CAMELINA SATIVA -PARTICULARITATI DE CULTIVARE SI VALORIFICARE

Stefana Jurcoane1,2,4, Stelica Cristea2, Silvana Danaila Guidea1, Brandusa Dumitriu3, Laura Olariu3, Veronica Drumea3

1Centrul de Biotehnologii Microbiene-BIOTEHGEN-Bucuresti 2USAMV-Bucuresti 3 Biotehnos - SA 4Academia Oamenilor de Stiinta din Romania

Camelina sativa reprezintă una dintre plantele de mare actualitate utilizate în producţia de biocombustibili. Deşi folosită încă din cele mai vechi timpuri, aceasta a fost dată uitării pentru o lungă perioadă de timp, dar a revenit în atenţia atât a cercetătorilor cât şi a fermierilor, de citiva ani. Această plantă a fost aleasă ca studiu datorită utilizărilor sale multiple atât din punct de vedere economic cât şi cel de protejare a mediului înconjurător.

Camelina sativa (L.) Crantz. este o plantă anuală, dicotiledonată care aparține familiei Brassicaceae , genul Camelina. Cunoscută popular sub numele de lubiț, inișor, gălbenuș este originară din Sud-Estul Europei si Sud-Vestul Asiei (ZOHARY și HOPF, 2000). Conform lui TORREY, 1843; PLESSERS și colab.,1962 denumirea de “ camelina” provine din cuvintele grecești “ chamai” (de înălțime mica) și “ linion” (in).

Conform dovezilor arheologice, Camelina sativa a fost descoperită în Europa încă din epoca bronzului și a fierului (SCHULZE-MOTEL, 1979, ZUBR, 1997). Până la apariția gazului și a electricității, uleiul de camelină obținut prin presarea semințelor a fost folosit pentru iluminarea străzilor iar mai târziu în procesul de producție al săpunurilor și al unor vopsele. În secolul al XIX-lea, cultura de camelină era răspândită pe suprafețe mari în Germania, Belgia, Olanda, în regiunile balcanice și în zone din Rusia cuprinse între Caucaz și Siberia. Însa, la jumătatea secolului al XX-lea, suprafețele cultivate au fost considerabil reduse, cel mai probabil din cauza introducerii in cultură a rapiței

Situația actuală a culturii de camelină pe plan mondial și național

Aria de distribuție a plantei Camelina sativa (L.) Crantz la nivel global (Sursa: http://www.discoverlife.org/mp/20q?search=Camelina+sativa)

Camelina sativa se remarcă printr-o mare adaptabilitate, ca urmare are o largă arie de raspândire.

Situația actuală a culturii de camelină pe plan mondial și național

Camelina sativa a fost cultivată aplicându-se îngrășăminte organice în Finlanda pe o suprafață de 5300 ha în 2006 și 1900 ha în 2007, obținându-se o producție medie de 1280kg/ha și respectiv, 930 kg/ha (http://www.fao.org/docrep/013/i1500e/finland.pdf). Conform datelor publicate de EPA (United States Environmental Protection Agency) în anul 2013, camelina a fost cultivată pe o suprafață de aproximativ 20,234 ha (50,000 acri) în mod special în Montana, estul Washingtonului, Dakota de Nord și de Sud . (http://nepis.epa.gov/Exe/ZyPURL.cgi?Dockey=P1006DXP.txt). FALASCA și colab., 2014 au demostrat posibilitatea cultivării camelinei în Argentina în zone care prezintă un climat mai uscat precum Neuquén, Salta, Jujuy, La Rioja, Catamarca, Mendoza, San Luis, La Pampa, Rio Negro and Buenos Aires. Camelina se poate cultiva și în regiuni semiaride din vestul Australiei (CAMPBELL și colab., 2013) precum și în zone temperate din Noua Zeelandă (TURLEY, 2014).

Situația actuală a culturii de camelină pe plan național

• Conform bazei de date a APIA, în anul 2013, un număr de 232 de fermieri din 32 de județe au solicitat plata SAPS pentru o suprafață de 3205 ha cultivate cu plante energetice, față de 104 fermieri în anul 2012 din 27 de județe, pentru o suprafață de 3130 ha.

• Pentru cultivarea plantelor energetice non- alimentare au fost introduse mai multe facilități pentru a atrage interesul fermierilor: rambursarea sumelor care reprezintă diferența dintre acciza standard și acciza minimă, acciza redusă de 21 de euro pe 1000 de litri la motorină.

• Cuantumul nominal al sprijinului este în perioada aprilie-septembrie 2014 de 1,79 lei pe litru, iar cantitatea maximă anuală de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare este de 100 de litri pe hectar, ajutor de stat pentru plata primelor de asigurare, pentru care li se rambursează 70% sau 50% din costurile primelor de asigurare aferente polițelor de asigurare. (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, 2014).

Interesul pentru camelina a apărut recent, ca o consecință

a îngrijorării globale privind indisponibilitatea și creșterea

prețului combustibilior convenționali pe baza de petrol și

respectiv, nevoia de a obține energie din surse

regenerabile.

Camelina sativa este considerată a fi o materie primă de

perspectivă pentru producția de biocombustibili.

Camelina sativa este o planta oleaginoasa de cultură,

pentru care se poate utiliza preponderent terenuri mai

putin productive sau terenuri marginale, necultivate, chiar

contaminate, in scopul fertilizarii substratului..

Seminţele sale conțin aproximativ 40% în greutate de ulei,

care poate fi ușor transformat in lubrifianți industriali,

biodiesel, biokerosen (Radiana TAMBA-BEREHOIU, 2015).

Uleiul de camelină conține proporții ridicate de acid α-

linolenic (ALA, 28%) și Acidul linoleic (LA, 19%) ce fac ca

aceasta planta sa devina o sursa vegetala de ulei bogat in

Omega-3.

Location Seed Yield (kg/ha)

Oil content (%)

GP 202 GP 204 GP 202 GP 204

Iasi 2900 2200 28.91 23.88

Satu-Mare 1200 32.95

Arad 760 32.38

Calarasi 1800 1200 25.23 22.23

Cultura de Camelina sativa La Copsa Mica 2014 (CBM BIOTEHGEN)

posibilitatea de a utiliza noi practici agricole pentru cultura de camelină: efectuarea de lucrări minime ale solului, agricultură ecologică, introducerea ca și cultură dublă(DOBRE și colab. 2014; BERTI și colab., 2015,

eficiența economică a culturii de camelina dată de

costurile reduse de înființare și întreținere.

(BRANDESS, 2007)

analiza compoziției chimice a semințelor de camelină și evaluarea profilului acizilor grași din uleiul de camelină prin evidențierea conținutului ridicat de acizi grași polinesaturați de tipul Omega-3. (DOBRE și JUCOANE, 2011; TONCEA și colab. 2013, FEUSSNER, 2015

Pentru a introduce planta în cultură, în ultima perioadă au fost întreprinse cercetări mai ample care s-au concentrat pe descoperirea unor elemente importante ale culturii de camelină:

studii de manipulare genetica prin care sa se amplifice continutul de acizi grasi

nesaturati

Testarea prelucrarii uleiului de camelină în industria cosmeticelor și a maselor bio-plastice (ZALECKAS și colab. 2012;

KASETAITE și colab., 2014).

Utilizarea șrotului de camelină (produs secundar reprezentat de masa ce rămâne în urma presării semințelor) în diferite rețete nutriționale în

hrana animalelor. (MORIEL și colab., 2011; PETRE și colab., 2012; PETRE & JURCOANE, 2015)

Pentru a demonstra efectul de reducere al gazelor cu efect de seră KROHN & FRIPP, 2012; PETRE și colab., 2015 au evaluat ciclul de viață al carbonului în producerea de biocombustibil folosind ca materie primă Camelina sativa și implicațiile sociale aferente în contextul respectării criteriilor de sustenabilitate.

elaborarea de strategii de ameliorare a camelinei și

obținerea de soiuri noi superioare calitativ și cantitativ (WITTKOP și

colab., 2009; MATEI și colab., 2014; MARTIN și colab., 2015).

Extracția uleiului de camelină • Principalele metode de extracție a uleiului sunt extracția

mecanică, extracția cu solvent și extracția enzimatică. (Atabani, 2013).

• Cea mai veche metodă de extracție a uleiului din semințe-presarea hidraulică este folosită încă din anul 1795 și a apărut în Europa. Ulterior locul acesteia a fost preluat, în mare parte de presele cu șurub. (Rosenthal, 1996)

• În prezent, se utilizează, cel mai frecvent, prese manuale cu excentric sau prese cu șurub cu motor (Atabani, 2013), extracție cu solvent organic, extracție cu CO2 supercritic (Berti, 2016) .

• Extracția mecanică prin presare la cald sau la rece nu necesită resurse excepționale, însă uleiul obținut prin această metodă trebuie supus unor prelucrări ulterioare precum filtrare sau degumare. (Atabani, 2013).

REFERENCES Matei, Florentina; Moraru, Andra; Jurcoane, Stefana (2015). Cultivation of Camelina

sativa, a second generation biofuel crop plant, on marginal soils. 6th European Bioremediation Conference, June 29 – July 2. Crete, Greece.. Emanuela PODGOREANU, Stefana JURCOANE, Silvana-Mihaela DANAILA-GUIDEA, Ana ROSU, Florentina SAUCA, Andra Cecilia MORARU, Stelica CRISTEA (2015). Studies on the effect of genotype on growth and seed yield in some Camelina sativa L. varieties cultivated under controlled environmental conditions. AgroLife Scientific Journal, Vol.4, No.1, p.131-136. Matei, Florentina; Sauca, Florentina; Dobre, Paul; Jurcoane, Stefana (2014). Breeding low temperature resistant Camelina sativa for biofuel production. New Biotechnology, Vol. 31, Supplement Dobre, Paul; Jurcoane, Stefana; Matei, Florentina; Stelica, Cristea; Farcas, Nicolae; Moraru, Andra Cecilia (2014). Camelina sativa as a double crop using the minimal tillage system. Romanian Biotechnol. Lett., Vol. 19, No.2, p. 9190-9195 (ISI). Dobre, Paul; Jurcoane, Stefana; Cristea, Stelica; Matei, Florentina; Moraru, Andra Cecilia; Dinca, Liviu (2014). Influence of N, P chemical fertilizers, row distance and seeding rate on camelina crop. AgroLife Scientific Journal, Vol.3, No.1, p.49-53. Radiana TAMBA-BEREHOIU, Ştefana JURCOANE, Nicolae-Ciprian POPA (2015). Perspectives in kerosene production from camelina sativa oil. Scientific Bulletin. Series F. Biotechnologies, Vol. XIX, p. 263-270.

VA MULTUMESC PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ !!!