Calitatea servicilor medicale

download Calitatea servicilor medicale

of 4

Transcript of Calitatea servicilor medicale

  • 7/25/2019 Calitatea servicilor medicale

    1/4

    CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE

    I. Obiectivele urmrite:Prezentarea modalit ilor prin care se poate msura calitatea serviciilor medicale,

    menit s asigure competena si performana medical.

    II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice

    n sistemul de sntate apar n mod continuu pierderi nepermise care induc costuri

    mari pentru ntreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de mai multe cauze:

    tehnologii medicale sau servicii de sntate neperformante sau ineficiente; variaiile mari ale performanei practicii medicale si ale rezultateloracesteia n

    diversele spitale din Romnia; accesul inegal la serviciile de sntate; insatisfacia pacienilor fa de serviciile primite i cresterea timpului

    deasteptare pentru primirea serviciilor de sntate; s.a.

    !a atare, calitatea serviciilor medicale devine n aceeasi msur o prioritate pentru

    furnizorii de servicii de sntate, manageri, pacieni, terul pltitor dar si pentru

    institu iile"organiza iile guvernamentale.

    Furnizoriisunt dornici s si demonstreze competena n spitale #ine dotate.

    Pacienii sunt interesai s primeasc ngri$irile necesare, cu respectarea integral a

    drepturilor lor, n cel mai scurt timp posi#il, din partea furnizorului pe care l%au ales.

    Pltitoriisunt interesai s introduc standarde, indicatori si criterii de calitate n spitale

    pentru a gestiona eficient costurile.

    !u toate acestea &uvernul este cel ce tre#uie s reglementeze activitatea din sistemul

    sanitar printr%o legislaie menit s favorizeze aplicarea managementului calitii n

    unitile sanitare, facilitnd munca furnizorului si aprnd pacientul de deficienele dinsistem.

    Scopulrevizuirii standardelor de calitate const n mbuntirea continu a calitii

    serviciilor furnizate si a modalitilor de a produce aceste servicii. n acest sens,

    un #un management al calitii const nplanificarea, aplicarea practic, controlul si

    revizuirea msurilornecesare modelrii serviciilor si proceselor, astfel nct acestea s

    se rspund permanent tuturor nevoilor principalilor actori implicai 'clieni, furnizori,

    finanatori(.

  • 7/25/2019 Calitatea servicilor medicale

    2/4

    Organizaia Mondial a Sntii defineste )!alitatea sistemului de sntate) ca

    )nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sntate pentru m#untirea

    sntii si capacitii de rspuns la asteptrile generale ale populaiei).

    Dimensiunile calitatii

    *+ist nou dimensiuni ale calitii definite n prezent pentru practica medical, ct si

    pentru managementul sanitar, ce formeaz #aza furnizrii serviciilor medicale:

    competena profesional % cunostinele"a#ilitile"performana echipei medicale,

    ale managerilor si ale echipei de suport; accesibilitatea % furnizarea serviciilor de sntate nu este restricionat de

    #ariere geografice, sociale, culturale, organizaionale sau economice; eficacitatea % procedurile si tratamentul aplicat conduc la o#inerearezultatelor

    dorite; eficiena % acordarea ngri$irilor necesare, corespunztoare, la costurile celemai

    mici; relaiile interpersonale % interaciunea dintre furnizori, dintre furnizori sipacieni

    'clieni(, dintre manageri, furnizori si pltitori, precum si ntre echipa dengri$ri si

    comunitate; continuitatea % pacientul #eneficiaz de un set complet de servicii desntate

    de care are nevoie, ntr%o ordine #ine determinat, fr ntrerupere,

    saurepetarea procedurilor de diagnostic si tratament; sigurana % risc minim pentru pacient de complicaii sau efecte adverse

    aletratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sntate; infrastructura fizic si confortul % curenie, confort, intimitate si alteaspecte

    importante pentru pacieni; alegerea % pe ct este posi#il, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare

    sautratamentul.

    e apreciaz n acest moment c e+ist nglo#ate n conceptul de calitate cel puin

    trei dimensiuni fundamentale:

    1. Calitatea profesional % produsul"serviciul ndeplineste toate condiiile sta#ilite de

    profesionistii de top ai domeniului medical 'standarde de practic(;

    !alitatea profesional a ngri$irilor medicale este raportat de o#icei la competena

    tehnic, respectarea protocoalelor clinice si a ghidurilor de practic, folosirea msurilor

    de control ale infeciilor, informarea si consilierea, integrarea serviciilor de sntate.

  • 7/25/2019 Calitatea servicilor medicale

    3/4

    . Asteptrile pacientuluin privina unui anumit serviciu % calitatea din punctul de

    vedere al clientului 'satisfacia pacientului(;

    n mod o#isnuit, pacienii nu posed a#ilitatea sau cunostinele necesare evalurii

    competenei tehnice a furnizorului sau a felului n care au fost folosite msurile de

    control ale infeciilor, dar stiu cum se simt, cum au fost tratai si dac, asteptrile le%au

    fost ndeplinite.

    !. Mana"ementul calit#ii totale % cea mai eficient si mai productiv modalitate de

    utilizare a resurselor n cadrul limitelor sta#ilite de autoriti"cumprtori 'eficiena(.

    !onceptul -anagementul !alitii otale '-!(, nu a fost nc pe deplin dezvoltat n

    sfera serviciilor medicale. Prin /calitate total) se nelege astazi att calitatea

    serviciilor ct si calitatea sistemului.

    rei principii guverneaz conceptul calitii totale: focalizarea pe client m#untirea continu a calitii lucrul n echip.

    %a mai discutat la primul curs despre standarde, criterii, ghiduri de practic medical,

    nuclee de calitate, etc. Revenim acum cu o scurt recapitulare necesar continurii i

    n elegerii actualei prezentri.

    $%idurile de practic medical

    Realizarea de standarde privind modul de acordare a serviciilor medicale este

    unul dintre su#iectele cele mai disputate n momentul actual peste tot n lume. 0

    cauz important a acestui fapt este reprezentat de lipsa de consens ntre speciali1ti,

    privind indicaiile corespunztoare pentru multe forme de conduit terapeutic. n

    aceste circumstane, au aprut ghidurile de practic medical.

    Prin defini#ie& ghidurile de practic medical sunt: )specificaii standardizate

    pentru ngri$irea medical, dezvoltate printr%un proces oficial, care ncorporeaz celemai #une dovezi 1tiinifice ale eficacitii cu opinia e+perilor).

    Procesul de dezvoltare, implementare 1i modernizare permanent a ghidurilor

    de practic este deose#it de costisitor 1i de aceea nu este indicat ela#orarea lor dect

    pentru afeciunile care ndeplinesc anumite condiii 1i anume:

    - sunt prezente la un numr mare de pacieni;

    - determin costuri crescute pentru sistemul de sntate;

    - e+ist cercetri 'studii( n domeniu;

  • 7/25/2019 Calitatea servicilor medicale

    4/4

    - prezint un mare interes pentru medici.

    -otive pentru ela#orarea ghidurilor de practic:

    - profesionalizarea;

    - responsa#ilizarea;

    - eficiena.

    COC!"#II FI$!%

    !alitatea ingri$irilor medicale rmne o preocuparea permanent a spitalului. 2e

    nivelul lor 'ridicat sau scazut( depinde accesarea servicilor medicale ale spitalului i n

    ultim instan sumele ce a$ung la dispozi ia spitalului pentru a% i asigura diverse

    cheltuieli.

    Percep ia pacientului supra calit ii servciilor medicale este o alt preocupare a

    institu iei deoarece aceast percep ie poate #alansa serios #ugetul de venituri i chetuieli al institu iei spitalice ti. *ste de accea important o preocuparea permanent

    pentru acordarea de ngri$iri pacien ilor la nivel ridicat, pentru e+plicarea pacien ilor a

    necesit i acestor ngri$iri i a limitelor lor dar i actiunea de pormovare a activit ii ce

    se desf oara ntr%o unitate spitaliceasc.

    -ar3eting medical este a#solut necesar n condi iile unor economii de pia n care

    spitalele i desf oara activitatea.

    *vident c n acest caz rolul de certificare a calit ii serviciului medical ntr%un spital pe

    care l are un evaluator devine important deoarce de multe ori personalul implicat n

    acordarea ngri$irilor de sntate nu pot o# ine o privire general, din afar,

    echidistan a asupra acitivit ii desf urate i se pot raporta la nivele de performan nu

    ntotdeauna reale.

    *vindent c rolul i de ndrumator al evaluatorului rezultat dintr%o e+perin cumulativ

    nu tre#uie neglia$at, interesul evaluatorului ca i al deciden ilor din sanatate fiind

    cre terea nivelului de ingri$ire al pacinetului i satisfac ia inlusiv psihilogica a acestuia.