Prin aceastl carte, nici dr. Walker, nici Editura nu intenlioneazi sI dia$rosti-cheze boli sau si prescrie tratamente, ci doar si informeze cititorii. Dr. \i(alker

recomandi cititorilor si contacteze un medic profesionist, cu specializareaadecvati.

Redactare: Ioana VicarescuTehnoredactare : Liviu StoicaCorecturS: Adriana CilinescuDesign copertS: Andra Penescu

PURE AND SIMPLE, NATUR.AL WEIGHT CONTROLNorman W. WalkerCopyright 1981 by Dr. N.'W. WalkerPublished by Norwalk Press

An imprint of Book Publishing Company

CALEA NATURALA CATRE O GREUTATE IDEALA:O alimentalie simpli qi sinitoasiNorman W. WalkerCopyright @ 20t6 Editura ALLToate drepturile rezerv ate,

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiWALKER, NORMANCalea naturali citre o greutate ideali: o alimentaliesimpli 9i sinitoasi / Norman W. Walker ; trad.:$tefan Ionescu. * Bucuregti: Editura I.LL,20L6ISBN 978-606 - 587 -37 8 -0

I. Ionescu, $tefan (trad.)

613.24

Grupul Editorial ALL:Bd. Constructorilor nr.sector 6, cod 050.512 -Tel.: 021 40226 00Fax: 027 402 26 10

www.all.ro

20A, et. 3,Bucureqti

Editura ALL face parte din Grupul Editorial ALL.

flleditura.allallcafe.ro

- Norman W. Walker

CALEA ilNTURALA,GREUTATE IDEALA

- 0 alimenta[ie simpli gi s5n6toase -

Traducere din limba englezd de$tefan lonescu

,ll

CAPITOLUL 1

CAPITOLUI. 2

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 5

CAPITOLUL 6

CAPITOLUL 7

CAPITOLI.JT 8

CAPITOLUL 9

CAPITOLUL 1O

CAPITOLUL 11

CAPITOLIJL'!2

CAPITOLUL X3

CAPITOLUL 14

CAPITOLUI 15

CAPITOLUL 16

CUPRINS

Natura are un plan de sl;bit pentrucorpul tau ............. ......................7

Fapte gi mituri despre corp ....:,:..................10

Mdrturia unui elev al Naturii........................17

Ce spune Natura despre nutrilie?...............23

Organismul uman - un mecanisil perfectpdnl c6nd.. .,..........27

Alimentele artificiale. ZahErul ......................36

Al imentele artificia le. Carboh idral ii.............44Alimentele artificiale. Gr5simi1e...................52

Biuturile artificiale.... ................61

Berea 9i alte biuturi alcoolice .....................68

Laptele 9i produsele lactate ............."..........71

Sucuri 9i. storcitoa re .....................,..............8 1

Primul pas cltre un corp mai zvelt9i mais5n6tos.............. .............86

Aldoilea pas citre un corp maizveltgi mai s5n5tos.............. .............92

Combinarea alimentelor ...........97

\CAPITOLULlT Cum trecem la alimente natura|e..............105

CAPITOLUL 1 I Sfaturi practice 9i sprijin moral .................. 1 1 0

Relete de salate din fructe 9i legume proaspete .............116

Sugestiide meniuri.. ...................139

Sosuri pentru sa1at5......... ...........144

Meniuri pentru s5rbbtori ............146

Biuturi proaspete din fructe 9i legume crude..................152

Tabelul valorilor nutritionale ale legumelor .....................154

Tabelul valorilor nutritionale ale fructelor .....156

CAPITOLUL 1

Natura are un plan de slSbitpentru corpul t5u

L5sali Natura si vd fie dasc5I ,

Daci dorili si avegi greutatea ideali pentru corpul vostru,aqa cum a lisat Natura, trebuie si vi educali pAnI veqi cunoaqtetoate consecingele introducerii minclrii nepotrivite in organism.

Educaqia nu consti in tipul de informalie aflat adesea in ci4ilesau revistele despre slibit. Unele dintre aceste programe de ,,die-ti" vi pot faceviaga un calvar, cu instrucfiunile qi procedurile lorcomplicate. De-a lungul anilor in care am studiat funclionareacorpului uman am aflat'cd cea mai bunl e calea Naturii. Teoriilegi remediile omului sunt complicate; ciile Naturii sunt simple.

Cine are grlsime in exces in corp se impovireazi cir o greu-tate ce incetineqte funcgionarea organismului qi deprimi spiritul.Daci agi incercat deja mai multe programe de slibit, daci ali ci-tit gi api urmat cu griji schemele respective, insi agi eguat, putefimdcar sI le treceli in categoria gregelilor deja ficute, pe care nule veli repeta in viitor.

Ca si indeplinigi planul Naturii pentru corpul vostru, trebu-ie doar si vI concentraqi pe o direcgie de studiu, ignor6nd totce nu se conformeazi cu strictege principiilor gi legilor Naturii.Daci ajungeqi sI ingelegegi qi si simgigi alimentele pe care NaturaIe-a creat in aga fel incAt organismul si funcpioneze la eficiengimaxim5, fdrd a avea greutate in exces, nu vegi mai dori nicioda-ti si vi treacd, printre buze m6ncare nenaturali gi distructivi.

Aceasti educagie, constientizarea modului in care funclio-neazi corpul, seamini cu cea a persoanei care incearci si se

Calea naturali cdtre o greutate idealS

lase de fumat. DacI fumitorul primegte leqii care ilusrreazirealist efectele inspiimAntitoare ale fumatului asupra organis-mului, va fi atit de gocat incdt va renunfa pentru totdeauna laacest obicei respingitor!

Lisafi Natura si i;i dezvSluie planul!

Pe parcursul acestui studiu despre felul in care putefi atingegreutatea ideali, trebuie si vi conving de importanfa respectiriiplanului, cu toati voinga qi concentrarea. Fiecare cuvdnt, fieca-re propozigie qi fiecare fapt rclatat aici trebuie studiat fdld a Eineseama de alte puncte de vedere sau de teorii pe care le gtifi dejasau pe care le-au propus algii. Indiferent cit de plauzibile pot pi-rea alte abordiri ale subiectului, ignorati-le complet in timp cecitili aceasti carte.

Reginegi ci existl o mulEime de autori qi somitili in do-meniul dietei gi al sinitigii, contrazicAndu-se unii pe alEii, darsuslinind cu totii cI sunt adevirate autoritSgi in domeniu. Nuvi sporigi starea de confuzie, incerc6nd un sistem sau altul, p6ninu verificaqi dacl vreunul dintre acestea vi oferl rezultate com-plete gi permanente.

Aceast5 carte este sala de clas5, corpul vostrueste laboratorul

in ce mI privegte, eu a trebuit si aflu adevirul pe calea ceamai anevoioasi (cei mai mulEi dintre noi pipesc la fel!). Nu suntniciodati satisficut de experimentele sau recomandirile altora,trebuie si incerc qi eu.

Toti vor si aibi greutatea pe care Natura a stabilit-o pen-tru ei, dar nu sunt dispugi sI faci mai mult dec6t si-gi doreascisau si incerce, cu jumltate de misur5, tot felul de ,,diete". Viindemn si consideraqi aceasti carte... sala de clasi in care veliingelege semnificaqia legilor Naturii. DacI veqi face astfel, veliafla ci, organismul vostru poate deveni laboratorul in care veqidemonstra ci planul de dieti al Naturii poate aduce rezultateperfecte qi permanente.

Nu lSsati Natura si agtepte!

in paginile care urmeazi mi voi stridui si schiqez un plancare ii va permite Naturii si vi modeleze corpul in forma care i-afbst meniti. Ag vrea si subliniez, inainte de a incepe si studiem

Natura are un plan de slSbit pentru corpul t5u

ciile Naturii, ci trebuie si adoptaqi o atitudine pozitivi fagd desuccesul acestui plan. E mai mult dec6t un sdmbure de adevlrin zicala conform cireia nu pierzi, cu adevirat, o bitllie decdtin clipa in care renunfi la lupti. Nu existi situagii flri sperangl.Doar oamenii pot rimine firi sperangl, intr-o anumiti situagie.VI indemn si avegi incredere in clile Naturii, cici Natura nu viva lisa balti niciodati.

CAPITOLUL 2

Fapte 9i mituri despre corp

Cum se line o dieti gi cum ne ingrSgEm

DacI am fi fost invlgagi de mici cum funcgioneazi organis-mul,.am gti ci acesta este compus din miliarde de celule micro-scoplce.

Microscopice cum sunt, celulele din corpul nostru au viaqigi inteligengl. Ele rlspund la stimulii mentali, chiar dacl noi nusuntem conqtiengi de asta; celulele sunt ,;seryitorii" noqtri in toa-te privintele. Dar, pentru a-qi indeplini diversele sarcini din or-ganism, celulele trebuie sI aibl hrana potrivitS.

In ce priveqte organismul nostru, Natura di dovadi de multiingiduinl5 c6nd vine vorba de grija pe care trebuie si o purtimacestor micugi servitori. InsI, cind sunt depiqite limitele aces-tei tolerante in ce privegtehranarprimim in mod indirect aver,tiziri. Suntem obosiqi, epuizali. Avem dureri de cap sau de spa-te. Chiar mai ingrijoritor, descoperim ci s-a depus gesut adipos(grisime!) in acele pirgi ale corpului unde un exces de grisimenu este nici necesar, nici dorit. Aceste ,,simptome" sunt indiciiale faptului ci hrana consumati in trecut nu a fost constructi-vI, in ciuda reclamei pentru alimente ,,dietetice".

in loc si regenereie celulele corpului, alimentele distructiveaccelereazd, degenerarea lesuturilor qi cauzeazd formarea grisi-mlr.

Un ctigeu vechi... in haine noi

Nici nu incape indoiall ci suntem exact ceea ce mdncim.Celulele gi gesuturile organismului nu se pot regenera decdt cu

't0

Fapte 9i mituri despre corp

aiutorul alimentelor pe care le ingerim gi al biuturilor pe carele consumim. Ironia din acest cliqeu - cu siguranqi unul adev5-rat - este ci mulli oameni din vremurile noastre luminate fur-nizeazd corpului lor ceea ce consideri a fi alimente sinitoaseEi nutritive. Renungi la dulciuri, biuturi acidulate qi inghegati,eliminl alimentele bogate in colesterol (aga cum i-au sfltuit me-dicii) qi taie din carbohidragi. Ce picat cI trebuie si le spunemacestor oameni, care sunt preocupali in modul cel mai sincer deorganismul lor, ci nu le furnizeazi, celulelor corpului nimic maibun decdt cei care igi fac toate poftele vinovate!

Vi surprinde lucrul acesta? Eu ag fi surprins daci nu v-ar sur-prinde! Adevirul este - gi voi explica in continuare de ce e aga -ci celulele vii din organism au nevoie de hrani care este gi ea vie.

Nu putem avea gi moarte gi viaqi, in acelagi timp. Legile dinStatele Unite ale Americii interzic vilnzarea alimentelor conser-vate, in cutii sau sticle, din care nu a fost distrusl viaqa. Cdndconsumafi orice aliment cafe a fost conservat sau procesat ter-mic, mincali ceva din care lipseqte orice vestigiu de viagi. Poatevi suni ciudat, daci nu v-agi gdndit niciodati la asta, dar pe mi-suri ce parcurgeti paginile acestei c54i va deveni clar de ce ali-mentele pe care le-af mAncat in trecut nu au flcut nimic pentrua reduce kilogramele nedorite gi cu sigurangi nimic pentru a vAimbunitlqi starea de s5n5tate.

Faptul ci, timp de mai multe generagii, milioane gi milioa-ne de oameni au triit qi mai triiesc firi si mindnce altceva de-cdt mdncare gititl nu demonstreazi ci supravieEuirea lor ar firezultatul deprinderilor alimentare. De fapt, acegtia sunt intr-ostare de sinitate precari, confirmati de starea de toxicitate aorganismului.

Din ce altceva sI decurgi supraaglomerarea spitalelor?De ce se vAnd mii gi mii de kilograme de analgezice in fie-

care an?De ce existi o ratd. atit de ridicati a problemelor cardiace,

a diabetului, cancerelor, emfizemului, a senilitigii precoce qi amorfii timpurii?

De ce sunt peste 15 milioane de cetiqeni supraponderali inSUA?

De ce sunt atat de rispAndite pastilele pentru slSbit? (Nuluagi niciodati pastile pentru sllbit. Sunt periculoase 9i pot faceun riu de nedescris organismului. Pe lAngi faptul ci aceste me-dicamente sunt vitimitoare qi perturbl metabolismul, ele nuqintesc cauzele obezitiqii, in cel mai bun caz sunt doar remediitemporare.)

11

Calea natura15 c5tre o greutate ideal5

Fiina albi - substanla fatalS

V-agi gAndit vreodati la pAinea pe care o m6ncali? Cei maimulgi oameni nu sunt, probabil, congtienfi de felul in care a evo-luat p6inea albi qi, pentru ci e vital si gtiqi de ce nu trebuie sIo m6ncali, sper si vd, atrag atenlia asupra pericolelor enorme.

Cerealele confin cea mai mare concentratie de amidon giaceasta este marea problemi. PAni acum L40 de ani nu exis-ta ,,fdina alb6" de astlzi. Toat5 fiina care venea de la mori era,,fdind, integrali", cu toate elementele naturale inerente, nutriti-ve, la locul lor.

Ungaria, cel mai mare producitor de fiinl din Europa inacel moment, a inceput si foloseascl maginlrii dotate cu tam-buri care zdrobeau bobul de griu qi ii dezintegrau structura ce-lulari. Alte inovagii au dus la flini albl fin5, apoi brutarii vie-nezi s-au specializat in ceea ce a devenit cunoscut sub numelede chifle vieneze.

Ca de obicei, americanii s-au gribit si valorifice moda euro-peand a chiflelor vieneze qi, in jurul anului 1880, industria agri-coli din Minnesota a inceput producgia de flinI albi, care a de-venit din ce in ce mai devitalizati.

Ce paradox qi ce anomalie, ci oamenii au folosit exclusivgrAne integrale timp de 4.000 de ani, iar cind civilizalia a in-trat intr-o aga-numiti perioadi de progres gi luminl, aproapeorice vestigiu de viaqi a fost inliturat din gr6ne, in procesul defabricare a flinii!

Sylvester Graham - un om prea inleleptpent!'u vremurile ?n care a triitUnul dintre primii oameni care au demascat pericolele pe

care le infrunta civllizagia prin utilizarea fiinii albe devitaliza-te a fost Sylvester Graham, marele apiritor al cumpitirii gi alhranei pure, niscut in 1794 gi decedat in 1851. El a susqinut uti-lizarea gr6nelor integrale, nedecorticate qi rnicinate mai mare,pentru p6ine qi alte produse de brutirie. Specialitatea sa, p6ineagraham, e produsi gi folositi pini in ziua de azi.

Pe atunci era uimitor si citegti articole scrise de doctori careproclamau virtulile produselor din fiini albi ,,rafinati", pe carele declarau hrinitoare, in ciuda tuturor dovezilor contrare! Pe dealtd parte, au existat mulgi medici eminengi care au denunfat prac-tica devitalizirii fiinii ca fiind un alt pas spre deteriorarea sinltigiipublice. Ce profetici au fost ace$tia, cet adevlr a fost in spusele lor!

48 49

Alimentele artificiale. Carbohidralii

Un cadavru rafinat, elegant

in ziua de azi, piinea'qi alimentele ce confin amidon sunt fI-cute mai ales din fdini ,,rahnati". Pentru cei mai mulqi, cuvAntul

,,rafinament" sugereazi eleganli, farrnec, gralie, ordine, cur5geniegi alte atribute similare. Pentru cei congtien1i de nutrilie, cuv6ntul

,,rafinarnent" folosit pentru a descrie fAina albi, inseamni cihra-na a fost jefuiti de orice valoare constructiv5.

Fentru a-qi impica congtiinla, morarii qi fabricangii au ince-put si adauge produse gi substanfe inutile pentru a ,,fortifica"fiina qi produsele acesteia. Fiina albi ,,rafinati," este moarti.Nu am auzit niciodati ca un cadavru care a fost fortificat si se

fi transformat in altceva dec6t un cadavru.

PSinea pr6jitS: de aruncat, nu de m6ncat!

La una dintre prelegerile mele, o bltrAnici amuzante m-a as-

cultat pledind impotriva carbohidralilor qi a pdinii, in special.in timpul sesiunii de intrebiri s-a ridicat gi mi-a spus, mindride ea: ,,Eu prijesc bine pAinea in cuptor, pAni e uscate qi tarede tot. Nu credeli cI e mai bine aga?".

,,Dragi doamnio', nu m-am putut abgine si-i rispund, ,,ni-ciuna nu este buni pentru dumneavoastri. Dar dacivi prijifp6inea, cAnd o aruncafi pe fereastri va zbura mult mai departedecAt p6inea neprijitS".

Temelia cunoa$terii e pusi prin studiu.inlelepciunea vine din pun6rea eiin aplicare

Pentru ci atit de mulqi oameni obiqnuiesc si minAnce incipdine albi gi alte produse din fiini albi (degi se constate oienaqtere a interesului pentru grAne integrale), am si zibovescpugin ca si explic de ce ar trebui si fili atenli la pdinea aceastamoale, albi, cornplet lipsiti de valoare nutritivi.

inveliqul exterior al bobului de griu, care nu trebuie indepir-tat, este cornpus din rritamine deosebit de importante, necesa-

re pentru menginerea sinit5gii. Printre ele ar fi: biotina, ribofla-vina, acidul nicotinic, firi de carc apar malnutrigia qi alte boli.

Existi cAteva boli despre care s-a dovedit definitiv ci decurgdin consumul excesiv de produse din fiini devitalizati: dilatareainimii, anemia acuti, umflarea picioarelor qi paralizia.

Nu existi cuvinte suficient de griitoare pentru a exprima pe-ricolul grav al consumului de produse de panificaqie ficute din

Calea naturalS c5tre o greutate idealS

fiinl albi devitalizatl. Aceste alimente nu-si au locul in dieta cui-va care doreqte s5"fie suplu gi sinitos, pe calea Naturii.

Cum poti sE poftegti la cereale 9i si le gi mSnAnci

Pentru cine nu doregte si renunte la cereale, existi o metodicare poate fi folositi pentru prepar^area acestora, mai ales dacivI plac dimineaga, la micul dejun. (In secfia cu relete vefi gisi gialte sugestii pentru micul dejun.)

Cerealele integrale nu au nevoie si fie gitite. Ele pot fi in-muiate in ap5 caldi (50'C) peste noapte. (Noi folosim un ter-mos cu gura largi.) Asigurali-v5, c6nd pregitili apa, ci nu ofierbeqi. CAnd sunt suficient de moi pentru a fi mestecate confor-tabil, acestea pot fi m6ncate cu pufin5 miere, pentru a le indulci.Niciodati nu trebuie indulcite cu zahi,r! E chiar mai bine gi maibenefic daci m6ncaqi odati cu acestea gi cAteva seminge incolgite.

Mincali cantitS!i mici. Reginegi ci primele procese ale diges-tiei amidonului incep in guri. Jinegi cerealele in guri pini suntsaturate complet cu salivi, apoi mestecali-le pAni se lichefiaziinainte de a le inghiqi. Aveqi rlbdare. Daci nu a1i mai incercatasta niciodati, cred ci veli ayea o revelalie.

Dupi ce vi obignuigi cu acest aliment timp de c6teva zile, credci veli aqtepta cu entuziasm acest fel delicios, pentru a incepe saucompleta micul dejun in fiecare zi.

Cerealele pe care le recomandim sunt ovizul, secara gi gr6ul;incercagi si cumpiraqi seminle crescute organic si neprocesate,de fiecare dati c5nd este posibil, si evitagi-le pe cele comercia-le, indnstriale, ,,tratate". Aceste tratamente sunt ficute pentrua preveni qi a distruge organismele vegetale bolnave.

In ce priveqte oblinerea alimentelor crescute organic, ar fi ogreqeali si fim fanatici sau excesiv de pretenqioqi fagl de calita-tea acestora atunci cind Ie cumpirlm la piali. Cind reuqim siobflnem hrani crescuti organic ne putem socoti norocoqi, dar ingeneral, dacl nu reugili si cumplrali exact ceea ce doriqi, daclnu puteli altfel, cumpirafi ce gisili mai bun.

Aveli griji sd alegeqi ce e mai proaspit gi de calitate maibun5. Pe l6ngI cereale, aceastl reguli se aplic5, desigur, la le-gumele qi fructele pe care le cumpiragi pentru salate sau sucuri.

Daci va fi pusi in aplicare, analizarea conlinutului acesteicirli ii va convinge gi pe cei mai sceptici ci, degi organismul ome-nesc are neyoie de minerale in hranI, accentul trebuie pus in pri-mul r6nd pe alegerea nutrimentelor in rela$e cu necesitigile cor-pului. Nevoia de a satisface apetitul este alti chestiune. Apetitul

50

Alimentele artificiale. Carbohidralii

este pofta minlii, pe c6nd foamea este chemarea celulelor orga-nismului care au nevoie de hrani.

Nu l5sati apetitul si ia deciziile

Daci dorili, vi putegi satisface apetitul cu tot ce vI cere pof-ta. l[n acest caz, tipul gi natura hranei pe care o consumafi saubeli au putini importan!5, dac5 nu vi pasi. CAnd satisfacliaeste rezultatul consumului de alimente incompatibile cu bunis-tarea corpului, nu puteti da vina pe nimeni iltcineva decAt pevoi ingivi pentru consecinge. In acest caz, sunteti victima pofte-lor voastre incontrolabile.

Cdnd ali inviqat si vI controlapi apetitul, qi vI concentragialegerile nutrilionale pe ce va regenera gi reaproviziona sistemul,veli oferi celulelor qi gesuturilor corpului enzimele vii de'care aunevoie. Acestea, la rAndul lor, vI vor binecuv6nta cu slnitate,energie, vigoare, vitalitate qi o viaqi mai lungi.

.Obezitatea este rareori rezultatul foamei, dar nu incape indo-iali ci se asociazi cu reacgia minlii la ceringele apetitului. Astfelputem inlelege de ce apetitul poate intra sub controlul voinlei.

In experienla mea de mai multe decenii, ca gi din experienqamultor alli cercetitori, pAinea, prijiturile, cerealele qi alte ali-mente gltite, pline de carbohidrali, sunt de vinl pentru o irpen-si majoritate a bolilor care afecteazl, civilizayia noastri. Nu potsublinia suficient de tare ci cea mai buni dovadi pe care o poateprimi cineva este si incerce si elimine aceste alimente din dietitimp de doul sau trei siptimini Ei sI ofere corpului gansa de ase reabilita. Vegi fi incintali si vedeli cum va scidea greutateacorporalS gi cum vor spori sinitatea gi vigoarea!