Avem la dispozitie o sala cu destinatia Teatru de Oprea si Balet cu volumul salii de8400 m3, capacitatea de 834 persoane si forma salii trapezoidala. Trebuie sa facem calculul acustic corect pentru sala data, dupa planul ce urmeaza:

1. Determinam volumul optim de aer pentru un spectator în 1m3:

Calculăm volumul optimal de aer pentru un spectator în 1m3 după formula:

, unde

– volum optimal de aer– volumul sălii– capacitatea sălii.

m3/om

Din tab.1 observăm că volumul pentru un spectator este mai mare decît cel admisibil. Luăm volumul maximal pentru un spectator şi înmulţim cu numărul spectatorilor, astfel obţinînd volumul nou:

= m3

2. Determinam mărimilor de bază a sălii, utilizînd metoda secţiunii de aur:

Aflăm modulul secţiunii de aur , avînd în vedere că raportul volumului este . Obţinem:

;

Aflam valorile L, B si H, rotungind valorile pînă la numere întregi divizibile la 3 (exceptie face valoarea H):

Adoptam lungimea scenei pentru teatru de opera si balet= 8m.Efectuăm calculul înclinării pereţilor sălii pentru ca sunetul să fie calitativ.

1

.Pentru calculul aproximativ al evacuării din sălile cu capacitatea medie se foloseşte

metoda lui S.V. Beleaev după formula:

, unde:

– capacitatea sălii;– numărul de oameni pentru evacuare;

– timpul evacuării, care depinde de normativ de antiincendiu.

– numărul de fluxuri.

(fluxuri)

Aflam numarul de usi ce trebuiesc pentru 17 fluxuri, stiind ca latimea usilor trebuie sa fie in mediu 2,1m, si in general 1,2 - 2,4m, dupa formula:

nusi =

3. Determinam vizibilitatea salii:

Este necesar ca : distanţa de la scenă pînă la primul rînd să fie nu mai puţin de 2m; un rînd pentru spectatori să aibă lăţimea de 90 cm; un fotoliu să aibă dimensiuni 5050 (cm); trecerile să fie de 1,2 – 2,4 m.

Aflăm înmulţitor comun k pentru profil constant pentru valoarea permanentă c, – depăşirea unghiului de vizibilitate celui din faţă

– lăţimea rîndurilor– distanţa de la fluxul de sunet

– distanţa de la spectator la F– depăşirea capului de vizibilitate deasupra primului spectator

, unde

m – numărul de segmente în curba de vizibilitate, – distanţa de la sursa de sunet F pînă la ultimul rînd =35m – distanţa de la sursa de sunet F pînă la primul rînd =4m

2

Determinam parametrii profilului în secţiune al sălii de operă şi balet pentru care se execută calculele:

x1

x2

x3

x4

x5

x6

x7

x8

Efectuăm calculul ridicării rîndurilor cu abaterea pînă la un centimetru:

, unde:

– lungimea

– coeficient pentru sălile de operă şi balet

Completăm tabelul cu ajutorul următoarelor formule:

, ,

3

Verificare:

4. Calculul acustic al sălii teatrului de operă şi balet pentru 843 spectatori

Calculul caracteristicilor tehno-acustice a materialelor folosite î n sala de operă şi balet:

Nr. Crt

Denumirea suprafeţei

Caracteristici

Suprafata

Frecvenţe, MHz

125 500 2000

4

i is i is i is

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

1.

Suprafaţa salii

neocupata de fotolii

Covor de lina pe

material bituminos

482,25 0,08 38,58 0,20 96,45 0,27 130,20

2.Tavan

Placaje din lemn

902,37 0,1 90,23 0,1 90,23 0,08 72,18

3.Scena

Covor din lina

semipufos168 0,02 3,36 0,26 43,68 0,57 95,76

4.Pereţii fără suprafaţa

uşilor

Tencuiala uscata

1958,2 0,02 39,16 0,06 117,49 0,04 78,32

5.Uşi Lemn masiv 22,68 0,02 0,45 0,05 1,134 0,04 0,90

6.

Fonoabsorbţie

adăugată =Stot

Elemente ce nu sunt luate in

consideratie

3796,4 0,06 227,7 0,04 151,85 0,04 151,85

7.Peretii scenei

Placi absorbante turnate din

ipsos

52,2 0,02 1,044 0,83 43,32 0,29 15,13

8.

Sala plină cu

spectatori în

proporţie de 70%

Spectatori pe fotolii

tari590 0,20 118 0,30 177 0,35 206,5

9.

Fotolii neocupate

în proporţie de 30%

Fotolii din lemn masiv

253 0,02 5,06 0,03 7,59 0,04 10,12

10. TOTAL A 523,6 728,74 760,96

Calculăm timpul optimal de reverberaţie după formula:, unde

– volumul sălii,– coeficientul dependent de destinaţia sălii =0.39

5

Calculăm depăşirea normativă a reverberaţiei (reverberaţia poate fi depăşită cu 10%):

Construim curba reverberaţiei pentru , , cu abateri normative 10%:

Determinăm coeficientul mediu de fonoabsorbţie suplimentar după formula

6

Dacă , atunci sala este răsunătoare şi calculele se efectuiază după formula lui Sabin:

,

dacă , atunci sala este înăbuşitoare şi calculele se efectuiază după formula lui Eyring:

.

Incit , calculele le vom efectua dupa formula lui Sabin:

In urma calculelor efectuate, observam ca timpul optim de reverberatie se incadreaza in limitele :

Aceasta se poate observa si in urma constructiei graficului timpului de reverberatie obtinut:

7

Deci, in urma calculelor si graficelor, am sesizat ca materialele folosite sunt cele mai prielnice si satisfac cerintele pentru o sala bine proiectata din punct de vedere acustic.

Observăm că datele obţinute satisfac relaţia: (în limitele 10%).

De aceea acustica sălii poate fi considerată normală, iar materialele acustice sunt instalate corect.

8