Caietul Cursantului MM 08.05.2014

7
PRO-SĂNĂTATE Creșterea accesului angajaților din sistemul medico-social din România la programele de formare profesională continuă ID 140077 proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni !” 1 Caietul Cursantului Intocmit Marius Maihalache Caietul cursantului este construit pentru a alcătui colecție de instrumente de învățare participativă înscrisă în recomandările referitoare la formarea adulților, și va constitui ulterior o referință în pregătirea practică și în desfășurarea efectivă a activității. El va consta din materiale grupate în fascicule și fișe individuale care vor fi înmânate si completate /lucrate pe parcursul pregătirii teoretice și reluate/aprofundate în pregătirea practică. Pregatirea teoretica este etapa procesului de formare profesionala care consta in acumularea si retinerea de catre participanti a notiunilor teoretice asociate calificarii / ocupatiei studiate. In cadrul acestei etape sunt definite conceptele de baza ale domeniului respectiv, definitiile asociate, termeni uzuali, precum si proceduri de lucru / tehnica de executie a activitatilor desfasurate. In aceasta etapa, cursantul acumuleaza o serie de cunostinte utile despre procesul tehnologic corespunzator calificarii alese, etapele necesare pentru desfasurarea activitatii, echipamentele, uneltele si instrumentele necesare, materialele utilizate, precum si despre criteriile de calitate ce trebuie aplicate. Educaţia adulţilor nu se reduce la acumularea de cunoştinţe. În formarea profesională continuă adultul face distincţie între cunoaştere şi competenţă, între nevoia de cunoaştere şi nevoia manifestării competente. Acumulările din timpul formării sunt reprezentate de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi comportamente, iar scopul întregului proces de formare (instruirea teoretică și cea practică) este de a le dezvolta în competențe. După cercetările și literatura de specialitate privind învățarea la adulți, competența înseamnă: • ştiinţa de folosi optim – rapid şi eficient cunoştinţele, deprinderile şi comportamentele dobândite. Reprezintă punerea în valoare şi în operă a celor ştiute,

Transcript of Caietul Cursantului MM 08.05.2014

  • PRO-SNTATE Creterea accesului angajailor din sistemul medico-social din Romnia la programele de formare profesional

    continu ID 140077

    proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni !

    1

    Caietul Cursantului

    Intocmit Marius Maihalache

    Caietul cursantului este construit pentru a alctui colecie de instrumente de

    nvare participativ nscris n recomandrile referitoare la formarea adulilor, i va

    constitui ulterior o referin n pregtirea practic i n desfurarea efectiv a

    activitii. El va consta din materiale grupate n fascicule i fie individuale care vor fi

    nmnate si completate /lucrate pe parcursul pregtirii teoretice i

    reluate/aprofundate n pregtirea practic.

    Pregatirea teoretica este etapa procesului de formare profesionala care consta

    in acumularea si retinerea de catre participanti a notiunilor teoretice asociate

    calificarii / ocupatiei studiate. In cadrul acestei etape sunt definite conceptele de baza

    ale domeniului respectiv, definitiile asociate, termeni uzuali, precum si proceduri de

    lucru / tehnica de executie a activitatilor desfasurate.

    In aceasta etapa, cursantul acumuleaza o serie de cunostinte utile despre procesul

    tehnologic corespunzator calificarii alese, etapele necesare pentru desfasurarea

    activitatii, echipamentele, uneltele si instrumentele necesare, materialele utilizate,

    precum si despre criteriile de calitate ce trebuie aplicate.

    Educaia adulilor nu se reduce la acumularea de cunotine. n formarea profesional continu adultul face distincie ntre cunoatere i competen, ntre nevoia de cunoatere i nevoia manifestrii competente. Acumulrile din timpul formrii sunt reprezentate de cunotine, capaciti, deprinderi i comportamente, iar scopul ntregului proces de formare (instruirea teoretic i cea practic) este de a le dezvolta n competene.

    Dup cercetrile i literatura de specialitate privind nvarea la aduli,

    competena nseamn: tiina de folosi optim rapid i eficient cunotinele, deprinderile i

    comportamentele dobndite. Reprezint punerea n valoare i n oper a celor tiute,

  • PRO-SNTATE Creterea accesului angajailor din sistemul medico-social din Romnia la programele de formare profesional

    continu ID 140077

    proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni !

    2

    innd seama de context, de ateptrile proprii i ale celorlali. A ti utiliza este mai mult dect simplul a ti, implicndu-se motivaia de a face susinut de bucuria reuitei reuitelor anterioare sau a celor ateptate de sine i de partener.

    tiina de a integra att cunotinele, achiziiile de orice fel prin organizri i restructurri, prin selectri i inserii multiple i diverse, prin proiecte i proiecii noi. Gestionarea optim a acumulrilor nu se reduce la folosirea integral i identic a acestora n orice context ci presupune adecvarea strategiilor i instrumentelor, adic tiina de alegere i organizare a lor n structuri noi i pertinente.

    tiina de a transfera, de a adapta ceea ce este deinut, achiziionat. Competena este dovedit numai prin evitarea repetiiilor mecanice, prin reluarea aceluiai mod unic de aciune. Competena este expresia diferenierii semnificative dintre procesul de nvare i rezultatul aciunii elaborate n funcie de condiii i factori cu rol schimbtor, cu rol de proiecii ele nsele emergente.

    Competena presupune capacitatea de nvare, dar i de autodirijare pe

    baza culturii generale i profesionale cu ajutorul creia individul nelege, valorific i amelioreaz rezultatele oricrei aciunii. Prin competen nelegem, aadar, nu doar adaptare, subordonarea condiiilor, ci capacitate de optimizare a acestora, de folosire a lor n favoarea interrelaionrii cu sine, cu ceilali, cu lumea - inclusiv prin gestionarea, asumarea i controlul riscurilor.

    Adultul n procesul are ateptri diferite fa de pedagogia clasic. Cu att mai

    mult cu ct acesta a avut deja contact cu domeniul, fiind angajat al sistemului sanitar, formabilul la proiect va prezenta anumite particulariti:

    nu recunoate n autoritatea formatorului un profesionist i nicidecum un maestru omniscient;

    ateapt ca aciunea de formare s aib rezultate concrete n exersarea funciei sale, pentru cariera i afirmarea profesional;

    refuz sistemul sanciunilor aplicate elevilor, fie i pentru c acestea provoac amintiri nedorite;

    dorete s in seama de cunotinele, experienele anterioare, nu vrea nicidecum s fie tratat ca un om care abia ncepe s nvee, acum. Vrea s fie neles ca purttorul unor competene i al unor experiene anterioare, iar formatorul s aib identifice acele instrumente capabile s-l ajute n dezvoltarea sa.

  • PRO-SNTATE Creterea accesului angajailor din sistemul medico-social din Romnia la programele de formare profesional

    continu ID 140077

    proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni !

    3

    Din aceste considerente educaia adulilor presupune adaptarea discursului i metodelor de formare petru ca formabilii:

    s neleag ceea ce nva ori li se ofer spre nvare; Prin urmare, nsei coninuturile selectate vor beneficia de o structurare logic,

    riguroas, pentru a fi uor de reinut. De asemenea, noiunile, expresiile folosite se cer identificate n limbajul cotidian al celor prezeni, n repertoriul acestora. Exemplele, ilustrrile, anecdotele alese au valoare dac provin din experiena comun.

    sa aib efect imediat asupra lui, fiind o nvare dictat de probleme reale,

    actuale. nsui jocul orict de interesant ar fi dac solicit efort intelectual deosebit, fr legtur direct cu activitatea obinuit, atunci are efect minim ori nul. nsuirea este strict dependent de ceea ce tie i ceea ce face deja, participantul adult. n caz contrar, cnd se predau elemente rupte de realitatea proprie a cursantului, acumulrile nu sunt durabile iar obiectivele nu sunt atinse;

    s perceap, s neleag i s accepte obiectivele propuse de formatori.

    Aceasta depinde de claritatea prezentrii, de coerena i rezonana n ateptrile proprii participanilor. Prezentarea fiecrei etape i a obiectivelor corespunztoare, posibile i realizabile, favorizeaz acceptarea dac se ofer garanii identificate n nsei experienele cursanilor;

    s acioneze i s se angajeze, permanent, n procesul de autoformare, ca

    partener direct rspunztor de rezultat. Roger Muchielli, n Les methodes actives dans la pedagogie des adultes, subliniaz c noi reinem: "10% din ceea ce citim; 20% din ceea ce ascultm; 30% din ceea ce vedem; 50% din ceea ce vedem i ascultm n acelai timp; 80% din ceea ce spunem; 90% din ceea ce spunem, fcnd cte ceva la care am reflectat i n care ne-am implicat"

    Adultul acioneaz i nva, recurge la acel "fcnd" pentru a vedea mai bine,

    pentru a nelege i mai bine i a relua mereu, mai eficient i mai sigur. Se poate spune c adultul are nevoie, n educaia sa, doar de mijloace, strategii i modele de aciune pentru a-i continua formarea prin autoformare, autoeducare;

  • PRO-SNTATE Creterea accesului angajailor din sistemul medico-social din Romnia la programele de formare profesional

    continu ID 140077

    proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni !

    4

    s tie a folosi efectele reuitei i ale eecului deine rolul esenial al educaiei pentru aduli. Importana este att cunoaterea cilor de progresare n cunoaterea i acumularea deprinderilor, ct i prevederea situaiilor de eec pentru care se propun variante de depire, de transformare a efectelor nereuitei n baza de pornire a unor noi strategii de abordare i realizare a obiectivelor;

    Cunoaterea erorilor, greelilor, capcanelor posibile prin analiza evoluiilor ce pot deveni nefavorabile este mult mai importanta dect refacerea, repetarea mecanic a unuia si aceluiai drum. Exersarea situaiilor mai apropiate de eec favorizeaz evidenierea variantelor si variabilelor de utilizat.

    s se simt integrat unui grup n care este nu subordonat, ci egalul celorlali.

    nsui formatorul aste acceptat dac nu se prezint ca venit din exterior ori ca superior. Cu att mai important este recunoaterea rolului de moderator, de animator al educatorului in contrast cu cel de profesor omniscient i omnipotent. Comunicarea egalilor ntre egal este singura forma preferat de grupul de educaie a adulilor, n care accentul cade pe sinergia echipei. n acest scop este necesar o atenie deosebit n momentul formrii echipelor omogene ca nivel de cunoatere, ca experien i ateptare, exprimate n motivaii susinute;

    s beneficieze de un climat de participare egal i complet a fiecrui

    membru al grupului. Adultul vrea s fie util, nu utilizat, s fie apreciat, nu doar "msurat" n evaluarea primit, s-i fie recunoscut capacitatea lui, s fie ncurajat de ceilali, nu complexat. Sunt mai recomandate relaiile personale cu animatorul i cu ceilali participani dect distanarea ntemeiat pe concuren, pe ntrecere concurenial. Vrea i poate s lucreze independent, dar are nevoie de coechipierul egal - fie animatorul, fie colegul.

    Particularitile educaiei adulilor se prezint ca reale condiionri ale reuitei

    acestui proces. Dac ne propunem o educaie specific vrstei adulte, atunci se impune capacitatea de a aciona adecvat, renunnd la transpuneri mecanice ale metodologiei clasice. Pentru atingerea obiectivelor specifice educaiei adulilor, ntr-un climat favorabil, se cer adaptri permanente la participani, la posibilitile, ateptrile i disponibilitile de efort ele acestora, astfel nct nici una dintre metode nu poate fi neglijat, dar nici absolutizat.

  • PRO-SNTATE Creterea accesului angajailor din sistemul medico-social din Romnia la programele de formare profesional

    continu ID 140077

    proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni !

    5

    In conformitate cu art. 11 din Metodologia de autorizare a furnizorilor de

    formare profesionala a adultilor, fiecare participant la programul de formare

    profesionala are acces la suportul de curs/manualul cursantului. Suportul de

    curs/manualul cursantului poate fi distribuit participantilor la programul de formare

    profesionala si sub forma de fascicule, pe masura parcurgerii programei de pregatire.

    Suportul de curs/manualul cursantului trebuie sa permita transmiterea cunostintelor

    de baza conform tematicii de pregatire.

    Suportul de curs/manualul cursantului trebuie pus la dispozitia specialistilor care

    fac evaluarea in vederea autorizarii sau a celor desemnati sa efectueze monitorizarea.

    Sursa: www.anc.edu.ro

    Caietul cursantului va fi realizat n conformitate cu respectarea cerintelor de

    autorizare a programelor de calificare, cu competentele generale, fundamentale si

    specifice prevazute in standardul ocupational si cu ghidul de practica. Acesta va

    cuprinde structuri de aplicaii din care fiecare s poat alege, ncerca, adapta ceea ce

    consider c se potrivete stilului personal si ceea ce crede c poate susine, facilita i

    maximiza in dezvoltarea proiectului pe baza caruia se va face evaluarea si certificarea

    finala

    Avnd n vedere specificul nvrii la aduli n cadrul formrii profesionale,

    recomandrile ANC i precizrile din proiect, caietul cursantului va fi alctuit din

    urmtoarele categoriile de documente:

    Foi de lucru pentru aplicaiile desfurate n timpul pregtirii teoretice

    Modul experienial de desfurare a procesului de predare i nvare se refer

    la tehnicile concrete/specifice pe care le utilizeaz formatorul n cadrul unei anumite

  • PRO-SNTATE Creterea accesului angajailor din sistemul medico-social din Romnia la programele de formare profesional

    continu ID 140077

    proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni !

    6

    activiti etc. Orice metodologie de predare trebuie s ia n considerare faptul c nu

    este suficient transmiterea de informaii.

    n procesul de nvare, tehnicile de lucru trebuie s acioneze simultan asupra

    cunotinelor, deprinderilor i atitudinilor de care cursantul adult are nevoie pentru

    a-i dezvolta i mbunti competenele cerute de ocupaia vizat. Principalele

    metode de lucru vor fi:

    Prelegerea

    Jocurile de rol

    Discutiile de grup

    Lucrul in echipe

    Prezentarile

    Exemplificarea /demonstraia

    Brainstorming-ul

    Analiza critica

    Activitile dezvoltate de ctre formatori pentru desfurarea unui proces de

    nvare experienial, prin metodele enumerate mai sus, vor utiliza foi de lucru

    (handouts), fie de completat, studii de caz i alte materiale necesare desfurrii

    unui proces de nvare interactiv dedicat adulilor.

    Aceste foi de lucru vor constitui resurse valoroase pentru nsuirea de abiliti

    i informaii, constituind o referin de bune practici i de auto-evaluri intermediare

    a evoluiei persoanei. Pe aceste materiale se va baza proiectul elaborat de

    participani pentru finalizarea cursului

    Materiale ce aprofundeaz anumite subiecte din manualul teoretic

    Activitatea practic, pentru orice ocupaie, poate prezenta diferite specificiti

    i provocri. Aceste materiale constituie o resurs informaional suplimentar ce

  • PRO-SNTATE Creterea accesului angajailor din sistemul medico-social din Romnia la programele de formare profesional

    continu ID 140077

    proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea

    Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni !

    7

    poate fi utilizat n cazurile speciale n care situaia de la locul de munc o cere, fr a

    constitui informaie strict necesar pentru exercitarea ocupaiei. Materialele

    elaborate n acest scop vor fi utilizate n cadrul cursului, trecute n revist i folosite

    ca resurs pentru elaborarea proiectului final al participanilor.

    Materiale suplimentare de informare (legi, acte normative, reglementri n

    domeniu) vor consitui parte din caietul participantului i vor fi obiectul unor activiti

    interactive de nsuire a informaiei prin manipularea i prelucrarea acesteia.

    Acestea vor fi legi n baza creia se exercit ocupaia sau legi de reglementare

    a desfurrii activitii respective n instituii publice (sau private) ca serviciu oferit

    populaiei. Anumite ocupaii au un specific reglementat prin acte normative dedicate

    sau legi ce guverneaz un domeniu ntreg de ocupaii i servicii oferite populaiei.

    Cunoaterea acestora este necesar nelegrea cadrului de inserie profesional i de

    exercitare ulterioar a ocupaiei, aceste reglementri referindu-se la

    responsabilitile legale ale persoanei care exercit meseria respectiv.

    Vor fi oferite i legi /prevederi /acte normative care prevd dispoziii

    referitoare la competene precizate n standardul ocupaional i programa de

    pregtire i anume norme de protecia muncii, paza i securitatea incendiilor.

    Ca material suplimentar cuprindem i linii directoare elaborate de specialiti

    despre anumite competene, cum ar fi protocoale recente i validate de acordare a

    primului ajutor, informaii care sunt cuprinse sumar n caietul formatorului dar care

    vor fi extinse i utilizate interactiv n timpul orelor de curs prin demonstraii i

    lmuriri suplimentare.

    Oferirea lor in format de fascicul informaional faciliteaz interaciunea cu

    informaiile si pstrarea lor ca resurse bibliografice uor accesibile.