CAIET_SARCINI

S.C. HIDROPROIECT DESIGN SERV S.ARegularizare Parau Hinta,la Govora, judet Valcea Cod documentatie: 104-01.C.S.2011

II - C A I E T E D E S A R C I N I

CUPRINS

Partea I-a

Cap.1. Domeniul de aplicare

Cap.2. Prevederi cu caracter general

Cap.3. Normative si standarde recomandate

Cap.4. Protectia mediului

Cap.5. Protectia muncii

Cap.6. Dispozitii finale

Cap.7. Breviar de calcul

Partea II-a

A. Caiet sarcini terasamente

B. Caiet sarcini gabioane

C. Caiet sarcini zid de sprijin din beton

Pag. 1


Partea I-a

Cap.1. DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini ( CS ) se va folosi pentru lucrari de terasamente si protectii de mal, la lucrarea Regularizare parau Hinta, la Govora, jud Valcea si are scopul de a stabili conditiile tehnice si de calitate a lucrarilor de terasamente/gabioane/ziduri sprijin din beton .

Prezentul C.S nu este limitativ, el putand fi completat de catre consultant pe parcursul executiei, în cazul aparitiei altor conditii.

Respectarea prevederilor din C.S. este obligatorie.

Art.1.1. Conditiile tehnice cuprinse în aceasta parte se aplica la toate lucrarile de terasamente, protectii cu gabioane si ziduri de sprijin din beton, necesare realizarii lucrarilor definitive sau provizorii prevazute prin proiect .

Art.1.2. Lucrarile de excavatii includ : curatirea suprafetelor de teren afectate de amplasarea structurilor, decaparea stratului vegetal sau necorespunzator, excavatia propriu-zisa, etansarea incintelor, evacuarea apelor de infiltratie sau de orice alta natura pentru punerea si mentinerea la uscat a incintelor de excavatie, evacuarea materialului excavat, descarcarea si împrastierea în halde, depozite sau lucrari definitive. Este inclusa protectia cu geotextil cu rol de filtru-dren pentru protectia impotriva eroziunilor a talvegului la radierul betonat.

Art.1.3. Lucrarile de umpluturi includ: Procurarea materialului (gropi de imprumut, excavatii utile, imprastierea cu buldozerul, compactarea/nivelarea dupa caz a umpluturilor, protectia lor cu strat vegetal inierbat de 10 cm.

Art. 1.4. Lucrarile de protectie cu gabioane includ: fasonarea cadrelor din OB37, montarea plasei pe gabioane, procurarea si umplerea cu piatra de rau a gabioanelor.

Art. 1.5. Lucrarile de executie a zidurilor de sprijin din zidarie din beton includ: lucrari de excavatii la fundatie cu sprijiniri, lucrari de betonare a fundatiei cu beton ciclopian C6/7,5 si a elevatiei cu beton C12/15 si placarea cu zidarie de piatra bruta cu mortar M100.

Art.1.6. Lucrarile vor fi realizate conform liniilor, pantelor si dimensiunilor aratate pe planuri. Lucrarile in exces datorate executantului vor fi executate pe cheltuiala acestuia, cu materiale adecvate asa cum va dispune consultantul.

Art.1.7. Executia lucrarilor se va realiza în conformitate cu tehnologia propusa de executant în oferta si aprobata de consultant, respectand termenele angajate prin programul de executie a lucrarilor. Înaintea începerii lucrarilor de excavatii, executantul va întocmi proiectele tehnologice de detaliu pe care le va supune aprobarii consultantului. Prin aceste documentatii executantul va urmari si va justifica în principal utilizarea rationala a spatiului, alegerea utilajelor,protectia stabilitatii lucrarilor adiacente, sistemul de drenare, colectare si evacuare a apelor, masurile de tehnica securitatii muncii, planul de

Pag. 2


sanatate,etc.

Cap.2. PREVEDERI CU CARACTER GENERAL, PRIVIND RESPONSABILITATEA PARTILOR IN CONTRACT

Art.2.1. Executantul are obligatia sa examineze amplasamentul lucrarilor si documentatia pusa la dispozitie de consultant, sa culeaga orice alte informatii considerate de el necesare pe baza carora sa aprecieze pe propria sa raspundere conditiile si dificultatile de executie a excavatiilor.

Art.2.2. Pe durata executiei lucrarilor, executantul va lua masuri pentru mentinerea stabilitatii taluzelor, îndepartand materialul instabil si executand protectiile sau sprijinirile necesare.

Art.2.3. De asemenea pe toata durata executiei lucrarilor, executantul va lua masuri pentru mentinerea la uscat a sapaturilor pentru fundarea lucrarilor, executand lucrari specifice si instaland echipament adecvat si suficient pentru evacuarea apelor de orice natura.

Art.2.4. Trasarea axelor principale, bornelor de referinta, cailor de circulatie si limitelor terenului pus la dispozitie executantului, precum si materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului sunt în sarcina consultantului si se predau pe baza de proces- verbal executantului.

Art.2.5. Executantul este raspunzator de pastrarea în bune conditii a bornelor si de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de consultant.

Erorile intervenite pe parcursul executiei lucrarilor vor fi corectate de executant pe cheltuiala sa , cu conditia ca aceste erori sa nu se bazeze pe date incorecte furnizate în scris de consultant.

Pentru verificarea trasarii de catre consultant, executantul este obligat sa protejeze si sa pastreze cu grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.

Art.2.6. Executantul va executa toate lucrarile de pichetare si masurare necesare pentru fixarea exacta a amprizei excavatiilor, a uvrajelor ce urmeaza a se construi. Înaintea începerii lucrarilor, executantul verifica în prezenta consultantului planul general de fixare a reperilor si coordonatele acestora.

Executantul este responsabil de pastrarea reperilor; daca în cursul lucrarilor unii dintre ei vor fi distrusi, el trebuie sa reimplanteze altii pe responsabilitatea sa.

Art.2.7. Executantul va stabili regulile de circulatie în zona de santier, va monta indicatoare si va pune afise prin care se va reglementa : circulatia oamenilor si utilajelor în santier, masurile de protectia muncii si zonele periculoase sau interzise pentru accesul oamenilor si animalelor.

Art.2.8. Executantul va executa punti de traversare a raului, poteci si scari cu parapeti, platforme de lucru si de odihna, prin care sa asigure o circulatie buna si sigura a personalului.

Art.2.9. Executantul va efectua urmatoarele lucrari premergatoare excavatiilor : curatirea amprizei excavatiilor de arbori, arbusti, radacini etc., transportul

si depozitarea acestora în locurile stabilite de achizitor; curatirea terenului vegetal din ampriza excavatiilor, transportul si

depozitarea în halde, în vederea reutilizarii lui ;

Pag. 3


masuri de protectie a taluzelor.Executantul va fi raspunzator de devierea temporara a traficului ca si de toate

masurile de siguranta necesare sau cerute de consultant.Art.2.10 . În timpul executiei lucrarilor executantul va asigura :

- degajarea punctelor de reper acoperite ;- personal topo calificat si suficient pentru controale;- masuri de securitate, semnalizare, deplasare sau evacuare a utilajelor pentru

facilitatea masuratorilor.Art.2.11. Executantul va prezenta la solicitarea consultantului tehnologiile

propuse la lucrarile de excavatii. Consultantul îsi rezerva dreptul de a cere schimbarea partiala sau chiar totala a conceptiei de excavare, executantul ramanand în continuare responsabil de aspectele care deriva din noua metodologie de lucru.

Art.2.12. În cazul în care în timpul executiei lucrarilor, pe amplasament se descopera valori istorice, artistice sau stiintifice, executantul este obligat sa opreasca executia lucrarilor în zona respectiva si sa comunice consultantului, organelor de politie si comisiei monumentelor istorice descoperirea lor.

Art.2.13. Executantul va raspunde de :- excavatiile suplimentare în fundatia lucrarilor în cazul în care acestea

depasesc dimensiunile din proiect.- orice forma de accidentare a oamenilor, a utilajelor.

Cap.3. NORMATIVE SI STANDARDE RECOMANDATE

TERASAMENTE

C 169 - 88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale. Buletinul constr. nr. 5/1988

C 159 - 79 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrarii în con.Buletinul constr. nr. 4/1990

P 10 - 86 Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de fundatii directe la constructii

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului.STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de înghet.STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare.STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

incercarea ProctorSTAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.STAS 4606-85 Determinari granulozitate agregate naturaleLegea 10/1995 Legea calitatii în constructii;

Pag. 4


Legea 107/1996 Legea apelor; Legea 137/1996 Legea privind protectia mediului înconjurator pentru amplasarea si

exploatarea obiectivului;P130-99 Normativ privind urmarirea comportarii în timp a constructiilor.

PROTECTII CU GABIOANE:

ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411 / 11.12/2000 Norme metodologice privind publicat in MO- conditiile de închidere a circulatiei

si restrictiilor de circulatie în vedereaexecutarii de lucrari în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protectia munciiNSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea si întretinerea

drumurilor si podurilor.Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si

dotarea cu mijloace tehnice de stingere.Ordin AND nr. 116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrari de întretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Legea nr. 137/1995 Legea protectiei mediului

NORMATIVE TEHNICE

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

NE 012-99, partea A Cod de practica pentru executarea lucrarilor din aprobat de MLPAT cu beton si beton armat.Ord.nr. 59/N din 24 aug. 1999

STANDARDE

STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel SR 662/2002 beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.Conditii tehnice de calitate.

SR 667/2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.STAS 790-84 Apa pentru betoane si mortare.

Pag. 5


STAS STAS 889/89 Sarma rotunda trefilata din otel, utilizata în scopuri generale.

STAS 1275/88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul

intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 1667/76 Agregate naturale grele pentru betoane si betoane cu lianti naturali.

STAS 1 STAS 1759/88 Incercari pe betoane. Încercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a începutului de priza

SR 184 SR 1848-4/1995 Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice de calitate.

STAS 1848/5-82 Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie. Conditii tehnice de calitate.STAS 2543-76 Împletituri din sarma. Plase cu ochiuri patrate.STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare.SR EN 45.014/2000 Criterii generale pentru declaratia de

conformitate a furnizorului (Ghid ISO/CEI 22/1996)

BETOANE:

STAS-URI LA CARE FACE REFERINTA CAIETUL DE SARCINI SI SE RECOMANDA SA FIE ÎN DOTAREA LABORATORULUI DE SANTIER

Nr. crt.

Indicativ Standard Titlul reglementariiPublicata

în :0 1 2 3

Reglementari cu caracter general1 STAS 10107/0-90 Calculul elementelor din beton, beton armat

si beton precomprimat2 P 100 - 92 Normativ pt. proiectarea antiseismica B.C

nr. 1-2/92Reglementari privind lucrarile de fundatii3 NP 112-04 Normativ privind proiectarea si executarea

fundatiilor directeMOF 451 bis27.05.2005

Reglementari privind lucrarile de cofraje4 C 11 - 74 Instructiuni privind folosirea în constr. a

panourilor din placaj pt.cofrajeB.Cnr. 4/75

Pag. 6


5 C 41 - 86 Normativ privind proiectarea si executarea cofrajelor glisante

B.Cnr.7/86

Reglementari privind lucrarile de betoane6 C 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros

a lucr. de constr. si a instalatiilor aferenteB.Cnr. 6/86

7 P 59 - 86 Instructiuni tehnice pt. proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate

B.Cnr. 10/86

8 C 28 - 83 Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor din otel beton

B.Cnr. 7/83

9 C 130 - 78 Instructiuni tehnice pt. aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor

B.Cnr. 8/79

10 C 149 - 87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pt. elementele de beton si beton armat.

B.Cnr. 5/87

11 PE 713 - 90 Instructiuni tehnice departam.pt. executia si controlul betoanelor hidrotehnice

RENEL I.S.P.HBPE nr.1/90

12 C 163 - 73 Instructiuni privind încastrarea PVC la etansarea rosturilor în constr. hidrotehnice B.C nr.2/74

Reglementari privind verificarea calitatii si receptia lucr. de constr. si instalatii0 1 2 3

13 C 56 - 02 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

B.Cnr.19-20/04

14 Legea 10/95 Legea privind calitatea în constructii Monitorul oficial15 C 26 - 85 Normativ pentru încercarea betonului prin

metode nedistructiveB.C nr.8/85 si BCnr.2/87

16 C 54 - 81 Instructiuni pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor

B.C nr. 2/82

17 C 150 - 99 Normativ privind calitatea îmbinarilor sudate din otel

B.C nr. 7/00

Reglementari privind lucrarile de protectie a constr. în conditii de agresivitate18 C 170 - 87 Instructiuni privind protectia elementelor din

beton armat supraterane situate în medii agresive

B.C nr.7/88

Standarde privind cimenturile19 SR 3011/96 Cimenturi hidrotehnice si cimenturi

rezistente la sulfati20 SREN 196 - 7/95 Metode de încercare a cimenturilor.

Prelevare si pregatirea probelor21 SREN 196 - 6/94 Metode de încercare a cimenturilor.

Determinarea finetei de macinare22 SR 227 - 5/96 Cimenturi. Încercari fizice. Determinarea

caldurii de hidratare.23 SREN 196 - 1/95 Metode de încercare a cimenturilor.

Determinarea rezistentelor.24 SREN 196 - 2/95 Metode de încercare a cimenturilor. Analiza

chimica.

Pag. 7


25 SREN 196 - 4/95 Metode de încercare a cimenturilor. Determ.cantitativa a constituientilor.

26 SP 6 - 1995 Cimenturi hidrotehnice aditivateStandarde privind agregatele27 STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele28 STAS 4606 - 80 Agregate naturale greleStandarde privind APA

29 STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortareStandarde privind ADITIVI30 STAS 8573 - 78 Aditiv impermeabilizator pt. mortare31 STAS 8625 - 90 Aditiv plastifiant mixt pt. betoaneStandarde privind BETOANELE32 STAS 3349/2 - 83 Betoane de ciment. Stabilirea agresivitatii

apei fata de betoanele constructiilor hidrotehnice

33 STAS 1759 - 88 Încercari pe betoane. Betonul proaspat. Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a începutului de priza.

34 STAS 5479 - 88 Încercari pe betoane. Beton proaspat. Determinarea continutului de aer oclus.

35 STAS 2320 - 88 Tipare metalice pt. confectionarea epruvetelor

36 STAS 1275 - 88 Încercari pe betonul întarit37 STAS 2414 - 91 Determinarea densitatii si porozitatii

betonului întarit38 STAS 3519 - 76 Verificarea impermeabilitatii la apa (P)39 STAS 3518 - 89 Determinarea rezistentei la înghet - dezghet

( Gelivitate )40 STAS 5585 - 71 Determinarea modulului de elasticitate static

la supresiune al betonului41 STAS 6102 - 86 Beton pt. constructii hidrotehnice. Clasificare

si conditii tehnice de calitate42 STAS 5511 - 89 Încercari pe betoane. Determinarea

aderentei beton - armatura.43 ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului44 STAS 438/3 - 98 Plase sudate45 STAS 438/1 - 89 Otel beton laminat la cald46 ST 009 - 96 Criterii de performanta pt. armaturi BC nr. 11/9747 NE 012 - 99 Cod de practica pentru executia lucrarilor

din beton, beton armat si beton precomprimat

BC nr. 112-113/99

Pag. 8


Cap.4. PROTECTIA MEDIULUI

Art.4.1. Executantul va asigura în permanenta o buna întretinere a utilajelor si mijloacelor de transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburanti si/sau lubrefianti în apa sau pe drumurile de acces.

Deasemenea, executantului îi revine sarcina de a reduce în limita posibilitatilor emisiile de noxe (provenite de la utilajele si mijloacele de transport) atat prin permanenta verificare si întretinere a parcului auto cat si prin achizitionarea de carburant corespunzator calitativ.

Art.4.2. Executantul va monitoriza în permanenta starea tehnica a statiei de alimentare cu carburanti si a rezervoarelor de stocare a acestora. Art.4.3. Executantul se va dota cu un minim de absorbanti si/sau substante neutralizatoare pentru a putea asigura o interventie rapida în caz de poluare accidentala generata de pierderi de carburanti si/sau lubrefianti.

Art.4.4. Executantul va asigura pe toata perioada desfasurarii lucrarilor, întretinerea drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele si mijloacele sale de transport si va lua masurile necesare în vederea limitarii emisiilor de praf generate de circulatia auto pe aceste drumuri.

Art.4.5. Executantul va lua si alte masuri pe care le considera necesare în vederea eliminarii sau limitarii oricarei forme de impact negativ asupra mediului.

Art.4.6. Executantul va asigura la terminarea executiei investitiei, demontarea tuturor componentelor organizarii tehnologice care au concurat la realizarea lucrarilor de umpluturi (birouri, atelier reparatii parc auto, statie de alimentare carburanti, rezervoare carburanti, magazie lubrefianti, etc), inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea terenului de toate deseurile rezultate în urma operatiunilor de dezafectare.

Executantul va executa lucrari de refacere ecologica a terenului pe care a fost amplasata organizarea tehnologica mentionata.

CAP. 5. PROTECTIA MUNCII

Art.5.1. La executia umpluturilor se vor respecta urmatoarele :1. Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii, aprobat de MLPAT cu Ord. 9/N/15.03.1993.2. Norme de protectia muncii pentru lucrarile de constructii hidrotehnice la suprafata si pe apa, ale Ministerului Industriilor, redactarea a-II-a/1993.3. Norme generale de protectia muncii ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerului Sanatatii .4. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 editata de Ministrul Muncii si Protectiei Sociale.O atentie deosebita trebuie acordata lucrului sub linii electrice sub tensiune acolo unde este cazul. Accesul utilajelor se va face numai cu respectarea stricta a gabaritului permis de norme, sau cand aceasta nu e posibil, se va opri tensiunea în retea.

Art.5.2. La lucrarile de excavatii executate se vor respecta prevederile cu

Pag. 9


privire la modul de lucru al utilajelor de sapat.Se va acorda o atentie deosebita platformelor de lucru si circulatiei în aceasta

zona. Latimea platformei de lucru trebuie sa asigure posibilitatea deplasarii utilajelor si a mijloacelor de transport. Distanta minima de la cea mai apropiata parte a mecanismelor la marginea platformei trebuie sa fie cel putin 1,50 m.

Deserventul utilajului este obligat sa observe starea abatajului, iar în caz de pericol, de surpare sa îndeparteze utilajul din zona periculoasa.

O atentie deosebita, trebuie acordata descarcarii cupei excavatorului în autovehicule, care se va face cu respectarea normelor referitoare la acest gen de operatii.

Art.5.3.Executia decaparilor si a împrastierii umpluturilor, se realizeaza cu buldozerul . La aceste lucrari se vor respecta prevederile referitoare la acest gen de lucrari.

Art.5.4. La executarea umpluturilor se vor respecta masurile cuprinse în norme privind acest tip de lucrari.

Se interzice trecerea cu compactorul în apropierea santurilor în care se lucreaza.

Art.5.5. La încarcarea manuala si mecanica a diverselor materiale, precum si transportul acestora cu mijloace auto, se vor respecta prevederile din norme pentru aceste operatii.

Art.5.6.Pentru situatii de viitura executantul va instala un sistem propriu de atentionare. În caz de pericol se vor evacua utilajele si personalul la cota neinundabila si accesibila, asigurand accesele si se vor proteja cu blocuri din beton din rezervele pentru viitura, zonele expuse la eroziuni.

Art.5.7. Aceste masuri nu sunt limitative, executantul poate lua si alte masuri care sa evite accidentele tehnice sau cele ale personalului.

Art.5.8. În timpul executiei lucrarilor, are obligatia de a lua toate masurile pentru evitarea oricarei accidentari a personalului.

Art.5.9. Executantul are obligatia sa execute instructaje de protectia muncii, în care sa se insiste asupra aspectelor cu caracter de periculozitate.

CAP.6. DISPOZITII FINALE

Art.6.1.Executantul va asigura, în cazul lucrului de noapte, o iluminare suficienta a locului de lucru, a cailor de acces si a depozitelor.

Art.6.2.Racordurile la retelele de lumina, forta, la punctele de lucru vor fi controlate permanent, asigurandu-se functionarea lor în bune conditii.

Art.6.3.Pe parcursul lucrarilor se va tine sub observatie, de catre seful punctului de lucru, nivelul apei si se va respecta avertizarile date de formatiile sau sectiile de gospodarire a apelor referitoare la posibile cresteri de nivel sau viituri, în vederea scoaterii utilajelor si a personalului din perimetrul albiei.

Art.6.4.Proiectantul va da pana la sfarsitul lucrarii (receptia definitiva) indicatii scrise pentru:

- completarea prezentului caiet de sarcini- urmarirea comportarii în timp a lucrarilor - buna exploatare si întretinere a lucrarilor.Art.6.5.Prezentul caiet de sarcini face parte din documentatia tehnico-

Pag. 10


economica ce se va prezenta obligatoriu comisiei de receptie provizorie si definitiva.

Pag. 11


7. BREVIAR DE CALCUL

1.DIMENSIONARE HIDRAULICA

Zona crt.

Denumirea Q 5%(mc/s)

A (mp) n i % Vm

(m/s)Hapa

(m)Observatii

Hinta 37.837,837,837,837,837,837,8

37,8

10.9810,2012,008,108,706,90

12,60

6.81

0.030,030,030,030,030,030,03

0.015

0.9%1.15%0,6%

2,45%2,00%4,40%0,50%

0.9%

3.443,713,154,664,345,473,00

5.56

1.831,702,001,351,451,152,10

1.14

Teren naturalTeren naturalTeren naturalTeren naturalTeren naturalTeren naturalTeren natural

Radier din beton

LEGENDA:

A - aria sectiunii udate la debitul de calculn - rugozitatea patului de albiei - panta hidraulicah - adancimea apei la debitul de calculvm - viteza medie a apei la debitul de calcul

Dimensionarea hidraulica a albiei regularizate s-a determinat cu formula lui Chẻzy : Q AC√Ri

C= 1/n R116 – coeficientul lui Chẻzyn- rugozitatea – dupa Manningi- conform profil longitudinal

Pag.11


2. VERIFICAREA STABILITATII ALBIEIZona crt.

Denumirea Vm

(m/s)Vf

(m/s)Vo

(m/s)Dm

(mm)Dmax

(mm)Hapa

(m)Vc

(m/s)Observatii

1Hinta 3.44 1.72 4.05 10 100 1.83 1.97

Albie la limita stabilitatii. Se vor executa praguri de fund la capatul aval al protectiei de mal

LEGENDA:

vm - viteza medie a curentuluivf - viteza de fundvo – viteza de suprafatavc – viteza critica pana la care nu se produc afuieridm – diametrul mediu ponderat al aluviunilor – conform studiu geologicdmax – diametrul celor mai mari particule ce reprezinta 5% din greutatea masei de aluviuni- conform studiu geologichapa – adancimea cursului de apa la Q 5%

Determinarea vitezei critice pana la care nu se produc afuieri, s-a calculat cu formula lui I. Levi pentru pamanturi necoezive, comparandu-se cu valorile dupa Listvan conform Normativ PD-95-77:

vc = 3,2√gxdm x log (hapa/7dm) x (dmax/dm)1/7 > vf

Pag.11


3. VERIFICAREA STRUCTURILOR DIN GABIOANE

Zona crt

Denumirea G (t) H (m) Φ° Pa (t) Ph (t) Mo

tmMr

tmFs Ks Presiuni

(t/m2)Observatii

p padm

1 Hinta 5.75 2.5 35 1.52 1.52 1.27 4.89 3.85 1.51 5.68 40 Structura prezinta stabilitate

LEGENDA:

G- greutatea proprie a gabionului Pa- impingerea pamantului (presiunea activa)Ph- componenta orizontala a presiunii activeH- inaltimea structurii de gabioaneΦ- unghiul de frecare interna a pamantuluiүa= 1,9 t/mc- greutatea volumetrica a pamantuluiү = 2,2 t/mc- greutatea volumetrica a gabionuluiMo- momentul rasturnariiMr- momentul rezistenteiFs - coeficientul de siguranta la rasturnare ,Ks – coeficientul de siguranta la alunecarep- presiunea maxima pe fundatiepadm – presiunea admisibila

Intocmit, Verificat,

Ing. Ioana Covrig Ing. Dana Milea

Pag.13


Partea II-a

A. CAIET SARCINI TERASAMENTE

CUPRINS

1.Cap.1. Excavatii pentru lucrarile provizorii ale executantului

2.Cap.2. Cai de acces provizorii in zona lucrarilor

3.Cap.3. Excavatie in albia raului

4.Cap.4. Siguranta excavatiilor si protectia taluzelor

5.Cap.5. Terenul de fundare

6.Cap.6. Materiale de umplutura, surse, halde

7.Cap.7. Conditii de executie a umpluturilor compactate

8.Cap.8. Inspectii si incercari- controlul calitatii

9.Cap.9. Relevee topo-geologice,tolerante


CAP. 1. EXCAVATII PENTRU LUCRARILE PROVIZORII ALE EXECUTANTULUI

Art 1.1. Excavatiile pentru lucrarile provizorii ale executantului (cuprinzand organizarea tehnologica si sociala) se vor face pe baza propriilor sale caiete de sarcini. Art 1.2. Executantul nu va începe nici o astfel de lucrare pana nu obtine aprobarea Investitorului, care se va referi în principal la urmatoarele aspecte :

- amplasarea în afara zonelor lucrarilor definitive sau provizorii cuprinse în proiect sau existente ;

- influenta acestor lucrari si a tehnologiei de executie preconizate asupra stabilitatii lucrarilor din imediata apropiere ;

- amplasarea haldelor si depozitelor pentru materialul excavat ;- amplasarea gropilor de imprumut pentru material de umplutura ;- efectul acestor lucrari asupra scurgerii apelor de orice natura ;- modul în care va fi reamenajata zona lucrarilor respective, dupa terminarea

executiei. Art 1.3. Executantul va trebui sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea stabilitatii gropilor provizorii, de a limita la strictul necesar volumul acestora si de a evita erodarea, inundarea, colmatarea acestora etc ..

CAP. 2. CAI DE ACCES PROVIZORII ÎN ZONA LUCRARILOR

Art.2.1. Pozitia si modul de constructie a acceselor si rampelor de acces pot fi cele conform proiect, sau cele pe care executantul le estimeaza a fi necesare la realizarea lucrarilor. Ele trebuie sa fie acceptate de investitor si consultant. Aceste drumuri, cat si cele puse eventual la dispozitia executantului la începutul lucrarilor trebuie sa fie mentinute în buna stare pe toata durata santierului.

Întretinerea acestor drumuri va fi asigurata de executant pana la terminarea lucrarilor.

Art.2.2. Achizitorul poate cere ca drumurile si pistele sa fie dezafectate dupa utilizare daca ele sunt amplasate în zone care deranjeaza lucrarile.

Art.2.3. În cazul executiei de rampe de acces pe paramentele umpluturilor, executantul va trebui sa îndeparteze partile acestor rampe care se situeaza în afara profilului tip al umpluturilor. Partile acestor rampe situate în interiorul profilului tip vor fi tratate conform prescriptiilor.

Art.2.4. Circulatia vehicolelor se va face fie pe talvegul paraului sau pe mal cu conditia ca utilajul sa nu se apropie la mai putin de 3-4 m de limita superioara a taluzului.

CAP. 3. EXCAVATII ÎN ALBIA RAULUI

Art.3.1. Lucrarile de excavatii includ : curatirea terenului de vegetatie, defrisari si scoaterea cioatelor, excavarea , transportul si haldarea sau reutilizarea materialului rezultat din lucrarile de reprofilare a malurilor si calibrarea albiei.

Art.3.2. Excavatiile se vor realiza în conformitate cu prevederile din proiect


(cote, taluze,etc.) iar transportul, haldarea acestor materiale, în conformitate cu tehnologia

de executie si graficul de executie prevazute prin proiectele de detaliu pe care executantul le va supune aprobarii , consultantului . Art 3.3. Utilaje folosite în mod curent sunt :1. buldozer pentru decopertari, dislocari, strangeri in gramezi si de mic tonaj pentru nivelari, compactari de material in spatele constructiilor2. excavatoare cu cupa de medie pentru excavatii peste nivelul apei3. draglina pentru excavatii sub nivelul apei

CAP. 4. SIGURANTA EXCAVATIILOR SI PROTECTIA TALUZELOR

Art.4.1. Executantul va trebui sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea stabilitatii gropilor provizorii pe termen scurt si a celor pe termen lung si de a limita la strictul necesar volumul acestora. Pentru sapaturile în terenuri slabe (mobile) preconditiile constau în evitarea eroziunii din cauza apei de siroire, din ploaie sau infiltartii pin executarea de santuri de colectare si deviere a acestor ape. Art.4.3.Pamantul rezultat din excavatii ce urmeaza a fi reutilizat, nu se va depozita pe mal in apropierea sapaturii pentru a nu periclita stabilitatea malului.El se va depune intr-o zona la min. 5m departare de mal.

Art.4.4. Daca în cursul executiei lucrarilor, executantul constata o slabire a stabilitatii unui sistem de protectie aplicat sau a unui sistem de sprijinire provizorie, va supune spre aprobare consultantului un proiect de consolidare. În caz de urgenta se vor executa lucrari de consolidare, înainte de a prezenta consultantului proiectul acestora.

Art.4.5. În cazul unor alunecari de teren produse în timpul executiei lucrarilor pana în momentul receptiei finale, datorate unor greseli ale executantului acesta va reface pe cheltuiala sa lucrarea descrisa în conditiile ce vor fi dispuse de consultant.

CAP. 5. TERENUL DE FUNDARE Art.5.1. Terenul de fundare recomandat pentru fundarea constructiilor din umpluturi compactate (diguri, platforme) este reprezentat prin material aluvionar mediu, grosier si argilos nisipos, decapat de sol vegetal, radacini, depuneri heterogene si antropogene incompatibile . Art. 5.2. Pentru fundarea constructiilor din umpluturi necompactate (platforme, in spatele gabioanelor si digurilor) terenul de fundare nu se decapeaza, nu se defriseaza. Art. 5.3. Pregatirea suprafetei de fundarea constructiilor compactate se va realiza cu buldozerul si excavatorul pentru :- decopertarea integrala a orizontului vegetal de sol pe cca. 25-30 cm- eliminarea lentilelor de mal , corpuri alogene - asecarea zonelor de baltiri , brate vechi , viroage etc - compactarea prin treceri succesive cu buldozerul min.3-4 treceri Art. 5.4. Receptionarea terenului de fundare a constructiilor compactate se va realiza integral sau pe tronsoane de o comisie de santier compusa din reprezentantii Investitorului, Proiectantului si Constructorului care vor aprecia vizual :

-curatarea suprafetei de fundare de orice element nefavorabil ;-inexistenta pernelor generate de umiditatea în exces ;

Art.5.5. Înainte de betonarea radierului, telvegul se vor proteja cu un geotextil


netesut cu rolul de filtru –dren.

Principalele caracteristici ale geotextilului sunt : - greutate 400g/m2

- grosime 4 mm - rezistenta la tractiune 6/15 KN/m ( long/ transversal ) - alungirea la rupere 110/70 % ( long/ transversal ) - coeficientul de permeabilitate 4x10-3 kPa

CAP. 6. MATERIALE DE UMPLUTURA. SURSE. HALDEArt. 6.1.Materialul recomandat pentru umpluturile în corpul digurilor si

platformelor compactate (apararii de mal ) este reprezentat de balast curat excavat din albie (excavatii utile de sub/peste nivelul apei), în imediata apropiere a lucrarii, sau din gropi de imprumut daca cel din albie nu este suficient, fara a fi contaminat cu lentile de mal, lemne, material vegetal etc.

Prin urmare se impune o excavare selectiva a materialului necesar lucrarilor de umpluturi compactate.

Art. 6.2. Materialul extras de sub nivelul apei (cu draglina) nu se va utiliza imediat la umpluturi. El se va halda intr-un depozit pentru uscare si se va pune in opera cand va atinge umiditatea optima. Materialul utilizat la umpluturi extras de deasupra nivelului apei care nu se utilizeaza imediat la umpluturi compactate,se va halda într-un depozit intermediar si compactat pentru a evita supraumectarea din precipitatii.

Depunerile necompactate in platforme, in spatele gabioanelor, etc. se vor realiza cu material eterogen extras din albie (excavatii utile) sau din gropi de imprumut cand cel din albie nu este suficient. La aceste depuneri materialul nu trebuie sa intruneasca conditiile celui compactat.

Art.6.3 Sursele de procurare sunt reprezentate prin :- albia minora (excavatii utile in talveg, maluri)- gropi de imprumut .

Indicarea gropilor de imprumut se va face de catre beneficiar si autoritatile locale functie de disponibilitatea din zona a suprafetelor. Decizia calitatii materialului bun pentru umpluturile compactate , nu se va lua fara acceptul geologului proiectantului.

Art.6.4. Materialul vegetal decapat din ampriza excavatiilor de reprofilare maluri, a digurilor si gropilor de imprumut se va halda temporar in vederea utilizarii la protectia taluzelor si pentru refacerea morfologiei terenului în zonele excavate sau afectate de organizarea tehnologica

Art 6.5. Haldele vor fi amplasate pe suprafete agreate de consultant si investitor .Zonele de descarcare vor fi astfel alese ca sa nu deranjeze scurgerea hidraulica a cursului de apa.

La terminarea lucrarilor, toate haldele vor fi amenajate: nivelate, taluzate, protejate antierozional si integrate în peisaj.Materialul din excavatii se poate utiliza si la redarea în circuitul agricol al suprafetelor cu baltiri sau depresionare, la indicatia primariei locale.


CAP.7. CONDITII DE EXECUTIE A UMPLUTURILOR COMPACTATE

Art.7.1.Materialul utilizat pentru umpluturi nu trebuie sa contina pamanturi plastice (marna, mal ), fragmente lemnoase , elemente antropogene etc.

Art.7.2.Diferitele faze de executie vor fi propuse de Executant si acceptate de Investitor. Ele trebuie sa asigure stabilitatea umpluturilor pe toata perioada executiei

Art.7.3. Executia umpluturilor se admite numai dupa pregatirea si receptionarea terenului de fundare . Art. 7.4. Grosimea stratelor depuse: 15-20 cm

Art. 7.5.Depunerile se vor realiza pe toata latimea amprizei, iar pentru o cat mai buna înfratire a stratelor, decalajul dintre straturile de depuneri succesive (în profil longitudinal) nu va depasi grosimea unui strat.

Operatiile de descarcare – nivelare se vor executa cu auto si cu buldozerul în strate orizontale de 15-20 cm prin retragere .

Pe tot parcursul depunerii unui strat se vor elimina toate materialeler straine , improprii mentinerii în lucrare . Art.7.6. Compactarea se va realiza prin treceri succesive ale buldozerului 3-4 treceri ,dirijarea utilajului facandu-se paralel cu axul lucrarii, cu o apropiere de marginea umpluturii de max 30 cm si cu o suprapunere de cca 0,15 cm a fiecarei fasii compactate .

Art.7.7. Primele straturi se vor compacta odata cu taluzul albiei. Art.7.8. Se va asigura uniformitatea compactarii în suprafata si evitarea formarii de fagase prin dirijarea atenta a vehicolelor si utilajelor . Panta generala a stratului compactat trebuie sa fie de 2-3 0 pentru a facilita scurgerea apelor meteorice spre exterior, iar denivelarile nu trebuie sa depaseasca +/- 10cm .

Art.7.9. Operatiile de descarcare,împrastiere, compactare se vor executa pe tronsoane distincte, cu urmatoarea succesiune a operatiilor :

a. descarcarea autobasculantelor se face în gramezi, dispuse astfel încat sa asigure o împrastiere minima

b.depunerea materialului se va face în straturi orizontale cu grosimi de 15-20cm c. compactarea în corpul digului de închidere a incintelor se va executa

mecanizat prin circa min.4 treceri pe fasie cu acoperire succcesiva de 25 cmd. se vor scarifica eventualele fagase sau cruste formate de circulatia

autovehicolelor.e. pentru a realiza o buna înfratire între straturi, decalajul între straturi, în

sectiune transversala, nu va depasi grosimea unui strat.Art.7.10. Lucrarile de umplutura se vor întrerupe în cazul unei ploi torentiale sau

de durata la care se observa antrenarea materialului fin din umplutura.Art.7.11. Executia lucrarilor pe timp friguros se admite cu urmatoarele conditii :

- se va lucra cu materialul uscat, sau cu umiditate redusa ( 2-3% ), folosindu-se materialul din depozit;

- materialul din care se executa umplutura nu trebuie sa fie înghetat;- stratul pe care se depune umplutura nu trebuie sa fie înghetat;- depunerea va fi întrerupta în cazuri exceptionale: ninsori abundente, viscol,

temperaturi sub - 5 0C ( noaptea ) si 00C ( ziua );- atunci cand tronsonul unde urmeaza sa se lucreze este acoperit cu zapada,

aceasta se va îndeparta ;Reluarea umpluturilor se va face numai în conditiile dezghetarii în profunzime a

materialului depus, cu respectarea operatiunilor de descarcare, împrastiere, compactare.


Art.7.12. În perioada cu temperaturi ridicate peste 250C, compactarea se va

efectua imediat dupa umectare. Zonele unde se vor executa aceste umpluturi si volumul acestora, se vor conveni în prealabil de catre executant cu consultantul si investitorul.

Art.7.13. Calitatea umpluturilor realizate se determina pe probe prelevate de catre laborator, prin metode standardizate cu valori de control impuse dupa compactare, conform tabelului de mai jos :

Nr. crt. DETERMINAREA TIP MATERIAL -BALAST

1 Greutatea volumetrica în stare uscata în umplutura dupa compactare γd (kg/cm3)

1,85 – 1,95

2 Umiditatea optima de compactare w % 2 - 7

Art. 7.14. Umiditatea maxima admisa a materialelor depuse va fi umiditatea de la limita de lucrabilitate.

Art. 7.15. Executantul este obligat sa-si ia toate precautiile pentru a asigura o buna compactare a umpluturilor noi la contactul cu terenul de fundare.

Art. 7.16. Calitatea umpluturilor realizate se determina pe probe prelevate de catre laborator, prin metode standardizate cu valori de control impuse determinate la maxim 500 mc . Art. 7.17. Utilajele de executie utilizate în mod curent sunt : - buldozer de 81-180 CP pentru decopertari si de mic tonaj pentru nivelari si compactari - compactor autovibrant lis

Art .7.18. Executia umpluturilor este interzisa în urmatoarele situatii :- grosimi mai mari ale stratelor ;- umiditati necorespunzatoare ;- prezenta unui material necorespunzator

CAP. 8. INSPECTII SI INCERCARI - CONTROLUL CALITATII

Art.8.1. Verificarea calitatii lucrarilor se va face în paralel cu executia acestora fara a afecta ritmul de desfasurare al lucrarilor si se vor face conform STAS 1850 - 89.

Verificarea lucrarilor de umpluturi se va face de catre personalul atestat.Controlul se efectueaza prin :

- control vizual;- control dimensional prin metode topo- geodezice;- controlul calitatii materialelor la sursa si dupa punerea în opera, efectuat de

laborator;- controlul comportarii constructiei în perioada executiei lucrarii.

Verificarile finale în vederea receptiei, se fac pe întreaga înaltime a lucrarii sau pe etape stabilite dinainte, conform proiectului.

Art.8.2. Controlul vizual se va referi în special la înlaturarea radacinilor din terenul de fundatie si din materialul de umplutura, depistarea zonelor cu terenuri maloase, turba, deseuri, precum si a zonelor cu exces de umiditate, natura terenului de fundare si a materialului din surse, modul de depunere, împrastiere si nivelarea materialului în corpul digurilor etc. Constatarile vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate prin dispozitii de santier date de Investitor, dispozitii în care se vor prevedea masurile locale ce trebuie luate.


Testele de laborator privind granulometria, permeabilitatea si gradul de

îndesare se vor efectua de un laborator atestat si se vor face pentru:-o serie de teste pentru fundatia unei dig-o data la 500 mc dar cel putin o data la o zona critica -acolo unde investitorul solicita aceasta verificare

Fiecare verificare va fi compusa din minim 3 teste si va fi supusa avizului Investitorului.Art.8.3.Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru si va

consta din:- pichetarea axului, amprizei, sablonare a taluzelor, etc;- determinarea cotelor fiecarui strat de depunere dupa compactare; sablon pentru controlul pantei taluzelor;

CAP. 9. RELEVEE TOPO – GEOLOGICE, TOLERANTE

Art.9.1. Dupa executia excavatiilor de finisaj, executantul va realiza pe cheltuiala sa un releveu topografic exact al suprafetei de fundare. Pe acest releveu geologul consultantului va executa o cartare geologica de detalii figurand toate accidentele geologice, faliile, fisurile, orientarea lor, descriind totodata aspectul acestora, natura materialului cu care sunt umplute,etc.

Art.9.2. Acest releveu va fi executat sub controlul topometrului investitorului si geologului consultantului.

Art.9.3. Pentru lucrarile de excavatii se admit abateri fata de linia excavatiilor obligate dupa cum urmeaza :

- excavatii mecanizate 0,25 m;- excavatii de finisaj manuale 5 cm

Abaterile de la linia geometrica a excavatiilor obligate sunt acceptate în lungul profilului ("Excavatii obligate"), în conformitate cu planurile consultantului si cu schimbarile solicitate de consultant pe santier, care trebuie sa realizeze linia cota excavatiilor finale. Ele cuprind excavatii grosiere si excavatii de finisaj.

Art.9.4. Umpluturile din corpul digului se vor realiza conform dimensiunilor date în planuri. Investirorul îsi rezerva dreptul sa opereze modificarile pe care le considera necesare. Art.9.5 Tolerantele admise în raport cu limitele teoretice reprezentate în planurile de executie sunt :

Tolerante orizontale Spre interiorul depunerilor Spre exteriorul depunerilor

Coronament 0,1 0,1Parament amonte 0,2 0,2Parament aval 0,2 0,2

Art. 9.6. Cotele coronamenului vor fi conform cu planurile de executie.Art. 9.7. Subprofilele si supraprofilele vor fi remediate de executant pe cheltuiala

sa (material, manopera, carburant ).Art. 9.8. Protejarea umpluturilor trebuie efectuata în conditii satisfacatoare pana

la receptionarea finala a lucrarilor care fac obiectul contractului. Portiunile fisurate, ravenate, alunecate vor fi refacute de executant pe cheltuiala sa.

Verificat , Întocmit ,


Ing. Daniela Milea Ing. Ioana Covrig

B. CAIET DE SARCINI pentru executarea lucrarilor din gabioane

CUPRINS

1.Cap.1. Generalitati

2.Cap.2. Executia lucrarilor de gabioanele

3.Cap.3. Materiale utilizate

4.Cap.4. Controlul calitatii lucrarilor

5.Cap.5. Organizarea controlului executiei si receptiei


CAP.1. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini (CS) se va folosi pentru lucrari de protectie a malurilor cu gabioane si stabilizare a talvegului, in zonele critice mentionate in prezentul proiect.

Caietul de sarcini se refera la executia protectiilor de mal din saltele din gabioane, a zidurilor de sprijin din gabioane si pragurilor de fund din gabioane.

Amenajarile din gabioane constitue o structura cu urmatoarele caracteristici :- sunt structuri elastice;- capabile sa reziste în bune conditii la oricare tip de solicitare;- sunt structuri la care deformatia limitata nu este un defect, ci un factor functional,

care confirma conlucrarea tuturor elementelor constructiei fara sa reduca rezistenta acesteia;

- sunt structuri drenante;- armare rezistenta la toate solicitarile chiar si la tractiune.Gabioanele nu

constitue un ansamblu de cutii suprapuse ci o structura omogena si monolita ale carei dimensiuni se stabilesc in functie de fortele la care este supusa

- flexibilitate–respectiv capacitatea de absorbtie a unor solicitari neprevazute chiar localizate cu caracter extraordinar.Aceasta caracteristica se evidentiaza la toate elementele structurii care poate urmarii miscarile si tasarile fundatiei fara pericolul pierderii rezistentei.

- economicitate-lucrarea poate fi executata in mediu uscat dar si in apa fara a necesita forta de munca specializata.Structura intra in functiune imediat ce cutiile sunt umplute si legate unele de altele .

- durata lunga de exploatare–eventuala deteriorare a plasei de sarma este foarte lenta .

Gabioanele favorizeaza o stare naturala de echilibru in timp, superioara altor structuri. - caracter ecologic gabioanele sunt structuri a caror integrare in mediul natural este rapida.

CAP. 2. EXECUTIA LUCRARILOR DE GABIOANEArt.2.1. Executia fundatiei.Sapatura de pamant pentru realizarea cotei de fundare a gabioanelor se va

executa pe tronsoane de 5-7 ml lungime, functie de situatia concreta din teren, astfel ca sa nu existe posibilitatea ca terenul sa-si piarda stabilitatea. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat, la halda sau utilizat nefiind depozitat pe bancheta sapaturii.

Art.2.2.Cand executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze, electrice, etc.) ce raman în functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorarii. Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii, se vor opri lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua masurile necesare.

La terminarea sapaturii se va întocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare.

Art.2.3. Realizarea protectiei cu gabioane se va face dupa cum urmeaza:- fasonare armaturi:a) armaturile se fasoneaza într-un atelier specializat conform detaliilor de executie si


a extraselor de armaturi.b) verificarea elementelor geometrice si de rezistenta ale barelor folosite se vor consemna într-un proces verbal de lucrari ascunse c) tolerantele admisibile ale barelor:Ø6÷8 ±3 mmØ10÷20+3 ÷ -0.5 mmd) barele vor fi protejate împotriva oricaror deformatii accidentale - montare carcasea) peretii carcaselor (cadrelor) din otel beton ф16 se aduc pe santier unde se vor asambla dupa cum urmeaza:b) asamblarea prin sudura a carcaselor peretilor, capacelor si fundului

Pentru a asigura indeformabilitatii, gabionului se întareste cu cadre din otel beton ф12- diafragme.

montare plasa sudata în pozitie "deschisa". lansare carcase pe pozitie umplere cu piatra, partial manual , partial mecanizat prin aruncare ingrijita montare capac inclusiv legarea de carcasa închidere plase si legarea capetelor suprapuse legarea între ele a gabioanelor alaturate, executate în modul descris mai sus

inclusiv legarea acestora de salteaua de gabioane operatiile de legare se recomanda a fi realizate prin sudura, însa daca se

lucreaza în prezenta apei, atunci se admite legarea prin "coasere" cu sarma zincata la realizarea sudurilor se va studia si aplica prevederile indicativului C28-83, aprobate de catre ICCPDC cu decizia nr.46 din 28 iunie 1983: "Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton"

Umplerea gabioanelor este facuta, de regula pe loc, prin aruncarea pietrei în cosurile de sarma care sunt dispuse alaturat si legate unele de altele cu sarma.Cand gabioanele sunt confectionate în afara amplasamentului lor definitiv, antreprenorul trebuie, înainte de începerea executiei lucrarilor,sa supuna aprobarii reprezentantului beneficiarului mijloacele de încarcare, transport, de ridicare si asezare pe amplasament a gabioanelor

Gabioanele cutii se vor monta pe o saltea de gabioane cu grosimea de 0,3 m. Se vor respecta dimensiunile din proiectul de executie pentru a se realiza sectiunea dorita conform configuratiei terenului .

Materialul pentru umplutura trebuie sa aiba rezistenta la comprimare si durabilitate, astfel ca sa reziste atat la încarcare, cat si la efectele produse de apa si factorii climatici.

Se va utiliza piatra de rau cu dimensiunea de 1,5-2 ori mai mare decat ochiurile plasei de sarma .

Pietrele cu dimensiuni mai mici permit o umplere a gabioanelor mai buna si mai economica ceea ce asigura o adaptibilitate mai buna la deformatii .

Umplerea se poate face manual sau mecanizat sau mixt.La asezarea manuala a pietrelor în gabion volumul spatiilor goale va fi minim, forma gabioanelor va ramana rectangulara, iar fetele vizibile sa para cat mai ordonate.

La umplerea mecanizata se recomanda ca aruncarea sa fie ingrijita si intr-un ritm lent.

Umplerea celulelor învecinate trebuie facuta cu volume de material practice egale pentru stabilitatea constructiei.

Gradul de umplere cu piatra a unui gabion se reflecta in porozitatea acestuia , care trebuie sa varieze intre 0,3-0,4 si în densitatea aparenta a umpluturii.

Dupa umplerea cu piatra , cosurilor li se monteaza capacele .


Art.2.4. Pentru a ajunge la înaltimea sau latimea proiectata a lucrarii , gabioanele individuale se aseaza unele peste altele.Dupa asezarea primului rand de gabioane în amplasament (cutii sau saltele) ,urmatorul se aseaza pe primul rand in zig-zag, astfel ca fetele (panourile) laterale sa nu fie în acelasi plan si marginile verticale ale cutiilor sa nu fie pe aceeasi linie.

Pentru fixarea lor ,gabioanele se leaga intre ele cu sarma de lungimea muchiilor .Odata terminat un nivel de gabioane se va putea trece la realizarea urmatorului

strat de gabioane s.a.m.d.Operatiile si modul lor de realizare se vor repeta pentru fiecare nivel de gabion în

parte, mai putin ancorarea de fundatie a primului strat (asa cum rezulta din proiect ).

CAP.3. MATERIALE UTILIZATE

Art. 3.1. Cosuri pentru gabioane.Cosurile pentru gabioane se confectioneaza din plasa de sarma zincata Ø

min. 2.8 mm- STAS 2543, corespunzator cu latimea gabionului din proiect. Cadrele care asigura nedeformabilitatea cosurilor sunt confectionate din otel beton ф12- 16 mm .

Art. 3.2. Piatra.Gabioanele se vor umple cu piatra, refuz de ciur,avand diametrul Φ≥70 mm.

Conditiile de calitate pe care trebuie sa le satisfaca piatra sunt urmatoarele: piatra trebuie sa fie dura, avand marca minimum 100, negeliva, prezentand muchii vii la cioplire si dand un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crapaturi,zone alterate, strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagrega usor.

Rezistenta pietrei la gelivitate se determina conform STAS 1667.

CAP. 4. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Art.4.1.Se verifica dupa cum urmeaza:a) verificarea sapaturilor si sprijinirilorc) verificarea carcaselor de gabioaned) verificarea montajului si a respectarii elementelor proiectate

CAP.5. ORGANIZAREA CONTROLULUI EXECUTIEI SI RECEPTIEI

Art.5.1.Pentru a asigura respectarea cu strictete a prevederilor prezentului caiet de sarcini, în afara de controlul executiei pe care-l face beneficiarul, constructorul îsi va organiza un control intern permanent, care sa raspunda de calitatea lucrarilor executat,efectuat de personalul tehnic competent atestat de MLPAT.

Art.5.2. Se vor executa receptii provizorii si o receptie definitiva.Art.5.3. Receptiile provizorii se vor face:

- partial pentru realizarea la cota a lucrarilor din piatra si la fundatii- integrale la terminarea obiectului.

Receptiile partiale se vor face la propunerea beneficiarului, care va anunta din timp executantul si proiectantul, avand un caracter intern pentru controlul calitatii executiei.

Art.5.4.La receptiile provizorii se verifica:- amplasamentul lucrarilor dupa proiect


- cotele în profile trnsversale- cotele în profile longitudinale- calitatea executiei si materialelor utilizate.

Art.5.5.Se admit tolerante de:±5 cm. la cote fundatii si cote umpluturi ±5 cm. la latimi de banchete si elemente geometrice±5% la înclinarea taluzelor (valoarea absoluta), fara ca acestea sa prezinte

proeminente sau goluri vizibile în zone de lucru în care se face punerea în opera în uscat si la pereurile de zidarie de piatra bruta.

Art.5.6. Se va verifica daca sunt realizate urmatoarele:- dimensiunile din proiect la toate elementele- sa nu se observe surpari sau alunecari la taluze.

Art.5.7.În cazul în care se constata neconcordante fata de proiect sau nu sunt respectate conditiile de calitate, lucrarile se refac urmand a fi supuse unei noi receptii.

Art.5.8. Receptia definitiva se va face la un an de la data ultimei receptii intregrale.Art.5.9. Receptia definitiva se va face pe întreaga lucrare si se verifica daca nu s-

au produs degradari daca lucrarea s-a comportat corespunzator si daca s-au executat remedierile prevazute la ultima receptie.

Art.5.10. Întretinerea lucrarilor în interval de un an pana la receptia definitiva se va face de catre executant la semnalarile beneficiarului.

Verificat, Intocmit, Ing. Dana Milea Ing. Ioana Covrig


C. CAIET DE SARCINI

PENTRU EXECUTAREA ZIDURILOR DE SPRIJIN DIN BETON

CUPRINS

1.Cap.1. Generalitati

2.Cap.2. Descrierea operatiunilor

3.Cap.3. Materiale utilizate

4.Cap.4. Verificarea calitatii


CAP.1. GENERALITATIExecutia zidurilor de sprijin din beton monolit comporta urmatoarele operatiuni:

a) Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturilor;b) Executia fundatiei;c) Executia elevatiei;d) Executia drenurilor din spatele zidului:e) Executia fatadelor din zidarie din piatra.

CAP.2. DESCRIEREA OPERATIUNILORArt. 2.1. Executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii

Sapatura se face pe tronsoane alternative de max. 5 m lungime, din aval spre amonte.Saparea pamantului se executa mecanizat / manual necesitand si sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilitatilor de declansare a unor fenomene de instabilitate; sprijinirile pot fi din lemn sau metalice si se executa imediat dupa sapare.

Art. 2.2. Pentru mentinerea la uscat a sapaturii fundatiei, se vor face epuismente cu electropompa submersibila

Art. 2.3.Cand executarea sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente ce raman în functiune (apa, gaze, electrice etc.), trebuie luate masuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorarii. Se vor opri lucrarile si se va anunta beneficiarul pentru a lua masurile necesare.

La terminarea sapaturii se va întocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare.

Pamantul sapat se va utiliza la umplutura din spatele zidului .Art. 2.4. Executia fundatiei

Se face imediat dupa terminarea sapaturilor, inclusiv receptia, betonul turnandu-se aderent la peretii sapaturii rezultate; demontarea sprijinirilor acolo unde s-au realizat se face concomitent cu umplerea sapaturii cu beton;

Turnarea betonului de clasa C6/7,5 (marca B100) sau a betonului ciclopian se realizeaza fara întrerupere, în straturi de 20–50cm pana la cota din proiect, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn respectandu-se regulile de betonare prevazute în “Normativul NE012-99”;

La rostul dintre tronsoane din 5 in 5 ml, se vor pune 2 straturi de carton asfaltat

Caderea libera a betonului se va asigura sub 1,5m înaltime; se vor evita rosturile de lucru iar în caz ca nu pot fi evitate, tratarea rostului se va face conform “Normativului NE012-99;

Art. 2.5.Executia elevatieiElevatia, din beton vibrat, se va executa fara a se crea rost de lucru

Functie de tipul elevatiei, operatiunile principale sunt:- cofrarea elevatiei conform prevederilor din proiect;- montarea tuburilor PVC Ǿ100 ( barbacane) pentru asigurarea drenarii din spatele

zidului- turnarea şi vibrarea betonului în elevaţia zidurilor şi a consolelor; clasa betonului va

fi conform proiectului de execuţie.


La începerea turnării betonului în cofraje se verifică: dimensiunile în plan şi cotele de nivel ale săpăturilor; executarea corectă a cofrajelor; corespondenţa cotelor cofrajelor cu cotele indicate de proiect; verticalitatea cofrajelor şi existenţa măsurilor pentru menţinerea formei lor şi

asigurarea etanşeităţii; asigurarea utilajului de compactare a betonului; starea de curăţenie a cofrajelor şi arăturilor, eventual curăţarea lor atunci când este

cazul.Pentru evitarea apariţiei unor solicitări interne datorită contracţiei şi degajărilor de

căldură se recomandă folosirea betoanelor cu agregate cu Dmax. cât mai mare posibil şi asigurarea unui control riguros al raportului A/C prevăzut în reţeta de beton, lucrabilitatea betonului stabilindu-se funcţie de mijlocul de transport adoptat.

Decofrarea este operatia de desfacere a cofrajelor în care s-a realizat zidaria dupa ce acesta s-a întarit suficient pentru ca sa-si pastreze forma geometrica ceruta. Timpul minim de decofrare este functie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si functie de temperatura mediului.

Faza de decofrare urmeaza în mod firesc succesiunea inversa a operatiunilor de cofrare. Ea se va face cu atentie, astfel încat muchiile si fetele sa nu se deterioreze, iar eventualele defecte ale betonului se vor remedia.

Tipul cimentuluiTermenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului

+5°C +10°C +15°CM30, Hz35, SRA35 3 2 1

Pa35 2 2 1P40 2 1 1

Art. 2.6. Executia drenului din spatele ziduluiPentru protejarea zidului împotriva infiltratiilor de apa se realizeaza în spatele

zidului un dren colector pentru apa care se descarca prin barbacanele zidului.Drenul propriu–zis care se realizeaza din pietris sau balast conform detaliilor din

proiectul de executie (zidarie de piatra de rau negeliva).La partea superioara a drenului se acopera cu pamant 50cm grosime pentru

impermeabilitatea partii superioare. Se va executa si racordarea zidului cu terasamentul si finisarea taluzurilor.

La terminarea fiecarei faze se vor întocmi actele de atestare a realizarii lucrarilor conform programului de control al calitatii.

CAP.3. MATERIALELE UTILIZATE

Art. 3.1. Prepararea betonului ciclopian si al mortarului de ciment se realizeaza la fata locului in statii necentralizate.

Art. 3.2. Conditii de calitate:Apa – trebuie sa îndeplineasca conditiile din STAS 790/’84 daca nu provine din reteaua publica;Cimentul – pentru prepararea betoanelor se va utiliza cimentul dat prin reţetă pentru betonul specificat în proiectul de execuţie;Agregatele – la prepararea betoanului ciclopian si a drenului se va utiliza balast, nisip, pietris, care trebuie sa corespunda calitativ prevederilor PE 713/90STAS 1667/’76, STAS 4606/’80, STAS 5440/’70,;


Piatra pentru zidarie – va fi piatra de rau negeliva avand Ǿ 70-300 mm. Piatra trebuie sa fie curata, fara pamant si nefisurata.

Cofrajele – sunt de inventar, executate industrializat si trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute în proiect; sa fie etanse pentru a nu pierde laptele de ciment; sa fie stabile si rezistente sub actiunea încarcarilor care apar în timpul

procesului de betonare; sa fie prevazute cu piese de asamblare; sa fie unse pe fetele care vin în contact cu betonul; sa permita la decofrare o preluare treptata a încarcarii de catre

elementele executate.Bolovanii – pentru executarea betonului ciclopian trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 1/6 din cea mai mica dimensiune a elementului de constructie;

raportul dintre dimensiunile maxime si minime nu trebuie sa depaseasca 2,5; roca din care provin sa nu fie geliva; înainte de a fi introdusi în beton trebuie sa fie curatati si spalati.

Betoane:Betonul ciclopian – se foloseste la fundatiile zidurilor masive de beton care nu

sunt supuse la solicitari importante si nu sunt supuse la actiunea mediilor agresive; proportia de bolovani va fi de maxim 30% din volumul sectiunii în cazul betonului de clasa pana la C6/7,5.; executia betonului ciclopian trebuie sa respecte prevederile din “NE012-99;

Betonul simplu – calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant în funcţie de condiţiile de lucru şi de sarcinile la care se supun. Mărcile minime de betoane se stabilesc conform “Normativului C140/’86”şi “STAS 1275/’88”;

Mortarul de ciment – calitatea mortarelor utilizate se va stabili de proiectant în functie de conditiile de lucru si de sarcinile la care se supun. Marca minima va fi M100 si se stabileste conform “Normativului NE012-99” si “STAS 1275/’88”. Mortarul de ciment va contine nisip fractiunea 0-3 mm si va fi in proportie de cca. 0,32 mc la 1 mc de zidarie pusa in opera.

CAP.4. VERIFICAREA CALITATIIArt. 4.1.Saparea si sprijinirea malurilor sapaturii

Se va verifica în raport cu prevederile proiectului:- pozitia în plan;- dimensiunile fundatiilor;- masurile de protectia muncii si siguranta circulatiei;- natura si starea de consistenta a terenului de fundare;- verificarea sprijinirilor conform prevederilor din fisele tehnologice;- concordanta dintre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute în proiect;- scrierea procesului verbal pentru lucrari ascunse.

Art. 4.2. Executia cofrajelorLa terminarea executiei cofrajelor se verifica:

Alcatuirea elementelor se sustinere si sprijinire; Încheierea corecta a elementelor cofrajelor;


Dimensiunile interioare ale cofrajelor.

Art. 4.3.Betonarea fundatiei si elevatieiSe fac verificari atat la betonul proaspat cat si la cel întarit: Realizarea vibrarii betonului; Temperatura betonului proaspat, care la punerea în opera trebuie sa fie mai mare de

+5°C; Calitatea betonului – prin recoltari de probe; Lucrabilitatea betonului; Se ia cate o proba tip de beton pe fiecare schimb; Calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia tinand cont de concluziile analizei

efectuate asupra rezultatelor încercarii probelor de verificare a clasei si a interpretarii rezultatelor încercarilor nedistructive sau pe carote;

Se va urmarii si durata maxima de transport a betonului functie de temperatura sau calitatea cimentului.

Art. 4.4.Decofrarea ziduluiSe verifica:

Aspectul elementelor decofrate; Dimensiunile zidului; Calitatea materialelor.

Art. 4.5.Drenul din spatele zidului Se verifica:

Functionalitatea lui si a barbacanelor; Dimensiunile drenului; Calitatea materialelor.

Toate aceste verificari se fac conform ”Normativului NE012-99;încheindu-se proces verbal de lucrari ascunse, proces verbal de receptie calitativa între contractor si inginer.

Verificat, Intocmit, Ing. Dana Milea Ing. Ioana Covrig

CAIET_SARCINI

Documents

Transcript of CAIET_SARCINI