CAIETE DE SARCINI Proiect nr. 84/2010 CUPRINS PREVEDERI GENERALE I. INVELITORI 1. Invelitoare din tigla ceramica 2. Materiale si standarde de referinta 3. Caracteristici fizico-mecanice 4. Livrare, depozitare, manipulare pentru materiale si produse 5. Executarea lucrarilor 6. Descrierea lucrarilor de baza 7. Verificarea n vederea receptiei 8. Masuratoare si decontare 9. Protectia contra incendiilor, securitatea muncii si protectia lucrarilor n perioada de executie 10. Materiale folosite II. SARPANTA 1. Standarde 2. Descrierea pieselor componente 3. Livrare si manipulare 4. Executia lucrarilor 5. Verificarea calitatii 6. Masuri de protectia muncii III. IZOLATII 1. Domeniul de aplicare 2. Prevederei comune 3. Izolatii termice 4. Hidroizolatii 5. Verificarea calitatii 6. Materiale folosite IV. IGNIFUGARE SI ANTISEPTIZARE 1. Generalitati 2. Standarde si normative de referinta 3. Materiale 4. Prevederi generale Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

5 Prevederi specifice 6. Controlul calitatii 7. Receptia lucrarilor 8. Masuri nts si psi V. PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE Intocmit, arh. Narcisa Turcanu Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

PREVEDERI GENERALE 1. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare. 1.2. Antreprenorul are obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor, sa examineze terenul si amplasamentul lucrarilor astfel incat sa apr ecieze si sa preia pe propria raspundere conditiile de executie a lucrarilor. 1.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea investitorului verificar i suplimentare, fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.4. Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborare cu u nitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. I. INVELITORI 1. INVELITOARE DIN TIGLA CERAMICA Acest capitol cuprinde alcatuirea si executarea invelitorilor din tigla ceramica la constructii cu pod, conform normativului I. 37-88 care reglementeaza executia in ansamblu a lucrarii. 2. MATERIALE SI STANDARDE DE REFERINTA Se vor folosii tigle trase solzi pentru monumente istorice tip Tondach sau simil ar Acest sistem pentru monumente istorice e format din trei tipuri de tigla cu dimensiuni diferite ce se combina intre ele. Dimensiunile folosite sunt de 400x190, 420x190 si 440x190 mm. Tiglele si coamele trebuie sa fie prevazute cu gauri de prindere. Diametrul gaur ilor de prindere trebuie sa fie de 1,5 mm la tigle si de min. 2 mm la coame. Se admit e ca max. 5 . din tigle sau coame sa nu aiba gauri de prindere. Inaltimea ciocurilor pentru prinderea tiglelor se recomanda sa fie de 20 mm dar nu mai mici de 15 mm. Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

3. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE -sunetul de lovire cu un ciocan trebuie sa fie clar, nedogit; -structura in spartura trebuie sa fie omogena, completa, cu granulatie mica si f ara stratificatii care sa infuenteze rezistenta la inghet-dezghet; -impermeabilitatea, capacitatea portanta si rezistenta la inghet-dezghet, conf S TAS 518 14 2.2. Forma tiglelor si coamelor trebuie sa fie regulata si fara valuri. Se admit abateri de la planeitatea fetelor si rectilinitatea muchiilor de max. 4 mm la tiglele trase profilate cu jgheab. -nu se admit crapaturi; -glazura si ancoba trebuie sa fie aplicate uniform si sa nu prezinte exfolieri. Regulile si metodele de verificare a calitatii tiglelor si coamelor din argila a rsa se fac conf. STAS 514-78. Pentru burlane si coturi se foloseste tabla zincata cu 0,5 mm STAS 2028-80 si se executa conf. STAS 2274-88. Receptoare din fonta emailata pentru colectarea apelor de pe terase si acoperisu ri conf. STAS 2742-86 montate la streasina jgheab. 4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE Fiecare livrare trebuie sa aiba pe linga cantitatea solicitata de tigle si canti tatea necesara de coame. Tiglele si coamele se depoziteaza in stive de aceleasi produs e si clase de calitate. Tiglele se aseaza pe cant pe max. 7 rinduri si intre rinduri se aseaza sipci, talaj sau alte materiale care sa asigure integritatea produselor d e depozitare, iar coamele se aseaza in pozitie verticala pe max. 6 rinduri. Tiglel e si coamele se livreaza paletizate, pachetizate containerizate sau neambalate. Incarcarea si descarcarea produselor trebuie sa fie facuta cu grija, fiind inter zisa aruncarea sau rostogolirea lor din mijloacele de transport. Miniumul de plumb se livreaza in butoaie bine inchise si se depoziteaza in incaperi uscate si acoperi te. Cuiele se livreaza in pachete pe tipuri si cutii bine inchise.Sirma se livreaza in colaci formati dintr-un singur fir fara indoituri. Tabla se livreaza in legaturi de max. 60 kg si se leaga cu benzi de tabla de cca . 30 mm latime.Vergele de staniu plumb se livreaza nemabalate in legaturi cu masa de max. 15 kg.Amoniacul solutie se livreaza in cisterne, butoaie de otel si in balo ane de sticla pentru produse industriale conf. STAS 2062-74.Acidul azotic se livreaza i n ambalaje de sticla inchise cu dopuri de sticla sau gresie etansate cu ipsos. In manipularea acidului azotic tehnic se vor respecta instructiunile de protecti a muncii referitoare la substantele corozive. Depozitarea se face la max. 20. C fe rit de lumina, se evita contactul cu acidul azotic tehnic cu substante organice pe c

are le poate aprinde.Termenul de garantie este de 6 luni de la data fabricatiei cu respectarea conditiilor de ambalare, depozitare si transport conf. STAS 447-80. Carton bitumat se livreaza in suluri nemabalate, legate la ambele capete cu sirm a sub care se pune o manseta de carton. Sulurile de carton bitumat se depoziteaza Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

vertical max. 2 rinduri, ferite de soare, umezeala, intemperii si lovituri. Burl anele, vertical max. 2 rinduri, ferite de soare, umezeala, intemperii si lovitur i. Burlanele, jgheaburile se livreaza legate cu sirma neagra moale cu diametrul de 1 mm, cite 5 buc. la o legatura. Coturile se livreaza legate cu sirma a cite 4 bucati la o le gatura. Bratarile se livreaza in legaturi de cite 10 buc. sau ambalate in lazi. Depozita rea burlanelor, jgheaburilor, coturilor si a bratarilor se face pe platforme, asigur indu-se protectia smpotriva loviturilor si a deteriorarilor. 5. EXECUTAREA LUCRARILOR Operatiuni pregatitoare: Invelitorile se vor executa in conformitate cu detaliile din proiectul de execut ie si cu respectarea prevederilor din normativ, alcatuirea si executarea invelitorilor C. 37-88. Inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport al acestuia va fi rig uros controlat in ceea ce priveste : -respectarea solutiilor, materialelor, dimensiunilor, precum si a modului de pri ndere si ambalare a elementelor suportului conform proiectului; -respectarea pantelor scurgerilor, planeitatii si a aliniamentului formelor, pan elor, in conformitate cu datele din proiect; -astereala sa fie bine fixata pe capriori cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm; -asigurarea scurgerii apei in cazul luminatoarelor; -protectia anticoroziva prevazuta in proiect pentru partile metalice; -indepartarea urechilor de montaj, mustatilor, resturilor de materiale, molozuri de pe fata superioara a suportului. In timp de iarna, inainte de inceperea executiei invelitorii, stratul suport si materialele ce se pun in opera vor fi bine curatate de zapada si gheata. 6. DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA Lucrarile de tinichigerie (rosturi, dolii, pazii) vor precede montarea invelitor ii propriu-zise.Inglele se aseaza pe doua rinduri de sipci si astereala, sipcile di n al 2lea rind fiind asezate in lungul capriorilor. Montarea tiglelor se va incepe de la p oala catre coama. Rindurile de tigla se vor decala unul fata de altul cu o jumatate d e tigla. La streasina se monteaza jgheaburi dreptunghiulare (in forma de U) si asi gura colectarea apelor pluviale de pe invelitoare, precum si evacuarea lor prin burla ne. Coamele invelitorilor se vor executa cu coame mari (STAS 515-89) la invelitori d in tigla cu jgheab si vor fi petrecute, pe 3 cm. Fixarea lor se va face cu mortar d e

ciment var. Doliile vor fi din tabla de 0,5 mm prinse de astereala prin copci de tabla pe min. 40 cm latime. Falturile doliilor din tabla vor fi duble si cositorite. Racordurile invelitorilor din tigla de calcane si timpane sau acoperirea acestor a se vor face conform detaliilor. Tiglele ce se monteaza la dolii, timpane se vor sec tiona la fata locului dupa necesitati. Executarea lucrarilor pe timp friguros, invelit orile de tigla se pot executa pe orice anotimp, cu precizarea ca lucrarile de rostuire cu mortar de var-ciment sa fie aminate pentru a fi executate pe timp calduros. Jgheaburile se prind de constructie cu ajutorul bratarilor ancorate in capriori. Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

Burlanele se prind tot cu bratari ancorate in zidarie. Pentru a smpiedica luneca rea Burlanele se prind tot cu bratari ancorate in zidarie. Pentru a smpiedica lu necarea burlanelor pe verticala in bratari se vor lipi de burlanele din tabla opritori triunghiulare care vor sprijini pe bratari la cca. 2,0 m distanta. Evacuarea ape i prin burlane se face prin coturi de tabla amplasate la cca. 20 25 cm de la sol sau di rect la canalizare printr-un tub de fonta. Racordurile intre burlanul de tabla si tub ul de fonta (cind scurgerea se face la canalizare) va fi etansa cu chit elastic. Prescriptii, recomandari, standarde, normative pentru executia in detaliu: Invelitoarea din tigla are forme simple cu intersectii (dolii si coama) cit mai putine, scurgeri libere la streasina sau cu jgheaburi. Modul de asezare a tiglelor cu jg heab este pe doua rinduri de sipci si astereala.Pantele admise pentru acoperisurile invelitorilor din tigla cu jgheab trase conf. STAS 3303/2-88 minim 50 70 cm/m, max. 120 cm/m. Streasinile jgheab din tabla zincata pentru evacuarea apelor din streasina jgheab se face prin burlane de tabla zincata cu sectiunea dreptunghiul ara STAS 2389-77. 7. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI Verificarea calitatii in timpul executiei se face conform prevederilor din Normat ivul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C. 56-85 caiet I si caiet XI din Instructiuni pentru verificarea calit atii receptiei lucrarilor ascunse (anexa I 1). Pe parcursul executiei lucrarilor de invelitori se va verifica in mod special : -indeplinirea conditiilor de calitate a suportului invelitorii conf. pct. 3 cons emninduse aceasta in procesul verbal de lucrari ascunse; -calitatea principalelor materiale care in conformitate cu standardele si normel or in vigoare; -respectarea intocmai a prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; -corectitudinea executiei conform prevederilor capitolului prescriptii de execut ie. Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere sau refacere. Receptia lucrarilor de invelitori se va face la terminarea completa a executiei inclusiv tinichigeria (jgheaburi,, burlane, pazii) si va consta in: a) verificari scriptice -calitatea suporturilor pe baza de proces verbal de lucrari ascunse -calitatea materialelor puse in opera pe baza de certificate de calitate, buleti ne de incercari, analize. b) verificari fizice privind : Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST

RITA, P-ta Centrala, nr. 6

-terminarea completa a lucrarilor de invelitori -terminarea completa a lucrarilo r de invelitori - respectarea prevederilor Normativului privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii C. 37-88. La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, in special la dolii, racorduri, strapungeri, rosturi. Invelitorile terminate trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii : -sa respecte cotele si pantele prevazute cu abatere admisibila la pante max. 5 . fata de cele prevazute in proiect; -sa indeplineasca functia de indepartare completa a apelor pluviale si sa asigur e conditia de etanseitate generala; -elementele rigide ale invelitorii (tigla ,rupturi, crapaturi, perforari gresite , sa fie petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea generala a inve litorii. 8. MASURATORI SI DECONTARI Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST Municipiul BISTRITA RITA, P-ta Centrala, nr. 6

Invelitoarea se deconteaza la metru patrat suprafata real executata, masurata in planul invelitorii conf. planselor din proiect. Materialele si operatiunea de ro stuire a tiglelor sunt cuprinse separat si se masoara la mp de invelitoare rostuita. Astereala se masoara separat la metru patrat cu suprafata real executata. Coamel e, doliile, rosputilr, paziile, racordurile, la calcane din tabla nu se masoara sep arat fiind cuprinse in normele invelitorii. Paziile se masoara la metru liniar. Plansele de siguranta refolosibile se masoara la metru patrat de invelitoare. Consumurile specifice de utilaje cuprind orele de functionare efectiva a utilajului de ridic at. Jgheaburile, burlanele, copertinele din tabla zincata se masoara la metru, lungi mea real executata. 9. PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR, SECURITATEA MUNCII SI PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE Se vor respecta : -Norme generale de protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decret nr. 290/1977; -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului indicativ P 118/83; -Norme republicane de protectia muncii, ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 cu modificarile conf. ordinelor nr. 110/75 si 39/75; -Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea de constructii de deservire (vol. I Santiere de constructii cap. XXXVII). In timp de polei, ceata deasa, vint cu intensitatea mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de temperatura aerului, executia lucrarilor de invelitori se va intrerupe. Legarea cu centuri de sigurnata a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la montarea elementelor de invelitoare este obligatorie. Cand acest lucru stinjenes te sau nu ofera destula securitate, se vor monta parapete si se vor prevedea sub tronsonul de lucru o plasa generala din franghie rezistenta la caderea unui om. In jurul blocului de acoperis se vor instala ingradiri si table indicatoare. Pentru muncitorii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin s cari montate anume si verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit acce se improvizate iar caile de acces vor fi libere de materiale si obstacole. 10. MATERIALE FOLOSITE Se vor folosi tigle trase tip solzi pentru monumente istorice tip Tondach sau similar. Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6 montaj si

II. SARPANTA 1. STANDARDE Avand in vedere ca sarpanta are rolul de a sustine invelitoarea constituind sche letul acoperisului, lemnul va fi ales cu grija dupa standardele in vigoare: -lemn rotund conform STAS 1010-65 -cherestea conform STAS 45/e 63 si STAS 1949-6. Piesele desenate contine un plan sarpanta si sectiuni transversale unde sunt mentionate elementele componente ale sarpantei. 2. DESCRIEREA PIESELOR COMPONENTE Sarpanta este alcatuita dintr-un ansamblu de piese fiecare avand un rol bine def init. -Piese de rezistenta (popii, talpile, arbaletrierii, panele si capriorii). -Piese de consolidare care leaga si intaresc sarpanta (clestii). -Piese pentru asigurarea stabilitatii (contrafisele). Cele mai importante piese ce intra in alcatuirea sarpantei sunt: popii-executati din lemn ecarisat cu sectiunea de 16*16 cm, talpi-dispuse sub popi cu latura mare pe verticala, cu sectiunea de 20*25 cm, panele-se monteaza in lungul acoperisului s i se executa din lemn ecarisat cu sectiunea de 16*19 cm. Panele se fixeaza prin chertare iar suplimentar se prevad corniere metalice. Capriorii-se monteaza perpendicular pe poala invelitorii si se aseaza la distante egale unii de altii. Au sectiunea de 10*14 cm. Capriorii se fixeaza pe talpa inferioara-cosoraba de 20*1 4 cm-iar la coama unul pe celalalt. Innadirea capriorilor se face de obicei prin alaturarea si petrecerea lor pe fiecare parte a panei cu cel putin 20 cm. Se int erzice innadirea capriorilor in camp intre pane. Clestii se executa din perechi de dula pi care se fixeaza pe ambele parti ale pieselor care se fixeaza. Contrafisa se monteaza intre popi si pane avand sectiune de 10-12 cm. 3. LIVRARE SI MANIPULARE Transportul pieselor componente de la atelier la locul de montaj se poate face p rin diferite mijloace in raport cu dimensiunile si greutatile lor iar ridicarea lor se face cu scripeti sau cu elevatorul 4. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiile pregatitore in vederea executarii sarpantei sunt: -materiale utilizate: otel-beton, suruburi pentru lemn, scoabe de diferite dimensiuni, cuie. -Pentru masurare: metru, rigla, ruleta, Pentru trasare: creion, creta, sfoara sarma, dreptar, coltar. -Pentru verificarea pieselor: nivela, fir cu plumb, furtun de nivel. -Pentru cioplire si ajustare: cutitoaie, topoare, barda, tesla. Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

-Pentru taierea lemnului: fierastraie, joagare, drujbe. Podul creat de sarpanta proiectata asigura doar accesul la elementele sarpantei in vederea intretinerii invelitoarei si a instalatiilor de scurgere a apelor meteor ice. Accesul in pod se va face prin elementele de acces proiectate pentru terasa existenta (o scara fixa metalica si o usa ) amplasate la ultimul nivel. In ceea ce priveste asigurarea cerintelor antifoc a casei scarilor aceasta este inchisa la accesul in pod cu o usa metalca termoizolata si protejata antifoc cu placi de ipsos. Cas a scarilor va avea asigurata ventilarea proprie prin dotarile existente. Proiectul prevede o sarpanta dulghereasca pe scaune curente avand capriori, pane, popi, contrafise, clesti si talpi cu realizarea unor imbinari tipizate a acestora. Mat erialele care se utilizeaza se vor incadra in: -lemn rotund -STAS 4342-68(dimensiuni si STAS1961-80(clasa de calitate) -cherestea -STAS 942-80(dimensiuni) si in STAS 1949-74(clasa de calitate). Schemele de alcatuire sunt date in functie de latimea cladirii, optimizandu-se ritmicitatea dispunerii elementelor componente. Asamblarea sarpantei se face cu imbinari dulgheresti detaliate in plansele de detalii de executie. Contravantuir ea sarpantei este asigurata transversal prin popi inclinati si prin prinderea cu cl esti a popilor si capriorilor, iar longitudinal prin contrafisele panelor. De asemenea planul invelitorii este contravantuit prin astereala continua care se va monta in asa f el incat sa se realizeze o tesere uniforma. Calculul static si dimensionarea tuturor elementelor componente ale sarpantei s-a facut conform STAS 856-71. Invelitoarea va fi prevazuta cu opritoare de zapada(parazapezi). 5.VERIFICAREA CALITATII 1. Elementele si piesele se verifica bucata cu bucata daca corespund desenelor d in proiect si conditiilor de mai sus. 2. Specia lemnului, calitatea de prelucrare se determina prin examinarea aspectu lui exterior. 3. Dimensiunile si sectiunile elementelor, arcuirea si deformarea se verifica cu o rigla metalica aplicata pe muchii si suprafete si se masoara cu instrumente obisnuite ( ruleta,rigla gradata,echer, e.t.c ) 4. Daca la verificare se constata ca 5% sau mai multe din elementele cu aceiasi denumire nu indeplinesc fie chiar si una din conditiile mentionate intregul lot se respinge si elementele necorespunzatoare se inlocuiesc. 5. Producatorul va garanta ca toate elementele si piesele livrate corespund cond itilor impuse si va insoti lotul respectiv cu un certificat de calitate care va cuprind e : -denumirea si adresa producatorului -specificatia pieselor lotului

-certificarea ca piesele expediate corespund calitativ. 6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Muncitorii care lucreaza la executarea sarpantei vor fi tot timpul echipati cu c enturi de siguranta. Se vor respecta : Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

- Norme generale de protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea - N orme generale de protectia contra incendiilor la proiectare si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin Decret nr. 290/1977; -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului indicativ P 118/83; -Norme republicane de protectia muncii, ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 cu modificarile conf. ordinelor nr. 110/75 si 39/75; -Norme specifice de protectia muncii pentru activitatea de constructii montaj si

de deservire (vol. I Santiere de constructii cap. XXXVII). In timp de polei, ceata deasa, vint cu intensitatea mai mare de gradul 6, ploaie torentiala sau ninsoare puternica, indiferent de temperatura aerului, executia lucrarilor de invelitori se va intrerupe. Legarea cu centuri de sigurnata a muncitorilor care lucreaza pe acoperis la montarea elementelor de invelitoare este obligatorie. Cind acest lucru stinjenes te sau nu ofera destula securitate, se vor monta parapete si se vor prevedea sub tronsonul de lucru o plasa generala din fringhie rezistenta la caderea unui om. In jurul cladirii se vor instala ingradiri si table indicatoare. Pentru muncitor ii care lucreaza pe acoperis se va prevedea un acces sigur prin scari montate anume si verificate de conducatorul punctului de lucru. Nu se admit accese improvizate ia r caile de acces vor fi eliberate de materiale si obstacole. Conditiile de admisibilitate ale defectelor anomaliilor sint : -noduri concrescute si noduri sanatoase : se admit in afara zonelor de imbinare noduri cu marimea de maxim 5 cm se admite o distanta intre noduri de minim 50 cm -noduri partial concrescute si noduri negre : nu se admit -noduri putrede : nu se admit 545f57f -noduri longitudinale : nu se admit -coloratie anormala roseata ,albastreala : nu se admite crapaturi : - nu se admit in zonele de imbinare 545f57f -se admit pe rostul piesei, cu adincime de max din 545f57f grosime si pe o lungime de din lungimea piesei -maduva si inima dubla : se admit numai la piese mai groase de 6cm -fibra inclinata : se admite daca nu depaseste 7 cm / m -gauri in galeri de insecte : nu se admit -inima rosie a fagului : se admite daca este sanatoasa IV. Conditiile de admisibilitate ale defectelor de prelucrare, transport si depozitare sint : -tesitura ascutita : nu se admite -tesitura obtuza : se admite pe fete elementelor groase cu Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST Municipiul BISTRITA

RITA, P-ta Centrala, nr. 6

dimensiunea maxima 1/5 din grosimea si latimea elementelor dimensiunea maxima 1/ 5 din grosimea si latimea elementelor -curbarea, arcuirea si rasucirea : se admit maxim 0.2 % din lungimea elementului -bombare : se admite maxim 1 % din latimea elementelor -zgirieturi : se admit nelimitat pe canturi iar pe fete daca nu depasesc 2 mm in adincime. III. IZOLATII 1. DOMENIUL DE APLICARE 1.1.Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge la constructiile de locuinte. Constructia are acoperis tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla. cu termoizolatie din vata minerala in folie de aluminiu. Sub ziduri se prevede o hidroizolatie orizontala cu tencuieli cu mortar M100 -T si apastop.In toate grupurile Sanitare se prevede o hidroizolatie orizontala din ca rton bitumat si bitum. Se prevede izolarea peretilor de la subsol (inclusiv a fundatiei) cu izolatii ti p Tefond. 2. PREVEDERI COMUNE Hidroizolatii orizontale Toate materialele si semifabricatele, care intra n componenta unor izolatii vor f i introduse n lucrare numai daca, n prealabil: -s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu ce rtificate de calitate, care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului; nlocuiri de materiale nu sunt permise dect cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului; -s-a organizat primirea si receptia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 941-1959 iar manipularea, depozitarea si conservarea lor n conditii n care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii lor; -materialele folosite sa fie verificate nainte de punerea n opera, prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii etc, n conformitate cu prevederile din norme le tehnice n vigoare, neputnd fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibil e. Verificarea caracteristicii si calitatii suportului pe care se aplica hidroizola tia se va face n cadrul verificarii executarii suportului respectiv. Este strict interzis a se n intregime sau pe ncepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul portiuni nu a fost n prealabil verificat conform instructiunilor pentru lucrari ascunse. Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera (de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, rac ordarile,

piesele nglobate, etc ), se nscriu n procese-verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective. Alte verificari ce trebuiesc efectuate sunt: -stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui sa fie Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

continua; continua; -racordarile dintre diverse suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunil e din proiect; -respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier con form normativului C112; -lipirea corecta a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecari si basici; -latimea de petrecerea foilor (7 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal); -racordarea corecta a izolatiilor orizontale cu cele verticale. Utilizarea foliei armate Folia armata este folosita n mod obligatoriu la acoperisurile mansardate, la acop erisurile nemansardate (pod); folia armata este folosita optional pentru evitarea patrunde rii prafului si a zapezii. Folia armata mpiedica patrunderea vaporilor de apa n stratul de termoizol atie. Sectiunea de ventilare dintre tigla si folie (ventilata la coama si streasina) mpiedica ncal zirea excesiva a acoperisului pe timp de vara. Sectiunea de ventilare dintre folie si stratul de termoizolatie elimina condensul care a patruns prin termoizolatie. Modul de asezare a foliei: folia va fi asezata paralel cu streasina, cu marginea pe sortul metalic. Margine a inferioara a foliei se va aseza pe sortul metalic si nu pe jgheab. folia va fi fixata cu capse si cu contrasipca. suprapunerea de folie va fi de aprox. 10 cm, iar la acoperisuri cu panta mica de 15 cm. suprapunerea de-a lungul foliei se va face doar pe caprior. asezarea foliei se va face pna sub coama, la aprox. 25-30 cm pentru a asigura ven tilarea structurii superioare. pentru mpiedicarea patrunderii pulberilor de zapada la nivelul coamei se va fixa o banda subtire de folie de cca. 50 cm, fixarea acestei bande se va face pe contrasipca. este interzisa petrecerea foliei pe coamele oblice, folia se va fixa pe contrasi pca de coama paralela cu coama, sectiunea astfel obtinuta asigura ventilarea structurii. Patr underea precipitatiilor este blocata de elementul elastic sub coama, elementul de ventil are la coama cu pieptan sau de banda de aerisire la coama. la realizarea frontonului folia se fixeaza pe scndura de fronton.

la intersectia sarpantei cu un perete vertical folia este condusa si fixata pe p erete. la intersectia sarpantei cu un perete paralel cu streasina asezarea foliei se fa ce pna la cca. 25-30 cm de la capatul capriorului, pentru a asigura ventilarea sectiunii. doliile nu se acopera cu folie, marginea foliei se va fixa de prima contrasipca paralelacu dolia. ntre dolie si contrasipca se formeaza un canal. Elementul de do lie va acoperi aceasta sectiune de ventilare asigurnd o ventilare corecta. n cazul gurilor de aerisire si trecerilor de antena se va decupa folia n forma de trapez, folia se fixeaza pe prima sipca de jos si de sus de lnga gol. golurile din folie rezultate de trecerea unor structuri prin folie vor fi constr uite cu canal. n cazul ferestrelor de mansarda, decuparea foliei se va face pe diagonala, iar ma rginile rezultate se vor fixa pe marginea ramei ferestrei. Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

folia odata asezata nu se va expune intemperiilor mai mult de 4-5 saptamni. 3. IZOLATII TERMICE 2.4.1. Pe parcursul executarii lucrarilor, n afara de rezolvarea problemelor de l a pct. 2.1-2.4 de mai sus se verifica daca barierele contra vaporilor sunt continue. Toate aceste verificari se nscriu n procese-verbale de lucrari ascunse. 2.4.2. La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continu tul actelor de verificare pe parcurs, comparndu-se cu proiectul si prescriptiile tehn ice respective. n plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea nregistrarilo r facute pe parcurs; numarul sondajelor se stabileste de comisie, dar va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergatoare sau de executie a lucrarilor: 2.4.3. La receptia preliminara se procedeaza ca si n cazul verificarii pe faze, ns a numarul sondajelor poate fi redus pna la 1/20 din cele initiale. 5. VERIFICAREA CALITATII lucrarilor de hidroizolatii la grupurile sanitare. Fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica mpreuna cu beneficiarul pe ma sura executarii lor, ncheindu-se proces verbal din care sa rezulte ca au fost respecta te urmatoarele: a. calitatea suportului-rigiditate, aderenta, planeitatea, umiditate; b. calitatea materialelor hidroizolatoare; c. calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei; d. etape si succesiunea operatiilor. Hidroizolatia se verifica vizual daca ndeplineste urmatoarele conditii: a. straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum, fara zone nelipite; b. este continua si nu prezinta umflaturi. Verificarile ce trebuie efectuate la celelalte lucrari de hidroizolatii, n afara de cele prevazute de mai sus, sunt: a. asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de 2 mm., precum si denivelarile de planeitate (abaterea admisibila 5 mm. la un dreptar de 2 m. asezat n orice directie); b. existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. latime pe conturul si n cmpul (de 4-5 m. distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi; c. respectarea retetelor si proceselor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii etc.) conform Normativului C112-86. d. capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe startul suport amorsat (pentru fiec are 1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a cte unei fsii de carton bitumat de 5 x 20 cm.) e. lipirea corecta a foilor (nu se admit deslipiri si basici; cnd acestea apar, repararea lor este obligatorie). f. latimea de petrecere a foilor (7 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal) se Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal si minimum 7 cm. frontal; admit 10% cu petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal si minimum 7 cm. frontal ; n cazul n care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refacut; g. respectarea directiei de montare a foilor (pna la 20% panta se pot monta oricum, dar peste 20% paralele cu panta); h. realizarea comunicarii cu atmosfera stratului de difuzie. La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul act elor de verificare ncheiate pe parcurs, comparndu-se cu proiectul, prescriptiile tehnic e si abaterile admisibile. n mod special, comisia va efectua si probe locale directe, dupa cum urmeaza: a. verificarea etanseitatii hidroizolantiilor prin inundare cu apa timp de 72 or e a acoperisurilor cu panta pna la 7% inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 c m punctul cel mai ridicat; b. rezultatele verificarilor mentionate la acest capitol se nregistreaza conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse; c. la protectia hidroizolatiilor acoperisurilor necirculabile cu (granulatia 1-3 mm) cu pietris (granulatia 3-7 sau 7-15 mm.) fixat pe hidroizolatie, se verifica vizual uniformitatea acoperirii. La protectia cu pietris (granulatia 7-18 sau 15-30 mm. ) asternut n strat de 4 cm. grosime se verifica grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulatia si lipsa de impuritati. La acoperisurile circulabile se verifica daca placile si dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minima de 2 cm., daca rosturile ntre placi sunt intercalate, daca sunt corect executate rosturile de dilatatie si daca sunt umplute cu mastic bituminos. d. verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corecta a gaurilor de scurgere. Se mai verifica daca sunt corespunzatoare, conform proiectului, racordarea hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gaurile de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fi e nfundate. e. tinichigeria aferenta hidroizolatiei acoperisurilor (sorturi, copertine, glaf uri etc) se verifica daca este executata conform proiectului, bine ncheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de constructie. LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MATERIALELE HIDROIZOLANTE Foi bitumate Abateri admisibile Carton bitumat STAS138/1969 Pnza bitumata STAS1046/67 mpslitura bitumata STAS 7916 Tesatura bitumata 10126 75 1. Lungimea benzilor 1% 1% 1% 1% 2. Latimea benzilor 2% Min. 90 cm.

Max. 115 cm. 1% 2% 3. Suluri din 2 benzi (de numai 3mm cea mai mica) 4% 5% 3% 5% 4. Ruperi max. 2% din suluri cu max. 2 rupturi 3 la 1 sul (cu lung. max. 5 cm. si adncimea fiecare de 2,5 cm.) 2 la 1 sul ( cu lungimea max. 3 cm. si adncimea fiecare de 2, 5 cm.) 5. Depasiri sau lipsuri la margini -+6 -Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

6. Greutatea insertiei gr/m. --50+1 -6. Greutatea insertiei gr/m. --50+1 7. Capetele sulurilor max. ---5% 8. Cute si ondule max. ---3 la 1 sul (max. 0,75m. lung. si 3 cm. latime) 9. Suluri cu cutie si ondule max. ---5% 10. La foi perforate: gauri mm. distanta max. 100 ntre axa gaurilor mm. Min. 70 182 182 802 11. Granulatia mater. de presarare fata de limitele maxima si minima. --10% 6. MATERIALE FOLOSITE Materiale principale a) Materiale bitumate n foi: -carton bitumat tip CA400, conform STAS 138-80; -mpslituri din fibre de sticla bitumate tip IA 1100, IB 1200 si IBP 1200 conform STAS 7916-80; -pnza bitumata tip PA55 conform STAS 1046-78; -Tesatura din fire de sticla bitumata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80; -Tesatura din fire de sticla bitumata placata cu folie de aluminiu tip TBA1, con form NTR 9041-80; b) Materiale bituminoase pentru amorsare, lipire, etansare: -bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/75 si H 80/90, conform STAS 7064-78. Materiale auxiliare -filer de calcar, conform STAS 539-79; -benzi de plumb de 1-2 mm. grosime conform STAS 491-75; -tabla zincata, conform STAS 2028-80; -hrtie Kraft de 125 g./m. sau hidrorezistenta conform STAS 3789-80; -placi prefabricate mozaicate pentru protectie; -materiale diverse si piese speciale pentru lucrari aferente hidroizolatiilor; -vopsele si emailuri pe baza de rasini sintetice pentru protectie, conform NTR 90-80, 1703-80 si STAS 7359-80. Normative privind proiectarea si executia lucrarilor de izolatii C16/1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii . C 107/1982 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri . C 112/1986 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii . C 191/1979 Instructiuni pentru izolarea termica a acoperisurilor cladirilor cu cenusa si zgura de termocentrala . STAS 2355/2-1979 Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii . STAS 2355/3-1979 Hidroizolatii din materiale bituminoase la acoperisuri si terase . STAS 3303/0 Pantele acoperisurilor . STAS 2742-80 Guri de scurgere din fonta emailata pentru evacuarea apelor de Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

pe acoperisuri si terase. Forme si dimensiuni . pe acoperisuri si terase. Forme si dimensiuni . STAS 5833/3-80 Vata minerala si produse din vata minerala. Saltele din vata minerala STAS 2389/1977 Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alcatuire LISTA NORMATIVELOR REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITATII -Legea nr. 10 ianuarie 1995 -Legea privind calitatea n constructii. -STAS 5824/D-74 -Trasarea pe teren a constructiilor-prescriptii generale. -C 83-75 (B.C.1-1976) -ndrumator privind executarea trasarii de detaliu la constructii. -STAS 9824/1-87 -Trasarea pe teren a constructiilor civile industriale si agrico le -C 169-88 (B C.5-1988) -Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale. -C 29-77(BC 5-1978) -Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare. -P 10-86 (B.C. 1-1987) -Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii. -C 140-86(B.C 12-1986) -Normativ pentru executarea lucrarilor de beton armat. -C 28-83 (B.C.7-83) -Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton -C 56-85 (B.C. 1-2-1986) -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucr arilor de constructii si instalatii aferente -C 16-84 (B.C. 4 -1988) -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilo r de constructii si instalatii aferente -P 130-88 -Norme metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora -C 61 74 (B.C. 4 -1975) -Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de locuinte, social-culturale si industriale prin metode topograf ice -P 102-78(difuzate de M.Ap.N) -Norme tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de aparare civila n subsolurile cladirilor noi -C 112 86 (B. C. 9-1986) -Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor materiale bituminoase la lucrarile de constructii. -H. G. R. Nr. 273-1994 ( Monitorul oficial 28.07.1994) Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii, inclusiv anexa 6 la regulament privind cuprinsul cartii tehnice a constructiei -STAS 10493-76 -Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor -STAS 2745-90 -Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice -C130-78 -Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor Lista abaterilor admisibile la materialele hidroizolante Abateri admisibile Carton bituminat STAS 138/69 Pnza bituminata STAS 1046-6 7 Impslitura bituminata foi bitumate:

STAS 7916-75 Tesatura bituminata STAS 10126-75 1. Lungimea benzilor 1% + 1% + 1 % 1'10 2. Latimea benzilor 2% Min. 90 cm max. 15 cm 1% 2'10 Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

3. Suluri din 2 benzi (de numai 3 mm cea 4% 5% 3% 5% mai mica max. 4. Ruperi maxime 2% din suluri cumax. 2 rupturi de lungime max. 3 cm fiecare 3 la 1 sul (cu lungimea max. de 5 cm si adancimea max.de 2.5 cm. 2 la 1 sul (cu lungimea maxima 3 cm fiecare) 5. Deslipiri sau lipsuri la maraini -+6cm -6. Greutatea insertiei g/m2 --501 7. Deteriorarea capetelor sulurilor. -maxim --5% 8. Vute si ondule maxime ---3 la 1 sul (max. 0.75 m lung. si 3 cm Iatime) 9. Suluri cu cutie si ondule max. ---5% 10 la foi perforate: min. 70 goluri mm distanfa max. 100 intre axa gaurilor mm min. 70 max. 100 -18 2 80 2 11 Granulatia materialului de presare--10% fata de limitele maxime si minime 10% conditionat pentru marimea max. admisa 3. Suluri din 2 benzi (de numai 3 mm cea 4% 5% 3% 5% mai mica max. 4. Ruperi maxime 2% din suluri cumax. 2 rupturi de lungime max. 3 cm fiecare 3 la 1 sul (cu lungimea max. de 5 cm si adancimea max.de 2.5 cm. 2 la 1 sul (cu lungimea maxima 3 cm fiecare) 5. Deslipiri sau lipsuri la maraini -+6cm --

6. Greutatea insertiei g/m2 --501 7. Deteriorarea capetelor sulurilor. -maxim --5% 8. Vute si ondule maxime ---3 la 1 sul (max. 0.75 m lung. si 3 cm Iatime) 9. Suluri cu cutie si ondule max. ---5% 10 la foi perforate: min. 70 goluri mm distanfa max. 100 intre axa gaurilor mm min. 70 max. 100 -18 2 80 2 11 Granulatia materialului de presare--10% fata de limitele maxime si minime 10% conditionat pentru marimea max. admisa IV. IGNIFUGARE SI ANTISEPTIZARE 1. GENERALITATI Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la executia sarpantelor de lemn. 2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA La lucrarile de executie a sarpantelor se vor avea n vedere urmatoarele standarde si normative de referinta : P 118-99 : Normativ de siguranta la foc a constructiilor SR EN 518:1998 Lemn de constructii. Clasificare. Conditii pentru standardele de clasificare vizuala NP 005-96 : Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn GP 023-96 : Ghid pentru tehnologia realizarii constructiilor din lemn ST 014-96 : Specificatie tehnica privind conditiile de calitate a lemnului pentru constructii lemnoase folosite n constructii STAS 5170-73 :Lemn rotund de rasinoase si foioase pentru industrializare si Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

constructii. Masurare, marcare, stivuire. constructii. Masurare, marcare, stivui re. STAS 2925-67 :Masuri generale de protectie a lemnului contra putrezirii. 3. MATERIALE Sortimente de materiale de rasinoase folosite sunt conform urmotoarelor : STAS 650-83; STAS 651-83 Materiale de protectia lemnului mpotriva putrezirii STAS 652-83Materiale ignifuge 4. PREVEDERI GENERALE Din punctul de vedere al conditiilor n care se exploateaza elementele de construc tie din lemn acestea se ncadreaza n clasa 2 de exploatare considerndu-se umiditatea de echilibru a lemnului 18% (NP005-96). Elementele de lemn vor avea clasa de calitate I (NP005-96, NPO 19-97). Riglele, grinzile, sipcile se sorteaza n care s e sorteaza n cte o singura clasa de calitate (STAS 1949-86). Piesele de cherestea trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii de admisibilitate a defectelor: Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate Rigle Grinzi Fibra nclinata, fibra nclcita, bucle, lemn de compresiune, maduva Se admit Noduri se admit noduri sanatoase, concrescute, partial concrescute cazatoare, nodurile putrede si vicioase) cu conditia ca piesa sa-si mentina integritatea Crapaturi (cu exceptia crapaturilor de ger) se admit cu conditia ca piesa sa-si mentina integritatea; se admit crapaturi inelare partiale Gauri si galerii de insecte se admit cele mici si mijlocii iar cele mari numai s poradic Roseata, albastreala, coloratie cafenie, mucegai, putregai tare se admit Putregai moale se admite sub forma de pete izolate Coaja nfundata si crapaturi de ger Se admit din fiecare din cel mult din lungimea piesei fara a depasi n adncime din grosimea ei Zone mbibate cu rasina Se admit Tesitura obtuza Se admite pe ambele canturi pna la din lungime si 1/3 din grosimea piesei Se admite superficiala pe toate muchiile iar sub forma pronuntata se admite numai pe doua muchii pe cel mult 1/3 din lungimea piesei Tesitura ascutita Nu se admite Alte defecte Nu se admit Se va asigura protectia materialelor folosite n mod corespunzator, ferindu-le de

Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

degradare att la depozitare, ct si la manipulare. Depozitarea se va face conform d egradare att la depozitare, ct si la manipulare. Depozitarea se va face conform prevederilor din STAS 5194-88, STAS 9319/1,2-86 si a indicatiilor din Normativ C 46-89. ANTISEPTIZARE Putrezirea se produce sub efectul unor ciuperci si insecte xylofage ce se dezvol ta n conditii de existenta a umiditatii peste cea de saturatie si de temperatura ntre 0. si 50. si duce la descompunerea celulozei n bioxid de carbon si apa. Masurile de evitare a putrezirii lemnului vizeaza att distrugerea sporilor de ciu perci prin antiseptizarea lemnului (tratamente chimice), ct si masuri constructive de reducere a umiditatii prin uscarea lemnului sau izolarea acestuia de surse care ar duce la ridicarea ei. IGNIFUGARE Arderea lemnului este un proces de oxidare rapida a materiei sale organice, n prezenta oxigenului din atmosfera, transformndu-se n bioxid de carbon si apa. Pericolul de prabusire a constructiilor din lemn n timpul incendiilor este mai mi ca dect n cazul constructiilor din piatra, zidarie sau otel neprotejat, deoarece n timpul arderii stratul de carbune format la exterior apara zona centrala a lemnu lui mpotriva distrugerii, ntrziind astfel prabusirea constructiei. Masurile de evitare si ntrziere a arderii lemnului se realizeaza prin masuri constructive (n cazul constructiilor existente) sau chimice, care constau n impregnarea pieselor de lemn, nainte de punerea lor n opera, cu substante ignifuge, astfel lemnul poate fi inclus n categoria materialelor de constructie g reu combustibile neinflamabile. 5. PREVEDERI SPECIFICE Lucrarile de protectie a lemnului se vor face n conformitate cu prevederile din Normativul STAS 2925-67 si P 118-99. ANTISEPTIZARE Masurile chimice constau n impregnarea superficiala sau profunda cu substante antiseptice fungicide (care exercita asupra ciupercilor o actiune toxica) : solubile n apa, cum sunt sarurile minerale solubile n apa (clorura mercurica, clorura de zinc, sulfatul de cupru, fluorura de sodiu, fluorosilicatul de sodiu) sau derivati organici solubili n apa (fenolii, crezolii, hidroxi-toluolii, dinitrofenolatul, etc.). insolubile n apa, cum sunt derivatii organici de tipul gudronului de huila, uleiului de creuzot, titeiului, gudronului de lemn din sisturi bituminoase sau din turba, etc., care se folosesc pentru protectia lemnului rotund de constructii, folosit la exterior. gazoase, precum anhidrida sulfuroasa, aldehida formica, cloropitrina, etc.,

folosite la dezinfectarea superficiala a lemnului, pentru distrugerea sporilor s i a miceliilor de pe suprafata lemnului infestat. paste antiseptice, fabricate pe baza de fluorura de sodiu sau de fluorosilicat de sodiu se utilizeaza pentru protejarea elementelor de constructie care nu sunt sub actiunea umiditatii din atmosfera sau din sol. Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

Industrial, se produc substante pentru protectia insectofungicida si ignifuga a lemnului, solutii cu diverse denumiri : TROPITOX, EVINIT, COTINEX, etc. Substantele antiseptice se pot aplica :

prin vopsire (tratare superficiala), impregnare sub presiune sau prin alternarea de bai calde si reci. prin acoperire cu paste antiseptice. Pentru a se asigura o protectie corespunzatoare, lemnul trebuie sa fie perfect sanatos, uscat si prelucrat n forma definitiva. Masurile constructive constau n : alegerea si sortarea corecta a lemnului evitarea umezirii lemnului ce poate aparea din precipitatii, din condens sau prin contactul cu elementele de constructie (beton, zidarie). Umezirea se evita prin dispunerea sub piesele de lemn a unor straturi de hidroizolatie, prin dispunerea sub elementele importante a unor piese din lemn rezistent, impregnate, prin evitarea incastrarii directe a stlpilor de lemn n fund atii si socluri si prin corecta rezemare a grinzilor pe zidarie. asigurarea uscarii lemnului prin crearea unei circulatii a aerului care ndeparteaza umiditatea. IGNIFUGAREA Masurile chimice din : constau n tratarea cu substante chimice a caror actiune are loc

topirea substantei ignifuge sub influenta caldurii si degajarea de vapori, sau gaze inerte care prin amestecarea cu gazele de descompunere, micsoreaza inflamabilitatea acestora. reducerea temperaturii lemnului prin consumarea unei parti din caldura de catre substantele ignifuge n procesele de topire, evaporare sau descompunere a acestora. Substantele ignifuge trebuie sa fie stabilite n timp, sa nu aiba actiune corosiva asupra metalelor, sa nu favorizeze putrezirea si sa nu modifice rezistentele lem nului. Dintre substantele ignifuge se pot remarca saruri de amoniu (difosfat si monofos fat de amoniu, sulfat de amoniu, clorura de amoniu), saruri de sodiu si potasiu (carbonatul si dicarbonatul de sodiu, fluorura de sodiu, carbonatul de potasiu), alaunii (sulfatul dublu de aluminiu si potasiu sau de aluminiu si amoniu), borax ul. Ignifugarea lemnului se realizeaza prin aceleasi procedee ca si n cazul impregnar ii cu substante antiseptice. Masurile constructive constau n :

utilizarea lemnului numai n cladiri care nu prezinta pericol de incendiu, avnd

temperaturi interioare normale si anume t . 55. C, fara foc deschis, scntei, etc. ndepartarea lemnului de sursele de caldura, de exemplu cosuri. izolarea fizica a lemnului prin nvelisuri rau conducatoare de caldura (azbest, tencuieli). Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

6. CONTROLUL CALITATII 6. CONTROLUL CALITATII Controlul calitatii va tine seama de : respectarea tehnologiei de executie adoptate pregatirea stratului suport aplicarea straturilor succesive ncadrarea n grosimile maxime/minime admise. 7. RECEPTIA LUCRARILOR La verificarea la receptia preliminara se va verifica : examinarea directa a lucrarilor executata prin sondaj privitoare la calitatea operatiilor. Pentru controlul calitatii lucrarilor executate se vor avea n vedere urmatoarele acte normative, ce reglementeaza aceasta activitate : - normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C 56-85 - Legea 10/1995. 8. MASURI NTS SI PSI La executarea lucrarilor de sarpanta se vor avea n vedere urmatoarele acte normative ce reglementeaza aceste cerinte : Regulamentul privind protectia si igiena muncii n constructii ord. MLPAT 9/ N/15.03.1993. Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului; Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor; MI 381/93, MLPAT 7/N/93; Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii, C 300-94. Orice alt act/protocol care reglementeaza si stabilesc masuri NTS si PSI stabilit ntre antreprenor si investitor pentru lucrarile ce se executa n incinte de folosinta comune. V. PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE Lucrarile de executie se vor executa in conformitate cu proiectul existent. Oric e neconcordanta intre situatia de pe teren si proiect va fi adusa la cunostinta proiectantului general in cel mai scurt timp posibil. Proiectantul lucrarilor va fi chemat la toate fazele determinante. Anuntarea proiectantului se va face in scri s cu cel putin 10 (zece) zile inaintea fazei determinante sau intermediare. Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

LISTA NORMATIVELOR SI LEGISLATIEI IN VIGOARE PRIVIND EXECUTIA LISTA NORMATIVELOR SI LEGISLATIEI IN VIGOARE PRIVIND EXECUTIA Reglementari de baza: Legea 10/1995 republicata -privind calitatea in constructii Legea 453/2001-privind autorizarea lucrarilor de constructii Prevenirea incendiilor: Normativ P 118 -Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privin d protectia la actiunea focului STAS 6168 Masuri de siguranta contra incendiilor, scari de interventie si salvar e STAS 6647 Masuri de siguranta contra incendiilor STAS 8844 Masuri de siguranat contra incendiilor. Usi balante pe scarile de evacuare. Prescriptii constructive contra trecerii fumului Hotarrea 51/1992 Unele masuri pentru mbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor Ordin 381/11219/1994 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul Ministerului de Interne si al Ministerului Lucrarilor Publ ice si Amenajarii Teritoriului Norme C 58 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii Constructii civile si industriale: CI40-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat" P7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenu ri slabe" C112-75 Normativ privind executarea hidroizolatiilor" STAS 2971 Indicatoare de securitate STAS 5185/1,2-86 -Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate, forme si dimensiuni STAS 2634-80 -Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. STAS 8600 -1979 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de toleranta STAS 3300/2-1985 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundar ii directe STAS 10101-1975 Prevederi generale de verificare a sigurantei constructiilor Instalatii: SR 1692-2/1996 Captarea apelor subterane prin puturi. STAS 1342/91. Apa potabila HG 101/1997 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara. STAS 1478 -1990 Alimentari cu apa prescriptii fundamentale Normativ 19/1994 Normativ de proiectarea si executarea instalatiilor tehnico sanitare Normativ I 13/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire Normativ 17/2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electr ice PE 107 Normativ privind proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice

120/ Normativ privind protectia cladirilor contra traznetului Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii a ferente C56 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de inst alatii aferente constructilor Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale/2004 STAS 2308-81 -Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de Vizitare SRAS 2448 -Camine de vizitare STAS 7656-90 -Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii I 22-84 Normativ privind proiectarea si executarea conductelor de apa si canalizare realizate din tuburi de beton precomprimat,; beton armat, beton simpl lu, aprobat de ICCPDC. I 12-78 Normativ privind efectuarea probelor de presiune la conducte de otel" STAS 3051-91 -Retele exterioare de canalizare STAS 8591-97 -Amplasarea n localitati a retelelor edilitare subterane STAS 2914/4-75 -Terasamente compactari P 73-78 -Proiectarea si executarea recipientilor din beton armat STAS 1795-89-Canalizare PRESCRIPTII DE PROTECTIA MUNCII SI P.S.I Lucrarile vor fi executate pe baza unui plan de ORGANIZARE DE SANTIER, parte a unei documentatii tehnice elaborate cu scopul construirii, continand toate documentatiile necesare in conformitate cu legislatia in vigoare. La organizarea de santier se va tine seama de: -NORME REPUBLICANE DE PROTECTIA MUNCII -NORME DEPARTAMENTALE DE PROTECTIE A MUNCII 1. nainte de inceperea lucrarilor se va efectua o verificare atenta a tuturor elementelor din punct de vedere a starii si gradului de siguranta, functie de rezistenta acestor elemente; 2. Se va executa o imprejmuire totala a perimetrului constructiei cu indicatoare ce vor semnala gradul de periculozitate a zonei si lucrarilor ce se ntreprind cu interzicerea accesului personalului neautorizat, limitind si delimitind raza de actiune si de risc a utilajelor sau puncte de cadere a materialelor sau sculelor; 3. Se doteaza muncitorii cu echipamente de protectie adecvate; 4. Se asigura dotarea cu schele, podine si alte mijloace de siguranta; 5. Se asigura cai de acces sigure atit la sol cit si pentru lucru de inaltime; 6. Se semnalizeaza golurile si zonele periculoase si se asigura cu balustrazi de protectie; 7. Se interzice suprancarcarea planseului prin aglomerare de materiale sau utilaje; 8. Transportul si evacuarea materialelor se face in asa fel incit sa nu produca degradarea acestora, folosindu-se jgheaburi, palete, conteinere si alte dispozitive si utilaje corespunzatoare. MASURI SI REGULI DE PROTECTIE LA ACTIUNEA FOCULUI 1.

Se vor stabili functie de categoria de pericol la incendiu a proceselor tehnologice Normele de protectie mpotriva incendiilor, stabilite conform C300/1994; 24 Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6

2. Se iau masuri de semnalizare din timp a aparitiei focarelor de incendiu 2. Se iau masuri de semnalizare din timp a aparitiei focarelor de incendiu si stabilirea unor scheme tactice de interventie, functie de presupuse situatii critice; 3. Se iau masuri organizatorice pentru asigurarea mijloacelor de lupta impotriva incendiilor si de asigurarea evacuarii sigure a persoanelor, pentru asigurarea cailor de acces de interventie si dotarea corespunzatoare cu echipament si mijloace P.S.I. 4. Se vor corela cu N.E. 005/1997 toate masurile pe linie P.S.I. Cluj-Napoca Intocmit: Iulie, 2010 arh. Narcisa Turcanu Municipiul BISTRITA Reabilitare FATADA si SARPANTA la sediul Primariei Mun. BIST RITA, P-ta Centrala, nr. 6