CAIETE DE SARCINI

Arhitectura

Proiect nr. 11/ P.T./ 2011

Centrul TEAM

[tehnologie, evolutie, antreprenoriat, microintreprinderi]- ZMC

de sprijinire a afacerilor

Cluj-Napoca, str. Oasului, nr. f.n. [zona Lomb]

Beneficiar: Municipiul Cluj-Napoca

Str. Moţilor, nr. 1-3

Cluj-Napoca, jud. Cluj

Manager de proiect: SC Relians Corp SRL

Str. Popauti, nr. 2-4, etaj 5 Iasi, jud. Iasi

Proiectant general: SC Bogart Construct SRL

B-dul. „1 Decembrie 1918”, nr. 38

Cluj-Napoca, jud. Cluj

Proiectant instalaţii: SC DAS Engineering Grup SRL

str. Decebal, nr. 110

Cluj-Napoca, jud. Cluj

Caiete de sarcini

Cuprins: PREVEDERI GENERALE I. PERETI CORTINA SI TAMPLARII

1. Generalitati 2. Descriere sisteme utilizate

2.1.1. Sistem perete cortina cu capace cu latimea vizibila 50 mm 2.1.2. Sistem ferestre cu adancimea de 60 mm 2.1.3. Sistem de usi cu adancimea de 60 mm

3. Tipuri vitraje

II.TAMPLĂRIA METALICĂ 1. Generalităţi 2. Tehnologia de execuţie 3. Condiţii tehnice de calitate, verificarea şi recepţionarea lucrărilor 4. Condiţii de măsurare şi decontare a lucrărilor 5. Măsuri de protecţia muncii III. CAPITOLUL ZUGRAVELI SI VOPSITORII 1. Generalitati 2. Standarde 3. Mostre şi testări 4. Livrare, depozitare, manipulare 5. Executarea lucrăriilor 6. Pregătirea suprafeţelor 7. Condiţii de execuţie 8. Zugrăveli cu lapte de var 9. Zugrăveli în culori de humă 10. Aplicarea zugrăvelilor 11. Conditii tehnice de calitate si verificarea lucrarilor 12. Condiţii de măsurare şi decontare a lucrărilor IV. CAPITOLUL PARDOSELI 1. Generalitati 2. Normativul care stă la baza lucrărilor de pardoseli. 3. Prevederi comune pentru executarea pardoselilor. 4. Principalele verificări de calitate. 5. Verificarea pe parcursul lucrărilor. 6. Verificarea pe faze 7. Recepţia preliminară

V. PARDOSELI RECI 1.Generalitati 2.Normativul care stă la baza executării pardoselilor 3.Materiale şi standarde care trebuiesc respectate : 4.Transportul şi depozitarea materialelor pe şantier

5.Preparare, confecţionare 6. Execuţia lucrărilor 7. Condiţii tehnice de calitate 8.Condiţii tehnice de protecţia muncii şi paza contra incendiilor VI. PLACAJE INTERIOARE 1. Normativul care stă la baza lucrărilor de placaje 2. Materiale şi standarde care trebuiesc respectate 3. Livrare, depozitare, transport 4. Lucrari de instalatii 5. Condiţii climatice 6. Abateri, toleranţe şi verificările acestora 7. Executia lucrarilor 8. Aplicarea faiantei pe blocuri mici de BCA 9. Aplicarea plăcilor de faianţă 10. Verificări în vederea recepţiei 11. Măsuri privind protecţia muncii 12. Măsurători, decontări VII. ZIDARII 1. Generalitati 2. Standarde si Normative 3. Materiale utilizate 4. Observatii generale 5. Livrare, depozitare, transport 6. Descriere 7. Decontarea lucrarilor 8. Verificarea calitatii lucrarilor VIII. TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE 1. Generalitati 2. Standarde, Normative si Materiale 3. Conditii tehnice de calitate pentru lucrari de tencuieli 4. Executarea lucrarilor, operatiuni pregatitoare 5. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit 6. Executarea amorsarii 7. Executarea grundului 8. Executarea stratului vizibil 9. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptia lor 10. Masurare si decontare 11. Executia tencuielilor IX. TAVANE DIN IPSOS-CARTON 1. Definitie 2. Domenii de utilizare 3. Fabricatia si controlul 4. Constructia tavanelor pe diferite suporturi 5. Tratamentul suprafetelor 6. Durabilitatea si intretinerea 7. Concluzii X. PLACAJE EXTERIOARE

FATADE VENTILATE, PLACARE CU PANOURI METALICE 1. Generalitati 2. Manidulare si depozitare 3. Aranjarea structurii

4. Conditii de montare

5. Metode de fixare 6. Alinierea structurii 7. Temperatura de prelucrare 8. Dilatatia termica / propagarea caldurii 9. Elemente de imbinare

10. Profilele de structura 11. Dimensiuni si criterii de masura

XI. CAPITOLUL CONSTRUCTII METALICE 1. Executia confectiilor 2.Transportul confectiilor 3. Montajul elementelor 4. Protectia anticoroziva 5. Verificari necesare 6. Confecţii metalice XII. VOPSITORII 1. Generalitati 2. Materiale, livrare, transport, depozitare 3. Conditii de executie 4. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor XIII. SCHELE METALICE CU PLATFORMA AUTORIDICATOARE 1. Generalităţi 2. Standarde de preferinţă 3. Materiale şi produse 4. Mostre şi teste 5. Livrare, depozitare, manipulare 6. Executarea lucrărilor 7. Abateri admise 8. Verificări în vederea recepţiei 9. Masuratoare si decontare XIV. EXECUTAREA SISTEMULUI TERMOIZOLANT XV. PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare. 1.2. Antreprenorul are obligaţia să studieze documentaţia pusă la dispoziţie de investitor, să examineze terenul şi amplasamentul lucrărilor astfel încât să aprecieze şi să preia pe propria răspundere condiţiile de execuţie a lucrărilor. 1.3. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea investitorului verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.4. Antreprenorul va asigura prin posibilităţi proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

I. PERETI CORTINA SI TAMPLARII

1. Generalitati 2. Descriere sisteme utilizate

2.1. Sistem perete cortina cu capace cu latimea vizibila 50 mm 2.2. Sistem ferestre cu adancimea de 60 mm 2.3. Sistem de usi cu adancimea de 60 mm

1. Generalitati

Condiţiile contractului au la bază normele in vigoare. Se vor avea in vedere directivele

producătorului de sisteme de aluminiu si al producatorului de geamuri izolate.

Tipul şi volumul lucrarilor

Subiectul acestei descrieri sunt executia si montajul tamplariilor de aluminiu.

Dimensiuni

Dimensiunile date în caietul de sarcini sunt dimensiunile de proiect. Modificările de

dimensiuni, care la lucrarile de construcţie metalică per bucată sunt de până la +/- 50

mm din dimensiunea totală, nu permit schimbări ale preţului unic. La abateri mai mari

se recalculează preţul conform cu modificarile suprafeţei.

Inainte de darea in executie executantul va efectua un releveu.

În cazul când pentru pentru construcţia (de aluminiu) trebuie asigurată o dimensionare

preliminară în vederea montajului, dimensiunile finale sunt stabilite de comun acord cu

beneficiarul, în scris.

Date despre sistemul de profile

Descrierea pune bazele caracteristicilor constructive ale sistemelor de aluminiu .

Datele despre dimensiunile standard ale profilelor (adâncimea de montaj şi lăţimea

vizibilă) şi caracteristicile construcţiei în poziţiile de detaliu sunt de avut în vedere.

Pentru sistemul de profile oferit se respectă prescripţiile şi regulile de prelucrare ale

producătorului de profile.

Producătorul de profile, respectiv furnizorul de profile trebuie să prezinte la cererea

beneficiarului un certificat ISO 9001.

Cerinţe pentru materiale

Aluminiu

Se folosesc profile laminate de aluminiu în aliaj AlMgSi0,5F22 în calitate vopsita

.Pentru tablele de aluminiu vopsite se folosesc aliaje de AlMg1 sau Al99,5 de calitate

normală.

Abaterile de la aceste reguli se stabilesc în scris.

Oţel

Piesele de oţel pentru ancorări, rigidizări şi precadre sunt fie inoxidabile, fie prevăzute

cu operaţii de zincare în baie topită. Prelucrările ulterioare trebuie evitate. Zincarea

pieselor de oţel se va verifica temeinic după transportul la şantier şi înainte de montajul

pieselor de aluminiu. Părţile zincate deteriorate ca şi eventualele suduri sunt curăţate,

degresate şi apoi sunt vopsite bine cu vopsea de protecţie de cea mai bună calitate.

Cerinţe pentru construcţie

Alegerea profilelor

Profilele (de aluminiu) izolate termic sunt alcătuite din o parte exterioară şi o parte

interioară care sunt unite cu o punte izolatoare din material plastic de calitate înaltă (de

exemplu: fibră de sticlă din poliamidă durificată) cu lungimea caracteristice ansamblului

final structuara-suprafata vitrata. Profilele trebuie să suporte încărcarile în mod sigur.

Momentele de inerţie oferite de producătorul de profile trebuie avute în vedere la

alegerea profilelor.

Profilele izolate termic trebuie să fie clasificate conform prescripţiilor în grupe de

materiale conform DIN 4108.

Pentru legăturile cu clădirea trebuie prevăzute sisteme de profile cu cleme şi cordoane

de izolare.

Principiul izolării termice este prevăzut pentru întreaga construcţie.

Cerinţe statice

Construcţia trebuie să respecte cerinţele statice. Dimensiunile şi grosimile materialelor

sunt, atât timp cât nu sunt prevăzute iniţial, alese de către ofertant încât să corespundă

solicitărilor. Încărcările efective trebuie preluate în siguranţă de către clădire. Pentru

încărcările date de vant,respectiv de zapada,miscarile in caz de seism se vor respecta

normativele STAS 10101/20-90,STAS 10101/21-92, respectiv normativul P100-96.

Săgeata celui mai lung cant de sticlă nu trebuie să depăşească L/200 dar maxim 8 mm.

Legături şi rigidizări

Toate legăturile şi rigidizările trebuie construite aşa încât să fie compatibile cu

toleranţele clădirii de bază.

Elementele de cuplare (precum şuruburi, bolţuri, piuliţe şa) să fie confecţionate din oţel-

crom-inoxidabil (cel puţin calitatea A4 cu conţinut redus de cupru). Pentru toate

cuplajele uzuale şi piesele mărunte din oţel se folosesc materiale zincate în baie topită.

Asamblările cu şuruburi, în totalitatea lor, sunt asigurate contra deşurubării neprevăzute.

Pentru evitarea coroziunii de contact, trebuie ca la punerea în contact a două metale

diferite să se folosească o piesă intermediară de PVC. Se face excepţie în cazul

pieselor de legătură de oţel-crom-inoxidabil din domeniul uscat.

Garnituri de etanşare

Material pentru profilul de etanşare: APTK; denumirea internaţională: EPDM= Ethylen-

Propylen-Terpolymere.

Duritatea, dimensiunile, şi profilarea trebuie să corespundă fiecărui scop de utilizare în

parte. Principiile sunt prevăzute în DIN 7863.

Cerinţe fizice ale construcţiei

Alungiri

Deformările pieselor construcţiei datorită deplasărilor şi a condiţiilor de temperatură sunt

dimensionate constructiv, derivând din aceasta stabilirea rosturilor de deplasare şi

închidere, a etanşărilor la aer şi apă

Rosturile de cuplare cu corpul clădirii sunt etanşate faţă de apă.

Construcţia trebuie să preia prin elementele de îmbinare toate forţele efective şi să le

transmită la clădire. Ferestrele şi elementele de faţadă nu vor prelua sarcini de la corpul

cladiri.

În domeniul constructiv, rosturile convenite sunt pentru deplasări nezgomotoase şi cu

posibilităţi de alunecare.

Izolarea la corpul clădirii

Cerinţe de protecţie la căldură, la umiditate, la zgomot, protecţie contra incendiului,

cerinţe de deplasare ale rosturilor sunt de avut în vedere la alegerea izolărilor. La

izolarea rosturilor de îmbinare cu materiale izolatoare elestice trebuie avute în vedere

prescripţiile producătorului. Aplicarea izolatorilor trebuie făcută numai pe vreme

favorabilă. La stabilirea lăţimii rosturilor este hotărâtoare deformabilitatea totală

admisibilă a materialului izolator.

Folii izolatoare (Bariere contra vaporilor)

Legăturile la corpul clădirii sunt izolate cu o folie izolatoare specială din cauciuc butilic,

respectiv APTK (denumire internaţională EPDM = Ethylen- Propylen- Termopolymere).

Îmbinarea foliilor izolatoare şi dispunerile în diverse planuri se face cu respectarea unei

suprapuneri suficiente.

La lipirea foliei izolatoare trebuie curăţate suprafeţele de lipit de materiale/ substanţe

străine. Trebuie evitata formarea bulelor de aer între suprafeţele de lipire.

Foliile au lăţimi minime indicate de producător , şi lipiturile vor fi asigurate suplimentar

mecanic.

Materiale izolatoare

Se vor monta numai materiale izolatoare termice ignifuge şi rezistente în timp. Pentru

asigurarea unei bune izolări termice în timp trebuie împiedicată umezirea materialului

termoizolant.

Spaţiile goale între constructia la roşu şi precadre trebuie umplute cu materiale

izolatoare termic care nu oxidează.

Izolare termica

La realizarea construcţiei trebuie să nu se producă punţi termice. Separarea dintre clima

interioară şi cea exterioară trebuie să se facă în zona caldă (a profilelor ).

Pentru împiedicarea aparitiei condensului, trebuie sa existe o zona de separatie clar

definita intre zona caldă si zona rece în toate detaliile construcţiei de aluminiu cat şi la

îmbinări.

Protecţie la zgomot (izolarea fonică)

Dacă în caietul de sarcini nu este cerut pentru închideri un anumit coeficient de izolare

fonică Rw, se va prevedea un minim de 32dB, se vor avea in vedere si prescriptiile

normativului DIN EN 4109.

Protecţie la ploaie şi rouă

Se va evita formarea condensului in conditiile temperatura exterioara text=-10◦C;

temperatura interioara tint=+20◦C, si umiditate relativa de 56%.

Asta inseamna ca ansamblul de tamplarie trebuie sa aiba un coeficient de transfer

termic global de Uw 1.6 W/m2K (pentru tamplarii) respectiv Ucw ( pentru peretii cortina)

mai mic de 1.3 W/m2K.

Toate legăturile la construcţie sunt izolate la interior contra apei, iar la exterior permit

eliminarea apei. Trebuie atenţie la poziţionarea corectă a ramei în momentul montării.

Falţurile şi nuturile de profil în care precipitaţiile pot pătrunde şi în care se poate forma

condens trebuie să aibe din construcţie prevăzută posibilitatea de drenare a apei.

Îndrumările de proiectare ale furnizorilor de profile trebuie respectate.

Protectie solara

Prin protectia solara se va asigura un coeficient de transfer energetic cel putin g = 23,9

%

Protecţie la foc

Se vor avea in vedere prevederile normativului P118-99.

Se vor respecta urmatoarele:

Pentru intarzierea propagarii incendiilor, de la un nivel la altul, prin exteriorul fatadei ,

vitrarile sunt separate prin zone pline. Aceste zone trebuie sa fie rezistente la foc minim

30 minute.

Pentru intarzierea propagarii incendiilor, de la un nivel la altul, prin interiorul fatadei in

dreptul parapetilor si a planseelor pe toata inaltimea acestora spatiul liber se

etanseizeaza cu materiale incombustibile, asigurandu-se minim 30 minute etanseitate la

foc.

Vopsirea cu pulberi

Grosimea stratului de vopsea este cuprins între 45 +/- 15 μm pentru suprafeţele

principale vizibile. Suprafeţele secundar-vizibile sunt şi ele acoperite cu vopsea.

Mostre de culoare sunt prezentate la cerere proiectantului lucrarii.

Montaj şi executie

Executantul va respecta proiectul tehnologic cu detalii de excutie,aprobat de

proiectantul general.Eventualele modificari suplimentare se vor perzenta proiectantului

general spre aprobare.

Raspunderea pentru corectitudinea tehnica ,stabilitate, izolatii ramane dupa eliberarea

desenelor de executie de partea celui care preia contractul si a proiectantului de

specialitate. Dimensiunile pentru profile, prezentate in caietul de sarcini sunt dimensiuni

minimale obligatorii, raspunderea pentru dimensionari cade in sarcinea executantului.

Prelucrare

Debitarea profilelor de aluminiu , în cazul de faţă – cu masini de debitat, se efectuează

astfel încât precizia colţurilor prin asamblare să fie îndeplinită. După prelucrările

mecanice canturile se curăţă cu grijă. După degajarea şpanului propriu, profilele de

aluminiu prelucrate nu mai trebuie ajustate ulterior.

În timpul prelucrării trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

Potrivirea exactă şi îmbinarea colţurilor şi a îmbinărilor T

Montarea la dimensiune exactă şi lipirea precisă a garniturilor, a colţurilor de garnitură

şi a pieselor de etanşare

Dimensionarea şi ordonarea drenajelor pentru îndepărtarea apei

Izolarea contactului între profile, a zonelor crestate şi a celor de înşurubare

Potrivirea exactă a suporturilor de cercevea

Sistemul instalat original de accesorii de înaltă calitate este conform instrucţiunilor

furnizorului/producătorului de accesorii.

Prelucrarea tablelor

Chiar dacă nu se menţionează separat în caietul de sarcini, trebuie să se ia in

considerare materiale pentru realizarea unei funcţionări corecte la închiderile interioare

şi exterioare, rame de fixare, construcţie invizibilă, materiale ajutătoare, izolatoare, de

etanşare a rosturilor.

Închiderile exterioare şi interioare sunt realizate din tablă de cel puţin 2 milimetri

grosime.

Prelucrarea tablelor trebuie să respecte prescripţiile prevăzute pentru suprafeţele

respective.

Piese de ancorare tamplarii

Fixarea pieselor de ancorare se realizează asfel încât să descarce încărcările provenite

de la construcţia de aluminiu, în special de la balamale, lagăre, rigle şi montanţi pe

structura de rezistenta. Deplasările construcţiei nu trebuie să se transmită pieselor de

ancorare.In cazul tamplariilor distanţa maximă dintre doua puncte de ancorare este mai

mică de 800 mm(in cazul tamplariilor). Distanţa maximă faţă de colţurile exterioare este

de 150-200 mm.

Piesele de ancorare sunt prevăzute dacă este necesar cu piese deplasabile, reazeme

de colţ şi rigidizări suficiente astfel încât la prelucrări ulterioare ale altor specialitati să nu

existe influenţe asupra acestora. Asta nu este valabil pentru încărcările din şantier.

Piesele de ancorare trebuie să permită prinderea , la nevoie, a ramelor de lemn cu folie

de protecţie.

Montajul pieselor de ancorare trebuie să se facă aliniat pe orizontală şi pe verticală, la

fiecare etaj, conform schiţei de măsurare.

Cerinţele fizice ale construcţiei vor fi îndeplinite şi de piesele de ancorare.

Asigurarea calităţii

Cel care preia contractul răspunde de calitatea producţiei precum şi de asamblarea

profesională a elementelor construcţiei.

Pentru asigurarea calităţii, în cataloagele producătorilor de profile de aluminiu se află

norme de prelucrare şi de montare. Ele sunt la cerere puse la dispoziţia beneficiarului.

Închideri la corpul cladirii

Oferta trebuie sa includa elementa de inchideri perimetrale(bariere de vapori,

hidroizolatii, termoizolatie si in functie de situatie sorturi de tabla ).

Montajul pieselor de prindere a faţadei

Constructiv, ancorele sunt astfel alcătuite ca să permită o dilatare nestânjenită a faţadei.

De asemenea ele trebuie să compenseze proporţional deformările corpului clădirii, de

exemplu încovoierea planşeelor.

Fixarea consolelor de corpul clădrii se face cu şuruburi de oţel şi cu dibluri

(conexpanduri) conform cerinţelor statice.

Toate piesele de fixare ale faţadei trebuie să permită preluarea în siguranţă a eforturilor

apărute în faţadă şi să le transmită structurii de rezistenţă a clădirii.

2. Descriere sistemelor utilizate

2.1. Perete Cortina cu capace cu latimea vizibila de 50 mm

- Montant cu dimensiuni latime vizibila 50mm; adancime 85 mm

Ix= 108,46 cm4; Iy=28,14 cm4

- Traversa latime vizibila 50mm; adancime 90 mm

Ix= 89,41 cm4; Iy=25,59 cm4

I

Structura de rezistenţă pentru faţadă constă în profile tubulare multicamerale - cu

unghiuri drepte, cu o lăţime vizibilă la interior şi la exterior de 50 mm. Toate canturile

profilelor sunt rotunjite. Drenajul se face în cascada, pe trei nivele : Nivelul 1= riglă;

nivelul 2= riglă; nivelul 3= montant, profilele de nivel inferior suprapunandu-se peste

profilele de nivel superior.

Îmbinarea riglelor pe montant se realizează prin înşurubarea profilelor / îmbinări T.

Toate îmbinările sunt stabilite în funcţie de cerinţele statice. Zona de suprapunere este

izolată cu piese de etanşare.

Etanşarea ochiurilor de geam şi/sau a panourilor se realizează cu garnituri de EPDM.

La exterior constructia va avea capace ornament pe orizontala si pe verticala cu

geamuri termoizolante.

O importanta deosebita va fi acordata ochiurilor mobile, care vor fi confectionate in

sistem structural (nu se disting pe fatada), profilul exterior al cercevelei va fi obligatoriu

din aluminiu eloxat tip EV1.

Toate şuruburile de fixare folosite la exterior sunt din oţel inox – A4.

In faltul montantilor se vor monta obligatoriu piese speciale pentru asigurarea egalizarii

presiunilor si drenajul apelor infiltrate sau din condens. Aceste piese vor fi montate in

punctele inferiore si superioare ale montantilor, cat si din maxim 8 in 8 metri.

In zona rosturilor de dilatare ale montantilor se vor monta obligatoriu piese pentru

continuitatea canalelor de drenaj. Aceste piese trebuie fixare cu ajutorul suruburilor

autofiletante. Piesele trebuie sa prezinte canale transversale, in interiorul carora sa se

injecteze thiocol pentru etansarea corespunzatoare intre piesa si montant (apa nu va

putea patrunde intre piesa si montant prin efectul de tensiune superficiala.

Caracteristicile sistemului :

1) Profile de aluminiu din aliaj AlMgSiF22 conform DIN EN AW6060, DIN 1748 si

DIN EN 12020-2

2) Izolarea termica Uf<1.6 W/m2K cf DIN EN ISO 10077-1

3) Izolarea fonica: de pana la 49 clasa 5 DB cf. DIN 4109

(in functie de vitrarea folosita)

4) Etanseitate la apa : RE 1000 cf DIN EN 12154 ( testata la o diferenta de presiune

1000 N/m2)

5) Etanseitate la aer: AE 1200 cf DIN EN12152 (testata la o diferenta de presiune 1200

N/m2

6) Sistem de perete cortina cu drenare 3 plane .

2.2 Sistemul pentru ferestre din aluminiu cu adancimea 60 mm

Dimensiuni nominale ale

profilelor

Toc – adandime de montaj 60 mm

Cercevea fereastra-adancime de

montaj

70 mm

Latimea vizibila a profilului: 117 mm

Izolare fonica 45 dB

Caracteristicile sistemului de ferestre cu adancimea de 60 mm:

1) Profile de aluminiu din aliaj AlMgSiF22 conform DIN EN 755 T6-66, DIN 1748 si

DIN EN 12020

2) Izolarea termica Uf<2.6 W/m2K cf DIN EN ISO 10077-1

3) Izolarea fonica:de pana la 45 dB, adica clasa 5 cf. DIN 4109

(* in functie de vitrarea aleasa)

4) Etanseitate la apa : 9A cf DIN EN 12208

(certificat la o diferenta de presiune de 600N/m2)

5) Etanseitate la aer: clasa 4 cf DIN EN12207

(certificat la o diferenta de presiune de 600 N/m2)

6) Sistem de feronerie proprie cu componente din Al, Zn sau otel

(fara parti din otel zincat), dimensionate pentru fiecare aplicatie in parte.

7) Garnituri EPDM cf DIN 7863.

8) Elementul de fereastra se va integra identic ca si panourile fixe de sticla in sistemul

de perete cortina

9) Profile vopsite in culori din gama RAL –standard

Caracteristici ale construcţiei sistemului de ferestre cu adancimea de 60mm

Sistem de ferestre cu o adancime de 60 mm, avand un sistem de aerisire si

drenaj ascuns. Principalul element de design in reprezinta cerceveaua necoplamara

cu tocul la partea din interiorul cu o suprapunere de 5 mm, si coplanara la partea

dinspre exterior.

Profilele se caracterizeaza printr-o constructie asamblata prin sertizare realizata

dintr-un semiprofil interior extrudat (camera calda) , semiprofil exterior extrudat exterior

(camera rece) cuplate intre ele prin bariera termica (PT) politermit, care intrerup fluxul

termic asigurand astfel o buna izolare termica. Aceasta constructie este valabila atat

pentru toc cat si cercevea .

Montajul ramelor de toc si cercevea poate fi realizat in doua moduri atat prin utilizare

elementelor de montaj prefabricate (coltari si stifturi) sau prin sertizare (asamblare

mecanica rezultata prin spargerea profilului), coltari de aliniere si alte materiale (adeziv

bicomponent tip A+B)

Garniturile utilizate sunt EPDM si asigura o buna etansare a rosturilor (a<0.1m3/h) si

nu sunt intrerupte de elementele de feronerie care se monteaza in faltul elementului

de rama si toc.

Izolarea îmbinărilor T se face prin elemente de etanşare care aparţin sistemului şi prin

materialele de izolare durabil-elastice din zona labirintului de la tăbliţele de aliniere.

Pentru obţinerea unei aerisiri ireproşabile a falţului sticla se monteaza pe cale de

geam care apartin sistemului.

Sistem feronerie: AVANTEC

Sistemul de feronerie este integrat in faltul elementului de fereastra si asigura o

functionare si dimensiuni alle elementului de tampllarie pana la 160 Kg

feronerie avantec

( in conformitate cu tipul de deschideri mentioante in tabloul de tamplarie )

2.3 Sistemul pentru usi din aluminiu cu adancimea 60mm

Valoare Uf 2,6 W/m2K

Latime vizibilã 147 mm

Balamale cilindrice, reglabile continuu pe trei directii

Rozetã coplanara

Rezistenta anti-efractie pana la clasa WK2

Feronerie certificata pentru 200.000 cicluri de

actionare (deschis-inchis)

Broasca cu limba si cu placa de inox si inchidere in 2 trepte,

contraplaca din inox

Posibilitate montaj control acces

Posibiliatate montaj mecanism autoinchidere

Feronerie antipanica conform EN 1125

Broasca cu limba si cu placa de inox si inchidere in 2 trepte, contraplaca din inox

Manere din aluminiu eloxat cu patrat de legatura de 10 mm

Rezistenta la inchideri si deschideri repetate-clasa 5

Cerecevea complet inchisa pe contur, echipata la partea inferioara cu un profil

complementar de mascare a sistemului de etansare.

Prag de 3mm, garnitura de etansare sub usa si set de etansare a usii la partea

inferioara

Bara antipanica (aluminiu sau

inox)

3. Tipuri de vitraje:

Sticla recomandata pentru cortinele structurale :

- Sticla exterioara 8mm cu control solar cu tenta albastruie cantuita pe muchie cu

cant lucios si securizat

- Distantier structural 20mm+Arg 90%

- Sticla interioara cu low-e 4.4.1

- Sigilarea pachetului termopan cu silicon structural rezistent UV

- Sigilarea rosturilor verticale si orizontale cu silicon negru

Caracteristici:

-LT (transmisie luminoasa) = 44,8%

-QV (reflexie exterioara) = 13,8%

-SF (factor solar) = 34,8%

-a (absorbtie solara) = 58,3 %

-Ug (coeficient de transfer termic) = 1,2 W/mpK

Sticla recomandata pentru cortinele cu capace :

- Sticla exterioara 8mm cu control solar de culoare Silver Grey securizata

- Distantier 20 mm+Arg 90%

- Sticla interioara cu low-e 4.4.1

- Sigilare cu polisulfid sau silicon bicomponent

Caracteristici:

-LT (transmisie luminoasa) = 27,9 %

-QV (reflexie exterioara) = 22,1 %

-SF (factor solar) = 23,9 %

-a (absorbtie solara ) = 63,1 %

-Ug (coeficient de transfer termic ) = 1,2 W/mpK

II. TAMPLARII METALICE

1.Generalităţi Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea tâmplăriei vor respecta proiectul şi standardele; STAS 566-85 – tablă ambutisată STAS 2028-71 – tablă zincată STAS 8326-69 – profile laminate STAS 424-71 – oţel cornier STAS 333-71 – oţel rotund Normativ intern pentru profile metalice din tablă ambutisată. Tâmplăria metalică va fi depozitată în locuri uscate, ferite de ploi şi de degradare prin lovire. Se va transporta în mijloace de transport acoperite prinse între distanţieri şi atelaje pentru a nu se deforma. Tâmplăria metalică se livrează pe şantier, din ateliere specializate, grunduită cu miniu de plumb. Montarea tâmplăriei în pereţi de zidărie se face înaintea executării tencuielilor şi pardoselilor. Înainte de începerea lucrărilor de montare a tâmplăriei, se verifică planeitatea zidurilor, dimensiunile golurilor, numărul golurilor pentru praznuri. 2. Tehnologia de execuţie

Tâmplăria metalică se poziţionează corect în golul zidului şi se fixează cu pene de lemn. Se verifică verticalitatea şi orizontalitatea cu nivela cu bulă de aer, apoi se umplu golurile în dreptul praznurilor cu mortar de ciment. După întărirea mortarului, se îndepărtează penele şi se montează geamuri. După montarea geamurilor, se montează spaţiul dintre toc şi zidărie cu mortar de ciment şi se execută tencuiala pe conturul golului, şi pardoseala, apoi se vopseşte tâmplăria. Uşile necesare a fi rezistente la foc, vor avea umplutură de vată minerală între două foi de tablă, vor fi căptuşite cu azbest pe ambele feţe şi cu tablă zincată conform detaliilor. 3. Condiţii tehnice de calitate, verificarea şi recepţionarea lucrărilor După terminarea lucrărilor de montaj a tâmplăriei metalice se face verificarea funcţionării tâmplăriei şi se va mai verifica: - Corespondenţa cu proiectul şi detaliile respective - Asamblarea elementelor componente prin suduri polizate (nu se admit cordoane de sudură neuniformă, cu scurgeri de material sau găuri produse prin arderea pieselor). - Prinderea tâmplăriei de zidărie, stâlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri; - Grunduirea cu minium de plumb să fie realizată uniform pe toate feţele văzute inclusiv cordoanele de sudură; - Modul în care s-a realizat corect montarea garniturilor de cauciuc. 4. Condiţii de măsurare şi decontare a lucrărilor Măsurarea şi decontarea lucrărilor de tâmplărie de lemn şi metalică, se face la mp. suprafaţa cuprinsă în conturul exterior al tocului, respectiv al căptuşelii. Pentru tâmplăria metalică se decontează confecţionarea la kilogram. Căptuşelile mai late de 19 cm. se măsoară la mp. (pentru suprafaţa ce depăşeşte 19 cm. lăţime, pînă la 19 cm fiind inclusă în tâmplărie pe căptuşeli). Glafurile, pervazurile se măsoară la metru liniar. 5. Măsuri de protecţia muncii La montarea tâmplăriei vor lucra muncitori calificaţi, instruiţi, cu scule şi dispozitive adecvate. Se vor respecta prevederile din următoarele norme: - Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.34/1975 şi respectiv 60/1975. - Normele de protecţia muncii (construcţii –montaj aprobate) de MC Ind. cu ordinul 1233/D 1980.

- Norme generale de protecţie împotriva încendiilor aprobate de D290/1977 şi P 118.

III. CAPITOLUL ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 1.Generalităţi Prezentul capitol se referă la lucrările de executare a zugrăvelilor şi vopsitoriilor care sunt supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici. În cazul în care vopsitoria trebuie să joace şi rol de barieră de vapori, se va ţine seama de prevederile din Normativul pentru proiectarea şi executarea barierelor contra vaporilor. Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii se execută pe suprafeţe gletuite cu var, gletuite cu ipsos, cu glet de nisip-aracet, glet de ipsos-aracet (GIPAC), sau tencuieli drişcuite. Normativul care stă la baza lucrărilor este C3-76.

2. Standarde de referinţă - Clei de in sicativ STAS 16-80 - Clei tehnic de in STAS 18-76 - Clei tehnic de rapiţă STAS 2078-76 - Clei tehnic de floarea soarelui STAS 2710-76 - Var pt.construcţii STAS 146-80 - Ipsos pt.costrucţii STAS 545/1-80 - Apă pentru mortare şi betoane STAS 790-84 - Hârtie pt. şlefuiri uscată STAS 1581/2-83 - Corpuri abrazive cu liant ceramic STAS 4593-90 - Clei de oase STAS 82/90-90 - Clei de piele STAS 89-86 - Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pămînturi colorante, produse absorbante, standarde din sectorul “L” industria chimică” subgrupa “L 17”; - Benzină de extracţie STAS 45-86; - Diluant 104 pt. produse pe bază de ulei STAS 3124-75 - Grund pentru astupat porii STAS 5192-79 - Chituri pe bază de ulei STAS 6592-80 - Vopsele, lacuri şi emailuri pe bază de ulei EI 90-61 şi anexe - Grund anticoroziv pe bază de miniu de plumb NI 80-61 3. Mostre şi testări Amestecurile preparate trebuie să reziste la lumina şi acţiunea mediului, compoziţia trebuie să aibă consistenţă încît acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără să curgă şi să rămînă urme de bidinea sau pensulă, pentru aceasta, în compoziţie se vor introduce uleiuri. Pentru pigmenţii folosiţi la zugrăveli se ia o probă din pigmenţi, se împarte în două , o jumătate se freacă cu pastă de var, iar cealaltă cu praf de cretă şi apă. După 24 ore se compară probele şi, dacă nu prezintă nici o deosebire, pigmentul se poate folosi la zugrăveli. 4. Livrare, depozitare, manipulare Varul bulgări şi huma, livrate în vrac, se transportă în vagoane închise. Ipsosul, livrat în saci de hârtie, se transportă în vagoane închise. Depozitarea se face în depozite închise sau acoperite, ferite de umezeală. Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, livrate în recipienţi de tablă de 0.250; 0.500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie PVC şi saci de polietilenă la interior cu capacitatea de 50 kg, vor fi depozitate separat în locuri uscate ferite de îngheţ. Depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor. Temperatura la locul depozitării se recomandă a fi între +7°C şi +20°C. În timpul depozitării, se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdărirea produselor. 5. Executarea lucrăriilor Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, gleturi, placaje, instalaţii sanitare, termice, electrice, trebuie să fie terminate. De asemeni, pardoselile de mozaic vor fi terminate, lustruirea făcându-se după terminarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii. În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet, zugrăvelile se vor executa înaintea aplicării îmbrăcăminţii pardoselii. Tâmplăria de lemn şi metalică trebuie montată definitiv,

accesoriile metalice montate corect, buna lor funcţionare trebuie verificată cu excepţia armăturilor, şildurilor aparatelor oscilo-basculante şi pieselor nichelate care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei. La lucrările de vopsitorie, ultimul strat se va aplica numai după terminarea completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetare, curăţire, lustruire). Trebuie să fie complet executate toate lucrările de protejare a faţadei ca jgheaburi, burlane, streaşini, cornişe, glafuri, socluri etc. precum şi trouarele. 6. Pregătirea suprafeţelor Suprafeţele care se vor zugrăvi trebuie să fie drişcuite cât mai fin, toate reparaţiile să fie executate îngrijit, terminate şi uscate. Suprafeţele gletuite cu ipsos trebuie să fie plane, netede, fără desprinderi sau fisuri. Pasta de ipsos folosită la chituirea defectelor se prepară din 2 părţi ipsos şi o parte apă. După uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit, se curăţă de praf cu perii sau bidinele curate şi uscate. Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire nu trebuie să depăşească 15%. Verificarea se face cu aparatul ”Hygromette”. Petele de rugină de pe suprafeţele metalice se îndepărtează prin frecare cu perii de sârmă, răzuitoare, dălţi sau prin ardere cu flacăra. Se interzice folosirea petrolului sau a benzinei auto care înlesneşte coroziunea metalului. Tâmplăria metalică se aduce pe şantier, grunduită cu un anticoroziv corespunzător vopselei care se aplică. 7. Conditii de executie Lucrările de zugrăveli şi vopsitorii se vor executa conform proiectului. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la o temperatură de cel puţin +5°C în cazul zugrăvelilor şi de cel puţin +15°C în cazul vopsitoriilor sau finisărilor cu polimeri. Acest regim se va menţine tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 8 ore pentru zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorie după execuţia lor.

Înainte de începerea lucrărilor se va verifica dacă suprafeţele au atins temperatura de regim. Verificarea se efectuază cu aparatul tip “Hygromette” sau similar, aparatul cu carbid tip C.M. Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafeţele care se vopsesc nu trebuie să fie mai mare de 6°C pentru a evita condesarea vaporilor.

Se interzice folosirea vopselelor cu termen de valabilitate depăşit. 8. Zugraveli cu lapte de var Zugrăvelile cu lapte de var se aplică pe tencuieli şi pe glet de var. Amestecurile preparate pentru zugrăveli cu lapte de var şi coloranţi trebuie să fie rezistente la lumină. Compoziţia trebuie să aibă o astfel de consistenţă încât acoperirea suprafeţelor să se poată face corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea, să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţie se vor introduce uleiuri. Materialele utilizate la executarea lucrărilor trebuie să corespundă prevederilor standardelor şi normelor interne ale intreprinderilor producătoare (conform listei de la începutul capitolului). Laptele de var folosit la zugrăveli se prepară din var pastă gata stins, prin diluarea pastei de var cu apă în proporţie de 1 parte pastă de var şi 1.5 părţi apă (în volume). Laptele de var se poate prepara şi din var bulgări (2-2.5 părţi apă la 1 parte var bulgări - în volume ). Varul pastă rezultat se poate folosi la zugrăveli după 3-5 zile de la preparare. Laptelui de var i se adaugă grăsimi (ulei de in, rapiţă sau de floarea–soarelui) în proporţie de 1-2%. Laptele de var strecurat se amestecă cu colorantul înmuiat în apă cu

24 ore înainte de folosire. Compoziţiile colorate se prepară în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel puţin a unei încăperi, pentru a se evita variaţiile de nuanţă în cadrul aceluiaşi câmp vizual. Înainte de întrebuinţare, compoziţia se va strecura prin site fine, cu ţesătură din sârmă de alamă, pentru reţinerea atât a impurităţilor cât şi a particolelor de var nestins sau colorant. Compoziţia de zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleţi de tablă zincată sau de material plastic. Zugrăvelile de lapte de var şi coloranţi se execută în 2 straturi. Aplicarea primului strat se face imediat după terminarea lucrărilor pregătitoare, cel mult după 2-4 ore, în caz contrar, ştergerea de praf se va efectua din nou înaintea aplicării primului strat de zugrăveală. Pentru o mai bună aderenţă, primul strat se aplică cu bidinueaua. Al doilea strat se va aplica numai după uscarea primului strat, prin stropire cu aparate de pulverizat. În cazul încăperilor cu lambriu în vopsea de ulei, se zugrăveşte întâi partea superioară şi tavanul, apoi se execută lambriul în ulei. 9. Zugraveli in culori de huma La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă înmuiată în apă şi soluţie de clei. Proporţia 2 litri apă la 1 kg. humă. Pigmenţii vor fi înmuiaţi în apă cu 24 ore înainte de prepararea compoziţiei. Soluţia de clei se prepară în următoarea proporţie: 1 kg. clei la 5 litri apă. Prepararea compoziţiei de zugrăveală se face astfel: se toarnă în amestecul de humă cu apă, soluţia de clei în proporţie de 100 gr. soluţie la 1 litru humă cu apă, după care se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă pînă la obţinerea nuanţei dorite. Întreaga compoziţie se strecoară prin sită, concomitent se prepară a soluţie de săpun cu apă în proporţie de 1 kg săpun la circa 16 litri apă, se omogenizează şi se strecoară. 10. Aplicarea zugravelilor Se aplică primul strat de săpun după care se face repararea defectelor mărunte la pereţi şi tavane cu pastă de ipsos. După uscare şi şlefuire, se aplică un strat de săpun pe poţiunile reparate după care se aplică compoziţia de zugrăveală în trei straturi pe întreaga suprafaţă. Atât săpunul cât şi primul strat de zugrăveală se aplică cu bidineaua. Ultimele două straturi se aplică mecanizat cu aparatele de pulverizat. Compoziţia de zugrăveală cu soluţie de ulei se va întrebuinţa timp de 24-28 ore. Zugrăveli în lacuri de apă cu caolină se întrebuinţează fără pigmenţi pentru obţinerea unei compoziţii de zugrăveală de culoare albă pentru zugrăvirea tavanelor. Se prepară şi se aplică similar ca zugrăvelile cu humă şi clei. Zugrăveli în relief, calcio vechio cu bob mărunt se aplică pe pereţi gletuiţi sau pe pereţi tencuiţi drişcuiţi fin. Înainte de stropirea pastei de calcio vechio, se aplică pe perete un grund de soluţie de ulei preparată la fel ca zugrăvelile în culori de humă. Compoziţia pastei de calcio vechio: - ipsos - 1,000kg. - humă - 0,500 kg. - clei de oase - 0,100 kg. - apă - 1,000 litri Soluţia de humă şi clei se poate prepara în cantităţi necesare pentru executarea de lucrări pe durată mai mare (1-2 zile) adaosul de ipsos se va face numai pentru cantităţi ce se pot consuma 30-60 minute de la preparare. Aplicarea se face cu ajutorul bidinelei din păr de

porc care se loveşte cu mâna, fie cu o bidinea din paie de orez şi a unei bucăţi din tablă îndoită în formă de S, o margine fiind ţinută cu mîna iar cealaltă se bate cu părul bidinelei. Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mai mari, după care se aplică 2-3 straturi până ce se uniformizează întreaga suprafaţă. Colorarea se va face prin zugrăvire colorată cu pompa de zugrăvit. Dacă se doresc boabe colorate diferit, se colorează paste pentru fiecare strat. Vopsitoriile cu vopsea de ulei se aplică pe suprafeţe gletuite cu ipsos, pe tâmplărie de lemn şi pe suprafeţe metalice (tâmplărie, balustrade şi alte confecţii metalice). Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie să corespundă standardelor şi normelor interne a unităţilor producătoare. Vopsitoria de ulei se aplică după terminarea lucrărilor pregătitoare. Pe gletul de ipsos se aplică un strat de grund de îmbinare incolor. Tâmplăria de lemn şi metalică se furnizează pe şantier gata grunduită cu grund de îmbinare şi respectiv grund anticoroziv. După grunduire, se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea locurilor chituite, şi ştergerea de praf după şlefuire. Aplicarea vopselei se face în 3 straturi, straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare unul faţă de celălalt. După aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezeşte cu pensule speciale cu părul moale, după uscare, suprafaţa şlefuindu-se cu hârtie de şlefuit. Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, după uscarea acestuia. După aplicarea ultimului strat de vopsea, acesta se va tufui sau se va netezi cu pensule moi. Încăperile unde se vopseşte trebuie să fie lipsite de praf şi bine aerisite. În încăperile unde se produc vapori de apă, suprafeţele nu se tufuiesc, acestea trebuind să rămână netede pentru o mai bună întreţinere. 11. Conditii tehnice de calitatea si verificarea lucrarilor Controlul în timpul execuţiei se face de către executant şi de beneficiar. - pe parsursul executării lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se verifică în mod special: - îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport. - calitatea principalelor materiale ce intră în operă conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie în vigoare. - respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier. - lucrările găsite necorespunzătoare se vor remedia sau reface. Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea completă. Vizual, zugrăvelile şi vopsitoriilor se verifică: - corespondenţa zugrăvelilor cu prevederile proiectului şi dizpoziţiilor ulterioare, spre a se constata concordanţa lucrărilor executate cu prevederile acestora; Supafeţele zugrăvite în culori de apă trebuie să aibă un ton de culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi şi cojiri, fire de păr sau urme de bidinea sau pensulă. Aderenţa zugrăvelilor se constată prin frecare uşoară cu palma pe perete. Aspectul vopsitoriei se verifică vizual, avându-se în vedere următoarele: - suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare şi acelaşi aspect lucios sau mat. - la vopsitoriile executate pe tâmplărie se verifică vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla la accesoriile vizibile să nu fie pătate de vopsea; - se va examina vizual dacă ţevile, radiatoarele, etc. sunt vopsite în culorile prescrise şi dacă vopseaua este de culoare uniformă;

- reparaţiile dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre zugrăveala pereţilor şi a tavanelor să fie distincte, fără suprapuneri, ondulaţii, etc. 12. Conditii de masurare si decontare a lucrarilor După terminarea şi recepţionarea lucrărilor se procedează la măsurarea lucrărilor care se face la suprafaţă în metri pătraţi. Decontarea se face în urma măsurătorii în metri pătraţi.

IV. CAPITOLUL PARDOSELI 1.Generalitati Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de execuţie a pardoselilor din mochetă, pardoseli sclivisite, gresie şi plăci din piatra. Se corelează cu planurile de arhitectură şi centralizatorul de finisaje interioare.

2. Normativul care stă la baza lucrărilor de pardoseli este C-35-82 şi sunt tratate în subcapitolele I-pardoseli calde şi subcapitolul II-pardoseli reci. 3. Prevederi comune pentru executarea pardoselilor 1. Nici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează. 2. O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile. 3. Toate materialele care intră în componenţa unei pardoseli, nu vor intra în lucrare decât dacă, în prealabil: - s-a verificat de către coducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective; - au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor; - s-au efectuat la locul de punere în operă - dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer - încercările de calitate. 4. Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt: -aspectul şi starea generală; -elemente geometrice (grosime, planitate, pante); -fixarea îmbrăcăminţii pe suport; -rosturile; -racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalalaţii; -corespondenţa cu proiectul. 5. Verificarea pe parcursul lucrarilor La pardoseli din covoare: -dimensiunea covoarelor; abaterile admisibile sînt conform prevederilor din STAS 7915-71; - aspectul şi starea generală a suprafeţei stratului de suport; nu se admit adâncituri, havuri sau alte asperităţi; -umiditatea stratului suport nu trebuie să depăşească 2,5 % (procente în greutate) în cazul lipirii cu Prenadez, 7% în cazul lipirii cu Aracet D 50-S;

-menţinerea climatului în încăperi la temperatura minimă de + 6°C, şi umiditatea relativă a aerului de maximum 65%; -aspectul, starea generală a suprafeţei pardoselii; nu se admit pete, partiuri în relief sau adâncituri, colţuri şi margini nelipite, umflături, denivelări la rosturi; -mărimea rostului dintre două fâşii de covor alăturate nu se admite a depăşi 0.4 - 0.5 mm; -aderenţa la stratul suport trebuie să sune “plin” la ciocănirea cu ciocanul de zidar. -modul de croire şi păsuire a unui covor (dala flexibilă) la racordarea cu o pardoseală de altă natură; -la aceste tipuri de pardoseală nu se încheie procese-verbale de lucrări ascunse. 6. La verificarea pe faze de lucrări - se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării: -verificările de aspect se efectuază încăpere cu încăpere; -verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu o frecvenţă de ¼ din aceea prescrisă pentru verificările de parcurs. Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele verbale, conform instrucţiunilor respective. 7. La recepţia preliminară a obiectului se efectuază: -examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări; -verificările directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minimum o verificare 200 m2. Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de ¼ din cea prescrisă pentru încheierea fazelor de lucrări.

IV. PARDOSELI RECI 1.Generalitati Prezentul subcapitol tratează lucrările de pardoseli reci, răşină epoxidică, placi de piatra şi gresie. 2. Normativul care stă la baza executării pardoselilor reci C 35-82 “Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor “. 3. Materiale şi standarde care trebuie respectate:

STAS 1500-78 - Ciment M 30 Pa 35 sau F 25 STAS 1667-76 - Nisip STAS 790-84 - Apă STAS 7055-80 - Cimenturi portland albe şi colorate STAS 601/1-84 - Corpuri abrazive STAS 5064-66 - Carbură de siliciu STAS 339-80 - Acid clorhidric tehnic STAS 4992-68 - Acid oxalic tehnic STAS 44-84 - White-spirt rafinat tip C STAS 545/1-80 - Ipsos pentru construcţii STAS N.II.1564/69 - Ceară pentru parchet “Victoria” STAS 5939-80 - Plăci din gresie ceramică

4. Transportul si depozitarea materialelor pe santier La sosirea pe şantier, se va verifica dacă materialele au fost transportate şi ambalate corespunzător iar depozitarea lor se va face corespunzător prevederilor din STAS sau NTR în vigoare. 4.1. Plăcile din gresie ceramică si piatra se vor ambala în cutii de carton, atelaje de lemn a

căror masă nu va depăşi 40 kg sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, plăcile din

gresie ceramică glazurată se vor separa prin hârtie sau alte materiale. Depozitarea se va

face în spaţii acoperite ferite de umezeală.

4.2. Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta şi manipula cu respectarea

prescripţiilor în vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.

Acidul clorhidric tehnic se livrează în ambalaje din sticlă şi din material plastic care vor fi

închise cu dopuri de sticlă respectiv din material plastic. Ambalajele din sticlă vor fi etanşe

cu ipsos.

Ambalajele de sticlă se vor transporta în coşuri metalice de lemn sau de nuiele, protejate

cu un strat de paie sau talas prevăzute cu capace de protecţie.

4.3. Ambalajele cu White-spirt se vor depozita în magazii aerisite sau în aer liber, ferite de

acţiunea razelor solare. Se admite depozitarea în aer liber pentru maximum 3 zile a

butoaielor aşezate pe suporturi de lemn acoperite cu prelate care se vor uda pe timpul

căldurilor mari, orificiile de încărcare fiind închise cu dopuri şi protejate contra ploii prin

jgheaburi răsturnate.

4.4. Acidul oxalic tehnic livrat în butoaie de lemn sau de ambalaje se va depozita în

magazii.

4.5. Plăcile de piatră naturală vor fi păstrate în depozite acoperite, protejate de intemperii

(praf, ploi, etc.) aşezate pe stelaje de lemn, după înălţime pe cant, două câte două faţă în

faţă cu şipci de lemn între perechile de plăci.

Plăcile se pot transporta cu orice mijloace de transport asigurându-le contra deteriorării.

Pe distanţe mari sau pe timp de ploaie ori ninsoare, transportul se va face în vehicule

acoperite.

4.6. Agregatele se vor transporta fără măsuri speciale, cu orice mijloace de transport

(vagoane, autobasculante, etc.) depozitându-le separate pe sortimente în figuri, care vor fi

aşezate în locuri uscate, asigurându-se scurgerea apelor provenite din intemperii, de

asemenea, se va evita murdărirea lor cu uleiuri, motorină, precum şi amestecarea cu

pământ. Cimentul va fi ferit de acţiunea umezelii şi de amestecul cu materii străine, atât în

timpul transportului cât şi în timpul depozitării. Depozitarea cimentului se va face pe

sorturi. Ipsosul pentru construcţii se transportă în vehicule acoperite. Depozitarea ipsosului

pentru construcţii se va face în magazii uscate şi curate. Bitumul se transporta în butoaie

(metal, carton, lemn, plăci fibrolemnoase, etc.) sau neambalat, în blocuri. Ambalajele cu

bitum se vor depozita în şoproane sau in locuri acoperite, ferite de actiunea razelor solare.

Bitumul neambalat se va depozita in stive sub acoperis pentru a fi ferit de actiunea razelor

solare si a intemperiilor.

Stivele vor avea o astfel de înălţime încât să evite deformarea blocurilor şi lipirea lor.

Suspensia de bitum filerizat se va transporta şi se va depozita în butoaie cu capac

demontabil. În timpul depozitării, suspensia se va completa cu un strat de apă până la

grosimea prescrisă spre a se feri de uscare. Butoaiele cu suspensie de bitum vor fi ferite

de îngheţ, atât în timpul transportului, cât şi al depozitării. Filerul se va transporta în orice

mijloc de transport cu condiţia să fie ferit de umezeală şi impurificare. Depozitarea filerului

se va face în încăperi acoperite, ferite de umezeală, sacii aşezându-se în stive de cel mult

10 buc. unul peste altul. Cenuşa de centrale termoelectrice se depozitează ferită de

impurificare, în silozuri special amenajate, marcate pe porţiunea lor mediană cu o dungă

portocalie cu lăţimea de minimum 20 cm pe toată circumferinţa silozului şi inscripţionate cu

menţiunea: Cenuşă.

Poliacetatul de vinil dispersia apoasa (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183

ambalate, se vor depozita în magazii acoperite, la temperatura de +5°C… +40°C.

Dacă, în timpul lucrului, sacii de polietilenă vor fi desfăcuţi şi materialul nu se consumă în întregime, ei trebuie legaţi din nou imediat. Termenul de garanţie al produsului poliacetat de vinil dispersie apoasă sortul D 50 sau al criloromului DC 1183 este de 3 luni de la data fabricaţiei, cu respectarea condiţiilor de ambalare, trasport şi depozitare prevăzute în STAS 7058.91 “Poliacetat de vinil” Dispersii apoase, precum şi în NTR de fabricaţie a Criloromului. Dacă poliacetatul de vinil, dispersie apoasă, sortul D 50 a îngheţat, el se va păstra 48 ore într-o încăpere cu temperatura de cel puţin 15°C. După acest interval de timp, se va deschide ambalajul şi se va omogeniza produsul prin agitare, iar, dacă rămâne omogen, se va putea folosi. În cazul când, după 3 – 5 ore de la omogenizare, produsul se separă din apă, atunci materialul este degradat şi folosirea lui nu mai este permisă. 4.7. Pardoselile din sapa epoxidica se vor executa la nivelul demisolului in spatiile

tehnice, spatiile de depozitare si garaj.

Pardoselile vor fi finisate cu material pe baza de rasina epoxidica cu vascozitate mica, fara

solvent, rezistenta la detergenti, soda, sucuri de fructe, lapte,vin, diversi agenti chimici,

saruri, coroziune alcalina, apa de mare, apa dulce, stropiri cu petrol, benzina, ulei mineral.

Se va aplica intr-un strat cu grosime de 2-3mm. Rasina epoxidica va avea inglobata

coloranti de culoare gri. Se vor utiliza rasini cu aditivi pentru a asigura o rezistenta

mecanica foarte mare.

Suportul pe care va fi aplicata rasina bicomponenta (cu aditiv de intaritor) este sapa

autonivelanta. Suportul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: suportul sa fie curat

si fara urme de praf sau alte impuritati mecanice; suportul, din punct de vedere mecanic,

sa fie nedegradat si rezistent; suportul sa fie neted, uniform, pentru ca pardoseala sa

poata fi nivelata corespunzator; betonul nou trebuie lasat 28-30 zile pana la aplicarea

pardoselei.

Pregatire pentru aplicare: temperatura va fi intre 15°C si 30°C; se vor urma indicatiile

producatorului pentr operatiunile de pregatire a aplicarii.

Aplicarea rasinilor va respecta conditiile impuse de producator. La fel si pentru timpii de

intarire si fazele ulterioare ale procesului tehnologic.

5. Preparare si confectionare Amestecul folosit pentru aderenţa la tratarea rosturilor -ciment P 40 … 0.7 părţi în greutate -nisip 0 … 3 mm (cu maximum 20 % din fracţiunea 1 … 3 mm – 1,0 părţi în greutate) -poliacetat de vinil dispersie apoasă (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183 - 0,5 părţi în greutate -0,35 părţi în greutate apă. Amestecul pentru aderenţă se prepară manual şi numai în cantitatea necesară pentru suprafaţa care se va lucra în timp de 1 oră. 6. Execuţia lucrărilor 6.1. Imbracaminti din dale de gresie

Montarea plăcilor de gresie si piatrase face prin aşezarea lor pe un strat de mortar de

ciment şi de 15 … 30 mm grosime cu dozaj de 400 kg la m3 nisip. Rosturile dintre plăci vor

fi de maximum 2 mm. Înainte de a fi aşezate în mortar, plăcile se udă cu apă. Durata

umezirii depinde de capacitatea de absorbţie a plăcilor. Înainte de aşezare, plăcile se scot

din apă şi se lasă timp de 1 … 2 minute să se scurgă apa de pe ele, aşezându-se pe cant,

în stivă, lângă locul de montare. Montarea dalelor se va începe cu aşezarea de plăci sau

dale reper, având faţa văzută la nivelul pardoselii finite, între care se va monta o serie de

plăci formând rânduri reper. Aşezarea plăcilor se va face cu ajutorul sforii de trasare, care

se mută după fiecare rând aşezat. După executarea a 1 … 2 rânduri de plăci sau dale se

va verifica cu dreptarul şi nivela orizontalitatea şi planeitatea lor faţă de rândurile reper.

După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de lucru a muncitorului (circa

60 cm lăţime) la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din

mortarul de poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei executate şi ghidaj după

nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior, îndesindu-se atent plăcile în mortarul de

poză, prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, astfel încât să se asigure planeitatea

suprafeţei. Operaţia se continuă în acest mod, pe toată suprafaţa care se execută într-o zi

de lucru. Apoi întreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid, pentru ca acesta să

pătrundă bine în rosturi. După două ore de la inundare excesul de lapte de ciment de pe

suprafaţa pardoselii se îndepărtează prin aşternerea unui strat subţire de rumeguş de

lemn care se îndepărtează prin maturare după două ore. După 4-5 zile suprafaţa

pardoselilor se va freca uşor cu maşina de frecat, pentru eliminarea micilor denivelări care

rezultă la aşezarea plăcilor. Denivelarea admisă după frecare este de 1 m lungime, aşezat

pe cant pe suprafaţa pardoselii. După frecare, eventualele pete care rămân pe pardoseală

se vor şterge cu o soluţie de acid clorhidric diluat (5 %) apoi se va spăla cu apă. După

aceea, pardoseala se va lustrui cu acid oxalic (sare de macris) şi cerui. Folosirea de ulei în

locul ceruirii este interzisă deoarece pătează dalele.

Pardoseala din dale de gresie nu se va freca sau lustrui, ci numai se va cerui.

6.2. Scafe sau plinte

Scafele şi plintele sunt obligatorii la încăperile prevăzute cu instalaţii de apă (băi, WC). La

îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100 …150 mm

înălţime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la

aceste îmbrăcăminti din C 35-82.

Înălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100 … 150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilită

încât să depăşească faţa tencuielii cu 5 … 8 mm. La îmbrăcăminţile din gresie ceramică

se vor monta elemente de racordare (colţuri, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment,

astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5 …8 mm. La aceste pardoseli, se vor

executa şi scafe din beton mozaicat, turnate pe loc.

6.3. Tratarea rosturilor de dilatare la nivelul pardoselilor

Tratarea rosturilor de dilatare se va face în modul următor:

a. umplerea rosturilor de dilatare va începe după 7 zile de la terminarea finisării suprafeţei

stratului de uzură al pardoselii;

b. pe o adâncime de până la circa 3 cm de la suprafaţa superioară a pardoselii finisate, se

toarnă nisip;

c. pe pereţii rosturilor rămaşi liberi, deasupra nisipului, pe o adâncime de 3 cm de la

suprafaţa pardoselii, se va aplica cu pensula amestecul folosit pentru aderenţă a cărui

compoziţie s-a indicat la pct. 5;

d. după trecerea a 15 minute de la aplicarea amestecului folosit pentru aderenţă, se

continuă umplerea rostului până la suprafaţa pardoselii finite, cu un mortar de ciment cu

adaos de poliacetat de vinil, dispersie apoasă (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183,

având următoarea compoziţie pentru o şarjă:

- ciment P 40 ……………………… 1 parte în greutate

- nisip 0 … 1 mm spălat ………….. 3,5 părţi în greutate

- nisip 1 … 3 mm spălat ………….. 3,5 părţi în greutate

- poliacetat de vinil dispersie apoasă (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom

- DC 1183 ………………………........ 1 parte în greutate

- apă ……………………………….. circa 0,3 părţi în greutate

e. prepararea mortarului de ciment cu adaos de aracet D 50 sau Crilorom DC 1183 se

face amestecându-se întâi nisipul cu cimentul, iar apoi se va adăuga aracetul D 50 sau

Criloromul care, în prealabil, a fost amestecat şi bine omogenizat cu toată cantitatea de

apă, durata amestecării va fi de 4 … 5 minute până la obţinerea unui amestec omogen;

f. mortarul obţinut trebuie să fie plastic vârtos şi până la completa lui utilizare se va păstra

acoperit cu o foaie din polietilenă;

g. şarja de mortar se va pune în operă în termen de maximum 30 minute de la preparare;

h. mortarul se va introduce în rosturile de dilatare şi se va îndesa cu o mistrie; după

îndesare se va compacta cât mai bine mortarul prin batere cu muchia unei rigle metalice

aşezată pe lungime având circa 20 cm lungime şi muchia lată de 1 … 2 cm;

i. după compactare, la circa 30 minute, se va face o nouă nivelare a mortarului din rosturile

de dilatare astfel încât să se realizeze o suprafaţă a rosturilor cât mai lisă şi bine racordată

la nivelul suprafeţei pardoselii finite. Pentru evitarea unei uscări prea rapide a mortarului

din rosturi şi pentru protejarea rosturilor, timp de 24 … 48 ore, rosturile se vor acoperi cu

fâşii din folie de polietilenă sau hârtie Kraft umezită interzicându-se circulaţia pe el. După

trecerea a 7 zile de la umplerea rosturilor pardoselilor se vor putea da în exploatare

completă.

Piatra naturala este des utilizat pentru placari exterioare / interioare, pentru placarea monumentelor etc., avand un aspect rustic, “cald”. Disponibilitatea: lastre, placaje Culori: crem, alb, rosu, bej-maroniu Aprovizionarea: Pot fi furnizate cantitati mari in termene scurte, astfel putandu-ne adapta atat lucrarilor medii cat si mari. Uniformitatea materialului: piatra naturala are o structura neuniforma, usor venata, ceea ce il face potrivit mai ales pentru placari, atat la interior, cat si la exterior. Caracteristici tehnice: Densitate aparenta: 2,4 t/m3 Absorbtia de apa: 1 - 2,4 % Rezistenta la compresiune: 0,17 g/cm2

Rezistenta la compresiune in stare uscata: 33,5 N/mm2 Rezistenta la compresiune dupa 25 de cicluri inghet-dezghet: 23,5 N/mm2 Rezistenta la soc mecanic: 1,65 N/mm2 Prelucrari standard: lustruit, slefuit, scapitat, buciardat, antichizat. Usor de montat: Atat montajul pe baza de adezivi, cat si montajul pe baza de sapa pot fi folosite. Granitul este una dintre cele mai valoroase roci de constructie. Datorita compozitiei sale din materiale dure ca feldspati, cuartite, mica, care se contopesc intr-o roca foarte dura, granitul este ideal pentru blaturi de bucatarie, pentru ca lustrul lor este rezistent la acizii menajeri cum sunt otetul, sucul de citrice si este suficiet de dur pentru a rezista la zgarieturi. De asemenea, contactul cu vase de bucatarie sau lichide fierbinti nu vor afecta granitul.

In plus, granitul permite realizarea incalzirii in pardoseala, solicitand costuri reduse. Prin uniformitatea, duritatea, dimensiunile diferite, cromatica foarte variata si nota de eleganta oferite, este foarte recomandat pentru utilizarea sa pe suprafete mari, atat la interior cat mai ales la exterior. Se poate folosi, de asemenea, la socluri pentru monumente, ca piatra cubica pentru pavatul strazilor, aleilor, trotuarelor etc. Disponibilitatea: lastre, placaje, piatra cubica Aprovizionarea: Pot fi furnizate cantitati mari in termene scurte, astfel putandu-ne adapta atat lucrarilor medii cat si mari. In plus, se poate livra o gama foarte larga de culori si nuante, cu dimensiunea maxima de 300 x 200 cm. Uniformitatea materialului: Granitul are o structura uniforma, ceea ce il face potrivit mai ales pentru placarile unde se doreste un aspect simplu, dar foarte elegant. Caracteristicile tehnice generale: Densitate aparenta: 2.5 - 2.8 t/m3 Absorbtia de apa: 0.01 - 1.00 % Rezistenta la compresiune: 911 - 3011 kg /cm2 Rezistenta la compresiune dupa 25 de cicluri inghet-dezghet: 1400 - 2600 kg/cm2 Rezistenta la inghet: 0.04 - 7% Prelucrari standard: lustruit, slefuit, scapitat, buciardat, fiamat, lether finish Usor de montat: Atat montajul pe baza de adezivi, cat si montajul pe baza de sapa pot fi folosite. Ca si avantaje la manopera si montaj, mentionam: posibilitatea lustruirii canturilor, realizarea dintr-o singura bucata a blaturilor, glafurilor, ceea ce inseamna si folosirea mai putina a chiturilor de rosturi. Stratul suport Trebuie sa fie perfect plat, fara fisuri, cavitati interne sau crapaturi si curatat cu atentie; orice parte care nu este bine fixata trebuie inlocuita. Unele suprafete (de ex. ciment, mortar si in general cu absorbtie de apa) necesita aplicarea unui primer (amorsa). Nivelarea, atunci cand este necesar, se va realiza prin aplicarea unui strat umed de mortar sau de ciment autonivelant. Umiditatea din suport nu trebuie sa depaseasca 2.5 - 3 %.

Inaintea aplicarii adezivului se va verifica umiditatea din suport cu un higrometru, daca e cazul. In nici o situatie, stratul de suport nu trebuie sa contina var. Rosturile Sunt de 2 tipuri: - rosturi mai mici de 0.1 cm: la spatii cu grad redus de utilizare, deoarece poate conduce la desprinderi ale placilor; in cazul utilizarii acestei metode vor trebui prevazute rosturi de dilatatie pentru divizarea suprafetelor placate mari in suprafete mici (cu o deschidere de 4 - 5 m); - rosturi intre 0.2 si 1.0 cm: Folosirea acestei metode permite: - reducerea modulului de elasticitate al placajului - reducerea influentei diferentelor de dimensiune ale placajelor - un mai bun control al umplerii rosturilor. Vor trebui, de asemenea, prevazute: - rosturi de scapare la perimetrul suprafetei acoperite cu placi si de-a lungul imbinarilor cu elemente constructive fixe; - rosturi de dilatatie conectate cu rosturile structurale Corecta montare cu rosturi de 0,2-1 cm este in stransa legatura cu alegerea chiturilor pentru rosturi (sigilant siliconic, chit elastic, sigilant poliuretanic), in sensul evitarii infiltratiilor ce pot aparea in timpul curatarii pardoselilor si peretilor. Curatirea completa a rosturilor este foarte importanta pentru a elimina orice urma de adeziv inainte de umplere. Marginile placilor trebuie protejate impotriva petelor cu banda adeziva. La sfarsit, imbinarile trebuie etanseizate cu un adeziv care trebuie sa aiba caracteristici elasto-plastice concordante cu domeniul aplicatiei (sigilant poliuretanic/ siliconic, chit rosturi etc.). Adezivii Adezivii si sistemele de fixare mecanica se vor achizitiona cu certificat de calitate si garantie. Se vor respecta fisele de utilizare si tehnologia de amestecare a furnizorului de adezivi. Se vor respecta fisele de utilizare ale furnizorului de sisteme mecanice de fixare. Producatorii de adezivi sustin domeniul placarii rocilor naturale cu produse de diferite culori (alb, gri) intrebuintandu-le atat la interior cat si la exterior. Campul de aplicare a adezivului: uz exterior si interior pentru lipirea placilor de orice tip si dimensiuni, pe suporturi si tencuieli fara planeitate, fara nivelarea in prealabil a diferentelor de planeitate a suportului, deoarece adezivul se poate aplica in grosime de pana la 15 mm; • Caracteristici tehnice ale adezivului pe baza de ciment:

- este o pulbere compusa din ciment, nisip cu granulometrie selectionata si un continut ridicat de rasini sintetice si adezivi speciali; - amestecat cu apa, se transforma intr-un mortar cu urmatoarele caracteristici: - se lucreaza usor, - este tixotropic - poate fi aplicat pe un perete vertical fara a se scurge si fara a permite alunecarea placilor, chiar si a celor cu greutate mare; - datorita fermitatii adezivului aplicat pe suport, lipirea placilor se poate incepe din partea superioara a peretelui in jos, fara ca placile sa alunece; - este un adeziv semiflexibil ce suporta deformarile suportului si a finisajelor; - aderenta perfecta pe toate materialele utilizate in mod normal in constructii; - aplicat chiar si in grosime mare, se intareste fara a suferi contractii dimensionale apreciabile, nu se subtiaza si ajunge la rezistente mecanice remarcabile; - are timp deschis extins si de asemenea, timpul de corectie este mare, usurand operatiunile • Instructiuni de instalare: - prepararea stratului suport: suporturile trebuie sa fie maturate, rezistente mecanic, fara urme de grasimi, uleiuri, vopsea, ceara etc si suficient de uscate. Timpul de maturare pentru tencuieli este de cca. 7 zile pentru fiecare cm de grosime a adezivului, iar timpul de maturare pentru sapele pe baza de ciment este de 28 de zile, daca nu s-au utilizat lianti speciali pentru sape. In zilele calduroase, udati suportul sau zona de lucru expusa la soare cu apa pentru a-i reduce temperatura. Substraturile ce contin var sau anhidrid trebuie sa fie perfect uscate (umiditate reziduala max. 0.5 % ), suficient de dure, fara praf. - inainte de aplicarea adezivului, in unele cazuri este necesara aplicarea pe stratul suport a unui primer (amorsa) - prepararea adezivului: se vor respecta intocmai instructiunile furnizorului de adeziv; - se va aplica adezivul pe baza de ciment pe stratul suport cu o spatula dintata nr. 4 , 5, 6 sau 10. La alegerea spatulei, se va urmari ca spatele placilor sa fie acoperit in totalitate de adeziv. • Pentru a se asigura o buna aderenta la suport, se procedeaza in felul urmator: - mai intai se aplica un strat subtire de adeziv pe suport si imediat se aplica grosul adezivului cu partea dintata a spatulei aleasa in raport cu dimensiunea placilor;

- in cazul unor aplicari particulare - ca cele de exterior, finisaje supuse la inghet, piscine, bazine, placi de dimensiuni mai mari de 30 x 30 cm, pardoseli care se slefuiesc dupa ce se lipesc placile de finisaj sau care suporta greutati mari la trafic, pentru a asigura contactul total al adezivului la suport si finisaje, se va aplica un strat de adeziv atat pe suport, cat si pe spatele placilor (metoda dublei aplicari). - se preseaza placa pe stratul de adeziv, verificarea facandu-se prin dezlipirea unei placi si examinarea suprafetei de pe spatele acesteia la care a aderat adezivul; suprafata la care a aderat adezivul trebuie sa depaseasca 70 - 80 % din suprafata totala a placii; - adezivul trebuie aplicat pe suprafete relativ mici pentru a evita uscarea la suprafata a adezivului, acest fapt ducand la dezlipirea placii; in acest caz, adezivul se va intinde din nou sau se va adauga un strat nou; - in cazul folosirii montarii cu rosturi mici se va verifica alienamentul placilor dupa fiecare linie. - se va verifica in mod constant planeitatea suprafetei placate; - in cazul folosirii montarii cu rosturi mari se vor folosi distantierii adecvati; - se vor bate placile cu un ciocan de plastic / lemn pentru eliminarea aerului; -se curata rosturile de urmele de adeziv folosind substante capabile sa inlature adezivul fara sa deterioreze placile sau rosturile; - umplerea rosturilor se va face cu o spatula de cauciuc / plastic pentru a obtine o umplere egala, compacta si completa a acestora. Rosturile se chituiesc dupa un timp de 4 - 8 ore la pereti si 24 ore la pardoseli, de la instalarea finisajelor, cu chituri pe baza de ciment sau chituri epoxidice, disponibile intr-o gama larga de culori. Ulterior se pot folosi agenti de curatare compatibili cu caracteristicile chimice si mecanice ale placilor si materialelor de umplere a rosturilor. - Pardoselile sunt circulabile dupa cca 24 de ore. In cazul folosirii adezivului pentru finisaje care se vor slefui dupa punerea in opera, se va astepta 14 zile de la lipire pana la operatiunea de slefuire. Precautii: Adezivul pe baza de ciment nu trebuie utilizat in urmatoarele cazuri: - pe suport din lemn sau aglomerate lemnoase; - pe suprafete metalice, PVC, cauciuc sau linoleum; - placile din roci naturale se pot pata datorita umiditatii amestecului adeziv; - daca placile din roci naturale sunt instabile dimensional la umiditatea amestecului adeziv; - pe structuri de beton prefabricat, turnat sau supus la vibratii puternice; - pentru lucrari ce impun un trafic pietonal rapid.

Instructiuni de siguranta la prepararea si aplicarea adezivului: Cimentul continut poate provoca in contact cu transpiratia o reactie alcalina de iritatie. Utilizati manusi si ochelari de protectie. Pentru mai multe informatii, utilizati fisa tehnica de siguranta. Atentionari: Indicatiile si prescriptiile de mai sus au caracter pur orientativ si vor trebui sa fie confirmate de aplicatii practice care inlatura orice indoiala. Cel care urmeaza sa foloseasca acesta metoda de aplicare, isi asuma intreaga raspundere ce poate deriva din folosirea ei. Instalare cu adezivi organici

- prepararea stratului suport

- prepararea adezivului: se vor respecta intocmai instructiunile furnizorului de adeziv - se va aplica adezivul pe baza de rasini poliuretanice pe stratul suport si pe spatele placii cu o spatula dintata nr. 4 , 5;

- se preseaza placa pe stratul de adeziv, verificarea facandu-se prin dezlipirea unei placi si examinarea suprafetei de pe spatele acesteia la care a aderat adezivul; suprafata la care a aderat adezivul trebuie sa fie 100 % din suprafata totala a placii;

- adezivul trebuie aplicat pe suprafete relativ mici pentru a evita uscarea la suprafata a adezivului, acest fapt rezultand in neaderarea placii; in acest caz, adezivul se va intinde din nou sau se va adauga un strat nou;

- aplicarea placilor incepe de la podea sau, daca aceasta nu este suficient de plata, de la un distantator ajustabil de lemn care inlocuieste temporar prima linie de placi;

- in cazul folosirii montarii cu rosturi mici se va verifica alienamentul placilor dupa fiecare linie; - se va verifica in mod constant planeitatea suprafetei placate;

- in cazul folosirii montarii cu rosturi mari se vor folosi distantierii adecvati;

- se vor bate placile cu un ciocan de plastic / lemn pentru eliminarea aerului;

- dupa intarirea adezivului indepartati distantierul de lemn folosit pentru inlocuirea primei linii de placi si instalati placile taiate si probate anterior corespunzatoare acestei linii

- se curata rosturile de urmele de adeziv folosind substante capabile sa inlature adezivul fara sa deterioreze placile sau rosturile;

- umplerea rosturilor se va face cu o spatula de cauciuc / plastic pentru a obtine o umplere egala, compacta si completa a acestora;

- se curata cu un burete cu apa.

- ulterior se pot folosi agenti de curatare compatibili cu caracteristicile chimice si mecanice ale placilor si materialelor de umplere a rosturilor

Atentionari: Indicatiile si prescriptiile de mai sus au caracter pur orientativ si vor trebui sa fie confirmate

de aplicatii practice care inlatura orice indoiala. Cel care urmeaza sa foloseasca acesta metoda de aplicare, isi asuma intreaga raspundere ce poate deriva din folosirea ei.

Montajul cu mortar

• Pe suprafete orizontale: Pentru montajul pe suprafete orizontale, verificati ca suportul sa fie suficient de solid. Daca suportul nu este suficient de solid, este bine sa verificati posibilitatea de a face un strat de beton armat cu o grosime de 70 / 80 mm. In situatii normale si cu suportul solid este suficient un strat de mortar cu o grosime de 24 / 40 mm, perfect plan si fara fisuri. Daca suportul este prafuit sau murdar, se curata bine inainte de a aplica mortarul; se aplica un strat subtire si dens de apa cu ciment, care se curata cu o matura sau perie suficient de aspra sau se indeparteaza cu o mistrie dreapta. Se niveleaza mortarul pe o suprafata putin mai mare decat placa sau dala, iar in cazul placilor de dimensiuni mari sau din materiale inchise la culoare sau verzi, pe partea nelustruita se aplica o amorsa de ciment cu apa, cu bidineaua. Apoi: - se vor bate placile cu un ciocan de plastic / lemn; - se va verifica planeitatea suprafetei placate; - se ridica placa si se verifica daca stratul de sapa face priza uniforma pe toata suprafata placii. Daca sapa este in exces si placa nu este in acelasi plan cu celelalte placi, se elimina o parte din material, in caz contrar se adauga material, dupa care se bate din nou placa de montat. Daca suprafata este in aliniament cu celelalte placi si placa face priza pe 100 % din suprafata, se afaneaza sapa, se toarna “ lapte de ciment” (ciment cu apa) , se asteapta imbibarea sapei si se aplica definitiv placa. ATENTIE! Un exces de lichid in mortar poate provoca o pelicula de apa care actioneaza ca un separator sau activant, cu tendinta curbarii pietrei, in special in cazul marmurei verzi, rosu inchis, negre sau gri. Inconvenientul se poate evita presarand ciment uscat pe mortarul ud, astfel incat acesta sa absoarba excesul de apa. Instalarea cu adezivi bi-component pe baza de ciment si polimer lichid

Recomandari: Acesti adezivi sunt recomandati pentru instalarea la interior in cazul existentei stratului de suport din ciment, realizat din ciment de inalta calitate, uscat si amorsat. Imbinarile cu peretele trebuie sa permita alungirea materialului datorata dilatarii. De aceea, vor trebui prevazute rosturi de expansiune in aceste zone de imbinare umplute cu material elastic care sa permita dilatarea sau miscarea treptelor. • Campul de aplicare:

- adeziv de interior si exterior pentru lipirea placilor de orice fel, pe pardoseli sau pereti; - adeziv de exterior si interior utilizat la solicitari de trafic intens si greu, pentru lipirea dalelor speciale din cauciuc sau profilul fetei interioare adaptat pentru fixarea prin cimentare cu adeziv; - pe sape pe baza de ciment aderente sau flotante si armate, suficient de maturate; - pardoseli incalzite; - pardoseli existente (din ceramica, roci naturale) bine curatate si degresate. Datorita caracteristicilor sale extraordinare de aderenta si uscare rapida, acest adeziv se preteaza in special la lucrari de amenajari rapide sau cand situatia impune o functionalitate imediata a finisajelor ( la supermagazine, fabrici, spitale, aeroporturi etc. ) • Caracteristici tehnice: - este un adeziv compus din doua componente: A - pulbere alba sau gri pe baza de lianti speciali si nisip cu granulometrie selectionata si B - un latex din cauciuc sintetic; - timp scurt de realizare a prizei si o hidratare rapida, ceea ce duce la o lipire rapida a finisajelor pe pardoseli sau pe pereti, adezivul atingand performante maxime in numai 24 de ore. In cazul utilizarii pentru pardoseli, acestea sunt pietonabile dupa numai 3 ore. - are foarte mici contractii la uscare si manifesta excelente caracteristici de aderenta pe aproape toate tipurile de suporturi, inclusiv pe cele dificile, rezistenta la socuri mecanice si vibratii, la socuri termice, la imbatranire si la diferiti agenti chimici diluati. Precautii: Nu utilizati acest tip de adeziv in urmatoarele cazuri: - pe pereti sau pardoseli supuse la miscari sau vibratii puternice (PAL, PFL, aglomerate lemnoase, fibrociment etc.)

- pe suprafete metalice;

- pentru lipirea placilor din roci naturale, daca nu sunt stabile dimensional la umiditate (ex: marmura verde, tuf vulcanic, ardezie etc. ). • Prepararea stratului suport: - suporturile trebuie sa fie maturate, rezistente mecanic, fara urme de grasimi, uleiuri, vopsea, ceara etc si suficient de uscate.

- timpul de maturare pentru tencuieli este de cca. 7 zile pentru fiecare cm de grosime, iar timpul de maturare pentru sapele pe baza de ciment este de 28 de zile, daca nu s-au utilizat lianti speciali pentru sape.

- in zilele calduroase, udati suportul sau zona de lucru expusa la soare cu apa pentru a-i reduce temperatura.

- substraturile ce contin var sau anhidrid trebuie sa fie perfect uscate ( umiditate reziduala max. 0.5 % ), suficient de dure, fara praf. • Prepararea adezivului: se vor respecta intocmai instructiunile furnizorului de adeziv; • Aplicare: Pentru a se asigura o buna aderenta la suport, se procedeaza in felul urmator: - mai intai se aplica un strat subtire de adeziv pe suport si imediat se aplica grosul

adezivului cu partea dintata a spatulei aleasa in raport cu dimensiunea placilor, urmarindu-se ca spatele placilor de finisaj sa fie acoperit de pasta adeziva in proportie de cel putin 65 - 70 % cand aplicarea se executa la pereti sau trafic usor la interior si 100% pentru trafic greu sau la exterior.

- in cazul unor aplicari particulare - ca cele de exterior, finisaje supuse la inghet, piscine, bazine, placi de dimensiuni mai mari de 30 x 30 cm, pardoseli care se slefuiesc dupa ce se lipesc placile de finisaj sau care suporta greutati mari la trafic, pentru a asigura contactul total al adezivului la suport si finisaje, se va aplica un strat de adeziv atat pe suport, cat si pe spatele placilor (metoda dublei aplicari). • Chituirea si etansarea rosturilor: Rosturile se chituiesc dupa 3 ore de la lipirea finisajelor cu chituri pe baza de ciment sau chituri epoxidice, disponibile intr-o gama larga de culori. • Slefuirea: Slefuirea finisajelor se poate executa la 24 de ore de la lipirea finisajelor. Timpul de asteptare pentru traficul pietonal: Se asteapta 3 - 4 ore pentru trafic pietonal usor. Timpul de asteptare inainte de utilizare: Suprafetele cu finisaje lipite cu acest adeziv pot fi solicitate intens dupa 24 de ore. In cazul piscinelor, acestea pot fi umplute cu apa dupa 3 zile de la lipirea finisajelor. • Curatarea: Mainile si spatulele se vor curata cu apa din abundenta inainte ca adezivul sa faca priza. Dupa intarire, curatarea este dificila, dar poate fi facuta cu solventi, ca rasina minerala sau se curata mecanic. Atentionari: Indicatiile si prescriptiile de mai sus au caracter pur orientativ si vor trebui sa fie confirmate de aplicatii practice care inlatura orice indoiala. Cel care urmeaza sa foloseasca acesta metoda de aplicare, isi asuma intreaga raspundere ce poate deriva din folosirea ei. Placarea peretilor prin aceasta metoda este recomandata in cazul folosirii placilor cu grosimi de 2 cm sau 3 cm; instalarea placilor se realizeaza prin glisarea acestora pe profile metalice "U", "L", "T", "I". In mod exceptional, pentru placi cu grosimea de pana la 1.2 m este indicata folosirea metodei de prindere uscata cu canale suport si cleme.

7. Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica in mod special (de catre seful punctului de lucru) respectarea urmatoarelor conditii: La suprafata pamintului de fundatie pregatit pentru executarea pardoselilor se admit denivelari de cel nult 20 mm fata de dreptarul de 2

m lungime. La suprafata stratului suport rigid se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm fata de dreptarul de 2 m lungime. In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari: - se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera pina la terminarea punerii betonului in opera). Acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa;

- se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda testarii cu trunchiul de con avind inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-80;

- se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii acestuia;

- se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute de STAS 8560/1 – 75 si STAS 2560/2 – 75 prin metodele de verificare prevazute de STAS 2560/3 –76;

- stratul suport rigid al pardoselilor (beton sau beton armat) trebuie sa fie in plan; se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m lungime;

- între 2 plăci aşezate alăturat nu se admit denivelări.

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare, se vor da dispozitii de şantier pentru remediere sau refacere. 8. Conditii tehnice de protectia muncii si paza contra incendiilor

- Norme republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu Ordinele nr. 34/75 si nr. 60/75 şi completate cu Ordinele nr. 110/77 si nr.

39/77.

- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea

construcţiilor şi Instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290/77;

- Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenţă la foc, categoriei şi clasei de

pericol de incendiu a construcţiilor, instalatiilor şi depozitelor (NP 22 – 77);

- Norme provizorii privind protecţia contra incendiilor la proiectarea şi realizarea

elementelor de construcţii (N 23-77);

- Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea căilor de evacuare a persoanelor (NP

24-77) aprobate de M.I. – Comandamentul pompierilor, Inspectoratul General de Stat

pentru Investiţii-Construcţii şi Institutul General de Cercetare-Proiectare şi Directivare în

Construcţii.

VI. PLACAJE INTERIOARE

1. Normativul care stă la baza lucrărilor de placaje

Se corelează planşele de arhitectură, detaliile din Normativul C 6-86 şi cu centralizatorul

de finisaje interioare.

Pentru placajul cu plăci a se vedea caietul de sarcini “Placaje exterioare”.

2. Materiale si standarde care trebuie respectate

STAS 233-86 - Plăci de faianţă

STAS 1667-76 - Nisip

STAS 1500-78 - Ciment Pa 35 si M 30

STAS 146-80 - Var pastă

STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere

STAS 7055-87 - Ciment portland

STAS 7058-91 - Aracet

MATERIALE

Plăci de faianţă STAS 233-86 alba

Nisip silicios de râu sau de carieră, bine spălat grăuntos – STAS 1667-76.

Ciment Pa 35, ciment M 30 – STAS 1500-78.

Apă - vezi STAS 790-80.

Var pasta conform STAS 146-80, var hidratat în pulbere conform STAS 9201-80.

Ciment portland alb – STAS 7055-87.

Aracet DP 25 sau D 50 – conform STAS 7058-91.

3. Livrare, depozitare, transport

Plăcile de faianţă se vor transporta ambalate în cutii, cu mijloace de transport acoperite,

curate şi uscate. Condiţiile de ambalare în cutii sunt date de STAS 231-86,

STAS 9405-80 si STAS 7813-80.

În mijloacele de transport, cutiile se vor aşeza în stive, luându-se măsuri pentru

împiedicarea deplasării stivelor în timpul transportului spre a se evita deterioarea

ambalajului şi împrăştierea plăcilor.

Cutiile cu plăci ceramice se vor depozita în încăperi curate şi uscate, în stive de max.

1,5 m înălţime, pe platformă cu suprafaţa plană sau pe rafturi în locuri ferite de lovituri şi

umiditate. Plăcile nu se vor scoate din cutiile lor înainte de a fi transportate la locul de

lucru.

Cimentul se livreaza în saci sau în vrac.

Depozitarea se face în încăperi închise fără umezeală, bine aerisite. Se asează in cel

mult 10 rânduri. Între stive şi pereţii exteriori se lasă un spaţiu liber de 50 cm.

Cimentul în vrac se păstrează în depozite tip siloz metalic, aşezate în imediata apropiere a

staţiei de mortar.

Cimentul trebuie ferit de acţiunea umezelii şi de amestecul cu materii străine atât în

timpul transportului cât şi în timpul depozitării.

Depozitarea cimentului se face pe sortimente. Termenul de garanţie pentru ciment

este de 60 zile de la data expedierii, iar cimentul Portland – 45 zile de la data livrării.

Varul se livrează sub doua forme :

-var nestins (varul bulgări)

-var stins (var gras in pastă)

Varul bulgări trebuie ferit de umezeală si depozitat în încăperi închise, pardosite de

materiale inflamabile.

Se recomandă ca varul sosit în vrac, să se depoziteze în silozuri, iar de aici pneumatic

sa fie transportat la staţia de mortare.

Nisipul se transportă în vagoane basculante şi în autobasculante.

Depozitarea se face în apropierea staţiei de mortare în figuri geometrice cât mai regulate

sau în silozuri.

Transportarea în incinta şantierului să se facă cu benzi transportoare sau alte mijloace

de transport. 4. Lucrări de instalaţii

Toate lucrările de instalaţii trebuie executate şi efectuate probele de funcţionare, probele

conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu

apă, probe de încălzire (la rece şi la cald). Vor fi montate diblurile şi dispozitivele pentru

fixarea obiectelor sanitare. Lucrări de pardoseli, placajele pot fi aplicate după executia

şapelor, a pardoselilor sau dupa executarea stratului finit al pardoselilor reci (gresie,

exclusiv lustruirea lor).

Placajele de faianţă se montează de la pardoseala finită şi atunci se controlează şi

orizontalitatea perimetrului încăperii faţă de linia de vagliz şi, în cazul corectei execuţii a

pardoselii, perimetrul poate fi elementul de bază (orizontal şi de nivel) al viitorului placaj.

Placajul de faianţă montat pe plinte sau scafe prefabricate se va verifica de linia de vegriz

şi, în cazul corectei execuţii a placajului, foloseşte ca element de bază conturul plintei sau

scafei.

Plintele sau scafele turnate monolit se execută după montarea placajului.

Lucrări de tâmplărie – placajele se încep după montarea şi verificarea functionalităţii

tâmplăriei interioare şi exterioare.

Lucrări de finisare pereţi şi tavane:

Placarea cu faianţă se execută dupa trasarea suprafeţelor ce trebuie placate şi după

executarea tencuielilor sau tratamentelor la placare şi după executarea tencuielilor

sau tratamentelor la pereţi sau tavane.

5. Condiţii climatice

Executarea placajelor interioare pe timp friguros este admisă cu condiţia ca, în timpul

executării lucrărilor şi cel puţin 14 zile de la aplicare, să se asigure, în încăperile

respective, o temperatură de cel putin +5°C prin mijloacele de incălzire corespunzătoare.

6. Abateri, toleranţe şi verificările acestora Plăcile de faiantă albă se verifică conform STAS 233-86.

Varul, cimentul, nisipul si mortarul – a se vedea caietul de sarcini cap. Zidărie.

Trasarea suprafeţelor pentru placarea cu plăci de faianţă:

Trasarea suprafeţelor care urmează a se placa se va face atât faţă de orizontală cât şi

faţă de verticală (fig. 5) din C 6-86.

- Se va aşeza pe cant un dreptar de lemn (f) de maximum 2 m lungime la nivelul suprafeţei

finite a pardoselii, lipit de suprafaţa care se parchetează, dreptarul va avea

lăţimea egală cu înălţimea viitoarei plinte (10 – 15 cm) şi va rezema pe 2 repere (a)

alăturate, aceleaşi repere care indică nivelul suprafeţei finisate a pardoselilor care să

fie de-a lungul aceluiaşi perete, orizontalitatea dreptarului va fi controlată cu nivele

cu bulă de aer (c).

Verticalitatea suprafeţelor care urmează a se plasa se obţine cu ajutorul unor repere

verticale, alcătuite din bucăţi de plăci de faianţă fixate provizoriu cu mortar de ipsos

pe suprafaţa respectivă la cca. 1 m distanţă între ele, în imediata vecinătate a suprafeţei

care se plachează.

- Aplicarea reperelor pentru placarea pereţilor cu plăci de faianţă se va face în aşa fel

încât dosul plăcilor care se vor monta ulterior să corespundă pe verticală cu faţa tencuielii

de pe suprafaţa peretelui care rămâne neplacată (cu exceptia suprafeţelor de

beton care nu se tencuiesc).

- Firul cu plumb lăsat la faţa reperelor trebuie să reprezinte linia suprafeţei placajului

de faianţă, care urmează să se execute. 7. Execuţia lucrărilor: Aplicarea plăcilor de faiantă se face pe suprafeţe uscate şi, în prealabil, pregătite.

La executarea placajelor de faianţă aplicate la interior, trebuie asigurată temperatura

minima de +5°C pe tot parcursul lucrării si în următoarele 14 zile după terminarea lucrului.

Înainte de începerea placării se înlătură de pe suprafaţa rosturilor de mortar

petele de grăsime, praf, etc.

8. Aplicarea faiantei pe blocuri mici de b.c.a.: - sprit de ciment preparat din ciment, nisip 0-3 mm Aracet DP 25 in doze, 1 : 4 – 0,3 si apa pina la consistenta de 11 – 13 cm, grosimea spritului va fi de 2 – 3 mm. - mortar de fixare a placilor, preparat cu aceeasi compozitie ca la sprit avind insa consistenta de 7 – 8 cm si grosimea stratului de 20 mm.

- mortar adeziv preparat din nisip 0 – 1 mm, ciment var pasta, aracet DP 25, in doze 2 : 4 si apa pina la consistenta 10 – 12 cm, se aplica cu mistria un strat de 8 – 10 mm grosime. 9. Aplicarea placilor de faianta Înainte de a fi aplicate pe pereţi, plăcile vor fi lăsate să se scurgă 2 – 3 minute după

scoaterea din apă. Aşezarea plăcilor se va face în rânduri orizontale de la colţuri, de la

stânga la dreapta şi de la plintă sau scafă în sus. Între două plăci, se vor fixa cu mortar

deasupra cantului dreptarului (f) rezemându-se uşor pe cantul acestuia, placa din stânga

se fixează definitiv, iar cea din dreapta se fixează provizoriu, urmând ca aceasta din urmă

să se fixeze definitiv după terminarea montării plăcilor din acelaşi rând, deoarece iniţial nu

se poate face o trasare exactă a locurilor ocupate de fiecare placă pe perete. La nivelul

marginilor superioare ale primelor două plăci, care se fixează la capetele dreptarului, se va

întinde o sfoară care va indica nivelul orizontal pentru fixarea plăcilor intermediare. Fixarea

plăcilor se va face în asa fel încât faţa văzută să fie perfect verticală, deci pe direcţia firului

cu plumb. Aşezarea plăcilor în rândul următor şi în celelalte rânduri se va face în acelasi

mod, păstrându-se acelaşi sens de montare, cu singura deosebire că cele două plăci de la

capetele rândului următor se vor fixa de primul rând de plăci deja existent. Partea de sus a

placajului se va termina în mod curent (între placaj şi tencuiala pereţilor) cu plăci cu o

margine rotunjită sau smălţuită. La placarea suprafeţelor orizontale cu plăci de faianţă, în

cazul glafurilor, marginile la căzi de baie, se va prevedea o pantă de cca. 2 % spre interior.

Rosturile orizontale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă lăţimea

uniformă de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi prelungite (fug pe fug) sau ţesute (alternate)

având lăţimea de max. 1 mm. Suprafaţa scafelor şi plintelor va ieşi în afara suprafeţelor

placajului cu min. 2 mm (diferenţa dintre grosimea plăcilor din care se execută plinta sau

scafa şi suprafaţa plăcilor de faianţă. Montarea plăcilor se face prin aplicarea pe dosul

fiecărei plăci, cu mistria, a mortarului. Mortarul se aplică în grosime de cca. 2 cm în aşa fel

încât să acopere cel putin 2/3 din suprafaţă, apoi se fixează placa pe perete în locul

respectiv, prin apăsarea cu mâna şi printr-o uşoară ciocănire cu mânerul mistriei astfel ca

surplusul de mortar să iasă deasupra şi în dreptul plăcii. La terminarea montării fiecărui

rând, surplusul de mortar se netezeşte cu mistria pe suprafaţa de placare a rândului

următor. Se recomandă ca mânerul mistriei să fie îmbrăcat cu un înveliş de cauciuc. De

asemenea, mortarul de legătură dintre plăci si stratul suport nu trebuie să formeze un

câmp continuu, ci trebuie să aibă întreruperi în dreptul rosturilor, pentru că, în acest fel, să

se limiteze contracţia mortarului. Plăcile trebuie să fie fixate pe perete cu striurile de pe

dos orizontale. Eventualele goluri rămase in dosul plăcilor se vor completa cu mortar, după

executarea fiecărui rând, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioară a plăcilor. Aplicarea

plăcilor de fatadă cu paste subtiri adezive, pe pereti de beton cu fata plană si netedă se va

face pe un strat de sprit si grosimea acestui strat va fi de 3 … 5 mm. Plăcile de faiantă si

suprafata peretelui cu stratul de sprit uscat, se amorsează in prealabil cu o solutie de

Aracet DP 25 (D 50) cu apa in dozaj volumetric dce 1 : 3. Amorsa se lasa 1 – 2 ore să se

usuce pe perete (1 ora vara si 2 ore în anotimpurile reci sau umede) iar pe spatele plăcilor

se lasă să se usuce 1 oră (vara şi respectiv în anotimpul rece sau umed). Plăcile se aplică

cu următoarea pastă adezivă ciment, nisip 0 – 1 mm, aracet DP 25 , apa, in proportie

volumetrica 5 parti, 2 parti, 1 parte, 1 parte, 2 … 3 parti. După amestecarea componentilor

uscati (nisipul cu cimentul) se adaugă componentii lichizi (aracetul cu apa 1,5 … 2 parti)

când aracetul este mai putin vâscos, când aracetul este mai gros, trebuie adăugată apă

pina la 3 părţi. Pasta se aplică pe spatele plăcilor in grosime de 3… 5 mm. La prepararea

compozitiei de sprit si a pastei adezive se va folosi ciment PA 35. Pentru completări la

colturile intrânde sau iesirile ale incăperii, precum si la asezarea plăcilor cu rosturi

alternante, plăcile de faiantă se vor tăia la dimensiunile necesare.

Pentru tăierea plăcilor se va folosi tăietorul cu diamant sau dispozitivul cu rolă din

trusa de scule pentru aplicarea plăcilor ceramice, tăierea se va face cu placa asezată

cu fata smaltuită sus, după care se intoarce placa cu fata in jos, si, ţinând-o în palmă, se loveşte cu ciocanul de 30 g de-a lungul liniei corespunzătoare tăierii din smalt, producând ruperea sa la dimensiunile necesare. Găurirea plăcilor pentru trecerea ţevilor, pentru fixarea suporturilor metalice, etc. se va face cu ciocănelul de faianţar prevăzut cu cioc din oţel dur, iar lărgirea acestor găuri se va face cu un cleşte special. După ce s-au fixat 3 – 4 rânduri de plăci se va verifica planeitatea suprafeţei placate cu dreptarul de 2 m lungime, atât în direcţia verticală cât şi in directia orizontală. După circa 5-6 ore de la montare rosturile de mortar de pe suprafata plăcilor se vor curăta prin frecare cu o cârpă umezită, eventuale pete de grăsime se vor curăta cu derivate de petrol (benzină sau petroxin) si apoi cu apă. Umplerea rosturilor orizontale precum si a rosturilor verticale (in prelungire sau alternativ) se va face ulterior cu ciment alb, folosindu-se o pensulă cu peri moi si un spaclu din material plastic. Această operatie se va executa la un interval de timp de 6 – 8 ore de la inceperea aplicarii, după ce s-a executat intreaga suprafată a placajului in incăperea respectivă. După o oră de la rostuire se va sterge de asemenea suprafata placajului cu o cârpă umezită in apă. Etansarea intre peretele placat si rebordul căzii de baie se va face cu o pastă de ciment Aracet DP 25 in dozaj 5, 1 si apă până la consistenta de lucru. 10. Verificari in vederea receptiei Comisia de receptie va controla aspectul general al placajului in ceea ce priveste uniformitatea culorii si corespondenta acestuia cu proiectul, planitatea, verticalitatea sau prin orizontalitatea placilor pe pereti. Verificarea orizontalitatii sau verticalitatii rosturilor sau a suprafetelor, se va executa cu ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar. Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata, nu se admit diferentieri de tonuri intre diversele panouri montate si nici diferentieri suparatoare in cadrul aceluiasi panou, nu se admit pete de murdarie, lacuri vizibile cu smalt defect, etc. Suprafata placajului trebuie sa fie plana, sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel mult o unda cu sageata de max. 2 mm. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrand sau iesind trebuie sa fie verticale si rectilinii. Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare de latime uniforma, nu se admite diferentierea panourilor de placi in campul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe conturul lor. Rosturile trebuie sa fie bine umplute cu lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenti. Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinta sau scafa, trebuie sa fie rectilinii, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment. La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatati din

grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical sau orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii. In jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevi de instalatii, doze electrice, etc.) gaurile din placaj trebuie sa fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele intrerupatoarelor, prizelor, etc. Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elemente fixate (oglinda, etc.). La panouri mari se vor urmari toate conditiile de mai sus precum si cele cuprinse in norma interna respectiva. Tinand seama ca asemenea lucrari sunt cu un caracter de finisaj pretentios, introduse anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus conducand la respingerea lucrarii. 11. Masuri privind protectia muncii: La executarea lucrarilor de placaje interioare se vor avea in vedere prevederile din : - Norme republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele nr. 110/1977 si nr. 39/1977; - Normele de protectia muncii, in activitatea de constructii montaj, aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr. 1233/D/1980, precum si normele de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr. 742/D/1981. 12. Masuratori, decontari

Lucrarile de placaje la pereti si stalpi se masoara la mp suprafata desfasurata.

VII. ZIDARII 1. Generalităţi Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia pereţilor, a închiderilor de goluri, a consolidărilor, etc, cu cărămidă plină, cu goluri, bca, etc. precum şi specificaţiile pentru montare de zidărie, precizate în antemăsurători. 2. Standarde şi normative

- STAS 10109 / 82 – Lucrări de zidărie - C 17-82 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor - STAS 457-86 – Cărămizi - STAS 1030-85 – Mortare obişnuite de var ciment clasificare şi condiţii tehnice - STAS 2634-80 – Verificarea calităţii materialelor - STAS 388-80 – Ciment metalurgic M30 în saci - STAS 1500-78 – Ciment Pa35

3. Materiale utilizate Toate materialele şi produsele puse în operă trebuie să fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Cărămizile pline presate, cu goluri, bca, etc vor fi de calitatea I-a marca 100. Armăturile din OB37 Ø 6 mm folosite la armarea zidăriei pe muche vor corespunde STAS 438 / 80. Mortarele vor fi conform mărcilor din proiect. Se vor folosi blocuri de BCA de grosime 15, 20 si 25 cm, conform planselor de arhitectura.

4. Observatii generale: Executarea zidariei din blocuri de beton celular trebuie sa se efectueze conf."Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilordin elementedin beton celular autoclavizat"-indicativ P104-1994.Se folosesc betoane celulare cu densitatea aparenta de maximum 750 kg/m3 in stare uscata si umiditate volumetrica de 6…8% din volum, ceea ce face ca si greutatea lor sa fie mai mare cu 10…12% fata de cea in stare uscata. Blocurile mari din beton celular autoclavizat se fixeaza prin sprijinire totala pe elementele de rezistenta (plansee, centuri, etc.), prin sprijinire partiala sau prin prindere sifixare de scheletul de rezistenta al cladirii.La peretii portanti, blocurile se asaza obligatoriu astfel ca directia de incarcare sa fieperpendiculara pe directia de expandare a masei de beton celular in tipare (fetele rugoaserezultate din taiere trebuie sa fie in plan orizontal).Peretii din blocuri de beton celular se executa cu mortar de ciment-var cu marca 25kgf/cm2. Folosirea mortarelor de var-ciment marca 10 se admite la ziduri portante ca cladiri parter, situate in zone neseismice si la ziduri autoportante sau de umplutura cu inaltimea maimica de 3 m.Consistenta mortarului de zidarie, determinata cu conul etalon, trebuie sa fie de 10…13 cm, in functie de conditiile atmosferice in care se executa lucrarea.Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand. Pe inaltimea zidariei, rosturileverticale trebuie sa fie decalate cu 1/2…1/4 din lungimea blocului.Rosturile orizontale si verticale ale zidariei trebuie sa aiba o grosime de 10 mm si safie complet umplute cu mortar; se admite o toleranta la grosimea rosturilor de +5 si –3 mm. La punerea in lucrare, umiditatea maxima a blocurilor trebuie sa fie de 14%, ingreutate. Inainte de intrebuintare, blocurile se curata de praf, de resturile de beton si deimpuritati si se uda bine cu apa, mai ales pe timp calduros. Zidaria cu grosimea de 20 si 25 cm se executadin blocuri asezate unul langa altul, inranduri suprapuse, legatura asigurandu-se prin mortar si prin teserea blocurilor.

5. LIvrare, depozitare, transport Materialele livrate vor fi însoţite de certificatele de calitate. Executantul trebuie să-şi organizeze în aşa fel transportul, depozitarea şi manipularea materialelor încât în momentul punerii în operă să corespundă condiţiilor tehnice de calitate impuse de normativele în vigoare. Descarcarea blocurilor pe santier este indicat sa se faca cu macarale echipate cugraifare, ca si cele din fabrica, care sa apuce si sa descarce stive de blocuri. Blocurile se depoziteaza in stive si se asaza pe platforme plane si uscate, se protejeaza cu prelate sau foide polietilena; nu se recomanda acoperirea cu carton asfaltat. Stivuirea blocurilor se face in randuri tesute. Incarcarea si descarcarea blocurilor prin aruncare sau basculare suntinterzise.

6. Descriere: Peretii vor avea stalpi si pereti din beton armat calculat conform normelor in vigoare,pentru sarcini verticale si orizontale, alcatuiti pentru a rezistea la foc min.3 h.Peretii se vor tencui pe ambele fete, gletui si vopsi.Strapungerile prin peretii rezistenti la foc se vor etansa corespunzator.Pozitionarea golurilor pentru strapungeri se va face prin coordonare cu proiectele infaza DDE ale tuturor specialitatilor.-zidarie blocuri BCA-format 20x25x60 cm-calitatea I-a-executata cu mortar M50Z-grosimea zidariei 25 cm

7. Decontarea lucrarilor Cantitatile din borderou sunt aproximative. Pe parcursul lucrarilor pot apare

modificari.Acestea nu influenteaza asupra pretului unitar. Pentru comandarea materialelor antreprenorul va consulta planurile de executie, respectiv va masura la fata locului si vadetermina cantitatile exacte de pus in opera pe propria raspundere.Decontarea se va face pe baza receptiei si a masurarii cantitatilor efectiv executate. 8. Verificarea calităţii lucrărilor Se va face atât la terminarea unor etape cât şi la recepţia lucrărilor prin verificarea:

- elementelor geometrice, inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc) la elementele realizate

- aspectul general şi starea fiecărui element în parte - inventarierea tuturor proceselor verbale - corespondenţa celorlalte elemente, dintre proiect şi execuţie (goluri, ghermele,

buiandrugi, etc). În cazul în care datele din proiect şi prescripţiile nu au fost respectate total sau parţial, investitorul (dirigintele de şantier) va decide refacerea lucrărilor faţă de proiect şi caietul de sarcini.

VIII. TENCUIELI TENCUIELI INTERIOARE 1. Generalitati Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor interioare umede aplicate pe suprafete de blocuri de b.c.a., YTONG, beton sau plasa de rabit, inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos. 2. Standarde, normative si materiale C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede: C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelorde zidarie si tencuiala; NP 60-89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala cu plastifianti; C 16-79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros; STAS 388-68 Ciment Portland; STAS 790-84 Apa; STAS 1667-76 Nisip; STAS 146-78 Var pentru constructii. 3. Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normele respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta materialelor pentru executarea tencuielilor umede interioare vor trebui sa corespunda urmatoarelor tasari, ale epruvetei etalon: Pentru sprit: Aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm Aplicarea manuala 9 cm

Aplicarea pe blocuri b.c.a, YTONG 14-15 cm Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5-7 cm Pentru grund: In cazul aplicarii manuale 7-8 cm In cazul aplicarii mecanizate 10-12 cm Pentru stratul vizibil (tinci) executat manual 7-8 cm Iar pe zidarie b.c.a., YTONG 13-15 cm 4. Executia lucrarilor, operatiuni pregatitoare Controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru a nu se mai produce tasari sau contractii: mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafata de beton sa fie relativ uscata, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor. Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor. Suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica. Suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa. 5. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea tasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu latimea de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale, cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se va executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa tencuiala. 6. Executarea amorsarii Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm. Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm, pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar ciment, var, nisip. Compozitie: 1: 0,25 : 3. Pe suport de plasa de rabit galvanizata se va aplica direct smirul din mortar cu aceeasi compozitie cu a mortarului pentru grund. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. 7. Executarea grundului Grundul in grosime de 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin o ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, sau capre mobile. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va

verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri. Pe suprafetele de b.c.a., stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1 : 2 : 8 (ciment, var, nisip). 8. Executarea stratului vizibil Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestins. Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci - va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm. Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafetele de tinci cu drisca. Grosimea tinciului la peretii de b.c.a. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund cu nisip de 0,1 mm. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de 1 mm de var si var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta. Gletul de ipsos executat pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului si cu un strat subtire de cca 2 mm de pasta de ipsos. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitatile strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului. Tencuielile interioare pe peretii de b.c.a. se vor executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executarea zidariei. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de + 5 ( C se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79. 9. Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Pe parcursul executarii lucrarilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea indicata. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva: inghetului si uscarii fortate si, daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de b.c.a. sau YTONG se vor stropi cu apa. Rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta dirigintelui de lucrare in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar. Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa conduce la refacerea lucrarilor respective fiind consemnate in registrul de procese verbale. Receptia pe faze a lucrarilor se face in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea: Rezistentei mortarului; Numarului de straturi aplicate si grosimile respective, cel putin un sondaj la 200 mp. Aderenta la suport si intre straturi - sondaj la 200 mp; Planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata); Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.

Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor intrande si iesinde. Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanul, colturile spaletilor ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii si rotunde, drepte, verticale sau orizontale. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si a tevilor. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m lungime in orice directie pe suprafata tencuita. Grundul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn, un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita verificarea intregii suprafete dezlipite. 10. Masuratori si decontare Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la mp de suprafata desfasurata. Suprafata tencuielilor interioare pereti si stalpi se determina inmultind suprafata acestora, masurate intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoselii, la care se adauga 2 cm cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stalpilor. La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, inaltimea tencuielilor se masoara intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriului sau placajului la care se adauga 2 cm. La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala, la care pentru grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor. Golurile in tencuieli, a caror suprafata este mai mica de 0,5 m, nu se scad din suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele glafurilor, a spaletilor tencuiti. 11. Executarea tencuielilor Lucrarile de tencuieli exterioare, cele de tencuire interioara, precum si ipsosariile se vor executa de pe schele, respectandu-se normele de protectia muncii, specificate in vol. 5, art. 3. La lucrarile de tencuire interioara si ipsosarii se vor putea utiliza podine asezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) la locuri izolate. Se interzice folosirea utilajelor pentru transportul si aplicarea mortarului la o presiune mai mare decat cea prevazuta in cartea tehnica a utilajului. In procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie sa se tina la distanta de 1 - 1,5 m de la suprafata care se tencuieste si sub un unghi de cca. 90 fata de aceasta suprafata. Aplicarea mortarului se va face de sus in jos in straturi de cel mult 6-7 mm grosime.

Dupa incetarea lucrului, tuburile flexibile, conductele si utilajul se spala bine cu apa. Conductorii electrici adusi la intrerupatorul de functionare a pompei de mortar vor fi izolati in tub de cauciuc, iar intrerupatorul se monteaza in cutie inchisa, incuiata (cu lacat). In afara de utilajul de tencuit, se vor lega la pamant si conductele metalice. La terminarea lucrului, supapa de aer se va putea monta numai dupa ce presiunea a scazut la zero. Se interzice utilizarea, la prepararea mortarelor colorate, a pigmentilor (vatamatori sanatatii personalului muncitor), miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. In cazul uscarii tencuielilor cu instalatii pe baza de raze infrarosii sau sobe de cocs, personalul muncitor va putea intra in incaperile respective - obligatoriu - numai cu masti contra gazelor. Personalul muncitor care executa aplicarea mecanizata a tencuielilor precum si cel ce

executa tencuielile normale la tavane, trebuie sa poarte ochelari de protectie.

IX. TAVANE DIN GIPS-CARTON 1. Definitie Tavanele din gips carton sunt alcatuite din placi de gips-carton fixate cu suruburi pe o structura de sipci de lemn sau schelet de rezistenta de metal . Placile de gips-carton sunt alcatuite dintr-un miez de gips imbracat intr-un carton special. Structura de lemn sau metal este prinsa de structura de rezistenta a planseului respectiv. 2. Domenii de utilizare Tavanele de gips carton se pot utiliza atat la constructii noi cat si in cazul unor renovari. Prin inglobarea izolatiei pe baza de fibre minerale in structura portanta din lemn sau asezarea ei peste structura metalica se realizeaza o imbunatatire suplimentara a capacitatii de izolare fonica si termica. Plafoanele de gips carton asigura protectie anitfoc a elementelor structurale ale planseului. 3. Fabricatia si controlul Fabricarea se face pe baza normelor tehnice ale producatorului, certificate prin documente interne externe ce le atesta calitatea conform prevederilor standardelor SR-ISO si conform dosarului tehnic al producatorului. 4. Constructia tavanelor pe o structura de lemn Structura portanta din lemn se executa ca si un gratar dublu din sipci, primul strat se numeste portant si al doilea de montaj. Dimensiunile sectionale ale sipcilor sunt de 60mmx40mm, respectiv de 50mmx30mm. Distantele dintre riglele portante sunt de 850mm si dintre riglele de motaj sunt de 500mm. Distantele de prindere a riglelor de montaj, cu tije filetate de planseu, sunt la maximum 1000mm. Nu este permisa, in nici un caz depasirea acestor distante. Sipcile portante vor fi prinse de planseul din lemn cu tije filetate, prezentate in plansele de executie. Orizontalitatea primului strat se asigura cu ajutorul unor pene de lemn care se fixeaza de sipci cu suruburi autofiletante. Stratul de montaj se fixeaza de stratul portant cu suruburi autofiletante de 55mm. Placile de gips-carton se prind cu suruburi autofiletante rapide de 25mm la distante maxime de 25 cm pe sipcile de montaj. Placile de gips carton se vor fixa decalat pentru a se evita rosturile in cruce si cat mai strans intre muchii. Imbinarea

marginilor trebuie sa fie cat mai stransa, dar se vor evita cu strictete situatiile de deteriorare a cartonului. 5. Tratamentul suprafetelor Rosturile dintre panourile de gips carton si prinderile din camp trebuie prelucrate in mai multe randuri, dupa ce in prealabil acestea au fost umplute cu o substanta speciala specificata de furnizor si banda de acoperire a rosturilor. Timpul de prelucrare este in functie de temperatura mediului, ajungand pana la 30 min. pe timp friguros (0-60). Dupa ce se indeparteaza surplusul de substanta de umplere, se corecteaza planeitatea si daca este necesar se poate slefui. La slefuire nu trebuie atins cartunul de langa zonele de spacluire. Pe placile de gips carton cu rosturile si zonele de prindere slefuite se aplica mai intai un grund, care are rolul de a compensa diferentele de capacitate de absorbtie ale suprafetelor de carton si a zonelor prelucrate cu spaclul. Se foloseste grund combinat sau grund special (care contine solventi). Inainte de continuarea prelucrarii suprafetei, grundul trebuie lasat sa se usuce. Tratarea finala se face cu vopseli. Nu se folosesc vopsele pe baza de minerale. Se vopseste cu pensula si cu ruloul. Pe suprafata nevopsita sau rau vopsita apar sub influenta luminii pete galbene. Atunci se cere o revopsire de baza speciala. Pe tot parcursul executiei lucrarilor se vor respecta normele de protectia a muncii specifice. 6. Durabilitatea si intretinerea Criteriile esentiale de durabilitate se refera la mentinerea performantelor specifice (rezistente mecanice, stabilitate, etanseitate, rezistenta la agenti fizico-chimici). Metodele de intretinere si curatare preconizate a fi utilizate sunt de natura sa conserve materialele si sa confere acestora un aspect, cel putin, satisfacator. Intretinerea se face de la caz la caz prin desprafuire cu aspiratorul sau cu carpa umezita sau chiar prin spalare cu apa si cu un detergent neutru din punct de vedere chimic. 7. Concluzii Sistemele de plafoane de gips carton indeplinesc toate conditiile cerute de confort, asigurandu-se serioase avantaje economice. Prin tehnica de montaj uscat folosita, se evita umezirea elementelor de constructii si de finisaj existente, se obtin suprafete perfect plane, ca si muchii orizontale si verticale intr-un timp de lucru cu mult redus fata de cel al tehnicii traditionale umede. Spatiile astfel amenajate pot fi exploatate imediat dupa incheierea executiei. Utilizarea plafoanelor false de gips-carton in domeniile de folosire acceptate, este apreciata favorabil daca se respecta prevederile agrementului tehnic insotit de acordul Comisiei de Agrement Tehnic in Constructii si Standardele din Romania in vigoare la data executiei lucrarilor. Insumand argumentele sistemelor de plafoane din gips carton, acestea sunt: - montaj simplu si rapid; - introducerea simpla a instalatiilor si mascarea grinzilor, etc; - imbunatatirea izolatiei acustice si izolatiei termice; - reducerea inaltimilor mari ale incaperilor; - elementele plafonului sunt incombustibile si confera rezistenta la foc; - suprafata vizibila este plana si neteda si poate fi si decorativa; - sistemele de iluminat sunt usor de integrat; - sunt igienice si usor de intretinut;

X. PLACAJE EXTERIOARE FATADE VENTILATE, PLACARE CU PANOURI METALICE

12. Generalitati Toate placajele cu panourile metalice sunt compuse dintr-un miez omogen dintr-un material special, intercalat intre doua foi de aluminiu. Acest concept simplu da nastere unui produs extraordinar de plan, cu o inalta prelucrabilitate, la care se adauga o excelenta rezistenta in raport cu greutatea. Materialul standard pentru miez este compus dintr-un amestec de granule de polietilena, rasina, un agent de intarire si un material de umplutura, care se toarna intre cele doua straturi de acoperire. Intregul sandwich va fi in incheiere compresat si intarit intr-o presa incalzita, unde in mod simultan se creeaza matrita miezului si se lipesc cele doua straturi de acoperire. Aceste placi usor adaptabile, fixate si imbinate prin diferite metode, pe plan orizontal sau vertical, cu diferite unghiuri si curbari ofera constructiilor o fatada eleganta, fara ca integritatea stratului de suprafata sa aiba de suferit.

13. Manidulare si depozitare Panourile sunt acoperite pe ambele fete cu o folie speciala de protectie , cu rezistenta sporita la transport, depozitare si procesare. Totusi, urmatoarele informatii trebuie respectate cand depozitati sau manipulati placile: · Placile trebuie manipulate cu atentie atunci cand se transporta sau se descarca. · La livrare/receptie, placile trebuiesc examinate pentru depistarea eventualelor defecte. · Sa se depoziteze paletii, astfel incat sa fie protejati impotriva umezelii si a ploii si evitati aparitia oricarei forme de condens ( cand mutati panouri reci de afara in camere/depozite incalzite). · Sa se depoziteze paletii cu placi unul peste celalalt, maxim 6 paleti din acelasi format(paletii cu greutate mai mare la baza). Nu este recomandat sa se depoziteze placile in pozitie verticala! · Placile individuale trebuie ridicate de pe palet de doi oameni, ridicand toate cele patru colturi ale placii si nu trase una peste cealalta. Atentie sporita la panourile verticale . · Se folosesc manusi pentru a evita aparitia semnelor/zgarieturile pe placi. · Folia de protectie are 6 luni garantie la expunerea exterioara si de maxim 12 luni la expunerea interioara. Depasirea perioadaei de depozitare , trebuie evitata. · Variatiile mari de temperatura, reduc durabilitatea foliei de protectie pe termen lung. · Folia de protectie se scoate partial pe durata procesului de procesare, si se inlatura total dupa ce materialul a fost pus in opera.

14. Aranjarea structurii

· La pregatirea pentru montare toate foile sa fie directionate in acelasi sens. · Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti, pentru a indica pozitia corecta a placii la montare. · Este important sa se ia in considerare aceasta directionare la productie si montare, pentru a evita diferente de culori intre panouri alaturate. Nerespectarea acestor instructiuni poate duce la diferente inacceptabile la fatada unei cladiri.

15. Conditii de montare

Panourile trebuie sa fie montate conform schitelor autorizate ale arhitectului/proiectantului. Pe deasupra, ancorarea si fixarea trebuie sa fie sigure , conform recomandarilor tehnice. Este indicata folosirea accesoriilor de placare din aluminiu recomandate de producator. Cand materialul din aluminiu vine in contact cu metale straine, trebuie aplicat un izolator adecvat, pentru a impiedica reactiile electrolitice sau coroziunea. Partile curbate intre rosturile de imbinare au voie sa fie izolate doar dupa ce s-a inlaturat folia detasabila. Orificiile de evacuare a apei si jgheaburile de scurgere sa nu fie infundate si murdare. Pentru izolare se recomanda izolator din silicon transparent, garantia transparentei intinzanduse de la 40 pana la 50 de ani.

Bancul/masa de lucru Pentru panourile metalice se pot utiliza diferite mese de productie. Mesele pot fi construite din PVC, unul din cele mai folosite materiale pentru acest gen de aplicatie. Masa trebuie sa fie bine fixata pentru a avea stabilitate. Suprafata trebuie sa poata fi usor de curatat. Materialul folosit pentru suprafata nu are voie sa favorizeze adunarea de aschii si de alte resturi, care ar putea deteriora suprafata panourilor. Pentru a evita o presiune punctiforma asupra panourilor, se recomanda folosirea unor dispozitive de fixare (tip menghina), insa numai in combinatie cu distantier cu suprafata plana. In locul de prindere a dispozitivelor de fixare pot ramane urme pe suprafata panourilor. Pe deasupra, un distantier cu suprafata plana poate servi ca margine dreapta la frezare sau taiere. Trebuie sa fiti atenti ca panoul sa nu fie deplasat in timpul productiei. O atentie deosebita trebuie acordata temperaturii de modelare, ca si razei de curbare a materialului - suport in timpul productiei.

Utilaje de prelucrare Panourile se prelucreaza cu scule conventionale utilizare si pentru taierea aluminiului. Folia de protectie nu se indeparteaza de pe material, pe tot parcursul operatiunilor de taiere, frezare sau gaurire.

Taierea prin forfecare si stantarea

Panoul poate fi taiat perfect si cu ghilotina. La acesta operatiune trebuie tinut cont de o raza mica ce se formeaza la marginea foii superioare. Aceasta poate fi eliminate prin dispunerea materialului pe partea fixa a ghilotinei. Stantarea placilor se efectueaza in acelasi fel ca si la duraluminiu, cu ustensile ascutite si cu deschidere cat mai mica. Panoul trebuie stantat dintr-o parte in alta, pentru ca materialul miezului de polietilena sa fie complet zimtuit. La panourile-caseta verticala trebuie adesea stantate carligele de pe foaia plata. Alte forme se pot stanta fara probleme cu masini normale de prelucrat aluminiul. Ustensilele trebuie sa fie ascutite. Ca si la forfecare, este posibila o usoara apasare /inclinare

Gaurirea materialului Panourile pot fi prelucrate cu masini cu actionare centrala pentru prelucrat metalul, folosind burghiu spirala, in mod uzual utilizat pentru tabla de aluminiu sau plastic. Burghiul

trebuie sa fie din otel, tip spirala cu actionare centrala. Eliminarea rapida a aschiilor, mai ales la polietilena, se obtine printr-o rotatie inalta, viteza de avansare mica si ridicare ocazionala a burghiului. Geometria ustensilei trebuie sa arate in felul urmator:

Unghi al varfurilor: 100° pana la 140° sau adancitor cu varf centrat

Panta liniei elicoidale: 30°- 40°

Viteza de taiere trebuie sa fie de 30 r/min. la 300 r/min. (50 - 300 m/min.)

Avansarea trebuie sa fie intre 0,025 mm/rotatie si 0,5 mm/rotatie.

Frezarea / formarea de caneluri In comparatie cu foile de tabla, la a caror indoire a muchiilor este necesara o presa de indoit, panourile se preteaza unei usoare si economice prelucrari, pentru realizarea de casete, proiecte individuale si forme complexe. Dupa o frezare usoara a celei de-a doua fete a panoului, muchiile se pot indoi cu mana sau cu un profil “H”care are la interior grosimea placii. Unghiul frezat poate fi umplut cu sudura cu polietilena. In cazul in care panourile sunt frezate doar pe o parte, materialul poate fi indoit atat in sus cat si in jos pentru a obtine un colt interior sau exterior

Crearea de muchii/casete Dupa terminarea operatiilor de frezare pe spatele panourilor, se pot incepe diferitele operatii de indoire a muchiilor. Materialul se aseaza cu prima fata pe o suprafata orizontala curata si plana. Unghiurile rigide de aluminiu se fixeaza cu atentie pe stratul protector in locul unde marginile urmeaza a fi indoite. Asigurati-va ca unghiul in colt este aliniat exact la mijlocul taierii prin frezare in V . Indoirea trebuie sa se realizeze intr-o miscare usoara, dar ferma, astfel incat prima fata a unghiului sa vina in contact direct cu cea de-a doua fata a placii. Muchiile mici sunt mai greu de indoit din cauza parghiei foarte mici. Indoirea marginilor se poate face in aceasta ajutorul unui accesoriu tip “H”.

Decuparea Panourile se lasa decupate/profilate cu fierastraie cu jet de apa, router-uri, cu freze de copiat, fierastrau de decupat sau pentru gauri.

Finisarea si pilirea muchiilor Pentru finisarea muchiilor, cele mai potrivite ustensile/pile sunt cele cu cutite grosiere sau raspel si cu perforari cu aspectul unei site. Partea perforata inlatura aschiile, astfel incat se inlatura pericolul unei deteriorari a suprafetei placii . Directia de pilire urmeaza lungimea muchiei. Trebuie avut grija sa nu se execute o presiune excesiva. Ca si in celelalte cazuri, cand se folosesc cleme pentru fixarea panourilor, suprafata materialului trebuie protejata cu plastic sau lemn.

Curbarea si indoirea Panourile se pot indoi in mai multe feluri: 1. cu masina de indoit (teava fixata) 2. cu presa de indoit tabla la muchii 3. cu masina de indoit cu 3 role Indiferent de metoda folosita, panoul trebuie protejat de deteriorari in timpul procesului pe ambele parti cu o folie de plastic sau cu material gros din polietilena. Cand nu se foloseste o captuseala de poliuretan, o bucata de cauciuc trebuie plasata intre ustensila si panoul.

Dispozitivele de formare care au fost deja folosite la indoirea altor produse de aluminiu sau tabla trebuie curatate de resturi inainte de prelucrarea panourilor, altfel exista riscul unei deteriorari a suprafetei panoului.

16. Metode de fixare

prindere cu nituri (nituire) Placile se pot asambla cu nituri de aluminu sau inox similare cu tabla de aluminiu. Nituirea se efectueaza cu aparate uzuale cu nituri, respectiv nituri oarbe. La folosirea in mediul exterior luati in considerare dilatatia panoului

cu surubuiri (insurubarea) Se efectueaza cu suruburi conventionale anticorozive din lemn, tabla si metal. La folosirea in mediul exterior, va rugam luati in considerare dilatatia panoului.

sudarea cu aer cald Panourile se pot imbina prin sudare cu aer cald. Miezul de plastic si bara de sudare sunt incalzite si sudate cu un aparat electric de sudura la cald. Recomandam bara de sudura din polietilena neagra moale tip 1800-h.

lipirea Este posibila cu silicon sau solutii de lipit metal existente pe piata . Miezul de plastic nu prezinta aderenta. Alternativ, se poate folosi banda adeziva bilaterala.(pentru aplicatii la interior)

17. Alinierea structurii La pregatirea pentru montare trebuie avut grija ca foile sa fie toate aliniate in aceeasi directie. Pe folia detasabila a fiecarui panou sunt imprimate sageti, care indica pozitia corecta a acestuia la montare. Este important sa se ia in considerare alinierea corecta a panourilor la productie si montare, pentru a evita diferente de culori intre panouri montate alaturat. Constructorul este responsabil sa se asigure de imprimarea sagetilor suplimentare in cazul in care panourile au fost taiate in mai multe bucati in timpul fabricarii. Nerespectarea acestei instructiuni duce la diferente inacceptabile ale fatadei unei cladiri.

18. Temperatura de prelucrare Prelucrarea panourilor la o temperatura de 10°C sau mai mica influenteaza dezavantajos aspectul si stratul de suprafata.

19. Dilatatia termica / propagarea caldurii Trebuie luate in considerare diferentele mari de temperatura intre productia in atelier si temperatura cea mai ridicata (sau scazuta) la care panoul este expus. Trebuie luate masuri de prevenire pentru a impiedica o contractie a panoului, care duce la o curbare inacceptabila si suprasolicitarea elementelor de fixare.

20. Elemente de imbinare Pentru prelucrarea finala a muchiilor sunt adecvate procese uzuale de prelucrare a lemnului. Dupa taiera cu un fierastrau pendular pentru gauri (in cel mai bun caz o pila de taiat normala), profilul trebuie rotunjit. Directia corecta de pilire este in sensul lungimii

muchiei. Imbinarea profilelor de fixare a panourilor si a celor de sustinere este deosebit de importanta. Se recomanda urmarea exacta a instructiunilor de fixare si montaj. Materiale acceptabile pentru elementele de imbinare: •aluminiu •plastic •otel inoxidabil •metal cu suprafata tratata sau placat cu cadmiu fara pori, zinc si aluminiu

21. Profilele de structura Proiectantul trebuie sa ia in considerare miscarile diferentiale intre structura metalica si constructia de baza sau alte trasari probabile. In timp ce structura metalica poate acomoda deplasari normale, la cladiri mari deplasarea poate duce la deformari vizibile ale formei de suprafata daca nu sunt corect proiectate. Distanta intre profilele de structura este o decizie de proiectare, care implica multe variabile ca rezistenta la rigidizare, deschiderea rigidizarii, proiectarea incarcarii la vant, incovoierea admisibila, grosimea panoului, forta sistemului de fixare si distanta intre suporti.

22. Dimensiuni si criterii de masura - Aprobari/Metode de testare:

BBA 97/3411/C CSTB 2/94-388 DIBt Z-33.2-6

- Presiunea admisa: 51 N/mm2 Abaterea admisa: deschiderea/70

- Distanta intre nituri(prinderi): l = 500 mm - Devierea minima a structurii: l/150 - Nituri de aluminiu Ø5 mm, capul nitului Ø11-14 mm; joc la prindere = 0,3 mm

Gaura (Ø) in panou:

- Ø7,5 mm: Latime maxima b = 1000 mm Lungime maxima L = 4000 mm Capul nitului Ø 11

- Ø8,5 mm: Latime maxima b = 1500 mm Lungime maxima L = 8000 mm

Capul nitului Ø 14

SCHITA DE PLACARE - LEGENDA

1. Caseta ALUCOBOND 2. Profil superior R440045 3. Profil inferior R440046 4. Profil baza R 440044 5. Extruded U-section 6. Extruded hat sections 7. Clip plastic de fixare 8. Nit O 5 mm cu cap O 11 mm

9. Surub autofiletant

XI. CAPITOLUL CONSTRUCTII METALICE Confectiile metalice ce fac obiectul documentatiei, se refera la stalpii si riglele copertinelor, elemente de rigidizare, structura elementelor de inchidere. 1. Executia confectiilor La executarea confectiilor s-au utilizat urmatoarele laminate: - otel patrat STAS 334 - 1988 - tabla groasa STAS 437 – 1987 - profil I12 STAS 565-1986 Laminatele utilizate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de normativele: - STAS 767/0 - 1988. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate; - STAS 500/1 - 1978. Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de calitate; - STAS 505 - 1986. Table groase. Conditii tehnice generale de calitate; Marcile si clasele de calitate ale otelurilor prevazute in proiect nu pot fi schimbate fara acordul in scris al proiectantului. Laminatele vor fi marcate conform STAS 7596 - 1980 si se vor lua toate masurile necesare pentru a elimina probabilitatile de confuzie in toate fazele de executie. Confectiile metalice se vor executa in ateliere, in varianta sudata. Dupa efectuarea trasarii, piesele vor fi debitate astfel incat elementele sa respecte dimensiunile din proiect. Muchiile vizibile ale pieselor debitate prin taiere cu flacara oxi-acetilenica se vor rectifica prin polizare. Sudurile vor fi executate numai de catre sudori autorizati, instruiti de verificatori. LA EXECUTATREA SUDURILOR SE VOR RESPECTA NORMATIVELE: - STAS 8325 - 1977 Procedee de sudare - STAS 7365 - 1974 Pozitii de sudare

- STAS 9398 - 1983 Clase de calitate a sudurilor - STAS 6662 - 1987 Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze. - STAS 9101 - 1977. Abateri limita la dimensiuni - STAS 12643 - 1988. Controlul vizual al imbinarilor sudate prin topire - C 150 - 1984. Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel. Se vor lua masurile necesare astfel incat tensiunile si deformatiile reziduale din sudura sa fie minime. Astfel, se recomanda: - sudurile groase vor fi executate in mai multe straturi; - sudurile lungi, pe ambele parti, vor fi executate in pasi, pe tronsoane mici, alternativ pe cele doua parti; - ansamblele se sudeaza de la interior spre exterior; - sudurile care duc la rigidizarea puternica a ansamblului vor fi executate pe cat posibil ultimele; - se va intocmi un program de executare a sudurilor, cu respectarea regulilor tehnologice de reducere a tensiunilor si deformatiilor. Pentru reducerea deformatiilor din sudura, se pot face detensionari prin incalzire locala a elementelor cu flacara oxi-acetilenica. 2.Transportul confectiilor Elementele executate pe santier vor fi transportate la santier astfel incat se nu se deformeze si sa nu fie afectat stratul de protectie cu zinc. Unele bare ale elementelor cu zabrele, care au un capat liber, vor fi prinse de celelalte bare cu piese suplimentare, astfel ca sa nu se produca deformatii in fazele de transport si manipulare. 3. Montajul elementelor Imbinarea elementelor pe santier se va face cu suruburi. Pentru a se putea realiza imbinarea tronsoanelor cadrelor transversale (stalpi, rigle) se va face premontaj in atelier. Gaurile in piesele de prindere se executa cu un diametru mai mic, urmand ca diametrul final sa se realizeze odata cu ambele piese imbinate. Elementele de contravintuire sunt prevazute cu dispozitive de strangere filetate. Antreprenorul va elabora fisele tehnologice ale montajului, in care sa fie precizata ordinea de montaj, astfel ca sa se asigure stabilitatea elementelor si sa se asigure protectia muncii. 4. PRotectia anticoroziva Elementele se protejeaza impotriva coroziunii prin aplicarea unui strat de grund si a doua straturi de vopsea. In prealabil trebuie facuta curatirea suprafetelor de rugina, grasimi, zgura etc. prin sablare. Sistemul de protectie ignifuga si intumescenta asigura si protectia anticoroziva. 5. Verificari necesare Controlul executiei confectiilor si montajul, face parte integranta din procesul de productie si se organizeaza pe urmatoarele faze: a. Verificarea calitatii materialelor prin confruntarea datelor inscrise in certificat de calitate si prevederile din proiect si norme. b. Verificarea laminatelor c. Verificarea imbinarilor sudate. Conditiile minime pentru clasele de calitate a imbinarilor sudate sunt precizate in Normativul C 150 1984.

d. Verificarea formei si dimensiunilor elementelor Verificarea pozitiei finale a elementeor dupa montaj trebuie sa precizeze cel putin: - dezaxarile stalpilor la baza si la partea superioara; - abaterile riglelor fata de axele teoretice Valorile maxime admise ale acestor abateri, sunt prescrise in STAS 767/0 - 1986, tabelul 1, 2, 3, iar modul de verificare pe diferite faze de control si executie se dau in tabelul 1 al aceluiasi normativ. Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate si se tin in evidenta.Nu se trece la alta faza de executie pana nu se remediaza defectiunile semnalate la faza precedenta.Verificarea vizuala a aspectului, este o operatie de control obligatorie la toate fazele procesului tehnologic, de la aprovizionarea cu materiale pana la receptia finala. 6. Confectii metalice Parapetii si balustradele de la exterior pentru scari si rampa pentru persoane cu handicap locomotor vor fi executate conform planselor din proiectul de rezistenta. Balustrada si mana curenta vor fi executate conform planselor din proiectul de arhitectura. Toate elementele metalice vor fi tratate anticoroziv si vopsite in culoarea gri mat. Scarile interioare vor fi executate conform planselor din proiectul de arhitectura si rezistenta. Balustrada si mana curenta vor fi executate conform planselor din proiectul de arhitectura. Toate elementele metalice vor fi tratate anticoroziv si vopsite in culoarea gri mat. Confecţiile metalice vor fi protejate (carton, lemn, polistiren etc) pe parcursul transportului, depozitării şi manipulării lor. Executantul va prelua suprafeţele de montaj realizate de celelalte specialităţi (rezistenţă, finisaje, etc). În cazul unor deficienţe, va solicita în timp util remedierea acestora. În cazurile în care se prevăd piese de ancorare înglobate în structuri, acestea se vor prelua prin proces verbal de lucrări ascunse. Se va coordona montajul confecţiilor cu cel al altor lucrări alăturate (tâmplării, plafoane, pardoseli, placaje, tc.) ca ordine de execuţie, grafic, eşalonare, etc. După montare, confecţiile metalice vor fi finisate cu materiale care să asigure protecţia anticorozivă şi rezistenţa la foc, care vor fi aplicate conform indicaţiilor date de producător; se va respecta compatibilitatea dintre grunduri şi vopsele. Executantul va lua măsuri de protejare a confecţiilor în timpul montajului şi după aceea, până la recepţionare. Se vor lua măsuri ca lucrările ulterioare (vopsitorii, zugrăveli, finisaje, placaje pereţi, etc.) să nu afecteze confecţiile deja montate.

Se vor respecta standardele şi normativele din construcţii, în special cele cu privire la siguranţa în exploatare (înălţimea şi rezistenţa mecanică a parapetelor), siguranţa la foc (întreg ansamblu de norme PSI), durabiliatea şi calitatea (protecţia anticorozivă). Toate elementele de ancorare se vor verifica de către dirigintele lucrării, întocmindu-se procese verbale pentru aceste lucrări ascunse. Se vor verifica fişele producătorilor materialelor sau confecţiilor, procesele verbale pentru lucrări ascunse, dispoziţiile de şantier date, corespondenţa cu eşantioanele. Se va verifica calitatea finisajelor şi acurateţea execuţiei. Nu trebuie să apară defecte vizibile cu ochiul liber (deformaţii, bavuri, brooane de vopsea, diferenţe de tonalitate şi luciu). Toate piesele în contact cu mâna trebuie să fie lipsite de asperităţi, deformări, “salturi”. Pe eşantioane şi în lipsa acestora în locuri puţin vizible alese prin sondaj, dirigintele va verifica rezistenţa la zgârieturi şi aderenţa straturilor de vopsea. La recepţie executantul va preda beneficiarului lista produselor recomandate prentru întreţinerea şi curăţirea finisajelor confecţiilor metalice.

XII. VOPSITORII 1. Generalitati In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice pentru executia vopsitoriilor. 2. Materiale, livrare, transport, depozitare Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor interne de productie specificate in subcapitolele respective. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorie, livrate in bidoane din tabla, in butoaie P.V.C. cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate in locuri uscate si ferite de inghet, ambalajele fiind inchise ermetic si etans. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura in locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 si + 20 C. 3. Conditii de executie Vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile din prezentul Caiet de Sarcini. Diferentele de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 6 C pentru evitarea condensarii vaporilor. Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit; se vor folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatii vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie. 4. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre dirigintele de santier:

- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport; - calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si

normelor interne de fabricatie; - respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier; - corectitudinea executiei si respectarea specificatiilor mentionate.

Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate si gasite necorespunzatoare se vor remedia sau reface. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.

XIII. SCHELE METALICE CU PLATFORMA AUTORIDICATOARE 1. Generalitati Prezentul capitol se refera la prescriptiile tehnice de montaj, exploatare si transport a schelelor metalice cu platforma autoridicatoare, folosita pentru finisarea fatadelor. 2. Standarde de preferinta - STAS 9404-81. 3. Materiale si produse Materiale Nisip si pietris marunt – STAS 1667-76 Dulapi de lemn de 5 cm grosime Schela metalica cu platforma autoridicatoare Schela metalica tubulara. 4. Mostre si teste Exploatarea schelelor metalice autoridicatoare se face cu respectarea conditiilor tehnice prevazute in STAS 9404-81, a instructiunilor de exploatare prevazute in Cartea tehnica a schelei, a prescriptiilor tehnice pentru proiectarea, construirea, exploatarea si verificarea mecanismelor de ridicat si dispozitivelor lor auxiliare R 1-76, a normelor de protectia muncii in constructii precum si a altor acte normative in vigoare. Unitatea care foloseste schela autoridicatoare este direct raspunzatoare de exploatarea ei in conditiile standardului 9404/81 si a celorlalte reglementari in vigoare. Exploatarea schelei autoridicatoare se va face numai prin directa supraveghere a unui responsabil numit de unitatea detinatoare a schelei. Responsabilul cu exploatarea schelei va poseda un tabel cu muncitorii instruiti sa lucreze pe schelele autoridicatoare. Vor fi adusi la lucru numai muncitorii trecuti in tabel. Instructajul de tehnica si securitatea muncii a muncitorilor care lucreaza pe schela se face de intreprinderea detinatoare a schelei. 5. Livrare, depozitare, manipulare Elementele schelelor metalice cu platforma autoridicatoare se livreaza de catre intreprinderi autorizate care le fabrica pe baza de documentatie intocmita conform regulamentelor legale majore. 6. Executarea lucrarilor Montarea si demontarea schelelor metalice cu platforma metalica autoridicatoare se face numai pe baza unui proiect de montaj cu respectarea conditiilor prevazute in prezentul standard, a actelor normative in vigoare, a Instructiunilor de montaj din Cartea schelei

precum si a prescriptiilor tehnice pentru proiectarea, construirea si verificarea mecanismelor de ridicat si dipozitivelor auxiliare R 1-76. Pentru montarea schelei metalice cu platforma autoridicatoare se va respecta urmatoarea ordine a operatiunilor : - pregatirea platformei de asezare a castelelor si instalarea tronsoanelor de baza; - asamblarea, asezarea si echiparea platformei de lucru; -montarea instalatiilor de protectie impotriva tensiunilor de stingere si de pas; -montarea instalatiei electrice; -montarea structurii verticale a ancorajelor intre castele si ancorarea castelelor la peretii constructiei. Nu se admite montarea tronsoanelor care au montanti din teava sau cremaliere deformate. Montarea tronsoanelor de baza si a celor intermediare pentru realizarea castelelor se va face asigurandu-se : - paralelismul intre castelele schelei si verticalitatea fiecarui castel in limitele inscrise in Cartea tehnica a schelei; - distanta intre castele va fi corelata cu dimensiunea platformei de lucru, conform instructiunilor de montaj, prevazute in Cartea tehnica a schelei; - distanta maxima de ancorare a castelelor fata de peretii constructiei este de 20 cm. Depasirea acestei distante se face numai cu masuri suplimentare de ancorare, ce vor fi prevazute in proiectul de montaj; - distanta maxima intre doua ancorari ale castelelor la constructie sau de la sol la prima ancorare este de 6 m; - distanta maxima de la ultima ancorare a castelului la constructie pani la partea suplimentara a castelului este de 3 m; - fiecare ancorare a schelei la constructie va fi astfel realizata incat sa reziste la o forta orizontala de smulgere de cel putin 800 N; - distanta maxima intre ancorajele rigide sau mobile, care leaga intre ele cele doua calcane ale fiecarui castel de la sol la primul ancoraj sau de la ultimul ancoraj la capatul terminal al castelului este de 6 m; - legarea schelei de constructie se va face numai cu sistemele si dispozitivele indicate in proiectul de montaj. Platforma de lucru se realizeaza din elemente metalice, grinzi si pereti de rezistenta demontabile cu lungimi modulate si cu elemente de legatura si rigidizare pe care se aseaza podestul. Capetele puntii de rezistenta ce se sprijina pe suportii de pe blocurile motoare vor fi asigurate cu bolturi sau buloane de siguranta. Extinderea maxima admisa a puntii la fiecare capat este de 2,5 m. Echerele de sustinere se finiseaza pe partea superioara a puntii de rezistenta la distanta maxima de 1 m unul de altul, fiind prevazute cu prelungitoare telescopice, pentru eventuale extindere laterala astfel ca latimea totala a platformei de lucru sa fie de 2,00 m. Extinderea laterala a platformei de lucru, pana la 2,00 m si grinzile prelungitoare, in afara castelelor, este admisa numai pe o lungime de 1,25 m.La executarea podestului de lemn

al platformei de lucru nu se va lasa nici un gol intre scanduri. Acestea se vor lega intre ele pe dedesubt in cuie si sprijinite pe grinzile puntii. In cazul executiei podestelor din metal se vor lua masuri speciale pentru prevenirea alunecarii. Punerea la pamant a intregii instalatii se realizeaza prin legarea tronsonului de baza al fiecarui castel la o priza de pamant cu rezistenta electrica de 40 Ohmi. Parapetul de la puntea de lucru va avea inaltimea de 1,00 m montarea se va face cu conditia ca parapetul si bordura de protectie, de pe partea frontala a platformei de lucru, sa aiba continuitate cu exceptia zonei din dreptul castelului. Montarea castelelor se face pe o platforma de asezare, executata din dulapi de lemn de minim 5 cm grosime asezati orizontal numai dupa ce terenul a fost pregatit in prealabil prin egalizari si completari ale unui strat de nisip sau pietris marunt. Suprafata platformei de asezare va depasi cu minim 30 cm fiecare latura a conturului tronsonului de baza. Terminarea lucrarilor: La terminarea montajului si a verificarilor responsabilul cu supravegherea tehnica autorizat al intreprinderii detinatoare a schelei, consemnand acest lucru in registrul schelei. Demontarea se va face cu succesiunea operatiunilor in ordine inversa a celor de montare. 7. Abateri admise Orizontalitatea platformei trebuie sa fie asigurata prin dispozitive de siguranta ale schelei si prin grija responsabilului care manevreaza schela. Inclinarea accidentala maxima admisa a platformei de lucru fata de orizontala poate fi de 5 % adica 3° gr. Exploatarea schelei metalice autoridicatoare este permisa numai daca limitele de uzura a pieselor mai importante care conditioneaza siguranta in exploatare sunt sub cele prevazute in Cartea tehnica a schelei. Inlocuirea pieselor uzate se face numai cu piese de schimb originale. Ridicarea sau coborarea de materiale, folosindu-se platforma de lucru drept instalatie de ridicat este interzisa. Deplasarea platformei de la un nivel la altul se va face numai dupa luarea tuturor masurilor de siguranta si avertizarea tuturor muncitorilor aflati pe platforma. In timpul deplasarii se vor grupa in apropierea castelelor. La deplasarea platformei de lucru, materialele si sculele aflate pe platforma se vor aseza pe toata lungimea platformei in mod uniform. 8. Verificari in vederea receptiei La montarea schelelor metalice cu platforma autoridicatoare se vor face urmatoarele verificari : - verificarea orizontalitatii platformei de asezare a castelelor cu bolobocul; - verificarea montarii elementelor componente ale schelei de documentatia tehnica si

fata de instructiunile de montaj prevazute in Cartea tehnica a schelei; - verificarea distantei intre axele castelelor; - verificarea vizuala a aspectului tronsoanelor intermediare ale castelelor; - verificarea strangerii suruburilor sau a buloanelor de asamblare ale tronsoanelor intermediare, prin folosirea cheilor adecvate; - verificarea verticalitatii castelelor cu firul de plumb; - verificarea functionalitatii ancorajelor semiautomate sau automate; - verificarea ancorarii schelei de constructie; - verificarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamant; - verificarea legaturilor electrice ale fiecarui electromotor si corespondenta sensurilor de rotatie prin actionarea acestora de la cofretul de comanda; - verificarea starii de intindere a curelei trapezoidale; - verificarea functionalitatii limitatorilor de cursa; - verificarea functionalitatii dispozitivului pentru limitarea mersului oblic al platformei; - verificarea functionalitatii schelei prin ridicarea si coborarea platformei pe toata inaltimea de montaj, precum si verificarea eficientei de functionare a franelor. Dupa terminarea montajului si a verificarilor, responsabilul cu montajul schelei va face o proba de ridicare si coborare a platformei de lucru pe toata inaltimea. Cu aceasta ocazie se verifica si functionalitatea dispozitivelor de siguranta cu care este dotata schela. La terminarea montajului si a verificarilor, responsabilul cu supravegherea tehnica, autorizat al intreprinderii detinatoare a schelei va autoriza darea in exploatare, consemnand receptia in registrul schelei. 9. MASURATOARE SI DECONTARE Schela metalica autoridicatoare pentru lucrari la fatade se masoara la metru patrat (m2) de suprafata acoperita si cuprinde : - stratul de balast pe care se monteaza castelele, - materialele necesare executarii platformelor de lucru, - montarea si demontarea schelei, - montarea si demontarea platformelor de lucru, - sortarea, curatarea si stivuirea materialelor si elementelor de schela in depozitul de santier, - transportul si asezarea balastului, - transportul schelei autoridicatoare se face cu trailerul de la depozitul de schela la locul de lucru. Ca unitate de lucru este bucata. Bucati necesare pentru acoperirea suprafetei de finisat. Utilizarea schelei autoridicatoare se calculeaza in ore utilizare schela necesara lucrarilor de finisaj.

XIV. EXECUTAREA SISTEMULUI TERMOIZOLANT 1. Scop

Prezentul caiet de sarcini stabileşte principalele reguli privind: modul de executare a sistemului temoizolant, verificările necesare a fi efectuate pentru urmărirea calităţii lucrărilor executate şi responsabilităţile ce revin executantului. 2. Domeniu Caietul de sarcini se referă la lucrările de termoizolare a faţadelor executate cu sistemul temoizolant, aplicat pe suport mineral. 3. Documente de referinţă 1. C 107/0-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii BC 8/2003 termice la clădiri. 2. C 107/2-1997 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică BC 14/1998 la clădirile cu altă destinaţie decât locuirea. 3. C 107/3-1997 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii BC 13/1998 termice la clădiri. 4. C 107/4-1997 - Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de BC 14/1998 locuit. 5. C 107/5-1997 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de BC 15/1998 construcţie în contact cu solul. 6. C 107/6-2002 - Normativ privind calculul transferului de masă (umiditate) prin BC 14/2002 elementele de construcţie. 7. C 107/7-2002 - Normativ pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor BC 8/2003 de închidere ale clădirilor ale clădirilor (înlocuieşte NP 200-89). 8. MP 013-2001 - Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de BC 5/2002 reabilitare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente acestora. 9. GP 058-2000 - Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile BC 2/2002 de locuit. 10. GT 040-2002 - Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de BC 5/2003 construcţie ale clădirilor existente în vederea reabilitării termice. 11. PCC 016-2000 - Procedură privind tehnologia pentru reabilitarea termică a BC 6/2001 clădirilor folosind plăci din materiale termoizolante. 12. SC 007 -2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente. 13. Legea 10/1995 - Lege privind calitatea în construcţii. 14. O.G. 29/2000 - Ordonanţă privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice.(Aprobată prin Legea 325/2000) 15. O.U.G. 174/2002 - Ordonanţă de urgenţă privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. 4. Responsabilităţi 4.1. Furnizorul • Livrează materialele de calitate şi în cantitate corespunzătoare, cu documentele de calitate aferente (certificat de calitate, declaraţie de conformitate, agrement tehnic). • Asigură documentaţia tehnică, necesară pentru punerea în operă a materialelor livrate. • Asigură, la cerere, consilierea tehnică. 4.2. Beneficiarul

• Urmăreşte realizarea lucrărilor în conformitate cu prezentul caiet de sarcini şi prevederile din Legea 10. 5. Procedura 5.1. Descrierea sistemului termoizolant Sistemul termoizolant se bazează pe combinarea plăcilor de faţadă din polistiren expandat ignifugat ca strat termoizolant, cu un strat protector hidrofug şi de finisaj, realizat din materiale minerale cu liant acrilic. Se poate aplica pe toate suporturile minerale. În componenţa sistemului termoizolant intră următoarele produse: a) Profilul de soclu, din aluminiu, se montează la baza sistemului, având rol de susţinere. Este prevăzut cu lăcrimar pentru scurgerea apelor meteorice asigurându-se astfel evitarea infiltrării apei în zona soclului. Profilul de soclu la grosimea plăcii se fixează cu dibluri şi se lipeşte cu adeziv. b) Profilul de colţ este un profil din aluminiu, cu aripi din plasă din fibră de sticlă fiind utilizat la armarea suplimentară a muchiilor ( colţuri şi muchii ale golurilor şi intrândurilor ). Asigură rectiliniaritatea muchiilor şi conferă o rezistenţă suplimentară a acestora la solicitări mecanice. c) Adeziv pentru şpaclu – mortar adeziv mineral permeabil la vaporii de apă şi impermeabil la apă, utilizat atât la lipirea plăcilor termoizolante de faţadă, cât şi pentru şpacluirea acestora. d) Plăci termoizolante pentru faţadă, din polistiren expandat ignifugat, cu densitate de 15-18 kg/m3 şi conductivitate termică 0,040 W/mk. Plăcile au dimensiunea de 1000 x 500 mm având o abatere dimensională de ± 0,4 %. Plăcile prezintă contracţii reduse sub influenţa factorilor climatici (maxim 0,2 %), fiind depozitate (după tăiere ) o perioadă de 3 luni pentru consumarea contracţiilor. e) Diblurile au rolul de a asigura o ancorare mecanică suplimentară a plăcilor termoizolante de suport. Diblurile sunt realizate din material plastic, pentru a evita apariţia punţilor termice. Diametrul tijei este de 8mm iar talerul are diametrul de 60 mm. Lungimea de ancorare a diblului în zid este de min. 45 mm, adâncimea corespunzătoare a găurii din zid fiind de 55 mm (cu cca. 10 mm mai mare decât lungimea de ancorare). f) Plasa din fibră de sticlă, este o ţesătură alcalică din fibră de sticlă cu strat protector de stirol-butadienă, având rol de armare a masei de şpaclu adezive (fig. 12). Prin parametrii mecanici ridicaţi (rezistenţa la rupere > 1500 N/ 5 cm şi alungirea aferentă < 35 0/00 ), plasa conferă sistemului o rezistenţă suplimentară la şoc şi la eforturile de întindere rezultate din sarcinile termice importante ce apar la faţa exterioară a finisajului. g) Grund (amorsă lichidă pentru tencuiala decorativă), asigură o aderenţă sporită între finisaj şi stratul de masă de şpaclu şi o uniformizare a absorbţiei, prevenind totodată apariţia eflorescenţelor.

h) Tencuialaformează stratul final (vizibil) al finisajului. Este o tencuială decorativă subţire pe bază de granule de marmură şi lianţi de răşini sintetice. Este un finisaj hidrofob, lavabil şi permeabil la vaporii de apă, astfel încât nu se pătează prin absorbţie la precipitaţii sau stropire şi previne formarea condensului. Are proprietăţi fizico-chimice şi mecanice superioare: rezistenţa la şocuri, zgâriere, variaţii de umiditate, agenţi corozivi, raze ultraviolete şi îngheţ-dezgheţ. Descrierea materialelor, compoziţia, carcteristicile fizice, modul de preparare şi punere în operă precum şi alte specificaţii sunt prezentate şi în fişele tehnice anexate prezentei proceduri. 5.2. Pregătirea suportului Caracteristici suprafaţa suport: suprafaţa suport din beton (panouri mari prefabricate tristrat cu termoizolaţie din b.c.a.), tencuială, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: uscată, lipsită de praf, să prezinte capacitate portantă, aderenţă (fără pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.) Abateri admisibile: suprafaţa suport (beton, tencuială) trebuie să îndeplineasca următoarele condiţii de planeitate: • plană (+ 5 mm/ m); • denivelările până la 10mm sunt preluate de adezivul de şpaclu (la lipire); • pentru neregularităţi mai mari de 10 mm este necesară realizarea în prealabil a unei tencuieli de uniformizare. 5.3. Condiţii de începere a lucrărilor Verificări înainte de începerea execuţiei. Înainte de punerea în operă a sistemului de finisaj exterior se vor încheia următoarele lucrări: • învelitori, terase, cornişe, streaşini, jgheaburi şi instalaţii de scurgere a apelor pluviale; • montarea tocurilor tâmplăriilor, solbancurilor şi ferestrelor; • montarea instalaţiilor exterioare a căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul; • protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie pentru a preveni stropirea sau pătarea; • asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de faţadă, respectiv prelatelor la partea superioară a schelei. Condiţii de temperatură: • sistemul de finisaj nu se aplică la temperaturi sub + 50 C, pe suport îngheţat sau, în caz de pericol de îngheţ; • se va evita punerea în operă a stratelor finale de finisaj atunci când temperaturile depăşesc 30 0 C şi sub acţiunea directă a razelor solare sau ploii. 5.4. Executarea propriu-zisă a lucrărilor a) Lipirea plăcilor termoizolante Pentru lipire se foloseşte adezivul pentru şpaclu. Mod de preparare: se toarnă conţinutul sacului ( în stare pulverulentă) în apa curată (10 l apa / sac ) şi se amestecă cu mixerul până la obţinerea unei paste omogene; se lasă pasta în repaus 5 minute pentru maturare, după care se mai amestecă lent încă minim 2 minute.

Prepararea se poate realiza şi în betoniere, cu respectarea dozajului de apă şi a timpilor de malaxare şi maturare. Punere în operă: se montează profilul de soclu cu ajutorul unor dibluri metalice. Se aplică adezivul pentru şpaclu pe marginea plăcilor şi în min. 3 puncte interioare. Primul rând de plăci se reazemă pe profilul de soclu. După o aranjare şi apăsare corectă a plăcilor se obţine o suprafaţă plană. În rosturile şi spaţiile libere dintre plăci nu se va aplica adezivul pentru şpaclu pentru a nu forma punţi termice. Marginile plăcilor, care depăşeşc colţurile faţadei se vor îndepărta (tăia) după min. 24 de ore de la lipire. Plăcile se aşează cu rosturile ţesute (nu în prelungire), ţeserea fiind obligatorie şi la colţurile clădirii. b) Dibluirea Pentru asigurarea unei ancorări mecanice suplimentare plăcile termoizolante se dibluiesc cu minimum 6 bucăţi/m2, utilizând dibluri din material plastic, în centru şi la colţurile plăcilor sau cu trei dibluri / placă, la 24 de ore după lipirea plăcilor. La colţurile clădirii se vor adăuga min. 2 dibluri pe placă dispuse în interiorul unei fâşii cu lăţime de max 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie să pătrundă în zidăria de BCA min. 45 mm, iar în beton min. 35 mm. Talerele diblurilor trebuiesc îngropate până la faţa exterioară a plăcilor de polistiren. Adânciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru şpaclu cu min. 12 ore înainte de şpacluirea plăcilor termoizolante. c) Şpacluirea şi armarea Pentru şpacluire se foloseşte adezivul pentru şpaclu, iar pentru armare plasa din fibră de sticlă. După min. 24 de ore de la lipirea plăcilor de polistiren şi min. 12 ore de la şpacluirea capetelor diblurilor se face o şlefuire a plăcilor de polistiren cu o rindea specială. Se asigură astfel o planeizare suplimentară a suprafeţei obţinute în urma placării cu polistiren. Dacă timp de două săptămâni nu se aplică stratul de armare, plăcile vor trebui din nou şlefuite şi şterse de praf. Se aplică masa de şpaclu adezivă cu şpaclul cu dinţi de 10 mm, apoi se pune în masa de şpaclu proaspătă, plasa din fibră de sticlă în fâşii verticale, netezind cu latura netedă a şpaclului întreaga suprafaţă. Grosimea minimă a masei de şpaclu armate este de 2 mm. Fâşiile de plasă se suprapun lateral şi longitudinal pe min. 10 cm. La colţurile ferestrelor sau în alte zone unde pot apărea tensiuni ce pot provoca fisuri în zidărie, se recomandă aplicarea suplimentară, înainte de armarea generală, a unor ştraifuri din fibra de sticlă prinse cu adeziv pentru şpaclu. Plasa din fibră de sticlă nu trebuie să se mai vadă după şpăcluire şi trebuie să fie pozată la mijlocul grosimii stratului de adeziv. La muchiile faţadei şi pe conturul golurilor de uşi şi ferestre se recomandă aplicarea de profile din aluminiu cu plasă din fibră de sticlă integrată, iar la îmbinarea ferestrelor cu sistemul termoizolant se pozează profile de PVC pentru legătura între toc şi sistem termoizolant. Intre sistemul termoizolant şi lateralele glafurilor de la ferestre se va aplica chit siliconic. Stratul de masă de şpaclu va sta la uscat min. 7 zile înaintea aplicării finisajului. După întărire, masa de şpaclu poate fi şlefuită, având însă grijă să nu se deterioreze plasa din fibră de sticlă. d) Aplicarea finisajului d1) Grundul Este folosit ca amorsă atât pentru tencuiala cât şi pentru tencuiala mozaic.

Mod de livrare: substanţă lichidă, gata preparată în găleţi de 25 kg. Mod de preparare : se aplică ca atare după o amestecare lentă şi uniformă cu mixerul, până la omogenizare (min. 4 minute) Punere în operă :peste adezivul de şpaclu uscat, cu trafaletul cu blăniţă sau bidineaua, pe toată suprafaţa ce urmează a se finisa; după grundare suprafeţele trebuie să aibă o culoare uniformă. Timpul de uscare : min. 24 de ore d2) Tencuiala Mod de livrare: amestec fluid, de consistenţă păstoasă, gata preparat, în găleţi de 30 kg. Mod de preparare: se aplică ca atare după o amestecare lentă şi uniformă cu mixerul, până la omogenizare (min. 5 minute). Punere în operă: tencuiala se întinde cu fierul de glet inoxidabil, prin apăsare energică într-un strat de cca 2-3 mm. După aplicarea tencuielii se va drişcui cu mişcări liniare verticale sau circulare cu o drişcă din material plastic. Pentru evitarea apariţiei năzilor în câmpul finisat se recomandă aplicarea continuă pe fâşii orizontale, în scara, de sus în jos. Înainte de începerea lucrărilor de aplicare a sistemului termoizolant echipele de lucru vor fi neapărat instruite în ceea ce priveşte exigenţele de aplicare a materialului. Timp de uscare: întărirea tencuielii are loc la aproximativ 24 ore de la punerea în operă, interval în care se vor evita atingerea, zgârierea şi umezirea suprafeţei. 5.5.Verificări : Verificări pe parcursul execuţiei: • Verificarea suportului. • Verificări pe faze de lucrări. • Verificări la recepţia preliminară. 6. Documente şi înregistrări • procese verbale de instruire • procese verbale de asistenţă tehnică • procese verbale de recepţie calitativă ( tipizat ) • certificate de calitate a materialelor (Produsele vor fi însoţite de certificate de calitate la fiecare tranşă de livrare, puse la dispoziţia constructorului de firma furnizoare) • Agrement Tehnic M.L.P.T.L. nr. 020-03/023-2002) 7. Garanţii oferite de firma pentru sistemul de termoizolare Durabilitatea sistemului de izolare termică a faţadelor prezentat la punctul 2 este de 25 de ani în condiţiile aplicării în integralitate şi punere în operă în conformitate cu prescripţiile cuprinse în fişele tehnice şi prezentul caiet de sarcini.

Măsuri preventive Se vor respecta cu stricteţe pe tot parcursul derulării activităţilor de execuţie a sistemului termoizolant prevederile legislaţiei privind protecţia muncii, siguranţa contra incendiilor şi a prevederilor tehnice din prezentul caiet de sarcini. Vata mineral bazaltica

Materialele de natură anorganică :

- vată minerală si produse din vată minerală. Plăci din vată minerală-STAS 5838/5-80

- vată minerala si produse din vată minerală. Pâsla din vată minerală-STAS 5838/4-80

- vată minerală si produse din vata minerală. Saltele din vată minerală-STAS 5838/3-80

- vată minerală si produse din vată minerală. Vată minerală STAS 5838/2-78.

- plăci rigide circulabile usor din vată minerală din bazalt (140 kg/mc, λ=0.040);

Produsele fabricate din vată bazaltică sunt rezistente, în special, la foc şi îşi păstrează stabilitatea dimensională în caz de presiune excesivă. Materia primă pentru fabricarea vatei bazaltice este bazaltul. Produsele din fibră bazaltică sunt fabricate sub formă de plăci sau lamele. Sunt materiale mai dure, cu o densitate mare. Avantajul lor este păstrarea cu adevărat, pe termen lung, a excelentelor proprietăţi mecanice. Caracteristicile de izolare termică a structurii şi cerinţele specificaţiilor sunt menţionate în C107/2005. Prin calcul termotehnic corect, se determină nivelul minim necesar de izolare pentru a se asigura un confort termic interior adecvat. Parametrul fundamental pentru un perete exterior (faţadă), în ceea ce priveşte nivelul de izolare termică, este coeficientul de transfer termic normat 2 U [W/m2K]. Izolarea termică a faţadelor durează foarte mult timp şi este solicitantă din punct de vedere tehnic. Totuşi, recomandarea este că ar trebuie realizată numai de firme cu suficiente cunoştinţe practice şi echipament profesional. Temperatura aerului de la exterior, substratului şi materialelor de construcţii, în timpul aplicării unui sistem de contact, de izolare termică trebuie să fie între +5°C şi +25°C. Calitatea lucrării este afectată negativ de vântul puternic; în condiţii optime, vântul nu ar trebui să aibă mai mult de 5 m/s. Toate produsele sistemului trebuie aplicate uscat. Produsele aplicate proaspăt, componentele de consolidare şi tencuiala trebuie protejate de orice precipitaţie, precum ploaia sau zăpada. Pregătirea substratului este o parte separată. Suprafaţa pe care se va lipi produsul aplicat nu trebuie să fie prăfuită şi nu trebuie să fie acoperită de grăsimi, trebuie să fie curată şi suficient de dreaptă şi fermă –părţile de tencuială deteriorate de vreme sau în alt mod trebuie înlăturate şi curăţate. Înainte de aplicarea produsului, suprafaţa existentă este curăţată mecanic, cu o perie sau apă presurizată. Substratul trebuie ajustat astfel încât neregularitatea suprafeţei să nu depăşească o toleranţa de planeitate de +/-2 cm la 2 metri. În ceea ce priveşte cea mai bună procedură, din punct de vedere tehnic, pentru lucrarea de construcţie, orice montare ferestrelor, uşilor şi lucrarea pentru fixarea deschiderilor la exterior, ar trebui realizate înainte de începerea lucrării de izolare. De asemenea, atunci când se poziţionează aceste elemente, trebuie mereu făcute calcule, în cadrul lucrării de

izolare, pentru acestea. Plăcile pentru pervaz trebuie fixate după montarea izolaţiei, astfel încât să existe o grosime suficientă pentru a asigura continuitatea termică dintre umplutura ce face parte din pervaz şi umplutura principală. Plăcile din fibră minerală trebuie verificate înainte de aplicarea adezivului, pentru a vă asigura că sunt suficient de uscate şi că nu sunt deteriorate mecanic. Adezivul ce este aplicat ca o bandă (ca o omidă), pe întreaga margine a plăcii şi ca puncte sau discuri în partea centrală a plăcii, trebuie să acopere cel puţin 40% din suprafaţă. Trebuie să existe mereu adeziv pe locul fixării plăcii, prin bride, pe peretele exterior de suport. Atunci când se fixează plăcile de izolaţie pe un perete exterior, trebuie să avem grijă să nu creăm spaţii nedorite între plăcile individuale, ce ar putea duce la formarea punţilor termice nedorite. Pentru fixarea plăcilor din fibră minerală, este necesară utilizarea bridelor aprobate şi menţionate de fabricant pentru sistemul certificat de izolare termică. Bridele trebuie ancorate perpendicular pe peretele de suport, după ce adezivul s-a întărit. Întreaga procedură şi planul de ancorare, inclusiv tipul şi lungimea minimă a bridei sunt descrise în instrucţiunile tehnice pentru sistemul certificat de contact, pentru izolare termică sau în documentaţia specifică a proiectului pentru clădire. Înainte de aplicarea celor două straturi finale din sistemul de izolare termică, suprafaţa plăcilor din fibră minerală poate fi ajustată, dacă este cazul, la planeitatea necesară pentru suprafaţă. Lucrarea continuă, apoi, conform procedurilor de lucru, tehnice, menţionate mai sus pentru sistemele individuale de izolare termică. După ce se pozează un strat de consolidare, se aplică o plasă laminată, din sticlă şi peste, un alt strat de material de consolidare. Ideal, proporţia acestor straturi este 1/3 până la 2/3 din grosimea totală a acestor straturi. După uscare, este posibilă tratarea suprafeţei cu un strat penetrant şi aplicarea unui gips carton pe bază de siliciu sau minerale. Pe durata montării unui sistem de contact, de izolare termică, trebuie să respectaţi toate intervalele tehnice indicate pentru sistem, în instrucţiunile tehnice pentru montarea sistemului dat. Executia lucrărilor

Executarea izolatiilor termice se va face numai după terminarea si controlarea lucrărilor

prevăzute în proiect sub stratul termoizolator precum si a tuturor lucrărior de constructii-

montaj aferente, a căror executare ulterioară ar putea dăuna termoizolatiei prin circulatia

muncitorilor, transport şi depozitare de material (cosuri, ventilatii, aticuri).

Lucrările de montare a plăcilor termoizolante se vor organiza pe portiuni ce pot fi acoperite

în aceeasi zi, pentru a nu rămâne expuse la precipitatii. Pentru acelasi motiv muncitorii vor

avea la îndemână în tot timpul lucrării folii de polietilenă, prelate etc. pentru protejarea

termoizolatiei, la caz de nevoie. Se vor lua de asemenea măsuri pentru protejarea

marginilor termoizolatiilor montate, pentru ca apa din precipitatii să nu se infiltreze la

margini, pe sub plăci. Plăcile termoizolante se aplică pe bariera contra vaporilor, lipite sau

nelipite, în functie de natura lor, după cum urmează:

-plăci din polistiren celular sau vată minerala se aplică prin lipire continuă.

Plăcile termoizolatoare se asează alăturat, cu rosturile strânse. În cazul când, din cauza

unor defectiuni la cerirea plăcilor, ar ramâne pe unele portiuni rosturi mai mari de 5mm,

acestea se vor umple obligatoriu cu făşii din acelasi material izolator. Dacă grosimea

stratului termoizolant se realizază din mai multe plăci suprapuse (ca de exemplu la

polistiren celular etc.) acestea se vor lipi între ele direct cu mastic de bitum la cald aplicat

pe partea inferioară numai cu perin, în benzi de 10-15 cm lătime si la si la 40-50 cm

distantă una de alta. În această situatie, straturile de plăci se aşează cu rosturile decalate

cu circa ½ placă, longitudinal si transversal pentru a se evita continuitatea rostului pe toată

grosimea termoizolatiei.

Plăcile termoizolante care au suprafetele poroase sau sensibile la bitumul cald (polistiren celular, vata minerală tip G140, etc.) se recomandă să fie puse în operă sub formă de panouri caşerate cu folie bitumată, lipită cu mastic bituminos pe una din fetele plăcii ,care va constitui şi primul strat al hidroizolatiei. Verificări în vederea receptiei

Verificarea caracteristicilor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii se va face în

cadrul verificării executării suportului respectiv (de exemplu plansee, pereti). Este strict

interzis a se începe lucrarea oricăror lucrări de izolatii dacă suportul – în întregime sau pe

portiuni - nu a fost în prealabil verificat, conform instructiunilor pentru lucrări ascunse.

În cazurile în care prescriptia tehnică pentru executarea izolării prevede conditii speciale

de planeitate, de racorduri, umiditate etc., precum si montarea în prealabil a unor piese,

dispozitive, sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor etc aceste

conditii fac obiectul unei verificări suplimentare înainte de începerea lucrărilor de izolatii.

Toate verificările ce se efectuează la lucrări sau părti de lucrări de izolatii, care ulterior se

acoperă (de exemplu straturile successive ale izolatiei propriu-zise, racordurile, piesele

înglobate etc.) se înscriu în procesele verbale de lucrări ascunse, conform instructiunilor

respective.

Pe parcursul executării lucrărilor, se va verifica dacă sunt îndeplinite si următoarele

conditii:

- termoizolatiile care se realizează din plăci sau blocuri să fie executate din elemente

întregi sau din fractiuni tăiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile

dintre ele să nu depăseacă limita admisă

- densitatea aparentă a materialelor de bază si auxiliare ca si grosimile plăcilor sau

blocurilor să corespundă prevederilor proiectului, pentru materialele tasabile, grosimea

initială se majorează cu valoarea corespunzătoare tasării materialului (indicată în proiect)

pentru materialele în vrac, grosimea se măsoară după pilonare

- dechiderea rosturilor ă fie de minimum 2mm

- nu s-au produs goluri în si între plăci

- s-au respectat dimensiunile pozitiilor si formele puntilor termice, prevăzute în proiect în

limita abaterilor admisibie. Nu se admit alte punti termice, neprevăzute în proiect.

- barierele contra vaporilor să fie continue si să fie executate elementele de acoperire

demontabile, acolo unde este cazul.

Toate aceste verificări se vor efectua bucată cu bucată şi se vor înscrie în procesele

verbale de lucrări ascunse, conform instructiunilor respective.

La verificarea pe faze de lucrări se va examina frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare

pe parcurs, comparându-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, în limitele

abaterilor admisibile.

În plus se va verifica prin sondaj corectitudinea înregistrărilor făcute pe parcurs, numărul

sondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faza premergătoare sau de

executare a lucrărilor.

La recepţia preliminară se va prevedea ca si în cazul verificării pe faze, însă numărul

sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale.

În plus la receptia preliminară sau dacă aceasta nu este posibilă –cel mai târziu la receptia

finală, se va verifica pe obiect în condiţiile de climă interioară proiect în anotimpuri de vârf

cu instalatia incălzire (iarna) sau de conditionare (vara) funtionând în stare de regim dacă:

- parametrii climatici interiori (temperatura, umidităti relative) corespund cu proiectul, în

limitele abaterilor admisibile cum sunt: pentru temperatură interioră :+/- 0.5º C.

- temperatura si suprafata interioară a elementelor de închidere în câmp si în zona

punţilor termice, măsurată la parametrii nominali ai aerului interior si exterior să

corespundă valorilor indicate în STAS 6472/3-8, în functie de destinaţia clădirii

- nu apare condens în dreptul punţilor termice proiectate sau în alte zone.

- îndeplinirea conditiilor de calitate a suportului (să fie uscat si curat, să nu prezinte

denivelări si asperităti, periclitând continuitatea si integritatea barierei contra vaporilor)

Materialele necorespunzătoase vor înlocui lucrări găsite necorespunzătoare în timpul

controlului se vor reface.

La receptia obiectului se vor analiza constatările consemnate.

Specificatii tehnice:

Placi rigide hidrofobizate, din vata minerala bazaltica. Placile se obţin prin topirea în cuptor

a materiilor prime minerale, fibrilizarea topiturii prin procedeul REX, aplicarea prin

pulverizare a unui liant si adăugarea de uleiuri minerale pentru protecţie împotriva

pătrunderii prafului si pentru hidrofobizare. Fibrele minerale rezultate sunt procesate sub

forma de plăci pe linia de producţie.

Aplicatii

Plăcile de vată minerală sunt concepute pentru realizarea izolaţiilor fonice si termice la

plansee, invelitoare sau in peretii de compartimentare. Placile pot fi instalate pe planseu,

sub sapa flotanta (realizata conform normativelor in vigoare, de exemplu: amestec C25/30,

cu grosime minima de 50 mm, densitate de 2000 kg/m3, armat cu plasa din otel cu ochiuri

de 150/150 mm, armare in dublu strat la colturi) sau sub placa suport (in cazul placarii cu

lemn), pentru incarcari de pana la 15 kPa (sau 1500 kg/m2 – greutate maxima a straturilor

de peste placa). La instalare se vor respecta indicatiile furnizate de fabricant.

Ambalare, transport, depozitare

Placile izolatoare sunt ambalate in pachete invelite in folie de polietilena. Plăcile trebuie

transportate si stocate evitând contactul cu apa sau orice alte deteriorari.

Avantaje

- izolare termica deosebită (conductivitate termică scăzută)

- siguranta la incendiu - material incombustibil, nu arde

- elasticitate foarte bună in regim dinamic - atenuare foarte eficientă a zgomotului de

impact

- atenuare foarte buna a zgomotului de impact de joasa frecventa (de exemplu—cel

generat de mersul descult) - comparativ cu plăcile de polistiren

- rezistenta la compresiune foarte bună

- usor de montat, netoxic

- rezistenta scăzută la trecerea vaporilor de apă

- contribuie la protectia mediului inconjurător

- hidrofobizat - nu retine apa

- durata lungă de viată si stabilitate in timp a proprietătilor

- nu este agreat de insecte, rozătoare sau paraziti

- neutru din punct de vedere chimic, nu contine materiale corozive

- lucrabilitate usoară - plăcile pot fi tăiate, găurite

XV. PROGRAM DE URMARIRE SI CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE EXECUTIE Urmarirea comportarii in timp a constructiei se va face conform cu “Normativul privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor”, indicativ P130-97 si cu reglementarile tehnice romanesti prezentate in anexa 1, pg. 31 a acestui normativ. Categoria de de urmarire in timp este: “urmarire curenta”. Urmarirea curenta consta din observarea si inregistrarea parametrilor si fenomenelor care pot modifica capacitatea de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilita prin proiect. Urmarirea curenta are, conform cu Legea nr. 10/95, art.2, par.2 , caracter permanent, durata ei coincide cu durata de existenta fizica a constructiei respective. Organizarea urmaririi curente a comportarii constructiei revine in sarcina proprietarilor si utilizatorilor, personalul trebuie sa fie atestat MLPTL. Urmarirea in timp se va efectua la producerea unor evenimente deosebite(seism, inundatii, incendii, explozii), dar nu mai rar o data pe an. Personalul insarcinat cu efectuarea acestei activitati va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in Jurnalul evenimentelor din Cartea tehnica a constructiei. Rapoartele periodice de analiza a comportarii curente vor fi analizate si avizate de catre ISC. In cazul aparitiei unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta si stabilitatea constructiei proprietarul va comanda o inspectare extinsa asupra constructiei, urmata daca este cazul de o expertiza tehnica. Instructiuni de urmarire curenta 1. Fundatii de beton armat a. Se va urmari aparitia fisurilor pe partea descoperita a fundatiilor, integritatea trotuarelor din jurul cladirii: -se masoara fisurile, se face releveul acestora si se vor pune martori pentru a se urmari evolutia in timp a acestora, -se va intocmi un raport catre proiectantul structurii in vederea luarii masurilor necesare. b. Urmarirea aparitiei planurilor de rupere ale pardoselii in jurul fundatiilor: -daca se observa ruperi de pardoseala se va verifica daca nu au aparut tasari sub fundatii, caz in care se anunta proiectantul, -daca nu sunt cedari de reazem se va repara imediat pardoseala. c. Urmarirea producerii de infiltratii dupa ploi: -daca se vor constata infiltratii se vor lua masuri pentru stabilirea cauzelor si indepartate imediat acestea, d. Se va urmari daca au aparut lichifieri ale terenului de sub fundatii, tasari ale fundatiilor mai mari decat cele prescrise de proiect, daca au aparut rotiri si se masoara valoarea acestora. Beneficiarul va intocmi un raport pe care il va inmana proiectantului structurii, iar in cazuri deosebite se vor lua masuri immediate de sprijiniri locale, descarcari de sarcini, opriri de activitati, pentru evitarea accidentelor. 2. Invelitoare

a. se verifica daca au aparut deformatii (sageti peste limita admisibila, deformatii locale, voalari). b. verificarea tinichigeriei (burlane, sorturi, jgheaburi, etc). c. etanseitatea invelitorii din produse ceramice in punctele delicate(coame, dolii, strapungeri cu tubulatura). Beneficiarul va inlocui elementele ceramice degradate. 3. Peretii portanti a. se verifica geometria zidurilor, a samburilor de b.a., daca sunt caramizi dislocate etc. b. aparitia unor defecte ca fisuri, deplanari, crapaturi, tasari, desprinderea tencuielii, aparitia condensului c. se va urmari prin ciocanire daca structura interioara prezinta modificari, degradarea caramizilor, faramitarea tencuielilor. In cazul unor ziduri portante sau semiportante fisurate se vor amplasa marcaje, repere, marci si se va observa comportarea in timp a acestora. Orice defectiune semnalata se va remedia de urgenta conform proiectului cladirii. 4. Planseul de beton armat casetat a. se urmareste daca nu au aparut fisuri, dezgoliri de armatura sau alte degradari in grinzi si planseul casetat. b. se urmareste daca nu au aparut infiltratii de apa de la acoperis. Beneficiarul va face releveul tuturor defectiunilor(degradarilor) constatate si va anunta proiectantul pentru stabilirea unor masuri imediate. Lucrarile de executie se vor executa in conformitate cu proiectul existent. Orice neconcordanta intre situatia de pe teren si proiect va fi adusa la cunostinta proiectantului general in cel mai scurt timp posibil. Proiectantul lucrarilor va fi chemat la toate fazele determinante. Anuntarea proiectantului se va face in scris cu cel putin 10 (zece) zile inaintea fazei determinante sau intermediare. De asemenea proiectantul general si proiectantii de specialitate vor fi solicitati pe santier pentru receptionarea fazelor intermediare. Cluj-Napoca Întocmit:

Decembrie, 2011 arh. Adrian Ilie