Caiet de practica

Primaria Comunei Calafindesti Judetul Suceava

Racolta Anca

FB, II, gr. II

CuprinsScurt istoric.....................................................................................................................................3

Mediul Economic.............................................................................................................................4

Educatie...........................................................................................................................................4

Turism.............................................................................................................................................4

Conacul Bucevschi...................................................................................................................4

Locul in sistemul administraţiei publice..........................................................................................5

Obiect de activitate.....................................................................................................................5

Organigrama................................................................................................................................5

2. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora....................................................7

Fundamentarea cheltuielilor de personal...................................................................................8

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii...................................................................9

1. Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire cuprind:................................................................10

2. Cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional..........................................12

3. Cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament.............12

4. Cheltuieli cu reparaţii curente...............................................................................................12

5. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii................................................................................................13

3.Subvenţii....................................................................................................................................13

Scurt istoric

Prima menţiune documentară cunoscută în prezent privind satul Calafindeşti este din 15 martie 1490. Documentul care atestă existenţa satului în acea vreme este actul prin care Ştefan cel Mare înainta Episcopiei din Rădăuţi, unde era episcop chir Ioanichie, 50 de biserici cu popi, din care 44 în ţinutul Suceava (între acestea a 27-a biserică cu popă se află la Calafindeşti) şi 6 în ţinutul Cernăuţi.

Analizând documentul, putem deduce câteva aspecte foarte importante. În primul rând, rezultă faptul că la acea vreme satul Calafindeşti aparţinea ţinutului Suceava şi mai mult ca probabil era proprietate domnească sau boierească. Documentul respectiv face referire la ”biserica cu popă” şi nu la sat, ca parte dăruită episcopiei.

Faptul că satul nu intră în jurisdicţia episcopiei ne este confirmat şi de documentul din 30 aprilie 1704, emis de domnitorul Mihai Racoviţă. Un alt aspect important este cel al vechimii satului. Documentul lui Ştefan cel Mare este datat la 15 martie 1490. Vechimea satului se pare că este mult mai mare, deoarece chiar din documentul emis în 1490, se menţionează că ”cele 50 de biserici cu popi” au fost date Episcopiei de domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432). Momentul exact când au fost dăruite cele 50 de biserici este necunoscut. Cert este că pe baza documentului se poate afirma că satul a luat fiinţă cu mult înainte de data atestării lui documentare, fiind vehiculată ideea că acesta s-ar fi format în secolul XIV sau, chiar mai timpuriu.

Comuna Calafindeşti este regiune membră a judeţului Suceava, fiind formată din satele: Calafindeşti (centru de comună) şi Botoşeniţa-Mare.

Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Calafindeşti se află situat în Podişul Dragomirnei, subunitate a Podişului Moldovei iar din punct de vedere regional, face parte din Provincia Bucovina. Satul Calafindeşti se situează pe versantul vestic al dealului Ţăranca (504m). Vatra satului se află la altitudini cuprinse între 375-504m, în timp ce teritoriul agricol aferent satului, coboară până la 340 m altitudine. Astăzi, comuna cu case mari şi îngrijite, mai poartă doar renumele oamenilor foarte gospodari care nu şi-au pierdut mândria, dincolo de greutăţile survenite: desfiinţarea micii industrii şi a CAP-ului la care lucra aproape toată suflarea comunei.

Comuna Calafindeşti este drenată de pârâiele: Hantica – trece prin satul Calafindeşti, Verichia – trece prin satul Botoşeniţa Mare, Horoaiţ – trece prin satele Calafindeşti şi Botoşeniţa Mare.

Mediul Economic

Agenţii economici de pe teritoriul comunei facilitează creşterea forţei de muncă şi în acest fel se ocupă şi populaţia dispusă în şomaj sau cea care nu are un loc de muncă stabil. Pe raza comunei Calafindeşti există mai multe companii ce ajută la dezvoltarea economică a localităţii. Activitatea economică a comunei este preponderent agricolă. Agenţii economici existenti sunt orientaţi spre: activităţi de producţie, activităţi de comerţ, servicii şi altele.

Principala ocupaţie a locuitorilor comunei este agricultura şi creşterea animalelor, dar

prima activitate reuşeste să absoarbă cea mai mare parte a populaţiei active a comunei. Acestora li se adaugă o serie de unităţi agrozootehnice din sectorul privat. Schimbarea profilului funcţional de la activităţi agricole preponderente la activităţi agricole asociate presupune dezvoltarea activităţilor economice, în special a celor din industria alimentară, precum şi a celor din sfera serviciilor.

Educatie

Şcoala Calafindeşti oferă tuturor copiilor şanse egale pentru dezvoltarea liberă, autonomă şi creativă a personalităţii, indiferent de religie si etnie. Elevii sunt trataţi în funcţie de ceea ce ar putea deveni şi sunt educaţi pentru a lucra în echipă.

Cadrele didactice acordă atenţie cunoaşterii personalităţii în vederea valorificării maxime a potenţialului individual.

Şcoala noastră îşi propune să ofere condiţii optime pentru dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor individuale, a acelor cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care vor duce la o buna integrare în viaţa socială şi profesională.

Turism

Potenţialul turistic de care beneficiază comuna poate constitui un atu al dezvoltării social-economice al localităţii. În acest sens, strategiile de dezvoltare ale administratiei locale trebuie să urmărească atragerea şi implicarea unui număr cât mai mare de locuitori în activităţi şi servicii de turism.

În comuna Calafindeşti turismul reprezintă una din activităţile economice care ocupă o poziţie privilegiată în raport cu celelalte sectoare cheie ale economiei locale.

Dezvoltarea turismului la nivelul localitatii Calafindeşti presupune integrarea activă în reţele turistice existente atât prin valorificarea potenţialului conferit de localizarea comunei faţă de principalele trasee turistice ale judeţului Suceava, cât şi prin exploatarea eficientă a obiectivelor de interesturistic existente.

Conacul Bucevschi

Conacul Bucevschi datează din anul 1925. Clădirea este proprietate privată, se află în stare bună şi se poate locui.

Locul in sistemul administraţiei publice

Structura administraţiei publice desemnează atat componentele instituţionale ale sistemului administrativ ,cat şi compartimentele funcţionale ale fiecarei instituţii. Structura nu este identică pentru toate organele administraţiei deoarece ea este determinată de sarcinile mari ce revin fiecareia şi care sunt diferite, după specialitatea lor.

Obiect de activitate

Legea administraţiei publice locale (Legea 215/2001) este cea care stabileşte principalele elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativă şi financiară exercitată pe baza şi in limitele prevăzute de lege) : Primăria are ca principală atribuţie, gestionarea resurselor de care dispune comuna. Pentru aceasta anual se elaborează şi se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli şi se stabilesc impozitele, taxele locale şi taxele speciale; Administraţiile publice locale au dreptul ca in limitele legii să aibă iniţiativă in toate domeniile cu excepţia celor care sunt date in competenţa altor autorităţi publice. Primăria este instituţia publică care duce la indeplinire hotărarile consiliului local şi soluţionează problemele curente ale comunităţilor umane in care funcţionează.

Organigrama

Principalele compartimente organizatorice ale Primăriei comunei Calafindesti sunt următoarele:

Consiliul localPrimarViceprimarAutoritate tutelară, protecţie socială, relaţii cu publiculConsilier juridicAuditor internBirou stare civilă şi resurse umaneCompartimentul financiar – contabilConsilier juridic al consiliului local

Biroul de urbanism şi agricolBiroul buget, achiziţii publice şi informatizareBibliotecăCasa de cultură

In cadrul primăriei comunei Calafindesti există următoarele compartimente :

-Biroul administraţiei publice locale şi compartiment juridic, subordonat secretaruluişi care are in subordine următoarele compartimente:

o Compartiment autoritate tutelară şi protecţie socială prin care se urmăreşte rezolvarea problemelor sociale ale membrilor comunităţii locale, aplicarea prevederilor legii 416/2001 privind venitul minim garantat, ordonanţa 81/2003 privind ajutorul pentru incălzire, intocmeşte şi aprobă dosarele care beneficiază de ajutor social, ajutor de urgenţă etc.; Are relaţii cu: compartimentul financiar contabil, compartimentul juridic, compartiment resurse umane contabil, compartimentul juridic, compartiment resurse umane ( furnizează numărul de persoane beneficiare de indemnizaţie de insoţitor pentru persoane cuhandicap).

o Compartiment agricol ( subordonat secretarului) – urmăreşte evidenţa terenului intravilan şi extravilan, intocmeşte titlurile de proprietate in cazul moştenirii, decesului etc. Acordă certificate de producător pentru persoanele producătoare de produse agricole. Relaţii financiare cu compartimentul financiar contabil şi urbanism.

o Starea civilă (subordonat secretarului) - eliberează certificate de naştere, deces, căsătorie, oficiază căsătorii, ţine evidenţa statistică a locuitorilor comunităţilor;

o Birou urbanism ( subordonat viceprimarului) – acordă avize pentru construcţii, certificate de urbanism etc.,

o Compartiment impozite şi taxe locale (viceprimar) – urmăreşte incasarea impozitelor şi taxelor şi realizarea planului de venituri pentru asigurarea necesarului de credite bugetare;

o Compartiment administrativ (subordonat viceprimarului) – format din femeia de serviciu şi doi conducători auto;

o Compartiment resurse – umane şi salarizare (subordonat primarului) – ţine evidenţa tuturor persoanelor angajate in cadrul primăriei, realizarea statelor de plată, intocmeşte registrul cărţilor de muncă, organizează concursuri pentru ocuparea posturilor vacante etc;

o Audit intern – realizează un control de legalitate, regularitate şi juridic asupra activităţii tuturor celorlalte compartimente;

o Compartimentul financiar – contabil – urmăreşte evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice, modul de angajare a creditelor bugetare. In cadrul acestui compartiment este organizată execuţia bugetară.

o Biblioteca – gestionează fondul de carte;

o Camin Cultural – organizează spectacole, discoteci, baluri, serate etc.;

o Sala de sport – organizează activităţi sportive.

2. Cheltuieli efectuate de instituţia publică şi eficienţa acestora

Contabilitatea din cadrul instituţiei publice reprezintă procesul de inregistrare a operaţiilor privind obţinerea resurselor financiare a instituţiei şi a operaţiilor de utilizare a resurselor financiare in vederea realizării scopului pentru care a fost infiinţată instituţia. Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic şi cel economic. Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de funcţionarea instituţiilor publice şi, in general de infăptuirea activităţilor cu caracter public, inclusiv a intreprinderilor cu caracter de stat. Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel naţional sau al colectivităţilor locale. In raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă, sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: -cheltuieli bugetare; -cheltuieli extrabugetare; -cheltuieli speciale; -cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de stat. Cheltuielile bugetare sunt acelea inscrise in bugetul public şi care se finanţează din fondul bugetar, adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale sau locale, in cadrul bugetului public naţional. La randul lor cheltuielile bugetare, care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se structurează in funcţie de componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la nivelul cărora se administrează resursele pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii: Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale; Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale; Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele acumulate şi utilizate direct de către instituţiile publice in cadrul propriei activităţi, fără a mai fi inscrise şi vehiculate prin intermediul bugetului de stat. Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acţiuni de interes public şi sunt finanţate din resurse publice ce se constituie in fonduri speciale, distincte, administrate direct de către anumite ministere sau alte organe de stat. Cheltuielile intreprinderilor cu capital de stat, fac parte de asemenea din sistemul cheltuielilor publice, dar, in principiu nu se reflectă in bugetul de stat şi deci nu sunt cheltuieli bugetare. Dacă avem in vedere autorităţile publice care pot angaja diferite cheltuieli publice, acestea se compun din: Cheltuieli ale administraţiei centrale de stat, finanţate din fonduri bugetare,

extrabugetare şi speciale, inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat Cheltuieli ale administraţiei locale, regionale etc, finanţate din fondurile bugetare ale entităţilor administrativ teritoriale Cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de stat. Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează in concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de acestea, in vederea funcţionării lor şi in interesul colectivităţilor locale respective. Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează in strictă corelare cu posibilităţile reale de incasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute in legi specifice şi in legile bugetare anuale. Nici o cheltuială nu poate fi inscrisă in buget şi nici angajată dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială. In cazul in care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. In acest scop iniţiatorii trebuie să elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate, nota de fundamentare care insoţeşte expunerea de motive. In această notă de fundamentare, se inscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă in vedere: -schimbările anticipate in cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani; -eşalonarea anuală a creditelor bugetare, in cazul acţiunilor multianuale; -propuneri realiste in vederea acoperirii majorării cheltuielilor; Fundamentarea cheltuielilor publice se face ţinand cont de: - Serviciile publice generale; -Cheltuieli social – culturale; - Servicii de dezvoltare publică, locuinţă, mediu şi apă; - Acţiuni economice; - Alte acţiuni; - Fonduri de garantare şi redistribuire; - Transferuri; - Imprumuturi acordate.

După natura şi aportul cheltuielilor la crearea condiţiilor privind activitatea entităţilor publice acestea se grupează in: cheltuieli de funcţionare sau curente; cheltuieli de transfer; cheltuieli de investiţii. In primăria Calafindesti există următoarele tipuri de cheltuieli: - Cheltuieli curente(de funcţionare); - Cheltuieli de capital( de investiţii); - Operaţiuni financiare.

Fundamentarea cheltuielilor de personal

In categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate lor, pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat in sectorul de

stat etc. In cadrul Primăriei comunei Calafindesti, fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole şi aliniate de cheltuieli care sunt in Titlul I din clasificaţia economică, potrivit Ordinului 1394 din 1 august 1995 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice: Art. 10 Cheltuieli cu salariile: 10.01 Fond aferent salariilor de bază; 10.02 Salarii de merit; 10.03 Indemnizaţii de conducere; 10.04 Spor de vechime; 10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă; 10.06 Alte sporuri; 10.07 Ore suplimentare; 10.08 Fond de premii; 10.09 Prima de vacanţă; 10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul; 10.11 Fond aferent plăţii cu ora; 10.12 Fond pentru convenţii civile; 10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii; 10.14 Alte drepturi salariale. Art.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat; Art. 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj; Art. 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate; Art.14 Deplasări, detaşări, transferuri; 14.1 Deplasări , detaşări, transferuri in ţară; 14.2 Deplasări in străinătate; Art. 15 Tichete de masă; Art. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale. Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate pe durată exerciţiului bugetar. Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ţinandu-se cont de statele de funcţii care cuprind: numărul de personal ( inclusiv posturile vacante), salariul de bază şi alte sporuri pentru fiecare persoană in parte. Statele de funcţii, stau la baza fundamentării cheltuielilor de personal pentru anul in curs. De asemenea la fundamentarea cheltuielilor de personal se mai ţine cont de:- premiile de 2% pentru personalul contractual;- premiile de 10% pentru funcţionarii publici;- premiul anual;- ore suplimentare.

Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii In categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achiziţionarea materiilor prime şi materialelor, obiectelor de inventar, combustibilului, energiei, instalaţiilor, mijloacelor de transport ş.a. necesare consumului curent sau inzestrării cu active fixe corporale a intreprinderilor sau instituţiilor de stat. Cheltuielile materiale şi de servicii sunt, in principal, cheltuieli de intreţinere şi gospodărire a spaţiilor şi secţiilor unde işi desfăşoară activitatea Primăria comunei

Calafindesti. Sunt aici cuprinse cheltuieli care privesc: incălzirea, iluminatul, apa, canal,salubritate, poştă, telefon, telex, televizor, telefon, fax, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări servicii necesare primăriei. Alocaţiile pentru instituţiile publice ale căror cheltuieli materiale şi prestări servicii se asigură, potrivit legii, din venituri funcţie de programul de activitate al acestora, analizandu-se oportunitatea şi eficienţa fiecărei cheltuieli asigurandu-se condiţiile normale de funcţionare pentru fiecare instituţie. Conform metodologiei, fundamentarea acestor cheltuieli se va face in raport cu indicatorii specifici fiecărei acţiuni, utilizandu-se şi de această dată formularele intocmite de Ministerul Finanţelor Publice. In cadrul Primăriei comunei Calafindesti, fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii se face pe articole şi aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse in Titlul II din clasificaţia economică, potrivit Ordinului 1954/2005 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice: Art. 21 Drepturi cu caracter social: 21.01 Rechizite şcolare; 21.02 Transport elevi, studenţi, şomeri, asistaţi, bolnavi, invalizi şi insoţitorii lor; 21.03 Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor; 21.04 Drepturi pentru donatorii de sange; 21.05 Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale; 21.06 Drepturi in natură pentru elevi; Art. 22 Hrană 22.01 Hrană pentru oameni; 22.02 Hrană pentru alimente Art. 23 Medicamente şi materiale sanitare: 23.01 Medicamente; 23.02 Materiale sanitare; Art. 24 Cheltuieli pentru intreţinere şi gospodărire: 24.01 Incălzit; 24.02 Iluminat şi forţă motrică; 24.03 Apă, canal, salubritate 24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax; 24.05 Furnituri de birou; 24.06 Materiale pentru curăţenie; 24.07 Alte materiale şi prestări de servicii; Art. 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional Art. 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament; 26.01 Lenjerie şi accesorie de pat; 26.02 Echipament; 26.03 Alte obiecte inventar de mică valoare şi scurtă durată; Art. 27 Reparaţii curente; Art. 28 Reparaţii capitale; Art. 29 Cărţi şi publicaţii; Art. 30 Alte cheltuieli: 30.01 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor; 30.02 Protocol; 30.03 Protecţia muncii; 30.07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.

1. Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire cuprind:

a) Cheltuieli pentru încălzit, se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie electrică, gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului intocmit in preţuri curente. Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinand cont de următorii indicatori:- total suprafaţă radiantă;- consum agent termic;- număr ore incălzire;- tarif pentru o gigacalorie;

Cheltuielile cu incălzirea se determină cu următoarea relaţie:

Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr orede incălzire * tarif gigacalorie

b) Iluminat şi forţă motrică, cuprind cheltuielile care se vor efectua pentru plata energiei electrice, evaluate conform devizului ţinandu-se cont de următorii indicatori:- număr ore de iluminat şi funcţionare aparatură;- număr corpuri de iluminat;- consum de energie electrică;- tarif pentru 1 KW;

Cheltuielile pentru iluminat = consum energie * tarif KW şi forţă motricăelectrică

c) Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plată furnizorilor de apă rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi potrivit devizului. Pentru dimensionarea cheltuielilor pentru apă, canal, salubritate se vor lua in calcul următorii indicatori:- consum apă potabilă (mc);- consum de apă caldă (mc);- tarif pentru un mc de apă caldă şi pentru apă rece;- tarif pentru servicii de canalizare;- tarif pentru servicii de salubritate;Astfel vom avea:- apă rece menajeră: mc * tarif/mc;- canal: mc;- gunoi: tone;

d) Poştă, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile pentru plata serviciilor poştale, a abonamentelor telefonice, radio, televizor, a convorbirilor telefonice, telex. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se va ţine cont de următorii indicatori:- cheltuieli cu corespondenţa internă şi externă;- număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;- tariful pentru abonament servii telefonice, telex, fax, alte servicii;- tarif pentru abonament radio şi TV;

Cheltuieli telefon = abonament * număr luni * număr impulsuri * tarif/impulsCheltuieli poştale = Σpi * qi unde:

Pi = preţul unei scrisori;Qi = numărul mediu de scrisori expediate;

e) Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se evaluează conform borderoului. Astfel in dimensionarea acestor cheltuieli se va ţine seama de:- numărul de persoane care folosesc rechizite de birou şi imprimate tipizate;- cheltuială medie pe persoană cu furniturile de birou; Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent. Formula de calcul a cheltuielilor cu furnituri de birou este:Cheltuieli cu furnituri de birou = număr pers.*cheltuiala medie/persoană/lună * număr deluni

f) Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de materiale de curăţenie. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au in vedere următorii indicatori:- număr de birouri;- suprafaţa de curăţat;- tipul de materiale de curăţenie necesare (detergenţi, dezinfectanţi, perii găleţi etc);- cantitate;- preţ unitar; Relaţia de calcul este următoarea:Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material

g) Alte materiale şi prestări servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale pentru prevenirea incendiilor, materiale pentru intreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, servicii prestate de gardieni publici şi alte cheltuieli de intreţinere a maşinilor de calcul de birou, cheltuieli de transport privind materialele, combustibili, obiecte de inventar.

2. Cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( art. 25) se referă la cheltuielile cu procurarea materialelor, precum şi la alte cheltuieli cu caracter funcţional, specifice fiecărui domeniu de activitate, care asigură funcţionarea in bune condiţii a activităţii primăriei comunei Calafindesti. In această categorie sunt incluse:

3. Cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipamentvizează fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de obiecte cu caracter funcţional sau de uz administrativ gospodăresc: lenjerie şi accesorii de pat, feţe de masă ( in cadrul creşei care se află in subordinea primăriei); echipament ( sector – echipament de protecţie); Aceste cheltuieli se estimează in funcţie de necesarul de obiecte de inventar, echipamente de lucru, de cantitate şi preţul unitar al acestora. Relaţia de calcul pentru acest tip de cheltuială:Cheltuieli cu obiecte de inventar = cantitate * preţ unitar

4. Cheltuieli cu reparaţii curente cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii curente executate in regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea tamplăriei, reparaţii la zidărie, acoperiş, pardoseli etc), instalaţii utilaje, mobilier; costul lucrărilor de reparaţii executate de terţi la clădire, instalaţii, utilaje, mobilier, inclusiv costul devizelor.

5. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii vizează următoarele cheltuieli:- plăţile făcute in scopul procurării de cărţi pentru bibliotecă, ce se află in subordinea primăriei;- costul abonamentelor la publicaţii (ziare, reviste de specialitate din ţară sau străinătate);- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, Colecţia de acte normative utilizate in activitate; Indicatorii utilizaţi pentru fundamentarea cheltuielilor sunt proveniţi din evaluarea ce are la bază: cantitatea şi preţul unitar.

Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii = număr de abonamente * valoarea abonamentului

Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii:1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită materiale/obiecte de inventar;2 – Referatul de necesitate este inaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar, care trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;5 – Referatul de necesitate se intoarce la responsabilul cu achiziţii publice;6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;9 – Gestionarul intocmeşte nota de intrare recepţie10 – N.I.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil, anexă la factură;11 – Se intocmeşte bonul de consum/dare de consum;12 – Compartimentul financiar contabil intocmeşte ordinul de plată ;13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;14 – Trezoreria efectuează plata.

3.Subvenţii

In cadrul Primăriei Calafindesti, fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse in titlul trei din clasificaţia economică: Art. 35. Subvenţii: 35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice; 35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi; 35.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;

1. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate instituţiilor publice, ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor.Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local.

2. Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată pentru energia termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe valoarea adăugată. Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat intre eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele comensurabile sau estimative, optenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat. In condiţiile in care nevoile publice reclamă bunuri publice de valori ridicate şi resursele statutului nu sporesc la fel de rapid se crează un decalaj de ritm care duce la o stare permanentă de insuficienţă a resurselor necesare. Aprecierea eficienţei cheltuielilor publice este de competenţa factorilor de decizie politică şi a celor executivi.Pe parcursul procesului de utilizare a fondurilor alocate pot fi găsite soluţii de minimizare a costurilor , a investiţiilor sau a cheltuielior curente privind serviciile publice. Eficienţa cheltuielilor publice trebuie să ia in considerare faptul că resursele financiare publice sunt limitate şi deci ele trebuie să fie optimizate maximal.Depăşirea gradului de suportabilitate ale resurselor bugetului de stat şi a celor locale descurajează plata contribuţiilor bugetare şi incurajează frauda şi evaziunea fiscală, ca urmare este Trezorerie B.R.D. necesară folosirea eficientă a resurselor bugetare alocate pentru a se putea acoperi cat mai multe nevoi sociale. Creşterea eficienţei cheltuielilor publice este rezultatul folosirii analizei cost-beneficiu care presupune o abordare mai obiectivă şi măsurabilă a acţiunilor care trebuie intreprinse in interes public. Este o metodă frecvent folosită in deciziile de infrastructură publică referitoare la apă, canal şi transporturi. Aceasta presupune :- definirea clară a obiectivelor care trebuie atinse- identificarea resurselor posibile şi a mijloacelor tehnice necesare realizării obiectivelor- determinarea costurilor şi a avantajelor pe care le prezintă soluţiile alternative proiectate- compararea costurilor şi a avantajelor mijloacelor luate in calcul.

In analiza eficienţei economice a cheltuielilor publice se folosesc indicatori ai utilizarii efective.Cu ajutorul acestor indicatori se compara rezultatele obţinute in perioadele anterioare cu cele privind perioadele pentru care se efectuează analiza, identificandu-se cauzele care au determinat rezultatele obţinute şi măsurile care se impun pentru imbunătăţirea acestor rezultate.Se folosesc instrumente specifice de normare, astfel: - pentru cheltuieli cu materii prime , materiale , combustibili, energie , se stabilesc indici ai consumurilor specifice şi ai gradului de utilizare a acestora , in raport cu numarul de unităţi de produse finite care se pot obţine prin exploatarea normală a capacităţii de producţie . - pentru cheltuieli cu salariile se folosesc normele de muncă , salariile sunt corelate cu calitatea muncii, competenţa profesională , cu nivelul preţurilor şi tarifelor. - cheltuielile cu dobanzile se stabilesc pe baza volumului de credite bancare minimnecesare.