Caiet de Practica

Programul de studiu:asistenta medicala-caiet de practica1. ASEPSIA I ANTISEPSIA

1. Definiii: asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizeaza

dezinfectia. Ambele metode se folosesc simultan si se completeaza reciproc.

I. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care este impiedicat

contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura profilactica.

Louis Pasteur (18221895) este considerat parintele asepsiei moderne, alti savanti al

cror nume se leaga de acest domeniu fiind rusul Elie Metchnikoff (1845 - 1916) si

romnul Victor Babes (1854 - 1926).

II. Antisepsia (anti = mpotriva, sepsis = putrefactie) reprezinta totalitatea masurilor

prin care se realizeaza distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in

mediu. Este o metoda curativa.

Joseph Lister este considerat promotorul antisepsiei n chirurgie.

Sterilizarea reprezinta totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a

tuturor germenilor, patogeni sau saprofiti. Reprezint forma cea mai completa de

dezinfectie, capabila sa distruga germenii chiar si n forma lor sporulata.

Dezinfectia reprezinta totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice si

farmacologice ce determina indepartarea, inactivarea, distrugerea germenilor patogeni din

mediu.

2. Obiective.

I. Asepsia reprezinta latura profilactica a dezinfectiei si se adreseaza tuturor momentelor

ce prezinta riscul de contaminarie a plagii chirurgicale.

Se realizeaza printr-un ansamblu de metode:

- dezinfectia mainilor chirurgului si protejarea cu manusi sterile

- dezinfectia campului operator

- sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale

- gesturi aseptice asupra plagii postoperatorii

Sterilizare, ce se poate efectua prin:

mijloace fizice - mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante

mijloace chimice - formol, oxid de etilen, glutaraldehida

1. Mijloace mecanice: curatirea mecanica si spalare cu apa, detergenti si sapun (se

adreseaza instrumentarului, materialului moale, minilor chirurgului si cmpului

operator).

2. Cldura - mecanismul de actiune este reprezentat de precipitarea proteinelor din

membrana bacteriana, la temperaturi de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si

4denaturarea proteica. Sensibilitatea la cldur este direct proportionala cu continutul in

apa al celulei - microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la cldur,

formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative.

A. Sterilizarea prin caldura uscata

Flambarea - procedeu vechi si imperfect, folosit in conditii de urgenta, cu

trecerea prin flacara a instrumentelor metalice sau aprinzand alcoolul turnat peste

instrumente. In prezent se foloseste doar pentru flambarea gatului fiolelor sau

gurii eprubetelor

Incalzirea la incandescenta - sterilizare rapida si sigura, dar distruge

instrumentele. Este folosita doar la sterilizarea ansei bacteriologice

Fierul de calcat - realizeaza temp. de 200-300 C, cu distrugerea germenilor de

pe tesaturi. Se foloseste in sterilizarea lenjeriei pentru nou-nascuti, material moale

pentru pansat

B. Sterilizarea prin aer cald se realizeaza cu ajutorul pupinelului, la temp. de 160 - 180

C si este alcatuit din:

- carcasa - cutie paralipipedica, cu pereti dubli, intre care exista un spatiu

prin care circula aerul cald; peretele exterior este termoizolant,cel interior

este perforat si permite comunicarea dintre interiorul pupinelului si spatiul

dintre pereti; interiorul carcasei este prevazut cu rafturi

- sistem de ventilatie - ventilator ce uniformizeaza temperatura aerului,

favorizand circulatia continua

- sistem de masura temperatura- termometru cuplat la un termocuplu ce

regleaza temperatura in pupinel

- sursa de caldura- rezistenta electrica

- sistem de reglare si control - buton de reglare a temperaturii si a duratei de

sterilizare

Se pot steriliza instrumente metalice, obiecte din sticla, ceramica, unele

pulberi

C. Sterilizarea prin caldura umeda - prezinta o penetrabilitate mai mare, si realizeaza

sterilizarea la temperaturi mai mici.

Fierberea - foloseste fierbatoare speciale, electrice, cu temperatura de lucru de

100 grade, ce poate fi crescuta cu 2-3 grade prin adaos de formol sau carbonat de

sodiu, timp de 30-40 min. Metoda este abandonata astazi, dar in trecut era folosita

pentru sterilizarea seringilor

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru materialele

si instrumentele chirurgicale, prin autoclavare. Metoda are la baza cresterea

temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm. - 120C, 2 atm.

- 136C, 3 atm. - 144 C ( la 120 C sunt distrusi toti germenii. inclusiv formele

sporulate).

Se realizeaza prin intermediul autoclavului:

5- un cazan cu pereti dubli, ce comunica intre ei prin orificii situate in

partea superioara; spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin

intermediul unor robinete; capacul este strabatut de orificii la care sunt

adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa

de siguranta

- sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la uzina

spitalului sau de la un cazan propriu al instalatiei, electric sau pe baza de

gaze

- robinete de admisie abur in autoclav, evacuare condens, evacuare abur,

uscare; se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm.

- autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid

Se pot steriliza : materialul moale, seringi, tuburi de dren, instrumentar chirurgical

Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 C, urmat de racire

brusca. Se utilizeaza pentru lapte, bere, medii de cultura.

Asigur o distructie de 90-95% din germenii patogeni. Deosebim pasteurizare:

- inalta - fierbere 80 sec. la 80-90 C

- joasa - fierbere 30-60 min la 60 C

3. Raze ultraviolete - sursa de emisie este reprezentata de lampi cu mercur sau cadmiu.

- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea

proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusi si germeni

anaerobi

- raza de actiune 1,5-2 m., durata de eficienta este de 30-40 min.

- sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete

4. Radiatiile ionizante - radiatia gama produce distrugerea microbilor prin excitarea si

ionizarea atomilor materiei cu care vine incontact. O parte din germeni sunt distrusi, la

altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata

cresterea si inmultirea pe o anumita perioada de timp

- avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele

de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani

- sunt sterilizate solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura,

instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi

5. Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, actioneaza prin distrugerea

membranei si liza celulara.

6. Liofilizare - desicatie in vid la temp. de -138 C. Se utilizeaza in sterilizarea serurilor,

vaccinurilor.

7. Sterilizarea prin mijloace chimice: se utilizeaza oxidul de etilen, aldehidele.

A. Oxidul de etilen este un gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil (amestecat cu

freon isi pierde aceasta capacitate).

- penetreaza plasticul, cauciucul, lemnul, hartia, textilele

actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, vegetante sau

sporulate

- sunt folosite etuve speciale, la 40 C, 4 ore, la 1-1,5 atm

- se sterilizeaza instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi,

catetere, ace, materiale de sutura

B. Aldehidele - glutaraldehida si formaldehida. Se realizeaza sterilizarea prin imersie

sterilizarea la rece.

- glutaraldehida - Cidex, Deconex - cu actiune bactericida, fungicida,

viricida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui, plasmei, urina ;

Utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic, laparoscopic, alte

instrumente din plastic, in solutie de 1%, 30 min, cu valabilitate de 14

zile

- formaldehida 40% - formol sub forma de vapori, la rece (pastile de 1 g

paraformaldehida), utilizat pentru sterilizarea cistoscoapelor, sondelor,

cu minim 24 h contact

Utilizat la cald pentru dezinfectia incaperilor.

Utilizarea formolului pentru sterilizare nu se mai foloseste astazi,

datorita riscului cancerigen.

II. Antisepsia - foloseste o serie de mijloace chimice:

antiseptice - substanta cu actiune bactericida sau bacteriostatica care se aplica pe

tesuturi vii

dezinfectante - substanta folosita pentru distrugerea germenilor de pe diverse

obiecte, produse septice sau din mediul extern.

Antisepticele si dezinfectantele trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:

- sa aiba actiune rapida si durabila;

- sa distruga ct mai multi germeni n concentratii ct mai mici;

- sa nu actioneze toxic pe tesuturile pe care se aplica si sa nu tulbure

mecanismele de aparare favoriznd astfel o infectie bacteriana;

- sa nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele care urmeaza

sa fie dezinfectate;

- sa fie usor solubila n apa iar odata solvita sa dea un amestec stabil (sa nusi modifice proprietatile n timp);

- sa-si mentina proprietatile antiseptice n orice mediu.

A. Antisepticele - sunt reprezentate de:

1. Iod - tinctura de iod (solutie alcoolica de iodura de sodiu), solutie Lugol, iodofori (combinatii ale iodului cu polivinilpirolidona, detergenti, rezultnd preparate

mai putin iritante pentru piele: Betadine, Septozol etc.)

Se folosesc pentru dezinfectia tegumentelor.

Nu se pune n contact cu o plaga sau cu mucoase deoarece coaguleaza proteinele;

aplicat pe seroase, favorizeaza constituirea de aderente; n contact cu plagile

secretante, degaja acid iodhidric, iritant pentru tegumente;

Actualmente exista derivati de iod ce se pot utiliza si pe mucoase, plagi.

72. Alcool 70%: nu se aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos deoarece

produce deshidratare si denaturare celulara (coagulare a proteinelor); nu actioneaza asupra formelor sporulate si a bacilului Koch;

Folosit n afectiuni inflamator-infectioase, n aplicatii scurte (5-10 minute), pentru

efectul revulsiv (priessnitz alcoolizat);

3. Substante pe baza de clor: hipoclorit de sodiu, cloramine (actiune pe bacteriile

Gram + / Gram - si pe bacilul Koch;

Solutia folosita pentru dezinfectia plagilor si mucoaselor se obtine prin dizolvarea

comprimatelor de cloramina B de 500 mg ntr-un litru de apa;

Solutiile folosite pentru dezinfectia obiectelor sanitare ce vin n contact cu

produse organice au concentratii mai mari.

Clorhexidina (compus organic al clorului n solutie de alcool izopropilic), fara

actiune asupra germenilor sporulati si a micobacteriilor

4. Substante care degaja oxigen:

Apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de oxigen [H2O2] folosita pentru

antisepsia plagilor si a mucoaselor. Pe lnga efectul antiseptic, n primul rnd ndreptat

mpotriva germenilor anaerobi, prezinta o tripla actiune:

- mecanica de ndepartare a resturilor tisulare sau corpilor straini din zonele

profunde sau fundurile de sac ale plagilor delabrante prin efectul de spumare

efervescent al reactiei exoterme de eliberare a oxigenului,

- hemostatica pe vasele mici

- citofilactica favorizare a proliferarii si migrarii celulare cu aparitie a tesutului

de granulatie;

- efect antiseptic, ndreptat in principal mpotriva germenilor anaerobi

Permanganat de potasiu (KMnO4 ) se prezinta sub forma de cristale de culoare violet

si se foloseste sub forma de solutie 0.1-0.5% pentru dezinfectia mucoasei vaginala,

vezicala sau bucala, ca si a plagilor infectate cu anaerobi

5. Acizi si baze: acid boric - n chirurgia generala este folosit ca pulbere formata din

cristale albe pentru antisepsia plagilor, fiind activ si pe piocianic; n plus, actioneaza

asupra sfacelurilor, tesuturilor necrozate si crustelor, pe care le macereaza, facilitnd

astfel eliminarea lor si dezvoltarea tesutului de granulatie prin care se realizeaza

vindecarea plagilor;

6. Derivati ai metalelor grele (mercur, argint): fenosept (borat fenilmercuric n

solutie apoasa 2%o), rar folosit pentru dezinfectia minilor, a plagilor si a instrumentarului), nitrat de argint - cristale folosite la cauterizarea de tesuturi

aberante, solutie folosita pentru instilatii vezicale n urologie

7. Detergenti: anionici (folositi la spalarea lenjeriei), cationici (actiune bactericida,

fungicida si virucida).

Cel mai folosit n chirurgie este bromocetul - solutie hidroalcoolica de bromura de

cetilpiridinium utilizata pentru aseptizarea unor plagi, arsuri si a tegumentelor, ca si

pentru dezinfectarea instrumentarului, lenjeriei, veselei, ncaperilor

8. Alte substante: formol (solutie de formaldehida 40%), ntrebuintata ca dezinfectant si conservant al tesuturilor; este bactericid si sporicid extrem de puternic,

iritant nsa pentru ochi si caile respiratorii; utilizat in trecut in spitale pentru

dezinfectia periodica a ncaperilor, fenol, acid fenic, violet de gentiana (colorant

derivat de trifenilmetan folosit ca antihelmintic n oxiuriaza si ca topic bactericid

8si antifungic n dermatologie), rivanol (lactat de etoxi-diaminoacridina, cu

eficacitate antiseptica ndoielnica)

III. Pregatiri preoperatorii in vederea diminuarii riscului de aparitie a unor infectii

postoperatorii, trebuie respectate cateva reguli:

nu se panseaza plagi septice si nu se efectueaza TR, TV

mana cu unghii taiate scurt, fara plagi

in filtrul isi schimba incaltamintea si echipamentul

dezinfectia atenta a mainilor

baia inainte de operatie a pacientului

raderea regiunii respective

dezinfectia regiunii respective

TEST

1. Definiti asepsia si antisepsia

2. Enumerati mijloacele fizice de sterilizare, ce utilizeaza caldura

3. Sterilizarea prin caldura umeda

4. Sterilizarea utilizand radiatiile U.V. sau ionizante

5. Mijloace chimice de sterilizare

6. Enumerati substantele utilizate ca antiseptice

7. Conditii ce trebuie indeplinite de o substanta antiseptica

8. Pregatiri preoperatorii ce trebuie indeplinite pentru diminuarea

riscului de aparitie a infectiilor

92. INJECTIILE

Definiie Injeciile reprezint mijlocul prin care introducem o substan n esuturi, cu

ajutorul seringii, n scop terapeutic sau diagnostic.

Obiective administrarea parenteral ofer o serie de avantaje:

dozarea precis a substanei

aciune rapid dup administrare

absorbie complet

se poate folosi cnd calea oral este inutilizabil

se pot administra substane ce sunt distruse sau inactivate de sucurile

digestive

se pot administra la bolnavii aflai n stare de incontien sau recalcitranti

se pot introduce substane n scop explorator sau diagnostic

Tehnica

a) Materiale necesare:

Pentru efectuare unei injecii avem nevoie de:

sering

ace sau branule

substana injectabil

antiseptice, tampon, leucoplast

- Seringa se folosesc seringile din material plastic, de unic folosin, sau din

sticl. Este alctuit din:

corpul de pomp cilindric, are marcate pe el gradaii -

capacitate de 1, 2, 5, 10, 20 ml.

piston este clindric, etan.

Orice sering trebuie s fie - etan, gradat corespunztor scopului pentru care

este folosit, steril

- Acele au diferite dimensiuni, n funcie de utilizare:

pentru injecii intradermice au lungime 10 25 mm, grosime 0,4

mm i bizou scurt

pentru injecii subcutanate au lungime 25 30 mm, grosime 0,6

0,8 mm i bizou lung

pentru injecii intramusculare sunt lungi de 50 80 mm, grosime

0,7 0,8 mm i bizou lung

pentru injecii intravenoase au lungime 30 40 mm, grosime 0,8

1 mm i bizou scurt

10- Substanele injectabile sunt livrate n fiole, flacoane, pungi, n stare lichid sau

sub form de pulberi (insotite de solvent), coninutul fiind steril. Obligatoriu

trebuie specificate: denumirea substanei, cantitatea, concentraia, calea de

administrare, data fabricaiei i valabilitatea.

- Substanele antiseptice alcool, tinctur de iod - pentru dezinfecia regiunii

- Garou n cazul injeciilor intravenoase

b) Calea de administrare exista mai multe cai de administrare a substantelor

parenteral.

Substanele injectabile se pot administra:

intradermic

subcutanat (hipodermic)

intramuscular

intravenos

intraarterial

intracavitar

intraosos

n principiu, diferitele substante se administreaza astfel:

sarurile metalelor grele (bismut, mercur, iod, calciu,

aur) se introduc intramuscular

substanele uleioase se injecteaz intramuscular

profund

soluiile izotonice se pot injecta pe orice cale

soluiile hipotonice se administreaz n circulaia

sanguin (intravenos, intraarterial)

cantitile mari de substane (soluii perfuzabile,

snge, derivate de snge) se introduc intravenos sau

intraarterial

pentru explorarea funciei anumitor organe sau

vizualizarea sistemului arteriovenos, substanele se

introduc direct n circulaia sanguin (intravenos,

intraarterial)

Unele substane pot determina reacii de hipersensibilitate din partea bolnavului,

ceea ce necesit testarea prealabil a sensibilitii.

c) Pregtirea seringii:

montarea seringii (cele de unic folosin sunt montate) i adaptarea

acului

ncrcarea seringii se face respectnd regulile se asepsie i antisepsie.

- Se ia fiola i se golete lichidul din gtul acesteia

11- Se dezinfecteaz cu alcool i se taie cu o pil special,

sau se rupe catul fiolei

- Se introduce acul n fiol i se aspir cu grij

coninutul

- Se evacueaz aerul din sering

- Se schimb acul seringii.

d) Pregtirea regiunii n care se execut injecia. Tegumentul trebuie s fie indemn,

fr leziuni sau infecii (dermit, foliculit). Se dezinfecteaza locul.

n funcie de tipul de injectare se fac si alte manevre: aplicarea garoului i fixarea

venei, reperarea pulsaiilor unei artere.

e) Efectuarea injeciei propriu-zise

Bolnavul este bine s fie n clinostatism (pericol de lipotimie).

1. Injecia intradermic

Scop:

diagnostic se injecteaz diverse antigene sau alergeni care in contact cu

anticorpii din organism produc o reacie eritemopapuloasa la locul injectarii

(intradermoreactie)

terapeutic n desensibilizri

Zona de elecie faa anterioar a antebraului

Tehnic

se folosete seringa de 1 ml, ace mici, subiri, cu bizou scurt.

dezinfecia zonei respective

se introduce vrful acului paralel cu suprafaa pielii, strict intradermic i se

injecteaz 0,1 0,3 ml. La locul injectrii apare o mic papul, iar pielea ia

aspectul de coaj de portocal.

2. Injecia subcutan se face n scop terapeutic

Zona de elecie:

faa anteroextern a coapsei

faa posterioar a braului

faa lateral a toracelui

perete anterolateral abdominal

Tehnic:

se dezinfecteaz tegumentul

se prinde pielea cu indexul i policele stng pn face o cut, la baza creia

introducem acul paralel cu suprafaa zonei

3. Injecia intramuscular se face n scop terapeutic

Zona de elecie:

regiunea fesier obligatoriu cadran superoextern

regiune deltoidian

faa anterioar a coapsei

Tehnic

se dezinfecteaz tegumentul

acul ataat la sering se introduce profund n masa muscular printr-o micare

brusc

se aspir puin cu seringa (pentru a verifica dac nu s-a ptruns ntr-un vas)

se injecteaz lent substana

Injecia intravenoas se face n scop diagnostic (introducere de substan de contrast)

sau terapeutic i const n introducerea substanei direct n circuitul sanguin.

Zona de elecie venele superificale de la plica cotului (n principiu se poate injecta

n orice ven superficial)

Tehnic

se aplic un garou strns moderat, care s comprime numai reeaua venoas

superifical, nct s produc staza venoas

se dezinfecteaz regiunea

cu indexul se imobilizeaz vena ce urmeaz s fie puncionat

acul montat la sering, bizoul n sus, n unghi ascuit, se introduce acul

se aspir uor (sngele ptrunde n sering)

se nltur garoul i se injecteaz substana lent sau rapid

Injecia intraarterial se face n scop explorator (arteriografii) sau terapeutic.

Se puncioneaz artera femural, artera carotid, aorta abdominal.

Injecia intracavitar se face n scop diagnostic sau terapeutic.

Injecia intraosoas - se face n scop terapeutic (perfuzii de snge la copil stern,

creasta iliac, trohanter, maleola tibial, peronier) sau pentru

anestezii intraosoase.

f. Incidente, accidente:

- neparea unui vas sanguin apare snge n sering la aspiraie. Se retrage puin acul.

- neparea unui nerv apare durere vie, intens, ce iradiaz de-a lungul nervului. Se

retrage acul.

- Hematomul postinjecional

- Ruperea acului

- Flegmonul postinjecional datorit unor defecte de asepsie sau injectrii unor

substane necrozante

- Tromboflebita iritaia lumenului venos de substan injectat intravenos

- Embolia prin injectarea de aer sau substane uleioase.

TEST

1. Avantajele administrarii parenterale de substante

2. Materiale necesare in efectuarea unei injectii

3. Cai de administrare a substantelor injectabile

4. Modalitati de administrare a unor categorii de substante

injectabile

5. Pregatirea seringii pentru efectuarea unei injectii

6. Injectia intradermica

7. Injectia subcutanata

8. Injectia intramusculara

9. Injectia intravenoasa

10.Incidente si accidente in efectuarea unei injectii

3. CATETERISMUL VENOS

1. Definiie cateterismul venos se defineste ca totalitatea modalitilor prin care se

asigur acces direct, disponibil n permanen i de durat, la sistemul vascular al

unui pacient .

2. Obiectivele cateterismului venos presupune instalarea unui tub de plastic n lumenul

venos, percutan sau prin denudare venoas.

Vena cateterizat poate aparine sistemului venos periferic (superficial sau

profund), sau poate fi reprezentat de una din venele cave - cateterism venos central.

3. Indicaiile cateterismului venos sunt:

- prelevarea repetat de snge de la bolnav pe parcursul unei perioade mai

lungi

- administrarea rapid sau prelungit de perfuzii i/sau transfuzii

- alimentaie parenteral

- terapie intravenoas prelungit

- msurarea presiunii venoase centrale i monitorizare hemodinamic cu

cateterul Swan Ganz

- stimularea cardiac temporar sau permanent

- hemodializ i alte tehnici de epurare extrarenal (hemofiltrare,

hemoperfuzie)

4. Tehnic - Pentru o terapie intravenoas prelungit i posibilitatea administrrii unor

volume mari de lichide, puncia venoas trebuie completat cu cateterizarea

venelor.

Dup puncionare, se introduce un cateter care s ajung ntr-o ven central,

adic proximal de ultima valvul venoas, ideal la distana de 1 cm de

vrsarea venei cave superioare in atriul drept (pentru cateterismul venos cav

superior) i imediat sub locul de vrsare al venelor renale (n cazul

cateterizrii venei cave inferioare).

Pentru aceasta se pot ataa catetere lungi, introduse prin puncionarea venelor

periferice (ale plicii cotului, vena safen intern, vena femural), sau catetere

scurte, cnd accesul venos este n vecintatea venei cave (puncia venei

subclaviculare, venei jugulare interne sau externe, trunchi brahiocefalic).

Se poate plasa cateterul la jumtatea drumului dintre periferie i vena cav

superioar, cu vrful cateterului la jonciunea dintre vena axilar i vena

subclavicular, apreciindu-se c astfel sunt preluate toate funciile unui

cateterism venos central.

a) Puncionarea venelor periferice

15Cea mai facil modalitate de acces intravenos este puncia venoas, urmat sau nu de

cateterism venos.

Se utilizeaz: - ace de oel tip Luer

- canule scurte din teflon

- truse catetere

- trusa de perfuzie

Loc de elecie - venele dorsale ale minii

- vena cefalic spre partea radial a antebraului

- vena bazilic spre partea ulnar a antebraului

- vena median a antebraului

- venele dorsale ale piciorului

Puncionarea - cateterizarea venelor cefalic i bazilic

Locul de elecie pentru puncie este plica cotului.

Materiale necesare

- soluie antiseptic, ac, a pentru fixarea cateterului

- tampoane

- mnui sterile

- ac puncie din oel sau teflon cu mandren

- cateter de circa 50 cm

- trus de perfuzie, substane perfuzabile

Tehnic

- se aplic garoul n treimea inferioar a braului

- degresarea i dezinfecia regiunii plicii cotului

- se stabilizeaza vena cu indexul sau policele mainii stangi

- puncionarea venei cu ac gros conectat la sering

- se desface garoul dup puncionare i se introduce cateterul prin lumenul

acului n ven (de preferat vena bazilic care are diametrul mai mare i se

continu cu vena axilar)

- se scoate acul de puncie din ven i se conecteaz cateterul la trusa de

perfuzie

- fixarea cateterului la piele

- control radiologic pentru verificarea poziiei cateterului

Cateterizarea venei jugulare externe

Locul de elecie este la jumtatea distanei dintre unghiul mandibulei i

clavicul

- Poziia bolnavului n decubit dorsal, n Trendelenburg (15 - 20) cu capul

rotit n partea opus

- Anestezie local cu xilin 1%

- Se stabilizeaz i comprim vena cu indexul i policele minii stngi

16- Cu mna dreapt se inser canula de teflon prin tegument i ven, ca la orice

puncie venoas i se introduce cateterul care se adapteaz la trusa de

perfuzie

Cateterizarea venei subclaviculare

Locul de elecie variaza functie de tipul de abord infraclavicular sau

supraclavicular

- Poziia bolnavului n decubit dorsal, cu umerii relaxai i braele ntinse pe

lng corp, capul flectat n direcie opus


- abord infraclavicular la unirea 1/3 interne cu cea mijlocie a claviculei

- acul de puncie adaptat la sering se introduce

sub un unghi de 15 medial i ascendent ntre

clavicul i prima coast

- se aspir uor, n permanen. Cnd se ptrunde

n ven, va veni snge abundent

- se introduce cateterul i se adapteaz la trusa de

perfuzie

- abordul supraclavicular puncia se face la vrful unghiului format de

faa superioar a claviculei cu limita lateral a

inseriei muchiului sternocleidomastoidian sub

un unghi de 45

Cateterizarea venei jugulare interne

Locul de elecie se poate utiliza abordul medial sau lateral

- Poziia bolnavului n decubit dorsal, n uor Trendelenburg (20) cu capul

flectat posterior i rotit spre partea opus


- abordul median se identific triunghiul format de cele dou inserii ale

muchiului sternocleidomastoidian i clavicul. Vena se

gsete posterior fa de marginea medial a fascicului

clavicular. Artera este situat medial de ven.

- acul se introduce n jos i lateral n direcia mameleonului

de aceai parte sub un unghi de 45. Cu celalat mn se

palpeaz i protejeaz artera carotid.

- abordul lateral acul se introduce la marginea lateral a muchiului

sternocleidomastoidian, la 5 cm deasupra claviculei sub un

unghi de 30 - 40 fa de tegument, de sus n jos i din

afar spre nuntru, traversnd muchiul

sternocleidomastoidian.

Cateterizarea venei femurale

Locul de elecie se repereaz pulsaiile arterei femurale sub ligamentul

inghinal. Vena femural se gsete medial de artera femural

- Poziia bolnavului n decubit dorsal


17- acul se introduce la 1 2 cm sub arcada crural i la 1

cm medial fat de artera femural protejat cu

indexul minii stngi, orientat oblic ascendent sub

un unghi de 45 fa de tegument.

Descoperirea chirurgical a venelor periferice

Denudarea venoas asigur accesul la sistemul venos cnd puncia

cateterismul percutan nu sunt posibile. Venele cele mai des abordabile sunt:

- vena bazilic superior de plica cotului

- vena cefalic n anul deltopectoral

- vena safen intern n triunghiul Scarpa sau la nivelul gleznei,

anterior de malela tibial

Materiale necesare

- soluie antiseptic, tampoane, mnui sterile, cmpuri

- soluie anestezic xilin 1%

- bisturiu, foarfec, pense, deprttoare, portac, ace, fire de sutur

- catetere, trus de perfuzie, soluie perfuzabil

Tehnic

- dezinfecia regiunii

- anestezie local cu xilin 1%

- incizie paralel cu plica cotului la 2 3 cm superior de condilul

medial

- se izoleaza vena pe o lungime de 2 3 cm

- se trec dou laturi de a i se ridic vena

- se secioneaz parial vena i se introduce cateterul n sens

ascendent

- se leag captul distal al venei i cel proximal pe cateter

- sutura breei cutanate

5. Complicaii

- Obstrucia cateterului survine n 14 25% din cazuri

- Malpoziia vrfului cateterului (avansarea cateterului n sistemul venelor

jugulare)

- Tromboza i tromboflebita datorit iritarii peretelui venos de ctre cateter

- Infecia bacterian sursa contaminrii bacteriene fiind de la tegument, cateter,

trusa de perfuzie, soluiile perfuzabile

- Embolia gazoas survine fie n momentul debranrii seringii i introducerii

cateterului, fie n momentul montrii trusei de perfuzie, cateterul fiind plin cu

aer

- Pneumotoraxul - la cateterismul venei subclaviculare, sau al jugularei interne

- Hidrotoraxul

- Cateterizarea arterei carotidiene (la vena jugular intern)

- Lezarea nervilor, limfaticelor

- Hematoame, sngerare

TEST

1. Indicatiile cateterismului venos

2. Cateterizarea vv. Cefalica si bazilica

3. Cateterizarea vv. Jugulara externa

4. Cateterizarea vv. Subclaviculara

5. Cateterizarea vv. Jugulara interna

6. Cateterizarea vv. Femurale

7. Descoperirea chirurgicala a venelor periferice

8. Complicatiile cateterismului venos

4. PANSAMENTE I BANDAJE

1. Definiii

Pansamentul reprezinta totalitatea mijloacelor si metodelor care realizeaza

protectia unui tesut sau organ fata de actiunea agresiva a diversilor agenti.

Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei

plagi, n scopul cicatrizarii ei.

Pansamentul este reprezentat de o bucata de tifon care se aplica pe o plaga, cu

scopul de a preveni contaminarea sau de a opri sangerarea. Ideal, pansamentul este

realizat din tifon steril, insa in lipsa acestuia se poate utiliza orice material textil, cu

conditia sa fie curat.

Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza

pansamentul la nivelul plagii. Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pnza sau

tesatura elastica, de latime si lungime diferita n functie de regiunea pe care o acopera si

ntinderea pansamentului. n general, latimea unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu

diametrul regiunii pe care o nfasa (5-20 cm).

Inainte de aplicarea unui pansament, se face toaleta si dezinfectia tegumentelor

din jurul plagii si apoi a plagii; se vor indeparta corpii straini superficiali (nu si corpii

straini penetranti).

2. Obiective.

Conditiile unui bun pansament:

sa fie facut n conditii aseptice;

sa fie absorbant;

sa fie protector;

sa nu fie dureros;

sa fie schimbat la timp.

3. Indicaii.

a. Indicatiile unui pansament sunt:

pansament protector: pe plagi care nu secreta si nu sunt drenate

pansament absorbant: pe plagi drenate sau secretante

20 pansament compresiv: pe plagi sngernde (scop hemostatic), pentru

imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa

punctionare; se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj;

pansament ocluziv: pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu

comprese si vata, peste care se aplica un aparat gipsat).

pansament umed (priessnitz alcoolizat, cloraminat).

b. Indicatii unui bandaj sunt:

fixare a pansamentului n regiuni n care plasturele adeziv nu si atinge scopul (extremitati, regiune cefalica, plagi periarticulare);

fixarea pansamentelor unor plagi situate n regiuni supuse traumatismelor n

timpul activitatii (mna, picior);

efectuarea unui pansament compresiv;

imobilizare temporara a unor traumatisme ale membrelor (entorse, luxatii,

fracturi).

Principii de efectuare a unui bandaj:

punctul de plecare si de terminare trebuie sa fie la distanta de plaga;

la membre, nfasarea se ncepe de obicei de la extremitate spre radacina (n sensul

circulatiei de ntoarcere); la mna, picior se ncepe dinspre proximal spre distal

(prin benzi de fixare);

sa acopere n ntregime pansamentul;

sa fie elastica (sa nu jeneze circulatia) - pe traiectul vaselor mari se aseaza peste

un strat de vata;

sa nu produca dureri (zonele iritate, nervii sa nu fie comprimate exagerat)

sa permita miscarile articulatiilor peste care trece.

4. Tehnic

Materiale necesare:

1. Substante antiseptice - realizeaza curatirea si dezinfectia plagii si a tegumentelor din

jur:

alcool

tinctura de iod

apa oxigenata

cloramina

betadina

acid boric

212. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante

pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii

germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:

comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie

mai mica dect a vatei;

vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)

3. Mijloace de fixare:

galifix (mastisol) - solutie de colofoniu

leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil

pentru aer);

bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala

4. Instrumentar chirurgical. pense, foarfece

5. Alte materiale:

benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului

(necesare pentru ndepartarea galifix-ului de pe tegument);

unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante

cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc, tetraciclina.

mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop

hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga

sau cavitate n care este introdusa mesa;

aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o

regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez)

Tehnica efectuarii unui pansament implica mai multi timpi:

pregatirea medicului pentru pansament (manusi sterile, servire de

catre asistenta cu instrumentele necesare);

dezlipirea vechiului pansament, ndepartarea vechiului pansament (cu

blndete, eventual dupa umezire cu apa oxigenata, cloramina

curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii, centrifug cu un

tampon de vata sterila mbibat cu alcool, iod

tratamentul plagii - n functie de natura sa si momentul evolutiei:

- plagi operatorii cu evolutie aseptica: nu necesita tratament

special, n afara de scoaterea tuburilor de dren, a firelor sau

agrafelor;

- plagi secretante: necesita curatire (spalare cu solutie antiseptica,

excizie a tesuturilor mortificate),

- evacuare a colectiilor (seroame, hematoame): scoatere a 1-2 fire

sau deschiderea plagii cu un stilet butonat sau o pensa

- colectii purulente: deschidere larga, spalarea si drenarea plagii

- plagi accidentale: curatare de resturi vestimentare sau telurice,

debridare, regularizare, lavaj antiseptic, eventual suturare;

22 protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile

plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a

realiza o buna capilaritate);

fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.

Tehnica efectuarii unui bandaj:

membrul sau regiunea care urmeaza a fi bandajata se aseaza in pozitia

care va trebui mentinuta dupa pansament

rola de tifon se tine cu mana dreapta iar capatul liber cu mana stanga si

se bandajeaza de la stanga la dreapta (in sensul acelor de ceasornic) si

de jos in sus, fara a se desfasura tifonul in aer

se incepe bandajarea cu 2-3 ture de fasa suprapuse pentru fixare, iar

apoi se vor aplica ture de fasa de jos in sus, fiecare tura acoperind

jumatatea de fasa anterioara

se termina tot prin 2-3 ture de fasa de fixare; fixarea se realizeaza

astfel deasupra si dedesubtul plagii, niciodata pe plaga; de asemenea

legarea bandajului la final nu se face in dreptul plagii

daca nu este necesara realizarea hemostazei badajul nu trebuie sa fie foarte strans

Tipuri de bandaje

bandajul circular: se aplica cateva ture de fasa circular, la nivelul

zonei afectate; acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea

hemostazei

bandajul incrucisat sau in forma de "8": se aplica 1-2 ture circulare

iar apoi urmatoarele ture de fasa se aplica oblic, in forma cifrei 8, dand

in final aspectul de "spic de grau"; este utilizat pentru bandajarea

articulatiilor, regiunii occipitale, gatului, antebratului, pieptului

23 bandajul in forma de spirala: se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub

forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3; se foloseste la

traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor,

degetelor.

pansamentul cu cornisor: cornisorul este o bucata de fasa sau panza

in forma triunghiulara, care se poate folosi si la imobilizarea

membrului superior in cazul fracturilor; se foloseste la bandajarea

minilor, picioarelor, corpului

pansamentul toracelui sau abdomenului: se aplica pe peretele

abdominal sau toracic pansamente de dimensiuni mai mari decat plaga,

care se fixeaza cu ajutorul unor benzi de leucoplast pe patru laturi ca o

rama de tablou; daca este vorba de o plaga toracica penetranta se va

fixa doar cu pe trei laturi, a patra ramanand nefixata pentru a functiona

ca o supapa; in cazul plagilor abdominale eviscerate se va folosi

pansament umed

capelina: este bandajul clasic al capului, care se realizeaza cu fasa,

incepand cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprancenelor si

pavilioanelor urechii, dupa care se trece succesiv dinspre radacina

nasului si spre ceafa, de mai multe ori, pana cand acopera tot capul; la

sfarsit capetele feselor se fixeaza cu cateva ture circulare.

pansament tip "Hipocrat": se aplica o banda de tifon de aproximativ

1 m. pe cap, astfel incat capetele sa treaca inaintea pavilioanelor

urechilor si sunt tinute suspendate; cu un alt tifon se efectueaza 2-3

24ture circulare de fixare fronto-occipitale; ajungand pina la banda 1 de

tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la

regiunea opusa, pina cind se acopera uniform tot capul; capatul fasiei

se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se

leaga sub barbie.

pansamentul de tip "capastru": se fac 2-3 ture de fixare in jurul

capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva

ture mandibula-gat-occipital; de la mandibula se infasoara apoi in sus,

vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul

peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi

spre regiunea occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la

spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale

de fixare pe frunte; toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pina cand nu

se termina tifonul

aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip

"prastie": tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera

toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin mijloc,

astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm

lungime, care se va aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o fasa

sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga

la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa

mod ca sa nu alunece in jos

pansament pe ochi:

- ochiul drept: se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin

regiunile fronto-occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru

ochiul drept); din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul

urechii peste obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de

sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent

- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este

inversa - dupa acele de ceasornic

- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de

pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang

TEST

1. Conditii ce trebuie indeplinite de un pansament

2. Indicatiile de realizare a unui pansament

3. Indicatiile de realizare a unui bandaj

4. Materiale necesare in realizarea unui pansament

5. Tehnica efectuarii unui pansament

6. Tehnica efectuarii unui bandaj

7. Enumarati principalele tipuri de bandaje

SONDAJUL GASTRIC SI DUODENAL

1. Definiii - sondajul reprezint introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau

material plastic, prin cile naturale, ntr-o cavitate natural a organismului.

Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau

polietilen (sonda Einhorn) prin faringe i esofag in stomac

5. Obiective. Scop sondajul gastric se poate efectua in scop:

explorator: recoltarera produselor cavitii sondate (gastrica) in vederea

efecturii examenelor de laborator

terapeutic:

- evacuarea coninutului cavitii sondate

- introducerea unor substane medicamentoase

- hidratare

- alimentare

- curarea cavitii de substane duntoare organismului introduse

accidental

Principii de respectat: instrumentele folosite pentru sondaje i splturi trebuie

sa corespund unor criterii generale, astfel:

suprafaa instumentelor s fie neted, pentru a nu leza mucoasele

materialul din care sunt confecionate s fie rezistent pentru a nu se rupe n

cursul manoperei

vrful sondelor s fie bont pentru a nu produce leziuni ale canalelor

sau conductelor prin care sunt introduse i pentru a nu forma ci

false

respectarea regulilor de asepsie

in cazul splturilor, cantitatea de lichid trebuie sa fie ntotdeauna mai mic

dect capacitatea organului splat

este interzis introducerea lichidului de splat sub presiune

coninutul evacuat prin sondaje si splturi se inspecteaza i se noteaz in

foaia de observaie

6. Tehnic

Materiale necesare:

- de protecie a personalului sanitar :orturi, mnui

- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare

- nesterile: tvi renal, pahar cu ap sau ceai, recipiente de colectare

- medicamentele de introdus

28Pregtirea psihica a pacientului: explicarea pe scurt a scopului i realizarea

sondajului

Efectuarea sondajului:

pacient aezat pe scaun cu sptar, cu spatele drept

se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru colectarea salivei

lubrefierea sondei

medicul st n partea dreapt a pacientului, fixeaz cu mna stng capul

bolnavului

prinderea sondei cu mna dreapt (cu mnui sterile, ca un creion)

pacientul deschide gura, respir adnc, se introduce sonda pe peretele

posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul

s nghit. Prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte

atent spre stomac (la 40-50 cm de arcada dentar)

verificarea poziiei sondei prin aspirarea

fixarea sondei

aspirarea coninutului i prelevarea de probe

extragerea blnd a sondei, dup pensarea acesteia

Variante:

a) sondaj nazo-gastric:

- se face cu sonde mai subiri

- sonda poate fi lasat pe loc o perioad mai lung

- nu se efectueaz n caz de patologie ORL (polipi, deviaie de sept,

hipertrofia cornetelor)

b) form particular este introducerea sondei Blackmore n scop hemostatic

(varice esofagiene rupte)

Observaii:

la pacienii incontieni la care se face sondajul gastric se urmrete

respiraia, culoarea feei,

verificarea poziiei sondei se face prin introducerea captului distal ntr-un

pahar cu ap (apariia bulelor arat ptrunderea n cile aeriene).

29SONDAJUL DUODENAL

Definiie: introducera sondei dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i

mediul exterior

Obiective. Scop:

explorator:

extragerea coninutului duodenal format din coninutul

gastric, bil (A,B,C), suc pancreatic i secreie proprie

evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare

terapeutic

- drenarea cilor biliare si introducerea unor medicamante care au

aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau tubului digestiv.

Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali,

ajungind prin vena port in ficat i apoi eliminate prin cile biliare

- alimentaie artificial: introducerea de lichide hidratante i alimente

lichide n tubul digestiv al pacienilor aflai n imposibilitatea de a se

alimenta

- aspiraia continu: n cazul ocluziilor sau subocluziilor, postoperator,

pentru decomprimarea tubului digestiv

- Alte utilizri :

- se verific totodat permeabilitatea cilor biliare

- se pot localiza procese patologice hepatobiliare prin separarea bilei

veziculare de cea hepatic din coninutul duodenal

- analiza sucului pancreatic urmarete dozarea enzimelor din oninutul

lui

Pregtiri: ca la sondajul gastric

Efectuarea sondajului duodenal:

primii pai ca la sondajul gastric, pna sonda ajunge in stomac

se aeaza pacientul in decubit lateral drept cu trunchiul uor ridicat i

capul mai jos, coapsele flectate pe bazin

se mpinge uor sonda spre pilor pna la marcajul de 60 cm

se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu

aciunea de nghiire a ei de ctre pacient (1-2 cm la 3-5 minute)

- cnd diviziunea 75 cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n

duoden (dup circa 60- 90 minute de la ptrunderea ei n stomac)

verificarea poziiei sondei - dac nu se scurge bila, se verific dac sonda a

ajuns n duoden sau dac s-a ncolacit n stomac - se insufl 60 ml aer prin

sond i apoi se aspir dupa 1 minut; dac sonda este n duoden, se

recupereaz mai puin de 20 ml

verificarea radiologic a poziiei sondei

extragerea sondei se face dup insuflarea unei cantiti mici de aer (sonda

trebuie pensat)

Captarea bilei:

dup 60-90 de minute de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber

al sondei apare bila A, coledocian, de culoare galben-aurie, care se

colecteaz ntr-o eprubet

se introduc 40 ml de soluie de sulfat de magneziu 33% steril, la

temperatura camerei, pentru a favoriza drenarea bilei veziculare,

nchiderea sondei prin pensare - dup 15-20 de minute se deschide sondai

se colecteaza 30-40 ml de bil vscoas de culoare nchis-castanie - bila

B, vezicular

dup evacuarea bilei B se colecteaz bila clar care provine direct din ficat

- bila C, hepatic

7. Incidente. Accidente.

grea i vrsturi: combtute prin anestezia cu spray de xilin a faringelui

posterior

ptrunderea n laringe: apare tuse, congestia feei, cianoza - se scoate

sonda

nfundarea sondei - se introduce ser fiziologic sau aer cu ajutorul seringii

sonda ramne ncolcit n stomac

sindrom de aspiraie cu bronhopneumonie

imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obsatcol funcional (spasmul

sfincterului Oddi) sau anatomic

sindrom Mendelssohn: bronhopneumonie de aspiraie

1. Obiectivele pentru care se pot efectua sondajele gastrice

2. Principii ce trebuie respectate in efectuarea unui sondaj

3. Tehnica efectuarii sondajului gastric

4. Obiectivele pentru care se pot efectua sondajele duodenale

5. Tehnica efectuarii sondajului duodenal

6. Incidente si accidente ce pot aparea in efectuarea unui sondaj

SONDAJUL VEZICII URINARE

6. Definiie manopera prin care se realizeaz evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul

unei sonde.

7. Obiectivele - Sondajul vezicii urinare are drept scop:

evacuarea vezicii urinare n cazurile n care acest lucru nu se

poate efectua fiziologic

n cazul unor intervenii chirurgicale (n special pe micul

bazin) sau explorri endoscopice

evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi

strini)

prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara

monitorizarea precis a diurezei

8. Indicaii :

retentia acuta de urina

intervenii chirurgicale n micul bazin, perineu, interventii

chirurgicale de durata

dup explorarea instrumental a vezicii urinarei a cilor

urinare (cistoscopie, ureteroscopie)

dup manevre terapeutice (litotriie extracorporeal)

cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)

rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formrii de ci

false

evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi

strini)

la bolnavii comatoi

la pacienii la care este important monitorizarea balanei

hidro-electrolitice.

Msurarea diurezei obinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de

timp:

din or in or: la cazurile cu oligurie

la 12 ore: cu msurarea osmolaritaii, glicozuriei, corpi

cetonici i snge

la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei,

msurarea electroliilor, fosfailor i substanelor toxice (in

intoxicaii), amilazelor urinare (pancreatita)

9. Tehnica

33Materiale necesare

sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni

mnui sterile

comprese sterile i soluii antiseptice

ulei de parafin sau glicerin sterile necesare pentru lubrefierea sondelor

pungi sterile pentru colectarea urinii

sering i ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar i

pentru controlul permeabilitii sondei, splturi, aspirarea cheagurilor din

vezica urinar

Tipuri de sonde:

a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint:

- un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare

- un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei

(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)

- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical

b) NELATON: nu au balona de fixare

- sunt mai rigide

- folosite pentru sondajul de scurt durat sau in cazurile in care nu se

reuete cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)

c) SONDE CU MANDREN

- au in componen un mandren metalic

- pot crea ci false

- folosite mai rar

Condiii de efectuare

Sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical,

respectndu-se regulile de asepsie i antisepsie

Tipul de sond i grosimea ei se aleg n funcie de uretra ce

trebuie cateterizat, sex, vrst (adenom de prostat la brbai)

Manevra de introducere a sondei trebuie s fie executat cu

blndee

Golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariiei

hemoragiei ex vacuo

Poziia bolnavului este n decubit dorsal

Tehnic

La brbat - se decaloteaz glandul, se spal i se dezinfecteaz glandul i meatul

urinar

- se lubrefiaz sonda

- se introduce n meatul urinar, cu blndee, penisul fiind inut cu

mna stng la zenit pentru a elimina una dintre curburile uretrei.

Cnd sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculeaz n jos spre

coapse, apoi se impinge sonda pn ajunge n vezica urinara i vine

urin

34- se umfl balonaul sondei i se trage sonda cat permite

- se evacueaz urina lent, eventual cu pensarea sondei (dup evacuarea

a 150 200 ml) pentru 1 2 minute.

La femeie - poziia este pe masa ginecologic sau n decubit dorsal cu membrele

inferioare flectate i desfcute

- cu mna stng se desfac labiile i se dezinfecteaz vulva i meatul

urinar

- se introduce sonda n meat i se mpinge cu blndee pn ajunge n

vezica urinar

Uneori meatul urinar se poate deschide pe peretele vaginal anterior ceea

ce necesit introducerea unei valve nguste pentru a putea efectua

cateterizarea meatului urinar.

35Sondajul vezicii urinare se poate efectua si pentru evacuarea urinii din vezica

urinar i scoaterea imediat a sondei sau cu lsarea temporar a sondei n vezica urinar.

10. Rezultate - cateterizarea uretrei permite evacuarea vezicii urinare (globul vezical

este dureros pentru bolnav), permite monitorizarea diurezei bolnavului n scopul unei

reechilibrri corecte i urmrirea funciei renale.

11. Incidente, accidente

sonda nu mai progreseaz de la un anumit nivel datorit unor

stricturi uretrale, adenom de prostat sau creearea unei ci

false (vine snge pe sond). n cazul stricturilor se

cateterizeaz uretra cu bujii filiforme sau se face puncia

suprapubian a vezicii urinare. n adenomul de prostat se

ncearc cateterizarea cu o sond Tieman subire sau puncie

suprapubian.

sngerarea uretrei n timpul manevrelor de introducere a

sondei arat formarea unor ci false. Se va ncerca

cateterizarea cu o sond mai groas, cu blndee sau puncia

vezicii urinare

hemoragia ex vacuo la sfritul golirii vezicii urinare; se

evit golind lent vezica urinar

frisoanele, febra se datoreaz infeciei urinare i necesit

tratament antibiotic n funcie de sensibilitatea germenilor

. Obiectivele sondajului vezicii urinare

2. Indicatiile sondajului vezicii urinare

3. Materiale necesare in efectuarea sondajului vezicii urinare

4. Descrieti tehnica efectuarii sondajului vezicii urinare la barbat

5. Incidente si accidente ce pot surveni in sondajului vezicii urinare

PLTURI

1. Definiie spalatura reprezinta metoda prin care, ntr-un organ cavitar sau ntr-o

regiune cavitar, se realizeaz, n primul timp introducerea din exterior a unei

cantiti de lichid urmat, n al doilea timp, de evacuarea n exterior a lichidului i

a materialului biologic dizolvat sau preluat mecanic de ctre acesta.

Spltura este o metod care nu se poate realiza dect secundar unui sondaj.

2. Clasificarea splturilor:

n funcie de localizare:

Spltura auricular ( a conductului auditiv extern)

Spltura ocular (conjunctival)

Spltura buco-faringian

Spltura esofagian

Spltura gastric

Spltura intestinal (clisma)

Spltura vezical

Spltura vaginal

Spltura nazal

Spltura pleural

3. Obiective. Importana manoperei. Scop

n funcie de scopul urmrit, splturile pot fi:

- Terapeutice

- Diagnostice

I. Spltura auricular (a conductului auditiv extern)

Scop terapeutic:

- ndeprtarea dopurilor de cerumen i a corpilor strini

ptruni accidental sau voluntar (la persoane fr discernmnt) n conductul

auditiv extern.

- uneori, n otita medie supurat cu membran

timpanic perforat, se pot efectua splturi terapeutice i pe aceast cale.

Are urmtoarele contraindicaii:

- Membrana timpanic perforat

- Patologie acut a membranei timpanice i a elementelor conductului auditiv

extern (otite acute externe, infecii tegumentare ale vestibulului, furuncule, etc)

Materiale necesare :

- materiale de protectie

38- seringa Guyon

- lichid de spalatura

- substante pentru dizolvarea dopului de cerumen, sau pentru favorizarea extragerii

corpului strain

- tavita renala

- comprese sterile

Tehnica:

- se pregatesc materialele necesare

- se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se protejeaza cu o musama

- se verifica temperatura solutiei (37 C) si se aspira in seringa Guyon

- pacientul deschide gura, se trage pavilionul urechii inapoi si in sus pentru a largi

conductul auditiv

- se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se vede cu ochiul liber si

se injecteaza lichidul spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea.

Lichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari vestibulare sau

perforarea timpanului

- se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat .

II. Spalatura oculara

Scop terapeutic:

- afectiuni inflamatorii

- secretii conjunctivale

- corpi straini

Materiale necesare:

- recipient picurator

- comprese sterile

- tavita renala

- solutie pentru spalatura - soluie de ser fiziologic, soluie acid boric, soluie de Vit.

A, lacrimi artificiale, unguent oftalmic

- materiale de protectie, manusi de unica folosinta

Tehnica :

- pacientul in decubit cu capul uor intors spre ochiul care va fi splat primul

- se indeparteaza secreiile sau crustele aderente de gene/pleoape prin tergere

uoar de la comisura extern spre cea intern folosind un tampon steril imbibat in

ser fiziologic

- se repeta procedura i pentru celalalt ochi inclinand uor capul

- se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic

- rugam pacientul s inchid ochii i apoi aplicai soluie de Vit. A pe pleoape,

protejand astfel pielea fragil

- pentru a menine ochii umezii, aplicai un pansament steril imbibat in

ser fiziologic i fixaii cu band adeziv; pansamentul se va schimba frecvent

39III. Spltura gastric

Scop terapeutic: golirea coninutului gastric i curarea mucoasei gastrice de elemente

patologice restante la acest nivel. Se face n urmatoarela situaii:

- in ingestii accidentale sau voluntare de substane toxice (diluare + neutralizare +

evacuare)

- in staze gastrice prelungite nsoite sau nu de dilataie gastric i procese

fermentative (stenoze pilorice);

- in pregtirea preoperatorie - n intervenii pe stomac sau n cazul unei anestezii

generale la un pacient cu coninut gastric abundent

- in perioada postoperatorie, la pacientii cu interventii laborioase, la care apare

ileusul dinamic si varsaturile sau in dilataii gastrice acute postoperatorii.

Scop diagnostic: obinerea unor produse patologice din stomac, n cazul:

- analizei biochimice a unei substane ingerate accidental, voluntar sau n cursul

unui act criminal

- unor infecii specifice ( bacilii Koch din TBC)

Are ca i contraindicaii situaiile n care:

1. peretele gastric subminat patologic se poate fisura n cursul manoperei:

- Ulcere sau cancere gastrice cu suspiciune de perforatie

- Interval mai mare de 2-3 ore de la ingestia de substane chimice caustice.

2. compresiunea realizat la nivelul cavitii toracice de ctre stomacul dilatat conduce la

complicaii de vecintate pentru pacienii:

- cu tuberculoz pulmonar avansat sau n evoluie

- cu insuficien respiratorie de diverse cauze

- cu insuficien cardiac decompensat

- cu anevrisme de vase mari la emergen


sonda gastrica de dimensiuni adecvate varstei

seringi sterile

manusi sterile

recipient cu lichid pentru spalatura (apa sterila la nou-nascut si la

sugar )

recipient pentru depozitarea lichidului gastric

palnie

pense hemostatice

antidot

lubrefiant steril pentru sonda

leucoplast

material pentru dezinfectia mainilor

material pentru protectia patului si lenjerie de pat

40Tehnica:

prima conditie este sa ne asiguram de permiabilitatea oro faringo -esofagiana

introducerea sondei

- se pregatesc materialele necesare

- se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind

(functie de starea de constienta)

- se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile

- se protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil

- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa, masurind

distanta de la nas la lobul urechii si apendicele xifoid si se marcheza

locul

- se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant hidrosolubil

- daca pacientul este constient si cooperant, i se explica in ce consta

tehnica si ce trebuie sa faca pentru afi de scurta durata si corecta,

daca este agitat va fi tinut de alta persoana

- se introduce sonda cu capatul proximal orientat spre partea

posterioara a faringelui, apoi, daca este posibil, rugam pacientul sa

inghita, sincronizind miscarile de deglutitie cu cele de respiratie si cu

introducerea sondei. Se extrage sonda de urgenta daca se observa

agitatie sau tuse, facies congestionat sau alte reactii, dar se reia

tehnica .

- cind sonda a ajuns la arcada dentara cu marcajul efectuat , se verifica

pozitia ei prin aspirare cu o seringa sterila, al carei ambou se

adapteaza la capatul distal

spalatura propriu-zisa :

- se aspira continutul gastric cu o seringa ,

- se ataseaza palnia la capatul extern al sondei, se umple palnia cu solutie de

spalatura, ridicind-o deasupra nivelului capului pacientului si cind din

lichid mai ramine in palnie doar 1-2 cm , se coboara mai jos de nivelul

epigastrului , golind continutul in recipientul de colectare Daca se

foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce solutia cu seringa .

- se repeta pina solutia rezultata este curata

- se penseaza capatul extern cu o pensa hemostatica

- se extrage sonda cu blindete ,dar rapid

- se pastreaza lichidul rezultat pentru analize diverse

- se indeparteaza materialele de protectie, se sterge regiunea periorala,

se aseaza copilul in pozitie comoda .

IV. Spltura intestinal (clisma) va fi tratata in capitol separat

41V. Spltura vezical

Scop terapeutic:

- introducerea unor substane dezinfectante, antibiotice, hemostatice sau antalgice;

- evacuarea postoperatorie a cheagurilor restante

Scop diagnostic:

- analizarea lichidului evacuat n caz de tumori, hemoragii ale aparatului urinar sau

alte entiti patologice;

- clarificarea coninutului vezical opac din hemoragii masive (snge sau cheaguri),

infecii (puroi), tumori (esut tumoral necrozat), anterior unor proceduri

diagnostice sau terapeutice endoscopice.

Are urmtoarele contraindicaii, grupate n dou categorii:

1. contraindicaii ale sondajului premergtor splturii:

- Patologie uretral acut

- Sechele cicatriceale dup patologie uretral cronic.

2. contraindicaii ale splturii propriu-zise:

- Sechele cicatriceale ale vezicii urinare (TBC, intervenii chirurgicale recente);

- Patologie vezical tumoral malign avansat.


- sonde vezicale

- eprubete sterile cu dop steril pentru urocultura, sau recipiente speciale

- pense hemostatice ,

- casolete cu comprese sterile si tampoane de vata

- manusi sterile

- materiale pentru toaleta organelor genitale

- solutii antiseptice

- tavite renale

- lubrefiant pentru sonda

Tehnica:

1. La femei:

- se dezinfecteaza regiunea vulvara si meatul urinar cu o solutie antiseptica

neiritanta ,

- se desface ambalajul sondei si se prinde sonda cu mina dreapta

- se lubrefiaza sonda si se introduce in uretra, astfel incat sa inainteze lent

2. La baieti

- se dezinfecteaza glandul decalotat si meatul urinar cu un antiseptic

neiritant

- se desface ambalajul sondei si se prinde sonda

se lubrefiaza sonda

- cu ajutorul unei pense sterile se prinde capatul proximal si impinge usor

in meatul urinar, cu degetele de la mina stanga tinand penisul bine intins

la zenit

- se capteaza urina in tavita renala sau in eprubete sterile

- daca este sondaj a demeure, se conecteaza la sonda tubul sacului colector

si se fixeaza la tegumente cu benzi de leucoplast ,

- daca nu, se penseaza capatul liber al sondei si se extrage sonda cu

blindete

- se efectueaza toaleta organelor genitale ,

- se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se pregatesc probele pentru

laborator

VI. Spltura vaginal

Scop terapeutic: ndeprtarea mecanic a coninutului vaginal fiziologic sau patologic

avnd ca obiectiv:

- dezinfecia local n obstetric-ginecologie, vaginite, vulvovaginite

- dezinfecia local pre- i postoperatorie;

- dezlipirea exudatelor patologice aderente de mucoasa vaginal

Are ca i contraindicaii situaiile n care colul uterin este deschis sau beant, permind

trecerea lichidului de spltur la nivelul cavitii uterine i, ulterior, in cavitatea

peritoneala:

- imediat post-partum;

- patologie acut de col uterin (inflamatorie, tumoral, etc);

- patologie acut utero-anexial.

Materiale necesare:

- irigator de 2 litri, prevazut cu un tub de cauciuc lung de 1,5 m.

- canula vaginala

- solutiile de spalat permanganat de potasiu 1/4000, cloramina 1%, lichidul de

spalatura trebuie sa fie caldut la 25 30 C

Tehnica :

- pacienta este asezata pe masa ginecologica sau se poate aseza pe o plosca in pat,

cu coapsele in abductie si flectate

- se efectueaza toaleta vulvara

- se introduce canula in vagin, urmand peretele posterior al acestuia, pana in fundul

de sac posterior. Se retrage putin canula si se orienteaza varful acesteia catre

fundurile de sac laterale

- jetul trebuie sa aiba o presiune mica astfel se realizeaza o curatire mecanica a

mucoasei vaginale si colului uterin, prin eliminarea secretiilor odata cu lichidul de

spalatura

- se retrage canula progresiv, se pune pacienta sa tuseasca pentru a elimina lichidul

retinut in vagin

43- se termina spalatura cu toaleta regiunii vulvare, dupa care se aplica un tampon

CLISMELE

1. Definiie Clisma reprezint manevra de introducere a unei substane lichide prin

anus, n intestinul terminal.

2. Obiective

La baza aciunii unei clisme stau cele dou funcii de baz ale colonului:

- motilitatea

- absorbia

Scopul clismelor poate fi:

- evacuator - distensia colonului, de ctre substana introdus prin clism,

iniiaz, prin reflexe mienterice, unde peristaltice puternice care mping

coninutul colic (lezarea plexului Auerbach mpiedic producerea micrilor

peristaltice)

- explorator - explorarea lumenului, a supleei pereilor, integritii mucoasei

rectului i colonului cu substane radioopace.

- terapeutic - mucoasele rectal i colic au capacitatea de a absorbi anumite

substane (aminoacizi, glucide, lipide) i ap.

Clisma terapeutic const n administrarea unor substane

medicamentoase ce se absorb pe cale rectocolic sau cu aciune

local asupra unor afectiuni rectocolice.

Pot fi clisme - medicamentoase

- alimentare.

3. Indicaii, contraindicaii

n funcie de scopul n care se realizeaz clisma, deosebim:

a) Clisma evacuatorie

Indicaii :

constipaia cronic, mai ales n dolico- sau megacolon; se poate asocia cu

medicaie purgativ, regim alimentar corespunztor

pregtirea preoperatorie a bolnavului naintea oricrei intervenii

chirurgicale i mai ales n intervenii pe colon, rect;

reluarea tranzitului intestinal la bolnavii operai care nu au avut scaun spontan

dup 48 72 ore (ileus dinamic postoperator). Nu se aplic la cei ce au fost

operai n sfera rectocolic;

evacuarea colonului n vederea administrrii unor clisme terapeutice sau

exploratorii;

evacuarea colonului premergtor unei explorri endoscopice.

45Contraindicaii :

afeciuni acute ale anusului, rectului : anite, fisuri anale, anorectite, tromboze

hemoroidale

bolnavii cu operaii rectocolice pericol de dehiscenta a suturilor prin

presiune cu aparitia fistulelor stercorale

pregtirea preoperatorie a bolnavilor cu afectiuni acute apendicita acuta,

hernia strangulata, infarctul mezenteric, neoplasme perforate, diverticulite

necrozate, perforate

b) Clisma exploratorie (irigoscopia, irigografia)

Indicaii :

sindroame ocluzive sau subocluzive

tulburari de tranzit alternanta constipatie diaree

constipaie progresiv recent aprut

modificri ale scaunului - rectoragii

scaune gleroase

n precizarea localizrii unor formaiuni tumorale abdominale i raporturile

acestora cu traiectul digestiv.

Contraindicaii :

afeciuni acute ale anusului

stenoza anorectal

tumori anorectale vegetate i ulcerate, hemoragice

afeciuni acute: apendicit acut, hernie strangulat, infarct

enteromezenteric, perforaii rectocolice.

c) Clisma terapeutic

Indicaii :

clisma sedativ folosit ca preanestezie la copii sau n calmarea unor bolnavi

agitai atunci cnd calea oral sau parenteral nu poate fi folosit;

clisma medicamentoas - cu aciune local n afeciuni inflamatorii rectocolice

(salazopirin), rectocolit ulcerohemoragic, dizenterii;

clisma alimentar puin folosit astzi;

se pot face clisme n scop terapeutic n volvulus sau invaginare (devolvulare,

dezinvaginare)

Contraindicaii :

afeciuni acute ale anusului

stenoze, tumori anorectale

afeciuni intestinale acute cu risc de perforaie sau perforate

tumori anorectale vegetate , hemoragie

afeciuni acute: apendicit acut, hernie strangulat, infarct enteromezenteric,

perforaii rectocolice.

464. Tehnica

- Materiale necesare :

Adult :

irigator

tub de cauciuc lung de 1,50 m

canul rectal de ebonit prevzut cu un robinet sau sond de cauciuc (Chatel

Guyon)

stativ

lubrefiani

lichidul de introdus

Copil - par de cauciuc cu capacitate 50 150 ml

- Lichidul de introdus:

- Clisma evacuatorie - cantitate 500 700 ml

- concentraia soluiei izoton (bine suportate de

mucoase i acioneaz prin volumul lor)

- temperatura ct mai apropiat de cea a

corpului - 37 38 C

- viteza de introducere lent se ridic

irigatorul la o nlime de 50 70 cm fa de

nivelul anusului.

- In general se folosete ap cu spun (20g spun

la 600 ml ap).

- Clisma exploratorie - suspensie de sulfat de bariu n ap

- Clisma sedativ - amital sodic(2-4 g) sau

clorat hidrat (4-6 g) n 30-40 g ap

- Clisma medicamentoas soluie salazopirin,

antipirina in 30-40 ml ap cldu; soluii de

permanganat de sodiu 0,25, nitrat de argint

0,50

- Clisma alimentar - soluii glucozate,

aminoacizi, lipide administrate n picturi la

distan de anus, spre rect (20-30 cm) cu ajutorul

unei sonde de caciuc Chatel Guyon.

- Poziia bolnavului decubit lateral drept cu membrul pelvin drept ntins,

coapsa stng flectat pe abdomen i gamba stng

flectat pe coaps

47-la clisma exploratorie, sub ecranul aparatului roentgen, la

nceput bolnavul st n decubit lateral drept (examinare de

profil a rectului), apoi se ntoarce n decubit dorsal.

- Pregtirea bolnavului explicarea menevrei ce urmeaz a fi efectuat

bolnavului

- pentru clismele exploratorii, terapeutice este

necesar golirea colonului cu clisme evacuatorii,

medicaie purgativ, regim hidric.

- Tehnica efecturii clismei:

- Clisma evacuatorie - se evacueaz aerul din tubul de cauciuc

- se nchide robinetul canulei de ebonit

- se unge canula cu vaselin sau ulei

- se introduce n canalul anal n direcia

ombilicului 3 4 cm, apoi se ndreapt vrful

canulei spre promontoriu i se introduce 2 3

cm

- se deschide robinetul

- lichidul se introduce lent irigatorul se fixeaz

pe stativ la o nlime de 50 70 cm de orificiul

anal, iar durata de introducere a coninutului va

fi de 15 20 min.

- se scoate canula

- bolnavul face cteva micri n pat ntr-o parte

i alta i reine lichidul prin contracie voluntar

a anusului pn la senzaia imperioas de scaun.

- Clisma exploratorie - se introduce lent

substana baritat examinndu-se colonul pn la

valva ileocecal (progresia substanei, umplerea

colonului, distensia pereilor, peristaltica, existena

eventualelor formaiuni sau ulceraii)

- dup eliminarea substanei baritate se face o

insuflaie cu aer n colon i se examineaz nc o

dat (n strat subire proba Fischer)

- mucoasa reine bariul pe toat suprafaa sa

(lizereul de siguran).

- Clisma terapeutic - se introduce substana activ ntr-o cantitate

mic de lichid (30 40 g) cu ajutorul unei pere de

cauciuc sau tub de cauciuc.

5. Incidente, accidente

48n efectuarea unei clisme pot aprea o serie de incidente i accidente care pot ine

att de substana introdus, ct i de tehnica i materialele folosite:

- teneseme rectale, datorit introducerii brute a unei cantiti mari de lichid, a

unei soluii hipertone ce irit mucoasa sau a unei soluii reci

- dureri abdominale produse de introducerea unei cantiti prea mari de lichid n

colon sau la o temperatur mult sczut fa de cea a corpului

- sngerri produse prin efracii ale mucoasei anale

- perforaii ale peretelui rectal

Introducerea tubului de gaze

Scop - eliminarea gazelor acumulate in colon in caz de meteorism abdominal.


- materiale de protectie

- tub de gaze

- comprese

- vaselina pentru lubrefierea tubului

Tehnica :

- se explica tehnica si se incearca obtinerea cooperarii pacientului

- se protejeaza patul cu musama si aleza

- se dezbraca jumatatea inferioara a corpului si se aseaza pacientul in

pozitie de decubit dorsal cu picioarele departate sau in decubit lateral

- se lubrefiaza tubul cu o compresa cu vaselina si departind fesele pacientului

cu mina stinga , se introduce tubul de gaze prin anus in rect si apoi in colon

prin miscari de inaintare si rasucire .Tubul se mentine maximum 2 ore, pentru

a evita riscul aparitiei de escare a mucoasei rectale. Se poate repune dupa 1-2

ore.

- se efectueaza toaleta regiunii perianale ,

DRENAJUL

6. Definiie Drenajul este o metod chirurgical prin care se asigur evacuarea la

exterior a unor lichide, patogice sau nu, din anumite caviti naturale sau create

postoperator, cu ajutorul unor mijloace sau metode speciale.

7. Obiective - Drenajul chirurgical urmrete evacuarea lichidelor patogice sau

prevenirea acumulrii acestora n anumite caviti sau interstiii.

Coninutul patologic se poate evacua la exterior:

- direct punnd n contact cavitatea cu exteriorul prin

intermediul unui tub de dren

- indirect folosind metode chirurgicale de evacuare a cavitii

patologice n alt cavitate care comunic cu exteriorul

(derivaie)

Clasificare - drenajele se pot clasifica :

a) n raport cu scopul urmrit:

- profilactic - se instituie cnd condiiile operatorii ne fac s bnuim

posibilitatea acumulrii unei secreii sau apariia unei

infecii (hemostaz imperfect, debridri, decolri de

esuturi, pericol de dehiscene anastomotice)

- curativ - se instituie cnd este vorba de evacuarea unor colectii

purulente sau de alt natur (chist hidatic, fistule digestive)

b) n funcie de modul de aplicare a drenajului:

- simplu lsnd lichidele sa curg funcie de legile fizice ale

capilaritatii, ale gravitaiei i ale mecanicii funcionale a

esutului sau cavitii respective

- aspirativ - acionnd prin intermediul unor aparate care produc o

absorbie activa a lichidelor i secreiilor din cavitate prin

intermediul tuburilor de dren.

Mecanism de aciune

51Drenajul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, ct i dinamicii i

morfologiei cavitii pe care o dreneaz.

a. Legi mecanice ale fizicii:

a) legea gravitaiei lichidele se adun n partea decliv a unei caviti. Rezult c

drenajul cavitii trebuie s fie decliv.

b) legea capilaritii se aplic la drenajul cu mee i fire de setolin, acestea

realiznd un sistem capilar prin intermediul cruia lichidele

urc spre suprafa.

b. Legile dinamicii cavitii seroase care se dreneaz (micrile pe care le execut

sau la care este supus cavitatea i presiunile pozitive sau negative ale cavitii).

- presiunea negativ care se formeaz in pleura n timpul inspiraiei (prin mrirea

diametrului cutii toracice) face ca aerul s intre n cavitatea

pleural, aprnd pneumotoraxul dac tuburile comunic

direct cu exteriorul. Pentru aceasta drenajul pleural se face n

vas nchis, cu sau fr aspiraie.

n cazul seroasei peritoneale aspiraia exercitat de diafragm

n expir induce o presiune negativ care face ca lichidul s

urce pn n spaiul subfrenic.

- presiunea pozitiv a cavitii peritoneale din timpul inspiraiei face ca lichidele

s fie evacuate din peritoneu, chiar atunci cnd nu ajung

permanent n contact cu tubul de dren sau sunt situate n zone

mai declive dect captul exterior al tubului de dren ca in

drenajul pelvisului, tubul fiind exteriorizat n fosa iliac.

c. Morfologia i fiziologia cavitilor drenate ajut sau mpiedic scurgerea

secreiilor. Astfel recesurile pleurale sau fundurile de sac peritoneale ajut la acumularea

secreiilor n aceste zone i drenajul lor.

Capacitatea de secreie a fibrinei i alipirea pereilor cavitilor face ca drenajul s

devin nefuncional, dei este corect realizat.

Traiectul tubului de dren din cavitate pn la tegument trebuie s fie ct mai scurt.

8. Indicaiile drenajului

a) Indicaii profilactice constau n prevenirea formrii sau infectrii coleciilor

n diverse plgi sau caviti

52 plgi contuze, delabrante, contaminate. Aceste plgi trebuie

considerate de la nceput ca fiind infectate;

zone care au necesitat decolri intinse unde se produc scurgeri

seroase abundente (loj renal, zonele retroperitoneale, pelvis);

suturi sau anastomoze intraperitoneale;

favorizarea obliterrii unor caviti cu perei supli care se alipesc

mai repede.

b)Indicaii terapeutice urmareste evacuarea unor colectii patologice din tesuturi

si organe

infectii sau colectii a partilor moi (abcese, flegmoane)

colectii supurate in diverse cavitati seroase (pleura, pericard,

peritoneu)

abcese dezvoltate in organe parenhimatoase (ficat, pancreas,

plaman)

perforarea unor organe cavitare cu revarsate (bila, suc gastric,

continut intestinal)

interventii pe organe cu procese inflamatorii, purulente

(apendicite acute, colecistite acute, piosalpinx)

revarsate pleurale, pneumotorax, interventii pe organe

intratoracice

Materiale necesare:

1. Tuburi din cauciuc sau material plastic cele mai utilizate. Diametrul tuburilor

variaza intre 4 si 20 mm. Grosimea peretilor tubului este variabila. Cele subtiri se

pot colaba usor si astfel nu mai dreneaza.

2. Lamele din cauciuc sau material plastic - pot fi netede sau ondulate cu diverse

lungimi i limi. Se folosesc n drenajele superficiale

3. Tifonul.- se folosete sub form de mee. Are dezavantajul c se mbib repede

cu fibrin care astup orificiile reelei i anihileaz functia capilar a meei.

4. Fire de setolin sau nylon. Se folosesc n mnunchiuri mici, formnd o serie de

spaii capilare.

5. Pungi i borcane colectoare.

6. Se pot folosi pungi sau borcane colectoare simple sau prevzute cu sistem

aspirativ (tip Redon).

7. n drenajul pleural se folosesc borcane speciale n sistem nchis tip Beclere.

8. Sistem de aspiraie (surs de vid) poate fi central, conectat la patul bolnavului

sau aspiratoare portabile.

Tehnici de drenaj :

53a) Drenajul cavitilor superficiale

Se pot folosi:

- tuburi

- mee de tifon

- lamele din cauciuc

- fire de setolin sau nylon

n cazul zonelor cu decolri ntinse se poate folosi drenajul aspirativ

Tehnica:

- Se aeaz n profunzimea cavitii n aa fel nct

tubul s ajung n partea cea mai decliv a ei.

- Scoaterea tuburilor de dren se face prin contraincizie

la civa centimetri de marginea plgii. Se face o mic incizie cu bisturiul

i cu o pens Kocher curb se ptrunde n cavitate, scondu-se tuburile

care se taie oblic.

- Se poziioneaz decliv tubul de dren i se fixeaz cu

fir de nylon la tegument.

Tuburile tip Redon sunt prevzute cu ac n grosimea tubului, care se scoate prin

inteparea tegumentului i se fixeaz la aspiraie.

Meele se aeaz n cavitate (au i rol hemostatic) cu o pens i se exteriorizeaz

prin plag sau contraincizie.

b) Drenajul cavitii toracice

Se folosesc - tuburi de dren cu diametrul ntr 0,61 cm din material plastic

- sonda Petzer

- tuburi siliconate

- borcane colectoare unice sau multiple n sistem nchis

- sistem aspirator

Obiective :

- evacuarea coleciilor lichidiene (seroase, sanguinolente, purulente) din pleur

- eliminarea aerului din pleur i desfiinarea spaiului aerian dintre pleur i plmn,

care s permit reexpansionarea acestuia i meninerea reexpansionrii

- realizarea unui echilibru mediastinal normal (dup rezecii pulmonare)

- aprecierea cantitii i controlul pierderilor sanguinolente postoperatorii

Indicaii :

54- revrsate pleurale: aeriene, hemoragice, chiloase sau purulente

- dup orice traumatism toracic care are drept rezultat pneumotoraxul

- colecii pulmonare (abcese, chisturi hidatice) care se evacueaz operator

- segmentectomii, lobectomii, pneumonectomii

- decorticri pleuropulmonare

Contraindicaii :

- pleurezia cu exsudat steril poate beneficia i de alte posibiliti terapeutice (puncie

evacuatorie)

Borcanul tip Beclere se folosete pentru drenajul simplu, pasiv. Unul din

tuburile care strbat dopul este scurt i comunic cu aerul atmosferic, cellalt

este lung pn la fundul borcanului, pus n legtur cu drenul toracic.

Sistemul cu 2 borcane permite un drenaj pasiv

Sistemul cu 3 borcane preconizat de Sweet i modificat de Mathey i Galey

folosete aspiraia activ.

Tehnic se face obligatoriu radiografie toracic pentru diagnosticul de colecie

lichidian pleural (sau aeric) i aprecierea cantitii

locul de elecie este n spaiul III IV intercostal pe linia axilar posterioar.

anestezia local cu xilin 1%

incizie cu bisturiul cca 1 cm

cu o pens se decoleaz muchii intercostali razant cu marginea superioar a

coastei

se introduce cu pensa tubul de dren, pensat n prealabil

se racordeaza tubul de dren la sistemul de drenaj inchis (baterie, borcan tip

Beclere) i se trece un fir de ateptare (va nchide brea tegumentar la

scoaterea tubului)

c) Drenajul cavitii abdominale

Se face dup unele intervenii chirurgicale n scop profilactic sau terapeutic.

Tehnic:

Plasarea drenului se face n funcie de natura interveniei i topografia organului

operat.

Astfel, drenul se plaseaz:

subhepatic n intervenii pe stomac, duoden,vezicula biliar, ci biliare, ficat

n loja splenic dup splenectomie

55 n fundul de sac Douglas n intervenii n etajul abdominal submezocolic,

pelvis

parietocolic n afeciuni i intervenii pe colon

Traiectul tubului - trebuie s fie ct mai scurt, s nu treac prin zone ce pot fi

contaminate.

Deosebim:

- drenajul simplu se dreneaz cavitatea respectiv

- drenajul spltur folosit n special n peritonitele

difuze. Pe un tub se introduc substane antiseptice care spal cavitatea

peritoneal i pe alte tuburi se dreneaz cavitatea.

Incidente, accidente :

instalarea defectuoas a tubului de dren sau cudarea tubului

colmatarea tubului cu secreii vscoase

ieirea accidental a drenului din cavitate

infectarea traiectului tubului de dren

infectarea secundar, exogen a cavitii prin lipsa de protecie a captului in

exterior a tubului

hernierea de anse intestinale n lungul traiectului tubului sau volvularea lor n

jurul tubului cu apariia semnelor de ocluzie intestinal

ulceraii ale organelor cavitare produse prin decubit de ctre tuburile rigide

ulceraii ale unor vase mari din vecintatea tuburilor cu necroze i hemoragii

fistulizarea consecina unui drenaj ineficient al cavitii

abcese reziduale n caviti ca urmare a drenajului ineficient

NESTEZIA LOCAL I LOCOREGIONAL

1. Definiii:

Anestezia este manopera care produce abolirea contientizrii durerii (somatice sau

viscerale).

Anestezia apare ca rezultat al unor:

- procedee medicale folosind substane specifice prin care este mpiedicat

transmiterea durerii de la periferie la centru (anestezii loco-regio

Caiet de Practica

Documents

Transcript of Caiet de Practica