În urma modificării legislației privind Achizițiile Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) a revizuit prevederile H.G.

28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice

aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului

general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții.

Astfel, în 29 noiembrie 2016, Guvernul a adoptat H.G. 907/2016 privind etapele de

elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /

proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. În termen de 60 de zile de la data

publicării în Monitorul Oficial a noii Hotărâri (29 decembrie 2016) se abrogă H.G. 28/2008

precum și Ordinul MDLPL nr. 863/2008.

2

Ordinul Arhitecților din România (OAR) s-a implicat activ în elaborarea acestui act

normativ. În acest sens, OAR a transmis către MDRAPFE încă din aprilie 2015 o serie

de adrese în care a evidențiat neajunsurile actului normativ în vigoare la momentul

respectiv și a afirmat necesitatea unei abordări total diferite, care să permită

următoarele:

• Schimbarea întregii concepții în ceea ce privește proiectarea și execuția;

• Regândirea și adaptarea procesului de proiectare, redefinirea fazelor de

proiectare, astfel încât să se poată asigura cadrul flexibil necesar optimizării și

îmbunătățirii proiectelor pe parcursul dezvoltării acestora, dar și pe parcursul

execuției;

3

• Introducerea temei de proiectare ca fază distinctă cu exigențe și conținut bine

definit;

• Revenirea la sensul corect al Studiului de Fezabilitate, respectiv cel de studiu

prin care se definesc și se aprobă indicatorii tehnico-economici ai investiției și

pe baza căruia se ia decizia de investiție, dar nu se „îngheață” o soluție tehnică;

• Revizuirea felului în care se elaborează Devizul general al lucrării de investiție și

eliminarea solicitărilor de evaluare a costurilor de investiție la faza SF, pe bază

de cantități de lucrări și prețurile asociate;

• Regândirea unui singur tip de documentație de tip SF și eliminarea confuziilor și

obstacolelor derivate din introducerea documentației de tip DALI.

4

OAR a transmis puncte de vedere cu privire la textul propus de către experții MDRAP,

observațiile fiind susținute în cadrul întâlnirilor de lucru. Accentul a fost pus pe

următoarele direcții generale:

• Obligativitatea întocmirii Temei de Proiectare, stabilirea unui conținut cadru

minimal pentru aceasta și includerea costurilor necesare întocmirii în devizul general,

cap 3.i. Deși OAR a solicitat ca aceasta să poată fi actualizată după fiecare fază de

proiectare, această recomandare nu a fost introdusă în documentul final;

• Reglementarea Studiului de Fezabilitate (SF) ca etapă ce permite luarea deciziei

de investiție și aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți, fără a îngheța o

soluție tehnică definitivă în această fază de studiu;

5

• Eliminarea solicitării de obținere a unor avize necorespunzătoare fazei, ca de

exemplu avize ce nu pot fi luate decât pe bază de proiect tehnic în faza de SF/ DALI

(de ex. aviz ISU);

• Prevederea ca Proiectul Tehnic să permită dezvoltarea, optimizarea, detalierea

soluției tehnice propuse prin SF/ DALI, astfel încât să fie posibil un parcurs normal

al proiectului, de la faza de idee și concept, la faza de proiect de execuție;

• Definirea unui conținut simplificat al documentațiilor SF/DALI sau chiar

renunțarea la aceste studii în cazul unor intervenții minore (ex. reparații capitale sau

de întreținere obligatorii în cadrul activității de mentenanță a unei construcții);

• Eliminarea unor solicitări inadecvate fazei, sau dublate, ca de exemplu

necesitatea includerii listelor de cantități la faza SF/DALI, sau planșe de coordonare

specialități la faza SF, precum și clarificarea terminologică în vederea evitării

prevederilor ambigue și a interpretărilor discreționare.

6

Noul H.G 907/2016 a preluat o parte dintre observațiile și amendamentele propuse de

OAR. Astfel, reglementarea actuală propune patru etape de abordare a investiției și este

însoțită de 11 anexe care detaliază conținutul cadru al acestora, respectiv:

7

Etapa 1 - Stabilirea necesității și a condiționărilor investiției

Aceasta se va realiza prin intermediul unor termeni nou introduși care să reglementeze

a priori cadrul investițional:

Nota conceptuală ca documentație întocmită de beneficiarul investiției în scopul

justificării investiției, care evidențiază datele preliminare și estimarea costurilor.

Tema de proiectare ca document care cuprinde detalierea condiționărilor urbanistice și

funcționale ale obiectului supus investiției, realizat de beneficiar sau proiectant.

8

Etapa 2 – pregătirea documentației primare

Studiul de prefezabilitate este documentația care utilizează datele și informațiile

cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare, pentru a analiza necesitatea și

oportunitatea realizării obiectivului de investiții, pentru a identifica scenarii/opțiuni

tehnico-economice posibile și se selectează un număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile

pentru realizarea obiectivului de investiții.

Actul normativ stabilește pragurile investiționale de la care se solicită realizarea unui

SPF, mai mari decât cele prevăzute anterior.

9

Studiu de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul (fără

a se limita la datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare

sau în studiul de prefezabilitate) analizează, fundamentează și propune minimum două

scenarii/opțiuni tehnico-economice diferite, recomandând, justificat și documentat,

scenariul/opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de

investiții.

Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții este documentația tehnico-

economică, similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a

construcției/construcțiilor existente și, după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de

specialitate în raport cu specificul investiției.

10

La solicitarea OAR, s-a introdus necesitatea realizării unei analize diagnostic prin care

să se identifice carențele clădirii supuse intervenției și felul în care aceasta răspunde

sau nu normelor specifice funcțiunii solicitate și cerințelor de calitate.

Deși OAR a solicitat introducerea unor marje de toleranță ale costului total al investiției

între fazele de proiectare, astfel încât să se poată adapta anvelopa financiară la

specificul de detaliere al proiectului și la realitatea din timpul execuției, așa cum este

specificat în legislația europeană, această solicitare nu a fost preluată de către

legiuitor.

11

Etapa 3 – pregătirea documentației de autorizare

Proiectul pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor este parte a

documentației necesare pentru emiterea autorizației de construire/desființare, în baza

Legii nr. 50/1991.

Observație: Deși H.G. 907/2016 și O.U.G. 100/2016 pentru modificarea și completarea

Legii nr. 350/2001 și Legii nr. 50/1991, au fost elaborate și adoptate în aceeași perioadă,

fiind publicate în Monitorul Oficial la numai două zile distanță, Anexa 1 a O.U.G.

100/2016 cuprinzând conținutul cadru al PAC, Cap. 2.2 – Structura, prezintă diferențe

semnificative față de prevederile H.G. 907/2016, diferențe ce lasă loc de ambiguități și

interpretări divergente.

12

Pe de altă parte, deși s-a acceptat ca aceasta să fie o fază distinctă în procesul de

proiectare, ea nu a fost cuprinsă explicit în devizul general, la cap. 3, așa cum a solicitat

OAR.

Etapa 4 –elaborarea documentației de execuție

Proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă,

optimizează, detaliază prin propuneri tehnice, soluția aprobată în cadrul studiului de

fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, cu respectarea

indicatorilor tehnico-economici aprobați și a autorizației de construire/desființare.

13

În pofida faptului că OAR a solicitat o formulare mai clară, care să nu mai permită

interpretarea că soluția tehnică propusă prin SF/ DALI este definitivă și că nu mai poate

fi modificată pe măsură ce procesul de proiectare avansează, considerăm că

prevederea actuală este tot ambiguă și interpretabilă. De asemenea, nu a fost preluată

recomandarea de a elimina sintagma „soluție tehnică” - la nivel de SF/ DALI și

păstrarea ei numai la PT, unde avem de a face cu un proiect tehnic.

Reprezentanții OAR au reușit însă specificarea, în cadrul actului normativ, a celor trei

tipuri de detalii de execuție și includerea prevederii că în funcție de complexitatea

proiectului și de natura lucrărilor, acestea pot fi realizate fie odată cu proiectul tehnic fie

pe parcursul execuției lucrării.

14

În cadrul prezentei reglementări au fost detaliate și completate cheltuielile care trebuie

cuprinse în capitolele devizului general. De asemenea, a fost preluată sugestia OAR de

a specifica faptul că acele costuri cuprinse în devizul general aferent SF/ DALI sunt

costuri estimate pe baza investițiilor similare sau a standardelor de cost. În plus, OAR a

solicitat MDRAP în mod repetat, eliminarea pragurilor maximale impuse prin standardele

de cost existente.

15

În urma efortului susținut al OAR de a încuraja o abordare modernă a procesului de

proiectare, s-a reușit îmbunătățirea parțială a ceea ce era deja stabilit, însă nu o

reconceptualizare a procesului, așa cum era necesar.

Dintre prevederile noului act normativ, pe care nu le considerăm favorabile, enumerăm

următoarele:

16

1. Menținerea tipurilor de abordare diferite – SF/ DALI/ SF mixt , abordare ce

menține starea de ambiguitate existentă.

2. Definirea fazelor de proiectare, care:

Nu permite evoluția proiectului de la stadiul de idee la cel de detalii de execuție;

solicitarea realizării proiectului tehnic în totalitatea lui (PTh+DE), într-o singură

fază, cu efecte negative nu numai asupra calității proiectului, dar și la nivel

economic;

Nu recunoaște faptul că și execuția, în care proiectantul este obligat să asigure

asistența tehnică, este o fază de proiectare;

Nu specifică în mod clar solicitarea realizării proiectului real executat (as built) deși

acesta este cerut în practică atât de investitorii privați cât și de cei publici .

17

3. Necesitatea stabilirii unui preț fix la nivel de SF/ DALI. Considerăm că lipsa unei

flexibilități asupra prețurilor estimate care rezultă în urma realizării proiectului în diferite

faze, duce la execuția unui produs care riscă să nu răspundă cerințelor și care nu

permite atingerea a ceea ce se numește “value of engineering”.

4. O lege pentru toate tipurile de investiții – construcții existente, construcții noi,

monumente istorice, infrastructură. Considerăm că astfel de prevederi generale, care nu

sunt adaptate la specificul tipurilor de investiții, riscă să nu fie adecvate niciunui tip de

intervenție.

18

Totuși, OAR salută modificările aduse de H.G. 907/2016, care clarifică

terminologia specifică și elimină anumite ambiguități din reglementarea

anterioară.

H.G. 907/2016 vine în completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice care

reglementează:

- procesul de realizare a achizițiilor publice,

- procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a

concursurilor de soluții,

- instrumentele și tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea acestor

contracte, precum și alte aspecte specifice.

19

Normele metodologice de aplicare adoptate prin H.G. 395/2016 completează

prevederile acestei legi prin precizarea documentației de atribuire compusă din:

- fișa de date a achiziției,

- caietul de sarcini / documentul descriptiv,

- proiectul de contract conținând clauzele contractuale obligatorii

- formulare și modele de documente.

Menționăm de asemenea, că MDRAPFE a lansat deja în consultare publică, un nou

proiect de H.G. care aduce unele modificări și completări punctuale la H.G. 907/2016.

20

___________________________

Ordinul Arhitecților din România

GL Legislație

Arh. Michaela Gafar

Arh. Ion Andriu

Arh. Alexandra Stoica

Jur. Adriana Iordache

21