C A P I T O L U L I - I N T R O D U C E R E I .1 A R G U M ... · Funcţionarea şi dezvoltarea...

CAPITOLUL I - INTRODUCERE

I.1 ARGUMENT

Planul de dezvoltare instituțională este documentul proiectiv cel mai important din punct

de vedere al dimensiunii strategice a dezvoltării școlii. El definește imaginea unității școlare la finalul perioadei de viață stabilite (5 ani),stabilește direcțiile de acțiune concrete pentru dezvoltarea unități școlare, sub toate aspectele sale, cu implicarea tuturor beneficiarilor direcți sau indirecți ai serviciilor educaționale.

Funcţionarea şi dezvoltarea şcolii presupun efortul combinat al structurilor de conducere, al colectivului de cadre didactice şi al personalului scolii, al elevilor şi al părinţilor care, împreună, formează o comunitate educaţională distinctă, având caracteristici specifice.

Planul de dezvoltarea instituţională indică ţintele de progres pe care partenerii educaţionali le negociază şi le împărtăşesc, scopurile, obiectivele şi programele de acţiune – conferind astfel unitate şi coerentă funcţională întregii organizaţii şi diferitelor sale compartimente, facilitând concertarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, resurse material-financiare, relaţii sistemice şi comunitare) şi asigură coerenţa strategiei de dezvoltare pe termen lung a şcolii.

I.2 CONTEXT LEGISLATIV

Proiectul de Dezvoltare Instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

▪ Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 cu toate modificările şi completările ulterioare; ▪ Metodologia formării continue aprobată prin OMECTS nr 5561/07.10.2011 cu modificările

și completările ulterioare ▪ Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei Naționale ▪ Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar; ▪ Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. ▪ Statul elevului ▪ Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei,

aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificările şi completările ulterioare

Str. General Berthelot, nr. 28- 30 Aleea Înfrățirii, nr. 6, jud. Olt Sector 1, Bucuresti Tel: 0349/401663 fax: 0349401663 tel: +40(0)214056200 [email protected] www.edu.ro

mailto:[email protected]

▪ HG nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicată în MO nr. 38/18.01.2007

▪ HG nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publicată în MO nr. 822/08.12.2008

▪ M.S. nr. 1995/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor

▪ G.R. nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării/autorizării privind securitatea la incendiu

▪ Legea nr. 319/2006 a sănătăţii şi securităţii în muncă ▪ OMF 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern cuprinzând standardele de

management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, cu modificările şi completările ulterioare

▪ Legea nr. 53/2003, Codul muncii, cu toate modificările şi completările ulterioare



CAPITOLUL II - DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ȘI EXTERN

II. 1 SCURT ISTORIC

Școala Gimnazială ” Vlaicu Vodă” este situată în cartierul Crișan, strada Aleea Înfrățirii, învecinându-se cu străzile Crișan la sud, la Nord-Est cu strada Primăverii și strada Cornișei la Nord-Vest. Școala și-a deschis porțile pentru elevi şi cadre didactice la data de 15 septembrie în anul 1974 ca ”Școala cu clasele I-VIII Nr. 7 Slatina. În prezent școala are denumirea de Școala Gimnazială ”Vlaicu Voda” Înfiinţarea şcolii a apărut ca fiind o necesitate prin construirea unui număr impresionant de blocuri în acest cartier. Majoritatea locuitorilor cartierului deserveau platforma industrială ALRO și TCH Olt. În momentul inaugurării, şcoala avea un efectiv de 400 de elevi și 15 clase, număr ce a crescut rapid numărul de elevi, atingând apogeul în anul 1981-1982, peste 1500 de elevi. Fluctuația numărului de elevi, până în anul 1989 a fost extrem de redusă. După anul 1989, ca urmare a contextului socio-economico-politic, restructurarea salariaților de pe platformele industriale, scăderea ratei natalității și nu în ultimul rând libertatea de mișcare a elevilor, a determinat scăderea numărului de elevi la 399 elevi, ciclul primar și gimnazial, în anul 2011-2012,în prezent înregistrându-se o creștere ușoară (în anul școlar 2016-2017 au fost înscriși 461 elevi).

2. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

Cultura organizațională a școlii s-a format și evoluat în timp, fiind caracterizată printr-un ethos profesional înalt, un management în continuă perfecţionare, de practicarea leadership-ului, prin valorizarea învăţării instituţionale din experienţă. Valorile dominante sunt: spiritul de inovație și profesionalismul unor personalități ce se regăsesc în monografia școlii, egalitate de şanse pentru elevi, cooperare cadrelor didactice, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de elevi, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare a cadrelor noi venite în școală, fapt ce a întărit și dezvoltat cultura organizațională existentă. În şcoala există tradiţii, atitudini și stiluri de interrelaţionare generatoare ale unui climat stimulativ de pregătire și de atașament al unor cadre didactice și elevi, fapt ce a oferit școlii oportunitatea deschiderii către un învățământ de calitate, perspective comune de abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii: ”Ziua școlii”, organizarea de spectacole cu ocazia sărbătorilor naționale și religioase, editarea revistei școlii, participare la proiecte internaționale a elevilor și profesorilor. Climatul deschis existent în școală bazat pe spirit de echipă colegialitate, cooperare, de respect și spirit reciproc este stimulativ și se reflectă pozitiv atât în activitatea instructiv educativă cât și în comportamentul cadrelor didactice.



Motto-ul școlii ” Fii competitiv” este stimulativ și se regăsește pe toate materialele de popularizare a ofertei educaționale.

3. RESURSE UMANE

3.1. Populaţia şcolară În anul şcolar 2016 - 2017, la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă” au încheiat cursurile 471 elevi, repartizaţi pe două niveluri de învăţământ,ciclul primar şi ciclul gimnazial.

An școlar 2014 - 2015 2015 - 2016 2016-2017

Nivel Primar Gimn. Primar Gimn. Primar

Gimn.

Nr elevi 260 200 270 194 281 190

Total 460 464 471

Se constată o ușoară creștere a numărului de elevi în învățământul primar și scăderea în învățământul gimnazial.

II. 2 PERSONALUL ȘCOLII

Personalul didactic



Încadrarea cu personal didactic în unitatea de învăţământ este una de excepţie, deoarece beneficiază de un corp profesoral bine pregătit profesional. Nu există nici un cadru didactic necalificat, iar din cei existenţi majoritatea au gradul didactic I. Încadrarea cu personal didactic,în anul școlar 2016-2017, se prezintă astfel: total personal didactic = 26 din care: învăţători titulari =10, profesori titulari = 13, 2 profesori suplinitori, și un profesor pensionar. Activitatea în unitatea de învăţământ se desfăşoară şi cu ajutorul personalului didactic auxiliar şi nedidactic. Personalul didactic auxiliar

Total personal didactic auxiliar – 3 persoane. Personalul nedidactic (administrativ)

Total personal nedidactic angajat: 4 persoane

Toate aceste domenii de activitate sporesc gradul de confort pentru elevi care sunt prioritari atât pentru activitatea didactică cât şi nedidactică.

Se constată o ușoară fluctuație a cadrelor didactice ( -15%).

II. 3 INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI ŞCOLARE - CANTITATIV ŞI CALITATIV II.3.1. Rezultatele la învăţătură În luna iunie a anului şcolar 2016 – 2017, promovabilitatea a fost de 98%, nu au fost înregistraţi elevi cu situaţia şcolară neîncheiată, iar 346 elevi (75%) au medii între 9 - 10.



Se remarcă o creștere a ponderii mediilor cuprinse între 9-10 în anul școlar 2016-2017 (346 elevi), față de anii școlari anteriori (2015-2016 - 332 elevi,2014-2015 -315 elevi) și o scădere a procentului de promovabilitate în anul școlar 2016-2017 - 98%, față de anul școlar 2015-2016 -99% ,respectiv anul școlar 2014-2015 - 100%.

Medii/An școlar 2014-2015 2015-2016 2016-2017 5-6,99 23 20 18 7-8,99 130 107 105 9-10 256 332 346

II.3.2 Rezultatele la Evaluarea Naţională la clasa a-VIII-a



Se constată un progres în ceea ce privește media la Evaluarea Națională în anul școlar 2016-2017 față de anii școlari anteriori, progres datorat notelor obținute la Limba Română.

II.3.3 Admiterea în licee

În anii școlari 2015 și 2016 toți elevii au completat fișele de opţiuni și fost admiși în învățământul liceal.

An școlar 2014-2015 2015-2016 2016-2017 Liceu 46 47 50 Școală profesională 1 4 - Total elevi 47 51 50

Se constată că în anul școlar 2016-2017, elevii au optat pentru forma de învățământ liceal.

II.3.4 Situaţia disciplinară

An școlar 2014-2015 2015-2016 2016-2017

Medii la purtare între 7-9,99

7 13 3



În anul școlar 2016-2017, elevii școlii nu au mai înregistrat abateri școlare ce ar fi dus la scăderea notei la purtare.

II.3.5 Analiza frecvenţei elevilor

Se constată că în anul școlar 2016-2017, au scăzut considerabil numărul total al absențelor, respectiv al celor nemotivate.

II.3.6 Participarea la competiţii, concursuri şi olimpiade şcolare



În ultimul an școlar, se constată o participare mai mică a elevilor la concursuri și olimpiade școlare și implicit obținerea a mai puține premii. II.4 RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

Unitatea școlară dispune de următoarele resurse materiale: - spații școlare - 16 săli de clasă, 1 laborator biologie,1 laborator fizică-informatică - spații auxiliare - bibliotecă, cabinet medical, cabinet de consiliere și orientare, cancelarie, cabinet director, secretariat și contabilitate,7 grupuri sanitare. Funcţionarea cabinetului şcolar de consiliere psihopedagogică şi a cabinetului medical din incinta şcolii creează premisele pentru păstrarea sănătăţii fizice şi psihice a elevilor şcolii, iar prin bibliotecă se asigură necesarul de cărți pentru completarea procesului instructiv-educativ de la clasă. Unitatea școlară funcționează într-un schimb (8,00-14,00) durata orei de curs, fiind de 50 minute, iar a pauzelor de 10 minute. Resursele financiare sunt asigurate de la buget, prin intermediul Consiliul Local al Municipiului Slatina și din fonduri extrabugetare obținute printr-un contract de închiriere a unor spații școlare (săli de clasă), după orele de curs ale elevilor. II. 5. OFERTA EDUCAŢIONALĂ Baza materială și corpul profesoral au capacitatea de a asigura condiții optime pentru desfășurarea activității instructiv educative, fapt confirmat de îndeplinirea planului de școlarizare aprobat. O parte din cadrele didactice sunt metodiști și membrii ai Consiliului Consultativ ai ISJ Olt. Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare și perfecționare profesională se reflectă în rezultatele obținute de elevi la concursurile și olimpiadele școlare, precum și în continuarea studiilor în liceele de prestigiu din Slatina.



Comunicare între cadrele didactice, între profesori şi elevi, ca şi între personalul didactic şi cel de conducere, între profesori şi părinţi, crează o ambianță plăcută, promovând factorii motivaționali pozitivi atât pentru elevi cât și pentru familiile acestora astfel încât fiecare elev să progreseze în raport cu aspiraţiile şi înclinaţiile fiecăruia. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală-familie este elementul cheie pentru asigurarea succesului educațional şi de învăţăre al elevilor. Colaborarea echipei manageriale și a corpului profesoral cu toţi partenerii şcolii (elevi, părinţii elevilor, autorităţile locale şi centrale, organizaţii guvernamentale cu caracter local şi central, organizaţii cu caracter non guvernamental), va conduce la optimizarea procesului instructiv-educativ în cadrul unităţii şcolare. Şcoala dispune de materiale curriculare pentru nivelul primar şi gimnazial de învăţământ, respectiv planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şi auxiliare şcolare, ghiduri metodice şi alte publicaţii. Selectarea manualelor alternative se face pe baza tehnicilor de evaluare şi a criteriilor cunoscute. Un aspect important al ofertei educaționale este alegerea, proiectarea şi aplicarea programelor CDŞ, opționale care să răspundă nevoilor şi intereselor elevilor şi părinţilor, cât și atractivitatea unor activități extracurriculare/extrașcolare care să satisfacă atât cerințelor elevilor dar să fie atractive și pentru părinții acestora.

II. 6 MANAGEMENTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂŢĂMÂNT Conducerea şcolii, împreună cu membrii Consiliului de Administraţie, asigură buna desfăşurare a procesului instructiv – educativ, precum şi îndeplinirea obiectivelor cuprinse în planul managerial şi în planul de măsuri pentru optimizarea procesului de învăţământ prezentate în cadrul consiliilor profesorale. Crearea, menţinerea şi dezvoltărea unui climat pozitiv, favorabil, eficient şi creativ crează premisele formării din membrii întregului personal o adevărată echipă. Consiliul de Administraţie, a fost constituit conform ordinelor în vigoare şi-a desfăşurat activitatea respectând tematica şedinţelor propusă la începutul anului şcolar, soluţionând în mod operativ toate problemele apărute, luând hotărârile care se impuneau în fiecare situaţie.

II.7 ANALIZA P.E.S.T.(E.) Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene. Dezvoltarea cu rapiditate în domeniul științei precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o atenție sporită a mediului în



care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională a școlii în scopul maximizării rezultatelor.

Politic: Şcoala se află în contextul politic actual, o societate în schimbare, în căutarea şi promovarea valorilor reale, este supus tranziţiei întregului sistem şi tuturor subsistemelor. Activitatea se desfăşoară având la bază Legea Educaţiei Naţionale,ordinele şi notificările care susţin punerea în aplicare a reformei învăţământului,reforma managementului şcolar care vizează autonomia instituţiilor de învăţământ, pregătirea în domeniul managementului educaţional, raţionalizarea resurselor financiare şi umane. Un efect negativ îl constituie lipsa continuității programelor de reformă, inclusiv în cazul programelor școlare cât și metodologiile de susținere a examenelor naționale.

Economic: Din acest punct de vedere se constată la nivel naţional creşterea ratei şomajului pe fondul orientării tinerilor cu preponderenţă spre liceele teoretice şi nu spre liceele cu profil tehnologic și de servicii sau şcolile profesionale, deşi cererea de locuri de munca în domeniu depăşeşte oferta. Cu toate că legislaţia financiară permite atragerea de surse extrabugetare la nivelul unităţilor de învăţământ, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru şcoli este în continuare scăzut. Situaţia materială precară a multor părinţi, plecarea părinților la muncă în străinătate este, în unele situaţii, cauza interesului scăzut al elevilor faţă de şcoală. Toţi aceşti factori economici au efecte grave: dezinteres, absenteism ridicat, chiar abandon şcolar (cu precădere în rândul copiilor de etnie rromă), impactul programelor sociale (supliment de hrană, manuale, rechizite gratuite, burse) este foarte mare.

Social: Implicarea părinţilor în procesul instructiv-educativ este o problemă secundară, grija principală fiind subzistența. Cartierul este unul fost muncitoresc, format pe baza platformei industriale. Efectele acestor probleme sociale se resimt asupra pregătirii elevilor. O alta problemă socială este tendinţa mass-mediei de a prezenta aspectele negative, cât și falsa impresie că nu pregătirea științifică, absolvirea unui ciclu de învățământ profesional sau teoretic sunt premisele realizării profesionale și materiale, accesul necontrolat și nesupravegheat la Internet au efecte negative pe termen lung, şcoala trebuind să facă eforturi mari pentru a contracara sau atenua aceste efecte. Nu în ultimul rând se remarcă o scădere a populației școlare, cu efect pe termen lung asupra întregului sistem de învățământ.

Tehnologic: Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate nivelele învăţământului preuniversitar; unitatea şcolară deţine laboratoare funcţionale, cu dotare modernă, necesare tuturor disciplinelor. Sprijinul M.E.C.T.Ș. acordat iniţiativelor unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă indiscutabil un punct forte în aceasta direcţie. În plus, posibilitatea reala a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar.

Ecologic: Str. General Berthelot, nr. 28- 30 Aleea Înfrățirii, nr. 6, jud. Olt Sector 1, Bucuresti Tel: 0349/401663 fax: 0349401663 tel: +40(0)214056200 [email protected] www.edu.ro


Pe măsura ce tehnologia se perfecţionează, stilul de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării,folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens pentru educarea elevilor în spirit civic și de voluntariat este benefică participarea la programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali.

II.8 Analiza mediului intern ANALIZA SWOT

Realizarea diagnozei interne, prin identificarea punctelor tari și a punctelor slabe, este extrem de importantă deoarece identificarea nevoilor, în mod corect și obiectiv, constituie premisa succesului oricărui proiect instituțional. Curriculum Puncte tari/Strengths Puncte slabe/Weaknesses - Existența motivației pentru calitate în învățământ; - Oferta curriculară fundamentată bine; - Școala dispune de întregul material curricular: planuri de învățământ,programe școlare,ghiduri de aplicare,auxiliare curriculare,etc. - Cadre didactice implicate în elaborarea de auxiliare curriculare și mijloace de învățământ; - Preocuparea permanentă a personalului şcolii pentru diminuarea abandonului şcolar, absenteismului şi a indisciplinei şcolare prin implicare în programe educaţionale - Colaborarea bună între cadrele didactice din ciclul primar şi gimnazial - Existenţa coeziunii de grup la nivelul organizaţiei şcolare

- Activităţi metodice, mai ales cele la consiliere şi orientare, cu accent pe urmărirea aspectelor de ordin teoretic şi axate prea puţin pe exemple de bună practică - Un număr redus de cadre didactice folosesc mijloacele media la orele de curs - Slaba utilizare a platformei AEL - Neimplicarea părinților în propunerea CDȘ

Oportunități/Opportunities Amenințări/Threats - Posibilitatea alegerii CDŞ –ului dintr-o ofertă generoasă, atât la învăţământul primar, cât şi la cel gimnazial - Oferta bogată de auxiliare curriculare si de soft educațional pentru studiul disciplinelor - Interesul în creştere al elevilor faţă de tehnologia informaţiei

- Violenţa şi agresiunea în rândul tinerilor, în special a celor cu probleme familiale - Programe şcolare încărcate şi uneori neadecvate exigenţelor de formare la nivel european



- Diminuarea interesului la învăţătură al elevilor claselor a VIII-a pentru disciplinele necuprinse la Evaluarea Naţională - Insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞului la cerinţele şi solicitările elevilor poate scădea motivaţia pentru învăţare precum şi interesul pentru unitatea de învăţământ

Resurse umane Puncte tari/Strengths Puncte slabe/Weaknesses - Cadre didactice calificate, în majoritate cu gradul didactic I - Atmosferă destinsă, de încredere reciprocă; - Prezenţa unui profesor psihopedagog în şcoală - Colaborarea bună între cadrele didactice din ciclul primar şi gimnazial - Participarea unui număr mare de cadre didactice la cursuri de formare continuă - Comunicare şi deschidere faţă de elevi; - Existenţa coeziunii de grup la nivelul organizaţiei şcolare; - Un foarte bun grup de profesori metodişti la diferite specialităţi, și membri în Consiliul Consultativ al ISJ Olt, autori de materiale didactice auxiliare. - Bună cultură organizaţională caracterizată prin păstrarea unor tradiţii specifice - Cadre didactice perfecţionate prin stagiile de formare în problematica reformei: abilitare curriculară, evaluare, inteligenţe multiple, negocierea conflictelor; - Atitudine pozitivă a cadrului didactic faţă de elev şi procesul de învăţământ; - Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice, există comisii constituite pe diverse probleme precum şi o bună coordonare a acestora - Respectarea criteriului continuităţiipe post şi la clasă, inclusiv pentru cadrele didactice suplinitoare, acolo unde este posibil - Personal didactic cu aptitudini pentru folosirea mijloacelor IT.

- Activităţi metodice, mai ales cele la consiliere şi orientare, cu accent pe urmărirea aspectelor de ordin teoretic şi axate prea puţin pe exemple de bună practică - Un număr redus de cadre didactice folosesc mijloacele media la orele de curs - Inerţie din partea unor profesori în modernizarea metodelor de predare, învăţare, evaluare. - Conservatorismul unor cadre didactice privind organizarea și desfășurarea lecțiilor ci caracter interdisciplinar · Nevalorificarea la maxim a resurselor umane şi materiale; · Elevii şi profesorii nu folosesc eficient dotarea cu IT pentru comunicare intra şi extra instituţională, pentru modelare experimentală



Oportunități/Opportunities Amenințări/Threats - Existenţa programelor de formare a cadrelor didactice, propuse de M.E.C.T.S., universităţi şi CCD, inclusiv programele europene - Accesul la informaţie prin extinderea reţelei de internet - Posibilitatea participării la programe şi proiecte locale şi naţionale - Posibilitatea accesării de fonduri europene pentru formare profesională a elevilor şi profesorilor - Valorificarea tradiţiei locale prin mijloace moderne de predare-învăţare, pentru a forma tineri europeni competitivi - Sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate prin programe guvernamentale; - Instituirea unui cadru de monitorizare a performanţelor şcolare în unitate. - Programe de pregătire specială pentru olimpiade şi concursuri pentru elevii capabili de performanţă şcolară și de pregătire remedială acolo unde este cazul; - Dezvoltarea unor cursuri opţionale care sa implice o dezvoltare a unor aptitudini si talente dar şi care să conveargă la dezvoltarea unor proiecte instituţionale; - Atragerea elevilor prin măsuri de popularizare a rezultatelor şcolii

- Activitatea birocratică prin întocmiri de situaţii, rapoarte, statistici etc. - Motivarea/stimularea slabă a cadrelor didactice prin politica salarială. - Statutul social marginalizat al cadrelor didactice; - Deteriorarea mediului socio-economic, familial; diminuarea interesului familiei de a susţine pregătirea şcolară a copiilor - Inexistenta unei legislaţii coerente pentru asigurarea unei reale autonomii a şcolii; - Restrângeri de activitate pentru cadrele didactice titulare datorita scăderii populaţiei şcolare sau a migrării acesteia în străinătate - Rigiditatea unor cadre didactice în ceea ce priveşte notarea elevilor.Există diferențe în notarea elevilor de la o școală la alta. - Dorinţa unora dintre părinţi de a-i transfera pe elevi la unităţile care acorda foarte uşor nota foarte mari. - Tendinţa generala a elevilor de a nu mai citi și de a învăţa mai puţin, dar de a obţine note mari cu efort minim.

Resurse materiale şi financiare Puncte tari/Strengths Puncte slabe/Weaknesses - Baza materială dezvoltată şi permanent îmbunătăţită - Susţinerea şcolii de către autorităţile locale şi interesul acestora pentru asigurarea condiţiilor favorabile procesului instructiveducativ; -Existenţa bibliotecii şcolare cu o bogată

- Slaba utilizare a platformei AEL - Uzura morală şi fizică a mobilierului școlar - Insuficienta dotare cu aparatură de multiplicare a materialelor didactice, necesare îmbunătăţirii procesului instructiv – educativ și echipamente audio-video.



ofertă de literatură pedagogică şi metodică deactualitate - Preocuparea pentru dezvoltarea bazei materiale; - Existenţa materialelor promoţionale pentru oferta educaţională; - Preocupare pentru atragerea de fonduri extrabugetare şi îmbunătăţirea bazei materiale. - Existenţa spaţiilor şcolare dotate conform normativelor în vigoare; - Existenţa laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline:fizică,chimie, biologie, precum şi a unui cabinet de asistenţă psihopedagogică; - Condiţii igienico-sanitare adecvate desfăşurării procesului educativ - Dotare cu calculatoare, imprimante, copiatoare, TV , proiector, conectare la Internet

- Insuficiența dotării cu materiale informatice (platforme, lecții, teste) - Oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor; - Lipsa unui cabinet multi-media. - Inexistența unei săli de educație fizică și sport - Numărul mic al agenţilor economici interesaţi de sprijinirea şcolilor

Oportunități/Opportunities Amenințări/Threats - Accesul la informaţie prin extinderea reţelei de internet - Preocuparea şi sprijinul conducerii comunităţii locale precum şi a părinţilor pentru dezvoltarea bazei materiale - Participarea la programe şi proiecte locale şi naţionale - Materialele didactice elaborate de cadrele didactice conduc la modernizarea strategiilor didactice; - Dotarea la nivelul catedrelor şi laboratoarelor propice pentru activităţi extracurriculare şi extraşcolare; - Sprijin acordat de Consiliul Local pentru construcția unei săli de sport. - Stimularea personalului didactic în scopul elaborării de proiecte cu finanţare externă. -Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi de întreţinere a bazei materiale a şcolii

- Descentralizarea şi necunoaşterea beneficiilor acesteia ar putea crea şi întreţine conflicte, care ar dăuna procesului instructiv-educativ - Lipsa resurselor financiare necesare amenajării unor cabinete. - Ritmul alert al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente - Fonduri insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii instituţionale

Dezvoltare instituţională şi comunicare Puncte tari/Strengths Puncte slabe/Weaknesses − Buna colaborare a şcolii cu comunitatea şi ceilalţi parteneri educaţionali − Susţinerea şcolii de către autorităţile locale şi interesul acestora pentru asigurarea

− Numărul redus de activităţi dedicate combaterii violenţei în mediul şcolar − Autonomia instituţională, formulată numai la nivel teoretic, limitează posibilitatea



condiţiilor favorabile procesului instructiveducativ − Comunicare eficientă şi deschidere faţă de elevi, de nevoile acestora; − Existenţa coeziunii de grup la nivelul organizaţiei şcolare − Creşterea nivelului de informare a cadrelor didactice privind proiectele comunitare și asigurarea condițiilor necesare formării celor interesați în realizarea de proiecte europene

realizării unei oferte educaţionale mai bune; - Existenţa unui număr mare de elevi nesupravegheaţi, părinţii fiind plecaţi la lucru în străinătate sau a elevilor din familii defavorizate − Insuficienta colaborare a părinţilor cu școala, lipsa de interes a unor părinți în raport cu educația și evoluția propriilor copii. − Relațiile de parteneriat cu firme private şi ONG-uri sunt reduse;

Oportunități/Opportunities Amenințări/Threats - Preocuparea şi sprijinul comunităţii locale pentru dezvoltarea bazei materiale - Sprijinul Comitetelor de părinţi în realizarea unor activităţi - Participarea la programe şi proiecte locale şi naţionale - Încrederea comunităţii locale în calitatea procesului de învăţământ desfăşurat în această unitate şcolară. - Derularea programelor de parteneriat cu instituţii precum: Poliţia de Proximitate, Jandarmeria, Biserica, Primăria, CCD - Posibilitatea efectuării unui număr mare de activităţi extraşcolare - Folosirea site-ului şcolii ca mijloc de informare privitor la oferta şcolară

- Existenţa şi proliferarea unui mediu negativ al educaţiei informale, care promovează valori contrare celor ale şcolii - Influența negativă a mass-media prin oferirea de modele false care afectează imaginea învăţământului în ansamblu - Violenţa şi agresiunea în rândul tinerilor, în special a celor cu probleme familiale - Spor demografic negativ cu implicaţii în dimensionarea reţelei şcolare şi a încadrării personalului didactic - Lipsa motivaţiei cadrelor didactice şi a elevilor - Legislaţia financiară în vigoare nu încurajează sponsorizări de la agenţii economici - Inexistenţa unor programe guvernamentale de consultanţă pentru părinţi şi alţi adulţi implicaţi în educaţia copiilor în familie sau măcar a unui curriculum pentru diriginţi şi manageri în scopul asistenţei familiilor în probleme de educaţie şi de ocrotire a minorilor

II.9 Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare

Ca urmare a analizei mediului extern şi a mediului intern al şcolii se desprind următoarele aspecte principale care necesită dezvoltare: - Atragerea şi implicarea elevilor într-o măsură mai mare în procesul de învăţământ prin utilizarea unor metode de predare şi evaluare centrate pe elev. - Utilizarea eficientă a bazei materiale de care dispune şcoala, întrținerea,dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și a resurselor materiale. - Identificarea de noi surse de finanţare, inclusiv nerambursabile. - Continuarea implicării și participării şcolii în derularea de parteneriate și proiecte, inclusiv europene



- Creşterea motivaţiei elevilor pentru a participa la activităţi extraşcolare - Implicarea mai mare a părinţilor în viaţa şcolii,inclusiv în organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare. - Creşterea calităţii procesului de învăţământ cu implicarea responsabilă a tuturor beneficiarilor direcţi, indirecţi şi prestatori de servicii educaţionale. - Asigurarea egalității de şanse egale pentru toţi elevii şcolii - Prevenirea şi combaterea eşecului şcolar, a violenţei şcolare şi a absenteismului prin derularea de programe de consiliere şi sprijin în favoarea familiilor/elevilor - Orientarea şi consilierea privind cariera elevilor. - Promovarea imaginii şcolii la nivelul comunităţii locale şi zonale

Capitolul III. PROGNOZĂ ŞI STRATEGIE

III. 1 Viziunea școlii :

Școala Gimnazială ”Vlaicu Vodă” va fi recunoscută pe plan local și regional pentru

o înaltă calitate a procesului instructiv educativ, o puternică motivare, angajare și atitudini profesionale din partea personalului didactic care permite formarea la elevi a unei personalităţi adaptabile societăţii contemporane, o structură eficientă şi echitabilă, un furnizor de resurse educaţionale moderne şi de calitate.

III. 2 Misiunea Școlii Gimnaziale ”Vlaicu Vodă” este să ofere educație la un înalt standard de calitate în context național și internațional pentru dezvoltarea capacităţilor, deprinderilor şi competenţelor care să le permită elevilor nu doar obţinerea de performanţe, ci şi alegerea unei cariere de succes, prin includerea într-o formă superioară de şcolarizare, promovând ideea de şcoală inclusivă, care să ofere şanse egale pentru toţi elevii, urmărind ca aceştia să fie pregătiţi pentru viaţă, într-o lume şi o societate în permanentă schimbare.

III. 3 . ŢINTELE STRATEGICE 1. Creşterea nivelului de performanţă a elevilor prin implementarea unui curriculum

centrat pe dezvoltarea competenţelor-cheie și prin accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev.

2. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, îmbunătăţirea participării elevilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ la activităţile didactice prin atragerea şi motivarea acestora

3. Formarea continuă a cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active, folosirea strategiilor şi mijloacelor moderne de educaţie, management pozitiv al clasei de elevi

4. Dezvoltarea activităţilor educative extracurriculare orientate spre educaţia pentru dezvoltare durabilă, voluntariat, derularea parteneriatelor educaţionale și accesarea proiectelor europene pentru elevi și cadre didactice



5. Dezvoltarea spaţiilor școlare prin finalizarea şi punerea în funcţiune a sălii de sport şi îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente în vederea asigurării mijloacelor necesare promovării unui mediu şcolar prietenos şi a unui învăţământ modern.

III.4 OPŢIUNILE STRATEGICE Referitor la opţiunile strategice selectate pentru realizarea ţintelor propuse sunt vizate în principiu acţiuni complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice de bază : dezvoltare curriculară, resurse umane, finanţare şi dotare şi relaţii comunitare . Ţinte strategice / Opţiuni strategice

Opţiunea investiţiei în resursa umană

Opţiunea curriculară

Opţiunea financiară şi dotare materială

Opţiunea relaţiilor comunitare

1.Creşterea nivelului de performanţă a elevilor prin implementarea unui curriculum centrat pe dezvoltarea competenţelor-cheie și prin accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev.

- Ofertă educaţională (CDŞ, activităţi extracurriculare şi extraşcolare) dinamică, flexibilă şi coerentă, adecvată nevoilor elevilor şi a resursele existente - Planificarea şi realizarea de activităţi educative şi de orientare şcolară

- Finanţarea unor activităţi specifice pentru încurajarea performanţei înalte a elevilor – concursuri/ competiţii locale - Documentare actuală şi modernă privind teoria şi practica pedagogică - Asigurarea comunicării la nivel local, naţional şi european între cadrele didactice prin dotare tehnică şi servicii Internet -Motivarea financiară a elevilor şi personalului didactic care

- Colaborarea cu IŞJ şi CCD în scopul formării continue, precum şi pentru susţinerea şi promovarea iniţiativelor cadrelor didactice din şcoală - Implicarea unui număr mai mare de cadre didactice în cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi facilitarea schimbului de bune practici în activitatea didactică



obţine rezultate deosebite la concursuri şi olimpiade

2. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, îmbunătăţirea participării elevilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ la activităţile didactice prin atragerea şi motivarea acestora

- Atragerea şi menţinerea personalului didactic cu performanţe deosebite -Monitorizarea şi îndrumarea activităţilor didactice, inclusiv prin utilizarea cadrelor-resursă existente la nivelul şcolii -Îmbunătăţirea frecvenţei şi calităţii activităţilor metodice şi ştiinţifice la nivelul catedrelor de specialitate

- Adaptare şi planificarea coerentă a conţinuturilor, competenţelor, și metodelor vizând creşterea atractivităţii orelor de curs - Aplicarea curriculumului la clasă pe bază de metode didactice moderne, inclusiv prin utilizarea instruirii asistate de calculator, utilizând mijloace didactice şi auxiliare curriculare care să crească atractivitatea orelor - Diversificarea metodelor de evaluare, planificarea şi standardizare a evaluării elevilor şi creşterea transparenţei evaluării - Realizarea unor programe de educaţie

- Îmbunătăţirea dotării cu mijloace şi materiale didactice - Promovarea şi susţinerea performanţelor înalte (recompense, finanţarea participării la concursuri şi competiţii școlare)

Stabilirea/revizuirea relaţiilor de parteneriat cu instituţii locale de învăţământ, cultură şi artă vizând organizarea de activităţi complementare/ motivatoare studiului (Ziua Porţilor Deschise, simpozioane,mese rotunde, etc.) Implicarea și accentuarea rolului şi responsabilităţii părinţilor în monitorizarea participării elevilor la activităţi



diferenţiată pentru copiii cu cerinţe educative speciale

3.Formarea continuă a cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active, folosirea strategiilor şi mijloacelor moderne de educaţie, management pozitiv al clasei de elevi

- Realizarea unui program de formare continuă personalizat al întregului personal al şcolii, în conformitate cu prevederile legale

- Formarea corpului profesoral pentru aplicarea metodelor active, de grup şi a tehnicilor noi de învăţare şi evaluare

- Constituirea bugetului va prevede fonduri financiare pentru formarea continuă a cadrelor didactice,în funcţie de necesităţile de formare identificate

- Popularizarea ofertelor de formare ale CCD Olt şi a altor instituţii care realizează programe de formare profesională. - Diseminarea rezultatelor activităţilor de formare.




- Participarea elevilor şi cadrelor didactice la activităţile acestor proiecte şi la acţiuni de voluntariat - Participarea profesorilor şi elevilor la programe şi parteneriate cu şcoli din ţară şi străinătate - implicarea părinților în organizarea și desfășurarea unor activități extrașcolare. - Orientarea şcolară şi profesională a elevilor, în vederea accederii la niveluri superioare de

- Continuarea proiectelor care privesc educaţia pentru dezvoltare durabilă - Dezvoltarea în cadrul curricumului la decizia şcolii a unor discipline care au la bază activităţi în cadrul proiectelor şi parteneriatelor educaţionale - Organizarea unor manifestări educative, culturale, artistice, religioase, sociale şi sportive cu ocazia diferitelor evenimente

- Punerea la dispoziţie a întregii baze materiale a şcolii pentru derularea activităţilor din cadrul acestor proiecte - Realizarea unor proiecte prin care să se atragă finanţări de la instituţiile şi organismele abilitate şi participarea la diverse proiecte pentru finanţarea învăţământu-lui, iniţiate de diverse instituţii şi fundaţii - Dezvoltarea resurselor materiale pentru buna funcţionare a cabinetului şcolar de asistenţă psihopedago-gică

- Promovarea programe educaţionale specifice (educaţie pentru sănătate,educație rutieră, educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, educaţia pentru democraţie şi integrare în uniunea europeană). - Schimbul de bune practici cu instituţii partenere - Aplicarea chestionarelor elevilor şi părinţilor pentru organizarea activităţilor educative extracurriculare care să răspundă nevoilor și dorințelor elevilor -Elaborarea şi implementarea de proiecte de cooperare finanţate de UE

5. Dezvoltarea spaţiilor școlare prin finalizarea şi punerea în funcţiune a sălii de sport şi îmbunătăţirea

- Informarea corectă şi completă a tuturor „actorilor” şi motivarea/mobilizarea acestora pentru dezvoltarea şi dotarea spaţiilor de şcolarizare

Nu este cazul - Atragerea de fonduri de la bugetul local, bugetul naţional, comunitatea europeană şi din

- Expertiză tehnică din partea ISJ şi Primăria Municipiului Slatina pentru monitorizarea şi evaluarea



calităţii spaţiilor de şcolarizare existente în vederea asigurării mijloacelor necesare promovării unui mediu şcolar prietenos şi a unui învăţământ modern.

- Organizarea echipelor de proiect (în cazul obţinerii de finanţări externe) - Formarea specifică prin programe acreditate a personalului implicat în achiziţiile publice

sponsorizări - Finalizarea execuţiei sălii de sport - Dotarea cu mobilier şcolar a spaţiilor de şcolarizare

execuţiei sălii de sport - Colaborare permanentă cu Primăria Municipiului Slatina pentru finanţarea obiectivelor propuse

III. 5 Indicatori de realizare Principalii indicatori de realizare asociaţi ţintelor strategice propuse pentru intervalul

2017 - 2022. Ţinta strategică

Indicatori de realizare

1. Creşterea nivelului de performanţă a elevilor prin implementarea unui curriculum centrat pe dezvoltarea competenţelor-cheie și prin accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev. 2. Realizarea unei şcoli incluzive prin adoptarea strategiilor de personalizare a procesului instructiv-educativ, îmbunătăţirea participării elevilor din punct de vedere

- Cel puţin 30% din lecţii se desfăşoară prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev:instruire asistată de calculator – minim 10%; activităţi experimentale/proiecte– minim 10%; activitate diferenţiată individuală/pe grupe – minim 10%) - Cel puţin 30% dintre cadrele didactice beneficiază de o formă de recunoaştere a performanţei didactice (recomandare la concursul pentru obținerea gradației de merit sau distincții prevăzute de legislația în vigoare) - Reducerea cu cel puţin 20% a numărului total şi normat pe elev de absenţe - Cel puţin 25% dintre elevi participă la activităţile extracurriculare şi extraşcolare organizate de şcoală - Cel puţin 25% dintre elevi au mediile generale curente şi la examene situate între 9 şi 10



cantitativ şi calitativ la activităţile didactice prin atragerea şi motivarea acestora

- Creşterea cu cel puţin 5% a ponderii absolvenţilor de gimnaziu care urmează studii liceale în profile teoretice şi tehnologice

3. Formarea continuă a cadrelor didactice pentru aplicarea metodelor active, folosirea strategiilor şi mijloacelor moderne de educaţie, management pozitiv al clasei de elevi

- Toate cadrele didactice vor participa la cel puțin un curs/an pentru aplicarea învățării centrate pe elev - Cel puțin 50% din cadrele didactice vor aplica stategii și mi mijloacelor moderne de educaţie


- Cel puțin 50% din elevi vor participa la activitățile educative extracurriculare; - Toate cadrele didactice vor participa la activitățile educative extracurriculare; - Cel puțin 10% din părinți vor sprijini și fi participa la activitățile educative extracurriculare; - Se va depune cel puțin un dosar de candidatură pentru proiecte europene.

5. Dezvoltarea spaţiilor școlare prin finalizarea şi punerea în funcţiune a sălii de sport şi îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente în vederea asigurării mijloacelor necesare promovării unui mediu şcolar prietenos şi a unui învăţământ modern.

- Finalizarea sălii de sport - Cel puţin 50% din mobilierul şcolar uzat moral și fizic va fi înlocuit



CAPITOLUL 4 : CONSULTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PDI

1. Consultare Acţiuni în vederea actualizării, monitorizării, evaluării PDI:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor. 2. Informarea actorilor educaţionali în legătură cu procesul de elaborare a PDI. 3.Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PDI prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, autorităţilor locale; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local. Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi PLAI. 4. Colaborarea cu celelalte şcoli din localitate și localități învecinate pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern. 5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare. 6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali ai şcolii. 7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, reformularea obiectivelor şi priorităţilor. 8. Elaborarea planurilor operaţionale.

Surse de informaţii: - Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare); - Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă); - Documente de prezentare şi promovare a şcolii; - Site-uri de prezentare a judeţului Olt; - PRAI Sud-Vest Oltenia; - PLAI ; - Chestionare, discuţii, interviuri; - Rapoarte scrise ale ISJ şi MENCȘ întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

2. Monitorizarea şi evaluarea Implementarea PDI - ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii, iar

procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PDI prin:



- întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare; - prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de

Administraţie; - activităţi de control intern; - corectare periodică şi actualizare.

a) Monitorizarea

Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2017 – 2018 urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv.

În procesul de monitorizare se urmăreşte : - comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor pentru realizarea lor; - mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor; - analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea proiectelor.

Ca instrumente de monitorizare se folosesc : - observaţiile; - discuţiile cu elevii; - asistenţa la ore; - sondaje scrise şi orale; - întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, Consiliu de administraţie, Consiliu profesoral etc.

b) Evaluarea Evaluarea PDI se va face atât pe parcursul derulării lui şi mai ales la finele anului şcolar 2017- 2018 când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan de acţiune al şcolii viitor adaptat evident situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.

Instrumente de evaluare Evaluarea acestui proiect îşi propune proceduri prin care să se poată stabili

următoarele : - raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate; - acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât aşteptările.

Evaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe, folosind ca instrumente de evaluare următoarele: - autoevaluare; - interevaluări; - declaraţii de intenţii - interviuri de evaluare; - observaţii folosind ghiduri de observaţie; - fişe de apreciere; - diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului. În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente :



- respectarea misiunii şi a viziunii școlii; - urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect; - analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte; - corelaţia dintre resurse si obiectivele alese; - stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor de evaluare în cadrul fiecărei ţinte.

c) Responsabilităţi Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ, informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel : - Directorul pentru obiectivele legate de oferta educaţională, evoluţia în carieră a cadrelor didactice, creşterea performanţelor şcolare şi parteneriate. - Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar. - Consilierul educativ pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi pentru cele legate de activităţile extraşcolare şi extracurriculare.

d) Indicatorii de performanţă Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală.

Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim : - furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală; - stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare (aprecieri obiective); - enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se desprind din evaluare; - adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare Tipul activităţii Responsabilitatea

monitorizării şi evaluării

Frecvenţa monitorizării

Datele întâlnirilor de analiză

Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea ţintelor

CEAC lunar Conform grafic Noiembrie - Februarie

Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor individuale

CEAC trimestrial Conform grafic Decembrie - Iunie

Urmărirea progresului în

CEAC Director

anual



atingerea ţintelor. Stabilirea impactului asupra comunităţii

Consiliul de administraţie al şcolii

anual

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor. Actualizarea acţiunilor din PDI în lumina evaluării

Consiliul de administraţie al şcolii

anual



C A P I T O L U L I - I N T R O D U C E R E I .1 A R G U M ... · Funcţionarea şi dezvoltarea...

Documents

Transcript of C A P I T O L U L I - I N T R O D U C E R E I .1 A R G U M ... · Funcţionarea şi dezvoltarea...