buzunæraø

101

B

[b]" b, B, s.f. invar.: cu unâ b/ B - ¢icâ/ mari - scriemu sonlu [b]: bunâ,

Bucureøti. ba, adv. "nu; da? (surprizæ)" "nu-nu-nu! (nicidecum)"

ba, adv.:—vii la nuntæ?—ba, nu yinu! (— vii la nuntæ?—ba, nu vin!); ba? nu u øtiamu øi-aestâ. (da? nu o øtiam øi pe asta!); ba?, aøi §â_i tini? (da?, aøa zici tu ?).

ba-ba-ba ! (ba-ba-ba), loc.adv.: ba-ba-ba, nu-¢i voi omu xenu-n casâ! (nicidecum, nu vreau om stræin în casa mea!).

∅ cum*, adv. "ba da!"

cumu *, adv.:—nu vrei s-yi¢i ?—cumu, va s-yinu! (nu vrei sæ vii? — ba da/ cum sæ nu, am sæ vin!).

ba, conj. "când... când" ♦ "ori... ori"

ba, conj.: ba va, ba nu va, nu øtiu _i va! (ba/când vrea, ba/când nu vrea, nu øtiu ce vrea!); � ba ficioru, ba featâ, _i s-va s-hibâ! (ori bæiat, ori fatæ, ce-o vrea sæ fie!).

babacæ, -i, s.f. "tatæ ♦ "

baba (ba-ba), s.m.sg. art., baba¢i (ba-ba¢i), pl. neart.: va ti batâ baba. (o sæ te batæ babaca); reg.

baban, -æ , adj. "mare ♦ , viteaz ♦ "

babageanu, -¢i; -nâ, -ni (ba-ba-geanu, /-gea¢i; /-gea-nâ, /-ni), adj. (4a): câni babageanu (câine mare/ viteaz); mu•eari babageanâ(muiere/ femeie viteazæ).

babæ, -e, s.f. "moaøæ"; "bunicæ" "(femeie) bætrânæ ♦ " "de-a baba-oarba" " ~ " ; ∅ legare, s.f.vb. " ~ , Ion Orbul" ∅ orb, adj.

babâ, -i (ba-bâ, /-bi), s.f. (1): adu_e_i-u baba, câ va s-facâ niveasta. (aduce_i-o pe moaøæ, cæ va naøte nevasta/ nora); �baba a mea eara dul_i si-u mâ_i. (bunica mea era dulce s-o mænânci!).

agiucarea a urghiøalui (jucatul de-a orbeøte), e x p r.: cumu easti agiucarea a urghiøalui? (cum este jocul de-a orbeøte?)

agiucarea cu oc• i• i ligarea (jucatul de-a legat ochii). Orbu-Yeani , s.m. n.pr.: a ficiorlui _i-lu leagâ, cându si-agioacâ cu oc• i• i ligarea, î• i §âcu Orbu-Yeani. (bæiatului pe care îl leagæ, când se joacæ de-a legat ochii, îi zic Ion Orbul).

babilonie, -i , s.f. "învælmæøealæ ♦ , amestecæturæ, dezordine♦"

vavilunie, -i, (va-vi-lu-ni-e, /-nii), s.f. (6 b): eara vavilunie mari la numtâ. (era babilonie mare la nuntæ).

bac, -uri , s.n. ∅ feribot, s.n.

bacalaureat , s.n. "examen de absolvire a liceului"

bacalaureatu (ba-ca-la-u-reatu), s.n. (1): ficiorlu nu-ari bacalaureatlu. (bæiatul nu are bacalaureatul); N.

bacalaureat , -æ, adj. "care are bacalaureatul"

bacalaureatu , -_; -tâ, -ti , adj. (4): ficioru bacalaureatu/ feati bacala-ureati (bæiat bacalaureat/ fete bacalaureate); N.

bacæ , -e, s.f. "fruct zemos"

baclâ ,-i (ba-clâ, /-cli), s.f. (1): bacla ari simi_â multi. (baca are semin_e multe); bot.

baci , ~ , s.m. "cioban ♦ , cæøar ♦ "

baciu , baci (baciu, baci) ), s.m. (1): mi bâgamu ø-baciu la stânâ. (mæ bægam øi baci la stânæ); DDA, s.v., v a r. bagiu (?).

bacil , -i, s.m. "bacterie"

bacilu , -• i (ba-cilu, /-ci• i), s. m.(1 ): bacillu Koch adu_i tihta.(bacilul Koch aduce ftizia); N.

butelie

102

baclava , -le, s.f. "dulce* ♦ " "præjituræ însiropatæ"

dul_i , ~ (dul-_i, ~ ), s.f. (9): dul_ea u-adræmu ti Ayiu Vasili i ti vârnâ numâ. (dulcea/ baclavaua o facem de Sfântul Vasile/ Anul Nou sau la vreun nume [= vreo zi onomasticæ]).

"baclava" (cu foi multe, nuci, unt øi sirop gros de zahær)" ∅ foaie*, s.f. ∅ pæturæ*, s.f.

bâclâvæ, -a§ (bâ-clâ-væ, /-va§), s.m. (3): bâclâvælu ø-dul_ea unâ suntu. (baclavaua øi dulcea una sunt); bâclâvælu s-fa_i cu peturi multi, cu nu_i, upâritâ cu umtu ø-mu•eatâ cu siropi di zahari, ligatâ ghini. (baclavaua se face cu pæturi*/ foi multe, cu nuci, opæritæ cu unt øi muiatæ cu sirop de zahær bine legat).

bacøiø, -uri , s.n. "bani peste cost" (fr. "pourboire")

bâhciøi, ~ (bâh-ci-øi, ~ ), s.f. (9): 'bâhciøea' u lomu di la Tur_i.('bacøiøul' l-am luat de la turci).

bacterie, -i, s.f. "fiin_æ microscopicæ"

bacterie, -i (bac-te-ri-e, /-rii), s.f. (6 b); N.

bade ∅ unchi, s.m. baftæ, -e, s.f. "noroc ♦ "

bahtâ (bah-tâ), s.f. pl. ? (1): hai, s-hibâ cu bahti! (hai, sæ fie cu baftæ!); (cf. alb. bakht "noroc" < tc. bakht); reg., r a r.

bagaj, -e , s.n. "lucruri strânse pentru o cælætorie"

bagaju, -i (ba-gaju, /-ga-ji), s.n. (2): avemu bagaju multu øi-mari.(avem bagaj mult øi mare); � nâ fâ_emu bagajili, câ va s-fu§imu tuAmirichie. (ne facem bagajele, cæ plecæm în America); N.

bagdadie, -i , s.f. "tavan ♦ "

bâgdâtie, -i (bâg-dâ-ti-e, /-tii ), s.f. (6b ): bâgdâtia ø-tâvanea unâ suntu. (bagdadia øi tavanul una sunt); reg.; r a r.

bagea, -le , s.f. "gauræ în acoperiø pentru fum"; ∅ hogeag

bâge, -ea§ (bâ-ge, /-gea§ ), s.m. (3): bâgelu easti unâ soe di ugeachi. (bageaua este un fel de hogeag ); � e x p r.: va nâ scoatâ pi-tu bâge. (ne va scoate prin bagea [= ne va ruina]).

baiaderæ,-e, s.f. "pa_achinæ" ∅ dansatoare, s.f.

bayeaderâ , -i (ba-yea-de-râ, /-ri ), s.f. (1): imnâ-nviscutâ ca vârnâ bayeaderâ! (umblæ îmbræcatæ ca vreo baiaderæ) ; v a r. baiaderâ; N.

baie, bæi , s. f. "cadæ" "cameræ de baie"

ba¢i, bæ¢i (ba-¢i, bæ¢i ), s.f. (4): mi lau tu ba¢i. (mæ spæl în cadæ); � maøina ti lari u _ânu tu ba¢i. (maøina de spælat o _in în camera de baie ).

"a face ♦ baie" facu ba¢i , loc.vb.: facu ba¢i seara. (fac baie seara); î• i fa_i ba¢i a ficiuriclui. (îi face baie bæie_elului/ copilaøului).

"a îmbæia (un copilaø)" facu lusi , loc.vb.: facu lusi a ¢iclui. (fac bæi_æ celui mic); hip. baier(æ) , -e, s.f./n. "øiret; bræcinar" "øirag, øir; salbæ" "øiruri-øiruri" "a ofta din baierele inimii"

bairu , -i (ba-iru, ba-i-ri ), s.n. (2): si-arupsi bairlu di la pungâ/ zmeani. (s-a rupt baiera de la pungæ/ izmene ); bairu di mâr§eali(baieræ/ øirag de mærgele); cu bairi-bairi di flurii di guøi/ pi frâmti(cu øiruri-øiruri / salbe de florini [= galbeni] la gât/ pe frunte); �featili gioacâ bairi-bairi. (fetele joacæ øiruri-øiruri); � uhtæ di bairili di hicati. (a oftat din baierele fica_ilor/ ale inimii).

"salbæ" ∅ chipeø*, adj.

piruøanâ *, s.f. (1): cu piruøana di øapti flurii pi frâmti. (cu salba de øapte florini pe frunte).

"salbæ lungæ de galbeni de purtat la piept"

ghiurdani , -æ¢i (ghiur-da-ni, /-dæ¢i ), s.f. (2): mu•erili purta ghiurdæ¢i pi cheptu. (femeile purtau salbe pe piept ); � poet.: VR., 87: unæ yiurdani di oc• i ¢ira_. (o salbæ de ochi mira_i).

"salbæ de purtat la gât"

mâguru , -i (mâ-guru, /-gu-ri), s.n. (2): cu mâgurlu di flurii di guøi.(cu salba de florini la gât); v a r. magoru/ moguru; reg.

baionetæ , -e, s.f. sunghie , -i (sun-ghi-e, /-ghii ), s.f. (6 b); arh. "sabie scurtæ";"spang" ♦ lohi , ~ (lo-hi, lohi ), s.f.(6 a ); r a r. "baionetæ"; ∅ sabie , s.f. baiunetâ , -i (ba-iu-ne-tâ, / -ti ), s. f. (1); FC bâiunetâ; N.

buzunæraø

103

bairam , -uri , s.n. "særbætori musulmane " "chef ♦ mare"

bâirami , -æ¢i (bâi-ra-mi, /-ræ¢i ), s.f. (6a): bâiramea-i Paøtili a Tur_âloru. (bairamul este Paøtele turcilor); � ti numâ fea_irâ mari bâirami. ( de ziua numelui au fæcut mare bairam ).

bal , -uri , s.n. "petrecere cu dans"

balu , -uri (balu, ba-luri ), s.n. (1): s-ducu tiniri• i la balu, di dansea§â. (se duc tinerii la bal, de danseazæ); N.

balama , -le, s.f. "_â_ânæ" (_ine uøa de toc)

arize , -a§ (a-ri-ze, /-za§ ), s.m. (3): fireastra øi-uøa s-_ânu di tocu cu ariza§. (fereastra øi uøa se _in de toc cu balamale).

" ~ " "la_" "la_ de lemn de pus la picioare ('patine')" "capcanæ"

clapâ , -i, (cla-pâ, /-pi ), s.f. (1): diøc• isi uøa øi câr_âni clapa. (a deschis uøa øi a scâr_âit balamaua) ; � trei gio¢i spin§ura_ di clapi (trei juni [= tineri] spânzura_i de la_uri ); bagâ-_ clapa di guøi! (bagæ_i/ pune-_i la_ul de gât! ); � ø-bagâ clapi øi-alagâ pi neauâ. (îøi bagæ/ pun cercuri de lemn øi umblæ pe zæpadæ); �câ§u tu clapa _i • i-u bâgarâ. (a cæzut în capcana pe care i-au pus-o ); v a r. cleapâ.

balamuc , -uri , s.n. ∅ casæ (de nebuni), s.f.

balan_æ , -e, s.f. "cântar ♦ " ∅ terezie, s.f.

palan§â , -æn§i (pa-lan-§â , /-læn-§i), s.f. (3): •eau tara cu palan§a. (iau daraua cu balan_a); � e x p r.: _i ti du_i ca palan§a, nu øtii _i vrei!? (ce te duci [= suceøti] ca balan_a, nu øtii ce vrei!?).

balast, -uri, s.n. "greutate ♦ "

sâburâ (sâ-bu-râ), s.f.: CAV., 243: sæburræ; sâbura-i partea-_ea greaua di pampori. (balastul este partea cea grea a vaporului); v a r. sâvurâ (?).

balaur , -i ,s.m. "monstru ♦ " "a mânca mult"

lam¢i , læm¢i (lam-¢i, læm-¢i), s.f. (3) : vrea-lu mâcâ lam¢ea Gionili-Aleptu (era sæ-l mænânce balaurul pe Fæt-Frumos); �mâcâ ca vârnâ lam¢i ! (mænâncæ ca un balaur); fig.

Balcani , n.pr.pl. "Mun_i din sudul Dunærii"

Balca¢i , n.pr. pl.; art.: Balca¢i• i : Mun_â• i Balca¢i (Mun_ii Balcani); IORG., S., 18: Paplu avea bâtutâ tuti/ Cæ•iurli di pit Balca¢i. (bunicul bætuse toate/ drumurile din Balcani).

balcanic , -æ , adj. "referitor la M-_ii Balcani/ la zona din jurul lor"

balcanicu , -ci ; -câ, -ci (bal-ca-nicu, /-nici ; /-ni-câ, /-ci ), adj. (4a) : lumea balcanicâ. (lumea balcanicæ); limbili balcanici (limbile balcanice) ; N.

balcâz, -æ , adj. "urât, pocit"

balcâzu, -ji; -zâ, -zi (bal-câzu, /-câji; /-câ-zâ, /-câ-zi), adj. (4a): unâ mu•eari balcâzâ, ti-aca_â frica si-u ve§ ! (o muiere/ femeie balcâzæ, te-apucæ frica s-o vezi).

balcon, -e , s.n. ∅ cerdac, s.n. ∅ prispæ, s.f.

balconi, -o¢i (bal-co-ni, /-o¢i), s.f. (6a): øidea la balconi øi mutrea la lumi. (øedea la balcon øi se uita la lume); casili vec• i nu-avea balco¢i (casele vechi nu aveau balcoane); N.

baldachin , -uri , s.n. "draperii în jurul patului" "culcuø"

cuvuc• iu , -uri (cu-vu-c• iu, /-c• iuri), s.n. (1): patu cu cuvuc• iu (pat cu baldachin); � î¢i mi bagu tu cuvuc• iu. (mæ bag/ culc în culcuøul meu).

bale , s.f. pl. "scuipat care curge din guræ" "a-i læsa gura apæ "

ba• i (ba-• i), s.f. pl.: aøtear§i-• i ba• ili a auølui. (øterge-i balele bætrânului); � fig.: lâ curâ ba• ili a bârba_loru dupâ nâsâ. (le curg balele bærba_ilor dupæ ea); � ¢i-alasâ gura ba• i dupâ unâ pitâ. (îmi lasæ gura bale dupæ o plæcintæ).

balenæ , -e, s.f. "mamifer acvatic uriaø"

balenâ , -i (ba-le-nâ, / -ni), s.f. (1): balena-i pravdâ mari di-tu amæri. (balena-i animal mare din mæri); N.

butelie

104

balet , -e, s.n. "dans artistic"

baletu , -i (ba-letu, /-le-ti), s.n. (2): gioclu modernu la teatru, la operâ easti baletu. (jocul/ dansul modern, la teatru, la operæ este balet); N.

baligæ , -i, s.f. "excrement de vite"

baligâ , bæli§i (ba-li-gâ, bæ-li§i), s.f. (3): baligâ di vacâ/ di bou i di calu (baligæ de vacæ/ de bou sau de cal).

balivernæ , -e, s.f. ∅ aiurealæ, s.f. ∅ palavræ, s.f.

balon , -e, s.n. "sferæ elasticæ umplutæ cu aer"; ∅ bæøicæ, s.f.

balonu , -oani (ba-lonu, /-oa-ni), s.n.(3): ficiuri_• i si-agioacâ cu baloani _i li umflâ cu gura. (copiii se joacæ cu baloane ce le umflæ cu gura); N.

balot , -uri , s.n. "pachet mare"

balâ , bæ•i (ba-lâ, bæ• i ), s.f. (3 ): cându vinimu di-tu Eladhâ, tuti lucrili li-aveamu tu bæ•i. (când am venit din Grecia, toate lucrurile le aveam în baloturi); N.

"sac ♦ mare, _esut în casæ, în pætrate alb-negru"

dengâ , den§â (den-gâ, /-§â), s.f. (3): Armânlu øi-ncârca mulærili cu den§âli cu stra¢i øi ø-du_ea fumea•ea tu munti. (aromânul îøi încærca sacii cei mari pe mule/ catâri øi-øi ducea familia la munte).

balsam , -uri , s.n. "suc parfumat extras din plante";∅îmbælsæma,vb.

balsamu , -uri (bal-samu, /-sa-muri), s.n. (1): a¢iurizmâ di balsamu(mireasmæ de balsam); v a r. reg.: barsamu/ basanu : basanlu di Vini_ie (balsamul de Vene_ia); N.

baltag, -e, s.n. "topor, secure ♦ "

bâltæ , -a§ (bâl-tæ, /-ta§), s.m. (3): mutæ bâltælu øi-• i tâ•e caplu.(a mutat/ ridicat baltagul øi i-a tæiat capul ).

baltæ, bæl_i , s.f. "apa stætætoare" ∅ lac, s.n. ∅ ghiol, s.n.

baltâ , bæl_â (bal-tâ, bæl-_â), s.f. (3): balta-i apâ stâtâtoari. (balta-i apæ stætætoare); � e x p r.: elu easti dipu baltâ/ apâ stâtutâ. (el este de tot baltæ/ apæ stætutæ [= bleg]); câ§u tu baltæ a_elu lucru! (a cæzut baltæ acel lucru [= afacerea]!); alas-u baltâ! (las-o baltæ!); v a r. reg. blatâ.

"balta mistre_ilor" lustrâ ,-i (lus-trâ, /-tri) , s.f. (1): lustra-i balta iu si-ascaldâ por_i• i ayri. ('lustra'-i balta unde se scaldæ porcii sælbatici/ mistre_i).

balustradæ , -e ,s.f. ∅ grilaj, s.n.

bamæ , - e, s. f. "legumæ verde"

bam¢i , bæm¢i (bam-¢i, bæm-¢i), s.f. (6 a): mâcari di bam¢i(mâncare de bame); bam¢ili suntu bâloasi, voru lari ghini. (bamele sunt bæloase, trebuie spælate bine.); bot.

bambus , -i, s.m. "copac mare tropical"

bambusu , /-øi (bam-busu, /-buøi), s.m. (1): bambuslu-i arburi cu lemnu liøoru, _i creaøti tu locuri caldi. (bambusul este arbore cu lemn uøor, ce creøte în locuri calde); bot.; N.

ban , -i, s.m. ∅ bani, s.pl., para, s.f.

banal , -æ, adj. "obiønuit, comun"

banalu , -li ; -lâ, -li (ba-nalu, /-nali; /-na-lâ, /-na-li), adj. (4): lucrulu/ omlu banalu easti fârâ hæri, s-veadi liøoru. (lucrul/ omul banal este færæ haruri/ calitæ_i, se vede uøor); N.

banalitate , -i, s.f. "lucru comun"

banalitati, -æ_ (ba-na-li-ta-ti, /-tæ_) s.f.(6a): §â_i banalitæ_, lucri _i nu suntu interesanti. (spune banalitæ_i, lucruri ce nu sunt interesante); N.

buzunæraø

105

bananæ , -e, s.f. "fruct tropical, galben, alungit"

bananâ , -i (ba-na-nâ, /-ni) s. f.(3): bananili suntu poami galbini, _i øi-u aducu cu luna noauâ, øi crescu tu locuri caldi. (bananele sunt fructe galbene, ce seamænæ cu luna nouæ øi cresc în locuri calde); N.

banc , -uri , s.n. ∅ glumæ, s.f. bancæ , -i, s.f. "bancæ de grædinæ/ de øcoalæ" ∅ canapea, s.f.

bancâ , bæn_i (ban-câ, bæn-_i), s.f. (3): ari bæn_i cu îndrupâmintu øi fârâ-ndrupâmintu. (sunt/ existæ bænci cu speteazæ øi færæ ~ ); la øcoalæ stæmu tu bæn_i. (la øcoalæ stæm în bænci); FUD., 66: s-ascumsirâ nâøi sum bæn_. (s-au ascuns ei sub bænci); v a r. s.n. bangu, bæn§i; N.

"bancæ monetaræ" bancâ, bænci (ban-câ, bæn-ci), s.f. (3): bagu pâra§• i la bancâ.(bag/ pun banii la bancæ); lo-mprumutu di la bancâ. (a luat împrumut de la bancæ); com.; N.

bancher , -i, s.m. "proprietar de bancæ" "foarte bogat"

bancheru, -i (ban-cheru, /-cheri), s.m. (1): bancherlu ari banca a lui. (bancherul are banca lui ); � eh, elu easti bancheru/ avutu! (ei, el este bancher/ avut); com.; N.

banchet , -e, s.n. "masæ festivæ"

banchetu , -uri (ban-chetu, /-che-turi), s.n. (1): avu_• i bagâ measi mæri, cu soi di soi di mâcæri øi beri, facu bancheturi.(avu_ii bagæ/ pun mese mari, cu fel de fel de mâncæruri øi bæuturi , fac banchete); N.

bandaj , -e, s.n. "fâøie higienicæ" ∅ curæ_enie, s.f.

spastrâ , spæstri (spas-trâ, spæs-tri), s.f. (3): tu mesu, unâoarâ, mu•erili bâga spæstri, adrati di peati_i curati. (la lunæ/ menstrua_ie, odinioaræ, muierile/ femeile purtau ~ , fæcute din petice curate).

"bandaj higienic din cârpe"

zostrâ ,-i (zos-trâ, /-tri), s.f. (1): zostra-i unâ cu spastra. (~ -i una cu ~).

"bandaj cu pansament" "bandaj higienic" ∅ bumbac, s. n.

bandaju , -i (ban-daju, / -da -ji), s.n.(2): arana s-leagâ cu bandaji. (rana se leagæ cu bandaje); mu•erili di ast⧠îøi bagâ la mesu bandaji acumpârati di bumbacu. (femeile de astæzi îøi pun la lunæ bandaje cumpærate sau bumbac [= vatæ]); N.

bandaja , vb. "a-øi lega o ranæ" "a-øi bandaja o ranæ"

bandaje§u, -ari, -ai, -atâ (ban-da-je§u, /-ja-ri, /-jai, /-ja-tâ), vb. (1b) t/r: → t : bandaje§u unâ aranâ, u legu cu bandaju. (bandajez o ranæ, o leg cu bandaj); → r D: ¢i-u bandajai ghini arana. (mi-am bandajat bine rana); med.; N.

bandæ , -e, s.f. "ceatæ ♦ , cârd ♦ " "fanfaræ ♦ "

bandâ , bæn§â (ban-dâ, bæn-§â), s.f. (3): � unâ bandâ di tiniri si-acâ_æ di furari. (o bandæ de tineri s-a apucat de furat); � cântâ banda-n pâzari. (cântæ fanfara în pia_æ ); N.

bandæ , -i, s.f. ∅ fâøie, s.f.

bandieræ , -e, s.f. "flamuræ ♦ , steag"

banderâ , -i (ban-de-râ , /-ri), s.f. (1); Itale¢i cu bandera sculatâ (italieni cu flamura ridicatæ); N.

bani , s.m.pl. "bani strânøi (la ciorap)" "bani"

piculiu , -i (pi-cu• iu, /-cu-• i), s.n. (2): maea lâ deadi a nipo_loru tutu picu• lu. (maia/ bunica le-a dat nepo_ilor to_i banii strânøi 'la ciorap'); v a r. picu¢iu.

picu• i (pi-cu• i), s.m. pl.: deadirâ picu• i mul_â ta si-ascapâ. (au dat bani mul_i ca sæ scape); v a r. picu¢i.

butelie

106

"bani albi pentru zile ne- gre";∅ arghirofil, adj. ∅ alb *, adj. "parale; bani" ∅ para *, s.f. ∅ monedæ, s.f. "gologani; lovele"

alghi * (al-ghi), s.m. pl.: adunæ alghi tutâ bana. (a adunat 'albi' toatæ via_a); � eufem.: nu-ari alghi, easti Aryiri lân§itu! (nu are 'albi', este Arghir bolnav).

pâra§* , s.m. pl.: — câ_ pâra§ fa_i unu kilu di carni ? (câte parale/ bani face un kil de carne?); e• i au mul_â pâra§. (ei au multe parale); pâra§ plâm_â (bani plânøi/ lua_i de la al_ii pe nedrept).

îngrâmari (în-grâ-mari), s.m. pl.t. (1): nu-avemu dipu-ngrâmari.(nu avem deloc gologani/ lovele); � eufem.; v a r. îngrâma§, FC, r a r.

bani_æ, -e , s.f. "vas de lemn de mæsurat fæina/cerealele, de diferite dimensiuni" " ~ " " ~ " " ~ " " ~ " " ~ " " ~ " " ~ "

tâyari , -æri (tâ-yari, /-yæri), s. f. (6 a): loai di la sor-mea doauâ tâyæri di or§u. (am luat de la soræ-mea douæ bani_e de orz); �fig.: capu di tâyari! (cap tare/ greu de cap); � e x p r. caplu ca tâyarea, ma minti nu-ari! (capul cât bani_a, dar minte nu are!).

øinicu , -_i (øi-nicu, /-ni-_i), s.n. (2): unu øinicu di misuru (o bani_æ de porumb); reg.

crinâ , -i (cri-nâ, /-ni), s.f. (3): unâ crinâ di fârinâ (o bani_æ de fæinæ); reg.

stamboli , -• i (stam-bo-li, /-bo• i), s.f. (6a); reg. usmacu , -_i (us-macu, /-ma-_i), s.n. (2); reg. alcechi , alcechi (al-ce-chi, al-cechi), s.f. (6a); reg.; r a r. cutlâ , -i (cu-tlâ, /-tli), s.f. (1); reg. cuveali , -e• i (cu-vea-li, cu-ve• i), s.f. (3); reg.

bar, -uri, s.n. "local cu bæuturi"

baru , -uri (baru, /-ba-ruri), s.n. (1): øi-u cheari noaptea pri-tu baruri. (îøi pierde noaptea prin baruri); N.

barabulæ, -e , s.f. "cartof ♦ "

bârboa• i , -o• i (bâr-boa-• i, /-bo• i), s. f.(3): mâcâ maøi bârbo• i hearti. (mænâncæ numai barabule fierte); reg.

baracæ, -i , s.f. "prævælie de scânduri"

parangâ , -æn§i (pa-ran-gâ, /-ræn-§i), s. f.(3) : diøc• isi unâ parangâ, iu vindi di tuti. (a deschis o baracæ, unde vinde de toate); FE barangâ; N.

baraj, -e, s.n. "stævilar"

baraju , -i (ba-raju, /-ra-ji), s.n. (2): adrarâ baraju tra si-adunâ apili. (au fæcut baraj ca sæ adune apele); N.

baræ, -e , s.f. "bucatæ lungæ de lemn/metal"

barâ , -i (ba-râ, /-ri), s.f.(3): ari barâ-ndreaptâ øi-ari barâ aplicatâ. (este/ existæ baræ dreaptæ øi este/ existæ baræ aplecatæ); N.

barbar, -æ, s.m.f., adj. "nævælitor" "om ræu" ∅ ienicer, s.m.

varvaru , -i ; -râ, -ri (var-varu, /-vari; /-va-râ, /-ri), s.m.f. (1,1), adj. (4a): vinirâ varvari• i di-• i dispâr_ârâ Armâ¢i• i di alan_â Româ¢i.(au venit barbarii de i-au despær_it pe aromâni de ceilal_i români); � ta_i, lea, varvaræ! (taci, fa, reao!).

barbarie, -i , s.f. "sælbæticie; ræutate"

vârvâri• i , -i (vâr-vâ-ri-• i, /-ri• i), s.f. (6a): aestâ-i vârvâri• i, nu-i uminâtati! (asta-i barbarie, nu-i omenie).

barbæ , bærbi , s.f. "pærul de pe fa_æ la bærba_i" "smoc de fire... "

barbâ, bærghi (bar-bâ, bær-ghi), s.f. (3): bârba_• i au barbâ.(bærba_ii au barbæ ); _â criscu barba di unu cotu. (_i-a crescut barba de un cot); � e x p r.: • i-arâdi barba [easti hârsitu]! (îi râde barba [= este vesel]!); � barbâ di _apu/ di praøi/ di _eapâ (barbæ de praz/ de ceapæ).

barbun, -i , s.m. "peøte de mare, roøiatic"

bârbuni, -¢i (bâr-bu-ni, /-bu¢i), s.m. (4): bârbunili easti unu pescu ¢icu, aroøu, di-amari (bærbunele este un peøte mic, roøu, de mare).

buzunæraø

107

barbut , s n. "joc de noroc cu zaruri"

bârbuti (bar-bu-ti), s. n. invar.: bârba_• i agioacâ bârbuti la cafine.(bærba_ii joacæ barbut la cafenea).

barcæ , bærci , s.f. "luntre ♦ " ∅ rândunicæ*, s.f. ∅ caic, s.n.

barcâ, bær_i (bar-câ, bær-_i), s.f. (3): tricumu apa cu barca.(am trecut apa cu barca); v a r. varcâ; N.

lândurâ *, s.f. øaicâ, -_i (øai-câ, /-_i), s.f. (3): reg.

barcagiu , -i, s.m. "care conduce barca" "conducætor de caic" ∅ caic, s.n.

bârcâgi , -ea§ (bâr-câ-gi, /-ea§), s.m. (3): bârcâgilu u du_i barca.(barcagiul o [con]duce barca); v a r. vârcâgi.

câicci , -ea§ (câ-ic-ci, /-ic-cea§), s.m. (3): pi mar§inea di-amari, Sârunâ, ari mul_â câiccea§. (pe malul mærii, la Salonic, sunt mul_i barcagii).

bardæ , -e, s.f. "secure cu coada scurtæ"

bardâ , bær§â (bar-dâ, bær-§â), s.f. (3): scoasi barda øi tâ•e creanga. (a scos barda øi a tæiat creanga).

barem , adv. "mæcar; cel pu_in" " ~ , ~ " ∅ deloc, adv.

barimu (ba-rimu), adv.: nu øi§u barimu unâ §uuâ-ntreagâ ! (nu a øezut/ stat barem o zi întreagæ!); dæ-¢i barim unâ cumatâ di pâni! (dæ-mi barem o bucatæ de pâine!); v a r. bari.

canu/ canai/ canimu (canu; ca-nai; ca-nimu), adv.: PAP, Lit., 620: macâ ti purin_â, mâcâ canimu ¢elu! [în scrierea DIARO]. (dacæ mænânci de dulce, mænâncæ barem miel).

barieræ , - e, s.f. "piedicæ ♦ ,

barierâ , -i (ba-ri-e-râ, / -ri), s.f. (1): lemnu/ heru lungu, _i astupæ unâ cali, di nu alasâ s-tre_i (lemn/ fier lung, ce astupæ o cale/ drum,

obstacol ♦ " de/ încât nu lasæ sæ treci); � fig.: i_i lucru _i _â sta-n cali easti unâ barierâ. (orice lucru ce-_i stæ în cale este o barieræ); N.

baril , -i, s.m. "circa 160 litri"

barilu , -li (ba-rilu, /-rili), s.m. (1): unu barilu ari aproapi 160 di litri.(un baril are aproape 160 de litri); N.

bariø , -e, s.n. "broboadæ (de lânæ)" ∅ cimber, s.n. ∅ stambæ, s.f. ∅ turban*, s.n.

dulbenu , -i (dul-benu, /-be-ni), s.n. (2): mu•earea tinirâ poartâ dulbenu laiu dupâ bârba-su. (muierea/ femeia tânæræ poartæ bariø negru, dupæ bærba-su [= care a murit]).

turpani* , -æ¢i (tur-pa-ni, / -æ¢i), s.f. (6a): mu•earea moaøi, cându easti di jali, imnâ cu turpani albâ pi capu. (muierea/ femeia bætrânæ, când este în doliu, umblæ cu turban [= bariø alb] pe cap).

barman , -i, s.m. "care serveøte la bar"

barmanu , -ni (bar-manu, / -mani), s.m. (1): barmanlu vindi biuturâ la baru. (barmanul vinde bæuturæ la bar); N.

barometru , -e, s n. "aparat de mæsurat presiunea atmosfericæ"

barometru , -i (ba-ro-me-tru, / -tri), s.n. (2): barometrulu easti unu-aparatu _i spuni presiunea a aerlui. (barometrul este un aparat ce spune/ aratæ presiunea aerului); N.

baron , -æ, s.m.f. "titlu de noble_e"

baronu , -ni ; -oanâ , -oani (ba-ronu, /-ron i; /-roa-nâ, /-ni), s.m.f. (1,1): Mitropolitlu Andrei Øaguna (1809-1873, di pârin_â armâ¢i di Gabrova, Arbiniøie, fu adratu baronu tu Austro-Ungarie. (M. A. Ø., din pærin_i aromâni din ... , a fost fæcut baron în A-U); N.

butelie

108

barzæ , -e, s. f. "bælan (despre animale)" "barzæ; cocor" ∅ cocostârc, s. m. "barzæ; cocor" (confuzie cu pelican)

bar§u , -§â; bar§â , ~ (bar-§u, /-§â, /- ~, /- ~), adj. (2b): bâgæ sa_i• i pi bar§a. (a bægat/ a pus sacii pe cea barzæ/ bælanæ).

lelicu , -_i (le-licu, /-li_i), s.m. (1): leli_i• i yinu primâveara øi-az-boairâ tu locuri ma caldi toamna. (berzele vin primævara øi zboaræ în locuri mai calde toamna); � fig.: CAR., Stih., 64 : iu-iguøa mea di lelicu? (unde-i guøa/ gâtul meu de cocor? ); v a r. ululecu/ lilecu; v a r. liliot, FC: CÂNDR., N., 49: trec lilio_• i.

pilicanu , -¢i (pi-li-canu, /-ca¢i), s.m. (1): pilicanlu s-hrâneaøti cu brutichi_i di-tu baltâ. (pelicanul se hræneøte cu brotæcei din baltæ ); feata u-ari guøa lungâ, ca di pilicanu. (fata o are guøa lungæ/ îl are gâtul lung ca de pelican/ cocor).

bascæ , -i, s.f. ∅ beretæ, s.f. ∅ lânæ, s.f.

bascâ , bæøti (bas-câ, bæø-ti), s.f. (3): oami¢ili moderni poartâ pi capu bæøti. (oamenii moderni poartæ pe cap bæøti); basca ti pi capu easti unâ øi basca di lânâ easti altâ. (basca pentru cap este una, øi 'basca' de lânæ [toatæ lâna de pe o oaie] este alta); N.

baschet , s.n. "joc sportiv cu mingea"

baschetbolu (bas-chet-bolu), s.n. invar.: sport.; N.

basm , -e, s n. "poveste ♦ "

basma , -le, s.f. "învelitoare de cap pentru femei; batistæ*♦" " basma; batic fin" ∅ prapur, s.m.

bâsmæ, -a§ (bâs-mæ, /-ma§), s.m. ( 3); r a r. distimeli *, s.f. (6a): tinirili s-leagâ cu distime• i pi capu. (tinerele se leagæ cu basmale pe cap).

_ipâ , -i (_i-pâ, /-pi), s.f. (1): featili ø-mu•erili, veara, cându iesu nafoarâ, s-leagâ pi capu cu _ipi sup_âri, di sirmâ i di voalu.(fetele øi

"basma; batistæ ♦ " ∅ cimber, -e, s.n. "basma, voal, turban ♦ "

femeile, vara, când ies afaræ/ în târg, se leagæ la cap cu basmale/ baticuri sub_iri, de mætase sau de voal).

mândilâ , -i (mân-di-lâ, -li),s.f. (1): PAPAZ., 43: Øadi feata ø-chin-diseaøti ... / 'nâ mândilâ alb-aroøi/ ca si-u bagâ ea pri guøi. (øade fata øi brodeazæ ... / o basma albæ-roøie/ ca s-o punæ ea la gât).

poøi , poøi (po-øi, poøi), s.f. (6 a); r a r. bastard , -æ, s.m.f., adj. "copil ♦ din flori"

bastardu, -§â; -dâ, -di (bas-tar-du, /-§â; /-dâ, /-di), s.m.f. (1,1), adj.(4): PERD., 78: Tu_ va øtibâ câ-i bastardu. (to_i vor øti cæ e bastard); N.

baston , -e, s.n. "lemn elegant de sprijinit la mers"

bâstuni , -¢i (bâs-tu-ni, /-tu¢i), s.f. (6 a): paplu imnâ cu bâstunea.(bunicul umblæ cu bastonul); N.

bastonaø , -e, s.n. "baston mic"

bâstunici , -i (bâs-tu-ni-ci, / -nici), s.f. (6 a); dim.

baø - (+ s.m.) ∅ primar,* ∅ sergent major**, s.m.

-baøu : gugea-baøu */ ceauø-baøu **, s.m.

batalion, -e , s.n. "unitate militaræ"

tâburi , -i (tâ-bu-ri, / -buri), s.f. (6 a); înv. batalionu , -oani (ba-ta-li-onu, / -oa-ni), s.n. (2); mil.; N.

buzunæraø

109

bate , vb. "a lovi ♦ " "a învinge" "a-i bate inima tare" "a suna clopotele" "a cânta la un instrument/ ~ pæsærile" "a lætra câinii" "a se bate" "a se zbate/strædui" "a se miøca ♦ de la/ de pe un loc" "a se bate (ca mægarii)" "a-l bate/ umfla ca pe un foale" "a bate/ ciocæni* ♦" "a bate pe cineva" "a-øi bate capul/mintea"

batu , batiri , bâtui , bâtutâ (batu, ba-ti-ri, bâ-tui, /-tu-tâ), vb. (3a) t/i/r : → t: u bâtea bârba-su tutâ §uua. (o bætea bærba-su toatæ ziua); Gre_i• i î• i bâturâ Arbineøi• i. (grecii i-au bætut pe albanezi); → i: î¢i bati inima multu. (îmi bate inima mult/ tare); � batu cloputili di la bisearicæ. (bat clopotele de la bisericæ); � picurarlu [u] bati fluiara ghini. (pæcurarul/ ciobanul cântæ bine la fluier); �batu pu• i• i tu po¢i. (cântæ pæsærelele în pomi); � câ _e batu câ¢i• i? (de ce latræ câinii?); → r A: s-bâturâ doi• i pânâ lâ deadi sân§ili. (s-au bætut amândoi pânæ le-a dat sângele); � s-bæturæ, s-bâturâ, deadirâ, deadirâ, _iva nu adrarâ. (s-au zbætut , ~ , au dat/ au încercat, ~ , nimic n-au fæcut); � nu s-bâtu di pi scamnu.(nu s-a bætut [= miøcat] de pe scaun); bati-ti di la locu [ = ta s-nu s-facâ a_ea _i §âsiøi]. (miøcæ-te de la loc [= ca sæ nu se întâmple ce ai spus]); � e x p r.: øi-arupsirâ sâmarili. (øi-au rupt samarele [= s-au bætut ca mægarii]); va _-lu adaru truplu ma moali di pântica! (am sæ-_i fac trupul mai moale ca pântecele!); î• i bâgarâ _eapi, câ lu-nvinâ_ârâ. (i-au pus ceapæ, cæci l-au învine_it [de bætut]); lu-adrarâ foali. (l-au fæcut foale [= l-au umflat de bætaie]).

ciucutescu *, vb. (4 b) i/t/r: → i : tutâ §uua bati, ciucuteaøti. (toatæ ziua bate, ciocæneøte); → t: îlu ciucutii herlu ghini cu cioclu. (am bætut bine fierul cu ciocanul); � u ciucuteaøti mâ-sa, di-• i iesu oc• i• i. (o ciocæneøte [= o bate] mæ-sa de-i ies ochii!); → r D: �fig.: nu ø-lu ciucuteaøti multu caplu/ nu øi-u cucuteaøti øi-ahâtu mintea. (nu-øi bate mult capul/ nu-øi bate øi-atât mintea ).

"a snopi în bætaie" ∅ pironi, vb. ∅ _intui, vb. "a (-øi ) bate joc de cineva" ∅ râde*,vb. "a-øi bate joc" ∅ râde* , vb. "a bârfi ♦ " "a-øi bate joc" "a-l face de doi bani"

zdupusescu, -iri, -ii, -itâ (zdu-pu-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4 b) t: stæi ghini, câ va ti zdupusescu! (stai bine [= cuminte], cæ te snopesc în bætaie); îlu zdupusirâ ghini tu-nc• isoari. (l-au snopit bine în închisoare); v a r. zdupunescu.

arâdu * ,vb. i/r : → i : di omu auøu s-nu arâ§. (de om bætrân sæ nu râzi /sæ nu-_i ba_i joc); → r D: easti liøoru tu minti , øi-arâdu ficiuri_• i di elu. (este uøor/ slab de minte, îøi râd copilaøii de el).

pizuescu, /-iri, /-ii, /-itâ (pi-zu-es-cu, /-i-ri, /-ii, /-i-tâ), vb. (4 b) r : → r. Dat.: COD., 95: s-nu væ pizui_ di nomlu a Hristolui. (sæ nu væ bate_i joc de legea lui Hristos); aøi easti nâsâ, ø-pizueaøti di tu_. (aøa este ea, îøi bate joc de to_i/ îi bârfeøte pe to_i); di _i _-pizueøti ... nu-ascachi! (de ce î_i ba_i joc... nu scapi); Gr. Aut.: pizui_-væ, ficiori fârâ arøini, ma ... voi yini_ dupæ mini, nu yinu mini dupâ voi! (bate_i-væ joc, copii færæ ruøine, dar ... voi veni_i dupæ mine, nu vin eu dupæ voi!); � e x p r.: va øi-ascuchi lumea-n curu! (are sæ-øi scuipe lumea-n cur [= are sæ-øi râdæ de tine/ voi]); mi bâgæ pi yumaru vi_ina, câ nu-• i dedu câlatha. (m-a pus pe mægar [= m-a fæcut de doi bani] vecina, cæ nu i-am dat panerul).

butelie

110

batere , s.f. vb. (bætut, s.n.vb.) "faptul de a (se) bate" "cântat la instrument/ "cântatul pæsærilor" "lætratul câinilor" "sunatul clopotelor"

bâteari (bâ-tea-ri), s.f.vb. (6a): va bâteari fisu• ilu. (trebuie bætutæ fasolea); → ti bâteari nu s-bâturâ, ma s-loarâ niheamâ. (de bætut nu s-au bætut, dar s-au luat pu_in); � ti bâteari u bati ghini turumbeta. (de bætut [= cântat] cântæ bine la trompetæ); s-frân§ea câmbæ¢ili/ pu• i• i di bâteari. (se frângeau clopotele/ pæsærelele de bætut [= cântat]).

"ciocænire* ♦ " ciucuteari *, s.f.vb. "snopire în bætaie" zdupuseari (zdu-pu-sea-ri) s.f.vb.. baterie , -i, s.f. "generatoare de electricitate"

baterie , -ii (ba-te-ri-e, /-rii), s.f. (6 b): lanterna nu lu¢inea§â, câ s-bitisi bateria. (lanterna nu lumineazæ, cæ s-a terminat bateria); N.

batic , -uri, s.n. ∅ basma, s.f.

batistæ , -e, s.f. "bucatæ de pânzæ de øters nasul" ∅ petic *, s.n. "batistæ; basma ♦ " "batistæ; cimber ♦ " "basma* ♦ , batistæ"

peaticâ *, s.f.: øi scoasi peatica øi øi-aøtearsi narea/ asudoarea/ frâmtea. (øi-a scos peticul [= batista] øi øi-a øters nasul/ sudoarea/ fruntea); pop.

distimeli , -• i (dis-ti-me-li, / -me• i), s.f. (6a): aøtear§i-_-u narea cu distimelea! (øterge-_i nasul cu batista!).

øamie , -ii (øa-mi-e, /-ii), s.f. (6 b): øi-aøtearsi mixili cu øamia. (øi-a øters mucii cu batista); v a r. øimie.

mændilâ * , s.f. batjocori , vb. "a-øi râde*♦ de cineva"

arâdu *, vb.: øi-arâdu tu_ di elu. (îøi râd to_i de el/ îl batjocoresc to_i).

"a-øi bate**♦ joc" ∅ certa, vb.

pizuescu **, vb. øi-pizuescu tu_ di nâøi, câ-su fumea• i di furi! (îi batjocoresc to_i, cæ-s familie de furi!).

batjocorire , s.f. vb. (batjocorit, s.n.vb.) "faptul de a batjocori" ∅ râdere*, s.f.vb. "bârfæ ♦ "

arâdeari *, s.f.vb.: ti-arâdeari nu-øi arâdi vârnu. (de batjocorit nu-l batjocoreøte nimeni).

pizueari , s.f.vb.: tu pizueari... nu-ari altâ ca nâsâ. (în ce priveøte batjocorirea/ bârfa... nu-i alta ca ea).

batjocorit , -æ, adj. "care este batjocorit, bârfit"

pizuitu , -_; -tâ, -ti (pi-zu-itu ,-i_; /-i-tâ, /-i-ti), adj. (4a): easti pizuitâ di tutâ hoara. (este bârfitæ de tot satul); � e x p r.: PAP., Lit., 582: ma ghini oarfânu ti¢isitu, di avutu pizuitu. (mai bine særac respectat/ cinstit, decât avut batjocorit).

batjocoritor , -e, adj. "care batjocoreøte" "bârfitor"

pizuearicu , -_i; -câ, -_i (pi-zu-ea-ricu , /-ri_i; /-ri-câ, /-ri-_i), adj. (4 a): COD,19b: pizuiaris• i [/-_• i] a pisti•ei. (batjocoritorii credin_ei); easti multu pizuearicâ. (este foarte bârfitoare); v a r. pizuearcu; FC pizutaricu.

batjocuræ , -i, s.f. "râs* ♦

arâsu *, s.n. (1): easti arâslu a lumi•ei. (este râsul/ batjocura lumii).

buzunæraø

111

"batjocuræ, derâdere" " ~ , bârfæ ♦ " "de batjocuræ; de râs " "batjocuræ" "în/de batjocuræ"

pezâ (pe-zâ), s.f. sg. t.(1): zburaøti ti pezæ. (vorbeøte în batjocuræ); ø-peza ti oami¢i easti! (øi derâderea [tot] pentru oameni este [fæcutæ]!).

pizuiturâ, -i (pi-zu-i-tu-râ, /-turi), s.f. (6a) : tu pizuituri nu u trea_i vârnâ. (în ce priveøte bârfele, nu o întrece nimeni).

arizili (a-ri-zi-li), s.f.invar. (4): u fea_irâ arizili tu horili tuti. (au fæcut-o de râs în satele toate).

chipaze , -ea§ (chi-pa-ze, /-zea§), s.m. (3): easti chipaze tu du¢eauâ. (este batjocura lumii).

curoidhu (cu-roi-dhu), s.n. sg.t. (1): Gr. Aut.: u §âsi ti curoidhu/ easti ti curoidhu tu hoarâ. (a zis-o în batjocuræ/ este de batjocuræ în sat); (< gr. κοροιδον); reg.

batog , -uri , s.n. "peøte (morun) særat"

bâcâ•earu ,-i (bâ-câ-•earu, /-•eari), s.m. (1): bâcâ•earlu lu-acumpâ-ræmu-nsâratu. (batogul îl cumpæræm særat).

bau-bau , s.m. "omul ræu" ∅ muma-pædurii, s.f. " ~ ; duhul ræu"

bubuøaru ,-i (bu-bu-øaru, /-øari), s.m. (1): va s-yinâ bubuøarlu s-ti mâcâ, ma nu stai ghini. (are sæ vinæ bau-bau sæ te mænânce, dacæ nu stai bine/ nu eøti cuminte).

boøi , -i (bo-øi, boøi), s.f. (6 a): va ti •ea boøa. (are sæ te ia bau-bau).

bau !, interj. (pentru speriat copiii)

bu-u-u !(bu-u-u ), interj.: bu-u-u!, aøi lu-asparu ¢iclu, cându §âcu câ yini boøa! (bau! aøa îl sperii pe cel mic, când îi spun cæ vine duhul ræu).

bave_icæ , -le, s.f. "øervet-bærbi_æ" " ~ "

salistrâ , -i (sa-li-strâ, /-stri), s.f. (1) : bagâ-• i salistra a ¢iclui, câ-• i curâ ba• ili. (pune-i bave_ica [celui] mic, cæ-i curg balele).

sâ•earu , -i (sâ-•earu, /-•ea-ri), s.n. (2); r a r. baza, vb. "a (se) sprijini pe ceva/ cineva"

baze§u , -ari , -ai, -atâ (ba-ze§u, /-za-ri, /-ai, /-a-tâ), vb. (1 b) r : pi tini mi baze§u s-mi agiu_ tu auøaticu. (pe tine mæ bazez sæ mæ aju_i la bætrâne_e); N.

bazar, s.n. ∅ pia_æ, s.f. bazæ, -e, s.f. "temelie ♦ " "fond"

bazâ, -i (ba-zâ, /-zi), s.f. (1): baza a casi•ei easti di cheatrâ. (baza casei este de piatræ); � §â_i zboarâ fârâ vârnâ bazâ. (zice vorbe færæ [nici o] bazæ/ fond); N.

bazin , -e, s.n. ∅ cisternæ, s.f.

bæbesc , -æ, adj. "bætrânesc" ∅ babæ

muøescu , -eøti; -eascâ , -eøti (mu-øes-cu, /-øeø-ti ; /-øeas-câ,

/ -øeø-ti), adj. (3a): casâ muøeascâ (casæ bæbeascæ); portu muøescu (port bæbesc); stra¢i muøeøti (straie/ haine bæbeøti).

bæbeøte , adv. "bætrâneøte"; ∅ babæ

muøeaøti , adv.: si-nveaøti/ zburaøti muøeaøti. (se îmbracæ/ vorbeøte bæbeøte).

bæbi , vb. "a se bæbi, a îmbætrâni" ∅ babæ, s.f.

muøescu , -iri , -ii , -itâ (mu-øes-cu, /-i-ri, /-ii, /-i-tâ), vb. (4 b) r : –em, _i s-facu, a¢i• i trecu, muøii di dipu. (pæi, ce sæ fac, anii trec, m-am bæbit/ am îmbætrânit de tot).

bæbu_æ , -e, s.f. "bætrânicæ " " ~ "

muøicâ , -_i (mu-øi-câ, /-_i) s.f.(3): iøirâ muøi_ili tu poartâ. (au ieøit bæbu_ele la/ în poartæ).

muøurecâ , -_i (mu-øu-re-câ, /-re_i), s.f.(3); r a r.

butelie

112

bæcan , -i, s.m. "dughengiu ♦ "

bâcâlæ , -a§ (bâ-câ-læ, /-la§), s.m. (3): CAV., 273, bæcælæ' ; bâcâlælu vindi bâcâlâchi: sari, zahari, fârinâ, chiperu ø.a. (bæcanul vinde bæcænie: sare, zahær, fæinæ, piper ø.a.); v a r. bâcalu, /-ca• i.

bæcan , s.n.sg.t. "lemn roøiatic"

bâcami (bâ-ca-mi), s.f. sg.t. (6a): cu bâcami-nvupsimu oauâ aroøi ti Paøti. (cu bæcan vopsim ouæ roøii de Paøti).

bæcæneasæ , -e, s. f. "nevastæ de bæcan/femeie care vinde în bæcænie"

bâcâloa¢i , ~ (bâ-câ-loa-¢i, ~) s.f. (9): bâcâloa¢ea vindi ca bâcâlæ i easti niveasta a bâcâlælui. (bæcæneasa vinde ca [un] bæcan sau este nevasta bacanului).

[bæcænesc ] , adj. "de bæcænie"

bâcâlescu, -eøti; -eascâ, -eøti (bâ-câ-les-cu, /-leø-ti; /-leas-câ, /-leø-ti), adj. (3a): s-dusi si-acumpârâ lucri bâcâleøti. (s-a dus sæ cumpere lucruri [bæcæleøti] de bæcænie).

bæcænie , -i, s.f. "dugheanæ ♦ " "de-ale bæcæniei" ∅ magazin, s.n.

bâcâlâchi , -i (bâ-câ-lâ-chi, /-lâchi), s.f. (6a): bâcâlælu vindi bâcâlâchi tu mâyâzia a lui, tu bâcâlâchi. (bæcanul vinde [lucruri de] bæcænie la magazinul lui, în bæcænie).

bædæran , -æ, s.m.f., adj. ∅ necioplit, adj

bæga , vb. "a pune ceva pe ceva " "a pune ceva în guræ" "a-øi pune mâinile în buzunar; a vârî ♦" "a aduce ; a introduce"

bagu , bâgari , -ai, -atâ (bagu, bâ-ga-ri, /-gai, /-ga-tâ), vb. (1) t/r: →t: iu u bâgai foartica? (unde am pus-o foarfeca); bag-u pânea pi measâ! (pune pâinea pe masæ); nu-aveamu bâgatâ _iva-n gurâ.(nu pusesem nimic în guræ); bâgæ mâ¢ili-n gepi ø-fu§i! (øi-a pus mâinile în buzunar øi a plecat); � bagâ-lu scamnulu în casâ, câ va s-da ploae. (adu scaunul în casæ, cæ are sæ plouæ) ; bâga_-• i oami¢i• i tu

"a depune bani la bancæ" "a pune la pæstrare" "a pune/semæna" "a pune mâna pe cineva/ ceva"; "a convinge" "a depune armele" "a se bæga/amesteca" "a se culca" "a avea rela_ii sexuale" ∅ a se fute, vb. "a-øi pune mintea la treabæ/cu cineva" "a-øi închipui ♦ " "a pune la punct pe cineva" "a pune pe cântar"

uboru, s-nu sta-n cali! (aduce_i-i oamenii în curte, sæ nu stea-n drum!); � bâgarâ mul_â pâra§ la bancâ. (au pus mul_i bani la bancæ); avea bâgatæ multâ fârinâ ti iarnâ a_elu anu.(puseseræ multæ fæinæ pentru iarnæ în acel an); � bâgaræ tâtumi multâ anlu aestu. (au pus tutun mult anul acesta); ah! s-ti bâgarimu tu mânâ! (ah! de-aø pune mâna pe tine!); � nu po_ si-• i ba§ mânâ.(nu-l po_i convinge); li bâgarâ armili-n-padi. (au pus armele jos); → r A: _i ti ba§i tini? (de ce te bagi/ amesteci tu?); mi ducu s-mi bagu, ¢i-u somnu. (mæ duc sæ mæ culc, mi-e somn); bagâ-ti, câ vini oara ti bâgari! (culcæ-te, cæ a venit ora de culcare); � s-bagâ cu cari s-hibâ, bârbatu s-hibâ. (se culcæ cu oricine, bærbat sæ fie); → r D: bagâ-_-u mintea øi-nvea_â ! (pune-_i mintea øi-nva_æ!); � ti _i _-u ba§i mintea cu unu ficiuricu? (de ce-_i pui mintea cu un copilaø?); � bâga_-vâ cu mintea iu agiumsi omlu, pi lunâ! (închipui_i-væ unde a ajuns omul, pe lunæ !); � e x p r.: u bægai dinâpoi di øi-acâ_æ curlu cu mâna! (am pus-o la punct/ am certat-o de øi-a prins curul cu mâna [ca sæ nu se realizeze]); eh! lucrea§â, câ nu va ti bagâ pi ziyâ! (eh, lucreazæ, cæ [doar] n-o sæ te punæ la cântar!); u bâgæ pita dininti øi... dæ-• i-u! (a pus-o plæcinta în fa_æ øi... dæ-i [-o]! [= a mâncat-o pe toatæ]); bagâ-• i trastulu! (pune-i traista! [ca la cai, catâri = fæ-i hatârul, lasæ-l sæ facæ ce vrea]).

buzunæraø

113

bæga * de seamæ , loc.vb. "a observa" "a bæga de seamæ/ a lua seama"

bagu * oara , loc. vb. t/r: → t.: bagâ oara ghini, s-nu _iva di ca§!(bagæ de seamæ bine, sæ nu cumva sæ cazi!); nu bâgai oara câtu eara oara. (n-am bægat de seamæ/ observat cât era ora/ ceasul); nu-aveamu bâgatâ oarâ câ øc• ioapitâ. (nu bægasem de seamæ cæ øchioapætæ); → r D: nu-• i bâgai oara ghini. (nu am observat-o/ nu i-am luat seama bine).

bæga * în seamæ , loc.vb " a lua în seamæ"

bagu * tu isapi , loc. vb. t.: nu-lu bagâ vârnu tu isapi. (nu-l bagæ nimeni în seamæ); bagâ-lu øi-tini tu isapi ficiorlu, câ criscu mari.(ia-l øi tu în seamæ pe bæiat, cæ a crescut mare).

bæga urechea, loc.vb. ∅ auzi, lua (aminte), vb.

bægæcios , -æ, adj. ∅ înfipt, adj.

bæiaø , -i, s.m. "care lucreazæ la o baie publicæ"

tileacu , -_i (ti-leacu, /-lea_i), s.m. (1); înv.

bæiat *, -i, s.m. "copil de sex bærbætesc" ∅ fecior *, s.m.

ficioru *, s.m.: amu unu ficioru ø-trei feati. (am un bæiat øi trei fete).

bæie_andru , -i, s.m. "bæiat (în jocuri-ghicitori

fârfâruøu , -i (fâr-fâ-ruøu, /-øi), s.m. (1): ari unu giocu-ngucitoari, iu a ficiorlui î• i §âcu 'fârfâruøu' i 'curcunduraøu', a feati•ei fârfâruøi'.

pentru copii); curcænaø" " ~ ; ~ " ∅ fetiøcanæ*, s.f. ∅ ghicitoare, s.f.

'(existæ un joc-ghicitoare, unde bæiatului îi zic ~ sau ~ , iar fetei ~).

curcunduraøu , -i (cur-cun-du-raøu, /-raøi), s.m. (1): Gr. Aut.: îngucitoarea-i aøi: 'ari unâ fumea• i, cu unu curco¢iu, unâ curcoa¢i, doauâ fârfâruøi ø-doi curcunduraøi; cari fumea• i di-tu hoarâ easti?' (ghicitoarea e aøa: 'este o familie, cu un curcænoi, o curcænoaie, douæ [færfæruøe*] øi un curcænaø; care familie din sat este?').

bæie_el *, -i, s.m . ∅ feciorel*, s.m.

ficiuricu * s.m.: plân§i ficiuriclu. (plânge bæie_elul); dim.

bæie_esc , -æ, adj. ∅ fecioresc*, adj.

ficiurescu *, adj.: portu ficiurescu (port bæie_esc); fa_â ficiureascâ (fa_æ bæie_eascæ).

bæie_eøte , adv. ∅ fecioreøte*, adv.

ficiureaøti *, adv.: featâ _i si-agioacâ ficiureaøti. (fatæ care se joacæ bæie_eøte).

bæl , adj. ∅ bælan, adj. bælan , -æ, adj. "gælbui (despre animale)" ∅ barzæ*, s.f. "bælan-gælbui" "bælan; frumuøel" "alb-auriu" "alb-auriu" ∅ alb, adj.

bar§u *, s.m.f., adj.: încâlicæ bar§ulu [callu a_elu bar§ulu] ( l-a încælecat pe barzul [= calul cel bælan]).

belu , be• i ; bealâ , beali (belu, be• i; bea-lâ, /-li), adj. (4a): _apu belu (_ap bælan-gælbui); oasi beali (oase gælbui).

bealiøu , -i; -i, ~ (bea-liøu, /-liøi; /-li-øi, / ~), adj. (4a): caprâ/ câ_auâ bealiøi (capræ/ cæ_ea bælanæ-frumuøicæ).

beciu , beci; beacâ , beci (beciu, beci; bea-câ, beci), adj. (4a): oi beci (oi alb-aurii).

floru , -i; -â, -i (floru, flori; flo-râ, /-ri), adj. (4a): _apu floru (_ap alb-auriu); cæpri flori (capre alb-aurii).

butelie

114

bæliga , vb. "a face baligæ"

baligu , bâligari , -ai, -atâ (ba-ligu, bâ-li-ga-ri, /-ai, /-a-tâ), vb. (1) r.: vaca s-bâligæ-n cali. (vaca s-a bæligat în cale/ drum).

bæligare , s.f.vb. (bæligat, s.n.) "faptul de a (se) bæliga"

bâligari , s.f.vb. (6a): ti bâligari nu s-bâligarâ tu uboru. (de bæligat nu s-au bælegat în curte).

bæligat , -æ, adj. "care s-a bæligat"

bâligatu , -_; -â, -i (bâ-li-gatu, bâ-li-ga_ ; /-ga-tâ, /-ti), adj. (4a): uborlu eara tutu bâligatu. (curtea era toatæ bæligatæ).

bæligos , -æ, adj. "plin de baligæ" ∅ stæuinæ*, s.f. ∅ gunoi, s.n.

bâligosu , -oøi ; -oasâ , -oasi (bâ-li-gosu, /-goøi; /-goa-sâ, /-si), adj. (4 a): loclu eara bâligosu. (locul/ pæmântul era bæligos).

cupârâøti * , s.f.: locu bâligosu, _i avea øi§utâ oili, iu crescu multi ierburi, ur§â_, câ-i grasu. (loc bælegos, unde øezuseræ oile, unde cresc multe ierburi, urzici, cæ-i gras).

bælos , -æ, adj. "cæruia îi curg bale"

bâlosu, -oøi; -oasâ, -oasi (bâ-losu, /-loøi; -loa-sâ, /-si), adj. (4 a): unu auøu multu bâlosu, î• i curâ unâ-unâ ba• i. (un moø foarte bælos, îi curg întruna bale).

bælsæma ∅ îmbælsæma, vb.

bæltoacæ , -e, s.f. "baltæ micæ" "bælti_æ" "a cædea din lac în pu_" "bæltoacæ

bâltoacâ , -_i (bâl-toa-câ, /-to_i), s.f. (3): dupâ ploae si-umplu calea di bâlto_i. (dupæ ploaie s-a umplut calea de bæltoace).

bâltacu, -_i (bâl-tacu, /-ta-_i), s.n. (2): cari fu§i di ploae cadi tu bâlta_i. (care fuge de ploaie cade în bæltoace).

barâ, bæri (ba-râ, bæri), s.f. (3): chicutâ di chicutâ s-fa_i bara mari. (picætura cu picæturæ se face bæltoaca mare).

bæltos , -æ, adj. "loc cu bæl_i"

bâltosu, -oøi ; -oasâ, -oasi (bâl-tosu, /-toøi; /-toa-sâ, /-si), adj. (4a): locu bâltosu (loc bæltos).

bæl_at , -æ, adj. "pestri_"

•earu , -i; -â, -i (•earu, •eari ; •ea-râ, /-ri), adj.(4a): unu câni •earu (un câine bæl_at); ia, yini [capra-_ea] •eara! (uite, vine [capra cea] bæl_ata).

bæluøcæ , -e, s.f. "floare albæ de munte"

îngulici, -i (în-gu-li-ci, ~ ), s. f. (9): îngulicea easti floari di munti.(bæluøca este floare de munte); v a r. angulice; bot.

bænui , vb. "a presupune ceva" ∅ mirosi *, vb.

a¢iur§escu *, vb.: ¢i-a¢iur§i di multu câ nu-i lucru curatu. (mi-a mirosit [= am bænuit] de mult cæ nu-i lucru curat); lu-a¢iur§irâ câ-i minciunosu. (l-au mirosit cæ e mincinos).

bænuialæ , -i, s.f. øubee, -i (øu-be-e, /-bei), s.f.; FE øube; reg.; r a r. bænu_ , -i, s.m. ∅ pærælu_æ, s.f.

pârâgicu , -_i (pâ-râ-gicu, /-gi_i), s.m. (1): nu-ari unu pârâgicu-n casâ. (n-are un bænu_ în casæ).

bæræcar , -i, s.m. "care are o baracæ ♦"

pârângâgi, -ea§ (pâ-rân-gâ-gi,/-gea§), s.m. (3): pârângâgilu _i-avea paranga eara arbinesu. (bæræcarul care avea baraca era albanez).

bærbat , -i, s.m. "bærbat "so_" ♦ "bærba-miu/-su" "so_" (eufem.) ∅ bæie_andru, s.m.

bârbatu , -_ (bâr-batu, /-ba_), s.m. (1): în cali tri_ea unu bârbatu cu unâ mu•eari. (în cale/ pe drum treceau un bærbat øi o muiere/ femeie); → aestu-i bârbatlu a meu/ bârba-¢iu. (æsta-i bærbatul meu/ bærba-miu); nu u va bârba-su. (nu o vrea/ iubeøte bærba-su); stæi-_â pi locu, bârbate, iu ti du_i? (stai locului, bærbate, unde te duci?); bârbatlu easti sturlu a casâ•ei. (bærbatul este stâlpul casei).

curco¢iu , -i (cur-co¢iu, /-co¢i), s.m. (1): → iron./ eufem.: curco¢ilu a •ei easti yeatru. ( curcænoiul ei este doctor).

buzunæraø

115

bærbat , -æ, adj. "viteaz, curajos" " ~ ; bærbætoasæ, -e"

bârbatu , -_; -tâ, -ti (bâr-batu, /-ba_; /-ba-tâ, /-ti), adj. (4a): suflitlu-¢i bârbatu (sufletul meu bærbat/ viteaz); inima-¢i bârbatâ (inima-mi bærbatæ); mu•eri bârbati (muieri/ femei bærbate).

bârbâtoa¢i , ~ (bâr-bâ-toa-¢i ~ ), adj. f. sg. pl. (3d): mu•eari/ mu•eri bârbâtoa¢i (muiere bærbætoasæ, viteazæ/ muieri bærbætoase).

bærbætesc , -æ, adj. "de bærbat" "partea bærba_ilor"

bârbâtescu , -eøti ; -eascâ , -eøti (bâr-bâ-tes-cu, /-teø-ti; /-teas-câ, /-teø-ti), adj. (3b): portu bârbâtescu (port bærbætesc); → s.: la bisearicâ, unâ mu•eari s-dusi di øi§u tu bârbâteasca [partea a bârba_loru]. (la bisericæ, o muiere/ femeie s-a dus de a stat în [partea] bærbæteascæ).

bærbæteøte , adv. "ca bærba_ii"

bârbâteaøti (bâr-bâ-teaø-ti), adv.: si-alumtæ bârbâteaøti. (s-a luptat bærbæteøte); s-poartâ bârbâteaøti. (se poartæ bærbæteøte).

bærbæ_el , -i, s.m. "bærbat" (dim./hip.)

bârbâticu , -i (bâr-bâ-ticu, /-ti_i), s.m. (1); � dim./ hip. bârbâtuøu , -i (bâr-bâ-tuøu, /-tuøi ), s.m. ; � dim./ pej.

bærbæ_ie , s.f. "faptul de a fi bærbat" "for_æ virilæ, vitejie" "bærbæ_ie, vitejie" "grozævie" (iron.)

bârbâtea_â , -e_ (bâr-bâ-tea-_â, /-te_), s.f. (3a): spusi multâ bârbâtea_â. (a arætat multæ bærbæ_ie/ curaj/ vitejie).

bârbâ_â• i , s.f. sg.t. (9); id. andrâgâthie, -i (an-drâ-gâ-thi-e, /-thii), s.f. (6b): eh, mari andrâgâthie! (ei, mare [semn] de bærbæ_ie/ grozævie!); reg.

bærbæ_ime , s.f.col. "partea bærbæteascæ, bærba_ii"

bârbâtami (bâr-bâ-ta-mi), s.f. sg.t. (3): cânticlu lu-aca_â ma ninti bârbâtamea øi di-apoia îlu •ea mu• iramea. (cântecul îl începe mai întâi bærbæ_imea øi apoi îl ia muieretul/ femeile).

bærbie , -i, s.f. "prelungire a fe_ei" "barbæ ♦ "

gru¢iu ,-i (gru¢iu, gru-¢i), s.n. (2): î• i treamburâ gru¢ilu cându lu-a-ca_â inatea. (îi tremuræ bærbia, când îl apucæ mânia/ se supæræ); v a r . grunghiu.

bærbier , -i, s.m. "frizer" ∅ a bærbieri, vb.

birberu , -i (bir-beru, /- beri), s.m. (1): mi ducu la birberu s-mi tundâ øi s-mi birbiriseascâ/ surseascâ. (mæ duc la bærbier sæ mæ tundæ øi sæ mæ bærbiereascæ).

bærbieri , vb. "a rade ♦ pe cineva" "a se bærbieri" " a (se) bærbieri" ∅ brici, s.n.

birbir(i)sescu , -iri , -ii , -itâ (bâr-bir-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4 b) t/r: → t: birberlu birbiriseaøti bârba_•i. (bærbierul bærbiereøte bærba_ii); → r: ari bârba_ _i s-birbirisescu singuri. (sunt bærba_i care se bærbieresc singuri ); øi: bârbir(i)sescu(DDA: bârbirisescu < gr. µπαρµπεριζω; aici: birbirisescu < birberu"bærbier ♦ ", < tc. berber).

sursescu , -iri , -ii , -itâ (sur-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4 b) t/r : → t: mi surseaøti birberlu. (mæ bærbiereøte bærbierul); → r : mi sursescu mini singuru. (mæ bærbieresc eu singur); ari ninga bârba_ _i s-sursescu cu surafea. (sunt încæ bærba_i care se bærbieresc cu briciul); v a r. xursescu: PAPAZ., 38: Aua xursescu pri yambro. (aici îl bærbieresc pe mire).

bærbierire, s.f.vb. (bærbierit, s.n.vb. ) "faptul de a (se) bærbieri" " ~ "

birbir(i)seari (bâr-bir-sea-ri) s.f.vb. (6 a): birbirisearea cathi §uuâ easti greu lucru ti bârba_. (bærbierirea/ -tul în fiecare zi este greu lucru pentru bærba_i); øi: bârbiriseari.

surseari (sur-sea-ri), s.f.vb. (6a).; v a r. xurseari.

butelie

116

bærbierit, -æ, adj. "care s-a bærbierit" " ~ "

birbir(i)situ, -_; -tâ, -ti (bâr-bi-ri-situ, /-si_; /-si-tâ, /-ti), adj. (4a): escu birbirisitu proaspitu.(sunt bærbierit proaspæt); u-ari fa_a birbirisitâ. (o are fa_a bærbieritæ); cicioari birbirisiti (picioare bærbierite); øi: bârbirisitu.

sursitu, -_; -tâ, -i (sur-situ, /-si_; /-si-tâ, /-si-ti), adj. (4a); id. bærbos, -æ, adj. "pærul de pe bærbie" ∅ barbæ, s.f.

bârbosu, -oøi; -oasâ, -oasi (bâr-bosu, /-boøi; /-boa-sâ, /-si), adj. (4a): bærbat bârbosu (bærbat bærbos); ari ø-mu•eri bârboasi. (sunt øi femei bærboase); capiti bârboasi (capete bærboase).

bæøi, vb. (pentru "bæøit") "a arunca/scæpa/scoate/ ∅ târ-târ!, interj.

besu, biøiri, biøii, biøitâ (besu, bi-øi-ri, bi-øii, bi-øi-tâ), vb. (4a) i/(r): (ti) biøiøi _iva? ([te-]ai bæøit cumva?); mini nu (mi) besu vârnâ oarâ. (eu nu [mæ] bæs niciodatæ); � e x p r.: arucu/ ascapu/ scotu/ tragu unâ biøinâ/ cufâ. (arunc/ scap/ scot/ trag o bæøinæ/ una

trage una"; "a nu-i pæsa " surdæ); capra beasi øi oaea si-aruøunea§â. (capra bese øi oaia se ruøineazæ); � Gr. Aut.: nu-¢i si beasi! (nu-mi pasæ!).

bæøica , vb. "a face bæøici" "a se bæøica" " a se bæøica " ∅ bæøicæ, s.f.

biøicu, biøicari, -ai, -atâ (bi-øicu, bi-øi-ca-ri, /-cai, /-ca-tâ), vb. (1), t/r : → t: îlu bâturâ di-lu biøicarâ. (l-au bætut de l-au bæøicat); →r: adunai ur§â_i øi mi biøicai.( am adunat/ strâns urzici øi m-am bæøicat).

fultâche§u, -ari, -ai, -atâ (ful-tâ-che§u, /-ca-ri, /-cai, /-ca-tâ), vb. (1b); v a r. fultiche§u.

bæøicare , s.f.vb. (bæøicat, s.n.vb. ) "faptul de a (se) bæøica" " ~ "; ∅ bæøica, vb.

biøicari (bi-øi-ca-ri), s.f.vb. (6a): ti biøicari nu mi biøicai, cu tuti câ adunai ur§â_i. (de bæøicat nu m-am bæøicat, cu toate cæ am adunat urzici).

fultâcari (ful-tâ-ca-ri), s.f.vb. (6a); id. bæøicat, -æ, adj. ∅ bæøica, vb.

biøicatu, -_; -tâ, -i (bi-øi-catu, /-ca_; /-ca-tâ, /-ti), adj. (4a): escu tutâ biøicatâ. (sunt toatæ bæøicatæ).

bæøicæ, -i, s.f. "vezicæ" "bæøica udului" "bæøica fierii " "bæøicæ de porc" "bæøicæ pe piele/ ploaie" " ~ " " ~ " "bæøicæ pe corp " ∅ candelæ *, s.f.

biøicâ, -_i (bi-øi-câ, /-øi_i), s.f. (3): mi usturâ biøica, cându-¢i facu apa. (mæ usturæ bæøica, când îmi fac apa [= urinez]); � biøica a heari•ei ¢i-u scoasi yeatrulu di multu. (bæøica fierii/ vezica biliaræ mi-a scos-o doctorul de mult); � biøi_ili di porcu si-umplu cu carni.(bæøicile de porc se umplu cu carne); � si-umplu di biøi_i pi trupu. (s-a umplut de bæøici pe trup); � ploae cu biøi_i. (ploaie cu bæøici).

fuscâ, fuøti (fus-câ, fuø-ti), s.f. (3): ¢i-iøirâ fuøti pi cheali. (mi-au ieøit bæøici pe piele).

fultacæ, -æ_i (ful-ta-câ, /-tæ_i), s.f. (3): scoasi fultæ_i pi trupu. (a scos / i-au ieøit bæøici pe trup).

cândilâ * , s.f.: u bâtu mâ-sa di-• i lu-adræ truplu tutu cândili. (a bætut-o mæ-sa de i-a fæcut trupul tot 'candele' [ = bæøici]).

bæøicu_æ, -e, s.f. "bæøicæ ♦ micæ"

biøicu_â, ~ (bi-øi-cu-_â, ~ ), s.f. (9); dim.

buzunæraø

117

bæøinæ, -i , s.f. "gaz eliminat din intestine" "bæøinæ sonoræ" "bæøinæ surdæ* ♦ " "bæøinæ uøoaræ" ∅ fum *, s.n.

biøinâ, -¢i (bi-øi-nâ, /-øi¢i), s.f. (3): trapsi unâ biøinâ arucutoasâ. (a tras o bæøinæ rotundæ/ babanæ); easti moaøi øi-• i fugu biøi¢ili. (este bætrânæ øi-i fug bæøinile); � e x p r., Gr. Aut.: trapsi unâ biøinâ di si-av§â trâøi-n Poli. (a tras o bæøinæ de s-a auzit tocmai la C-pole); id: • i-a¢iur§escu biøi¢ili ca bârutea. (îi miros bæøinile ca praful de puøcæ).

cufâ *, s.f. (1): biøina si-avdi, cufa nu si-avdi, ma a¢iur§eaøti.(bæøina se aude, 'surda' nu se aude, dar miroase).

fumu *, s.n.: � eufem.: tra§i fumuri. (trage 'fumuri'); � e x p r. : va-• i •ea fumlu! (are sæ-i ia fumul [= bæøina/ nu are ce sæ-i facæ]).

[bæøinætoare , -i], s.f. "armæ ridicolæ"

biøinâtoari, -ori (bi-øi-nâ-toa-ri, /-tori), s.f. (6a): trâ§ea cu unâ biøinâtoari. (trægea cu o bæøinætoare/ 'puøcæ'); � eufem.; pej.

bæøinos, -æ, adj. "care trage bæøini" "fricos"

biøinosu, -oøi; -oasâ, -oasi (bi-øi-nosu, /-noøi; /-noa-sâ, /-si), adj. (4a): auøu biøinosu (moø bæøinos); � fig.: easti unu biøinosu! (este un bæøinos [= fricos]).

bæøire , s.f.vb. (bæøit, s.n.vb.) "faptul de a bæøi"

biøeari (bi-øea-ri), s.f.vb. (6a): → s.: biøearea-i aruøunoasâ(bæøitul este ruøinos); → s.vb.: ti biøeari nu biøi omlu! (de bæøit nu a bæøit omul).

bæøit, -æ, adj. "necurat";

biøitu, -_; -tæ, -i (bi-øitu, /-øi_; /-øi-tâ, /-ti), adj. (4 a) : � fig.: easti lucru biøitu (este lucru bæøit [= necurat]).

bætaie, -i, s.f. "bætaie de inimæ" "piuæ" ∅ lovire*, s.f. "bætutul/lovitul" "bætaie" ∅ præjinæ *, s.f. "bætaie de cap; povaræ" ∅ lemn, s.n. ∅ paparæ, s.f. ∅ bâtæ*, s.f.

bæta• i, -æ• i (bâ-ta-• i,/- tæ• i), s.f. (6 a): mi-acâ_æ bâta•ea di fricâ.(m-a apucat bætaia [de inimæ] de fricæ); � iambulili li dæmu la bâta• i. (cergile le dæm la bætaie [= piuæ]); v a r. bâta¢i.

agudeari *, s.f.vb.: _i agudeari-• i fea_irâ! (ce bætaie i-au fæcut/ dat!).

goadâ, -i (goa-dâ, /-di), s.f. (3): goada di dadâ nu doari. (bætutul/ lovitul de mamæ nu doare).

prâjinâ *, s.f.: prâjina-i datâ di Dumni§æ. (bætaia-i datæ de Dumnezeu); v a r. ræsp. pârjinâ.

scuturâ, -i (scu-tu-râ, /-turi), s.f. (1): ari unæ scuturâ greauâ. (are o bætaie de cap grea); easti scuturâ di bârbatu aestâ. (este povaræ de bærbat asta).

���� e x p r.: stæi ghini, câ va s-mâ_ lemnu! (stai bine, cæ o sæ mænânci bætaie!); va chisari di lemnu aestu ficioru. (trebuie pisat în bætaie bæiatul æsta); mæcâ unâ paparâ! (a mâncat o paparæ!); î• i trapsi unu øcopu*! (i-a tras o bætaie!)

bætælie, -i, s.f. bâtie, -i, s.f. (bâ-ti-e, -tii), s.f. (6b); r a r; reg. bætætor, -e, s.n. " 'bâtæ' de bætut covoare" ∅ mai*, s.n. "bætætor de carne"

bâtâtoru, -oari (bâ-tâ-toru, /-toa-ri), s.n. (1): cu bâtâtorlu øi cu ma• ilu* bâtemu di pulbiri chili¢ili groasi, tu lari li bâtemu cu ma• ilu*. (cu bætætorul batem de praf chilimurile groase, la spælat le batem cu maiul); � bâtâtoru di carni.

bætætori , vb. "a bate* ♦ pâmântul" "a i se bætætori pielea"

batu *, vb. t : loclu di ningâ casâ îlu batu oami¢i• i ghini, ta s-nu

s-facâ læschi. (locul de lângæ casæ îl bat oamenii bine, ca sæ nu se facæ noroi); alonea s-bati multu, ninti si-aca_æ s-lu batâ grânlu/ sicara. (aria se bate mult, înainte de a bate grâul/ secara); � ¢i si bâtu chealea la §eaditlu di cicioru. (mi s-a bætætorit pielea la degetul de la picior).

butelie

118

bætæturæ, -i, s.f. "loc bætætorit pe piele" " ~ ; nodozitate la piele" ∅ nod *, s.n.; ∅ curte, s.f.

bâtâturâ, -i (bâ-tâ-tu-râ, /-turi), s.f. (3): amu unâ bâtâturâ la §eaditlu a_elu ¢iclu di la cicioru. (am o bætæturæ la degetul cel mic de la picior).

arozu *, s.n.: ari aroazi la coati, câ nu s-la ghini. (are nodozitæ_i la coate, cæ nu se spalæ bine).

bætrân, -æ, s.m.f., adj. "care are o vârstæ înaintatæ" "fatæ bætrânæ " " (om) bætrân" ∅ moø *, s.m.

bitrânu, -¢i; -nâ, -ni (bi-trânu, /-trâ¢i; /-trâ-nâ, /-ni), s.m.f., adj. (4a): easti omu bitrânu/ iapâ bitrânâ. (este om bætrân/ iapæ bætrânæ); armasi featâ bitrânâ/ nimârtatâ. (a ræmas fatæ bætrânæ/ nemæritatæ); v a r. ræsp. bitârnu.

auøu *, s.m. (1), adj. (3b): auølu ari 90 di a¢i. (bætrânul are 90 de ani); easti (omu) auøu bârba-su. (este [om] bætrân bærba-su); 'auøu' easti zboru latinescu, _i-lu avemu maøi noi, Armâ¢i• i.('auø' este un cu-

" a pærea bætrân" "a fi soarele mor_ilor!" "genera_ii; succesiunea lor" "bætrân, vechi ♦ " "om ræu, viclean "om trecut, în vârstæ" "(femeie) bætrânæ" ∅ babæ, s. f. " bætrânæ " ∅ oamæ*, s.f.

vânt latinesc, ce-l avem numai noi, aromânii); ari bærba_ _i spunu auøi, ma nu suntu (sunt bærba_i care par bætrâni, dar nu sunt); � e x p r.: easti ahâtu auøu, câ lu-agrâøi Dumni§æ/ moartea. (este atât de bætrân, cæ/ încât l-a uitat Dumnezeu/ moartea); � iron.:auøi• i voru pâni moali øi yinu vec• iu. (bætrânii vor pâine moale øi vin vechi [= ce e mai bun]); câtu auøu s-hibâ omlu, bana-i dul_i.(oricât de bætrân sæ fie omul, via_a e dulce); � iron.: easti soarili a mor_âloru — ti vârnu auøu _i s-poartâ ca tiniru. (este soarele mor_ilor — despre un bætrân ce se poartæ ca un tânær); � mini-lu vi§ui soarili ma ninti di tini. (eu l-am væzut soarele înaintea ta [= eu sunt mai bætrân]); Gr. Aut.: cându ti du_eai tini, mini yineamu!(când te duceai tu, eu veneam [= sunt mai bætrân, deci øtiu mai multe decât tine]).

vec• iu *, adj.: � fig.: omu vec• iu/ oami¢i vec• i, di zæmani. (om vechi / de odinioaræ, de neam); � e x p r.: gâ• inâ veac• i — §amâ bunâ. (gæinæ veche — zeamæ bunæ [cf.: gæina bætrânæ face ciorba bunæ]); easti lupu vec• iu [= omu aræu], di cându s-fea_i.(este lup bætrân [= om ræu], de când s-a næscut).

tricutu *, adj.: omu tricutu/ mu•eari tricutâ (om trecut/ muiere trecutæ).

moaøi , ~ (moa-øi, ~ ), s.f. (9), adj.(1a): unâ moaøi greaøti la poartâ. (o bætrânæ strigæ la poartæ); → adj.: mu•eari moaøi(muiere/ femeie bætrânæ); doauli suræri suntu moaøi.(amândouæ surorile sunt bætrâne).

oamâ *, adj.: trea_i unâ mu•eari oamâ-n cali. (trece o muiere/ femeie oamæ pe cale).

bætrânesc, -æ , adj. "de bætrân"; ∅ moø

auøescu, -eøti; -eascâ, -eøti (a-u-øes-cu, /-eø-ti; /-eascâ, /-eø-ti), adj. (4a): portu auøescu (port bætrânesc); zboarâ auøeøti (vorbe bætrâneøti).

bætrânet , s.n. "bætrânime"; ∅ moø

auøami (a-u-øa-mi), s.f. sg.t. (6a): avea multâ auøami la bisearicâ, ma avea ø-giunami. (era mult bætrânet la bisericæ, dar era øi tineret).

buzunæraø

119

bætrâne_e , s.f. "perioadâ de vârstæ înaintatæ" "bâtrânime" ∅ voinicie, s. f. "bætrâne_i" (în uræri)

auøaticu (a-u-øa-ticu), s.n. sg.t. (1): BELIM., 200: Auøeaticlu e greu / O, lai murgu, frate-a ¢eu. (bætrâne_ea este grea, / mæi, murgule, frate al meu); lucrea§â tu giunaticu, tra si-ai tu auøaticu.(lucreazæ la tinere_e, ca sæ ai la bætrâne_e); auøaticlu va ti¢iseari. (bætrâne_ea trebuie respectatæ); � e x p r.: tora, tu auøaticu, scoati, lai calu, giunaticu! (acum, la bætrâne_e, scoate, mæi calule, tinere_e [= putere, voinicie*]).

yiramati , s.f. pl.: hai, yiramati buni s-vâ da Dumni§æ! (hai, bætrâne_i bune sæ væ dea Dumnezeu!)

bætuci , vb., ∅ piuæ, s.f. bætut, -æ, adj. "lovit ♦" "drum bætut cu piciorul"

bâtutu, -_; -tâ, -i (bâ-tutu, /-tu_; /-tu-tâ, /-ti), adj. (4a): lu-alâsarâ bâtutu mortu. (l-au læsat bætut mort); lapti bâtutu (lapte bætut); �cæ•iuri bâtuti cu ciciorlu (drumuri bætute cu piciorul); �picuraru

"ciocænit*♦ ; bætut; lovit" "snopit în bætaie ♦ "

bâtutu di vimturi øi di ploi (pæcurar/ cioban bætut de vânturi øi de ploi).

ciucutitu *, adj. (4a): heru ciucutitu (fier bætut/ ciocænit); �ficiuriclu eara ciucutitu ghini. (bæiatul era bætut bine).

zdupusitu, -_; -tâ, -ti (zdu-pu-situ, /-si_; /-si-tâ, /-ti), adj. (4a): feata fu§i zdupusitâ di nearcâ-sa. (fata a plecat snopitæ de mama vitregæ).

bæ_, -e, s.m. ∅ lemn, ∅ ciomag, s.n.

bæut, -æ , adj. "a fi bæut (înainte)" ∅ beat, adj.

biutu, -_; -tâ, -i (bi-utu, /-u_; /-u-tâ, /-ti), adj. (4a): vini biutu acasâ.(a venit bæut acasæ); � escu øi-mâcatâ øi-biutâ. ( am øi mâncat øi am øi bæut [înainte de a veni; lit.: sunt øi mâncatæ øi bæutæ]).

bæutor, -e , s., adj. "cæruia îi place sæ bea" ∅ be_iv, adj. ∅ be_ivan, s., adj

biutoru, -ori; -oari, ~ (bi-u-toru, /-tori; /-toa-ri, /- ~ ), s.m.f. (1,9), adj. (3c): easti mari biutoru/ biutoari. (este mare bæutor/ bæutoare); doi• i suntu biutori. (amândoi sunt bæutori); � e x p r.: s-nu-lu veadâ yinlu tu mâ¢i xeani. (sæ nu-l vadæ vinul în mâini stræine [= în alte mâini]).

bæuturæ, -i , s.f. "lichid care astâmpæræ setea"; " ~ alcoolicæ" "bæuturi (diferite)"

biuturâ, -i (bi-u-tu-râ, /-turi), s.f. (3): altâ biuturâ nu-ari ti elu: maøi arâchia ø-yinlu. (altæ bæuturæ nu existæ pentru el: numai rachiul øi vinul); creapâ ti biuturâ. (crapæ pentru/ moare dupæ bæuturæ); � ari soi di soi di biuturi tu lumi. (existæ tot felul de bæuturi pe lume); SN.

bâjbâi ∅ pipæi, vb. bâlbâi , vb. "a vorbi neclar"

bâbâlescu, -iri, -ii, -itâ (bâ-bâ-les-cu, /-li-ri, /-lii, /-li-tâ), vb. i/r : → i: bâbâli øi-elu aclo doauâ zboarâ. ( a bâlbâit øi el acolo douæ vorbe); → r: s-bâbâleaøti ¢iclu (se bâlbâie cel mic).

bâlbâire, s.f.vb. (bâlbâit, s.n.vb.) "faptul de a se bâlbâi"

bâbâleari (bâ-bâ-lea-ri), s.f.vb. (6a): ti bâbâleari nu s-bâbâleaøti.(de bâlbâit nu se bâlbâie).

bâlbâit, -æ, adj. "care se bâlbâie" "peltic ♦ " ∅ gângav, adj.

bâbâlitu, -_; -tâ, -i (bâ-bâ-litu, /-li_; /-li-tâ, /-ti), adj. (4a): zboarâ bâbâliti (cuvinte bâlbâite); easti unu bâbâlitu. (este un bâlbâit); �e x p r.: u-ari limba acâ_atâ. (o are limba prinsæ); • i si aca_â limba. (i se prinde limba).

bâlci ∅ târg, s.n.

butelie

120

bâr! bâr! , interj. (pentru oi)

ist! ist! / sti! sti! / tist! tist! / o-a! o-a! , interj.: hai, oae, ist! / sti! / tist! (hai, oaie, bâr! bâr!).

bârfæ, -e , s.f. ∅ batjocuræ, s. f.vb. ∅ bârfire, s. f.vb. ∅ batjocorire, s. f. vb. ∅ conversa_ie, s.f. ∅ palavræ, s.f.

bârfi , vb. "a vorbi de ræu pe cineva" ∅ a prinde*, vb. ∅ batjocori, vb. ∅ strâmba**, vb. ∅ critica, vb. "a vorbi*"

aca_u * în gurâ (a-ca_u-n gu-râ), loc. vb.: nu voi si-u aca_u-n gurâ, câ u-amu nipoatâ. (nu vreau sæ o bârfesc, cæ o am nepoatæ); � e x p r.: _i si-¢i strâmbu** gura, feata-i multu bunâ.(de ce sæ-mi strâmb gura [= sæ inventez/ sæ bârfesc], fata e foarte bunæ); cumu putu si-øi strâmbâ gura aøi? (cum a putut sæ bârfeascæ aøa?) .

zburæscu *, vb. t : u zburaøti tutâ hoara. (o vorbeøte tot satul).

bârfire , s.f.vb. (bârfit, s.n.vb. ) "faptul de a bârfi" ∅ prindere*, s.f.vb. ∅ vorbire**, s.f.vb.

acâ_ari * în gurâ (a-câ-_a-ri în gu-râ), loc. s. vb. (6a): acâ_area-n gurâ nu-i lucru muøatu. (bârfirea/ bârfitul nu-i lucru frumos); aestâ featâ nu-i ti acâ_ari-n gurâ. (fata asta nu-i de bârfit).

zburari **, s. f. (6 a): ti zburari nu u-ari zburâtâ vârnu. (de vorbit nu a vorbit-o nimeni).

bârfit, -æ , adj. "care a fost bârfit" ∅ prinde*, vb. ∅ vorbi**, vb.

acâ_atu * în gurâ , adj.: nu fui vârnâ oarâ acâ_atu în gurâ. (n-am fost niciodatæ bârfit).

zburâtu **, adj.: fu zburâtâ di tu_. (a fost vorbitæ de to_i); zburâtu øi para-zburâtu. (vorbit/ bârfit øi prea vorbit/ bârfit).

bârfitor, -e , adj. "care bârfeøte; guraliv ♦ " ∅ conversa_ie, s.f.

lafazanu, -¢i; -nâ, -ni (la-fa-zanu, /-za¢i; /-za-nâ, /-ni), adj. (4a): easti unâ mu•eari multu lafazanâ, tuti li-aca_â-n gurâ. (este o muiere/ femeie foarte bârfitoare, pe toate le bârfeøte).

bârglæ, -e , s.f. "vatalæ" (la ræzboi de _esut)

bârdâ, -i (bâr-dâ, /-di), s.f. (3): si-avdu bârdili cumu batu, câ _asi dada. (se aud bârglele cum bat, cæ _ese mama/ bunica).

bârlog, -uri , s.n. "culcuø ♦ "; ∅ vizuinæ

bulocu, -oa_i (bu-locu, /-loa-_i), s.n. (2): ursa sta tu bulocu. (ursul stæ în bârlog); � cathi omu cu buloclu a lui. (fiecare om cu bârlogul lui).

bâtæ, -e , s.f. "ciomag ♦ " ∅ bætaie, s.f. "bâtæ (la jocuri de copii)" " ~ ( ~ )"

øcopu, øcoapi (øcopu, øcoa-pi), s.n. (2): øcoplu ari doauâ capiti.(bâta are douæ capete); � mâcæ unu øcopu, s-lu _ânâ minti. (a mâncat o bætaie, s-o _inæ minte).

cutu, cu_â (cutu, cu-_â), s.n. (2): ficiuri_• i batu ciulica cu cutlu.(copiii bat _urca cu bâta); reg.

_oapitu, -i (_oa-pitu, /-pi-ti), s.n. (2); reg. bâzâi, vb. "a zumzæi ♦ "

zâzâescu, -iri, -ii, itâ (zâ-zâ-es-cu, /-i-ri, /-ii, /-i-tâ), vb. (4b): muøtili zâzâescu pi mâcari. (muøtele bâzâie pe mâncare); øi: zângânescu.

buzunæraø

121

bea, vb. "a înghi_i un lichid" "a suge (un lichid)" "a sfâøia" "a bate" "a lua ♦ o doctorie" "a înghi_i ♦ " "a bea (bæuturi)"

beau, beari, biui, biutâ (beau, bea-ri, bi-u i, bi-u-tâ), vb. nereg., t/r/i: → t: beau apâ. (beau apæ); � loclu u biu tutâ apa. (locul/ pæmântul a bæut-o [= a supt-o] toatæ apa); � vrea mi bea câ¢i• i. (era sæ mæ bea [= sfâøie] câinii); � va mi bea tata di yie, ma si-avdâ _i feciu. (are sæ mæ bea [= batæ/ înghitæ] tata de vie, dacæ aude ce am fæcut); � u biui/ loai/ scâpitai yitria. (am bæut-o/ luat-o/ înghi_it-o doctoria [lichidæ sau solidæ]); → r : ø-lu biu tutu sân§ili di fricâ. (øi-a înghi_it tot sângele de fricæ); → i: bea multu. (bea [bæuturæ] mult).

" ~ " ∅ rostogoli *, vb. "a trage* ♦ la mæsea" " ~ " ∅ ciocæni*, vb.

arucutescu *, vb.: arucuteaøti multu, i_i aflâ. (rostogoleøte [= bea mult], orice gæseøte).

tragu *, vb.: tra§i, nu øi-arâdi! (trage, nu glumeøte). ciucutescu *, vb.: ciucutea multu ma ninti, ma tora si-alâsæ. (ciocænea [= bea] mult înainte, dar acum s-a læsat).

beat, -æ , adj. ∅bæut*, adj. "care a bæut ♦ bæuturi alcoolice"; " ~ " ∅îmbætat, adj. ∅ fæcut *, adj. ∅ rostogolit **, adj. ∅ ciocænit ***, adj. ∅ arøic, s.n. ∅ zadæ, s.f. ∅ talangæ, s.f.

biutu *, adj: eara biutu, cându lu-aflai în cali. (era bæut, când l-am gæsit în cale); di omlu biutu s-nu ti •eai. (de omul bæut sæ nu te iei).

adratu *, adj.: easti adratu. (este fæcut). arucutitu **, adj.: easti arucutitu. (este rostogolit [= fæcut/ beat]). ciucutitu ***adj.: easti ciucutitu ghini. (este ciocænit [= beat bine]); � e x p r.: cucutâ s-fea_i. (s-a fæcut cucutæ); si-adræ ciurla-cazaca. (s-a fæcut 'ciurla -cazaca' [ca la arøice: cade când pe stânga, când pe dreapta / e beat cri_æ]); §adâ s-fea_irâ doi• i. (zadæ [= praf] s-au fæcut amândoi); tracâ s-fea_irâ. (talangæ s-au fæcut).

beca_æ, -e , s.f. "pasære cælætoare"

bica_â, bicæ_ (bi-ca-_â, /-cæ_), s.f. (3): bica_a easti pu• iu azburætoru, _i s-mâcâ. (beca_a este o pasære zburætoare, care se mænâncæ); zool.

becher, -i , s.m. "burlac, care a ræmas neînsurat" " ~ "; ∅ neînsurat *, adj.

bichearu, -i (bi-chearu, /-cheari), s.m. (1): l-armasi bichearu [= nu si-nsuræ] ficiorlu a_elu marili. ( le-a ræmas becher [= nu s-a însurat] bæiatul cel mare).

ninsuratu *, adj.: easti-lu ninga ninsuratu. (este încæ neînsurat). [becherlâc ], s.n. "starea de a fi burlac" " ~ " " ~ "

bichirlâchi, -i (bi-chir-lâ-chi, /-lâchi), s.f. (6a): si-avea sâturatâ di bichirlâchi øi si-nsuræ. ( se sæturase de burlæcie øi s-a însurat);.

bichirea_â, -e_ (bi-chi-rea-_â, /-e_), s.f. (3). ayamie, -i (a-ya-mi-e, /-mii) s.f. (6 b); reg.

beci, -uri, s. n. ∅ celar, s.n. ∅ izbæ, s.f.

be-e-e! , interj. (pentru oi) (pentru capre)

bea-a-a! (bea-a-a!), interj.: oili azghearâ: bea-a-a! (oile zbiaræ: be-e-e!).

mea-a-a! (mea-a-a!), interj.: cæprili azghearâ: mea-a-a! (caprele zbiaræ: mea-a-a!).

beg ∅ bei, s. m. behehe! ∅ be-e-e!

butelie

122

bei, ~ , s. m. "guvernator turc" "prin_ oriental" "nevastæ de bei" "nevastæ de bei;

beu, bei (beu, bei), s.m. (1): beulu eara guvernatoru bâgatu di Tur_â, tu chirolu a Turchii•ei. (beiul era guvernator pus de turci, pe vremea Turciei); v a r. beiu, beia¢i, BOGA, VEAC, 303.

bioa¢i, ~ (bi-oa-¢i, ~ ),s.f. (9): easti bioa¢i, niveastâ di beu. (este ~ , nevastæ de bei).

biancâ, -_i (bi-an-câ, /-_i), s.f. (1): bianca easti niveasta a beului. (bianca este nevasta a beiului); � fig.: GR.Aut.: escu biancâ, astâ§

prin_esæ la casa ei, færæ griji" "nevastæ de bei, prin_esæ"

nu-amu ti adrari _iva/ bâne§u ca biancâ. ( sunt ~ , astæzi nu am de fæcut nimic/ træiesc ca [o] prin_esæ).

biinâ, -ni (bi-i-nâ, /-ni), s.f. (1)., Gr. Aut.: ¢i-escu biinâ la mini-acasâ! (sunt prin_esæ la mine acasæ!).

bei , s. invar. "laturæ de arøic ♦ " ∅ sici, s.m. " a se îmbæta ♦ "

ciurla (ciur-la), s. invar.: vrei ciurla i cazaca? (vrei bei sau sici [la jocul cu arøice]); ciurla easti partea ahândoasâ a vâøi•elui. (beiul este partea adâncæ a arøicului); � e x p r. Gr. Aut.: eara faptu ciurla-cazaca. (era fæcut bei-sici [= beat cri_æ/ rostogolit, ca arøicul]).

[beieøte ] , adv. "ca un bei"

bieaøti (bi-eaø-ti), adv.: bânea§â bieaøti. (træieøte beieøte).

beilâc, -uri , s.n. "titlu de bei ♦ " "teritoriu de guvernat" "(via_æ de) huzur"

biilâchi, -i (bi-i-lâ-chi, /-lâchi), s.f. (6a): sultanlu lâ dâdea biilâchea. (sultanul le dædea beilâcul); � fig.: ducu banâ di biilâchi. (duc o via_æ de beilâc [= de prin_i/ de huzur]); v a r. bihulâchi.

bej , adj. "maro foarte deschis"

beju, -i; beji, -i (beju, beji; be-ji, beji), adj. (3b): ari palto beju/ fustani beji. (are palton bej/ rochie bej); N.

belciug,-uri , s.n. "inel de fier" "belciug de cântar" "belciug, inel de fier" "muøtiuc; belciug de cântar"

bilcicu, -_i (bil-cicu, /-ci-_i), s.n. (2): porcu cu bilcicu tu nari (porc cu belciug la nas); � bilciclu di la cântari (belciugul de la cântar).

cârcheauâ, -ei (câr-chea-uâ, /-chei), s.f. (5): cârcheaua easti ca unu nelu di heru. (belciugul este ca un inel de fier); bâgai cârchei la uøa di _ilaru. (am pus belciuge la uøa de la celar/ beci); v a r. cârche• iu, / -ea• i, s.n.

muøtucu, -_i (muø-tucu, /-tu-_i), s.n. (2): muøtuclu di [la] cântari(belciugul de [la] cântar).

belea, -ele , s.f. "necaz" "a-øi gæsi beleaua cu cineva" "a-øi cæuta beleaua" "nevoie" "belea; încurcæturæ" "belea"

bileauâ, -ei (bi-lea-uâ, /-lei), s.f. (5): n-aflæmu/ n-acæ_æmu bileaua cu elu! (ne-am aflat/ gæsit/ ne-am prins beleaua cu el); maøi bilei avumu aestu anu. (numai belele am avut anul æsta); �alasâ-lu a bileauâ•ei ! (lasæ-l [= dæ-l] belelei!); � e x p r.: mutâ ciciorlu øi-ø-caftâ guvojdulu (mutæ/ ridicæ piciorul øi-øi cautæ pironul/ cuiul cel mare); gioacâ ursa di bileauâ. (joacæ ursul de nevoie); v a r. bile, /-ea§, s.m.

îndezmâ, -i (în-dez-mâ, /-mi), s.f. (3): mari-ndezmâ n-avumu!(mare belea am avut!); _i-ndezmâ! (ce belea!).

scangi, scængi (scan-gi, scæn-gi), s.f. (6a); reg.; r a r. [beleagiu, -e ], adj. "de care se _in belelele"

bileagi, /-ea§; /-oa¢i, ~ (bi-lea-gi, /-gea§; /-gioa-¢i, /- ~ ), adj. (3d): mari bileagi, tuti bileili s-_ânu di nâsu! (mare beleagiu, toate belele se _in de el!).

buzunæraø

123

belgian, -æ , adj. "locuitor din Belgia"

Belgeanu, -eani; -eanâ, -eani (bel-geanu, /-geani; /-gea-nâ, / ni), adj. (4a): Belgeani• i bânea§â tu Belgie. (belgienii træiesc în Belgia).

beli , vb. "a jupui" "a beli pe cineva de bani" "a beli/a înælbi (pânza)" ∅ albi, vb. "a lua pielea ; a jupui" "a bate pe cineva" "a-l jupui de bani"

bilescu, -iri, -ii, -itâ (bi-les-cu, /-li-ri, /-lii, /-i-tâ), vb. (4b) t: bilescu chealea di pi oili _i tâ•eai. (belesc pielea/ blana de pe oile ce am tæiat); bilii unu ¢elu. (am belit un miel); � fig.: va-lu bilescu, macâ s-nu-¢i toarnâ pâra§• i! (am sæ-l belesc, dacæ nu-mi dæ banii înapoi!); � îlu bilirâ di pâra§. (l-au belit de bani); � pân§a u bilescu mu•erili tu soari, la arâu, udatâ oarâ di oarâ cu apâ øi datâ cu sâpuni. (pânza o belesc femeile la soare, la râu, udatæ cu apæ øi datæ ceas de ceas [= mereu] cu sæpun).

•eau chealea , loc. vb. t : • i-u loai chealea a ¢ellui. (i-am luat-o pielea mielului [= l-am jupuit]); � va _-u •ea chealea tatâ-tu! (o sæ-_i ia pielea tat-tu); � lâ loarâ øi-chealea di pi e• i! (le-au luat øi pielea de pe ei).

belire , s.f.vb. (belit, s.n.vb. ) "faptul de a beli" "bætaie; jupuire (fig.)" "belitul pânzei" ∅ albire, s.f. vb.

bileari (bi-lea-ri), s.f.vb. (6a): la bilirea a oiloru ¢i_i• i nu mutrescu. (la belirea/ belitul oilor cei mici nu se uitæ); va bileari ¢ellu.(trebuie belit mielul); → ti bileari îlu bilirâ, ma nu-lu spânticarâ ninga. (de belit l-au belit, dar nu l-au spintecat încæ); � fig.: va bileari aestu omu ti _i ari adratâ. (trebuie jupuit omul æsta pentru ce a fæcut); � va bileari pân§a. (trebuie belitæ/ albitæ pânza).

belit, -æ , adj. "care a fost belit" "belit, înælbit" ∅ albit, adj.

bilitu, -_; -tâ, -ti (bi-litu, /-li_; /-li-tâ, /-ti), adj. (4a): ¢elu bilitu (miel belit); oae bilitâ (oaie belitæ); � fig.: omu bilitu di pâra§ (om belit de bani); � pân§â bilitâ (pânzæ belitæ/ înælbitæ); stra¢i albi biliti(straie/ rufe albe belite).

beløug , s.n. "bogæ_ie ♦ " "beløug" "beløug" ∅ berechet*, s.n.

bunlâchi, -i (bun-lâ-chi, /-lâchi), s.f. (6 a): CAR, Litgh., 43, IX: træ avaia a bu[n]læchi• i a pominlor a loclu. (pentru aerul/ clima beløugului pomilor, al locului/ pæmântului); au ahâtâ bunlâchi-n casâ! (au atâta beløug în casæ!); var. bunluchi.

biricheti*, -_ (bi-ri-che-ti, /-che_), s.f. (6a): lucrulu adu_i biricheti tu casa a omlui. (lucrul/ munca aduce beløug în casa omului).

beneficia , vb. "câøtiga ♦ , a profita" ∅ pricopsi, vb.

beneficie§u, -ari, -ai, -atâ (be-ne-fi-ci-e§u, /-ci-a-ri, /-ai, /-a-tâ), vb. (4b) i: beneficie§u va s-§âcâ 'amintu _iva': câ-i pâræ, câ-i lucru bunu, câ-i agiutoru. (beneficiez vrea sæ spunæ [= înseamnæ] 'câøtig ceva': cæ-i ban, cæ-i lucru/ serviciu bun, cæ-i ajutor); N.

beneficiu ∅ câøtig, s.n. benevol, -æ , adj. "de bunævoie"

benevolu, -• i; -lâ, -li (be-ne-volu, /-vo• i; /-vo-lâ, /-li), adj. (4a): lucrulu benevolu easti faptu cu vrearea a ta. (lucrul benevol este fæcut cu vrerea [= voin_a] ta); N.

benign, -æ, adj. "care nu face ræu"

benignu, -ni; -nâ, -ni (be-nig-nu, /-ni; /-nâ, /-ni), adj. (4a): tumoarea benignâ nu easti canceru. (tumoarea benignæ nu este cancer); N.

benzinæ, -e, s.f. ∅ gaz*, s.n. "combustibil de motoare"

gazu* (gazu), s. n. (1); înv. benzinâ, -i (ben-zi-nâ, /-ni), s.f. (1); maøina nea§i cu benzinâ. (maøina merge cu benzinæ); N.

berar, -i , s.m. "care face/ vinde bere"

birâgi, -ea§ (bi-râ-gi, /-gea§), s.m. (3): birâgilu vindi birâ. (berarul vinde bere).

butelie

124

berærie, -i , s.f. "local unde se bea bere"

birârie, -i (bi-râ-ri-e, /-rii), s.f. (6b): mi ducu la birârie s-beau unâ birâ. (mæ duc la berærie sæ beau o bere).

berbant, -i , s m. "bærbat afemeiat"

birbantu, -_â (bir-ban-tu, /-_â), s.m. (1): ari unu bârbatu birbantu, alagâ dupâ mu•eri. (are un bærbat berbant, aleargæ dupæ muieri).

berbantlâc, -uri , s.n. "purtare de berbant"

birbântlâchi, -i (bir-bân-tlâ-chi, /-tlâchi), s.f. (6a): s-_âni di birbântlâchi. (se _ine de berbantlâcuri).

[berbeacæ ] , adj. f. "voinicæ, frumoasæ"

birbeacâ, -_i (bir-bea-câ, /-_i), s.f. (1), adj.f . (4a): � fig.: unâ featâ ca birbeacâ. (o fatæ ca berbeacæ); mu•eri birbea_i (muieri/ femei berbece).

berbec, -i, s.m. "masculul oii" "batal; berbec/cal de reproduc_ie" ∅ necastrat*, adj.

birbecu, -_i (bir-becu, /-be_i), s.m. (1): birbeclu easti mascurlu a oiloru. (berbecul este masculul oilor); � fig.: tiniru muøatu ca birbecu. (tânær frumos ca un berbec)

areati, are_ (a-rea-ti, a-re_), s.m. (1), adj. (4a; m.): carnea di areati nu s-mâcâ, a¢iur§eaøti. (carnea de batal nu se mænâncæ, miroase); → adj.: birbecu/ calu areati*. (berbec/ cal de reproduc_ie)..

berbecar, -i , s.m. "care paøte berbecii" ∅ noaten, sterpar, s.m.

birbicaru, -i (bir-bi-caru, /-cari), s.m. (1): birbicari• i pascu birbe_i• i. (berbecarii pasc berbecii).

berbecu_, -i , s.m. "frumos, voinic"

birbicuøu, -i (bir-bi-cuøu, /-cuøi), s.m. (1): oaea fitæ unu birbicuøu. (oaia a fætat un berbecuø); fig.: au unu ficiuricu ca birbicuøu. (au un copilaø ca un berbecu_).

[berbecu_æ , -e], s.f. "mielu_(æ)" (hip.)

birbicuøi, ~ (bir-bi-cu-øi, ~), s.f. (9): � fitica øi-u-ari ca birbicuøi. (feti_a o are ca o berbecu_æ [= græsu_æ]); � fig., CAR., Stih., 10: hi•ea-¢i, birbicuøa-¢i! (fiica mea, berbecu_a mea!); hip.

berbeleacul, (de-a ~) ∅ rostogolul (de-a ~ )

berc, -æ , adj. "færæ coadæ/ cu coada tæiatæ" (despre urøi, vulpi etc.)

coluvu, -yi; -vâ, -vi (co-luvu, /-luyi; /-lu-vâ, /-vi), adj. (4a): luplu eara coluvu, nu-avea coadâ. (lupul era berc, nu avea coadæ); câni coluvu (câine berc); vulchi coluvi (vulpi berce); � e x p r.: maøi unu câni-i coluvu? (numai un câine e berc?).

bere, (beri ) s.f. "bæuturæ din mal_" " ~ " " ~ "

beari, beri (bea- ri, beri), s.f. (6a): dæ-¢i unâ beari! (dæ-mi o bere!).

birâ, -i (bi-râ, bi-ri), s.f. (3): Armâ¢i• i vec• i bea arâchie, nu birâ. (aromânii vechi/ de odinioaræ beau rachiu, nu bere).

beri, beri (be-ri, beri), s.f. (6a); N. bere , s.f. vb. (bæut, s.n. ) "faptul de a bea"

beari , s.f. vb. (6a): nu _âni la beari. (nu _ine la bæut); → ti beari nu bea multu, ma si-mbeatâ trâ-oarâ. (de bæut nu bea mult, dar se îmbatæ îndatæ).

berechet, -uri , s.n. "beløug ♦ "

biricheti, -_ (bi-ri-che-ti, /-che_), s.f (6a): fu anu cu biricheti multâ.(a fost un an cu berechet [= beløug] mult).

beretæ, -e, s.f. "øapcæ færæ cozoroc"

beretâ, -i (be-re-tâ, /-ti), s.f. (1): bereta-i ca øapca, fârâ mar§ini dininti. (bereta-i ca øapca, færæ margine în fa_æ); øi: bere (be-re); N.

beregatæ, -e , s.f. ∅ gâtlej, s.n. ∅ grumaz, s. m.

buzunæraø

125

bertæ, -e, s.f. "micæ pelerinæ"

bertâ,-i, (ber-tâ, /-ti), s.f. (1): eara modha la mu•erili di-tu pulitii di purta berti pisti fustæ¢i. (era moda la femeile de la oraøe, de/ cæ purtau berte peste rochii); N.

best-seller , s. "carte de mare succes"

best-seller (best se-lær), s.: cartea aestâ fu unu best-seller/ avu mari succesu. (cartea asta a fost un best-seller/ a avut un mare succes); N.

beølic, -i, s.m. "monedæ de 5 parale" ∅ piastru, s. m.

biølicu, -_i (biø-licu, /-li_i), s.m. (1): nu fa_i unu biølicu! (nu face un beølic/ o para!); ari unâ bilingicâ di biøli_i. (are o bræ_aræ de beølici); unu biølicu — _in_i groøi. (un beølic — cinci groøi/ piaøtri).

beta, s.m. "litera greceascæ β"

vita (vi-ta), s.f. invar.: vita easti yrama v grâ_eascâ. (beta este litera greceascæ β).

beteag, -æ, adj. ∅ schilod, infirm, adj.

betealæ, s.f. "øiruri de fire metalice, argintii sau aurii" "betealæ argintie" ∅ alb*, adj., ∅ argint**, s.

teliu, -uri (te• iu, te-• iuri), s.n. (1): unu chiro, niveastili bâga te• iuri lun§i di doauli pær_â di fa_â. (odinioaræ, miresele [îøi] puneau [øiruri de] betealæ lungi de amândouæ pær_ile fe_ei).

alb*-asimi **, s.f. cp. (6a): Armâ¢i• i di-tu Vuryârie bagâ alb(â)-asimi ca yâitæ¢i. (aromânii din Bulgaria pun gæitan argintiu-alb); (în_eles øi scris greøit: albasimi, la C.-SAR., F., 176, 417).

beteøug, -uri, s.n. ∅ schilodealæ, s.f. ∅ infirmitate, s.f.

beton, -e, s.m. "beton (cu sau færæ fier)" "beton armat (cu fier)"

betonu, -oani (be-tonu, /-toa-ni), s.n. (2): casili analti s-facu cu betonu. (casele înalte se fac cu beton); betonlu armatu easti adratu cu cimentu, chitri_eali, arinâ øi heru. (betonul este fæcut cu ciment, pietriø, nisip øi fier); N.

be_ie, -i , s. f. "îmbætare ♦ " "be_ie, ~ " "a-øi bea min_ile" "be_ie de cuvinte" ∅ vorbære_, adj.

îmbitâ_â• i, -• i (îm-bi-tâ-_â-• i, /-_â• i), s. f. (6 a): îmbitâ_â•ea-i greauâ, câ nu-ascapâ omlu di ea. (be_ia este grea, cæ nu scapæ omul de ea).

îmbitâturâ, -i (îm-bi-tâ-tu-râ, /-turi), s. f. (3): muri di-mbitâturâ. (a murit din be_ie); � e x p r.: øi-u biu mintea. (øi-a bæut-o mintea); zburaøti canda li-ari îmbâirati pi cioarâ. (vorbeøte de parcæ le-ar avea [cuvintele] înøirate pe o sfoaræ).

be_iv, -æ, adj. "care bea mult" ∅ bæutor, s., adj. ∅ be_ivan, s., adj.

îmbitâtoru, -ori; -oari, - ~ (îm-bi-tâ-toru, /-tori; /-toari, /- ~ ), adj. (3d): bârbatlu-mbitâtoru nu fa_i hâiri, câ • i-aspar§i tu_ pâra§• i pi beari. (bærbatul be_iv nu face pricopsealæ, cæ-i stricæ to_i banii pe bæuturæ); � e x pr: va-øi bea øi mintea øi câmeaøa [câ u vindi]. (are sæ-øi bea øi mintea øi cæmaøa [cæ o vinde]).

be_ivan, -æ, adj. "care se îmbatæ"

îmbitâtoru, v. supra

∅ bæutor, s., adj. ∅ be_iv, s., adj. "pilangiu" ∅ ciocæni, vb. "a bea"

bicro¢iu, -o¢i; -oa¢i, - ~ (bi-cro¢iu, /-cro¢i; /-croa-¢i, /- ~ ), adj. (3d): ari bârbatu îmbitâtoru/ bicro¢iu. (are bærbat be_ivan). ciucuto¢iu, -o¢i; -oa¢i, - ~ (ciu-cu-to¢iu, /-to¢i; /-toa-¢i, / ~), adj. (3d): mu•erili armâni nu eara îmbitâtoari/ bicroa¢i/ ciucutoa¢i. (femeile aromâne nu erau be_ive/ bæutoare/ be_ivane).

bezer , -e, s.n. "bezer/-eu; prapur ♦"

bi§ari, -æri (bi-§a-ri, /-§æri), s.f. (6a): mâcâ bi§æri _iyârsiti, câ suntu multu oarfâ¢i. (mænâncæ bezere præjite, cæ sunt foarte særaci).

butelie

126

beznæ, -e, s.f. ∅ întuneric/ iad, s.n.

bi- , pref. "de douæ ori; dublu"

bi- , pref.: revistâ bianualâ ; (omu) bisexualu [= _i bânea§â øi-cu bârbatu øi-cu mu•eari]. (om bisexual [ce træieøte øi cu bærbat øi cu femeie); N.

bianual, -æ, adj. "de douæ ori pe an"

bianualu, -li;-lâ, -li (bi-a-nu-alu, /-a• i; /-a-lâ, /-li),adj. (4a): adunæri/ congresi bianuali (adunæri/ congrese bianuale); N.

bibiluri, s.n.pl. ∅ dantelæ, s.f.

Biblia, s.f.; n.pr. art. "Istoria Sfântæ" "Sfânta Carte" "Vechiul/Noul Testament" ∅ testament, s.n. "Sfânta Carte" "Biblia" ∅ Scripturæ*, s.f. ∅ profet, s.m. ∅ Mântuitorul, n.pr. ∅ pætimi, vb. ∅ ræstigni, vb.

Istoria Sacrâ, s.f. n.pr. art.: ATHANAS., Scurtare de Istoria Sacra. ([Pre]scurtare din Istoria Sacræ); N.

Sâmta Carti, s.f. n.pr., art.: Sâmta Carti ari doauâ pær_â: Vec• iulu Testamentu øi Næulu Testamentu. (Sfânta Carte are douæ pær_i: Noul Testament øi Vechiul ~ ); DN.

Ayia Carti, s.f. n.pr. art.; sav. Biblia, s.f n.pr. art.: Biblia easti Sâmta Scriiturâ*: Veac•ea Scriiturâ §â_i cumu s-fea_i lumea, Adamlu øi Eva, cumu vini di si-nmul_â lumea alu Izrailu, cumu §âsirâ prufi_• i câ va s-yinâ Scâpitorlu a nostru Iisu Hristolu, cântærili alu Davidu ø.a.; Noaua Scriiturâ §â_i maøi di la Hristolu-ncoa, easti Cartea a criøti¢iloru: cumu s-fea_i Hristolu, _i trapsi pânâ lu-ncru_i•earâ, cumu lu-arâspândirâ tu lumi Aposta•i• i zborlu a Hristolui. (Biblia este Sfânta Scripturæ: Vechea Scripturæ zice cum s-a fæcut lumea, Adam øi Eva, cum s-a întâmplat de s-a înmul_it lumea lui Israel, cum au zis profe_ii cæ va veni Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cântærile lui David ø. a.; Noua Scripturæ zice numai de la Hristos încoace, este Cartea creøtinilor: cum s-a næscut Hristos, ce a tras/ pætimit pânæ l-au ræstignit, cum l-au ræspândit Apostolii cuvântul lui Hr.); N.

bibliografie, -i, s.f. "listæ de titluri de lucræri"

bibliografie, -i (bi-bli-o-gra-fi-e, /-fii), s.f. (6 b); bibliografia-i listâ di vivlii/ cær_â. (bibliografia-i listæ de cær_i).N.

bibliotecæ, -i, s.f. "dulap/poli_æ/raft de cær_i" "cameræ, casæ/clædire

vivliutichie, -i (vi-vli-u-ti-chi-e, /-chii),s.f. (3); � arh.; reg. bibliotecâ, -i (bi-bli-o-te-câ, /-teci),s.f. (3): biblioteca easti unâ dulapi/ puli_â iu s-_ânu cær_âli. (biblioteca este un dulap sau o poli_æ/ raft unde se _in cær_ile); � bibliotecâ easti ø-udælu iu s-_ânu cær_âli i casa iu s-du_i lumea di alea§i cær_â. (bibliotecæ este øi odaia/ camera

unde se _in øi/sau se citesc cær_i"

unde se _in cær_ile sau casa unde se duce lumea sæ citeascæ cær_i); N.

bic, -i, s.m. "taur, tæuraø; durduliu ♦ "

bicu, bi_i (bicu, bi_i), s.m. (1): � fig.: easti grosu ca bicu ficiuriclu. (este gras ca un bic bæie_elul).

bicameral, -æ, adj. "parlament cu douæ camere"

bicameralu, -li; -lâ, -li (bi-ca-me-ralu, /-rali; /-ra-lâ, /-li), adj. (4a): parlamentu bicameralu (parlament bicameral); N.

bicarbonat, s.m. "sulfat de sodiu" (de uz casnic sau medical) ∅ sodæ, s. f.

sodhâ, s. f. sg. t. (1): cându ti-ardi stumahea, •eai sodhâ. (când te doare stomacul, iei sodæ [= bicarbonat]); sodha s-bagâ ø-tu curabea§, tu cularæchi etc. (bicarbonatul se pune øi în coræbioare, covrigei etc.).

buzunæraø

127

bici, -e, s.n. "nuia/fâøie de piele/ din mærgele pentru îndemnat vitele"; "bici" "bici din cârpe"

câmcichi, ~ (câm-ci-chi, ~ ), s.f. (9); reg. vurdhalu, -i (vur-dhalu, /-dha-li), s.n. (2); reg. zviciu, -i (zviciu, zvi-ci), s.n. (2): CAR., Stih., 44: Ari zvici øi zvici.(sunt bice øi bice); reg. (nu este specific pentru Gr. Aut.).

tombulu, -i (tom-bulu,/-bu-li), s.n. (2); reg. biciui, vb. "a lovi cu biciul" ∅ bici, s.n.

jirtuescu, -iri, -ii, -itâ (jir-tu-es-cu, /-i-ri, /-ii, /-i-tâ), vb. (4b) t : va _â jirtuescu unâ di va _-ascapirâ oc• i• i! (am sæ-_i øfichiuiesc [te biciuiesc] una de o sæ-_i scapere ochii!); � e x p r.: dau cu câmcichea. (dau cu biciul).

bidiviu, -i, s.m. "cal iute øi frumos"

bidivi, -a§; -oa¢i, ~ (bi-di-vi, /-va§; /-voa-¢i, /~), adj. (3d): calu bidivi (cal bidiviu); iapâ bidivoa¢i (iapæ [bidivie]).

bidon, -e, s.n. "vas de tablæ cu dop" ∅ tinichea*, s.f. "vas de tablæ/bronz/ plastic, cu dop" "bidon, canistræ" ∅ matara, s.f.

tiniche *, s.m.: iarna nâ lipsescu doi tinichea§ di liydhâ. (iarna ne trebuie douæ vase de tablæ/ bidoane de unturæ).

lâyinu, -i (lâ-yinu, /-yi-ni), s.n. (2): unu lâyinu di untulemnu/ di gazi(un bidon de untdelemn/ de gaz [= petrol lampant]); reg.

bidonu, -oani (bi-donu, /-doa-ni), s. n. (2): unu bidonu di benzinâ (un bidon de benzinæ); N.

bienal, -æ, adj. "din doi în doi ani"

bienalu, -li; -lâ, -li (bi-e-nalu, /-nali; /-na-lâ, /-li), adj. (4a): congresu bienalu, expozi_ie bienalâ (congres bienal, expozi_ie bienalæ); N.

biet, -æ, adj. ∅ amærât, adj. ∅ nefericit, adj ∅ negru, adj.

bigamie , -i, s.f. "starea de bigam (cu doi so_i/douæ so_ii)" ∅ becherlâc*, s.n.

biyamie, -i (bi-ya-mi-e, /-mii), s.f. (6b): al_â bânea§â tu biyamie, al_â tu ayamie. (unii træiesc în bigamie, al_ii în becherlâc*/ bur-læcie); N.

bijuterie, -i, s.f ∅giuvaer,s.n., /-gerie, s.f. bijutier ∅ argintar, s.m.

bilan_, -uri, s.n. "socotealæ ♦ finalæ"

bilan_u, -uri (bi-lan-_u, /-_uri), s.n. (1): unu bilan_u înc• idi tu_ luyaryeazma§• i di unu mesu, di unu anu. (un bilan_ încheie toate socotelile de o lunæ, de un an); N.

bilet, -e, s.n. "noti_æ" ; ∅ busolæ*, s f. "bilet de tren/ de spectacol"

pusulâ *, s.f.: amu unâ pusulâ di la gugea-baøu (am un bilet de la primar).

biletu, -i (bi-letu, /-le-ti), s.n. (2): î¢i deadi unu biletu ti sor-mea.(mi-a dat un bilet pentru sor-mea); loai bileti ti trenu/ ti la teatru. (am luat bilete de tren/ de teatru); N.

bilingv, -æ, s., adj. "care vorbeøte douæ limbi"

bilingvu, -i; -â, -i (bi-ling-vu, /-vi; /-vâ, /-vi), adj. (4a/3a): tu_ Armâ¢i• i suntu bilingvi, ma mul_â• i suntu plurilingvi. (to_i aromânii sunt bilingvi, cei mai mul_i sunt plurilingvi); N.

bilingvism , s.m. "starea de a fi bilingv"

bilingvismu (bi-ling-vis-mu), s.m. (1); N.

bilion, -e, s.n. "1000 de miliarde" " ~ / 1 miliard"

biliunâ, -¢i (bi-li-u-nâ, /-u¢i), s.f. (3): unâ biliunâ easti unâ ¢i• i di miliardi. (un bilion este o mie de miliarde); înv.

bilionu, -oani (bi-li-onu, /-oani), s.n. (2): ti-Amirica¢i, unu bilionu easti unu miliardu. (pentru americani, un bilion este un miliard); N.

butelie

128

bilunar, -æ, adj. "de douæ ori pe lunæ" ∅ bimensual, adj.

bilunaru, -i; -â, -i (bi-lu-naru, /-nari; /-na-râ, /-ri), adj. (4a): adunari bilunarâ (adunare bilunaræ); N.

bimbaøæ, -i, s.m. "maior la turci" ∅ bei, s.m.

bimbâøe, -a§ (bim-bâ-øe, /-øea§), s.m. (3): unu bimbâøe avea tu mânâ 1000 di aschirla§. (un bimbaøæ avea în mânæ/ conducea 1000 de solda_i); înv.

bimensual, -æ, adj. "de douæ ori pe lunæ" ∅ bilunar, adj.

bimensualu, -li; -lâ, -li (bi-men-su-alu, /-ali; /-a-lâ, /-li), adj. (4 a): revistâ bimensualâ/ bilunarâ [= iasi di doauâ ori tu mesu]. (revistæ bimensualæ/ bilunaræ [= iese de douæ ori pe lunæ]); N.

bina, -le, s.f. "clædire"

binæ, -a§ (bi-næ, /-na§), s.m. (3): eara avu_, avea unâ aradhâ di bina§. (erau boga_i, aveau un rând de binale).

bine, s.n. "faptæ bunæ/ bine(le)" ∅ bine, adv. "un bine/binele" ∅ bun*, adj. " a ob_ine (ce vrei)" "un bine/binele" ∅ bun*, adj.

ghinea (ghi-nea), s. f. art. (9): ghinea nu si-agrâøeaøti. (binele nu se uitæ); fæ-u ghinea øi ta_i. (fæ-l binele øi taci).

bunu *, -i (bunu, bu-ni), s.n. (2): fæ-¢i unu bunu, dæ-¢i yumarlu ti unâ oarâ. (fæ-mi un bine, dæ-mi mægarul pentru o oræ); � e x p r.: cu bunlu • i-lu mâ_i caplu alântui. (cu binele i-l mænânci capul celuilalt [= ob_ii ce vrei]).

bunâ *, -i (bu-nâ, /-ni), s.f. (1): buna _i ¢i-u fea_iøi nu u agrâøescu. (binele ce mi l-ai fæcut nu-l uit); fæ-u buna, macâ po_! (fæ-l binele, dacæ po_i!); î• i feciu unâ bunâ. (i-am fæcut un bine).

bine, adv. "bine"; "bine cæ..." "a-i fi bine" "a-i prinde ♦ bine"

ghini, adv.: dur¢ii ghini (am dormit bine); himu ghini, sânâtoøi(suntem bine, sænætoøi); ghini câ viniøi! (bine cæ ai venit!); nu ¢i-u ghini. (nu mi-e bine); ghini _-u adræ! (bine _i-a fæcut!); ¢i-acâ_æ ghini câ-¢i deadiøi a_e• i pâra§. (mi-a prins bine cæ mi-ai dat acei bani)

"bine-ai venit!" "bine te-am gæsit!" ∅ saluta, vb. "a fi ceva de bine" "a nu fi a bine" "de-a binelea" "a-i fi a bine" ∅ bun *, adj. "bine, perfect (adv.)" "drum bun!"

; � e x p r.: ghini viniøi/ vinitu! (bine ai/ a_i venit!); ghini ti-/ v-aflai! (bine te-/ v-am gæsit!); � nu øi-u ari ti ghini s-tre_i în casâ-• i, cându ti tor¢i di la-ngrupâciuni. (nu este de bine/ nu-i se pare cæ e bine sæ treci/ sæ intri în casæ-i, când te întorci de la înmormântare); nu-i ti ghini, cântâ cucumeafca. (nu-i a bine, cântæ cucuveaua); � iron.: vreamu s-cadu ghini, ghini câ mi pimseøi! (am vrut sæ cad bine/ mai uøor, [dar] bine cæ m-ai împins [tu]!); i_i fa_i fæ-u-n cali! (orice faci fæ-o în cale [= deschis, pe cale/ drum, sæ se vadæ]!); → di-a ghinealui (dia-ghi-nea-lui), loc. adv. ; (de-a binelea).

bunu *, adv.: s-• i hibâ ti bunu, _i-ari di arâdi ahâtu? (de i-ar fi a bine, [cæci] ce are de râde atât?).

îmbaru, adv.: tuti suntu îmbaru acasâ. (toate sunt bine, perfect/ totul merge bine acasæ); lâ negu tuti-mbaru. (le merg toate perfect); � e x p r.: calea-mbaru! (drum bun!)

binecuvânta, vb. "a se ruga"; ∅ ura*, vb. "a blagoslovi" "a primi binecuvântarea de la preot/pærin_i"

oru *, vb., i : INSCR. N.T.: Viryiræ, mum-al Dumne§æ, o[a]ræ træ noi pecætoø• i. (Fecioaræ, mamæ a lui Dumnezeu, roagæ-te pentru noi/ binecuvânteazæ-ne pe noi pæcætoøii); (cf. lat. ora pro nobis).

vluyisescu, -iri, -ii, -itâ (vlu-yi-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4b), t: nâ dusimu s-nâ vluyiseascâ preftulu/ pârin_â• i. (ne-am dus sæ ne binecuvânteze preotul/ pærin_ii).

buzunæraø

129

binecuvântare, -i, s.f. " ~ de la preot" " ~ de la pærin_i" "urare" "fii binecuvântat!" "binecuvântare" "molitvæ (a femeii, la 40 de zile de la naøterea unui copil)"

urâciuni, -¢i (u-râ-ciu-ni, /-ciu¢i), s.f. (6a): tu 40 di §âli, mu•earea _i fea_i ¢icu s-du_i la preftu si-• i da urâciunea. (la 40 de zile, muierea care a næscut [un] mic se duce la preot sæ-i dea binecuvântarea); � mamæ øi tatæ, voi si-¢i da_ urâciunea, câ v-amu pârin_â! (mamæ øi tatæ, vreau sæ-mi da_i binecuvântarea, cæ væ am pærin_i [= sunte_i pærin_ii mei]!); � amu unâ urâciuni: si-¢i bâna_! (am o urare: sæ-mi træi_i!); � e x p r.: s-¢i-ai urâciunea! (sæ ai binecuvântarea mea!); v a r. FC: râciuni/ rucini.

evluyie, -i (e-vlu-yi-e, /-yii), s. f. (6 b); v a r. ræsp. vluyie. ifchie, -i (if-chi-e, /-chii), s. f. (6 b): s-dusi la preftu di ø-lo ifchia tu patru§æ_li. (s-a dus la preot de øi-a luat molitva la cele patruzeci [de zile]); v a r.: lifchie, ifcheiu, (FC, S greøit la C.-SAR., F. 380: este "molitvæ", øi nu "apa pe care o bea læuza").

binecuvântare, s.f.vb. (binecuvântat, s. n. ) "faptul de a binecuvânta"

vluyiseari (vlu-yi-sea-ri), s.f.vb. (6a): vluyisearea di la Dumni§æyini. (binecuvântarea de la Dumnezeu vine); va vluyiseari preftulu _i mi-ascâpæ di aræu. (trebuie binecuvântat preotul care m-a scæpat de ræu); ti vluyiseari îlu vluyisi Dumni§æ. (de binecuvântat l-a binecuvântat D.).

binecuvântat, -æ, adj. "care a fost binecuvântat" " ~ , bun"

vluyisitu, -_; -tâ, -ti (vlu-yi-situ, /-si_; /-si-tâ, /-ti), adj. (4a): vluyisitâ-• i numa a Domnului Dumni§ælui a nostru! (binecuvântat [fie-i] numele Domnului Dumnezeului nostru!); � ari fumea• i vluyisitâ. (are copii buni).

"binecuvântat, bun" "afurisit ♦ " "[fii] binecuvântat!" ∅ berechet, s.n.

vluyimenu, -¢i; -nâ, -ni (vlu-yi-menu, /-me¢i; /-me-nâ, /-ni), adj. (4a): ari ficioru vluyimenu. (are un bæiat binecuvântat); � e x p r., imprec.: ah, lai vluyimene, cara va ti-aca_u, va ti vatâmu di lemnu! (ah, blestemate, dacæ te prind, te omor în bætaie!).

biricheat *-virsânu!, adv.: v a r. ræsp. contrasæ: biricheavis! binefacere, -i, s.f. "binefacere; a face (opere) de binefacere" " ~ "

bunâtea_â, -e_ (bu-nâ-tea-_â, /-te_), s.f. (3): ahtari bunâtea_â _i n-ari faptâ! (o asemenea binefacere ce ne-a fæcut/ ce mai binefacere ne-a fæcut!); easti ghini s-fa_i bunâte_. (este bine sæ faci binefaceri).

sivapi (si-va-pi), s.f.sg.t. (6a); reg.; r a r. bineîn_eles, adv. "nu încape vorbæ!" "neapærat* ♦ "

nu va §âcâ ! (nu va §â-câ), loc. adv.: va s-yinu, nu va §âcâ! (am sæ vin, bineîn_eles [lit.: nu trebuie spus!]).

fârâ di-altâ! (fâ-râ di-al-tâ), loc. adv.: va _-u dau, fârâ di-altâ! (am sæ _i-o dau, neapærat!).

bine_e ∅ fericire, s.f. ∅ bunætate, s.f.

binevenit, -æ, adj. "care soseøte dorit" "bine-ai/bine-a_i venit!"

ghini-vinitu, -_; -tâ, -ti (ghi-ni-vi-nitu, /-ni_; /-ni-tâ, /-ti), adj. (4a): s-hii ghini-vinitu/ s-hi_ ghini-vini_ la noi! (sæ fii/ fi_i binevenit/ bineveni_i la noi!); � e x p r.: ghini-viniøi/ -vinitu! (bine-ai venit!/ -a_i venit!).

binevoi ∅ vrea, vb. biniøor ∅ uøurel, adv. binoclu, -uri , s.n. ∅ ochean, s.n.

butelie

130

bio- , pref. (pentru nume de øtiin_e legate de via_æ)

bio-, pref.: biochimie, biografie, biologie suntu zboarâ _i au ligâturâ cu bana. (biochimie, biografie, biologie sunt cuvinte care au legæturæ cu via_a); N.

bir, s.n. ∅ haraci, s.n. ∅ spahiu, s.m.

birjar, -i, s.m. "care conduce o birjæ ♦"

cucigi, -ea§ (cu-ci-gi, /-gea§), s.m. (3): cucigilu u du_i cucia. (birjarul o [con]duce cocia/ træsura).

birjæ ∅ træsuræ, s.f. birlic, s.m.; "as ♦" birlicu, -_i (bir-licu, /-li_i), s.m. (1): amu patru birli_i. (am patru

birlici). birou, -uri, s.n. "mobilæ/masæ de scris" "cameræ de lucru; oficiu"

birou, -uri (bi-rou, /-ro-uri), s.n. (1): lucrea§â la birou, nu pi measâ. (lucreazæ la birou, nu pe masæ); � s-dusi la birou [= iu lucrea§â], nu-i acasâ. (s-a dus la birou [unde lucreazæ], nu-i acasæ); N.

birt, -uri, s.n. "ospætærie, locantæ"

mihanæ, -a§ (mi-ha-næ, /-na§), s.m. (3): s-dusirâ ø-mâcarâ la mihanælu di-tu chiuøe. (s-au dus øi au mâncat la birtul din col_);înv.

birtaø, -i, s.m. "care are un birt"

lucantagi, -ea§ (lu-can-ta-gi, /-gea§), s.m. (3): lucantagilu ari/ _âni unâ lucantâ. (birtaøul are/ _ine o locantæ); înv.

birui, ∅ învinge, vb. bis! , interj. (pentru repetare)

bis!/ biiis!, interj.: cându batu pæl¢ili øi-aurlâ oami¢i• i "biiis!", la spectacoli, vor s-lâ §âcâ actori• i i cântâtori• i ninga _iva. (când bat palmele øi urlæ/ strigæ oamenii "biiis!" la spectacol, vor sæ le zicæ actorii sau cântære_ii încæ ceva); N.

biscuit, -i, s.m. "piøcot, præjituræ uscatæ"

biscotâ, -i (bis-co-tâ, /-ti), s.f. (1): dæ-• i a ¢iclui unâ biscotâ! (dæ-i celui mic un biscuit).

biscuitu, -_ (bis-cu-itu, /-i_), s.m. (1); N. bisect, adj. "an cu 366 de zile"

visectu, -_â (vi-sec-tu, /-_â), adj. (m.,1): anlu visectu ari 366 di §âli øi-atum_ea øcurtulu/ flivarlu ari 29 di §âli. (anul bisect are 366 de zile øi atunci "scurtul"/ februarie are 29 de zile); N.

bisericæ, -i, s.f. "casæ a lui Dumnezeu/ a creøtinilor" "biserica — institu_ie" "ho_ dat de gol" "ho_ prefæcut în cinstit" "nepriceput/obraznic" "tot ce _ine de bisericæ: averea* bisericii" ∅ aøezæmânt*, s.n. "a mânca din pomana de la bisericæ" ∅ slab, adj.

bisearicâ, biseri_i (bi-sea-ri-câ, /-se-ri_i), s.f. (1): bisearica easti casa alu Dumni§æ. (biserica este casa lui Dumnezeu); bisearica orthodhoxâ/ catolicâ (bisericæ ortodoxæ/ catolicæ); � e x p r.: furaøi c•eili di la bisearicæ [s-veadi, câ eøti mâryitu di fumu tu fa_â]! (ai furat cheile de la bisericæ [se vede, cæci eøti murdar de fum pe fa_æ]); � iron.: emu, elu easti uøi di bisearicâ! (pæi, el este uøæ de bisericæ!); � nu-i dusu la bisearicâ [= nu øtie ninga]. (nu e dus la bisericæ [= nu øtie încæ]); v a r . etim. bâsearicâ.

vâcufi *, s.f.: vâcufea-i tut _i _âni di unâ bisearicâ: uboru, locu, casi. (~ este tot ce _ine de bisericæ/ apar_ine bisericii: curte, pæmânt, case); � e x p r.: Gr. Aut.: canda mâcâ di vâcufi.(parcæ mænâncæ din ~ / de pomanæ, de la bisericæ [de aceea e aøa de slab!]).

buzunæraø

131

bisericesc, -æ, adj. "specific pentru bisericæ" "care _ine de bisericæ"

���� e x p r.: (lucru [_i _âni]) di bisearicâ. bisirichescu, -eøti; -eascâ, -eøti (bi-si-ri-ches-cu, /-cheø-ti; /-cheas-câ, /-cheø-ti), adj. (3a): stra¢i bisiricheøti (straie bisericeøti); DN.

vâcufescu, -eøti; -eascâ, -eøti (vâ-cu-fes-cu, /-feø-ti; /-feas-câ, /-feø-ti), adj. (3a): casâ vâcufeascâ (casæ care _ine de bisericæ); M., 16: Tini s-mi-ashteptsæ tu avlii,/ Tu loclu vâcufescu . (tu sæ mæ aøtep_i în curte, / în locul de lângæ bisericæ/ al bisericii)

bisericu_æ, -e, s.f. "bisericæ micæ"

bisiricuøi, ~ (bi-si-ri-cu-øi, ~ ), s.f. (9); dim.

bivalent, -æ, adj. "care are douæ valen_e" "cu douæ preocupæri"

bivalentu, -_â; -tâ, -i (bi-va-len-tu, /-_â; /-tâ. /-ti), adj. (4 a); �chim.; � fig.: omu bivalentu [_i ari doauâ soi di tehni]. (om bivalent [care are douæ feluri de meserii]); N.

bivol, -i, s.m. "vitæ cornutæ, cu pær negru"; "leneø"

buvalu, -• i (bu-valu, /-va• i), s.m. (1): buva• i• i suntu læi ca dra_i• i øi sta multu tu bæl_â. (bivolii sunt negri ca dracii øi stau mult în bæl_i); � sta ca buvalu [= easti leaniøu]. (stæ ca un bivol [este leneø]).

bivolaø, -i, s.m. "bivol mic"

buvâliciu, -i (bu-vâ-liciu, /-lici), s.m. (1); dim.

bivoli_æ, -e, s.f. "femela bivolului" "a sta degeaba" "leneøæ"

buvalâ, -i (bu-va-lâ, /-li), s.f. (1): laptili di buvalâ easti ma grasu di a_elu di vacâ. (laptele de bivoli_æ este mai gras decât cel de vacæ); � fig.: øadi ca buvala [cumu sta buvala tu læschi] tutâ §uua. (øade ca bivoli_a [cum stæ bivoli_a în noroi] toatæ ziua); v a r. buvâli_â.

bizantin, -æ, s., adj. "locuitor al Bizan_ului" "caracteristic pentru Bizan_"

bizantinu, -¢i; -nâ, -i (bi-zan-tinu, /-ti¢i; /-ti-nâ, /-ti-ni), adj. (4a): Bizantinlu bâna tu vec• iulu Bizan_u i tu Amirâri•ea Bizantinâ. (bizantinul træia în vechiul Bizan_ sau în Imperiul Bizantin); � artâ bizantinâ (artæ bizantinæ); N.

blacheu, -uri, s.n. ∅ cui, s. n.

nalci, nælci (nal-ci, næl-ci), s.f . (6 a): nalcea easti herlu _i s-bagâ pi tâcuni, s-nu si-aroadâ. (blacheul este fierul care se pune pe tocuri, ca sæ nu se roadæ).

blagoslovi,-ire,-it ∅ binecuvânta, -are, -at blagoveøtenie, -i, s.f. ∅ Bunavestire, s.f.

blajin, -æ, adj. "blând ♦ "

dubraøcu, -_i; -câ, -_i (du-braø-cu, /-_i; /-câ, /-_i), adj. (4): easti dubraøcu hi• i-su. (este blajin fiu-su); câtuøi dubraøcâ (pisicæ blajinæ).

blanæ, s.f. ( pl. blænuri). "piele de animal cu pær" "hainæ de blanæ" "guler de blanæ" "guler de blanæ" "palton îmblænit øi tivit cu o blanæ scumpæ, purtat de femei bætrâne" ∅ sac, s.m.

yunâ, -ni (yu-nâ, yuni), s.f. (3): vulpea u-ari yuna arudâ, yuna a luplui easti multu ayrâ. (vulpea o are blana moale, blana lupului este foarte aspræ); � øi-u bagâ yuna cându s-du_i la bisearicâ. (îøi pune blana când se duce la bisericæ); � palto cu yunâ di guøi(palton cu blanæ la gât).

chiurcu, -uri (chiur-cu, /-uri), s.n. (1): palto cu chiurcu di vulpi/ samuri di guøi (palton cu [guler de] blanæ de vulpe/ samur la gât)

sacu, -_i (sacu, sa_i), s.m. (1): Gr. Aut.: maea avea sacu di øeviotâ lae, cu yunâ di-nuntru ø-cu samuri pi mar§ini, di-avârliga.(maia/ bunica avea sac [= palton] de øeviot negru, cu blanæ [pe] dinæuntru øi cu samur pe margine, de jur împrejur).

butelie

132

blanæ, -i, s.f. "scânduræ groasæ"

blanâ, blæ¢i (bla-nâ, blæ¢i), s. f. (3): blanâ di scânduri/ blæ¢i di leamni (blanæ de scânduri/ blæni de lemne).

blasfemie, -i, s.f. "încælcare a dogmelor religioase"

blasfimie, -i (blas-fi-mi-e, /-mii), s.f. (6 b): cându cal_â dhoyma criøtinâ easti blasfimie. (când [în]calci dogma creøtinæ este o blasfemie); N.

blænar, -i, s.m. "care coase/vinde blænuri"

yunaru, -i (yu-naru, /-nari), s.m. (1): yunarlu coasi/ vindi yuni. (blænarul coase/ vinde blænuri ).

blând, -æ, adj. "blajin ♦ , bun ♦" " ~ " ∅ creøtin*, adj. "blând" ∅ molcu_*, adj.

bunacu, -_i; -câ, -_i (bu -nacu /-na_i; /-na-câ, /-na-_i), adj. (4a): unu câni bunacu (un câine blând); featâ bunacâ (fatæ blândæ).

criøtinu *, adj.: elu, criøtinlu [= omlu bunu], _i s-§âcâ? (el, creøtinul, ce sæ spunæ?); øi-easti criøtinâ mu•earea. (este creøtinæ [= bunæ] muierea/ femeia).

mulaøcu *, adj.: omu mulaøcu (om blând); mulari mulaøcâ (mulæ [= catâri_æ] blândæ).

"blând" ∅ domestic*, adj.

imiru *, adj.: omlu øi-easti imiru (omul este blând); soacrâ imirâ(soacræ blândæ); � e x p r.: ¢elu lâ easti ficiorlu. (miel le este feciorul); easti omlu/ oaea alu Dumni§æ (este omul/ oaia lui Dumnezeu).

blândæ, s.f. "brâncæ* ♦ " ∅ urticarie, s.f.

blândâ, s.f. sg. (1): scoasi pi tutu truplu unâ blândâ. (a scos pe tot trupul o blândæ/ o urticarie).

blânde_e , s.f. "bunætate, calm" ∅ bine*, s.

buna *, s.f. art.: •ea-u feata cu buna, nu cu lemnulu! (ia-o [pe] fatæ cu binele, nu cu bæ_ul).

bleg, -æ, adj. "moale ♦ (despre fiin_e)" "blegul/tontul (satului)" "bleg, delæsat" ∅ maltez*, adj "bleg, moale; læbær_at"

blahavu, -yi; -vâ, -vi (bla-havu, /-hayi; /-ha-vâ, / -vi), adj. (4a):¢elu-i ca blahavu, _i-ari? (mielul e cam bleg, ce are?); feata lâ-i blahavâ. (fata le [= lor] este bleagæ).

blahava (bla-ha-va), s. invar.: � e x p r.: sta ca vârnu blahava, ti mutreaøti ø-nu §â_i _iva. (stæ ca un bleg/ tont, te priveøte øi nu zice nimic).

maltecicu *, adj.: mu•eari maltecicâ [= groasâ, cu sinili mæri/ moali]. (muiere grasæ, cu sânii mari/ moale, bleagæ [lit. = maltezæ]).

plahurcu, -_i; -câ, -_i (pla-hur-cu, /-_i; /-câ, /-_i), adj. (4 a); reg.; r a r.

blegi, vb. ∅ muia, vb. ∅ fleøcæi, vb.

blegoøenie, s.f. ∅ moliciune, s.f. ∅ fleøcæire, s.f.vb.

buzunæraø

133

blestem, -e , s.f. "ræu dorit cuiva" ∅ anatemæ, s.f. ∅ tiflæ, s.f. ∅ blestema, vb. "a nu-l primi nici pæmântul" (imprec.) "a-øi arunca de pe el cæmaøa " (imprec.) "fie la el acolo!"

blâstemu, -eami (blâs-temu, /-tea-mi), s.n. (2): BELIM.,197: "Blæstem mare se-aibæ' n casæ/ Cari di limba lui se-alasæ."(blestem mare sæ aibæ-n casæ, care de limba lui se lasæ); tu CAR., Stih., 104-117, 'Trei blâsteami (ti øicae)', ari multi blâsteami armâneøti. (în ... , 'Trei blesteme (în glumæ)', sunt multe blesteme aromâneøti); � e x p r., Gr. Aut.: s-nu da loclu di elu [= s-nu putri§ascâ/ ni_i loclu s-nu-lu va]! (sæ nu dea/ sæ nu se atingæ nici locul/ pæmântul de el [= sæ nu putrezeascæ / nici locul sæ nu-l vrea!]); id.: s-nu-øi va câmeaøa, ma si øi-u arucâ! [= ca omlu zurlu, _i øi-chiru mintea]! (sæ nu-øi vrea cæmaøa, ci sæ øi-o arunce! [= ca omul nebun, ce øi-a pierdut mintea]; aclo si-• i hibâ! (fie la el acolo!).

blestema, vb. "a profera blesteme" ∅ urgisi, ∅ afurisi,vb. ∅ anatemiza, vb. "a blestema ; a huli/ a-l culege (?) de pe jos" (imprec.)

blastimu, -ari, -ai,-atâ (blas-timu, blâs-ti-ma-ri, /-mai, /-ma-tâ), vb. (1) t: cari mi blâstimæ, di nu-¢i da Dumni§æ fumea• i? (cine m-a blestemat, de nu-mi dæ Dumnezeu copii?); s-nu-_ blasti¢i fumea•ea! (sæ nu-_i blestemi copiii!). cule§u, culi§ari, -ai, -atâ (cu-le§u, /-li-§a-ri, /-§ai, /-§a-tâ), vb. (1 b) t : nu mi creapâ, câ va ti cule§u di blâsteami! (nu mæ supæra,

cæ am sæ te hulesc [adun de pe jos ?] de blesteme!); mi blastimâ di mi culea§â tutâ §uua. (mæ blestemæ de mæ huleøte toatæ ziua).

blestemare, s.f. vb. (blestemat, s.n.) "faptul de a blestema" "blestemare/blestemat" ∅ blestema, vb.

blâstimari (blâs-ti-ma-ri), s.f. (vb.) (6a): blâstimarea nu-i lucru bunu. (blestemarea/ blestematul nu e lucru bun); nu voru blâstimari vru_• i. (nu trebuie blestema_i vru_ii [= cei dragi]); → ti blâstimari u blâstimæ soacrâ-sa tutâ bana. (de blestemat a blestemat-o soacræ-sa pe ea/ ea pe soacræ-sa toatæ via_a).

culi§ari (cu-li-§a-ri), s. f. vb. (6 a): culi§area nu u-au ti _iva mumiliarmâni. (blestemarea/ blestematul nu are nici o importan_æ [nu conteazæ] pentru mamele aromâne).

blestemat, -æ, adj. "care este blestemat" ∅ afurisit, adj. ∅ anatemizat, adj. ∅ neapucat, adj. ∅ ræu; proclet, adj ∅ pustiu; stins, adj. ∅ afundat, adj.

blâstimatu, -_; -tâ, -i (blâs-ti-matu, /-ma_; /-ma-tâ, /-ti), adj. (4 a): xeanâ blâstimatâ! (stræinætate blestematæ!); � iu hii, lai, blâstimate?! (unde eøti, mæi, blestematule?!).

mun§usitu, -_; -tâ, -ti (mun-§u-situ, /-si_; /-si-tâ, /-ti), adj. (4 a): COD, 16,b : a mun§uislor [= a mun§ui_lor] di dhemu¢i.(blestema_ilor de demoni) ; a, lea mun§usitæ øi-andihristæ !(ah, mæi [ fa!, pej.] blestemato øi mæi afurisito [lit.: "antihristo" → !]).

naletu, -_; -tâ, -ti (na-letu, /-le_; /-le-tâ, /-ti), adj. (4); nale_• i di duøma¢i (blestema_ii de duømani); reg.; r a r.

blestemætor, -e, adj. "care blestemæ"

blâstimâtoru, -ori; -oari, ~ (blâs-ti-mâ-toru, /-tori; -toa-ri, / ~), adj. (3 c): arh., CAV., 197: blæstimætoru; mama eara multu blâstimâtoari. (mama era foarte blestemætoare); CR.

bleumarin, adj. "albastru* -închis**" "bleumarin" ∅ vânæt, adj.

albastru * înc• isu **, adj.: avea fustani di catife albastrâ-nc• isâ.(avea rochie de catifea albastru-închis/ bleumarin).

bleumarin (bleu-ma-rin), adj. invar.: costumu bârbâtescu bleumarin. (costum bærbætesc bleumarin); N.

butelie

134

blid, -e , s.n. "strachinæ ♦ " ∅ tipsie, farfurie, s.f.

blidu, -i (blidu, bli-di), s.n. (2): î• i deadi unu blidu di mâcari. (i-a dat un blid de mâncare); reg.; r a r.

bloc, -uri, s.n. "bucatæ mare (de piatræ/ de marmuræ" "casæ cu mai multe etaje" "grup de case cuprinse într-un careu de stræzi"

blocu, -uri (blocu, blo-curi), s.n. (1): câ§u unu blocu di cheatrâ di pi munti. (a cæzut un bloc de piatræ de pe munte); bloclu aestu ari yinghi_ caturi. (blocul æsta are 20 de caturi/ etaje); tu Amirichie, unu blocu easti unu grupu di casi mâr§initu di doauâ 'avenues' øi di doauâ 'streets'. (în America, un bloc este un grup de case mærginite/ încadrate între douæ ~ øi douæ ~ ); N.

blond, -æ, adj. "blond (la pær); alb la ten" "blond (în general)" "blondu_æ"

albuøu, -i; -øi, - ~ (al-buøu, /-buøi; /-bu-øi, / - ~ ), adj. (3c): easti albuøu tu fa_â ficiorlu, nu-i sumulaiu ca tatâ-su. (este blond la fa_æ bæiatul, nu-i negricios ca tatæ-su.).

arusu, -øi; -sâ, -i (a-rusu, a-ruøi; a-ru-sâ, /-si), adj. (4): feata easti arusâ. (fata este blondæ); � hip., Gr. Aut.: aruscâ : yinu la mama, arusca-¢i! (vino la mama, blondu_a-mi!/ albu_a mea!).

blues, -uri, s.n. "dansuri/cântece ale negrilor din America"

blues, -uri (blues [bluz], blue-suri [blu-zuri]), s.n. (1): blues-urili suntu giocuri øi cânti_i di-a negriloru di-tu Amirichie. (blues-urile sunt jocuri øi cântece de-ale negrilor din America); N.

bluejeans , s.m. pl. "pantaloni din pânzæ groasæ albastræ, modæ din America"; "blugi"

bluejeans (blue-jeans [blu-gins]), s.m. pl.: astâ§, tiniri, auøi, feati, ficiori poartâ pantaloni albastri, modhâ adusâ di-tu Amirichie, bluejeans. (astæzi, tineri, bætrâni, fete, bæie_i poartæ pantaloni albaøtri, modæ adusæ din America, bluejeans); N.

bluzæ, -e, s.f. "cæmaøæ de damæ"

bluzâ, -i (blu-zâ, /-zi), s.f. (1): purta bluzâ albâ cu fustâ aroøi.(purta bluzæ albæ cu fustæ roøie.); N.

boa, s.m. "fâøie lungæ de blanæ" "øarpele tropical boa" ∅ venin*, s.n.

buæ, -a§ (bu-æ, /-a§), s.m. (3): avutili purta buælu di yunâ di guøi.(avutele/ bogatele purtau boaul de blanæ la gât).

boa (bo-a), s. m. (3): boalu easti øarpi mari, grosu øi lungu, nu-ari fârmacu*, ma-lu vatâmâ omlu i nima• ilu învârtinda-lu, zgrumânda-lu øi îng• i_ânda-lu aøi întregu. (boa este un øarpe mare, gros øi lung, nu are venin, dar îl omoaræ omul sau animalul învârtindu-l, sugrumându-l øi înghi_indu-l aøa întreg); N.

boabæ, -e , s.f. "græunte*♦ "; "bubæ**♦" ∅ furuncul, s.n.

grânu_u *, s.n.: unu grânu_u di grânu/ di sicarâ/ di misuru (un græunte de grâu/ de secaræ/ de porumb); � scoasi grânu_â** tu fa_â øi pi trupu. (a scos bube pe fa_æ øi pe trup).

buzunæraø

135

boalæ, -i, s.f. "lângoare ♦ " "boalæ molipsitoare" "boalæ; neputin_æ, neputere, lipsæ de putere" "boalæ cronicæ/obsesie/ suferin_æ psihicæ" "boala rea" ∅ datæ*, s.f. " ~ " "boalæ la vite/animale" (li se umflæ picioarele) "lovite-ar boala!" "boalæ a oilor" (din cauza plantelor veninoase) " ~ " ; ∅ strâmb*, adj.

lângoari *, s.f.: tihta easti lângoari greauâ, au muritâ mul_â oami¢i.(tuberculoza este o boalæ grea, au murit mul_i oameni); easti lângoari _i s-•ea/ s-tra§i. (este o boalæ ce se ia).

niputeari, -eri (ni-pu-tea-ri, /-teri), s.f. (6a): avu niputeari greauâ. (a avut o boalæ grea); cându cu yripea spaniolâ, fu niputeari mari Hrupiøti, nu fu casâ fârâ mortu. (când cu gripa spaniolæ, a fost boalæ mare la Hrupiøti, nu a fost casæ færæ mort).

mârazi, -æji (mâ-ra-zi, /-ræji), s.f. (3): • i-u intræ mârazea. (i-a intrat boala cronicæ/ obsesia în el/ ea); ari mâræji multi. (are suferin_e multe).

datâ *, s.f. sg. t.: s-_-u da data! (lovi-te-ar boala/ moartea !); imprec.

lelea (le-lea), s.f. art.: _i, vrei si-• i dai lelea a ficiorlui? (ce, vrei sæ-i dai boala cea rea bæiatului?); reg.; r a r.

culean§â (cu-lean-§â), s.f. sg.t. (3): culean§a easti niputearea a præv§âloru, lâ si umflâ §inuc• ili. ( ~ este boala animalelor, li se umflæ genunchii); � uh! s-ti-adunâ culean§a! (of! lovi-te-ar ~ !); imprec.; v a r. culea_â.

strâmbu *, s.n. sg.: oili câ§urâ lân§iti di strâmbu, câ mâcarâ ierghi fârmâcoasi. (oile au cæzut bolnave de strâmb, cæ au mâncat ierburi veninoase).

boar ∅ bouar, s.m. boare ∅ adiere, s.f. boarfæ, -e, s.f. ∅ vechituræ, s.f.

.

bob, s.m. "bob; fasole mai mare" ∅ boabæ, s.f. ∅ sæmân_æ, s.f.

fauâ (fa-uâ), s.f. sg.t. (4): faua easti multu cama mari di fisu• ilu øi ma dul_i. (bobul este mai mare decât fasolea øi mai dulce); faua easti zboru latinescu øi nu easti unâ cu lintea ('fauâ' este un cuvânt latinesc øi nu este una cu lintea.); (cf. DDA, s.v. fauæ, glosat "linte"!).

bobinæ, -e, s.f. "ghem ♦ , mosor ♦ "

bubinâ, -i (bu-bi-nâ, /-ni), s.f. (1): ¢i si dusirâ §a_i bubini di hiru ti-aestâ tantelâ. (mi s-au dus zece bobine de fir pentru dantela as-ta); N.

boboc, -i, s.m. "mugur ♦ " "floricele ♦ (coapte)"

bubuchi, -i (bu-bu-chi, /-buchi), s.f. (6a): florili/ lilicili scoasirâ bubuchi. (florile au scos boboci); � bubuchili-nsaru albi ca lilicili di meru. (floricelele [când le coci] sar albe ca florile de mær).

Boboteazæ, s.f., n.pr. "særbætoarea botezului lui Hristos"; " ~ " ∅ botez*, s.n.

Pâtigiuni * (pâ-ti-giu-ni), s.f. (6a): tu 6 di yinaru easti Pâtigiunea a Hristolui. (la 6 ianuarie este Botezul lui Hristos).

Buboati (bu-boa-ti), s.n. pl.: ti Buboati, arucâ cru_ea tu-arâu. (de Boboteazæ, [se] aruncæ crucea în râu); v a r. Buboatinu.

bobule_, -e, s.n. "bob ♦ mic';

grânu_icu, -_i (grâ-nu-_icu, /-_i-_i), s.n. (2): adunæ îndoauâ grânu_i_i di me• iu. (a adunat câteva bobule_e de mei); v a r. ræsp.: gârnu_icu.

bocal, -e, s.n. "canæ mare"; " ~ " ∅ carafæ, -e, s.f.

bucalu, -æ•i (bu-calu, /-cæ• i), s.m. (1): adusi unu bucalu di yinu.(a adus un bocal de vin); v a r. bucali, /-cæ• i, s. f.

bujanu, -i (bu-janu, /-ja-ni), s.n. (2); r a r. bocæni ∅ ciocæni, vb.

butelie

136

boccea, -le, s.f. "legæturæ* cu straie**/ lucruri" " ~ " boccelu_æ, -e, s.f. "boccea micæ"

ligâturâ * di stra¢i **, s.f. cp. bohci, ~ (boh-ci, ~ ), s.f. (9): imna cu bohcea di stra¢i dupâ nâsâ.(umbla cu bocceaua de straie [= lucruri] dupæ ea); fu§i di-acasâ maøi cu unâ bohci. (a plecat de acasæ numai cu o boccea).

buhcicâ, -_i (buh-ci-câ, /-_i), s.f. (1); dim.

bocet, -e, s.n. "bocet la mor_i" "bocet _ipat" ∅ _ipæt* , s.n. "plâns lin, cu cuvinte de jale, în timpul lucrului" (la femei)

boa_itu, -i (boa-_itu, /-_i-ti), s.n. (2): moaøili §âcu boa_iti la mortu.(babele spun bocete la mort).

zghicu *, s.n.: zghicu di dadâ _i-øi plân§i hi• ilu. (bocet de mamæ ce-øi plânge fiul).

miryiuloyiu, -oayi (mir-yiu-loyiu, /-loa-yi), s.n. (2): si-av§a unu miryiuloyiu liøoru tu casa a vi_inâ•ei: îøi plân§ea hi• i-su. (se auzea un bocet lin în casa vecinei: îøi plângea fiul); MER., 26: FC mirliu.

boci, vb.; ∅ zbiera*, vb. "a plânge un mort,/ a urla"; ∅ _ipa*, vb. "a boci lin, a plânge cu cuvinte de jale, cântate"

zghilescu *, vb.: aurlâ øi zghileaøti, câ-• i muri bârba-su. (urlæ øi zbiaræ, cæ i-a murit bærba-su).

miryiulusescu, -iri, -ii, itâ (mir-yiu-lu-ses-cu, /-si-ri, /-sii,/-si-tâ), vb. (4b): Gr. Aut.: dada mea Gheafa lucra øi-miryiulusea, øi-plân§ea ficiori• i _i-• i chiru. (bunica mea Gheafa [< Dhafna] lucra øi bocea, îøi plângea copiii ce i-a pierdut); MER., 24: FC mirlusescu.

bocire, s.f.vb. (bocit, s.n.) "faptul de a boci" " ~ " ∅ boci, vb.

zghileari (zghi-lea-ri), s.f.vb. (6): si-av§a di diparti zghilearea a mumiloru la murmin_â. (se auzea de departe bocirea/ bocitul/ plânsul mamelor la cimitir).

miryiuluseari (mir-yiu-lu-sea-ri), s.f.vb. (6 a). bocit, -æ, adj. "care este plâns/jelit prin _ipete" " ~ "

zghilitu *, adj: nu fu hi• iu ma zghilitu di Toma. (n-a fost fiu mai plâns decât Toma); plângu zghilitu/ boa_i zghilitâ (plâns urlat/ voce [de jale] _ipatæ).

miryiulusitu, -_; -tâ, -i (mir-yiu-lu-situ, /-si_; /-si-tâ, /-ti), adj. (4a). bocnæ, s.f. "înghe_at, întærit de tot" "bocnæ, ~ "

co_â, s. f. invar.: � e x p r.: carnea eara [îng• i_atâ] co_â. (carnea era [înghe_atâ] bocnæ); easti-lu [mortu] co_â. (este [mort] bocnæ).

corcanu (cor-canu), s.m. invar. (1 sg.): � e x p r.: lu-aflarâ corcanu tu pâduri. (l-au gæsit bocnæ în pædure).

bodogæni, -ire, -it ∅ bombæni, -ire, -it

bogasiu, s.n. "cæptuøealæ ♦ "

buhâsie, -i (bu-hâ-si-e, /-sii), s.f. (6 b): fustani dhiplusitâ cu buyâsie. (rochie cæptuøitæ/ dublatæ cu bogasiu); v a r. buyuzie.

buzunæraø

137

bogat, -æ, s.m.f., adj. "avut ♦ , care are avere" "putred de bogat" "a avea græsime/strat, a fi foarte bogat" "a avea punga groasæ" "a fi cald (la pungæ)" "bogat" "bogat", adj. ∅ arhonda, s.m. ∅ boier, s.m. "bogat"

avutu, -_; -tâ, -ti (a-vutu, a-vu_; /-vu-tâ, -ti), s.m.f. (1,1), adj. (4 a): avutlu di ningâ noi fu§i tu xeani. (avutul/ bogatul de lângæ noi a plecat în stræinætate); maøi avu_• i voru s-bânea§â? (numai boga_ii vor sæ træiascæ?); easti multu avutâ. (este foarte avutæ); � e x p r.: easti aruptu/ putridu di-avutu. (este rupt/ putred de bogat); easti avutu ca alghina. (este avut ca albina); � iron.: avutlu tuti hærili liari! (avutul toate harurile/ calitæ_ile le are!); � eh, ari seu omlu! (ei, are seu [= strat de græsime] omul!); � easti-lu cu mâna-mplinâ. (este cu mâna plinæ); u-ari punga groasâ. (o are punga groasæ); � easti caldu omlu, s-cunoaøti! (este cald omul, se cunoaøte!).

bugatu, -_; -tâ, -ti (bu-gatu, /-ga_; /-ga-tâ, /-ti), s.m.f. (1,1), adj. (4a): COD.,15 b; v a r. Dan., 127: mbugatu.

arhundu, -§â; -dâ, -di (ar-hun-du, /-§â; /-dâ, /-di), adj. (4a): suntu oami¢i arhun§â. (sunt oameni boga_i.).

zinghinu, -¢i; -nâ, -ni (zin-ghinu, /-ghi¢i; /-ghi-nâ, /-ni), adj. (4 a): featâ zinghinâ (fatæ bogatæ); r a r.

bogætaø, -æ, s.m.f. ∅ bogat, boier, s.m. bogæ_ime ∅ avu_ime, s.f.

bogæ_ie, -i, s.f. "avu_ie ♦ " ∅ avere, s.f.

bugâ_â• i, -i (bu-gâ-_â-• i, /-_â• i), s.f. (6 a): COD., 64 b :bugæ_æ•e-n _eru (bogæ_ie în cer); easti casâ cu multâ bugâ_â• i. (este [o] casæ cu multæ bogæ_ie).

"bogæ_ie, avere" ∅ beilâc *, s.n.

bugâtlâchi, -i (bu-gâ-tlâ-chi, /-lâchi), s.f. (6a): CAR., Litgh.., 49, XIII: træ g'imta ... _i aøt[e]aptæ a_e maræ ¢iluira øæ bugatlæcæ di tini. (pentru ginta... ce aøteaptæ acea mare miluire øi bogæ_ie de la tine); ari multâ bugâtlâchi tu a_eali locuri! (este multæ bogæ_ie în acele locuri !).

biilâchi *, s.f. [bogdan, -æ ], adj. "chipeø, frumos"

bugdanu, -¢i; -nâ, -ni (bug-danu, /-da¢i; /-da-nâ, /-ni), adj. (4a): gioni bugdanu (june chipeø); yinu, lea bugdanæ, tu bra_â-¢i!(vino, frumoaso, în bra_e-mi!).

bogdaproste! , interj. "Dumnezeu sæ ierte!" "sæ fie primit!" ∅ binecuvântat*, adj.

Dum-•eartâ (dum-•ear-tâ) ! [= Dumni§æ si-lu/ si-• i/ si-u/ s-li •eartâ! (Dumnezeu sæ-l/sæ-i/s-o/sæ le ierte!]; � e x p r.: Dum-•eartâ-lu paplu Costa! (Dumnezeu sæ-l ierte pe bunicul Costa!); si-• i si-aflâ dininti! (sæ i se afle înainte [= sæ fie primit ce s-a împær_it!]); 'biricheavis!'* §â_i maøi unu _iritoru/ dhicu¢earu.(berechet! [= sæ fii/ fi_i binecuvântat/ -_i !], spune numai un cerøetor).

boi, vb. " a boi, a vopsi ♦ " ∅ boia, s.f. ∅ cana, s.f.

buisescu, -iri, -ii, -itâ (bu-i-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4 b) t/r: → t: u buisi fustanea, u-adræ lae, câ-i di jali. (a boit-o/ vopsit-o rochia, a fæcut-o neagræ, cæ-i în doliu); → r Dat.: øi-• i buiseaøti peri• i. (îøi boieøte/ vopseøte pærul).

butelie

138

boia, -le, s.f. " ~ ; vopsea ♦ " "fard; sulemeneli" ♦ "culoare" ♦ "a nu-i merge cuiva" ∅ cana*, s. f. (cf. fr. henné) "suliman negru" ∅ fard, s.n.

bueauâ, -ei (bu-ea-uâ, /-iei), s.f. (5): buiseaøti/ învupseaøti oauâ cu bueauâ aroøi. (vopseøte ouæ cu boia/ vopsea roøie); s-da cu buei tu fa_â. (se dæ cu boiele pe fa_æ);— _i bueauâ u adari lâna?— u adaru veardi. (—ce culoare o faci lâna?— o fac verde); � e x p r.: nu _â trea_i bueaua! (nu-_i trece boiaua!/ nu-_i merge!); v a r. bo iu, /-uri, s. n.

ucnæ *, s.m.: unâoarâ, mu•erili øi-adra peri• i [pl.] øi-ung• ili cu ucnæ. (odinioaræ, muierile/ femeile îøi fæceau pærul øi unghiile cu cana).

mâzie, -i (mâ-zi-e, /-zii), s.f. (6 b): peri• i ø-• i-nvupsescu cu mâzie øi fa_a øi-u da cu albe_uri. (pærul øi-l vopsesc cu suliman negru øi fa_a øi-o dau cu fard alb).

boiangerie, -i, s.f. "vopsitorie"

bueagilâchi, -i (bu-ea-gi-lâ-chi, /-lâchi), s.f. (6 a): bueagilu ari mâyâzie di bueagilâchi. (boiangiul are prævælie de boiangerie).

boiangiu, -i, s.m. "vopsitor" " ~ "

bueagi, -ea§ (bu-ia-gi, /-gea§), s.m. (3): bueagilu învupseaøti. (boiangiul vopseøte); cf. øi n.pr. Boïagi (refæcut).

vafiu, -i (va-fiu, /-fii), s.m. (1); reg. boier, -oaicæ, s.m.f. "bogat ♦, avut ♦" "boier" "nevastæ de boier"

arhundu,-§â; arhondisâ, -i (ar-hun-du, /-§â; ar-hon-di-sâ, /-si), s.m. (1), f. (1): avea mul_â arhun§â tu horili armâneøti. (erau mul_i boieri / bogætaøi în satele aromâneøti).

arhundæ, -a§; arhundoa¢i, ~ (ar-hun-dæ, /-da§; /-doa-¢i, ~ ), s.m. (3), f. (9): arhundælu nu eara acasâ, maøi arhundoa¢ea eara. (boierul nu era acasæ, numai boieroaica era).

boieresc, -æ, adj. "de boieri"

arhundescu, -eøti; -eascâ, -eøti (ar-hun-des-cu, /-deø-ti; /-deas-câ, /-deø-ti), adj. (3a): casâ arhundeascâ (casa boiereascæ); stra¢i arhundeøti (haine de boier/ boiereøti).

boiereøte, adv. "ca un boier"

arhundeaøti (ar-hun-deaø-ti), adv.: bânea§â arhundeaøti.(træieøte boiereøte).

boieri, vb. "a træi boiereøte" "a se îmbogæ_i"

arhundipsescu, -iri, -ii, -itâ (ar-hun-dip-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4 b) i: _i lâ creapâ, e• i arhundipsescu! (ce le crapæ [= pasæ], ei træiesc boiereøte!); arhundipsirâ tora, ma nâpoi. (s-au îmbogæ_it acum, în [vremea din] urmæ).

boierime, s.f. "neamul boieresc" "boieret (s.col.)"

arhundi• i, -i (ar-hun-di-• i, /-di• i), s. f. (6 a): s-trâ§ea di-arhundi• i (se trægea din boierime/ provenea din boieri).

arhundilâchi , -i (ar-hun-di-lâ-chi, /-lâchi), s. f. (6 a): nu-avea multâ arhundilâchi tu locurili a_eali (nu era multæ boierime în locurile acelea).

boire, s.f.vb, (boit, s. n) "faptul de a (se) boi" ∅ vopsire, s.f.vb.

buiseari (bu-i-sea-ri), s.f.vb. (6 a): ahâtâ buiseari tu fa_â! (atâta boire/ boit pe fa_æ!); ti buiseari nu s-buiseaøti tu fa_â, maøi perlu ø-lu buiseaøti. (de boit nu se boieøte pe fa_æ, numai pærul øi-l boieøte).

boit, -æ, adj. "care a fost boit/ vopsit/fardat ♦" "nefericit, amærât, nenorocit ♦ " "boit"; "nenorocit"

buisitu, -_; -tâ, -i (bu-i-situ, /-si_; /-si-tâ, /-ti), adj. (4 a): fustani buisitâ tu laiu (rochie boitæ/ vopsitæ în negru); � featæ buisitæ(fatæ boitæ); ari ø-bârba_ buisi_! (existæ øi bærba_i boi_i!); � e x p r.: _i fa_i, lea-nvupsitâ ø-buisitâ! (ce faci, tu [fa, pej.], vopsitæ øi boitæ [= nefericitæ]!).

vapsu, -øi; -sâ, -si (vap-su, /-øi; /-sâ, /-si), adj. (4 a): oh, vapsa-¢i di mini! (oh, boita [= amærâta] de mine!); r a r.

bojoc ∅ plæmân, s.m.

buzunæraø

139

bold, -uri, s.n. "ac cu gæmælie" ∅ agrafæ*, s.f.

cârfi_â *, s. f.: voi unâ cârfi_â, s-¢i-aca_u fustanea, câ ¢i si discusu. (vreau un bold, sæ-mi prind rochia, cæ mi s-a descusut).

bolero, -uri, s.n. "cântec/dans spaniol" "bolero, jachetæ scurtæ, deasupra taliei; ilic ♦ "

bolerou, -uri (bo-le-rou, /-ro-uri), s.n. (1): boleroulu easti unu cânticu øi unu giocu spaniolu. (boleroul este un cântec øi un joc spaniol); � boleroulu easti øi jachetâ sup_âri, øcurtâ, _i u poartâ featili, mu•erili pisti fustani (boleroul este øi o jachetæ sub_ire, scurtæ, ce o poartæ fetele, muierile/ femeile peste rochie); N.

bolnav, -æ, s., adj. "care are o boalæ ♦ " ∅ lângoare, s.f. "a nu fi bolnav/ a fi bolnav închipuit" ∅ contaminat, adj. "zæcut ♦ , care zace; bolnav cronic"

lân§itu, -_; -tâ, -ti (lân-§itu, /-§i_; /-§i-tâ, /-ti), s.m. (1), f. (1), adj. (4 a) : sor-mea easti lân§itâ. (sor-mea este bolnavæ); � e x p r.: —vrei, papu, cafe?—lân§itlu si-ntreabâ! (— vrei, bunicule, cafea? —bolnavul se întreabæ!); � _iva nu-ai! (n-ai nimic [nu eøti bolnav]!); � eh, _-a¢iur§i curlu muhlâ! (ei, _i-a mirosit curul a mucegai! [a moarte = nu ai nimic]); � nu-¢i poati truplu. (nu-mi poate trupul [= sunt bolnav]; → s.: sânâtoslu nu lu-avdi lân§itlu. (cel sænætos nu-l aude/ nu-l crede pe cel bolnav).

§âcutu, -_; -tâ, -ti (§â-cutu, /-cu_; /-cu-tâ, /-ti), adj. (4a): easti omu §âcutu, nu s-ma scoalâ. (este om zæcut [ræu bolnav], nu se mai scoalæ [din pat]).

"bolnav"; ∅ boalæ, s.f. "slab (de înger); neputincios (la minte)"

nipututu, -_; -tâ, -i (ni-pu-tutu, /-tu_; /-tu-tâ, /-ti), adj. (4a): fui nipututâ tutâ iarna. (am fost bolnavæ toatæ iarna); � fig.: omu nipututu [= slabu], ahâtu îlu du_i mintea. (om bolnav [= slab], atâta îl duce mintea).

bolnævicios, -æ, adj. "mereu bolnav" ∅ lângoare, s.f. ∅ languros*, adj. "nærævaø ♦ (cu nærav, vicios)" " ~ , suferind (de o boalæ cronicæ ♦)" ∅ suferin_æ, s.f. "bolnævicios" " ~ ; suferind"

lângurosu, -oøi;-oasâ, -oasi (lân-gu-rosu, /-roøi;/-roa-sâ, /-si), adj. (4a): ¢ica u-au multu lânguroasâ. (pe cea micæ o au foarte bolnævicioasæ); � fig.: boa_i lânguroasâ (voce plângætoare/ languroasæ*). hâlosu *, adj.: easti multu hâlosu, tuti hæ•iurili li-ari pi elu. (este foarte bolnævicios, toate bolile/ næravurile le are pe el). mârâjaru, -i; -â, -i (mâ-râ-jaru, /-jari; /-ja-râ, /-ri), adj. (4a): øi easti multu mârâjaru, corbul di elu! (este foarte suferind, bietul de el!); v a r. mârâjosu .

zâbunu, -¢i; -nâ, -i (zâ-bunu, /-bu¢i; /-bu-nâ, /-ni), adj. (4a): ficiorlu lâ easti zâbunu. (bæiatul le este bolnævicios); reg.; r a r.

zâifcu, -_i; -câ, -_i (zâ-if-cu, /-_i; /-câ, /-_i ), adj. (4a): u-aflai zâifcâ mama. (am aflat-o/ gæsit-o suferindæ pe mama); reg.; r a r.

bolovan, -i, s.m. "piatræ ♦ mare" ∅ bloc, s.n. "bolovan, piatræ mare" "a tot spune prostii" "bolovan"

brâ_iri, -i (brâ-_i-ri, /-_iri), s.f. (6a): 'brâ_irea' easti zboru vec• iu, latinescu: easti unâ cheatrâ mari _i si-arupi di-tu munti. ( ~ este un cuvânt vechi, latinesc: este o piatræ mare, ce se rupe din munte); � e x p r. : di zori, ø-brâ_irili s-disicâ. (de nevoie, [pânæ øi] bolovanii se despicæ); v a r. ræsp. bâr_iri.

bizbi• iu, -i (biz-bi• iu, /-bi-• i), s. n. (2): tu polimu, oami¢i• i arucutea bizbi• i di pi munti, tu tricâtoari, pisti duøma¢i. (în ræzboi, oamenii aruncau bolovani de pe munte, în trecætoare, peste duømani); � e x p r.: eh, arucuteaøti bizbi• i! (ei, rostogoleøte bolovani [= minciuni]).

øomburu, -i (øom-buru, øom-bu-ri), s.n. (1): øcarpili paru di diparti ca øomburi. (stâncile par de departe ca [niøte] bolovani); reg.

butelie

140

bolovænos, -æ, adj. "gros* ♦ la minte" "cu bolovani"

grosu *, adj.: easti grosu tu minti. (este bolovænos/ gros la minte, prost).

øumburosu, -oøi; -oasâ, -oasi (øum-bu-rosu, /-roøi; /-roa-sâ, /-si), adj. (4a): locuri øumburoasi. (locuri bolovænoase/ cu bolovani); D N.

boløevic, -i, s. m. ∅ comunist, s., adj.

boløevicu, -a¢i (bol-øe-vicu, /-vi-ca¢i), s.m. (5): tu Arusie, la l917, vinirâ boløevica¢i• i la puteari. (în Rusia, la 1917, au venit boløevicii la putere); pop.: buløuvicu, /-a¢i; N.

boltæ , -e, s.f. "tavan arcuit în sus"" "acoperiø" "bolta piciorului"

câmarâ , -æri (câ-ma-râ, /-mæri), s.f. (1): casa avea unu udæ cu câmarâ analtâ. (casa avea o odaie cu boltæ înaltæ); câmarâ di leamni (boltæ/ acoperiø pentru lemne); � Gr. Aut.: ciciorlu a •ei u-ari câmara analtâ, a meu nu-ari, easti câ§utâ câmara. (piciorul ei o are bolta înaltæ, al meu

"a se juca de-a bolta" "boltæ, cupolæ de bisericæ/ de edificiu mai mare" "bolta cereascæ" ∅ cupolæ, s.f.

nu are, este cæzutæ bolta); � e x p r.: n-agiucæmu di-a câmara.(ne jucæm de-a bolta).

cube, -ea§ (cu-be, /-bea§), s.m. (3): bisearica Ayia Sufia, din Poli, lu-ari cubelu multu analtu ø-largu. (biserica Sfânta Sofia din C-pole, are o boltæ foarte înaltæ øi largæ); cubelu a _erlui. (bolta cerului); v a r. cubee, cubei, s.f.

boltit, -æ, adj. "în formæ de boltæ"

gubilosu, -oøi; -oasâ, -oasi (gu-bi-losu, /-loøi; /-loa-sâ, /-si), adj. (4a): frâmti gubiloasâ (frunte boltitæ); reg.; r a r.

bombarda, vb. "a arunca bombe" bombardare , s.f.vb. (bombardat, s.n.) "faptul de a bombarda"

bombarde§u, -ari, -ai, -atâ (bom-bar-de§u, /-da-ri, /-dai, /-datâ), vb. (4b): bombardea§â, arucâ bombi. (bombardeazæ, aruncæ bombe); N.

bombardari (bom-bar-da-ri), s.f.vb. (6a): ti bombardari nu bombardarâ. (de bombardat nu au bombardat); N.

bombæ, -e, s.f. "proiectil de tun ♦ " " ~ , bombæ"

topâ, -i (to-pâ, /-pi), s.f. (1): trâ§ea topili øi-arca topi. (trægeau tunurile øi aruncau bombe); înv.

bombâ, -i (bom-bâ, /-bi), s.f. (1): cându vinimu Ploieøti, tu 1944, arca bombi America¢i• i. (când am venit în Ploieøti, în 1944, aruncau bombe americanii); N.

bombænealæ, -i, s.f. ∅ bombænire, s.f.vb.

bombæni, vb. "a se certa cu sine vorbind" ∅ a lætra, vb.

bândure§u, -ari, -ai, -atâ (bân-du-re§u, /-ra-ri, /-rai, /-ra-tâ), vb. (1b): maea bândurea§â tutâ §uua. (maia bombæne toatæ ziua); _i tutu bândure§ aclo, _i vrei? (ce tot bombæni acolo, ce vrei?).

bombænire, s.f.vb. (bombænit, s.n.vb.) "faptul de a bombæni" "bombænealæ"

bândurari, -æri (bân-du-ra-ri, /-æri), s.f. (vb.), (6a): s.f.: himu sâtu• i di bândurærili a tali! (suntem sætui de bombænirile tale); →s.f.vb.: nu-• i ta_i gura di bandurari. (nu-i tace gura de bombænit); → ti bândurari nu bândurea§â, ta_i. (de bombænit nu bombæne, tace).

buzunæraø

141

bomboanæ, -e, s.f. "dulciuri mici, solide" "zaharica(le) ♦ " "bomboanæ, cofet (înv.)" "bombonicæ" (în limbajul celor mici) "bomboanæ"

zâhârtari, -æri (zâ-hâr-ta-ri, /-tæri), s.f. (6a): multu li mâcâ zâhârtærili ¢ica! (mult le mænâncæ bomboanele cea micæ !).

zaharico, -a§ (za-ha-ri-co, /-ca§), s.m. (3): vindi zaharica§ în cali. (vinde zaharicale/ bomboane în cale [pe stradæ]).

cufetâ, -i (cu-fe-tâ, /-ti), s.f. (1); înv. cocâ (co-câ), s.f. sg. (1): si-• i da mama a ficiorlui unâ cocâ? (sæ-i dea mama bæie_elului o bombonicæ?); hip.

bumboanâ, -i (bum-boa-nâ, /-ni), s.f. (1); N. bombonieræ, -e , s.f. "vas de _inut bomboane" ∅ chisea, -le, s.f.

bumbunerâ, -i (bum-bu-ne-râ, /-ri), s.f. (1): bumboanili li _ânemu ø-li tri_emu tu bumbunerâ. (bomboanele le _inem øi le servim în bombonieræ); N.

bon, -uri , s.n. "bon de ordine/de casæ" ∅ bilet, s.n.

bonu, -uri (bonu, bo-nuri), s.n. (1): loai bonu ti la yeatru. (am luat bon pentru la doctor); � î¢i deadi bonu, câ alâsai nellu amaneti.(mi-a dat bon, cæ am læsat inelul amanet); N.

bondocel, -a, adj. "(copil) îndesat øi græsu_"

øiøcu, -_i; -câ, -_i (øiø-cu, /-_i; /-câ, /-_i), adj. (4a): easti øiøcu ficiuriclu! (este bondocel bæie_elul); v a r. Gr. Aut.: øuøcu.

bonti, -ire, -it , ∅ ciocæni, -ire, -it

borangic, -uri, s.n. "fir natural de pe gogoøi de mætase ♦ "

burungichi, -i (bu-run-gi-chi, /-gichi), s.f. (6a): e• i scutea burungichi multâ, câ criøtea yer¢i. (scoteau borangic mult, cæci creøteau viermi); v a r. burungicâ, /-_i.

borax, s.n. "borat de sodiu"

boraxu (vo-ra-xu), s.n. sg.t. (1); v a r. voraxu; chim.; N.

borcan, -e, s.n. "vas de sticlæ"

burcanu, -i (bur-canu, /-ca-ni), s.n. (2): tu burcani di yilie _ânemu ylica§, (în borcane de sticlæ _inem dulce_uri.); N. (< RL.).

borcænat, -æ, adj. "cu nasul cârn ♦ " ∅ ghiveci, -e, s.n.

înciuvâ¢eatu, -_; -tâ, -ti (în-ciu-vâ-¢eatu, /-¢ea_; /-¢ea-tâ, /-ti), adj. (4a): u-ari narea-nciuvâ¢eatâ, ca ciuva¢iu (are nasul borcænat, ca un ghiveci [de flori/ oalæ de noapte etc.]).

bordei, s.n. ∅ colibæ, s.f. bordel, -uri, s.n. "casæ de toleran_æ"

putanaryio, -ea§ (pu-ta-nar-yio, /-yea§), s.m. (3): tutu la uøa a putanaryiolui sta bârba-su. (tot la uøa bordelului stæ bærba-su).

borduræ, -i, s.f. "margine-garnirturæ" ∅ gæitan, -e, s.n.

yirlandâ, -æn§â (yir-lan-dâ, /-læn-§â), s.f. (6a): fustani cu yirlandâ di catife. (rochie cu borduræ de catifea); N.

boreal, -æ, adj. "din emisfera de nord" ∅ austral, -æ, adj.

borealu, -li; -lâ, -i (bo-re-alu, /-ali; /-a-lâ, /-li), adj. (4a): emisfera borealâ easti giumitatea di câtrâ ¢ea§â-noapti a loclui. (emisfera borealæ este jumætatea dinspre miazænoapte a locului/ pæmântului); N.

borfaø, -i, s.m. "care furæ lucruri mici" ∅ pleaøcæ, s.f.

pleaøcagi, -ea§; pleaøcagioa¢i, ~ (pleaø-ca-gi, /-gea§; /-gioa-¢i, /- ~ ), s.m.f. (3,9), adj. (3d): pleaøcagilu/ omlu pleaøcagi alagâ dupâ pleaøcâ. (borfaøul aleargæ dupæ pleaøcæ); v a r. pliøcagi,/-oa¢i.

borhot, -uri, s.n. "rest fermentat de fructe, struguri"; ∅ alaun, s.n

stipuseari, -eri (sti-pu-sea-ri, /-seri), s.f. (6a): mu•erili bâga stipuseari tu-nvupseari, ta s-nu iasâ bueaua. (muierile/ femeile puneau borhot la vopsit, ca sæ nu iasæ vopseaua).

butelie

142

borø, -uri, s.n. "acrime (din fructe necoapte/sælbatice)"

acrimi, -¢i (a-cri-mi, /-cri¢i), s.f. (6a): la noi, ciurbælu lu-acrea cu acri¢i di limo¢i/ ayru-pruni/ ayuridhâ øi-• i bâtea ou. (la noi, ciorba o acreau cu acrimi de læmâie/ prune sælbatice/ aguridæ øi-i bæteau ou)

bor_os, -æ, adj. "pântecos* , burtos" "însærcinatæ ♦ " ∅ greu**, adj.

pânticosu *, adj.: easti [omu] pânticosu. (este [om] pântecos/ bor_os/ gras).

greauâ **, adj.f.: mu•eari greauâ/ îngricatâ. (femeie gravidæ/ însærci-natæ).

bostan, -i, s.m. ∅ dovleac, -i, s.m.

bostangiu, -i, s.m. "care are bostanæ de pepeni"

bustângi, -ea§ (bus-tân-gi, /-gea§), s.m. (3): bustângilu bagâ bustani/ vindi himuni_i øi pipo¢i. (bostangiul pune bostanæ/ vinde pepeni verzi/ galbeni).

bostænærie, -i , s.f. "loc semænat cu pepeni"

bustani, -æ¢i (bus-ta-ni, /-tæ¢i), s.f. (6a): tu bustani bagâ himuni_i ø-pipo¢i. (în bostanæ [se] pun pepeni verzi øi galbeni).

bosumfla , vb. "a læsa buzele a supærare" ∅ buzæ, -e, s.f.

îmbu§âne§u, -ari, -ai, -atâ (îm-bu-§â-ne§u, /-na-ri, /-nai, /-na-tâ), vb. (1b): si-mbu§ânæ, alâsæ bu§âli-nghiosu. (s-a bosumflat, a læsat buzele jos).

bosumflare, s.f.vb. (bosumflat, s.n.vb.) "faptul de a se bosumfla"

îmbu§ânari, s.f.vb. (6a): îmbu§ânarea-i sorâ cu nivrearea. (bosum-flarea-i soræ cu nevrerea/ nevrutul [a nu vrea]/ neiubitul).

bosumflat, -æ, adj. "care s-a bosumflat"

îmbu§ânatu, -_; -tâ, -ti (îm-bu-§â-natu, /-na_; /-na-tâ, /-ti) adj. (4a)sta îmbu§ânatâ. (stæ bosumflatæ).

boø, boaøe , s.n. "coi ♦ "; ∅ pungæ, s.f. "a-i cædea boaøele, a se boøorogi"

boøu, boaøi (boøu, boa-øi), s.n. (2): î• i spin§urâ laili boaøi. (îi atârnæ bietele boaøe); � e x p r.: î• i câ§urâ boaøili. (i-au cæzut boaøele/ s-a boøorogit).

boøorogi, vb. ∅ boø, s.n. boøtinæ, -e, s.f. "fagure de miere"

buøtinâ, -¢i (buø-ti-nâ, /-ti¢i), s.f. (6a): omlu u su§i ¢earea di-tu buøtinâ i u-alasâ s-curâ. (omul suge mierea din fagure sau o lasæ sæ curgæ).

bot, -uri, s.n. "guræ øi nas de animal" "botiøor " (lat. ejusdem farinae)

mu_u, mu_â (mu_u, mu-_â), s.n. (2): câ_ællu øi-hipsi mu_lu tu lapti øi-lu mâcæ. (cæ_elul øi-a înfipt botul în lapte øi l-a mâncat); v a r . mu_â.

mu_câ, mu_chi (mu_-câ, /-chi), s.f. (2): mu_câ di ¢elu (botiøor de miel); � e x p r.: tu_ por_i• i unâ mu_câ au. (to_i porci un bot au [= sunt la fel]).

botanic, -æ, adj. "care se referæ la plante"

botanicu, -ci; -câ, -ci (bo-ta-nicu, /-nici; /-ni-câ, /-ci), adj. (4a): grâdinâ botanicâ [cu planti] (grædinæ botanicæ [cu plante]); N.

botanicæ , s.f. "øtiin_a despre plante"

botanicâ , s.f. (1): botanica easti øtiin_a a plantiloru: lilici, po¢i, §âr§âvæ_ ø.a. (botanica este øtiin_a plantelor: flori, pomi, zarzavaturi ø. a.).

botejune, -i, s.f. "botez" "Boboteazæ ♦ " ∅ botezare, s.f. (vb.)

pâtigiuni, -¢i (pâ-ti-giu-ni, /-giu¢i), s.f. (6a): UC., 79: spunu unæ pætigiune træ • irtarea amærtiiloru. (spun/ mærturisesc un botez întru iertarea pæcatelor); � Pâtigiuni (Boboteazæ).

pâti§ari, -æri (pâ-ti-§a-ri, /-§æri), s.f. (6a): furâ doauâ pâti§æri azâ, la bisearicâ. (au fost douæ botezuri azi, la bisericæ).

buzunæraø

143

botez, s.n. ∅ botejune, s.f. boteza , vb. "a boteza" ∅ cristelni_æ*, s.f.

pâte§u, -ari, -ai, -atâ (pâ-te§u, pâ-ti-§a-ri, /-§ai, /-§a-tâ), vb. (1a) t: natlu-lu pâtea§â preftulu tu culimbithrâ. (natul îl boteazæ preotul în cristelni_æ*).

botezare, s.f.vb. (botezat, s.n.vb.) "faptul de a boteza"

pâti§ari (pâ-ti-§a-ri), s.f.vb. (6a): tu pâti§ari, nuna-• i da a ¢iclui unâ flurie. (la botez [-are/-at], naøa îi dæ celui mic un florin [de aur]).

botezat, -æ, adj. "care a fost botezat" "vin ~ [= lungit cu apæ]"

pâti§atu, -_; -tâ, -ti (pâ-ti-§atu, /-§a_; /-§a-tâ, /-ti), adj. (4a): ¢ica-i pâti§atâ tu noauâ meøi! (mica [cea micæ] e botezatæ la nouæ luni); � e x p r.: yinu pâti§atu [î• i bâgarâ apâ]. (vin botezat [i-au pus apæ]).

botinæ, -e, s.f. "ghete cu nasturi" "botinæ, gheatæ ♦ " "botinæ, gheatæ"

buti¢i, ~ (bu-ti-¢i, ~ ), s.f (9): paplu ¢i-adusi buti¢i cu foli din Poli. (bunicul mi-a adus botine cu nasturi din C-pole).

øtiflâ, -i (øti-flâ, /-fli), s.f. (1): BOI., 198: carecido shtie iu lu strânze shtifla [în scrierea DIARO: cari_ido øtie iu-lu strin§i øtifla]. (fiecare øtie unde-l strânge gheata); sav.

stivaletâ, -i (sti-va-le-tâ, /-ti), s.f. (1); r a r. botos, -æ, adj. ∅ bosumflat, -æ, adj.

bo_i, -ire, -it ∅ øifona, -are, -at

bou, boi, s.m. "taur castrat" "nesætul (ca un bou)" "prost (ca un bou)" "purtat mereu" "proastæ (nevasta boului)" "cel ce este înjugat [boul]" " ~ , subjugætor" "supus?"

bou, boi (bou, boi), s.m. (1): omlu arâ loclu cu boi• i. (omul aræ locul/ pæmântul cu boii); � fig.: easti unu bou! (este un bou!); mâcâ/ bea ca bou. (mænâncæ/ bea [mult] ca [un] bou); Gr. Aut., �e x p r . : aestâ fustani u-amu ca chealea-boului [= tutu cu ea adaru huzmeti]. (rochia asta o am ca pielea boului [= tot/ numai cu ea fac treabæ]).

boauâ (boa-uâ), s.f.sg.t. (4): ari unâ niveastâ boauâ dipu! (are o nevastæ [boauæ = proastæ] de tot); ta_i, boauæ! (taci, proasto!).

giugâtoru, -i (giu-gâ-toru, /-tori), s.m. (1); r a r; fig. sumgiugâtoru, -i (sum-giu-gâ-toru, /-tori), s.m. (1): UC., 91: tine ø-hi• lu atæu... boulu atæu, ø-sumgiugætorru [= -torlu] ø-toate alante] [. (tu øi fiul tæu, ... boul tæu, øi subjugætorul [supusul?] tæu øi toate celelalte); inuz.

bouar, -i, s.m. "care paøte boii satului"

buearu, -i (bu-earu, /-eari), s.m . (1): buearlu paøti boi• i. (bouarul paøte boii); v a r. buaru, buyearu.

bou_, -i, s.m. "bou_ tânær" "prostu_" "[bou_æ] tânæræ/prostu_æ"

bui_u, bui_ (bu-i_u, /-i_), s.m. (1): avea unu bui_u di unu anu. (avea un bou_ de un an); � easti dipu bui_u ficiorlu. (este de tot bou_/ prostu_ bæiatul).

bui_â, ~ (bu-i-_â, ~ ), s.f. (9); unâ featâ bui_â (o fatæ [bou_æ] prostu_æ).

bovin, -æ, adj. "[ca] de bou, care seamænæ cu ceva specific boului"

buinu, -¢i; -nâ, -ni (bu-inu, /-i¢i; /-i-nâ, /-i-ni), adj. (4a): ari unâ mutritâ buinâ. (are o uitæturæ de bou); 'buinu' easti zboru vec• iu, nu-ari s-facâ cu 'bovinu', cari-i næu. ( ~ este un cuvânt vechi, nu are a face cu 'bovin', care-i nou).

box , s.n. "sport bærbætesc (lupta cu pumnii)"

boxu (bo-xu [boc-su]), s.n. (1): boxulu easti unu sportu ti bârba_ [_i s-batu cu pul¢i• i]. (boxul este un sport pentru bærba_i [ce se bat cu pumnii]); sport.

butelie

144

boz, -i, s.m. "plantæ urât mirositoare" ∅ soc, -i, s.m

bozi, boji (bo-zi, boji), s.f. (6a): bozea easti unâ virdea_â cu frân§â mæri, _i-a¢iur§eaøti urâtu. (bozul este o verdea_æ/ plantæ cu frunze mari, ce miroase urât); v a r. bozu, boji, s.m.; v a r. vuzu, vu ji, s.m.

brad, -i, s.m. "conifer ♦ "; ∅ pin, s.m. "lemn de brad"

bradu, bra§ (bradu, bra§), s.m. (1): bradlu-i veardi tutu anlu.(bradul e verde tot anul); � lemnu/ scânduri di bradu (lemn/ scânduri de brad); � e x p r.: gio¢i anal_â ca bra§• i. (juni/ tineri înal_i ca brazii).

bragagiu, -i, s.m. "care face/vinde bragæ"

buzagi, -ea§ (bu-za-gi, /-gea§), s.m. (3): buzagilu fa_i/vindi bozâ.(bragagiul face/ vinde bragæ).

bragæ, brægi, s.f. "bæuturæ ræcoritoare din cereale" "a i-o zice cuiva"

bozâ, -i (bo-zâ, /-zi), s.f. (1): boza easti biuturâ dul_i, huryiteascâ.(braga e [o] bæuturæ dulce, _æræneascæ); � e x p r.: •i-u adræ bozâ! (i-a fæcut-o bragæ!/ i-a zis-o!); v a r. buzæ, -a§, s.m.

branøæ, -e , s.f. "specialitate" ∅ câmp*, s.n. ∅ meserie, s.f.

branøi, -i (bran-øi, ~ ), s.f. (9): tu _i branøi/ câmpu* lucre§? (în ce branøæ/ câmp/ domeniu lucrezi?); N.

bra_, -e, s.n. "membrul superior al corpului omenesc" "bra_ de lemne" "bra_ de pânzæ/stofæ" ∅ [bræ_at], s.n.

bra_u, -_â (bra_u, bra-_â), s.n. (2): mi doari bra_lu. (mæ doare bra_ul); � adusi doauâ bra_â di leamni. (a adus douæ bra_e de lemne); � _in_i bra_â di øiacu. (cinci bra_e de øiac/ aba); � e x p r.: imnæ doi• i di bra_u. (umblæ amândoi la bra_); •eau ¢iclu-n bra_â. (îl iau pe cel mic/ copilul în bra_e).

bra_etæ, s.f. " la ~ , bra_ la bra_"

bra_eta [a la ~] (a-la-bra-_e-ta), loc. adv.: s-priimna doi• i a la bra_eta. (se plimbau amândoi la bra_etæ [bra_ la bra_]); N.

brav, adj; bravuræ, s.f. ∅ viteaz; ∅ vitejie, s.f.

bravo! , interj. "exclama_ie de laudæ" ∅ aferim!, interj. ∅ ura! ; ∅ vivat!

aøcolsun! (aø-col-sun!), interj.; înv. bravu! (bra-vu!), interj.; pop. bravo! (bra-vo!), interj.; N.

brazdæ, -e, s.f. "rând de semænæturæ" "rând, dungæ la _esut" "brazdæ" "brazdæ, rând; dungæ ♦ " ∅ rând*, s.n. "câmp nesemænat" "omul care e în capul brazdei, la lucru"

urdinu, -¢i (ur-dinu, /-di¢i), s.m. (1): bâgai doi urdi¢i di praøi. (am pus douæ brazde de praz); adrai unâ ur§âturâ lungâ cu optu urdi¢i. (am fæcut o urzealæ lungæ cu opt brazde/ dungi).

brazdâ, -i (braz-dâ, /-di), s.f. (1): brazdi di lilici (brazde de flori). aradhâ *, s.f.: bâgæ doauâ aræ§ di _eapâ. (a pus douæ rânduri de ceapæ); � _âsui chilimi cu aræ§. (am _esut covor cu rânduri/ dungi).

vragu, -uri (vragu, vra-guri), s.n. (1): vraglu easti câmpu _i nu fu nica siminatu. (~ este câmpul ce nu a fost încæ semænat).

arâdharu, -i (a-râ-dharu, /-dhari), s.m. (1): arâdharlu-i tu frâmtea a_iloru _i sapâ i seaminâ aradha. (bræzdarul este în fruntea celor ce sapæ sau seamænæ rândul/ brazda).

brazilian, -æ, s., adj. "din Brazilia"

Brazileanu, -ni; -nâ, -ni (bra-zi-leanu, /-leani; /-lea-nâ, /-ni), s.m.f. (1,1), adj (4a); N.

buzunæraø

145

bræcace, -i, s.f. "cældare de aramæ" "bræcace micæ; cældæruøæ"

brâgaci, -æci (brâ-ga-ci, /-gæci), s.f. (6a): brâgacea-i di bâcâri, cuvælu, gâleata, câldarea suntu di tiniche. (bræcacea-i din aramæ, ~ , gæleata, cældarea sunt din tinichea/ tablæ); v a r. ræsp. bârgaci.

brâgâcicâ, -_i (brâ-gâ-ci-câ, /-ci_i), s.f. (6a): yini preftulu cu brâgâcica. (vine preotul cu cældæruøa [de Boboteazæ]); v a r. ræsp. bârgâcicâ.

bræcinar ∅ baier*, s.n. "øiret de _inut izmenele" " ~ "

bairu *, s.n. prâcâzonu, -oani (prâ-câ-zonu, /-zoa-ni), s.n. (2): zmeanâ ligatâ cu pârcæzonu, nu cu lasticu. (izmanæ legatæ cu bræcinar, nu cu elastic); v a r. ræsp. pârcâzonu.

brædet, -uri, s.n. "loc cu mul_i brazi"

brâdetu, -uri (brâ-detu, /-de-turi), s.n. (1): locu cu brâdetu multu.

bræ_aræ, -i , s.f. "bijuterie pentru încheietura mâinii"

biligicâ, -_i (bi-li-gi-câ, /-gi_i), s.f. (6a): ari biligi_i di malamâ, di-asimi, di bâcâri ø. a. (sunt bræ_æri de aur, de argint, de aramæ etc.); v a r. ræsp. bilingicâ.

[bræ_at ], s. "lungimea cuprinsæ între cele douæ bra_e întinse"

brâ_atu, -ti (brâ-_atu, /-_a-ti), s.n. (2): Gr. Aut.: mama lucra/ arca câti 5-6 brâ_ati di tantelâ-n §uuâ. (mama lucra/ fæcea [lit. arunca] câte 5-6 ~ de dantelæ pe zi); MUR., 66: arucâ bræ_ate (aruncæ/ mæsoaræ [øi lucreazæ] ~ ); (cf. fr. brasse, envergure).

bræ_iøor, -e, s.n. "bra_ de copil"

brâ_icu, -_i (brâ-_icu, /-_i-_i), s.n. (2); v a r. brâ_uøu, -i; brâ_uøcu, -ti; dim.

bræzda, vb. "a face brazde" ∅ ara, vb.

avruguescu, -iri, -ii, -itâ (a-vru-gu-es-cu, /-i-ri, /-ii, /-i-tâ), vb. (4a): omlu avrugueaøti agrulu/ lu-airâ. (omul bræzdeazæ ogorul/ îl aræ); v a r. învragu.

bræzdar, -e, s.n. "fierul plugului" ∅ brazdæ (cel ce face ~) "bræzdar" " ~ "

vomirâ, -i (vo-mi-râ, /-ri), s.f. (1): vomirâ easti zboru latinescu, va s-§âcâ 'herlu di aratru'. (~ este cuvânt latinesc, vrea sæ zicæ/ înseamnæ 'fierul plugului').

inie, -i (i-ni-e, /-nii), s.f. (6b); reg.; r a r. meøu, -i (meøu, meøi), s.m. (1); reg.; r a r.

bræzdare, s.f.vb. (bræzdat, s.n.vb.) "faptul de a bræzda"

avrugueari (a-vru-gu-ea-ri), s.f.vb. (6a): ti avrugueari nu-lu avruguirâ tutu agrulu. (de bræzdat nu l-au bræzdat tot ogorul); v a r. învrâgari.

brâglæ ∅ bârglæ, s.f. brâncæ, s.f. "boala erizipel" ∅ blândæ, s.f.

focâ, s.f.sg.t. (1): easti lân§itu di focâ/ ari focâ. (este bolnav de brâncæ/ are brâncæ/ erizipel).

brânci, (a da ~), s.m. "a da un ghiont, ∅ împinge, vb.

pingu, -uti (pin-gu, /-gu-ti), s.n. (1): cara-¢i deadi unu pingu! (când mi-a dat [un] brânci/ m-a îmbrâncit!).

brânduøæ, -e, s.f. "floare de primævaræ/ de toamnæ"; "øofran"

crocu (crocu), s.m. (1): croclu-i floari galbinâ i vinitâ (' ~ ' este o floare galbenæ sau vânætæ); 'crocu' easti zboru latinescu. (' ~ ' este cuvânt latinesc).

lilinghi, ~ (li-lin-ghi, ~ ), s.f. (9); reg.; r a r. brânzæ, s.f. ∅ caø, s.n. brânzærie ∅ cæøærie, s.f.

butelie

146

brânzi, vb. "a se tæia/strica laptele" "a se strica o rela_ie, a se supæra ♦ " "a acidula laptele" ∅ tæia, tæiere, tæiat brânzit, -æ, adj. "care s-a tæiat/brânzit" "supærat ♦ "

asta• iu, astâ•eari, -ai, -atâ (as-ta• iu, as-tâ-•ea-ri, /-•eai, /-•eatâ), vb. (1a) r/t: → r: si-astâ•e laptili. (s-a tæiat/ brânzit/ stricat laptele); � nu li-au ghini, si-astâ•earâ! (nu sunt bine [= în rela_ii bune], s-au stricat); � _i-ari bârbat-tu, si-astâ•e?! (ce are bærbatu-tæu, s-a 'brânzit' [= s-a supærat, nu-i în toane bune]?!); → t: lu-astâ•eai laptili cu limo¢i, ti fiticâ. (l-am brânzit/ acidulat laptele cu læmâie, pentru feti_æ)

astâ•eatu, -_; -tâ, -ti (as-tâ-•eatu, /-•ea_; /-•ea-tâ, /-ti), adj. (4a): lapti astâ•eatu. (lapte tæiat, brânzit); � easti astâ•eatu ¢iclu øi-nu va s-mâcâ. (este supærat cel mic øi nu vrea sæ mænânce).

brâu, -e/ -uri, s.n. "fâøie de lânæ purtatæ în jurul mijlocului" ∅ [dezbrâna*], vb. ∅ descinge, vb. "cerc de butoi"; "genera_ie" "deosebire între genera_ii" "seleaf, centuræ de piele pentru tutun/pistol/ gloan_e" "brâu, chimir* ♦ "

brânu, -i (brânu, brâ-ni), s.n. (2): auøi• i bâga brânu di lânâ la mesi. (moøii puneau brâu de lânæ la mijloc); vini øi s-dizbrânæ*/ ø-lu scoasi brânlu trâ-oarâ. (a venit øi s-a 'dezbrânat'/ øi-a scos brâul repede); � butea ari brâni di heru. (butia are brâie de fier); �fig.: avemu trei brâni di pref_â-n casâ. (avem trei genera_ii de preo_i în casæ); � e x p r.: a _ia _-adarâ brânlu, a¢ia-¢i herbu grânlu. (_ie î_i fac brâul, mie îmi fierb grâul/ coliva); v a r. ræsp. bârnu.

sileafi, silehi (si-lea-fi, /-lehi), s.f. (6a): sileafea-i di cheali — ti tâtumi/ pâra§/ arivoli/ gugoaøi — , brânlu-i di lânâ. (centura e de piele — pentru tutun/ bani/ pistol/ gloan_e — , brâu-i de lânæ).

chimeri *, s.f.

bre! , interj. "mæi ♦ "; "tiii!" (admira_ie) "bre! (færæ val. pej.)", "tu" ∅ mæi!; ∅ fæ!, interj. "bre! (apel.) "

bre ! (bre), interj.: bre ficioru, av§â aoa! (bre, bæiete, auzi aici!); bre-bre-bre!, _i muøutea_â! (~ !, ce frumuse_e!); v a r. vre! / re! .

more/ ore/ mori! (mo-re / o-re / mori), interj.: more frate/ dado / soræ! (tu frate/ mamæ/ soræ); v a r. reg., moi : moi lai munte!(mæi munte).

ee! (e-e), interj.: ee!, vi_ine! (bre, vecine!); irev. breaslæ, -e, s.f. "grup social; asocia_ie" ∅ meserie, ramuræ, s.f. "meserie"

isnafi, -æhi (is-na-fi, /-næhi), s.f. (6a): himu unâ isnafi doi• i.(suntem [de] o breaslæ amândoi); � tu isnafea a noastrâ nu-ari oami¢i furi. (în grupul nostru [social] nu sunt oameni ho_i).

rufeti, -_ (ru-fe-ti, /-fe_), s.f. (6a); reg. breaz, -æ, adj. "(cai/câini) cu o patæ albæ" ∅ barzæ*, s.f. "a-l recunoaøte ca pe un cal breaz!"

bar§u* , adj.: eh! bar§ulu! [= mutrea la elu, bar§ulu!] (ei, breazul! [= uitæ-te la el, breazul!); r a r.; (?).

ba• iu, -• i; -li, ~ (ba• iu, ba• i; ba-• i, ~ ), adj. (3c): câ¢i ba• i (câini breji); � e x p r.: s-cunoaøti ca unu calu ba• iu. (se cunoaøte ca un cal breaz).

breslaø, -i, s.m. "om dintr-o breaslæ"

isnafci, -ea§ (is-naf-ci, /-cea§), s.m. (3); reg.

bretele, s.f. pl.t. " ~ "fâøii de elastic"

tiranti (ti-ran-ti), s.f. pl.t. (1): ari bârba_ _i nu poartâ curauâ, ma au tiranti, s-lâ _ânâ pantalonili. (sunt bærba_i ce nu poartæ curea, dar au

(de sus_inut pantalonii) bretele, sæ le _inæ pantalonii); v a r. tot de pl.: tiræn_â /-§â. brevet, -e, s.n. "certificat"; ∅ firman, s.n. "brevet"

birati, -æ_ (bi-ra-ti, /-ræ_), s.f. (6a): Stavrulu ari birati di hrisihu. (Stavru are brevet de argintar); înv.

brevetu, -i (bre-vetu, /-ve-ti), s.n. (2); N.

buzunæraø

147

briant, -æ, adj. "strælucit"; ∅ briliant, s.n.

briliantu, -_â; -tâ, -ti (bri-li-an-tu, /-_â; /-tâ, /-ti), adj. (4a): ficiorlu eara briliantu la øcoalâ. (bæiatul era briant la øcoalæ); N.

briceag, s.n. ∅ custuræ, s.f.

brichetæ, -e, s.f. "mic aparat de aprins _igærile/focul"

brichetâ, -i (bri-che-tâ, /-ti), s.f. (1): cu bricheta si-aprindu _iyærili.(cu bricheta se aprind _igærile); N.

brici, -uri, s.n. " 'cu_it' de bærbierit" ∅ bærbieri, vb. "brici"

cusurafi, -æhi (cu-su-ra-fi, /-ræhi), s.f. (6a): Gr. Aut.: tata s-sursea cu cusurafea. (tata se bærbierea cu briciul); PREFTI, 35, poet.: Bra_â cusuræhi. (bra_e briciuri); v a r. xurafi; FE (ambele).

surafi, -æhi (su-ra-fi, /-ræhi), s.f. (6a): birberlu surseaøti cu surafea. (bærbierul bærbiereøte cu briciul).

bridge, s.n. "joc de cær_i"

bridge (bridge), s.n.: bridgelu easti unu giocu cu hârtæchi. (bridge-ul este un joc de cær_i); N.

briliant, -e , s.n. "diamant ølefuit" ∅ briant, adj.

briliantu, -i (bri-li-an-tu, /-ti), s.n. (2): briliantulu easti yeamandu/ diamantu cu multi fa_â. (briliantul este un diamant cu multe fe_e); N.

britanic, -æ, adj. "locuitor din Marea Britanie"

britanicu, -ci; -câ, -ci (bri-ta-nicu, /-nici; /-câ, /-ci), s.m.f. (1,1), adj. (4a): Britanici• i bânea§â tu Marea Britanie. (britanicii træiesc în Marea Britanie); N.

brizæ ∅ adiere, s.f. brizbiz, -uri, s.n. "perdelu_e la ferestre" "zorzoane"

bizbizu, -uri (biz-bizu, /-bi-zuri), s.n. (1): ari bizbizuri la firi§,pirdea§ ¢i_i, sup_âri. (are brizbizuri la ferestre, perdele mici, sub_iri); � îøi bagâ soi di soi di bizbizuri la fustæ¢i. (îøi pune fel de fel de brizbizuri/ zorzoane la rochii); N.

broascæ, -e, s.f. "batracian'; " ~ râioasæ "ganglion" (la gât sau la sub_ioaræ); "gâlmæ" "privighetoare de baltæ" ∅ scrofulæ, s.f. "broascæ _estoasæ" (lit.: broascæ cu casæ*/ cu samar**)

broascâ, broøti (broas-câ, broø-ti), s.f. (6a): broasca fa_i 'oa-ca-ca, oa-ca-ca!' (broasca face 'oac-oac!'); � broascâ arâ¢ioasâ(broascæ râioasæ); � Gr. Aut.: scoasi broøti sumsoarâ. (a scos broaøte [= ganglioni] la sub_ioaræ); � e x p r., iron.: cântâ ca birbi• iu di-tu baltâ! [= ca broasca: nu cântâ muøatu] (cântæ ca o privighetoare de baltæ [= ca broasca: nu cântæ frumos]); zool.

broascæ cu casâ */ cu sâmaru **, s.f. cp. : broasca cu casâ/ cu sâmaru îøi du_i casa/ sâmarlu cu nâsâ. (broasca _estoasâ îøi duce casa/ samarul cu ea); broasca cu casâ adu_i tihi. (broasca _estoasæ aduce noroc); zool.

"broascæ _estoasæ" "broascæ râioasæ" ∅ râios, adj.

cæthâ, -i (cæ-thâ/ -thi), s.f. (1): CAV., 1120; cæθ æ, cæθ e; v a r. cathâ, cæthi (?); reg.; (< alb.).

jabâ, -i (ja-bâ, /-bi), s.f. (1): jaba easti broascâ jibâcoasâ. (~ este broascæ râioasæ); reg.; zool.

broatec, -i, s.m. "un fel de broascæ" ∅ brotæcel, s.m. ∅ brotæcime, s.f.

broaticu, -_i (broa-ticu, /-ti_i), s.m. (1): broaticlu tutu broascâ easti! (broatecul tot broascæ este!); zool.

bafâ, -i (ba-fâ, /-fi), s.f. (1): bafa easti broaticu ma mari. (~ este un broatec mai mare); zool.

broboadæ, -e, s.f. "basma ♦ de lânæ"; ∅ øal

bruboadâ, -i (bru-boa-dâ, /-di), s.f. (1); reg.; r a r.

brocart, -uri, s.n. "_esæturæ de mætase cu fir ♦ aurit/argintat"

curaze, -ea§ (cu-ra-ze, /-zea§), s.m. (3): curazelu-i sirmâ _âsutâ cu hrisafi. (brocartul este mætase _esutæ cu fir aurit/ argintat); fustani di curaze. (rochie de brocart).

butelie

148

broda, vb. "a lucra înflorituri cu acul" ∅ brodat, adj.

chindisescu, -iri, -ii, -itâ (chin-di-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4b), t : featili chindisescu cu aclu câmeøi, pi_eti, misæ•i, câpiti¢i di hase ø.a. (fetele brodeazæ cæmæøi, øervete, fe_e de masæ, cæpætâie [= fe_e de pernæ] din øifon ø.a.).

brodare, s.f.vb. (brodat, s.n.vb.) "faptul de a broda"

chindiseari (chin-di-sea-ri), s.f.vb. (6a): u va multu chindisearea.(îi place mult brodatul); → tu chindiseari nu u trea_i vârnâ. (la brodat nu o întrece nici una).

brodat, -æ, adj. "lucrat cu acul; pictat" "chindisit ♦" (reg.)

chindisitu, -_; -tâ, -ti (chin-di-situ, /-si_; /-si-tâ, /-ti), adj. (4a): bluzâ chindisitâ. (bluzæ brodatæ); � fa_a u-ari ca chindisitâ. (fa_a o are ca chindisitæ/ pictatæ).

broderie, -i, s.f. "lucræturæ cu acul"

chendimâ, -ati (chen-di-mâ, chin-di-ma-ti), s.f. (2): circeafi cu chindimati (cearceaf cu broderii).

brodi ∅ nimeri, vb. bronøitæ ∅ tuse, s.f. bronz, -uri, s.n. "aliaj metalic galben" "a fi tare de cap" "bronz"; ∅ aramæ, tuci, s.

strumciu (strum-ciu), s.n sg.t. (1): hâvani/ monumentu di strumciu (piuli_æ/ monument de bronz); � fig.: Gr. Aut.: capu di strumciu (cap de bronz [tare]/ tare de cap).

bron§u, -uri (bron-§u, /-§uri), s.n. (1); N. bronza ∅ înnegri, vb. broscærime, -i, s.f. "multe broaøte"

bruscami (brus-ca-mi), s.f. sg.t., col. (6a): bruscamea si-arupea di cântari. (broscærimea se rupea de cântat).

broscoi, ~ , s.m. "masculul broaøtei"

brusco¢iu, -i (brus-co¢iu, /-co¢i), s.m. (1): trâ broascâ, brus-co¢ilu-i soari! (pentru broascæ, broscoiul este [ca un] soare).

broscu_æ, -e, s.f. "broascæ micæ"

bruschicâ, -_i (brus-chi-câ, /-_i), s.f. (1); dim.; zool.

broøæ ∅ agrafæ, s.f. broøuræ, -i, s.f. "cærticicæ sub_ire" "filadæ"

afladhâ, -æ§ (a-fla-dhâ, /-flæ§), s.f. (6a); reg. broøurâ, -i (bro-øu-râ, /-øuri), s.f. (1): broøura-i unâ carti ¢icâ øi sup_âri. (broøura-i o carte micæ øi sub_ire); N.

brotæcel, -i, sm.; dim. ∅ broatec, s.m.

bruticuøu, -i (bru-ti-cuøu, -i), s.m. (1); dim.; zool. brutichi_u, -chi_ (bru-ti-chi_u, /-chi_), s.m. (1); dim.; zool.

brotæcime, s.f. "broateci mul_i"

bruticami (bru-ti-ca-mi), s.f. col. (6a): tutâ bruticamea. (toatæ brotæcimea).

brr!, interj. (pentru frig) bârrr!, interj.: brrr! _i-arcoari/ §eru! (brr! ce frig/ ger!). bruma, vb. "a da brumæ, a (se) acoperi cu brumæ" "a cædea bruma"

brumea§â, -ari, -æ, -atâ (bru-mea-§â, /-ma-ri, /-mæ, /-ma-tâ), vb. (1b), 3 sg. unipers.: noaptea aestâ va s-brumea§â/ va s-da brumâ. (în noaptea asta va bruma/ are sæ dea brumæ); ari brumatâ vahi noaptea! (a brumat poate noaptea!).

cadi bruma, loc. vb. 3 sg. : câ§u brumâ asar-noaptea (a cæzut bruma asearæ/ în noaptea trecutæ).

brumar ∅ noiembrie, s. brumat, -æ, adj. "acoperit cu brumæ" "brumat, aburit; înghe_at" "sticlæ ce pare brumatæ"

brumatu, -_; -tâ, -ti (bru-matu, /-ma_; /-ma-tâ, /-ti), adj. (4a):câmpulu easti brumatu; � fig.: geami brumatâ [aburitâ, îng•i_atâ]/ faptâ s-parâ brumatâ. (geam brumat [aburit, înghe_at]/ fæcut sæ paræ brumat).

brumæ, -e, s.f. "zæpadæ-din rouæ înghe_atæ" "lua-te-ar bruma!"

brumâ, -i (bru-mâ, -mi), s.f. (1): câ§u brumâ. (a cæzut brumæ); ARA., 52: Vi¢i ... neaua, hi• ia brumâ•ei øi-al vint. ([a venit ... neaua], fiica brumei øi a vântului); � e x p r., imprec.: s-ti •ea bruma; câ ti lo bruma di ti lo! (lua-te-ar bruma de te-ar lua!).

buzunæraø

149

brumærel, s.m. ∅ octombrie, s.m. brumos, -æ, adj. "cu brumæ" "nelimpede, uøor opac"

brumosu, -oøi; -oasâ, -oasi (bru-mosu, /-moøi; /-moa-sâ, /-si), adj. (4a): noapti brumoasâ, §âli brumoasi (noapte brumoasæ, zile brumoase); � geami brumoasâ, nilimpidâ (geam brumos, nelimpede).

brunet ∅ oacheø, adj. Brusa/ Bursa, n.pr. "oraø în Turcia, unde se trimiteau de_inu_ii"

Brusa (Bru-sa), n.pr.: du-ti Brusa! (du-te la Brusa! [= la moarte!]); — iu-i? — s-dusi ... Brusa! [la draclu/ diparti]. (— unde-i? — s-a dus la ... Brusa!/ la dracu/ departe!).

brusc ∅ deodatæ, adv. brusture, -i, s.m. "plantæ cu frunze mari"

bruøturâ, -i (bruø-tu-râ, /-ri), s.f. (1): bruøturili crescu mæri câtu oili. (brusturii cresc mari cât oile); v a r. broøturu; broøtu; bot.

" brusture; lipan" ∅ lumânæricæ, s.f.

bârde¢i, -i (bâr-de-¢i, /-de¢i), s.f. (9); v a r. burdeni; ?

brusturet , s.n. ∅ ierbærie, s.f.

brut, -æ, adj. "ne(pre)lucrat"

brutu, -_; -tâ, -ti (brutu, bru_; bru-tâ, /-ti), adj. (4a): lucru brutu, nilucratu (lucru brut, nelucrat); heru brutu (fier brut); N.

brutal, -æ , adj. ∅ necioplit, adj.

brutar, -i , s.m. "care face/vinde pâine"

pânaru, -i (pâ-naru, /-nari), s.m. (1): pânarlu fa_i/ vindi pâni.(pânarul/ brutarul face/ vinde pâine).

"brutar"; (la brutar = la brutærie), "brutærie" "brutar"; ∅ cuptor, s.n. "brutar"

ciriparu, -i (ci-ri-paru, /-pari), s.m. (1): ducu tava cu carni la ciriparu/ cireapu s-¢i-u frigâ. (duc tava cu carne la brutar/ cuptor sæ mi-o frigæ); ræsp. furnaru, -i (fur-naru, /-nari), s.m. (1); reg.; v a r. furnagi, -ea§; r a r.

psumæ, -a§ (psu-mæ, /-ma§), s.m. (3); reg.; r a r. brutærie, s.f. ∅ brutar, s.m.

bubæ, -e, s.f. "umflæturæ cu puroi" ∅ græunte*, s.m. "coø pe fa_æ; erup_ie pe corp"; ∅ bubæ*, s.f.

grânu_u *, s.n. : grânu_lu fea_i pro¢i. (buba a fæcut puroi); scoasi/ • i-iøirâ grânu_â pi fa_â/ trupu (a scos/ i-au ieøit bube pe fa_æ/ trup); v a r. ræsp. gârnu_u.

aropanu, -i (a-ro-panu, /-pa-ni), s.n. (2): si-umplu di aropani pi tutu truplu. (s-a umplut de bube* pe tot trupul).

bubos, -æ, adj. "cu bube" ∅ zgæibos, adj. "bubos/cu coøuri pe fa_æ" ∅ boboc, s.m.

grânu_osu, -oøi; -oasâ, -oasi (grâ-nu-_osu, /-_oøi; /-_oa-sâ, /-si), adj. (4a): ficiorlu-i grânu_osu tu fa_â. (bæiatul este bubos pe fa_æ); v a r. ræsp. gârnu_osu.

bubuchiosu, -oøi; -oasâ, -oasi (bu-bu-chiosu, /-chioøi; /-chioa-sâ, /-si), adj. (4a): featâ bubuchioasâ. (fatæ buboasæ).

butelie

150

buboøi , vb. "a se umple de bube/ a se broboni" " ~ / ~ " ∅ bulz, s.m.

arupâne§u, -ari, -ai, -atâ (a-ru-pâ-ne§u, /-na-ri, /-nai, /-na-tâ), vb. (1b), r : si-arupânæ ¢iclu pi trupu, scoasi prucuyi_â. (s-a buboøit cel mic pe trup, a scos pojar). zbul§âne§u, -ari, -ai-, -atâ (zbul-§â-ne§u, /-na-ri, /-nai, /-na-tâ), vb. (1b), r : mi zbul§ânai tutâ tu fa_â. (m-am buboøit toatæ pe fa_æ).

bubui, vb. "a face zgomot repetat" ∅ bubuituræ, s.f.

vrunduseaøti, -iri, -i, -itâ (vrun-du-seaø-ti, /-si-ri, /-si, /-si-tâ), vb. (4b), unipers., i : _i vrunduseaøti aøi? tufechi? bumbunea§â? (ce bubuie aøa? arme? tunæ?).

bubuituræ, -i, s.f. "zgomot ♦ repetat"

vrondu, -uri (vron-du, /-duri), s.n. (1): si-avdi vrondulu a mâcâ-ra§loru. (se aude bubuitura/ zgomotul macaralelor).

bubuli_æ, -e, s.f.; dim. grânu_icu, -_i (grâ-nu-_icu, /-_i-_i), s.n. (2); dim. buburuzæ, -e , s.f. "gærgæri_æ, gândæcel roøu cu puncte negre"" ∅ gânganie, s.f.

pâscâ• i_â, ~ (pâs-câ-• i-_â, ), s.f. (1): PAP., Lit., 191-192:Pæscæ•i_æ, • i_æ, / adu-¢i pîpu_æ,/ pîpu_æ noauæ,/ si-¢i li bag træ Paøti,/ cu oauli aroøi. (buburuzæ ruzæ, adu-mi pantofi, pantofi noi, sæ mi-i pun de Paøti, cu ouæle roøii); iu va si-azboairâ pâscâli_a di pi §eaditu, aclo va ti mâri_! (unde va zbura buburuza de pe deget, acolo te vei mærita!); zool.

bucatæ, -i , s.f. "o parte din ceva" "a se face bucæ_i/frânge" "bucatæ"; ∅ bucæ, s.f. "a se strædui" "a sfâøia" ∅ muøcæturæ, s.f.

bucatâ, -æ_ (bu-ca-tâ, /-cæ_), s.f. (6a): DAN., 154: � nocupa di¢icæ §ada bucæ_i bucæ_i (bærdi_a dumicæ/ sfærâmæ zada bucæ_i, bucæ_i); � unâ bucatâ di pâni (o bucatæ de pâine); � e x p r.: CAR., Litgh., 55, XVIII: _i s-fe_i bucæ_æ træ voi ... (ce se fæcu bucæ_i pentru voi [= care se frânge pentru voi..."]); s-fea_i bucæ_ cându nâ dusimu la e• i. (s-a fæcut bucæ_i [= s-a stræduit] când ne-am dus la ei); � vrea mi facâ bucæ_ cânili! (era sæ mæ facæ bucæ_i/ sæ mæ sfâøie câinele).

"bucatæ" "a se face bucæ_i/sparge" "a sfâøia; a-l face bucæ_i" "caræ-te!" "a se strædui" "bucatæ"

cumatâ, -æ_ (cu-ma-tâ, /-mæ_), s.f. (6a): mâcæ trei cumæ_ mæri di pâni. (a mâncat trei bucæ_i mari de pâine); � s-fea_i cumæ_ fligeana. (s-a fæcut bucæ_i ceaøca); � u fea_irâ cumæ_ gâ• ina câ¢i• i. (au fæcut-o bucæ_i gæina câinii/ au sfâøiat-o); � e x p r.:fæ-ti cumæ_, du-ti di-aoa! (fæ-te bucæ_i [caræ-te!], du-te de aici!); mi feciu cumæ_ ti nâsâ. (m-am fæcut bucæ_i pentru ea [= m-am stræduit mult]).

pârce, -ea§ (pâr-ce, /-cea§), s.m. (3): loai unu pârce di carni. (am

"a sfâøia, a zdren_ui" luat o bucatæ de carne); oaea u fea_irâ pârcea§ câ¢i• i. (oaia au fæcut-o bucæ_i/ au zdren_uit-o câinii).

bucæ, -i, s.f. "îmbucæturæ ♦ " "bucæ de fa_æ/cur/pulpæ de vitæ" ; "coapsæ" "a nu-i pæsa [= a-øi plesni bucile curului]"

bucâ, bu_i (bu-câ, bu_i), s.f. (6a): unâ bucâ di pâni (o îmbucæturæ de pâine); nu bagâ ahâtâ pâni tu unâ bucâ! (nu bæga atâta pâine într-o îmbucæturæ!); � buca di fa_â/ buca di curu/ bucâ di carni [di vacâ]. (buca fe_ii/ a curului/ bucæ de carne [de vacæ]); � î• i trapsi unu gugoøu tu bucâ. (i-a tras un glon_ în coapsæ); � e x p r.: nu-• i creapâ, øi-deadi pi doaulu bu_i di curu cu pæl¢ili! (nu-i pasæ, øi-a dat pe amândouæ bucile curului cu palmele!)

buzunæraø

151

[bucætar, -i ], s.m. (S. nec.) "om care are doar câteva oi [bucæ_i de ~ ]" "de 'bæcætar' " "oaie bæcætæreascæ" [?]

bâcâtaru, -i (bâ-câ-taru, /-tari), s.m. (1): eh, _i-i nâsu, unu bâcâtaru, ari §a_i oi, li _âni ningâ casâ s-li ta• i. (ei, ce-i el, "un bucætar", are [doar] zece oi/ bucæ_i, le _ine pe lângæ casæ sæ le taie!).

bâcâtârescu, -eøti; -eascâ, -eøti (bâ-câ-tâ-res-cu, /-reø-ti; /-reas-câ, /-reø-ti), adj. (3a): oae bâcâtâreascâ. (oaie _inutæ de un 'bæcætar').

bucætar, -æ, s.m.f. "care face mâncare pentru al_ii" "bucætar, -easæ" "bucætæreasæ" "bucætar, -easæ" " bucætar" ∅ mâncare*, s.f.

mayiru, -i; -â, -i (ma-yiru, /-yiri; /-yi-râ, /-ri), s.m.f. (1,1): au mayiru bunu la stratio_, lâ fa_i mâcari bunâ. (au bucætar bun la solda_i, le face mâncare bunæ).

mâyirgi, -ea§; -oa¢i, ~ (mâ-yir-gi, /-gea§; /-gioa-¢i, /- ~ ), s.m.f. (3,9).

mayirisâ, -i (ma-yi-ri-sâ, /-si), s.f. (1). ahci, -ea§; -oa¢i, ~ (ah-ci, /-cea§; /-cioa-¢i, / ~ ), s.m.f. (3, 9): CAV., 563: ahci' ; arh.; inuz.

ghilagi, -ea§ (ghi-la-gi, /-gea§), s.m. (3); ghilagilu fa_i ghelâ*. (bucætarul face mâncare); r a r.

bucætærie, -i, s.f. "cameræ/cæsu_æ unde se pregæteøte mâncarea"

mayiryio, -ea§ (ma-yir-yio, /-yea§), s.m. (3): unu chiro, la Armâ¢i, mayiryiolu lu-avea nafoarâ, tu unâ câsicâ. (odinioaræ, la aromâni, bucætæria era afaræ, într-o cæsu_æ).

bucæ_icæ, -le , s.f. "bucatæ micæ" ∅ muøcæturæ, s.f.

cumâticâ, -ci (cu-mâ-ti-câ, /-ci), s.f. (1): dæ-¢i unâ cumâticâ di caøu. (dæ-mi o bucæ_icæ de caø/ brânzæ); v a r. cumâtici, ~ ;dim.

bucæ_oaie, ~ , s.f. "bucatæ mare (de pâine)" " ~ "

cumâtoa¢i, ~ (cu-mâ-toa-¢i, ~ ), s.f. (9); augm. _opâ, -i (_o-pâ, /-pi), s.f. (1): easti arøini s-ieøi cu _opa di pâni-n cali. (este ruøine sæ ieøi cu bucæ_oiul de pâine în cale/ drum).

xifari,-æri (xi-fa-ri, [csi-fa-ri] /-færi), s.f. (6a): ø-li ta• i xifærili di pâni câtu aroata di moarâ! (øi le taie bucæ_ile de pâine cât roata de)

buchet, -e , s.f. "buchet"; "tufæ de flori (pop.)" ∅ stog*, s.n. "buchet"

tufâ, -i (tu-fâ, /-fi), s.f. (1): IORG., Ant., 38: Lilici ma _-adunai.../ Ø-tufi- tufi li ligai. (ci flori _i-am adunat.../ øi tufe-tufe [= buchete] le-am legat).

stogu * di lilici, s. cp. buchetu, -i (bu-chetu, /-che-ti), s.n. (2); N.

bucium, -e, s.n. "buøtean ♦ de arbore" " ~ "

buciumu, -¢i (bu-ciumu, /-ciu¢i), s.m. (1): aflarâ unu buciumu mari di arburi. (au aflat/ gæsit un bucium/ buøtean mare de arbore).

chitacu, -_i (chi-tacu, /-ta_i), s.m. (1); r a r. bucla, -are, -at ∅ cârlion_a, -are, -at

bucluc, -uri, s.n. "necaz, belea, ghinion"

bucluchi, -i (bu-clu-chi, /-cluchi), s.f. (6a): Gr. Aut.: deadirâ di mari bucluchi. (au dat de mare bucluc).

buclucaø, -æ, s.m.f., adj. "care are [sic!] ghinion/ este ghinionist"

buclucgi, -ea§ ; -oa¢i, ~ (buc-luc-gi, /-gea§; /-gioa-¢i, ~ ), s.m.f. (3,9), adj. (3c): mari buclucgi! (mare buclucaø!); eh, nu-ari tihi, easti mu•eari buclucgioa¢i! (ei, nu are noroc, este muiere buclucaøæ).

butelie

152

bucura, vb. "a sim_i o bucurie" "a bucura pe cineva cu ceva" "a se bucura" "a fi încântat" ∅ face*, vb., ∅ chef**, s. "a se bucura"

bucuru, bucurari, -ai, -atâ (bu-curu, bu-cu-ra-ri, /-cu-rai, /-ra-tâ), vb. (1a) r: BOI., 112: me bucuru forte (mæ bucur foarte); s-bucu-rarâ câ nâ vi§urâ. (s-au bucurat cæ ne-au væzut); CR; (cf. RL).

hârsescu, -iri, -ii, -itâ (hâr-ses-cu, /-si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4b) t/r : → t: voi s-¢i-• i hârsescu pârin_â• i. (vreau sæ-mi-i bucur pærin_ii);→ r : multu mi hârsii câ viniøi. (mult m-am bucurat cæ ai venit); s-hârsi multu di _i vi§u tu Amirichie. (a fost încântat de ce a væzut în America).

facu *chefi **, loc. vb.: fea_irâ chefi tu_ câ ascâparâ di §inirili-mbitâtoru. (s-au bucurat to_i cæ au scæpat de ginerele be_iv).

bucurare , s.f.vb. (bucurat, s.n.vb.) "faptul de a se bucura"

hârseari, (hâr-sea-ri), s.f.vb. (6a): _i hârseari fea_irâ ¢i_i• i! (ce bucurie au fæcut [= avut] micii/ cei mici!); → ti hârseari s-hârsirâ tu_. (de bucurat s-au bucurat to_i).

bucurie, s.f. "stare de mul_umire" "bucurie, fericire" ∅ mul_umire, s.f. "petreceri, nun_i (pl.)" "a veni Sf. Maria-n casæ" (= a veni bucuria) "a nu-l încæpea hainele (de bucurie)" "bucurie/a se bucura" ∅ chef*, s.n.

bucurie, -i (bu-cu-ri-e, /-rii), s.f. (6b): BOÏ., 191: plinu di bucurii.(plin de bucurii); ¢i-adusiøi mari bucurie. (mi-ai adus mare bucurie); CR; (cf. RL).

harauâ, -ei (ha-ra-uâ, /-rei), s.f. (5): _i harauâ øi-_i ghinea_â! (ce bucurie øi ce bine_e!); n-aøtiptæ cu harauâ. (ne-a aøteptat [= primit] cu bucurie); � avumu harei multi anlu aestu. (am avut multe ocazii fericite anul acesta); � e x p r., iron., pl.: hareili cu-ncherdu øi num_âli cu agiutoru! (petrecerile cu noroc øi nun_ile cu ajutor!);nâ vini Stâ-Mâria-n casâ. (ne-a venit Sfânta Maria în casæ [= bucurie mare]); nu lu-ncapu stra¢ili [di harauâ]! (nu-l încap straiele/ hainele [de bucurie]).

chefi *, s.f.: _i chefi va s-facu ma s-cheri pâra§• i! (ce bucurie am sæ am/ ce am sæ mæ bucur dacæ ai sæ pierzi paralele [= banii]!).

bucuros, -æ , adj. "cuprins de bucurie, fericit"; ∅ vioi, adj. "bucuros, fericit, mul_umit" " ~ "

bucurosu, -oøi ; -oasæ, -oasi (bu-cu-rosu, /-roøi; /-roa-sâ, /-si), adj. (4a) adj.: BOÏ., 173: nu este bucuroasæ; hiu bucurosu câ ti cunuscui. (sunt bucuros cæ te-am cunoscut); CR.

hâriosu, -oøi; -oasâ, -oasi (hâ-ri-osu, /-oøi; /-oa-sâ, /-si), adj. (4a): easti hârioasâ niveasta a_ea noaua. (este bucuroasæ/ fericitæ mireasa).

hârsitu, -_; -tâ, -ti (hâr-situ, /-si_; /-si-tâ, /-si-ti), adj. (4a): himu "a nu-l prinde somnul/ a nu-l _ine locul/ a nu-l încæpea casa/ a-i râde inima (de bucurie)"

hârsi_ câ avemu fumea• i bunâ. (suntem bucuroøi/ mul_umi_i cæ avem copii buni); � e x p r.: nu lu-aca_â somnulu/ nu-lu _âni loclu/ nu lu-ncapi casa/ • i-arâdi inima [di hârsitu _i easti]. (nu-l prinde somnul/ nu-l _ine locul/ nu-l încape casa/ îi râde inima [de fericit ce este]); � iron.: • i si fitæ Hristolu-n casâ (i-a fost fætat/ næscut Hristos în casæ); � iron.: em, î• i fitæ yumara! (pæi, i-a fætat mægæri_a! [= mare lucru!]).

budalæ, s.m. ( înv.) "prost; prostænac ♦ "

budâlæ, -a§; -oa¢i, ~ (bu-dâ-læ, /-la§; /-loa-¢i, ~), s.m.f. (3,9): easti mari budâlæ! (este mare prost); budâloa¢ea a_ea!(prostænaca aia!)

budism, s.n. "religie din Asia"

budismu (bu-dis-mu), s.n. (1 sg.): budismulu easti unâ religie di-tu Asie. (budismul este o religie din Asia); N.

budist, -æ, s.m.f., adj. "care crede în Buda"

budistu, -øti; -stâ, -sti (bu-dis-tu, /-diø-ti; /-dis-tâ, /-ti), s.m.f.. (1,1), adj. (4a): Dumni§ælu a budistului easti Buda. (Dumnezeul budistului este Buda).

buzunæraø

153

buf! , interj. puf! , interj.: si-av§â puf! øi-câ§u-n padi. (s-a auzit buf! øi a cæzut jos).

bufet, -e, s.n. "dulap fin ♦ " "(a servi) bufet (rece)"

bufetu, -i (bu-fetu, /-fe-ti), s.n. (2): bufetlu easti unâ dulapi muøatâ di vasi/ pheati. (bufetul este un dulap frumos de vase/ farfurii); �nu bâgæmu measâ, va si-adræmu bufetu, cu mâcari ara_i. (nu bægæm/ punem masæ, vom face bufet, cu mâncare rece), SN; N.

bufni_æ ∅ buhæ, s.f. bufon, s.m. ∅ paia_æ, s.f. ∅ caraghios, s.m.

bufonerie, -i, s.f. ∅ caraghioslâc, s.n.

buget, -e, s.n. "venit pe un an (al unui stat, al unei societæ_i)"

bugetu, -i (bu-getu, /-ge-ti), s.n. (2): bugetlu easti tutâ suma di pâra§ pi unu anu a unui statu etc. (bugetul este toatæ suma de bani pe un an a unui stat etc.); N.

buhæ, -e, s.f. "bufni_æ, pasære ræpitoare de noapte" "nemiøcat, prost"

bufu, buhi (bufu, buhi), s.m. (1): buflu veadi noaptea. (bufni_a/ buha vede noaptea); � e x p r.: _i stai ca bufu?! (de ce stai ca o bufni_æ [= nemiøcatæ]?!); v a r. bufâ, bufi, s.f.; zool.

buiestraø, -i, s.m. "(cal) ce merge în buiestru"

arivanli, -i; -e, -i (a-ri-van-li, /-lii; /li-e, /-lii), adj. (3d) calu arivanli/ iapâ arivanlie (cal) buiestraø/ (iapæ) buiestraøæ); v a r. arivanlitcu, (4a).

buiestru, s.n. "mers în paøi egali/ pe aceeaøi parte, al cailor"

arivani, -æ¢i (a-ri-va-ni, /-væ¢i), s.f. (6a): aestu calu ari arivani bunâ. (calul acesta are buiestru bun); CUT., 430: Alâgæri di a¢i, arivane. (alergæri de ani, în buiestru); � e x p r.: callu bitrânu nu si-n-vea_â arivani. ([pe] calul bætrân nu-l înve_i buiestrul); v a r. arâvani.

buimæci, -ire, -it ∅ ame_i, -ire, -it

bujor, -i, s.m. "floare de grædinæ/câmp, mare, albæ/roz/roøie"

bujoru, -i (bu-joru, /-jori), s.m. (1): bujorlu, lilici mari, aroøi (bujorul, floare mare, roøie); � fig.: unu bujoru di featâ. (un bujor de fatæ);bot.

bulæ ∅ bæøicæ, s.f. bulb ∅ ceapæ, s.f.

bulboanæ, -e, s.f. "vârtej ♦ "

viro, -a§ (vi-ro, /-ra§), s.m. (3): s-nicæ tu viro. (s-a înecat în bulboanæ).

bulbuc, s.n. ∅ bæøicæ, s.f.

bulbuca, vb. "a se umple/ îngræøa la fa_æ"

îmbulbuche§u, -ari, -ai, -atâ (îm-bul-bu-che§u, / -bu-ca-ri, /-cai, /-ca-tâ), vb. (1b) r : si-mbulbucæ tu fa_â. (s-a umplut/ s-a îngræøat la fa_æ); ?; (cf. DDA, s.v. mbulbukedzu).

bulbucat, -æ, adj. "cu ochii ieøi_i afaræ" ∅ ieøit*, adj.

îmbulbucatu, adj. (4): cu oc• i• i-mbulbuca_ (cu ochii bulbuca_i); DN.

iøitu *, adj.: oc• i iøi_ ca di broascæ (ochi ieøi_i [afaræ] ca de broascæ); DN.

bulevard, -e, s.n. "stradæ largæ, mærginitæ de arbori"

bulevardu, -i (bu-le-var-du, /-di), s.n. (2): bulevardulu-i cali largâ, tu câsâba§, mâr§initâ di po¢i. (bulevardul e o cale largæ, în oraøe, mærginitæ de pomi); N.

butelie

154

bulgar, -(oaic)æ, s., adj. "originar din Bulgaria" "care _ine de Bulgaria" "încæpæ_ânat/tare de cap" "aromân din Bulgaria" "bulgar" (por.) " ~ " (por.)

Vuryaru, -i; -â, -i (vur-yaru, vur-yari; vur-ya-râ, /-ya-ri), s.m.f. (1,1), adj. (4a): → s.: elu, Vuryarlu, easti di-tu Vuryârie, ea, Vuryara, easti di-tu Grâ_ie. (el, bulgarul, este din Bulgaria, ea, bulgæroaica, este din Grecia); → adj.: Toda ari mu•eari vuryarâ.(Toader are so_ie bulgæroaicæ); � e x p r.: capu di Vuryaru (cap de bulgar [= tare de cap]).

vuryâreanu, -¢i; -næ, -ni (vur-yâ-reanu, -/rea¢i; /-rea-nâ, /-ni), s.m.f. (1,1), adj. (4a): la Dima suntu [Armâ¢i] Vuryârea¢i, nu Sârbea¢i. (alde Dima sunt aromâni din Bulgaria, nu din Serbia).

ocanu, -¢i; -nâ, -ni (o-canu, /-ca¢i; /-ca-nâ, /-ni), s.m (1); por. Øopu, Øopea¢i (Øopu, Øo-pea¢i), s.m. (5); por.

Bulgaria , s.f. n.pr. "stat în sudul Dunærii" "Bulgaria"

Vuryâria (Vur-yâ-ri-a), s.f. n.pr. art.: mul_â Armâ¢i, _i-øi §âcu 'Yrâmuste¢i', bânea§â tu/ suntu di-tu Vuryârie. (mul_i aromâni, ce-øi zic 'græmosteni', træiesc în/ sunt din Bulgaria).

Bulgaria (bul-ga-ri-a), s.f.; N. bulgær, -i, ∅ rogoz, s.n. "'ghem' de pæmânt, ierbos"

zvolu, -uri (zvolu, zvo-luri), s.n. (1); v a r. zvolaru, -ri, s.n., zvularu, -i; → s.m. (z)vu•earu, -i, s.m.

bulgæresc, -æ, adj. "de bulgar" "limba bulgaræ; bulgara"

vuryârescu, -eøti; -eascâ, -eøti (vur-yâ-res-cu, /-reø-ti; /-eas -câ, /-eø-ti), adj. (3a): portu/ yinu vuryârescu (port/ vin bulgæresc); →s.f. art.: vuryâreasca : ~ u øtie ghini. (bulgara o øtie bine).

bulgæreøte , adv. vuryâreaøti (vur-yâ-reaø-ti), adv.: zburaøti ~ . (vorbeøte ~ ). bulgærime, s.f. "mul_i bulgari"

vuryârami (vur-yâ-ra-mi), s.f. (6a): avea aclo vuryârami, armânami, di tu_. (erau acolo bulgærime, aromânime, din to_i).

bulgur, s.n. "grâu fiert, uscat, zdrobit;

bulgur, -i (bul-guru, /-gu-ri), s.n. (2): bulgurlu easti grânu hertu, uscatu, zdruminatu _i s-hearbi ca peturili. (bulgurul este grâu fiert,

un fel de arpacaø" "mâncare din ~ "

uscat, zdrobit, ce se fierbe ca iofcalele); adræmu ti mâcari blâguru. (am fæcut de mâncare bulgur.); v a r. ræsp. blâguru.

bulinæ, -e , s.f. "doctorie (în capsule)" "cercuri imprimate "

bulinâ, -i (bu-li-nâ, /-ni), s.f. (1): •eau unâ bulinâ ti capu. (iau o bulinæ pentru [durere de] cap); � fustani albâ cu bulini læi (rochie albæ cu buline negre); N.

bulion, s.n. ∅ roøie, s.f. buluc, -uri , s.n. "mul_ime, græmadæ ♦ "

buluchi, -i (bu-luchi, /-luchi), s.f. (6a): avea buluchi di oami¢i la bisearicâ. (era buluc de oameni la bisericæ); v a r. biuluche, CÂNDR., N., 31: nâ biuluche di fumea•e (o mul_ime de copii).

bulz, -uri , s.n. "cocoloø" (de caø) "bulz de nea" "a se buboøi* ♦ " (pe fa_æ/pe corp) "bulz de tærâ_e"

zbul§u, -uri (zbul-§u, /-§uri), s.n. (1): zbul§u di caøu (bulz de caø/ brânzæ); � poet., CAR, Stih., 10: hi•ea-¢i, birbicuøa-¢i, / zbul§lu-a meu di neauâ, / oc• iu di mâr§eauâ. (fia-mi, berbecuøa-mi, / bulzul meu de nea, / ochiul de mærgea... ).

zbul§âne§u * : si zbul§ânæ tu fa_â. (s-a buboøit pe fa_æ). gumo•iu, -oa• i (gu-mo• iu, /-moa-• i), s.n. (2): ti câ¢i, adræmu gumoa• i di târ_â. (pentru câini, facem bulzi de tærâ_e); reg.

bum, bum! , interj. (pentru zgomotul puøtilor)

bam-bum! (bam-bum) , interj.: si-avdu tufechili cumu tragu/ cumu-s-ducu: bam-bum! (se aud puøtile cum trag/ cum se duc [întruna]: bum, bum!).

buzunæraø

155

bumbac, s.m. "plantæ textilæ, cu fructe ce fac un puf alb" "material de bumbac"" "vatæ"

bumbacu, [-uri ] (bum-bacu, /-ba-curi), s.n. (1): bâgarâ bumbacu multu aestu anu. (au bægat/ pus/ semænat bumbac mult în acest an); � câmeaøi di bumbacu (cæmaøæ de bumbac); � stau cu bumbacu tu urec• i. (stau cu vatæ în urechi); v a r. bâmbacu.

bumbæcar, -i , s.m. "care lucreazæ/vinde bumbac"

bumbâcaru, -i (bum-bâ-caru, /-cari), s.m. (1): bumbâcarlu bagâ/ lucrea§â/ vindi bumbacu. (bumbæcarul pune/ lucreazæ/ vinde bumbac); v a r. bâmbâcaru.

bumbæcærie, -i, s.f. "loc cultivat cu bumbac/ unde se prelucreazæ ~ "

bumbâchie, -i (bum-bâ-chi-e, /-chii), s.f. (6b): bumbâchia easti loclu siminatu cu/ iu s-lucrea§â bumbacu. (bumbæcæria este locul semænat cu / unde se lucreazæ bumbac).

[bumbæcos, -æ ], adj. "material de bumbac, de calitate inferioaræ"

bumbâcosu, -oøi; -oasâ, -oasi (bum-bâ-cosu, /-coøi; /-coa-sâ, /-coa-si), adj. (4a): pân§â bumbâcoasâ (pânzæ bumbæcoasæ); v a r. ræsp. bâmbâcosu.

bumerang, -uri, s.n. "armæ de lemn îndoit, la bæøtinaøii din Australia"

bumerangu, -uri (bu-me-ran-gu, /-guri), s.n. (1): lemnu-armâ, niheamâ-nduplicatu, _i yini nâpoi, ma nu-agudeaøti avinaticlu. (lemn-armæ, uøor îndoit, ce vine înapoi, dacæ nu loveøte vânatul); N.

bun, -æ, s.m.f., adj. "care are calitæ_i" (om ~) "vreme bunæ, frumoasæ" "bun de guræ" "cel bun" "sænætos" "frumos"

bunu, -¢i; -nâ, -ni (bunu, bu¢i; bu-nâ, /-ni), s.m.f. (1,1), adj. (4a): → adj.: easti [omu] bunu, suntu [ficiori] bu¢i. (este [om] bun, sunt [copii] buni); chirolu-i bunu. (vremea-i bunæ); � easti bunâ di gurâ.(este bunæ de guræ); → s.m. art.: di bunlu vârnu nu fu§i. (de cel bun nu fuge nimeni); bu¢i• i moru ma ninti. (cei buni mor mai întâi); � easti bunâ , s-fea_i ghini. (este sænætoasæ, s-a fæcut bine); � easti ma bunu di cându slâghi. (este mai frumos de când a slæbit); � cusurinu bunu

"vær bun" "lucrul bun" "toanæ bunæ" (în formule de salut): "bunæ ziua/seara etc." "bun gæsit!"; "ceea ce nu este bun" "bun; deplin, reuøit" "cale bunæ/reuøitæ!"

(vær bun/primar); → s.f. sg. art.: buna-i bunâ. (ce e bun/ lucrul bun e bun! [ce sæ mai vorbim!); ast⧠nu-i pi buna/ nu-i tu bunili..(astæzi nu e pe [toana] cea bunæ/ în cele bune); � e x p r.: bunâ [-vâ] §uua/ oara/ seara. (bunæ[-væ] ziua/ ceasul/ seara!); bun-dimnea_a!; noapti bunâ! (noapte bunæ!); oarâ bunâ! (la revedere!); ghini ti-aflai! (bun gæsit!); si-• i hibâ ti bunu, câ multu arâsi! (sæ-i fie a bine [= mæcar de i-ar fi bine], cæ mult a râs!).

nibunu, nibunâ s.m.f., adj., id.: : aestu-i nibunu [lucru]. (æsta nu e bun lucru); → s.f. art.: nibuna nu-i bunâ. (lucrul ce nu e bun nu e bun).

ambaru, -i; -â, -i (am-baru, /-bari; /-ba-râ, /-ri), adj.: §uua-mbarâ s-veadi di dimnea_â. (ziua bunæ se vede de diminea_æ); � e x p r.: hai, cali-mbarâ! (hai, cale bunæ!).

Bunavestire , s.f. n.pr. "særbætoarea vestirii naøterii Domnului"

Vanghilizmo (van-ghi-liz-mo), s.m. sg.t. (3): Vanghilizmolu easti tu 25 di mar_u. (Bunavestire/ Blagoveøtenia este la 25 martie).

bunæoaræ, adv. "de exemplu"

bunâoarâ, adv.: tini, bunâoarâ, øtii si-mplâteøti? (tu, bunæoaræ, øtii sæ împleteøti?).

bunæ øtiin_æ , s.f. "øtire* ♦", "cu øtire"

bunâ-øteari * (bu-nâ-øtea-ri), s.f.cp. sg.t. (6a): u fea_i cu bunâ-øteari. (a fæcut-o cu bunæ øtiin_æ.).

butelie

156

bunætate, -i, s.f. "calitatea de a fi bun" "acte de bunætate" "bunætate; beløug" "lucruri bune (materiale); bunætæ_i" "a face bunætæ_i cu sacul"

bunâtati, -æ_ (bu-nâ-ta-ti, /-tæ_), s.f. (6a): • i si veadi bunâtatea pi fa_â. (i se vede bunætatea pe fa_æ); � unâ bunâtati di omu, fea_i multi bunâtæ_. (o bunætate de om, a fæcut multe bunætæ_i.).

bunea_â, -e_ (bu-nea-_â, /-ne_), s.f. (6a): tu Amirichie easti bunea_â mari/ ari bune_. (în America este bine_e/ beløug mare); � adusi pi measâ soi di soi di bune_. (a adus pe masæ fel de fel de bunætæ_i); � e x p r .: adræ bune_ cu saclu [multi]. (a fæcut bunætæ_i cu sacul [= multe]); bunea_a _i u fa_i totâna si-u ta_i.(bunætatea ce o faci totdeauna sæ o taci [= sæ nu o dezvælui]); v a r., CAR., Litgh., 53, XVI, XXI: buna_a , s.f. art.

bunævoie , s.f. "ini_iativæ proprie"

���� e x p r.: di la mini : aestâ u feciu di la mini/ câ vrui mini. (asta am fæcut-o de la mine/ cæ am vrut eu).

bunævoin_æ, s.f. "îngæduin_æ"

bunâ-vreari (bu-nâ-vrea-ri), s.f.cp. sg.t. (6a): cu bunâ-vrearea fa_i multi. (cu bunævoin_a faci multe); tuti s-facu cu bunâ-vrearea alu Dumni§æ. (toate se fac cu bunævoin_a lui Dumnezeu); DN.

bundæ, -e, s.f. "hainæ îmblænitæ"

bundâ, -i (bun-dâ, /-di): øi-bâgæ bunda cu cheali. (øi-a pus bunda cu piele/ blanæ).

bunic, -i, s.m. "tatæl tatælui/mamei" "bunic" ∅ moø, ∅ stræmoø, s.m. "bunic vitreg"

papu, pachi (papu, pachi), s.m. (1): paplu øi-_âni nipotlu pi §inuc• i. (bunicul îøi _ine nepotul pe genunchi); → s.m. + adj. pos.: pap-¢iu/ -tu/ -su (bunicæ-miu/ -tu/ -su).

totu, totea¢i (totu, to-tea¢i), s.m. (5); reg. parapapu, -chi (pa-ra-papu, pa-ra-pachi), s.m. (1): parapaplu nu-i papu di sân§i. (bunicul vitreg nu este bunic de sânge).

bunicæ, -i, s.f. "mama tatælui/mamei" "bunicæ-mea/-ta/-sa" ∅ babæ, s.f.; ∅ dadæ, s.f.

mae, mæi (ma-e, mæi), s.f. (6b): MUR, 15: [grailu armânescu] ... sbor _e-avdzâi dit gur' a paplui øi-ali mae. ([graiul aromânesc]... cuvânt ce am auzit din gura bunicului øi a bunicii); → s.f. + adj. pos.: mai-mea/ mai -ta/ mai-sa (bunicæ-mea/ -ta, /-sa): _i fa_i mai-ta? (ce face bunicæ-ta?).

bunicu_æ, -e , s.f. "mæi_æ" (hip.)

mâicâ, -_i (mâ-i-câ, /-_i), s.f. (1): multu u voi mâica! (o iubesc mult pe mæi_a); hip.

buniøor, -æ, adj. "bunicel" "blând* ♦ "

bunøoru, -ori; -oarâ, -oari (bun-øoru, /-øori; /-øoa-râ, /-ri), adj. (4a): avea aveari bunøoarâ. (avea avere buniøoaræ).

bunacu *, adj.: featâ bunacâ (fatæ bunæ/ blândæ); v a r., Gr. Aut.: bunaøcu.

burduf, -uri, s.n. "sac din piele de _ap, de pus caøul fræmântat" ∅ foale, s.n. "burduf"; ∅ piele*, s.f. "burduf"

utru, u_ri (u-tru, u-_ri), s.m. (1): apa/ yinlu s-_ânea unâoarâ tu u_ri di cheali di _apu tumsâ øi øu_âtâ anapudha. (apa/ vinul se _inea odinioaræ în burduf de piele de _ap tunsæ øi sucitæ pe dos); 'utru' easti zboru latinescu. ('utru' este cuvânt latinesc); � e x p r., iron.: di cheali di porcu i di câni... utru nu s-fa_i! (din piele de porc sau de câine... burduf nu se face!).

cheali *, s.f.: caøu bâgatu tu cheali (caø [= brânzæ] pus în piele). vâtâlahu, -i (vâ-tâ-lahu, /-lahi), s.m. (1); reg.

burduhænos, -æ, adj. ∅ foaleø, adj. ∅ pântecos, adj.

buzunæraø

157

burduøel, -e , s.n. "burduf mic"; ∅ foale, s.n. "burduøel" ∅ pielicicæ*, s.f. "burduøel" " ~ , sæcule_"

fu• icu, -_i (fu-• icu, /-• i_i), s.m. (1): unu fu• icu di caøu. (un burduøel de caø [= brânzæ]).

chili_â *, s.f.: adusi unâ chili_â di caøu. (a adus o pielicicæ [= burduøel] de caø); v a r. chilicu, s.n.

târvaciu, -i (târ-vaciu, /-va-ci), s.n. (2); reg. zbârnicu, -_i (zbâr-nicu, /-ni-_i), s.n. (2): PAD., 2, 82: pæne di zbærnicu (pâine din burduøel); reg. (Aminciu).

burduøi, vb. "a pune brânza la burduf/foale ♦ "

înfo• iu, înfu•eari, -ai, -atâ (în-fo• iu, în-fu-•ea-ri, /-•eai, /-•ea-tâ), vb. (1a), t: lipseaøti si-nfu•emu caølu. (trebuie sæ burduøim/ sæ punem în foale caøul [= brânza]).

∅ dezburduøi*, vb. disfo• iu *, vb.: va s-disfu•emu unu fo• iu. (o sæ dezburduøim un foale).

burduøire, s.f.vb. (burduøit, s.n.vb.) "faptul de a burduøi" ∅ dezburduøire*, s.f.vb. "începerea unui burduf"

înfu•eari (in-fu-•ea-ri), s.f.vb. (6a): va-nfu•eari caølu. (trebuie burduøit caøul); → ti-nfu•eari lu-nfu•emu. (de burduøit l-am burduøit).

disfu•eari *, s.f.vb.: va disfu•eari unu fu• icu/ utru/ fo• iu. (trebuie dezburduøit/ început un burduøel/ burduf).

burduøit, -æ, adj. "pus la burduf" ∅ dezburduøit*, adj.

înfu•eatu, -_; -tâ, -ti (în-fu-•eatu, /-•ea_; /-•ea-tâ, /-ti), adj. (4a):caøu înfu•eatu di doi a¢i. (caø [= brânzæ] burduøit de doi ani).

disfu•eatu *, adj. burete, -i, s.m. "ciupercæ ♦ (în gen.)" "ciupercæ comestibilæ" " ~ veninoasæ" "burete de mare" "pufos ca un burete" "a spæla/øterge cu buretele"

bureati, -e_ (bu-rea-ti, /-re_), s.m. (4): bure_• i bu¢i s-mâcâ.(bure_ii buni se mænâncæ); ari øi-bure_ zur• i, fârmâcoøi. (sunt øi bure_i zurlii /nebuni, veninoøi); bureati di câni (buretele câinelui); → v a r. burecu, bure_i, s.m.; bot.

sfungu, -uri (sfun-gu, /-guri), s.n. (1): cu sfungulu di-amari ti spe• i pi trupu. (cu buretele de mare te speli pe corp); � fig.: pânea iøi sfungu. (pâinea a ieøit burete [= pufoasæ]).

sfungârisescu, -iri, -ii, -itâ (sfun-gâ-ri-ses-cu, / -si-ri, /-sii, /-si-tâ), vb. (4b) t/i: (u) sfungârisii ba¢ea. (am spælat cu buretele baia); reg.

buretos, -æ , adj. "pufos, afânat"

sfungosu, -oøi; -oasâ, -oasi (sfun-gosu, /-goøi; /-goa-sâ, /si), adj. (4a): pandis pani sfungoasâ (pandiøpan pufos); DN (< sfungu "burete").

burghez, -æ, s.m.f., adj. "proprietar/bogat la oraø" ∅ bogat, s.m.f., adj.

burghezu, -zi; -zâ, -zi (bur-ghezu, /-ghezi; /-ghe-zâ, /-ghe-zi), s.m.f. (1,1), adj. (4a): burghezlu easti avutlu di-tu câsâba§.(burghezul este bogatul din oraøe); societatea burghezâ; N.

burghezie, s.f. "bogæ_ime a oraøelor" ∅ bogætaø, s.m.f., adj. "clasa burghezæ""

burghezie, -i (bur-ghe-zi-e, /-zii), s.f.; N; (cf. RL burghezie, it. borghesia).

arhundilâchi, -i (ar-hun-di-lâ-chi, /-lâchi), s.f. (6a); reg. ciurbagilâchi, -i (ciur-ba-gi-lâ-chi, /-lâchi), s.f. (6a); reg.

burghiu, -e , s.n. "sfredel ♦ "

burghie, -i (bur-ghi-e, /-ghii), s.f. (6b): da guvi cu burghia tu lemnu i tu heru. (dæ gæuri cu burghiul în lemn sau în fier).

butelie

158

buric, -e, s.n. "ombilic" "mærgeaua buricului" "mijloc de sat/oraø" "(a-l durea) burta" "buric de caøcaval, care ræmâne dupæ umplerea formei cu caø" "a plæcea pe cineva"

buricu, -_i (bu-ricu, /-ri-_i), s.n. (2): î• i tâ•earâ buriclu a ficiuriclui. (i-au tæiat buricul copilaøului); � mâr§eaua a buriclui (mærgeaua/ sfârcul buricului); � tu buriclu a hoarâ•ei (în buricul satului); � mi doari buriclu di la fisu• iu. (mæ doare burta de la fasole), reg.; �buriclu di câøcâva• iu (buricul de caøcaval); � e x p r.: î¢i fu§i buriclu di fricâ. (mi-a fugit buricul de fricæ); îlu mâøcâ buriclu ti nâsâ [= u va multu feata]. (îl muøcæ buricul pentru ea [= o place mult pe fatæ]); v a r. bâricu/ bricu; MER., 25, FC: bæri_æ, sg. (pentru: buri_i/ bâri_i).

burlac ∅ becher, s.m. burlan, -e, s.n. "tub de tablæ, la sobæ" "_eavæ ♦ , conductæ ♦ (de apæ/lapte etc.)" ∅ jgheab, s.n.

chiunghiu, -i (chiun-ghiu, /-ghi), s.n. (2): chiunghi di sobâ. (burlane de la sobæ); � Gr. Aut.: celniclu alu Paciurâ, spunea maea, avea bâgatâ chiunghi di por_elanu, di-lu alâsa s-curâ laptili di pi munti tu vali, Yramusti. (celnicul Paciura, spunea/ povestea bunica, pusese burlane de por_elan, de-l læsa sæ curgæ laptele de pe munte la vale, la Gramoste); v a r. chiunghi, ~ , s.f.

burlæcie, s.f. ∅ becherlâc, s.n.

bursæ, -e, s.f. "bursæ comercialæ de valori" "bursæ studen_eascæ"

bursâ, -i (bur-sâ, /-si), s.f. (1): casâ iu s-discutâ valori: pâra§, malamâ, ac_iuni. (casæ unde se discutæ valori: bani, aur, ac_iuni); � bursâ plâtitâ di stati ti tiniri, ta si-nvea_â. (bursæ plætitæ de state pentru tineri, ca sæ înve_e); N.

bursier, -æ, s.m.f., adj. "student/elev care are o bursæ"

bursieru, -i; -â, -i (bur-si-eru, /-eri; /-e-râ, /-ri), s.m.f. (1,1), adj. (4a): mul_â tiniri suntu bursieri tu alti stati. (mul_i tineri sunt bursieri în alte state); N.

bursuc ∅ viezure, s.m. burtæ, -i, s.f. "burtæ de animal (vacæ)" ∅ foale, s.m. ( " ~ ") ∅ pântece, s. (pentru om) "burtæ de vacæ curæ_atæ, pentru ciorbæ/tuslama"

prâsturâ, -i (prâs-tu-râ, /-turi), s.f. (6a): vaca u-avea prâstura-mplinâ di iarbâ. (vaca o avea burta plinæ de iarbæ); � e x p r.:paplu u-ari prâstura largâ [= încapu multi tu ea/ aravdâ multi]. (bunicul o are burta largæ [= mare, încap multe în ea/ rabdæ multe]).

øchimbe, -ea§ (øchim-be, /-bea§), s.m. (3): s-fa_i ciurbæ di øchimbe. (se face ciorbæ din burtæ); reg.

burtos ∅ pântecos, adj. buruianæ ∅ iarbæ, s.f. busolæ, -e, s.f. "aparat care aratæ nordul" "a fi debusolat"; "bilet ♦ "

pusulâ, -i (pu-su-lâ, /-li), s.f. (1): pusula spuni iu-i ¢ea§â-noaptea.(busola spune/ aratæ unde-i miazænoaptea); � e x p r.: u chiru pusula! (øi-a pierdut busola); � dæ-¢i unâ pusulâ. (dæ-mi un bilet).

business ∅ afacere, s.f. busuioc , s.m. "plantæ parfumatæ (sfin_itæ la bisericæ)"

vasilico, -a§ (va-si-li-co, /-ca§), s.m. (3): vasilicolu a¢iur§eaøti muøatu. (busuiocul miroase frumos.); � apâ ayiusitâ cu vasilico.(apæ sfin_itæ cu busuioc); v a r. vasilco/ vasilacu/ vasi•eacu/ bizi• iocu (!); bot.

buzunæraø

159

[buø, -i, ] s.m. "pumn ♦ " "a amenin_a cu pumnul" "a sta ghem" "a umbla pe buøi/ de-a buøilea"

buøu, -i (buøu, buøi), s.m. (1): î• i deadi doi buøi. (i-a dat doi pumni); � e x p r.: ¢icu câtu unu buøu. (mic cât un pumn); î¢i fea_i cu buølu [va-¢i spunâ elu!] (mi-a fæcut cu pumnul = are sæ-mi spunæ/ arate el!]); sta adunatâ buøu. (stæ adunatæ [= ghemuitæ] pumn); imnâ pi patru buøi. (umblæ pe patru buøi/ pumni); FC, DAN., 139 : øubu; → loc. adv. abuøalui : ¢iclu imnâ abuøalui, ari maøi optu meøi. (cel mic umblæ de-a buøilea, are numai opt luni).

buøi, vb. " a merge pe buøi" "a da buøi/pumni"

abuøile§u, -ari, -ai, -atâ (a-bu-øi-le§u, /-la-ri, /-lai, /-la-tâ), vb. (1b) i: câtu acâ_æ di abuøilea§â. (cât [ce] a început sæ meargæ pe buøi).

dau* buøu, buøi, loc.vb.: î• i da buøi. (îi dæ buøi/ pumni). buøtean, -i, s.m. "trunchi de copac" ∅ bucium, -e, s.n. ∅ buturugæ, -i, s.m.

chiutucu, -_i (chiu-tucu, /-tu_i), s.m. (1); reg.; r a r. babnicu, -_i (bab-nicu, /-ni_i), s.m. (1); reg.; r a r.

but, -uri , s.n. "bucatæ mare de carne" ∅ bucæ, pulpæ, s.f.

butu, -uri (butu, bu-turi), s.n. (1): acumpârai unu butu di carni. (am cumpærat un but de carne); v a r. bute, -uri, s.f. (?; cf. DDA, s.v.)

bute, bu_i , s.f. "vas de _inut vinul" "lenevie (fig., iron.)" "soliditate" (e x p r.)

buti, bu_ (bu-ti, bu_), s.f. (6a): buti cu yinu. (bute cu vin); bu_li di yinu s-_ânu tu _ilaru. (bu_ile de vin se _in în celar); � e x p r.: al_â lucrea§â øi-al_â stricoarâ bu_li. (unii lucreazæ øi al_ii strecoaræ [= sug] bu_ile); � e x p r.: câtu ma multi brâni-•i ba§i a buti•ei, ahâtu ma sânâtoasâ-i. (cu cât îi pui mai multe cercuri bu_ii, cu atât mai sænætoasæ [= solidæ] e).

"bute mai micæ "bute"

varelâ, -i (va-re-lâ, /-li), s.f. (1): unâ varelâ easti ma ¢icâ di unâ buti. (o ~ este mai micæ decât o bute); reg.

vozâ, -i (vo-zâ, /-zi), s.f. (1): unâ vozâ di yinu. (o bute de vin); reg. butelie, -i, s.f. "sticlæ ♦" "recipient de gaz"

buti• i, -i (bu-ti-• i, /-ti• i), s.f. (6a): unâ buti• i di yinu (o sticlæ de vin); � buti• i di gazu (butelie de gaz); N (cf. it. botiglia).

butnar ∅ dogar, s.m. butoi, s.n. ∅ bute, s.f. butuc, -i, s.m. "trunchi de copac pe care se taie ceva" "a fi butuc [= prost]" ∅ [despicætor], s.n.

cu_uru, -i (cu-_uru, /-_uri), s.m. (1): hâsaplu u ta• i carnea pi cu_uru. (mæcelarul o taie carnea pe butuc); � caplu-• i câ§u tâ•eatu di pi cu_uru. (capul i-a cæzut tæiat de pe butuc); �fig.: _i stai ca cu_uru?! (de ce stai ca un butuc/ ca prostu' ?!); easti dipu cu_uru. (este butuc [= prost] de tot).

bu-u-u !, interj. "bau-bau* ♦ " (s.m.)

bu-u-u! , interj.: ta_i, câ yini bu-u-u [= bubuøarlu*]! (taci, cæ vine bau-bau).

buturugæ, -i, s.f. "bucatæ de copac/rædæcinæ cu noduri" " ~ de pin ♦ " "cap tare/greu de cap"

cuciubu, -i (cu-ciubu, /-ciu-bi), s.n. (2): si-ncâl§æscu cu cuciubi uscati. (se încælzesc cu buturugi uscate); FC câciubu; v a r. cuciubâ, -i, s.f.

griju, -uri (griju, gri-juri), s.n. (1): auøu vârtosu ca grijlu. (moø værtos ca buturuga); � fig.: capu di griju! (cap de buturugæ [= prost]).

buxus, s. ∅ cimiøir, s.

butelie

160

buzat, -æ , adj. "cu buze mari, groase" "buzat, buzos" "buzat, buzos" ∅ buzunar*, s.n. "bosumflat* ♦ "

îmbu§atu, -_; -tâ, -ti (îm-bu-§atu, /-§a_; /-§a-tâ, /-ti), adj. (4a): easti-mbu§atâ, li-ari bu§âli mæri. (este buzatæ, le are buzele mari).

bu§osu, -oøi; -oasâ, -oasi (bu-§osu, /-§oøi; /-§oa-sâ, /-§oa-si), adj. (4a); arapu bu§osu (arap buzos/ buzat).

bu§ânaru, -i; -â, -i (bu-§â-naru, /-nari; /-na-râ, /-ri), adj. (4a): Gr. Aut.: feata-i unâ bu§ânarâ! (fata-i o buzatæ!); (< bu§â "buzæ"; cuvânt diferit de budzænaræ, s.f., "buzunar*", cf. DDA, s.v.).

îmbu§ânatu *, adj. buzæ, -e, s.f. "marginea gurii" "buze spuzite" "a se supæra"; "a se cæi" "a-i cræpa buza de supærare" "cræpa-i-ar buza!" "margine de margine"

bu§â, ~ (bu-§â, ~ ), s.f. (9): bu§â aroøi (buzæ roøie/ buze roøii); bu§â aruvisati (buze spuzite); � e x p r.: dipusi bu§âli (a læsat buzele [jos]); � va-øi mâøcâ bu§âli (are sæ-øi muøte buzele/ se va cæi); î¢i criparâ bu§âli di virinu. (mi-au cræpat buzele de supærare); � imprec.: eh! câ-• i cripæ bu§a di-• i cripæ! (ei, cræpa-i-ar buzele!); � mâøcâ-_ bu§a! (muøcæ-_i buza!); � li cusui bu§â di bu§â. (le-am cusut buzæ de buzæ); � arâulu eara-mplinu bu§â di bu§â. (râul era plin buzæ de buzæ);

buzdugan, -e , s.n. "mæciucæ ♦ , buzdugan" "buzdugan"

buzdugani, -æ¢i (buz-du-ga-ni, /-gæ¢i), s.f. (6a); ? ; (cf. DDA, s.v.).

tupuzi, -i (tu-pu-zi, /-puzi), s.f. (6a): gionili lo tupuzea øi s-himusi la stihiu. (junele/ viteazul a luat buzduganul øi s-a repezit la zmeu); v a r. tupuzganâ, /-æ¢i.

buzunar, -e, s.n. "'pungi' cusute de haine"

gepi, gechi (ge-pi, gechi), s.f. (6a): nu-ari unu pâræ tu gepi. (nu are un ban în buzunar); � e x p r.: lu-amu tu gepi! (îl am în buzunar! [= îl

"a avea pe cineva în buzunar/ la mânæ" "a nu munci" "a cæuta unde nu trebuie" "buzunarul de la piept" (la hainele bærbæteøti) "clin de hainæ ca o buzæ"

am la mânæ]); sta/ imnâ cu mâ¢ili-n gepi! (stæ/ umblæ cu mâinile în buzunar!); caftâ ca a_elu _i-øi câfta callu-n gepi! (cautæ ca acela ce-øi cæuta calul în buzunar! [= ca prostul, unde nu trebuie]).

supani, -æ¢i (su-pa-ni, /-pæ¢i), s.f. (6a): tiøchirelu îlu _ânea tu supani. (teøchereaua/ paøaportul îl _inea în buzunarul de la piept).

bu§unarâ , s.f.; ? (cf. DDA, s.v.). buzunæraø, -e, s.n. "buzunar mic"

gipicâ, -_i (gi-pi-câ, /-_i), s.f. (6a): paplu ø-_ânea sâhatea tu gipicâ. (bunicul îøi _inea ceasul în buzunæraø); dim.