ISTORIA

TEATRIILIJI IN MOLDOVA

DE

TEODOR T. BURADAMEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

VOLUMUL I

1 A 11NSTITUTUL DE ARTE GRAFICE N. V. TE1-7ANIIT & Comp.

1 9 1 5

www.digibuc.ro

ISTORIA

MATRUH' iN MOLDOVADE

TEODOR T. BURADAMEMBRIT CORESrONDENT AL ACADEMIE1 ROMINE

VOLUMUL I

A IIN6TITUTUL PE ARTE GRAFICE N. V. $TEFANIU & Comp.

1 9 1 5

www.digibuc.ro

CATR TITORIvoLl TE.04

-MUNICIPTULUI.

Teatrul ca institut nationald, dateazd deputind vreme in viata popo u romn, cu toate aceste in-ceputurile i desfsurarea lui, a fost gret de urmrit, pre--cum este in deobste toatd istoria romnilor, chiar i acea.din pragul timpurilor noastre, si aceasta din cauza lipseiunor arhive regulate, in care s se fi pastrat documenteleref eritoare la trecutul nostru.

Cu toat aceastd greutate, dragostea de trecutul vieiTnoastre culturale m'a indemnat s. incerc in cele ce urmeazd,schitarea istorief Teatrului din Moldova.

Fiind aceastd incercare a mea cea intl de felul acestase intelege de la sine cd a trebuit sh intimpin marY greutatiin cercetarca izvoarelor. Am fost silit sd fac cercetri in-delungate i amnuntite, consultind Arhivele statului din Iasi

Bucuresti, Biblioteca Academiei romne din Bucurestiacea a Universittii din Iasi, Arhiva senatorilor din Kisindt,Arhivele Eforiei, Primdriei, Agiei i altele din Iasi, Gaze-tele din trecut, gren de aflat, Manuscripte si diferite docu-mente, Afise teatrale, precuni si informatiunile luate de pela btrni.

Cu ajutorul acestor cercetdri numai, am reusit sd vdd-cu cea mai mare multdmire sufleteascd dat la lumina acestrod al unei indelungate i grele munci ce am depus, cre-zind c fac un serviciu tdrii mele, ardtnd originea si des-voltarea frumoasei institutiuni a Teatrulza rornanesc inMoldova.

In lucrarea aceasta, am chutat pe cit mi-a fost cu pu-tintd. sd precizez in primul loc datele, numele actorilor, re-pertorul, intocmirea scenei, prerile critice ale presei si aopiniei publice, manifestate cu prilejul diferitelor reprezen--tatiuni, precum i propriile mele amintiri legate de acesteimprejurdri.

Asa fiind am impdrtit lucrarea de fatd in doud volumecontinind fiecare cite patru parti, dupa cum urmeazd :www.digibuc.ro

4VOLUMUL I

PARTEA I. Privel4tt, Datini, Jocur si Petrecertpopulare.

PARTEA II. EPoca de formagune a Teatruha din

PARTEA III. Infiintarea Conservatorului Filarmonic-Dramatic.

PARTEA IV. Trupele Teatrale stagiunlle ur-inate pana la deschiderea Teatrului de la Copan.

VOLUMUL II

PARTEA V. Reprezentatille date de la deschi-derea Thatrulut de la CoPou,pana la trecerea ha sub Di-recta particulare.

PARTEA VI. Teatrul Iean sub diferite directium".PARTEA VIL Infiinfarea SociehItei Draniatice

reprezentatiunile date pana la arderea Teatruha de laCopon.

PARTEA VIII. Stagiunile Teatrale urinate peinii lainaugurarea actualuha Teatru National I Decemv. 1896.}

Cu aceasta din urm A. parte inchei scrierea de fata,si ndajduesc ca. timpurile viitoare, vor oferi imprejurrimai prielnice celor ce se vor interesa a duce mai departefirul cercetarilor mele.

Ca anexA la aceastt scriere am adaugat InceputurileTeatrulutinValahiai acele a Teatrului diii Transilvania.

www.digibuc.ro

PA RTEA I

PRIURISTI, Of 1E11, JOC11111 SI PETREC[111 POPIIIIIII

INTRODUCERE

Oricare popor, din timpurile cele mai veehi $i pana astazi,(And munca $i lupta pentru agoniseala de toate zilele, i-a datragaz, a cautat sa-$i imbunatateascA $i sa-$i inveseleaseatrainl, prin deosebite indeletniciri, in care frumosul $i placu-Val se une cu cele trebuinciase, facnd astfel ea $i trupul$i mintea fiecAruia sa-si aiba anumite vremi de desfataresau o petrecere potrivit eu imprejurarile in care traia.

Alintea omeneasca, fiind predispusa la felurite combimtri,tle fapte sau simple inehipuiri, a cautat sa plazmuiasca sausa naseoceasca frumosul *i a]tele, alturea cu necesitatileneinlaturate ale vietii.

Arta cntarii, arta dantului, feluritele jocuri $i exercitii.corporale, att individuale ct $i in comun, apoi serbarilecu priveli$ti la diferite iinprejurari sau nevoi, arta picturii$i acea a serilpturii, aplieate in felurite scopuri sau neeesitItizilnice, toate aceste s'au nascut prin cerintele fiecaruia $i amultimei intregi de a se invesell, de a-$i perfectiona caracte-rul sau numai de a se mai odihni de greutatile commie alevietii.

Poporul romqnesc nu se pute sa fie lipsit de darn] acestade a-$i plazmui ca $i celelalte popoare diferite petreceri $iprivelisti, cu toate invaluirile $i nenorocirile prin care a trecut$i luptat in decursul veacurilor, pdna cnd s'a mezat $i re-cunoscut ca natiune. Fie ca a imprumutat de la alte neamuri,fie cal a inscocit el insu$i anumite faze ale vietii intelectuale$i materiale, nu e mai putin adevarat totu$i, ca In moment ele

www.digibuc.ro

6de lini$te $i rAgaz ce i 1e lasa lupta grea pentru viat6, $i a-cea pentru a $i pastra nationaditatea sai, a cAutat injghebediferite serbari, jocuri, prive1iti, petreceri cari sa transmitapoi din generatie in generatie, ca niste obiceiuri ale painn-tului strAmo$esc $i ale neamului.

Din scrierile $i povestirile vechi cte au ajuns panIla noi astazi, nu gasim multe date interesante, privitoare lafelul sau chipul in care strarno$ii nostri petreceau in ceasu-rile lor de odilin. Nici o qtiinta pozitivA nu avem despreproducerile artistice, dramatice, muzicale $i altele ce ar fifost in tara noastra prin timpurile mai indepartate. Nima-nea nu s'a gndit sa scrie felul sau chipul cum ele se faceaula noi.

Prin traditiuni popular% mo$tenite din gar% in gura $idin reproducerea din ce in ce mai slaba, a vechilor obiceiuri,gAsim: Irozii, Colindele, Steaua, Pdpu6e le, Plugu6orul, IV untatiirdneasca, Sorcova, Capra, CcIlu6erii, Screinciohul, Paparu,dele, Pehlivanii, Dragaica, Mdscdricii, Suitariii, Geamala,Ha-gi-Ivat, Caloianul, Cucii, Saegiii, Ldzarelul, Scoaterea cailorDomnesti la Ciair, Udarea cu apa, Jocul giretului, Jocul Hal-calei, Chiraleisa, i alte multe cari s'au pastrat de poporulroman.

Pe acele enumerate aici le vom descrie. Une le din acesteobiceiuri au un caracter religios, altele sant numai simpleeresuri sau inchipuiri de petreceri amestecate cu cAntece$i jocuri.

0 mare parte din aceste privelisti, ca reprezentatiunileIrozilor si a Papu$ilor, cari au fost teatrul nosfru primitiv,precum $i alte datini, cari au inveselit din timpuri necunos-cute pe mosii $i stramo*ii no$tri, au disparut sau disparzilnic, fata cu cople$frea gustului public de alte priveli$timai de seamA, imitate sau imprurnutate dela straini.

Este bine deci ea, cunoasterea diferitelor imprejurari $ifaze ale traiului neamului nostru $i a chipului cum s'a dezvol-tat $i manifestat societatea romneasca, sa fie culese $i des-crise asa ca ele sa ramna in istoria trecutului nostru, ca nisteamintiri de mare pret, ca niste relicvii nationale, ce trebuiescpastrate ea cea mai mare sfintenie, caci un popor cecunoa$te trecutul $i fazele prin care s'a manifestat, acelanu poate fi pus in rndul natiunilor care-$i dau sama de ceiace au fost $i de ce snt vrednice.

Astfel fiind voiu descrie aiei mai intai tot ce prive$tevechile noastre datini $i obiceiuri, ca uncle ce erau singurileprivelisti inveselitoare ale strAbunilor $i parintilor no$tri,ceia ce alcatueste Partea I a a acestei lucrari, dupa care apoi,voiu intra in descrierea Teatrului propriu zis.

www.digibuc.ro

_ 7 _IROZII.

Din toate cercetdrile facute 'Ana acum, nu putem spunecu precisiune data introducerii jocului i cantarilor ce seobicinuesc a se face pe la casele locuitorilor de catre Irozi,cari incep din ziva de Craciun i tin 'Ana la Boboteaza.

Aceste jocuri ce au loc in tara noastra cat i in provin-ciile romane supuse dominatiunilor gtraine, sant intrate cutotul in obicaiul poporuhn, se aseamana mult cu a0, nu-mitele mistere, din timpurile vechi, cari au un caracter teartral i religios i cari sant executate in multe parti chiar depreoti i calugari. Ele nu sant de cat ni4te drame, avandde subject, sau un epizod din testamentul vechiu, sau unuldin cal nou. Asemne priveli*ti au loc i astazi, i se executd,cu mare pomp in diferite orw din Italia, Franta, Germa-nia, etc.

Dr. M. G aster in scrierea sa: Literatura popularet rome-nd I), n& spune ca: Irozii au venit in Ungaria i Transilva-nia impreuna cu protestantii, uncle s'au pastrat i pana inziva de astazi, i au fost studiati pe o scara foarte intinsa decatre Schrceer, care ajunge la concluziunea, c. textul Iro-zilor" ce se obicinue$te la Sa$ii din Transilvania, se tragedela un text fixat in Germania in secolul al XVI-lea. Schullera publicat un astfel de text, insotindu-1 cu oarecare obser-vatiuni2). De aict adica dela Sa5ii din Transilvania, au venitfrozi $i la noi cal mult in secolul trecut".

Noi credem mai degraba, c aceste priveli*ti i jocurivor fi fost introduse la noi, deodata cu creWnizmul, sau decdtre calugdrh straini veniti In tara noastrd in diferite timpuri.

Nici un cronicar, nici Cantemir Domnul Moldoveinici Sulzer in scrierile lor nu vorbesc un singur cuvant macarclespre aceste reprezentatii. Abia in veacul nostru s'a inceputa se scrie cate ceva, despre Irozi. Scrierea cea mai veehecari s aminteasca Irozii, ne spune Dr. M. Gaster, se aflaintr'un manuscript dela 1821, aflat in posesiunea sa, carepuprinda paten_ Pagini, Mild mai mult un dialog amestecatcu cantece intre Trod Imparatul i ei trei Filozofi delarasarit, care sa numesc aici Valtuzar, Irimie i Melhior.

Acest text de Irozi se potrivWe mai itult cu urmatorultext scurtat care se and, in cantecele de stea ale lui AntonPann, intitulat: Intrebarea lui Irod i rdspurisul Magilor:

Irod.Cine santeti voi? de unde veniti i uncle va ca-ldtoriti?

1) Tipr.ta in Bucure i. 18'33 pag. 492.2) I. C. Schuller ; Ein Den cc es Weil nachtspi I ans Siebenhtirgen.

Hermanstadt. 1859.

www.digibuc.ro

8Melhior. Eu sant craiul Melhior dela rasarit, i dup.steaua ce s'a aratat, cunoscand c s'a nascut Imparat marepre pamant, merg pang la Vitleem sa in inchin lui.

Baltazar. Eu sant craiul Baltazar dela Persida, careprin steaua ce s'a aratat i prin Prooroci intelegand c s'anascut Imparat Christos, merg ca s ma inchin si eu lui.

Gaspar. Eu sant craiul Gaspar dela rasrit, i vazandsteaua ce s'a aratat pe cer, am ispitit proorocii i seripturilesi am cunoscut ca s'a nascut Christos Domnul Domnilor, Ora-iul Crailor si Imparatul Imparatilor, si merg 'Yana la Vitleemca sa m inchin si eu lui.

Dar tu ce Imparat mare esti?Prod. Eu sant Trod Imparat, care pe cal am incalecat,

sabia in mana am luat, n Vitleem am intrat, patrusprezece miide culeon i. am taiat si tot pamantul s-a cutremurat 1).

Raposatul Cogalniceanu vorbind despre Irozi, ne daurmatoarele relatiuni despre originea lor:

Dascalii si diacii, intocmai ca in Franta, les clercs de laBasoche, erau invgtatori ,erau zugravi, eran cantareti, erauchiar aetori reprezentand misterele religioase, ce pretutindeneau lost inceputul teatrului modern, si din care, ramasitele nesant pastrate inca prin lrodul sau Betleemul nostru, cari dinziva de Craciun si Om, la lasatul secului, pereurg stradele o-raselor noastre si care se reprezlinta mai cu deosebire de can-taretii de la biserici. La inceputal incd al acestui secol, iroziierau tinuti n onoare mai mare, fiii boerilor celor mai inalti,fmbracati n haind de stofd, auritd mergeau la curtea dom-neased $i la casele boerevti cele mai 'insemnate de reprezentauseenele- religioase. Aici este loc sa regret ca Inca cat estetimpul, nu ne ingrijim sa pastram ultimile ramasiti ale Iro-zilor, cari secoli intregi cu papusele au lost teatrul nostrupopular" 2).

In Moldova dupa cat cunoastem taccimul Irozilor, pre-cum se numea, mai de mult, umbla pe strazile cele mai princi-pale ale oraselor ,si prin mahlali, cu mare alaiu strigandIrod-lrod Uneori se duceau chiar pe la mosiile boerilorcelor mari de jucau, uncle nu li se inchideau portile, ci dincontra erau bine primiti, si se intorceau cu multi bani

1) Literatnra poptdaril rotninrt. Bueure0i, 1883, pag. 493.2 Revista pentrn Istorie, Arbeokgie i Filologie. Red. Gr. Tocilescu

I. 1882. pag. 33.

www.digibuc.ro

9anerinde, caci boerilor intotdeauna le-au placut sa sprijineascasa vadd ca se mentin datinele noastre stramose5ti.

In Iasi in special se aflau mai multe tacmuri de Irozi,ktintre cari unii mai de seamd imbrarati luxos, cu haine au-jucau numai pe la case Mari, iar altii cu. haine mai utinbogate, jucau pe la casele negustorilor si a locuitorilor deprin mahalale.

ind se intmpld sa fie chemati in casele boerilor mari,.ei erau primiti in odaia cea mare (salon), si acolo Irod seasezd in mijlocul odaii pe un jalt, iar la spatele lui stateaudoi copii imbracati ca ingerii cu suliti in indria gi-i tineaupoalele mantiei sale, iar ceilalti part*, ca: cei trei Magi sau-Crai de la rdsdrit, Baltazar, Melhior, si Gaspar, un stratiot(soldat a liii Irod, un harap negru la fata, un cioban, dolosta6i cu sdbii si doi ostasi cu lanci, stateau imprejurullui, si astfel asezati i ineepeau si-si urmau apoi joculcntecele bor. In aeelas timp boerii ingaduiau sa intre insalon odata cu Irozii i o parte din popor, precum si copiiicari urmau pe Irozi pe strade, ca sa priveasca si ei.

Batrnii ne spun Ca' pe la anul 1830, cei trei maghi saucei trei Crai de la rdsdril, mergeau calari, i erau imbra-cati cu stihare si cu camesi de stofd ro6ie, impodobite cusireturi albe ce a.reau zurgaldi pe la maned., si infasuratieu aurari ca diaconii, pe cap avnd un fel de mill-a facutddin hartie poleita si cu clopotei. Ostasii erau ca la 30 la nu-mr. Trod nu aved pe ilinga dnsul ingeri, ci seded singurpc un jut. In tacmul Irozilor se and cte odatd si un cio-ban, si intotdeauna un harap cu fes ros, pistoale 5i hamgerla briu, iar in mni tined un buzdugan.

In Moldova mai in ficerae localitate att jocul i cnte-cul Irozilor, cat i numarul insilor din care se compune trupa,precum 5i costumele lor, se deosebeau mult uncle de altele.

Intre Irodari i copiii de la Stea, a fost 5i este o mareneintelegere 5i lupta asupra intaietatii lor. Irozii pretindea avand. un Imparat cu ei, 5i pe cei trei Crai de la rdsdrit,precum ca 5i fiMd 5i mai multi la numar, gteaua trebue sali se inchine. Cei de la stea, spun ca ei sunt mai mari, cacireprezinta institutiunea religioasa in toata puterea ei. Dintoate aceste neintelegeri a samas Inca 5i pna astazi, casteaua trebue sa se Whine inaintea Irozilor la intlnirealor, plecnd-o in jos de trei ori, altfel Irozli o sparg.

In Moldova cel mai vestit tacm de Irozi, a fost acel alui Coslachi. Vlagutd i a lui Mihai Vlasie, irodari din Iasi.

Astazi jocul Irozilor att de cautat de batrani, 5i care

www.digibuc.ro

este ca o icoana vie a credintei noastre strmase$ti, ineepe-incetul cu incetul s clispara din mai multe localitati dinMoldova.

In Iasi Ina, de pe la unul 1892, nu miai vedern decltun singur tacam de Irozi.

In stampa ce urmeaza se vad persoanele din care eracompus tacmul sau ceata Irozior: Irod Imparatul, un stratiot(osta$) al sau, doi rigeri avnd fiecare cate o lance, treicrai de la rasarit Baltazar, Gaspar i Melhior, un harap na-gru la fat,, doi osta6i cu sabii i un cioban.

Acest tacm de Irozi ce se vede in aceast4 gYavura,am pus de s-a desemnat dupa natura, In anul 1892, pentra .ea sa Tamale generatiilor viitoare o icoan vie, despre im-brcamintea $i chipul cum era, alctuit acel tacm.

Mai toti actorii improvizati ce reprezentau pe Irozi, eraudascali de pe la diferite biserici.

Asupra cntecului $i joculut Irozilor putem spune c. celmai raspndit in Moldova, e acela pe care in anul 1892, mi1-a spus $i 1-am $i scris din gura lui G-heorghe Popovici Ba$irodar din Ia$i si. a mai multor dascali de pe la biserici,cari au luat parte la reprezentatiile Irozilor in diferite ta.-cmuri jucnd fiecare roluri deosebite. Ace$tia m-an incre-dintat ca acea reprezentatie a Irozilor se cnt $i se jucitinainte Inca de anul 1830, dupa" cum Ji se povestise $i loraceasta, de catra batrni i ca un alt cntec de irozi maivechiu ei nu cunosc s, fi fost la noi in Moldova ; tot ei imimai spusera c invataserg, acel cntec de pe un manuscriptce se purt din mama in m,n, $i care manusript era scrisdin gura altor irodari batrani, i dacA-1 vor gasi mi-1 vor da.

t1n an dup aceia, G-h. Popovici, gAsind acel manuscriptla unul din dascalii ce compuneau tacmul Irozilor din Iasi,mi 1-a $i dat, $i se afl" in posesiunea mea. Controlandu-1apoi cu cele ce scrisesem, am vAzut cA, nu se deosebe$te in-tru nimic afara de cteva cuvinte, ca: compliment, regula,public, secret, palat, respect, figurei, glorie, in loc de inchi,-nciune, rnduiala, norod, taind, curte domneasc, cinste, ve-denie, mrire, dup cum se afl in manuscriptul meu.

Manuscriptul gasit de G-h. Popovici e intitulat: Regula.pentru Irod. E fr clat i. e scris cu litere cirilice, in carese vad introduse cteva litere latine ca: t, t, f, s, ceia- cane arata GI el ar fi fost scris cam prin anul 1860, epoca andincepuse a se introduce literile latine in scrierea cirilic la noi.

Intre persoanele care compuneau Irodul in textul aces-tui manuscript, nu se vede figurnd i un cioban dupa cumst in figura tacmului de Irozi ce am vzut.

www.digibuc.ro

Wei

eAt

f'o

w,

t-trt14,

I,

4401.,t*

1: 16vIlf

'.---..,\ \

111%4;1

' ' alata*,

V 16,...._'rql -IIv",i--..\-411-ii,i, nt

\/.1.,.__

'--. *

-1,^',-.--

:.:\ -,---..,.....4....,,,...,......4..

... _

--:

1

,Z.S-1-4Nzi.

-;,,k..,.M.V

iz-..-ylri.-:-:._.-= -.,

..,4,......

.' -

1--...,-- 3...N

--An.;,---,,,,-,n1n--_,"./..

,\

---

..^

----,,,---Ye..----

-

'*11\

-1.1A

'

SS.*

..A4

4.1F

'

,

Aitururligiittintt.,-

t

infirt64424

1a

,..

.

-

,.

`

(`1 Ntt, )1C

-

, z -

k),N

",..--tg "

'

:rs7.1.2f):1-

\---.

-----

rt1"!

,.

,,,,,......,---,,,,

.. _

o--..-latu.__

'

:-77,------'''---Lwil;ie1-i.i

,)-,iiiM

plu\i.._,

,., ..

-

-.,..

f ,-\\

J/ 0\kk,

Iltak,:..,,

,111!n;

,Al.

-'s -r-- --fO

lf._... 0/W

IN 111

__ 4

et 1w

. ..,..1

,\\

-It, jit),

www.digibuc.ro

12

Dam aici textul acestui manuscript, pe care'l publicam-pentru intaia oark nefiind inca tiparit pana acum la noiin Moldova vre-un asemenea text pentru jocul Irozilor:

13.1EG-13-1, A E'lln-Noriaty InouPEIZOANELE TIZEBLITOARE

Un imparat Un harapDoi ingeri Doi ostasi cu lanci.Un crai a lui Irod, sau Stratiot Doi ostasi cu sabiiTrei crai a rasaritului: Irimia,

Melhior, BaltazarIngerii vor intro inainte purtiud suliti drepte sau simple, aviind i un

clopotel si eomplimentindu-se la public zice unul stiburile urmritoare :Stili de intrare is de nger

Rrea cinstitilor boeri,$titi ea ingerii din ceri,Pre pamant s'au pogoritIn vremea cea de demult,$i multe au proorocit,Care toate s'auAsh dar spre neuit are,$i spre multa rusinare,A neamului ce-a urit7Pe Hristos de la-nreput,Noi am infiintat,Un irod prea mint-mat,Care ori cine au vazut,4. ramas prea multamit.Noi aratam pre Irod,$i pre tot al sau norod.Pre crai de la rasarit

Cat de smeriti au venit,$i cum ei au cercetat,Nasterea de imparat.$i Trod ce le'au raspuns

ce-a facut intr-ascuns.5i-n sfirsit cate au urmatPe vremea acestui Imparat.D-voastra de poftiti,$i vroti ca sa-auziti,Sa dati voe a intra,In palatul acesta,A me trupa marginita,$1 la toate potrivita.Prin stihuri foarte frumoasePrin cantari milodioaseS-aratain adevaratCate-at unci s-a intamplat.

Si dad', da voe boerii, atunci ingern1 suna clopotelul, intritostasii, pun un jilt in fata publieului si incep a cinta :

Iat vine eel donitIndati1 mntrl i Imparatul cu Stratiotul, face compliment la public si

imparatul se pine pe scann, im inger se pane la dreapta i altul la stinga,-ostenii toti la o parte; crainl sau Stratiotul la &tit parte, i dnput ce se min-tue cinticul, incepe imparatul a %ice uriattoarele :

Stratioate, Stratioate,Porunca Imparate,Am sa-ti spun ceva,

Daca tu te vei jura,Ca secretul vei pazi,$i nimeni n'a mai sti.

In manuscript, ace] cintec nu e scris in intregimea lui ; noi_asa dupa cum mi 1-a cintat Gh. Popovici cu coilalti irodari :Iatit vine cel dorit, Imparatul cel mai mare, CiItrit ai clii ucenicihail, vine umilit, Imparatul eel mai tare, Cel mai mare peste Mici.

www.digibuc.ro

13

M. jur Inane imparateCg voi pazi secretul foarte

ritspuilde

$i nimgrui nu voi spuneCe-oi auzi de la tine.

ImpAtatal spune :

Eu culcndu-ing am visat,Lucru foarte minunat,Unde mi s-a aratatSchimbare de imparatCare mg ameninta pe mine.$i eu am cunoscut bine,CAci de se va intmpl$i din tron eu voi pickAsa imparat ca mineNu s-a mai gAsi in lume,De a me putere mareTremurg lumea sub soare.Voevozii si toti domniiTremurg si ei ca pomii.Asta voi o stiti prea bineDe cand sgnteti lnga mine.O... nu va fi, ct v&i fi euInaltat pe tronul meu.Asa dar itf poruncesc

numai decal, te grabesc,Ca s6, mergi la VifleimSA afli pe a,p el strain

mi s'a aratatCA' acolo a descalecat.Afergi degraba si-mi ada vesteSa veclein cine el este.Nu cumva-i Hristos numit,Care s'a proorocit,Ca va veni imparat mare,

Imparatul tace jiVoi merge inane imparate,$i yOi face aceste toate,$i de va fi ori si cine,Te voi instiinta pe tine.A lui oaste-oi numaraCa sg vad ct voi afla.Apoi mergnd amndoiVoi tine un crunt razboi.

De care tot ce-i sub soare,De dnsul va asculta,$i de fricg-or tremura.Asa dar de va fi el,Tu sa faci intr'acest fel,Sa te fad lui a'nchinaPicioarele a-i saruta$i sad ispitesti pe dnsulSA vezi cu tot dinadinsul,Ce gaud are el in sineCa sg facg si cu mine.Apoi napoi vei veni$i mie mi vei vesti,Ca sg mergem amndoi

tinem un crunt rAzboi.Sa numeri a lui ostireSa vestesti in omenireCA el este inselgtorUn mare amagitor.Sa spui multe de dnsulSa te cam niece plnsul,Ca vgzndu-te poporulImpreuna -si sobornl,Sa sai cu mic cu mareSa mearga pe-a gio iei caleIncgt acel nou imparatCu pictre sa fie alungat,De acest popor credinciosCe nu sae de Hristos.

Stratiotul incepe :

Vom lua oaste multimeCa sa nu ne bata nime.$i tot poporul cu noiVa merge la-acest razboi.Caci prin ata intelepciune$i prin a me istetime,Snt sigur cd vom fi noiBiruitori sau eroi.www.digibuc.ro

14

Stratiotul tame, Im Aratul ineepe :Mergi dar $i nu zabovi Si te grabesteCa s' stim cum ne-orn gati Pan' nu intram

Stratiotul iesg. Ostasii cinta :Domnul statu crai in tara, 'Mile se spimantara 1).

curandin mormant.

-

Dupa sfirsitul cintocului imparattil incepe a se tingui. zieind :Ah lume, lume'nsertoare Atunci omul InselatMult esti tu arngitoare, Auzind s'a bucurat,Tu inseli pe orn cuminte, Caci vazindu-se bogatTu cu lingusitoare cuvinte De petreceri s'au apucat.Faci pe cm ca sa gandeasca,Manch, bea, se veselea,CA, cat lumea s traiasca, Si de nirnic, nu gandea.

sa'nsala rnult sermanul Cand atunci deodataNestiind ce-aduce anul, Vede ca i se arataZile, ceasuri sau minute 0 figura 'nfricosataNestiind ca vin cumplite. Cum n'au vazut aka. data.Tu faci pe crai si'mparati Si i-a zis cu'n gros cuvant:Foarte rau impilati ; Ticlos, tu orn de lut,Tu ridici si tu pogori Tu bei si te veselesti,Pe tot omul muritor ; Dar la mine nu gndesti.Tu pe cm faci sa se'nalte Atunci omul cel sumetCa un porn plin de verdeata.S'a fcut tot indrznet,Tu Ii zici omule vrednic, Si ea fcut intrebareEsti intelept i puternic, Cine este si ce areAi multe bogatii De striga la el asa tare.Ai sa, tresti in vecii. Iar figura ciudataMarl:Arica, be, te veseleste Ii raspunde 'nfricosata.:Joaca bine si traeste. Acurn tu trebui sa. tii,

1) In munuseript .i aceSt eintee nu e scris in intregimea lui ; noi ildam aici asa dupa cum mi 1-a spas Gh. Popovici i alti irodari. Iata -1 ;Domnul statu eraiu in taraTariie se spaimantarg

tot pamintul sa salteCu ostroave, de departe.Imprejuru-i nor i ceatg,Sprijinese sfinta lui fatg,

dreptatea lui tocmesteScaunul ce-1 odihneste,

ggteste spre judete,Ne alegind pe nimeni fete.Fulgerile lui ea paraStralucesc in toata tara.

Pamintul e plin de friegMuntii se topesc si pieg

curg toti ea niste cearaVazind pe Dornnul in tara ;

tu, Doamne, si-a ta minaVrind ne-ai zidit din tarina.Cei elrepti i in curatieTe-asteapta cu bucurie,Pentru sfintele judeteCe le gatesti cu blindete,Ceia ce iubiti pre DomnulUriti relele tot omul.

Aeest eintee se afla si in Poezii populare routine, eulegere de G.Dem. Veodorescu. Bueuresti. 1885. pag. 113.www.digibuc.ro

- 15 --Eu sant ingerul mortiiCare am venit sA te ieuSA te duc, unde eu vreu.Acum tu sa-mi spui mieCe-ai facut eu bogatie?Ai ajutat pe saraculSau ai miluit pe altul,Pe eel strain 1-ai primitIn casA 1-ai odihnitSau vre-un gol ai imbracatAu vre-un flAmand ai sAturat.Spune degrabA, rAspunde,CA mai ai vre-o cinci minute.Atunci omul s'au spAimantatToate'n pArnant au lAsatCare 'tiger au pleat

'ntr'acest feliu s'a rugat:AdevArat cunosc bineCA am gresit eu mult in lume.CA aceste n'am urmatDe cate m'ai intrebat.Dar acum mA rog fierbinte,Lasa-mA de-acum inainteCa sA urmez cum ai zis.Din bogAtia ce am stransSA miluesc ori- pe cineCare va veni, la mine.SA nu-1 las sa se mai roage,$i'nchinAciune a-mi face.Ingerul 1-a zis iar

Nu te mai ruga'n zadar,CA acum vremea a trecut$i tu trebui sa fu mut.Atunci fara de simtireTrupul omului a rAmas$i ingerul nevAzutS"au facut in acel ceas 1Acum vezi i tu IroadeInima ta, cum se roadeCa sA aduni bogatii$i sa sezi in 'mparAtii.Acum tu numai gandestiCA" viata ti-o sMrsesti.Ce gandesti tot A, te batiCu 'mparatii ceilalti,SA ti mAresti impAratii$i sA-ti aduni bogAtii$i sA, fii numai tu 'n lumeImparat cu mare nume.Nu stii ea-ti va veni vremeIngerul ea sa te cheme.Ca sA fu tu imparatLa palatu'ntunecat,Acolo nu-ti va trebuiNumele a ti-1 mAri 1Ah Stratioate, StratioateTu te-ai idus foarte departe,Caci numai pociu sA te-asteptMi s'a pus durere'n pept.

Ostasii Indata calla :

0 1 pricina minunatA 1 )...La sfirsitul cntecului, vine Stratiotul i cu mare respect sat. inaintea

imparatului i spune urintoarele :SA trAesti inane imparate, Am umblat, am cercatat,Eu am fost foarte departe, $i nimica n'am aflat.

citntec in manuscript asemene nu slut scrise. Noimi le-a spus Gh. Popovici si alti irodari.

Si nu mai ganditi la moarte,(Ad moartea nu vre sit stieDe averi de bogAtie,Ce vine ca o nalucaSi fr veste ne-apucii.Slavit-n cer si pre pamfmtLui D-zeu celui sfant.

1) Versurile acestuile dttm aici asa dupit cum0 pricinii minunatitDin Veci este 1nsemnatit,Cci lumea-i inselAtoareSi foarte amagitoare,Cci ne-nsalit ne-amhgeste$i pre tot't ne stpfineste,Ales pre cei bogati foarte, www.digibuc.ro

16

InsA Cat am Inte les,S'a nscut acel ales,Care Hristos e numitDe prooroci de demult.Asa dar eu socotescIn grabA sA ma gatesc$i sA merg la Vitleim

toti pruncii thlem ;Caci acuma ant nAseuti

Peste paisprezece mii trecuti,Chci nu stiu anume loculUncle l'a ascuns norocul,Ca sh, ma due sal gseseViata s i--o rApese.Asa de-mi vei porunciIndata mA voi porni,5i-oi umbla cum se cuvineAscultAndu-te pe tine.

Unul din ostasi vine dinspre usA. si ea mare respect, stied inainteaImpAratuhti, si zice :

SA trAesti Inalte Imparate, Care cer sA se 'ntAlneascATrei crai vin foarte de departe Cu ImparAtia ta sh vorbeascA.

ImpAratul strigii pe Stratiot :

Stratioate, StratioateStratiotul rNspunde:

Poronceste Imparate..ImpAratni i spune:

Acurn tu sA' tePalatul sh milCum vei sti ttiAtt pe sus si

grbestigtesti,mai frumospe jos.

Ca pe acei crai sh-i primimSi bine s-i multAmim$i sA vedem ee pofteste$i inima lor ce doreste.

Stratiotul porunceste unui ostas de, aduce trei scaune, si le puneparat. Imparatul zice lui Stratiot 1 mergi i pofteste pe ceiStratiotul aduce -apoi pe crai. Craii se inchin4, imparatuluile face semn sI sadA ; Craii se pun pe scaune, i Imparatulintreba pe oral, zienii

0 voi pre puternici eraiCe de nenumrati aniStApAniti la rAsArit.Vreu sA stiu ce ati venitIntru al nostru pamAnt,Care nici n'am auzit,CA niste crai ea voi

ling%trei crai.imparatulincepe a

SA veniti astAzi la noiFAA, oaste InarmatFAT% alai, WA paradA.Ci ea niste oameni prostiAti venit Mil de osti ;VA poftesc spuneti drept.CA nu pot sA mai astept.

Craii se scoall de pe scanne, si until dintrinsii rlispunde, zicind :Pre inAltate Imparate,Noi rAspundem eu dreptate,Noi aici am venitIn Vitleimul eel sfintit.Ca bine sA eereetAm$i Imparat nou s aflm,

CAci de curAnd s'a nAseutCel de mult proorocit.Noi steaua lui am vAzutCand pe eeruri s'a ivit,$i IndatA am IntelesCA au venit acel aleswww.digibuc.ro

17

Care Hristos l'au numit rard numai noi trustrei,Proorocii de demult. Am trecut prea mult pustiiA5a dar noi am venit Si-am venit sa ne 'nchinamSi daruri lui aducnd, $i smeriti sa ne-aratam,Aur, smirnd 5i tmde Caci acest imparatSi daruri de bucurie, Beat loti ii mai bogatLW' sd 'ne inchindm Elecat toti II mai puternic$i de bine sa-1 urdm. Mai milostiv 5i cucernic.A5a dar inalte imparate A5a, dar ne vei ertaTu sa judeci cu dreptate. CA singur tq vom lasa.Noi aici cand am pornit Caci trebue sa ne grabimSteaua lui ne-au povdtuit Planul s, ni-1 sdvar5im.Cand stain noi, sta 5i ea, Apoi inapoi vom veniSteaua lui ne 'ngaduia. Si tie iti vom vesti,A5a dar nu se cuvine Ca 5i tu, mergnd curndCa sa venim a5a bine Sa te 'nchini pan la pdmntFra oaste inarmata Acestui mare 'rnparatFar-alai, fara parada. Ce-i decat toti mai Malt.

Imparatul zice dare crai :Fratii mei, eu bucurosA5 merge cu voi pe josCa s ma hachin si eu lui$i s md dau supus lui.Dar tiindca voi nu ,5titi

Acum vreti sa-1 nimeritiMergeti dar 5i-1 aflati$i mie de 5tire-mi datiCa sa merg sa ma 'nchinAcelui imparat strain.

Crali sg. inchinrt, la imprtraf si es t. Imparatul vice care StratiotStratioate, StratioateAcum am aflat noi toate,Mergi dar 5i te grabeste

Si cum ai zis isprave5te.Pe-acei 14 mii de prunciPe tott sa-i faci mucenici.

Stratiot citrit Impqratul rAspunde :Voi merge inane imparate,$i voi face aceste toate,Cate tu mi-ai poruncit,

Si eu ti-am fagaduit.Caci 5i mai multe voi faceNumai ca sa fim in pace.

Stratiot esil, inchininclu-sit Ostasii Uinta "Trii crai de la rtisiirit 1)..." 'Anala sfirsit: Pe urmii vine Stratiot, aclucind veste, zicind :

Prea puternice imparlte Acei 14 mii de prunciAm facut cum mi-ai is toatePe toti i-am facut mucenici.

1) Versurile acestui cintec asemenea nil gut scrise in manuscript. Noile dAm aici asa dupA, cum mi le-a spus Gh. Popovici si alti, irodari. latA,le :Trei Crai de la asarit,Spre stea an cillatorit,Si-au mers dup0, cum citim,PAM1-n ora la Vifleim,Acolo cum au ajims

Steana-n noH li s-au ascuns.In Vificiin ni s-a MiscutDomnul col fird de-nceput.Craii do la rrtsilrit,La-nehinare-i-au venit.

2www.digibuc.ro

18

Ostasii (Ann. :Stintilor mucenici 2 ...

La sfirsitul cntecnlui vin Craii, i unul dintrnsil. zice :O puternice 'mparat,Foarte mult sange-ai varsat,De cpii nevinovati,Nu stim si ce cauti,

cetatea Vifleim,Noi loc srant o numim,Pentru c-acolo s'a nascut,Cucon tanar de curand,Pe care noi l'am aflat,In iesle de boi culcat,De ingeri incunjurat,$i noi lui ne-am inchinat.O 1 ce minune cereasca,Unde-a fost ea sa se nasca,Un fiu fara de tata,Imparat in lumea toata,$i s'a nascut pentru noi,Sa ne scape din nevoi.

Aeum iat imparate,Ca ti-am spus noi tie toate.CA Hristos s'a nascut,Cel de mult proorocit.Asa dar mergi mai curand,Oaste nimica luand,$i te smereste foarte,Caci D-zeu stie toate.$i mergi de te 'nchina,$i inima suspina,$i te roaga de iertare,Pentru gresala eea mare,Care-ai facut-o de curand,Pruncii cei multi ucigand.Asa dar El stie toate,Te va osandi de moarte,Daca nu teG-reselile ati erta.

ImparatuI indatA, rAspunde cAtrA Crai, zicind :O tu cral rar' de rtiine,Cum de vorbesti tu cu mine,Cu Asa 'ndrazneala mare,Nu stii tu cine sunt oare.Eu sunt Irod imparat,De cat, toti is mai inalt,Decat toti eu sunt mai tare,Aici pre pamant supt soare ;De nimene eu n'atn frica,Toata lumea sa se stringa,Nu m'ar pute, birul,La toti m'asi impotrivi.$i acutn tu imi zic mie,Cu-asa mare 8ume(iie,Darnri scumpe aducind,

cAtra Hristos cintind :Cul cA-te-mp arat ceresc,In Was dobitocese !Te eulcA pe fin meat,

Ca sa tu.'d smerese astfel,Pentr'un copil mititel,$i sa n rog de ertare,Ca la D-zeu cel mare.Doara nu sunt nabun ea voi,Ca sa calc dealuri i vad,$i sa gsese un copil,$i lui ca s ma inchinMai bine voi poronci,Lui Stratiot a se grabl,Ca, cu oastea inarmata,Sa mearga 'n Vifleim$i sa tae pe-acel prune,Care si Hristos Ii zic.

De ingeri incunjurat,Craii te vor lAuda,

mArire iti vor da ;MArire intru cei de sus,k$i pace pAnA la aims.

Troparul acestei rugAciuni nu o scris in manuscript. Noi dAm aicirugAciunea in intregimea oi. IatA-o ,Sfintilor mucenici cari bine va-ti ne-voit i va-ti incununat, rugati-vADormmlui si sp miluiascA sufletele noastre,www.digibuc.ro

19

Alt crai indata zice :Nu te supara 'mparate,Ci, fii plin tle bunatate,Cci strigarea maicilor,$i tipetul pruncilor,Dumnezeu l'a auzit,$i foarte tare s'a

Imparatul$i ce dovezi aveti voi,Aratati-le la noi,Ca s' le vd mai curand,

Crain!:

Imparatul :

Craiul :

Vom art.

Arat,

Vom arAth.

$i din ceriul celVeste 'ntre oameni a dat,CA'n locul tu s'a rinduit,Fiul sAu cel mai iubit,$i spre dovada s crezi,Vom arat i dovezi.

zice indata :mA 'nchin pan' la pArnnt,

Acelui mare Imparat,Care-i prea mult ludat.

Imparatul:Prin ce?

Prin cntare.

S. cnte.Ostasii cinta :

Isaia, clLitue0e...1)Un osta.s inchinindu-se. &Ara, Imparat :

Prea Inaltate imparate Voeste a intr,Un om negru de tot foarte La 'mparAtia ta.

Imparatul zice :S vie.

Craiul :

Imparatul

Ostasal aduce pe harap-, Harapu-i face an complement turcese,intr-un genunchin i incepe a zice urmatoarele :

Pre 3naltate imparate,Eu m rog dac se poate,Ca sA fil cut luare-aminte,La ale mele cuvinte,Care-am s-ti mrturisesc,Pacatul cel pArintesc.Tatl meu a fost om tare,

strasnic cu virtute mare,

si se

Vietuind viat vie,Din a sa copilarie.El a fost un Indian,De pe termul African.El a fost negutitor,Si de robi cumparAtor.El vinde, i cumparkDup cum i se'ntmpl.

pune

1) Troparul acesta nu e. scris in manuscript, noi I] dam aici in intrelgimea lui. Iata-1: Isaia dautueste, fecioara au avut in pintece, si au nas-cut fin pre Emanoil, pre Dumnezeu i omul, rasaritul e nnmele lui, pre:carele slavindu-1, pre fecioara o fericim".www.digibuc.ro

20

Insh' tatal meu acasa,Aved o roaba frumoash,Care-atata o iubi,Pentru dnsa se jertfi.Asa al nostru imparat,Tot urnblnd dupa vdnat,Odata i s'a intmplat,Pe la noi a inoptat,$i au trimis un ostas,

caute lui salas.Ostasul cum au venit,Tocmai la noi au nimerit,$i au spus sh ne gatim,Pe 'mparatul sh-1 primim.Tathl meu cu bucurie,Au dat la bucatarie,0 poronch 'nfricosath,Cum n'a mai dat alth dat.Si au spus sh se grbeasch,Bucatele sa ghteasch,Ca, cand va veni imparatul,Impreun cu Senatul,S le pue sh mnance,Ch inclata-or vrea sa se culceIara roaba cea 'nteleapta,Cum au auzit, indathS'au gatit foarte frumos,Si s'au dat intr'un dos.Asa mult n'a zAbovit,$i 'mparatul a venit,Cu a lui svita numeroash,Cu o trasura frumoash.Din trsura jos s'a dat,Si in cash au intrat.Tatl -meu l'au 'ntimpinat,Supus lui s'au aratat ;In genunchi au picat,Pamantul au sarutat,Apoi indata s'au sculat,De treabh s'a apucat.Au chemat pre zisk roabh,$i iau poroncit ca 'ngraba,Sa s'apuce sh gateasca,Masa cea imparateasca.Roaba 'ntlata s'a pornit,

masa au 'mpodobit,

Atata de minunat,Ch 'mparatul s'a mirat.$i cnd toate s'au gatit,Tathl meu toarte smerit,La 'mparatul au venit,$i la mash, l'au poftit.Imparatul cu-a sa svith,S'au pus la masa gatith.Atuncia roaba intrind,Bucatele aducand,$i cu'n mare respect,$i'au pus manile la piept.Insa al nostru imparat,Mai nimica n'au mncat,Ci la roabh au privit,$i'au ramas de tot uimit.Tatal meu cum au vzutIndath s'au priceput,5i-au facut semn ea sa ias,Tioaba lui cea mult aleasa.Asa roaba au esit,Nici un minut n'au zabovit,$i'n locul ei au yenit,

. Alte roabe de-au slujit.Asa dar dac'au mancat,$i cu toti s'au saturat,De la mash s'au sculat,$i prin odai au intrat.Imparatul chiamh 'ngrabh,Pe tathl meu intreabh,Cine-a fost acea figurhCe, nevazuta o facura,Cnd la masa ei sedeau,$i veseli la dansa priveau.Tatal meu c'un glas bland,Iau dat raspuns zicnd,Acea este-o roaba-aleash,Care'mi tine a me cash.Chei murind sotia me,In locul ei au rmas e,$i fiindca e cuminte,$i'ntaleapta la cuvinteAm socotit s'o ieu mie,Sotie cu cununie.Imparatul tulburat,Atunci s' aratat,

www.digibuc.ro

21

$i oftand odata, tare,S'au sculat drept in picioare.$i'au zis catra tatal meu,Ea'n asculta- dragul meu,Roaba asta s'o vinzi mie,Ti'oi da mult bogatie.Troi da bani, Voi da mosie,Ti'oi da mare boerie.Ti'oi da ori si ce vei cere,Din bogatiile mele.Iar de te-ai impotrivi,Foarte mult tu vei gresi,Caci roaba ta voi luh,$i nimica nu-ti voi da,$i te voi face pe tine,Cel mai sarac om din lume.MCC meu s'a scarbit foarteAuzind aceste toate,Au inceput a suspinkPre imparat a'l rug*Ca sa se milostiveasca,$i roaba st nu-i rapeasca,Dar imparatul nevrand,Nici rugaciuni ascultind,Pre roaba au luat,51-a doah zi au plecat.Tatal meu de jale mare,S'a 'nbolnavit loarte tare.

$i trei zile a z'Cut,Si indata'au si murit.Unde-am ramas numai eu,Adevarat fiu al seu.Am tot plans cateva zile.L'arn ingropat cum se cuvine,Pe urma nram apucat,Averea am regulat.Am vandut tot ce-am avut,$i m'am facut nevazut,Am venit in Vifleim,$i vazandu-ma strain,Foarte mult ma suparam,Ca casa mea nu stiarn.Asa da r rn'am apueat,$rndata m'am insurat,

,$i tralam ash de bine,Cat nu se mai poate spune.Dup'un an mi s'a nascutUn copil foarte iubit.Acum inalte stapane,Rogute mie-ami spune,Au fost oare cu dreptate,Pe tatl meu a'l desparte,De un lucru prea iubit,Care mult l'au costisit,Cdci viata srau perdut,Si'n morm'ant s'au pogorit.

Harapul tace, si Imparatul zice aceste :

0 nevrednic imparat,Care tu te-ai bucurat,Doi iubiti ai despartit,Care unu au si murit.Tu ai facut foarte ru,

-Negandind la Dumnezeu,Nu stii t u eali va veni,Rsplatire inteo zi.Care'n loc de multamire,Harapul se scour:, repede de jos, si ea

apucindu-1 pe piept si

Asa, asa, am eu drept,Sa-ti infig in acest piept,

Pentru buna ta primire,Tu cu mare obraznicie,I'ai rapit a lui sotie,$i i'ai prieinuit chiar moarte,Negandincl tu mai departe.De-asi fi fost eu in locul sau,Asi fi infipt in peptul tau,Un cutit infricosat,Macar ca esti imparat.turbat se rrtpede asupra bnparatului,

cu un glas sumet zice :

Acest cutit infricosat,Macar ea esti imparat.

www.digibuc.ro

- 22Stratiotul apna, pe harap ImpreunA eu ostasii si-1 tin inaintea impgratului.

Impitratul ea insp/imintat zice repezindu se asupra harapului :

Ah ticdlos nenorocit, Acum ce va fi de tinePentru aceasta ai venit, Acum tu trebue s, zaci,Ca s ma omori pre mine? Praf, cenus s te faci.

Pune mina pe sabie i o scoate pe jumiltate, zicind :Ah, sabie sbioar ,Iubita me sorioar,Esi tu din teac'afar,Si vrjmaSul mi'l omoarA,Precum in alte razboae,Ai facut de snge siroae,

Si-acum tot asa s te porti,prApdesti acest hot.

Ori nu, std ,te opreste,Si mama 'ti potoleste,Ca mai bine se gndim,$i 'n altfel ca s-1 jertfim.

CAtre ostasi zice impratul

Asa dar Ii luati , $i pune'ti ca s'l pAzeasc,Si la 'nchisoare'l dati, Ca s nu se prpdeasc.Doi ostasi due pe harap afar. ImpAratul indat A. incepe a zice lui Stratiot

Ea s'aduca pe harapu,Care-a vrut sa'mi ia capu,Numai bine'l cautati,Si armele Ii luati,

Nu cumva iar s vroiasc.A.,Viata ca s, mi-o rdpeasc,Ca s videm ce foc are,In inima lui asa mare.

Ostasii aduu pe harap, luindrei cutitu, Harapul ta in picioare inair\tea im-paratului. Impitratul zice :

0 tu om nesocotit,Spune'mi. ce foc te-a lovit,De-ai venit asa turbat,La asemene 'mparat,

CAci tu pre bine stii,CA eu am ostiri mii,$i cum voi porunci,Praf si ceims vei fi.

Harapul zice cittre impgrat :

Milostive imparate,Tu ai judecat cu dreptate,Pe imparatul Indian,De la termul African,Care cu un cuget rauA omort pre tatal meuSi l'ai judecat de moarteSi pre dnsuI cu dreptate.Asa dar si tu ai facut,Copilul mi-ai omoritCare atta '1 iubeam eu,

Stie unul Dumnezeu,Dar maica sa ce tot plnge,Ochii ei de tot se scurge,Tipa, plnge si rcneste,La fata se vestejeste.Asa eu cu jale mare,Privind aceast urmare,Mi-am hotArit sa-mi rzbun,Si capul s ti-1 rapun,Dar fiindat s-a intmplat,Zalele te-a aparat,

www.digibuc.ro

23 -Acum M ce vrei cu mine,Judeca cum se cuvine,De socoti ca's vinovat,Poronceste le gelat,Ca sa ma tae in bucati,

m'arunce in toate pArti.Cu-'n cuvnt s" ma srarsesc,

Durerea s-mi alinesc,Dar de am eu vr'o dreptate,Ma rog tie impArate,Ca s te rnilostivesti,Viata sa-mi dAruesti,$i voiu fi supus si eu,Ca si tot norodul tau.

Imparatul zice cAtrA toti :

Acest om vrednic de jale,Are. mulra indreptare,Este vrednic de ertare.

Acum va spun la fiecare,Ca eu de tot 1-am ertat,Pe acest (rrn nevino vat.

Ostasii ctuatA:

Stati toti intr-o unire...

Continutul acestui cntec prea cunoscut de toti irodariinu s'a mai scris in textul manuscrisului. Noi insa .1,1 damin intregime, dupa cum mi 1-a spus Gh. Popovici i altiirodari, si cu care se sMrseste aceasta mica reprezentatiodramatica-religioas. Tat-1:

Stati toti intr-o uniredAm glas de multemire,

La cinstita adunare,S'a", stripm toti cu glas mare

$i prin vers de rugaciune,Sa ne cerern ertaciune,La cele ce v-am grait,La cele ce v-am gresit.

Apoi eu totii scot sniile afarti, din feacii, urnAnd ctintarea:

Sabia s. strAluceasca, Pe acest pAmnt,Miei cu mari sa se uneasca, A lui Dumnezeu cel sMnt1).

Not Am cA sMrsitul acestei reprezentatiuni este ca im-potriva Istoriei, Irod Imparatul se induplec, mai la urmaa se duce sa se inchine Pruncului-Dumnezeu.

Printre melodiile ce se cntau de Irozi pe glasul Psal-tichiei, darn aicia acea mai obicinuita pe care sunt acuma

1) Despre reprezentatiile Irozilor, vezi i Cantece de Irozi, Brasov.precum si Colindele Crdeiunului 0 ale Paqtdoi , de Petru BanciRi. Sibiu,.1875.

www.digibuc.ro

24

40 de ani de cand am auzit-o cantata de Irodarii ee erau inIasi, scriincl-o pe note muzicale sistemul liniar. Iat-o :

a?meanie.IN / 1........111=1=IMMI........ .mg IMILAN11111..!.+1V arlIgrallIMIINIIIIIIMINIIIIMIC1211111111111111111111a1101111111M1 IIPPIIIIIIIIII t aTAI (11.111111111MILMIIIIIIMIONIMBOOMINIIMIN NMI ME =War MN AMUI.I13VM if ill IIMIBi BM WIMP mr 1111/ MINNOW JD

4 NM AEI sraVall1=111C IIMMINIMONI IMMEll - ..",_ .ZNNI111!""-MMEMEMINNIw 111171 IC IMEMINWPW MW AI INIIIIMIIMM= 11111=m...1111=1111: MINNINIIIIIIPA Ir

4.1.....wiz 1 f mm Nam NM illffJ11,11111 NM WANIP IIIIMINIM MM. ZEJUNIN IPAW= 1111-111111M=IMAPEL/PaisfEW MIONUIPIIIM! I

AfarA de acest joc de irozi pe care 1-am vAzut, se maiafla tiparit de Dem. G. Teodorescu o varianta in colectiasa de Poezii populare romeine. Bucuresti, 1885, pag. 109,pe care ne spune ca a luat-o: Dupa manuscriptul eomuni-cat Prefecturii Politiei din capital in anul 1870 si 1879,de catra d-1 Luponi, care tenise de peste Milcov eu o trupade Vicleim, precum si de d-nii Alex. H. Pavildi i N. Cor-neliu, si tot d-sa ne spune ca: una din aceste trupe pe cattine minte, a fost admisa la palat intr-o seard, reprezentnddrama religioas In asistenta M. S. Regelui".

Iata cum era compus acel tacam de Irozi, si cum erauimbracate persoanele ce-1 compuneau, dupa cum ma spuneG. Dem. Teodorescu:

Irocl Imparat, avnd in cap o coroand cu sase col-turi, o tunica captusita i pe deasupra cu hartie sau po-leiala, mantia lunga cu blana la gat, centura si sabia fustascurta de madapalam alb, pe deasupra alta de tulpan, lu-crata cu creturi ; o pAreche de tuzluci panA Sus, ca sa nuse vada din fusta. Se va incrunta si va pronunta fiece cu-vnt cu asprime. Iroci stA continuu pe tron, se scoala laocaziuni i putin se plimba i apoi iarasi sede.

Doi ingeri, imbracati cu mantie ; in cap chivere cu dougcolturi, la spate ate doua aripi de carton, in manA cu sulitepoleite. Ei insotesc pe Trod, tinndu-i poalele mantiei.

Stratiot, ofiter al doilea dup Irod, purtnd acelas cos-turn, in alta coloare, afara de coroana si mantie.

Craiul irodesc, avnd aceIas costum, cu coroand de -altaforma si fiind insarcinat a conduce trupa, a regula eanfarile,a pastra ordinea si observa regulile Vicleimului".

Trei crai, purtnd coroane ereti, sceptru oriental, SA-

www.digibuc.ro

25

bii $i restul costumului, insa mantiile de colon. deosebite, $inu toate de aceiasi lungime.

Un cioban, cu caciula, sarica, opinci $i restuj costumuluinational.

Un Arap cu fes in cap ; imbracat cu o tunica rosa strimta,cusuta cu aur $i cu mnicele largi; saluri ; in man un buzdugan cu glob ; la brdu cu hanger ; spoit negru pe obraz".

*

Jocul Irozilor ce se afla in Valahia, sub denumirea deVicleim, il gasim $i in alte tari locuite de Romni, Ca: Transituania, Bucovina, Basarabia, Valahia din Moravia ,.i M ,cedonia.

In Basarabia, tacmul Irozilor se alearue$te din: II od41ruparat $i trei crai dela rasarit: Baltazar, Melihor $i Iliwiu.Reprezentatiunea jocului Irozilor, nu e dect o preseurtarea textului din manuscriptul Regula pentru Iro:i, pe care I ampublieat aici.

In Valahia din Moravia, cei trei crai dela rasarit, Caspar, Melihor $i Baltazar, merg de colindeaza pe la case, euprilejul sarbatorilor de craciun. Gaspar increbat ea eine esteel, rispunde: Eu sunt craiul Gaspar, care aduc iamhie bismirm in semn de vecinica stapanire. Melihar asemene spune,ca: aduc aur, tamale $i smirna in semn de veciniA stapnire.Balla:ar respunde si el: Eu sum eraiu negru din tara krapilor, care am vazut steaoa, calatorind, $i dupa dinsa magrabese a ma duce in Vitleim. Ace$ti Crai sunt imbracati,cu camai3e albe, incin$i cu braie ro$ii $i de alta coloare, inmni avnd buzdugane cu capetele poleite cu aur, iar Baltazar are buzdugan cu capatul poleit cu argint ; pe cap au chi-vere impodobite cu hirtie colorata $i poleita cu aur $i argint.

In Macedonia reprezentatia Irozilor a inceput de Sire 0cativa ani numai._

------Toate acestea le-am constatat la fata locului, in diferitelecalatorii ce am facut pe la Romnii din tAri straine, din carimulte le-am publicat.

*

Irozii la noi aveau inca din timpurile cele mai ve hi,dupa cum am vazut, mare vaza, atAt in Ia$i al si in alteorase, $i erau primiti cu drag de btrnii nostri ea sa $idee $i ei reprezentatiunea lor religioasa. Cu prilejul joculuiIrozilor din anul 1863 insa, se vede ca unele tacamuri deirozi nu se purtau cuviincios cu publicul $i in afara de aceasta, in cntecile cu caracter 1. eligios, mai adaogeau $i unclemai di$antate cari se abateau dela buna cuviinta fata cu re

www.digibuc.ro

26 -ligia si morala, asa cd. autoritatea ornunald in intMegerecu P S. Locotenent de Mitropolit, cari intotdeauna privi-gheau deaproape mentinerea si ridicarea prestigiului reli-giunii crestine si. a moralei publice, in fata celor petrecute,a gsit de cuviint. a opri reprezentatiunilor irozilor.

In contra acestei dispozitiuni Un numr de irodari auflout in ziva de 20 Noembrie 1864, o cerere indreptat Pri-marului orasului rugandu-1 sa li se invoiascd facerea unuilrod, promitand cd. vor umbla cu cea mai mare paza filiniee. Primarul insd respinge aceast cerere pe (-onside-rentele ce le artm aici si cari sunt urmtoarele:

O asemenea invoire nu se poate da, pentruc d. din in-talegerea avutd cu P. Sf. Locotenent de Mitropolit, ehiar P.S. nu permite, pentrucd acest personal prin jocul lor si con-duitd, au probat ca in loc de a ridica si a sustinea t eligiozi-tatea serbrii Mantuitorului cu nasterea sa, ei disconside-reazd sanctitatea zilei memorabile ale crestinismului O.

In urma staruintei insa a unui mare numr de eetd-teni, incredintand autoritatea comunala, ca Irodarii se vortinea strict numai de reprezentatiunea religioask fra a jignicatusi de putin religiozitatea reprezentatiunii, si fail a a-tinge morala publicd, s'a invoit jocul Irozilor asa cum s'aapucat din bdtrini.

CO LINDELE

Una din sArbtorile cele mai insemnate la cre5tini, esteNaaerea Damnului sus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimesin lume sub chip omenesc, care, a propoveduit infratirea intretoti oamenii, libertatea, egalitatea, invataturd care a dat nas-tere progresului trias ce a facut omenirea.

Cu prilejul acestei srbtori care cade nesehimbat la25 Decembrie, precum si in ajunul ei, (ajuiml Craciunului)se petrec la poporul roman o multime de datini, unele aparti-nand dogmelor bisericii ortodoxe, altele, obiceiurilor str-mosesti transmise prin traditiune dela o generatie la alta.

In ajunul CrAciunului (24 Decembrie) se bleep colin-dele. Mai multi copii intrunindu-se ant pt-in orase cat siprin sate, se duc dela casd la casa, si pe la feresti inoep acanta diferite colinde, unele avand refrenul de Florae dalbe,altele Velerim $i Veler Doamne sau Ler Doamne, etc. com-puse din nenumarate versuri prin cari se povestesc intampla-rile Mantuitorului, urindu-le tot atunci crestinilor, tot felul

1 Vezi : Acta Papuplor fi a li ozilor, No. 156 din 1864, aflail InArhiA a, Primitiiei de Ia,,i.

www.digibuc.ro

Fi'auwrirmirwimmrw

s.awIMAMI /27 11.1111MIYMIN=LJ ISM

- 27de fericiri i bunuri pAmantesti. Drept multAmitg, se dA co-piilor bani, colaci i nuci.

In timpurile vechi in Tara RomaneascA si preutii mer-geau pe la casele boierilor dorindu-le bucurie ; tot asemeneafAceau si lutarii. Arhidiaconul Paul de Aleppu, in cAlAtoriasa prin Moldova si Tara Rornaneasca intre anii 1650 60,intovArAsind pe Macaria Patriarhul de Antiohia, ne spunecA: e de observat cA, in aceastA tarA se obicinueste inseara spre nasterea lui Hrist, ca toti preutii din diferitetarguri, insotiti de sernaani, de citeti si de coristi, sa se adunein bande, purtand icoane si sA umble prin politie toatA noap-tea, vizitand casele boerilor si dorindu-le bucurie... Astfeliuei umblA toatA noaptea cantand Na$terea lui Hristos.... Totasemenea fAceau idularii, toboserii, ,flautil i fluerasii, colin-dand in bande toata noaptea dinspre nastere i In noapteaurmAtoare, cu lanterne, pe la casele boerilor celor mari, lacasa Arhiereului si la Patriarh, cand se intam'pla vreunulin politie. Multi dintre muzicanti sunt din tara turceaseA1)".

Colindele de care vorbim nu le mai reproducem aici, deoarece sunt publicate cele mai multe in diferite brosurireviste din tarA.

Una din cele mai vechi colinde ce se cant& in Moldovae acea cu refrenul Florile dalbe pe care a publicat-o G-. Seu-lescu in Calendarul pe anul 1847, de G-. Asaki. IatA melo-dia acelei colinde ce am pus-o pe note muzicalet

NEV'M' A11/71 11AIM MI MN JIM NM-AI Ill /WWII!OIMY JIIIMINIFIEM11111114ff IIIMMINIII,AINIVM IMEI

Sou-lati sou-lati ma - ri bo e ri. Flo-ri - le dal - beNoi dam aici o colindA ce am auzit-o in Bucovina,

satul Sf. Onofrei, spusa de, locuitorul Mihalachi Breban,care nu e decal o variantg, a Colindei cu Florile dalbe,din timpurile vechi se canta in Moldova. Iat-o :

Buna vreme mari boeri,Florile dalbe,

Ce'nfloriti ca meri ca peri,Florile dalbe,

V-o venit colindAtori,Florile dalbe,

Pe la miez de cantatori,Florile dalbe,

Si nu vin cu nici un rau,Florile dalbe,

Si v aduc pe Dumnezeu,Florile dalbe,

laiJ

ce

1) Haadeu. Arhiva istoria a Romantei, Bucureati 1865. DocumentNo, 310, pag. 89:

www.digibuc.ro

28

Mititel i nfasosel,Florile dalbe,

Cu fsuta de matasq,,Florile dalbe,

Pe la margini cu aur trasa,Florile dalbe,

La doi meri,Florile dalbe,

La doi peri,Florile dalbe,

Lang o gur, de izvor,Florile dalbe,

Este un patMare rotat,

Florile dalbe,Cine sede in cel pat

Florile dalbe,In cel mare pat rotat,

Florile dalbe,Doarme Domnul rastignit,

Florile dalbe,Cu fata la rasarit,

Florile dalbe,

La picioareMinta 'n floare,

Florile dalbe,Dela bruSpic de geiu,

Florile dalbe,Dela capLiliac,

Florile dalbe,La ferestiFlori domnesti,

Florile dalbe,Cinta 'n lunc turturele,

Florile dalbe,La feresti rindunele,

Florile dalbe,Si v zice s traiti,Ani multi si fericiti ;Iar tot anul cel ce vineS, traiti boeri cu bine,Dumnevoastra snatosiTotdeauna i voio$i,Sa ne primiti bucurosi.La multi ani

Mara de aceasta colinda am mai publicat si altele in:a calatorie In Dobrogea. Iasi, 1880, pag. 38-104 si in: 0calatorie In satele Moldoveneei din Gubernia Cherson (Ru-sia), 1893. Iasi, pag. 26-32. Vezi si al meu Almanach musi-cal, pe anul 1876, Colinda cu Florile dalbe, pag. 57.

Multe din aceste obiceiuri ce se pasbreaza la noi sip:ana in ziva de astazi cu mare sfintenie, le intAlnim si laromnii razletiti de noi, ce locuesc in diferite tari sub do-mifiatiuni straine. La Romeinii din Macedonia, la acei dinorasul Veria si de prin alte localitati, incepand din ajuntaCrciunului, se due baetii cu colinda in cete de cate doi,trei si -alai multi, avnd fiecare Cate un ciomag numit chiu-lum, cu care mergand pe la casele locuitorilor, bat cu el inpoartA, panace li se deschide ; apoi intra in ograda i ineepa canta colinda urmatoare :

COLINDE, MELINDE

Dani, male culaclu, Da-mi bab colacuv ati acat cucotlu, C. am sa-ti prind Cucosu,

www.digibuc.ro

29

VA ti-1 bag tu palatiri, Am s, ti 1 pun la fereastrkva ti-1 mac, tra S ta Mrii. A m s ti I m inane la S ta Maria.

Dupd aceia li se da de obiceiu cate un colac, impreun.cu poame, adeca: mere, pere, castane, nuci, migdale, strafide, nohot si altele. Dac, gospodarul casei are oi, li sa. d,mai intai sare, a.poi poame pe care le arunfl prin ograd& ;colindatorii pun sarea pe foc, iar poamele aruncate, le culegde pe jos, si in tot timpul acela fac ca oile mee ! mee! Dacd.gospodarul are capre fac ca caprele: mehehe! mehehe! Dacaunii gospoclari nu deschid portile colindatorilor ca sA intrein ograda, atunci ei II blastmA cu cuvintele urmatoare:Di tu ogiac funiln s nii-ti easil, Din ogiac fuund sil, nu-ti iasillarba verde di tu nare slit creascii. Iarba y eyde din nas sit ti creascil.

Mai toate aceste obiceiuri sunt si la Romtinii din Asiamica, numiti Pisticosi i despre care am vorbit in scriereamea: 0 calatorie la Romdnii din Bithinia. Iasi, 1893.

In Vulahia din Moravia, pe cnd Bohemii si lIoraviifac in ajunul Craciunului Copacul Craciunului, copiii Falahilor, merg atunci pe la casele locuitorilor si pe la feresti lecant& oledva (colincla), in care se descrie nasterea lui Hris-tos, incepnd cu cuvintele: Stante, stunte Valasi, nic vaszleho nestrasi", adecd: Sculati sculati Valahi, nu v6, spariicu nici un rau, etc. Aceste ouvinte se mai canta de plugarilsi de dascali de la biseric.

Toate aceste omceiuri sunt deasemenea si la Romaniadin Silezia Austriaea, ce locuese in satele: Bistrita? Ropita,Leyna, Ligotca, Vedrina, Golesov i altele.

STEAUAIn ziva nasterei Domnului nosuru Isus Hristos (25 Dec.),

si pnd, a doua zi de Boboteaz, este obiceiul la Rinnni, catrei sau patru Meti sa poarte pe strad o stea mare, facut6,din speteze de lemn de brad, invalite cu hirtie colorat sipoleit cu aur. Unele stele au cfite sase cornuri mari, allelemai au si alte cornuri mai mici. Inguntru stelei care e facutala mijloc dintr-o vesca de sita arde o lumAnat e ea intr unfnar. La mijlocul ei se vkl zugrvite ieslele unde s a ridscut Hristos, i cei trei crai dela rasarit, cari aduc aur,zmirna si tme ; pe coluritle stelei mai sunt zugraviti sicalm un serafim sau heruvim, precum si diferite icoane dinistoria sfnta, intre care si am6girea lu Adam 0. a Eveiide catra sarpe.

In figura ce urmeadt, se vede steaua purtata de bgeti.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

31

Noi dam aici aria acelui cantec:

Ste flu. - - moa - - - sa lu - mi -- noa - - strt

) iDe la Du - - - mne - zeu tri - - mea - - - sa. ste.Actiunea stelei e foarte sinapla ; introdus in cas, micul

cor incepe a cAntA versuri religioase despre nasterea luiIsus, si alte apologii ale religiunei crestine1).

In unele locuri pe lAngA ste& se mai poartA de baetisi ,o alta stea mai micA numitA luceafar, care printnun me-canizm se poate misca, impingand-o inainte la o distantAca de un metru si tragand o apoi indArApt.

Steaua se obicinueSte aproape prin toate pArtile locuitede romani, si acum de curAnd a inceput a se introduce si laromAnii din Macedonia.

Noi darn aici un cantec de stea, pe care 1 am auzit inBucovina in anul 1882 in satul Sf. Onofrei, spus de ToaderPalamaru, si care nu este dectlt o varianta. ce din timpurilevecii se cant& si se canta si astAzi in Moldova:In orasul Vifleem,Veniti boeri sa vedem.CA astazi ni s a nAscur,Domnul cel far' de 'nceput.Nici in ceriu nici pe pAmant,Zemislit din duhul stint.Sus pe munti la rasArit,Raiul cA 1-a dobandit,$i frumos 1-a 'mpodobit,Cu flori toate inflorite,

Ce stint pentru raiu menite,$i eu pomi de cei rotati,$i de ingeri laudati,A Itii leaga, si rodesc,$1 pe Domnul proslAvesc,A ici Adam se veselea,$i pe Domnul problavea ;Dar Eva l'a indemnat,Dindu-i poame de mAncat,Adam daca a gresit,

1) Pre aft se stie cea mai veche coleetiune de Cantece de stea, a aprat in 1822, fAra mime de autor, intr'o ciirtieica micA de vr'o 128 pagini.Bibliografia eronologia romfira de D. Iarca, editia II a, Bueuresti, 1873.

pag. 26 . La anul 1839, Anton Pann, da la 'lumina o OM eolectiune de cantece de stea, impreunA en glasurile fiedirnia, puse po note de psaltiebie. Colectiuni de Colinde in care se af111, si cnteee de stea se gasese adunate deAt. Mariann Marieneseu, in Poesia Populara. Posta 1859. Versurile naltereiDomnului nostru Thus Hristos de Gh. Heenesen, BrasoN 1869 Vezi si almeu Almanah musical, Itti 1876, pag. 54, 55 si 56.www.digibuc.ro

32

De a mancat din porn oprit,Domnul din raiu 1 a gonit,Cu blastam 1 a os'andit,Si din gura i a grait :Adame ziderea me,Aici nu mai rAmneDute Adame dela mine,CA. te-ai lipsit de mult bine,Si te ai lipsit de viata,$i de a raiului dulceata.Din raiu jalnic si arnarit,Indata a i pornh.

Si n preajma raiului sttea,$i din gura asa zicea :Raiule gra.dina dulce,Nu mA'ndur de-a ma mai duce,De dulceata ta cea dulce,De dulceata poamelor,De niirosul florilor,De glasul ingerilor,.De versul paserilor,De freamatul frunzelor.Oh ! Eva cea tialoas,Dela clt bine mA scoasa !

Melodia ce se cnta la noi in AIoldova la Stea, eramatoarea:

ang-simr .1=f

%)1111/71, ALAI, 0IMMINAII.MIIIM=1=LAVI EN

ur-

MriniM LWINIIIIMEMMAIIMIPW 111JMINV aVINNI.ZITIMN MlaMMININNOIMMI-11111=1111.1=4116.1:11111=11=1LI-MINI1111-11111MIIMMINNIMENIammininim1101111111.:1111111MININIM Mom"'

lento

Iatil aria cea mai obicinuit ce se cantg, astzi la stea:00'

s; ascJim-m,mi Lsmonmamili=ImIarvelissirNY =raw eme MINJ11-11MIV CWVINIF 1/S411111111MISIIIIIMIMININAIMMINIIIMIIMINNI Nowas mumAmow or061AINNEMMEMENPINNGENIEMILINtitimmoonOMIIIIIVW1VilliErMEMMI,.

iimAim swww=haNI INVVIIVM111111MIJINIIMII

I /.7111111MIIIINNIIIMIN11011111.7"---

P"'"arrirrissimmermiiii amiummomiWar ma morr.res. mer-ziiNitislimmirsew MIAMIVIMIIONIN MMINIMMII

In timpurile vechi clintecele de stea, se cntau pe gla-surile i saltichiei.

www.digibuc.ro

33

PAPUILEIntroducerea jocului pApugelor pe la casele locuitorilor

care se gAseste in obiceiul poporului Roman, dateazA clesigurdin timpurile cele mai vechi.

Precum jocul irozilor reprezinta prti religioase ca: plecarea din orient a celor trei Magi, venirea lor in Judea, intalnirea cu Trod impArat, tAerea pruncilor in Vifleim, gasirealui Isus nascut in ieslele boilor, si altele, aga $i pApu$ele,teatrul nostru primitiv, incep $i ele reprezentatiunile lorprofane, In ziva de Craciun, aratand deosebite scene variatede traditiuhi vechi, mici scandaluri locale, si luAri in ris alemoravurilor sociale, petrecute in viata publica a poporului.Asa, in jocul lor, papwrii reprezintA scene ce aminrescnenorocitele timpuri ale ocupatiunilor rusegti i turee$ti, pi-nnd in scena bataia dintre un turc i un moscal", irigroparea turcului caruia i se adreseaza diferite IuAri in ris".dantarea cuconitelor cu cazacii rugi", ete. Apoi persoane,ca evrei, tiganti, comisari, sunt satirizati $i ei pe rind prinpApu$i, care le imiteazd vorba i costumele. Influentele spolitice asupra tkrii noastre Inc se arata in mijlocul pApuse-lor ; a$a vedem re Napoleon Bonaparte pus in scenk dovadA despre intipArirea adanca pe care marele cuceritor ofacuse asupra mintilor chiar a color mai putin culti din Wilecele mai indepartate

PApusele suntkfacute de lernn, cioplite $i imbracate chpetici reprezemand diferite chipuri din jocul lor ce se faceinteo chrie mare de scanduri numit lada papwlor saaheirzob, avand dela 80 90 cent. lungime, pAna la 50 cent.latimea, gi aproape 50 cent. inaltimea. Acea lada e irnbracatAatat pe dinafara eat $i pe dinAuntru cu hirtie coloratA. Inte-riorul ei pe jog e imbracat cu piele de iepure. Partea dinfata a lazii are doua geamuri mari de sticlk intre giamuri seafla o deschizAtura pe unde pApugele vorbesc cAtra specta-tori. Inanntrul lazii ard doua lumanAri. Dela baza lazii span-zurA o perde de panza colorata. Papugele chernate spreda mica lor reprezentatiune, papugerul pune lada pe douascaune $i se aseaza la pamant dindosul ei, privind in lada,printr'o crpatura spre a putea juca pApusele.

Din spusa bAtrinilor, in timpurile mai de mult, a trAitun ppu$ar in Ia$i Vasite Dragan, care avea de tovars pellie Pdpwarul, cunoscuti ca cei mai de searnA,

1) Vezi i loan Ptipufarul eantonetil de V. Alexandri. Convorbiri lz-terare An. I 1869 prig. 294. Prelegiuni populare de I. Viirgolici in Convor-biri litPrare An. VII, No. 9, pag. 132, Ti ail men Almanah muzical pe 1876,pag. www.digibuc.ro

Pe langd ppupri ,mai merge i un lautar eu scripca,care cftntA, din cand in cand, o arie cunoscut4, numit can-tecul dela papusi1). Pdpuprii mergAnd pe strada strigd:

Papusil papusi!sau:

sau:

Papusi, papusi dela Husi,-Cu capul cdt un caus!

Papusele frantuzestiTot sa stai sa le irrivesti!

Ppu$e le chemate s joace i ele reprezentatia lor, in-Wild in cas, papuprul intreaba pe cei de fata, cum vor eiO. joace ppuvle, pe ulifa ori pe hudifa, sau: deadreptul,ori pe inconjuratele, cu perde sau f if) .t rerd, eu alte cuvinte,vreau expresiuni cuviincioase ori obscene. Ramne deci a-cum, numai la gustul celor ce platesc a se pronunta, ori pen-tru una, ori pentru alta.

Nimene pana acuma in Moldova n'a dat la lumin jaculpai uilor. Noi pentru prfrna dat il publicAm aici, a0, dupa

1 Acea arie am publieat o in al men Almanah muzical, pe amil1876, pag. 58.

www.digibuc.ro

9od

cum 1-am auzit in Iasi, sunt acum 36 de ani, din gura pApu-sarului Ioan Ilanganl). Papusele sunt 17 la numAr, si a-nume:

1) Un cioban.2) 0 oaie.3) Un tigan cu clairaua si cu un urs.4) Vasilache tiganul.5) Fata Ilenuta.6) Fata CiubAroaiei.7) Gacita, femeia lui Vasilache tiganul.8) Un cioclu.9) TAL turc.

10) Un cazac.11) Un clascal de la bisericA.12) JupAnul Leiba Badragan.13) Un drac.14) Un calic.15) Un soarec.16) 0 mAtA.17) Napoleon Bonaparte.Inainte de a se incepe reprezentatia, pApusarul spune

scripcarului:Lautaras, ia prinde a zice 1

LAutarul incepe a cAnt, iar PApusarul scoate din cociugpe rind pApusele, dupa rostul ce au fiecare:

Mai intai vine ciobanul cu o oaie, gi ciintei:

Buna vremea la boeri,La boeri si la cucoane,Slugulita dumitale.Dragi-mi sunt oitele,Dar mai dragi fetitele.Dragi-mi sunt oile lAi,Si copilele blai.Mai ciobane dela oi,Tu n-ai grija nici nevoi,Tu te culci pe pat de flori,De cu sara pAnA 'n zori.

1) In Valabia Jocul peipaqilor ap dupil cum *e obinueste a se jneaacolo, s'a publicat in : Poeziz popvlare romane, de G. Dem. TeodorescuBuctuesti 1885, pag. 50.

www.digibuc.ro

-- 36Am sa eu oaia 'nS-o duc in deal la Ciric,Ori pe cel deal la CarligUnde-s vacile din targ.Una paste una rage$i una de brau ma trage I

Bar oit, bar, bar, bar.

Aceste versuri se cant pe urmtoarea melodie:

4

4.Th

Vine apoi ignu eu ursul 6i spune urrn4toarele ver-suri:

Diha, Vlaicule, diha IHop odata, pe lopatd,Dungrea s-o trecern toatA,S. privim Sarboaicele,Impletindu-si gatele.Pe dealul cu florile.Paste Sarbul oile,$i Sarboaica caprele.Pe dealul cu floriceleMerge ursu 'n degetele.

www.digibuc.ro

37

In tot timpul cat zice aceste versuri, joac ursul, can-tand versurile pe melodia urmatoare:

NV MIMI id Mr/ =MP /1/I7N11111111PIIII;Ja =Pr =====1151VI I= .1111=1111= 4= =VW JIM ELAIMM =. SWIM MAI 077 11= III =MI MI MI-11111M

NNE

Pe urma_ vine Vasilache Tiganul, da afar% pe Tigaiulcu ursul, si prinde a zice:

Afara, afara tigane! nu otii tu, cd:

Eu sunt Vasilache tiganul,Care-a srit gardul,Si-a mancat curcanul.

Se uit apoi in toate prtile si strig:Ilenut, Ilenut 1 Ia poftim din c6,mruta.

denuta vine si zice:Iatama-s badit

Urmeaza apoi un dialog glumet si cam desantat intreIlenuta si Vasilache tiganul, i dupa aceia se prind la joe ;in timpul acesta Lutarul canta, iar Vasilache tiganul zice:

De mi-ar mai da dracul una,Sa joc cu ea inteuna.

www.digibuc.ro

38

Apoi vine Fate Ciubeiroaei pe care o ia deasemeneala joc Vasilache tiganul, zicnd:

Intre doua,Nu ma ploua,Nici ma plouA, nici ma ninge,Dar cu una,Totdeauna 1

Apoi se duc cu totii.CAntecul lui Vasilache este pe melodia urmatoare:

aPAINCWO/IMPIZWIIIIR 1.11111,1MMITIPTIMIZIII11 Mel117Wi1.1..f AlP0.1 MKTIAIr NWINGIIMPW EM1.4 1 aril 11:2.frir .11011111111!MAAIG-711111101-111WIMINIIIIIMINII JAMmaws II AM sits Arm

-"'"=11111111=11111111-.Z.701111111RAIIIIIIIIIMINIallIMI111101711111111111611111111

1.14/71,1111111'"in Midi 1111.EMOIN Inw 111112.1 SIM MRS WO MINIMea C I4. VAMMON11 LI 11./M111It .111. WSW Mr DV ANNULIwhiumis MAI grIr .114.11110111011111111A11,1 .61111

IntrA apoi cu fuga Gacita, femeia lui Vasilache tiganul,cu un copil infkat in brate, se uitA in toate pArtile, intre-bAnd unde-i este rul ei de barbat ; apoi se dtkce si iar vinecu barbatul ei i cu cele douA femei, pe cari gasit lacafenea, bAnd si desfAtandu-se, i sA iau la batae. Gacita,trage de cap pe barbatul ei si pe cele doua femei, i chiamAin ajutor pe Cioclul lui Dreighici, strigAnd:

Sai ciioam lui DrAghici, Ca se face moarte de orn,$i-ti fa lopata bici, AfarA de-aici sa i dAin 1$i vin' degraba-aici.

Cioclulu lui Dreighici vine cu lopata in mAna, si le zice:

fa statt mai, da ee vA este?$i incepe a-i bate cu lopata.Gacita

La, UrzicA 1) sA mi-i duci, $i-apoi la dicasterie,CA ti-oi da doi irmilici ; La popa Elefterie.

1) Comisar de pe timpal lui Mihai Sturza-VodA, ce era spaima celortrimisi la comisie spre a fi pedepsiti, din pricina asprimei lui.www.digibuc.ro

39

(JioctulAfara, afar% muerilor 1La dicaAerie, la dicasterie,La popa Elefterie

Pe urma se due cuVine apoi Turcul

Esa Turcul din cetate,Sa-i dea babei sanatate,Sanatatea babelor,Dragostea nevestelor 1Neder, neder, baca1.am1)

Iota si melodia acestui cantec:

totii.canta:

Evet, Evet hos ghioldum 2)La oala cu mesuita,

mai villa la bdita.Ghel Moscov, ghel 1

mm.;LAts wwwwwE .16

mumFriirrw iww. MRIAMIMILAIII MAW ..11WWW APM 411MviilcalAs Imo am AIL PaUWW171111WINSIalltIMUNI=11111111ow- =semi=MINIMA &MAI MMAIIN I

.1 mom P'Vine dupa aceia Cazacul i zice:

A iaca si Hasan,Cel cu pielea 'n suman 1

Turcul incepe a strigh:Aman, Aman, bre 1

Cazacul, tae cu sabia capul turcului 3) si incepe a canto,si a luck zicand:Idi, icl Marisca, Cand sun mereu in pumn.Nima, nima parisca. Raz, dva, tri, cetire(,Cine joaca cazaceste, La hazaica na cvartire,Vara panza nu ghileste. Nu-i gaina, nu-i cueos,Ci-o ghileste la Craciun, Tae puica, fa cu bors 1

1) Ce este, ce este s vedem.2) Da, da, bine ati venit.3) Se vede- din aceasta, credinta poporului in superioritatea Rusului.www.digibuc.ro

40

Cazacul cnt urrnAtoarea melodie:

/-%4. . .P,Iv

mia'anumiew ma :vow swimmer INI=MBA IF 11 =111 7IN11 ELM= MAE WVI t.;miamm /1111=M=Ill MEMINUr

aiarnimrmriermar arm wow MANI AMlle IMNSIA MIA= A IMAEll JIMINIFIMI =NIA Ai AMINE MI AMr ell1111=WMANIMENINOMOMEMMIIIIIIMMEM/1111 All.MINIMMI-111111M=IIIP ......: ---_,..--...-z =NM 11111111MMINO -----,---.

...-.....-- Mi"':::..^."

....0.

Prinde apoi a pipAi: cu lopata pe turc, l asculta euurechia la inim, i zice:

I se bate inima ca intr-un rac mort.A raposat Hasan 1Ca si cel din an.

Strieci apoi pe Dascalul dela biseria ca s ingroapepe turc. Dascalul vine. Cazacul Ii zice:

A Iaca $i dascalul Tarara.Gu eoliva n basma.

Dascalul prohodesie pe turc, cu un prohod tiOnesc, careincepe cu versurile urmatoare1):

cea balta lata,Este-un putregaiu de piatra,Sede-un epure grece$te,Legat la cap turce$te,

1 Vezi i Evangltelia figdneasca, inseratit in Oratiuni Onute la nun-tue Bueure0i 1857, pag. 28.www.digibuc.ro

41

Cu tiganii sfatueste,SA fael o bisericA pentru tiganiSA tr-Aiasca o mie de ani 1SA o faca de cas dulce,CI], gura s o apuce !Cand a bate vntulS. curga untul,CAnd, a bate gerulSA curga zerul.Dar icoanele de ce sa le fa^a ?Sa le facA de slanin grasASa se 'nchine si dancii de-aeasa.Iar uo s a hotai it,S-o facq de rogozMild o pune mama sa cazA jos.Ia." lacata de ce s-o faca?S o faca dintr'un purcel fripr,In loc de cheie un cutit infirm,Cand a veni popa.SA descue lacata.SA stearga bucata !

Pe cnd ceteste prohodul, vine Ciochtl, dA. cu lopata inDascal, si i zice:

Prohodit.Neprohodit,Da-1 in groapkSi-1 ingroapa !

DupA aceia Cioclul ingroapA pe turc, si-apoi joaca sicnta:

ToatA grija mi am luatSi pe turc 1-am ingropau.Pe podul tabAcAresc,Fetele se sfAtttesc,Miorlaesc ca matele,Prin toare cotrutele !

Vine apoi jupanul Leiba Badragan din Trgul Cuculuisi se inchinA jidoveste si Cann. Dupa aceia Cioclul se uitAla el, si-i zice:

Iaca jupanul Leiba BadraganDin fundul crtrutei taman.

Apoi canta :Esa dracul dintr'o borrA. EsA draeul din urechi,C'un papuc si cu-o ciubotA, EsA dracul din curechi,

www.digibuc.ro

42

EsA dracul de sub gheataCu jidanul de musteata,Es6, clracul de prin nalbaCu jidanul prins de barb,Es5, clracul din Ociuni,Cu jidanul de perciuni,Esa dracul de sub horn,Cu jidanul prins de corn.

Iat si cantecul jidanului:

"*.

Vine, apoi Dracul, i ie pe Jidan In coarne si 1 duce laCiocka vaz'and actasta, zice:

La bang, diavole, la baltA !IntrA clup acela un calic i zice:

Hai si noi calicilorBreasla mgmaligilor,0 sarac babtie.Eu stiu ce i trebue tie,Un colac si-o lumftnare,

unul cu cciula mareHai In balta sd grim,Sa ne pr4adim.Uncle a fi balta mai latSa ne 'ncap zestrea toat.

www.digibuc.ro

all

...

.. I -

..

www.digibuc.ro

44

Dupa Soarec vine tiptil Mita, si-1 prinde i fuge cudansul.

Intra apol .bnparatul Napo leOn Bonaparte, cu care seincheie reprezentatia ppusilor, i zice :Napa leon Bonaparte,Stand in parnant de departe.Ochii sus a ridicat,Spre Frantia a catat,Spre marea apusului.In preajma Parisului.

0 Frantie tara buna,.Tara bun si blajina,Ai incput pe-a Rusului mina,Nu ma duceti asa departe,Caci eu v sunt Buna-parte I

In tot timpul cat Pdpusarul zice aceste versufi, Iautarulanta Marsul lui Napoleon, pe care'l dam aici.

...III.NV CAM= MI= MIME NM IIIIII NMI NB AIM IMI IVI .11bil 1 ME MIMI Al MIMI NM NM 11171 IlbINII NEW LIN' AIM l' AINIMMIAIIIC ..MMar W mar ma'am.WI P iiIMLW MiXAMINIIII i i

Jocul papusilor incepe din ziva de Craciun si tine in-rnotr'una, pana la 'inbeputului postului mare, si numai in timpul

ptii.Acest jQC al papusilor Il gasim mai la toate popoarele

din anticitate. Fr. Sulzer, in scrierea sa: Geschichte des Transalpinischen Daciens, Wien, 1872, t. IL pagt 403, he vor-beste ca si la noi se juca la palat papusele, care eran facutedin carton si avea niste sfori pentru ca sA se punA in ini$

www.digibuc.ro

45

care diferitele lor incheieturi. Acest joc nu era altceva decko specie de Marionete, i se sevar$ea ast feliu: se facea intunerec in sag.. inteun colt se intindea o panzA subtire indosul careia se punea o masa cu cateva lurnanari aprinse.In acest loc se a$eaza un singur ciau$, care incepe a primblasi a mi$ca papusele pe masa conform cu cuvintele pe care lespune in limba romana $i greack $i mai cu seam a. in limbaturceasca ; a$a ca cei din intuneric vad umbrele acestor figuri de carton jucand pe pan* si aud cuvintele ce spuneceaupl, qa cum ar fi fost rostite de papusi.

MelodiUe ce le-am vazut inserate in paginele precedentele am pus pentru prima data pe note musicaie, sislemul liniar, cu 40 de ani in urma, dupa cum le am auzit canuate atunci de Papusari, $i aceasta am facut'o spre a nu qe perdein noianul uitrii amintirea lor, intrucat astazi putini ba-trini au mai ramas, cari i mai aduc aminte de asemeneacantece.

Papu$4e care au inveselit pe mosii $i stramo$ii nostrisute de ani au fost $i ele prin ordinul din 25 Noemvrie 1864oprite de autoritatea comunala ca $i Irozii tot pe motiv cajocul lor ar fi nemoral.

Iata continutul acelui ordin:Ingrijirea pentru_ moralitatea publica, este si ea una

dintre datorintele principale ale Comunei..,Datinile nationale nu constau in giocuri nernorale scan-

daloase i necalificabile, care se cornit prin cantari $i ac-tiuni de catra papu$ari prin casele particularilor $i pe strazile publice, incat parintii cu copii, fiice, tinerimea $i miceindivid inroseste la auzul lor.

Primarul isi impune o datorie sacra, ca in sprijinul rnoralitatii publice s opreasca cu totul aceste giocuri scandalose.

Prin urmare Inca din timpuriu se face cunoscut aceastamasura, prin afisare si batere de barabana pe toate strazileorasului, iar onorabila Prefectura a Politiei este invitata aesecuta in toata esactitatea aceasta masura"1).

In urma -acestui ordin jocul papuselor a fost oprit inIa$i. timp de mai multi ani, pana cand in luna Decemvrie1879, dupa struinta atat a lui Ioan Hangan, vestit papusar,cat si a mai multor cetateni, intre cari era in primul loc$i povestitorul loan Creangd, Primria a incuviintat din noujocul ppu$elor.

1) Vezi : Acta ptipusitor si a Irozilor ce s'au oprit de a nu maigiuca giocuri nemorale tit serbiltnrile viitnare a Nasterei Dovinului IsusIlristos, N6. 156 din 1864, aflat Ja Arhiva Primariei de MO.www.digibuc.ro

46

Mai tarziu s'a oprit iara acest joc, tot sub aceleasi mo-tive, i atunci in iarna anniui 1897 dupd staruinta mea lis'a Invoit jocul lor 1) dupa, cum s'a pometat din tirnpurilevechi.

PLUGUWRULCu prilejul anului nou se vede petrecandu-se la po-

porul roman o multime de datini i obiceiuri, ce-si au obarsialor In elementul latin care injgheaba temelia nationalitatii,noastre.

Intre datinile i obiceiurile pastrate de secoli de stra-bunii nostri, cari au remas nestra.mutate i pana in ziaade astazi, sunt mai cu seama: Impartirea de daruri la anulnou colinda cu buhaiul, exprimandu-se prin aceasta feri-circa de a trece de la un an la altul.

Anul, care in stiinta nu inseamna altaceva decat oinvartire a globului nostru, imprejurul soarelui, din caretfapt se urzesc veacurile si vecinicia, este un ce cu totulabstract ; pentru popor Ina: el are o forma vie, care poate

aduca toate fericirile sau toate durerile.Fiind insa ca omul este o fiint in care speranta creste

chiar acolo, pe unde a trecut cele mai grozave nenorociri,de aceia ivirea unui an nou, pe calea veacurilor, trebue safie pentru dansul o pricina de bucurie. El uita toate relelesi nenorocirile ce le-a suferit in cursul anului trecut, si seasteapta ca west an nou, sa-i aduca cele mai vii multumiri.Anti], ce a fost s a dus, s-a nimicit, si cu dansul s-a dtinstoate durerile ; anul nou ce are sa inceapa, spera el ca nu-iva aduce decat placere si multumire, caci pe aceste le do-reste.

Daca vre-un lucru indreptateste o privire optimista alumii, apoi sunt tocmai serbarile anului non, caH, la toatepopoarele a caror obiceiuri ne sunt cunoscute noua, imbracao forma vesel si zburdalnica.

Obiceiurile i cl,atinile poporului roman, nu s'au nascutnumai prin instinct, inteun mod spontaneu, ci mai ales printraditiunile mostenite, transmise dela stramosi din care necoborim. Cele mai multe, pe care le aflam cu ocazia anuluinou. au cea mai mare parte din ele radacini in cea mai ba-rina anticitate a poporului Roman si chiar a intregei raselatine.

0 datina din cele mai frumoase si mai vechi, ce s'a1 Pentru relatii mai pre larg despre aceasta, vezi in gazeta ,,Evenimentul"

din 30 Docombrio 1897, -articohrl meu intitrdat, Datinele poponavi roman,cdpacvl Craciunului. www.digibuc.ro

47

pastrat si se pastreaza inca panA in ziva de astazi, la popo-rul roman, este Colinda cu Plugusorul sau cu Buhaiul, ce seobicinueste in ajunul anului nou. in seara spre sfantul Va-sile 1).

Domnul Moldovei Dimitrie Cantemir, care a scris des-pre datinele moldovenilor, nu ne spune nimic desPre obiceiurile ce au loc cu prilejul anului nou, ci nurnai ,la inceputulfiecarui an, se canta colinda, i se obicinueste in multe chipuri atilt la prostime cat si la cei mari2).

Obiceiul este c Ji ajunul anului nou, prin sate, cioba-nii si vacarii, iar prin orase flacaji i argatii depe la curtileboeresti, se intovArAsesc de cu vreme, pentru a umbla cu co-linda pe la casele locuitorilor, pregA.tindu-se in acest scop aavea cu ei un buhai, harapnice, un clopotel sau o talaned, pre-curn si o cofita cu apa, astfel pornese dela casa la caskcantand pe la feresti Colinda Plugusorulai.

In tot timpul cat unul din colindatori, numiti in unelelocuri si plugarasi, rosteste acea colinda, ceilalti care 1 insotesd, nu inceteazA, de a sima unii clopoteii, sau talanca, iaraltii de a pocni amarnic cu harapnicele sau bicele, trAgandbuhaiul intr'una, si cand cel ce ureaza spune la colindatori,la mai intinah ?raj! toti inteun glas strigA cat le ia gura,Heal Hai!

Buhaiul este un instrument primitiv a cArui forma odam aici. Origina lui se pierde n infunerecul veacurilor, elnu se intrebuinteaza decat odata pe an, in ajunul anului nousi pu se afla in uz decat numai la poporul roman. Buhaiulimitcaza ragetal boului ; e facut dintr-o putinick sau cofklegata la gura cu o piele de oaie, dubha, intinsA ca- o darabana ; in mijlocul ei se afla prinsa o suvita de par de coadade cal, pe care tragand-o sau mai bine zis aluneand aman-doua manile pe rind. cand una cand alta, i dupace mai in-tai se udA palmele cu apa din cofita ce o au cu ei,produce ovibratiune care seamanA cu ragetul unui bou ce se aude indepartare, sau mai bine a unui buhai, de unde probabil de-

1) In Inuite pArti locuite de rorattiii, Sf. Vasilo se nume7te i SdnVasdi.

2) Descrierea Moldovei, ed. II, Iasi 1651, pag. 261. 1\ ota 1.www.digibuc.ro

48

riva si numele acestui instrument, precum si zicerea a umblacu buhaiull,).

Colinda plugusorului, vorbind despre aratul prnintului,cu plugul cu doisprezece boi, despre samAnatul griului, sa-ceratul si macinatul lui, precum si despre altele, era natural,cg, buhaiul ce imiteaza mugetul boilor ce trag la brazda, sfie intodeauna insotit si de un colopt sau talanca, si aceasta,fiincica la noi s a pstrat vechiul obiceiu, ca intotdeauna,cand sunt mai multi boi sau mai multe arnniale la unloc, saaiba una din ele, un colpot sau talangl aninat de gt. Acestobiceiu credem c ni s a transmis dela Bolnani. La ei era .sio lege care pedepsea pe acei ce furau talanca sau clopotuldela gtul animalelor. (Imparat. Iustinian in legibus rusticis).

In timpurile vechi, la greci, la romani, si la alte popoareclopotul sau talanca se anina si la gtul celor condamnati lasupliciu.

Asemenea nu lipseste dela aceasta colincl harapnicursau biciul, cu -care se indeamn boii la mers, drept carecolinclatorii pocnesc necontenit din bici in tot timpul ctse colindeaz.

.

DupAce colindatorii au sfirsic de recitat colinda lor, u-reaz d. gospodarului o recolt manoas, belsug in toate, siani multi si fericiti, pentru care primese apoi drept multa-rnit parale, colaci, mere, nuci si alrele deale rnncrei, asadup cum s'a pomenit din batrini.

Din colindele cu plugusorul, pe care le-am auzit In Ba-sarabia in comunele Rtiteei i Cotajenii mari, -tinutul Soroca, 'precum si in comunele: $oldanesti, Raspopeni, Ganjeni, Bolohan 6i Meiliteai, tinutul Orhei, dam aici colinda ceurmeaz. Ea e scrisA in vechiul graiu moldovenesc si arncrezut cd e bine s se dee aici la lumina in felul acesta,pentru a se purea studia diferitele dialecte in deosebite locali-tati romnesti, cu atat mai mult cg, aceast colinda, esteaproape identicA cu acele ce se cnt6 att in Iasi, cat si inmai toate satele si orasele din Moldova.

Iat.A, colinda despre care vorbim:

1) In Valahia, buhaiul se nnmete Taur. Prin unele ornso sisate Maiisi bAetii fac un Plug in ininiaturn, pe cari il numese Plugufor sauPluguler,imitand pe cAt se poate adevilratul plug ;11 impodobesc cu blirtie coloratli sicu flori, ii pun un clopotel Sall doi in eoarne, iar cei de la taril, iau ade-vilratul plug, cu un elopot mare, il tarilsc, si astfel inerg la fiecare casii deureadi. Din .4cest fapt, derivii zicerea a umbla cu plugurrul. (G. Dem.Teodoreseu ; Incercdri critrce asupra unor credinte, datine qi moravuri alepoporului roman. Buouresti 1874, pag. 58).

www.digibuc.ro

49

Aho 1... Aho !... Ina lt ca easa,Cu sara sfAntului Vasili, Verde ca matasa,Sr v hii boeri de ghini. Da jupAnu bucuros,S'o sculat jupanu gazdA intr-oVaz,ind grin ca i frumos,

sfAntA JoiAcasA a alergat,Cu dousprezece pluguri di boi, El In grajd cA s-o bagat,$i 'ntr'o sfhntA Vineri $1-o scos un ell minunatCu doisprezece juncani tineri. Negru graurPArechea de boi mari, Cu saoa de aur,Haznale di bani, Cu poclAzile de mArgArint,Parechia di juncAnasi, Cu potcoavele di argint.Mii de galWirptsi. Voios s o fpc/le-atAcii di dinainti . $i la fuga o apucatCu coarnele poliiti Sa vadA grill totAcii dela prigond 1.) Di-i copt.Cu coarnele di limonA 2), C'ind 1-o prigitAcii di la roate, L o 5i. gasitCu coarnelc inpreunate, In schic ca vraglia,$1 li-o pornit la dealu GArA In pai Ca trestia.

raului In cir (fir) ca mazarea,La valea Rusalimului, Di calare s-o plecatLa dialu nalt, Trii schici o luatLa teiu plecat. $i In mani el li o frecatUndi-o blagoslovit D-zeu roc In buzunar li-o bagat,

di arat.Ia mai mAilati mai,

Hai HAi

$1-o arat MartileFAnatele,Mierem4ilePiscurile,Joule,VAile.$1-o sAmanat griu arnAut,51 o dat Domnu di o erescutCu boroana borAneGrin in urma rasare.Gazdei ghine-i mai pdre.CAnd s-o dus la lunlLa sAptAmAnA,SA vadA grin aLi rAsarit,L'o gasit,

1) Boi din mijloc2) Alitrne.

Aeasa h alergat,Tare s-o mai spimantat,Ch prinea s-c scuturat.

Ia mai minati mAi,HAI 1 HAi !

0 scos apoi un tretin$i s-o duq inspre Hotin.In Hotin pi ulita mareN-a gasit ce i trebui Dumisale,

. Pe ulita cea micAN-o aflat nimica,Numai pe doi negustori,Un covrig cocea 'n cuptortDela meidapu fAiniiSA mincau jidovii ea chnii.Se trAgeau jidoaveele de gltA.Dela ui talger de brinzA.

4www.digibuc.ro

- 50 -Apoi la Ba Ai s-o inturnat.Ce-i trebue Dumisale a catat.La tArg la Ba lti,Numai linguri si lopeti.El o luat lopeti di vanturat,La trieratori linguri di mancal

Ia mai indemnati mai,Hai ! Hai!

Numai Domnu-i stie de mattDe mare ci era,Singur jupanu se miera,5i de tare ce lucea,Toatti, lumea sa'ncruce,

.51 din grajdi mai aduce,Noua epe,Tot sirepe,Cate de noua ani sterpe,De picioare potcogite,De frhighii zloboziti,Cu chicioareleCa raschitoarele,Cu copitele,Ca pitele,Unde calcaFatarea scapara,Schicii le sfarma ;Cu coada felezue,Cu urechea \ilia trage,Cu botu'n sac pune,Cu dintii IntapuseaMaj bunA masura nu-i trebuia.Ia mai manati mai,

Hai I Hai!

S o dus la targ la SorocaUnde se vinde ceru cu oca.$1-o cumparat nuoa oca di cer,$i nopa oca di otel.$i o venit la Vasile tiganu,Care bate ghini cu ciocanu,$i-o facut sacerelcBurzugel e 11Cu rnAnunchi di floricele,Cu zimti di giorele.SA sacere fetele cu ele.

Ia mai manati mai,Hai ! Hai!

$1 'ntro sfanta joisoark0 adunat o clacusoara51 o strns hini (fine) si vecini$i douA, babe bAtrini,Ce stiu rinduiala ghini.$i li-o pus in ghelistea vantului,Din marginea pamantului ;$i and vAntul abureNumai ghine li spore,Mai era si-o copilita.Cu garofi prin cositaCu,-o rochita de-alage 2),Mare ghine-i mai side,Ca la isbovnica me.Cu manicile suflecate,Poalele 'n brill rdicate,Cu dreapta sacera,Cu stanga snopi lega,Din snopi faeea clae,Din clae hodobae,In fatarea mare de alama,

1) Frumuaele.9) Stofa pentru rochie

51-o gatit douasprezece caraLa Prut la moara?Dar hoata di moara,CAnd a vazut atatea carA0 pus coada pi schinare51-a trecut prhi lunca mare51-o trecut In cd costisaSA, pasca floare di brandusA,Dar noi la ea am catat,5rnapoi ne-am inturnat,Pe un drum parasitDe Dumnezeu urgisit,Boi am disjugat,La o parte ne-am dat,In marginea drumului,Ca'n casligile Craciunului,Boii pasteaDi sa prapadea,

www.digibuc.ro

51

La troscot si la flori de cap-sung.,

Cu adevarat ca n-a fost min-ciunA.

Ia mai Indemnati mAi,Hai 1 HAI!

Di acolo am injugat-Pe urma de car am apucat,

n-am zabovitSi-am nimeritLa moara lui AvrarnDupacurn am fost si'n an.Moara noi am cautat-oUnde-o fost n-am mai ggsit-o0 rnutasa di pi dialPe-un cap di cal.Avram astepta un pic de vani,Caci si el era flamand.Si-am apucat pe-o urma de

cartitA,Si-am nimerit la Moisei la rk-

nita.Moisei calare pe-un foiUrluca la popusoiSi zisa de pe foiu descalecat,Fratilor nu-i chip di rnacinat,CA. nu-i griul uscat,Si-a apucat pe urmA de furnicaSi-a nimerit la moara cea micaA lui capitan lonieLDa capitan Ionic/Sidea intr-o tufa de urzica,Incaltat cu o opinca,,Si zicea poftim la noi la moarA,CA, la noi la moara,E ca i afara.Cand ai turnat In cosCa si cand torni jos.Tomarul 1) Ai de box,Cu grindeiu ciotoros,

Cu vewa de urzicACu chiatra de mamAliga,Numai niste pane strica.

capitan Ionicg,Di la moara lui cea mica.E un calic,E uium 2 i din mertic$i-a intrebat capitan IonicDi la moara lui cea micaUnde i calicuCu merticuSi lelitaCu strAchinuta?

Ia mai manati mai,Hai I Hai!

Noi de-a colo am fugitDupg ce 1-am probozit.Hai sA. mergem mai Gioarg 3),Sa ne catarn altA moarA,5i-arn strigat, hais Tulue 4)La moara lui Ciuluc,Cura apa pe uluc.Cand am ajuns la moaraLa moara la GibaraAm gasit morariu beat,Intr'un bordeiu culcat,Incins cu'n brill di lana,Langa un pumn de fAina.Cand de moara i-am pomenit,El la noi s-a ringit,

sa prefacea,Ca nu 'ntelegea,Da cand cu puha 1-am plesnit,Drept In Ichicioare a sArit.Si de tot s-o spaimantat,Barda 'n mama o luat,$i la moarg-o-apucat.5i-o-apunat-o de pArparita 3)Si-o trintit-o la portita,Ho 1 nu da moara 'napoi,Ca-i da n cel tApoi.

.1) Sul care poartA moara.2) Varna, dare.3) Nume.4) Numele hoului.5) Un lemn de deaupt la piatrA, la fue.

www.digibuc.ro

52

Cu barda, i-a dat in protap 51-o dat i lui Andrii ;Di ia sArit ochii din cap. 51-o rupt In patru,

51-o dat $i lui Alexandru.Alexandru orn la curte,5tie naravuri multe.A manca nu 1-a mancat,Nici 1-a altul nu 1-a dat.5i-o pornit prin sat,$i s-o apucat,

I-o uns-o cu. unturA. de mAnzat,51-o Indreptat-o pi pasat.51-o tins Q cu unturA di po-

haci 1),51-o sArit pi doi saci,51-o uns-o cu unturA di gAinA,51 o indreptat-o pi fainA.PAnA pe Joi dimineataGata Mina ca ghiata.

Ia mai lndemnati mAi,HAi I HAi !

C ,Anii de ntArtat.Oarnenii '1 tot opre,De nime sA $tie nu vroe,El cu cupia 'n cAni zvArle5i bucluc mare face.1a mai mAnati mAi,

ISta cucoana pe-un crivat, HAi Hai!Mare mAndru *i rotat, De urat am mai ura,Cu duducili la sfat, CA vii drag a asculta,Cu tufle 2) de diamant Dar di cAnd a insarat,Aduse din Tarigrad. Noi nimica n-am arat.CAnd vedea boi hlachind 9 5I-avem dealuri de suit,51 flcAii chituind, Vai adAnci de coborit,0 trimes o babA 'n casA, 51 mari codri de treeut.5i o luat o sAta diasA, 13alauri cu guri caseateDi matasA, Stau sa ni apuce di spate.51