MĂNĂSTIREA HL iNCEA

M IRCEA I LiESCU

Fig. 1 . Planul bisericii mănăstirii Hlincea ş i secţiune est-vest.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. Vedere generală asupra mănăstirii Hlincea.

o mănăst i re m ică, d i n aprop ierea "Cetăţu i e i " de l îngă laş i , a stî rn it , Î n j u ru l a n u l u i 1 930, o Î ntreagă d i s pută Înt re speci a l i şt i , d i s pută care n u s -a Înche iat atunc i şi ca re este a p roape complet u i tată astăz i .

H l i ncea l , mănăst i re acum fă ră "ch.l i i ş i trapeză ri i"2, o ră mas p ierd ută pr i n tre dea l u ri , a şteptînd o eventua lă cer­ceta re ş i restau ra re , ca re ar p utea descoperi o serie de no i veri g i de legătură ale a rh i tectu r i i mo ldovene.

D i vergenţele de pă reri a le specia l i şt i l o r a u apă rut o dată cu pub l ica rea documentu l u i de ct i tor ie a l Ma rie i Tzi ga ra ­M i n i03, ca re se opun ea tota l p i san ie i b i seric i i , p rove n i nd de la Va s i l e Lupu , ce l ca re r id icase "din temelie"4 Înt reg u l ed i fi c i u . D isens i u n i le n u se referea u numa i la data rea mo­n u mentu l u i , ci de a ic i , e ra u răsfrÎnte asupra deta l i i lo r a rh i tecton i ce ş i de p ictu ră , forţ înd Înca d ra rea În una d i n ­tre ce le două' per ioade posi b i l e : cea a l u i Petru Şch iopu l sau cea a l u i Vas i l e Lupu . S i n g u r G . Ba l ş a i ntu i t adevă ru l despre acea stă mănăst i re , a lătur Înd-o ca t ip mănăst i r i lo r Aronea n u ş i lţca n i i Vech i5 , d a r fă ră să i n s i ste a sup ra pro­b leme i unei crono log i i corecte, cons ideră mănăst i rea Aronea n u ca f i i nd pri m u l monument mo ldovea n cu i nf l u ­enţe m u nteneşt i Î n construcţ ie .

Acestea s înt prob lemele r id icate ş i l a rg comentate după pub l ica rea actu l u i d i n 1 8 decem br ie 1 6 1 6 a l doamne i M a ri a Tziga ra , f i i ca l u i Petru Şch iopu l , ca re la În toa rce­rea În Moldova gă seşte "Mă năstirea noastră de la Hl i ncea pustie"6. De a ltfe l , de la această f i i că de domn , ca re sem­nează " ieu rcm-H,'�a M apHR"7, avem ş i a lte acte d in 14 i u l ie 1 6 1 7 sau 1 6 1 88, d i n 1 6 1 9 şi d i n 1 62 1 , pr i n ca re ea Î ncea rcă să red reseze s i tuaţ ia ctitori i lo r pări nteşt i sau p ropri i ; o act iv i tate febr i l ă , d a n i i de sate, Înch i n ă ri l a Sf. Mormînt ,

1 H l i ncea, la 3 km sud de Cetăţu ia , l îngă laş i . Gr igore Ionescu Î n Istoria arhitecturii În România, voI . 1 , p. 72, a rată că săpătur i efec­tuate, l ingă H l i n cea " . . . au scos la iveală, alături de urme moi vechi de locuire şi resturile unei aşezări omeneşti data bile În veacu­rile XI-XII . . . " .

2 i n " Cercetă ri ,i stor ice" , V I I I- IX ( 1 932-1 933) . p . 55, doc. 34. Document dat de Eu strat ie Dabi ja la 20 noiembr ie 1 66�.

3 D u pă moa rtea soţ u l u i să u , Zotu Ţz igara , doa m n a Maria se căsătoreste cu i ta l i a n u l Paolo Mi n io , 01 căru i n u m e i l poa rtă la intoa r­cerea in' ţară, conform N. I o rga , Neamul lui Petru Şchiopul şi vechi documente de limbă mai nouă, in " Memor i i le secţ iei i storie " , seria I I I , tom. XVI I I , mem. 1 4, p. 376-377 şi i n Intoarcerea unei pribege : doamna Maria Minio, in "Anale le Aca demiei Româ n e " , Mem. secţ. i st . , s. I I I , to rn . X I I , mem. 1 5 .

4 Conform p i san iei biser ic i i În t raducerea l u i N. G rigoraş şi Pl ' . D. Ma ria n din "M itropo l ia Moldovei ş i Su ceve i " , a n u l XL I , n u mă­ru l 8, i an -feb. 1 965, p. 87.

5 l m p reună cu acestea, G. Ba l ş În Bisericile moldoveneşti În veacurile XVII-XVIII, Bucureşti 1 933, p. 1 9, menţ ionea ză şi Dragom i rna Mică - biserică ce a re u n a l tfel de p lan - şi biserica Sf . Ioan d i n Si ret.

6 Documente privind istoria României, A. Moldova, sec. XVI, t. IV, p. 72-73, n u măru l 1 02.

7 N. Iorga, Neamul lui Petru Şchiopul . . . , p . 376. 8 Idem. N. Io rga demonstrează că a cest document este o copie

ma i ti rz ie, execu tată spre sfirş i tu l secol u l u i a l XVI I - lea d u pă or igi­n a l u l care s-a p ierdut. De aceea nu este menţionat a n u l .

64

Fig. 3. Turla bisericii mănăstirii Hlincea, vedere spre sud-est

Î i ma rchează reîntoa rcerea d i n exi l . O dată cu sch i mbarea domn i i lo r, doa m n a Ma ria se g ră beşte să Întă rească pr iv i ­l eg i i le şi Î nch i n ă ri l e ct i to r i i lo r fa m i l ia le , a şa cum se Întîm­p lă la 5 a pri l i e 1 621 , c î nd Alexa ndru vodă l I i a ş9 , cu voia aceste ia , adevereşte Înch i n a rea mă năst i r i i Ga lata. Este u l ti m u l act ca re - i menţ ionează n ume le , da r este suf ic ient pentru a putea Înţe lege activ i tatea pe ca re o desfă şu ra se pînă atunc i .

Pe de a l tă parte , Însă , p i sa n ia b iser ic i i , scri să Î n l i m ba greacă , da r t rad usă a proape la fel de toţi specia l i şt i i 1a• s usţi ne că : "s-a rid icat d in temel ie dumnezeiasca şi prea ­venerata această biserică o sfîntu lu i şi slăvi�u lu i more mu­cenic Gheorghe . . . cu ajutorul bă nesc ş i cu cheltuiala . . .

10 Vasi le Voievod, apoi s-au zugrăvit de către . . . f iu a l său domnu l 10 Ştefan Voievod . . . î n anul de la facerea lumi i 7 1 69, iar anul de la iconomia întrupări i 1 660, i ndic­t ionul 1 3, luna noiembrie 20".

*

I nc i nta mă năst i r i i H l i ncea , de p lan recta ngu la r cu tur­n u ri l a nord ş i la vest (pri m u l fo los i t d rept c l opotn i ţă a re ş i o hersă 1 1) , n u a re ap roape n i c i un i nd i c i u ca racte r i s t ic seco l u l u i a l XV I - l ea 12, care să poată fac i l i ta o a semenea Încadra re , cu toate că la exterioru l la tu r i i de vest a z i d u l u i de i nc i ntă apar cîteva contrafo rtur i g roase ş i scu nde . Do­cumentu l d in 20 no iem bri e 7 1 7 1 ( 1 662) a l lu i Eust rat ie Da­bi ja 13 recunoaşte că " . . . mănă stirea c e s e ch iamă Hl ince . . . core d intr- un început o fost z idită d e Zota vistiern ic . . . au rămas pustie cîtăva vreme, . . . Vas i le Voievod văzînd căderea acestei sfinte mănăstiri o început o drege . . . ş i o făcut turn ş i chi l i i ş i trapeză ri i . . . ş i tot ce o trebu it împre­jurul mănăstir i i", deci i nc i nta Î n sta rea În ca re se af lă apa rţ i ne m eşteri lor l u i Va s i l e Lupu . Docu mentu l atestă ş i "căderea" mă năst i r i i pînă la acea dată 14 , ceea ce a r

9 Documentu l de la Alexa ndru Vodă I l iaş d i n 5 a pr i l ie 1 62 1 i,n " Cercetă ri i stori ce" , V I I I- IX (1 932-1 933) . n u măru l 3, p, 31 , doc. n ,. , 2 1 ,

10 G , Ba lş , N . Iorga, i n l uc ră ri l e c i ta te ş i Alex. Lapedatu În " B.C .M. I . " , 1 908, p. 87. Alegem traducerea lu i N. G rigoraş ca fi i nd cea m a i recentă (vezi nota 4 ) .

1 1 Confarm G r. I onescu, op. cit., p. 55. 12 G. Balş , Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din veaCLII al

XVI-lea, Bucureşti 1 928, p. 1 92 : "turnurile c1opotniţe, alipite de biserică sau izolate, . . . nu se mai regăsesc În veaCLII al XVI-lea . . . "

13 Citat la nota 2. 14 i n colţu l de jos, din drea pta, al icoa ne i de hra m , a pa re pr ima

i nd icaţie cronologică a edific i u l u i : "Rugăciunea preaiubitorului de Dumnezeu şi robului său Nichifor arhiereu, 1 659" (N. Gr igoraş , op. cit., p. 88) . Cons iderind a ceasta data de i ncepere a repictă r i i , p r ima i nterventie de acest fel făcîndu -se m a i totdea u na asu pra icoanei d e hram, t r�bu ie s ă presupu nem c ă momentu l i n ceperi i l ucră r i lo r generare de refacere a a rh itectu r i i este an terior cu ciţiva an i . Ana l iz înd p i sa n i a ş i documentele de l a G heorghe Gh ica (23 mart ie 1 659) , Ştefă n iţă Vodă l.u pu ( 1 1 mai 1 660) ş i Eustratie Dabija (20 noiem brie 1 662) , in c a re Vasi le Lupu este recu noscut ca i n iţ iator al recon strucţ iei , vom cons i ­dera meşteri i a cestei refaceri ca a p a rţ in înd epoci i sa le ş i dec i păs­tri n d toate ca racteri sti c i le co nstructive şi decorative a l e perioadei

http://patrimoniu.gov.ro

putea a rgu menta o i n te rvenţ ie ma i ser ioasă ch ia r asu pra arh i tectu r i i b i ser ic i i . O ana l i ză ma i atentă va demonstra că "ridicarea d in temeli i" se referă n u m a i l a z i du l de i nc i ntă şi nu la a rh i tectura b i ser ic i i Î n săş i .

În notaţi a documentu l u i , "a făcut turn" se referă sau la turn u l c i opotn iţă 15 de pe latura de nord (cu d u blă des­t inaţ i e : i nt ra re ş i cl opotn iţă ), sau la tu rn u l de vest, cu formă ş i d i mens i u n i deosebite de pri m u i 16 . De fa pt Înt reaga enumera re de construcţ i i efectuate de Va s i l e Lupu vi zează numa i " tot ce a trebuit împrejurul mănăstir i i" ,

Pla n u l patrulater al i nci n te i , contrafortu ri l e g roase ş i scu nde , fo rma neobi ş n u ită a turn u l u i de vest , toate acestea nu pot f i raportate e lemente lor construcţ i i lo r a nexe ca rac­terist ice seco l u l u i al XVI - lea .

Deoa rece nu exi stă n i ci u n fe l de u rme 17, se poate presupune că n u a fost constru i tă o dată cu b i ser ica o a ltă i nc i ntă , da r acea sta nu exc lude pos i b i l i tatea une i Împrej­m u i r i , (poate d i n l emn 18), ţi n înd sea ma că În i med ia ta aprop iere exi sta u pădu ri ma ri 19 . O astfe l de i nc i n tă d i n lemn e posi b i l s ă f i fost făcută o dată c u de l i m ita rea tere­n u l u i dă ru i t mă năsti r i i de către ctitor, f i i nd cons iderată de către acesta prov i zor ie . Neex ist înd Î n să n i c i un fe l de ates­tare docu mentară , acea sta este o presupunere ce se poate lua i n cons i dera re cînd se a n a l i zează con strucţ ia edif i ­ci u l u i propr i u - z i s .

B i ser ica mănăst i ri i H l i ncea, sp re deoseb i re de z i du l Înconju rător (ca re pr i n un i tatea sa a rg u mentează constru­i rea Într-o s i n g u ră eta pă), posedă e lemente d i fer ite, ce apa rţ i n a m be lor epoci const ruct ive pres upuse , r id icî nd , i nerent, prob leme asupra ident i f ică r i i lor .

B i ser ica a re , Î n pr i m u l rînd , un p lan a pa rte20, Întî l n i t in Mo ldova la sfî rş i tu l seco l u l u i a l XV I - lea ş i l a Î ncep utu l seco l u l u i a l XVI I - lea n u ma i la Aronea n u şi l a lţca n i i Vech i 2 1 . Este vorba de p l anu l tr iconc, cu pr idvor desch i s , pe ar­cade22, p lan t ip i c m u ntenesc, dar a le că ru i monumente s înt ch iar Î n M u nten i a (pentru acea dată) re lat iv puţ ine . G . Ba l ş cons ideră că În Ţa ra Româ nească ed i f ic i i de aceeaş i vî rstă cu mă năst i r i l e a m i ntite trebu ie să fi exi stat23, ţ i n ind sea ma de apa ri ţ ia acestor e lemente Încă la mănăs­t i·rea Snagov ( 1 5 1 2- 1 5 1 8) sau la B i se rica Domnească d i n Tîrgovi şte ( 1 583). Recent , a fost a n a l i zată b i ser ica sch i tu l u i Hotă ra n i24, ca re p r i n Înţe legerea a rt i cu l ă ri i pr i dvo ru l u i

care i n a rh i tectu ra maldovea nă se poote num i " a l u i Vas i le Lupu " . De a semenea, datele 1 659 ( icoana de hram) şi 1 660 (data p isan ie i ) le vom fo los i pentru a i ndica desăvîrşi rea l ucrăr i lor acestei a doua etape a monumentu l u i .

15 Acest turn-c lopotniţă se cere p rivit cu ma i mu l tă atenţie, ch ia r impotriva părer i i l u i G . Ba l ş menţ ionată l a nota 1 2, căc i , cu toate că păstrează formele ob işnu ite Moldove i , ferestrele sint decorate cu arh ivolte i ntrinde, ca ş i a rcadele pridvoru l u i .

1 6 Probab i l modif icat u lterior. Dacă se acceptă folos irea termenu­l u i de tu rn in loc de tu r lă , argumentaţ ia va fi mu l t u şu rată m a i ti rz iu .

1 7 De fapt, n u se văd a lte urme in afa ra celor menţ ionate. 18 Referitor la Galata , G. Balş susţ ine : "Zidul de imprejmuire are

in plan o formă ovală, neobişnuită, core nu este . . . c�a de la inceput. Paul de Alep, in 1 653, ne spune că imprejmuirea era de lemn" (Bisericile moldoveneşti din veacurile XVII-XVIII, p. 3 10) .

19 Documentu l de l a Gheorghe Ghica d in 1 659 mart ie 23 : " . . . am miluit sfinta noastră mănăstire Hlincea cu 1 2 pos/ujnici . . . pentru că această sfintă mănăstire se află lingă codru . . . " în " Cercetă ri i sto­rice " , V I I I- IX ( 1 932-1 933) , n r. 3, p. 48, doc. 3 1 .

20 Este vorba d e existenţa u n u ,i pridvor m u lt deosebit faţă de cele cunoscute în Moldova pr imelor patru decen i i a l e secolu l u i a l XVI - lea.

.

2 1 Pentru că Dragomi rna M ică nu a re i ntrarea pe latura de vest presupunem că derivă d in imb i na rea vech i lor exem ple a utohtone cu i nf luenţe m u ntenesti de sfî rş it de secol . De asemenea , forma po l l ­gona lă a pridvoru

'l u i său o a p ropie ma i mu l t de b i serica Beizadelei

d in Suceava . 22 N. Gr igoraş , Pr. D. Maria n , op. cit., p. 87, susţ i n că "Este

un pridvor deschis ca la bisericile lui Petru Rareş", cu toate că forma ş i relaţ,ia d i ntre p l i nu ri ş i go lu ri este cu totul a l ta , conform ş i l u i G . Ba l ş , op. cit., p. 1 7 .

23 G. Balş , op. cit. , p. 1 9. 2 4 V. Drăguţ , Pridvorul bisericii fostului schit Hotărani, in " Oma­

giu l u i Petre Consta nt inescu - I a ş i " , Bucu reşti 1 965, p. 651 -658. Relaţ ia cu acea stă bi serică este necesară, chiar dacă ea este cu puţ in u l ter ioară biser ic i i mănăst i r i i H l i ncea , căci demonstrează că la acea dată ( 1 588) in Ţa ra Româ nească, atit ctitor i i l e feuda l i lor m i i loc i i cit ş i c: le dom­neşti (B i ser ica Domnească d in Tîrgovişte - 1 583) rezolva sera d7f l n l ­tiv problema i ntegră ri i pri dvoru l u i desch i s in cadru l

. constru;ţ le l d�

cult. Celor două b i ser ic i ment ionote li se poate adauga o I ntreaga l i stă de monumente m u nteneşti d in secol u l a l XVI - lea, la care, i ntră r i i i i este dest inată o i ncă pere i ntermed ia ră i ntre exterior ş i edifi c i u l de cu l t propri u - z i s (Snagov - 1 51 2-1 5 1 8 ; Mitropol i a d in Tîrgovişte -

1 520 ; Boln iţa Coziei - 1 542) .

65

desch i s , pe a rcade, cu restu l con strucţ ie i , demonstrează cont i nu i tatea dezvo l tă r i i acestui t i p de construcţ i i În M u n ­ten ia , permiţ înd o j u stă data re a i nfl uenţe lor i rad iate către M o ldova .

O legătu ră ma i strînsă Înt re b i se ri ca mănăst i r i i H l i ncea ş i cea de la Hotă ra n i nu trebu ie rezumată n u m a i la ase­m ă n a rea faţade lo r de vest, căc i nu t rebu ie să u i tă m că M a ria e ra fi ica l u i Petru Şch iopu l , cel ca re ia domn ia p le­cînd d in Ţara Românească25, unde era domn frate le său Alexa n d ru a l I I - lea . Even i mentu l este atestat ş i Î n cron ica m u ra lă s lavonă d i n b i ser ica mă năsti r i i Bucovăţ ( 1 574) : ,, 10 Alexa ndru Voievod cu Ţara Românească . . . iar mi los­t ivi rea sa a scos pe fraţi i săi d in temniţă, pe Miloş Vodă ş i Pel:ru Vodă. , . Şi a cucerit Petru Vodă cu sabia ş i a luat toată Ţara Moldovei"26.

N u m a i a rt i cu la rea p ridvo ru l u i şi e lemente le l u i sepa rate : a rcade susţi n ute de co loane c i l i nd rice, a rh i vo lte l e i ntr Înde a le a rcadelor, spaţi u l pr idvoru l u i ca re a re ap roape aceleaş i proporţ i i , suportă com pa raţ ia d i ntre cele două b i ser ic i -H l i ncea şi Hotă ra n i - , căci restu l p l a n u l u i d i fe ră : ' p l an tr iconc - H l i ncea, o s i n g u ră navă, fă ră a bs ide latera l e -Hotă ra n i .

Loca l i zÎnd punctu l d e plecare a l i n fl uenţe lor mun teneşti vă d i te Î n a rh i tectu ra mănăst i r i i H l i ncea , se p u n 2 prob lema legătur i i d i nt re d i mens i u n i le ş i i m portanţa monumentu l u i ş i rezo lva rea sa constructivă . Ctitori i l e domneşt i reflecta u mari a m biţ i i , În pri m u l rî nd pr i n d i (T1ens i un i şi a poi p r i n o rna ­mentaţia exter ioară . Aceste a m bi ţ i i vor f i favor i zat pătru n ­derea i nf l uenţe lo r stră i ne ş i n u conti nuă t rad iţ i i le deco ­rative şi ch ia r constructive loca le (Gol i a , Sf. Sava - a mbele În l a ş i ) . Ctitori i l e mai m ic i vor a pe la Însă , de cele ma i mu lte o r i , la exe m p l u l a rh i tectur i i popu la re27. Î n acest sens , i n teg ra rea pr i dvo ru l u i Î n a rh itectura re l i g ioasă n - a r fi fost posi b i l ă fă ră o a n ume concepţ ie a nterioară asup ra spa­ţ i u l u i a rh i tectu ra l ş i fă ră e lemente le ca re ex i s tau În con · strucţi i l e popu la re .

La exter ior, d i ferenţ ierea d i ntre Încăpe r i l e b i se ri c i i d e ·Ia H l i ncea n u este v i z i b i l ă , c u toate că abs ide le la te ra le s in t Încad rate de contrafortur i , e lemente foa rte i mporta nte pentru data rea co rectă a con strucţie i . Prezenţa acestor28 e lemente ce fac pa rte d i n s i ste m u l con structiv propr iu aces­to r locu ri ş i p lasarea lor demonstrează că este vorba de o moda l itate de a as igu ra edif ic i u l , f i i nd Î n ace laş i t i m p ş i o pos i b i l i tate decorativă .

Pentru epoca În ca re fusese Încad rată ( 1 660)29, b i se ­r ica mă năsti ri i H l i ncea contrastează , p r i n s i m p l i tatea orna ­mentu l u i , cu ce le la lte monu mente d i n aceea ş i vreme : Tre i I e ra rh i ( I a ş i ) , Sf . Ioan Botezătoru l (Suceava) etc . E lemen­te le decorative a pa rţ i n atît Ţăr i i Româneşt i (a rh ivolte i n ­tr Înde l a a rcade) cît ş i Mo ldovei (fi r ide la a bs i de) . Trata rea b rî u l u i , rezervat În z idă r ie , ca re Înconjoară monumentu l Î n t re i mea l u i super ioa ră , n u poate f i ra portată c a prove­n ienţă, decît u n u i a l t e lement o rnamenta l - arh ivo l ta i n ­t rÎ ndă . Este pos i b i l să f ie vorba d e o ide2 d e sepa ra re a spaţi u l u i exteri o r pe o rizonta lă d u pă exe m p l u l muntenesc, În tr-o rezo lva re ce i zbuteşte să u n if ice toate e lemente le decoru l u i exte r ior Într-o v i z i une propr ie , deosebită.

Exi stenţa contrafo rtu r i l o r , a u ster itatea faţadelor , a pa r i ­ţ ia Î n p ronaos doar a unei fe restre s înt s i ngu re le deose­b i ri În tre a rh i tectura de la H l i ncea ş i cea de la Aronea n u . d a r tocma i e l e ne determ ină s ă o cons iderăm p e pr i ma a nte rioa ră .

Este foa rte posi b i l ca la constru i rea b i seri c i i mă năst i r i i H l i ncea să fi l ucrat do i meşter i : u n u l d i n Ta ra Românească şi cel ă l a lt d i n Mo ldova, cu atit ma i mu l t cu cît a rh itec­tu ra pr idvo ru l u i este deosebit de corectă , l ucru l În că ră ­m idă foa rte Îngri j i t, ceea ce un meşter mo ldovea n ca re a r

25 Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. P. P. Pa na i ­tescu , Ed . Academie i R.P .R. , 1 959, p . 1 85.

26 Cronicile slovo- române din secolele XV-XVI, ed. P. P. Pa na i ­tescu , Ed . Academie i R .P.R . , 1 959, p. 1 95.

27 V. Drăguţ, op. cit., p. 658, nota 22. 28 Cu toate că nu sint com plet abandonate (Trei I era rh i , Cetă ­

ţu ia ) , in seco lu l a l XVI I - lea , contrafortu r i le se folosesc ma i puţ in (Dragomi rna Mică, b iser ica Beizadelei etc . ) , sau d im potrivă a u rol decorativ (Sf. Nicolae d in Suceava ) .

29 O. Tafra l i , Există l a biserica mănăstirii Hlincea portretele lui Petru ŞchiopLiI şi ale familiei sale? in " Arta ş i a rheolog ia " , fase_ 9-1 0 ( 1 933-1 934) . p. 36, nota 43.

http://patrimoniu.gov.ro

fi văzut n u m a i un exemp l u n u a r fi i zbut i t să rea l i zeze3o. Pe de a l tă parte, p rezenţa contrafortu ri lo r, p lasarea lor ş i i n locu i rea teh n i c i i de l ucru i n cără m idă cu cea in p iatră la restu l b iseri c i i nu putea u fi puse pe sea ma u n u i meşter m u ntea n .

Com pa rind monu mentu l c u ed i f i c i i d i n epoca l u i Vas i l e L u p u sau an ter ioare acestei a , este u ş o r de a rgu mentat i m ­pos i b i l i tatea a lătură r i i lor : s i m p l i tatea exter ioară a b ise­ric i i contrastează putern ic cu ceea ce va a pa re in epoc i l e u rmătoa re : Aronea n u3 1 , Tre i Ie ra rh i , Sf. Ioan Botezătoru l (b i ser ica Be izadele i ) d i n Suceava , u lt i me le două r id icate de Vas i l e Lupu .

Menţ ionind că H l i ncea n u este ct ito r ie domnească, o vom com pa ra pentru epoca l u i Va s i l e Lupu , cu b i serica Be i zade le i . Deoseb i r i le i n acest caz s int mu l t mai profu nde decit i n com pa raţ ie cu b i ser ica Aronea n u .

Î n cepind cu p l anu l tota l d i fer it , fă ră a bs ide late ra le ş i cu tran sformarea pr idvo ru l u i i ntr- u n fel de a bs idă po l igo­na lă s imetr ică a l taru l u i ş i p ină la decoru l exter ior destu l de bogat , se va observa că adevă rate a semănări nu ex i stă , exceptind i nf l uenţele mun teneşti - la Suceava deja i nte ­g rate tota l in concepţia decorat ivă a seco l u l u i a l XVI I - lea -, i n tre H l i ncea ş i b i ser ica sucevea nă .

Conti n ui nd cu o i ncercare de raporta re a b i ser ic i i mă ­năsti r i i Aronea n u la moda l i tatea mun tenească de i nţele­gere a spaţ i u l u i de decorat. se poate sta b i l i că pri nc i pa l u l meşter, m untea n d e această dată , a posedat e lemente coma ndate32 pe care le -a int rebu i nţat conform v i z i u n i i sa le decorative. Cu a lte cuvi nte , decoru l cera m i c ş i ch i a r cel executat i n pa ra ment exp l ică, d u pă pă rerea noastră, e l i ­bera rea meşteru l u i mu ntean (poate ace laş i c u cel de la H l i ncea) de sub contro l u l ce l u i cu ca re rea l i zase construcţia a nterioa ră .

Este i mposi b i l de conceput o evo l uţ ie de la o decoraţie exces ivă către o s i m p l i tate a usteră i n t i mpu l domn iei l u i Vas i le Lupu , cel ca re ct ito rea mănăsti rea Trei I e rarh i . Deci nu se poate susţ i ne i poteza reconstru i ri i tota l e a mănăs ­ti r i i de către Va s i l e Lupu ş i fi u l să u Ştefă n i ţă ş i n ici da­ta rea a nterioară a mănăst i r i i Aronea n u faţă de H l i ncea , cu a tit ma i mu l t cu c i t u lt i ma t rebu ie să fi fost constru i tă i na i nte de p leca rea in ex i l a l u i Petru Şch iopu l33.

Turla b iser ic i i a şezată pe două baze, una pătrată şi u n a ste lată , prez i ntă o pr imă pa rticu la r i tate pr i n a pa ri ţ ia unu i br îu z imţat pe baza pătrată . Acest b rîu este foa rte asemă nător ca aspect cu cel care a pa re la Aronea n u sau la Sf. Ioa n Botezătoru l d i n Suceava , dar la acestea e l Înconjoa ră c lăd i rea pe faţade, f i i nd a şezat În t re i mea lor i n feri oară . O a l tă part i cu la ritate este curbura spre i n ­terio r a 'I a tu ri lor d e e s t ş i vest a l e bazei ste la te, curbură obţi n ută p r i n un if ica rea tra i ectu l u i , după În lătura rea u n ­g h i u ri l o r de z idă r ie, rezu l t înd astfel concavităţi Î n f ieca re parte, forma ste lată a pă rind n u m a i sp re sud şi sp re nord . P e fieca re parte a co lţu ri lo r ră mase sînt rezervate ocn i ţe cu arh ivolte u şor retrase faţă de n i ve l u l tencu i el i i , deco­raţ ie ce se observă ş i l a Sf. Ioan Botezătoru l d i n Suceava . Se pa re că această s imp l i f ica re a cele i de a doua baze este datorată incercă ri i de u şu ra re a sarc i n i lo r pre l uate de e lemente le de susţi nere. Astfel s i m p l i f icată baza, t u rl a ş i s uporţ i i e i cîntăresc ma i puţ i n .

Tu r la p ropri u - zi să , cu la tu ri l e marcate d i sti nct. posedă pe f iecare d i ntre ele a rcade d ub le cu consolă la m ij loc, la fel ca la b i ser ica Sf. Ioan Botezătoru l . Apa riţ ia l a H l i n ­cea a acestor e lemente n u m a i la n ivel u l t u rle i demon­strează că tu r la n u este cea i n i ţ ia lă ş i că a fost recon -

30 Com parativ c u restu l z idăr ie i , pr idvorul , pină l a ină l ţi mea arca­de lor, este constru i t a stfel : soc l u l d in p iatră nepre lucrată. care incon­joară tot edif ic i u l , sti lp i i de colţ a i pridvoru l u i l ucraţi i n s i stemu l muntenesc a l o sizelor de cărăm idă o l ternate cu piatră făţu i tă ş i coloa nele construite doar d i n cărăm idă. De la a rcade, exceptind bol ­ţ i le , z idăr ia se conti nuă cu p iatră neprelucrată, ingropotă intr- u n strat g ros de morta r .

31 G r. U reche, op. cit., p. 210 . atestă construi rea in 1 594. 32 Este vorba de e lemente de decor ceramice, pe care construc­

toru l l e-a folosit a stfel incit rezu ltatu l se a propie foarte mult de v iz iunea decorativă m untenească, pr in separa rea spaţi u lu i faţadelor pe orizontală in două reg i stre şi apoi in fragmenta rea vertica lă În spaţ i i d reptungh iu la re ce vor f i u m plute cu u n a l t decor : a ic i -elemente ceramice. in Ţara Româ nească - a lterna rea cărăm i z i i cu mortaru l .

33 Ion M i nea. Aron Vodă şi vremea sa • . . Cercetări i storice" , V I I 1 .. -IX, ( 1 932-1 933) . p. 1 42 : . . . . . au plecat cu domnul din ţară . . . dom­niţa Maria cu soţul ei Iota spătarul . . . " .

66

stru i tă o dată cu z i du ri l e i n c i nte i , f i i nd s i ngu ra dovadă a i n te rvenţ ie i constructo r i lo r formaţi in vremea l u i Vas i le Lupu, datînd deci d i n 1 659- 1 660. Pr iv i tă a stfe l . or ig i n a la t rata re a bazei a doua devi ne o rezolvare ce se i m punea, demonstrînd că tur la i n iţ ia lă e ra mai ma re, sau În orice caz ma i g rea , că renovato ru l a ses izat i n s uf ic ie nţa su ­portur i lo r ş i dec i cunoştea bi ne aceste moda I i tăţ i construc­t ive. Deoseb i r i l e tota le pr iv i nd decorarea exterioa ră , v iz i ­b i le de la bun Început . a rg u m entează că a m i n t ita "rid i ­care d i n temel i i" v i zează n u m a i acea stă refacere a tur le i ş i a bazelor sa le .

Două a u fost momente le ca re a r fi putut favor i za În ­ceperea construcţ ie i _ mă năst i r i i H l i ncea : 15 a ug ust 1 586, cind Petru Şch iopu l ÎI Î n tî l neşte la Bogdăneşti pe Prut pe nepotu l să u M i h nea, sau la 1 0 i u n i e 1 587 cînd la n u nta l u i "Vladu Vodă"34 a fost i a ră şi chemat domnu l Ţă r i i Ro­mâ neşt i , M i h nea . Se poate presupune că (op ri t de fa m i l ia dom n u l u i mo ldovea n sau ră mas În Mo ldova fă ră u n acord prea l a b i l cu acesta) meşte ru l ca re va constru i H l i ncea făcea pa rte d i n "Curl:ea mu ltă" ca re În soţea pe M i h nea În Moldova .

Deci l ucră r i l e de construcţ ie a mănăst i ri i H l i ncea s -a r putea f ixa a prox i mat iv Înt re 1 586- 1 587, b i ser ica p ri m i nd h ra m u l Sf. Gheorghe , proba b i l Î n c in stea v ictorie i Împotr iva cazac i l o r, d i n 23 no iembr ie 1 58735.

D u pă o asemenea prezenta re, ca re d i n raţ i u n i de a r­gu menta re a epu izat a proa pe descr ierea exterioa ră a b i ­ser ic i i , aceasta n u ma i este necesa ră , dar a n a l i za orga n i ­ză r i i i n ter ioa re r id ică o ser ie d e semne de Înt rebare. Î nce­pînd ch i a r cu acest pri dvor, a pă rut Într-o con strucţ ie mol ­dovenească, brusc ş i În t r -o fo rmă evo l uată, prob leme le se comp l i că .

Arh i tectura p ridvoru l u i , dec i , este opera u n u i meşter m u ntea n . Acesta Însă nu bolteşte pr idvoru l H l i ncei d upă cum se ob i şnu ia la acea dată În Ţa ra Românească, c i cu o var ia ntă de bolţ i_

mănăst i reşti u şor retra se, despă rţite de u n a rc med ian . I n Ţa ra Românească la acea epocă nu e ra ut i l i zată acea stă posi b i l i tate de bo lt i re , c i se fo losea u ca lote le sem isfer ice. Totuş i , n u este u n a rg u ment suf ic ient pentru a cons idera că bolt i rea pr idvoru l u i ar a pa rţ i ne meş­teru l u i mo ldovea n . De a l tfe l , aceste atr i bu i r i nu t rebu ie Înţe lese ca tota le , În epoca respectivă co n strucţ i i l e fi i n d rea l i zate de ech i pe ca re cupri ndeau u n n u m ă r d ifer it de meşter i ş i de l ucrători . Apa r iţ ia a rcadelor l a rg i , cu a rh i ­volte i nt rÎnde , susţ i n ute de coloa ne de secţi u ne c i rc u l a ră , dovedesc Însă că Întreaga construcţ ie a pr i dvoru l u i a fost l ă sată În g r i ja meşteru l u i m u ntea n .

Î n to rcÎnd u - n e la p l a n u l pr idvoru l u i b i seri c i i sch i t u l u i Hotă ra n i , s e v a observa o identică o rgan i za re p la n i metr ică. n u m a i că la co l ţu r i l e pr idvo ru l u i stî l p i i nu au o secţ i u ne reg u ­lată, pătrată c a la H l i ncea c i sînt rotunj i ţ i s pre i nter ior. Coloa ne le36 pa r să a i bă a ici o secţi une octogona lă . Arcade le. a p roape la fe l de l a rg i , au a rh ivolta ma rcată pr in aceeaş i rezerva re În z i dă r ie . În pr iv inţa bolt i r i i , p ri dvoru l de la Hotă ra n i a re două ca lote sem i sfer ice descă rcate pe u n a rc m ed i a n . Atenţ ia cu ca re s înt l uc rate la H l i n cea bolt i r i l e dovedeşte c ă cel care le -a constru i t avea o pract ică c e n u ţ i ne Î n p ri m u l rî nd de s i ste m u l bolţ i l o r recu nosc ute l a b i se ­ric i l e de t i p H otă ra n i ş i n -a r f i exc l u s ca În Ţa ra Româ­nească să f i l u crat o ser ie de c lăd i r i , a nexe a l e m ă n ă s ­t i ri lor , unde s ă f i i n tÎ l n i t acea stă mod a l i tate de bo l t i re pe care a a p l i cat -o Î n locu l ce lor fo l os i te În Mo l dova37.

Pronaosu l , spaţ i u i n ter ior a prox i mat iv pătrat, nu 'a r i ­d i cat p rob leme constructive deosebite, i a r d i me n s i u n i l e l u i

3 4 Gr. U reche, op. cit., p . 202-203. 35 Primeşte probab i l hramu l Sf. Gheorghe in ci nstea v ictoriei im­

potriva cazaci lor, menţ ionată de G r. U reche, op. cit., p . 204. Pro­blema r id icăr i i b iseri c i i mănăst i r i i H l i ncea i na,intea ctitoriei dom­neşti Ga lata trebu ie resp insă . căc i tot d u pă Gr . U reche, Ga lata d in va le ( 1 574), se dărimase ş i Petru incepe degrabă constructia celei din dea l . De a l tfel n ic i nu se poate concepe ca Zotu ş i Ma�ia să fi inceput constru i rea mănăst i r i i lor ina i ntea Galate i , . t i n Înd sea ma d e puterea de exemplu a acţ iun i i constructive domn�sti s i ch iar d e virsta doamnei Mar ia . ' . '

36 Conform p lanu l u i pub l icat de V. Drăguţ, op. cit., p. 652. Co­loanele s int acum ingropate i n z idăr ie .

37 Spre exemplu la mănăsti rea Humor. De fapt, pr i dvorul este e lementul asupra căru ia i nf luenţele se man ifestă mai intens decit osupra construcţiei propri u - z i se . La Bă l i neşti a pare un s i stem d e bolt i re a l pridvoru l u i latera l , care contra stează puternic c u s imp l i ­tatea monu menta lă a acestei ctitori i d i n epoca l u i Ştefan ce l Mare ; la mănăsti rea Dragom i rna o bolt i re extrem de compl icatei i nd ică i" f luenţe trans i lvănene.

http://patrimoniu.gov.ro

m icI n u au presupus u n n u m ă r ma i m a re de ferestre38. Cele două, una la sud şi una la nord sînt uşor l ă rg i te spre i nter ior, ma i a les la bază , faţă de d imens i u n i le exterioa re . EI este bo l t i t cu o s i m p l ă ca lotă se m i sferică sprij i n i tă de două rî ndu ri de a rce foarte subţ i r i pe f ieca re parte .

Z idu l despă rţ itor d i n t re pronaos şi naos este În locu it pri n tre i a rcade spr i j i n i te pe co loane c i l i n d rice cu capite­l u ri ş i baze pă trate. Trecerea de la z id u I despă rţ i tor d i ntre pronaos şi naos la acest s i stem a rca dă-co loană poate fi u r­mă rită la mă năst i rea (ct i tor ie a l u i Petru Şch iopu l ) Ga lata39 . unde, d u pă g ropn i ţă n u ma i a pa re ca de ob ice i u n z i d , c i Îmbi na rea ce lo r două spaţi i se face cu aj utoru l a t re i a rcade susţ in ute de coloan e ci l i ndr ice. La H l i ncea ş i apo i l a o serie În treagă de a l te monu mente40, neexi stî nd spaţi u l

38 C u toote că l a oce leaş i d imens i un i , Aroneonu a re două fe­restre pe latur i le de nord ş i de sud ele pronoosu l u i .

3 9 G r . Ionescu , Istoria arhitecturii Î n România, vo i . I I . Bucu reşt i , 1 965, p. 1 2 .

40 P. Con stan ti nescu - Iaş i , Evoluţia stilului moldovenesc, loş i , 1 9'27 , "elementul nou a l arcadelor dintre nartex şi naos. . . va f i adoptat co specific de arhitectura celor din urmă biserici moldoveneşti". Cu toate acestea nu menţ i onează că e l im i narea u l ti m u l u i z id i n ter ior se foce pentru pr ima dată la H l i nceo.

67

Fig. 4. Pridvorul, vedere spre vest.

d esti nat g ropn iţe i , este e l i m i nat z i du l i n ter ior ca re sepa ra pronaosu l de naos , obţi n Î n d u - se un spaţi u u n i ta r. De­oa rece nu exi stă , după pă rerea noastră, un mon ument i n ­te rmed i a r Între Ga lata ( 1 584) ş i H l i ncea ( 1 587) s e poate cons idera H l i ncea ca f i i nd pr i m u l ed i fi c i u Î n ca re se pro­duce această u n if ica re În Moldova .

Î n naos , i n te rvenţ ia con structor i lo r fo rmaţi Î n t i m p u l l u i Va s i l e L u p u este vădi tă n u m a i la tu r lă , neexi stînd u rme v iz i b i l e Î n restu l z idărie i . Des<;:ă rcă r i l e tu rle i se fac pe a r­cu r i l e tran sverse, i a r corespondenţa pr i m u l u i a rc tran sve rs cu pr ima pereche de contrafortur i nu poate fi decît i n ­tenţ ionată . Apar i ţ ia u n u i a l t a rc ce du b lează sp re i nter ior pe cele t ra n sve r se reprez i ntă pos i b i l i tatea teh n i că fo los i tă pentru a reduce un spaţ i u d reptu n g h i u l a r la un pătrat pe ca re să se r id ice apo i tur l a . S i ste m u l de susţ i nere a ră mas deci ace laş i , de aceea a ş i fost necesa ră o uşu ra re a tur le i pr i n reducerea cant i tăţ i i de z idă ri e a bazei ste late . I n ca zu l u nei i ntervenţ i i ma i p rofu nd , o meşter i lo r l u i Vas i l e Lupu , a doua bază a tur le i a r fi fost apo i tratată no rm a l , În tota l i tate ste lat , fă ră o a semenea so luţ ie ad- hoc .

Abs ide le late ra le , m i c i , s înt bolt i te cu sfertur i de ca lo­tă , la fe l cu a l ta ru l . Proscom id ia şi d iacon i con u l se fo lo-

http://patrimoniu.gov.ro

68

sesc de prezenţa contrafortu r i lo r, fi i nd puţi n ma i Iă rg ite Î n g ros i mea z i du r i l o r decît la Aronea n u . Prosco m i d i a po­sedă ş i o m ică fereastră cu am brazu ra mu l t eva zată spre i n teri o r.

in an samb lu , monumentu l este deosebit de un i ta r, atît la exter ior cît şi la i n te ri o r. George Ba l ş este de părere că paramentu l ed if ic i u l u i a fost mod if icat u l teri or4 1 , bazî n ­d u -se pe o compa raţ ie cu ta b lou l votiv42, Î n ca re pe fa ­ţadă apa r decoraţi i presupuse a fi d i scu ri ceram ice. Mod i ­f ica rea pa ramentu l u i se putea face o dată cu l ucru l asu­p ra tur l e i . Dacă se acceptă o i n tervenţ ie u l ter ioa ră a n u l u i 1 660, t rebu ie ment ionat că ea n - a r fi renu ntat Î n să la deco­raţi i le i n i ţ ia l e, c i I� -a r fi Îmbogăţ i t43. Este fo� rte posi b i l ca o mod if ica re a faţade lor să se fi efectuat re lat iv recent , aco­peri n d u - se Întreaga c lă d i re un iform , cu tencu i a l ă , păstrînd n u m a i decoru l În z idă r ie . Prezenţa d i scu ri l o r ceram ice nu ar contraz ice cu n i m ic s i m p l i tatea monu mentu l u i . Orga n i ­za rea ma i atentă a deco ru l u i ap l icat , v i z i b i l ă În ta b lou l votiv de la H l i ncea, cît ş i fa ptul că faţade le n u s în t com ­parti mentate ca la Aronea n u , susţ i ne i poteza une i ech i pe cu do i meşteri la ct itor ia Ma r ie i Tz igara , d i ntre ca re u n u l , c e l mu ntea n , poate a l ucrat s i ngu r la construcţ ia mănăs­ti ri i Aronea n u .

Ana l i za e lemente lor profi l a te Î n p iatră a l e ed if ic i u l u i se referă n u m a i la a nca d ra mentele ferestre lo r ş i la po rta l u l d i n sp re pronaos . U l t i m u l , Î n a rc frînt c u un tor c i l i n d ric cont i n u u Înt re scot i i a şezate pe lespez i mar i , este extrem de s i m p l u . I nteresa ntă apa re Însă rezervarea În z id a por­ta l u l u i , favori zată de fa ptu l că Între tor ş i z i du l prona­o s u l u i ex i stă o d i sta nţă ce se pre l u ngeşte Î n sus cupri n ­z î n d ş i icoa na d e h ra m . I nt ra rea În pronaos a pa re c a o d ublă retragere : una d reptu n g h i u l a ră , Î na l tă44, cea de a doua - porta l u l propr i u - z i s , a că rei s i m p l i tate se i n te­g rează a rmon ic În a n s a m b l u l mon umentu l u i .

La fel de s i mp le s înt ş i a ncad ramente le de p iatră fă ­ţu ită a le ferest re lo r , În a rc uşor frînt şi l i ps i te de orice fel de decoraţie scu l ptată . Credem că o abatere de la s i m p l i ­tatea mon umentu l u i , ca re s ă În tă rească presupu ner i l e l u i G . Ba l ş asu pra decoru l u i exter ior , a r f i fost i nerent core ­l a tă c u apa ri ţ ia u n u i decor scu l ptat În p i atra a nca d ra ­m ente lor . Atenţ ia cu ca re au fost l ucrate atît acestea cît şi porta l u l nu poate decît să just i f ice că i poteza une i i n ter­venţ i i u lter ioare asupra para mentu l u i se referă n u ma i la o retencu i re (obi şnu ită) , n u la o mod if ica re a acestu ia .

Lucra rea de faţă ş i -a propus să demonstreze că b i se­r ica mă năst i r i i H l i ncea este data b i l ă , cu o foa rte m ică aprox i m a re , În 1 587, şi că pr in e lemente le sa l e part icu ­I a re : pr idvoru l pe co loane, sepa ra rea spaţi u l u i i nter ior pr in s i ste m u l a rca dă -co loană şi pr in decor (a rh i vo l te retrase) este u n u l d i ntre pr ime le monu mente mo l dovene de certă i nf luenţă mu ntea nă , fi i n d de pres upus că la ed if ica ­rea sa a pa rt ic i pat un constructo r mu ntea n . ,

De a semenea , j udecînd d u pă docu mente şi d i n a n a ­l i za e lemente lor de decor s e poate constata o i n te rvenţ ie asu pra construcţ ie i , În pa rtea e i super ioa ră , respect iv l a t u rlă - i n te rvenţ ie ca re trebu ie să a i bă aceea ş i vî rstă cu z i du ri l e i n c i nte i .

Art ico l u l de faţă n u Î ş i propunea decît d i scuta rea pro ­b leme lor de a rh i tectură pe ca re b i ser ica mă năst i r i i H l i ncea le r id ică , Însă trebu ie menţ ionat că ed i f i c i u l deţ i ne u n u l d i nt re u l t ime le a n sa m b l ur i de p ictură de ca l itate, deosebit de i n te resa ntă a le şco l i i mo l doveneşti a secol u l u i a l XVI - lea .

4 1 G. Balş , op. ciI. , p. 1 9. 42 f n tre N. Iorga , Ştiri nouă privitoare la familia lui Petru

Şchiopul, În "Mem. secţ. i st. " s . I I I , tom. X I I , mem. 1 8, Buc . , 1 932, şi O . Tafra l i , op. cit., p. 36, s-a i scat o Î ntreagă d i spu tă pr iv ind a u ­tent ic i tatea ta b lou lu i vativ. Iorga susţ ine c ă asu pra tab lou lu i votiv s-a i ntervenit u l terior de către iugravi i lui Ştefă n i ţă Vodă Lupu , Ta ­fra l i consideră că n u este vorba de o i n tervenţie, ci de a p ictură a utentică d i n vremea acestu i dom n : "Aceste portrete se pot com­para cu cele de pe peretele apusean al Încăperii sepulcrale de la Golia, preCLIm şi cu cele ce provin de la Trei Ierarhi" .

43 Puterea de exemplu pe care o avea mănăst i rea Trei Ierarh i esle v iz ib i lă i n a rh i tectu ra b i serici i mănăst i r i i Cetăţu ia ( 1 688-1 672) . confarm G r. Ionescu, op. ciI., p. 54.

44 Ca ş i la bi serica Sf. Ioan Boteză torul d in Suceava.

Fig. 5. Absida sudică.

http://patrimoniu.gov.ro