Buletin informativ mai 2016

N o u t ă ţ i de la reprezentanţele teritoriale de promovare turistică

1 „Lumina Învierii la Suceviţa”, „Cel mai frumos coş pascal”, „Hristos a Înviat!”– Sucevița, județul Suceava

Se vor premia cele mai fru-moase coşuri pascale aflate la ceremonialul de sfinţire şi se va organiza un concurs de ciocnit ouă pe două categorii: adulţi şi copii, urmat de un concert de cântece şi poezii cu temă pas-cală.Organizator: Primăria comunei Suceviţa

1 - 2 Trenuri speciale de Paşti pe Valea Vaserului- Vișeu de Sus, județul Maramureș

În perioada 01-02 mai 2016, cu prilejul Sărbătorilor Pascale, vor fi organizate trenuri speciale pe Valea Vaserului pentru oaspeții prezenți în județul Maramureș în această perioadă.Organizator: Căile Ferate Fores-tiere Vișeu de Sus

2 Udătoriu din Șurdești, Șurdeș-ti, județul Maramureș

Ritual agrar vechi, care săr-bătoreşte cel mai harnic sătean (udătoriu’). Acesta, înainte de a fi ales din rândul sătenilor, este observat multă vreme de către un “juriu” format din bătrânii satului. În a doua zi de Paști, tot satul, îmbrăcat în haine de săr-bătoare, merge la biserica monument UNESCO, unde după slujbă, preotul va binecuvânta obiceiul și pe toți participanții. După ritualul de la biserică, întreaga adunare merge în alai, peste câmpuri înflorite, la casa udătoriului, care trebuie să fie gospodar harnic, căsătorit și cu copii.Organizator: Primăria Şişeşti

2 „ Festivalul Pascal „Azi în sat e sărbătoare”, Calafindeşti, județul Suceava

De Paşte, se păstrează tradiţiile vechi, dar pot lua naştere şi altele noi, iar voia bună va fi la ea acasă. Se interpretează cân-tece pascale, vestind Învierea Domnului Iisus Hristos, care

revarsă, din plin, asupra sufletelor tuturor celor prezenţi la festival un val de bucurie şi de speranţă, căci sărbătoarea Învie-rii este, în mod deosebit, săr-bătoarea bucuriei duhovniceşti.Organizator: Primăria comunei Calafindeşti

2 Paşte în Maramureş, Sighetu Marmaţiei, județ Maramureș Gospodăriile din cadrul Muzeu-lui Satului Maramureșean de la Sighetu Marmației, vor găzdui în data de 2 mai 2016, evenimen-tul ,,Paști în Maramureș”, cea mai mare sărbătoare a creștinilor, ”Învierea lui Hristos”, un bun prilej pentru locuitorii orașului și a oaspețilo prezenți în județ pentru petrecerea vacanței, de a trăi clipe de bucurie sfântă și sărbătoare în cadrul unei comu-nități primitoare. Acest eveni-ment a fost creat de organizatori cu scopul de a promova satul tradițional maramureșan cu tot ce are mai frumos și autentic: muzica, portul popular, meșteșugurile și gastronomia

locală tradițională specifică acestei perioade.Organizatori: Primăria și Consili-ul local Sighetu Marmaţiei, Muzeul Satului Maramureşean Sighetu Marmaţiei, Asociația ADI-Țara Maramureșului, Centrul Cultural Sighet

2 ,,Sărbătoarea coşurilor pas-cale’’- Gura Humorului, județul Suceava

Humorenii, îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei sau etniei din care fac parte, vin în centrul oraşului pentru a arăta cum pregătesc coşul cu bucate de Paşte, pentru sfinţit. Coşul trebuie să conţină doar produse preparate în casă (preparatele tradiţionale din carne de miel, pasca şi cozonacul, ouăle roşii şi încondeiate, brânza şi o băutură tradiţională), aşezate pe un prosop ţesut în casă, iar partici-panţii trebuie să fie îmbrăcaţi în costume tradiţionale, autentice.Organizatori: Primăria oraşului Gura Humorului și Centrul Muzeal Gura Humorului

2 ,, Balul Gospodarilor’’, Sadova, județul Suceava

Evenimentul la care participă câteva sute de invitaţi, îmbrăcaţi obligatoriu în straie populare, din localităţile învecinate, dar şi din alte judeţe ale României, se desfăşoară anual în luna mai şi îşi propune să reamintească sau, după caz, să-i înveţe pe cei prezenţi datina străbună, cânte-cul şi jocurile populare tradiţio-nale, graiul strămoşesc, tradiţiile şi cultura din Bucovina.Organizator: Primăria comunei Sadova

2 Festivalul Portului Popular, Zagra, județul Bistrița-Năsăud

De Paşti, nu era sat românesc în care să nu fie organizată măcar o horă. La Zagra, părintele din comună s-a gândit să reînvie tradiţia, aşa că, în cea de-a doua zi a sărbătorilor pascale, a îndemnat toată suflarea satului să îmbrace costumele populare şi să vină cu ele la joc. Costume populare, vechi şi noi, sunt eta-

late la Zagra în a doua zi de Paşti, la Festivalul portului popu-lar, unde tradiția se continuă an de an.Locuitorii satului îmbracă portul tradițional şi în alai ca de nuntă merg de la biserică la Căminul cultural, un alt loc pentru pro-movarea tradiţiilor româneşti, unde își pot pune în valoare virtuţile, începând cu jocul pop-ular şi costumul popular în toată frumuseţea şi mândria lui. Ediția a X-a.Organizatori: Protopopiatul Năsăud şi Parohia Ortodoxă Zagra, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Cultură Bis-triţa-Năsăud şi Primăria Zagra

2 “Sărbătoarea Liliacului”, Ora-viţa județul Caraş-Severin

Manifestare tradițională despre care localnicii spun că întâmpină primăvara, anotimpul în care natura renaște, la care-și dau concursul mai multe ansambluri folclorice din zonă. Sărbătoarea Liliacului are o tradiție de peste 30 de ani, însă acesta a avut

de-a lungul timpului mai multe întreruperi. Evenimentul se des-fășoară în afara localității, într-un peisaj montan deosebit, foarte aproape de Mănăstirea Călugăra, fiind o ocazie pentru cei din Valea Carașului de a-şi promova obiceiurile şi de a-şi etala costumele

4 - 5 Festivalul Grădinilor, Sibiu, județul Sibiu

Festivalul Grădinilor este eveni-mentul din Piaţa Mare unde urbanul întâlneşte verdele. Pro-ducătorii de flori, arbuşti orna-mentali, arbori, plante de interi-or sau exterior se întrec în a cuceri grădinarii şi iubitorii de verde. Cu un suflu proaspăt pe piaţă evenimentelor din Sibiu, Festi-valul Grădinilor va aduce în faţă publicului larg tot ceea ce înseamnă produse şi servicii pentru amenajarea grădinilor, parcurilor, spaţiilor verzi. În cadrul evenimentului, au loc prezentări şi demonstraţii prac-tice susţinute de specialişti şi

firme din domeniu, pe teme legate de creşterea şi întreţine-rea florilor, amenajarea gră-dinilor şi spaţiilor verzi, rolul grădinilor publice în viaţă comu-nităţilor locale. Ediția a V-a.Organizator: Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu

5 “Ziua Internaţională a Dansu-lui”, Arad județul Arad

Ziua Internațională a Dansului încurajează promovarea dansu-lui în lume, dincolo de bariere etnice, politice sau culturale, scopul fiind acela de a-i reuni pe toți iubitorii dansului, oricare ar fi aceştia. Evenimentul, va debuta pe Platoul Palatului Ad-ministrativ din Arad începând cu ora 15:00, şi va cuprinde următoarele genuri de dansuri : zumba kids, dans modern, hip-hop, zumba şi break dance.Organizatori : Primăria Munici- piului Arad, Centrul Municipal de Cultură Arad, Asociația Doma Art Style și Asociația Cen-trul Județean de Voluntariat

5.05 - 6.06 Expoziție “Clisura Dunării – Malul Sârbesc. Patri-moniul natural, cultural şi turis-tic al Parcului Naţional Djer-dap”, Timişoara județul Timiş

În spaţiul expoziţional al Bastio-nului Thetesia din Timişoara, expoziția tematică temporară “Clisura Dunării – Malul Sârbesc. Patrimoniul natural, cultural şi turistic al Parcului Naţional Djer-dap”. Expoziţia se adresează publicului larg şi promovează principalele atracţii naturale, culturale, turistice şi gastro-nomice ale clisurii Dunării de pe malul sârbesc.Organizatori : Administraţia Parcului Naţional Djerdap – Republica Serbia , în colaborare cu Muzeul Banatului Timişoara – Secţia Ştiinţele Naturii sub egida Consiliului Judeţean Timiş

6 – 7 Festivalul Peștelui Durabil din România, Hotel Victoria – stațiunea Mamaia, județul Con-stanța

Festivalul va cuprinde, în prima

zi, un Seminar culinar, o Expoziție de Artă Culinară, demonstrații de gastronomie românească și sesiuni de degus-tări iar în a doua zi o competiție culinară profesională, Live Cooking Show cu echipa Mas-ters of Flames, prezentări de vinuri românești și, la final, cere-monia de premiere a con-curenților. Turiștii vor putea să deguste ciorbe de pește, borș de pește lipovenesc, zacuscă din pește, saramură din crap, mămăligă cu brânză și jumări de rață. Ediție: a II-a Organizatori: Euro Touqes România și Hotel Victoria din stațiunea Mamaia

06 – 08.05.2016 Festivalul Roman APULUM, Alba Iulia, județul Alba

Festivalul se desfășoară anual în 6 - 8 mai și adună peste 200 de reenactori – soldați și civili romani, războinici daci, gladia-tori, meșteșugari sau dansa-toare. Pe parcursul acestor zile, vizitatorii vor putea trăi realitățile

unei lumi demult apuse, una cu demonstrații militare romane, cu războaie între daci și romani, cu lupte de gladiatori organizate în cinstea lor, cu ateliere de lucru, cu jocuri și târguri de sclavi. Festivalul Roman Apulum este o marcă a Primăriei municipiului Alba Iulia.Organizator: Primăria municipi-ului Alba Iulia

7 Mira la Huțuli, Bistra, județul Maramureș

Ucrainienii de pe Valea Vişeului îşi prezintă obiceiurile de primă-vară. Aşa cum românii au „Sâmbra Oilor”, aşa şi ucrainenii au o sărbătoare legată de păstorit, respectiv „Mira la huţuli”. Evenimentul marchează pregătirea oilor pentru păşunat.Organizator: Primăria Bistra

7 și 21 Flavours and Sounds of Transylvania – Degustare de mangalița și Tradiții în Valea Calvei , Ilimbav și Motiș, județul Sibiu

Flavours and Sounds of Transyl-vania reprezintă defapt o serie de workshopuri de gusturi și tradiții rurale. Participanții învață aici cum se face zacusca, cum se conservă legumele şi zarzavatu-rile pentru iarnă (murături), cum se face pâinea, brânza sau iaur-tul cu fructe, cum se prepară ciupercile de pădure, ce gust are carnea de bizon sau cum se combină ceapa cu slănină într-o pastă tartinabilă. Participanții pot descoperi un autentic mozaic cultural şi gastronomic: reţete vechi şi uitate sunt gătite de bucătărea¬sa satului împre-ună cu vecinătăţi sau familii, folosind doar produse locale şi de sezon. Organizator: Asociația My Tran-sylvania

7 - 8 Campionatul Național de Taekwondo WTF și Cupa Tomis, Sala Sporturilor, Constanța, județul Constanța

Taekwondo WTF este una dintre cele mai populare arte marțiale din lume ce îmbină mai multe

elemente precum rezistența fizică și psihică, forța, mobili-tatea, autocontrolul, precizia. Începând din anul 2000, de la Sydney, face parte din rândul sporturilor oficiale din cadrul Jocurilor Olimpice de vară.În total vor fi aproximativ 1.400 de participanți, iar luptele vor fi arbitrate de 22 de arbitri acredi-tați de Federația Română de Taekwondo WTF. Organizatori: CS Tae Keon Hârșova și Federația Română de Taekwondo WTF

8 Pianul călător, Alba Iulia, județul Alba

Este deja binecunoscută po-vestea acestui turneu desfășurat cu scopul de a aduce bucurie melomanilor, dar având și obiectivul generos de a dărui unui oraş un pian de concert cu drept de folosinţă pentru următorii ani (pentru a încuraja alte evenimente muzicale de marcă). In urma celui de-al șase-lea turneu, Pianul Călător, pus la dispoziţie de Radio România, va

rămâne pentru următorii ani la Alba Iulia.”Pianul Călător” este un proiect Radio România organizat de Centrul Cultural Media Radio România, Asociaţia Culturală Accendo şi Fundația Marconi.

8 Junii Brașovului , Brașov, județul Brașov

Șapte cete de juni, fiecare cu costumul și cu obiceiurile prop-rii străbat an de an în dimineața din Duminica Tomii străzile Braș-ovului, din Schei pâna în centrul istoric. Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcanii, Dorobanții, Brașovech-enii, Roșiorii și Albiorii defilează în sunet de fanfară, din Piața Prundului și Biserica Sfântul Nicolae spre centrul orașului, îndreptandu-se în final spre platoul de la Pietrele lui Solo-mon. Petrecerea începe prin ieșirea la horă și aruncarea buz-duganului, pe melodia cunoscu-tă ca „Hora junilor”. Urmează și alte jocuri: sârbă, brâul, breaza, bătuta etc., fiind invitate la joc și fetele.

Organizatori: Asociația Junii din Scheii Brașovului în parteneriat cu Primaria Brașov

8 Festivalul Tradiţional Folcloric ,,Sâmbra Oilor” - Huta Certeze, județul Satu Mare

Cu această ocazie, sate întregi pornesc spre Dealul Huta unde, de veacuri, în fiecare primăvară se adună oșenii pentru a săr-bători Sâmbra Oilor un străvechi obicei al ciobanilor, ce mar-chează plecarea turmelor la munte. În această zi se poartă cele mai frumoase și mai scumpe costume populare, asemănătoare cu îmbracămint-ea dacilor de pe Columna lui Traian, iar pe umeri se iau cei mai frumoși desagi. Sâmbra oilor se încheie cu o frumoasă petrecere câmpenească unde se mănâncă alimente specifice (balmoș, mămăligă fiartă în lapte și cu adaos de unt, mielul frip haiducește, cașul de la prima mulsoare), se cântă și se joacă după melodii păstorești. În anul 2016, evenimentul a

ajuns la a 60-a ediţieOrganizator: Consiliu Județean Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promova-rea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria Negrești și Primăria Certeze.

8 Festivalul „Câte flori pe Iza-n sus” - Dragomireşti, județul Maramureș

În Duminica Tomii, biserica din Dragomireşti îşi sărbătoreşte hramul, un bun prilej pentru ca toţi locuitorii să îmbrace straie de sărbătoare. După slujbă, satul va răsuna de cântec şi joc, întrucât în această zi are loc Festivalul Folcloric „Câte flori pe Iza-n sus”. În fiecare an orașul Dragomirești întâmpină primăvara cu acest eveniment, în memoria omului de cultură Nicoară Timiș, la care maramureșenii din satele situate pe Valea Izei și nu numai, partic-ipă îmbrăcați în costumele lor tradiționale la o paradă a portu-lui popular și la multe momente artistice care redau activități

tradiționale, jocuri și cântece din zonele pe care le reprezintă. Organizator: Primăria Drago-mireşti

8 ” Tânjaua de pe Mara”, Hoteni, județul Maramureș

Unul dintre cele mai vechi, şi atractive evenimente din județul Maramureș care promovează obiceiurile specifice perioadei primăverii, conservate până în prezent este ” Tânjaua de pe Mara” sau ,,Tânjaua Hotenarilor”. Acest obicei, se desfăşoară în satul Hoteni, comuna Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, la poalele Munţilor Gutâi lângă pârâul Dărasca.Este un obicei agrar străvechi ce il sărbătoreşte pe cel dintâi gospodar ieşit la arat. Acesta este petrecut cu alai, alături de feciori care poartă 12 ”tânjele” împodobite (proțapuri folosite pentru a prinde perchile de vite la jug). Turiştii prezenţi la această săr-bătoare sunt cuceriţi de costu-mele viu colorate, de horile

cântate de feciori, dar şi de dansurile tinerilor. ,,Tânjaua de pe Mara” este cea mai mare manifestare populară din Destinația Eco-Turistică Mara-Cosău-Creasta Cocoșului”, reuşind să adune anual mii de oameni, atât din ţară, cât şi de peste hotare.Organizator: Primăria Ocna Şugatag

9 - 15 Festivalul Național de Teatru ”Săptămâna Comediei”, Brașov, județul Brașov

Săptămâna Comediei este sin-gurul festival de teatru de come-die din Brașov, eveniment la care sunt invitate cele mai de seamă trupe de teatru din țară și cei mai renumiti actori.Încă de la prima ediție, festivalul s-a bucurat de un succes enorm la public, toate biletele fiind epuizate în câteva zile. La fel, ediția a doua din anul 2014 a fost un succes, festivalul fiind sold-out. Istoria s-a repeat și în 2015.Începând cu ediția din acest an,

Săptămâna Comediei devine unul dintre cele mai importante festivaluri de teatru din România. Ediţia a IV-a.Organizatori: Teatrul Sică Alex-anderescu și Centrul Cultural Reduta

13 - 15 Flow Ride, Bistrița, județul Bistrița-Năsăud

Concursurile FlowRide au în general ceva special, nu știm ce, nimeni nu știe exact ce e, dar influențează foarte mult atmos-fera de concurs, făcând-o prob-abil una dintre cele mai priete-noase și atractive din seria de concursuri gravitaționale.Se poate ca diferența față de celelalte concursuri să se facă prin modul de transport la start și push bike-ul care îți lasă destul timp să schimbi vorbe cu prietenii. Locația de pe malul Bistriței, pădurea rară de pe Jelna, organizarea întotdeauna foarte bună, ori traseul nu foarte tehnic, dar rapid și cu mult flow, ori toate la un loc, cert este că se simte special, și asta în sensul

bun. Ediția a V-a.Organizator: Asociația Dirte Bike

13 - 14 „Raliul Aradului”, Arad jud. Arad

Raliul Aradului este un eveni-ment organizat sub egida Fed-erației Române de Automobil-ism Sportiv (FRAS) și îl are ca promotor pe campionul națion-al la raliuri Mihai Leu. Pentru al treilea an consecutiv, această etapă va conta în "European Rally Trophy", competiție ce se desfășoară sub tutela Federației Internaționale de Automobilism (FIA). Ediţia din acest an al Rali-ului Aradului se va desfăşura în mare parte pe macadam, având şi o probă superspecială pe asfalt. Startul festiv se va da joi 12 mai la ora 21,00 din faţa Primăriei Arad.

13 - 14 Festivalului de rock, “Timișoara Rocks”, Timişoara județul Timiş

Cap de afiş al festivalului este

celebra trupa rock Guano Apes. Cei patru artiști vor urca pe scena din Piața Victoriei, pe 13 mai 2016, în prima zi de festival, alături de Viţa de Vie şi Burning Table. În deschiderea celei de-a doua zi vor urca pe scenă trupele româneşti : Lună Amară și Urma, fiind urmaţi de celebra trupă de garage rock Black Box Revelation, care concertează în premieră în România. Accesul la festival este liber. Ediţia a II-aOrganizatori : Primăria Munici- piului Timișoara şi Casa de Cul-tură a Municipiului Timișoara

14 Maratonul de ciclism "Drumul Regelui", Petriş județul Arad

Aflat la cea de-a treia ediție, evenimentul aliniază în fiecare an la start peste 300 de ciclişti amatori şi profesionişti, din toate colțurile țării.Competiţia se desfăşoară pe drumuri de țară şi prin pădure, pe două trasee : Traseul princi-pal, având o lungime de 43 km şi Traseul Regal, cu o lungime

de 60 km. Ediţia a III-aOrganizator : Intuition Media Productions

14 Festivalul Luminii, Sibiu, județul Sibiu

Este o idee pentru un alt fel de festival, al unui spațiu de mani-festare artistică a tinerelor talente, o atmosfera unică creată pentru a redescoperi frumu- sețea lucrurilor mărunte. Festi-valul are la bază mesajul lui Robert Baden Powell, fondatorul mișcării scout, către cercetași: "Adevărata fericire nu e rezultat-ul bogăției, nu e rezultatul suc-cesului în carieră și nici măcar al satisfacerii tuturor plăcerilor. Încercați să lăsați lumea un pic mai bună decât era atunci când ați găsit-o!". Ediția a XII-a.Organizator: Organizația Națională "Cercetașii României"

15 Pelerinajul de la Şumuleu, Şumuleu, județul Harghita

Pelerinajul de la Şumuleu este un eveniment care se întinde pe

mai multe zile şi se bucură de participarea mai multor sute de mii de persoane. În prezent este un eveniment complex care cuprinde un sistem întreţesut de semnificaţii religioase şi pro-fane. Baza istorică a pelerinaju-lui de la Şumuleu este dată de venerarea Sfintei Maria. Pelerinii de la Şumuleu vizitează locul în primul rând pentru a cere aju-torul, Sfintei Fecioare. Şumuleu Ciuc este cel mai important loc de pelerinaj din Transilvania. Credincioși catolici din toata lumea participă, la cel mai mare pelerinaj din Europa Centrală și de Est, parcurgând Drumul Crucii și luând parte la slujba de Rusalii, oficiată la altarul triplu, ridicat între șaua dintre Șumuleu Mic și Șumuleu Mare. Organizator: Biserica Catolică Șumuleu Ciuc

15 Festivalul tradițiilor și meșteșugarilor, Păulești, județul Satu Mare

Centrul Judeţean pentru Con-servarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale, cu sprijinul Consili-ului Judeţean Satu Mare orga-nizează pe data de 15 mai ,,Fes-tivalul Tradiţiilor şi Meşteşugari-lor” din judeţul Satu Mare. Organizator: Centrul Județean pentru Conservarea și Promova-rea Culturii Tradiționale Satu Mare

15 Concert Julio Iglesias, Timişoara județul Timiş

Julio Iglesias revine după nouă ani la Timișoara cu un concert fabulos. Cu o carieră de mai bine de 45 de ani, Julio Iglesias, aflat în top 10 al artiștilor cu cele mai mari vânzări de discuri din lume, având peste 2600 discuri de aur și platină, revine în România, după succesul înregistrat anul trecut la Cluj-Napoca.Spectacolul va avea loc în pre-mieră într-un cadru de poveste, în Piața Libertății, în data de 15 mai, începând cu orele 18:00. Publicul Timișorean va avea ocazia să asculte, în premieră absolută, versiunile live ale pie-

selor de pe ultimul album lansat de artist în toamna anului 2015, intitulat “Mexico”. În deschiderea concertului Julio Iglesias de la Timișoara va cânta fiul său – Julio Iglesias Jr. Organizator : Quantum Media

19 Concert Smokie, Timişoara județul Timiş

Legendara trupă britanică Smokie va concerta în data de 19 mai de la ora 20,00 la Timişo-ara. Smokie a reușit să cucereas-că lumea, având milioane de fani și este una dintre cele mai longevive și celebre trupe bri-tanice. Trupa a fost înfiinţată în 1964, dar a reuşit să cunoască succesul abia în 1975, odată cu lansarea celui de-al doilea album al său “Changing all the time”. Printre hiturile formaţiei amintim “If you think you know how to love me”, “Don’t play you rock’n roll to me”,” Lay back in the arms of someone”, şi „Living next door to Alice”.Din componenţa iniţială a trupei, doar basistul Terry Uttley

mai cântă în formula actuală, solistul Mike Craft interpretând hiturile lansate iniţial cu Chris Norman pe post de vocalist. În deschiderea concertului din Sala Capitol vor cânta Pasărea Colibri.Organizator : Filarmonica Banatul din Timişoara.

19 - 22 “Ezoteric Fest”, Timişoara județul Timiş

Casa Tineretului Timişoara găzduieşte în perioada 19-22 martie sub motto-ul “festival pentru o minte liniştită, un suflet împăcat şi un corp plin de ener-gie şi lumina în armonie”, eveni-mentul intitulat “Ezoteric Fest”.Ezoteric Fest este un festival spiritual ce se desfăşoară pe mai multe secţiuni : expoziţie cu vânzare, conferinţe, workshop, demonstraţii, spectacole de muzică şi dans. Acesta se des-făşoară anual la Timisoara începând din anul 2008. Cei interesaţi se pot documenta sau chiar pot beneficia de diverse servicii specifice temat-

icii : consultanţă în terapii com-plementare, bioenergoterapie, reiki, magnetoterapie, acupunc-tură, astrologie, tarot, homeo- patie, fitoterapie, macrobiotică, dietă, nutriţie, ayurveda, aro-moterapie, meloterapie, cris-taloterapie, fotografierea aurei, fitness, intreţinere, fizioterapie, presopunctură, cosmetică, medicină populară, psihotera-pie, terapie cu îngeri…Editia a XVI-aOrganizatori : Asociaţia de Metafizică Geea Life în colabo-rare cu Expo Timişoara Inter-naţional

19 – 28 “StudentFest”, Timişo-ara județul Timiş

StudentFest este cel mai mare festival studențesc de artă și cultură din România, care săr-bătorește anul acesta 25 de ani de existență.Festivalul oferă tinerilor artişti posibilitatea de a se exprima liber, de a se dezvolta profesion-al, de a se face remarcați, dar şi de a se promova.

StudentFest are ca scop promo-varea tinerilor artiști din sfere cât mai diverse. Festivalul dorește să le ofere tinerilor talentați din cât mai multe domenii, posibilitatea de a se face remarcați. În acest an tinerii se pot înscrie în una dintre cele 15 secțiuni: arhitec-tură, arte stradale, arte video, ceramică, dans, design vesti-mentar, experimentarium, fotografie, grafică, literatură, muzică, pictură, publicitate, sculptură și teatru.Organizator : Organizaţia Stu-denţilor din Universitatea de Vest Timişoara

19 - 22 Concursul Internaţional de Interpretare „G. Georgescu”, Ediția a XXIII-a, Tulcea, județul Tulcea.

Festivalul Internațional de Inter-pretare “George Georgescu”, este un omagiu adus dirijorului tulcean de renume internaţional. Festivalul ”George Georgescu” a devenit de-a lungul timpului un eveniment de marcă pe harta

europeană a manifestarilor de gen. Organizat în fiecare an în luna mai, acest festival acordă o şansă tuturor tinerilor talentaţi de a se afirma.Organizatori: Liceul de Artă “George Georgescu”, Primăria Municipiului Tulcea

19 - 22 Trofeul Dacii Liberi, Slănic Moldova, judeţul Bacău

Etapa a II-a din Campionatul Național de Offroad din România se va desfășura în Munții Nemirei, la Slănic Moldo-va. Competiția este structurată pe 3 clase: Standard, Open și Extrem. Vor fi două zile de curse în pădure, navigație , orientare, tehnică de pilotaj, vor fi și probe speciale de noapte și probe speciale de zi.. Organizatori: Clubul Offroad Dacii Liber și Federația Română de Automobilism Sportiv

20 Finala EUROPAfest 2016, Sibiu, județul Sibiu

Festivalul EUROPAfest prezintă

anual peste 40 de concerte de excepție cu artiști din Europa, dar și invitați speciali din SUA, Australia, China sau Japonia. În 2016 peste 300 muzicieni din 45-50 de țări vor evolua pe cele mai importante scene din București și Sibiu, săli de concert tradiționale, dar și spații necon-venționale, oferind publicului bucuria de a se conecta la muzica unei întregi lumi. În 2005 EUROPAfest a fost primul eveniment din România căruia Casa Regală i-a acordat Înaltul Patronaj, iar din 2015 EUROPAfest a primit titulatura de festival EFFE - Europe’s finest festivals, printr-un program inițiat de Comisia Europeană și Parlamentul European. Ediția a XXIII-a.Organizatori: Events.ro în colab-orare cu Filarmonica de Stat din Sibiu

20 – 22 Festivalul Scoicilor, Piața Ovidiu – Constanța, Județul Constanța

În cadrul acestei ediții vor partic-

ipa și își vor arăta talentul în arta culinară, peste 25 de restauran-te de renume din Constanța, Mamaia, Mangalia și Eforie. Cei mai buni bucătari vor găti scoici, după rețete originale, în timp ce chef Catalin va găti midii după o rețetă proprie. Câștigătorul va primi ca premiu o scoică realiza-tă din bronz, cu o greutate de 12 kilograme. Ediția: a III-aOrganizatori: Chef Cătălin Scărlătescu, Claboo Media, Nemo Pro Diving Eforie, Aso-ciația Culturală Euro Est Alterna-tiv România și Primăria Con-stanța.

20 - 22 Hangariada, Iași, judeţul Iași

A șasea ediție a Festivalului HANGARIADA se va desfășura în aceeași locație unică și neconvenținonală pentru pub-licul ieșean, Aerodromul „Alex-andru Matei” din Iași.Cele 3 zile ale festivalului vor fi pline de activităţi aviatice, salturi cu parașuta, concerte, specta-cole de teatru și activități artis-

tice neconvenționale. În plus, toate zilele festivalului vor avea câte un element ieșit din comun din punct de vedere artistic.Organizator: Aeroclubul „Alex-andru Matei” Iași

21 MTB ”Stejarii Seculari” , Cristian, județul Brașov

Stejarii Seculari dăinuiesc în Cristian de peste un secol, unii dintre ei depașesc venerabila vârstă de 400 de ani fiind con-siderați adevarate monumente ale naturii. În acest context local-nicii s-au gândit la faptul că organizarea unui concurs care să se desfășoare în locul în care stejarii strajuiesc comuna, este un semn de respect atât pentru Stejarii Seculari, cât și pentru comuna Cristian în ansamblul ei.Prin acest concurs se dorește promovarea istoriei, culturii, geografiei și frumuseților pe care comuna Cristian și împre-jurimile ei, pot sa le ofere.Pădurea de stejari din apropierea Cristianului, cu unii copaci de peste 400 de ani este

22.04 – 03.05 Târgul de Paști din Sibiu, Sibiu, județul Sibiu

Târgul se va desfășura în Piața Mare, din Sibiu și va reuni 45 de expozanți din toate colțurile țării și din străinătate, care își vor prezenta produsele de sezon. Vor fi amenajate căsuțe, care vor da forma unui mare ou de Paști. Expozanți din țară și străinătate vor prezinta produsele vizitato-rilor, care vor avea astfel o alter-nativă plăcută de cumpărare a cadourilor de Paști, dar și de a petrece timp liber în centrul medieval al orașului. În centrul târgului va fi amenajată zona pentru copii, care va include caruselul tradițional, un trenuleț pentru copii, dar și alte atracții pentru cei mici. Târgul de Paști din Sibiu este un eveniment organizat de Asociația Events for Tourism, fiind unul dintre primele de acest tip, din țară, prima ediție fiind organizată în 2010. Ediţia a VII-a.Organizator: Asociația Events for Tourism

28.04 – 02.05 Sunwaves 19, Plaja din stațiunea Mamaia Nord, județul Constanța

Festival de muzică electronică ce atrage cu fiecare ediție tot mai mulți iubitori ai genului atât din țară cât și din străinătate. Ediție: a XIX-aOrganizator: Sunrise & Kristal Club

29.04 – 02.05 The Mission Dance Weekend 07, Plaja din stațiunea Mamaia Nord, Județul Constanța

Trei zile de distracție pe plajă în cadrul unui festival cu 23 dintre cei mai cunsoscuți DJ ai mo-mentului, printre care se numără și SAHSA, SVEN VATH, LUCIA-NO sau GUY GERBER! Atunci când spui “1 MAI” spui amintiri, prieteni, dans și zilele însorite pe care le aștepti în fiecare an cu sufletul la gură!Organizatorii au pregatit un line-up complex și apreciat de orice iubitor al muzicii.Organizator: The Mission

declarată monument al naturii, fiind protejată de lege. Aceasta reprezintă ultima rămăşiţă a unei vechi păduri ce se întindea în această zonă a Ţării Bârsei, de aici provenind şi simbolul care se află pe stema Cristianului.Concursul este pe profil XC și se adresează tuturor celor care îndragesc MTB-ul și care au o minima experiență în a parcurge trasee cu dificultate medie. Organizatori: Asociația Stejarii Seculari în parteneriat cu Primăria Cristian

21 Sărbătoare Narciselor , Vad, județul Brașov

La mai puțin de 60 de km de Brașov, in satul Vad, comuna Șercaia, se întinde rezervația naturală Dumbrava Vadului, cunoscută mai ales sub numele de Poiana Narciselor. Acest loc magnific reprezintă singura rezervație naturală de profil din Europa, întinzându-se pe o suprafață de 400 de hectare. Narcise cât vezi cu ochii, lăsate să crească libere în toată splen-

doarea lor. Festivalul Narciselor este un prilej cu totul aparte de a evidenţia frumu- seţea dansu-lui, a cântecului, portului şi obi-ceiurilor populare din zonă, într-un cadru excelent şi deose-bit în care narcisele sunt cele care însufleţesc şi mai mult festi-valul.Organizatori: Asociația Poiana Narciselor în parteneriat cu Primaria Șercaia

21 “Timişoara Air Show 2016”, Timişoara județul Timiş

Aeroportul Internaţional Timişo-ara, va găzdui pentru al treilea an consecutiv mitingul aviatic “Timişoara Air Show”, un spec-tacol aviatic realizat de cei mai buni piloţi din ţară. Printre for-maţiile de acrobaţii aviatice participante se numără Baltic Bees şi Acrobatic Yakers, ce vor asigura un spectacol pe măsura aşteptărilor spectatorilor. Organizator : Aeroportul Inter-naţional “Traian Vuia” Timişoara

21 – 22 Poiana Narciselor, Bucium, județul Alba

Poiana Negrileasa din comuna Bucium, declarată monument al naturii, găzduiește și în acest an „Serbarea Narciselor”, una dintre cele mai vechi sărbători din ţara noastră. Locuitorii din zona Munţilor Apuseni, dar şi din diverse părţi ale ţării sunt invitați în vârful muntelui să se bucure de frumuseţea zonei, priveliştea încântătoare şi mireasma oferită de numărul foarte mare de nar-cise.Organizatori: Consiliul Județean Alba, Primăria Bucium

21 - 22 Sărbătoarea Portului Popular - Cupşeni, județul Maramureș

Loc bogat în tradiţii şi obiceiuri, Ţara Lăpuşului deţine un patri-moniu material și imaterial bogat în tradiții și obiceiuri cu totul deosebite, specifice zonei. Este un festival care se des-fășoară pe parcursul a 2 zile, de obicei în sâmbăta și duminica

din preajma datei de 21 mai când are loc sărbătoarea Sfințiilor Împărați Constantin și Elena. Festival popular închinat costumelor populare şi de nuntă din Ţara Lăpuşului.Organizator: Primăria Cupșeni

22 Hora Bucovinei–Todireşti, județul Suceava

Manifestarea îşi propune să pună în valoare tradiţiile şi obi-ceiurile bucovinene şi, în mod aparte, pe cele legate de creşterea oilor. Activităţile sunt diverse: spectacole folclorice, expoziţie de stâne din diferite zone ale Bucovinei (cu demon-straţii privind muncile specifice într-o stână), expoziții culinare cu diverse tipuri de brânzeturi, concursuri tematice sau expoziții de câini ciobăneşti. Organizator: Consiliul Judeţean Suceava în colaborare cu Cen-trul Cultural Bucovina şi Primăria oraşului Frasin

24 Flautul fermecat, Alba Iulia, județul Alba

Cinci flaute. Cinci flaute ferme-cate vor putea fi admirate de spectatori la a cincea ediție a turneului național susținut de Ion Bogdan Ștefănescu și Horia Mihail.Și pentru că de fiecare dată trebuie să ne surprindă cu ceva, la acest nou turneu, Ion Bogdan Ștefănescu ne propune sa învățăm nu mai puțin de cinci nume japoneze diferite, toate asociate cu flautele sale: deja celebrul flaut de aur marca Mur-amatsu, flautul de lemn Yamaha, un flaut piccolo – Yamada, flautul alto Sankyo și un flaut bas Kotato, toate aceste mărci fiind cap de serie pe plan mondial.Organizator: Primăria Alba Iulia

26 - 29 Sibiu Jazz Festival, Sibiu, județul Sibiu

Puţine festivaluri de jazz din lume se pot mândri, precum cel de la Sibiu, cu o existenţă mai lungă de patru decenii. Pentru o

artă abia trecută de un secol, asta reprezintă în sine o aprecia-bilă performanţă. La cei 46 de ani, împliniți anul acesta, Săptămâna Jazzistică de la Sibiu își afirmă statutul de cel mai solid brand românesc printre festivalurile de gen. Cei ce îşi vor face timp să se delecteze cu jazz în fermecătorul Sibiu al lunii mai 2016, au şansa de „a lua pulsul” actualităţii muzical-im-provizatorice cu varii origini etno-culturale. Ediția a XLVI -a.Organizatori: Funadația Sibiu Jazz Festival, Funadația Pro ART Hermannstadt

26 - 29 International Wine Con-test, Focșani, județul Vrancea

Consurs de notorietate națion-ală și internațională ce reunește în patria vinului concurenți din toate colțurile țării și de peste hotare, cu rolul de a promova viticultura vrânceană și specifi-cul oenologic de renume al județului Vrancea.Organizator: Consiliul Județean Vrancea

26 - 29 “Timişoara Tango Festival Marathon”, Timişoara județul Timiş

Timişoara Tango Festival Mara-thon este un eveniment mult aşteptat de pasionaţii de dansu-ri de societate. Festivalul oferă ocazia unică de a dansa, de a învăţa, de a admira, de a simţi și a trăi adevăratele sentimente ale unui Tanguero, alături de unii dintre cei mai buni maeştri ai lumii precum, Fabian Peralta şi Josefina Bermudez, Ballejo şi Magdalena Gutierrez şi de alți invitaţii speciali.

27 – 29 Alba Fest, Alba Iulia, județul Alba

Alba Fest® devine un reper pentru existența orașului, intens în bună măsură datorită artiștilor care participă.Invitați efervescenți și mereu autentici oferă an de an un show fascinant, menit să aducă un omagiu exuberanței.Un reper pentru existența orașu-lui, intens în bună masură

datorită artiștilor care participă, dar și prin legătura deosebită cu spectacolele de stradă cu care albaiulienii s-au obișnuit în ulti-mii ani.Organizator: Primăria Alba Iulia

27 - 29 “Festivalul Filmului European”, Timişoara județul Timiş

Festivalul oferă publicului său filme de tot felul, deoarece vari-etatea Uniunii Europene este cel mai bine ilustrată prin interme-diul cinematografiei europene. Selecția filmelor este realizată cu aportul ambasadelor, al insti-tutelor şi al centrelor culturale ale ţărilor europene în România și completată cu filme europene valoroase distribuite de Inde-pendența Film și Transilvania Film. Ediţia a XX-aOrganizatori : Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezen-tanței Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC București

28 Măsura oilor, Ciocănești, județul Suceava

Măsura oilor sau urcatul oilor la stână a rămas până în zilele noastre o sărbătoare pastorală complexă, care se desfășoară în luna mai, odată cu formarea stânelor sau cu deplasarea tur-melor în zona pășunatului de vară. Acum, în cadrul sărbăto-resc, original și pitoresc, aici, la Botoș, se desfășoară, dupa tradiții seculare, întâiul muls al oilor, consemnându-se drepturi-le la cota-parte din produsele lactate ale fiecărui proprietar de oi. Organizator: Primăria comunei Ciocănești

28 Doborârea recordului mon-dial la dansul grecesc Sirtaki – Constanța, Județul Constanța

Comunitatea elenă Elpis va organiza un spectacol public pentru doborârea recordului mondial de participanţi implicaţi în interpretarea în ansamblu a popularului Sirtaki, dans cu

inflexiuni tradiţionale special creat în 1964 de coregraful elen Giorgos Provias, pe muzica lui Míkis Theodorakis, pentru filmul Zorba grecul. Recordul prece-dent a fost stabilit la Volos, în Grecia, pe 31 august 2012, când s-au prins în dans 5.614 partici-panţi.Organizator: Comunitatea elenă Elpis

29 Festivalul fanfarelor țărănești „Ilie Chera Iucu“, Lăpușnicu Mare jud. Caraş-Severin

Fanfara din Lăpuşnicu Mare a fost înfiinţată în anul 1911 la iniţiativa lui Ilie Bihoi Şutu. La început, din fanfară au făcut parte doar 12 ţărani, care şi-au cumpărat instrumentele din bani împrumutaţi de la bancă. După cel de-Al Doilea Război Mondial, fanfara l-a avut ca diri-jor pe Ilie Chera Iucu, care a reuşit să atingă cele mai înalte performanţe, obţinând nume- roase premii la concursurile la care a participat, atât la nivel zonal cât şi regional şi naţional.

Nr.37

Noutăţi de la reprezentanţele teritoriale de promovare turistică

CUPRINS:

Agenda evenimentelor........2

Tradiții populare...........................24

Informatii utile.......................37

Luna mai ...........................1

M A I

Mai sau Florar este a cincea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.Mai începe (astrologic) cu soarele în semnul Taurului și sfârșește în semnul Gemenilor. Numele lunii mai (latină: Maius) vine de la de-numirea majores dată de Romulus senatorilor romani. Grecii numeau luna mai Thargelion. În România, luna mai, popular, se numește Florar. Pe ogoare, în livezi, grădini și podgorii activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite și prisacile dau randament maxim.În nici un an nici o altă lunănu începe cu aceeași zi a săptămânii ca luna mai.

















































































































1



































Nr.37

M A

INoutăţi

de la reprezentanţele teritoriale de promovare turistică

















































































































2




















































































































































M A

I

3




















































































































































M A

I

4




















































































































































M A

I

5




















































































































































M A

I

6




















































































































































M A

I

7




















































































































































M A

I

8




















































































































































M A

I

9




















































































































































M A

I

10




















































































































































M A

I

11




















































































































































M A

I

12




















































































































































M A

I

13




















































































































































M A

I

14




















































































































































M A

I

15




















































































































































M A

I

16




















































































































































M A

I

17




















































































































































M A

I

18


























































































































































M A

I

19



























































































































































M A

I

20






































































































































Sfintele Sărbători de Paști în Maramureș

Sfintele Sărbători de Paști, marchează ,,Ziua Învierii Domnului” cănd se bucură toată creatura, se bucură cerul şi pământul, pentru că prin ,,Înviere” a fost biruită moartea, pentru că prin ,,Înviere” a biruit ,,Hristos care este Viaţa”.Maramureşul este locul în care tradiţiile de Paşti sunt ne-

schimbate de secole. Oamenii au evitat ca negura timpului să se aşeze peste moştenirile lor.Tradiţiile pascale din Maramureş sunt simple. Credincioşii îşi împart timpul între lucrul casei şi rugăciune.Maramureşenii respectă cu sfinţenie tot postul Paştelui iar în Săptămâna Patimi-

lor, bisericile sunt pline de credincioşi, care, lasă treburi-le gospodărești deoparte, ca să asculte deniile şi să îşi cureţe sufletul înainte de Învierea Domnului.În Joia Mare se vopsesc ouăle roșii, asociate cu jertfa Mântuitorului Isus având credința că atâta timp cât vor fi vopsite ouăle roșii, răul va fi ținut departe.Ouăle roșii sunt asociate cu sângele Mântuitorului și sunt legate de legenda care ne spune de Maria Magda-lena care mergând spre locul unde a fost răstignit Isus

avea în mână un coș cu ouă pe care le-a așezat sub cruce pentru a-l putea plânge. Acestea s-au înroșit de la sângele care curgea de pe crucea lui Isus.Tradițiile de Paști sunt foarte multe în Maramureș, și se

leagă nu doar de vop-sirea ouălor, ci și de ciocnitul lor și super-stițiile despre acestea precum și de produsele gastronomice specifice care se pregătesc în fie-

care gospodărie la Sărbătorile Pascale (Pasca și Mielul )Un alt obicei specific zonei maramureșului este cel de a se oferi pomană pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă. În Joia Mare, maramureşenii din unele zone ale județu-lui împart ouă crude oamenilor săraci şi aprind un foc mare în faţa casei, având credința că se încălzesc și su-fletele rudelor trecute la cele veşnice.În Vinerea Mare, se ţine post negru. Nu se mănâncă şi nu se bea apă până asfințitul soarelui. În această zi și de altfel în tot postul Paștelui este interzis jocul (dansul), ex-istând chiar şi o strigătură referitoare la asta, «Cine joacă în Postul Mare, joace-i dracu pe spinare!».În Sâmbăta Mare spre Duminica Învierii, creştinii merg la biserică pentru a asista la slujba Învierii Domnului

Iisus Hristos, iau Lumina Sfântă şi o duc acasă, -pentru a lumina și a avea lumină tot anul-dar și la cimitir, morţilor din familie.Tot în această zi se sacrifică mielul care îl închipuie pe Mântuitorul Isus care a fost pedepsit fără vină,din care gospodinele prepară mielul umplut, după o rețetă tradițională,preluată de la generațiile anterioare. Unul

dintre cele mai importane și specifice prepa-rate culinare pentru această sărbătoare este Pasca, realizată din făină, brânză ouă și arome,

având aspect de soare,ornată cu împletituri din aluat-sub formă de cruce în mijlocul ei. De asemenea de pe fiecare masă pe lângă Pască și miel umplut sau drobul de miel nu lipsesc: șunca fiartă, slănina afumată, câr-națul preparat în casă înaintea sărbătorilor de crăciun și păstrat la uscat până de Paște, ciorba de miel, ciorba de măcriș cu miel, cozonaci și prăjituri, toate stropite cu horincă și vin roșu.Duminica de Paşte sau prima zi de Paşte este o zi extrem

de importantă pentru întreaga comunitate mai ales în zonele rurale. În această zi încă foarte de dimineaţă întreaga familie se trezește pentru a merge la biserică. Pentru a participa la această liturghie de Înviere era obligatoriu ca absolut toţi membrii familiei, la ieşirea

din casă, să se spele pe faţă dintr-o farfurie mare în care se pune apă neîn-cepută (proaspătă), un ou roșu care ne va ține obra-jii tot anul roșii ca oul vopsit și ne va aduce

sănătate tot anul precum și un bănuț de argint care ne va curăța tot anul de cele rele.Fiecare familie pregătește din timp desagii sau coşurile în care se pun bucatele de Paşte. Spre exemplu există sate în judeţul Maramureş unde bărbaţii sunt cei care duc la sfinţit bucatele care se vor servii în prima zi de Paşte de fiecare membru al familiei.La sfârşit este chiar o întrecere între bărbaţi care din ei ajunge mai repede acasă. Asta în unele sate din Maramureş. În ideea că acea casă va fi cea mai norocoasă în acel an.Primul ou trebuie să fie ciocnit de cel care este consid-erat capul familiei. Care poate fi cel mai bătrân om din familie, tatăl sau cea mai bătrână femeie din familie,






















M A

I

21















dacă nu există un bărbat. Se salută cu ,,Hristos a Învi-at!”Răspunsul fiind ,,Adevărat a inviat”. În prima zi tre-buie să stăm acasă, o zi care se petrece în familie dar fără a dormi altfel ploaia de peste an va uda tot fânul (iarba cosită și pusă la uscat pt iarnă).În unele zone ale Maramureșului există obiceiul ca din primul ou ciocnit să mănânce toată familia pentru a fi mereu împreună.În aceste zile de sărbătoare trebuie să ne gândim numai la lucruri frumoase, pentru că în aceste zile cerul este deschis şi Dumnezeu ne vede.Din a doua zi se poate merge în vizită iar în unele locuri se umblă cu ciocota (concurs de ciocnit-spart ouă).

,,HRISTOS A ÎNVIAT”

Credințe și obiceiuri de Paști

1.Fetele si feciorii, dar si varstnicii se spala cu apa intr-un lighean, in care se pune ou rosu pentru a fi puternici si frumosi;2.În ziua de Paște nu se doarme ca să nu ne plouă fânul vara;3.Nu se merge în vizită nici chiar la vecini pentru a nu duce răul în casă;4.De Paști nu se merge deloc la

crâşmă. Sarbatorile de Paști, de regula se fac în familie. Se servesc ouă roșii, drob de miel, supă/ ciorbă de miel cu măcriș, friptura de miel, pască, cozonac, etc;5.Din Vinerea mare până în ziua de Paști nu se trag clo-potele, chiar dacă a murit cineva . Se bate doar toaca;6.Vinerea Seacă. Este Vinerea înaintea de Paști, de Învierea Domnului. Este considerată sărbătoare, zi nelu-crătoare și nu se ară în această zi, nu se pune plugu-n brazdă, căci se spune că-i pericol mare să plouă cu grindină. Este considerată cea mai însemnată zi de post. Majoritatea credinciosilor nu mănâncă nimic. În această zi nu este bine să înjuri, să porți pizmă, să spui cuiva cu-vinte grele. Este o zi în care oamenii trebuie să-si regă-sească linistea interioară si să se bucure de pace sufle-tească;7.Nu-i voie să calci pe cojile de ouă roșii, sunt sfințite;8.În ziua de Paști se mănâncă doar bucate sfințite;9.Nu-i bine să pleci de-acasă în ziua de paști. Se petrece în familie;10.În ziua de Paști se dă ciocota (se ciocnesc ouăle) cu ouă roșii, spunând ,,Hristos a înviat și se răspunde ,,Adevărat a înviat;

Foto: Ioan Teglaș


























































































































































M A

I

22













Foto: Ioan Teglaș

































































































































































M A

I

23






Foto: Ioan Teglaș


















































































































STATU LA VASE ÎN LUNEA PAȘTELUI În sudul judeţului Alba, în faţa privitorului împătimit de frumuseţile judeţului Alba se deschide privirii una din mirificele zone montane ale ţării - Valea Sebeşului. Denumită de Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei, Valea Sebeşului leagă drumul european şi a u t o s t r a d a Bucureşti- Arad de şoseaua Transalpina ce traversează Munţii Carpaţi deschizând ţinuturile Transilvane către judeţele Vâlcea, Gorj şi Hunedoara. Odată intraţi pe Valea Sebeşului dinspre municipiul Sebeş vom ajunge în Sebeşel, urcând pe vale în sus se poate vizita atelierul de olărit de la Săsciori, zonă la fel de renumită ca şi Horezu în ceea ce priveşte meşteşugul olăritului. La Şugag şi Loman se pot vizita stânele turistice unde alături de mâncărurile tradiţionale de stână puteţi asculta celebrul grup de fluieraşi. La ieşirea din localitatea Şugag începe urcuşul înspre şoseaua Transalpina ce se deschide cu lacurile

Tău şi Oaşa şi cu domeniul schiabil de la Şurianu sau cu tabăra de la Luncile Prigoanei. În localitatea Şugag are loc anual în Lunea Paştelor Ortodoxe un evenimen tradiţional unic în România – “Statu la vase în Lunea Paştelui”. Evenimentul face parte dintr-un şir de ceremonii tradiţionale şi rituri de integrare a famililor nou formate într-un an pascal. În Lunea Paştelui fiecare nouă familie împreună cu naşii şi rudele vor fi prezenţi la slujba din biserică după care în curtea bisericii are loc obiceiul propriu-zis. Cu această ocazie tinerele neveste îşi etalează măiestria în gospodărie oferind celor prezenţi cele mai gustoase bucate tradiţionale, dar şi adevărate expoziţii de artă populară. Cu această ocazie naşii şi rudele ca şi cei prezenţi oferă tinerelor cupluri cadouri, întodeauna în număr de două( două farfurii, două tacâmuri, două căni etc.), semnificând unitatea noii familii. Ulterior au loc spectacole folclorice cu sfecific zonal. În acest an sărbătoarea a ajuns la cea de-a 6-a ediţie, organizată de Consiliul Judeţean Alba şi Centrul de Cultură Augustin Bena Alba, după ce obiceiul a fost întrerupt timp de 18 ani. Dată fiind importanţa vaselor în ceremonial se presupune că el datează încă din vremea tracilor care au locuit în această zonă (dovadă cetatea tracă) şi care aveau un cult deosebit pentru vase, vase ce şi azi sunt

fabricate de olarii din zonă şi iată cum, suferind transformări minore, un obicei păgân ce leagă întemeierea noilor familii de vasele necesare în gospodărie, a străbătut vremurile devenind un obicei cu profunde implicaţii creştine.














M A

I



































24






Foto: Ioan Teglaș


































































































































M A

I



































25






Foto: Ioan Teglaș


































































































































M A

I



































26






Foto: Ioan Teglaș































































































































M A

I



































27






Foto: Ioan Teglaș















M A

I






Foto: Ioan Teglaș

Obiceiul Junilor “Ziua de călări”din Duminica Tomii

În fiecare primăvară vechea comunitate românească din Brașov își perpetuează obiceiuri străvechi, a căror origine se pierde în negura vremurilor. Aceste obiceiu-ri adună şi azi, în Braşov o mulţime însemnată de spec-tatori, alcătuită din localnici și din turişti sau oaspeţi veniţi din diverse colţuri ale ţări şi chiar ale lumii. Ceea ce animă şi inspiră atâţia oameni de diverse ocu-

paţii şi etnii de a lua parte la serbările juni-lor din Şchei, în perioada Paştilor este splendoarea nemaiîntâlnită a acestor obi-ceiuri ancestrale, exprimată prin ritualuri, muzică şi costume care par desprinse din vremuri de mit şi de legendă. Astfel, Brașovul se poate mândri cu faptul

că este singurul oraș din țară în care s-au păstrat tradiții de sat vechi de peste 300-400 de ani, ca Urcat-ul cu surla pe Coasta Prundului, organizarea a patru jocuri strămoșești, mersul junilor la stropit, aruncatu-n țol și parada călare din Duminica Tomii. La toate sărbătorile junilor poate fi admirat vechiul port tradițional din Brașov, considerat a fi cel mai bogat și

mai frumos din Transilvania. Și cum ar putea fi altfel, când de la prima vedere se observă faptul că vestele și spențălele (haine) junilor au nasturi din argint, cingătorile femeilor au paftele masive din argint aurit, iar paietele de pe cămășile juni-lor sunt din argint sau din alamă aurită. În Duminica Paștilor are loc investirea noilor conducători ai Junilor Tineri, Luni se desfășoară mersul la stropit al Junilor Tineri, Marți are loc sărbătoarea intitulată ”Marțea cu plăcinte”, la care Junii Tineri oferă plăcinte participanților la eve-niment, Vineri are loc ”Aruncatu-n țol”, un obicei spec-taculos în cadrul căruia Junii Tineri sunt asezați pe o cergă mare și aruncați spre cer, după vechile ritualuri de confirmare în ceata de feciori.Cel mai cunoscut şi mai îndrăgit eveniment al junilor este “Ziua de călări” din Duminica Tomii, care nu are egal cu nici o altă manifestare a vreunei comunităţi culturale sau etnice din întreg spaţiul romanității orien-tale. Protagoniştii şi totodată păstrătorii acestor datini sunt Junii din Şchei și Brașovechi, organizaţi în şapte grupuri sau cete, alcătuite din bărbaţii tineri şi bărbaţi însuraţi. Obiceiul din Duminica Tomii este însă unic, el pare a fi

28

călare în Cetate și să înconjoare Casa Sfatului de trei ori, atunci Cetatea ar fi căzut în stăpânirea românilor. La Pietrele lui Solomon junii sunt întâmpinați de membri familiilor și de prieteni la locurile pe care fie-care societate le îngrijește. Coborând de pe cai, junii se adună în cerc și cântă Troparul Învierii, apoi vătaful zice Hristos a înviat! în limbile română, greacă și slava veche, iar grupul îi răspunde în aceleași limbi. Apoi, junii se prind în străvechea Horă a Junilor, îndeplinind atât ritualul jucării horei, cât și ritualul aruncării buzdu-ganului spre cer. După îndeplinirea acestor ritualuri vechi, junii se alătură familiilor la mese, unde ciocnesc un ou roșu și gustă din bucatele tradiționale pregătite de soțiile lor. În valea largă de la poalele Pietrelor lui Solomon are loc o petrecere câmpenească unde brașovenii și turiștii petrec până seara la orele 18.00 când are loc plecarea junilor.

o creaţie a junilor, unicitatea lui fiind remarcată atât de autorii străini cât şi de cei români. Serbarea începe dimineața, când ulițele pietruite ale Șcheiului răsună de tropote și nechezat de cai, dar și de vocile junilor și căruțașilor. Pe la ora nouă, junii au terminat pregătirea cailor și încep să se îmbrace în „hainele românești” sau de sărbătoare, apoi încalecă și în grupuri mici se indreaptă către serji (vătaf și armași) unde sunt întâmpinați de gazde cu formula „Hristos a inviat!” și sunt serviți cu o palincă, ori un vin si cu o gustare. La ora zece junii din cele sapte cete încep să sosească în Piața Unirii, unde fiecare grup înconjoară Crucea căpi-tanului Ilie Birt și cânta Troparul Învierii, apoi se îndreaptă spre stradă, unde așteaptă plecarea în măreața paradă prin Cetate. La orele 11 fix alaiul cetelor de juni primește semnalul de plecare și fiecare grup se pune în mișcare după ordinea prestabilită: întâi Junii Tineri, apoi Bătrânii, Curcanii, Dorobanții, Brașovechenii, Roșiorii și Albiorii. Defilarea călare în Centrul istoric este numită și Cob-orârea în Cetate a Junilor, ea are rolul de a afirma drep-tul cutumiar al vechii populații românești asupra burgul săsesc. Până în 1918 defilarea călare a junilor nu trecea de porțile orașului pentru că un mit urban modern susținea că, atunci când un june ar fi reușit să intre















M A

I






Foto: Ioan Teglaș






29

















M A

I






Foto: Ioan Teglaș






30





















M A

I

31


Foto: Ioan Teglaș



























Foto: Ioan Teglaș

M A

I

32


























Foto: Ioan Teglaș






M A

I

33






















Foto: Ioan Teglaș







M A

I

34











M A

I

35






27


călare în Cetate și să înconjoare Casa Sfatului de trei ori, atunci Cetatea ar fi căzut în stăpânirea românilor. La Pietrele lui Solomon junii sunt întâmpinați de membri familiilor și de prieteni la locurile pe care fie-care societate le îngrijește. Coborând de pe cai, junii se adună în cerc și cântă Troparul Învierii, apoi vătaful zice Hristos a înviat! în limbile română, greacă și slava veche, iar grupul îi răspunde în aceleași limbi. Apoi, junii se prind în străvechea Horă a Junilor, îndeplinind atât ritualul jucării horei, cât și ritualul aruncării buzdu-ganului spre cer. După îndeplinirea acestor ritualuri vechi, junii se alătură familiilor la mese, unde ciocnesc un ou roșu și gustă din bucatele tradiționale pregătite de soțiile lor. În valea largă de la poalele Pietrelor lui Solomon are loc o petrecere câmpenească unde brașovenii și turiștii petrec până seara la orele 18.00 când are loc plecarea junilor.M

A I

36


Datele de contact ale reprezentanţelor teritoriale de promovare turistică

!"#$%"&#$

'()"(*(+&,+-,$.($/"0102,"($34"56&5%7$

!41(8($95$)"(+41(8($

"()"(*(+&,+-580"$

:."(6,$"()"(*(+&,+-(5$

;,&(8($.($%0+&,%&$,8($"()"(*(+&,+-580"$

$<$

$$

=0+6&,+-,$$

=4%$>(0"?5,+,$$

@5)02(,+4$A4*,+,$

B4)5&("$6&"#$C"5+.565$+"#D:$

EFGE#E<GHIJ$%4%K?(0"?5,+,LM,N00#%01$

$EFGF#J<J<EF$

685)02(,+4LM,N00#%01$

H$$

348%(,$$

B(8(6%4$O7+5%7$348%(,$

C5"048$;4+7"55P$6&"#>,"55$+"#HJ$

EFIH#<QJHER$."#S(8(6%4LM,N00#"0$

$G$

$$

C",T02$$

!5%48(6%4$'0U,+,$

$$

'0*0"(,$="56&5+,$

C",902$A=$:"0$/,8,%($A:P$V0&(8$=0"0,+,P$

%,1#$EEF$

EFGG#<FEGEE$"+5%48(6%4<RLM,N00#%01$

$EFGG#<FEGE<$

%"56&5+,"0*0"(,LN0&1,58#%01$

R$$

/5&(T&5$$

/0)$W,8(+&5+$

$C49&(+5$

=(+&"48$=48&4",8$:4"(8$A&"0($

$

EFGG#RREHHH$2,8(+&5+)0)JD$LM,N00#%01$

$I$

$$

=84SX!,)0%,$$

Y5N,8%,$',.4$$$

V7"17+,T$!(%N5Z0"$

:8[,$\485,$/"(Z(%&4",$:8[,$

EFHQ#FFFGHR$",.4$K1MN,8%,LM,N00#%01$

$EFGG#RREH<D$

N,"1,+,6L?1,58#%01$$







37



Datele de contact ale reprezentanţelor teritoriale de promovare turistică

hn

!!

"#$!%#&$!

'()#(*(+&,+-,!.(!/#0102,#(!34#56&5%7!

"41(8(!95!)#(+41(8(!

#()#(*(+&,+-580#!

:.#(6,!#()#(*(+&,+-(5!

;,&(8(!.(!%0+&,%&!,8(!#()#(*(+&,+-580#!

<! =,%74!!

>,8015,!:.#5,+!!

=,%74!?+6)(%&0#,&48!.(!>&,&!@+!A0+6&#4%B55!

!CDEF$DDDGEC!

6,8015,,HI,J00$%01!!

D!!

'K1+5%4!LK8%(,!!

M5&#,!:1*,!;,+5(8,!

!'K1+5%4!LK8%(,!/#(N(%&4#,!LK8%(,!

!

!CDGG$OOCEPF!

.,+,Q,1*,QPCHI,J00$%01!!

R! 3K#S4!T54! !M,&(NNI!UIV*V!!

3K#S4!T54!/#(N(%&4#,!U0#W!

CDEF$DDDGOE!J,#SJ5&,&04#561HS1,58$%01!

F!!

3515X0,#,!!

/0)(6%4!U,Y#5(8!

!351590,#,!

A0+658548!T4.(B(,+!35159!

!

!CDEF$DDDGEP!

&4#561,#,.HI,J00$%01!!

PC!!

=,5,!M,#(!!

Z4)X(!M,#5,+,!

!=,5,!M,#(!

A0+658548!T4.(B(,+!M,#,14#(X!

!

CDER$EERFFD!1,#5%5%,84)6(HI,J00$%01!

!

Buletin informativ lunar realizat de Autoritatea Națională pentru Turism







38










DIRECȚIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ

Buletin informativ mai 2016

Documents

Transcript of Buletin informativ mai 2016