Buletin informativ -...

Buletin informativnr 28, septembrie 2007

Aniversarea a 50 de ani a orchestrei de muzicã popularã a Filarmonicii,

actualã "Cununa Transilvanã" a CJCPCT Cluj

CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

CENTRUL JUDETEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE CLUJ

400609, Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor f.n.(parterul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga")

www.traditiiclujene.ro

e-mail: ccp@cluj,astral.ro

director Tiberiu GROZA

Redactor coordonator: Colectiv redactional: Maria GOLBAN, Dana JUCAN, Consuela JUCAN, Mircea CÎMPEAN; Both JOZSEF

Grafica şi tehnoredactare: Dana JUCAN

Cuprins

Calendarul manifestãrilor culturale pe luna octombrie............................pag. 1

Prezentarea evenimentelor din luna august..........................................,.pag. 2

Clujeni în Cetatea culturalã europeanã 2007..........................................pag. 2

Uãnucu, starostele din Cãmãra?u...........................................................pag. 8

Etnomuzicologul Virgil Medan...............................................................pag. 12

Culegere de folclor ?i spectacol interetnic la Rãscruci,,........................pag. 16

Tabãra de la Iclod,,,,,,,,,,,,......................................................................pag. 20

Olimpiada na?ionalã "Me?te?uguri artistice tradi?ionale", Sibiu 2007.............................................................................................pag. 21

Credin?e populare în Rãpciune.............................................................pag. 25

Dana Jucan

webmaster: Nicolae Nerţan

Calendarul manifestarilor culturale pe luna octombrie

7 octombrie -Fiii Satului la Ploscoş - Primaria Ploscoş şi Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale Cluj.

12 octombrie - Aniversarea a 50 de ani de la înfiintarea Orchestrei Populare "Cununa Transilvana" a CJCPCT Cluj

14 octombrie - Jocul Fecioresc din Transilvania - Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale Clu, la Cluj-Napoca.

16-17-18 octombrie - Festivalul National al Cântecului de Catanie- Cercul Militar Cluj-Napoca sub patronajul Statului Major al Fortelor Terestre, Directiei operationalizare generare şi evaluare forte din Statul Major General reprezentata de Sectia traditii şi cultura militara şi Corpul 4 Armata Teritorial „Mareşal Constantin Prezan”.

19 octombrie - Casa Dansului Popular - Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale Cluj.

Editare CD "Muzicantii din Mociu" cu Taraful "Zorile" din Mociu

Editare CD cu Orchestra "Cununa Transilvana" a CJCPCT Cluj

Punerea în scena a obiceiului de catanie din Transilvania

Editare carte "Sub semnul ceremonialului" de prof. dr. Ilie Moise

Editare carte "Antologia Someşana" de prof. Floarea Martian

Editare carte "Folclorul copiilor" de Pavel Ferghete Ratundeanu.

Buletin informativ, nr.28, septembrie 2007

Prezentarea evenimentelor din luna august

Clujeni în Cetatea culturala europeana 2007

În urma succesului fulminant pe care l-a avut România la editia din 1999 a Festivalului "Smithsonian Folklife“, organizat, anual, în Washington D.C., de catre Institutul Smithsonian (începând cu anul 1966), Complexul National Muzeal “ASTRA” Sibiu a initiat, în anul 2001, prima editie a Festivalului National al Traditiilor Populare.

Manifestarea este una grandioasa si se desfasoara sub autoritatea Ministerului Culturii si Cultelor si a Institutului Cultural Român, în colaborare cu Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, Consiliile Judetene si Centrele Judetene pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale ale judetelor invitate, cu sprijinul financiar al Consiliului Judetean Sibiu si al Primariei Municipiului Sibiu.

În acest an, festivalul a fost programat pentru perioada 30 iulie - 5 august.

Pentru noi, echipa CJCPCT Cluj, vizita la Sibiu a debutat cu un istoric al activitatii muzeului, dar si o adevarata lectie de antropologie culturala, sustinuta de însusi directorul Complexului National Muzeal “ASTRA”, profesorul Corneliu BUCUR.

Si cine-ar fi putut sa ne introduca mai bine în atmosfera extrem de familiara, incredibil de “acasa”, decât cel care “pastoreste”, de peste 30 de ani, destinele întregului patrimoniu cultural traditional din cadrul acestei impresionante institutii.

Astfel, am aflat ca “scopul unui muzeu nu sunt colectiile sale, oricare ar fi acestea, adevaratul scop al muzeului este: stiinta, cultura, educatia, iar despre educatie, un alt mare savant Tzigara Samurcas spunea: “a educa însemneaza a-l integra pe prunc în neamul din care face parte”. (…) Un muzeu fara sufletul oamenilor din toate satele României n-are nici o valoare si-am început în 1983 cu Târgul Mestesugarilor, care-a fost un târg national si-a generat acest model valabil prin toate muzeele din tara, dupa care, în 1990 am început cu Asociatia tuturor mestesugarilor si creatorilor populari din România, carora le-am facut un site, le-am realizat o banca de date digitala, cu toate informatiile necesare si utile pentru a fi cunoscuti si vizitati, careia i-am facut Galeriile de arta populara, careia îi organizam un târg anual s.a.m.d..

A urmat apoi Academia artelor traditionale care este o premiera mondiala, sub egida careia e o competitie olimpica, suntem singura tara din lume care pregatim, sub Ministerul Educatiei, care da banii pt olimpiada, o promotie anuala de olimpici în materie de mestesuguri artistice, ceea ce este absolut fabulos.

Am pus pe picior de creatie si am readus la masa de lucru o generatie noua, sau generatii noi, pentru ca suntem deja


după douăsprezece ediţii, care se întâlnesc din nou cu tradiţia sub semnul şi din îndemnul că a învăţa meşteşugurile şi a le duce mai departe însemnează un element de zestre al fiecărei comunităţi şi pentru fiecare copil însemnează un element de completare a personalităţii sale.

A urmat Festivalul Naţional al Tradiţiei, a urmat Festivalul Internaţional al Filmului Antropologic. Avem peste 3000 de filme antropologice documentare, din toată lumea, lucrate de cei mai mari antropologi sau documentarişti, cu care, bineînţeles că lucrăm cu toţi tinerii, studenţii şi în tot Anul Capitalei Culturale am organizat proiecţii zilnice ale acelor filme care prezintă modul de viaţă al popoarelor lumii.

Realizăm din doi în doi ani o mare reuniune ştiinţifică internatională şi avem ca proiect, sub egida UNESCO, realizarea unui centru mondial pentru promovarea tradiţiilor, sub forma unui ansamblu de arhitectură, pe care să-l durăm în Dumbrava Sibiului şi, prin el, România să devină un centru de putere mondială pentru a prilejui dialogul dintre generaţiile tinere ale popoarelor lumii, în numele şi sub semnul tradiţiei.

Iată ce-a devenit un muzeu, un muzeu dintr-o formă care era strict expozitivă unor valori materiale, artefacte, a devenit un centru cultural, mai întâi de importanţă naţională şi apoi de importanţă mondială (…)”. (Prof. Corneliu Bucur)

Sub auspiciile conferite de statutul pe care-l deţine Sibiul în acest an, cel de Capitală Culturală Europeană, fiecare român participant, fie el actant sau spectator, are şansa de a-şi prezenta sau regăsi valorile tradiţionale ale satului său, indiferent de zona etnofolclorică pe care-o reprezintă.

În acest an, Cluj, Dâmboviţa şi Vaslui au fost judeţele alese de către organizatori pentru a-şi prezenta valorile tradiţionale locale, într-un dialog intercultural cu românii din Serbia - Valea Timocului şi Republica Moldova.


Români din Valea Timocului

La cea de-a sasea editie a Festivalului National al Traditiilor Populare, judetul Cluj a fost reprezentat, pe lânga echipa Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, de Formatia de jocuri traditionale din Frata, Vasile Soporan si Taraful lui Sandorica Rizea din Valea Larga, Grupul folcloric “Traditii” al Zegrenilor din Ceaba, ceterasul Iosif Ghemant din Gherla, 20 de reprezentanti ai Asociatiei Mesterilor Populari Clujeni, 10 copii din cercul de pictura al scolii din Maguri Racatau si 3 „socacite” din Marisel (gastronomie traditionala).


Vasile Soporan ?i Taraful lui ?andoricã din valea Largã

Formatia de jocuri traditionale din Frata

Festivitatea de deschidere a avut loc marti 31 iulie, în Piata Mare a Sibiului, în prezenta câtorva personalitati de marca ale cetatii culturale.

Reprezentanti ai tuturor grupurilor participante la festival au adus un cuvânt de multumire organizatorilor, iar formatiile au sustinut câte un scurt moment traditional.

La 1 august, Sibiul ne-a mai oferit un prilej de bucurie: debutul Saptamânii Culturii Populare Sasesti, care a cuprins doua evenimente marcante: inaugurarea noului sediul al Muzeului de Etnografie Saseasca „Emil Sigerus" în Casa Artelor din Piata Mica si expozitia „Mobilier pictat din

Transilvania". Prin profilul sau etnic,

Muzeul „Emil Sigerus" este unicul muzeu din tara care pastreaza cultura si civilizatia saseasca din Transilvania.

În cursul saptamânii, la Complexul National Muzeal “ASTRA„ din Dumbrava Sibiului, festivalul si-a urmat cursul firesc, toate cele sase sectiuni: arte religioase (traditii cultice legate de practicile religioase), literatura populara (basme, eresuri, poezie


31 august 2007 - deschiderea festivalului

Pictură pe mobilier săsesc

si teatru popular), arte muzicale ( i n t e r p r e t i v o c a l i s i instrumentali), arte coregrafice (dans popular), arte plastice t rad i t ionale (mestesugur i artistice), arte mecanice (creatie tehnica traditionala) si arta culinara (meniuri dupa retete traditionale din fiecare zona participanta) desfasurându-se concomitent.

G o s p o d a r i i l e s i monumente le de creat ie tehnica, bisericutele de lemn,

scena si amfiteatrul în aer liber, Cârciuma din Batrâni sunt câteva dintre locurile miraculoase unde s-a desfasurat festivalul (pe sectiuni).

Ca de fiecare data, judetul Cluj a stralucit din nou, stârnind ropote de aplauze în urma fiecarui moment sustinut. De altfel, toate grupurile, recunoscatoare pentru sansa de a participa la manifestarile din cadrul Capitalei Culturale Europene 2007, au daruit ce au mai valoros în vatra natala.

Duminica, 5 august, în cadrul festivitatii de încheiere, au avut loc Spectacolul de gala, decernarea Diplomenlor de excelenta si primirea de noi membrii în Academia Artelor Traditionale din România.

Astfel, numarul „academicienilor” clujeni a crescut în acest an prin conferirea acestui titlu membrilor Grupului folcloric „Traditii” din Ceaba, condus de Constantin Zegrean Istici si lui Iosif Ghemant, ceterasul gherlean.

Pentru toate-acestea, suntem datori cu multumiri organizatorilor, în special „eroului cetatii culturale”, prof. Corneliu Bucur si colaboratoarei de nadejde, Mirela Cretu.

Acum, privind în urma la locul întâlnirii atâtor elemente identitare, la patrimoniul cultural traditional material si imaterial, la relatiile interculturale create aici, constat ca orice întrebare pe care si-ar p u n e - o u n p a s i o n a t a l d o m e n i u l u i i m a g o l o g i a alteritatii si-ar putea gasi raspunsul aici, în “Dumbrava minunata a Sibiului”, în viitorul Centru Cultural Mondial.

Referent, Maria Golban

Echipa CJCPCT Cluj în vizită la moara din Roşcani HD


meşteşugar clujean în muzeu

Ansamblul Românaşul


Grupul „Traditii” al Zegrenilor din Ceaba

Iosif Ghemant socãci?ele în ac?iune

UĂNUCU,starostele din Cămăraşu

- D-le Rusu Ioan, aţi fost staroste la nunţi o viaţă întreagă. Cam la câte nunţi credeţi că aţi fost chemat în toată acestă perioadă?- Phuu… la tare multe ! Nu le pot număra. Da'

io cred că am fost chemat la tare multe fiindcă şi stărosteam şi jucam şi conduceam bucătăria ca să ajungă pă tăte mesele ce trebuie.- V-a plăcut „meseria” de staroste?- După ce m-am învăţat mai bine aveam o

satisfacţie plăcută, aşa, că fac un lucru bun cu harul meu.- Ne puteţi reproduce câteva din cuvintele

dumneavoastră rostite cu mulţi ani în urmă, pe care le spuneaţi oamenilor din sat cu ocazia fericitelor evenimente?- Prima dată, când mergeam cu mirele după

mireasă, la poartă aştepta starostele miresei, căruia îi grăiam :

- Hai noroc şi norocireFrate, şi bună-nvoireCe fapt, ce bucurieCe poate oare să fie?De staţi cu toţii adunaţiDumneavoastră, iubiţi fraţi,Ori pă noi ne aşteptaţi?Ei, da' de când ne-aţi văzutTăt cu mâna aţi făcutAmu, nimică nu ne-ntrebaţi,În ogradă să ne lăsaţi?Cinstite 'taroste creştin,Uită-te în uăti la mineCă-s român întreg ca măru'Şi-ţi grăiesc numa'-adevăru:Obiceiul din trecutAstăzi o cam dispărut,Obiceiul de-mproşcatPă la noi s-o cam lăsat!

Dacă el răspundea urât şi io răspundeam tot aşa. De obicei nu mai zâcea nimica, să nu-l iau mai tare. Apoi ce ieşeam cu mirii afară, în faţa casei, după tradiţia noastră românească de aici din Ardeal şi zâceam:


Rusu Ioan, 76 ani, Camaraşu

- Iubiţi oameni adunaţi,Şi chemaţi şi nechemaţiFaceţi bine şi-ascultaţi!Iată-acum, prin gura meaMireasa grăieşte-aşa:Cât am stat noi laolaltă,Poate v-am greşit vreodatăOri astăzi, la-a mea plecareEu vă rog pă fiecareSă-mi daţi cu toţii iertare.Frunză verde busuiocCale albă şi noroc!

Privind cu lacrimi în ochi, mireasa se întoarce către părinţi şi zâce:

- Iubite tată,Care m-ai grijit odatăCa ploaia să nu mă batăCa focu' să nu mă ardă;De când zvonul ţi-o vinitCă io astăzi mă mărit,Multe dealuri ai suitMulte văi ai coborâtMulte nopţi tu n-ai durmit;Ai trudit din zi în noapteCa să mi le faci pă toate,Să mi le faci tăte bineSă nu mă fac de ruşineDar acum, iubite tată,Întinde-ţi mânuţa dreaptăSă ţi-o mai sărut odatăŞi de ţi-am greşit, mă iartăCa să plec astăzi de fatăCu inima împăcată!Frunză verde busuiocCale albă şi noroc!

Plângând de la inimuţă, se-ntoarce spre-a ei măicuţă:

- Mamă, care m-ai născutŞi pă braţe m-ai ţânutŞi grija mi o-ai purtatDe rele m-ai apăratŞi sfaturi bune mi-ai dat;Îţi mulţămesc măicuţă-acum,


De născut ?i de crescutDe sânii ce ?i i-am suptDe bra?ele ce ?i-am ruptPână ce mare-am crescut.Ori acum, iubită maicăDacă ?i-am gre?it vreodatăÎntoarce-te ?i mă iartăCa să plec astăzi iertată?i cu inima-mpăcată!Mamă, îmi spuneai odatăCănd ?edeam sara, pe vatrăCă dacă m-oi măritaÎi vini ?i mi-i cotaÎn tătă dumineca.Îi vini-odată la mine,Io ?-oi spune că mi-i bine,Da' vai de binele meuCare l-oi avè ?i eu.?i vai de atâta bineCare-l au alè strãine!Eu acolo poci muriCă n-am la cin' mă căi!Măicu?ă, când ?i-a fi dor?ie, de-al tău pui?orHai la mine ?i mă catăÎntr-un an, măcar odatăCă ?i-am fost iubită fatăSă mă vezi lucrând prin casăCă ?i-am fost floare aleasăSă vezi mamă de-nflorescOri ca frunza, ve?tejesc;Hai mamă ?i mă petrece C-un pahar de apă rece?i de ?i-am gre?it vreodatăÎntoarce-te ?i mă iartă!Hai ?i zî cu to?i deodată,Cu starostele laolaltăFrunză verde busuiocCale albă ?i noroc!

Plângând cu lacrimi fierbin?i, cu fa?a către părin?i, se-ntoarce spre-a ei fra?i ?i zâce:

- Iubi?ii mei, fra?i ?i suroriVoi ce-mi sta?i acuma-n fa?ă


Şi pă uăti să vă sărutCă astăzi dintre voi mă mut;Cât laolaltă am crescutNe-am sfădit şi ne-am bătutCă nu-i fiinţă omeneascăPă pământ ca să se nascăLa fraţi să nu le greşească,Hai şi zâceţi laolaltăCu starostele nost' deodată,Frunză verde busuiocCale albă şi noroc!

Către verişori şi verişoare:

Ia-ţi mireasă ziua bunăDe la soare, de la lunăDe la veri şi de la vereDe la fete frumuşeleCă ţi-ai petrecut cu ele.Roagă-i pă ficiori şi feteDaca-i greşit, să te ierte!

Apoi, către mire şi mireasa lui:

Ei, şi-acum,Cinstit mire şi cinstită mireasă,Cât împreun-o să staţiDe minciuni să n-ascultaţiVorbe rele-n samă să nu băgaţi!Naşii să vi-i respectaţiDe părinţi să nu uitaţi;Unul pă altul să vă iubiţiŞi toată viaţa voastrăSă fiţi fericiţi!Frunză verde busuiocCale albă şi noroc!No, ş-acuma pântru naşi,Pântru nuntaşi,Pântru mire şi mireasă,Muzica: „Mulţi ani trăiască!”

- Care credeţi că este rolul starostelui la o nuntă?- Să coordoneze şi să conducă nunta în aşa fel în care, toţi nuntaşii să

se simtă bine. Într-un fel, el el este „dirijorul” nunţii!- De la cine aţi învăţat să oficiaţi acest ritual?


- Eram baiat tânar si unul dintre pretenii mei urma sa se însoare. Cum am venit într-o permisie de la armata, tata si mama, fie iertati, îmi zâc: „Ma, Sandu, pretinu tau face nunta dumineca!” Mai erau patru zâle si Sandu îmi zâce: „Ma, ai vinit acasa, trebe sa vii staroste!”. Atunci m-am dus la un om batrân, badea Ban Precup, starostele satului si care avea darul de a se exprima frumos: „-No, ie caietu' si scrie de la badea!” Si de-atuncea am fost staroste si-n Dej, si-n Gherla, si-n Cluj, si-n Oradea, unde am doi nepoti.

Si-apoi, când era vreo nunta-n sat, oamenii zâceau: „-No, pa cine sa bagam la nunta?”

„-Pa Uanucu, pa Rusu!” Si-atuncea, vineau la mine. Apoi, ne-ntelegeam noi acolo: un litru de tuica, oarece vin, acolo; si mergeam la nunta cu sotia. Nu cinsteam, ca nu ma lasau sa cinstesc, cinstea mea era serviciul pa care-l faceam.

Dupa ce s-o prapadit batrânu' Precup, veneau unii la mine si zâceau:„-Tete, învata-ma 'tarostia, ca nu stiu nimic!” Si i-am învatat pa multi!

Da” nu cu toti sa putea. Ca sa ajungi staroste trebe sa ai darul de a te exprima, de a te face înteles, nu sa zâci înainte, ca moara! Si le zâceam numa' din minte, toate!

Amintirea vremurilor trecute îl determina pe badea Uanucu sa devina oarecum nostalgic. Emotia îl cupriunde la rostirea versurilor prezentate si un usor tremurat în glasul sau, altadata ferm, devine din ce în ce mai evident. Nu stapâneste pâna la sfârsit doua lacrimi care se rostogolesc în final pe obrajii sai batuti de vreme pâna la impresionanta vârsta de 76 de ani pe care o are în prezent. Amintirile...bata-le vina!

Referent Mircea CÎMPEANU

ETNOMUZICOLOGUL VIRGIL MEDAN

In memoriam

S-au împlinit nu demult 13 ani de la plecarea în Lumea Umbrelor a celui care a fost stralucitul etnomuzicolog clujean, VIRGIL MEDAN. Nascut la 3 mai 1930 ( luna în care ursitoarele i-au prezis o viata închinata satului traditional si dragostei pentru spiritualitatea neamului), în localitatea Nires, judetul Cluj, VIRGIL MEDAN a ramas toata viata credincios lui Dumnezeu si învataturilor primite de la parinti: respectul fata de oamenii întelepti ai satelor, fata de adevar si cinste.

Parintii sai - una din cele mai onorabile familii din Nires- l-au dat sa învete carte ( ca sa devina dascal de tara), la Scoala Normala din



Gherla. “Avea mare dragoste de învatatura si talent la muzica, stia doini frumos, ca pe la ei, pe Somes, iar în cântecele religioase nu-l întrecea nimeni, caci a mostenit glasul tatalu sau, diac la biserica din Nires- ne marturisea cândva, regretatul profesor EMIL PRECUP, fost director al Liceului “Petru Maior” diin Gherla, în perioada interbelica.

A urmat apoi conservatorul “Gh. Dima” din Cluj, absolvind stralucit în 1956. Au urmat cele patru decenii de munca plina de ardoare, de pasiune, de daruire pentru folclorul muzical si literar, cautând mereu sa se autodepaseasca si sa aduca noi contributii la aceasta disciplina, destul de “firav” tratata în tara noastra, în primele decenii ale secolului XX.

Despre personalitatea sa sunt scrise pagini elocvente în “Dictionarul esential al clujenilor secolului XX”, aparut la Cluj Napoca în anul 2000, iar mai recent în “Dictionarul etnologilor români”, elaborat de Iordan Datcu si tiparit la Bucuresti, în anul 2006.

Înca din primii ani de facultate si pâna la absolvire si-a daruit talentul si disponibilitatea de tânar plin de suflet, ca dirijor al Ansamblului Armatei din Cluj Napoca. Trebuie sa mentionam ca la acea vreme, în oras existau doar doua ansambluri prestigioase . Ansamblul Armatei si Ansamblul CFR. Abia din 1954 s-a înfiintat al treilea ansamblu, cel al Universitatii “Babes” (ulterior numita “Babes-Bolyai”), din care eu însami am facut parte, având fericita ocazie de a-i cunoaste pe cei doi mari muzicologi tineri, care înca de pe bancile facultatii s-au facut remarcati, prefigurând un viitor stralucit, VIRGIL MEDAN si EMIL SIMON, pianistul corepetotir al corului Universitatii, actualmente, inegalabilul dirijor al Filarmonicii din Cluj.

VIRGIL MEDAN a lucrat apoi nu “în diferite functii cultural-administrative”- cum scrie în “Dictionarul clujenilor”- ci ca director al PALATULUI CULTURII din Cluj (1957- 1960), fiind pe urma promovat ca cercetator principal si sef de sectie la INSTITUTUL DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR, Filiala Cluj, numit la propunerea directorului institutului national, SABIN DRAGOI. Între anii 1965- 1975 a fost cercetator stiintific principal la Sectorul de Etnografie si Folclor, al CENTRULUI DE STIINTE SOCIALE, din CLU Napoca, iar în perioada 1975- 1990 a îndeplinit aceeasi functie, în cadrul CENTRULUI CREATIEI POPULARE, din Cluj Napoca. S-a pensionat la cerere, în anul 1990, vrând sa-si daruiasca viata ce i-a mai lasat-o bunul Dumnezeu, doar finalizarii operei uriase, rîmase nepublicate si familiei dragi, doamna doctor LIDIA MEDAN, fost medic în Vultureni, jud. Cluj si fiului, GELU MEDAN, matematician si analist programator în Cluj Napoca.

VIRGIL MEDAN a facut parte din acea generatie “de aur”, împatimita pâna la sacrificiul de sine pentru cercetarea culturii si civilizatiei traditionale românesti, demonstrând originea lor si confluentele cu marile culturi indo-europene, celtice si scandinave, gasind deopotriva similitudinile lexicale, semantice si spirituale, ca marturii ale indubitabilei noastre apartenente la “fluviile” culturale europene.

În cei 40 de ani de cercetari etnomuzicale, a strabatut toate zonele etnografice ale Transilvaniei, cautând si reusind sa releve unitatea

14

patrimoniului spiritual al întregii oikumene române?ti.Autor prolific, a scris numeroase studii de specialitate ?i multe volume

de referin?ă, cum sunt :”160 de melodii instrumentale” (1968), “1000 de chiuituri de pe Some?” (1969), “Cântece de joc”, vol. I (1972), “Cântece epice” (1979)- pentru care a primit două strălucite premii : Premiul Compozitorilor ?i Muzicologilor din România” ?i Premiul “Ciprian Porumbescu”, al Academiei Române. Au urmat apoi “Folclorul copiilor” (1980), “Men?iuni discografice” (1982), “Folclor muzical. Cântece de joc”, vol. II (1989)- primind din nou Premiul Uniunii Compozitorilor ?i Muzicologilor din România.

În anul 1983 ?i-a luat doctoratul la Conservatorul “Gh. Dima”, din Cluj Napoca cu o strălucită teză despre “Folclorul copiilor”.

Cu pu?in timp înainte de moartea sa, a predat la editura “Vetrei Române?ti” din Cluj Napoca, volumul “Cântece patriotice”, apărut postum sub directa îngrijire a prof. dr. Iustinian Petrescu La propunerea primarului Municipiului Cluj Napoca, de atunci, GHEORGHE FUNAR, această carte a primit Premiul Primăriei Municipiului Cluj Napoca, în 1995, la Salonul Na?ional de Carte.

Multe avea încă de publicat, lãsându-le în manuscrise finalizate sau în curs de finalizare, cum sunt : “Nire?- folclor muzical românesc ?i maghiar”, “Muzică sacră”, “674 de colinde”, “Folclor liric ?i epic din Sălaj”, “Folclor din Gurghiu- 250 de piese instrumentale”?i multe altele, care a?teaptă lumina tiparului ?i speciali?tii adevăra?i, dornici să se “adape” din patrimoniul inestimabil adunat cu pasiune ?i cu consecven?ă, calită?i care l-au înăl?at, fără îndoială, în “lumea muzicii celeste a eternită?ii”, deasupra nimicniciei lumii terestre.

Pentru prestigiul său de excep?ional specialist, VIRGIL MEDAN a fost invitat la numeroase simpozioane ?i congrese na?ionale ?i interna?ionale, la Paris, la Bruxelles, la Pancevo, la Budapesta ?i în repetate rânduri, la Roma. A fost ales ca membru al Uniunii Compozitorilor ?i Muzicologilor din România, în anul 1980 ?i membru al Societă?ii Interna?ionale de Etnografie ?i Folclor”, din 1971.

Ca un cercetător analist ?i de profunzime a descoperit păstrarea unor obiceiuri de străveche origine autohtonă sau romană, în satele Transilvaniei, cum este acela al “Boului înstru?at”, la Rusalii, îndătinat încă în unele sate de pe Some?, sau al “Comândării Crăciunului”, cunoscut încă din copilăria sa la Nire?, în tradi?iile “Cetei de Feciori”.

Deopotrivă a surprins aspecte inedite în folclorul nup?ial din Bihor sau din ?ara Oa?ului.

Este dificil să cuprinzi într-un spa?iu restrâns via?a ?i activitatea sa fără preget. Pe drept cuvânt, VIRGIL MEDAN- om cu temperament năvalnic, cu neastâmpăr creator, cu sim?ul ascu?it al dreptă?ii ?i cu spiritul critic al injuste?ii, cu dragostea nestăvilită de via?ă ?i de toate bucuriile ei- se poate spune că “avea hodina apelor ?i tihna vântului”, ca în splendida sintagmă a lui Mihail Sadoveanu.

Dorin?a de a impune valorile folclorului românesc pe plan na?ional ?i


interna?ional, energia sa debordantă ?i disponibilitatea de a se dărui mereu altora l-au determinat să ini?ieze două festivaluri ale jude?ului Cluj, ale ora?elor de pe Some?. Festivalul “Samus” care se desfă?oară an de an, la Dej, de peste trei decenii ?i Festivalul “Trio Transilvan” de la Gherla, care acordă ?i premiul nominalizat, “Virgil Medan”.

Rezultatele simpozioanelor care se organizează cu aceste prilejuri sunt publicate în volumul “Samus”, fondat de regretatul folclorist MEDAN ?i continuat cu respect ?i nostalgie de fo?tii săi colaboratori ?i prieteni.

A sus?inut numeroase emisiuni la radio Cluj ?i Bucure?ti, a făcut ?i publicistică de specialitate ?i de calitate în revistele ?i ziarele vremii.

În ultimul deceniu al vie?ii sale, muzica sacră, religioasă l-a preocupat tot mai mult. Cu stoicism ?i devo?iune cre?tină a cercetat muzica bizantină ?i reflectarea ei în cântecele liturgice din bisericile noastre, apoi a descoperit în Arhivele Vaticanului activitatea cãlugărului român, Ion Căianu (Ioan Kajony, care a trăit în secolul XVII), originar din satul Căian, jude?ul Cluj. A dorit să publice manuscrisele acestuia (par?iale), păstrate la mănăstirea din ?umuleu, jude?ul Covasna, dar n-a avut posibilită?ile financiare necesare. Acestea au fost publicate ulterior de către Academia Română, în colaborare cu Academia din Budapesta, într-un album monumental ?i luxos, care redă în facsimil, partiturile muzicii sacre din textele originale ?i transcrierea lizibilă ?i descifrată de marii speciali?ti ale celor două ?ări.

VIRGIL MEDAN ?i-a purificat sufletul dirijând corul studen?ilor de la Teologia greco-catorică din Cluj Napoca, predând ?i muzica religioasă, în anii de după 1989. Dar pentru sufletul lui ?i al concitadinilor săi a făcut ?i mai mult.

În vecinătatea Universită?ii de ?tiin?e Agronomice ?i Medicină Veterinară, din Cluj Napoca se află o clădire veche de peste 300 de ani, fiind fosta mănăstire a călugărilor Ordinului Vasile cel Mare sau cum erau cunoscu?i, “Ordinul Basilitenilor”. După alungarea acestora în anul 1948, de către autorită?ile comuniste de atunci, clădirea a fost ocupată de zeci de familii, iar fosta capelă a mănăstirii a devenit depozit de materiale pentru construc?ii. Au trecut 40 de ani, în care ruina, mucegaiul, decrepitudinea au transformat străvechile săli boltite, gotice, în sinistre lăca?uri ale mizeriei.

În anul 1992, VIRGIL MEDAN s-a hotărât să “spele” această ru?ine a cetă?ii culturii ?i Credin?ei, de pe Some?. Mi-a mărturisit gândul său, iar eu l-am încurajat ?i l-am sprijinit în demersurile sale pe lângă conducerea municipalită?ii. Astfel, la insisten?ele împătimitului muzicolog, primarul Municipiului Cluj Napoca a dispus ?i a sprijinit material evacuarea depozitului din capelă ?i amenajarea ei ca biserică greco-catolică, cu hramul “Buneivestiri”. Tot acolo a luat fiin?ă ?i “Funda?ia Ion Căianu”, a cărei placă se vedea până de curând pe zidul clădirii.

Amenajată ini?ial prin râvna neobosită a etno-muzicologului VIRGIL MEDAN, biserica a fost mai târziu renovată prin grija parohului charismatic, Petru Chirto?, fost student al regretatului muzicolog, pe care-l pomene?te la slujba divină a fiecărei zile : “…?i iară?i pomene?te, Doamne, pe ctitorii acestei sfinte biserici, vii ?i adormi?i, profesorul Virgil !”.De 13 ani sufletul său se

15


16


reîntoarce mereu printre cei care-l pomenesc ca pe un mare specialist disparut prea devreme si ca pe un ctitor de biserici.

La înmormântarea lui VIRGIL MEDAN- stins în 12 aprilie 1994, sapte calugari basiliteni, în frunte cu abatele Augustin Prundus au oficiat serviciul funerar, învesmântati în odajdiile violacee ale marilor ceremonii, iar raposatului i-au pus pe piept “panglica Ordinului”, conferindu-i dupa moarte, distinctia recunostintei si a intrarii în lumea Vesniciei. Nu pot încheia decât cu o întrebare : mai este oare, cineva, dintre noi laicii, care dupa o viata de zbucium si munca sa meritam o astfel de pretuire ?“Odihneasca-se în pace !”

Dr. Maria Bocse

Culegere de folclor si spectacol interetnic la Rascruci

Fundatia Kallós Zoltán a fost gazda taberei internationale de muzica si dans popular la Rascruci în perioada 6 11 august.

Cu aceasta ocazie, în fiecare zi, au fost adusi batrâni dintre cei mai reprezentativi „purtatori autentici” ai folclorului din Câmpia Transivaniei, un ajutor consistent oferindu-l si Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, prin referentul de specialitate.

Participantii, tineri si adulti din toata Europa, au putut vedea astfel originile jocurilor pe care le-au învatat pe cursul saptamânii împartiti în mai multe grupuri: - cursanti începatori si avansati de muzica traditionala de la Palatca

- dansatorii începatori au învatat bazele dansului din Palatca - cei avansati au putut alege dintre dansurile satelor Bontida si

Rascruci, cele din urma fiind predate de catre subsemnatul si sotia.Tabara a fost încununata cu spectacolul de gala, la care au participat atât dansatori si tarafuri traditionale cât si participantii la cursurile din tabara.

În cadrul programului de prezentare si culegere de cântece si dansuri populare din zona etnografica Câmpia Transilvaniei au fost invitate, în data de 6 august, cântaretele din Suatu. Dintre acestea d-na Papp Erzsébet (peste 80 de ani) s-a remarcat prin stilul de cântat aparte, apropiat de cel al cîntecelor din orientul îndepartat, caracteristica acestui stil fiind faptul ca în timpul cântatului buzele nu se misca aproape deloc.

Ziua de 7 august a fost dedicata jocului. Satul Camarasu a fost reprezentat prin câteva perechi de dansatori. Stilul de

dansatori maghiari din Cãmãra?u

dans nu prezintă mari diferenţe între Cămăraşu şi Palatca, iar muzica lor de petrecere este aproape aceeaşi.

În data de 8 august, Fizeşul Gherlii a fost reprezentat atât de către cântăreţi cât şi jucăuşi. Cu cei 86 de ani ai săi, Hajdú Ferenc a dansat un bărbunc (jocul lui favorit), cum puţini tineri pot să joace. El ne-a mărturisit… „ce bine ar fi dacă aş avea cu 20 de ani mai puţin. ” Oricum calculez, tot 66 de ani iese...

Cântăreţii şi jucăuşii din satele Lacu şi Buza şi-au făcut cunoscută prezenţa în data de 9 august. Cei şapte jucăuşi au jucat până seara târziu r e u ş i n d s ă sublinieze ideea că jocul popular nu s-a născut numai pentru scenă, ci mai ales pentru plăcerea de a juca.Data de 10 august a f o s t d e d i c a t ă cântăreţilor din Vişa. Ş i în cazu l l o r s p e c t a c o l u l s - a continuat în sala de mese, săteni ş i orăşeni din diferitele

colţuri ale Europei cântând împreună aceleaşi cântece de jale şi de petrecere.Dansatorii din Răscruci au evoluat în faţa celor prezenţi în data de 11

august, prezenţa d-lui Baciu Toader, unul dintre cei mai buni jucăuşi din sat fiind remarcată în mod deosebit. Faţă de anii 60, când s-au făcut înregistrări serioase şi la Răscruci, jocul lui s-a schimbat foarte mult, elementele din „învîrtita” apărând din ce în ce mai mult şi în „deasa”, şi în general tot dansul devenind mult mai simplu, cu puţine figuri. Unele lucruri s-au păstrat din tinereţe: ţinuta lui ca un brad şi fineţea, stilul pur răscrucean al mişcărilor.

Cei interesaţi de muzica populară autentică, au putut învăţa direct de la “sursă”: taraful de la Pălatca a stat la dispoziţie pe tot parcursul taberei.

Spectacolul interetnic de gală, sâmbătă, 11 augustMuzicieni romi şi maghiari au cântat pe limba maghiară, română şi

romă. Gala a fost deschisă de către Codoba Florin (vioară) şi Moldovan Ştefan (braci) din Palatca: împreună cu cei 14 studenţi ai lor au cântat suita din Palatca.

Toate cele trei grupe de dansatori au prezentat câte o coregrafie simplă cu dansurile maghiare şi româneşti însuşite în tabără (suite din Pălatca, Răscruci şi din Bonţida), iar acest moment a fost deosebit de emoţionant


17

Taraful din Palatca

cu atât mai mult cu cât mare parte din ei n-au fost niciodata pe o scena.

Din cauza furtunii “de la valea Borsei”, aproape de la începutul spectacolului, s-a luat curentul dar dorinta de joc si muzica a fost atât de mare încât spectacolul nu s-a oprit, ci dimpotriva, s-a d e s f a s u r a t c o n f o r m programului, iar atmosfera a fost si mai prietenoasa la lumina luminarilor aprinse.

Acompaniamentul a fost asigurat de catre 6 tarafuri: - taraful “Tüske”, Cluj-Napoca-'' Sóvirág'' din Gherla- taraful lui Csonka Ferenc din Voivodina, Serbia

- taraful “Kedves” din zona Ciucului- taraful “Balog” , alcatuit din romi din Sâmboieni, care, nefiind cunoscut de catre public, totusi a avut mare succes cu suita cântata din satul lor- taraful “Codoba” din Palatca, care a fost principala atractie a taberei internationale din Rascruci.

Ei au cântat si pentru tinerii dansatori din Palatca iar dansul lor dinamic, plin de putere, ne mai da speranta, ca sirul marilor jucausi nu se va întrerupe.

Data viitoare speram sa aducem si dansatori din Orman(batrâni si tineri), care din cauza doliului nu s-au putut prezenta.

Taraful de la Sâmboieni a avut sala plina si cu ocazia jocului la sura, care a tinut pâna dimineata. Sper, ca sa fie cunoscuti si recunoscuti pe masura nivelului lor de muzicanti de calitate.

Cei prezenti într-o singura saptamâna au putut compara diferitele fete ale muzicii si ale jocului din Câmpia Transilvaniei, unde putem gasi de la jocul si muzica mai robusta din Palatca, trecând prin piruetele femeilor din Lacu, dansul mai asezat din Fizes pâna la finetea învârtitelor din Bontida si Rascruci.

Referent Both József

Csonka Ferenc şi prietenii din Voivodina


18

Din spectacol


19

Imagini din muzeul lui Kallós Zoltán din Rãscruci

Tabăra de la Iclod

În perioada 30 august 5 septembrie, Iclodul a fost gazda unei tabere de ceramică-olărit şi cursuri de dans popular. Acest eveniment a fost susţinut

financiar de Şcoala de Arte „Tudor Jarda” şi Consil iul Judeţean Cluj.

Tabăra de ceramică-o l ă r i t a a v u t c a temat ică : pract ica m e ş t e ş u g u l u i î n condi ţ i i le creat ive c o n t e m p o r a n e , folosindu-se tehnicile specifice de modelaj (cele manuale cu columbini şi cele de modelare pe roata olarului).

Principalul scop al taberei a fost acela de

a pune în aplicare creaţia personală a fiecărui participant şi de perfecţionare a tehnicii de lucru. La secţiunea ceramică-olărit au participat 10 copii îndrumaţi îndeaproape de profesorul Ciupe Dragoş de la Şcoala de Arte.

Activitatea în atelier s-a derulat pe tot parcursul zilei. Obiectele executate de participanţi au luat forme multiple, de la cele mai simple până la obiecte utilitare şi decorative mai complexe din punct de vedere creativ.

I m p l i c a r e a pa r t i c i pan ţ i l o r î n executarea acestor produse a fost mare, rea l i zându-se un n u m ă r m a r e d e exponate.

În para le l s -au desfăşurat activităţi de r e l a x a r e ş i d o c u m e n t a r e î n spaţiul comunei Iclod.

La cea de-a doua secţiune cursuri de dansuri populare- au


20

...la cursuri de ceramicã-olãrit

participat 20 de tineri, atât din comuna cât si din oras sub î n d r u m a r e a d o m n u l u i profesor Aurel Bulbuc, tineri care au deprins tainele jocului popular din zona I c l o d u l u i : f e c i o r e s c , muieresc si târnaveana.Tabara s-a finalizat cu un vernisaj, la care au luat parte diverse personalitati, iar focul de tabara a luminat spectacolul oferit de tinerii învatacei toata noaptea.

material cules de Dana Jucan

OLIMPIADA NATIONALA„MESTESUGURI ARTISTICE TRADITIONALE”, SIBIU 2007

În perioada 23-29.08.2007 a avut loc la Sibiu a XIII - a editie a Olimpiadei Nationale , ,Mestesuguri art ist ice traditionale” la care au participat 206 elevi din toate judetele tarii. Manifestarea s-a desfasurat sub auspiciul anului 2007 „Sibiu - capitala culturala europeana” fiind coordonata de catre directorul Muzeului „Astra” din Dumbrava Sibiului, domnul profesor si academician Corneliu Bucur.

Minunatul muzeu în aer liber din Dumbrava Sibiului a fost locul de gazduire a Olimpiadei, unde elevii si-au simtit cu adevarat obârsiile rasarite din strabunii neamului. Aici au simtit cu adevarat întoarcerea „acasa” unde vesnicia ne cheama pe toti. Deschiderea festiva a concursului s-a facut sub rasunetul

chemarii de tulnic, având-o ca interpreta instrumentista pe clujeanca Silvia Stezar de la Colegiul National Pedagogic „Gheorghe Lazar” care s-a instruit în scoala motilor de unde îsi trage originea. Din partea judetului Cluj a participat un efectiv de 11 elevi. Sase dintre acestia au fost sprijiniti de MEC si de Ministerul Cultelor si Culturii, iar ceilalti cinci au beneficiat de finantarea Centrului Judetean pentru Conservare si Promovarea Culturii Traditionale Cluj sub directa purtare de grija a domnului director Tiberiu Groza.

Tineri din tabãrã la cursul de dans popular

participanţi din judeţul Cluj

21


Cei 11 mesteri populari care s-au prezentat la diferite sectiuni din concurs sunt:

- Stezar Silvia, clasa a X-a, Colegiul National Pedagogic „Gh. Lazar”- icoane pe sticla, instructor prof. drd. Ionita Timis, locul II;

- Rusu Ana Maria, clasa a XI-a, Liceul de Arte Plastice ,,R. Ladea” - masti, instructor Teodora Rosca, locul II;

- Dinea Crina, clasa a XII-a, Colegiul National Pedagogic ,,Gh. Lazar” - broderie, instructor Ionita Timis, locul II;

- Grindean Mihaela, clasa a XI-a, Colegiul National Pedagogic ,,Gh. Lazar”, confectionat costume populare, instructor Ionita Timis, locul III;

- Luca Andrada, clasa a XI-a, Liceul de Arte Plastice „R. Ladea”, pictura naiva, locul II;

- Hoamea Roxana, clasa a VI-a, Scoala Maguri Racatau, icoane pe sticla, instructor Mihoc Eugenia, locul III;

- Albu Alexandra, clasa a IV-a, Liceul „L. Blaga”, icoane pe sticla, instructor Viorica Abrudan, locul III;

- Plaian Betina, clasa a IV-a, Liceul „L. Blaga”, icoane pe sticla, locul III;- Tocaci Gabriel, clasa a VI-a , Grupul Scolar Agricol Cuzdrioara,

sculptura în lemn, mentiune;

22

Imagini de la Olimpiadã

- Tocaci Cristian, clasa a VII-a, Grupul Şcolar Agricol Cuzdrioara, sculptură în lemn, menţiune;

- Mişca Adina, clasa a IX-a, Colegiul Naţional Pedagogic „Gh. Lazăr”, confecţionat opinci, instructor prof. drd. Ioan Emilian Raza, menţiune.

Pe parcursul Olimpiadei au avut loc mai multe spectacole de folclor la care au fost prezente, cu un real succes, elevele clujence Stezar Silvia la tulnic şi Grindean Mihaela ca interpretă vocală. Un vernisaj concurs intitulat „Icoana din sufletul copilului” a avut loc în cadrul acestor manifestări unde elevele noastre de la Colegiul Naţional Pedagogic ,,Gh. Lazăr” au obţinut următoarele premii:

- Deac Maria, clasa a X-a, icoane pe lemn, MARELE PREMIU;- Stezar Silvia, clasa a X-a, icoane pe sticlă, locul I;- Marc Iulia, clasa a IX-a, icoane pe sticlă, locul I;- Marchiş Andrada, clasa a IX-a, icoane pe sticlă, locul I;- Suciu Adina, clasa a X-a, icoane pe sticlă, locul I;- Dinea Crina, clasa a XII-a, icoane pe sticlă, locul II.Spre finalul manifestărilor olimpiadei şi-au făcut simţită prezenţa

doamna inspector Daniela Sălăgean de la ISJ Cluj şi domnul director Tiberiu Groza de la Centrul Judeţean pentru Conservarea º i Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Prof. drd. Ioniţa Timiş

Încununarea muncii micilor meşteşugari clujeni


23


24

Lauri pentru mãinile dibace de la olimpiadã

Alaturi de directorul Muzeului Astra - Bucur Cornel


Ansamblul Ordogtergye

Credinte populare în Rapciune

În satul traditional, luna septembrie închide un ciclu si deschide drumul pregatirilor pentru o noua viata.

Aceasta perioada se afla la hotarul dintre moarte si renastere.

În traditia româneasca, luna lui septembrie are si denumirea „rapciune”, adica începutul timpului racoros, precum si „viniceriu”, aceasta fiind luna strugurilor.

În septembrie începe culesul poamelor si se pregatesc gropile pentru altoi. Tot acum e si vremea soroacelor.

Traditia împarte luna septembrie în: Saptamâna Sântamariei Mici, Saptamâna

Strugurilor, Saptamâna Averii si Saptamâna lui Mioi.Prima saptamâna îi este dedicata Sfintei Fecioare Maria.Saptamâna a doua este cea în care se culeg viile si se face mustul

si vinul. Tot acum se sarbatoreste Ziua Crucii. În cea de-a treia saptamâna, gospodinele pregatesc proviziile pentru

iarna, iar barbatii pregatesc tuica.Cea de-a patra saptamâna este a lui Mioi, cel care aduce vremea buna.Sarbatorile traditionale ale lunii septembrie sunt:Simion Stâlpnicul - 1 SeptembrieÎn credinta populara, se spune despre Simion Stâlpnicul ca este

patronul vânturilor, ca poate produce cutremure si sustine cerul si pamântul, stând într-un picior.

Aceasta zi este foarte importanta, oamenii respectând-o de frica vânturilor, a cutremurelor si pentru a nu li se întepeni picioarele.

Ziua lui Simion Stâlpnicul este si ziua în care pasarile îsi iau „boierescul”, adica partea care li se cuvine din fiecare holda de grâu.

Sf. Vavila - 4 SeptembrieDespre acest sfânt se spune ca si-a petrecut

întreaga viata în padure, cu animalele, ajungând sa aiba corpul acoperit cu par, ca acestea.

Sarbatoarea se respecta pentru înmultirea vitelor.

Sântamaria Mica - 8 SeptembrieÎn calendarul popular, Sântamaria Mica este

hotarul astronomic dintre vara si iarna. Acum se închide pamântul pentru reptile si insecte, pleaca rândunelele spre tarile calde, se

25


schimba palaria cu caciula, au loc târguri si iarmaroace unde se vând si se cumpara produse specifice acestui sezon.

Ca si în cazul altor sarbatori, taranul român si-a legat câteva activitati practice de Sântamaria Mica:

-culegerea ultimelor plante si fructe de leac -batutul nucilor, pentru ca la anul sa faca rod-semanatul grâului, orzului si secarei

-jupuirea cojii de pe ulmi (fibra vegetala folosita primavara la legatul vitei-de-vie)

-începerea culesului viilor.Înaintea datei de 13 septembrie, câmpurile de grâu trebuie arate si

semanate, spunându-se “sa nu fii zgârcit la semanat, ca te vei cai la secerat“.Înca se mai seamana varza, spanac si morcovi. Tot acum se rasadeste

salata de iarna, se culeg castravetii copti si se aduna semintele coapte din gradini.

Ziua Crucii, Cârstovul viilor - 14 SeptembrieDe Ziua Crucii exista obiceiul pomenirii mortilor, dându-se de pomana

ulcele noi cu miere sau apa si un colac cu o lumânare deasupra. Aceasta este ziua în care toate vietatile, iesite din pamânt de Alexii, se

întorc în pamântul care se închide, atât pentru animale, cât si pentru plante.Se mai spune ca aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele,

stiind ca apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnica pentru culegerea plantelor de leac, dar si

culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poarta si denumirea de „Cârstovul viilor”.

Teclele - 24 Septembrie În unele zone, sarbatoarea poarta si denumirea „Berbecari” si se

respecta pentru apararea turmelor de lupi si a gospodariilor de foc.Filipii de toamna - 26-28 SeptembrieÎn zilele dedicate Filipilor nu se coase, nu se matura si nu se macina

grâu, iar ultima zi a acestora, numita „Haritonul” este tinuta îndeosebi de femei, pentru a nu înnebuni.

Credinte despre rapciuneLa sfârsitul lunii se slobod berbecii (arietii) pentru împerechere Daca în Rapciune tuna, în Faur va fi zapada mare si an manosDaca Rapciune e cald, Brumarel e rece si umedDaca rândunelele pleaca devreme, e semn ca iarna va veni repedeVântul din septembrie e aducator de belsugDaca înfloresc scaietii în aceasta luna, toamna va fi frumoasaCaderea ghindei acum e semn ca iarna va veni curând.

Referent, Maria Golban

26


27

Participan?i la paradã în cetatea Sibiului

Prin muzeu


Exponate realizate în tabãra de ceramicã-olãrit de la Iclod

28

Festivalul-concurs national de folclor „ION CRISTOREANU”

ed. a V-a, 28-29 octombrie 2007

Buletin informativ -...

Documents

Transcript of Buletin informativ -...