· BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 ROMÂNIA A FĂCUT PROGRESE REMARCABILE ÎN ULTIMII DOI ANI...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

ROMÂNIA A FĂCUT PROGRESE REMARCABILE ÎN ULTIMII DOI ANI

• Interviu cu doamna CORINA CREȚU, Comisarul european pentru Politici Regionale

(selecțiuni)

− Aţi spus la începutul anului că misiunea dumneavoastră şi a echipei pe care o conduceţi pentru anul 2015 va fi să ajutaţi statele membre (SM) să termine fondurile europene deja contractate din fostul exerciţiu bugetar 2007-2013. Care este situaţia folosirii fondurilor în cazul României (...)?

− Corina Creţu: Una dintre misiunile mele şi ale serviciilor Comisiei din aria mea de competenţă este să ajutăm statele membre să identifice şi să înlăture cauzele profunde care nu au permis o utilizare suficient de rapidă a fondurilor disponibile. România a făcut progrese remarcabile în ultimii doi ani, au fost luate măsuri care erau necesare şi care şi-au dovedit eficienţa. Astăzi, plăţile făcute de Comisie se ridică la 52%, ceea ce înseamnă că în economia şi societatea românească au fost investiţi aceşti bani prin proiectele implementate. Am spus-o de fiecare dată, şi o repet şi acum, eforturile autorităţilor române trebuie să continue în linia începută, deoarece sunt încă măsuri care trebuie şi pot fi luate pentru a simplifica sistemul, pentru a-l face mai eficient, mai transparent şi mai riguros. Comisia face un efort de acompaniere a tuturor administraţiilor naţionale în a ameliora sistemele de gestiune şi implementare, deoarece responsabilitatea gestionării acestora este comună, aşa cum sunt şi obiectivele noastre. Scopul este ca împreună cu SM să conlucrăm la creşterea nivelului de trai al cetăţenilor români şi europeni prin crearea de locuri de muncă mai multe, mai bine plătite şi prin crearea tuturor premiselor necesare creşterii economice şi competitivităţii economiei româneşti şi europene.

− Rep: Nu credeţi că există riscul ca în încercarea creşterii ratei şi a gradului de absorbţie a fondurilor europene, acestea să fie asimilate fără un plan de dezvoltare, ci doar de dragul creşterii ratei de absorbţie, domenii cheie urmând a rămâne subdezvoltate în detrimentul altora unde accesul la finanţare este mai facil?

− În primul rând, trebuie să facem o precizare importantă: creşterea ratei de absorbţie nu este un scop în sine, absorbţia este un indicator şi trebuie tratat ca atare. Concentrarea pe această unică cifră este o abordare simplistă, care nu reflectă nimic din complexitatea proceselor şi problemelor cu care se confruntă sistemele de gestiune a fondurilor UE, la nivelul Comisiei şi al SM. Acţiunile întreprinse de România şi de alte state mai puţin performante pentru a utiliza la maximum fondurile disponibile nu pot conduce la finanţarea arbitrară a unor proiecte sau sectoare care nu au fost prevăzute iniţial a fi finanţate. Statele membre, împreună cu Comisia, au decis în 2007 ceea ce se va putea finanţa şi ar trebui finanţat cu fonduri europene. Aceste documente programatice cuprind domeniile cheie ale dezvoltării de către SM şi care intră în priorităţile de finanţare ale UE. Sigur că arbitrajul în finanţarea proiectelor din anumite domenii, care toate au fost iniţial considerate importante, este normal în această perioadă din considerente de timp. Suntem în 2014 şi este clar că finanţarea unor proiecte care nu pot fi implementate până la sfârşitul lui 2015 ridică o problemă de rambursare a cheltuielilor pentru partea implementată după data de 31 decembrie 2015. Cred că e vorba aici de pragmatism şi responsabilitate.

BULETIN DE AFACERI

EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 222 (((333888)))

FEBRUARIE 2015


Domeniile care riscă să fie eventual văduvite de finanţare acum vor putea fi finanţate, dacă se află în Acordul de parteneriat şi celelalte documente programatice, cu fondurile din perioada de finanţare 2014 - 2020.

− Există şi o politică la nivel administrativ naţional de tipul ”creşterii cu orice preţ a ratei de absorbţie”, ministrul Teodorovici propunând ca această rată să ajungă până la 80%, cifră care ne-ar duce peste media europeană. Este această cifră realizabilă? Au mai existat cazuri de creșteri atât de spectaculoase într-un orizont previzibil de timp, fiind vorba de aproximativ 30%?

− Comisia Europeana felicită orice stat care îşi propune să utilizeze la maximum fondurile puse la dispoziţia sa pentru crearea coeziunii economice, sociale şi teritoriale la nivelul UE. Ţintele fiecăruia trebuie să fie ambiţioase pentru că vremurile pe care le trăim cer curaj, determinare şi responsabilitate în acţiunea politică, acum mai mult decât de obicei. Având în vedere că s-a putut ajunge azi la 52%, ţine de Guvernul şi Parlamentul României, de autorităţile locale şi beneficiari - în parteneriat - să facă tot ce este util şi necesar pentru a atinge un grad de absorbţie de 80%. Repet, însă, absorbţia este un indicator foarte mediatizat în România de altfel, dar ceea ce trebuie să urmărim este fenomenul real al schimbării şi impactul pe termen mediu şi lung în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Mult mai important este să urmărim câte unităţi de urgenţă au fost construite sau renovate în România, câţi copii au acces la condiţii mai bune de învăţat în şcolile lor, câţi antreprenori au fost ajutaţi să îşi construiască sau să îşi consolideze o afacere, câţi şomeri au fost formaţi şi au reuşit să găsească un loc de muncă, câţi cetăţeni plătesc mai puţin acum pentru cheltuielile lunare de întreţinere datorită eficientizării energetice a locuinţelor. Acesta este tipul de grilă de lectură pe care eu îl am asupra Politicii regionale şi a instrumentelor financiare de care dispunem şi cred că şi SM ar trebui să promoveze acest tip de mesaj.

− Înaintea creşterii ratei de absorbţie a fondurilor europene sau în paralel cu aceasta, care credeţi că ar trebui să fie politica României cu privire la consolidarea autorităţii de management pe diferite programe europene? Fiindcă există şi aici mai multe probleme, de la cele semnalate la nivel de întârzieri ale rambursărilor până la chestiuni de natură penală. DNA a făcut percheziţii,

săptămâna trecută, la Ministerul Fondurilor Europene, AM-POSDRU, AM-POSCCE şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, fiind vizate posibile fraude cu fonduri UE în exerciţiul bugetar anterior - 2007-2013.

− Toate autorităţile de management şi organismele intermediare trebuie consolidate. De capacitatea, competenţa, profesionalismul şi inteligenţa lor depinde o bună parte din funcţionarea sistemului. Dar lucrurile trebuie privite în ansamblul lor şi cred că acţiunea de profesionalizare şi consolidare trebuie exersată şi în alte puncte ale administraţiei publice care nu gestionează direct fondurile, dar sunt fie beneficiari direcţi, fie trebuie să supravegheze implementarea proiectelor pentru care au obţinut finanţare - administraţia publică locală. Eliminarea tuturor zonelor de risc în circuitul gestionării fondurilor atât europene cât şi naţionale trebuie să fie o prioritate absolută pentru toate instituţiile din România. Comisia a apreciat în raportul MCV progresele realizate de România în anul trecut în lupta împotriva corupţiei şi a făcut recomandări pentru continuarea acestor acţiuni. Acţiunile DNA sunt parte a acestui proces de luptă împortiva corupţiei, SM au obligaţia de a sesiza instituţiile abilitate acolo unde există suspiciuni, iar organele în drept trebuie să îşi conducă anchetele cu profesionalism şi rapiditate, în deplină cooperare cu celelalte instituţii implicate în procesul de gestionare al fondurilor. Există de asemenea posibilitatea utilizării unei părţi din finanţarea europeană pentru acţiuni de sensibilizare şi prevenţie în rândul populaţiei, pentru că nu doar combaterea corupţiei este importantă, ci şi prevenirea ei, iar asta cere o schimbare de mentalitate.

− Ce s-ar întâmpla dacă se descoperă fraude cu fonduri europene, care este procedura - vor fi returnaţi banii în totalitate sau parţial?

− Una din priorităţile mele de acţiune pentru acest mandat este lupta împotriva fraudelor şi diminuarea ratei de eroare. Aici trebuie să facem o distincţie clară între fraudă şi nereguli. Marea majoritate a neregulilor sunt erori, de exemplu nerespectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor. Frauda este comisă cu intenţia explicită de a deturna banii europeni în alte scopuri decât au fost ei alocaţi şi cu încălcarea clară a normelor legale.


Politica noastră este una foarte clară. Sunt foarte cunoscute publicului din România deciziile de întrerupere/suspendare a anumitor programe. Acest mecanism este cel care ne permite să reducem riscul de eroare. Aceste decizii fac parte din gestiunea normală a sistemului şi sunt adresate tuturor statelor de fiecare dată când condiţiile de siguranţă ale utilizării fondurilor nu sunt îndeplinite. O bună parte din SM au afectate programele de întreruperi. În raportul anual al DG Regio veţi putea observa că am întrerupt plăţile şi în Austria, în Germania, în Spania, Italia, Ungaria, Cehia. Este evident că, în momentul în care o fraudă este confirmată, ea practic cauzează un prejudiciu bugetului UE şi în acest sens sumele direct afectate trebuie recuperate. În ceea ce priveşte atât neregulile cât şi fraudele, statele membre au responsabilitatea în primă instanţă pentru a le preveni, detecta şi corecta. În ceea ce priveşte suspiciunile de fraudă, SM trebuie să ia măsurile pe care legile penale naţionale ale fiecăruia le impun. Ori de câte ori autorităţile naţionale au certitudinea şi există dovezi că frauda a avut loc, întreaga suma cofinanţată de UE trebuie să fie rambursată de către SM la bugetul UE şi recuperată de la beneficiar. În plus, autorităţile naţionale trebuie să transmită cazul la autoritatea judiciară competentă din SM şi să informeze OLAF...

− În ultima perioadă, în România, autorităţile au intensificat atât deschiderea unor noi procese de ”mare corupţie”, cât şi finalizarea unor cazuri de amploare în instanţă. Dincolo de aspectele pozitive din MCV, cum se vede de la Bruxelles progresul pe acest front al luptei împotriva corupţiei?

− La Bruxelles încercăm să fim cât se poate de transparenţi şi de clari în aprecierile noastre, ale Comisiei. Dincolo de aprecierile pozitive ale MCV, tot în MCV sunt evidenţiate şi aspectele pe care România mai are de realizat progrese, dar mai ales de consolidat progresele obţinute. Este vorba de recomandări pentru intensificarea acţiunilor direcţionate împotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei şi a corupţiei în achiziţiile publice. E important ca Romania să identifice mai bine domeniile expuse riscului de corupţie şi să adopte măsuri educative şi preventive, cu sprijinul ONG-urilor şi profitând de oportunităţile oferite de fondurile UE.

− Toată lumea a spus că raportul MCV din ianuarie a fost unul pozitiv. Politicieni

români, inclusiv şeful statului, au declarat că mecanismul ar trebui ridicat întrucât instituţiile statului funcţionează. Şi dumneavoastră aţi susţinut ridicarea lui atunci când eraţi europarlamentar. Consideraţi că acest mecanism trebuie să continue? Există şanse să fie ridicat în curând?

− Acest instrument a dat rezultate. Între situaţia din România anului 2007 şi România anului 2015 este o diferenţă foarte importantă atât în termeni concreţi de construcţie a noi sisteme şi instituţii de combatere a corupţiei, cât şi în eficientizarea şi profesionalizarea actului de justiţie. Acest instrument este unul tehnic de monitorizare şi trebuie tratat ca atare. În momentul în care se constata că toate criteriile stablilite au fost îndeplinite de România, şi acest lucru depinde de acţiunile interne şi mai ales de înregistrarea unui progres constant şi sustenabil, de o schimbare culturală a abordării fenomenelor care sunt subiect al MCV, desigur că va fi discutată ridicarea acestuia. După cum ştiţi, Comisia îşi doreşte să ridice mecanismul în timpul mandatului ei, dar acest deziderat nu trebuie luat ca o promisiune, ci ca un obiectiv. Realizarea lui depinde exclusiv de progresele pe care vor continua să le facă România şi Bulgaria...

− În ce stadiu se află aprobarea programelor operaţionale ale României pentru 2014 - 2020? Vor putea fi aprobate toate în prima jumătate a anului curent?

− Programul de Asistenţă Tehnică şi cel de Competitivitate au fost adoptate şi avansurile au fost plătite deja. Programul de mare infrastructură este încă în discuţii cu un număr limitat de observaţii din partea Comisiei. Este posibil ca în aprilie să fie încheiat. Programul Operaţional Regional este unul dintre cele mai complexe programe din cele supuse Comisiei în această perioadă (...). E absolut normal în acest caz să existe un număr important de observaţii, dar procesul este pe un drum pozitiv. Pentru ambele programe, adoptarea lor oficială se va face odată ce procedura de schimbarea a cadrului financiar multianual va fi terminată, ceea ce depinde de votul Consiliului şi al Parlamentului. Cu siguranţă nu mai devreme de mai-iunie. Comisia va emite scrisori de confort la momentul în care toate aspectele programului au fost clar definite şi se aşteaptă doar formalizarea adoptării acestuia.


Astfel, SM vor avea un semnal clar că pot practic trece în faza de implementare a programului.

− Riscă România să repete situaţia din actualul cadru financiar în condiţiile în care programele operaţionale nu sunt aprobate şi acest proces mai durează?

− Există o serie de măsuri care trebuie şi pot fi luate, indiferent de stadiul adoptării programelor operaţionale. Este vorba, de exemplu, de măsuri legate de consolidarea capacităţii administrative. România are deja o nouă strategie, care a fost apreciată pozitiv de serviciile Comisiei şi care va contribui în mod determinant la eficientizarea şi profesionalizarea gestiunii fondurilor europene şi naţionale. Alte procese care conduc la remedierea erorilor din trecut şi care nu au legătură cu momentul adoptării programelor sunt relative la reforma procesului de achiziţii publice. Există un dialog continuu, cu întâlniri lunare între serviciile Comisiei şi Comitetul interministerial al Guvernului (ultima a avut loc chiar la sfârşit de ianuarie). În ultima perioadă s-au înregistrat progrese, dar aşteptăm mai multă implicare din partea ANRMAP şi o alocare de resurse umane mai consistentă pe acest subiect deoarece este unul complex şi important. Un alt punct prioritar, independent de data adoptării programelor, este pregătirea unei liste de proiecte mature, gata de implementat. Dacă această listă este pregătită, derularea programelor de la momentul adoptării lor va fi mult mai rapidă. Lipsa unor proiecte mature a fost una dintre carenţele importante ale României în perioada 2007 - 2013.

− În 19 ianuarie aţi vorbit în Comisia REGI a Parlamentului European despre echipele de lucru (task force) trimise în ţările cu absorbţie sub 60%, deci şi în România, pentru a le ajuta să crească rata de absorbţie. A venit vreo astfel de echipă în România pentru a purta discuţii cu autorităţile responsabile de atragerea fondurilor UE? Ce fel de ajutor poate acorda României un astfel de task force?

− Grupul de lucru va acţiona pe opt state - Bulgaria, România, Cehia, Slovacia, Italia, Croaţia, Slovenia, Ungaria - şi va identifica pentru faza actuală de lucru soluţii şi acţiuni corespunzătoare care să conducă la o implementare mai rapidă a proiectelor în 2015. Menţionez că acest grup de lucru nu va dispărea în 2015, ci îşi va continua acţiunea

mai departe pentru eficientizarea utilizării banilor europeni pe următorul ciclu de programare. Echipa care se ocupă de România a avut o întâlnire de lucru la sfârşitul lui ianuarie şi au fost agreate împreună cu autorităţile din România liniile de acţiune pe care se va lucra în următoarea perioadă. Este vorba de cinci axe de lucru sectoriale şi un ax de lucru privind buna guvernanţă şi reformele generale. Axele sectoriale privesc: monitorizarea în detaliu, în timp real aş spune, a proiectelor actuale majore, fazarea unor proiecte mari de transport şi mediu, utilizarea mai extinsă a instrumentelor financiare, analizarea proiectelor alternative şi retrospective (mai ales pe transport, mediu şi regional) şi reanalizarea Planului de Acţiuni Prioritare a României din 2012.

− România a transmis deja la Bruxelles o listă cu peste 200 de proiecte pentru planul de investiţii Juncker. Ce părere aveţi despre aceste proiecte? Vor putea fi eligibile pentru a intra în schema de finanţare?

− Principala calitate a acestor proiecte trebuie să fie viabilitatea lor, atractivitatea lor în sensul cointeresării investitorilor de pe piaţă. Un centru de consiliere va fi creat în cooperare cu BEI pentru putea emite avize profesioniste pe cazuri specifice, concrete, în funcţie de necesităţi şi tipologia proiectelor. Cred că ceea ce este de reţinut în acest cadru este noua abordare de utilizare pe scară mult mai largă a instrumentelor financiare, abordare ce are menirea să conducă la o mai mare mobilizare a capitalului privat. În acest sens şi în cadrul politicii regionale cerem tuturor statelor membre dublarea ponderii instrumentelor financiare faţă de 2007 - 2013 în investiţii privind susţinerea IMM-urilor, eficienţa energetică, ITC, transport şi susţinerea cercetării şi dezvoltării. România şi-a manifestat intenţia de a utiliza pe scară mai extinsă instrumentele financiare şi Comisia va pune la dispoziţia sa expertiza necesară pentru ca aceste intenţii să se transforme în fapte cât mai rapid posibil (...).

(Sursa:www.finantare.ro)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail: [email protected]

mailto:[email protected]


EURO-FONDURI

Programul ESPON 2020 a fost aprobat de Comisia Europeană Programul de cooperare ESPON

2020, Rețeaua europeană de observare a dezvoltării și coeziunii teritoriale, a fost aprobat de către Comisia Europeană.

ESPON 2020 continua Programul ESPON 2013 și are ca obiectiv susținerea cercetării teritoriului european și fundamentarea politicilor europene.

Aria programului acoperă teritoriul celor 28 state membre UE, precum și al celor 4 state partenere ale programului: Islanda, Norvegia, Lichtenstein și Elveția.

Bugetul total al programului ESPON 2020 este de 48,6 milioane de euro, din care 41,3 milioane de euro reprezintă alocarea din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalaă pentru perioada 2014-2020.

În calitate de țară membră a programului, România va beneficia de rezultatele ESPON 2020, constând în analize teritoriale și studii asupra tendințelor europene în diverse domenii de actualitate: evoluții pe piața muncii sau în domeniul investițiilor, modele de navetism, schimbări demografice, impactul schimbărilor climatice asupra teritoriului european etc.

Rezultatele cercetărilor și proiectelor realizate în cadrul ESPON 2020 vor fi utilizate la fundamentarea și îmbunătățirea politicilor comunitare cu impact teritorial și vor fi valorizate de statele participante prin instrumente și politici adaptate particularităților naționale și regionale.

La aceasta vor contribui și analizele care vor fi realizate în cadrul programului la solicitarea autorităților naționale și regionale privind probleme specifice teritoriilor respective și relevante la nivel european.

Pentru îndeplinirea obiectivelor, au fost stabilite două axe prioritare:

− axa prioritară 1 - centrată pe producerea de informații teritoriale, transferul acestora, observare,

instrumente și diseminare, care va finanța o operațiune cu beneficiar unic (Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială GECT ESPON 2020), aceasta urmând să contracteze servicii către instituțiile de cercetare, prin proceduri de achiziție publică.

Fondurile alocate axei prioritare 1 vor finanța proiecte de cercetare care vor contribui la:

• Furnizarea de informații teritoriale prin cercetare aplicată,

• Creșterea transferului de cunoștințe/informații teritoriale,

• Îmbunătățirea capacității de observare a teritoriului și a instrumentelor dedicate analizei teritoriale,

• Mai buna diseminare și valorificare a rezultatelor cercetărilor teritoriale de către utilizatorii interesați.

− axa prioritară 2 – Asistență tehnică.

Autoritatea de Management a

programului este statul Luxemburg, prin Ministerul Dezvoltării Durabile și Infrastructurii, Departamentul pentru Planificare Teritorială și Dezvoltare (DATER), Divizia pentru Afaceri Europene.

Autoritatea Națională pentru România este Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

(Surse: www.espon.eu, www.mdrap.ro)

http://www.espon.eu/


5 MILIARDE EURO DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN

− CE a adoptat Programele Operaționale „Capacitate administrativă” și „Capital uman”!

Programul operațional pentru capitalul uman va beneficia de un volum de fonduri

europene de 4,3 miliarde de euro pentru a ajuta cetățenii români, inclusiv tinerii, să își găsească un loc de muncă, să își îmbunătățească nivelul de educație și de competențe, precum și pentru a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, la promovarea unor servicii sociale mai bune și la eficientizarea instituțiilor de pe piața muncii.

O atenție deosebită este acordată tinerilor, romilor și populației din mediul rural. Programul operațional pentru capacitatea administrativă va avea la dispoziție 553 de

milioane de euro, pentru a sprijini ameliorarea capacității de reacție a structurilor administrative la nevoile economiei și societății.

El are obiectivul de a îmbunătăți eficiența, transparența și accesibilitatea administrației publice și a sistemului judiciar din România.

Despre PO „Capacitate administrativă”

- POCA Scopul POCA este realizarea unor

investiții de 658 de milioane de Euro (din care 553 de milioane din bugetul UE), pentru a ajuta la ameliorarea capacității de reacție a administrației publice și a sistemului judiciar din Romania la nevoile economiei și societății.

Programul are obiectivul de a îmbunătăți eficiența, transparența și accesibilitatea administrației publice și a sistemului judiciar din România.

Pentru a atinge obiectivul, investițiile vor aborda câteva priorități:

• Consolidarea principalelor funcții ale administrației publice (planificarea strategică, întocmirea bugetului pe programe, evaluarea impactului, evaluare și monitorizare, simplificarea legislației, achizițiile publice, reducerea birocrației) și îmbunătățirea capacității administrative de a îndeplini astfel de funcții, inclusiv prin dezvoltarea resurselor umane.

• Îmbunătățirea funcționării sistemului judiciar, inclusiv pentru punerea în aplicare a noilor coduri.

• Îmbunătățirea procesului decizional în administrația publică locală și în sistemul judiciar, prin introducerea unor standarde și practici comune și al unor sisteme de management al calității,

în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor.

• Instituirea unui cadru preventiv în administrația publică și în sistemul judiciar, pentru a aborda provocările în materie de etică și integritate.

Pe parcursul perioadei de finanțare vor fi formați 90 000 de angajați din administrația publică și sistemul judiciar, iar 250 de instituții publice și judiciare vor beneficia în mod direct de finanțare din acest program, în timp ce mai multe mii de instituții vor beneficia în mod indirect de pe urma intervențiilor planificate.

Despre PO „Capital Uman” - POCU

Acest program investește 5 miliarde de euro (din care 4,3 miliarde de euro din bugetul UE) pentru a ajuta cetățenii români, inclusiv tinerii, să își găsească un loc de muncă, să își îmbunătățească nivelul de educație și de competențe, precum și pentru a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, la promovarea unor servicii sociale mai bune și la eficientizarea instituțiilor de pe piața muncii.

O atenție deosebită este acordată tinerilor, romilor și populației mediul rurale. Programul cuprinde 7 axe prioritare, care dispun de următoarele alocări din bugetul UE:

(Sursa: http://ec.europa.eu/)

http://ec.europa.eu/


Axele prioritare 1 si 2 sunt dedicate punerii în aplicare a Garanției pentru tineret în România, beneficiind de 211 milioane de euro pentru regiunile eligibile pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (centru, sud-est și sudul Munteniei) și de 362 milioane de euro pentru restul țării.

Măsurile vor fi adaptate la profilul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează nici un program educațional sau de formare (NEET).

Printre aceste măsuri se pot număra consilierea, orientarea, formarea, sprijinul pentru înființarea de întreprinderi și sprijinul pentru mobilitate, precum și stimulentele pentru angajatori în vederea creării de locuri de muncă, a instituirii de programe de ucenicie etc.

Axa prioritară 3, vizând locurile de muncă pentru toți, dispune de o alocare de 1,1 miliarde de euro din bugetul UE.

Această axă vizează sprijinirea accesului la ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită șomerilor și persoanelor inactive, șomerilor de lungă durată, lucrătorilor în vârstă, persoanelor cu handicap și persoanelor cu un nivel mai scaăzut de educație.

Acest lucru va implica, printre altele, îmbunătățirea competențelor persoanelor vizate, facilitarea recunoașterii calificărilor sau a experienței lor profesionale, sprijinirea mobilității forței de muncă între diferitele regiuni din România și acordarea de asistență participanților în legătură cu găsirea unui loc de muncă sau înființarea de microîntreprinderi și IMM-uri.

Axa prioritară 4 are 940 milioane de euro, promovează incluziunea socială și combate sărăcia.

Printre acțiuni amintim o serie de măsuri integrate, care vor ajuta persoanele dezavantajate, inclusiv romii, să aibă acces la piața forței de muncă, prin îmbunătățirea compețentelor și sprijinirea spiritului antreprenorial și a întreprinderilor sociale.

Vor fi sprijinite mai multe grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele fără adăpost, persoanele care suferă de

diverse dependențe, victimele violenței domestice sau ale traficului de persoane, detinuții sau foștii infractori, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap.

Se va acorda un sprijin specific serviciilor sociale, precum asistența socială, serviciilor de sănătate și de îngrijire, inclusiv pentru a sprijini așa-numita „dezinstituționalizare” (asistența acordată persoanelor cu nevoi de îngrijire specifice, pentru a putea a trăi independent și nu instituționalizat).

Axa prioritară 5, dispune de 201 milioane de euro și sprijină dezvoltarea locală aflată în responsabilitatea comunităților.

Sunt vizate zonele urbane (orașe cu peste 20 000 de locuitori), cu accent deosebit pe comunitățile defavorizate.

Măsura va veni în completarea sprijinului pentru zonele rurale și orașele mai mici, acordat în cadrul programului de dezvoltare rurală.

Axa prioritară 6, vizează educația și competențele, investind 1,2 miliarde de euro pentru sprijinirea educației de a doua șansă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează nici un program educațional sau de formare, pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, pentru îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar și a calității acestuia, pentru înființarea de stagii și pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice, sprijinirea educației antreprenoriale, precum și a educației și a formării profesionale, vizând întotdeauna să sporească relevanța acestora în raport cu cerințele de pe piața muncii.

Se acordă o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, cum ar fi romii, populația din mediul rural sau persoanele cu un nivel scăzut de competențe, prin acordarea de burse de studiu.

Axa prioritară 7 are 258 de milioane de euro pentru asistența tehnică pentru aplicarea programului.




Depuneri de proiecte pe POCA 2014-2020

În scurt timp, pe site-ul AM PODCA

/ POCA, www.fonduriadministratie.ro, vor fi postate, pentru consultare publică, documentele aferente etapei de evaluare și selectie, respectiv proiectul Ghidului solicitantului, Fișa de proiect, Cererea de finanțare (și anexele acesteia), Lista de verificare administrativă și eligibilitate și Grila de evaluare.

POCA 2014-2020 este continuatorul Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) 2007-2013, gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

PODCA 2007-2013 a avut o alocare financiară de 208 milioane euro FSE.

În prezent, PODCA înregistrează un grad de contractare de 122% și un grad de absorbție de 77,27%.

POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.

În cadrul Programului vor putea obține finanțare următoarele tipuri de beneficiari: autorități și instituții publice centrale, autorități administrative autonome, ONG-uri, parteneri sociali, instituțiile de învățământ superior acreditate și de cercetare, Academia Română, autorități și instituții publice locale de la nivelul județelor și municipiilor, autorități și instituții publice locale beneficiare ITI, instituțiile din sistemul judiciar.

Alocarea financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de 553,19 milioane de euro.

Bugetul POCA 2014-2020 este structurat pe 3 axe prioritare, după cum urmează:

1. Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o alocare

financiară de 326,38 de milioane de euro (59%);

2. Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare financiară de 187,70 de milioane de euro FSE (33,93%);

3. Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro (7,07%).

Cele trei axe prioritare vor finanța proiecte care privesc:

• Planificarea strategică și bugetarea pe programe la nivel central;

• Dezvoltarea de sisteme și instrumente de management;

• Îmbunătățirea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor;

• Simplificarea procedurilor administrative și reducerea birocrației;

• Măsuri pentru susținerea ONG-urilor și a partenerilor sociali;

• Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv decidenți politici);

• Cadru legal și instituțional privind managementul resurselor umane;

• Instrumente moderne de management al resurselor umane pentru creșterea profesionalismului și a atractivității administrației publice;

• Sistem de management strategic și operațional integrat, prin care să fie asigurate deciziile cheie ce privesc administrarea justiției;

• Capacitate instituțională consolidată la nivelul sistemului judiciar, inclusiv pentru continuarea punerii în aplicare a noilor coduri;

• Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional în domeniul achizițiilor publice;

• Îmbunătățirea pregătirii și managementului procedurilor de achiziții și asigurarea executării corecte a contractelor;

• Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv decidenți politici);


• Planificare strategică, financiară, instrumente, procese de management la nivel local;

• Susținerea ONG și a partenerilor sociali; • Dezvoltarea abilităților personalului din autoritățile și instituțiile publice locale

(inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic); • Creșterea transparentței în administrația publică; • Mecanisme administrative (audit, control, control managerial intern); • Capacitate administrativă de a preveni și a reduce corupția; • Educație anticorupție; • Consolidarea planurilor de formare a personalului din sistemul judiciar,

elaborarea de materiale suport pentru formare, conferințe, seminarii, stagii; • Dezvoltarea și aplicarea de politici îmbunătățite de acordare a asistenței juridice; • Campanii de informare, educație juridică, conștientizare, ghiduri/materiale

informative, strategii de comunicare, sondaje/analize; • Diversificarea paletei de servicii de consiliere și asistență juridică adecvate

nevoilor cetățeanului; • Promovarea și consolidarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor; • Îmbunătățirea activității de executare a hotărârilor judecătorești; • Sporirea transparenței, eticii și integrității la nivelul sistemului judiciar și a altor

profesii asociate actului de justiție. (Sursa: www.fonduriadministratie.ro)

Primăriile vor putea împrumuta din Trezorerie valoarea

cofinanţării

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat - la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România - că, împreună cu Ministerul Dezvoltării Rurale și Administrației Publice din România, se pregăteşte o ordonanţă de urgenţă care să permită primăriilor să se împrumute din Trezorerie pentru plata cofinanţărilor şi a corecţiilor.

Împrumutul se va face pentru o perioadă de până la 20 de ani, pentru cheltuielile de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene, dar şi pentru plata corecţiilor, acolo unde acestea există.

El a anunţat, totodată, că vor fi prezentate, în primă lectură, în Guvern noul Cod Fiscal şi noul Cod de procedură fiscală, care vor cuprinde şi o parte din propunerile primarilor.

Astfel, primarii au solicitat ca impozitul pe venitul din agricultură, dar şi din pensii, să nu mai fie făcut venit integral la bugetul de stat, ci să fie

împărţit în cote şi unitățile administrativ-teritoriale.

De asemenea, s-a subliniat faptul că timp de 3 luni vor avea loc dezbateri asupra Codului fiscal şi de procedură fiscală.

Ulterior, până la sfârşitul lunii iunie

2015, se dorește ca să fie aprobat Codul Fiscal, care ar urma să nu mai fie modificat până în 2020.

După coduri, urmează discuţia pe Legea finanţelor publice şi Legea finanţelor publice locale, care prezintă mare interes pentru administrația publică locală.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)

http://www.mediafax.ro/social/valcov-pregatim-o-oug-care-sa-permita-primariilor-sa-se-imprumute-din-trezorerie-pentru-cofinantari-13831410/foto�


Băncile pot juca trei mari roluri în

atragerea fondurilor europene pentru sectorul privat

Băncile ar putea deveni organisme

de implementare în cadrul fondurilor structurale, astfel s-ar facilita și aprobarea finanțării pentru anumite proiecte în paralel cu analiza eligibilității acestora - a explicat - într-un interviu pentru EurActiv.ro - Ioana Gheorghiade, Director Executiv Directia Sector Public și Finanțarea Infrastructurii, Banca Comercială Română.

− Cum ați caracteriza experiența cofinanțării proiectelor cu fonduri europene în ultimii 7 ani?

− Ioana Gheorghiade:A fost o etapă foarte interesantă.

La modul concret, BCR a avut privilegiul de a fi un deschizător de drumuri în acest segment.

Practic, avem o experiență care se concretizeaza în peste 1.100 proiecte finanțate a căror valoare ajunge la circa 1,2 miliarde de euro.

Deci, avem o experiență pe care ne putem baza, practic, modul în care vom aborda perioada următoare.

La început, a fost o perioadă de învățare pentru toti actorii pieței, beneficiari, autorități și sistemul bancar.

Spre exemplu, când am început să constatăm că anumite termene stabilite în contractele de finanțare, precum încasarea grantului într-o anumită perioadă, nu se îndeplinesc din anumite motive, ne-am adaptat, a fost un proces de adaptare din mers, de ajustare a condițiilor de creditare la aceste realități.

Practic, în ultimii ani, produsul de finanțare-cofinanțare a fost adaptat realității.

Am fost încântați sa vedem în ultimul an creșterea absorbției și aceasta se datorează unor îmbunătățiri care s-au adus sistemului de achiziții sau altor segmente, precum modalitatea de decontare directă a unor facturi.

Bineînteles că rămân probleme, pe care le constatăm la clienții nostri.

Acestea sunt legate de partea de achiziții și aici așteptăm cu interes, așa cum am înțeles din declarațiile domnului ministru Teodorovici, că începând cu anul viitor pachetul de achiziții publice se va despărți în trei legi diferite.

Apoi, în ce privește activitatea autorităților, anumite lucruri care au funcționat bine în ultimii ani ne așteptăm să fie reluate în următoarea perioadă.

− Cum a abordat BCR clienții pe diferite Programe Operaționale?

− Noi am finanțat o varietate de clienți, începând de la autoritățile publice până la IMM și microîntreprinderi.

Referitor la autoritățile publice, unde sunt proiecte foarte mari, de exemplu în domeniul de mediu, companiile de apă, am fost una din băncile comerciale care a finanțat cu predilecție acest sector.

În aceste cazuri, de exemplu, fiind vorba de proiecte de 100 milioane euro, partea de cofinanțare era destul de redusă și acolo era foarte important să analizăm proiectul în integralitatea sa și să vedem ca există susținere la nivelul rezultatelor proiectului.

În consecință, am venit cu o finanțare pe termen lung, chiar pe 10 ani, cum este nevoie pentru astfel de proiecte.

La fel și pentru proiectele municipalităților.

În ceea ce priveste sectorul IMM, acolo experiența este variată și aceasta pentru că, de multe ori, mai ales la început, am constatat că ne vin anumite proiecte care nu sunt bancabile.

(Sursa:www.euractiv.ro)


Chiar dacă proiectele au obținut un grant, nu înseamnă că finanțarea bancară este asigurată fiindcă banca devine partener cu compania pe o perioadă mai lungă de timp decât o implică rularea grantului, mai ales dacă este vorba de co-finanțare.

Atunci, toate criteriile de bancabilitate pe care le aplicăm la orice credit, la orice investiție pe termen lung, se aplică și acestor proiecte.

Și atunci, proiectele de succes care au beneficiat de finanțare au fost cele care au respectat anumite criterii:

• Existența unui plan de afaceri foarte concret, bine gândit, pentru care antreprenorul a stat chiar cu pixul în mână și a gândit vânzarile, costurile, ce vreau să fac, cine este competiția, toate aceste detalii sunt foarte importante.

• Existența și a unei contribuții proprii din partea investitorului, pentru că numai finanțarea bancară și grantul pentru anumite axe nu este suficient pentru că trebuie să fie, așa cum spunem noi, și banul antreprenorului pe care acesta îl riscă.

• Acordarea unei foarte mari atenții zonei de implementare, de respectare a tuturor procedurilor care sunt agreate prin contractul de finanțare,

• Gestionarea foarte bună a părții de contractare.

Acum, noi practic vedem în operare multe proiecte pe care le-am finanțat și ne bucurăm când vedem că previziunile noastre devin realitate.

− Anul 2015 este punctul zero între perioada care se încheie și noua perioadă 2014-2020.

Există o serie de programe de finanțare, cum credeți că ar fi cel mai bine să fie implicate băncile?

− Băncile rămân un actor foarte important în toată această ecuație de absorbție a fondurilor europene.

Impactul trebuie calibrat corect și la modul în care vor fi distribuite fondurile europene în următoarea perioadă de programare pentru că, practic, la o

analiză pe "cifre mari", 25% din fondurile europene sunt disponibile pentru firmele private, restul sunt pentru zona publică și acolo nevoia de parteneriat cu banca este diferită.

La sectorul privat, banca poate avea 3 mari roluri:

o cel tradițional de finanțator, de acordare a prefinanățrii și cofinanțării altor instrumente cum a fost scrisoarea de garanție bancară (dacă va mai fi cazul), deci acest rol rămâne foarte clar și cred că lecțiile învățate în anii anteriori pot genera un rezultat foarte bun.

o banca poate pentru anumite programe, anumite axe să devină organism de implementare și astfel s-ar facilita și aprobarea finanțării pentru anumite proiecte în paralel cu analiza eligibilității pentru anumite fonduri nerambursabile.

Sunt mai multe discuții și vom vedea, practic, care va fi opțiunea autorităților.

o Un aspect foarte important: implementarea anumitor instrumente financiare, iar acestea practic ar avea un efect de multiplicare direct asupra fondurilor europene disponibile.

Deci, ar fi un numar mai mare de firme care ar beneficia de aceste finanțări și ar avea un efect asupra cerințelor în termeni de exemplu de garanții pentru firmele care accesează programele.

Aceste instrumente au fost folosite cu succes și în alte țări și aceasta, din nou, este o zonă în care sistemul bancar ar putea juca un rol important.


PNDR 2020, la linia de start !

În ciuda faptului că România este printre primele ţări care au transmis la Bruxelles, încă din primăvara anului trecut, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2020 (PNDR), acesta nu a fost aprobat încă.

Anul 2014 a fost un an al aşteptării pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în ceea ce priveşte demararea PNDR 2014- 2020.

În acest timp, oficialii asigură agricultorii că, din martie 2015, vor putea beneficia de cele 9,36 de miliarde de euro alocate României până în 2020.

În primăvara anului trecut a fost deschisă o sesiune pentru finanţarea investiţiilor de modernizare a exploataţiilor agricole prin Măsura 121 a PNDR.

Însă, fermierii nu s-au înghesuit să acceseze aceste fonduri deoarece aşteaptă noul program mai permisiv.

După prima sesiune de cereri pentru finanţare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a primit 580 de cereri în valoare totală nerambursabilă de peste 106,8 milioane de euro, astfel nefiind atinsă suma maximă disponibilă pentru această sesiune, de 150 de milioane de euro.

Până în februarie 2015, AFIR a plătit peste 7,36 de miliarde de euro către beneficiarii PNDR 2013 care au depus cereri de plată pentru decontarea cheltuielilor efectuate.

Ce noutăţi va aduce noul program Potrivit autorităţilor, PNDR 2020 va

ajuta în mod prioritar fermele medii care vor să se dezvolte în următorii ani.

Pe lângă reducerea birocraţiei, programul vine cu multe măsuri noi ce încurajează fermierii mici şi mijlocii să se organizeze în asociaţii care să investească în lanţuri de aprovizionare.

În urma experienţei dobândite cu PNDR 2007-2013, reprezentanţii instituţiilor implicate în acest program vin cu noi măsuri.

O noutate este ideea de fermier activ.

Orice fermier care va primi subvenţii în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să facă dovada că este agricultor activ prin două moduri.

În primul rând, prin documente care să ateste că veniturile din agricultură reprezintă mai mult de o treime din veniturile sale totale, sau că valoarea subvenţiei pe care trebuie să o primească este mai mare de 5% din totalul venniturilor sale.

În al doilea rând, prin acte care să demonstreze că deţine o formă de organizare, un PFA.

O altă noutate este plata redistributivă.

Cei care deţin între 5 şi 30 hectare vor primi în plus 45 de euro per hectar.

În acelaşi timp, va fi interzisă fragmentarea doar pentru a primi plata redistributivă.

Din 2015, plăţile cuplate cu producţia vor fi extinse.

S-a pus condiţia ca animalele să aibă valoare genetică şi să aibă un anumit nivel de producţie.

S-au introdus noi categorii pentru care se pot primi subvenţii - la vegetale s-au introdus următoarele sortimente: fasole boabe pentru procesare, tomate pentru procesare, legume din sere, prune pentru procesare, mere pentru procesare, cartofii timpurii.

Iar în cazul animalelor vor mai fi subvenţionate ovinele, caprinele şi taurinele pentru carne, bivoliţa pentru lapte, ceea ce vor ajuta la creşterea producţiei.

O altă noutate din PNDR 2020 este faptul că selecţia va fi continuă și nu vor mai fi sesiuni lunare.

Depunerea va fi continuă, dar la fiecare lună se va trage linie şi vor fi anunţaţi cei selectaţi.

Sesiunea se va deschide la începutul anului şi se va închide toamna.

Condiţiile nu se vor schimba pe tot parcusul sesiunii.

Pentru unele măsuri se va face selecţie lunară, iar pentru alte trimestrială.

În ceea ce priveşte finanţarea, pentru fiecare măsură se va aloca suma aferentă respectivului an plus un procentaj din următorul an.

(Sursa:www.madr.ro)


Oportunitate de finanțare pentru masteranzii români

Masteranzii români care doresc să

studieze la o universitate dintr-un alt stat membru pot obține mai ușor banii necesari finanțării unui astfel de program de studiu.

Băncile din România și din celelalte state membre sunt încurajate de către CE și de Fondul European de Investiții, printr-o nouă inițiativă, să acorde împrumuturi pentru studenții înscriși în programul Erasmus+ Master.

Începând de anul acesta, cele două instituții oferă masteranzilor posibilitatea de a beneficia, prin intermediul băncilor cărora li se vor oferi garanții plafonate și contra-garanții, de o schemă de finanțare în valoare totală de 3 miliarde de euro.

De această măsură pot beneficia, până în 2020, aproximativ 200.000 de studenți din întreaga Europă, acest lucru contribuind la dezvoltarea lor profesională și la adaptarea lor la climatul internațional al pieței muncii din UE.

Comisia Europeană este ferm hotărâtă să asigure succesul pe termen lung al programului Erasmus + Credite pentru Master cu scopul de a sprijini tinerii europeni talențati ce-și doresc să obțină o diplomă de master într-o altă țară ce participă la programul Erasmus+. I

De aceea, băncile din Europa sunt încurajate să se înscrie la această nouă schemă de finanțare, ceea ce va ajuta tinerii să aibă mai multe oportunitati, pentru dezvoltarea competențelor și stimularea creșterii economice.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

CNADNR se modernizează pe fonduri europene

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a

achiziţionat primele utilaje de deszăpezire, pe fonduri europene, făcând un prim pas pentru retehnologizare.

Până la sfârşitul anului, CNADNR va avea în dotare 100 de freze şi şapte vehicule speciale de intervenţie, achiziţionate cu fonduri europene FEDR.

Din cele 100 de autofreze, 31 sunt de capacitate mare (5.000 tone de zapadă pe oră) şi 69 sunt de capacitate medie (3.500 tone de zapadă pe oră).

Totalul estimat al procedurii de achiziţie a fost de 180.090.000 Lei (fără TVA). Pentru raza de activitate a DRDP Timişoara vor fi livrate 13 autofreze din totalul

celor 100 achizitionate.


Finanțarea IMM prin Programul Operațional de Competitivitate

Programul Operațional Competitivitate

2014 - 2020 (POC) este unul dintre primele programe aprobate de Comisia Europeană, iar Ministerul Fondurilor Europene a aprobat deja criteriile, fiind de așteptat ca liniile de finanțare să apară în cel mai scurt timp.

Deoarece în programul anterior (POSCCE 2007 -2013) cererea pentru finanțarea proiectelor în domeniul CDI a fost mare, gradul de contractare fiind de peste 130%, se așteaptă ca intreprinderile să reacționeze rapid la lansarile din POC.

Important de subliniat este faptul că pentru majoritatea acțiunilor din cadrul Axei 1 s-au publicat deja ghiduri spre consultare.

Din lecțiile învățate în perioada anterioară, se speră și într-o simplificare a regulilor privind accesul la finanțare și implementare a proiectelor, mai ales pentru mediul privat și în special pentru IMM-uri, descurajate de procedurile administrative greoaie și schimbările reglementărilor.

Programul are o alocară totală de 1.329 milioane euro și contribuie la creșterea competitivității și la dezvoltarea economică prin îmbunătățirea accesului, securității și utilizării TIC și prin consolidarea activităților de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI), atât în mediul public cât și în cel privat.

În cadrul acestui program există mai multe linii de finanțare în care companiile mari și IMM-urile sunt eligibile să aplice, în special pe Axa 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, care are o alocare de 797 milioane euro.

O primă astfel de componentă linie de finanțare este Acțiunea 1.1.1 - Mari infrastructuri de Cercetare Dezvoltare.

Pentru companii se finanțează proiecte cu o durată de implementare de până la 24 luni și o valoare a finanțării nerambursabile între 4,5 - 90 milioane lei.

Procentele de finanțare nerambursabilă acordate sunt diferențiate în funcție de regiunea de implementare și dimensiunea companiilor aplicante astfel:

• București - 15% pentru întreprinderi mari, 25% pentru firme medii și 35% pentru firme mici.

• Vest și Ilfov - 35% pentru întreprinderi mari, 45% pentru firme medii și 55% pentru firme mici

• restul regiunilor - 50% pentru întreprinderi mari, 60% pentru firme medii și 70% pentru firme mici.

Pe aceasta linie se solicită ca întreprinderile să aibă activitatea de CD menționată în statut, iar cheltuielile eligibile care se pot finanța sunt, în principal, de 2 tipuri: construcția de noi clădiri sau extinderea / consolidarea / modernizarea clădirilor existente destinate departamentelor de CD ale întreprinderilor și dotarea cu echipamente, instalații, utilaje, aparate pentru activitatea de CD și active necorporale.

O altă linie interesantă pentru IMM-uri este Acțiunea 1.2.1- Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de creștere.

Proiectele pot avea o durată de implementare de maxim 24 luni, iar beneficiarii pot solicita o finanțare nerambursabilă de până la 90% din valoarea costurilor eligibile, dar nu mai mult de 840.000 lei pe proiect.

Ca tipuri de activități eligibile enumerăm:

• Crearea și înregistrarea unei societăți comerciale (pentru spin off).

• Activități de CD (cercetare industrială sau dezvoltare experimentală) sau achiziția de servicii de CD.

• Achiziția de servicii de consultanță pentru inovare.

• Achiziția de servicii suport pentru inovare ( încercări, testări în laboratoare de specialitate, marcarea calității, testare și certificare, studii de piață).

• Activități pentru introducerea în producție.

• Activități de informare și publicitate, etc.

Alte linii de finanțare care pot fi interesante pentru IMM-uri sunt:

• Actiunea 1.1.3: Crearea de sinergii cu acțiunile de CD ale programului cadru Orizont 2020 al Uniunii Europene și alte programe de CDI internațională.


• Acțiunea 1.1.4: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinatate pentru consolidarea capacității de CD.

• Acțiunea 2.2.1: Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere de linie în cadrul Axei prioritare 2- Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă.

Conform POC, unul dintre obiectivele Strategiei Europa 2020 îl constituie atingerea unui nivel de 3% din PIB-ul UE pentru cheltuielile destinate cercetării și dezvoltării.

România și-a asumat o țintă de 2% din PIB pentru finanțarea CDI (1% din PIB cheltuieli publice și 1% din PIB cheltuieli din surse private).

Având în vedere că în anul 2011, România a investit în CDI doar 0,48% din PIB, 80% din investiții fiind realizate de către sectorul public (conform SNCDI), atingerea țintei de 2% constituie un obiectiv ambitios.

Există totuși premisele necesare atingerii acestei ținte, printr-un mix de măsuri și politici care, pe de o parte să prioritizeze și să concentreze resursele publice, iar pe de altă parte să încurajeze investițiile private în cercetare și dezvoltare tehnologică.

Direcțiile principale de investiții ale Programului în CDI vizează stimularea inovării la nivelul operatorilor economici prin creșterea cheltuielilor pentru CDI în sectorul privat, sprijinirea infrastructurilor de CD și dezvoltarea centrelor de excelență, în conexiune cu centre de CDI în cadrul unor clustere existente sau în curs de formare, stimularea transferului tehnologic și crearea de rețele și clustere pentru dezvoltarea de noi produse și servicii.

Conform POC, următoarele domenii de specializare inteligentă și sectoare vor fi sustținute prin acordarea de finanțare:

• Bioeconomie - Dezvoltarea durabilă a sectorului agro-alimentar, creșterea competitivității acestuia și a calității vieții. Obținerea unor substanțe medicament de puritate înaltă si cu costuri cât mai reduse, pentru a crește accesibilitatea populației la medicamente (inovative și generice). Dezvoltarea de noi metode, mijloace și produse biotehnologice eficiente de diagnostic și terapie pentru medicina umană și veterinară.

• Tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate -

Dezvoltarea de software, a tehnologiilor pentru internetul viitorului și calculul de înaltă performanță în rezolvarea marilor probleme societale. Dezvoltarea de aplicații spațiale dedicate și/sau integrate pentru monitorizarea dezastrelor și a fenomenelor extreme, meteorologie, energie, agricultură inteligentă. Se va finanța și dezvoltarea de tehnologii, produse și sisteme pentru securitate locală și regională, inclusiv securitate cibernetică, managementul situațiilor de urgență și al crizelor de securitate. Rezultatele de cercetare din domeniul securității vor avea o utilizare duală, cu aplicabilitate în domeniu economic.

• Energie, mediu și schimbări climatice - Valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor naționale de energie, transport multifuncțional (asmart gridsa) și mărirea eficienței la consumator; tehnici de depoluare și de reciclare, în administrarea resurselor de apă și a zonelor umede. Conceptul orașului inteligent privind soluții de infrastructuri integrate pentru nevoile populației în aglomerari urbane.

• Eco-nano-tehnologii și materiale avansate - Domeniul aparține TGE, care utilizează intensiv CDI. Nanotehnologiile au un mare potențial inovativ, susțin IMM-urile și asigură competitivitatea tehnologică. Materialele avansate, includ cercetarea pentru substituția materialelor critice și creșterea duratei de funcționare a materialelor.

• Sănătate - Pe baza metodologiei de elaborare a SNCDI 2014-2020 s-au identificat o serie de specializări de interes prioritar pentru CDI în domeniul sănătății ce reprezintă un efort de triangulare între mai multe categorii de criterii: specificul activității de CD existente în România, nevoile specifice din piața românească, precum și potențialul competitiv al produselor și serviciilor rezultate. Pe de-o parte se regăsesc specializări legate de cercetarea metodelor de diagnostic și terapeutice iar pe alta parte se regaseste cercetarea clinica farmacologica, in domeniul oncologiei, a bolilor rare si emergente, a bolilor neuro-degenerative si inflamatorii sau a bolilor cu nivel ridicat de mortalitate și morbiditate în România, precum bolile cardiovasculare sau diabetul.




EURO-MEDIU

Strategia de creare a Uniunii

energetice europene

Cetățenii și companiile din România și Uniunea Europeană au nevoie de o gamă variată de opțiuni în domeniul energetic și de prețuri accesibile.

Energia ar trebui să fie sigură și durabilă, să respecte mediul înconjurător, iar întreg sectorul energetic ar trebui să fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru consumatori.

Comisia Europeană a prezentat recent strategia privind realizarea unei veritabile Uniuni energetice europene.

Sectorul energetic a fost prea mult

timp privat de libertățile fundamentale ale Uniunii, iar evenimentele curente ilustrează ceea ce este în joc - mulți europeni se tem că nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-și încălzi locuințele.

De aceea, această idee constituie o acțiune comună și pe termen lung pentru Europa, astfel încât energia care stă la baza economiei să fie robustă, fiabilă, sigură și din ce în ce mai regenerabilă și mai durabilă.

Concret, Uniunea energetică este caracterizată de:

Solidaritate: reducerea dependenței de furnizori unici și folosirea la maximum a energiei furnizate de statele vecine, însoțită de creșterea transparenței în ceea ce privește acordurile încheiate cu țările terțe;

Fluxuri de energie echivalente unei a cincea libertăți: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere, redefinirea pieței energiei electrice, revizuirea dramatică a intervențiilor statului pe piața internă și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului;

Eficiența energetică pe primul loc: redefinirea ei fundamentală și considerarea acesteia ca sursă de energie în sine;

Tranziția către o societate

durabilă cu emisii reduse de carbon: garantarea faptului că energia produsă local poate fi absorbită cu ușurință și cu eficacitate în rețea, precum și dezvoltarea următoarei generații de tehnologii.

Măsurile propuse de către Comisia Europeană includ:

O strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor.

Ea stabilește obiectivele, precum și etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru atingerea acestora.

• O comunicare privind interconectarea, axată pe măsurile necesare atingerii obiectivului ca cel puțin 10% din capacitatea de producție de energie electrică a unui stat membru să poată depăși frontierele până în 2020.

• O comunicare ce stabilește viziunea pentru un acord global privind clima, transparent, dinamic și obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în luna decembrie 2015.




ROMÂNIA și LETONIA – legislație privind emisiile de sulf provenite de la nave

Comisia Europeană a solicitat României și Letoniei să transpună în legislația

națională normele UE privind conținutul de sulf al combustibililor pentru nave și să comunice Comisiei măsurile de transpunere luate.

Această obligație ar fi trebuit respectată până la data de 18 iunie 2014. Dioxidul de sulf poate avea un efect negativ asupra sănătății umane și reprezintă

unul dintre principalii factori care stau la baza acidifierii. Legislația revizuită privind conținutul de sulf al combustibililor lichizi vizează

reducerea emisiilor din acest poluant atmosferic prin stabilirea unor niveluri maxime pentru conținutul de sulf al păcurii grele și al motorinei.

Totodată, aceasta integrează în dreptul UE o serie de noi standarde stabilite de Organizația Maritimă Internațională, astfel încât să se asigure o aplicare adecvată și armonizată de către toate statele membre ale UE.

Ca urmare a nerespectării termenului inițial, Letoniei și României le-au fost trimise scrisori de punere în întârziere în data de 22 iulie 2014.

Prin prezenta decizie, Comisia transmite avize motivate celor două țări și, în cazul în care acestea nu iau măsuri în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în fața Curții de Justiție a UE.

Această procedură poate determina Comisia să ceară sancțiuni financiare în fața Curții, dacă statele membre nu transpun directiva UE.

Reamintim faptul că în pachetul lunar privind deciziile de inițiere a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană acționează în justiție o serie de state membre care nu au respectat în mod corespunzător obligațiile care le revin în temeiul legislației UE.

Aceste decizii, care vizează numeroase sectoare, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Pentru luna februarie, Comisia a luat 276 de decizii, incluzând 44 de avize motivate și 9 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia este în curs de a închide, de asemenea, un anumit număr de cazuri, dat fiind că respectivele state membre au soluționat problemele pe care le aveau fără să fi fost nevoie de măsuri suplimentare din partea Comisiei.

Statele UE cel mai puțin dependente din punct de vedere energetic

Potrivit celor mai recente date

statistice, publicate de Eurostat, privind producerea și consumul de energie în UE, România se situează pe a 3-a poziție în clasamentul statelor membre cel mai puțin dependente de importurile de energie.

În 2013, România a importat doar 18,6% din totalul de energie consumată, fiind întrecută în clasament doar de Estonia (11,9%) și Danemarca (12,3%), situându-se astfel cu mult sub media europeană de 53%.

Datele Eurostat arată că principala

sursă de energie a României o reprezintă gazele naturale, 32,9% din cantitatea de energie produsă la nivel național provenind din această sursă (dublu față de media europeană de 16,7%), pe locul doi situându-se energia obținută din surse regenerabile (21,3%, o cifră apropiată de media europeană de 24.3%).


http://ec.europa.eu/environment/air/transport/ships.htm



Peste 200 milioane de euro investiții în eficiența energetică, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice

Investitorii români interesați de

proiecte de creșterea eficienței energetice și conservarea capitalului natural, inclusiv a biodiversității, vor putea beneficia de două noi mecanisme financiare, lansate de Comisia Europeană (CE), în parteneriat cu BEI.

Cele două mecanisme sunt Finanțarea Privată pentru Eficiență Energetică (PF4EE) și Facilitatea de Finanțare a Capitalului Natural (NCFF).

PF4EE va încuraja băncile să

crească volumul creditării acordate proiectelor de eficiență energetică, prin acordarea de împrumuturi pe termen lung cu costuri reduse și prin protecția intermediarilor financiari în legătură cu riscul de credit, precum și prin

îmbunătățirea expertizei de creditare în acest sector.

Contribuția CE și BEI este de 80 de milioane de euro și se așteaptă ca, până la terminarea programului, în 2017, să aibă un efect de multiplicare de opt ori.

NCFF se va concentra pe proiectele ce au în vedere infrastructura "verde", prin care se conservă ecosistemele și care contribuie la adaptarea la schimbările climatice.

Se vor finanța proiecte ce au în vedere infrastructura de protecție contra inundațiilor, reciclarea apei de ploaie, protejarea pădurilor, reducerea poluării apelor și a solului, conservarea biodiversității și ecoturismul.

Contribuția CE și BEI este de aproximativ 125 milioane de euro, iar obiectivul ambelor mecanisme este atragerea investițiilor publice și private, prin combinarea împrumuturilor BEI cu fondurile din cadrul programului UE LIFE.

Ele sunt complementare Planului de investiții pentru Europa, contribuind la eliminarea barierelor de pe piața internă, prin investiții în proiectele cu o valoare adăugată reală pentru întreaga economie europeană.

Grup la nivel înalt pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale

Reprezentanții României, precum și ai altor 8 state membre UE, fac parte din grupul la nivel înalt pe tema interconectării în domeniul gazelor naturale în Europa centrală și de sud-est (CESSEC), grup ce urmărește asigurarea aprovizionării din cel puțin trei surse diferite a statelor din regiune.

Scopul CESSEC este de a stabili o foaie de parcurs în ceea ce privește prioritățile regionale privind dezvoltarea infrastructurii necesare și cresterea securității aprovizionării cu gaze.

Prima reuniune de lucru a grupului a avut loc la Sofia în 9 ianuarie 2015, la care reprezentanții statelor membre au discutat cu oficialii europeni privind aspectele interne și externe ale situației din zonă

legate de aprovizionarea cu gaze, acordându-se o atenție sporită interconectării și folosirii optime a infrastructurii deja existente.

Urmează să fie efectuate analize la nivel de experți pentru a identifica segmentele-lipsă și alte bariere care împiedică integrarea efectivă a pieței la nivel european.

Grupul a agreat asupra adoptării, până la începutul verii, a unui plan de acțiune cu rezultate concrete pentru a accelera realizarea proiectelor identificate, punerea sa în aplicare urmând a fi monitorizată în mod regulat, contribuind astfel la eliminarea fragmentării pieței și la prevenirea unor potențiale crize de aprovizionare.




EURO-REGIUNE

Investiții transfrontaliere România – Bulgaria

Noul program transfrontalier „Interreg”

pentru România și Bulgaria, adoptat recent, va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea pentru turiști și pentru investitori.

Valoarea totală a investițiilor din cadrul programului se ridică la peste 258 de milioane de euro, contribuția UE fiind de aproape 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională.

Programul se va concentra pe 5 priorități:

1. o regiune bine conectată. 2. o regiune verde. 3. o regiune sigură. 4. o regiune incluzivă cu mână de

lucru calificată. 5. o regiune eficientă. Locuitorii acestor regiuni de frontieră

din România și Bulgaria vor beneficia direct de programul adoptat.

Regiunile constituie o zonă a Europei unde sunt esențiale buna colaborare și încercarea de a rezolva problemele comune.

Zona oferă oportunități datorită proximității cu Dunărea și cu Marea Neagră.

Programul și proiectele aferente vor ajuta comunitățile locale să exploateze oportunitățile menționate.

Câteva rezultate preconizate: • îmbunătățirea navigabilității pe

Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră;

• crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona transfrontalieră;

• îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor NATURA 2000;

• sporirea capacității de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră;

• integrarea zonei transfrontaliere din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă;

• îmbunătățirea relațiilor de cooperare și a eficienței instituțiilor publice din zona transfrontalieră.

Sunt vizate de programul Interreg V-A România-Bulgaria 15 regiuni:

• Bulgaria: Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich

• România: Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt

Bugetul total alocat programului este de 258,5 milioane de euro, iar contribuția totală a UE (FEDR – FEDR) este de 215,7 milioane de euro.

Programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de 10,1 miliarde de euro, reprezentând investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici.

Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele FEDR alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente:

• 60 programe de cooperare transfrontalieră (CTF) – Interreg V-A, de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE. FEDR: 6,6 miliarde de euro.

• 15 programe transnaționale – Interreg V-B, care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane. FEDR: 2,1 miliarde de euro.

• Programul de cooperare interregională (INTERREG VC) și cele 3 programe pentru constituirea de rețele (Urbact III, Interact III și ESPON) acoperă toate cele 28 de state membre ale UE. FEDR: 500 milioane de euro.

• 12 programe CTF – Interreg-Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA). FEDR: 242 milioane de euro.

• 16 programe CTF – Interreg-Instrumentul european de vecinatate (IEV). FEDR: 634 milioane de euro.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)



http://urbact.eu/

http://www.interact-eu.net/

http://www.espon.eu/main/Menu_Programme/Menu_ESPON2020Programme/

http://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/en/policy/cooperation/european-territorial/outside-the-eu/

http://ec.europa.eu/regional_policy/index.cfm/en/policy/cooperation/european-territorial/outside-the-eu/


EURO-ECONOMICS

Indicele economiei și societății digitale 2015

În contextul elaborării unei strategii

de unificare a Pieței Digitale europene, una dintre priotitățile echipei Juncker, Comisia Europeană a publicat Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2015, ce prezintă situația din fiecare stat membru.

Raportul relevă faptul că România, deși a înregistrat progrese în sfera digitală, ocupă în continuare ultima poziție în clasamentul european în ceea ce privește acest sector.

Principalele direcții de dezvoltare

în domeniul pieței unice digitale sunt: conectivitatea, competențele digitale ale utilizatorilor, utilizarea internetului, digitalizarea serviciilor publice și integrarea tehnologiilor digitale.

Rezultatele înregistrate de România pentru fiecare dintre aceste direcții sunt sumarizate în continuare.

CONECTIVITATE Conectivitatea este dimensiunea

DESI 2015 în privința căreia România înregistrează cele mai bune rezultate.

Cu un punctaj global în ceea ce privește conectivitatea de 0,49, România este pe locul 20 în rândul țărilor UE.

Un procent tot mai important din populație este abonat la rețele în bandă largă rapide (în prezent 59% dintre abonamentele la internet fix sunt abonamente la conexiuni rapide de internet, față de 54% în anul 2013 – ceea ce plasează România pe locul 2 din acest punct de vedere).

Cu toate acestea, 10% din gospodăriile din România nu sunt nici acum legate la rețele fixe în bandă largă

și aproape jumătate din gospodării nu au abonamente la rețelele fixe în bandă largă.

COMPETENȚE DIGITALE Raportul plasează România pe

ultimul loc în clasamentul statelor membre deși, față de anul trecut, ea a înregistrat ușoare progrese în domeniu.

Cu toate acestea, nivelul scăzut al competențelor digitale (numai 20% dintre români dețin competențe digitale de bază, România având cel mai mic procent de specialiști TIC – 1,3% – în totalul forței de muncă din toate țările UE) și al încrederii utilizatorilor (doar 7,7% dintre utilizatorii de internet folosesc serviciile bancare online și numai 17% fac cumpărături online – cea mai scăzută rată din toate țările UE) pare să frâneze dezvoltarea economiei digitale.

UTILIZAREA INTERNETULUI În ceea ce privește activitățile

desfășurate online, România se situează tot pe ultimul loc în rândul țărilor UE.

Românii par să manifeste cea mai mare reticență atunci când trebuie să încheie tranzacții pe internet, acest lucru lăsându-i cu un decalaj de recuperat atât în ceea ce privește serviciile bancare online, cât și efectuarea de cumpărături.

Totuși, românii citesc știri online (70%), ascultă muzică, vizionează filme și joacă jocuri online (46%), utilizează internetul pentru apeluri vocale sau video (46%) sau prin intermediul rețelelor de socializare (67%) și consultă conținut video prin conexiunile la internet în bandă largă (mai ales prin serviciile de video la cerere — 33%).

Interesul manifestat de români pentru cele mai multe dintre aceste activități este mai mare decât în ansamblul UE.

INTEGRAREA TEHNOLOGIEI DIGITALE

Și în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, România este pe ultimul loc între țările UE, punctajul său de 0,19 fiind și cel mai mic dintre cele primite la cele cinci direcții DESI.

http://ec.europa.eu/romania/prioritati/prioritati_ro.htm


Întreprinderile din România trebuie să exploateze mai bine avantajele oferite de comerțul online, de rețelele de socializare și de aplicațiile de tip cloud.

Utilizarea tehnologiilor digitale este un motor important de creștere a productivității muncii și trebuie să fie consolidată.

Procentul întreprinderilor din

România care utilizează tehnologii cum ar fi schimbul electronic de informații (ERP - 21%), facturile electronice (7,2%), serviciile de cloud (2,8%) sau rețelele de socializare (5,9%) este printre cele mai scăzute din UE.

Fără digitalizare și câștigul de eficiență și productivitate obținut în acest mod, șansele de reușită ale întreprinderilor din România în economia digitală globală vor fi mici.

DIGITALIZAREA SERVICIILOR PUBLICE

În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se situează pe locul 24 în rândul țărilor UE, un rezultat mai bun decât cel obținut anul trecut.

Cu toate acestea, utilizarea serviciilor administrative online este în continuare cea mai scăzută din UE, o situație justificată în parte de nivelul scăzut de dezvoltare a serviciilor online.

Existența unor servicii publice moderne, disponibile online într-un mod eficient reprezintă un mijloc de reducere a cheltuielilor administrației publice și de creștere a eficienței atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni.

Serviciile publice online disponibile în România sunt printre cele mai puțin sofisticate.


România va avea creștere economică

susținută Potrivit celor mai recente previziuni

economice de iarnă elaborate de Comisia Europeană, se estimează că România va înregistra o creștere economică accentuată în următorii doi ani, în special datorită cererii interne, susținută de o piață a muncii stabilă.

După scăderea accentuată din 2014, se așteaptă ca inflația să rămână moderată în perioada următoare, în timp ce consolidarea fiscală va continua și în 2015.

La nivelul UE28, previziunile indică, pentru prima data în ultimii opt ani, creșterea tuturor economiilor statelor membre.

Totodată, se așteaptă ca, în decursul acestui an, activitatea economică din spațiul comunitar și din zona euro să crească ușor, urmând ca în 2016 să înregistreze o accelerare notabilă.

Perspectivele de creștere sunt încă limitate pe continent de un mediu nefavorabil pentru investiții și de un șomaj ridicat, însă

planul de investiții, relaxarea cantitativă propusă de Banca Centrală Europeană, prețurile în scădere la petrol și deprecierea euro vor avea impact pozitiv asupra creșterii economice.

Cu toate acestea, perspectivele economice actuale ale Europei sunt un pic mai bune astăzi, față de momentul prezentării ultimelor previziuni.

Scăderea prețului petrolului și o monedă euro mai slabă reprezintă un stimulent excelent pentru economia europeană.

Totodată, Planul de Investiții și deciziile recente ale Băncii Centrale Europene vor avea un rol important în crearea unui context favorabil pentru reforme și pentru politici fiscale inteligente.

Va fi însă, în continuare, mult de muncă pentru a putea furniza locurile de muncă atât de necesare pentru milioane de europeni.





EURO-DEZVOLTARE

Comuna din România care sfidează sărăcia

O comună din judeţul Timiş

sfidează sărăcia din România. Ea are în construcţie o sală

polivalentă, a inaugurat recent un centru de afaceri, este înconjurată de şase benzinării, iar un metru pătrat pentru un teren intravilan ajunge şi la 120 de euro.

Este vorba despre comuna Dumbrăviţa din judeţul Timiş, despre care se spune că are cel mai ridicat nivel de trai din România.

Sătui de agitaţia oraşului şi dornici de linişte, în ultimii trei ani, peste 2.000 de oameni s-au stabilit în Dumbrăviţa.

Comuna Dumbrăviţa din judeţul Timiş se află în imediata vecinătate a Capitalei Banatului.

Investiţiile ambiţioase prin fonduri europene au făcut ca localitatea să iasă din tipar.

În luna noiembrie 2015 se va termina şi complexul destinat competiţiilor sportive.

Se va ridica o sală polivalentă ce va costa 1.300.000 de euro şi se va întinde pe o suprafaţă de 2000 metri pătrați.

Complexul va cuprinde o sală de

sport cu vestiare, o sală de conferinţe, un spaţiu pentru expoziţii şi un infocentru turistic.

Meciurile de handbal, volei, baschet sau tenis vor putea fi urmărite din

tribunele ce vor avea o capacitate de 500 de locuri.

În 2014, în aceeaşi comună s-a inaugurat un centru de afaceri, ridicat cu aproape un milion de euro, bani europeni.

Acum se lucrează la un centru de zi pentru îngrijirea copiilor, iar autorităţile mai au în plan extinderea unei linii de troleibuz, care să facă legătura cu Timişoara.

Iar proiectele nu se încheie aici. Căci s-au pregătit câteva

documentaţii, proiecte pentru un cămin cultural, un liceu şi pentru un bazin de înot.

Altfel, Dumbrăviţa a fost numită localitatea cu cel mai ridicat nivel de trai din România de către Consiliul Consultativ pentru Regionalizare.

În ultimii ani, populaţia comunei a crescut considerabil, lucru resimţit şi în preţul terenurilor.

Potrivit agenţiilor imobiliare, un

metru pătrat de teren intravilan în Dumbrăviţa este cuprins între 80 şi 120 de euro.

Preţurile sunt mai ridicate în Dumbrăviţa decât în Săcălaz de exemplu, aici ne raportăm la distanţa faţă de oraş.

Aceste preţuri sunt diferenţiate în funcţie de utilităţi de infrastructură, de acces.

Dacă în 1920, primele case au fost ale unor familii din Banatul sârbesc, în prezent, Dumbrăviţa are aproape 10.000 de locuitori, pe cele aproape 2.000 de hectare de teren pe care se întinde.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


EURO-JOBS

Noi locuri de muncă pentru tinerii români

România ar putea primi

aproximativ 32 de milioane de euro pentru prefinanțarea proiectelor din cadrul Inițiativei de ocupare a tinerilor (YEI), imediat după adoptarea programului operațional pentru capitalul uman.

România are alocat, prin intermediul Inițiativei, un volum de 105.994.315 euro pentru 2014-2015.

Pentru a veni în sprijinul României și celorlalte state membre eligibile, Comisia a propus ca o treime din totalul alocat YEI (3,2 miliarde euro), adică 1 miliard de euro, să fie pus la dispoziția statelor membre încă din acest an.

În termeni practici, prefinanțarea primită de România ar putea ajunge la 31,8 milioane de euro (de 20 de ori mai mare față de nivelul inițial de 1,6 mil.).

Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliul de Miniștri al UE.

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor are în vedere

finanțarea unor activități de sprijinire directă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional, precum și a celor care nu urmează niciun program educațional sau de formare (așa-numiții NEET - N.E.E.T. – Not in Employment, Education or Training / Neîncadrați în muncă sau într-o formă de învățământ sau de formare profesională).

Categoria de vârstă avută în vedere sunt tinerii sub 25 de ani sau, atunci când statele membre consideră adecvat, de sub 30 de ani.

Finanțarea prin intermediul Inițiativei poate fi utilizată pentru activități, cum ar fi:

• organizarea de stagii și ucenicii de înaltă calitate;

• oportunități de primă angajare (cu o durată de cel puțin 6 luni);

• sprijin pentru demararea afacerilor pentru tinerii antreprenori (prin programe de mentorat și facilitarea accesului la finanțări);

• educație și formare profesională de calitate.


IMM-urile vor beneficia de Fondul European de Investiții Strategice Companiile mici și mijlocii și

antreprenorii cu idei inovatoare din România și celelalte state membre se vor putea bucura de prefinanțarea proiectelor lor înainte de începerea verii, ca urmare a unei recente decizii luate de Consiliul de Administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI).

Banii vor fi puși la dispoziție IMM-urilor prin intermediul Fondului European de Investiții, parte a BEI, pentru a diminua riscurile asociate tranzacționării prin intermediarii ce furnizează finanțarea până la intrarea în funcțiune a Fondului European de Investiții Strategice (FEIS), principalul instrument de implementare a planului de investiții pentru Europa. FEIS urmează să devină operațional până cel târziu în luna septembrie 2015.

Proiectele de infrastructură vor putea beneficia și ele de prefinanțare, înainte ca FEIS să devin complet operațional, însă ulterior proiectelor pentru IMM-uri.

Principalele măsuri de implementare a planului de investiții pentru Europa includ:

• adoptarea regulamentului pentru FEIS până în luna iulie 2015, astfel încât Fondul să devină operațional până cel târziu în luna septembrie 2015;

• crearea unei rezerve transparente de oportunități de investiții pe plan european și a unei platforme consultative pentru investitori, care să fie ambele operaționale până la intrarea în funcțiune a FEIS;

• adoptarea cărții verzi pe tema uniunii piețelor de capital și lansarea unei consultări pe această temă cu toate părțile interesate.





EURO-CONTROL

Nereguli cu impact financiar de 55 de milioane de euro (I)

România a facut nereguli cu impact

financiar de cel puțin 240,011 milioane lei (aproape 55 de milioane de euro) la cheltuielile declarate Comisiei Europene spre decontare în anul 2013, potrivit verificărilor Autorității de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României.

Cea mai mare parte dintre nereguli se referă la achizițiile publice, aproape 144 milioane lei (peste 32 milioane de euro).

Conform raportului public al Curtii de Conturi prezentat recent, neregulile au fost constatate în urma unor verificări efectuate asupra a doar 25,6% din totalul cheltuielilor declarate Comisiei Europene în anul 2013, privind toate categoriile de fonduri europene, inclusiv cele structurale și de coeziune, pentru agricultură și de preaderare.

În cadrul acțiunilor Autorității de Audit românesti, au fost verificate peste 2.260 de proiecte/contracte/măsuri finanțate din fondurile comunitare.

În sfera auditului au fost cuprinse peste 650 de entități (publice și private) și un număr de peste 1.450 de proceduri de achiziție, în valoare de peste 15 miliarde lei.

Valoarea totală a neregulilor cu impact financiar identificate în cadrul cheltuielilor verificate a fost de 240.011 mii lei - se arată în raportul Curtii de Conturi.

Cea mai mare parte dintre nereguli se referă la achizițiile publice, aproape 144 milioane lei (peste 32 milioane de euro).

De asemenea, Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) cu privire la aspectele constatate în cazul a 26 de beneficiari care derulau proiecte pe fonduri europene, a menționat Curtea de Conturi.

De menționat că, în anul 2013, în urma cheltuielilor efectuate de România în schemele europene, țara a primit de la Comisia Europeană fonduri UE de peste 5,55 miliarde de euro, dar a contribuit, la rândul ei, la bugetul Uniunii cu 1,53 miliarde de euro, potrivit datelor oficiale raportate de Ministerul Finanțelor, în Programul de convergență.

Trebuie ținut, însă, cont că banii încasați de România de la Bruxelles în anul

2013 provin într-o oarecare măsură și din cererile de rambursare transmise în 2012, iar o parte dintre cheltuielile efectuate de Romania în anul 2013 (care au facut obiectul verificărilor Autorității de Audit prezentate în acest raport) s-au concretizat în bani încasați de țară, de la Bruxelles, în anul 2014.

Global, Autoritatea de Audit a depistat deficiențe la întregul sistem românesc de absorbție a fondurilor, europene, cuprinzând instituții de control și management ale statului, precum beneficiari publici și privați:

• Insuficienta capacitate a sistemelor de management și control de a detecta - prin intermediul controalelor de prim nivel și a procedurilor de verificare instituite - toate abaterile de la cadrul normativ aplicabil atât în sfera achizițiilor, cât și în ceea ce priveste declararea cheltuielilor efectuate din fonduri europene.

Zona cea mai vulnerabila a sistemului de management și control instituit la nivel național pentru gestionarea fondurilor nerambursabile UE rămâne și pentru exercițiul financiar 2014cea a eficacității scăzute a controalelor de prim nivel efectuate de către instituțiile responsabile - arată Curtea de Conturi.

• Modul de realizare a verificărilor de prim nivel de către autoritățile responsabile reprezintă în continuare zona unde se înregistrează cel mai ridicat nivel de risc de eroare atât în ceea ce privește respectarea regulilor de eligibilitate a cheltuielilor, cât și respectarea regulilor aplicabile achizițiilor efectuate de beneficiarii de fonduri.

• Încălcarea regulilor privind achizițiile și detectarea posibilelor conflicte de interese.

În derularea proiectelor europene din România, Autoritatea de Audit a depistat și în 2013 abateri vizând aspecte constatate în anii precedenți, precum divizarea valorii estimate a contractului sau achiziționarea de bunuri fără organizarea unei proceduri de atribuire adecvate, utilizarea unor criterii restrictive, declararea câștigătoare a unei oferte neconforme, nerespectarea regulilor privind evitarea conflictului de interese, majorarea nejustificată a valorii contractelor prin acte adiționale încheiate fără asigurarea unei competiții adecvate în absența unei urgențe imperative rezultate din evenimente imprevizibile.


• Cheltuieli care nu erau eligibile să fie decontate de Comisia Europeană.

Abaterile constatate s-au datorat nerespectării în totalitate a cerințelor de eligibilitate stabilite prin actele normative în vigoare sau procedurile aplicabile cuprinse în contractele de finanțare sau au fost determinate de aplicarea defectuoasă a procedurilor de lucru.

Astfel, au fost identificate cazuri precum: acordarea unor finanțări pentru activități neeligibile, proiecte neeligibile sau cu beneficiari neeligibili sau pentru care exista suspiciunea că au fost create condiții artificiale în vederea obținerii finanțării; declararea unor cheltuieli care nu au întrunit în totalitate cerințele de eligibilitate sau erau aferente unor proiecte reziliate; autorizarea la plată a unor cheltuieli supradeclarate, cheltuieli nejustificate sau care nu se regăsesc în contractele de finanțare, cheltuieli pentru care nu au fost furnizate documente justificative sau acestea nu au fost concludente, cheltuieli afectate de erori de calcul sau cu valori nerezonabile.

• Întârzieri în implementarea tuturor recomandărilor formulate în rapoartele de audit anterioare. Măsurile instituite de autoritățile responsabile au fost insuficiente.

• Fiabilitatea informațiilor generate de sistemele naționale de informare și monitorizare financiară.

Concilierea cheltuielilor reflectate în aplicațiile informatice naționale cu cele ale CE a evidențiat în continuare diferențe.

Acestea s-au datorat unor întârzieri în înregistrarea datelor în aplicațiile informatice naționale, precum și înregistrării neadecvate, în special a datelor legate de debite.

Pentru toate aceste categorii de deficiențe au fost formulate recomandări corective vizând recuperarea sumelor plătite necuvenit, aplicarea corecțiilor financiare în cazul neregulilor din sfera achizițiilor publice, întărirea controalelor la nivelul entităților auditate, în special în privința modului de derulare a achizițiilor publice precum și al autorizărilor la plată a cheltuielilor.

Respectarea planurilor anuale de control, a verificărilor la fața locului stabilite în planificarile anuale, precum și consolidarea verificărilor documentare efectuate la nivelul beneficiarilor de fonduri de către autoritățile responsabile ar conduce la diminuarea

riscului de declarare a unor cheltuieli neeligibile, arată Autoritatea de Audit.

Situația neregulilor pe categorii de fonduri europene:

România este alimentată de Comisia Europeană cu fonduri structurale și de coeziune prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune (FC).

La această categorie de fonduri, totalul cheltuielilor declarate la CE a fost de 20,63 miliarde de lei, din care Autoritatea Curții de Conturi a auditat cheltuieli de 6,24 miliarde de lei.

Astfel, a depistat nereguli cu impact financiar de 106,23 milioane lei, din care: corecții financiare cu privire la achizițiile publice 54,445 milioane lei și alte cheltuieli neeligibile în valoare de 51,785 milioane lei.

În România, absorbția acestor fonduri este coordonată global de Ministerul Fondurilor Europene, însă în particular și de alte ministere, prin autorități de management aflate în directa lor subordonare, au avut responsabilități directe în gestionarea atragerii banilor europeni, astfel:

• Programul Operațional Regional (POR), finanțat din FEDR și gestionat direct de Autoritatea de Management (AM) POR, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Auditul de sistem efectuat la Autoritatea de Management și la Organismele Intermediare a identificat deficiențe privind calitatea verificărilor de management, în special cele referitoare la evitarea conflictului de interese, realitatea cheltuielilor și implicit a cantităților de lucrări decontate, stadiul implementării fizice a proiectului în vederea corelaării indicatorilor fizici cu cei financiari, prin valorificarea informațiilor existente în rapoartele de progres ale beneficiarilor privind stadiul proiectului, coroborat și cu rapoartele vizitelor de monitorizare.

Dintre recomandările formulate menționăm revizuirea manualului de verificare și avizarea cheltuielilor prin detalierea verificărilor specifice realizate de OI în ceea ce privește respectarea regulilor aplicabile conflictului de interese la procedurile simplificate derulate de beneficiarii privați, detalierea verificărilor specifice cu ocazia efectuării vizitelor pe teren, corelarea la nivelul AM a indicatorilor fizici și financiari etc.


Auditul de operațiuni asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 a identificat nereguli în domeniul achizițiilor publice pentru care s-au propus corecții financiare cu impact în cheltuielile auditate în sumă de 3,66 milioane lei.

Printre neregulile identificate s-au numărat nerespectarea cerințelor privind publicitatea și transparența în derularea procedurilor de achiziție publică și stabilirea prin documentația de atribuire a unor cerințe restrictive privind criteriile de calificare și selecție.

Referitor la respectarea condițiilor de eligibilitate a cheltuielilor au fost constatate cheltuieli neeligibile în sumă de 1,79 milioane lei, reprezentând contravaloarea unor mijloace de transport și a serviciilor conexe achiziției acestora, decontate fără să fie îndeplinite criteriile de eligibilitate aferente POR, articole din situații de lucrări facturate la prețuri mai mari decât cele din ofertă, erori de calcul la totalizarea situațiilor de lucrări, lucrari facturate și decontate care nu au fost executate.

Pentru neregulile identificate au fost formulate recomandări în vederea aplicării de corecții financiare, potrivit prevederilor legale și recuperării sumelor plătite necuvenit.

Calificativul acordat pentru sistemele de control examinate pentru acest program operațional a fost că sistemul funcționează, dar sunt necesare anumite îmbunătățiri, rata de eroare estimată în cheltuielile declarate în anul 2013 fiind de 2,96%.

• Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), finanțat din FEDR și gestionat direct de AM POSCCE, din subordinea Ministerului Economiei.

Principalele deficiențe constatate ca urmare a auditului de sistem la AM și la OI privesc calitatea verificărilor de management, fiind identificate aspecte precum decontarea unor cheltuieli neeligibile reprezentând contravaloarea diferențelor de curs valutar și aplicarea eronată a procentelor de finanțare nerambursabilă prevăzute în contractele de finanțare, neidentificarea in totalitate a situatiilor de încălcare a principiilor transparenței și tratamentului egal, a principiului nediscriminării și recunoașterii reciproce în procesul de evaluare și selecție a ofertanților, neaplicarea proratei pentru calculul cheltuielilor generale de administrație, neactualizarea unor proceduri

operaționale, întârzieri în procesul de constituire a titlurilor de creanță.

Autoritatea de Audit a recomandat: recuperarea sumelor reprezentând cheltuieli neeligibile și/sau corecții financiare aplicate și deducerea acestora din următoarea declarație lunară de cheltuieli, modificarea procedurii operaționale pentru Managementul financiar, prin includerea unor precizări clare referitoare la mecanismul decontării cererilor de plată care se aplică beneficiarilor instituții publice locale și asociațiilor de dezvoltare intracomunitară, luarea măsurilor în vederea eficientizării activității de constituire creanțe.

Auditul de operațiuni asupra cheltuielilor declarate CE în anul 2013 a identificat nereguli în domeniul achizițiilor publice pentru care s-au propus corecții financiare cu impact financiar în cheltuielile auditate în anul 2013 în sumă de 23,18 milioane lei.

Principalele constatări au vizat încălcarea principiului transparenței, restricționarea accesului operatorilor economici la procedura de achiziție prin impunerea unor cerințe nelegale, încălcarea principiilor nediscriminării și tratamentului egal prin nepublicarea unui anunț tip erată la anunțul de participare, utilizarea de criterii de calificare restrictive.

Au fost identificate abateri de la regulile privind eligibilitatea cheltuielilor, al căror impact financiar în cheltuielile auditate însumează 7,53 milioane lei, datorate faptului că beneficiarul se află în stare de faliment, calculării incorecte a cotelor legale datorate Inspectoratului de Stat în Construcții sau reprezentând cheltuieli salariale ce depășesc bugetul aferent cheltuielilor pentru managementul proiectului, conform contractului de finanțare.

Pentru neregulile identificate au fost formulate recomandări în vederea aplicării de corecții financiare, potrivit prevederilor legale în vigoare și recuperării sumelor plătite necuvenit.

Calificativul acordat pentru sistemele de control examinate pentru acest program operațional a fost că sistemul funcționează, dar sunt necesare anumite îmbunătățiri, rata de eroare estimată în cheltuielile declarate în anul 2013 fiind de 1,49% (…).

(Sursa: eca.europa.eu)


EURO-URGENTE

Cele mai bune performanțe în utilizarea numărului unic de urgență 112

Potrivit unui raport recent, România se situează printre statele membre cu cei mai

buni timpi de reacție (sub 10 secunde) și o acuratețe sporită în localizarea apelanților la numărul unic de urgență 112.

În plus, ea face parte dintre cele 5 state membre care reprezintă exemple de bună practică în termen de furnizare a datelor necesare pentru analiza sistemului.

Timpul de reacție mediu este de 3,68 secunde în România și este înregistrat în cazul a 94,63% dintre apelurile la numărul 112.

În ce privește localizarea apelanților, doar în 2% dintre cazuri ea nu este posibilă, acuratețea localizării fiind de 97,20% pentru rețelele de telefonie fixă și de 99,27% pentru cele de telefonie mobilă.

În plus, atât folosirea numărului 112, cât și localizarea apelantului funcționează și în roaming în cazul României.

România este unul dintre statele membre UE în care numărul 112 este singurul număr de urgență disponibil.

Pe ansamblul Uniunii, Comisia a făcut apel la toate statele membre să își intensifice eforturile în vederea unei mai bune localizări a apelanților, precum și pentru facilitarea accesului la acest număr persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, ea a îndemnat statele membre cu deficiențe în domeniu să își îmbunătățească atât performanțele, cât și modul de monitorizare a lor, în ceea ce privește timpul de reacție.

Viitoarea Uniune a piețelor de capital

Comisia a lansat o consultare publică, sub forma unei cărți verzi pe tema Uniunii piețelor de capital.

Consultarea durează trei luni, iar pe baza rezultatelor ei va fi elaborat un plan de acțiune destinat să contribuie la deblocarea finanțărilor nebancare.

Planul se va concentra pe atingerea următoarelor obiective:

îmbunătățirea accesului la finanțare pentru toate întreprinderile și proiectele de infrastructură din Europa;

sprijinirea IMM-urilor pentru a obține finanțare la fel de ușor, precum întreprinderile mari;

crearea unei piețe de capital unice prin eliminarea obstacolelor din calea investițiilor transfrontaliere;

diversificarea finanțării economiei și reducerea costului mobilizării de capital.

Comisia așteaptă opinii din partea Parlamentului European și a Consiliului, a altor instituții ale UE, a parlamentelor naționale, întreprinderilor, sectorului financiar și a tuturor celor interesați până, cel târziu, la data de 13 mai 2015.

Prin crearea unei veritabile piațe unice de capital, Comisia are ca scop eficientizarea lanțului investițional, prin facilitarea accesului întreprinderilor la sursele de finanțare, și înlăturarea obstacolelor care blochează investițiile transfrontaliere în UE.




.IN SUMAR

• România a făcut progrese remarcabile

în ultimii doi ani - pg.1 • Programul ESPON 2020 a fost aprobat

de Comisia Europeană – pg.5 • 5 miliarde euro din fondul social

european – pg.6 • Depuneri de proiecte pe POCA 2014-

2020– pg.8 • Primăriile vor putea împrumuta din

Trezorerie valoarea cofinanţării – pg.9 • Băncile pot juca trei mari roluri în

atragerea fondurilor europene pentru sectorul privat – pg.10

• PNDR 2020, la linia de start ! – pg.12 • Oportunitate de finanțare pentru

masteranzii români – pg.13 • CNADNR se modernizează pe bani

europeni – pg.13 • Finanțarea IMM prin Programul

Operațional de Competitivitate – pg.14 • Strategia de creare a Uniunii energetice

europene – pg.16 • România și Letonia – legislație privind

emisiile de sulf provenite de la nave – pg.17

• Statele UE cel mai puțin dependente din punct de vedere energetic – pg.17

• Peste 200 milioane de euro investiții în

eficiența energetică, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice – pg.18

• Grup la nivel înalt pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale – pg.18

• Investiții transfrontaliere România – Bulgaria – pg.19

• Indicele economiei și societății digitale 2015 – pg.20

• România va avea creștere economică susținută – pg.21

• Comuna din România care sfidează sărăcia – pg.22

• Noi locuri de muncă pentru tinerii români – pg.23

• IMM-urile vor beneficia de Fondul European de Investiții Strategice – pg.23

• Nereguli cu impact financiar de 55 de milioane de euro (I) – pg.24

• Cele mai bune performanțe în utilizarea numărului unic de urgență 112 – pg.27

• Viitoarea Uniune a piețelor de capital – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm http://ec.europa.eu/, www.finantare.ro www.euractiv.ro www.fonduri-structurale.ro eca.europa.eu www.fonduri-administratie.ro www.mdrap.ro www.madr.ro google.com/imagini


http://www.prefecturatimis.ro/


http://www.finantare.ro/

http://www.fonduri-structurale.ro/

http://www.fonduri-administratie.ro/

http://www.mdrap.ro/

· BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 ROMÂNIA A FĂCUT PROGRESE REMARCABILE ÎN ULTIMII DOI ANI...

Documents

Transcript of · BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 ROMÂNIA A FĂCUT PROGRESE REMARCABILE ÎN ULTIMII DOI ANI...