5/20/2018 Bugetul Public National

1/8

Bugetul public national: De-a lungul timpului prin diferite acte normative, bugetului de stat I-au fost date ddefinitii. Prima definitie a fost data prin regulamentul de finante din 20.11.1860, ca parte a Statului Devolt

conventiei de la Paris. Prin acest act normative bugetul statului era definit ca fiind !veniturile si c"eltu

publice# ce au a se efectua pt serviciul fiecarui e$ercitiu. %egile de ctb publica din 186&,1'0(,1'2' de

bugetul statului ca fiind actul prin care sunt prevaute si in prealabil aprobate veniturile si c"elt publice ale ssi ale altor institutii pt serviciul unui e$ercitiu annual.In perioada comunista bugetul statului a fost princ

instrument prin intermediul caruia s-a asigurat un inalt ritm de devoltare, de acumulare. In present bugetul s

repreinta principalul plan financiar al tarii, principalul instrument prin care sunt indeplinite obiectivdevoltare ec-sociala. )a principala balanta cu caracter financiar, bugetul statului indeplineste 2 functii* 1+

de repartitie 2+ unctia de control1)Functia de repartitie:vieaa-a+constituirea resurselor financiare publice pe seama, in principal a veniturinatura fiscala b+utiliarea acestor resurse potrivit autoriari date in acest sens de parlament pt realiarea fun

statului contemporan. In present cca (/ din produs intern brutPI+ este redistribuit prin intermediul bugetu

stat, indeplinindu-se astfel principiul fiscal al ec"itatii, cf caruia fiecare contribuie la formarea veniturilor bu

dupa venituri si avere si beneficiaa in mod egal de serviciile publice.

2)Functia de control:este strans legat de fct de repartitie si vieaa verificarea modalitatii in care pers fi

uridice isi ac"ita obligatiile fata de bugetul statului intocmai si la timp si totodata modalitatea in care sunt ut

resursele bugetare ca parte a patrimoniului public.

Structura sistemului bugetar:sist bugetar actual cuprinde un ansamblu de bugete intre care e$ista flu$uri b

reciproce. Bugetul general consolidat al statului cuprinde*-bug adm centrale de stat,-bug asig soc de

bugetele locale-bug fondurilor speciale. 3cest buget este un instrument al politicii financiar fiscale prin carcorrelate nu numai veniturile si c"elt bugetului de stat ci si legaturile acestuia cu deficitul bugetar, cu soldul c

al balantei de plati, cu decalaul dintre investitii si economisire. )onsolidarea consta in eliminarae transfe

reciproce dintre cele & categirii de bugete, ca nici veniturile si nici c"elt sa nu se dublee. Bugetuladminis

centrale de statsau bugetul statului e un buget intocmit de guvern prin 4inisterul inantelor Publice si ap

prin lege de catre parlament. )uprinde pe de o parte veniturile publice anuale, in principal veniturile de

fiscala, iar pe de alta parte c"elt publice anuale ale statului pt educatie, protectie sociala,aparare nationala, o

publica, devoltare infrastructurii etc.Bugetul asig soc de stat:e un buget autonom intocmit de guvern si ade parlament prin lege distinct fata de bigetul de stat. 5eniturile acestui buget constau in principal din contrib

pers fiice sau uridice, iar c"elt vieaa plata pensiilor si a altor autoare sociale. Bugetele locale: suntb

autonome aprobate la nivelul unitatilor administrative teritoriale comuna,oras, udet si au ca principala su

finantare impoitele si ta$ele locale, precum si anumite transferuri de sume de la bugetul statului. )"elt acbugete sunt effectuate pt acoperirea necesitatilor comunitatilor locale. Bugetele fondurilor speciale:sunt b

adoptate in general prin aceeasi lege cu bugetul statului fiind ane$e ale acestuia si mascand neputinta statuluacoperi c"elt publice curente pe seama veniturilor obisnuite curente. %a nivelul anului 200 prin lege s-a stipu

veniturile si c"elt fondurilor speciale vor fi introduse in bugetul statului pt a respecta unul din principiile proc

bugetare, si anume unitatea bugetului de stat. 3ceste functii speciale figureaa, de regula per sold e$ce

varsandu-se bugetului de stat, iar deficitul acoperindu-se cu acest buget.

Continutul bugetului public national:)a, principal plan financiar al tarii cuprinde pe de o parte ven

publice, iar pe alta parte c"elt publice anuale. 5eniturile publice la randul lor se impart in*- venituri ordina

caracter current, obisnuit- venituri e$traordinar, la care statul apeleaa numai in anumite situatii. 5eniordinare sunt repreentate de veniturile*-fiscale si nefiscale. In present peste '0 din veniturile bugetului d

sunt de natura fiscala din impoite si ta$e. 5eniturile fiscale provin din impozite directe si indirecte. Imprepr acea prelevare obligatorie si gratuita facuta asupra averii sau veniturilor pers fiice sau uridice cu canerambursabil si fara a o contra prestatiei imediata din partea statului. Impozitele directesunt imp care se ap

mod direct asupra veniturilor sau averii contribuabililor si care nu se transfera asupra preturilor bunuri

consum. De regula, impoitele directe se regasesc sub forme si denumiri diferite fiind aplicate in cote unice cote progressive in functie de marimea baei de impoitare. In present, in tarile devoltate impoitele d

contribuie intr-un procent de (0 la formarea veniturilo bugetare, iar tarile in curs de devoltare acest pr

aunge la &0%. Principalele imp directe,care se incaseaa la bugetul de stat*imp pe profit,pe salarii, divid

imp veniturile microintreprinderilo, imp ven obtinute din 7 de pers fi9urid nereidente. %a nivelul buglocale se incaseaa ca imp directe*-imp pe teren, pe cladiri, ta$a asupra miloace de transport. Impo

indirecte:sunt impoitele cuprinse, de regula, ca element distincte de pr:t in pretul bunurilor si serviciilor si

obiect de impunere circulatia marfurilor, valoarea adaugata sau unele produse pe care statul nu le consideranecesare sube$istentei umane. Imp indirecte ignora capacitatea de contributie a pers fiice fiind in apa

5/20/2018 Bugetul Public National

2/8

ec"itabile. In realitate imp indirecte contin elemente de inec"itate sociala prin faptul ca de regula fiind percepaceleasi cote pt toti contribuabili, afecteaa in mod direct veniturile directe ale acesteia. Principiul de reali

acestor imp indirecte consta in consumarea bunurilor sau a serviciilor la consumatorul final, fara ca acesta

revanda. Principalele imp indirecte care se incaseaa la bugetul statului* ;53, ta$e vamale, acci$eta$e speci

consumatie+. Impite indirecte* veniturile de natura fiscala ale bugetului de stat, sunt repr de venituriprofiturile obtinute de regirea autonome si companiile nationale cu capitalul, maoritar de stat din ta

autoriare, avie, din concesiuni sau inc"irieri de bunuri, din vanarea proprietatile statului. 5eniturile de c

sau veniturile din vanarea bunurilor proprietar de stat, detin o pondere insemnata 1-&/ din totalul venbugetare, iar includerea si de personaliarea acestora este considerate de catre specialisti ca inopurtuna de

prin globaliare servesc la acoperirea c"elt-lor materiale si de personal ale institutiile publice. )"elt preflecta efortul public annual pt finantarea institutiile publice si pt indeplinirea functilor statului. %a nbugetului de stat c"elt publice anuale sunt effectuate pt acoperirea c"elt de functionare si de investitii ale inst

publice si totodata vieaa diverse domenii de activitate cum sunt*educatia, apararea nationala, protectia so

cultura, ordinea publica,dev infrastructurii. %a nivelul bugetului locale c"elt sunt effectuate pt acoperirea c"

investitii si finantarea institutiilor publice in interes local precum si pt finantarea unor activitati cf priorifiecarei unitati administrative teritoriale. %a nivelul bugetului asigurari sociale de stat c"elt sunt effectuate p

pensilor si altor autoare sociale.

5/20/2018 Bugetul Public National

3/8

anualitatii bugetara a fost stabilita in dreptul bugetar britanic urmand tarile benelu$ului. In ranta anuabugetara a fost impusa printr-o ordonanta regala in anul 1822. Sunt state care au impus in anumite de perioa

timp adoptarea bugetului pe o perioada mai lunga de 1 an. >$* ?ermania-1'6' a impus adoptarea bug

biannual, dar cu defalcarea cifrelor bugetare pe fiecare an in parte. ste elaborat de 4in in Publ pt fiecare buget sau

special in parte. $) %ealitatea bugetara:7epr pr potrivit caruia veniturile si c"elt publice tb sa cores

situatiei ec-sociala al tarii previibila pt anul in care se adopta bugetul. Pt stabilirea veniturilor si c"elt publpot folosi diverse metode de evaluare si planificare tinand cont de e$ercitiile bugetare anterioara de previiun

anul viitor, de austarile previibile ale legislatiei fiscale precum si de conuctura economica inte

internationale. Prin folosirea metodelor moderne de planificare si previiune se poate analia un volum m

date, se pot simula modele de ec"ilibrare oferind posibilitatea factorului politic de a lua deciia cea mai bu

'c(ilibrarea bugetara:)f acestui pr bugetul statului tb sa fie ac"ilibrat, adica balansat. >c" bugetara pres

in caul in care c"elt depasesc veniturile publice, gasirea unor surse de finantare a deficitului bugetar, iar in

in care bugetul este e$cedentar, gasirea unor destinatii corespunatoare cf obiectivelor ec-sociala de devo

statului respective. In general bugetele sunt e$cedentare sau deficitare de a lungul unui ciclu economic. In sin care e$ista o crestere economic pe o perioada indelungata de timp datorita cresterii produsului intern

bugetele sunt e$cedentare. In situatia unor crie economice cu toate datele lor, bugetele sunt deficitare. In u1 ani in 7omania, doar 2 ani au fost inc"eiati cu e$cedenti bugetar. Deficitul cronic al bugetului de sta

datorat in primul rand nu realiarii masei monetare ci proastei colectari a venitului bugetare. Sursa princip

acoperire a deficitului bugetar a constituit-o imprumutul public pe seama titlurile de stat puse in vanare

populatie si pe seama imprumuturilor e$terne. In teoria finantelor publice sunt cunoscute ( metode clasec"ilibrare a bugetului de stat* a) Constituirea unei forme rezerve:3ceasta s-ar face in anii de crestere econ

ai ciclului economic, cand la un aceleasi nivel de fiscalitate datorita cresterii produsului intern brut si a

impoabile, veniturile bugetara creste. 3ceasta crestere ar putea fi coantificata si separata intr-un fond de redin care ar putea fi acoperite deficitele bugetare ale anilor mai putin prosper ai ciclului economic. b) M

fondului de legalizare:Presupune ca in faa de depressive ai ciclului economic, deficitul bugetar sa fie acopeseama imprumutului public si a masei monetare. 3ceste surse de finantare vor fi coantificate intr-un folegaliare, urmand ca in anii de crestere economica sa fie restituite imprumuturile angaate anterior. c) M

amortizarii alternative a datoriei publice:Presupune amanarea restituirii imprumuturile publice pana in mom

unei perioade favorabile ale ciclului economic. aceasta se poate face insa cu acordul creditorilo care se poate onumai in anumite conditii. ) Publicitatea bugetara:ugetul public national este un document de sinte

cuprinde ata per totalul cat si pe surse de finantare si alocatii bugetare, veniturile si c"elt publice. Public

bugetara se realieaa inca din faa de debatere bugetara, cand cifrele bugetare sunt date publicitati

massmedia, iar sedintele parlamentului prin care se adopta bugetul statului sunt publice. )a orice act normlegea bugetului de stat tb pt a produce efecte uridice, adusa la cunostinta publica si ca atare este public

4onitorul ficial. %a nivelul begetelor locale, publicitatea se face prin monitoarele oficiale ale consiliile loca

'tapele procedurii bugetare* Procedura bugetala repr un ansamblu de operatiuni cuprinand urm etape*

5/20/2018 Bugetul Public National

4/8

1+ >laborarea proiectului bugetului de stat, 2+Debaterea si aprobarea lui de catre parlamentul, (+ >$bugetului de stat, &+ Inc"eierea contului general anual de e$ecutie bugetara, + )ontrolul bugetar.

*rasaturile procedurile bugetare:Procesul bugetar1+- este un proces de deciie prin alegerea pe care tb s-

parlamentul in stabilirea prioritatilor in alocarea resurselor.2)+ este un proc politic, deoarece deciia p

alocarea resurselor bugetare tinand putin cont de criteriile economice luand in considerare orientarile politipartidului aflat la guvernare.3)+este un proces comple$, deoarece participa un nr important de institutii publi

economici, partide politice, pers fiice, soc bancare.!)- este unproces care se desfasoara dupa un algoritm

definit, nefiind permisa incalcarea normelor metologice emise in acest sens de 4in in Publ.+- are un cacritic in succesiunea etapelor procedurii bugetare, respectand astfel principiile anualitatii si unitatii mug

Sisteme de initiativa bugetara: Prin initiativa bugetara se intelege procedura prin care este elaborat si abugetul de stat. In lume sunt cunoscute ( sisteme de initiativa bugetara* a) ist initiativeiguvernamenta

britanic),potrivit caruia rolul semnificativ in adoptarea si elaborarea bugetului de stat

guvernului,parlamentul avand o mai mica putere de deciie.b)ist initiativei mixta!sist francez):potrivit car

elaborarea si aprobarea bugetului de stat,un rol apro$imativ egal revine atat parlamentului cat si guvernulu

aplicat si in74+.c)ist initiativei presidentiate!sist american): potrivit caruia rolul cel mai importelaborarea si aprobarea bugetului de stat revine presedintele Statele unite ca sef al e$ecutivului.

,. 'laborarea proiectului de buget: )f legii finantelor publice elabor proiectului de buget se face in 7om in

unor termene limite, astfel*1)pana la 1 iun.ministerele si celelalte organele centrale ale administratiei de staobligati sa transmita ministerului informatii privind nivelul celt suplimentare ce au a se efectua pt e$ercit

viitor si nivelul veniturilor proprii, ce vor scadea in anul viitor. 3ceeasi obligatie o au si organele locale ale 3

Stat in situatiile in care solicita maorarea transferurilor de la bugetul statului catre bugetele locale in anulfata de anul curent.2)pana in 2 iul ministerele si celelalte organe de centrale ale adm de stat tb sa depuna l

in Publ proiectele de bugetele proprii. In termen de 10 ile 4P tb sa e$aminee aceste proiecte si sa so

ministerelor modificarile necesare in vederea asigurarii ec"ilibrului bugetar. Divergentele dintre minister sin se vor solutiona de catre guvern.3) dupa modificarea proiectelor de buget, ministerele sunt obligate sa d

la 4in de inante, aceste proiecte insotite de documentatii si e$puneri de motive amanuntite. Pana 2 sept 4

este obligat sa depuna proiectul de buget guvernului, pt debatere si adaptare. !) dupa insusirea proiectu

catre guvern acesta este obligat ca pana la 10 oct sa trimita proiectul de buget si legea anual buparlamentului..

,,. "ezbaterea si aprobarea parlamentara*In 7om cele doua camere au rol relativ egal in ce priveste deb

si aprobarea de stat. >tapele debaterii parlamentare sunt* )"xaminarea proiectului de buget-a legii bug

annual si a raportului care insoteste aceste documente privind starea ec-sociala a tarii de catre comisiile permale fiecarei camere. )omisiile permanente, impreuna cu compartimentul te"nico-legislativ comunica c

comisii de buget finante din cele 2 camere aviul dat impreuna cu amendamentele aduse. B) Cele # c

permanent de finantedebat cele trei doc si amendamentele aduse de celelalte permisii permanente. %a sedin

participa cu statut de invitati 4in in, alti ministrii specialisti in domeniu. )ele 2 comisii permanent de fi

intocmesc in cerinte commune un raport comun asupra bugetului de stat si a legii bugetului de stat. C) In a

etapa proiectul bugetului de statsi a legii bugetului anuale impreuna cu raportul comun al celor 2 comisii definante se debat in sedinta comuna a celor 2 camere parlamentare. In prima faa repreentantul guvernului, P

4inistru preinta motivele pt care a fost elaborat bugetul de stat si totodata raportul privind starea ec-soc

tarii.In doua faa, dupa e$punerea repreentantului guvernului se preinta raportul comun al celor 2 comisii de

finante finante din camera deputatilor si senat. In a treia faa deputatii si senatorii trec la debaterea parlamepe articole a legii bugetare si a fiecarei prevederi bugetarea in parte. ") $daptarea legii bugetareanuabugetul de stat pe baa votului in ansamblu a celor 2 camere care poate fi secret sau desc"is. ')Pt a deven

legea bugetului de stat se inainteaa pt promulgarea presedintelui 7om, urmand a intra in vigoare la data pub

in 4onitorul ficial

,,,. 'ecutia bugetului de stat:)onsta in ansamblul operatiilor prin care se incaseaa veniturile si se efec

c"elt publice. 7olul principal revine guvernului, dar responsabilitati au si*-aparatul fiscal,-treorariile sta

societatile bancare,-ag economici. Incasarea veniturilor bugetare se face dupa principiul ca limitele acestor

minime,iar efectuarea c"elt publice dupa principiul ca limitele acestora sunt ma$ime. 1)'ecutia part

venituri a bugetului de stat: ;b respectate 2 principii* a)Impozitele, taxele, contributiile pot fipercepute

daca sunt stabilite prin lege%b)In fiecare an pri legea bugetara anuala se prevad impozitele sitaxele care urm

sa fie incasat atat la nivelul bugetului de stat cat si la nivelul bugetului locale. 2)'tapele eecutia partvenituri a bugetului de stat: a)$sezarea impozituluiare ca obiectiv stabilirea obiectului impozabil, ma

5/20/2018 Bugetul Public National

5/8

impozabile, cat si marimea valorii acestora. 3ceasta etapa se refera la impoite si ta$e, deoarece aceste conprincpala sursa de venituri bugetara. b)&ic'idarea impozitului, presupune stabilirea cuantumului afferentaplicarea cotelor de impozit si altor element prevazute de lege,materie impozabile. Pe baa acestei operatiu

loc desc"iderea rolului fiecare persoana fi sau uridice prin care suma datorate cu titlu de impoit. c)"m

titluluide perceperea impozitului consta in inscrierea cuantumului,impozitului intr-un doc care atesta dstability asupra pers fizice sau juridice. d)Percepereapropriu-zisa a impozitelor si taxelor repr incasarea ac

prin diferite modalitati de plata.

,/. Procedee te(nice de incasare a veniturilor bugetare: 1) Calcularea si plata directa de catre contribua

impozitelor si taxelor datorat.In caul impoitelor si ta$elor care se platesc periodic, contribuabili au obliga

pe baa documentelor contabile sa evidentiee obligatiile fiscale fata de diversele bugete si sa ac"ite la termstabilite de lege. 3stfel se realieaa impoitul pe profit, ta$a de valoarea adaugata, acciele etc. #)Proc

stopa(ului si retinere de sursa:>ste un procedee cf caruia platitorul impoitului este platitorul venitului impo

x* Platitorul impoitului pe salarii este platitorul veniturilor din salarii angaatorul, iar subiectul impuner

beneficiarul veniturilor din salarii,angaatul. 3stfel se mai realieaa impoit de dividende pe veniturile ob

din rom de personae uridice nereidente etc. )Incasareaprin debitarea din oficiu acontribuabililor perolului desc!is la organul fiscal si a datelor existente . 3stfel se realieaa impoit pe cladiri, terenuri, ta

masini etc. *)Plata taxelorde timbru prin anularea de timbru postal.

'ecutia partii de c(elt a bugetului de stat: 7epr sumele aprobate prin legea bugetara anuala, pt bug dbugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele locale fiind limite ma$ime care nu pot fi depasite.)"elt pot fi den

ca fiind e$presia valorica a consumului de miloace de productie si forta de munca pt satisfacerea unor

sociale sau individuale. )reditele bugetare se acorda beneficiarilor cu titlu gratuit-sunt nerambursabilepot #i utilizate pt #inantarea altui eercitiu. rice c"elt neefectuata pana la (1 dec a anului financiar in curs

plati in contul bugetului anului urmator. De creditele bugetare beneficiaa numai unitatile patrimoni

institutiile de interes public. +esc'iderea bugetara: se efectueaa la cererea ordinatorilor bugetari soperatiunea de alimentare cu fonduri de catre 4inisterul in a conturilor bancare desc"ise pe seama ordona

de credite la treorarii publice. rdonatorii publice:-ord principali de credite, -ord secundari pe credit

tertiari de credite. 1) 0rd princ de credite sunt:+pt bugetul administratiei centrale de statministrii si condu

celorlalte organe de stat -pt bugetele locale-presedintii consiilor udetene, primarul general al capitalei, prsectoarelor municipiului ucuresti, primarii municipiilor, oraselor si comunelor. rd princ de credite pot d

aceasta calitate, si altor persoane din institutia respective avand calitatea de ordonatori principali de credit

delegatie. "rd pr.de crediterepartieaa creditele bugetare pe unitatile ierar"ic inferioare,in raport cu sar

acestora si cu veniturile cuprinse in bugetele acestora. 7epartiarea creditelor bugetare se face dupa desc"bugetara de catre ordonatorii principali de credite. 2) 0rd. secundari de credite:sunt conducatorii instituti

stat centrale sau locale care au in subordine institutii de stat cu personalitate uridical pt care tb sa defalce crebugetare, mentinand necesarul propriu de credite. >$* inspectorul scolar general pt inspectoarele scolare ude

al municipiului ucuresti, directorul general al directiilor de munca si protectie sociala udetene si a cap

directorul general al Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat udetene

municipiului ucuresti,etc.Pt bugetele locale ordonatorii secundari si tertiar de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu person

uridical sin subordinea organului de deciie al fiecarei unitati administrative teritoriale. 3) 0rd tertia

credite: sunt coducatorii institutiilor de stat care nu au in subordine unitati cu personalitate uridical sutilieaa creditele bugetare care le-au fost repartiate numai pt nevoile unitatilor pe care le conduc. rdonato

credite bugetare au in e$ecutia bugetului de stat si a bugetelor locale 2 atributii* -in calitate de utiliatori buatributii de folosire a sumelor aprobate pt unitatile patr pe care le conduce -sarcini de repartiare a alocbugetare cuvenite unitatilor ierar"ic subordonate. rd de credite bug indeplinesc si functia de control preve

c"eltuielilor si de control de gestiune.. In e$ecutia c"elt bugetului de sta se intalnesc si situatii deosebite c

solutioneaa de 4in in in calitate de intermediar astfel*- cand creditele bugetare constatate ca fiind fara ustse anuleaa -cand se desfinteaa sau se amana unele sarcini ale trimestrului sau ale e$ercitiului bugetar -ca

loc transferuri de unitati subordonate. rd de credite bug raspund de respectarea dispoitiilor legale in util

creditelor bugetare, de integritatea bunurilor apartinand unitatilor a caror conducatori sunt, de organia

conducerea la i a ctb-tii si depunerea la termen a darilor de seama cb.

Principiile si criteriile de #inantare- de utilizare a creditelor bugetare: 1) Creditele aprobate prin

bugetara anuala:c"elt-le unui e$ercitiu bugetar nu pot fi utiliate pt finantarea c"elt-lor altui e$ercitiu bu

nici cele aprobate pt c"elt unui ordonator princ de credite pt finantarea c"elt-lor altui ordonator de credite, cele aprobate pt c"elt-le unui capitol pt finantarea c"elt-lor altui capitol.2) Credite bugetare aprobate

5/20/2018 Bugetul Public National

6/8

bugetul de stat:pot fi folosite la cererea ordonatorilor princ de credite numai dupa desc"iderea de credialimentarea cu fonduri de catre 4in in a conturilordesc"ise pe seama acestora la treoraria statului,

unitatile bancare dupa ca, de la bugetul statului.3) 'ste interzisa- e#ectuarea de plati direct din veniincasatept bugetul de stat si fondurile speciale cu e$ceptiile prevaute de lege.!) 0rice c(elt se poate apro

ordonatorul de creditesi efectua numai daca a fost in prealabil aviata potrivit legii de catre conduccompartimentului financiar cb sau de alte persoane autoriate cu e$ercitarea controlului financiar preven

'#ectuarea c(elt+lor din bugetul de statse poate numai pe baa de acte ustificative, care sa confirme pri

bunurilor materiale,prestarea serviciilor, a c"elt-lor cu salariile, si a altor drepturi banesti, plata obligatiilorbugetul de stat etc.&) 0rdonatorii de credite principali sunt obligati sa analiee lunar necesitatea men

unor credite bugetare pt care in baa unor dispoitii legale sau altor cause, sarcinile au fost amanate sau dessi sa propuna 4in in anularea creditelor respective.) ici o c(elt nu poate #i inscrisa in bugetul debugetele locale, bug asigurarilor sociale de stat si fondurile speciale si nici nu poate fi efectuata daca nu e$ist

legala pt aceasta c"elt.) Sumele aprobate prin bugetul de stat- locale- asig sociale si bugetele fond

speciale in limita carora se pot efectua c"elt repr credite bugetare care nu pot fi depasite.) ,n bugete4de sta

sociale si #onduri speciale)nu se pot inscrie si aproba c"elt fara stabilirea resurselor din care urmeaeffectuate.15) Finantarea c(elt+lor pt investitiile institutiilor publice si a altor obiective de investitii.1interzice acoperirea c(elt+lor bugetului de stat prin emisiune monetara sau finantarea directa de catre ban

'ercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic. >$ecutia bugetara se inc"eie la (1.12 a fiecarice venit neincasat si orice c"elt neefectuata pana la (1.12 se va incasa sau se va plati in contul bugetului p

urmator.13) Controlul preventiv si ulterior asupra veniturilor si c(elt+lor publice.1!) Constitui

utilizarea de mi6loace #inanciare apartinand statului'tapele parcurse in eecutia partii de c(elt a bugetului de stat: ) $nga(area* repr asumarea de ca

organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane fi sau uridice in baa unu

uridiclege,contract,deciieministeriala,"otarare udecatoreasca+o anumita suma de bani repartiata din bugestat. bligatia de plata reultata dintr-un act legal este legata de e$ecutarea de lucrari sau prestarea de servici

institutii de stat, livrarea de bunuri statului, numirea sau angaarea unor functionar publici. 3ngaarea c"

publice este cea mai importanta in e$ecutia c"elt-lor de care depinde incadrarea lor in limitele creditelor bu

aprobate. rd princ de credite sunt care efectueaa angaarea c"elt publice. In mod e$ceptional ord secundcredite pot efectua si ei angaarea c"elt-lor publice. rd tertiar au competenta limitata la aprobarea c"e

effectuate din creditele bugetare primite de la ord principali sau secundari.

2)7ic(idarea:repr operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura cu efectuarea furn

bunului, e$ecutarii lucrarii sau prestarii serviciului in favoarea statului. %ic"idarea se baeaa pe doc ustifiprivind livrarilor de bunuri, efectuarea de lucrari sau prestarea de servicii, pe statele de plata a salariilor sau

drepturi banesti.3) 0rdonantarea:inseamna emiterea ordinului de plata,prin care se dispune transferul uneide bani in favoarea unui tert.!) Plata:este operatiunea de ac"itare propriu-isa a obligatiei banesti a sta

persoanelor fi sau uridice indreptatite care au efectuat livrari de bunuri,e$ecutat lucrari sau prestat servici

institutii sau organisme publice. Plata se efectueaa pri instrumentele de plata fara numerar prin mandat posta

in numerar dupa ca.

,nc(eierea si aprobarea contului de eecutie bugetara:>$ecutia bugetului de stat se inc"eie la (1.12 a fi

an. >$ecutia bugetului de stat se presupune inregistrarea cb a veniturilor si c"elt-lo, a incasarilor si platilor af

acestora. ?uvernul are obligatia sa preinte contul annual de e$ecutie a bugetului administratiei centrale dspre aprobare Parlamentului, pana la 01.06 a anului urmator.Parlamentul aproba pana la (0.11 a anului urm c

care se refera dupa verificarea acestora de catre )urtea de )onturi. %a sf e$ercitiului bugetar, pe baa soacestui cont reulta situatia de ec"ilibru bugetar, de e$cedent sau deficit bugetar. In caul sistemului de gebugetara, durata de e$ecutie a bugetului de stat este limitata strict la un an. Potrivit acestui sistem, contul g

annual de e$ecutie bugetara si ane$ele sale cuprind numai operatiunile care s-au realiat efectiv pana la

anului bugetar. Conturile anuale de executie a bugetului de stat-bugetului asigurarilor sociale de stat, bugfondurilor speciale si ale ordonatorilor de credite cuprinde*

a) la venituri:-prevederi bugetare aprobate anual,-prev bug definitive,-incasari realiate b) la c!eltuieli*- c

aprobate initial,-credite definitive,-plati effectuate. >$cedentul sau deficitul bugetar se stabileste ca diferenta

veniturile incasate pana la inc"iderea e$ercitiului bugetar si platile efectuate pana la aceeasi data. Contul g

al datoriei publice:se intocmeste annual de catre 4in fin si cuprinde contul operatiunilo in tara si in straina

se ane$eaa la contul general annual al e$ecutiei bugetului de sta, care se depune la Parlament. )uprinde*s

datoriei publice interne si a datoriei publice e$terne directe si situatia garantiilor guvernamentale pt credite isi pt credite e$terne primite de catre alte pers uridice.

5/20/2018 Bugetul Public National

7/8

Contul anual al eecutiei bugetului asigurarilor sociale de stat:se intocmeste de catre 4in 4uncii si ProSociale pe care impreuna cu raportul de verificare si analia al 4in in il preinta ?uvernului, pana la 0

anului urmator celui la care se refera. ?uvernul preinta acest cont organului legislative spre aprobare p

01.06 a anului urm celui de e$ecutie. 3probarea acestui cont are loc odata cu aprobarea contului gene

e$ecutiei bugetului de sta,(0.11 anului urm celui la care se refera. %aportul public anual:este intocmit de )de )onturi si este inaintat Parlamentului.3cest raport se intocmeste in termen de 6 luni de la primirea urmato

conturi de la organele componente a le intocmi*-contul general annual al e$ecutiei bugetului de stat,- contul

al e$ecutiei bugetului asigurarilor sociale de stat,-conturile anuale de e$ecutie a bugetelor locale,-conturile ade e$ecutie a fondurilor speciale,-conturile fondurilor de teaur,-contul anual al datoriei publice a statului.

Controlul eecutiei bugetului de stat: repr o etapa a procesului bugetar a carei necessitate ivoresrestrictiile care tb respectate in alocarea pe destinatii si utiliarea resurselor bugetare aprobate avand in vcaracterul limitat acestora. Se e$ecuta ( etape*-control politic si legislative,-control adm sau de specialite,- c

udiciar sau urisdictional. Control politic si legislative: se e$recita de catre Parlament in mod direc

debaterea si aprobarea proiectelor de buget si a contului general anual de e$ecutie a bugetului de stat impreu

ane$ele sale. ?uvernul este descarcat de gestiunea financiara a anului bugetar inc"eiat prin Parlamentului.Parlamentul este singurul organism care e$rcita dreptul de supraveg"ere a modului cum a

percepute veniturile publice si efectuate c"elt publice. Controlul (urisdictional: )urtea de )onturi

reinfiintata in 7omania pe baa %egii '&9'2 si a inceput sa functionee la 01.0(.1''(. )urtea de )ontuatributii de control atat in e$ecutia bugetului de stat cat si sfera finantelor publice in ansamblul lor. )urt

)onturi are urm structura organiatorica*-sectia de control ulterior,-sectia urisdictionala,-colegiul urisdictio

)urtii de )onturi,-camerele de conturi udetene si a 4unicipiului ucuresti,-secretariatul general. In udetmunicipiul uc se constituie o camera de conturi care se compune din*-compertimentul de control finan

colegiul urisdictional. )urtea de )onturi controleaa activitatea tuturor ordonatorilor de credite bug

pronuntandu-se asupra legalitatii actelor ustificative aferente procesului bugetar. inalitatea contrurisdictional se refera si la descarcarea de gestiune a administratorilor si gestionarilor de fonduri publice

cand operatiunile si conturile lor au fost gasite in ordine. 3nnual )urtea de conturi preinta Parlamentului ra

asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national di e$ercitiul e$pirat cuprinand si nere

constatate.Controlul administrative sau de specialitate: se e$ercita de catre 4inisterul inantelor prin orgsale. )ontrolul adm se mai realieaa si in interiorul fiecarei institutii publice sub forma controlului ie

e$ercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum au fost consummate creditele bugetare

forma controlului intern. ?arda financiara este un corp de control financiar, militariat, neincaarma

efectueaa un control operativ si inopinat asupra realiarii legilor fiscale. )o ocaia controlului tb urobiectivele urm*1+ incadrarea c"elt effectuate de institutiile publice in limita sumelor bugetare sau a fond

repartiate si respectarea destinatiei stabilite pe subdiviiunile clasificatiei bugetare2+ repartiarea deordonatorii de credite superiori a alocatiilor bugetare la termenele si in cuantumul prevaut de lege(+ efec

c"elt cu respectare normelor si a dispoitiilor legale prin care s-au aprobat c"elt respective&+ disponibilitati

conturile in suma de mandat si sume in deposit sa fie constituite numai din sumele prevaute de lege

conformitate cu normativele te"nice specifice+ c"elt cu reparatii capitale ale fondurilor fi$e sa fie effenumai pe baa documentatiei prevaute de lege si in conformitate cu normativele te"nice specifice6+ mo

care unitatile autofinantate actioneaa pt realiarea veniturilor stabilite in bugetele de venituri si c"elt pt cre

gradului de autofinantare si modul in care se efectueaa c"elt aprobateA+ gradul de dotare cu obiecte de invemiloace fi$e specifice activitatilor desfasurate si nivelul de utiliare si eficienta acestora.

Clasi#icatia bugetara.%ol- importanta si structura :#lasificatia bugetararepr un instrument de lucru infaele proceului bugetar, incepand cu intocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului, e$ecutarea bugprin treorariile teritoriale si raportarea e$ecutiei ilnice a bugetului, lunar si trimestrial prin darile de

anuale. 5eniturile si c"elt bugetului de stat sunt grupate intr-o ordine unitara,avand la baa anumite c

stintifice.$tructura clasificatieibugetara este formata dintr-un nr de diviiuni si subdiviiuni, in care sunt incveniturile si c"elt bugetare pt toate organele si institutiile cu atributii in elaborarea si e$ecutarea bugetului d

#lasificatia bugetara, asigura gruparea sistematica a celor doua parti ale bugetului de stat, face posibila ada

de masuri corespunatoare pt incasarea la timp a veniturilor usurand in acelasi timp efectuarea c"elt potrivi

bugetului de stat. Prin elaborarea clasificatiei bugetare se creeaa conditii pt e$ercitarea controlului e$ecutarii bugetului si respectarii disciplinei bugetare in concordanta cu planificarea bugetara permitand urm

veniturilor si c"elt pe fiecare subdiviiune a bugetului in parte. In present clasificatia bugetara cuprin

venituri*-capitole, subcapitole si pt c!eltuieli*- parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate dupPotrivit %egii finantelor publice utiliarea creditelor bugetare tb sa se faca cu respectarea urm cerinte*-a

5/20/2018 Bugetul Public National

8/8

prevaute in capitolele si articolele de c"elt au o destinatie precisa si limitata -b+c"elt de personal se prdistinct de c"elt materiale-c+este interis a se prevedea la c"elt materiale sau la alte categorii de c"elt, c"

personal cum sunt salarii, diurne, indemniatii si altele asemanatoare.-d+nu se pot acoperi c"elt ale bugetu

stat, prin recurgerea la emisiunea monetara sau prin finantarea directa de catre banci. )lasificatia buget

nivelul anului 2000 cuprinde 2 ane$e*$) Clasificatia indicatorilor privind finantele publice B) Clasifica

profil departamental. $) cuprinde:+1+ )lasificatia veniturilor si c"elt bugetului de stat2+bug

locale(+institutiilor publice si activitatilor autofinantate&+bugetului asigurarilor sociale de stat+bugetului p

autorului de soma6+bugetului fondului special pt sanatateA+bugetului special de solidaritate sociala pt perscu "andicap8+fondului special pt dev si moderniarea punctelor de control pt trecerea frontierei si pt cel

unitati vamale'+bugetul fondului special pt dev sistemului energetic10+bugetul fondului special al drumpublice11+bugetul fondului special pt protearea asiguratilor12+bugetul fondului de asigurari sociasanatate1(+bug fondului special pt promovarea si dev turismului1&+bug fondului special al aviatiei civile1

fondului pt reducerea riscului te"nologic la utilae, ec"ipamente si instalatii industriale16+fondului natio

solidaritatii1A+fondului special de sustinere a invatamantului de stat18+clasificatia intrarilor de credite e$te

capitole,subcapitole,articole,aliniate+. In cadrul clasificatiei se distinge o grupare a c"elt*a)clasfunctio

parti,capitole, subcapitoleb)clas economica*-titluri,articole,aliniate. Capitole si articolede c"elt sunt acele

care au o destinatie precisa si limitata. itlurilecuprind grupe mari de c"elt si sunt intalnite in clas economic

care trei sunt commune tuturor institutiilor publice indifferent de suboronarea lor*-a+ c"elt de personalbmateriale si serviciic+c"elt de capital. In cadrul clasificatiei bugetare veniturile publicesunt grupate pe*-v

fiscale, nefiscale, din capital. C'eltuielile bugetuluide stat se grupeaa*1+Servicii publice generale2+3p

ordine publica si siguranta nationala(+)"elt social-culturale&+Servicii de dev publica,locuinte,medape+3ctiuni economice6+3lte actiuniA+;ransferuri8+Imprumuturi acordate'+Plati de dobani si alte

aferente datoriei publice10+7ambursari de imprumuturi11+onduri de reerva12+>$cedent sau d

)lasificatia functionala a c"elt indica destinatia creditelor bugetare pe actiuni si categorii de inpublicesalarii, c"elt materiale si servicii+ Periodic clasificatia bugetara sufera modificari in functie de c"

care apar pe parcursul e$ecutiei bugetului de venituri si c"eltuieli.