Bugeac

Acest articol se referă la o regiune de stepă între Republi-ca Moldova și Marea Neagră. Pentru alte sensuri, vedețiBugeac (dezambiguizare).

Bugeacul (denumire turcă Bucak, în ucraineană

Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească:după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fostoficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așacum intraseră în nomenclatura imperiului Rus.

Буджак) este Basarabia istorică, o regiune de stepăa fostului voevodat al Moldovei, azi situată la sud deRepublica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre șiMarea Neagră. În 1812, când Imperiul Rus a anexatpartea de răsărit a voevodatului Moldovei, între Prut șiNistru, autoritățile imperiale au extins numele de Basa-rabia la tot teritoriul anexat, folosind pentru Basarabia is-torică denumirea turcească de Bugeac. Regatul Românieia menținut aceste denumiri între 1918 și 1940. În 1940,regiunea a fost preluată de Ucraina în cadrul URSS, înurma Pactului Ribbentrop-Molotov.

1 Etimologie

„Buceag în limba tătărească (...) va să zică unghi un colțde pământ.(...), precum ne-o spune Dimitrie Cantemir în-suși, care era de origine din cea mai însemnată familie detătari nogai din câte s-au așezat în țara noastră” [1]

2 Împărțire administrativă

După 1940 - când U.R.S.S. a reorganizat teritoriile ocu-pate, încălcând însăși constituția sovietică - Bugeaculs-a suprapus administrativ regiunii (“oblast”) Akker-man (redenumită ulterior Ismail), aflată în cadrul R.S.S.Ucrainene. Din 1954 aceasta a fost inclusă în regiuneaOdesa, în care se află și astăzi. Administrativ, pe teritori-ul Bugeacului funcționează azi cele 9 raioane vestice aleregiunii Odesa:

• Raionul Reni

• Raionul Bolgrad

• Raionul Ismail

• Raionul Tarutino

• Raionul Arciz

• Raionul Chilia Nouă

• Raionul Tatarbunar

• Raionul Sărata

• Raionul Cetatea Albă

3 Istorie

Teritoriul revendicat de Republica Populară Ucraineană nu in-cludea Bugeacul

Teritoriul actualului Bugeac (13.200 km pătrați) a făcutparte din vechiul regat Dacic al lui Burebista; partea sasudică a fost adusă temporar sub stapânire romană. Du-pă ce a trecut în sec. IX-XII prin mai multe stăpâniri,

1

2 4 POPULAȚIE

Fortificațiile Cetății Albe.

Cioban în Bugeac, în 1940.

Satul Cleaștiţa/Klöstitz, populat de germani basarabeni până în1940, azi ucrainean sub numele de Vesela Dolîna.

fiind spațiu predilect de așezare a migratorilor (turanici),genovezii încep să construiască mai multe cetăți pe litora-lul Marii Negre, dar și pe brațul Chilia din Delta Dunării.Cetățile Oblucița, Chilia și Cetatea Albă au fost toate oriconstruite, ori extinse de genovezi. În prima parte a se-colului al XIV-lea, acest teritoriu intră în stăpânirea luiBasarab I, unificatorul Țării Românești, care pe atunci senumea Basarabia. Ulterior, Moldova preia aceste cetăți,mai ales sub domnia lui Alexandru cel Bun (1399-1432)și păstrează pentru această regiune, moștenită de la Basa-rabi, numele de Basarabia. În 1484, Moldova lui Ștefancel Mare este nevoită să renunțe la cetățile de la MareaNeagră și de la Dunăre în favoarea Imperiului Otoman,care denumește regiunea Bucak (citește : Bugeac), în-

semnând în turcește : "Ținut de frontieră".De la 1484 și până la 1812 Bugeacul, care după 1538 vainclude și cetatea Tighina, face parte din pașalâcul (pro-vincie) turcesc de la Silistra. Tătarii așezați aici devinpopulația majoritară. Regiunea este cedată rușilor dupăPacea de la București din 1812, împreună cu Moldovade la est de Prut. Autoritățile imperiale rusești au alun-gat populația tătară și o parte din cea moldoveană spreDobrogea, invitând în schimb din Dobrogea bulgari șigăgăuzi ortodocși, iar din alte țări germani, ruși și ucrai-neni să le ia locul. Scurta stăpânire moldovenească, lungaocupație turcească apoi rusească, precum și procesul decolonizare de după 1812, explică populația eterogenă aregiunii.Între 1856 și 1878, o bună parte a Bugeacului, ca parte ajudețelor Cahul, Bolgrad și Ismail, au intrat sub stăpânireaMoldovei, respectiv a României după 1859.În 1918 teritoriul trece în componența României, iar în1940 este anexat de Uniunea Sovietică, care îl atribuieRSS Ucrainene. Conform unei înțelegeri între Hitler șiStalin, populația germană emigrează în al 3-lea Reich. Înlocul acesteia este colonizată populație ucraineană și ru-să. Astfel, ucrainenii reușesc să-i devanseze numeric peromâni. Inițial, la data de 7 august 1940, Bugeacul a fostconstituit într-o regiune administrativă a RSS Ucrainene: Regiunea Izmail, dar la data de 15 februarie 1954, afost anexat Regiunii Odesa.Între 1941 și 1944 teritoriul reintră în componența Ro-mâniei, dar în 1944 este reocupat de trupele sovietice.Tratatul de pace din 1947 confirmă stăpînirea sovieticăasupra Basarabiei, inclusiv a Bugeacului.În 1991, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Bu-geacul devine parte a Ucrainei.

4 Populație

Structura etnică a Bugeacului în 2001

3

Conform recensământului ucrainean din 2001, popula-ție totală a Bugeacului este de 617.200 de persoane. Înaceastă regiune istorică, alături de o majoritate relativăucraineană de 246.900 persoane (40%), locuiesc 129.000de bulgari (21%), 124.500 ruși (20%) și 78.300 de ro-mâni/moldoveni (13%).Bulgarii sunt cel mai mare grup etnic în raioanele Bolgrad(61%), Arciz (39%) și Tarutino (38%), rușii în ora-șul Ismail (44%), iar români/moldovenii în raionul Reni(49%). În raionul Ismail, 29% din populație este de et-nie ucraineană, 28% română/moldoveană și 26% bulgară.Este de notat faptul că în raionul Ismail, populația româ-nofonă a crescut cu 1% din 1989, în timp ce procentajulucrainenilor și bulgarilor se află în scădere. În restul raio-nanelor, ucrainenii sunt majoritari.Importante comunități de români/moldoveni în Bugeac,recunoscute ca atare de autoritățile ucrainene, se mai aflăîn raioanele Sărata (19%, în creștere), Tarutino (17%,în scădere), Chilia Nouă (16%, în creștere), Tatarbunar(9%, în scădere), Cetatea Albă (6%, în scădere), Arciz(6%, în scădere), precum și în orașele Ismail (4%, în creș-tere), Bolgrad (2%, în creștere) și Cetatea Albă (2%, înscădere).În Bugeac se află în prezent cca 25 localități cu populațiemajoritar românească, răspândite în 8 din cele 9 raioane(excepție face doar raionul Bolgrad).

4.1 Moldoveni / Români după raion

Structura etnică a Bugeacului, conform recensământuluidin 2001Ucraineni (40.2%)Bulgari (20.9%)Ruși (20.2%)Moldoveni (12.7%)Găgăuzi (4.0%)Alții (2.0%)Populația moldovenească/românească la recensământulucrainean din 2001 după raion:

5 Hărți etnice

Conform recensământului din 1930, compoziția etnică azonelor din jurul gurilor Dunării (incluzând desigur Bu-geacul) era aceasta:

• Structura etnică a Bugeacului în 1930

• Structura etnică a judeţului Cetatea Albă

• Structura etnică a judeţului Ismail

•

•

•

•

•

6 Note[1] Mihai Eminescu, Basarabia, Seria „Clio”, Editura Mile-

niul Trei, Sibiu, 1990, pp.24-25.

[2] uk en Про кількість та склад населення Україниза підсумками Всеукраїнського перепису населення2001 року

7 Legături externe• Harta Moldovei istorice

• Ansamblul folcloristic românesc “Dor basarabean”din Bugeac

• Reportaje Jurnalul Național:

• Reporter în Basarabia de Sud: Moldovenismul– calul troian, 2 martie 2009, Tudor Cires, Si-mona Lazar, Jurnalul Național

• REPORTER ÎN BASARABIA DESUD/Babele, un sat românesc din Buge-ac, 26 februarie 2009, Tudor Cires, SimonaLazar, Jurnalul Național

• REPORTER ÎNBASARABIADE SUD / Că-lușul – dansul interzis, 27 februarie 2009, Tu-dor Cires, Simona Lazar, Jurnalul Național

• REPORTER ÎN BASARABIA DE SUD/Subsecera și ciocanul vremurilor, 28 februarie2009, Tudor Cires, Simona Lazar, JurnalulNațional

• REPORTER ÎN BASARABIA DESUD/Vadim Bacinschi – un jurnalist so-litar în ținutul Bugeacului, 25 februarie 2009,Tudor Cires, Simona Lazar, Jurnalul Național

4 7 LEGĂTURI EXTERNE

• REPORTER ÎN BASARABIA DESUD/Eminescu nu primește viză pentruOdessa, 24 februarie 2009, Tudor Cires,Simona Lazar, Jurnalul Național

• Reporter în Basarabia de Sud: “Subversiva”limbă română, 23 februarie 2009, Tudor Ci-res, Simona Lazar, Jurnalul Național

5

8 Text and image sources, contributors, and licenses

8.1 Text• Bugeac Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeac?oldid=9466055 Contribuitori: Radufan, Danutz, Ion123d, MihaitzaBot, Rebel, Wars,YurikBot, Duca2~rowiki, Domnu Goie~rowiki, RobotQuistnix, Mihai Andrei, Dacodava, Mihail ioniu, Constantzeanu, Alex:D, Remi-giu, RebelRobot, Andrei Stroe, Strainubot, Roamata, Olahus2, Escarbot, Madalinfocsa, Thijs!bot, MariusM, Afil, Nelu craciun, Anittas,Cezarika1, VolkovBot, Mş(cz), TXiKiBoT, Mihai bugeac, Loveless, Pedrosito, RadufanBot, Roxolanu, Ark25, Alexbot, Spiridon Ion Ce-pleanu, SilvonenBot, Luckas-bot, ArkBot, Andrebot, Xqbot, RedBot, Terraflorin, MastiBot, Silenzio76, EmausBot, Kumez, BAICANXXX, Ssssssergiu, Courcelles, Шиманський Василь, MerlIwBot, Kr1st1deejay97, Tolea93, GÜT, Addbot, XXN-bot, Accipiter Q. Gen-tilis, Carpathian100.ro și Anonim: 22

8.2 Images• Fișier:BasarabiaBugeac.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d4/BasarabiaBugeac.jpg Licență: Public do-main Contribuitori: Spiridon Manoliu’s maps Artist original: Spiridon Manoliu

• Fișier:Bugeac-etnic.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c6/Bugeac-etnic.png Licență: Public domain Con-tribuitori: Collaborative work of en:User:Anonimu (based on Soviet census of 1989) and en:User:Constantzeanu who made some correc-tions based on census data from 2001. Other sources consulted were: Artist original: en:User:Anonimu, Constantzeanu

• Fișier:Circle_frame.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/18/Circle_frame.svg Licență: Public domain Con-tribuitori: Operă proprie Artist original: PleaseStand

• Fișier:Flag_of_Moldavia.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/59/Flag_of_Moldavia.svg Licență: Public do-main Contribuitori: Operă proprie Artist original: Shtephan

• Fișier:Folder_Hexagonal_Icon.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Folder_Hexagonal_Icon.svgLicență:CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Own work based on: Folder.gif. Artist original: Original: John CrossVectorization: Shazz

• Fișier:Kloestitz_Dorfansicht_Haller_Steppe_f_Sept_2005.JPG Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8b/Kloestitz_Dorfansicht_Haller_Steppe_f_Sept_2005.JPG Licență: CC BY 3.0 Contribuitori: Bernd Haller Artist original: Bernd Haller

• Fișier:MapRegionsRomania.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/08/MapRegionsRomania.png Licență:CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Mapa_aspiraciones_territoriales_República_Popular_de_Ucrania.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5f/Mapa_aspiraciones_territoriales_Rep%C3%BAblica_Popular_de_Ucrania.png Licență: CC BY 3.0 Contribuitori: Operăproprie Artist original: Shliahov

• Fișier:Portal-puzzle.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fd/Portal-puzzle.svg Licență: Public domain Con-tribuitori: User:Eubulides. Created with Inkscape 0.47pre4 r22446 (Oct 14 2009). This image was created from scratch and is not aderivative of any other work in the copyright sense, as it shares only nonprotectible ideas with other works. Its idea came from File:Portalicon.svg by User:Michiel1972, which in turn was inspired by File:Portal.svg by User:Pepetps and User:Ed g2s, which in turn was inspired byFile:Portal.gif by User:Ausir, User:Kyle the hacker and User:HereToHelp, which was reportedly from he:File:Portal.gif (since supersededor replaced?) by User:Naama m. It is not known where User:Naama m. got the idea from. Artist original: User:Eubulides

• Fișier:Viehherde_Bessarabien.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f7/Viehherde_Bessarabien.jpg Licență:Public domain Contribuitori: Transferred from de.wikipedia to Commons. Artist original: Necunoscut

• Fișier:Акерманська_фортеця_в_Білгород-Дністровському11.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/%D0%90%D0%BA%D0%B5%D1%80%D0%BC%D0%B0%D0%BD%D1%81%D1%8C%D0%BA%D0%B0_%D1%84%D0%BE%D1%80%D1%82%D0%B5%D1%86%D1%8F_%D0%B2_%D0%91%D1%96%D0%BB%D0%B3%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%B4-%D0%94%D0%BD%D1%96%D1%81%D1%82%D1%80%D0%BE%D0%B2%D1%81%D1%8C%D0%BA%D0%BE%D0%BC%D1%8311.jpg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Дмитро Ровчак

8.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0