Bucuresti si bucurestenii-Victor Bilciurescu

DI LCI URESCU

-44.1

:VICTO

VICTOR BILCIURESCU

BLICLIREST11

BLICLIRESTENIDE IERI

I

DE AZ1

rBUCURESTI

EDITURA UNIVERSUL"1945

LUCRARI ANTERIOARE

ZNOAVE VERSIFICATE Alcalay 1905 epuizat.IN PATIMI schite Biblioteca Minerva" 1915 epuizat.FENOMENELE NATURII contemplari 1911 Minerva" epuizatFIRAVE portrete si nuvele Socec 1922 epuizat.FIORII PRIMEI IUBIRI schite si nuvele Socec 1925.

LOCALITATI VREDNICE DE CERCETAT 1903 tipografia Zamfi-rescu-Ploesti epuizat.

CORUPTIA LA SATE sub raportul graiului, portului si jocului 1904

tipografia Zamfirescu-Ploesti epuizat.

CUPRINSULPagina

Limurire 7Orasul-Aspecte 11Dambovita 37Focul cel mare 39Tirul 56Viata patriarhalä. 59Edificii, palate, locuinte interioare, piete, bulevarde, sträzi 75Biserica i clerul 89*coala 101Parlamentul 113Presa 1'73

Justitia 177Cazarma 183Comertul, piaba, pr&välii, firme 199Posta, telegraful, telefonul 209Datini si obiceiuri 215Dou& räzmerite (1888-1907) 219Trei mari momente din Istoria Neamului (1877-1878, 1913, 1916-1918) 235Cenacluri literare si artistice 253

Caracterizäri i precizari 267Conservatorul de art& dramatic& si Uric& 289

Teatrul 295

Opera 315

Opereta 316

Atenee 316

Arta 319

Muzeele 325

Tipuri bucurestene 327

LeimurireAceste cciteva imagini, figuri $i tipuri din Bucure$tii cei trilifi de noi

ce$tia cari peste puf in nu-i vom mai vedea, sunt agernute $i infiifipte ad,Cu nicio altd pretenfie, decdt aceia a unei contrihuf i i in mare parteinedia, cred eu cu miirturisirea pärerii mele de rdu al ele ar fi trebuitsci fie date la lumina' mai de mult, cdnd le aveam mai proaspete in minte.Dacd cu toate acestea mcl infälisez cu ele chiar a$a târziu, mcl bizui pegrija ce am avut de a nu distruge unele insemndri $i documente privitoareJa acest subiect, de cari mii voiu folosi de astd. data.

Dar ala nedumerire poate stdrue in mintea cititorului : ce nevoieinai era de altd descri ere a Bucure$tilor, and slavd Domnului s'ascris destul despre el ?

Acela$i argument de mai sus : credinfa al voiu aduce contribuliazmui material inedit, ce poate nu se geise#e nici in Gion, nici in Const.Bacalba$a, cu deslu$irea di Gion i$i incepe cercetdrile ca istoric, cu multinainte de data dela care le incep eu, iar Const. Bacalba$a dei prezintdzaz material aproape contimporan cu al meu, se deosibe$te de mine nunumai ca preferina pentru materialul ce-mi pro pun sa" dau la lumind,ti mai cu seamci di eu nu prezint ad i decdt ceea ce am trait si am vaut.

Astfel, ceea ce prezint eu in lucrarea de falii", nu nclzuege sii fiedealt icoana fideld a Bucuregilor $i bucuregenilor trelifi # viizufi de minein decursul acestor trei pdtrare de veac, cu ingeiduiala unor reflecliipersonate asupra cutdrui eveniment sau cutdrei figuri bucure5tene, si atzmciIntemeiate $i spri finite pe dovezi.

A$ fine ca din rdsfoirea dirfii acesteia, sci reiasil pentru citit orimaginea ciará a Capitalei de odinioard, a$a primitivd cum era atunci #cum s'a premenit astazi, ca o comparafie Mire aceste data infagsliri, din

VIII

care sá rezulte luminos gresala de neiertat de a fi Idsat sa dispara tot cea fost, tot farmecul patriarhal de atunci, ca in schimb, sà riimdnd numaiceia ce se vede azi, un oras ce respird o atmosferd cu totul streinn desufletul romdnesc, cu bate di un arhitect ca Mincu si alti edliva contim-perarii de ai lui s'au straduit imprime un stil autohton, tetra'se giíseasai urmasi cari sà le continue opera, sau cel putin cä qnruese rezrve baremi un cartier al orasului care sá pdstreze vechia infcitisare,spre a se putea arata sträinilor sau generatiilor viitoare, de unde ampornit, unde am ajuns i in cdt timp.

Intelegem, fireste, c'd metro pola unei tiíri ce a mers in ritm acceleratla o ascender-1P considerabild din punct de vedere urbanistic, nu puteariimdne in starea primitivii de acum cdtiva ani si cd infntisarea ei de asta'zimeritei unanima aprobare a bucurestenilor. dar acolo unde credem cd ininfrigurarea cu care s'a zorit aceastd transfigurare, s'a comis o greseald deneiertat, landed este ireparabilii, e ed tot ce s'a construit in materie deStil, n'are nimic, absolut nimic, din specificul nostru peimiintean, mai cuseamd cad socotim cd aceiasi muncei i aceiasi cheltuiald ar fi necesitattoatii monumentala cla'dire a Capitalei, dacn in locul ctrnine cei s'a imprimat, sd i se fi dat una neaos piimdnteand, cu alte euvinte :aceleasi monumentale cládirí prezentate sub un exterior care sn aminteascdunja j aspectul vechilor noastre constructii si daed ar fi fost posibil, chiar.$i mteriorul sá aibei tot o infalisare care sd aminteascd pe acela de

Cred cd se cuvine sá Icimurese aci, ce imbold m'a indemnat sá ciaoaceste amintiri asupra cenaclurilor lit erare pomenite in lucrarea

de fain : mai intdi convingerea di ele ar putea sá slujeasen intro zi ca omodestd contribuge acelora dintre chematii cari s'ar indeletnici cu intoc-mired unei si mai complete Istorii a literaturii noastre contimporane si mazapoi faptul cd unele amintiri asupra publicatiunilor ce apdreau in vremeaaceia nu corespund In totul adeveirului.

Asa de pildd, d-rul W. Rudow scrie in lucrarea sa : Geschichte desRumänischen Schrifttums : Schliesslich verband sich Vlahutza Ende87 'nit Stefanescu (Delavrancea) und V. Bilciurescu, zu denen spdter nochandere traten, zur Grandung einer Monatschrift, die durch des letzterenFreigebigheit eine kanstlerische Ausstattung erhielt, welche unter den Ru-manen unerhört war und den Vergleich mit den besten Blnttem des Westens

.aushalt. Die Leitung iibernahm Bogdan Petriceicu Hasdeu, mit dem wir .unsatso zuneichst zu beschaftigen haben"1). In traducere: Vlahuld se une$tespre sfarsitul anului 1887 cu Delavrancea $i V. Bilciurescu, la cari s'au aliatmai tarziu $i alf ii i ceite-$i trei intemeiaza o publicatiune ¡iterará lunarei(Revista Nouä) care prin generozitatea celui din urmcl, a primit o redactare¡iterará $i o infälisare artisticei ne mai vazuta printre romani $i care puteasusline comparatie cu cele mai.bune publicatuni din Occident. Conducerea

luat-o Bogdan Petriceicu Hasdeu, ck care ne vom ocupa mai la vale", perand de fapt, adevaratii intemeietori cari au pleizmuit viata revistei $i auin;ghebat gru pul colaboratorilor, au lost Macedonshi i cu mine.

Tot a$a de inexacta' este $i afirmatiunea din Istoria literaturii romane"7egretatului profesor din Sibiu, Enea Hodos, care spune ca noi odatä

grupati, am cerut lui Hasdeu sei ne caleiuzeascr 2), caci inainte de gru pare-numai dupil ce Hasdeu a primit sd ia conducerea revistei, la insistentelerepetate ale lui Macedonshi $i Bilciurescu, s'a hotarit, dupa indicafiile luiilasdeu $i ale noastre, cam cari au set' fie condeiele la cari vom apelapentru colaborare.

N'a$ fi pus la cale povestirea aceasta, daca na'$ fi avut convingerea ceiea va intprpsa : pp rei rari an trait ca mine aresti 79 de ani, i-ar interesaintruccit le-ar räscoli amintirile $i prin urmare le-ar reanima cupe din propria

lar pe tineret si in deosebi pe genera(ia venita' pe lume dupa mareleräzboi de acum un peitrar de veac la care $i noi am fost parta$i cu consi-derabilá ar intersa-o in deosebi, punand-o in fata abisului uluitordintre ora$ul asiatic despre care i$i poate face o idee din randurile dejata' $i ota$111 modern, apusean, in care s'a nascut.

Cu aceste cateva calduzitoare klmuriri ,cred c cititorul este prevenitasupra fondului lucreirii de fatei si este pus in rurent ru ceiace constituecontinutul textului, in arzaloarea mea dorintii de a-i face cat mai simpaticacitania si a-i inlesni curiozitatea de a o parcurge pana' la sfarsit.

Sunt in aceastä lucrare cliteva deslu$iri ce cred cá intereseazei, prinaceza cá ele Iiimuresc o serie de chestiuni ce au alcatuit la vremea lorobiectul unor discutiuni sau a unor controverse, cari si unele $i altele s'au

I) Dr. W. Rudov Geschichcte des Rumänischen Schrifttums" Leipzigpag. 209.

2) Enea Hado? Manual de Istoria literaturii Române" pag. 90.

X

inchis dela sine, jara sa fi deslusit nristerul CP le linen neliimurite i rari.odatli cu moar tea autorilor lor, au riimas tot 'in stadiul misterului.

Pe credinta cd paginile acestea vor interesa, aduand o contributiedocumentará necunoscutli sau fals cunoscutii pdnit acum, dau tiparuluipaginile ce urmeazei i dad!' aceastà credingi se va realiza, multumirea imiva fi lost deplinii, did atilt am mizuit.

V. B.

BUCURE*TI *I BUCUREUENIDE IERI *I DE AZI

Ca $i mosu Anton Pann,De twin lume spicuim ;

ca cliinsul, ce-am cules.Faltora impartasim".

Ora u1Aspecte

infatisàrn

ad un Bucuresti asa cum i-am pomenit noi acum vreo 70 dearri, fär5 acel pretentios cadru didactic in care de obicei se descrieun oras : pozitie geografic5, situatie longitudinal5, latitudinal5, docu-

mentare statistic5, climat si alte asemenea preciz5ri, interesante fireste,dar cari nu fac obiectul lucrarii de fat5. De aceia, ne vom märgini la odescriere care sä fíe in de ajuns de lärnuritoare pentru cunoasterea orasuluide acum 60-70 de ani, f5r5 obicinuitul recurs la introducerea descriptiviicu care se infäliseaza un ores de Insemnatatea C,apitalei unei Väri si vomincepe cu Bucurestii cäruia geografiile din vremea aceia nu-i atribulau maimult de 125.000 de locuitori, Capital5 a unei Românii c5reia aceleasi geo-grafii nu-i recunosteau mai mult de cinci milioane de suflete, Capita%sträbätut5 de o Dâmbovitä ce se plimba prin ora § f5r5 nici un c5p5t5i,pe sträzi sinuoase si Intortochiate ca si ea, treand pe 18110 gardurile, im-prejmuirile si locuintele cet5tenilor, lar and se mai si umfla dup5 niscaiphi milostive, isi plimba apa murdarä de toate impuritätile, prin curtile,

Un fel de cleste Cu càmärutä la várf, ce avea misiunea sil inabusefumul greu mirositor ce imprAstia festila stinsä In seu.

Pe vremea aceia, peste aceste patru sectoare de azi mal erau douirosul i albul.

12 VICTOR BILCIURESCU

prin pivnitele i chiar locuintele oamenilor ; Capitala fära canal, färalumina, cu bältoace aproape permanente, afara de secetoasa lunä a Idcuptor, baltoece cu lintitä verde pe suprafata apei in care oracaiau broa-tele i bazSiau täntarii propagatori ai malariei, boalä ce te lua in primirede cum scapai dela sänul doicii ; Capitalä cu sträzi strambe, fara nicioaliniere, filnda cetatenii cand cladeau, isi a$ezau casele unde vreau $1,cum vreau ; unul ie$ea cu doi-trei stänjeni in drum, altul se retragea cutot atätia sau cu mai putin, a$a ca din punct de vedere urbanistic $i arhi-tectonic, ora$ul metropolä era o monstruozitate ; Capitala luminatästrazi cu petrol, lar in locuinte Cu lurnanari de seu cu respectivele mucaril).rare ori cu lumänäri de spermantet sau cu lampi cu petrol in locuintemai inlesnite i mai cu searna la petreceri, sau reuniuni, Inc& ne puteminchipui ce ridicolä ar parea cititorului de azi o dare de seama de pevremea aceia, in care s'ar descri o receptie in saloanele luminate a giorno,facandu-$i o idee ce fel de a giorno trebue sä fi fost.de pe urma unei a$ade generoase contributii de lumina provenita dela... seu, spermantet $i

gaz I

Pavaj nu se pomenea in Bucuregii din vremea aceia. Doua-trei sträzicu bolovani de räu pe la centru, lar in restul orasului $i mai cu searnape la periferie, $osele cam cum ar fi azi cele judeténe, poate chiar mairäu intretinute decat acestea pe alocurea, iar cu stropitul lor era insärcinatCerul and binevoia sa se milostiveascä, in care caz dacä dispärea praful,se Infiinta bältoacele sau in cel mai fericit caz mocirlele, iar gunoaielorJi se dau foc prin curti ca la tara $i operatia aceasta nu binevoia sä seintämple decat o singura data pe an $i anume primävara. Ba ca sä firndrepti, exista un serviciu de curatenie pe sträzile din centru : vreo duzinade maturatori in solda primal-lei, cari de co miezul noptii pänä spre zorimäturau cu niste tarnuri late cu cozi lungi sträzile dela centru, cärora Insanu le venea randul cleat °data pe saptämäna, ele fiind vreo douSzeci detoate In cartierelo ro$u galben, lar mäturatorii pre,a putini pentru ele 2).

Avea in schimb $i bunurile ei viata aceasta de patriarhal orientalism ;nu platea bucure$teanul chirle, fiindca nu existau chiria$i pe cari i-am

3) Pe atunci se Otea mai numai Cu seu de vacd, ceia ce necesitaincAlzitul farfuriilor iarna i se gatea cu seu chiar lia casele in cari amaragemea de unt topit care se intrebuinta numai la anumite feluri.

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 13

apucat ceva mai târziu. CSt de nevoias sä fi fost cetäteanul, isi avea bâr-logul lui ; de aceia intSIneai des pe atunci in Bucuresti, o casg mai arä-toasä aläturi de una in paiantä cu o odaie si o tinclä, asezatä intr'o curtece Intr'unele cazuri atingea suprafata a doug-trei präjini, ba chiar apropiaun pogon.

E lesna de inchipuit cu ata usurintä se lacea pe atunci serviciul depazä de zi si de noapte, càci erau, chipurile, douä echipe de sergenti destradä : de zi si de noapte ca si astäzi, reduse bine Inteles, dar indes-tulätoare fatà de limitata Intindere a clädirilor pe suprafete spatioase siaproape inexistente ca inältime, mai ales comparativ cu inaltimile construc-tiilor actuale ce tind sä atingä proportiile zgârie-norilor de peste Ocean.

lama nu se ridica zäpada de pe sträzi, asa cum se procedeazä astäzi;s'ar fi revoItat proprietarii de grajduri cari isi vedeau periclitatä agreataperspeciivä a säniusului.

Plata, slavä Domnului, belsug si ieftinätate ca In basme : se mâncapentru doi lei masa la birturi bune, cam 90, 100 si 120 lunar in abonarnent,iar in casä, o familie obicinuitä, mânc,a o zi Intreagä dintr'o cosnità ce nucosta de multe ori nici patru lei. In casa pärinteasca am pomenit dându-sebucätäresei pentru târg o rublä (4,75) pe timpul räzboiului din 1877,lar bucätäreasa se Inapoia cu toate târguielile pe ziva aceia si mai aduceasi rest.

Cosnita obicinuitä la o casä de trei-patru insi consta de obicei dintainul slugii 20 bani, seu 20 bani 3), fäina 10 bani, mälaiul 5 bani, pálnea20 bani, jimbla 30, legätura de zarzavat 10 bani, carnea 40 bani, puiul degäinä 50 bani, gäina 80, rata 80, gasca 1,20-1,50, curcanul 2,50-3,50,iepurele 3 leí, vânatul märunt 50 bani bucata, pestele särat 20-40 bani,proaspät 0,80-1 leu-1,50 si 2 lei, oul 0,5 si 0,10 bani, laptele 0,20bani, zmântâna 0,40, untul 2 lei, topit 4 lei, fructe 10-40 bani kilogramul,prunele i corcodusele 5 parale kg., portocalele 10 la leu, pepenele verdemic 5 parale, borsar 10-15 bani, galben 5 si 10 bani, gazul 10 banilitrul, lemnele 30 lei stajenul de 3000 kg. adica 10 lei mia, vinul 2040-60 bani litrul, infundat calitate superioarä 3 lei butelia la Brutzezzisi la Carada, sampania 4-6 si 12 lei, träsura de piatä 1 leu cursa, 2 lei


ora, iar Cu ziva intreagä Cu patru cai si afarä din oras 20 lei, cursa la$osea 5 lei, simbria slugii 20 lei lunar, bucatäreasa la case pretentioasesi la birturi, sau bucatarul, 40 lei lunar, vizitiul 30-40 lei lunar, randasul

la grajd si la sopron 20 lei lunar ; argatul la tarä 120 lei anual si douàperechi opinci, logofatul 240-320 lei pe an si avantaje la pasunat, ladijma de lapte si la fan si lemne din padure. Cand au aparut primeleinchirieri, se plätea o camera mobilata 40 lei lunar, nemobilatä pe jumä-tate, iar apartamentul intre 50-60 lei lunar, cam 600-700 anual; singurin curte si intreaga gospodaria 1000-1200 anual.

Circulatia era si ea cam tot asa de primitiva si de redusä : in Capitalänu existau acum 70 de ani mai mult de o sutä de birji, nefiind de altfelnevoie de mai multe, mai toate casete inlesnite avänd träsuri proprii, larcine din ele n'aveau, se serveau de luxoasele si elegantele birji ale mus-calilor ce se retineau cu ora pentru vizite si cu luna pentru vizitele me-dicilor cu clientela numeroasä. ¡Curse la gäri (Nord si Filaret) se fäceaufoarte rar, nefiind pe atunci la inceput deck o singura linie Bucuresti-Giurgiu cam de 75 km., iar ceva mai tarziu o a doua Bucuresti-Ploiesti de60 km. prelungitä mai tarziu 'Ana la Sinaia unde isi alesese resedintade vara Domnitorul Carol I in cateva chilii din manastire, amenajate pentrures,edintä ; iar dupa trecere de cativa ani, linia aceasta a fost prelungitäpang la Predeal unde se afla vama dintre noi si Austro-Ungaria.

Circulatia ceva mai pronuntataa In interiorul Capitalei, era doar prin.Lipscani, str. Carol, Podul Mogosoaei, actuala Cale a Victoriei, la $oseauaKisselef si pe langa cele doua piete existente atunci : Piata Mare si PiataMica (Amzei). In afara de acestea, circulatia era foarte redusa, chiar princartierele mai animate, cum erau de pilda : Batistea, lcoana, Mântuleasa,Dorobanti. Si ne putem face o idee de redusa circulatie din vremea aceia,afland amaruntul cä lumea asista nescandalizatä cum pe Podul Mogosoaei(Calea Victoriei) in fiece primavarä si toamnä treceau aesfarasite turme deoi cu tot convoiul lor de Daci, caini si mägari, pe vremea and urcaula munte sau coborau la camp la iernat. Era o priveliste cu care ne obici-riuisem si pe care multi din noi am privit-o, asteptand sä se linisteasc5praful starnit de turme, ca sä putem traversa strada, fiinda pe atunci nuse cunostea stropitul strazilor.

Dupa cum se vede, Capitala era acum vreo 70 de ani, aproape inintregime un oras oriental, färä !lid un imprumut dela stilul oraselor apu-

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 .DE AZI 15

sene, 'dela cad de altfel maimutaream moda, port, obiceiuri, fimba si

limbutie, dar mai nimic din bunurile civilizatiei lor. Era un oras redusla aproximativ a opta parte din populatia lui de azi, la un sfert din supra-fata actualä, desi avea douä sectoare in plus peste actualele galben, negru,albastru si verde, pe desfiintatele rosu si alb, lar toatä" periferia de atunci,peste care s'au suprapus decorativele cartiere Filipescu, Bonaparte, Dome-niilor, Parcul Carol, $oseaua Jiarat, Davila, Cotroceni si alte asemenearenascande cartiere inconjuratoare astazi, toatä aceasta periferie era atunciun Baragan pe care vara pasteau vitele sau se semana porumb, lar lamail cutreerau haitele de lupi, cari and erau inflämanzite, intrau mai adancprin curtile dela periferie dupa pradä.

Fire:4e, de atunci, pe masurä ce vremea s'a scurs, orasul a evoluat,la inceput in ritm incetinit, chiar foarte incet, iar mai tarziu si in deosebidupa pacea din 1918 tot mai accentuat, pang mai deunazi, and evolutias'a facut in ritm, l'am putea numi vertiginos, dacä tinem searnd ca anualse clädeau 3-4 mii de constructii noui, mai cu seamä sub ultimii pH-marl, cari au pus razbit tarnacopul in functiune, ca sä poata scoatedin orasul oriental de acum cateva decenii, metropola apuseanä de astazipe care o admiram cu regretul de a nu fi evoluat in stilul autohton, ciintr'unul cu totul sträin, de ufletul si ochiul nostru. Si in asta privInta, ne*dim cu explicabila strangere de inimä, ce castig binecuvantat ar fi

fost pentru metropola de aproape un milion de suflete a unei täri depatrusprezece milioane, cifra se sporeste pe fiece an, dacä preFacereaaceasta ar fi Minas tot la uriasa proportie americaneasca de astäzi,insä cu respeotul stilului nostru, &lid, un zgarie nor tip bufetul dela $osea, sau tip Minovici dela $osea, sau tip casa general lacobLahovary de pe strada cu acelas nume, sau daca aceasta n'ar fi fost cuputintasi ne intrebäm de cecel putin sa se fi pastrat neatins un cartierdin toatä Capitala, ca sa poatä sluji ca termen de comparatie intre trecutsi prezent, daca nu pentru noi, pentru tineretul nostru mai ales, cel putinpentru streinul care ar fi vrut sa se documenteze; sa fi ramas neatinsbaremi un cartier, din alaturarea dada cu, marea majoritate a restului ame-ricanesc, sa reias5 In simpaticä evidentä patriarhalul stil arab al vechiuluioras, cu case mici, dar in cari locuiau oameni mari", Insä cu cut sigradini spatioase cu aer si lumina multä, cu verdeatä din belsug, cu mi-reazma de flori si umbra de pomi roditori ce nu se mai Intalnesc azi in


vechia cetate a lui Bucur Ciobanul, flori cu cari ne-am pomenit, rozeta,vanilia, floxul, portolaxul, lamaita, pe cari nu le mai zärim azi in nici ogrädina, inlocuite fiind cu altele necunoscute pana mai deunäzi, tot asa

precum unii din pomii roditori de odinioara nu-i mai intalnim in cuprinsulorasului nici chiar la proprietatile carora le-a mai ramas un petec de curiesau de gradinä.

$i iata, asa s'a fäcut de a ramas astäzi primul oras al tarii, cu acestamalgam de stiluri, care mai de care mai strain de specificul pamântean,cu toate a au fost primari car; au vädit si ochiu urbanktic si gust si pri e-pare si tragere de inima pentru Capitala pe care au voit-o cat mai sana-toasa, mai curata si mai arätoasä.

Aceasta rapida transformare mi-a prilejuit unele nedumeriri si tot-deodata amintiri, din c,ari redau câteva

_

lesind intr'o zi din C megiu e noart ce da in strada Brezoianu,m'am pomenit pe straduta pe care, cu to ta prefa ..,rea ce suferise, mi-oaduceam bine aminte, de vreme ce acum mai bine de 50 de ani o viz'tamaproape zilnic, trebuind sa-1 vad pe Co tache Nottara dupa d'vor ul I i

de prima sotie, Amelia Velner, societara ca si el a Teatrului Natiocasa aruia o seama de amatori de teatru ne intalneam, I fiind I tre noitoti fläcai mai in masurä sa ne prim asca, avand tot dich'sul gospodar c

intact, ca unul ce divortase de curand. Acolo in casa aceasta, intr'una dinseri I-am auzit pe De Max, dupa primul an de studii la Paris cu ma strulDelaunay pentru intrarea In Conservatorul de acolo venit in vacanta. Laei am vazut pentru intaia r bi tara la m'sna si I-am as ultat d la-mand , Noaptea de Octombrie- a lui Musset, el debitand partitura poetul i,

lar Costache Nottara replica muzei. Dupä plecarea lui De Max, CostacheNottara se minuna de castigul fostului lui elev, dupa numai un an depreparare cu Delaunay, caruia, amanunt interesant, nu i se platea cleat5 franci ora de studii..

Ei bine, pe locul acestei foste locuinte a lui Nottara, colt cu str. Bre-7olanu, In care am intrat de atatea ori si care-mi amintea seri intregipetrecute in toväräsia unor oameni de !itere si de teatru, printre cariDelavrancea, Sfinx (Dem. Rarovita), artistul Ion Niculescu, papa Ventura,s'a ridicat o clädire impunätoare, hotelul Opera- care impreuna cu alteasemenea cladiri moderne de pe aceiasi stradä, a schimbat cu totul aspectul,:k. odinioarä al acestei intrari, rau numita Dr. Marcovici, medic profesor

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 17

niv rsi ar, 1853-1886-, de vremece d-rul Marcovici a locuit scurtav e pe ea, iar daca nu i s'a zis hIntrarea Nottara- tot pentru acelasimo iv, intrarii acesteia i se cuvenea pe drept cuvânt numele d-rului generalTheodory, fost multa vreme medicul curant al Palatului, care a locuit acoloin a lui proprie toata matusalemica lui viata si care trecea drept un

m'nent specialist, pe cand d-rul Marcovici, unul din cei mai distinsi prac-i iani din vremea aceia sí care facea un curs foarte ascultat la universitate,

7n familia mea pe care o vizita foarte des, tin minte ca n'a fost nici odatächemat din partea aceia a orasulw.

Si surprize de acestea am avut in multe puncte ale orasului, cu deo-sebire in vremea prefacerilor din urma orânduite de noua asezare a ora-sului. Citez pe cele ce mi-au lasat o rnai proFundä impresie, probabil fi-id a mi-au fost mai simpatice, amintindu-mi fapte in legaturä cu ele

Asa de pilda, duioase amintiri mi-a räscolit târnacopul care a pus lapemânt casa d-rului Keresteny de pe calea Victoriei, arâmare ce a costat%data unui functionar din personalul cofetäriei Nestor, pe locul careia s'a

ladit colosala constructie unde este astazi localul cofetariei Nestor. Vechialaclire, inainte de daramare, a fost inchiriatä acum vre-o 55 de ani minis-

terului de razboi, astazi m'nisterul apararn nationale, minister in care fa-eam la doua s ptamâni odata serviciu de ofiter de ordonanta, pe chnd

eram sublocotenent la cavalerie.

Intr una din aceste ocaziuni pro urate de serviciu, am väzut si am in-teles de ce era asa de popular, de simpatizat si de atractiv batr,anul om destat Ion Bratianu, prim ministru si ministru de r- t- "n vremea aceia.

Serviciul meu acolo consta din a introduce personalitätile ce cereau a-mdiente ministrului sau secretarului general. Aveam in acest scop un birouIntr o camera asezatä intre cabinetul ministrului, pe atunci Ion Brätianu siacela al secretarului general, pe atunci generalul Crutescu, si un registruIn care treceam ordinea prezentarii solicitantilor de audiente, cu consemnulca pe ministril nostri, pe cei streini acreditati la noi si pe parlamentariiyen:0 din provincie pe când Corpurile legiuitoare erau inchise, sä nu-1nai inscriu in registru, sa nu le mai pretind carta de vizitä, ci sä-i intro-duc direct fara anuntare prealabilä.

Asa, intr'o zi de audiente la ministru, se prezenta ministrul Turciei lanoi, pe care nu-I mai vazusem la minister, dar pe c,are l'am recunoscutfiindca din legatia otomanä era singurul care purta fesul, si-mi prezintà

2

18 VICTOR BILCIU1ESCI3

carta de vizitä cer5ndu-mi s'o prezint primului ministru. I-am spus, potri-vit consemnului ce aveam, ea nu e nevoie de cartä de vizitä si l'am rugats5 mä urmeze la cabinetul ministnului, insä a refuzat foarte politicos insis-tEnd sa prezint In prealabil carta de vizitä.

C5nd am prezentat lui Brätianu carta de vizitä a ministrului turc, pH-mui ministru, vädit contrariat, pe ton mai mult rästit m'a mustrat

V'am rugat d-le ofiter, sä nu faceti s'astepte pe ministri, mai cuseamä pe un strein, si d-voasträ luati dispozitii contrarii.

1'am replicat cä am insistat sä-I introduc färä nici o formalitate si n'ap. imit.

Brätianu s'a sculat repede dela birou si indrept5ndu-se spre u, 1-aprlmit foarte cordial, afectuos chiar, i-a luat pardesiul si l'a dat usierului.

Au stat putin de vorbä, nici un pätrar de ceas, lar la iesire, am ramasuimit când ram väzut pe Ion Brätianu, pe omnipotentul Ion Brätianu, caretrecea atunci in ochii tärii cu porecla and de mare vizir'', and de can-celar al Orr, 1u5nd pardesiul musafirului din mana usierulul si tin5ndu-i-tel insusi sä'l imbrace. Si am mai väzut cum acelasi atotputernic Ion Brä-tianu, tin5nd de brat pe vizitator p5nä la scara-melc a etajului, ce condu-ce,a la parter .si aci, dupä ce i-a str5ns Ina °data m5na, a stat la capätutde sus al sckii tot timpul eat a coborit-o, d5ndu-i repetate binete, lar lasfarsit i-a trimis intr'o impecabilä fruntuzeascä: Au plaisir de vous re-voir, Excellence !-

OH eat de t5när erann si de nepriceput in rosturile politice din vre-mea aceia, am inteles totusi de ce acest mare vräjitor, era asa de simpatizatin tarä si peste hotar si mi-aduc bine aminte dei a trecut de atuncimult peste o jumätate de veac cä povestind scena aceasta intr'un cercfamiliar, am fäcut reflectia raportului pe care trebue sä-1 fi fäcut diplomatutturc mnistrului lui de externe si in ce culori vibrante trebue sä-1 fi infatisatpe Ion Brätianu al nostru.

Omul acesta, cel mai incantator dintre oamenii de Stat ai nostri p5nä.la Take lonescu, care si acesta ii semäna In privinta simpatiei ce stia sa,

ractieze in contactul cu lumea, acest fermecator Ion Brätianu ce te cástigadin primele vorbe cu cari te int5mpina, din felul aträgator in care te pri-mea, era fatal sä cucereascS masele asa cum le-a cuoerit (dovada celor 12ani de neintreruptä carmuire, ce nu s'a mai Intamplat in tara noasträ) s

BUCURE$TI I Bucui-tEsTigNs DE LERI I DE AZ1 19

era explicabil sä se bucure si in afarä de simpatille de cad s'a bucurat intoate cercurile diplomatice cu cari venea in contact.

Mai tarziu, c5nd a venit pe jos, cum obicinuia, la Revista Noua in strRagalä, ca sä ne aduca intr'un pachet costumul national de Umpulung aluneia din fiice, pare-mi-se chiar al d-nei Sabina Dr. Cantacuzino, costumapärut in culori intr'o executie de rafinatä artä in n-rul 2 an I al Revistel

.Noui, mi-a vorbit prieteneste, mie un ofiteras, fiindc5 la ora aceia nu eranimeni in redactie dec5t secretarul si cu mine, mi-am ing5duit s5-i amin-tesc de introducerea turcului la minister si de observatia nedreaptS ce-mi'acuse. Nu si-a mai adus aminte, dar surSzand prietenos, mi-a spus : Custreinii sà ne purtam c5t se poate de bine ; nu pierdem nimic, din potrivä,distig5m.- C5nd a aflat al cärui Bilciuresc eram, i-a pärut si mai bine c5m'a cunoscut, fiindca tatal meu Ii fusese devotat partizan at3t el c5t sivärul lui, Nae Manolescu, tat51 fostului presedinte al Curtii de Casatie,Corneliu Manolescu R5mniceanu, bun priehen al lui Br5tianu, fost primaral Capitalei si chestor al Senatului. La despartire, mí-a mai str5ns odat5Lana, a str5ns-o si pe a secretarului Ghionis, mi-a recomandat s5 salutdin parte-i pe Hasdeu cu parerea de rau c5 nu l-a g5sit, fiindc5 la rugä-fnintea lui adusese costumul national si a plecat tot pe jos p5n5 ac,asä ceera doar la ativa pasi, lasându-ne sub vraja inc5nt5toarei lui personailtäti.

Zic a lecat tot pe jos- fiindc5 nici odatä nu l'am int5Init umblAndaltfel pe strada, nici pe el nici pe C. A. Rosen', asa cum obicinulau depilda sa apara pe strada Petre Cradzsteanu, Titu Maiorescu si BeizadeaDimitrie Chica, totdeauna in birj5.

Din c,auza obiceiului acesta al lui Ion Brcitzanu de a umbla totdeaunape jas, a putut pro fesorul Pietraru un detracat, sä descarce un foc de re-volver asupra lui Bratianu pe atunci prim ministru, cam prin dreptul Fun-datiei Ca I , glont, ce in loc sa-si atingä tinta, a nemerit catarama delaspate a lui C. F. Robescu, din care cauza a fost poreclit Robescu-Cataramd,sore deosebire de fratele sau pro fesorul Robescu.

Alta amintire mi-a rascolit dar5marea casei lui Nicolae Blarembergdin strada Episcopiei ,aripa st5nga despre partea grädinii, pe locul careias'a dada prelungirea hotelului Athenée Palace-. Dispäruta cas5 mi-areamntit figura acestui Nicolae Blaremberg, fostul ministru de trei zile alRegelui Carol, omul politic de frumoas5 amintire, oratorul i ziaristul dereputatä vaz5, fratele colonelului Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu


Nicolae Blaremberg n'a fost numai un distins parlamentar, trimisul inparlarnent al judetului Braila ori de ate ori carmuia partidul conservatoral cärui marcant membru era, n'a fost numal unul din cei mai proeminentiavocati, ci si un polemist temut si un publicist apreciat. Le Peuple Roumain.revistä politico-literarä, in colaborare cu Alexandru Macedonshi, a avut-

rasunatoare articole politice si viguroase pOlemici, pe langa o gustata partebeletristica iesita de sub pana amándorora.

Marturisesc ca acum catva timp când m'arn brodit pe strada Episcopielsi am väzut tarnacoapele transformand cuibul acela de ales gust in c,are

locuise Nicolae Blaremberg, in mormane de moloz, am simtit explicabilastrangere de inimä pe care in chip firesc o ai and dispare o privelistecu care te-ai deprins si care ti-era draga ; nu numai fiindca II dunoscusempe Blaremberg, dar mai cu seama pentru c disparea locuinta aceia cu este-ticul interior in care se complacea omul de gust care era amfitrionul, inie-riarul artistic cu podoaba lui de pretuita tolectie de art.& peste care tronacelebrul Vdrful cu dor al maestrului Mirea (primul exemplar) o compozitie

dimensie, sugerata de Carmen SyIva de pe chiar privelisteaVarfului cu dor- de lang6 Sinaia. Tabloul fusese conceput la fata loculmsi executat la Paris unde obtinuse la Salonul oficial mentiune onorabila.reprezentand visul unui cioban pe stanca, cloban ce se trezeste sub im-presia visului, inconjurat de zâne si cu vulturul in plin zbor aparanddintre non; acest reputat tablou, mai cu seamä noaptea, apärea in toatasplendoarea, chiar din stradä si din grädina Episcopiel, la lumina lampilordin balconul de sticla dela fatada. Acest tablou pe care atátia trecatortl'am väzut de nenumärate ori cat a trait Blaremberg, de acum nu va marF. vazut, cum nu va mai fi vazuta nici casa cu balconul de sticla, cilocul acstei aträgatoare locuinte a unui om de rafinat gust, °chidse va propti pe ferestrele reci dela diferitele etaje ale adaosului luiAthenée Palace.

Si nemilosul tarnacop a mai pus la parnant coltul de lánga fosta bise-ricä Sf. Ionia cu str. Campineanu, unde °data a fost vestitul gratar denoapte al lui Marinescu-Purcer, mutat mai tarziu in localul de pe aceiastradä chiar aproape de intrarea la directia Teatrului National, Marinescu-Purcer, caruia clientii cari se imbulzeau cu deosebire dupa miezul noptii,sa-i guste delicioasele fripturi si vinuri, II intámpinau ou glumeata intre-

er

'

r,

VARFUL CU DQR Opera maestrulul Mire?, al doilea exemplar,-

B1JCURE$TI SI BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZJ 23

tare: Tot purcel d-le Marinscu ? Nu mai tresti odatä, sä te vedem s'P o i porc de-abinelea, ca sä ne dai aldamasul maturitätii r

Si tot de pe str. Sf. Ionia, in dosul asezämintelor Kretulescu, a dis-pärut restaurantul Enescu, cu grädina luí cu tot ; faimoasa gradinä deodinioara Guichard, cu teatrul ei de vara unde juca Pascaly : Moartealui Constantin Brancoveanu, Curierul de Lyon, Jianu Haiducul, Gringoire,iar alte seri vestitul cupletist I. D. lonescu, la care da navala publícul manumeros cleat la Pascaly, ca sä-i asculte cupletele vesele si mai ales politice,opera lui Pantazi Ghica si a lui Ora-seanu-Nichipercea, cuplete din caremi-aduc aminte ateva strofe

El a zburat.Cci din SenatUn viint turbatL'a spulberat !"

Era vorba de un senator care se v6ita c6 ja iesit la sorti.Sau:

El traege-acuma dincolo de-Ocean,Cu banutii nogri, ca un barosan."

Aluzie la fuga in America a bancherului Cristu Pavel, fuga ce pagu-bise multe pungi de Tnstäriti.

Sau cupletul acesta, de care faceau haz bärbatii a cäror sotli exa-gerau moda .

La Stambul orezul mereu se scumpege,Patru lei ocaua i nu se gäsege.Cucoanele-I striing cu ultimul balMarunt sa-I piseze pentru suliman.0 ce lucru-afurisit !Le trebui si lor gitul reisucit I

Si tot asa treptat, sub ochii nostri cari au ti äit vremea aceia, au fosttransformate in mormane de moloz câteva case boieresti a cäror chsparitiea avut cel putin in sufletul meu o simtitoare repercusiune, cu fiece loin-turà de tärnäcop, fiindcä le indrägeam ca pe niste relicve scumpe can

24 VICTOR BILCIURES

in -au inveselit copilaria si tineretea, repercusiune pe care am simttt-o tota,a de nemiloasa când a disparut mai deunäzi casa boierului Costicc1 Cdm-pineanu de pe strada care-i poarta numele, cam prin dreptul sträzii ceduce din ea la ministerul de razboi (azi ministerul apararii nationale) lantrarea in Cisrnegiu, aläturi de grädina unde era floräria Faraudo", peunde s'a ridicat zidul ce desparte strada de gradina palatului regal. Casaaceasta, rämasä cum a mostenit-o Costica Cämpineanu, era o cladire mo-destä Fära etaj, un sir de multe odai ce da una intr'alta foarte incapa-oars si in care a locuit acest Câmpineanu, consilier la Curtea de apeldui Bucuresti. El era un excentric, un originOsingur cu un leu cres utde mic de-o cateluse, leu ce circula prin odai. Dintr'una din ele, rezervataserpilor peste douazeci puteai privi printr'un o hiu in usa, cumerpli isi devorau la ora hrani, porumbeii vii ce li se servea la doua-trei zile..

Acest bo.ier ex ent r- ce ducea viata de bohem, purta prima-vara yi toamna in loc de palton subtire, un sal turcesc (tartan) iar.&rna blanä si manson fara' siret de dupa gât cum purta mansonul conuPeirache Carp, alt boier excentric, caruía din cauza importantei pro mi-netei sale personalitati, Ii rezervam o paginä aparte.

Am fost de câteva ori In casa lui Costica Câmpineanu, impreuna u

Macedonski cu care era prieten, si am mängaiat si eu leul domesti it caren'avea nimic de fiara In el. ceia ce de altfel era explicabil, de vreme cenu cunoscuse jungla, ci supsese laptele unei catele-. Cämpmeanu te pre-venea sä n'o ameninti pe catea nici in glumar fiindca ar fi atras z;ceael furia leului, care ti-ar fi ing6cluit sä-I dojenesti pe el, dar sa nufaci gest de amenintare macar, doicii lui. Leul lui Cámpineanu era mult maivoluminos si mai aratos ca cele mai bune exemplare din menageriile ce seperindau pe atunci prin Bucuresti, mai cu seama primavera când napärlea,insä crescut in casa, familiarizat í lasat in libertate, n'avea instincte sal-batece, nici puterea unei fiare crescutä in mediul ei prielnic dela naturà.Dar dacg leul lui Cämpineanu constituia o distracjie pentru el si o curio-zitate pentru prietenii si cunostintele ce-1 vizitau, in schimb, manía de AIntretine si a hräni cu porumbei vii serpii, din cari unii chiar veninosi,

pe cari îi purta câte unul in fie ce zi in manson, la cafeneaua istorica

cialcovshi unde avea o masa rezervatä, de la care de obicei nu lip-AeoU Macedonskí, mos Niculae Tine, Teleor, fratele lui Delavrancea, ave..

BU URE.STI SI RUCURERTENI DE TERI I DE AZT 25

catul i vestitul cneaz Cantacuzmo, lar dimineata ducea in manson Cate-unul chiar la Curtea de Apel, mania aceasta zic, pe mine unul m'a dez-gustat sa-i mai calc pragul. Nu puteam Indura scena pe care o singuradata am prívit-o, a acestor reptile ce-si magnetizau prada pana ce o faceasa-i vin5 singura in gura, prada ce se zbatea ingrozitor tot timpul catsarpele î sugea sangele. Acest dezgustator spectacol, m'a tamaduit de

curiozitatea de a-I mai vedea a doua oarä, mai cu seama pentru izbitorulcontrast dintre slutenia animalelor taratoare si eleganta si cochetaria gin-gaselor sí nevinovatelor pasan.

Alta locuinta ce a ramas in picioare, Cu toata ruina ce o macinase sio Meuse nelocuibilä si daramata acum de curand, a fost aceia modesta alui Cretescu de pe strada Vasile Conta, unul d;n cei dintai primí prese-dint' ai Curtii noastre de Casatie chiar dela infiintarea el, un bun prieterral tatalui meu, casa noastra parinteasca de pe str. Scaune (aziANicolae Fi-lipescu) fiind doar la cativa pasi de casa lui Cretescu, care a trebuit sa su-fere afrontul tarnacopului, Hindu s'ar fi rusinat sa mei Infrunte colosulde peste drum ridicat pe locul simpaticei case batranesti a fostului minis-try si presedinte al Camerei, Mihail Pherechide.

D'ntre vechile case boieresti mai stau azi in picioare, transformate,s u reparate : casa parinteasca a actorului Gr. Manolescu, creatorulrol luí lui Hamlet'', la noi, de pe strada Cosma Nr. 5, cu curte s

gradina spatioase fosta casa a fostului prim ministru Guna Vernescu,actualul palat al ministerului Econmie' Nationale (fost de Industrie

Comer), despre al carei isotric voi vorbi la capitolul artelorplastice de domeniu arhitectonic ; casa regretatului general GheorgheManzi ramasa In patrímoniul familiei si locuita de un fiu al generalului,una din putinele cladiri vechi ale Capitalei, care n'a suferit nici o transfor-mare, cleat doar neinsemnate reparatiuní si care prin infatisarea ei ara-toasa si- prin parcul imens cu vegetatie batrana si bogata, sta marturie pi-Daita a trecutului stil românesc si a unei vechi gospodarii boieresti ; ca-sele boieresti de pe str. Nicolae Filipescu, fosta Sc,aunele, Incepand cu

chiar casa regretatului fost ministru si primar al Capítalei, casa ce apar-tinuse jurisconsultului fost ministru de justitie Costal oru, colt cu str. Ba-tiste, apoi alaturi tot pe str. N. Filipescu casa Conduratu, aläturi casa mea

26 VICTOR BILCIURESOU

parinteascä, peste drum casa fostului pensionat Chevitz, alaturi de o partesi de alta casa Slatineanu transformatà si fosta casa a d-nei Paris, deve-litä prin cununie d-na general Horbashy, casä därâmatä la pämänt, pe lo-cul cäreia, mai sporit cu locul pe care fusese clädirea locuintei avocatuluiBudi0eanu, s'a construit liceul de fete Regina Maria, peste drum casa bo-ierului Balsama, astäzi sediul Directiunii preser, casa boiereascA a Elenei)einoiu, pe locul dreia mai tärziu s'a construit casa Zeinescu. asa cum sevede astäzi, unde a locuit cu chirie N. Filipescu când s'a inapoiat dela stu-

Grigore Manolescu. Casa General Gheorghe Manu.

dii din Paris ; de cealaltä parte a sträzii despre primäria generalä a Capi-talei ; casa boierului Brifiloiu, actualul Mercur, casa lui Nicolae Fleva, casa

generalului loan Carp care si-a läsat impreunä cu sotia näscuta Bädulescu,intreaga avere Academiei Române, iar dela incrucisarea sträzii Filipescucu str. Batiste, erau de partea din spre Bulevard a acestei din urmä strazi,casa unde a stat Constantin Stoicescu, fostul ministru, OA ce si-a cons-truit clädirea de peste drum, la a car& inaugurare a asistat si M. Lor Re-gele Carol 0 Regina Elisabeta, apoi de aceiasi parte fosta grädinä a Ti-

=

BIJCURE5T1 w B1JCURE$TEN1 DE JERI I DE AZI 27

rului ,Roman, iar cam peste drum de ea bätrana 6°0180' Momze/ope care a jefult-o vestitul bandit Serdaru, ce bagase groaza in populattaCapital& prin ingeniozitatea cu care da loviturile ; alaturi, cam pe loculunde este azi construit palatul Creditului Minier era casa lui Costica Lecca,mostenitorul Momuloael.

Pe strada Scaune (Filipescu) au fost instalate In timpul razboiului ro-mäno-ruso-turc din 1877 si 78 toate cancelariile Marelui Stat Major rus 0anume : in casa Costaforu (Filipescu), in casa Brdiloiu (Mercur) si in casacolonel Blaremberg tatäl d-nei N. Filipescu, colt str. Batiste cu str. Dio-nisie, far toate casele de pe aceste strazi, gazduiau träsurile, caii si or-donantele ofiterilor din Statul Major rusesc.

In cartierul acesta : Scaune, Batiste, Dionisie, Vasile Conta, locuiau :Costa foru in casa caruia veneau personalitätile din partidul alb (conserva-tor), Lascar Catargiu, Fratii Lahovary, Gr. Päucescu, Gr. Triandafil, ceilalticonservatori de atunci si de mai tärziu, cum era generalul Ghe. Manu carenu fäcea politica fiind inca pe atunci in activitate, sau generalul Lahovarypentru acelasi motiv, sau tineretul de mai tarziu care era Inca la studiiIn strainatate, cum erau : Take lonescu, Marghiloman, C. Dissescu C. A-rion, Al. Djuvara, Vasile Lascar, au activat la inapoierea dela studii, unith partidul alb, altii in partidul rosu (liberal).

Pe strada Scaune (N. Filipescu) au locuit in vremea copiläriei mele :marele actor Matei Millo, Marghiloman vänatorul, care pornea la vanatintr'un chervan de-asupra caruia era o cusca de sarma in care incapeavre-o duzina de caini de vanatoare ce se umea cu 6 caí si cari de cumsimteau ca se inhamä caii la chervan, stiau CA pornesc la vanatoare si lä-tratul lor zgomotos asurzea toata mahalaua.

Tiu minte ca intreband intr'o zi pe tata de rostul denumirii ac,esteistrazi si a bisericii de pe ea, mi-a explicat ca denumirea a purtat-o maiintai strada 0 dupä ea biserica, fiincica pe strada aceasta s'a pomenit maide mult obiceiul ca in fiece zi de vara farä ploaie, dupä ce se lua masade seara intotdeauna de vreme, cam pe la 6 seara, fiincica lumea de atundse culca de vreme ca sa se scoale °data cu zorile, se facea cerc la poartagospodaria careia ii venea rändul la sindrofie, poruncea sa se scoata scau-nele la poarta si toti ai casei impreuna cu vecinii de peste drum si de pelaturi se astemeau pe sindrofie, sorbeau din cobea si din ciubuc, lar pela 8 gazda batea din palme (soneria din vremea aceia) sa via slugile


cari carau scaunele In casa si dupa stereotipul : maine seara mai frumos-,plecau toti la culcare, lar seara urmatoare sindrofia se repeta la vecinulde peste drum sau de alaturea, cu acelasi invariabil program, c,are dacaastazi s'ar ¡Area plicticos, era insä considerat pe atunci ca loar-te sangos,fiindc,a ziva era intreaga a muncr lar seara intreaga a odihnei.

In Bucurestii din vremea aceia erau atat de numeroase maidane silocuri virane neingradite, In cat aproape egala suprafata ocupata de cladiri.Peaceste intinse si numeroase locuri goale se asezau provizor'u sau vremema Indelungata, panorame, menagerii, ci curi, baraci cu tinte pentru trasla semn, iar pe vremea sarbatorilor de Pasti, dulapuri si calusei. Maidanelesituate la pozitii mai bune, mai cercetate, erau relativ rent bile hind a peele se asezau numere de spectacol sau de rasunatoare reclama de sensatie,13 cari lumea obicinuitä sa casce gura and navaIa mai cu eara in zlienelucr6toare

Asa de pilda, era ma'danul pe care astazi est cladirea Po§tei tel gra-fului si telefonului, maidan pe care a stat r '-ptu a i e titu c'Suhr, ale carui numere de senzatie a atras aproape tot Bucur stii de r -petite ori si c,are ?rare alte numere exceptionale din program, prezenta oechipä de gimnastici, fratii Avolo de o indrazneala in acrobat n mv5zutä la noi in tara, carora un compozitor roman le dedicase un valsfoarte popular pe atunci, introdus in toate,cas le ce aveau instrumentistiIn familie intitulat Vdsul Avolo". Tot sub spatiosul cort, inc 'zit iarna,al acestui circ, dupa plecarea lui a jucat etava vreme o trupa románea ca,pe care a ri vazut-o si eu, copil fiind, in Lumpatius Vagabondus".

Pe maidanul acesta, inainte de a se construi palatul posfelor, p- oportiune de teren dir.spre str. Carol, In lungime pe calea Victoriei detiumai vreo 6 metri fatada, dar in adâncime de cati-va zed, au cIaditsi deschis and au venit in Bucuresti din Ardeal, fratii Mircea-, berarialor vestita, cea d'intai la noi care a introdus bautura aceasta, careia i-atrebuit Indelungatä vreme pana sa se deprinda publicul bucurestean cu easi sa ja treptat locul vinului, a carei consumatie in toata tara aproape oegaleaza.

Aceastä berarie avea pe firma zugravit un camion incarcat cu butoaiede bere, tras de doi cal si cu inscriptia La Carul cu bere", local caruiahumoristul scriitor Vasile Pop, ii zicea: la berea cu card% Mai tarziu, fratiiau despärtit tovärasia : Victor a luat concesiunea bufetului garii de Nord,

Actualul palat al Casei de Depuneri.

aceasta menagerie si dela circul de peste drum, am luat noi elevii dinoate clasele liceului SI. Saya situat la doi pasi de circ si de menagerie,

steagurile si steguletele ce ornamentau fatadele lor, ca sa manifestänn pestrazi cu prilejul caderii Plevnei la 28 Noembrie 1878, fiinda directorulliceului de atunci, Alecu Boranescu, a refuzat sä ne dea steagul liceuluipen tru manifestare.

Asa am manifestat atunci, cu steagurile zmulse cu de-a sila dela

circ si menagerie, la Romcinul lui C. A. Rosetti din str. Doamnei cam pelccul unde este astazi Banca Marmorosch-Blank-, unde ne-a vorbit C.A. Rosetti din balconul redactiei; apoi la cancelarul Gorciacoff ce loculala legatia rusa de pe calea Victoriei alaturi de Grand hotel du Boulevard"

BLICURE$TI $1 BUCURESTENI DE IERI $1 DE AZI 29

Ignat localul de pe bulevardul Academiei, fost Cosma- pe locul unde seaflä si astäzi, iar Nicolae, localul de pe str. Pastel, acolo unde se gäseste si43CUM.

Acolo unde astäzi se aria cladire,a Cassei de Depuneri si Consemnäri,se instalase pentru mai lunga vreme cea mai mare menagerie ce fusesepan atunci la noi In tara, cea mai mare, nu numai fiindcä mai erau altoateva mai mici, ci si pentru ca lntr'adevär avea multe si rare animal°str me si sute de papagali de dferite specii $i märimi. De ad, dele

30 VICTOR BILCILIRESCLI

care ne-a vorbit prim interpret in limba franceza ; la Ion Bratianu si laKogainiceanu la Sosea.

La Ion Bra' tianu, in lipsa lui, care de cu noapte plecase la Plevna ce sepredase, ne-a vorbit Eugeniu Carada, lar la Kogiilniceanu care si el pie-case cu Bratianu tot la Plevna, colegului nostru Dan Breitianu, feciorullui Dumitru Brdtianu, fratele lui Ion Brätianu, venindu-i rau din cauzaunui vant rece cu picaturi de ghiatä, el fiind de foarte debila constitutte,afn fost nevoit, ca cel mai robust din promotia mea, sa-f duc in circapanä la Capul Podului Mogosoaei, unde urcandu-1 intr'o sanie, l'am dusacasä la el in str. Pensionatului (azi Vasile Boerescu) casa intacta si astkt,asa cum era si etunci, i careia i-ar trebui o sumara reparatie ca sa maldureze multa vreme. lesind la intrare mama lui, d-na Dumitru Bratianu

vazandu-1 livid, m'a dojinit aspru, crezand ca eu l'as fi indemnat S8manifesteze Cu acel priiej.

Orasul Isi schimba aspectul cu fie ce alt anotimp primavara curtilesi gradinile cu pomet erau toate o floare, gunoiului de peste iamb' i seda foc, primäria neavand in sarcina ei, ca astki, ridicarea gunoiului. Pevremea aceia cetäteanul nu platea nici apa, de vreme ce o avea in curtes! ceva mai tarziu adusa de sacagiu; nici gunoiul, de vreme ce nu existaserviciul ridicàrii lui, nici lumina care era numai de doua feluri : luma-narea de seu sau de spermantet si gazul ; vara orasul se golea simtitorpe data ce la amp incepea secerisul paioaselor, multa lume mai instaritaavand mosii cari reclamau prezenta proprietarilor a caror ocupatiune eraplugaritul ; toamna, alta categoric de oraseni piece pentru o luna si chiarmai mult, la culesul viilor, al livezilor de pruni, al nucilor 51 al altor soiuride fructe ; vii i livezi, ce ocupau toata zona dealurilor si a podgoriilorpe o intindere neintrerupta dela Severin la Dorohoi, lar lama, cu varie-tatea atractiilor ei, strangea pe toti membrii caminului in jurul vetrelorinrosite de dogoarea jarului din ele, in asteptarea Craciunului educatorde mese suculente, de clinchetul clopoteilor dela sanii, de colinde, destele i vicleimuri, de urgrile de An Nou educator de daruri pentru ceivarstnici si de jucarii si dulciuri pentru copii, educator mai cu seama decalendarul cu interesante povesti istorice si haiducesti al vestitului poves-titor Nedea Popescu (N D. Popescu), calendar, asteptat Cu infrigurare decopiii dm generatia aceia, cari mai asteptau cu aceiasi nerabdare apantia

4) Cu bicele veneau vizitii dela trdsurile boleresti pe la casele prietene;pluguletul 1st ficea urdrile Intocmat ca astdzi Vara nici o schimbare, cuvasilca venea t)ganii purtdnd pe o tavd un cap de porc; buhaiul .era un fe/de toba petrecutd de o fr1nghie pe care trägAnd-o ritmic, scotea mugete cade va& cornutd; busuiocui 11 puneau fetele candLdate la mdritis sub perndca sd-si viseze peste noapte alesul, iar turnatul plumbului ghicea viitoruldupd forma pe care o lua metalul fierbinte turnatin apd rece_

B1JCURE$TI I BUCURE$TENI DE LERI t$I DE AZI 31

tot cam in preajma Anului Nou in vitrinele libraridor cu gust impodobitecu carti legate luxos, a Istorioarelor perftru copir ale Profesoruluireanu §i a altor cärti pentru copii ceva mai räsariti, asa cum erau de pilacele din colectia Bibliotheque Rose Ilustée. Apoi, cu prilejul Anului

Nou aduciator de veselie i voiosie, mai erau asteptate bicele,vasilca, buhaiul, revelionul, ceva mai tarziu pomul de Criiciun inc,etatenitapoi de-a-binelea si petrecerile de särbätori le incheía Boboteaza cubusuiocul sub pern5 si turnatul plumbului, aducätoare de gineri candidatiJa m5na fetelor In vârsta de casnicie4).

Aft aspect al Bucurestilor era acela al spatiilor goale dintrefie ca erau ingradite, fie cä erau maidane. Asemenea locuri virane pecari se zruncau toate impuritatile, ba chiar cadavre de animale, fiindcänu exista serviciu comunal de salubritate, erau in Bucuresti mai pe toat6ulitele si din centru si dela periferie, dar mai cu searn5 pe acestea dinurma. Ce era ampul Mosilor si chiar grädina fui Heliade care =breafosta casa a lui loan Heliade Radulescu, clec& un intins maidan ce secerceta numai pe timpul t5rgului Mosilor? Dar maidanul ramas dupadisparitia gradinii de pomi inobilati a LuLloanid, de unde se aprovizionauton-te grädinile de pomi roditori din Bucuresti 51 din tarä chiar, maidance se impreuna cu cel aflat pe actuala gradinä a Icoanei_ formând pevreme ploioasa, o imita cu lintitä verde deasupra. Dar nenumaratele mai-dane cu suprafete de pogoane, de pe la margini? Dar cele aflate pe in-tinderi nìt restr5nse inundate pe vremea ploilor, cari dup5 o urmatoareseceta, evaporandu-se mlatinile, erau gata sà primeascä o panorama cucadou- sau vre-o comedie, un fel de maghernitä improvizata din sc5n-duri, sau sub un cort, in cari se expuneau: femei cu barba, copii hpiti,Inghititori de foc si de sabli, fakiri, scamatori, vreo nenonocitä de focäsau morsa, vreun sarpe si c5te alte asemenea nimicuri prezentate sub re-clamAde numere de mare sensatie, cu o tr5mbita si o toba la intrare,pentru care se percepea 20 sau 50 de bani dup5 cum spectatorul era

2 VICTOR BILCIURESC U

fara , adou ' sau u cadou' , extbitii la cari se indesau casca-gurile dirtvremea aceia, printre car ne amestecam- si noi, atrasi de asurzitoarelereclame, bncurosi ca ni se sparg urechile numai pentru 20 sau 50 de bani_Se intampla insä ca vreo ploaie picata pe nepregatite, sa spargä petre-kerile, maidanele devenind iarasi pentru o perioada de vreme mlastini,Iii cari !arma comediilor s'o Intretie o alta muzia, aceia a tântarilor pro-vocatori de malarie.

Tot pe vremea särbatorilor de primävara, maidanele acestea mai erauasaltate si de alte asemenea ieftine spectacole, ursarii cari jucau ursul stca-i outreerau si ulitele, turcii cu maimute ce descärcau arma si aveau sialte numere de... senzatie in program. Si mai nu ramánea maidan neocu-pat in zilele Pastilor pánä la ,Duminica Tome': care cum gasea maidanliber si avea la indernânà o maimutà, o femeie cu barbä, sau un viter cucinci picioare, ?I ocupa si... gata negotul.

De pe urma starii de insalubritate provocatä de primitivitatea in carese afla pe vremea aceia primul oras al tarii, mortalitatea da un pro-cent ngrijorator din cauza lipsei de apa potabila, a lipsei de canal si dincauza prezentei maidanelor, a baltoacelor provocatoare de malarie, a

insuficientii medicilor, dar in schimb, a prezentei sarlatanilor improvizaticunoscatori intr'ale doftoricescului mestesug si a prezentei la oras ca sila sat a babelor stiutoare de descântec si de buruieni de leac pentru oncefel de boala si mai cu seama a lipsei de preparate medicinale si a insufi-cientei pregatiri a laborantilor farmacisti, când nu se cunoscuse seruantidifteric, ceiace a dat un impresionant contingent de cazuri mortale.Fiindca pe data ce se pronunta ano'na difterica, simpla, sau sub forma de

_crup-, bolnavul era condamnat medid refuzánd sa-1 mal asiste, ceiacefäcea disperarea familiilor ce intâmpinau doua trei cazuri deodata, lovi-turä pe c,are a suferit-o si parintele meu, care a dus la groapa pe a e asidric douä cosciuge cu doi frati ai mei. De aceasta nenoroere n'a fostcrutata nici familia noastra domnitoare care, cu toate exceptionalele in-grijiri ce a dat un cului ei copil, mica principesa Maria, n'a putut fi

'zmulsa din ghiara mortii, spre dezolarea augus ilor ei parinti, DomnitorulCarol 5 i Doamna El sabeta. Si cate familti n'au avut sa indure asemeneanecrutatoare lo ituri numai d pe urrna ace tui specim n de b ala! Darce contingent t t aa dezastru s de vi time n'au dat si alte boli tot asa

Doamna Elisabeta cu mica Prinfesa Maria

BUCIJIM5TI .§I BUCURE,$TENI EtZI1B1 I DE AZI

de incurabile din cauza nepregatirti, In care ne gaseam atunci sub-raportulingrijirilor medicale I

Si sA se seama cà orasul dew& aglomerada. de -azi, nict Inpopulatie nici In ; din potriva, stilul predominant era cal arab, cucursi spatioase, cu vegetatie imbelsugata, -cu gradini de .flori, de pomircditori si pe alocurea chiar de zarzavat. Ne putem lesne Inchipui ce pro-grese ar ti facut varietatea aceasta de molinre, dacti In low! .orasului celvechiu, ar fi intalnit in calea lor orasul de mai tarziu, mai aglomerat-sitotusi fall canal, färä apä, Bra lumina si färä serviciu de salubritate.Adaogati la toate aceste neajuns4f i lipsuri si imprejurarea ca- medialerau foarte rari si prea putini provenid din scoll de specialitate, chiardupa infiintarea scoalei Davila, caci afarä de Davila, Oliedenaru, Marcovici, Turnescu si -ceva mai tarziu Ramniceanu. Severeanu 51 generalutZorileanu, cari detineau clientela Inlesnita a Capitalei, desiThe vremeaaceia o vizitä la domiciliu se platea cu cinci lei, tar o interventie chirur-gicala trei, mult cinci sute de lei, majoritatea populatiei Capt.-talei se cautat\aproape ca 51 la Ora, in chip empirrc4 cu felceri 51 babe,c,ari descântau de deochiu, trägeau, lasau sang% scoteau -mäsele, puneaulipitori, afumau, povatuiau calcatul ursului, puneau lipitori, paharepahare cu sange, iar faima vestitului dr Drasch, care in realitate era un-omeopat, dar care trecea drept facator de minuni, venea tocrrrai de acolo,ca In loc de reteta sau de prescriptie, proceda prin sugestie, asigurând pebolnav CS nu suferä de nimic, c5 e sanätos i cA In cáteva zile va fipicioare.

Tarziu de tot s'a _aflat ca toará aceasta navalä de lume ce venea la

Lotelul Avram", ce si azi este neschimbat asa cum era si acum 65 deani tot In spatele spitalului Brancovenesc, hotel pe care l'a tocuit Draschcat a trait, piece dele el dupa consultatie, cu sticlute de apa chloara saucu hapuri de miez de paine lasand sa tucreze asupra bolnavului iluzia,ha chiar convingerea, ca acegtea erau medicamentaficatoare de minunisi prolaabil cA. tratamentul acesta a dat rezultate apreciabile, de vreme cepe atunci nu era doctor Ina; popular ca el nu numai la Bucurestf ci i In

Ora, de unde veneau bolnavi sa se arate lui Drasch.O particularitate vrednica de mentionat, este ca acest Drasch era un

munte de om, Malt, gras, voinic, cu maini i picioare atat de exagérat demari, Inc& nu se gaseau mänusi si Incältäminte pentru el, ci isi comanda

36 VICTOR BILCILTRESCU

incaltämintea, in Suedia, unde si bärbatii si femeile au maini si picioaredisproportionat de mari, desí la inceput Drasch a incercat sa-si comandeghete la ciamarii nostri, dar nemultumit, a recurs ta marfa suedeza.

Despre Drasch, pescare l'am cunoscut si eu de mic copil, se spuneaCa nimeni nu l'a väzut vreodata in träsurä, ca dormea färä foc Lama, canu purta caciulä, flanela, sosoni, sau blanä, ca nu fuma, nu bea alcool sinu gusta carne de nicíun fel.

Ian' unele din ispravile ce circulau pe socoteala lui si cari i-au creiato reputaite de legenda chiar dupa moarte, isprävi ce treceau dreptminuni.

Se povestea ca intalnindu-1 pe stradä un bolnav care'l cunostea,acesta l'a rugat sa-i prescrie un leac pentru falca umflata ce-1 supara in-grozitor. Drasch II examineaza umflatirra chiar in stradä si, fara sa-I pre-ying, ii trage o palmà zdravana peste umfläturä si probabil abcesul fiindcopt, a lasat sa curgä puroiul si pacientul a scäpat de duren.

Alta data, tot pe strada, e intalnit de un bolnav care avea gatul um-flat intr'o parte. Pe and ii cerceta umflätura, scoate la repezealä un bri-ceag din buzunar si Inclestandu-i capul cu mane libera, mane lui deatlet, 1i face 3-4 crestaturi. Sangele sirue pe hainele bolnavului, dardurerile 11 slabes.c.

Un dement care suferea de idei fixe, chíama pe Drasch sa-I tämä-duiasca de infirrnitatea imaginarä cà având picioarele de stied, II in ímo-bilizat. Drasch care se brodise cu bastonul la el, färä sä stea la gänduri,

11 croieste de cateva ori peste picioare si nebunul c la la sanatoasa caun ogar.

Alt scrântit la minte, avea ideia fixa a lui i umbla prin cap dcuacare cu fan sí ca le aude cum scarrae, fiindca n'au roatele unse, din carecauzä nu mai poate Inchide ochii. Drasch fagaduieste ca va veni a douazi cu ínstrumentele trebuitoare ca sa-i extraga carele cu fanul din cap,avand grija la plecare sa recomande familiei sa gaseasca a doua zi lavizit5 douà care cu fan incärcate pe carí sa le introduca tri curte färasa observe nebunul.

La vizita de a doua zi Durasch se intelege cu familia ca, la un sernnal luí, arnandoua carele incarcate cu fan sä ias5 pe poartä unul dupä altuLSe duce la nebun, asazä pe masä douä trei instrumente de forma clestelorcu cari dantistii scot maselele, Virg unul din ele intr'o ureche. simuleazä

BUCIIRE5TI 51 BUCURE5TENI DE IERI 51 DE AZI 37

ca trage ceva din camera urechii si dupä ce scoate clestele afarä, faces mnul convenit, II scuturä zdravän de cap si-i arka primul car, apoi re-pede repeta operatia la cealalta ureche, alta puternica scuturätura de cap,.altä aratare a celuilalt car cu fan si nebunul s'a linistit, ba acum deveneafurios Cad cineva II intreba In gluma daca' nu i-a rämas vre'un resteu,-..reo roata de car, veun jug, sau vr'un bou In cap.

0 doamna din buna societate bucuresteana cu predispozitie spreobesitate, recurganad la sfatul lui Drasch, acesta li recomanda sä-si stricezilnic pofta de mancare In fiece zi Inaintea meselor, band apa zaharata,mancand dulciuri, fumand si cäutand sa-si piarda noptile veghind, saufa andu-si de lucru ca sa nu se odihneasca. Reteta lui Drasch a reusit,candidata la obesitate a s!rbit relativ repede, dar tot asa de repede si-apierdut averea care reprezenta ceva pe vremea aceia, fiindca_ trebuind sävegheze noptile, a cazut la patima jocului de carti, care In scurta vremea lasat-o muritoare de foame, asa ca s'a potrivit 5 i in acest caz apreciereade spirit in cazul and interventia reusea dar pacientuf sucomba,- fiindcan cazul ce povestii, reteta lui Drasch a avut efect, dar pacienta a milt

In mizerie.

** *

llummatul orasului era si el destul de primitiv si se facea cu petrolpana mai acum mai bine de sase decenii, cand s'a introdus gazul aerianmai Intai in centru si to mai tarziu s'a ?rains treptat spre periferie, lariluminatul electric a fast introdus la centru cu incetul, latindu-se spreperiferie-mai tarziu.

Eram In cursul inferior al liceului Saya, and la o iluminatie a ora-sului cu prilejul unui 10 Mai In Cismegiu, am väzut un soare electric Infundul aleei principale pe Inaltimea de teren din spre biserica. -Lumina,nefiind Inchisa Intr'o sticlä, era asa de puternica, In cat n'o puteai fixanici o secunda fara sa nu simti duren i patrunzatoare in tot globul ochiului.

A fost pentru bucurestenii cari se aflau atunci In Cismigiu un adevä-rat eveniment despre care s'a vorbit multa vreme ca de cine 5tie ce des-

coperire ne mai pomenitä.Si fiindca pomeniram de luminatia ce se fäcea la 10 Mai In Cisme-

giu, cred interesant sa adaog Cateva amarunte . llumnatia aceasta constadin Insiruirea a mii de candele Imprejurul lacului, candele carora li se

3.5 VICTOR BILCIURESCLI

turna undelemnul mai spre fund, pentru ca astfel protejata luminita, sa nulse stingä in eventualitate,a unui vânt nepreväzut. Efectul era aträgätor sasemängtor cu acelasi decor procurat insä de niste licurici cari ar fi Inlocuit candelele. Ace8ta era tot farmecul iluminatiei de 10 Mai, dac5 lantulacesta de luminite ce nu reusau sä indeparte7e bezna noptii, sporitä deumbra vegetatiei grädinii, merita ponosul de iluminatie La aceastä duminatie venea in fiecare an familia domnitoare, principele Carol si p ncipesa Elisabeta, cari urmati de adjutantii pala ului, colonelii Schina pFilitti, fäceau pe jos inconjurul lacului si apoi se inapoiau cu tras a lapalat, träsurä obligata sa mearga la pas, fata de multime ce o i conjureca sä vadä si sä salute pe Suverant.

Aceasta asa zis ä iluminatie mai avea un divertis ne ,t fo ile deartificii cari dupa ce explodau in aer lasau sa luceasca in bezna ceru ucateva cupe inscriptii luminoa'se ca: ,,traiasca Romänia- sau 10 Masau , Carol si Elisabeta- sau marca tarii, sau coroana princiara Inteundin iluminatiile unui 10 Mai la Cismigiu, o racheta din acestea cazand p

ea pe care se afla familia domnitoare, a aprins trena rochiei printeseEl sabeta (Carmen Sylva de mai tärziu) Au intervenit repede adjuta tiS Luna si Filitti cart au reusit sä rupa trena inainte d cuprinde si ro h

DEImbovit a-v or ma' fi trecând garle si pe alte meleaguri prin orase si targuri,

ori pe la marginea lor, ca asa a tost asezarea omeneasca, sa seaciueze pe langä o apa dar garla murdarä ca a de trecea prin

Bucurestii de Oa mai acum vre-o 60 de ani, nu vor fi mai trecut multepe suprafata pamantului. Nu e vorbä, si astazi tot murdaritä curge ea ci.1toata canalizarea mai de demult si cu toatä acoperirea partiala de maideunazi, dar trebue stiut ca asa de murdarä si de pestilentiala cum era peatunci de portlunea ce strabatea Capitala nu mai e azi, iar bucuresteanulprost inspirat, care a scornit monstruozitatea aceasta rimata

Dambovita, apa dulce,Cm' te be,a, nu se mai duce.'

avea probabil, cum zice termenul vulgar, orbul gainilor, caci daca ar fiavut vazul si gustul ca toata lumea, iar fi dat cu tifla cam asa

Fie vorba Intre noi,Cin' te bea, te bea noroi,-

Sau si mai plastic

Dâmbovita, apa rece,Sa te beau, prin gand nu-mi trece,Cli nu vreau sa mi s apiece.-

Pe Dâmbovita de atunci, noroioasa si murdara, curgea toatä murdariar sului, fiinda In ea arunc,au riveranii toate gunoaiele casnice, toate la-


turile, impuritatile si dejectiile, pänä si cadavrele de caini, de pisici, degaini si de soareci, ba pe portiunea ce curgea prin dreptul lioeului Sí.Saya, de odinioarS, am väzut Intr.° zi chiar cadavrul unui cal. Si cu toateacestea bucurestenii mai nevoiasi ii beau apa si se scäldau In ea, fäceauadieä bale de... curcitenie I

Dupä ce s'a oprit functionarea fântOnelor primitive de prin curti, apade bäut se cara pe la casele locuitorilor cu sacaua, pe care sacagii o luaucu donita din Dâmbovita, fie de pe la diferitele vaduri din cursul ei, fiedela izvoarele dele Herasträu sau dela Filaret. Casete inlesnite consumauapa izvoarelor acestora ce costa un leu sacaua si apa de Dambovitä ce seplatea cu 50 de bani sacaua (aproximatív In capacitate de 15-20 devedre) Insa aceasta din urmä apä o intrebuintau mai mult pentru nevoilecasnice, iar dacä voiau s'o bea, o bäteau cu un LAI gros, cu piatra acrä,intr.° putinä de aceias capacitate cu sacaua, pänä ce noroiul cadea la funds, dupä ce se limpezea, o filtrau prin nisle pietre mari poroase destul de_primitive si nici atunci casete mai pretentioase n'o beau, ci o 1ntrebuintaula spälatul rufelor dacä n'ave,au ap5 de ploaie, la udatul florilor, sau lagra jd.

Din cauza acestui mijloc primitiv de a se procura apa, and se in-tämpla vreun incendiu, erau 90 la sutä probabilitäti cli imobilul are !CI.

ardä pänä la temelie.

Focului Mareintiimplat in BucurestiIn ziva de Pasti anul

1847, Mar tie 23

deecrisde

Anton PannEdIlia a doa

13n:urent1, 1854In Tipografia lu1 A. Pann

Textul II alcatueste aceste 81 de strofe

BUCURE§TI $1 BUCURERTENI DE IERI r$I DE AZI 41

Focul cel mareIn acesti Bucuresti au fost si mai de mult si mai spre vremea de azi,

locuri cari au consumat câteva case de pe o singura strada si chiar parteclintr'o mahala, dar cel mai mare foc pe care l'au pomenit Bucurestii,acela care a distrus mahalale intregi din oras, a fost focul numit celmare- si pe care-I descrie Anton Pann, in stihuri, intr'o brosurä cu cirilice,pe care o reproducem in intregime, pastrându-i ortografia de atunci caun document al timpului.

Memorabilul

42 VICTOR BILCIURESCIJ

Vai ce vedere ! ce groazä-vie !Ce biciu de part urgii ceresti !Ce jale marel ce sarkieKkii dodatà pe Bucure§ti !

Martie'n doa-zeci si trei zile,PaOile sfinte and se serba,Kand tinerimea, kopii, kopile,Sta 'n haine nouà ce se schimba

K5nd fie-care dupa 'nviereK'an a sa kasa era kulkat,De obosire, de privighere,Gusta odihnä ne imbracat,

Kánd negustorii pe slugi lasaseKu parinti, neamuri, a se vedea,Ka la zi mare se mprästiase,La boite nimeni nu mai gandea

Und batu'nturle unsprece ceasuriS'a-nceput toaka a rasunaDe prânzul zilei multime glasuriLa sranta slujba kema, 'ndemna.

Und mergea unii spre 'nkinaciuneSi altii inka dormea 'n somn greuFoc izbucneste ku viiciune,lnaltà flacari ka kurcubeu

Si cum austrul se 'ntarâtaseKu groaza vie II intindea,In departare pe.-te zeci caseAsvklea flakäri i aprindea.

I3UCURETI I BL1CURE$TENI DE IERI I DE AZI 43

Sfäntul Dimitrie nu s'aprinseseIn preajmä-i focul Inca ardea,Si Barata o kuprinsese,Ka un balaur o mistuia.

D ad la Vergu se vazu pripaPrin tot ocolul grozav aprins.D'aci Lukacii ka intr'o klipa

Udricanii ardea ne stins.

Apoi se ntinse ka o fasieP5na la Delea spre rasarit,S'alta fate ku vräjrnäsieSpre miaza noapte mergea kumplit.

Biserici sfinte facute bine,Palate, hanuri, de rând ardea,Lipscani, boite de marfuri plinefocului prada toate cädea.

Sfantul Gheorghe ,han ka cetate,Ku 'rnprejurare de zid Malt,Boli doa ränduri infrum'setate.Ink5t ka dânsul nu era alt.

Al karui klopot d'asupra noptiiKu acel foarte urias glasDin prejur fokul si 'n oras mortiiEa, vestite klipä de ceas.

Akuma pentru din urma oaraisi scoase glasul la acest fok,Ka alui para in turn kum zboarä,11 si patrunde aci pe lok,

a§a acela ce vestea fokul1n cea din urma de fok s'a ars,Ce vestea mortii, viind sorokul,Ka toate moarte si ea a tras.

41 VIC 1OR BILC1URESCU

latà dar, mortii toate-s supùse INimik nu-i vecinic p'acest p5m5nt IEri monumente vedeam stand puse,S'azi nikäirea de tot nu s5nt.

Sfântul Gheorghe, acest han mareEra mai bine s5 nu fi fost,Deleit s'ajung5 la fie-kareNädejdi dearte de ad5post.

Kä'n el se stinse negustorimeDe suma mare avut arz5nd,Aci '0 pierdur5 starea multime$i sk5p5tar5 'ntr'un ceas pe r5nd.

TO bra§ovenii, bogasierii,Si postävarii s'au fript, s'au ars,Si mai cu se,am5 s5nt librieriiP5gubi simtite kare au tra.

Fiind kä tArgul spre-asigurareDe fok, intensul tot 10 b5ga,Si 'n razmirite pentru sk5pare,In el s5 intre toti alerga.

Prekum 'akuma v5z5nd c5 fokulTurbat inoepe a se roti,Apuk, kar maría i umplu lokul,G5ndind a 'ntr'insul o vor skuti.

Dar, vai I zadarnic se ostenira ILe fu nadejdea Br' de folos IKäci aici toate se mistuiräSi fir de ata nimeni n'a skos.

Ce poafte zidul, ce poate omul IDup5 kuvântul proorocescKând o cetate n'o päzi Domnul,Deqert I-e truda kati o p5zesc.

IBUCURESTI SI .BUCURESTENI DE TERI SI DE AZI 45

Asa si 'n alte biserici, hanuri,Skotänd din case 1(80 au kärat,Tot cu aceleasi de skäpäri planuri,Nimik asemeni nu s'au skiipat.

L ukaciul falnic, mahala mare,Kladiri frumoase pe al su drum,$.co biserikä din cele rare,FAcuta nouà abia akum.

A karii turle prea !ImitateS'acoperite num'a fier blond,Ku osebire 'nfrumusetateKa niste kupe formate rond,

Ka o fade de sus din turiePrin zärojele kum luä fok,Podoabe skumpe, averr si skule,S'a topit toate aci pe lok.

Doua-spre-zece biserici toateAcest balaur a Inghitit,Nimik din gura'i n'a putut skoate,Pänä si klopot a mistuit. 1)

1) Sf. Dlmitrie din metohul sfintei ep;scopii Buzaului; 2) bisenkaDomneaska din kurtea veche; 3) Antonie dela pusk5rie; 4) Bäratia; 5) Sf.Gheorghe vekiu; 6) Sf. Gheorghe nou; 7) Sf. Mina din mahalaua Stelea.8) Vergu; 9) Udiikani; 10) Lukaci; 11) Ceau$-Radu; $i 12) St. tefan; iarmahalalele arse se numärà 13.

In urml Ins5, din aceste biserici, numai dog a Ames ku desgvarsirestrikate, adikfi: sf Antonie din mijlocul pietei si sf. Mina din mahalaua Steleiprekum i hanul sf. Gheorghe cel nou; iar celelalte toate s'au infiintat la lokkare mai frumoasä, kare mai simplä. Asemenea si boltile i kasele toatesfarä de maha/aua Lucaci, kare pand astäzi stä ruins% pi numai biserika s af5cut la lok, tot in forma cca si mat ku deosebit5 komoditate, kontn-buind fiii al aceloragi ktitori L toti mahalagiii, kum l acei boieri $i negu-tfitori evlaviost, pr n Indemnul si stArturea dimpreuna i ku ajutorul printe-set roana Sakelarie K115räzanul, kare L pftna' astäzi nu kontene$te a da $1 aosteni ku ne preget, kum si a indemna pe fiekare spre a implini cele de1ips5 imprejurul sfintei biserici.

46 VICTOR BIL CIUR SCII

Ka fokul kare se inältasSi se suise Ong la nor,Plelandu-1 vântul, tot de mari kase4i izbea virful inteal su zbor.

Si ca fosforu 'n iuteala mare135n 'sa vezi kasa de s'a aprins.Ka praf de pu00 din skapärare.Pe klipa para o au i lins

Räzbea prin pivnitt adanci, boltiteCu spirt §i vinuri buti aprinzandArdea cu fierberi inklokotiteMultime vase i inotând.

Unt-de-lemn, seusi, rezerve stranseProdukt tot felul in magazii pusBelpgul fokul pe lok fränse,Skumpete, lipsä 'n toate-au adus.

Aceste 'nsumä tot deodataKum s'aprinsese inflakarat,Vede,ai o parä ne prekurmataKurg5nd ka_riul cel turburat

Tot orizontul se inegriseDe fumuri multe ce-izbukneaZbura in aer märfuri aprinse,Hartii, materii pe sus pornea

$ n nori ka zmei §erpuia mate,Vazduhul parka vedeai arzänd,Si prefacute cenue toate,Venea ka ploaia pe jos piland

B1JCURETI L BUCURETENI DE TERI $1 DE AZI 47

Nu e In stare kondeiu sa skrie,Nu poate gura a le rosti$' intokma toate sa le (eskrie,Vrand katre altul a povesti.

In doua ceasuri ard mil de kase,Toate cenuse se prefak, kad,Tot Bukurestiul se 'nflacärase,Kazuse parka intreg In iad.

Fugea kokoane fara putere,Ku prunci in brate, amar plangänd,Läsa skumpeturt, skule, avere,Viata numai sa-si skape vränd.

Kuprinsi d'odata, fara de veste,D'acele flakari ce se 'nalta,Deskulti da fuga bärbati neveste,Ne având pas nici a se 'nkälta.

Kaci fokul grabnik nu le da vremeNici sa-si imbrace ai lor kopti,Kati intra n kase far 'a se teme,Aci indata au ars de vii.

Ast fat de jale da fost vrodata,Nu sä gaseste skrisa In kärtiMulti nu putura sa fugä 'ndata,lau kuprins fokul din patru part!

N'avea pe und d fok s ia aAci indatä ii kotropea,Priveai cu jale din alta kasa,De mtla, pieptul t' se rupea.

43 vicron BILCIURFSCII

Vedeai pe omul ka arde, piere,Si de viu fokul II ingropa,Si n'avea nimeni vre-o putereSa intre'n fläkäri de a-I skäpa.

Pe poduri, uliti, innota fokul,Pe om din fuga iil aprindea,Cenusa, fumul, de prin tot lokulli orbea okii, nu mai vedea.

Era greu foarte a sta'n potrivaGrozavei furii acestui fok,K 'acea furtuna ne milostivaSuFla puternik, nu sta pe lok.

Skänteia mike, ka o sage ta,Pe pomul verde cum o lipea,Kopak gros, mare, Wee indata,Pe klipa'n douä jos II rupea.

Mistuia totul, pätrundea fierul,Taränä, pietre, zidiri topia,Pornise parka urgie CerulSa aria totul si fok stropia.

Akum vrea parkä DumnezeireaKu fok pamantul al kuratt,Si ku venirea-i, pe omenireaCea nesupusä a 'mpärati.

Akuma parka era sa fieJudetul lumii, prekum e skris,Al kärui ceasul nimeni nul stiePrekum chiar Domnul rostind a zis

BUCITRESTI $1 BUCURE$TENI DE IERI 51 D AZ1 49

Uimita lumea uita pe toate,In desnadejde tot alerga,Uita ca Cerul Intr'un ceas poateSa-si verse mila de'l va ruga.

malta Doamna cea prea duioasa,Mergand indata, a pus pe kler,Rugand d'odata evlavioasaSa Trnblanzeasca pe sfantul Cer.

Si pe cand klerul citea litanii$i pentru mita pre Sfant ruga,Atunci poporul lacee metaniiSi 'naltand okii spre Cer striga

Vai noua Doamne rvai noua sfinte !Revarsä-ti mila, nu te 'ndura !Aceste s'alte de rugi kuvinteKu lacrami krunte toti murmura.

Prmtul kalare krucisi tot lokulIntr'o suflare Inconjur.Ad i da planuri sa stinga fokul,Apoi indata 'ntr'alt lok era.

Dreapta si stanga pompieri, milith,SS kurme fokul, tot dobora.Ku instrumente karma politii,D'o parte s'alta sta, apara.

5i prin komanda cea inteleaptaCe o da Printul katre pompieri,Ferira stanga sí partea dreaptäD 'acele flakki cu mari puteri.

50 VICTOR BILCIURESCII

S'a läsat fokul sa se impingaIncotro vântul ii poruncea,$i ka párjolul Par' sä se stingä,Mergea "nainte kum ii pläcea.

Ast-fel se duse potop de paräKa un balaur máncând sunet,Panä n ktimpie la vii afarä$'aci se stinse, neavând nutre.

Speriata lume se ametise,Nu t a unde sa fakä pas,Bärbati, neveste, se räspändise.Kopii pierduse In acel ceas.

De unul, altul neavá'nd tireDe's ku viata sau au arsUmbla pe drumuri toti in uimireKopii $i mume tipând ku glas.

Gol, fava haine, kum se 'ntamplaseDin somn mdatä atunci skulati,Ce; mai multi inka nici nu mánkase,Umbla de foame ka le§inati.

K'astfel de iute merged pia jelul,Kat fugea numai de málni ku prunci,Nici barn, nici hainä, nu da pas zorulSa se intoarka sä ,a atum

Fugea la margini, la câmp afarä,Fie0e-kare 'nkotro vedea,Kä de vant mare, de fok i paräSä skape veunul numai gändea.

BUCURE$TI $1 BUCUR $T NI DE IERI $1 DE AZI 51

Sosind si seara cea rakoroasäDe Frig ca varga toti tremura,Kadea pe kalea cea pulberoasaMai vränd truda.a'si usura

Multi bolnavira, multi si murira,De frig, de groaza de 'Thspaimantari.Multi multa vreme 'n fin i nu'si venira,Umbla 'n uimire de intristari.

ICAO se kreskuse in boggleSi ne averi n'au patimit,Akum sa kreaza la saracieli duce soarta kum n'au gandit.

lit era jale privind persoaneCe mainainte galant purta,Akuma zdrente lua kukoanePunea asuprä-st nu se uita.

Cei ce odata avea din masa,Sa dea si altor multi a mänkaFlämanzi akuma si fara kasa,N'au kapul unde a si-1 pleka.

in lok de jimble, galante mese,A uma vrea päine si R'o gäsea,Ka pregairea de Pasti arseseSi bani, moneda, la multi Hosea.

Aceasta jertfa, aceasta jalePrivind-o Printul k okt umiliti,0 sumä mare din ale saleSloboade pentru nenorocli.

52 VICTOR BILCIURESCLT

S'asa se 'ndeamnä intreaga IumeKu indurare a se porniSi ajutoare din tara sumeSi din pärti alte mii a ven!

Deci, ka un tará porneste, 'nparteLa säräcimea ce suspina,Si la streinul a fákut parte,Ka si pe fiul al imbuna.

Si ku aceastä milostivireDin mil de fete lakräml a sters,A käror ruga de multumireKa o tiirnSie la Cer a mers.

Tráiaská Printul lorgu Bibesku,Mii de familii din gull mostee,

Trimitä-i viará de sus CereskuPe tronul täril multi ani sA stea.

w* *

Acest fok mare de 'nspaimäntare,De kare tremur orkând Ondind,Fie de obste in neuitareAst memorabil al sh citind

Si ku veghere fieste-kareIn kurte 'n kasa si or ce lokDe tot d'auna ku paz a mare$6-si faká treaba umblând ku fok ;

Sa dea porunká la slugi in kase,Kum si la Insusi ai säi kopil,Nici lumânarea sá nu o laseIn or ce parte, ka pe kAmpli.

2) Sfantul (dela zwanzlg-douä zeci) ayes la noi cure 80 de bani, prinurmare jum5tatea de sfant valora 40 de bani.

RUC(JRE5T1 51 BUCURE$TEN1 DE IER1 51 DE AZ1 53

Sa aibä'n grije pe toatà luna,Sau mai des kosul a-1 mätura,Si de perikol de tot d'aunaProprietatea 'si asigura.

Cei ce prin kuhnii gatesc mâncare$'umblä ku unturi ceva präjind,S' aibä porunkä de paa mare.Sä nu s'aprinzä, ne ingrijind ;

Kand iar tigar 'apri,ide nestme,SA n'o azvArle kura o fuma.Ci s'o stingA kum sa kuvine.Vre un pericol a nu urma.

D'aste putine aicea skrise,Pentru acei ce aud s'askult.Or de mii vorbe si sute zise,Or numai d'una Inteleg mult.

Sf clr$it

Pe verso scoartei din urmA, eh' tipärit :

Pretul este o jumätate slant 2)

'* *

DAmbo9ite ce traversa orasul n'avea o albie care s'o distanteze de.

locuinte, ci se prelingea pe llingä ele, asa cum de pildä atingea fundulcurtii fostului liceu Sf. Sava (fosta locuintä a Mitropolitului Nifon) cam pelocul de pe calea Victoriei ce duce spre tribunal, pe partea dreaptä, putin11131 jos de banca Urbanä, de multe ori and Oda era ceva mai umflatli,ida chiar zidul bucAtAriei internatului liceului, lar cAnd mal Cu searnä pri-mävara si toamna venea si mai umflatä, nävälea prin curti, prin pivniti sichiar prin locuinte, mai cu seamä prin cartierele joase, cum era de pila

54 V CTOR BILCIURESCU

cariterul izvor, pe unde lume,a din partealbcului era salvata cu barcile decritic pompieri, ori astepta sechestrata In casa pana ce se retragea apa.

Pod de piatra peste Dambovita orasului nu se pomenea, nici chiar delemn, ci doar cateva podisci, de cari de altfel nici nu era nevoie, flindca

garla in stare obicinuita, n avea nicairi adancime ce trecea peste 0.60cc ntimetri, iar pe vreme de seceta nici atata, asa ca trasurile treceau pep discele de lemn, iar carutele treceau prin apa si ¡ama pe ghiata.

De notat e ca Dambovita urma sinuozitätile cladirilor de pe strazi,avand acelasi curs stramb si Intortochiat ca si configuratia strazilor orasului, cu inträri si iesiri la fie ce 20-30 de pasi, provocate de asezareacladirilor dupä bunul plac, ci nu dupä un plan urbanistic, capabil sä cori-jeze gresala initialä de a fi Ingaduit fie carui doritor de cladire sa si oaseze nu acolo unde ar fi trebuit, ci tocmai dinpotriva, ca sa dea ansam-blului strazii o infatisare monstruoasä.

In astä privinta, intercalez aci amaruntul ca Bucurestii a avut o ase-menea uritä Infätisare intr'o vreme ceva mai apropiata de cea de azi

Asa de pilda imparatul Frantz losif al fostei Austro-Ungarii, cu prilejulviz,itei sale la Bucuresti si Sinaia, nu pot preciza data, dar in tot azul

acum mai bine de 30 de ani, Intrebat fiind la plecare de regIna noast aCarmen Sylva, ce i-a placut mai mult In scurtul timp cat ne-a vizitatpare-mi-se 6 zile in tot i-ar fi raspuns : privelistea citzi Victoriei si ariapopulara am un leu si vreau sa-I beau", pe care i-I catase Ciolac cu tara

aful lui pe \Jarful cu Dor, unde i s'a servit un dejun. Si la mirarea regi-nei Eisabeta, Franz losif ar fi dat aceastä explicdtie : calea Victoriei ne-hind dreaptä, ci strâmba la fiece 20-30 de pasi, prezinta cu fie e altaperspectiva si o alta infatisare, ceiace tine ochiul mereu sub farmecul uneialte privelIsti, pe and bulevardele de cum intri pe ele le-ai patrunstoatä fisionomia, care neavand nici o variatie de aspect, devine monotona51 nu intereseaza ; lar aria am un leu si vreau sa-1 beau'', fiincica are unpronuntat accent de muzidà ungureascä.

Va fi fost battanut monarh sincer In aprecierile luí, cine poate sti?dar daca preferintei pentru 'caled VIctoriel a dat o explic,atie ce doveLiege mult bun gust, prefermta pentru aria de care pomeniram, nu I epare temeinick filnilca Mica' de rafinat melornan va fi lost imparatul, no'stim ca toti marii artist streini cari ne-au vizlat, n'au gasit mc candieo aproptere Mire muzica poastrá popular a si cea ungara, ci din

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERT $1 OE AZI 55

potr'va fiecare imbratisaza un caracter aparte, ce deosibeste fundamenta

pe un de cealaltä.Pe Dâmbovita erau instalate si câteva bäi red de gfirlä, ce puteau

fi combínate cu bai de aburi din stabilimentul de pe mal. Cea mai cu-ncscuta si mai cercetata baie in felul acesta, era a lui Mitrasewski-care a disparut odata cu canalizarea Dâmbovitei, ramânând numai baide aburi, Cu un basin.

Ränduiala institutiilor si instalatiilor era, cu oare care aproximatie,am aceasta : Pe locul ce merge dela Casa de Depuneri in spre palatu

juRtitiei aparea imediat vechea casa a lui Stefan Belu, fratele baronulw

Barbu Belu, unde astazi se afla magazinul Sora- si Cec-ul-, urmastrada ce coteste coltul bancii Urbana ' colt calea Victoriei cu strad3azi In fiinta ce pe atunci se numea strada Riureane, fiind ca pe eaera locuinta popularului scriitor Riureanu ce publica o biblioted pentrucopii. strada pe c,are era hotelul Neubauer, pe care-I pomeneste Delavrancea in nuvela Bursierur ; venea apoi liceul Sf. Saya de care po-meniram mai sus ce avea fundul curtii chiar pe malul Dâmbovitei, Jarde cealaltä parte a Oriel stabilimentul de bai Mitrasewski, dupa elliceul Matei Basarab, care decum cadea prima zapada se razboia cul'ceul Sf. Saya. aruncand unii intr'altii cu zapachi de pe un mal pe cela-!alt. lar dud gärla era inghetata, iuresul se da pe ghiata, beligerantapropiindu-se corp la corp ca la ata ul cu baionete, cu diferenta Ca' la

ds Itul nostru baioneta noastra era zapada ; apoi ceva mai la vale, eraSocietatea de gimnastica, tir scrima sí natatie, fosta inainte vreme inBatiste. Mult mai la vale, dar de partea ceastä lalta a Dâmbovitei seafla palatul Bran oveanului. clachre impunatoare pentru vremea aceia,constructie solida cu dale de piatra la parter si cu trei ferestre mari laetaj, toate dand intr'un balcon tot atät de lung cât si sala tronului d'n spa-tele lui, incapere m c,are probabil a fost surprins Brâncoveanu. In acestpalat a fost adapostit institutul profesorului Dr. Babes [Ana la clädirea ac-tuala. De aci urmau de o parte si de alta: Podul Calidlor, Curtea vecheb'ierica Domneasca, Plata Mare, iar mult final departe, pe Inältimea ce sevede si azi, biserica Radu Veda.

Pe Dambovita ce curgea, pana la canallzare, la ati va pasi de b.--erica Zlatari de pe catea Victoriei, cam pe Ic-,c2 undo se afiä azi con-structia izo ata unde se adapostesc gheretele antIcarilor se desfäsw a

56 VICTOR B LCTURECIJ

parada Bobotezei cam in felul cum se face azi, cu singura deosebire casolemnitatea s'a stramutat dupa noul curs al Dambovitei.

Tot acest aspect patariarhal al Dambovitei, cu mediul inconjurator deinfatisare asiatica, l'a schimbat radical canalizarea ce a survenit la timpsi i-a imprumutat aspectul acceptabil de astazi, cu curs indreptat, farä5erpuiturile acelea de primitiv inestetism, fara apa murdara din trecut,ba chiar cu tendinta de modificari si mai moderne ,asa precum a fostcele cateva acoperiri cari au deschis plate cu perspective de un necon-testat bun gust.

Era de altfel firesc ca evolutia aceasta a Dambovitei, sa tina pasulcu evolutia si mai rapida si mai imbibata de util si frumos a restului metropolei. Si nu se stie ce surprize si mai placute ne sunt rezervate deactualii si de viitorii gospodari al Bucurestilor, vrednici urmasi ai cura-giosilor inaintasi cari au rupt cu traditia activitatii concentrate numaientre peretii cabinetului si rezultatul innbucurator care a Intrecut astep-tarile bucurestenilor, sta azi sub ochii nostri, marturie a laudabilelorsFortäri trecute, prezente si viitoare.

Dambovita primitiva de care pomeniram la inceputul acestui capitol,constituia o permanenta amenintare la sanatatea publica din c,auza irnpu--ritätilor ce continea apa de baut, fiind ca nu numai apa îi era cauza mul-timii de boale de cari ani de zile a suferit populatia orasului si

deosebi copiii dela varsta intarcarii pana pe la 8-9 ani, ci chiar apa deizvor dela Filaret si Herasträu, fiind cà apa aceasta nu se aducea in sa-cale deosebite, ci de-a valma, asa cà sacaua ce adusese clientului apade Dambovita, aducea sacaua urrnatoare acelui client sau unui altuia, cu4)5 de izvor introdusa in aceiasi saca purtatoare de microbi lasati deapa infected a Dambovitei cu care fusese umpluta sacaua anterioara..E lesne de inteles In asemenea conditiuni improprii de transportat apace favorizata era contaminarea si asa se explica de ce diferitele soiuride boli pricinuite din cauza apei potabile, din cauza mlastinilor nelipsitedin mai nid liii cartier, din cauza intrebuintarii apei din fantanile pri-mitive de prin curti sl din Ilpsa canalului, se tineau lant.

Starea aceasta ingrijorätoare, a durat 'Ana la venirea In tara a unuivestit specialist, unul din cei mai reputati hidrologi cu renume mondial,inginerul hidnolog Lindley, acela care realizase lucrtiri de alimentare cu

Poarta dela Radu-Vodä opera Pictorului Alpar.

r.

1

BUCURE$T1 $1 i313C1.114E$TEN1 DE-I1R1 $1 DE AZI 59

apa potabilä si canalizare celor mai maxi centre din Europa' si chiar dinluna si care la noi a alimentat tu apa Bucurestii, Ploiestii, Focsanii.

Englezul acesta, cam lntre 40-45 de ani, Inalt, brun, purtand barba,chipes, chiar frumos, vorbind destul de inteligibil si corect franceza, era unfoarte simpatic causeur, spiritual, cult, cultura chiar in afarä de specialitatealid', cu -care cat a stat in tara, eram in amicali termeni, chiar Inainte dea fi fost In Camera, raportorul legii pentru acordaren creditului de 4 ml-liodne si jumatate, suma necesarg realizärii lucrärii.

Era foarte mirat ea Intr'o tara' cu reale dorinti si posibilitati de mo-oerne realizan, nu exista' nici un inginer hidrolog $i e nevoita sa recurgala o importatie streina ca sa Infaptuiasca o lucrare de acest gen. M'a In-teles cand i-am explical ca parintii nostri mr ne-ar fi trimis pentru nimicpe lume sa studiem In sträinatate aceasta ramura a ingineriei, pentrupunul cuvant ca un asemenea titrat ar fi murit de foame cu diploma In5uzunar, fiind ca nu se stia la noi In tara pe vremea aceia chiar, caun oras trebue sa alba apa potabila si canal, cand, slavä Domnului,mai toate orasele la noi sunt asezate pe langa o apa curgatoare. S'abucurat mutt cand i-am spus ca venirea lui in tara si executarea lucra-Ivor de acest gen, va determina tineretul nostru studios sa mearga Insbeinatate ca sa studieze specialitatea aceasta de ad Inainte, aceastg ca-riera gasind acum In tara o aplieatie de pe urma careia sä-ti creezi oLxistenta si o reputatie.

lmi povestea fostul primar al Ploiestilor, Gheorghe Dobrescu, dupaInapoierea lui din streinatate, unde fusese cu Lindley sa vada lucrarileacestuia de apa si canal pare-mi-se dela Frankfurt pe Main cg aiitrat el cu sota si cu Lindley in canal In bnutä de ceremonia, el In

smoking si pantofi de lac, lar a Oa in tinuta de vizita de rigolare -si pan-toff albi de atlas, dupa ce mai Intgi Lindley a dat ordin sa deschidä cu-rentul de apa care spala canalul intregului oras. A ramas mirat vazando galerie imensa de faianta alba stralucind de curatenie si de luminaelectrica, ce-i dau aspect de salon ; o galerie imensä prin care te plimbafara sa te apleci, de vreme ce avea Inalbrnea staturii unui cm dintrecei mai. MAL Dupa ce au baut bcolo §ampanie ca ?rite° sufragerie lu-xoasa, au iesit din canal cu incaltammtea neatinsa, ca si cum ar fi iesttdir tr'o camera' cu parchet si covoare.

$i iata cum dupa obicinuinta de zed de ani cu manuirea fantanilor,la cat cu cumpana si la oras cu roata, ne-am trezit deprinsi parca de and

60 VICTOR BLIANURBSCU

am venit pe lume, cu apä servitä la dorniciliu, o adevaratä binefacere ce-reasa, dacä ne därn searna a de and beneficiem de aceastä prefacere,aproape ca nu se mi inregistreazä cazuri de contagiuni si epidemii.

TirulSocietatea de scrimä, gimnastica si tragere la sum'', denum1tä pre-

scurtat T:rul a fost Tntbi and a luat fiintä, pe strada Batistei, ocunândo grádina spatioasa, cu vegetatie bätränä, ce Incepea dela fosta casä a_restului ministru ConTt. Stoicescu si se termina länga casa lui Bräi-

lciu, azi rnagazinul Mercur- de pe. str. Batistei colt cu palatul Arta-,loc intins, avänd destul luminis pentru aparatele de gimnastia, lar dreptclädire, o singurà salä foarte inapätoare in care se fäcea lama gim-nastia si scrimä si o instalatie de tragere la semn cu pistolul.

La tirul din Batiste am asistat, licean fiind, la serbareä de sfarsit dean, and domnitorul Carol a impärtit medalii la Ur, scrimä si gimnasticaconcurentilor, examen la care a asistat si Regina Elisabeta, iar dupa ceTirul s'a mutat pe malul Dâmbovitei, s'a mai infiintat Ina &ma sectiipe längä cele trei ; jocuri nationale si natatie intr'un basin alaturat,premenit mereu cu apa Dâmbovitel ce curgea alaturi ,asa ca la Tirul deacum, träiam o vlatä in aer liber, unde in costume de baie si de sport,treceam dala un exerciliu la altul : innot, gimnastiok scrima, dant na-tional si tragere la semn, exercitii sänätoase cari alternate cu scoala, neintäreau muschii si ne imbogäte,au cunostintele.

Profesorul Moceanu, cel d'intäi dawn"l de gimnastia si de jocurinationale la noi, un ardelean inamorat de arta lui, cultivase intre altiipe cei doi vestiti elevi ai lui : Petrescu si Velescu, neintrecuti si nemaiväzuti gimnastici si alusari, cu cari in costumul national, cu clopotei laopinci, a strabätut centrele mari din Europa, duand mlädierea sältäreataa jocului nostru si mä'estria gimnastla pänä In indii, unde li s'au fäcuto primire entusiastä, inapoindu-se in tarä cu diferite distinctiuni si amin-tiri de prin locurile cutreerate.

La tiful de pe malul Dâmbovitei a yang intr'o zi vestitul atlet Geor-ges Sanmarin (in realitate Cheorghe Stan Marin näscut in Ploiesti pestrada Stänicä Marin) care lips:rid zeci de ani din tarä, träind mai multl3 Paris, uitase limba noastrà si se indeletnicea cu atletismul, produan-du-se la Hipodromul de acolo, unde ridica In mäini, suspendat in ge-

BUCURE$TI $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 61

nunchi de un trapez, 8 cai mici de circ si-si comandase cärti de vizitä, dedesuptul numelui cu adaosul l'ours du XIX-ième siècle",

Acest atlet trimitea dela Paris In toata lumea, sfidari, promitiind unpremiu ademenitor aceluia ce s'ar fncumeta sä se mäsoare la trânta cuel si a adus dela Paris niste greutäti ce reprezenta o sutä de kilograme,punând un premiu de 500 lei pentru cine le va putea ridioa si s'a gäsitunul din gimnasticii elevi ai lui Moceanu, care le-a ridioat, insä premiulnu i s'a dat, pretextând cä nu au fost ridicate incet, ci

Viata patriarhaldPetreceri

Sindrotd, Senate, Balurl, La larbi verde, La rules de vil,La rules de livezi.

Viatapatriarhala din interiorul ammului, nu excludea vizitele si

petrecerile in cercul familiei si al cunostintelor, nici in cercul mallarg al seratelor si balurilor, fie particulare, fie publice

De obicei, ¡ama se frecventau seratele, asa numitele soarele,balurile si balurile mascate ce erau atunci in mare cinste si la cari luauparte cele mai alese fete boieresti. Era o intrecere febril5 intre mäscilefemenine si cele masculine de a provoca convorbiri din call s5 se poatäghici cine se ascunde sub cutare masa, sau cutare domino, ce izbuteausä se distingä prin reusita mascärii si inteligenta dialogului in sprintengvervO. Balurile acestea mascate aveau farmecul lor and se petreceau insaloanele particulare ale elitei bu-ure?tene ; transplantate insä In säli pu-blice, nu mai prezintau acelasi interes si nici distinct:a si corecta tinutäacelorlalte.

Sindrofiile se petreceau in cerc mai intim si gäteala era mult maiputin pretentioasa ca gateala pe care o reclamau seratele si mai cu seeingbalurile, wide tinuta trebuia sa fie de severa rigoare, and ele se anuntaucu tinutá de mare deooltaj (grand decollté) pentru doamne si cu tined degala pentru domni.

Balurile acestea obicinuite numai in lumea aleasa, au avut si ele unIrk istoric al lor.

La Curte, se da in carnaval un singur bal pe timpul domniei lui

Tinuti de searà cu zulufl 4i malacov. Tinutä de searä Cu coc ma1acov.

gime, ce se considera gaza, protocolul palatului fiind identic cu celpalatului imperial din Berlin unde uniforma militara avea primul pes.

Suveranii isi faceau intrarea in saloane pela ora 10, clind incepea sijocul, in care timp regele se intretinea cu cei mai de searna invitati, iarregina cu doamnele acestora. La miezul noptii se servea masa pe reprizein sala de jos si coborarea la masa' se fäcea pe cele douii scari dintreeta le, cu Suveranii In frunte, urmati de cortegiul strälucitor de elegant&


Cuza Voda, iar sub domnia iegelui Carol, primul bal se da in noapteareveillon, care nu era tocmai select, din cauza ca regele Carol tinea cael sä alba un caracter mai popular, de vreme ce erau invitati i furnisoriiCurtii; cel dealdoilea bal insa, ce se da cam pela jumatatea lui Februarie,se limita la un numar mai restrans de invitatii : guvernul, inaltii demnitari,ministril reprezentanti ai Statelor streine, ofiterimea garnizoanei in intre-

5

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI §1 DE AZI 65

si de podoabele scumpe purtate de doamne si de distinctiunile lucitoarede pe uniforme si fracuri 7 defilarea aceasta pe sari era o priveliste dincele mai aträgatoare pentru ochiu, sub ploaia de lumina filtrata prin cris-talele lustrelpr i lampadarelor. Urmau reprizele celelalte, vreo trei la

numär, In ordinea importantei fie areia.Regele si Regina se retrageau cam dupä prima reprizä, iar invitatii

petreceau pang despre zori, jucand, reconfortandu-se la masä sau labufet, afara bine inteles de invitatii politici, senatori, deputati, sau Malt'dregatori, cari discutau politicä, in asteptarea consoartelor cari nu puteauparasi balul, avand promise anume jocuri cavalerilor parteneri.

Incerc sà redau unele impresii culese dele aceste baluri ale Curtiinoastre, färä pretentia de interesantä documentare din memorabila d_s-criere a prodigiosului scriitor si viguros patriot Ion Ghica din : tin bal1. Curte" mai de demult.

0 prima impresie pe care tin s'o redau, este aceia a atitudinii pecafe o aveau diferiti barbati de Stat si oameni politic' ai nostri In timpulconvorbirii ce aveau cu regele. Asa de pildä, generalul Gh. Manu, carese spunea cà fusese coleg la o scoalä militara germana cu regele Carol,avea o tinutä respectuoasä dar degajata ; Niculae Fleva (asa numitul tri-bun at poporulun o atitudine si mai degajatä ; Petre Carp aproape ire-verentioaa ; Take lonescu corectä ; Titu Maiorescu la fel ; Dem. A.Slut dza cat se poate de reverentioasä ; de altfel conu Mititä avea o con-siderabilä stimä pentru regele Carol, cäruia la ceremonii oficiale, In pre-zenta intregei asistente, intampina pe rege särutandu-i mane, ceiace obligaa tea' si pe subalteni, asa cum s'a Intamplat cu prilejul unei calätorii aregelui pe Dunare, and a .obligat pe prefectii de judet din orasele undeacosta vaporul regal, a arute mane regelui, lar pe unul (pare-mi-se celde lalomita) l'a destituit fiinda a avut curajul a calce aceastä dispozitie.Marghiloman mi s'a parut excesiv de protocolar, cu pleaciunile ce la-cea cu bustul corpului In unghiu drept, cu fie ce da- sau nu- ; Altäimpresie am cules de pe urma constatärii absentei permanente a unol

demnitari pe cari la nici un bal dele Curte, la nici o ceremonieindiferent dacä asista 5au nu regele, sau un membru al familiei regale, nui-am vazut vreodata. In aceastä categorie erau : Lascar Catargiu, EugeniuStatescu, Gh. Panu, Theodor Rosetti fratele domnitei Elena Cuza, NicolaeBlaremberg si Vasile Lascar.

66 VICTOR BILCIURESCIT

Bucatäria palatului era una din cele mai bogate si ma; suculente dincate se aflau la casele mari din Bucuresti. $eful bucatar (Chef de bouchede sa M. Le Roi de Roumanie) asa cum suna carta lui de vizitä, era papaGilet, care dupä ce s'a retras la pensie, a fost patronul hotelului í restau-rantului francez Frascati, cam pe locul unde este azi teatrul Savoy, al cäruirestaurant de varä, avea pitoreasca privediste a gradinei Otetelesianu cubatrana ei vegetatie si cu razatoarele tarlale de flori, ingrijite de insäsistapana lor, vaduva Otetelesianu, sotia bogätasului Otetelesianu, vestituljucator de carti, care a castigat mosia cu castelul dela Mägurelele de langaBucuresti, pe o singurä carte, pare-mi-se un 7 de cupä. Emblema a statpang mai deunäzi pe fronbspiciul castelului, mosie i castel in care este Bs-täzi o sooala de fete, proprietate ramasä Academiei Romane, In urma unuirasunätor proces dintre Academie si mostenitorii, cari atacasera testamen-tul in favoarea Academiei, dar care l'au pierdut.

Am asistat la acest proces care a durat lunga vreme ; am asistat Brasa vreau, tarit de Delavrancea, c,are pledant debutant pe atunci, m'a in-demnat sà asist la acest duel de bar* ocazie rarä, spunea el, unde se vorauzi cele mai strälucite dezbateri si pledoarii din analele noastre judiciare.

Abia am putut sä ne strecuram in sala de sedintä a tribunalului, undeam ascultat amandof in picioare si aproape sufocati, iar cad dupa vreodcuä ore de plecloarie a magistrului Dissescu, s'a suspendat sedinta, amoropus lui Barbuda, cum Ii spuneam eu lui Delavrancea, sa mergem saluam masa, el mi-a obiectat foarte mirat, daca nu cumva sunt nebun,pierdem o asemenea ocazie, fiindca, zicea el, cu sigurantä nu ne vom maiintalni cu locurile ce le-am fi pierdut. In schimb, a scos din buzunare douäfranzele, un ghiuden si un briceag 51 ne-am regalat cu atáta, Delavranceaarätandu-se foarte multurnit ca, prevkand aglomeratia, se inarmase celputin cu aceastä frugala Imbucaturä ce nu putea sa aibà pretentia de dejun.

Tribunalul a reintraf in sedintä si noi de data aceasta am ascultatpledoariile mai cu atenta Incordare, fiindca de data aceasta aveam fiecarescaunul nostru, pe cari pusesem stäpanire and fusesera parasite de pro-fitorii lor, in nadejdea poate cà le vor mai gasi la inapoiere.

Aceasta a doua sedintä a tribunalului prezidat atunci de (Lilian (mem-bru la Casatie de mai tarziu) n'a mai tinut mult, din cauza cà Disse,scu ter-mmandu-si pledoaria, s'a dat cuvantul lui Eugent Statescu aparator al in-tereselor Aacademiei. Acesta lintr'un sfert de ceas, a raspuns magistraleioledoarii a lui Dissescu, apäratorul intereselor mostenitorilor; un räspuns

Batranà din societateaaleasä (tinutá de oras).

BUCURE$T1 1 BUCERESTENI DE U.RI 1 DE AZI 67

curt, färä efort, asa cum pleda de obicei Stätescu si care cu toate acesteaa avut la sfärsit cästig de cauzä. Acest memorabil proces a avut de-opartesi de alta pe cei mai iscusiti maestri ai baroului, intre cari tiu minte peamAndoi fratii Lahovary (Alexandru si Ion) pe Marghiloman, pe batranulSipsom, pe Vasile Missir, pare-mi-se si pe Gr. Paucescu, si sunt sigur caau fost mai multi, dar figurile lor mi s'au sters din memorie.

Baluri in mare cinste mai erau in Bucuresti in câteva case mari, uneteo singura datä in carnaval, cum erau cele ale printului Su fu, la Linche, laCrissoveloni, altele de ate douä sau trei ori in vremea carnavalului, datede unele case mai putin pretentioase, dar mai antrenante, fiinda obiet_nuiau mai putin protocol.

Balul dela Sutu, in c,asele unde a fost panä mal deunki primäracentralä a Municiplului, in fata spitalului Co!tea, era unul din cele maipretentioase baluri din vremea aceia, nu numai fiinda amfitrionii erau

fearte parcimoniosi la invitatii, nu numai fiindca acest-Sutu purta peatunci titlul de print si pe frontispiciul palatului avea zidit blkonul fami-lial, nu numai flindc5 ducea o viata cu adevärat princiara: avea atelajscump cu cai frumosi de rasa, cu trasura deschisa sau inchisa In formade landou, cu care aparea la Sosea, cu arnaut la spatele trasurii cu livreaLu marcä pe capra si cu un dine de rasa la picioare; lar curtea palatuluimult mai mare si cu mai multä vegetatie ca astäzi, intretinea un parc bineingrijit prin care se plimbau pasäri exotica de tot felul, la cari priveaumai toatä ziva si obicinuitii trecatori si cei intrecere pentru prima oarä pe strada aceia ; era,

ziceam, unul din cele mai pretentioase baluri, nunumai pentru mOtivele de cari pomenii, ci maiCu seamä pentru consideratia cà treceai drept

orn de fume, drept un arbitru al elegantei si almanierelor alese, daca ai fi frecventat macar osingura receptie sau un bal la Sutu, frecventaLonta ca un titlu de aristocratie.

Mi-aduc aminte c5 a trebuit, ca sa primesco invitatie la un bal la Sutu, in prealabil sä de-

pun de vreo patru ori carta de vizitä, si nu inajunul balului, ci cu mult inainte, prevenit fiindde un obicinuit al c,asei, c5 acele aril de vizitadin ajun, alcatuiau o evidentä de dorinta de a


fi printre partasii balului sí nu de a intretine relatii de curtenie fatade gazdä.

Balurile dela Filipescu Linche (Lens) din casa de pe fosta Calea Do-robantilor si balurile din casa Crisoveloni de pe str. General, Budísteanu,nu le-am frecventat.

Alternate cu frecventa teatrului, a Operei sau Operetei cu cancer-tele ; balurile, seratele si sindroffile, aceste,a erau petrecerile din timpuliernii.

Primävara, odatä cu Pastile si cu Maialul, cea mai mare parte din fa-rniliile toatä mana avand pregätit cosul cu de-ale mandril si bauturiisí cu taraful de läutari care In träsura, care pe jos, o porneau spre iarbaverde unde petreceau toatä ziva, cinstind in chipul acesta ivirea prisma-verii. Baneasa, Herasträul, $oseaua, Pantelimonul, Filaretul, dteva zile insir mai pastrau prin iarba lor, cojile de ouä rosii, cioburi de farfurii si

slide si hartiile ce continuserä mezelele, cozonacul si dulciurile, precumalte ramasite dela ospäturile din ajun.

Vara, numai familiile ce n'aveau mosii sau nevaie de bäi, mai rannä-neau in Bucuresti ; Meal°, petrecerile se transplantau la tarä, sau pe labäí in tub' sau in streinatate, unde pe länga munca ce reclama câmpul,sau pe längä timpul ce absorbea cautarea sänätätii la statiile balneare sauclimatice, se petrecea totusi in cerc familiar, sau mai larg al cunostintelor,

.tinänd searna ca era vremea belsugului si a linistei interne, când cele matmodeste caminuri Isi permiteau luxul unei evadki, sau 31 un3i p tr ri

pentru o cheltuiala de nimica- toatä', când pretul unei calatorii OM laPesta trecea de 80 de lei si dud masa unei zile costa in tara 10 lei, iarin streinatate tot cam eta, SU Cu o mica rliferenta In plus. Vremeaaceasta, pe care tineretul de azi n'a cunoscut-o, iar auzind-o, o crede dinbasme, a existat totusi, au trait-o bätranii de azi cari isi dau bine seamaca nu ne vom mai intalni cu ea, nici noi, nici cei dupa noi. Era probabilhimerica vreme a Arcadiei ferice.

Ceí ce rämäneau in oras, asteptau sä tread arsita zilei si pe seararecurgeau la räcoarea unei grädini, sau pe trotuarul unei cofetarii renu-míte pentru inghetata, asa cum era cofetäria Giovani de sub hotel Me-tropol din fata palatului regal, prima cofetarie care a introdus la noiinghetata napolitana, sau pe trotuarul cafetariilor Capa, Fialcowski, EmilFrideric, sau Tanäsescu, fiec,are din ele renumite intr.° specialitate aparteCapa pentru patiserie, Fialcowski, vestita cofetärie politica, pentru cara-rnele, Emil Frederic pentru prajituri, iar Tanäsescu pentru asa nunnitele

BLICTJRE*T1 I BUCITRE,STENI DE IER1 (SI DE AZI 69

crème fouktée- adica zmantanä biciuita (frica) carom insa una lumele zicea crême fauté- ceva asa sinonim Cu zmantanä gresitä, dar ori cumar fi fost si li s'ar fi zis, baietii de scoala se bateau pe ele fiindeá eraude trei ori mai voluminoase cleat präjitura Phisnuita si costa mai scump....15 oarale I

Gradina de vara cea mai cercetata de protipendada orasului eraRasca- grading selecta In care n'avea acces decat societatea aleasa, fiindeáera cea mai costisitoare din toate celelalte. La Rasc,a canta orchestra luiLodis Wiest, vestitul autor a multime de compozitii, printre cari popularabucata de concert pentru vioara : , Nunta tärareascr. Bätranul Wiest aveao duzina de copii, majoritatea din ei sefi de fanfare militare, toti foarteapreciati artisti instrumentisti, ca si tatal lor renumit viorist si seful celeimai stilate orchestre din tarä. La Rasca, gradinä situatä cam pe loculcare'l ocupä astazi strada din spatele Universitatii incepand din str. Aca-demiei dela intrarea studentilor in cladirea Universitatii, intinzándu-se inlime dincolo de chioscul de fructe din partea opusä, iar In lungime, cam:)tisriS la capatul din spre $coala de arhitectura de pe str. Enei. Aci semica consuma inghetata, prajituri, bere, vin ; se putea manca o masaaleasa, racoritoare 4i cafea calda sau la ghiata (mazagran). Chelnerii ser-veau in frac si in fiece seara se anunta concertul pentru seara viitoare,din repertoriul renumitilor compozitori clasici. Louis Wiest, trebue sa fi

fost cunoscut printre a estia, cel putin in tara de unde venise la noi,mi-aduc aminte ca a venit in Bucuresti acum mai bine d., 68 de ani,

un renumit viorist si conducator de orch stra din Viena care-I cunosteape Wiest si ziarele au anuntat ca in trei serf consecutive, orchestra lui\Niest dela Rasca va fi conclusa de vioristul vienez Zierrer. Aceste trei seride gala pentru gradina Raga, au avut darul sä adune la auditiile muzi-cale de sub bagfieta Jul Zierrer, tot ce Bucurestii avea in societatea

selecta, si gradina gemea de lume. In prima searä, tatal me's-, care eraun meloman recunoscut in familie si n'a lipsit dela nici una din acestetrel seri, m'a luat si pe mine, desi nu intelegeam niinic despre ale mu-zicei, caci de cate ori insoteam pe tata la gradina, mà duceam mai multpentru Inghetata decat pentru arcusul lui Wiest, ceiace era o scuza pentrucei 8-9 ani ce-i aveam pe atunci. In acea prima' seara, dupa ce tata mi-aatras atentia, am vgzut cum Wiest a inaintat la rampa scenei pe care se

'70 VICTOR BILCIURESCI7

afla orchestra lui, a prezentat publícului pe maestrul Zierrer si i-a dat ba-giteta invitandu-1 fa pupitru, lar el s'a asezat la locul primei viori i atunctam väzut cum Zierrer a luat bagheta din mana lui Wiest si ducandu-sela el, l-a rugat sä la bagheta si sä treaca la pupitru pentru uvertura con-certului din prima seara, explicand in aplauzele asistenteí cà va conduceconcertul din seara aceia, dui:A ce in prealabil va fi el prima vioara sub,bagheta lui Wiest, cäruia Ii recunostea superioritatea arcusului. Restul con-tertului a fost sub conducerea luí Zierrer care a fost rasplatit din belsugde auditor, dupa cum am inteles din ropotul de aplauze ce rasuna prelungdupä fiece final. N'am mai fost la celelalte doua auditii, insä am aflatde:a tata ca la inceputul concertuluí din ultima sear& secretarul general alinstructiei i-a infipt pe piept Bene-Merenti- clasa I si i-a inmanat bre-vetul, in aprobarea entuziasta a publicului asistent.

La Rasca iluminatul gradínii se fäcea cu sfesnice de metal in carese infigeau lumanäri de spermantet i cari se inältau treptat pe mäsurace ardeau, lar in loc de chibrituri sau fitil cu cremene, fiindca pe vremeaaceia nu se cunosteau scapärätorile moderne de astäzi, ca sa aprinzi tigara.aveal la indernang niste fasii de hartie in pahare lungi, din cari luai unao varai pe de-asupra globului de sticla al felinarului panä la flacaraaprinde,ai tigara.

Gradini de seara frecventate de societatea noastra mai aleasa, printrealtele mai erau : Casínoul austro-ungar, cam pe locul unde se constru-este acum ministerul de interne de pe str. Academiei, fostul spatiu ocupatde teatrul de varä Cäräbus- al artistuluí Tänase, unde uneorí venea stprintul Goluhowski ministrul austro-tingar la Bucuresti, cu doamna ; acam cunoscut pe Misu Cornea cu doamna, näscuta C. A. Rosetti si altalume buna ce venea sä asculte o orchestra vieneza bine conclusa i sa lao masä buna si o excelentä consumatie de vara ; grädina Zdrafcu, ai caretcopad umbrosi au mai stat in picioare pana mai deunazi, cam pe locuEunde s'a dada actuala facultate de Drept de pe Bulevardul spre Cotroceni.grädina mai mult de noapte. Acolo veneau de obicei clienti bine dispusicari porniti pe chef, if prelungeau panä spre zori si de multe ori i ziva.urmatoare. Bucataria dela Zdrafcu era renumita pentru ìiâncàrile roma-nesti si pentru vínurile alese ce servea, clientela gradinii preferind-opentru situatia ei, retrasa 'garb* din oras, unde lautarii puteau sä-si regu-leze arcusurile si vocile la maximum lui fortissimo, fara ca sä sufere locataril dinprejur, cad nu exista u. Gradina , La leul si carnatur, un fel

BUCT,111E$TI SI BUCURE$TENI DE LEW l 'I DE AZ1 71

de gratar national cu taraf renumit de lautari, frecventat sli el mai multseara, cu prelungire [Ana spre ziuä, pe locul unde se gäseste si astäzipe str. 11 lunie.

Cismegiul, una din gradinile din tarä cu cea mai &at-and vegetatieli cu lacul el pe care se face canotaj, era vizitatä mai mult ziva si distrac-Vie mai de soiu o aglomera numai atunci and societätile de binefacereorganizau IntrInsa spectacole, de preferintä ziva, pentru sporirea fondu-(nor lor, asa cum am vazut de pildä un echilibrist, care pe o sármä in-Cush' de-asupra lacului, II traversa de ateva ori, la Inceput cu vederealibera si apoi cu ochif acoperiti cu un sac pe c,are-I vara peste cap Ongla mijloc, sau cum am mai väzut alta data pe alea principalä care pe-3tuncii era soseluitä pentru accesul trasurilor in interiorul grädinii, untialon de nacela caruia era atarnat un lant cu o mia sferä de cauciucde marimea unui mar mic, sfera, pe care o miss oare care, al cärui numenu-1 mai retiu, o introducea In gurä si fära sprijinul mainilor, ci numalprin rezistenta dintilor, balonul o ridica In aer. La reprezentatia la care amasistat si eu, n'am väzut mare lucru, ca de altfel toatä lumea de fatä,Iiinda atunci and cäpitanul aerostatului din nacela a comandat täiereafranghiilor, balonul, dupä ce a rupt cracile unui copac de pe alee, s'a-naltat asa de vertiginos, ca Intr'o clipä ne-am pomenit cu el la un kilo-,inetru, poate si mal sus, asa cä nu l-am putut privi decát de la neat&Ina!time. Am vazut pe indrazneata miss, e drept, cu bratele intinse sus-pendatä in aer numai prin ajutorul gurii si balonul luánd directia spreBaneasa, ram pierdut -din ochi, si iesind din. grädina, am väzut multälume angajánd träsuri cari s'ä mearga in directia unde avea sä descinda'-aerostatisl. A doua zi am citit In ziar ca balonul a descins in conditiuniprielnice intr'o comuna mai depärtata din judet, In directia Banesei, incare probabil batea vântul.

Despre celelalte grädini cu teatre de vara, asa cum' era grädina Gui-chard- din spatele asezamintelor Cretulescu sau grädina Dacia'', vompomeni la capitolul rezervat tea trului.

Printre localitatile de munte sau de bai uncle Isi petreceau vara celemai multe case dele noi, care cäutau recreare pe timpul vaoantei, nu se cu-

osteau pe atunri nici Sinaia si celelalte statiuni de pe Valea Prahovei.'Wu Slanicul Moldovei, nici cel din Prahova, nici Lacul Sarat, ci locul Si-


hae; il tinea Välenii de Munte din Prahova, unde ce bruma de distractiierau pe vremea aceia, 4a Väleni se cuibäreau pe timpul sezonului. La Vä-lImi se dau reprezentatii cu cantonetele lui Alexandri, acolo se exibattscamatori, echilibristi, gimnastici, panorama. Välenii era punctul de a-tractie pe timpul verii pentru familiile ce-5i permiteau luxul unei vilegia-tun 5i de aceia targul acesta pe langa cateva case de bung conditie soci-ala foarte primitoare, aveau hanuri cu camere curate 5i bine intretinutesi Cu bucatarie mai ingrijita in timpul sezonului, ce puteau gäzdui o bun&parte din vizitatori. Valenii era pe atunci renumit pentru clima dulce din-tre deal si munte, pentru apa lui cum rar se intalnea aiurea, nu numai cagust si prospetime dar mai cu seama pentru aspectul ei cristalin si pentruvetumul abundant ce se debita prin trei guri situate sub un deal de-asu-pra caruia se clädise o cafenea-cofetärie, al carei patron era vestit in totplaiul Teleajenului pentru cozonacii, pandispanele (pain d'Espagne) bacla-vale, sarailiile, bezelele si cafelele ce stia sa prepare si sä serveasca.

Valenii erau renurniti pentru escursiile ce se fäceau sere schiturile derhaici Suzana sau de alugäri Cheia.

Bai pe vremea aceia erau prea putine in tara : Balta Alba in judetulR.-Sarat, care n'a durat prea mult si intr'o zi s'au pomenit clientii ei o-hfsnuiti, cu pesti in loc de säruri bine Bateare, ceeace era cel mai eloc-vent indiciu a prin cine stie ce premenire a apei, Orurile minerale cefäceau ca balta sä aibä proprietäti de lecuire in deosebi a reumatismului,disparusera si apa devenise din sarata 51 sulfuroasä, apä dulce primitoarede oesti. Mai erau bai la Pucioasa in Dambovita, la Boboci in Buzau, la

salinele dela Slänicul Prqhovei ; toate aceste bai insä, pe langa impercep-tibila lor putere de vindecare, mai mult o iluzie pentru bolnav, erau inac-cesibile si prin faptul unei desavarsite lipse de confort 5i prin acela a ces-tisitoarelor si lungilor mijloace de transport, ce trebuiau fäcute Cu träsurape distante uneori chiar de doua zile de drum, pe vremea aceia neexistandin Web' tara deat o singura linie ferata, cea Bucuresti-Giurgiu (vre-o 75km.) si ceva mai Brziu o a doua : Bucuresti-Ploesti, prelungitä tarziu de.tot pang la vama Predeal.

Toate aceste neajunsuri de confort si transport au determinat ca socie-latea noastra mai inlesnitä, sä recurgä la confortul si reputatia bailor dinUngaria : Mehadia, Tusnad, Elepatak, Borsek, Zaizon, iar de baile noastrert profite familiile cu mijleace mai restrânse, situatie ce a dainuit scurtayreme, de oarece s'au descoperit izvoare noi extrem de bogate in iod,

BUCUREVPI I BUCURE$TENI DE IERI $I DE AZI 73

sulf, sare si alte säruri folositoare, la Govora, la Ceilimänegi in VSIcea, laLacul Seirat, langä Braila, la Skinicul Moldovei, la Tekirghiol, in jud. Con-stanta si la Amara in jud. lalomita, aceasta din urmä localitate având apeclestul de bogate, dar fiind lipsitä de confort si de mijloace de transport.

Drept incheiere a acestui capitol, ne-a mai ramas sa povestim cevadespre petrecerile de pe vremea anotimpului de toamnä.

Tx-Mau, dupä cum vazuram, bucurestenii o multumitoare viata pa-triarhalä.

Cea mai mare parte din populatia Inlesnita a orasului care avea vie,o pornea la cules, asa GUM proprietarii de mosii la deal sau la munte, o pe-treoeau la cules de livezi si in deosebi de pruni, de cum incepez toamna,asa cà orasul se resimtea de golul ce-1 läsa aceastä numeroasä evadare

pe tot timpul cat dura culesul, cel putin o luna. Viata si animatia se stramu-tau atunci pe dealuri si podgorii de-a lungul Dealului Mare pentru bucu-

re$teni, Drägasani pentru olteni, Odobesti, Panciu, Nicoresti sau Cotnaripentru moldoveni.

Ad, in deosebi la cules de vii se injghebau viitoarele casnicii, actfamiliile viilor vecine mergeau cu lautarii unele la altele i jucau i petre-ceau pana tarziu noaptea, prilej de cunostinte intre tineri, cart la inapo-iere in cvs se si logodeau, ba la centrui Dealului Mare, la Urlati se fäceaualergari de cal si de aci prezumtia ca alergärile de cal dela Bucuresti demai tarziu, dela Urlati vor fi fost Imprumutate si adoptate.

La viile boieresti dJa Valea Calugareasca, dela Urlati, Scäeni, ValeaMieilor, Ulmeni si in general de-a lungul Intreg Dealului Mare, se organi--'au baluri a a cum se fac azi pe la statiunile balneare si climaterice. Asae expli a de ce cele mai cäutate tarafuri de läutari *la acum vre-o 30-de

i, la Urlati isi aveau culcusul si de acolo isi angajau casele din Bucuresti,loesti, Buzau sau Targoviste, taraful de lautari, cand aveau vre-o sarbä-

toare mai pretentioasa in familie. E dele sine inteles ca odata ce atractiaLeasta a culesului viilor a dispärut, mai intai cu ivirea filoxerei si mai apoicu neglijarea viilor ce fatal a urmat, au dispärut si tarafele de lautari, atrasespre centre unde viata pulsa acum si unde si-au stabill cul usul.

La Valea Calugäreascä la via baronului Barbu Belu al carei splendid.conac cu etaj avea zeci de camere pentru musafirii din Bucuresti, se pe-trecea toata durata culesului. Acest Barbu Belu era unul din primii doctoriIn Drept dele Paris, dar care nu pleda pentru ca avea o colosala avere, pecare si-a consacrat-o la intemeierea conacului dela Urlati, transformat in-

'7 4 VICI'OR BILCIURESCU

tr'un adevärat palat ca din basme, un adevärat muzeu istoric, pentru carea cheltuit bani din greu si l'a imbogatit cu cele mai originale si mai debun gust relieve istorice si opere de arta in toate domeniile.

Pe -0 inaltime din preajma targului Urlati a construit o cladire in stilpur românesc cu sali si camere vaste in care fie ce mobila sau obiect deinterior era procurat cu mail osteneli si cheltueli, din trecutul nostru isto-ric mai apropy sau mai departat. Ca sä si le procure, cutreera tara, achi-zitionand cate odatä pe preturi fabuloase, obiecte rare ca vechime si pre-zentand interesistoric. Asa de pilda intr'o camera spatioasä avea intre al-tele un crivat domnesc moldovenesc in intregime conservat, intr'olta ca-mera instalase un tavan In lemn sculptat, pe care-1 cumparase pe un pretdestul de mare si dupä multe stäruinte, dela altarul unei manästiri vechi stnumerotat bucata cu buc,ata. Era o sculptura veche executatä cu artä desä-varsitä si patinatä de vreme Oa la negru ars. !n nici o camera din acestoriginal castel nu exista un object cat de neinseninat care sanu fi avut avechime dincolo de 200 de ani ; sfesnicele simple sau candelabre, erau

procurate dela autenticä sursä domneosca, sau dela una de curtean dom-nesc ; icoane si triptice din cele mai vechi timpuri si mai originale. Acestcaste], asezat in mijlocul unei curti vaste in suprafatä de cateva bectareatat cat a putut cuprinde toate celelalte clädiri secundare, fiindca nu im-plica nici o restrictie de spatiu, de vreme ce terenul ir.zonjurator faceoparte tot din domeniul proprietarului, acest castel zic, era inconjurat dealte cladiri auxiliare in acelas vechiu stil arhaic si inzestrat cu mobilierto asa de vechiu.

Din fatada dela intrarea in castel pornea o alee umbritä de nistplute simetric raduite ca niste sträjeri batrani si care se termina fa capa-tul celalit al aleei numita Belle vue- cu o ciao:lire foarte spatioasä ai ca-rei pereti exteriori erau captusiti cu lemne Mate mestesugit asezate, dandimpresia unei colosale grämezi de lemn täiate, cu deosebire cä atunci cancrte apropiai de ea, citeai deasupra unei firme : Teatrul Belle vue". Intr'a-devar, and am intrat inauntru, am Camas uimit de sala aceasta de spec-tacol, destul de incapätoare si luxos montata, cu loji, cu scaune, cu luminaeste drept de gaz, dar din abundenta, cu o scen5 relativ spatioasä si alcabine pentru artisti unde se puteau costuma.

Cuhnia era o imitatie dupä o veche trapezä manästireasca, cu nelip-sita vaträ ce putea pregati mancare pentru cel putin o sutä de guri, iar cote-

RUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 75

tul pasärilor era asezat intr'o curte mare, cu clädiri separate pentru fiecaresow de pasäre, lar in mijlocul curtii un scranciob pentru pgsärile maimarl, pentru curcani cari se obicinuiserä sa se dea singuri in leagän si altzcranciob mai mic in care se legänau gáinile. Castele si ratele ave,au unlesteu In miniatura' provenit dela un izvor din deal, unde se scäldau.

Cand l'am vizitat eu, träia bätranul Belu, iar dup5,ce a murit el, pro-prietatea aceasta Impreunä cu' cele dela Bucuresti, dela Valea Calugä'-w.easca i mosiile, au trecut in stäpanirea fiului s5u, artist si el, acela carepurta päläriiie tari Cu borurile plate in jos (bords plats) si cu barba des-picatä in douä, intruchipand in felul acesta tipul aproape Identic al lui

Pailleron, scriitorul francez, autorul oelor douä cannedii-drame, traduse sijucate si la noi : $oarecele §i Scdnteia.

A murit si acest fiu al baronului sl ce vor fi devenit toate comorile de.arta dela Urlati, nu stiu. Acum *Iva ani, am citit in Neamul Roma-nesc- a au ars si cà s'ar fi pierdut intreagä aceastä adeväratä dovadä degospodärie veche neaos româneascä. Cu aceastä ocazie, in acelasi numär,Nicolae lorga Ii consacra un articol de regret, preamärind indeletnicirilebcierilor nostri pentru tot ce graia despre trecutul nostru ant de bogat ininfAptuiri de domeniul frumosului.

Coborand dela castelul lui Barbu Belu in targul Urlati si destäinuindu-nà unei vechi familii din iocalitate de impregia minunata ce am cules dinIzita mea la acest muzeu de innpresionant interes istoric, am aflat cu si

rnai mare surprindere, cä dacä Urlatii nu deekuserä cu totul in urma ivirilfiloxerei, era gratie acestui mare amator si cunoscator de artä pämanteanä,fiincä toatä aceastä vastä constructie i Wan munca zidirii si a instalatiel

fäcuse numai i numai de mana de lucru a mestesugarilor targului, färarecurs la niciun master sau salahor din afarä de localitate. Fara constructiazceasta i instalatia ce a durat multi ani, färä intrerupere, toti mestesugariidin Urlati ar fi incrucisat de mult bratele, din lipsä de lucru.

Revenind la ocupatiile bucurestenilor in timpul toamnei, credem inte-resent sä precizäm ca nu numai la Dealul Mare se petnecea pe vremeaculesului viilor, ci si la Dragäsanii Välcei, la Nicorestii Tecuciului si la Cot-narii Moldovei, cel mai pretuit vin nu numai la noi, ci chiar in streinätate,pentru buchetul i tarn lui. Propriu zis, un deal al Cotnarilor nu existä, ci.doar o portiune de deal ce s'ar putea reduce numai la fosta proprietateRoznovanu si Greceanu, (fostul presedinte al Camerei si fost ministru,

76 VICTOR BILCIIIRESCU

ucis in atentatul din Senat), partea cea mai sistematic ingrijita $f care dacea mai finä calitate a renumitului vin, restul dealului apartimind la dife-riti räze$i moldoveni, cari, Band o t ulturä primitivä din cauza lipsei denijloace, obtin un Cotnar de calitate inferioarä.

Vestea buchetului vinului de Cotnari, a sarit peste granitele tàrií i arzbit in Europa, in deosebi in Franta si in Rusia, unde a fost apreciatsuperior celorlalte calitäti de vinuri locale.

Cotnarul veritabil, adica provenit din viile la inceput numai ale ILARoznovanu 71 mai apoi din toväraqia acestuia cu ale lui Greceanu, subfirma Viile Roznovanu si Greceanu-, era foarte scump, fiind $i foarterar, aqa Mat el a fost mai la indemana streinätätii, cleat a noastrà.

Dar noi avem dealuri reputate pentru altfel de vise, mult cercetateaproape ca $i Cotnarul, a$a cum este de 016 vestita specialitate de stru-gure Crâmpo$le, produsä de dealul Drägäpnilor, foarte cäutata $i eapentru vinut de Crâmpo$ie. Din acest yin, renumitele vii ale Simulescului(azi ale familiei Bratianu) furnisau in fiece an la Curtea Tarului Rusieivarietate de $ampanie numitä Chateau Ykern- plätitä pe vremea luí Si-inuíescu cu 20 lei sticluta numai de douä pahare, a$a cá pentru noi rämä-nea prea putin vin din aceastä calitate rarä, ce mai tot se petrecea in stre-inätate, unde se $i putea pläti mai convenabil cleat la noi. Vin renumit,dar narnai negru, produceau $i dealurile Nicore$tilor din Tecuci $i maicu seamä produsul viilor doctorului Pätra$cu, apreciat in toatä Moldova_A$a Inc& valoarea vinurilor noastre ar fi avut aceastä scarä de clasificarecotnarul, drägä$anul, cel de Dealu Mare (Valea Cälugäreascä, Scäenii, spreMizil, spre Urlati), Nicore$tii $i ceva mai tärziu vinul de Dobrogea, iarazi clasificarea aceasta ar suferi o radicalä schimbare, prin intrarea in com-pone* ce anuntarárn a vinurilor ardelene,

Voio$ia din timpul culesului, mai ales dud rodul fusee bogat, eraproverbiala de-alungul dealului. Seara, la lumina focurilor, culegätoriijucau ¡Ana" tärziu iar proprietarii $i invitatil lor petreceau $i ei in fiecesearä la altií, a$a fel cä läutarii nu mai puteen prididi. Cât despre bel$ugutdin vremea aceia, e destul facä cineva o idee de pe urma faptuluiconcret, cä am asistat la o invoialà originalä in partea viilor dela Vale&Calugareasc5 unde lipse$te apa de bäut. Invoiala consta dintr'un schimbde douä cofe do must pentru o cord do. apä de bäut ce se aducea delaprea mari depärtäri. In pfivinta dealudlor ce duc lipsä de apa, cunosc un

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 77

caz petrecut la via unui bogatas ; exasperat cä trebuia sä plätascä sumemarl la munca viilor sau la culesul lor, a cheltuit o sumä apreciabilä ca säadanceasa o Fantana pana a da de apä. S'a Intamplat norocul pentru el,c5 In loc sä dea de ap5, a dat de pacurä, Inca un prieten petrolist care-Istia zgarcit, i-a spus: Se tine norocul ,de tine: eu sap sä dau de !Acurasi-mi ¡ese apa, lar tu sapi sä dai de apa si-ti iese päcurà

Alt aspect al voiosiei dela cules, era si acela ca toata munca sefacea In cantec, gluma í joc, si nu numai Intre tineri ci i intre varstnicisi nu numai Intre culegätori, ci si intre proprietari.

Dupg ivirea filoxerei, animatia aceasta a scäzut multä vreme-siparte, a fost reluata jilal tarziu.

Astazi viile sunt In majoritatea lor reconstituite Cu alte calitäti decalcele autohtone, Cu altoaie streine, dar calitatea vinului e inferioarä si

durata conserv ärii lui nu tine nici pe sfert pasul Cu durata vinului nostru deodinioara. Cine a trait, ca mine de pildä, jumätate din viata lui la tarä, aapucat de sigur vremea and vinul ales (tämaioasa de pildä) ni-1 puneauparintii la pästrat la nastere si ni-4 destupau la cununie, ba_ de multe ori$i peste ; asa cä cel ce asterne aci aceste cateva impresii, a bäut yin päs-trat 20-30 si chiar 40 de ani i tuicä batranä cam de aceeas

$i fiindca pomenii de tuicä, precizez cà aceeas voiosie, dar cu maiputini musafiri, cläinuia si pe tot timpul culesului livezilor de pruni, Cudeosebirea ca timpul acestui cules, se facea cu mult nainte de culesul vii-lor. Era o incantare pentru ochiu sà vezi postatele dintre randurile depruni, pe Intinderi de zeci de pogoane, une ori chiar de sute, asternutede bataiasi cu, un covor violet sau albastru brumat, consistand dintr'unstrat gros de prune de se 'ngropa piciorul culegätorului pang'n glesnä.Si culesul acesta, tot asa de vesel ca si celälalt se fäcea sub farmecul ace-lt iasi bune dispozitii, al acelorasi glume dintre fete si fläcai, al acelorasistrune de scripci si cobze, cú chiuituri, päcäleli si ras din plin ; clipe deseninätate, Imbibate de multumirea sufleteascä a belsugului, a sänäTätiitrupesti si sufletesti, sub vraja zambetului albastru .al cerului de toamna,anotimpul culesului roadelor coapte de sfanta därnicie a lui Dumnezeu.

Ceva mai tarziu Incepea culesul nucilor.Asa se petrecea mai de mult la noi si mare era multumirea lurnii ce-a

trait vremea aceia. Azi lumea e multumitä cum petrece ea si desigur


nu susping dup6 petrecerea de odinioarä pe care n'o cunoaste, dar peLare o ponegreste din auzite.

SS fie insä incredintatä a nici lumea care a cunoscut petrecerea dealtä deg nu invidiazà petrecerea lumii de azi, mci sub raportul farmeculuice te aträgea, nici sub acela al multumirii sufletesti, nici sub raportul re-creärii spirituale si fizioe, nici sub aceia al emotivitätii ce-ti intretinea 'in-cântarea in tot timpul eat räsuna livedea de doinele de dor ale fetelor sifläcäilor.

Si mi-ar !Area rau sä aflu cA astazi s'ar fi pierdut la deal farmeculacestor douä culesuri mai de demult. L'as regreta, fiinda prea l'am traitdin plin si prea mi-a legänat anii cei mai indrägiti din viatti

EdificiiPalate Locuinte Interioare Piete Bulevarde Strfizi

Acu. 65 de ani constructiile cu un etaj, in Bucuresti, se numärau pedegete.

Afara de palatul domnesc, azi palatul regal, transformat radicalasa cum se vede astazi, afara de palatul $tirbey de pe calea Victoriei, depaiatul Sutu de pe bulevardul Coltei din fata spitalului, de palatul Universi-Mtn din fata statuei Mihai Viteazul (fostul Senat), de palatul Bräncoveanu(azi dispärut) cladire situatà cam pe unde se afla pe Dâmbovitä aripadreapta a actualului palat al justitiei si In care a functionat Intaia oaräinstitutul antirabic Dr. Babes, pänä ce si-a construit clädirea In carefunctioneaza azi, mult mal la vale tot pe Dämbovitä spre Cotroceni; dec15direa Hagi Moscu (azi dispärutà) unde a fost odinioarä primäria Ca-pitaiei, cam in fata statuiei Ion Brätianu si afara de câteva alte locuintecu ate un etaj ca de pildä aceia a : ministerului de interne, tot pe loculundo se construeste azi monumentala clädire si unde era si peresedentiaccnsiliului de ministri ; a casei Vernescu de pe calea Victoriei (azi ministerulEconomiei Nationale) ; a casei Bellu de pe calea Victoriei, unde astäzi seaf15 birourile Cec-ului ; a casei Costaforu (fost ministru de justitie) dinBatiste, astazi casa Nicolae Filipescu ; a casei Bräiloiu tot din Batiste(clädirea unde azi este.Mercurul") ; a casei general Horbatski de pe stradaVasile Conta, unde astäzi este localul liceului de fete Regina Maria"a clädirii in care erau dormitoarele institutului Chevitz de pe str. Scaune(N. Filipescu) ; a cladirilor hotelurilor Capa, Bulevard, Dacia si Avram ; a

0 Arnautil acestia purtau uniforma greceasca : fustanela, imineir oboneta cu mot lung si ciucure ce atarna pe umeri ; incins cu iatagan si cupistoale la brau; un fel de om de incredere al casei, mai mare peste perso-nalul de serviciu si, fireste, plätit in raport cu slujba ce indeplinea.

80 vicroR BILCIURESCU

casei Nica Nenciu (fostä d-na Petre Grädisteanu) de pe Calea Victoriei,aproape de soseaua Kisseleff ; a casei de pe str. Pensionatului (azi str. Va-sile Boerescu) unde a locuit prof. dr. Asaki and a venit In tara dela cate-dra de chirurgie dela universitatea din Lyon ; a clädirii unde fusese ho-tel Menu- din fata grädinii Episcopiei $i acelea de alaturi unde a locuit laetaj d-rul Asaki dupä ce locuise In str. Pensionatului $i aruia 1-6 urmat ves-titul dentist Young, lar la parter cofetäria Tänäsescu, tot In fata gradiniiEpiscopiei ; a casei Lens-Filipescu de pe fosta Calea Dorobantilor, azi bu-levardul Regele Alexandru I al Serbiei ; a casei de pe str. Doamnei, undeera redactia Românului- lui C. A. Rosetti, cam pe locul unde este azibanca Marmorosch-Blanr, iar ceva mai de vale casa generalului Warp,un puternic potentat din vremea aceia, care ave,a la poartä un arnäut, asacurn aveau ativa boieri din vremea aceia (printul Sutu si beizacLa Gr.Sturza-ViteI1).

Cam aceste,a erau aproximativ cladirile cu etaj zic cu etaj fiindcacu mai mult de unul nu se afla In Bucurestii din vremea ace'a. ProbabiIvoi fi uitat ateva ; In tot cazul Insä nu mi multe de 4-5.

Pe terasa din fata Cercului Militar, !Ana mult de vale spre str. Bre-7oianu, era un maidan mare, mai mare chiar cleat ce) pe care s'a cons-tant palatul Postelor, in mijlocul caruia trona, cu ceva vegetatie imprejur,biserica Sarindar-, In care se oficiau cununiile din protipendada socie-MIR bucuregene $i unde Duminicile si sarbätorile se imbuizea lumea saasculte cel mai bun cor din tot orasul, In care vestitul tenor Costica Geor-gescu Lascu avea mult admirate partituri de muzica bisericeasa, scrise in-teadins pentru el si pe call le executa In solo. Pe locul unde s'a Inaltatmai tärziu cocheta Fundatie Carol l" din fata palatului regal, erau msi-ruite eateva case m5runte si numai cam pe unde este azi aripa stänga aFundatiei despre str. Clementei, apärea mai räsarita, locuinta fostului mi-nistru de justitie si reputatului jurisconsult Grigore Paucescu, Mecena-,cum II botezaserä scriitorii si artistii call li frecventau cenaclul literar.

Celelalte clädiri färä etaj, dar aratoase, erau casele boieresti, cu curtispatioase, cu gradini de pomi si de flori ba chiar $i de zarzavat pe la u-

BUCURE$T1 $1 BUCLYRE$TENI DE IER1 $1 DE AZ1 81

nele curti mai cuprinatoare, cu dependinte gospodaresti, carnäri, grajd,4opron, hambar, cotet $i odai pentru personal, midi, nu odaie, de oarececurtile boieresti aveau multi oameni de serviciu, in afara de tiganii robt,

IA. ri desi dezrobiti, nu voiau sä päräseasca casete boieresti unde se obici-nuiserä. Eu insumi am apucat asemenea robi, cand eram copil, si la ca-sele dela oras si pe la conacele mosiilor. Restul caselor bucurestene it.alcatulau proprietätile celor cu mij1oace mai modeste, case cu mat puttne7ncaperi, insa cu spatioase curti umbrite de pomi roditori si cu cateva1,razde de flori pe langa locuinp.

Viata familial-a tihnita si multumitä si in unele si in celelalte, in totazul mult mai multumitoare decat ceva mai tarziu, and a inceput.o gcs-

podarie municipala prinsa de primarii ce se inspirau din streinatate, ceiaceera firesc sa complice formalismul birocratic.

In casete boierefti, in locul caracterului monden imprimat convietuiriilamiliare de astäzi, säläsluia o atmosferä mult mai putin complicata $i maiputin nervoasa, in locul placerii cancanurilor, al colportarilor si intrigilor,trona senina atmosfera a Intelegerii si a ingaduintei reciproce ; increrieredeplina Intre membrii aceleiasi familii, sotul era capul familiei, in casä era

s ultare din partea celor finen catre oei mai batrani, copiii nu ieseau dinuvantul parintilor, nici nu se emancipau Inca pe cand se aflau in cursul

ln erior al liceului ; in familie staruia iubire curata, sincerä', nefatarnicap:ria si servitorii erau devotati, slujind aceiasi casa cate 20 si 30 de am.C spodaria casei era Intreaga in grija sotiei care stia tot rostul trebii sinu numai al casei dela oras, ci si al celei dela tara, dacä trebuia sä se im-parta si la mosie, caci ochiul ei trebuia sa fie pretutindeni. Chiar si educa-Oa copiilor cadea tot in seama ei pana la varsta scold ; d'acolo $1 zicala, cei sapte ani de acasa-. Risipa nu se pomenea ; caminul nu stia ma,a-verde, n'avea capital rezervat pentru ea ; economiile sotiei daca avea-le "ntrebuinta ca sa ajute la o nevoie a casei, sa facia o pläcere copilului,au sä cuteasca sotului o cheltuiala neprevazuta. Familia de cdinioarä nu

abuza de petreceri, nu s'amesteca in trebile familillor prietene sau cunos-cute, nu punea la cale intrigi, nu invidia situatii mai bune ca ale el, nu fle-carea pe socote,ala cunostintelor sau prietemlor, nu gelozea situatii mate-riale sau sociale mat prospere, ci deplina Intelegere era infra ai casei. Pevreinea aceia nu se pomenea copil care sä-si impunä vointa pärintelui ; nuse pomenea sotie care sa spuna sotului ei in de fata lumii : esti un nesim-titor ; stai ca o momaie I-

Era pe vremea aceia mai multa rusine, mai mult obraz. Vorbind des-

82 VICTOR BILCLURESCU

pre Parbatul ei, sotia spunea : dumnealui al meu-, iar sotul: dumneaei amea-. Astazi aceste mägulitoare aprecien, ar fi inlocuite prin: neprieopsitu,de barbatu-meu-, sau : hoinara nevastä-mea-. Astäzi, pärintele nu prea eluat In seamä de copil si câte odatä de sotie, une ori de amandoi. Acurnfata se emancipeaza Inainte de majorat ; iese In lume, la teatru si la petre-ceri, färä pärinti ; pretinde pärintilor sä ias5 din casä, ca s5 primeasca cu-nostintele lor si sä-i punä Intreaga cas5 la dispozitie.

Acum 70 si chiar 60 de ani iubirea era cure& sincera, neprefacutäcand doi tineri se iubeau si voiau sa dureze CI:1min, cereau Invoirea pal-14-'0r si ascultau povata lor; azi si tanara si tanärul se casatoresc fära alt con-simtimant deck al lor si de multe ori numai din calcul. Ce deosebire Intret Ineinicia legamintelor de odinioara $1 a odor de azil

Unor insurätei cari dup5 numai dou5 luni de convietuire, imi vorbeatsde despartenie, le-am spus : Nu m5 mir, pe vremea mea noi traiam ca saiubim ; astazi voi iubiti ca sa träiti-.

Am trait si eu pe atunci sa vad tihna unui asemenea intelior : gospo-dine aducand ea de si avea dou5 servitoare cafeaua barbatului si peaceiasi tav5 nelipsita cutiuta cu tabac pentru stranut in cazul ca nu fumatar dac5 era furnator, in locul prizei de tabac, cutia de tutun din care earäsucea tigara sotului, de langä care nu lipsea cat timp tinea tabietul ca-felei.

Va fi fost un exces de bunä armonie conjugalä, va zice ganditorul de-prins cu forfota si zgomotul de astazi ; se poate, dar cine n'a trait multurnitoarea vreme a patriarhalelor obiceiuri, nu-si poate da se,ama de far-mecul linistitului trai de atunci.

Si am mai apucat aft obicei bätranesc : ori de cate ori boierul rama-nand singur avea nevoie de distractie, recurgea la mätänii niste margelede lemn aromat de prin Orient, Insirate pe o ata, pe cari le vantura cu oadresä uimitoare, cate dou5, trei, patru sau si mai multe, multumit ca.._omoarä timpul.

Dar dacä In casa bätranii se multumeau cu distractia nultaniilor, inschimb, la biseric5, dela care nu lipsea nici °data', Isi frangea mijlocul pela toate icoanele, Nand metaniile insotite de cruci si pastrand cu evlavietoate posturile, toate zilele sfinte si toate obiceiurile de peste arr.

*

Pe Janga cladirile arhitectului Mincu, din cuprinsul Bucurestilor, amin

BLICUREETI I BUCUREETENI DDIERI SI DE AZI 83

lose pe aceia a profesorului Vitu de pe bulevardul Brätianu, cam pe locultmde se termina azi blocul Malaxa ; därämatà dupg numai un an delaterminarea ei, restaurantul dela $osea, palatul justitiei si planul palatuluiMunicipiului.

A fost un adevärat sacrilegiu and s'a pornit sä scapere tärnäcopul inbijuteria de artä arhitectonicS care fusese casa proFesorului Vitu, pentrurectificarea bulevardului, casä pusä la pärnânt putinä vreme dupä moartealui

Mi-a ramas in minte explicatiile lui Mincu fäcute in oenaclul literar-din care facea si el parte, asupra acestei case a, carel arhitecturä n'ar fifost inteleasa färä lärnuririle ce ni te-a dat Mincu. El ne-a spus cà numaiIn primavarä era iarna and infrunzeste verdeata, o sä intelegemdeplin tot farmecul stilului acesta aflat de el in Spania, in timpul calätorieice facuse in jurul pamlintului dupä terminarea studdlor le Paris.

Ne-a explicat in prealabil ca, clàdirile in genul acesteia, au etajuldecorat din belsug si exagerat ornamentat, ca sä contrasteze cu parterullipsit de once ornament, dar imbräcat In verdeatä acätätoare pant] la

brat], pentru ca din masivul acesta verde in cari libere erau numai feres-trele, sä aparä etajul incarcat de decor, o fantezie arhitectonicä de realefect si de mult bun gust, despre care ne-am incredintat cand am väzut-oin orimävara in toata splendoarea vegetatiei ce imbraca parterul.

Casa boiereasca fusese si .aceia a d-rului latropol, devenitä duptimoartea lui, proprietatea fostului primar Pake Protopopescu de 18110 bi-seilca Enei de pe bulevardul Brätianu, pe and avea infipti In stAlpul delamtrare, de-oparte un coas, lar de alta un barometru. Amarunt vrednic dere,inut, este acela cà in fata casei acesteia, fatä in Falb' cu fosta primäriea Capitalei (cladirea Hagi Moscu) s'a desfeurat asa numita loviturd dinstrada Enei, care a costat viata unui soldat din vânätori si ranirea maimultor soldati si cetaterd, lovitura ce a determinat demiterea guvernuluiDem. A, Sturdza, pe motivul chipului nesatisfacätor in care fusese rezol-vata chestiunea scolilor românesti si a bisericii Sf. Nicolae din Brasov.

Clàdirea cea mai arätoasä. din Bucuresti pe vremea aceia, neschim-bata, asa cum se vede si azi, este aceia din str. Dionisie, fatä in fatä cu-asa Turnescu, a fostului concesionar al postelor si al salinelor de pe vre-mea Domnitorului Alex. Ion Cuza, un oarecare Librecht, azi proprietatead-nei Filipescu, vädtrva maresalului Palatului, Filipescu, pe vremea Regelui

84 viaroR BI LCIU RES C If

Carol I. Despre aceastä casa mare spatioasa, construlta in forma de cetatecu creneluri de jur imprejurul acoperisului, ce ocup o mare portiune deteren pe troj strazi, in suprafata de mai bine de un pogon si cu o vegetatie

eculara, povesteau batranii acum vre-o 70 de ani, ca a Minas o locuintähtorica, prin aceia ca simtindu-se proteguit de Domnitor, aganisise o avereconsiderabila, de pe urma careia construise aceasta fastuoasa locuinta, peIringa care (rice alta locuinta, ramânea mai pre jos. Imbogatirea aceasta7i inlesnise ridicarea acestui palat, amenajarea parcului si construirea unordependinte ce ele singure ar fi putut sluji de locuintä unui gospodar in-lesnit de atunci si chiar de azi, iar despre luxul din interior se spunea mi-nuni : candelabra de argint masiv, statui din acel si pre ios m-tal, mobiad- lemn scump cu incrustatii, importata din streinatate, perdele d,. storáde rara calitate, garderoba princiarä, träsuri luxoase cai de rasa.

Dela batranii din vremea aceia retiu amaruntul ca cdata cu detrcn realui Cuza-Vodä, s'a produs si disparitia din tara a lui Liebreht, care 'rntind,Ca fära protectia Domnitorului, n'ar mal fi putut insemna nimic in tara, s alipsit de tot avutul nemiscator si a fugit peste granita, lar casa cu tat cu-prinsul ei a ramas Statului. Contimporanii acestui moment is'oric au pututsa vada interiorul acesta princiar, plätind un sfant (80 de paral ), pre deintrare impus de Stat, spre a recupera macar in parte ceiace jefuise fugaruldin avutul OHL

Alta veche casa boiereasca era casa_Creteanu din fata palatului regal,.ituatä chiar in dreptul intrarii in curtea palatului, cam pe locul unde fuseseodinioara banca Natiunir, Fasta locuinta a generalului Creteanu fostmaresal al Palatului si mai pe urmä inspector general al armei cavaleriei_O pomenesc ad, numai ca sa povestesc un episod duios in legatura cu ea

Pe and traiaincS vaduva generalului, primäria i-a propus expropieredcase', ca s'o darâme si sa largeasca spatiul pietei din fata Palatului. V--ne-rata batränä refuzand, primaria hotäräste exproprierea fortata pentru uti-Nate publica. Vacluva fostului maresal a cerut atunci audienta regelui Ca-rol I, caruia s'a plans de hotartrea primariei, zice-se, cam in felul acesta

Am venit sä rog pe Majestatea Voastra sä ma ocroteasa impotrivahotarkii primariei de a-mi darâma casa. Sotul meu a slujit cu credintä peM. Ta si ostirea tarii 'Ana a inchis ochii, iar eu dela fereastra casei acesteiaam fost In permanenta martora a tot ce s'a petrecut la Palat dela urcarea M_Tale pe tron i OM astäzi : Te-am vazut pasind in el ca Domnitor ; Te-am

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 85.

vazut intrând In el la brat Cu M. Sa ReginS Elisabeta ca Domnitoare ;Te-am väzut intrând in el ca Rege incoronat si de atunci si pAnä azi Te-amväzut ori de ate ori ai iesit si ai intrat in Palat si n'a fost särbätoare na-tionalä farà ca fatada casei mete sä nu fie pavoazatä. Sunt bätrânä si bol-navä' Majestate si imi dau seama cä n'arn sä traiesc peste un an-doi, poatenici atAt. Dä poruncä Majestate sä fiu läsatà sä mor in ea si pe urmä s'odarâme.

Si marele si marinimosul Rege i-a implinit dorinta, asigurAnd-o animeni n'o va nelinisti pe tot timpul vletii, cela ce s'a si- intämplat, pentrucA la scurta vreme dupa aceasta audienta, venerata bätränä a inchis ochiii numai atunci s'a darAmat casa.

In ce priveste decorul interior in casete boeresti, el era aproape inva-riabil acelasi decor tip : in salon, in- mijloc masa de lemn de mahon, dethIndafir, de nuc, de palisandru, de abanos sau poleit, asezata sub lampadin mijlocui tavanului, sau candelabrul cu lumânari de spermantet, masäde pe care erau nelipsite albumele cu Fotografiile Familiei sau ale cuno-Ontelor, albume cu vederi de pe la bäile pe unde se duceau stäpânii, daobiei prin Transilvania :. Borseck, Elepatak, Tusnad, Zaizon, Herculane,su prin strainätate, pe la mare sau la Karlsbad ; o scrumierä cu respectivacutie de chibrituri ; la perete, de obicei Intre douä ferestre dela drum con-sola cu oglindä invarabil poleite in casele cu dare de mAna ; la colturi,coltare ce sustineau candelabre, pe perete o oglindä de obicei ovalä curama poleita, pe altä consolä un ceas de bronz acoperit cu sticlä si una

sau douä fotografii incadrate, in dreptul sobei un paravan de metal pictat,sau cu un motiv cusut de mänä, aläturi o ladä de fier sau de lemn de ste-jar pentru lemne ; pe pereti tablouri in ulei cu portretele familiei si tradi-tionala jurnState garniturä de m'Atase sau de rips, constAnd din douS fotoliicu respectivele taburete pentru sprijinit picioarele si sase scaune, rare orígarnitura intreagg. In salonas, cam acelas decor si mobilier, mal redus, färäpoleialä si cu maga din mijloc acoperitä cu fatä da masä lucratà de mânä.

In casete mai modeste se imita acelasi decor, variind doar calitatee.si bine inteles si pretul.

In dormitor doua paturi aläturea având pe peretele dela cäpat8i por-tretele stäpAnilor ca ginere si mireasä si un sifonier färä oglinda de maltärziu ; iar la sufragerie, masa cu 6 scaune imprejur, bufetul si uneortpe perete una sau douä cromo rePrezentând fructe.

.)...-, -

.6 , . n

- Id I

, . ,,JIIIIIIIIIII Et- .:;--_-4-t---: " '

,,p : ,

_ t T i rc ----r--,

...,,,...0

Fosta piatä. a Teatrului National cu fosta terasä.Otetelesanu.

lemn, vrand s intele,aga prin aceastii manevra ca daca sta la fund in-seamna ca se apara de secetä, iar and stä la supraFata apti, cere ploaie.

Daca locuinta de mahala mai -avea o fereasträ la drum, apoi aceastagemea de ghivece de flori, de obicei : maghiran, tozmarin, busuioc, in-drusaim, cercelus, mwatà, florea preferata a mahalalei, ce diferea de


Casa de mahala era rar invehta cu fier sau cu olane, ci de cele maimulteori cu 0ndrila sau cu !Arne, iar pe la margine de tot, dese ori chiarcu stuf de pe la elestaele i b'ältile din jurul Bucurestilor.

Interiorul unei locuinte de mahala nu tocmai periferica, Il alcatuiaudouä inaperi empartite printr'o salä care, atunci dud casnicia era mainumeroasa, slujea si de camera de dormit sau de sufragrie, dar numailama, càci restul anului, mahalaua mânca afarä sub un pom, de obiceiuun dud, care cat tinea poama, misunau =tele in pom si pe jos pe undeadeau coapte i Intretineau bazáltul acestor nepoftiti musafiri suparatori.

La una sau cele douä ferestre dela drum, casa de mahala avea, deobicei spre tcamna, gutui, un borcanel cu apa in care un brotacel verdefacea functie de barometru, aratand timpul secetos sau ploios, dupä cumbrotacelul se ridic,a deasupra apei sau se cobora la fund pe o scaricicä de

r ;I. -

13UCURE$TI $1 BUCURE$TENI I5E IERI $1 ODE .4ZI .87

grgdina oentrului In care se rgsFatau: rozeta (rezedg), vanilia (eliotropul),

verbina, mixandra, betunia, dalia, garoafa, floxul, trandafirul, cari si aziimpodobesc grädinile din centru, afarä de rozetä, de vanilla si de portolax

cari de atgva vreme aproape au dispärut cu desavArsire.Vara mai in toate grädinile se rgsfgtau hgrdaele cu leandri, cu lärngitä,

lar zorelele imbracau gardurile si mai cu seamä umbrarele sau chioscurilesub cari se luau mesele, and in curte sau grading, nu era un pom care sä

faa acest oficiu.Astgzi mahalaua a disparut si cu ea si casa ei. Azi mahalaua are aspectul

centrului, cu blocuri de ate 4-5 etaje si cu bältile inconjurgtoare asanateprevgzute cu strand si bufet si luminate electric.

La un capitol anterior, vorbind despre diferitele aspecte ale orasului-capitala, am descris primitivul dispositiv al strgzilor intortochiate, provenitedela dezinteresul gospodarilor comunei, pe cari nu-i interesau pe vremeaaceia un plan pentru noua acezare a orasului, ci fiber era fiecare cetäteansg-si cladeascg locuinta oriunde i ori cum Ii pläcea. De aliniere, de res-pectul esteticei ce ar fi urmat sä prezideze, pentru ca strada sa apara subun aspect at mai acceptabil chiar pentru vremea aceia si care sg tinasezmä de un ansamblu de infatisare at mai armonic, dinpotrivg, pare cginadins, in loc ca noul adaos sä insemne un pas Inainte spre un aspect maisimpatic, lipsa de simt urbanistIc, de cunostinte de stil si mai cu searnäinexistenta unui control din partea gospodarilor comunei, cari aveau inda-torirea, ca parinti ai orasului, sa nu ingaduie slutirea mai departe a aspec-tului sträzii ce primea noua cladire, beg aceastg indiferentg din parteaurora si lipsä de gust din partea altora, au slujit ca orasul sg stea pe locun bun crâmpei de vreme, sä nu fac,g un pas mai departe spre o cat deredusa transformare in spre o cerintä urbanisticg mai moderng.

Piete, in intelesul de azi al termenului, nu existau. Spatiul din fataTeatrului National, careia i se zicea Plata Teatrului, era si nu era o piatäEra piatä fiindca ne obioinuisem nol sg o vedem piatg, dar ce fel de plataputea sä fie aceia daca trei trasuri alaturi nu mai sufereau pe a patra.

Plata Palatuld?... Nici acesteia nu i se putea spune plató, mai cusearnä piatä a unei metropole si a unui palat regal

Mi-aduc aminti cà dupg demisia guvernului Ion Brätianu, survenitg

88 VICTOR RILCIURESCU

dupa o guvernare de 12 ani, ceiace nu se pomenise la noi, partidul advers,partidul conservator, s'a agitat vreo douä zile inainte de a se produceaceastä demisie fiind cä opozitia conservatoare cu tot statul ei majorin frunte cu Lascar Catargiu se adunase in curtea palatului si cerealerea guvernului, maiorul Fänutà care comanda pe vremea aceea escadronulde jandarmi cälari (mai tärziu garda regala) a intervenit numai cu douaplutoane. Aceasta, fiincica in piata palatului nu indpea Intreg escadronul,desi pe atunci nu era grilajul din fata palatului ce o desparte de strada, cinumai din distant5 in distantä ate un stälp mic de piaträ, de cari atarnauniste lanturi peste cari puteai prea bine sä päsesti ; asemene,a lanturi maierau pe vremea acela si la casa de pe Cales Victoriei a Kneazului Moruzzi,care astäzi adaposteste un muzeu, pare-mi-se al Municipiuld

Ei bine, a doua zi presa Capitalei a Inregistrat cu litera grasa ca esca,-dronul sarjase In curtea p_alatului, ceeace era pur si simplu ridicul, pentruca

qarjä nu se poate intreprinde decat pe un teren mult mai spatios.

Adevarul a fost altul si anume Ca. maiorul Fanutà, având ordinul saevacueze piata care nu era nici mäcarpiateta palatului ca s'o elibe-reze de masa conservatorilor, a trebuit sa miste cele douä plutoane spregrupul compact al celor ce o ocupau si ca sa impresioneze acest grup, a,c.mandat inainte de miscare, sabia afara 1- Acea ta, s'a tradus in presade a doua zi prin termenul sabrare-, altä inexactitate, fiindcä in grup segäseau prezenti Lascar Catargiu, generalul Che. Manu, cloi frati Laho-väresti, Gr. Päucescu, Marghiloman, Nicolae Blaremberg, Take lonescusi aproape tot sittul major conservator; In fruntea aläretilor se afla ma-iorul Fänutä care nu numai ca n'a permis nici cea mai mica bruscar-, cidin potrivä, ruga pe toti acesti manifestanti sa inteleaga ca el trebue saexecute ordinul de evacuare. Ordinul totusi nu l'a executat, fiindd liniacaläretilor presänd aglomerarea, aceasta a trebuit sa se indrepte spre

iar statul major conservator s'a refugiat pe scara de intrare in palat.si acest stat major era urmat de câteva sute de manifestanti, care ne maiavând loc, a impins grupul de pe scarä, care a fost silit sä se propteascäin usa de sticlä a palatului si fiincicä Nicolae Blaremberg era strivit intregeam si multime, a intrat cu arnandouä mânile in geamul usii pe-care spar-vändu-1 involuntar, si-a sängerat

Atunci s'a prezentat cu ele sängerände Regelui Carol, care i-a obser-vat cà atunci and i-a jurat credinta, nu4 este permis sä se prezinte farä

BLICIIRE$T1 I BUCURE*TENI DE IER1 51 DE AZI

audienta prealabila. Regale l'a concecliat calificandu-i aceasta lipsa deprotocol drept o calcare de juramánt.

Am facut aceasta abatere dela subiect ca sâ intaresc afirmatia ca peatunci nu exista piata in Bucuresti, in intelesul strict al acestei notiuni insti einatate.

I se mai zicea piatà si spatiului gol ce ramanea la Capul Podului, in-tre gura soselei si pravalioarele dinprejur, atunci dud nu exista palatullui beizadea Gr. Sturdza (azi vechiul local al ministerului de externe)-nici muzeul din fata luí, nici palatul functionarilor publici, careia, asa cumeste azi, i se poate spune Oath', dar asa cum era, a lent-o sfantul. 0 pieta

,,- r'''t,......_;,,_

. 4. -; L.1 1, t I : 6 I L ,rs.

F

4hip, ,,,, 1 . ', 77"If tZ ,-, ,11 !Ilk."rfiz"

t .V,1=; 0.-"' ' I ''

..,o

1144 -BVS:4

Fosta bisericti SY. Gheorghe Nou.

Cu perspectiva mai larga era si piata Sf. Gheorghe Nou mai spatioasa chiarde cum este astäzi.

Pieta de alimentare erau pe vremea aceia doua, dar si acestora li seacorda aceasta titulatura, fie din neglijenta acelora cari nu väzusera in re-alitate o piata, fie din stiinta celor ce vazusera in streinatate asemenea

Plata Mare era tot pe locul unde se afla si azi, dar ocupand un locmult mai restrâns chiar inainte de acoperirea Dambovitei, lar Plata Mica(denumita mai tarziu a Amzei) se afla si ea cam tot pe locul unde este s:azi si putin mai redusa, caci actualul teatru Studio- ocupà mai putin spa-tiu dealt acela ce-I ocupa vechia piatä Cu gheretele de macelarie, pesca-


rie, braraärie, fructarie $i zarzavat $i Cu vanzatorii in aer Ober sau sub a-coperi$ de panza.

Cu timpul s'au infiintat treptat $i alte piete, spre multumirea perife-del oraplui care tot intinzandu-se, i-ar fi fost pe.te mana sä piardä vbunä parte din zi cu aprovizionarea dela distante a$a de mari. A$a au luatfiintä In toate cartierele zeci de piete mai mici, inlesnind astfel aprovizio-narea rationala $i lesnicioasa a unei populatiuni ce atinge astazi milionui.

Nici bulevarde nu se aflau panä acum vre-o patruzeci de ani. Un singurbulevard, cu multä !Duna vointa zis ala, am pomenit acum 65-70 de artl.,ce n'avea o intindere mai mare, decal dela intretaierea actualului bulevardCarol cu Cala Victoriei pang la statuia lui Ion Bratianu, portiunea aceastade bulevard pe care nu se afla nici Universitatea a$a cum se prezinta azi

nici statuele de pe el, nici chiar a lui Mihai Viteazul. Acentä statue, de5i

instalatä, a stat vreo doi ani nedesooperita, ¡Ana ce cativa studenti intrecare $i un bun prieten al meu, regretatul Alexandru Serghiescu, un su-flet de bun roman, au hotärai s'o descopere ; pa'nza a rupt-o chiar Set-ghiescu care a suferit cateva zile de arest, din care a 4e$it radios, cu con. .tiinta Impacatä ca el a dezvelit monumentul eroului dela Calugaren;,care nu se $tie din ce motiv a fost doi ani de zile condarnnat sä stea su-focat sub panza care-I ascundea privirilor noastre curioase, ce nu mai vä-zuseram un monument.

$1 dovadä a alt bulevard nu mai exista in Bucure$ti, este $i faptul Caportiunii de bulevard de care vorbiram, nu-i zicea decal bulevardul pur $isimplu, fära alta denumire cum au azi bulevardele din 13ucure$ti 5i toatalumea $tia ce e $i cat e acest bulevard.

Astäzi in multe centre din tara sunt cate doua, trei $i patru bulevarde,a5a cum este cel pe care circulä' tramvaiul 'din bulevardele din Timiwara,din Arad, lar in Bucure$ti sunt astazi cu zecile : Carol, Elisabeta, RegeleFerdinand, Regina Maria, Independentei, Miír4esti, Alexandru 1 al Ser-biei, Pake Protopopescu, Briitianu, $1 multe altele, unele din ele sub unapect decorativ foarte impunator, cu vegetatie abundentä, cu partere deflori, cu monumente, cu joc de ape $i bine iluminate.

Pasaje, la fel: unul singur in tot ora$ul, acela care facea legaturaintre Calea Victoriei $i strada Campineanu, caruia II zicea simplu pasaj i

toti bucure$tenii $tiau de ce este vorba. Mai tarziu i s'c zis pasajul romdn,ca sä se deosebeascä de cele ce s'au infiintat treptat

. s

%,

Yi..!,,,Ate; !-

; "e .k`i*. '7'07;1'

- . ..: '-'' '1, 4i1 1

J.'7'1' i ' t 3,f. o,

..1-4. -,... L.,e. r.i . ,.... e .

ii, ., 4et ',"-

]A. I

, I .. 01,*.it e

..7e7- .

:P ti

[

It.s

..-".1

,+ .w '.tra

O casa diramati din piata Sf Gheorghe.

BUCURESTI 51 BUCURE$TENI DE LERI t$1 DE AZI 93

Macca i Vilacros In fata politlei Capitalei ; Imobiliara, din fata pa-latului telefoanelor, Majestic, pe care se aflä teatrul si hotelul cu ace,astadenumire, Casale Nationale In fata teatrului National, Victoria din fata bi-sericii dintr'o zi, Generala din fata ministerului de interne, -toate acestedin urrna patru aproape unul de altul, legand toate Calea Vctoriei cu stra-da Academiei.

Dintre pasaje, ca ,si dintre bulevarde, n'am citat cleat in reclusa ma-surd, in realitate ele fiind mai multe in tot orasul.

Dela strazila despra cari am vorbit ' a Inceput, sträzi de un primitivismwiental, fara nici un plan si fär5 nici un control de Intretinere, era fatal

sa ajungem treptat, tinand pasul cu fulgeratoarea transformare din tim-pul din urma a orasului, la strazile de astazi cu alinierea rectificatä, pavateJummate, cu guri de ape la distante de cateva sute de pasi si relativ destulde multumitor Intretinute, mai cu searnä mai spre centru si cu constructiileimpunatoare ce tind sä se lateasca din ce in ce mai dese, a*a In cat astaziBucurestii are infätisarea unui centru european, Cu tendinta evidentä de adeveni, nu cu prea multa intarziere, la nivelul unei Capitale europene cuproprii puncte de atractie.

Biserica 0 Clerul

Dupainsemnätatea lor, bisericile Capitule' se ränduiau acum vre-o 70

de ani cam in ordinea aceasta: Mitropolia, aceeas care astäzi esteSféinta Patriarhie$i unde, ca si asdzi, se oficiau slujbele religioase

la särbätori, iar la särbätori mari Paste, Cräciurt, si la särbätori na-tionale slujbele se oficiau cu deosebitä solemnitate in fata Curtii, a guver-nului si a Inaltilor demnitari.

Domnita Beilasa in aripa stängä a palatului de justitie, bisericä bo-<jata, cu apreciabile venituri, tinând de Asezämintele Brâncovenesti, bise-ricä, al carei cor era dirijat de vestitul tenor Bärcänescu. De pe urma dis-paritiei faimoasei cristelnite proprietatea bisericii, un intreg scandal publica fost provocat, sc,andal ce a degenerat intr'o agitatie ce a däinuit aproapeo luna de zile si careia i-a pus cap& detronare,a mitropolitului Ghenadie.retragerea lui la mardstirea aldarusani din Ilfov, insä cu pästrarea tit!u-ui de mitropolit, staret al manästirel C61därusani si acordarea de cätre par-lament a unui teren din proprietatea mänästirii in suprafatä de 200 ha. la

dibpozitia stäretiei ; biserica S'drindar, pe locul unde astäzi se aflä impu-nätoarea cladire a Cercului Militar, bisericä arafoasä, Incapätoare si bineintretinuta, in care de obicei se oficiau cununiila in societatea alease a Ca-pitalei si al carei cor avea pe reputatul solist tenor C. Georgescu-Lascu ;Sf. Spiridon pe calca $erban Vodä, considerad' ca cea mai spatioasä bise-rica a metropolei ; S-fta Vineri Herasca, in fata cddirii primäriei de Negru,31 cärei ctitor a fost generalul Herescu Ndsturel, bisericä spatioasä, foartebine intretinura_a arei fresca in intregime este opera pictorului Belizarie,fresa pe fond de aur ; SI. Gheorghe Nou, in plata cu acelas nume $1 si-

Biserica Batiste. Biserica Bradu Boteanu.

a Dâmbovitei dincolo de Institutul statistic, pe un damb ce-o face vizibiladela mari distante ; biserica Mihai Voclii, - ziditä zice-se de insu0 vi-teazul Voevod al Munteniei, templu in care se oficiazä slujbe intru cinstireamemoriei purtätorilor distinctiunii celei mai Mahe pe care o avem : cruce,aMhai Viteazul; biserica Krefulescu de pe calea Victoriei langa parcul Pa-latului Regal, avand insemnate -venituri urbane §i rurale din partea A§eza-mintelor Kretulescu, templu ce fiind pe terminarea transformarii radicale


tuata in mijlocui unei gradini cu vegetatie batranti, ingrijit intretinuta iposedand cateva odoare de pret rämase dela marele ei ctitor, SfantutVoevod Brancoveanu §i unde se gasesc in interior morm'ntele fa-miliei lui ; biserica Sft. Stefan, Cuibu cu Barzä, biserica Icoanei, cuschitul Darvari din spatele ei, ctitoria boierilor Bäbeni, cari i-au lasatrno0enire uzufructul moiei Sangerul din Prahova, biseric,a Batiste, situatain cartierul boieresc cel mai populat i foarte evlavios; biserica Sft. Sili-vestru crestul de bine intretinutä, avand, dupä cat mi-amintesc venituriapreciabile dela diferiti legatari ; biserica Radu-VodcI, pe partea dreapta

Biserica Bucur.

rentabile venituri, nu numai fiindca e asezata intr un cartier central foartepopulat, dar mai cu seama a avut norocul sa fie ingrijita de larga damiciea evlaviosului bogbtas si fruntas al vietii noastre publice, ce s'a stins dinviefa mai de mult, Costescu-Comaneanu ; biserica Otetari situata pe str.Vasile Lascar, fosta Teilor si foarte aproape si de str. Batiste inainte de ae incrucisa LU Vasile Lascar, biserica in cuitea cäreia a locuit marele,po

vestitor Peltre Ispirescu (Unchiasul sfatos) i unde a si Inchis el ochii acumvre-o 50 si mai bine de ani i desp e opera drui vom vorbi la capitolul

zervat scnitoricescului mestesug bisenca Scaune azi rumata si pargginita,s tuata in spatele Spitalului Col z b's rica din curtea spitalului Coltea, zi-la de spatarul Cantacuzino a caruz statue este aláluri, biserica in tata

BUCUHE$11 Si BUCURE$TEN1 DP Ihttl DP., A41 97

ce i s'a adus, va fi redat oficiulul obicinuit; vin apoi o serie de biserici cariadunau in zile de rugäciuni lumea aleasä a cartiereltn unde se Osen, asacu-n sunt de pildä: biserica Mavrogheni dela $osea Curtea Veche, Ste-;arul, Olari, Visarion, Niculae Selari, Popa Chilu, Popa Soare, Sf. Mico--lae de lánga Patriarhie, biserica Dintr'o zi, Ghencea, bisericu¡a lui Bucur,

:he Gorgani, Enei, foarte cercetata alta data de drept credinciosii carne-ului si in care, cat a durat razboiul lndependentei, a dat rgspunsurile la

slujba, un cor barbStesc alcatuit din ofiteri si soldati muscali, ce cântaurntrun cor a tempo, cu vooi in impunator registru de jos ; Boteanu, cu

-,

Biserica Colt ea.

s

7

Fata altarului bisericii Coltea.

Petre Carp, al limbii engleze din vremea aceia 1) si doctorul Rasty ara_.

tându-i, intre alte putine monumente ce avea pe atunci Bucurestii, si

turnul Coltii, i spunându-i si imporbanta lui din punct de vedere istoric

'4F Yif .4.

. '' Tit,:.-:r4, 1 ,

- I ,I i

44 §....1

.

'1 i 1 z - , , . i . i

' '' -../ i .-3 o ...1....

k I

1) Mai tärziu a venit din strAingtate si al treilea curioscAtor, profeso-rul Anghel Demetriescu si apoi un al patrulea : cApitanui de cavalerie Mai-wer Fränkel.


careia era [Ana mai acum 65 de ani vestitul turn zidit de Carol XII alSuediei dupa pitrderea bätäliei dela Pultava, fiind in trecere prin Bucurest!spre Constantinopol unde a si fost arestat, turn ce a servit multà vreme defoisor de foc i uncle era si o cazarmä pentru sectia de pompieri.

Turnul acesta a Fost acum aproximativ vreo 70 de ani obiectul uneifarse pe car d-rul Rasty tatal generalului Rasty, Fost prefectul politie!Capitalei si intaiul comandant aljandarmilor rurali la infiintareaacestei institutii, a jucat-o cu vesel tsucces unui caraor englez pantara noasträ. Calätotul acesta, le-

.

gSnd cunostintä cu d-rul Rasty,,,15'

singurul cunoscätor impreunä Cu .°;,4

. - 4 , ti ".I tic '

n ' o,

411

. 41*

1.

4.'

" 1 /

or

Turnul Coltoi.

-

Ç

N

A

10,44,1

r

r , 9 4,

.472141.1:1...... F. littly4 s.tyrN

, , sl

u

6 ' -

BUCURLRII BUCURERTENI DE IERI RI DE AZI

englezul, profund impresionat, s'a aratat amator sé-I cumpere. Ca sa glu-measa, d-rul Rasty l'a facut sé creada a el este proprietarul turnului si,primind pretul, l'a lasat pe englez sé se ducä singur sé se punä in posesie,

spunându-i a nu mai e nevoie de nici o altà formalitate, ca a lasat el vorbilsé fie primit de p9mpierii turnului.

S'a facut mult haz in societatea bucuresteanä din vremea aceia cánd pd..vestindu-se farsa d rului Rasty, s'a aflat a doua zi, cà duandu-te englezul saintro in posesia turnului CoItii lui Carol XII al Suediei, s'a pomenit eubaionefa santinelei In piept. Si englezul a rämas neconsolat, nu de päta-tia luí, ci de regretul profund a a scäpat ocazia de a fi proprietarulunei bijuterii istorice de realä valoare. A märturisit-o d-rului Rasty andacesta i-a restituit banii ce reprezintau valoarea turnului, a el toatà noap-tea a plänuit ce are de génd sé facä cu turnul si i-a declarat, cé avea inge..nioasa idee de a achizitiona din Suedia tot ce ar fi gäsit a a apartinutregelui Suediei i ar fi infiintat in turnul amenajat, sé confiné un muzeuCarol XII.

Se pretinde ca de and cu pätania englezului, a rAmas la noi zicalace ridicullzeaza pe pretinsii proprietari de bunuri imaginare : Da,, stim,e proprietar mare ; are turnul Sau aceastä caracterizare a unuimc,fluz : Se credea mare proprietar i s'a ales cu.. turnul Coltii

O adeväratä bijuterie de artä interior si exterior este bisericutadin spatele palatului Postelor, tavropoleos.

In ce priveste prestigiu si autoritatea bisericii noastre n'a avut si nuputea sa aibä prestigiul si autoritatea pe care o are astäzi si e firesc sé fieasa, fiincla una era cultura si pregätirea profesionalä de atunci si cu totulaltele astäzi.

Mai intai, pe atunci _pu exista o universitate teologicé, ci un singurseminar teologic, seminarul Nifon de pe calea Rahovel si mai pe urmäse.minarul Central. In al doilea ränd, farä indoiala cä si in vreme.a deatunci erau preoti si mai mari si mai marunti In deajuns initiati in misiuneaapostolatului for, ha avem si atunci fete bisericesti cu culturà la inifitimeacelcr mai de seam5 cärturari ai nostri, cum era de pildä episcopul Melhi-sedec, vestitul cärturar membru al Academiei noastre, sau cum era episco-pul Silivestru al Husultn, pe care l'am cunoscut personal si cu care am avut

102 VICTOR BILC URESCU

mult ragaz de timp intr'o vacanta a lui si a mea, sa stau de vorba si dingura caruia am aflat multe cunostinte ce-mi lipseau si am ramas surprinsde cultura lui generala, nu numai teologicä.

Un rang bisericesc cu o cultura temeinica, era si fostul episcop deArges, devenit Mitropolitul Primat al Romeiniei Ghenache, rasturnat dinScaun pe chestia cristelnitei dela Doamna Balasa, cristelnita in care a fostbotezat printul Carol si care dupa acest botez, a disparut. Epitropii Aseza-mintelor Brâncovinesti de care depindea biseric,a Doamna Balasa unde sepastra acesta cristelnita, au facut raspunzätor pe presedintele lor, caredupa testament era Miropolitul in scaun. Qr acest mitropolit care in vremeaaceia era Ghenadie a räspuns ca cristelnita n'a stat nicicand la Mitropolieci numai la Doamna Balasa proprietara ei si ca el a vazut-o o singura dat'ain viata lui, la Sinaia, and o botezat pe printul Carol.

Chestiunea a ajuns la Palat si regele Carol a atras atentiunea Mitro-politului Ghenadie ca chestiunea aceasta ar trebui solutionatä intr'un fel,pentru 6 opinia publica o cotnenteaza in detrimentul defavorabil al efo-rilor al carol- presedinte este mitropolitul titular.

Raspunzand Regelui, Mitropolitul i-a aratat ca nu era tinut el sa orän-duiasca trimiterea cristelnitei la Bucuresti dupa ce slujise la botez, ci acea-stä indatorire revenea de fapt si de drept Insarcinatului Eforiei Brancove-nesti care o adusese la Sinaia.

Probabil ca regale Carol va fi avut impresia ca Mitropolitul ar fi vrutA inteleaga ca aceastä sarcina ar fi revenit eforului ce reprezenta familiaBrâncoveanu in consiliu si atunci i-a obiectat 0' nici aceasta asertiune n'a-vea temei, de vreme ce acel efor era un print, ceiace a indispus pe mitr -pent care ar fi replicat

Rog pe Majestatea Voastra sa tina seama ca si eu sunt print : Prin-tul Bisericii Romane.

Regale ar fi comunicat primului mtnistru convorbirea dela aceasta au-dienta, iar primul ministru (Dem. A. Sturdza) nu se stie daca cu apro-barea regelui, sau cu dela sine putere a dat prin ministrul justitiei, dele-gatie procurorului general al Curtii de apel, sa aresteze pe mitropolitceiace reprezentantul justirei ar fi executat cu prea mare severitate, spu-nea presa opozitionistä, pe and presa guvernului sustinea contrariul, adicca Ghenadie fusese debarcat cu toate menajamentele cuvenite rangului

Alta figura bisericeas a dar ceva mai aproape de no are s a b cura

,...

111

.

Is ..

i:,..

...,..

t...

-,

1..

L ,

,,,,

,C,

IOW

.,

4.1,

tn

-"'"

t,tIt

t4m

4b1.

ftu

1.

P

9

Cv

L

,.

BUCURESTI $1 BUCTIRE.yrk.NT DE TERI .SI DE AZ1 115

de mare si meritat prestigiu este aceia a regretatului Primat losif Gheor-ghian. N'am int8Init in viata o mai frumoasa, mai luminoas5 si mai impu-n5toare figura de Sfant ; chip de ceara ce pare a se detasa dintr'o icoana.Din toata aceast5 delicata fapturä, cela ce-ti ramanea In minte si te impre-siona and iti apärea in fatä, erau ochii vii, mall deschisi pare c5 spre a-nu pierde nimic din vedere si ansamblul figurii de un alb cl% crin ce con-trasta puternic cu negrul lucios si curat al rasei.

Si cum eram mai multi insi in audientä la el, in salonul de primire, ai-arui pereti erau tixiti de icoane care de care mai de pret, unul dintre noi,cart solicitam indulgenta pentru un preot sätesc, pe and mitropolitul nefag5duise ca il iarta pe protejatul nostru, rugandu-ne in schimb sa stäruimde el sa fie mai mult preot si mai putin om de lume, unul dintre noi, zic,tare In simplitatea lui credea Ca si el este obligat sä se asocieze la cerereaaoasträ, in loc sa se abtin5, mai ales CA misiunea noasträ era indeplinita,Je vreme ce obtinusem fagaduiala inaTt Prea Sfintitului, gäseste de cuviir45sa asigure pe lnaltul Prelat ca are sa-i spunä el preotului sa fie pe viitor2nai servil, vrand probabil sä inteleaga mai serviabil.

Am viizut in clipa aceia chipul acela de sfant al mitropolitului Gheor-ghian, crispandu-se, cu obrajii culorati In rosul aprins al sangelui ce-i nä-valise in chipul pan5 aci de cear5, cu ochii scaparând fulg,ere de indignare5i transform5nd intr.° clipita vorba panä aci domoala, intr'un ropot de pro-testäri.

Asta nul Niciodatal... Un preot care recurge la servilism, n'aredrept sa poarte rasa unui misionar al lui Cristos niciun ceas. Cel putin c5t

¡Diu fi eu detinätorul c5rjei acesteía pästoresti, n'am sä tolerez o asemeneadecadere.

$1 furios, era gata sä-si retrag5 fagaduiala.A trebut sa facem toti ceilalti sfortäri repetite, ca sal convingem pe

lerarh c5 colegul nostru s'a inselat, cäci intenta Jul (vorb5 sä fie I) era sazica serviabil.

_Am plecat dele Mitropolie, minunându-ma de subita transformare cese operase in figura lnaltului lerarh dela seninätatea Ingereasca a chipuluisi dela blajina vorba cu cari ne cucerise, la acea atitudine de vultur ranit,gata sä ne imbranceasa afar5 din culcusul lui asa de senin si de inviorator.

Vremea aceía a cunoscut si preoti cu frumoas5 chemare pentru cate-dra, asa cum era profesorul meu de religie dela liceul Sf. Saya, venerabi-

106 V I CTOR BILCIURESCU

lul bäträn Veniamin Catulescu. pe care noi II supäram cu neatentia noasträ

strengäreasa, Cu netragerea noasträ de inimä pentru cursul lui si cu preaputínul respect ce-1 datoram bätränetelor luí. Inteleptul bäträn nu-si puneamintea Cu noi, ci cäuta sà ne povatuiasca cu ingereasca lui räbdare. Numaí

dupä ce nu I-am maí väzut pe catedrä, ne-am dat seama arnäräsem pe

acest venerabil bäträn ce ne iubea ca un bun pärintaAzi clerul romän, sub raportul cultural, este la Inältimea situatiei ac-

tuale si este firesc sä fie asa, când are la indemánil mijloacele de instruire-ce n'au existat alta datä : scoli superioare cu profesori la ?althea chernäriilor, cari dispenseaz6 pe candidatii altarului la recursul soolilor streine pen-tru desävärsirea specialitätii lar, ceiace nu exista inainte vreme cândsingur seminar, Nifon Mitropolind procura Pe servitorii bisericii noastre,ceva mai tärziu a luat fiintä i seminarul Central. Alta datä cine vreaobtinä un titlu superior celui seminarist dela noi, recurgea la universitateadela Atena sau la cea dela Moscova.

Astäzi reprezentantii cultului nostru, trimisi sä la parte la congreselebiserícesti streine, au fäcut acolo cinste bisericii noastre i prin urmare tarii,cari le-a Males recunosatoare de chípul sträluat in care au reprezíntabiserica noasträ, asa cum s'a vazut din relatiirde preset streine, reprodusesi in presa noasträ.

*coala*coala primara

Afarade pensionatele particulare Chevitz, $eicaru, Troteanu, de bäeti,

si Beaumont si Lanolo(ti, de fete, in Bucurestii de pe vremi *collieprimare se prezentau asa cum atat de plastic si de sugestiv le

de crie Barbu Delavrancea acum vre-o 60 de ani in nuvela lui DomnulVucea" in care dascalul sta de taifas cu 5colarii in orele de curs, despre

cate arsioe are fieoare, ate capre, ate miele si cate ichiuri,1) pe cari leconfisca si pleaca acasa cu buzunarele pline ca sa le vandä pe la alti copii;

acest domn Vucea de vesela amintire, she sa disingä intre scolarii lui peaceia ai caror parinti se bucurä de oarecare influenta si de o mai iniesnitastare materiala, pe c,are-i protegueste, iar pe cei ai caror parinti n'au niciunfel de trecere ski trimit odraslele la sooala mai cârpiti si mai ne'ncaltati,ii trimit sa-i targuiasca cosnita zilnica si sa dea o mana de ajutor sotieicl-sale acasä, fiincica d-sa n'are nevoie de slugi, avand atatea la dispozitie,car' n'au numai dec.& misiunea sä stie ceva carte, fiindca ei tot sluga ladarloaga" au menirea s'ajunga.

Tata-meu imi povestea ca bine inteles inainte de scoala sistemVucea, pe care eu mai tanar cu 8 ani &cat Delavrancea n'am apucat-oca in copilaria lui cam pe la 1828 cand a fost el dat la scoala cursurile

1) Un arqic mai mare umplut ca sa atárne greu, el avand menirea safie aruncat in grupul de oase, a prin greutatea lui s5 doboare cát mamulte Denumi ea vine dela verbul , Jaceo part cipiul ictum, a arunca.


se tineau in amvoanele bisericilor, unde,dasalii greci invätau pe Kolar'slavonescul alfabet: az, buche, vede, glagor, etc., sa-1 scrie cu degetul peniste cutii cu nisip, in loc de placa si creion de piaträ, ce au apärut multmai tärziu, alt amänunt doveditor de unde am plecat acum mai bine deun veac si unde suntem ajunsi astäzi.

Beilraul Chevitz, excelentul pedagog venit din Lausanne, care si-adeschis pensionul In 1847 pe str. Nicolae Filipescu (fosta str. Scaune) aatras in pensionul lui mai pe toti copiii caselor inlesnite cari puteau platiin eur, anual 100 de galbeni (1175 de lei) In internat cu intretinerea in ti-tutului, si 50 galbeni (587 lei) ca extern.

Cursurile se tineau in limba franceza, asa a nestiind echivalentii inbimba romänä a termenilor 5tiintifici, eram tolerati sa le spunern a5a cum'-am MN/Mat in clasele primar in ziva and dam examenul la intrarea inliceu. La acest examen, Delavrancea, rneditatorul meu, a cerut voie direc-torului liceului Sf. Saya, Zamfir Herescu, sa ma exprim in bimba franceza.5i directorul i-da spus a pot sä mä exprim si turceste, numai sä spun ade-värul, asa a lp extragerea rädäcinii plitrate a numärului indicat de pro-fesor, am inceput textual a5a: pour extraire la racine carée d'un nomb.eentier, nous le partageons d'abord en groupe de deux chifres etc., larla geografie, pentru insulà, península, strämtoare, fluviu, Hu, relieful so-lului 5i tot ce m'a mai intrebat, am räspuns cu corespondentul francezal notiunii. Vorbirea in limba francea era strict obligatorie in mstitutului Chevitz .5i nerespectarea acestei restrictiuni era pedepsita destul desever pentru varsta noasträ copiläreasa (pe mine m'a internat la ChevitzJa 5 ani, pe când purtam incä sort) dei casa noasträ era peste drum dpensionat, asa a chemam servitParea noasträ deba fereastra dormitoruluioi-mi adua ceva dulciuri pe vremea recreatiei.

Bätränul director era un pedagog cum poote pu(ini erau in vremeaaceia In Lausanne (orasul vestit In toata Europa pentru marele numar arscolifor pedagogice 5i al devenitilor lor). In primul an and intram la Sep-tembrie, Chevitz ne lua pe genunchi, ne descosea despre toate, ca sa-srfaa o idee de gradul de pricepere al fiecäruia si sta de vorba cu fiecarecel putin o jumätate de ora in care timp ne inväta cum sa tinem cartea,la ce distantä de ochiu, cutn sä stäm in bana, la masa, In dormitor, inrecreatie si chiar in famine. Apoi ne aräta in arti franceze pentru minteacopiilor, gravuri frumoase In culori, ca sa ne faca at mai aträgätoare-

BUCL1RE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 109

.,artea. Cam o luna ne lua el pe genunchi si ne facea receptibili si de oidee de ce e aia carte'', ne deprindea sa o indrägim si chiar de niticaeducatie, peste cea cu care veneam de acasa. 0 alta lurid, stäruia candCu fiecare In parte and Cu totii la un loc, s'a deprindem pronuntarea co-recta a celor doua voc,ale e si u Cu accentut pur franoez, ceiace nu seinvata in nici o scoala publica sí avea drept consecinta ea dupd sapte anide liceu in care se preda franceza dela clasa l-a pând la a 7-a, treceal la

examenul de bacalaureat. Para sä stii mäcar sä ceri In frantuzeste un pahalde apa, ba ceiace era cu desavfirsire ridicul, chiar cei ce intrau in liceuposecland o corecta frantuzeasca, o uitai si pe aceia In cei sapte ani, asacum se intampla de pildd la Sf. Sava unde profesorul titular al catedreide curs superior, era un ireprosabil cunoscätor al literaturii franceze, caredetinea trei catedre luate prin concurs, insa un reputat distrat, lar cel decurs inferior, facea negustorie in loc de predare.

Despre acestia voiu pomeni cateva lectiuni predate de riecare, chiarla capitolul acesta, and vom ajunge cu descrierea scolii la liceu.

Sosia directorului institutului, d-na Chevitz, era o pretioasa colabora-toare a sotului ei. Daca acesta se ocupa de intretinerea si educatia scolari-lor lui, sotia ingrijea ca o adevaratä mama de sdnätatea for, de mân-c,are, de curatenie corporala, pana chiar si de distractiile lor. Colinda,cla-sele chiar in orele de curs si daca i se parea ea aerul nu e destul de pri-menit, intrerupea cursul, da copiii afara' pentru cinci minute, In care timpdeschidea ferestrele, iesea si ea afara si Indemne copiii sa se intreaca inA lergari, pe cari le recompensa cu portocalele sau ale fructe ce le aveaintr'un cos de mâna. Aceste cinci sase minute trecute, da ordin sa se inchi-da ferestrele si copiii intrau dispusi in clas5, lar profesorul isi relua lectia.

Asa o intalneai peste tot, prin dormitoare, prin sala de mancare,prin orele de recreatie, cu o servitoare ce ducea o cutie mare cu compar-timente in care erau felurite medicamente, sticlute cu lichid, cutii Cu

hapuri, cu prafuri, lar daca IntAlnea vre-un copil mai sldbut, mai trist saumai palid, II oprea ii combina un lichid cu un praf sau doua lichide si i le

da având grija ca dupä ele sä-i serveasca o linguritd de dulceatä sau obomboanä, pe unii ca acestia ii schimbau la diferite mesa; dud de pildaera inscris la masa de ceai, II trecea la cea de lapte sau cafea cu lapte $idaca dupa o saptämând se incredinta ca nici noul regim nu-i prieste, il

trecea la masa fripturilor cu sange. Mi-aduc aminte de grija cea mare a ei,cdnd orasul era bAntuit de vreo epidernie, toatd ziva era 'In plcioar° V


veghea la curatenia $i ¡glena institutului. Unele epidemii le combatea dän-du-ne tuturor fara exceptie sa inghitim o lingurità de gaz in fiece dimi-neata.

N'a fost masa, n'a fost toaleta dimineata in dormitor, n'a fost $edintade clasä, nici recreatie in care ea sä nu fie prezentä macar cinci minuteca sä se incredinteze ca prescriptiile ei se alpha riguros. Fieoare dormitoravea un pedagog care intre altele avea $i gríja de a se scula peste noapteso: inveleasca copiií earl s'ar fi dezvelit, lar dimineata ii primea la lavabouo elvetianä baträna care prezida la spälatul $i pieptanatul internilor, peceí mai cruzi dintre noi ea msa$i II spala $i pieptana.

0 ingrijire mai staruitoate cleat cea de acasa.Dupä vreo doi ani, in urma plearii mele din institut, batranul Che-

vitz capatase cataracta, coreotându-ne cu pärinteasca rabdare berzele te-zelor noastre, cu aceasta stereotipa rezolutie pe caiet : huits fautes, arefaire. Numaí daca aveai douä sau trei gre$elí, nu te obliga sa scriidin nouä tema, dar dincolo de trei gre$elí, tema trebuia refacuta. E lesnede inteles de ce, corectând notele de caiete in fiece zi, era amenintat saorbeascä, dacä In vacanta mare n'ar fi mers in Elvetia la Lausanna und-$i-a facut operalia cataractei, dar la un ochiu, doctorul gasindu-I preaslab ca sa suporte operatia $i la celalt, la care insä la invitat peste un an.Taial meu, care-I sill-ma foarte mult $i $edea peste drum s'a dus sal vadala inapoierea din Elvetia $i mi-a spus ca I a gasit incântat de reuvta ope-ratiei vkänd acum cu ochiul operat intocmai ca in tinerete. A murit insapeste un an tocmai and se bucura ca are sa se duca In Elvetia p ntruoperatia celuilalt ochiu. Cred ca trecuse cu doi sau trei ani peste 70.

Moartea lui a pricinuit o indreptatita strängere de inimä pen ru to iaceia cari au avut norocul sa-$l instrulasa copilaría sub indemnul $i po-vata acestui intelept $i adânc cunosator al unei pedagogii, a$ putea-onumi : a lui propric.

Instiutul acesta model, a$a cum n'a mai fost altul pSna la el $i nu $hudaca nicí de atunci incoace, a trecut dupä moartea lui, cu consimtimântulväduvei, sub directia $i proprietatea celui mai vechiu pedagog al luí Ch -vitz, Thierin, care de $i pastra metodele de pe vremea directiei batranulutAnton Chevítz n a mai inregistrat Insä afluenta de sub mar le lutinainta$.

BU URE$TI I BTJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZ 111

LiceulCursului primar lí urma cel secundar care era gimnaziul pentru toata'

Tara, exceptând Bucurestii care avea un liceu, pe Sf. Saya, vechlul colegiutip 7 clase : 4 gimnaziale si 3 umanioare (superioare) dupà care nu maiurma niciun alt grad superior de inväT5mant, nici bacalaureat, nici facul-tate, asa ca cine vrea sà Inv* mai departe si avea mijloace, re,curgeala scolile superioare din streinätate, din Frania, Germania sau Italia, deunde ne veneau oameni de legi, doctori In medicip,a, ingineri, profesorichiar ofiTeri cu studii speciale militare, ca de pildg : Ilia Bozianu, Creiescu,Costia si Vasile Boerescui Barbu Belu, Stgescu, M. Pherechide, Corneasi mai tarziu : Petra Missir, Dissescu, Djuvara, Marghiloman, Take lo-nescu, Vasile Lasar, Costia Arion, dintre juristi ; Obedenaru, Tumescu,Severeanu, Kalenderu, Assaki, Râmniceanu, Udrisky, Sergiu, Felix, NanuMuscel, Leonte, dintre medici ; Saligní, Elle Radu ; Strat, Ananescu, An-ghel Demetriescu, Bonifaciu Florescu, ColAlcescu, !strati, Babes, SpiruHaret, David Emanuel, CriMu Negoescu, Pompeiu, dintre profesori ; Ar-getoianu, Al. larca, Al. Zanescu, CapeTineanu, Berindei, Stefan Cristescusi ceva mai târziu Dem. lliescu, Costica Cristescu, Teodor Georgescu,Petra Demetriade, dintre militan.

Fireste, mai sunt si allii pe cari i-am omis pentrua Ii pierd din me-morie. M'am marginit la cei pe oari i-am cunoscut ca porfesori si ca colegí,si nici din acestia nu mai reTin astki -in Intregime.

Invaiamântul public atSt la cursul primar at si la cel secundar, eragratuit, chiar dupa ce s'a introdus bacalaureatul si universitatea, Ins6 dupaacest adaos, gratuitatea n'a mai ramas deck pentru cele douà primecursuri si nici la ele n'a durat cleat scurtà vreme.

In Bucuresti 1mi spunea tata) meu pe and era el in colegi l

Sf. Sava, probabil Infra anii 1827-1835, avea profesori pe Poenaru careera si directorul colegiului, pe Hill la limba romAna, pe Aristia la limbaalma. Poenaru si Hill au dat In vremea aceia la iveala un dicTionar roran,ce !Ana mai deunazi, adica pSna ce au aph'rut dicTionarele lui Lazar $ai-neanu si mai apoi al lui Adamescu si Candrea, a fost cel mai complet simai cercetat. Tot dela tatal meu deTin am6runtul ca limba roma'na" n'aavut o mai buna traducere a Mader' lui Homer, ca aceia a profesoruluiAristia.

Liceul Sf. Saya de mai târziu, adica de pe vremea Cnd Fcm frecventat

112 VICTOR MI CIURKSCL

si eu incepând dela 1875, se afla pe malul stâng al vechei Dâmbovite,cam pe locul unde a fost odinioara pe Podul Mogosoaei casa avocatuluiBarbu Paltineanu, pe aproape de fosta librarie lg. Hertz. Pe vremea aceia,pe celalalt mal al Dambovitei si ceva mai la vale, exista al doilea liceu inlard, Matei Basarab- 4i tot atunci exista si gimnaziul Cantemir Voda-.examenul de bacalaureat i uhiversitatea cu facultatile de Drept, de me-dicing si de Mere si filosofie.

Programele scolare pentru diferitele grade de invatamant, erau apro-ximativ acestea : pentru cursul primar : aritmetica cu cele patru opera-tiuni i in ultimul en (al 4-lea) notiuni despre fractiuni, religia, pentrugeografie România in deosebi, Europa si restul Continentelor ; la limba,romana : substative, adjective, adverbe, verbe, conjugan, declinad lalstorie notiuni despre Istoria Romanilor. Pentru liceu: cursul inferior (celed'intSi 4 clase): limba româna, latinä, franceza, greaca; aritmetica rationata,geometria plana ; geografia continentelor, staruind in deosebi asupra Eu-ropei ; lstoria antica", medie si moderna ; muzica vocala, gimnastica

cursul superior (clasele V, VI si VII) algebra ; fisica, chimia, limba francezä, limba romSna, aria, latina, italiana (facultativa); ¡glena publicafilosofia. La examenul de bacalaureat se cerca cunostinta tuturor cursurilorurmate in liceu, in doua probe : una scrisa si alta orala

Liceul Sf. Saya avea profesori carturari cu solida cultura, cum era depilda Anghel Demetriescu, o remarcabilä valoare a catedrei, unanim recunoscuta de toata lumea scolara ; un scriitor ca nimeni altul apreciat, unuldin cei trei români cunoscatori ai limbii engleze, care a tradus pe Macaulay

care in afara de gustatele lui cronici literare din revistele de po vremi,a tip6rit un foarte voluminos document istoric asupra lui Barbu Catargiu,comandat de Ministruf nostru de instructie publica. Profesori carturari materau la Sf. Saya Maxim, nume ce se pronunta asa, insä se Kyle Massimu,cel cu dictionarul academic al limbii române lucrat impreuna cu TrebonieLaurian academician si el, fatal profesoruiui Dem. Ang. Laurian, fostuldirector al liceului Sf. Saya, fost director al cotidianului junimist Romania

Libera a n pasaj, fost profesor de filosofie la liceu, fost secretar general ladepartamentul scoalelor, orator mult apreciat, scriitor pretuit si membru defrunte al comitetului diriguitor al partidului junimist. Alt profesor cärturarmai era la Sf. Saya si Bonifaciu Florescu, unul dintre cei mai temeinici(unoscbtori ai literaturii france7e clasice si moderne din tarä dela noi ;

DIJCURESTI SI RUCIIRERTENI DE IERI $1 DE AZI 113

buní profesori mai erau Ananescu, cel d'intai licentiat in 5tiintele naturaledela Paris, acela care a dat la íveala un curs de zoologie pentru tot cursulliceal, bacalaureat 5i facultate ; Svarlescu profesor de Istorie, fost distinselev al luí Hasdeu ; Grecescu care ne preda higiene public5 pe care o predaIn.& pe larg bine inteles, i la catedra dela universitate, Spinazolla de limbaitalian5 in cursul superior, insa cum cursul acesta era facultativ, putinii elevicari II urmau nu-i dadeau prea multa importanta, dei faceau un curs care tesilea sa-1 asculti Cu placere pana la s1ar5it, Cu citate 5i exemple pline deinteres.

Maestru de desen i caligrafie it aveam pe Stefänescu, neintrecut de-seriator 51 caligraf ; maestru de muzica vocalä era pasionatul melomanvestit organizator de coruri Podoleanu, acela care mä destina sä am laserbarea dela 5 Decembrie (Sf. Saya) patronul liceului, o partiturä de soloIn corul ce executa in ziva serbärii o compozitie a lui.

La gimnastica l'am avut maestru pe Moceanu, ardelean, primul &salJe gimnastica in tara la noi, care dei de 70 de ani impliniti, lucra la apa-rate cu supleta unui tanar 5i juca jocurile nationale cu o vioiciune carestárnea admiratía noastrá. El a produs In gimnasticg, joc sOltäret i scrimäpe cei doi neintrecuti elevi ai lui, ajun51 profesori la liceu 51 la $coalaofíteri, Petrescu i V elescu, cu cari a colindat toatä tara, multe OH dinEuropa 5i Asia, oprindu-se mai multa vreme in Indil.

Bacalaureatul era examenul pe care-1 trece,au liceenii absolventi at

cursului de 7 ani, obligati sä räspundä de toatä materia predatä in tot acesttimp. Cei reu5iti se inscriau In Universitate la facultätile pentru speciali-tatea in care 5i simteau vocarea.

Se intampla pe atunci, a5a cum s'a intâmaplat 5i mai tarziu, ca notacelor reu5iti se nu Intread prea mult pe a acelora cazuti, fie ca nu satis-facusera proba orala sau scrisä, fie pe amandouä i s'a mai Intâmplat cadintre ace5tia s5 cada 5i la al doilea examen 51 chiar la al treilea.

Un caz hazliu dele un asemenea examen de bacalaureat merit5 sO fie-pomenit :

Candidatii cari cazuserä la unul, douä, sau chiar trei examene, gäsi-ierä un ingenios mijloc de a obtine diploma

Cadea la invoialà cu primul reu5it la examenul precedent, ca, inschimbul unei sume ce pe vremea aceia reprezenta Intretinerea unelmili pe un an intreg (3000 lei), sä raspuncla in locul lui, dar pe numele

114 viCTOR BILC/IIRESCU

lui, asa ca acest fericit bacalaureat da trite° sesiune ate doua sau chiartrei asernenea examene pentru altii i.li facuse un venit sigur de adevaratboglitas, de vreme ce in fiece an incasa in cazul cel mai fericit 9000 sau6000 lei si in tot cazul sigur 3000 lei când nu da examen cleat pentru unsingur client.

Comertul mergea strunä, Oa ce s'a Intamplat ca la at 6-lea sau al7-lea examen, insusi fericitul fabricant de bacalaureati sa cada si sä fienevoit sä restitue cei 3000 lei Incasati anticipat.

*In vremea aceasta la Universit ate, ca de altfel ca si la liceu, predou

rarsuri in specialitatea fiecaruia, profesori mari reputati carturanAsa de pilda, printre cei d'intai trebue sä recunoastem reputatia ne-

discutatä a unuf Hasdeu (filologia comparata), Titu Maiorescu (estetica silogica), Danielopolu (Drept), Patan Sihleanu (stiintele naturale), Bacaloglukmatematici), Gr. Tocilescu (Istoria), Dissescu (Drept), Toma Stelian(Prep°, Nae Basilescu (economia politica), G. Dem. Teodorescu (Litera-tura), V. A. Urechia (Istoria), Coco Dimitrescu (filosofia), Bianu (limbaromana) loan Tanoviceanu (Drept), dr. !strati (chimia), dr. Assaky (chi-ru gia), dr. Babes, dr. Nanu Muscel (medicina), dr. Calenderu, dr. Darnni-ceanu (chirurgia), dr. Marcovici, dr. Felix (igiena), dr. general Demostene;chirurgia), dr. prof, Udrisky (medicina veterinara), lar printre cei maivarstnici cari isi facuserä datoria, dar Intarziasera sa se retraga dela ca-tedrä, imi amintesc pe : Gh. Cantilli (Drept penal), Alexe Marin (chimia),Mih. Vlädescu (botanica), Quintescu.

Hasdeu, a scos serii de titrati, cari daca nu erau prea numeroase, eraui-i schimb cotate printre cele mai pregatite si mai apte de deven're, asacum au fost de pildä profesorul universitar N. 1. Apostotescu, unul din ceiioi sau trei doctori in !itere dela Paris, Lazdr Sdineanu, cunoscutul folklor st,d-rul Calenderu, profesor la facultatea de medicina din Bucuresti, pentrucare ca si pentru d-rul Assaky Ion Bratianu a facut prin lege spe-cialä, sä i se dea o catedra universitara si o clinica de spital fara concurs,pentru lucrärile lui exceptionale de specialitate in streinätate, se bucurade o excelenta reputatie $i la catedra si ca practician, dar fiind un pasionatv5nator, neglija si clientela si catedra, ceiace i-a procurat cateva nepiaceri,printre cari doua meritä sä fie cunoscute

Fiul unor bogatasi dip Prahova, trim's la Bucuresti sa-si urmeze cursu-

B r UR BTI BI BUCUREBTENI DE IERI 1 DE AZI 115

rile universitare, fiind foarte cheltuitor, isprävea inainte de termen banii

ce-i trimitea pärintii lunar si cum apelurile la suplimente n'aveau ecou da

credit la parinti, studentul recurgea la expediente ca sa' poatä sä facä fataexígentelor vietil si stiínd pasiunea d-rului Calenderu pentru cSini de

vanatoare, pentru cari platea pe vremea aceía sume costisitoare in En-glitera, cumpära de 50 de bani mezele si cu ele da fuga la grilajul curtiilui Calenderu, printre cari ademenea un Caine in spre poartä pe care odeschidea si cu mari precautíuni il ducea la el acasä, unde II tinea pän'ä adoua zi cand citea in gazetä bunä recompensr ce promitea doctorul ce-lui ce-i va aduce cainele sí se inflinta cu el, incasand pe längä cälduroa-sele multumiri ale profesorului, sí alte si maí aduroase bancnote de 20de lei, cari isi mal tineau de cald panä la primirea subventiei pärintesti.

Ba, incurajat de succesul acestui rentabil comer, si-a apropiat sí un altcoleg prahovean si stiínd ora canad d-rul era lipsä de acasä si curtea maiputin pazita au reusit impreunä sä sechestreze la ei acasä doi cSini si sä-itinä vreo trei zile ca sä pretindä si costul hranei, iar ca d-rul sä nu-i retina'chipul, trimitea pe coleg cu arnandoi cainii, obtínänd astfel recompensadublä.

Dar daca aceasta pasiune pentru \lariat l-a costat o nimic,a toatä peCalenderu, in schimb, patima aceasta í-a atras o nepläcere.

Coleg de uníversitate cu Hasdeu, acesta I-a chemat la patul lulieiIA ce zä'cea de o ftisie galopanta Inca de pe când studia la Paris si acumera condamnata. S'a intämplat ca la a treia, sau a patra vizítä, fiind che-mat grabníc, Calenderu care era costumat de vanätoare, ca sä nu intarzie,dei stia ca vizitele lui erau mai mult de consolarea familiei, decal depo ibilitatea evitärii unei catastrofe, a alergat asa cum se gasea.

A doua zi dupä aceasta vizítä, lulia zäcea pe catafalc.Este evident ca orí cum s'ar fi prezentat Calenderu la bolrava, in

¡price tinuta bolnava era condamnatä din chiar clipa consultului medicaldela Montreux (Elvetia) care prevazand moartea, a sfätuít parintii s oaducä in tara, mediul de vindecare Bind aci maí prielnic, un pretext bineit.teles care sä mai ascundà nefericitilor parinti gravitatea boat& ce trebuiafatal sä atingä deznodämantul.

Alt profesor universitar cu renume in lumea scoalelor noastre era siBacaloglu, autor a multor lucräri de specialítatea stiintelor positive, caalgebra si trigonometría, c,are fäcea un curs frecventat nu numaí de stu-dent', ci chiar de profesori de liceu

116 VICTOR BILC1TJRESCU

Profesorul Danielopolu dela Drept, era un tip foarte original, carestäpSnea In mae,stru materia ce preda, fard sä fie ins5 prea exigent laexa'mene, ci dimpotrivä, glumea cu studentii c5rora k venea totdeauna inajutor cu o bits rosie.

Cum ins5 profesorul Danielopolu facea parte din pledantii barouluíal cärei unul din cei mai cercetatí avocati era, i s'a intamplat ca intr'unproces interesant, sâ aíb5 adversar un Mar avocat nu de mult iesit dinfacultate, un fost elev al luí, caruia, rugat de un coleg din aceiasi facul-tate, isi aducea aminte c5 i-a acordat o bil5 rosie fara de care ar fi cazutla examen.

Dupa ce pledeaza Danielopolu, adversarul intrebuinteaz5 in comba-terea argumentelor maestrului, un ton autoritar si lipsit de deferenta cese cuvenea fostului lui profesor, presarindu-si pledoaria cu unele calificärijignitoare ca : preopinentul interpreteaza gresit cutare articol ; coleguladversar n'a studiat indeajuns procesul si pe acest ton autoritar is' perml-tea observatiuni fostului lui profesor.

In replic5, Danielopolu, cäruia tribunalul in care era imposibil sa nuse g5seasc5 un fost elev, Ii ing5duia multe glume in pledoariile luí, incepeprin a debita povestea turcului la scäld5toare, cunoscuta riposta celor cevor s ti se urce in cap fära sa-st- vad5 lungul nasului.

Fireste, prezidentul II roaga sa tina seama de respectui ce se cuvinejustitlei,

lar Danielopolu, scos din rabdari, raspunde:VS rog s5 mä iertati d-lor judecatori, dar nu pot prími lectiL

de chipul cum trebue sä pledez, dela acest domn care acum doi sau trefani, dup5 ce azuse la dou5 examene, si-a trimis neamurile sa-i dau obil5 rosie ca sa nu cada si la al treileal

Profesorul de 'stone Grigore Tocilescu facea la facultatea de iterecursul de Istoria Românilor si era unul din cei mai emeriti arheologi pec,ari i-am avut, autorul descoperlei monumentului dela Adam Klissi, cu gre-sala de a fi mutilat falnicul Tropaeum Trajani, care sub pretextul ca acest fal-nic vestigiu al trecutului nostru Roman, ar putea lar chlea sub stapânirea.turceascä. Tocilescu, in dorinta lui de a-I disloca de acolo si a-I reoonstituipe un deal din preajma Bucurest'lor, a reusit sa disloce vre-o sase sau sapte(nu retin bine cifra) uriase blocuri de mii de kilograme pe can cu -mangreutäti le-a putut transporta Oa la Dunare pare-mi-se la 1-15rsova

BUCIIREVII t?I BUCURE*TENI DE IERI 1 D AZI 'irrnde incerand sa le imbarce in dube mari ca sa le treaca Dunärea srsä le indrepte spre Bucuresti au chut toate in Dunäre, de unde nu a malIncercat nimeni sa le socata.

Asa CS, cine vede intreg monumentul dela Adam Klissi, are invoiuntardoua impresiuni : una de regret pentru ciuntirea Tropaeum-ului lui Trajarisi alta de slavirea memoriei lui Tocilescu, péntru scoaterea la lumina acelor doua cetati Romane, cu toate odoarele de mare pret ce s'au gasit inele si cu lamurirea ca desfigurarea Tropaeum-ului n'a fost savarsitä de-Tocilescu.cu nici o alta intentie, decât cu cea curatä si patriotica de a punt,monumentul, unul din cele mai graiboare de latinitatea noastrii, intr'o catmat certa sigurantä.

Doctorul lstrate, doctor in chimie $i medicina din París, figura proe-minenta in lumea stiintifica st politica a tarii, fost presedinte al Academiet-Romane fost ministru i directorul laboratorulut ce-i purta numele, ocupa-tiune cu care a ramas dup ce n'a mai vrut sa practice medicina in urma-pterderr unicului copil pe care n'a putut sä-I scape dela moarte. Firea luc:nstita comanda -s adopte aceasta hotarare, lar când fosta clientelä.voia sa recurga la tratamentul lui, el se scuza raspunzänd : cine malpoate avea incred re In stiinta mea, cänd eu insumi nu mai cred in eade vreme ce nu mi-a slujit sa scap pe cel mat scump bolnav al rneu ?".

Si a ramas numat al laboratorului.Ca bun romän a lasat la moarte Severinului de unde era de fel, urr

loarte interesant muzeu colectionat de el o vtatä intreaga si care poatevazut si admiral In palatul cultural din Turnu-Severin, alaturi de bibliotecalasatä acolo de alt fiu al Severinului, J Gr. Bibicescu, fost guvernator a

Bgncii noastre NationaleIntercalez aci amäruntul ca ridtcarea Palqtukri Cultural, ce cuprinde

pe !Ana aceste douà pretioase donatium, sala de spectacol, de concert $1de studio, este pe de-a intregul opera omului de bine si de frumoase ini-tiative culturale si gospodaresti, regretatul profesor Teodor Costescu

fost director al liceului Trajan din localttate fost prefect si deputat s

membru al Academiei Romäne.D-rul !strafe este cmu care a luat asupra-si angajamentul fatä de M

S Regele Carol 1, cu prilejul jubileului de 40 de ani de inteleapta í glo-rioasa domnie, sa realizeze in scurtul timp ce i se cerea, expozitia dela,

1906 intru cinstirea acestui jubileu.

1.18 VICTOR BILCIURESCIS

Fata de uriasa opera ce avea de Intreprins si mai Cu seamä fata de

scurtul timp In care ea trebuia sà" fie realizatä, oficialitatea se Indoia ca.cl-rul !strata va reusi s'o poata Inf5ptui.

Ei bine, in scurtul rägaz ce i se acordase, cu o munca titanica de zinoapte, el a reusit sä swan', ca din basnne, raiul ce se chiama astazi

Parcul Carol 1. In locul bältoacelor In care vara se scäldau bivolii si a de-pozitelor de gunoaie din partea aceía a orasului, asa cä el a putut sa pre-zinte expozitia Regelui si oficialitätii cu cateva zile inainte de deschidereaei pentru marele public.

Isi p,oate cineva face o idee de greutätile prin cari a fost nevoit sa

treacä d-rul lstrate, afland Ca locul acesta al expozitiei II alatuia o dimplece davea pe ea o umbra de copac, ce n'avea o nivelare ci numai gropi simlastini, ce davea In apropiere decal o singurä fantanä. Increzator In pu-terea lui de munca d-rul Istrate a dezrädacinat de prin oras si mprejurimiarbori bätrani dela mari adancimi si pe raze de 4--5 metri imprejurul ra-däcinilor, ca nu cumva sä le pese la prindere si i-a transportat pe camioanealäturate cate patru si trase de zed de perechi de boj, cu multe zeci de oa-merit Imprejur si cu atata grijä a lucrat ca nici unul nu s'a uscat ; a nivelatterenul accidentat ; a sporit debitul de apä al fantanii, a captat izvoarelernlastinilor, din care a reusit sä dea la iveala lacul asa cum se vede astazi ;a soseluit í imprejmuit intregul parc, a inverzit si Inflorit parterele de Hod

de iarbä si boschetele cum sunt astäzi si a ridicat cu uimitoare iutealabate cladirile, grota si ornamentatia In forma de a tazi Si cu iluminatulde astazi.

Si pe locul acela plesuv ce n'avea nimic atragator pe el, a rasarit ca

prin minunea unei baghete magice, pädurea aceasta cu tot mediul ei incon-jurator parfumat, decorat, ozonificat, si luminat, grädina aceasta asezataacolo par'ca odatä cu Cismegiul.

Incantat, la solemnitatea deschiderii, Regele Carol I, in de fata mem-brilor guvernului, a lnaltului Cler care a slujit sfintirea deschiderii si ademnitarilor, i-a strans mana multumindu-i, exprimanduA admiratia tu.9co dandu-i un ordin mult superior celui e avea

Parlamentul

Totpe locul unde se afla azi Camera deputatilor, pe fostul deal al Mi-tropoliei._ azi al Patriarhiei se afla si vechea clädire a Came-rei deputatilor, ce e drept, mai putin impunatoare ca cea de azi in

exterior, dar mult mai simpatica mai atragatoare si mai predispusa spre-buna dispozitie in interior.

Pare ca o vad : sala de sedinte dreptunghiularä, spatioasä ; de parteaintrarii, tribuna prezidentiala, par'a mai inalta ca cea de azi; sub ea, a-cela rerzervata pentru cuvânt, amandouà Inältate pe o platforma, la drea_p-ta si la stanga careia strajuiau doua lampadare cu mai multe lumini, iar deo parte si de alta a acestei platforme, busturile in bronz sau in marmoraale barbatilor de Stat cari s'au relevat in parlament. Sub tribuna, la nivelufsalii, masa stenografilorjar sala de sedinte in amfiteatru si in forma ovoi-dala cu fotolii, líe care având un pupitru in fata, trecere prin mijloc s'

pe laturi, avea perpendicular pe linia fotoliilor privind de pe tribuna, inpartea stanga si la nivelul tribunei banca ministeriala cu opt fotolii si matiSrziu cu noua, fiincica se mai infiintase ministerul industrief si comerfulut

azi ministerul economiei nationale iar in stanga si In fata band gu-vernului, doua banci ocupate de obicei de parlamentarii opozitiei, afara deopozitia junimista care ocupa in incinta capul band a treia din dreapta inordinea si numarul acesta : Petra Carp, Al. Marghiloman, N. Filipescu,Barbu Stirbei, Virgil Arion si Botez-Bacäu. Tribune erau cam ca cele deazi : a corpului diplomatic, a doamnelor, a fostilor parlamentari, a presei,lar in fundul sal o tribuna foarte inapatoare pentru marele public, sub

care pe o usa din stanga ei, se intra m bufet, refugiul deputatilor impotri-

Despre amândoua aceste rezmerite, m ocup a i inteun capitol, deosebit.

zis Nababai

7120 vIcros, BLL.0 URESCU

tra discursuri1or plicticoase, cci foarte rare erau sedintele in cari bufetulsä fie pustiu, asa cum era cand in incintä vorbea un Kogalniceanu, un

Barbu Katargiu, un ,fie Bozianu, un C. A. Rosetti, sau Ion Bratianu i mal-tarziu flut su lonel, un P. P. Carp, Titu Maiorescu, Alex. Lahovary, Take-onescu, Al. Djuvara, N. Fleva, Palade, Nae lonescu, Vasile Conta, CeaurAsian, Filipescu, Marghiloman, Titu Maiorescu, Vasile Lascar, Titulescu,

-Dissescu, si altii.Sala Senatului era la Universitate (mijlocul) in fata statuei lui Mihal

Viteazul de pe bulevardul Acaderniei (azi Carol I), salä pu¡in incapätoarefiinda maturul corp era mai putin numeros ca acela al deputatilor, lar

'fauna luí prezidentiala am apucat-o detinuta de : lije Bozianu, de Bizadea Miticä Ghica, de Pherechide, de Mihail Orleanu, de Const. Boerescu

generalul Coandä, Argetoianu, s. a.Despre sedintele parlamentului ma voi ocupa prea putin de dcelea

despre care am citit sau auzit, stäruind in deosebi asupra acelora la cariam asistat si bine inteles, cari meritä sä fie relevate prin interesul ce pre-zintä i prin deosebita valoare a cuvantärilor rostite ce au avut rasunet atunci si-1 mai pästreaza si astäzi chiar de dincolo d morminteleor cari le-au pronuntat, sau asupra acelor dueluri oratorice, fie iritante,fíe spirituale, cart au intretinut opinia publica de atunci sí au mai ramas

astäzi In amintirea multora din contimporani.Cea mai memorabilä sedinta la care am asistat in Adunarea deputati-

;;)r, a fost cea dela inceputul lunei Martie 1907, la cäderea guvernuluiconservator de 'sub prespolintia luí Gheorghe Grigore Cantacuzino, pro-vocatti de teribila räzmerita din 1907, mult niai devastatoare decal ceadala 18881).

Asupra räzmeritei din 1907 circulau versiuni diferite : partidul dela-firmä (conservator) o atribuía partidului advers (liberal) s1 in deosebi luiSpiru Haret, care tiparise o brosurä in care propovkluia sosirea momen-tului de a lace o nouà Improprietarire bazata pe mai multä dreptatecare termina cu incitatoarea lozincä, o repreduc din memorie Daca nu

vom trezi cat mai e vreme, pana í pietrele de pe uliti se vor räzvräti"si o mal atribula lui Vasile Mortun care colinda tara declamand versurile.,Nol vrem .pärnant- ale nemuritorului poet ardelean Gheorghe Cosbuc

BUCURE$T1 51 BUCURN4TENI DI., IERI DE AZ- 121-

La rândul lui, partidul liberal contesta versiunea räspanditä de parti-dul dela carma si arunca toatä vina asupra partidului conservator sf in deo-sebi asupra guvernului prezidat de Gh Gr. Cantacuzino 2), acuzandu4-di stia de nemultumirile ce mocneau in patura plugäreasca, pe cari In focsti le preintampine, is' afunda si mai adânc vate in urechi.

Ori de partea cui ar fi fost dreptatea si adev40.11, fapt e cä guvernut-Gh Gr. Cantacuzino, fata cu dezlantuirea in diferite-puncte ale tarn a une'-violente räzmerite de proportii ingrijoratoare, a fost nevoit sa se demitasi In locu-i sa ia franele guvernului Dem. A. Sturdza care cu mare greu-tate, gratie sprijinului ce i l'a dat generalul Aerescu, ministrul de räzbotde atunci, a putut stapani situatia

Eram de fata la cele doua memorabile sedinte pare-mi-se dele 7 si 8Mania 1907, cea dintai, aceia care a hotarat demitered carmuiril conservd-toare si cea de a doua, aceia in care s'a prezentat guvernul Sturdza si alegiferat urgent cu parlamentul conservator, momentul nefiind prielmcpentru dizolvare si noui alegeri, dupä cum a declarat noul prim ministru

In prima sedinta petrecuta in familia conservatoare, am asistat la.scene penibile ; ministri si deputati disperati de vestile ce veneau din tara'conacuri, cu recolte si inventar in flacäri proprietari si arendasi devastatipAräsindu-si avutul si fugind spre oral, iar altii scningiuiti si chiar ucis.1.1n mare proprietar rural din Vlasca, aproape innebunit de groaza, plangeape pieptul unui ministru conservator, repetind mereu in nestire jelania aceasta ieri eram milionar si astäzi sunt särac, caci nu mai am nimie; m's a ars tot ; pana si fusurile groase ca mana dela masini mi le-a räsu itflacara, asa ca masinile nu mai pot fi reconstituite :' alti deputati plugariplangeau cu capul in maini. Singur Petre Carp ii spunea profetic lui EmilCostinescu ; Ei, d-le Costinescu, nu se ingrasa porcul in ajun I Trebuiasa va ingrijiti din vreme ca sa evitati cataclismul de astazi. Sunt ani dec:ind eu fac concursuri anuale intre satenii de pe mosiile male si dau pre-mii in natura si in bani, celor cari prezinta cele mai frumoase 5i mai bineintietinute vite, celor ce prezinta cele mai bine mestesugite c,are si carute,celor ce recolteaza cele mai multe si mai grele cereale si celor ce Intretin,cele mal curate si mai inlesnite loculnte, iar deunazi cand mi s'a telegra-fiat ca dela inceputul miscarii, toti sätenii de Fe mosiile male dorm la

curte, ca nu cumva, miscarile de aiurea sa se pripäseasca si spre mine, amtrimis cu nnandat zece mil de lei ca isä se imparta acelora ce mi-au plizit_avutur.


C,e,a de a doua sedintä, aceia a prezentarii inaintea Carnerii conser--vatoare a guvernului Sturdza, a avut un caracter mai lipsit de ingrijoraresi mai inältator gratie prezentei lui Take lonescu, singurul fost ministruprezent, care de astädatä era simplu deputat si care in admiratia CamereiIndatä dupä cuva'ntul presedintelui Consiliului primul ministru Sturdza, ur-candu-se la tribuna, a rostit acea neuitata profesie de credintä, pe carenumai un suflet de adevärat mare roman o putea simti si rosti din convin-gere si care in esenta continea aeeste cateva adevaruri

Fiinda noi earl v'am precedat la carmä pe d-voasträ, avem datoriasa va ajutäm sa restabiliti linistea tärii, ca unii ce am legiferat si adminis-trat asa fel cà am provocat nemultumirile ce s'au tradus prin manifestarileviolente de astäzi, eu ma declar gata sa fiu raportorul legilor d-voastracari abrog5 propriile noastre legi i sa votez pentru ele, impotriva celor pecari le-am votat pânà acum 3).

Atunci am vazut pe primul ministru Dimitrie Sturdza pärasind bancaininsiterialä si intampinand pe Take Ionescu la coborarea lui dela tribunain mijlocul incintei Camerei celei vechi, luandu-i arnandouä mainile intealelui si strangandu-i-le cu lacrimi In ()chi, i-a spus : Sa ma ierti ca nu te-am-cunoscut si te-am judecat gresit. Nu mi-am inchipuit ca esti sufletul rornii-nului mare care ne dovedisi ca esti. Sä märturisim a am päcatuit cu tote

A fost un moment de impresionantä solemnitate : Camera in picioarea aclamat indelung pe west' doi mari bärbati de Stat, adversari pang ieri,?ma pururea romani gata de once ¡ern' dud e in joc interesul tärii, incchii carora sträluceau lacrimile bucuriei, iar deputatii lacrämau si ei, baunii plangeau de-a bine, asa cum i-am vazut pe Dumitru Apostolu, peBarbu Pältineanu, pe Toma Cämäräsescu si pe profesorul Ghibänescu dela

Si aplausele reincepeau furtunoase de cate ori Take lonescu, de asta-data simplu deputat, urca la tribuna ca raportor, sa citeasca abrogarea le-gilor lui si sä sprijine legile guvemului. De sigur voturile erau exprimate

cu unanimitate de vreme ce Camera rämäsese numai a lui Take lonescu,ceilalti deputati nuant,,T conservatoare si junimistä lipsind in intregime.

Este mai mult ca probabil ca cealalta parte a dualisrnului ce exista in

3) Bine inteles, acesta este intelesul cuvantului lui, pe care eu 11 redauap cum mi-1 mai amintesc, fiinda mi-ar reclama prea mult timp ca sA-1reproduc dupfi dezbaterile parlamentare, insii a sigur, c acesta este sensul.ofertei lui de atunci.

BUCURESTI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 123

fostul guvern, adica conservatorii sadea, vor fi blamat aceasta atitudine aJul Take lonescu sî a adeptilor luí, dar tot asa de probabil este 6 lui Takelonescu i-a ramas indiferent blamul, íntru cat constiinta lui ii spunea caaceasta trebuia sa fie atitudine,a lui dud in joc este interesul superior al¡aril, iar conu Malta Sturdza care n'avea alt calificativ pentru Take lonescu,decat pe acela de Belzebut, a schimbat acest calificatív in acela de Mareroman i ori de cate ori venea vorba de Take lonescu, Sturdza declara con-vins, ca pe onnul acesta l'i pare räu a nu l'a cunoscut si c'S a putut sa se-:male atata vreme asupra marílor lui calitati.

Alta sedinte ale Adunarii Deputatilor, farä bine inteles insemnatateadocumentara a acestora, si cari merita o relevare mai de graba pentruduelurile, apostrofele si ripostele oratorice, unele chiar spirítuale, le redauad asa cum 1mi vin in memorie, cu asígurarea a prefer sa-omit un amil-runt asupra caruia nu sunt fixat, cleat sa-1 inregistrez aci si sa ma expununui neadevar.

Erau unele sedinte pe cari le inveseleau spiritualele cuvantari, apos-trofe sau Intreruperi ale conului Petrache C,arp, vecinic dispus pe glumemai mult sau mai putin usturatoare si chiar jignitoare.

Interpela de pH& pe Cantacuzino Nababul dud acesta era prim mi-nistru, asupra unui oare care act de guvernamânt despre care presedinteleConsiliului li invedera a se ínsala, fiind rau informat, lar Conu Petrachegasea de cuviinta sä mina si sa acuze pe primul ministru ca nu stie ce sepetrece in tara, fiind cea mai mare parte din zi inchis Intre peretii bíroulursat, particular. In al doilea räspuns al säu Cantacuzino replica, oare cumscos din rabdari, ca el diferä de conceptie In multe privinti de interpelator,a d. Carp este crescut la scoala germana, pe cand dansul s'a deprins lascoala franceza, iar in ce prívete acuzatia ca sta inchis in biroul lui par-ticular, II asigura ca peretii caseí lui sunt de sticla, asa ca intrinsa poateprivi ori cine, ca sa vada Ca viata lui intreaga este intocmai ca cristalul pecare nu l'a aburit nici o patimä.

Carp ill intrerupe :D. prim ministru pretinde ca In casa d-sale ori cine poate prívi ca

intr'un gavanos de cristal. De sigur, cu conditia ca gavanosul sa fíe gol,adica d-sa sa nu lipseasca de acasr.

Cantacuzino nu s'a suparat, ci a zambít, invatat Mud cu glumele lui,dar dupa suspendarea sedintei trecand pe dinaíntea bändi ministeriale, 'it

spuse prieteneste lui Cantacuzíno :

124 VICTOR BILCIURA4C U

Tu sais, lorgule, sans rancunerSi fiindca atmosfera veselä din Camera o intretmea mat numai conu

Petrache, tot despre dânsul e vorba si in cele ce urmeazaDe asta data insä spiritul lui nefiind nu numai muscator, ci si profund

jignitor, riposta ce a prima l'a silit sä n'aiba replica.Ministrul de finaiRte Take Ionescu vorbea in Camera asupra bugetului

-si tocmai and Camera era in sincera admiratie a acestui unic ministru definante, care vorbind de aproape douä ore memorand sute de cifre fara cainacar sa se slujeasca, cum e firesc, de o singura notita, Carp gäseste dezuvlinta sä faca o Intrerupere insolita.

Take lonescu, in cuvantarea lui, a avut nevoie sa introduca un exemplu luat din legea minelor, ce fusese votata sub guvernarea lui Carp, guvernare din care facea parte si Take lonescu 4i vorbind de legea de a-tunci, i-a zis : legea noasta

Carp il IntrebaCum legea minelor e a d-voastra ?

Si Take lonescu, intelegand rostul intreruperii, Ii raspunde :De sigur a noasträ, a partídului conservator.

lar Carp, fara sa se gandeasa la situatia lui de vechiu parlamentar,de boier, de om cult si la prestigiul lui de Incercat barbat de Stat, gasesteo riposta nepermisä, o aluzie ce nu-si avea locul mai cu seanna intr'unparlament

De mirare I Eu credeam raspunde Carp ca legea aceastaare patemitatea mea. Pe semne ca legea aceasta a avut doi tati.

Take lonescu, de astä data pe ton ridicat, it riposteaza :Domnule Carp, nu trebue sä uitati ca eu sunt unul din admiratorti

soiritului d-voasträ. Sunt asa de sincer admirator, in cat '11 fac haz chia:land el se face la adresa mea. Sä-mi datí voie ?ma' ca la trivialitäti, pentrurespectul ce-1 datorgm locului unde ne aflam, sa nu primesc sa raspund.

Si Carp a primit sageata fära riposta.Alta data, conu Petrache la discutia la mesaj, tot In Camera prezidata

de Gr. Triandafil, gaseste prilejul sa tina lucrarde Adunärii In loc cu ocuvantare, al carei rost rimen i nu l'a Inteles, poate nici mäcar cei sasegugumani partizani ai d-sale In acea Camera, asa cum avea seful obicinu-inta sa-si gratu!eze nu numai pe adversari, ci si pe partizani.

Pare a-I vad si-1 aud astazi and astern aci unele din glumele sale.

BUCURE$TI SI BU CURE$TENI DE IERI SI DE AEI 125

Apticand capul stalpului din banca a treia, cand cu palma dreaptä, dad cucea stang5 si r5sucindu-se asa ca sä arate spatele cand tribunal and b5n-cilor si adresandu-se, ca in totde,auna, presedintelui, c5ci cu restul deputa-tilor nu sta nici odat5 de vorba, pentru el fiind ca si inexistent', isi incepedebitarea glumelor prin comic,a declaratie, asa din senin, fär5 nici un ra-port in legaturà cu discutia ce precedase interventia sa, textual asa

Domnule presedinte tiu sa vg informez c5 in curand voi lua fra-nele guvernului si cea d'int5i grijä a mea are sä fie sa va gonesc pe totide aci cu maturolul cel mare..."

Intrerupe presedintele Adungrii-, Gr. TriandafilSi pe mine d-le Carp ?

lar Carp ii rä'spundePe d-ta nu, dad ti-1 schimba capul.

Si ca si cum intreruperea Il fäcuse sä-si pierda sirul ideilor, inceped a capo faimoasa introducere :

Si cum vä' spuneam, d-le presedinte, am de gand sä iau putereasi s5 va matur Cu maturoiul cel mare...

Nestor Cincu care se afla in fotoliul din fata oratorului, II intrerupesi-i pune aceiasi intrebare ca si presedintele

Si pe mine coane Petrache ?Replica lui Carp cade tot asa de ne la locul ei ca si cea la adresa lui

TriandafilPe d-ta poate nu, dad ti-i schimba ceafa.

Nestor Cincu Ii aminteste ca alegätorii lui nu i-au refuzat mci odatäalegerea in once parlament si prin urmare se va alege si in parlamentulCarp, vr5nd nevrand.

Riposta lui Carp n'arn prins-o, huind asa fel spus5, In cat n'au auzit-odealt Cincu si doi-trei deputati din prealm5-le, inq5 inFormandu-mg la u-nul din acestia din urmä, mi-a afirmat cà riposta lui Carp ar fi fost camaceasta

O sä am grijä ca aleciatorii d-tale sà nu-ti mai fie asa credinclosirentru °data' s5 te lase mofluz.

Si pe tom' acesta, cu un asemenea limbaj, absolut nepotr:vit cu pres-tigiul su i cu rolul de seam5 pe care l'a jucat in viata publicä a 15rii,a tinut Camera In loc aproape o or5.

M5 intreb si estazi dad' rmul acesta superior, inainte de a se hotäripentru o actiune de ordin public ca aceía pe care o expusei, nu a can-


tarit in prealabil daca aceasta iesire nu-I expune mai muit ridicolului decfitadmiratiei si daca nu e o scadere de reputatie in gura unui om de seamasi de vaza lui, expresiuni din dialectul agenturii electorale de odinioaränulturoi, sa-ti schimbi capul, sa-ti schimbi cettfa f

Intr'o alta imprejurare, conu Petrache, fiinda tot despre dansul evorba, care de obicei venea tärziu la Camera, dup5 deschiderea sedinteia venit inainte de deschidere si s'a asezat la locul sau, probabil In astep-tarea vreunuia din cei sase aderenti, asa c5 a treia banca din dreaptan'avea cap de bancä decat de o parte pe Carp, iar de cealalta pe depu-tatul severinean Costicä Radulescu, un oltean foarte vioiu care avusesefoarte reusite riposte cu Carp. Cum mai era vreme päria la deschidereasedintei, un prieten al lui Radulescu Ii atrage atentia ca conu Petrachemotäie de twit si-i face semn sa-1 provoace. At& i-a trebut lui Radulescuca sa deschida focul

Coane Petrache ICe e ma gogomane ?la uitä-te la noi ILa c,are noi, gogomane ?La d-ta si la mine.De ce ?Päi d-ta nu vezi ? i aratânScl spre Carp si spre el marire

la märire ICe märire gogomane?

$ef la sef I Cap de bancä la cap de banca 1Ma gogomane, tu nu stii zicala batrâneascä Nici turc, nic

tureac, ci fleac I- Ala esti tu Ilar Costic5 Rädulescu cu un aer si mai autoritar si pe un ton protector:

Nu-mi place I Nu esti in verva astazi I Slab, foarte slabConu Petrache a rärnas dator cu replica, nu stiu dacä î tr'adins sau

fiindca s'a deschis sedinta chiar in clipa aceia.Dupä ac,est scurt aspect al sedintelor Camerei deputatilor hindca

despre cele ale Senatului nu pomenesc, de vreme ce nu le- m urmäritdeck incidental tiu sa astern aci câteva impre ii sub forma d portrete,despre cei mai de seamä parlamentari a caror activitate politica a iesitIn evident relief si al caror cuvânt a cinstit tribuna roQ8na si-a fascinatma ssele.

BUCURESTI 51 BUCURERTENI DE IERI 51 DE AZI 127

Pentru o mai curentä metoda de expunere, adopt pentru circum-urmätoarea scarä de gradatie a elocintei elocinta de mime, cea

parlamentarä, de bait de catedra, de amvon, ocupandu-mä numai decele douS d'intai, adica numai de cea de masse si cea parlamentara si

stabilind astfel trei categorii de oratori : pe cei ce s'au relevat dela tri-buna din fata maselor, pe cei ce au cinstit tribuna parlamentarä st pe calce s'au distins de pe amandoua si atunci, i-am asezat In fieoare categoricin ordinea aceasta Oratori de mase, eliminand pe Barba' Katargzu pecare nu l'am auzit; Delavrancea, Antonescu, Fleva, G. D. Palade ,

oratori parlamentari : Dissescu, Maiorescu, N. Blaremberg, lorga, D juvara,Petre Greldigeanu, Marghiloman, Filipescu, Vasile Lascar, N. XenopolC Banu, Ceaur Aslan, C. Arlon; lar pe acei ce au stralucit de pe amem-cloud tribenele, i de pe cea de rase si de pe cea parlamentarb' : Al. La-hovary, Take lonescu, Goga, Titulescu í Kogalniceanu pe care nu l'amauzit deck de doua ori In Camera si ()data In Senat, dar nici odatäfata maselor

ORATOR!! DE MASE

DELAVRANCEA

Temperament de desävarsit manuitor al cuvantului, tinutä, timbru,dictiune, gest, gradare de emisiune si de fraza AIM de mäestritä, In catpare a poruncea atentia incordata, sau aplausele i ovatiunile panä lacele mai delirante manifestäri de admiratie.

Ca orator, Delavrancea n'are egal In genul elocintei de masse, nic,iintre contimporani, nici infra inaintasi, gen ce nu convine parlamentului,unde intonatia viguroasä, gestul larg si accentul de convingere, atat depretuite In fata masselor, apar exagerate in parlament, sau cel mult pot figustate, dar nu mica profund, nu inflacareaza ; tot asa precum si inver-sul, adica eloccinta parlamentara ori cat de mäestrit manuitä, in fata mas-selor nu obtine efectul asteptat. De aceia, cei mai inzestrati exponenti aidarului elocintei, sunt aoeia cari le posedä pe amandoua. De sigur, Dele-'vrancea fame bung figura In parlament si la catedrä si la Atenee, insan'a cules laurii pe cari i-a pus pe frunte tribuna dela Dacia, dela Eforie,sau dela Ploiesti

A fost un bun primar al Capitalei, dar primari ca el au mai fost altii, a

128 % JLTOR BILCILTRESCU

fost un harníc ministru de lucräri publice, dar call n'au fost mai specialistsca el si inaintea lui si dupä el, dar cuvânt fermecator ca al lui, rostitlata maselor, nu cunoaste Istoria elocintei romänesti. Si faptul este ex-plicabiL fiinda unuí primar si unui mínistru, maí cu searnä de lucrärspublice i se cere sä fie inainte de toate dacä nu un specialist, dar cefoutin un gospodar si Delavrancea cu temperamentul de visätor, pasionatde frumos, numai gospodar nu putea fi. Cine l'a cunoscut pe acest in-zestrat bohem, stie ca' el n'a fost-nici odata un ordonat-, ci un neglijent,.un cugetätor pururea preocupat de a crea in domeniul literelor, al ar-telor si al verbului, un raFinat artist : orator, scriitor, dramaturg, poet,jurist, pictor, critic literar si de artä, in Cat se poate prea bine spune,despre el, cä pe cSt era de mare artist in acceptia larga a termenului,pe atat de putín pregätit avea scuza sä fie in indeletniciri de ordin gospodäresc.

Pe cad era, trnpreuna cu loanovici, cei dof redactort principali atoficíosuluí liberal Voinla Nationald de sub directia luí Gogu Cantacuzinofostul ministru de finante, al cäruí monument in bronz strajueste una dininträrile grädinii lcoanei, grosul partidului liberal din Capitala in fruntecu intreg statul major condus de seful lui, conu Mititä Sturdza, organí-zeazá- cu prilejul a 20 sau 30 de ani dela moartea, lui C. A. Rosetti, o,procesiune la mormanatul lui de la cimitirul Bellu, cu itinerarul care tre-buia sä iasä in calea Víctoriei, prín str. Franclin si de aci, Inteo interminabilä coloanä in capul cäreia, infipta Inteo prajina, era coroana ce tre-buta depusä pe mormântul luí Rosetti, sa parcurga calea Victoriei trecândpe la Palat, pAna in dreptul stra-iii Carol, unde coloana apucand la stängae indrepta spre Belu.

Guvernul conservator prinzänd de veste i in veder,..a fortei exceptionale ce reprezenta aceastä coloana de manifestanti in numar de câteNerzeci de mií si intelegänd rostul -trecerii prin fata Palatului,a barat toatetrecerile spre palat cu forte armate, puse sub comanda a insusí genera-lului Eraclie Arion, comandantul -eorpului de armata din regiunea Bucu-restuor, soldat intreg devotat ostirli, ce n'ar fi ingaduit nimanui sa cal en consemn incredintal lui.

In strada Franclin, in capul unuí batalion de vänätori cu baioneta laarmä, astepta generalul Eraclie Arlon si and capul coloanei manifestantilor a apärut prin dreptul Ateneului, generala! Arion si-a repezit oak,'spre el, l'a oprit in dreptul luí Dimitrie Sturdza, salutat foarte revereo

BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI 5t DE AZT. 129

tios si i-a comunicat consemnul, la care Sturdza a replicat c manífesta-rea n'are altä intentie decát aceía -pacinicä de a-si face datoria fatä dememoria unui mare bärbat de Stat, Ceneralul Arion 1-a atras atenía c5nu pe calea Victoriei este cel mai scurt drum la cimitirul Belu.

Manifestantii väzând cà Sturdza este pe cale sä cedeze i c5 par-lamentärile prea lungi au sä le insele sperantele de a se numära in fataPalatului, unde ajungând aveau de gând sä se opreascä si sä aclame peRege ca sä le aprecieze popularitatea, au inceput sä vocifereze i s'S

forteze consemnul. Atunci generalul Arion a rupt -prima companie dinbatalion cäreia í-a ordonat sä nu cedeze fäcând, zid de baionete si adre-sändu-se luí Sturdza if atrage atentia cà irevocabil pe acolo nu se poetatrece, cti asa are ordínul si CS el este soldatul care stie sä execute unordin.

Din spate, coloana incepänd sä imping5 si vânätorii cu baioneteleindreptate spre manifestantí, flind plantati färä putintä de a fi miscati dinloc, a ajuns un moment cam! pe Sturdza si pe cei 10-15 fruntasi. delá'ng5 el, presiunea i-a virit in baionetele vânätorilor. Acestia vocife-ránd si apelând la Arion sä nu verse sage fär'S motiv, generalul i-a rtís-puns atSt

Mi-am fäcut datoria sí v'am prevenit.Si a repetat ordinul soIdatilor sä nu dea un pas inapoi.Momentul ajunsese la punctul critic culminant Nu mai era timp

pierdut ; ori coloana se retragea, ori presiunea din spatele ei, fatalmentelinia intSia a coloanei in frunte cu seful partidului era sträpunsä, sau maibine zis, se sträpungea singurä in baionetele intinse zid in fata lor.

Atunci Delavrancea, a avut o ínspiratie salvatoare : a esit din ránduridá'nd la o parte pe Sturdza si luandu-í locul la cativa centimetri numai

de ascutisul baionetelor din fata, s'a descoperit si salutând ostirea, ii strigStransfigurat: Traiaseä armata românär

Eram martor, grämädit pe scara dela intrarea In fosta clädire a Joc,key-Clubului si am prins efectul acestei neasteptate interventii Soldatiiau avut un moment de ezitare, cela ce era foarte firesc ; tsi vor fi zisprobabil : cum sä ridici víata unui om care-ti ureazä sä träesti.

Insusi generalul Arion a ordonat sä se' la arma la picior, l'a felicitatpe Delavrancea care rägäduindu-i cà lid va mai urma acel intínerar, co-ioana s'a dus la Belu pe altä cale mult mai scurtä, iar armata a fost re-


trasä numai dud a fost vestitä cä manifestantii s'au inapoiat pe acelasidrum dela cimitirul Belu.

Altä datä, Delavrancea, care, debutase politiceste In partidul liberal si

adusese reale servicii i ca prim redactor al oficiosului particlului, VoinfaNationalq, unde semna remarcabile editoriale cu o stea. si la intruniriuncle cuv5ntul lui era cel mai asteptat si mai ascultat, si ca ales al parti-dului in Camerä, de douä ori la colegiul al 2-lea din Prahova, a pärä'sitdeceptionat partidul, pentru cà i s'a pärut lui, sau fusese chiar realitatea,cä nu i s'a dat atentia cuvenitä.

Ad i este locul de adäogat amä'runtul ca el nu s'a inscris in acestpartid din ccnvingere, ci din nevoia de a face o politica carecare, fiindcä pe vremea ace:a nu se putca" parveni cleat numaiaceasta cale si cum partidul liberal detinea atunci puterea de 12 ani,Delavrancea s'a inregimentat in acest partid in nädejdea ca el este acelacare va detine fr5nele guvernului si in viitor. Si Delavrancea n'a intratIn acest partid prin interventii, ci s'a dus de-a dreptul la Ion Bratianuprin 1886 si i-a tinut cam acest limbaj

D-le Brätianu, vreau sä intru in politicä, fiindca cu meseria me a deavocat si de publicist, o duc foarte greu, aproape mor de foame. $i dacäas fi singur, nu mi-ar päsa, dar am grija si räspunderea cätre ai mei.Am venit la d-ta sà-ti oler serviciile Inele pentra cä, d-le Brälfanu, eumä simt in stare sä dau partidului d-tale mult mai mult clec5t cela ce claflecare din corifeii din Statul dv. major si chiar deck c5tiva la un loc.-

Lui Bratianu i-a pläcut limbajul acesta deschis i färä ocoluri i i-adat o cartä de vizità c8tre Eugen Stätescu, spunandu-i sà treacä drumulla Stätescu care locuia chiar in fata casei lui Brat:anu 4), si dupä ce vasta de vorbä cu el, sä se inapoieze i sä-i spunä rezultatul.

Rezultatul a fost cä peste c5teva zile, a apärut Democralia, organulproprietate a lui Stätescu, sub directia lui Delavrancea, inscris de astàdatä i Inregimentat in partidul liberal, cäruia s'a devotat câti-va ani, incare timp s'a relevat printre cei mai de seama slujitori ai lui.

4) Fo,ta strala Coltei azi bulevardul Coltei unde amandoulcasele erau poartl In plartä ; a, lui B-dtianu unde este piatra ru inscriptia,singura casi din Bacuresci care avea ge-unurile dela drum convexe, iar alut Státescu, cam pe unde se and fosta $coará de frázbni. pe atunct cazormajand4rm lor cähri, chtar pa locul unde sunt azi cládirile masimlor decusut Singer.

BUCURE*TI *I. BUQURE5TENI DE IERI 51 DE AZ1 131

Dar, sä revenim la elocinta lui DelavranceaPlecând din partidul liberal si inscriindu-se in cel conservator, vine la

Ploiesti la o intrunire conservatoare pentru alegeri parlamentare si se

prezinta candidat pe listä la colegiul al doilca de Camerä, adicä la a-ceia0 alegätori ai colegiului care-I trimisese de douä ori In parlamentfiind cand:dat liberal.

La intrunire, m'am instalat in primele banci, curios sa. vedern cumare de gänd s'S iasä din acest impas si ce argumentare are sä scorneasa..pentru ca fulg3rele elocintei lui indreptate in douà ränduri impotrivaconservatorilor, sa la indrepte de astä dat5 impotriva liberalilor pe cari iiridicase in slavä.

Ei bine, am plecat cu convingerea, ce d'atunci nu mai m'a pa.äsit,ca omul acesta este un vrajitor al cuv'äntului, capabil sa conving5 ch:arcând se contrazice $i da unde ma asteptam sä' fie huiduit, a fost purtat intriumf dela sala de intrunire Oa la hotel.

Cänd s'a urcat la tribunä, a ineeput domol, fara preambul si a intratde-a dreptul in subiect

Am venit sa mä spovedesc in fata colegiu!ui care m'a trimis dedoua ori in parlament si sä-i spun ca eu am intrat in temp!ul liberal innumele Tatälui si intränd in templul in altarul carula mi s'a pärut cä s'u-jesc sfintii, mi-am rota ochii pe peretii lui ca sä recunosc si sä mä ins-pr dela icoanele neamului call slujiserä in acest templu si mi-a chutprivirea pe icoana Ini Costache Rbsetti si mram laItat privirea si maisus si pe masurä' ce pronunta cuvântul mai sus, se inälta si pa värfulplciorelor treptat Cu fie ce alt mai sus, ca i cum cuvântul n'ar fi avutdestulä amploare si trebuia sä fie urmat si de gest $i mi-am indreptatprivirile-zmerindu-mä pe ränd de icoanele sfintilor Golesti, Câmpineni,Väcaresti, Ghlculesti, si mi-am inältat privirile sus de tot, ¡Ana la cata-peteazma templului si m'am smerit in fala icoanei marelui Kcgälniccanu$1 de acolo läsändu-se brusc pe cäldie am cäzut in pivnitele BäncrNationale 1"

A fost de ajuns ; nu i-a mai trebuit altä explicatie. Sala In picicare,Fi i7bucnit in apluaze si nesfár:te ovatium.

Incheiu Cu cel mai emotionant si mai inältätor cuvânt din Cate i-amauzit

Era pe timpul miscarii pe care partidul conservator o pornise im-


potriva guvernului liberal prezidat de Dim. A Sturdza, pe cunoscutachestie a scoalelor din Brasov, a epitropiei bisericii românesti Sf. Nicolaedin acelasi oras si a decorärii lui leszenski si dupa cateva intruniri pre-liminare, s'a ajuns la cea de pe urmä, care a fost hotäratoare, fiindcaindata dupä ea, guvernul liberal a dzut.

In ajunul acestei ultime intruniri, la clubul conservator din calea Vic-toriei, ce era in singurul etaj din cladirea unde este astäzi, colt cu str.Regalà, bacania Dragomir, se intocmea lista oratorilor inscrisi sa ia cu-vântul a doua zi la Dacia si dupa ce s'au inscris cei vre-o 5-6 fruntasiai partidului obicinuiti oratori dela Dacia sau Eforie, a venit randul celordoi din urma cari trebuiau sa incheie.

Se stie 0' cel ce vorbeste cel din urrng este cel mai inzestrat cudarul cuvantului, nu numai pentruca trebue sä stie improviza cu atata u-surinta, in cat daca intamplator unul din cei ce'l precedeaza', a atinspuncte din acelea ce faceau obiectul si al cuvantärii lui, ceia ce s'a in-tamplat adesea, el trebue pe loc sa-si jaloneze altä cuvantare, ci si pentruca el trebue sä exalte auditorul Oa la darzenie, fiindca asistenta pleacade acolo sub impresia ultimului cuvant, care reclamä sa fie puternic deimpresionant.

Comitetul executiv s'a impärtit in doua : o parte care cerea pe Dela-vrancea, alta pe Take lonescu, care i-a cedat lui Delavrancea, ca unulzicea el care posedä mai bine ca toti darul de a incalzi si a inflacaramassele si in ordinea aceasta au vorbit a doua zi la Dacia.

Penultimul vorbind Take lonescu, a fascinat si el sala cu cuvantulvrä'jit ce i se recunostea si de adversari, caruia top 11 atribuise califica-tivul de Curitä de aur, facand, intr'un succint stil telegrafic, un rezumat alIstoriei Romanilor :

Mircea ce! Batran, cel mai iscusit organizator de oaste din Europain vremea lui; $tefan ce! Mare si Sfant, a cärui faimä de vitejie si decumintenie uimise Europa si-i aträsese simpatia si binecuvantarea Papelpentru sfanta lupta intru apärarea Crucii ; loan Vocla ce! Cumplit, un

strateg ale carui planuri de räzboi se admira si azi si a drui dragoste detara n'a avut pereche intre Voevozii nostri ; Mihai Viteazul, un vizionar,un indräznet care la Calugareni a strivit o armata de zece ori mai hu-meroasä ca a lui. 51 tot insirand ispravile celor mai de seama Domnii,Brancoveanu care nu renuntä la crestinätate, preferind sa-si vada mace-

BLICURERTI I BUCURERTENI DE IERL RI DE AZI 133

15rita familia si s5 piar5 si el ; Tudor Vladimirescu, Cuza Vod5, Carollzbucneste inteun final care ridic5 sala in picioare i abia poate s5 inchele:

Si peste acest trecut ce nu trece peste 500 de ani, fiind cà noi nusuntem o natie cu mii de ani in spinare, ca atâtea altele din Europa, cl

traim din cele sufletesti ale neamului, dud peste acest trecut zicvine un pitic ca Sturdza, s5-mi toarne o pea de cerneaI5, am dreptul s5-Ishig : D5-te la o parte I Ne-ai injosit 1 N'ai dreptul s5 spurci cele sfinteale Neamulul I

Ovatiile au durat diteva minute, in care timp toat5 lumea din sal5se intreba cu drept cuvânt : ce-o s5 mal spuna Delavrancea.

Cu vocea lui tunStoare, cu gestul teatral, ap5sAnd pe frazele ce tiacA produc efecte si transfigurat asa cum se infätia totdeauna in fata au-ditorului eánd intra in vältoarea luptei, Delavrancea incepe

Un mare divort politic s'a petrecut intre o rass5 intreag5 l un sin-gur om I Apar inaintea voastr5 ca un lupt5tor r5nit, care pe dud imi le-gam Millie inteun colt retras de potopul focului, pe la spate, ca lasii, mi-ausmuls coiful si mi I-au umplut cu pulbere, mie, care l'am ridicat din pulbere

l'am aruncat ?rare steler.Ce-a urmat a fost zis in aceiasi mälestrit5 strung.La iesire, Filipescu care nu se miscase dele intrarea din strad5, a 15sat

vre-o mie de participanti s5 se indrepte pe str. Carol spre Palatul Poste'unde cordonul militar in frunte cu generalul comandant al garnizoanei si

cu primul procuror, barau strada, ca manifestantii s5 nu treac5 pe CaleaVictoriei spre Palat, iar pe restul participantilor la intrunire, in nurnär decateva mii, i-a indreptat spre plata de flori din fat5, pârt5 la str. Enei undes'a petrecut ciocnirea cea adevlirat5, fiindc5 cordonul i cu autorit5tile dinfata Poste', prinand tárziu de veste ca au fost p5c5liti, a intervenit preatárziu in str. Enei. Ad au c5zut multi soldati gray räniti de manifestanti,dar au fost mai serios Multi manifestantii. Cei d'intSi au fost internati inspitalul Coltea, unde au fost vizitati a doua zi de Regele Carol, iar ränitiimanifestanti au fost pansati la Clubul Conservator de catre doctorii cesimpatizau cu partidul, club transformat in spital, unde lighianele de sânge,van', iodul si trusele Ili apäreau mai in fie ce salá.

In categoria aceasta a oratorilor de masse, am al5turat lui Delavran-cea pe Barbu Catargiu, pe Fleva si pe Palade, despre cari prea putine cu-nostinte am.


Despre Barbu Catargiu, care se spune a era tot asa de mare metersi in cuvantul din fata rnaselor, si in aceia din pariament, cunosc cuvan-tarea lui cea de pe urrna din Camera care i-a provocat asasinarea, cunoscvIata lui din scrierea lui Anghel Demetriescu, cosmandata de ministrul ins-tructiei publice pe vremea and Take lonescu era titularul acestui depar-tament ; imi amintesc a finalul ultimului lui discurs era acesta : Totulpentru tarä, nimic pentru nor. Si retin iaräsi arnaruntul a batranii par-tidului conservator cari l'au cunoscut, mi-au repetat in diferite randuri ailrt un orator de rasa, art.0.3 nimeni n'a indrazna sa-i conteste aceastainsusire si cu c,are nimeni n'a putut sä tina piept decal numai Kogalni-ceanu.

In aceeasi categoric am pus pe Fleva §i -pe Palade.Pe arnandoi i-am auzit, pe Fleva chiar l'am cunoscut de aproapc pe

and trecea drept tribunul poporulur, insä chiar atunci genul lui de e-locinta nu mai prindea, considerat ca un gen trezIt, dupa ce in arena po-litica se ivisera oratori de talia unui Take lonescu, Delavrancea, VasileLascar, Djuvara, Marghiloman.

Tin minte doar acest inceput dintr'o cuvantare pe c-are a rost:t-o dinbalconul clubului liberal, in urma reusitei candidaturii lui.

Sabia ruginita a partidului conseravtor, am aruncat-o la picioarelevoastre, si o inchin partidului nostru I-.

Pe Palade nu l'am cunoscut, dar l'am auzit de doua ori, odata la Da-cia si alta data' la Camera si märturisesc ca dei mai tanar ca Flay', nuse deosibea de el prea mult nici ca fond nici ca forma.

A murit la Ramnicu Särat la un banchet politic, chiar in timpul andisi debita cuvantarea.

ORATORII PARLAMENTAR!

MAIORESCU

Documentat, logic, fraza indelung ga'ndita si mäsurata, argumentarestransa si asu fel gradata, a isi tined adversarul prim in cleste, toatediscursurile lui au Camas pang azi modele de fond si forma de esenta a-cademia, ca de altfel si lectiile lui dela Universitate, la cari asista si au-ditor in afara de studenti, pentru chiput impecabil in care erau expuse. i

NUCURESTI 51 BUCURE$TENI DE IERI5I DE AZT 135

De aceea, verva lui n'a fost inteleasa in intrunirile publico, ci gustata

de un auditor mai select, cum era cel care-I asculta in parlament, la cate-dra, sau la bara. De altmintrelea el nici n'a proa apärut la Dacia cleatfoarte rar.

DISSESCU

Ca si Maiorescu, Dissescu a strälucit mai de gradbä in parlament sila catedrä', decat la Dacia, si tot ca si Maiorescu, n'a avut numai culturaDreptului, oi o bogata si temeinicä culturà generalä in foarte variate do-menii, ca istorie, filosofie si in mater:e de religie comparata.

Din parlament îi cunosc aprcape toate cuvântärile, la Dacia l'am au-zit de douesau trei ori, iar la Craiova in sala Belle-Vue (fostä lanci) osingura data.

Reproduc aci doar intelesul unei .cuvänätäri a lui din Camerä.Ca ministrul instructiei publice, depusese pe biroul Camerei proiec-,

tul de lege al infiintärii facultätii doctoratului in drept, pe care-I combä-tea opozitia liberalà Cu inversunare, in vedere ca noi infiintatele Gate-

dre vor fi oferite partizanilor conservatori, ceeace ar fi indepärtat delaele cadrele liberale pe un timp Indelungat.

In ziva deschiderii discutiei asupra acestui, proiect de lege, opozitiaberala era prezenta in par, lar tribuna publicä ocupata ¡Ana' la ultimulloc de studentii dela Drept cari convertiti de liberali, veniserä hotärätisèí impiedice votarea proiectului si chiar sä huicluiasa pe ministru, careera si profesorul lor.

Dela primele interpeläri dupä citirea proiectului, au inceput intreru-perile zgcmotoase, zgomot in incintä si proteste in tribuna publicäsata de studenti. Vazand intorsätura pe care a luat-o depunerea acestuiproiect si guvernul surprins de aceastä manifestatie ostila proiectului, a

suspendat sedinta ca sä se sfätuiascä. Din ceeace a transpirat in aceast&.consfätuire, am aflat ca intreg guvernul a stäruit de Dissescu ca sä retraga,profectul, fiind ca era mai mult ca sigur ca partidul liberal care urma la,carmä, avea cu sigurantä intentia de a introduce el acest proiect mo-dificat bine inteles ca sä satisfacä el numerosii lui partizani candidatila catedrele noui infiintate de el. Dissescu, la inceput, a spus cà preferasä se retragä el din minister cleat sä retragg proiectul ; mai apoi dupil un

136 VICTOR BILCIURESCTJ

schimb de veden i cu partizanii takisti fiind ca pe vremea aceia eredualism in guvern : de o parte cantacuzinistii, iar de alta takistii, inmare majoritate si in guvern, dar mai cu seanya in parlament, adica i inCamera* si in Senat Dissescu a promis ca retrage proiectul dupa ce vaface unele declaratii.

La redeschidere, Dissescu päräsind banca ministerala, urca tribuna stdeclara cavalereste ca a retras proiectul. Aplauze in bancile liberale si tOEtribuna studenteasca.

Cu o vervä pe care i-o intärea infrangerea ce suferise, Dissescu,facut o magistrala expunere a folosului general ce s'ar fi obtinut de paurma legii pe care ar fi voit sa treaca si uitand cä vorbeste parlamentului,se adreseaza studentilor, iar presedintele Carrierei, Gr. Triandafil, trimitepe directorul Camerei (Donici) sa-i soptescä sä stea de vorbä cu depu-tatii nu cu tribunele. Si cum Dissescu nu mai auzea nimic si continua ase adreseze studentilor, directorul Camerei Ii atrage din nou atentiaregulamentul opreste convorbirea cu tribunele, lar Dissescu contrariate intrerupt, izbucneste

Ce ministru domnule ?... Aici nu sunt nici mini§tru ,nici deputatrci profesorul dumnealor (aratand spre tribuna studentilor) si vorbesc pen-tru dumnealor, nu pentru Camera, fiincica nu Camera m'a provocat, ctdemnealor, si eu am dreptul sa le räspund la provocare.

Si incheerea sung cam asaSi atunci, daca este adevärat, asa cum s'a scris, ca am adus acest

proiect ca sä-mi cäpätuiesc partizanii, peste cateva minute ies de ad stmí ofer sä mà lapidati in strada I Dar dacä din potriva, am vrut sä vascutesc pärintii cari cine stie cu cate jertfe si privatiuni va sustin doctora-tul in sträinatate si am mai vrut sà va scutesc si pe voi de a mai cersi pela portile noastre, asa cum stiti bine cà se intampla de ate ori trebueinjghebati un juriu pentru unexamen si daca mai este adevärat ca proiec-tul meu infiirqa numai oatedrele fära titularii lor, cari urmau sa fie numitiin urma unui examen, atunci multumiti-le acetona ce v'au trimis ad, fiindaiafiintarea acestor catedre intarziaza in paguba nimanui alt cuiva decatvour7

Din aceasta sedinta, nimeni nu iese mal satisfacut ca mine, flincicaproiectul meu ramane tiparit in Monitorul Oficial si mai repede cleati:tedeti, el va yen! sub 810 forma poate, dar cu acelasi fond, pe biroul-Ca-

RUCURE$TI SI BUCURESTENI DE IERI 1W DE AZI 137

merel ce ne va urma si atunci, yeti mal auzi si cuvanatul meu ad sau

alurea".Camera in picioare l'a aclamat indelung pe Dissescu, opozitia liberaig

n'a suflat un cuvânt, iar studentimea avea pe fatg intipärit regretul cä, ple-and urechia la o asemenea calomnioasg insinuare, a bgnuit gresit intentiacuratg a acestui eminent profesor al lor.

Dar cea mai magistralä cuvântare pe care i-am auzit-o ,,i care m'aimpresionat ca nici o alta a lui, si nu numal pe mine, ci intreaga asistenta,a fost aceia dela consfgtuirea majoritätilor din toamna 1906, consfgtuirece nu s'a mai tinut ca de obicei in palatul ministerului de exteme dela5osea, cladirea beizadelei Sturdza-Vitel 5), ci in palatul de pe Calea Vic-toriei al primului ministru de atunci Ch. Cr, Contacuzino-Nababul 6).

Era o consfätuire cerutä de gravele neintelegeri dintre cele doug

nuante din sanul guvemului conservator, care impgrtise parlamentul si

partidul in douä si care dginuia de multg vreme : nuanta cantacuzinistg ne-scapänd nici un prilej de a sabota influenta nauantei takiste si din guvernai din parlament sl din partid, din care cauzä, in câteva ränduri ,Take lo-nescu care detinea majoritatea si in guvern si in parlament si in partid,dupg cum dovedea de nenumärate ori in guvernarea aceia, a fost retinut,de partizan' dela hotärgrea de a trece partidul in opozitie.

In seara hotgrätä, primul cuvant, fireste, l'a avut amfitrionul, care a.explicat rostul consfgtuirii, relevand cä intr'adevär sunt disensiuni in par-tid si neintelegeri chiar in guvern, dar ca sef si al partidului si al guvemu-lui, crede cg ele se pot aplana cu bung vointg din partea tuturor, ca guvernarea sg poatä continua, cel putin Ong la terminarea legifergrii promisiu--nilor Malta prin programul partidului la venirea lui la cärmä.

Dissescu ,pe care takistii II hotgrásserg sii primeascg a fi succesorul luiBoerescu la scaunul prezidential al maturului corp, acceptare pe care o re-

levase de câtgva vreme presa pe coloane intregi, mai cu seam)" cea libe-ralä, a fost cel d'intili care a deschis focul, rostind cea mai magistralg cu-väntare din viata lui, asa cum au declarat-o mai toti maestri' cuvântului cari

5) Era porec'it Vial, fiind foarte voinic, un adevdrat atlet, care ridicaun vital in fiecare zi de cate cloud o trei ori, chiar O dupd ce se fdceamanzat, adicd pe rrsdsurd ce createa vitelul, createau 0 muachii beizadelei.

8) Supranumit Nababul, pentrucd era inteadevar cel mal bogat dinjard, sore a se deosebi de ceilalti Cantacuzineati, impiirtiti in numeroaseramificatii : m5gureni, rifoveni, corneni, afar& de cei moldoveni.

7) Dissescu nu mal era ministru, cl doar senator.

138 VICTOR BILCIURESCIJ

au ascultat-o si, bine inteles cu coloratura entusiasti pe care i-a dat-o presapartidului.

O redau ad i fragmentar, reusind, cred, si nu omit nimic din aceia cear putea lisa nelä'murit ceva din intelesul ansamblu.ui ei.

In atmosfera aceasta asa de primitoare, de caldä si de simpatici a

sefului partidului si al guvernului si In prezenta prez:dentului Senatului, sefulmeu 7) si tot deodatä onoratul meu profesor de Drept, o sä intelegi de cecuvintul meu pe care l'as fi vrut pe placul tuturora, n'are si fie deck peal unora si o si ma iertati daa in desfisurarea lui se va strecura si onotä din indignarea ce mä stipinieste de ckeva zile, de and s'a pus incirculatie numele meu la candidatura unei Malta demnititi, färä níci o des-mintire in acest interval de timp, ca astäzi si-mi fie retras.

Mä explicN'am intentionat nici odati sà mà asez pe scaunul prezidential al Se-

natului i nici când n'am rivnit aceastä ?nag oncare, iar and mi s'a ofe-rit, am refuzat, asa cum stiu multi din d-voasträ, dar s'a insistat sä primescsi am acceptat.

Acum mí se cere si-mi retrag oferta.Mä 'ntreb pentru ce ?... Nu sunt vrednic de locul acesta ?... N'am si-I

pot °flora?... Sunt gata sä infrunt o asemenea jignitoare sfidare A Iati crezut cà puteti afisa numele meu pentru o clipä s'apoi retrageti,aclici sà và jucati cu el dui:A pIac. M'ati crezut intr'un cuvint, terasatm'ati i socotit la pärnint. Ei bine, nu I Eu mä ridic i vi zic pas encorel...Pauvre homme vit encore!

Aplauzele cistigä aderenti noi, ficind sä creasca si mai s:mt:tor ma-joritatea chiar dela inceput a partizanilor.

Si cu artä desivirsiti revine la tonul calm cu care incepuse.Si fiindc5 mä gisesc in atmosefra aceasta pr:mitoare sí simpatía

de care vä vorbeam, in casa primului ministru si a sefului partidului meu,eu n'am sä-i cer si nu ingidue aci neincreclerea ce mi s'a arätat cujul enuntärii candidaturii mele, ci doar cä sunt hair& sä nu-mi retrag a-ceastä candidatur5, pe care, incä odatä n'arn. dorit-o, dar am acceptai-odui:A stäruinti.

Si acum ma adresez presedintelui meu i Fostului meu profesor, sti-matului domn Constantin Boerescu, cu care mi-este penibil cà sunt Oftsi fiu in conflict si aruia, cu toatä stima ce sunt dator sä-i port ca sena.tor si ca fost elev, trebue totusi sä-i declar ci pe lingi scandalul ce a pro-

Pe vremea ace7a rupsesem relatiile Cu Grecia, dupà foarte-date explicatiuni diplomatice.

A fost o explozie de ovatiuni delirante, nu nUmai din partes partí-zinilor, dar chiar dintr'o parte a partizantilor ce sLstineau pAnà acum peBoerescu.

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE .IERI §I DE AZ1 139

vocat in Senat, fàj vine d-sale si card ar fi trebuit sä-1 determine sä re-nunte de bunä voie la fotoliul prezidential, mai intrunOe si o altä incom-patibilitate in favoarea acestei renuntäri : acea flagrantä incompatibilitateintre scaunul prezidential al Senatului i exercitiul profesiunii de juriscon-sult pledant.

Onoratul meu presedinte al Senatului, imbraca fracul, merge cu co-misiunea de räspuns la Mesajul Tronului si acolo spune Rege!ui

Sire, relatiunile noastre cu toate puterile sunt tordiale, afarä de Gre-cia cu care am rupt once relatie 8). Si apoi, venind dela Palat, dezbracafracul, imbraa roba, pleacä la tribunal, unde apgrä succesiunea Zappa im-potriva pretentiunilor Statului Român''. (Stupoare generalä ; Boerescu nusullä un cuvânt).

Cu bratele incrucisate pe piept, privind ritmic d'uf pe Boerescu, andasistenta, Dissescu continuä

Amintesc distinsului meu profesor si presedintelui meu la Senat, cà a-ceasta travestire constitue o flagrantä inccmpatibilitate, ce nu pcate fi cc-ceptatä, fiinda dreapta ratiune spune : ori cu Zappa, ori cu mina pe clo-potelul de pe tribuna prezidentialei a maturului corp 1 Cu amiindowl cunici un pret, califa vreme cdt relatile noastre cu Grecia sunt intrerupte! 9).

$1 dupä ce mai atinge si chestiunea nechernärii la ordine a lui Sturd-za, care jignise Senatul, färä ca presedintele luí a repare aceastä

condescendentä, inchee cam asaacum, in atmosfera aceasta caldä, primitoare i simpaticä a sefului

partidului meu si in fata fostului meu profesor si pentru mine a fostului meupresedinte al Senatului, dad cum va vi s'a pärut cà in aceastä expunere amea, am jignit pe cineva, zice(i cu evanghelistul

¡erial sil' fie cil mult a iubit I".

AL. DJUVARA

Un artist in toatä rafinata acceptie a cuvântului, un estet, un om deexceptional bun gust, care fäcea o politicä atást de dezbäratä de patima o-bi.snuitO pe vremea clientelei de partid, in eat devenise simpatica si adver-

140 VICI'OR BILCIURESCV

sarilor. Orator parlamentar printre cei mai apreciati dintre contimporanircu debit ciar, fin si de rar5 elegant5 ; avocat considerat ca unul dintre a-lesii fruntasi ai baroului ; picor de mare talent, opera lui put5nd si astaztfigura Trite° expozitie de art5 aläturi de aceea a celor consacrati.

Nus-i cunosc deck un singur cuvânt din parlament, si chiar acesta, nu,e propriu zis o cuvântare, ci mai de grab5 o frazil, de ajuns ins6 s5 inve-&raze imbelsugatul taleTit al acestui orator de rash'.

Era pe timpul scinarii din partidul liberal a grup5rii drapeliste, caredvea in fruntea el pe P. S. Aurelian si o valoroas5 fractiune a partidululliberal In capul cäreia se gäseau Al. Djuvara si Vasile Lasar, toti fosttministri de mai multe ori in partidul liberal care detinea puterea sub gu-vernul prezidat de Dem. A. Sturdza, fractiunea Aurelian fiind acum in o-pozitie si razboindu-se cu majoritatea, si in parlament si in intruniri pu-blice si prin organul fractiunii : Drapelul" in zilnic5 polemic5 cu oficiosutguvernului Vointa Nationale.

In edinta prim5 In care a inceput duelul dintre partid si fractiune,seful acesteia a deschis focul cu o interpelare prin care explica rostul de-miterii acestor trei fosti ministri din guvern, interpelare la care primul mi-nistru Dem. A. Sturdza, v5dit enervat, a ráspuns pe un ton de o rarä vio-lentä si strecurand o insinuare jignitoare pentru niste fosti colaboratori detalia celor trei, declar5nd nici mai mult nici mai putin decat a : intreagad:zidentä cu fruntasii ei cu tot, bine au fäcut c5 au pärásit partidul mata,fiindc5 ea nu reprezenta decat gunoaiele partidulur.

keplica, de o usturaloare do jan5, a revenit lui Vasile Lascdr, care timpde o orb' si jumätate cu un calm des5v8rsit, ce contrasta dureros cu vio-lenta limbajului lui Sturdza, dar cu o argumentare asa de strâns5 si con-ving5toare, care a fäcut sä amuteascä si banca ministerialä si rnejoritatea-a tinut Camera atent5 sub vraja cuvintului lui de o documentare ce nuadmitea ripostä, at5t era de evidentä si de conving5toare.

Sedinta s'a ridicat, r5m5n5nd ca a doua zi, Djuvara care era inscris sAvorbeasc5 dupä V. Lasc5r, sg-si dezvolte interpelarea in sedinta viitoare.

Aproape c5t si a lui Vasile Lasc5r, a durat cuvantarea lui Al. DjuvaraReproduc din ea numai finalul si acesta f5r5 consultare de text, pe care-nu-1 am, ci din memorie :

Spunea ieri d. prim ministru c5 matca partidului ar fi r5mas acum,dupd plecarea noastr5, gradind curatifi, lar noi gunoaiele, nu mai puteam r5-

BUCURESTI RI BUCURESTENI DE IERI $I DE AZI 141

mane si a trebuit sa ne deosebirn. Este totusi inexplicabil cum am pututnoi fi tolerati in calitalea noasträ de gunoaie, atata amar de vreme alaturide gradine curatä, fiindca cred cli nu mai e nevoie sa invederez cà noi nustem alaturi doar de un crampei de vreme, ci toata tare stie ca de ani dezile stam la olaltä, be inca la calla* cu cel din fruntea mesei. $i atunci, Iu-mea care ne-a vazut atata indelungä vreme luptand cot la cot totdeauna infrunte, totdeauna onorati la comandä si distinsi printre cei cari au adusreale servicii Valli si recunoscuti ca valori nediscutate, nu ponte sa nu seintrehe, nedumerita pe drept cuvant,cum am putut cobori intr'o clipa dinOlimpul in care pluteam, tocmai In elegante expresie cu care s'a zorit sacalifice gestul nostru de despartenie d. prim ministru ?... Expresie asa deputin parlamentara, ca-mi este penibil sa o pronunt ad i si totusi sunt silitsa mai revin o singura data asupra ei, ca sa spun d-lui prim ministru caatunci and vine lama, ca acum, zäpada 10 alterne albul ei de crin de-o-potriva si peste gradini si peste gunoaie, ne mai lasand sa se vada undeau fost unele si unde altele. Dar terna, din fericire nu este eterna, caci decand lumea dupa ea, a venit primavara. Da d-le prim ministru, primavaran'are sa Intarzie ; soarele ei are sä topeasca zapada si numai atunci aresa se poata vedea limpede unde a fost gradina si unde gunoaie I-

VAS1LE LASCAR

A ilustrat de-o potrivä si parlamentul si bare. Nu cunosc insä nici ocuvantare a lui din parlament si nici o pledoarie, asa Inc& sä le pot repro-duce. 11 pot Ins:5 prezenta ad i ca inovator si reformator in calitate de deli-ator in mai multe randuri al portofoliului internelor si aceasta cat se poatede sumar.

El este acela care a introdus in administratie politia titrata si care adat administratiei in genere directive noui, care au schimbat radical invechitarutina ce däinuia de prea multa vreme, printre cari, laudabila stäruintapentru adoptarea descentralizarii administrative.

Autoritar si neindurator cu naravitii vechilor sisteme si obiceiuri depasallc administrativ si cu acei mari electori de prin judete, adevarati satrap!,cari, detinând situatii in administratie, sau erau in permanenta alesi inparlament, tiranizau banca ministerialä si autoritatile Statului, cu pretentiilelor absurde dar mai cu seamä lacome de parvenire, Vasile Lascar, neindu-

142 VICTOR BILCIURESCLI

plecat, ii tinea la distanta si avea pentru ei un dispret, ce nu se ferea sa-Imanifeste ori de cateori i se prezenta ocazia.

Asa, intr'una d:n zile. i sa raporteaza de prefectul unui judet de Du-näre, ca pe mo;iile deputatilor si senatorilor alesii aceini judet, nici OAaproape de Craciun, propr:etarii lor n'au dijmuit porumbul. lasandu-1 subinvelisul zapezii, ceiace a provocat indreptatita jalba a sätenilor si nrefec-tul a ordonat jandarmilor sä dijmuiasca cu forta, ordin pe care acest;a l'auexecutat Cu toata opozitia amenintätoare a proprletarilor nmnipotenti.

Vasile Lascar felicita pe prefect care-I anuntase ca propr:etar:i l'auomenintat cu interventia pentru destituirea lui, iar Vasile Lascar i-a räs-puns sä-si vaza de treat* Bra nici o prijä.

Si fiincica parlamentul era in vacantä. cecretarul general al ministern-lui se pomeneste cu toti parlamentarii judetului cu pricina, in cabinetul lui,cerandu-i sä-i anunte ministrului

Secretarul general cunoscand scopul audientii $1 stiind hotärirea mini-strului, ii sfatueste sa renunte la audienta. ce nu mai are obiect de vremece faptul era consumat, dar parlamentarii furiosi pretind zgomotos sa fienumai cleat introdusi la ministru, ca imediat sa-I destitue pe prefectul cesi-a permis sa procedeze cu avutul lor ca un adevarat zbir.

Secretarul general cnleg cu mine de liceu mi-a povestit audientar_ ceasta asa cum o relatez aci

Cand Dariamentarii au intrat in cabinetul lui Vacile Lascar, acestanici nu si-a ridicat ochii dupä hartia pe care scria la biroul lui, nici n'arhpuns la salutul lor, nici nu i-a poftit sä saciä, ceiace a Indr:tuit ye Darla-mentari sa deving nervosi si sä explice pe ton ridicat scopul audientii lor,cerand imperativ destituirea prefectului abuziv

Vzsile Lascär, Bra sa se ridice, fixandu-i manios, i-a primit cu unrästit : lesiti afarä L. Acum pe loc, sau chem usienil sä va dea afarà L.Nu Và e rusine ?... Reprezentanti ai judetului sunteti, sau fiarele ce se la-comesc Dana si la mamaliga täranului de pe urma cäruia va 'ngrasati 1 Dece nit vä clä mana sa ma interpelati, sau sa aduceti prin presa cazul lacunostinta opiniei publice. ca §5-mi dati prilejul satisfactiei de a va demascain fata tarii intregi, lacomia si neomenia. Aflati ca pe prefect II propunnentru o distinctie deosebitä, pentru purtarea lui demna. Si mai aflati aqunteti singurii proprietari din tcatä tara cari au avut lugubra fantezie de aläsa sa putrezeasca sub zapacia hrana sateanului si ca am dat ordin ca pe

BUCURESTI I BUCUIruz$TENI DE JERI DE A7.I 143

viitor dijmuirea sa fie terminata !Ana cel mai târziu la sffirsitul lunii Octom-brie. Si acum puteti piece ; tiu sa fiu scutit de prezenta vcastra

qi vorba veche : venisera tantosi ca vulturii si au plecat plouati cablendele.

NICOLAE IORGA

Ca in atatea varlate domenii 7n cari s'a relevat ca cel mat erudit si maifecund dintre carturarii nostri, asa s'a arAtat si in domeninl elocintei par-famentare si din Camera' careia i-a fost presedinte si din Senat si dale ca-tedra si dela tribuna.

Avea însà acest mare arturar unele inexplicabile si intempestive iesiri,cari nedreptateau pe unii afectiouati, ca sa apere pe altii ce nu meritau in-crederea, numai si numai, cred eu, ca sa astige un partizan ch:ar and ise demonstra a e nedemn de protectia lui.

Asa s'a aratat fata de mine, cace o hu,i4 parte de wreme, prin 1888 sianii urmatori, m'arn bucurt de buna lui apreciere in cenaclul literar in carema gasearn si eu.

Prin 1888, and a venit întâia oara la sedintele dela Revista &till' desub directia lui B. P. Hasdeu, al card fondator eram, lorqa era un imberbstudent universitar, de o impresionanta vioiciune de spirit, cu o expresivafigurä inteligenta, Bra semn de timiditate. ci dimpotriva foarte deqajat.Dupa ce a citit poesia La capui Venerei er doarme si care a fost admisa sipublicata in revistä. ne-a fäcut o demonstratie, ce a uimit asistenta, imitAndCu o ern' desävârsitä pe mai toti profesorii lui dela cursul primar pSna lacel secundar dela Iasi si dala Bucuresti, asa de natural si de veridic, inattoti cei prezenti II si destinasera scenei, preziandu-i un stralucit viitor ac-toricesc.

Mi-amintesc cà Hasdeu l'a rugat sa-1 imite si pe el si n'a stat nici oclipä la gânduri si i-a redat admirabil gestul f i dictiunea dela catedra.

De atunci a trecut un crlimpei de vreme, in ca-e timp a colaborat larevista cu versuri, pe cari parasit, si publiand in aceiasi revista' im-presii de alatorie din Italia, iar dupa treceree altui crAmpei de vreme, aabandonat si genul acesta totdeodata si colaborarea la revista, pmbabilfiind Impiedicat de studii in streinätate. In tot acest interval de timp, n'aexistat indiciu macar a are intentia sa' imbrätiseze studiul lstoriei si De


neasteptate ne-am pomenit ca a obtinut prin examen catedra de lstoriedela Universitate.

De ad incolo incepe in ritm accelerat ascensiunea lui.Se vorbeste staruitor i neintrerupt in cercurile si revistele literare,

in cele didactice si in presa despre temeinica lui cultura; studentii Il adorasi-i frecventeazä cursurile cu drag ; la conferintele lui auditorul se imbul-zeste ; incepe darea la iveala a diferite publicatiuni ; nu e an in care sä nua-.ara in vitrina cu douä-trei volume privi'nd istoria, literatura didacticä slbeletristia, teatrul, arta si mal n'a fost domeniu in care sa nu-si fi souscuvantul dela catedrä, dela tribung sau pe calea condeiului.

"Solicitat sä intre in viata politica, a pactizat scurta vreme in grupareaPnimista, pana ce si-a injghebat un cerc propriu grupat in jurul NeamuluiRomanesc, cotidianul in care an de an si-a vanturat pärerile si si-a spusräspicat cuvantul in parlament, In presa sau la tribunä, asupra tuturor pro-blemelor ce interesau tara pe care si-a iubit-o cu ardoarea sufletulni lui doluminat roman.

In mai putin de zece ani dala obtinerea catedrei universitare, Nicolaelorga e recunoscut in tarä ca savantul lorga sí doar cativa ani mai tree siaceasta calitate îi e recunoscuta si in streinatate. Se stie ca n'a fost an incare sa nu fi fost soliritat sà tinä re leg e t i la Sorbona, la Roma si titlul dedoctor honoris causa" i s'a decernat de mai multe foruri academice, cilia;si in Anglia si in America.

Se stie, credem, ca in dragostea lui pentru elementul taränesc, aparitiazilnica a Neamului Romanesc bentru oras era concomitentä cu aparitia sap-tamanalä a Neamului RoMemesc pentru popor in coloanele caruia se pro-povaduia ridicarea taranului rostru la nivelul cultural la care avea drept,prin sfaturi si indemnuri sanatoase $i prin indepartarea staruitoare a erezu-ritor i gresitelor credinte, mostenite e drept, dar cari nu-si mai aveaurostul indata ce scoala sateasca primise o noua indrumare si analfabetismuldisparuse simtitor.

M'arn brodit la el acasa in clipa and primise pe un artist liric alba-nez sau armean nu pot preciza care venise In tara cu un cor cucare se produsese la teatrul popular al lui lorga de pe bulevardul Elisabeta,astazi localul Senatului ; acest conducator de cor, un batran simpatic cuun interesant cap de artist, i-a inmanat profesorului o scrisoare in limbaalbanez'ä sau armeneasca nestiind alta limba pe care savantul pro-

10

BUCURESTI I BUCURE$TENI DE IERI pt DE AZI 145

fesor a citit-o tare ca sa aud l eu, direct in romaneste, Bra ca In prea-labil s'o fi cercetat-o.

Alta data, am intrat °data cu el la teatrul Ligii Cuturate unde urmasa 'Ina o conferinta despre arta bizantina si l'am auzit intreband pe dom-nisoara dele scoala din Valeni de Munte, care-i stenografia conFerinta,care e subiectul anuntat si dup5 ce i s'a spus, a vorbit aproape o ora plim-bAndu-se prin fata bancilor auditorului, Virg o notita sau macar o pauz5de *dire, ca si cum debitul ar fi fost al unui gramofon. Si ceiace e vred-nic de retinut, este ca subiectul comporta amarunte si cifre foarte greude memorat

Nemarginitul credit moral de care s'a bucurat si in Franta i in Italia,l-a dat posibilitatea sà infiinteze la Paris scoala dela Fontenais aux Roses,lar la Roma una identica, gratie creditului lui din tara i prestigiului dinstreirbitate. Cine n'a citit in ziarele streine de pe vremi succesele ce obti-nea Nicolae lorga si la Paris si la Roma cu conferintele Si cursurile ceF5cea acolo, conferinte si cursuri la cari tineau sa asiste cele mai luminateminti din streinatate, profescri si mernbri al Academiilor cu reputatiemondialk

Temperament irascibil, avea, mai cu seama in parlament, ieir1 sauriposte nsturatoare, insa repede îi revenea si regreta.

Ce folositoare a fost pentru tara incetatenirea lui la Valenii de Munte,¡aide a creat scoala de misionare care a dat elemente cu sanatoasa prega-tire si o recreare intelectuala a prilejuit acele cercetate cursuri de petimpul veril la c,ari veneau carturari din partile tall cari aveau de sousun cuvant sau nunnai ca sa audieze. $i ce pretioasa contributie a dat pen-tru cultura romaneasca tipografia Nicolae lorqa" dela Valenii de Munte,

Poate ca amestecul lui in viata publica i-a claunat, fiincica nu l'a lasatintreg al bibliotecii lui i sunt unii din cei mai de aproape ai lui cari gà-seau cà atat ministeriatul cat mat ales presedentia de consiliu i-au pagubit,stirbindu-i din aureola ce numai biblioteca i-o castigase.

Necontestat insa ramáne adevarul ca figura lui Nicolae lorqa s'a situ&In Cartea Neamului ca cea mai proeminenta printre cati carturari de-

seama i-a avut acest neam.


MARGHILOMAN

Un parlamentar care fära sä descinrlä dintr'o veche familie, avea in

toga infatisarea luí ceva din tinufa aristocratului, ceva din eleganta si

finetea ce distinge pe cmul cu aleasa educatie, ceva din elocinta orato-milli de rassa si de cultura surierioara, al cärui cuvint si al carui gestlisau impresfa ca in prealabíl se prepara si studiaza.

Cmvantarile lui din Camera, mestesugit cízelate, au ímpresionat si auavut primirea sí räsunetul ce nici °data nu i le-a refuzat auditoruL chiarcând acesta nu-i era partizan.

Ceia ce distingea cuväntarea lui, era calmul ce si-1 impunea. Nimicfacea sa-si iasa din el, sä se irite, sal sa ridice tonul.Cand in chestiunea scolilor romanesti dela Brasov si a decorarli lui

lesensky, Il intreaba pe primul ministru Dm. A. Sturdza dacä vrea sa-iEwa' in fata Camerei dovada antinationaliste.i luí atitudini, a impresionatprofund pe deputatii ce asístau la sedintä, gestul teatral cu care si-a in-sotit provocarea : A descins calm in incintä, s'a oprit la cativa pasi debanca minister:alä in fata primului mnistru si scotand clín burznar car-netul, 11 intreabä

Vrea d. prim ministru sa-i fac dovada actului d-sale necuoetat ?Si la tärerea lui Sturdza, Ii repeta intrebarea

Intreh Inca °data pe d. prim ministru, daca vrea sa-i fac clovada,De care o am aci in carnet, a nefastei d-sale proceduri antinationzle ?

Si fiinda Sturdza continua sa tacä, Marghiloman accentuiaza d3 astarlata räspicat, in atentía incordatä a Camerel

Inteleg, d. prim nninistru nu vrea sä fac accastä dovada. Mä con-formez dorintei d-sale, cu avertismentul, ea tin la disoozitia d-sale si a

onor.,tei Cmere aceasta dovada, pe care am griía sa nu se Diarda. ca unpi etios document al timpului.

Si cu acelas inperturbabil calm si cu &Vas (lest teatral, baga cametulin huzunar si cu pas masurat se duce sa se aseze la lac

Impresia in Intreaga Camera, indiferent de manta politica fost de-zastrogs4 pentru banca ministeriala sí m4joritate. Era evident ca docu-mentul trebue sa fi fost autentic de -vreme ce Sturdza n'a rlispuns uneuvânt de atunci, nici macar prin presä. Pentru toti cei de fat& Marghilo-man repurtase indiscutabil un mare succes. iar Dentru unii chiar untittrra

BUCURE$TI $1 tinCtutt.,$TENI DE. IERI .$1 DE AZ) 147

Dar Marghiloman avea si replica promptä .si spirifualä. nici odatätrivialà, nici chiar jignitoare.

Inteun dialog cu un deputat care-I intrerui:ea fcarte des prin ate uninexact- cand Marghiloman li repeta pkti d:n propria-i cuvAntare, Mar-qhiloman II intrerupe :

Flagä de seamä, tot protestând, o sä m5 fortati sä recua la d-niideptitati cari si d-niile lor te-au auzit si chiar la stenografi.

Si curn deputatill cu care intretinea dialogul, continua sä conteste cu-vintele ce-i atribula Marohiloman, in hvul general al ascultRornor. a-cesta ii replic6

Sunt asa de convins onorate coleg cä am reprodus aci textualcuvintele d-tale, in cât pr:rnesc sä mil pedepsesc singur, dad imi yetipi:tea dovedi cä m'am inselat. Primesc, zic, sä mä pedepse-sc cum e mairäu.... caut o pedeaptà exemplarä...

Si prefäcându-se cä ?si pune mIntea la contributie ca sa Oseascarentru el o pedeapsä asprä, pauzä intcrticnal dutatä ca s5 atraga curiozi-tatea Camerei, ti spune :

- Am gäsit L. Primesc sä mä condamn ca sä-ti mai ascult incä undiscurs al d-tale I

Ilaritatea generalä, l'a fixat pentru multà vreme pe guralivul deputat,pe banca de unde incercase sä infrunte un dialog cu un incercat parla-mentar de talla lui Marghilcman.

NICOLAE FILIPESCU

Nicolae Filipescu n'a strälucit nici odatä prin elocintä, ci mai degrabá prin patriotismul lui curat, de o sinceritate si un devotament rarint8Init la cei mai de seamä buni români din aceasta binecuvântata cate-gorie de alesi al neamului.

Cuvântul lui er3 cald, inflkärat, sincer, poma din cuget curat, con-ving8tor chiar, dar n'avea frazarea coloratä, nici mestesugul garnelor deefecte cari sporesc entusiasmul si fac sä plouä aprobärile si ovatiiie ; inschimb insä, slova lui din ziar aträgea, pätrundea adanc in convingeri siera urmärità cu pasiune, fäcând sä creasc5 numarul admiratorilor luí, nuprea mullí, dar convinsi si hotärâti.

A fost unul din cei mai jertfelnici din partidul conservator si moral-


mente si materialmente Ctind venerabila lui mam8, Asica Filipescu, s'aplâns lui Lascar Catargiu cii bäiatul el si-a risipit averea rämasä delatatäl säu si c5 in clipa aceia nu mai avea nici jurnatate din intreaga were,bätrAnul si inteleptul sef al partiklui conservator, Far fi rgspuns :

Ce pot sa-i fac eu, coanä Asia, dad,' el vrea ? Niment inpartid nu i-a cerut vreo datä sa jertfeascä I cu atilt mai putin eu. Pe elIrma nimeni nu'l poate opri de a face cela ce vrea, fiinda ja foc numat¿lack. Si apol, nu e numal asta pornirea lui, ci si neastâmp5rul, Tineminte coana Asicä, bbletul ista are sä facia' multe pozne partidului. Dealtfel, mai sunt si alti jertfelnici bäneste printre memhrii acestui partid,bine finales nu ca el, si jertfa aceasta a lor deosibeste arest partid decelelalte, cad daca alte particle fac politica' de cäoättlialä, al nostru ¡art-feste si din mult si din putinul ce are, si pentru partid aceasta este un titlude mândrie.-.

$1 profetia bätranului sef al partidului conservator s'a implinit demai multe ori, fiind cä intr'adevär Filipescu a fäcut cateva pozne parti-dului, dar poznele acestea au fost fäcute in interesul partidului si chiarIn interesul tàrii i au folosit i unuia si alteia : mai intai pozna cea malmare a fost faimoasa strada Enei, pe jumatate opera lui Filipescu. Apo(pozna interpelärii din Camera', asupra putinei importante ce se da laministerul de rà'zboi inarmärli noastre, când pe neasteptate, interpeleaz5guvernul si in deosabi pe unchlul lui, primul ministril G. Gr. Cantacuzino,$1 indirect pe ministrul de räzboi, cieneralul Ch. Manu, fäcându-i r5spun-zgtori de indiferenta ce arätau fatä de problema inarmärii ostirii, preci-zand cä de doi ani de zile de cand plecase el dela ministerul de räzboin),nu se comandase o armä, un cartus, nimic in ce priveste inzestrarea ar-matei pentru eventualitatea unei mobilizäri. DO cand in schimb versinaBulgaria se inarma febril

Chiar in timpul dezvoltärii interpeläril am cerut cuvântul, dar damapucat sa mä asez la loc, cä generalul Manu se scoalä de pe banca mi-

10) Es`e ade iarat,ca ministru de fázboi,pentru scurtul timp cat a de-tinut acest departament, Filipescu a act vat ca un adevärat patriot : a co-mandat material de razboi, armament, echipament ; a construit cazarmi, adat o mi solida organizare diferitelor arme ; a stabi it o mal dreapiäsiara Ja inaintarea in grad; a infiin/at scoala militara dela Manastirea Dea..lului ; a dada Cercul Militar. i tot asa de gospndar a fost l ca primar(Parcul FtlIpescu.; exptoprieri in vederea Bulevardului Cone', si siteimbunätatiri).

BUCUREETI 51 BUCURE$TEITI DE TERI EI DE AZI 149

nisteriala sf vine Oa indispus la mine sa ma intrebe pentru ce vreausii intervin? I-am raspuns ca n"am de gaud sa polemizez cu interpelatorul,cl vreau numai sa-i amintesc ca un p000r nu se bate numai cu armele,cl si cu sufletul si mai cu seama cu spiritul razboinic al rassei

Generalul Manu a stäruit sa nu vorbesc, aratandu-mi a va impiedecape ori cine ar vrea sa vorbeasca inaintea lui, ca a stäruit de primul mi-nistru sa nu vorbeascä decal dupa el, fiind ca interpelarea lui Filipescu esteasa de grava, in cat pentru demnitatea parlamentului si pentru impresia cear lasa-o in streinatate, se cade ca replica s'o dea titularul dela razboi, careeste dator sa micsoreze efectul necugetat ce l'ar lase o polemicä pe o ches-tiune asa de grava.

In raspuns, generalul Manu a fost de o demnitate care a avut o im-presionantä aprobare din partea Camerei ;i l'a dezarmat chiar pe recal-citrantul interpelator : i-a facut o parinteasca rnustrare, amintindu-i ca-litatea de bun prieten al tatälui lui Fitipescu si aratandu-i raul ce-I faceOH, aducand chestiunea aceasta in parlament, cand putea prea bine sä i-ospuna lui si asigurandu-1 ca a fost rau informat, cä incuria de care s'aplans a fost mult atenuata si a chiar daca ar fi fost asa, nu trebuia s'otrambiteze, bine inteles nici s'o tainuiasca, dar sal atragä lui atentia,stiind bine ca si el ca ministru de razboi are aceiasi dragoste si aceiasigrija de oastea tarn in care slujise cu demnitate 40 de ani Cu atatea fapteremarcabile la activul lui ostäsesc, ce l'ar fi facut pe Filioescu sä nu a-duca In public aceastä invinuire, ce nici macar nu era in intregime veri-dicä, mai cu seama and si el fusese ministru de razboi si strainatatea arFI fost in masura sa prezinte situatia din ostirea noastra ca provenind dela insusi un recent fost ministru de räzboi.

Räspunsul lui Manu a avut darul sa convingä pe Filipescu a Menuavea dreptate si la ridicarea sedintei sa-i stranga mane si sa nleco im-preuna dela Camera in aceiasi trasura.

Si seria poznelor lui Filipescu se lungeste cu : pozna Badäräu. cuDozna Emil Petrescu, cu aversiunea nedreaptä impotriva fostului lui ne-despärtit prieten Take lonescu si cu Inca cateva despre cari pomenescdoer in fuga, ai fiind vorba de elocinta parlamentara : Pe Bädarau lainsultat atat de gray, in cat sedinta de a doua zi nu s'a putut deschidecleat dupa retractarea ofensei in fata Camerei. convenindu-se de o partesi de alta ca aceastä retractare sa n'o pronunte chiar el, ci sa l-o citeasa

150 VICTOR BILCIURESCO

värul lui, Misu Cantacuzino, fiul primului ministru si primarul C.apitalei,cela ce s'a si Neut. Pe Emil Pettescu l'a ofensat pe piata din fata Cerculuimilitar, amenintadu-1 in ch:ar calitatea Jui de prefect al politiei Capitalei,0-1 palmuote, amenintare au7itä de lumea dinprejur, foarte numeroasä,ciinci särbatoare nationalä 10 Mai ; lar pe Take lonescu, cii prilejul dez-%elirii statuei lui Alexandru Lahovary, cad amândoi elogiazä personali-tatea celui turnat in bronz si chid prietenii emândorora si in deoseblPm/ilea' Brätäsanu staru:a de Filipescu, sä dea mâna cu Take lonescu caretot timpul cat a vorbit Filipescu, l'a aplaudat ostentativ, asa ca sä fie väzutde toatä asistenta cA el face primul pas spre impkiuire. Filipescu insä aFost intratabil si personal l'am auzit pe Filipescu spunând /ui Bratäsanu cänu 'ncap douä säbii intr'o teacr, aluzie, fire-¡te, la imposibílitatea de aaYea partidul lor doi conducätori, dei zeci de ani fuseserä in realitateveridicii conduatori.

$1 au stat asa despärtiti !Ana' ce a venit spectrul lui 1916, dudTake lonescu a chemat pe Grigore Filipescu, fiul lui Nicolae Filipescu,i-a explicat situatia europeanä asa cum 6 vazuse el, care in ajun colin-dase personalitätile tuturor centrelor mari europene ca : Londra, Paris,Berlín, Viena, sä spunä lui tatä-säu ea o incäerare uriasä izbucneste ell-rand, cä in ea inträm cu sigurantä si ciä interesul tärii este ca toti romaniisä-si dea C.1na, iar Filipeseu n'a stat o clipä la indoialä si a intins manalui Take lonescu, slujind amândoi tara cu dragostea sí patriotismul cu cario slujiserä in trecut.

Dar poznele lui conu Nicu Filipescu s'au cam tinut lantA5a de pildä, cu prilejul ofensei aduse lui Bkläräu de pe banca

ministerialä, in fata intregei Camere, incident despre care pomenii malsus, profesorul Ghibänescu deputat de Iasi, a comentat defavorabil gestul_acesta al lui Filipescu, apreciindu-1 ea färä precedent in analele parlamen-tare din lume. Probabil vre-un prieten bine voitor al 1ui Ghibänescu, aaduq cazul la cunostinta lid Filipescu, care pAndea ocazia sa-i cearà soro-tealä pentru indräzneala de a fi apreciat corarn poPulo gestul lui. Siocazia n'a intarziat sä i se prezinte

Cänd trenul de Bucuresti stopa in gara Fauref, unde Filipescu des-cindea ca sä se duca" la mosia lui Filipesti din Bräila, la cateva sute depasi departe de gara, un prieten politic care-I insotea de obicei, ii sop-teste cä la restaurantul gärii, la masa Chibänescu. At& l'a trebuit luí Fi-

VICTOR BILCIURESCU 151

lipescu ca s trimitä prietenul s spunä vizitiului sä-I astepte, iar el s'A

mearg5 glont la Ghibänescu si punându-i mama pe um6r s5-I intrebeTu esti Ghibänescu ?

Si la aspunsul flegmatic afirmativ al acestuia, Filipescu, in auzul calorde fatä, II gratuleaza fulgeator Cu o drastic5 trimitere la nevinovata luiobarste parinteasc5.

Ce fericitä inspiratie a avut Ghilagnescu sä nu riposteze' decal cu a-ceste dou5 cuvinte

Foartf. multumesc,rucoane IRiposta aceasta, spus5 pe un ton calm si färä s5 se turbure, a avut

darul s5 dezarmeze pe loc pe Filipescu, care intelegand ce cavalereqraspuns da Ghibbescu, grosoläniei involuntare a irascibilului bojar, caroins5 îi revenea numai deck, schimb5 pe moment atitudinea, ii ia manasi-i cere scuze in v5zul i auzul acelelasi asistente, iar la replica luí Ghi-bbescu cä n'are nici o pretentie, Filipescu insist5

Nu asa s5 m5 ierti sincer ; s5-mi strangi mana ca dovadä c5fertat si sà arnanem buní prieteni.Si in realitate au amas prieteni : Chibänescu nu sc5pa nici o oca-

zie sä-1 vorbeasc5 de bine pe Filipescu, spunand de el a poate aveacusururi ca om politic, dar ca roman i ca patriot n'are pereche lar Fi-lipescu spunea de Ghibänescu cà e un om de isprav5 in toat5 accePtiacuvantulni.

Si o alt5 pild5 despre omenia si mgrinimia lui Filipescu, este si a-ceasta

La Filipesti, Filipescu avea un cioban la oi, care de mic copil II ti-nuse in bate si pe care-I ocrotea in deosebi, dandu-i s5 indeplinea-scS mid servicii pe potriva varstei lui inaintatä si cinstindu-I de cate oriIi inta!ne.a and venea pe In mosie.

Intr'o varä ii spune ciobanului c5 are de gad s5-4 dea in paz5 sigr;j5 numai 11 oi pe cari le-a comandat in strein5tate si pe cari are sr, leingrijeasca dup5 povata lui. A pornit s5 ciao:leased adapost de zid pentruele si cdaie aläturi pentru cicban si and totul a fost gata, zece oi si unberbec Merinos au coborit la Fäurei din strein5tate, pe cari le-a dat in.primirea clobanului, cu anume recomand5ri.

Dup5 trecere de o vreme, Fil:pescu venind la mosie, oea dintai gripa lui, a fost s5 se intereseze de chipul cum au fost ingrijite oile. Urm5to-

152 VICTOR BILCIVRESCTI

rul dialog redat mie chiar in Faurei, unde aveam si eu interese ce. maretineau o luna si alte di chiar (butt ar fi urmat ?rare boier si protejatul lui

Ce mal fact mosule ? l'a intrebat Filipescu.Sarut mane coane Niculae, suntem bine.,Ei, cum te impaci cu oile astea de pe alt Warn ?Frumnase coane Nicule, frumoase nevoie mare 1A taniit vre-una ?noamne fereste I Le ingrilesc ca ochii din cap.Apoi sa le ingrijesti mosicule, ca sunt plapande, da sa vezi ce

tante au sä dea si ce rang. D'aia le-am facut adapost de zid si lorA-tale ca ete nu sunt invatate cu

Da sunt mai scumoe ca ale noastre coane ?Scumpe foc, mosicule. Ale noastre, stii, cumpar cu zece lei una

Astea ma costa 250 lei oaia si 500 berbecul.lar mosul, clätinand din cap si rezemat in toiag se minuneaza tare.

Scumpe, coane Nicule, pentru o gura de lup 1Mi s'a sous ca la reflectia aceasta OM de bun simt si de inteles,

Nicu Filipescu l'ar fi cinstkpe batranul cioban cu un .bacsis adevärat bo-:eresc, de altfel ca toate gesturile lui, cari, daca aveau in ele peceteatemperamentului lui irascibil, aveau in schimb si o altä pecetie, aceia a.deqcendentei lui neaos boieresti, a cavalerismului lui, a dragostel lui cu-rate pentru tot ce apartine romanismulul.

$1-i mai cunosc o pozna, una pe care numai el era in stare s'ofee& cu curajul si cavalerismul lui cel fag de prihana, dar cine nu s'armandri cu poznele lui Nicu Filipescu ? De sigur insusi Lascar Catargiu,rare le botezase pozne,, dar pozne de call el insusi avea la activul tutpolitic, cum a fost de Oda, aceia a Intoarcerii Domnitorului Carol dela11°0'1-area de a päräsi Tronul, in urma actului necugetat dela sala SIMI-manu, dupa infrangerea franceza dala 1870.

Nicu Filipescu, spre cinstea memorial lui, este acela care atunci-rind i s'a cerut parere,a in consiliul de Corona dela 1916, a spus rege-lui Ferdinand

Maria Ta, ori mori pe crestele Carpatilor, ori te incununezi la AlbaJulia I".

Orator parlamentar, avocat printre fruntasif baroului, publicist stpolemist mult apreciat in cele mai alesecercuri de specialitate din vre-

BUCURESTI SI BUCURESTENI DE IERI SI DE AZI 153

PETRE P. CARP

U trec intre cuvantatorii parlamentad, fiincica el ori de cate ori avolt sau a trebuit sa-§i spuna gandul, in parlament si l'a spus, sau inpresa gruparii lui. In fata masselor nu-i placea sa vorbeascä ,fiindca eln'a simpatizat nici odatä cu ele, fiind adeptul formulei a carei paterni-tate de altfel o si avea : Regele si Dorobantul l''. Dar chiar daca ar fiavut rasunet, fijada el facea mai mult filosofie politica, emitand paredfrnorumutate din alta tari fara s'a' tina socotealä daca sunt adaptabile lanoi. Do altfel, nici cuvantarile lui din parlament, n'au cunoscut arta sairdarul manuirii cuvantului ,e1 nlultumindu-se cu admiratia calor rally&partizani cari qustau intreruperile sale spirituale, sau dialogurile cu bancaministerialä si cu tribuna prezidentialä. fiindca os repreezntantii natiunirti nesocotea.

PETRE GRASDITEANU

Unul din cei mai de searna oratori parlamentad din vremea lui si unfruntas slujitor al baroului. Un estet reputat pentru rafinamentul preferin-Olor fui de gust si de frumos. Petre Gradisteanu este printre cei dintaipurtatori ai denumirii de bonjurist, din generatia acelor romani ce-si fa-:usera studiile in Franta, prezentati sub acest aspect, ca unii cari lepä-dandu-se de unele slavonisme, turcisme, grecisme, ca pleceiciune, aferimfdotimie, sindrofie, plicsis, plinoforisie, statixie si alte asemenea de.nu-miri streine, adoptasera termeni derivând din latina cea mai apropiatáde timba noastra.

Numai de doua ori mi-a fost dat sa-I ascult :- odata intr'o conferintala Ateneul Roman, cand aceastä institutie isi avea sediul acolo unde searfa astäzi localul Operei din fata ministerului apararii nationale si altadará la sectia Ligii culturale din Ploiesti, liga al carei presedinte pe toatatara a fost.

NICOLAE BLAREMBERG


mea lui, si un renal amator de artä, complacandu-se intr'un interior deexceptional bun gust.

Frate nnai mic al colonelului Blarembergn), care avea aceleasi pre-ferinte de interior artistic ca si fratele su, Nicolae Blaremberg a trecut,in partidul conservator, din care facea parte, drept unul din cei mai pro-erninenti oratori ai lui, ales in permanenta pe viemea carmuirilor conser-vatoare, ca &his al Bräilei in Camera, und3 s'a relevat ca unul din celmai temuti polemisti ,iar ca publicist, a fost un sir de ani proprietarulsäptarnanalului Le Peuple Rcumain, in intregime scris de el in colabo-rare cu Alexandru Macedonski. N'a Fost cleat trei zile ministru, dincauza unei infractiuni la protocolul Palatg,lui, despre care am -pomenitintr'un capitol precedent

CONSTANTIN BANU

In Camera liberara in care a fast ales si in care a detinut portofo-liul cultelor si artelor, Banu a rostit putine cuvânt5ri, dar cari l'au rele-vat ca un inzestrat mânuitor al cuvântului, ajungand intr'o vreme, dui:Adisparitia lui Djuvara si Vasile Lascar, aprcape singurul debater In Ca-mera liberal.

Profesorul Banu n'a mânuit numai cuvântul, ci cu aceiasi abilitate amanuit si condeiul, fiind vreme de cativa ani director-proprietar al ra-vistei Flacra, o Dublicatiune fcarte cercetatä in vremea ei si care a a-tras in jur o seamä de crmdele din cele mai apreciate

CEAUR-ASLAN

Un ales al Moldovei. ale cärei cateva cuvantari, rau desemnat caun polemist temut. Nu-i cunosc deck o singura cuvantare, ascultata sirasplat!ta cu bine meritate aprobäri. Avea cuvântul curgator, timbrul

puternic si sonor, lar fizicul, fära sa-i fie atragator, era Auergic si se im-punea printr'o frazare ce iesea din comun.

11) Socrul lui Nicolae Filipescu.

BITCURE$TI $1 DIICURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 155

NICU XENOPOL

Orator parlamentar ce stia sä se faca ascultat, lipsindu-i insä darulde a sti sä se facä simpatic, Mud fearte prezumtios si in acelas timpforte pretentios. Desi vechiu narlsmentar, cel mai simt:t cuvat din 6-te-i cunosc, n'a fost totusi rostif in parlament ci la Dacia, cuvânt in caream retinut intre altele, aceastä sugestivä imagine, sugestivei, pentruca afost rostitä in vremea cand in Macedonia cnrclea sage românesc -din bel-sug, de pe urma persecutiunilor grerest:

Retin din aceasta imagine, fraza aceasta Sa ne stapanim revoltasi sa nu ne prea jelim ca acolo curge sage din sagele nostru. Dimpo-

sä curgä valuri I Cu at va curoe mai mult, cu atat mai de grabaare sa afle lumea cä ve varsä sage pcntru o couza româneasca I Istoriane spune cà niciun fplos n'a cules poporul c,are intre alte jertfe, n'a jert-fit i sage".

Inainte de a se inregimenta in viata politica, a debutat in literaturacu foarte promitatorul roman : Brazi i Putregai", asa In cat dacä nu ar

apandonat vocatiunea pentru genul acesta literar, ca sa se arunce cutrup si suflet in valtcarea luptelor de gartid, era fcarte probabil sa de-vinä un condei in familia scriitoriceasch d'n Nremea ace:a, dupa chiaracea prima si reusita incercare.

CONSTANTIN AR1ON

Nu stiu de ce acest C. Arion, fruntas al baroului si fruntas in viatapublica si in deosebi in gruparea junimista, fost de cateva ori mmistru,nu reusise sä se facä simpatic nu numai in lumea politica si in ace:a aorofesiunii lui, dar nici chiar in propria lui grupare.

Cuvantarile lui din parlament si de pc banca ministerialä, ca si ple-doariile din fata justitiei, au pläcut, dar n'Fil en!.usiasmat, nici mArarn'au atras.

Alti Arion, Bra sä fi avut ascensiunea acestuia, cum au fost deOda generalul Heraclie Arion, generalul Frown Arion si fratele malmare al acestuia, Anton Arlon, ca $1 fiul acestuia, ministrul Misa Arion,s'au bucurat de largi dovezi de simpatie in viata publica si in cercurilein cari activau si-si exercitau profesiunile


ORATOR! $1 DE MASE PARLAMENTAR!

MIHAIL KOGALNICEANU

Zic Kogalniceanu $1 nu Mihail Kogalniceanu, film& dupa umila meaparere n'a existat decat un singur Kogalniceanu Mihalache, tot asa cumn'a existat decal un singur Napoleon, un singur Rostand, un singurlorga.

Figura cea mai proeminenta din viata noasträ public'ä de pe timpuldomniilor lui Cuza i Carol I, figura rämasa in Istoria acestui neam, depe urna celor mai insemnate i mal hotaratoare infäptuiri nationale :secularizarea averilor mänästiresti, improprietärirea, dezrobirea tiganilor,desfiintarea reglementärii bàtàii, partizanul hotarat al razboiului Inde-pendentei, delegatul tärii la Congresul dela Berlin. Profesor universitarde Istorie, mernbru al Academiei dela intemeierea ei ; ministru de ex-terne, interne si de cateva ori sef de guvern, sef al vestitei opozitiuni-unite alaturi de Dumitru Brätianu, pe Kogälniceanu- II revendicau and li-beral'', and conservatorii, pe temeiul faptului a figurase si in guver-nele liberale í in cele conservatoare. Adevärul insa este cu totul :

el a stat pe deasupra partidelor, Tara sa se fi colorat vreo data. A spus-osingur chiar in parlament (in Senat) când aträgändu-i atentia lui Bratianvca se fäcuse vinovat de un act nepolitic, far Brätianu i-a amintit ca se ga-sea si el pe banca ministerialä. Kogalniceanu i-a ripostat : am stat pe a-ceiasi bancä, e adevärat ; dar ca sa-mi servesc tara, nu part:dur.

In vremea lui, Kogälniceanu a fost singurul roman cunoscut in

centrele diplomatice din streinätate si se bucura acolo ca si in tara, deun necontestat prestigiu.

Am fost martor la o memorabila sedinta a Camerei, care m'a im-presionat profund. Era a doua sau a treia sedintä a Camerei, iesitä dina!egerile generale, in urma caderii partidului liberal dela carma cea de12 ani. Atunci mi s'a oferit pentru prima oarä prilejul sà constat de catde mare prestigiu se bucura conu Mihalache in parlament.

Dupa citirea apelului, Kogalniceanu cere cuvantul, 4i cum 6 sau 7deputati cerusera cuvântul mai inainte, toti acestia au renuntat la cuvarit,Bra sä fi intervenit presedintele, ca sa vorbeasca conu Mihalache, care,in uimirea generala cere presedintelui sa se mai citeasca ()data apelutdeputatilor noi alesi.

Era evident cA Kog5ln1ceanu stia bine c5 nu fusese ales Ion BrA-tianu, dar Intreba in auzul Camerei, tocmai ca s5 produc5 efect falsa luimirare.

S& se noteze cA KogAlniceanu a fAcut acest gest ¡Dr chiar epoca Incare era In termeni neamicali Cu Britianu si pe de-asupra i adversartpolitici.

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IEFa $1 DE AZ1 157

Presedintele if atrage atentia a s'a citit apelul.$tiu, räspunde Kogälniceanu dar vä rog s5 incuviintati ca

s5 se mai citeasa odatä.$i dup5 aceast5 a doua citanie, in fata Camerei, curioase sä stie ce

a vrut sä inteleag5 KoggIniceanu prin ea, conu Mihalache se adreseaz5presedintelul :

Domnule Presedinte, v'am rugat st" dispuneti sä se dea o nouScitire apelului, fiinda nici intäia oarä and credeam intr'o sapare dinvedere, nici de astä. data când constat cä n'a fost sapare din vedere,n'am auzit numele lui Ion trätianu.

Dar, domnule Kogälniceanu, d. Ion Brätianu n'a fost ales ni-c5eri.

N'a fost ales Ion Brätianu, d-le presedinte? intreabä din nouKog5Iniceanu 12).

Nu räspunde presedintele.lar conu Mihalache, prefäandu-se a nu stie, intreab5 mai departe:

Dar, mä rog d-le presedinte, a candidat ?Da, a candidat la al II-lea de Ilfov.Si cine s'a ales in contra lui ?Bancherul X.Atunci, d-le presedinte, pronunt'ä rar si räspicat Kogälniceanu,

vA rog pe d-voasträ si intreaga Adunare, s5 ia act a refuz sä fac parte,clintr'un parlament in care un om care vi-a servit tara 40 de ani, asa cumstim cu totii a si-a servit-o, n'a gäsit un loc in sfatul tärii lui. Si de-ciar a nu voi pune piciorul in aceastä incintä', Oa and aceastä impie-tate nu va fi reparatä' si Brätianu nu va fi printre noi.

Si a p5r5sit sala de sedinte si -n'a mai revenit, deat dup5 atevasedinte, in care timp, invalidändu-se un ales, s'a fäcut pe repezealä oalegere complimentarä unde Brätianu neavând contra-canctdat, a fostdeclarat ales si a revenit in Camerä la brat cu Kogälniceanu 13)

Pe vremea atotputerniciei luí, Ion Bratianu avea buna inspiratie de


a se informa de titratii cari se inapoiau din streinätate si se relevaupresa, la barb', sau la tribunä si le trimitea emisari ca sä-i atraga in partidpentru premenirea cadrelor. Asa a reusit el sa inscrie in partid pe Takelonescu, pe Dissescu, pe Vasile Lascär, pe Al. Djuvara, pe Nicu Xenopol,si de sigur c'ä uit pe c5tiva altii, cu mentiunea ca unii au ramas in par-tid, altii, dupa un timp mai scurt sau mai indelungat, l'au *Asa.

Alesi in parlament, nouii inscrisi au cautat sä se releve si dala tri-buna parlamentara si a fost o intrecere de debit verbal caro inteadevar ascos in reliefata evidenta talentul oratoric al unui Take lonescu, Dis§escuVasile Lascar, Al. Djuvara, lar dintre acestia, unii -ca Take lonescu, Dis-sescu, Vasile Lasc'är, Djuvara, Clon, colaborau si la Vointa Natiatalti.

Asculta conu Mihalache cu vädt interes cuvântarile acestea ale tine-debutanti si so'bucura väzänd cum se Malta prestigiul parlamentu-

lui cu valoroasele elemente nou afirmate, dar and a vazut ca excesul deafirmare s'a Intetit si tineretul nu conten3a cu reprezentaliile d intrecere,s'a hotarit sa le administreze o lectie care sa le potoleasca avântul. Dupäo etare cuvântare de mare efect, Kogalniceanu cere cuvântul i atrageatentia tineretului cä frumoasele lor cuvântäri, ori cât ar fi de mestesug:tdPbitate si ca fc-nd si ca forma, pacatuesc totusi prin aceia c'ä tin lucrarileparlamentului in loc, cà parlamentul n'are numai menirea sa asculte cu-vânatori impecabili rostite, ci si pe aceia de a legifera, lar Camera nupoate fi redusä la rolul de a forma oratori.

Si ca sa intareasca si mai plastic povata, povesteste o idantica pa-tanie a lui de pe vremea când ardea si el sä se releve si cu cuvântul si cuilova intocmai ca tineretul care dovedise deosebit talent oratoric :

Fiind trimes sä reprezint tara cu vot consultativ la Congresul dalaBerlin, In dorinta mea legitimä de a ma afirma la inceputul carierei metecliplomatice, mi-am formulat cuvântarea ce am s'o tiu la Congres, in fatalui Bismark, Andrassy, a turcului, francezului englezuki si rusului,eram asa de incântat de efectul ce scontam sa obtin mai cu seama cà eramcunoscut lui B'smark si Inca la vreo doi din reprezentantil marilor pit

cu mandat deliberativ.In tren urmeazä Kogalniceanu dela Bucuresti Oa la Berlin

n'am facut altceva, dec.& sa-mi pregatesc cuvântarea cu care nadajduiamsa atrag atentia congresului, ca sä pot obtine cât mai avantajoase condi-Vuni pentru tara mea.

BUCURE$TI $1 BITCURE$TENI DE IERI (RI DE AZI 159

Ei bine, in locul succesului la care m'asteptam, am avut o deceptiecare m'a tärn5duit de sperantele mele anticipate si mi-a slujit de lectiepentru viitor.

Cad mi s'a dat cuvantul, am inceput s5-mi debitez discursul cuaiSta ardoare pregätit din vreme, f5r5 s5 mi se dea cea mai mic5 atente;pare c5 vorbeam pentru mine : Bismark vorbea cu turcul, Andrassy soíntretinea cu francezul ; englezul hi preg5tea !carte atent o limonad5 ;rusul s'a uitat de dou5-trei oil la mine si apoi s'a afundat si el Intr'unjilt si-si nota ceva in carnet.

Daca am v5zut c5 vorbesc pentru mine si CA nimeni n'aude ce spun,am incheiat brusc si ne-am despärtit p5n5 la gdinta de a doua zi, c5ndam ascultat si eu pe altii cum m'au ascultat si ei pe mine.

Si m'am inapoiat in tarà färä s5 fi avut parte de succesul at5t deindelung si de febril scontat, doar cu experienta c5 am putut (Nine ceiacevoiam dela congres pentru tara mea, nu prin ajutorul ce-I asteptam depe urma cuv5ntärii mete, ci numai si numai din convorbirea p3 cara amavut-o in particular Initre patru ochi cu Cancelarul de fier, pe care l'amonvins d:n dou5 cuvinte, nu din cuv5nrári indelung preg5tite -

Un am5runt hazliu de pe urma acestei c515torii a lui Kogälniceanua Berlin, a fost si acesta

Guvernul aducându-si aminte, dui:A plecarea fui Kogalniccanu, c5

scapase din vedere s5-i dea Intre alte documente cu cari trebuia s5 seorezinte la congres, unul de mare importanta pentru dovedirea inirept5-titei cauze pe care urma s'o pledeze in fata congresului, a trimis in grab5pe urma lui pe un oarecare Vioreanu sau Viorescu ce locuia pe streclaScaune (Nicu Filipescu) in casa (pe vremea aceia bolereasc5) ala cum sevede si astäzi, in care se aflä un restaurant pe aproape de bulevardul dindreptul ministerului agriculturii si dcmeniilor. Vicreanu avea misiuncade a-I ajunge la Viena unde Kogälniceanu se oprea o zi si acolo s5-iinmâneze documentul la hotelul Goldenes Lame', unde Kogginiceanu spu-sese c5 are s5 descinc15. Acest Viorescu sau Vioreanu, pe semne ca eraun distrat sau un uituc, fiindc5 memorase hotelul M'e'ul da aur- earnu-si notase denumirea german5, asa ca, ajuns in -garii la Viena, a vrute; s5 explice birjarilor numele hotelului mai re frantuzeste, mai e rom5-neste, dar toti l'au intâmpinat cu ich weiss niht. In situatia aceasta, a fostnevoit s5 urce intr'o birj5 cu recomandatia de a-I duce la poiiiie, adres5

160 VICTOR BILCI1JRESCI3

la care birjarul, intelegand-o, l'a condus imediat. Aci irisa alta dificul-tate : nici omul acesta al politiei nu 'ntelegea nici frantuzeste, nici ro-maneste, si atunci, trimisul nostru, in disperare de cauza, a gasit inge-nioasa idee de a scoate o moneda de aur din punga si 6618nd-o cu de-getul pe muche, ii striga politistului, behahäind ca mielul : Ecoutez mon-sieur, hotel beeee... a 1

Bietul Vioreanu n'a nemerit-o nici cu explicatia aceasta, ba a neme-rit-o mai M'u, fiindca politistul convins ca ciudatul calätor era dement, l'atrimis la o casa de nebuni, de unde n'a fost liberat decat a doua zi candspre norocul lui, s'a brodit ca doctorul care vroia sä-1 examineze, sästie frantuzeste si sa-I puna in libertate, indicandu-i si strada si numarulhotelului Mielul de aur'', unde, spre norocul lui, l'a gasa pe Kogälni-ceanu si a putut sa-i predea documentul ").

Kogalniceanu a avut norocul sa-i fie prieten lui Cuza inainte ca

acesta sa urce Tronul Moldovei si apoi si-al Munteniei, precum si VodaCuza a avut norocul sa fie slujit de Kogälniceanu, asa incat tot binele cea rezultat pentru tara in timpul domniei luí Vocia Cuza, este opera cola-borarii stranse si intelegatoare a acestor doi mari si buní romani. BineInteles, Kogalniceanu a continuat sä-si slujeasca tara si dupa detronarealui Cuza, cu aceiasi inteligenta, cu aceiasi vointa si cu aceíasi tragere de'nirnä si sub domnia vrednicului urmas al lui Cuza, inteleptul si viteazulDomnitor si Rege Carol I, care a avut prilejul sa-I aprecieze in diferiteocaziuni si in deosebi cu prilejul räzboiului de independentä in care estestiut rolul de covarsitoare Insemnatate pe care l'a avut Kogalniceanu incalitate de detinator al portofoliului externelor, asa cum insusi regeleCarol märturiseste in memoriile lui, °fi de cate ori are prilejul sä apre-cieze omul si opera lui.

Cititorul este rugat s'a retina si amaruntul acesta, in ce privaste rela-tiunile stranse dintre Cuza si Kogälniceanu, cari in intimitate se tutuiau,zicandu-si fara protocol : Alecule §i Mihalache.

Se stie ca intre Cuza si Kogälniceanu a fost mai totdeauna un perfectacord de veden i asupra tuturor marilor chestiuni ce au facut obiectul preo-cuparilor lor in privinta reformelor sí inovärilor puse la cale si infaptuite

14) Pätania aceasta, Vioreanu, probabil crezänd cA n'are sä se afle si.sfi-1 facä de- rusine, n'a povestit-o la fnavoierca In tarA. In schimb Kogril-niceanii a ImprAstiat-o si dela el a aflat-o si cel ce a povestit-o.

15) Pedeapsa se publica in Monitorul Oficial" cam in forma aceasta :Pentru vina de a fi contravenit artieolului . . . din legea . . . individul

a fost condamnat a sufere 20 lovituri de ntuele si se publicAspre stlintä cA pedeapsa a fost executatä In ziva de , .".

11.

BLICURE$T1 gI .BIJOURESTENI DE IERI $1 DE AZI 161

dupa prealabilele examinari, consultäri si discutiuni si apoi supuse incercuri mai largi.

Zic mai totdeauna si nu totdeauna, fiindca au fost intre ei doi sidivergente cari au cerut rastimp ca sa se convinga unul pe altul, pana ceau cazut de acord asupra amäruntelor sau a formei definitive sub carareforma sau inovarea era prezentata spre Iegiferare si aplicare.

Asa de pildä, n'au fost intelesi un crampei de vreme asura propu-nerii lui Kogalniceanu pentru desfiintarea bataii, corettiune corporala le-giferatä pe vremea aceia "), Kogalniceanu sustinand ca ar fi sosit mo-mentul desfiintarii din lege a acestei barbare pedepse corporale ce numai exista nicairi in Apus, iar Cuza opunandu-se pe considerentul camäsura ar fi prematura, intru cat nu fusese atins pe vremea aceia gradulde dezvoltare al simtului de corectitudine cetäteneasc,a.

Prilejul de a relua discutia asupra acestei reforme, fi s'a prezentatCu ocaziunea unei vizite la Craiova, unde trebuind O' parcurga cu siste-mul de circulatie de atunci (caruta postei, ce schimba caii din distanta indistanta de o posta (20 kilometri) distante Buciiresti-Cralova (cam treizile cu popasuri) au avut destula Vrefne sä reia discutía asupra acesteireforme si totusi, au ajuns la Craiova farä o soluties definitiva.

In seara care preceda prima zi de inspectie in Craiova, programulera astfel hotarlt : la 8 dimineata, trecerea in revista a tuturor unitätilormilitare din garnizoana pe un platou din marginea orasului, lar duptiamiaza pe la diferite autoritati si institutiuni din localitate.

In asemenea calatorii de inspectie, Vocla Cuza era insotit de unadjutant domnesc si de un singur servitor, lar Kogälniceanu de un feciorsigan treaz si slujit, care fiind vechiu In serviciu cunostea rostul tuturorobiceiurilor primurui ministru si carula Ti era de ajuns sä-i indice doartinuta pentru cutare ceremonie, ca tiganul sa se execute rara gres.

Kogalniceanu trebuind s'A lipseasca o «6 in oras ca impreunä cuprefectul sa dea dispozitiuni pentru programul de a doua zi, Vod5 Cuza aprofitat de aceasta ora in care rämäsese singur, ca s'E"' puna la cale o farsaitii Kogälniceanu, in care scop a chemat pe tiganul fui conu Miharache pe

162 VICTOR BILCIURESCil

care-I cunostea ca iiteS 51 loarte devotat stäpiinului si i-a fäcut aceastäpropunere :

Ascultä, mä igane IAscuit, sä träiesti María Ta.Vrel tu mä, sä castigi zece galbeni ?Cum sä nu, Maria Ta?Uite, ma, ce ai sä faci: mäine dimineaS5 and te-o cherna d. prim

ministru ca s5-I imbraci, tu sä intärzii, sä nu vii numai deck si and s'orästi la tine, s'.5 te prefaci a esti beat. El o sä-Si cearä' fracul cu decoratii,ghetele de lac, capela, mänusile albe, iar tu clatinându-te pe picioare, s'oIli inteuna : acum indatà d-le prim ministru ; numai cleat l" Si sä te toträsucesti locului, MCA sä-i aduci ceva din ce-S1 cere...

Sä träiesti Märia Ta, rnä' omoarä in b5taie IApoi tocmai d'aia Ili dau eu zece galbeni, ca sä te Iasi sä te batä,

ea n'are sä-Si dea deät o palmä, fiinda eu sunt in odaia de aläturi site scap.

Da' mä dä afarä, Märia Ta.Nu fii prost mä, Ili rägä'duiesc eu ca nu te da.

Si au cäzut la invoialä : Cuza i-a numärat zece galbeni, iar Siganuli-a fägäduit s'A facä intocmai cum i-a poruncit Maria Sa.

A doua zi dimineatä pe la 6 ceasuri, Cuza bate in usa camerei dealäturi in care dormea conu Mihalache si-I vesteste cä n'au dec5t o oraumätate de preg5tire, fiindcg la 7 si jumätate trebuiau sä porneascä spre

platou, pang unde träsura facea jumätate de ceas, ca inaltele fete ce as-teptau acolo, sä nu prelungeascä asteptarea din cauza Intärzierii lor.

Kog5lniceanu räspunde cä inteun ceas e gata, iar Cuza ?I aude cumisi striga feciorul care nu räspundea.

Trece o vreme si Cuza repetä bataia in us5Zoreste, Mihalache, cä nu mai avem decât un ceas si un sfertUite acum I Inteun ceas sunt gata.

lar Cuza de aläturi, aude cä Siganul a apärut in fata lui conu Miha-;ache in halul in care-I dasalise sä se prefacä si jubileaz5 c5 planul aveasä-1 reuseascä ; apoi ascultä mai departe :

Kogälniceanu pe ton ridicat afurisea pe SiganTe-ai îmbAtat cioarä, fir-ai al dracului 1

lar Siganul, printre sughiluri :

BrICURE$T1 $1, EUCLIREETENI-DE EER1 EX DE AZ1 163

Sarut mana coane, numai de cat, uite acusica,.. fracu SI cu deco-ratii ?... am inteles sarut mana,... cu decoratii,... am inteles,... acusi, numaidecat...

Cand nu mai erau decal trei sferturi de ceas si Cuza Intelesese Catiganul n'adusese nimic din ce-i cerea conu Mihalache, bate apasat inusa :

Pentru Dumnezeu, Mihalache I Ne facem de ras; ne-asteapta a-Lita lume I

lar räspunsul lui conu Mihalache a rasunat cu repetitie pe obrajii bara-gladinei, moment in care Cuza deschide usa si facand haz de furia luiKogalniceSnu, II la din scurt :

Cum, Mihalaclie ?... Tu lovesti ?... Tu care nu mai departe decatJeri te scandalizai impotriva maltratärli corporate ce degradeaza pe om ?...Tu te dezminti asa de repede si asa de brutal ?

Era prea inteligent Kogalniceanu ca sa nu ghiceasca pe loc lectiace! administrase Cuza si n'a mal staruit in dorinta lui de a rupe cu ru-sinoasa practicä a acestui soiu de corectie moralizatoare, intrata adanc inmentalitatea vremei aceleia.

ALEXANDRU LAHOVARY

Fratii Lahovary : Afexandru, Ion, lacob si Emil, feciorii lui Nica La-hovary, au cinstit -numele acesta nu numai in tara lor dar si geed din ea,mai ales cei trei d'intai, pentru ea cel de al plitrulea, Emil, era tot asade studios, de luminat si de bun roman ca si fratii lui, dar nu s'a bucuratde reputatia si ascendenta lor, fiindca nu-I aträgea zbuciumata viata pu-blica de atunci cu lupte acerbe chntre partidele politice, multumindu-secu un mandat de deputat fara alte veleitäti.

Acestui Nicu Lahovary, tatal acestor patru Lahovaresti, in societateabucuresteana din vremea aceia i se zicea parintele fericir fiindca avu-sese parte de copii fruntasi ai vielii noastre publice, distinsi cu diplomade onoare dela Paris, cei doi dintai, Alexandru si Ion laureati juristi, larlacob licentiat in matematici, predand acest curs la universitatea dinBucuresti, a carui catedra a luat-o prin concurs indata dupa inapoierea dinParis.

$i fiindca suntem la capitolul elocintei manifestate si la tribuna par-

161 VICTOR BILCIURESCV

lementarä si la cea de mase, ne ocupärn de Alexandru Lahovary, unuldintre cei mai straluciti reprezentanti ai ambelor tribune, daca' nu chiarcel mai strälucit, dacä tinem seama de toata rafinata däruire a acesteiarte, capabila sa exalte auditorul pana la determinarea schimbarii cre-dintei, panä la adoratia celui ce define acesta puternica 4i iresistibila ma-gie a cuvantului.

Acest eminent jursconsult, incomparabil orator, de o potriva de fer-mecator si in parlament si la tribuna publica si la bark a iesit in evidentäsi a atras admiratia publicä dele primul lui cuvant rostit in parlament siin categoria aceasta a oratorilor pentru ambele tribune, el ar fi trebuitsä tina de drept fruntea. Am dat insa acest loc de cinste lui Kogälniceanu,ca fiind mult mai varstnic dada el si cu mai indelungat trecut politic.

Fireste, o asemenea ascensiune pe vremea antagonismului dintreparticle, a dat roster° la invidii cari au incercat sa-i atenueze importante,sa-i scada din prestigiu si astfel i-au scornit imaginara desconsiderarepentru popor atribuindu-i falsul ponos ca ar fi intampinat o demonstratiepopulara ostila partidului conservator, cu cuvintele : Mitraillez-moicette canaille I" lata laconicul raspuns pe care-I da sub proprie semnaturaAl. Lahovary in l'Indépendance Roumaine :

Precizez ca ministerul Catargiu, din care am avut cinstea sa fac parte,n'a mitraliat niciodatä pe nimeni, nici chiar pe canalla; dovadä a eaeste Inca in vlata si mai infloritoare ce niciodatr.

Tot asa de usuratec scornita a fost si altä iscoada pe socoteala lulAl. Lahovary, pe care lima el a tratat-o cu aceiasi olimpica indiferenta ;

anume : a la o consultare pe care Palatul a cerut-o intr'o imprejurdre,fruntasilor vietii noastre publice, Alexandru Lahovary si Lascar Catargiuconsultati unul dupa altul din partea partidului conservator, dupa ce fuse-sera consultati cei ai partidului liberal, ar fi dat un räspuns ireverentios.In realitate, raspunsul a fost damn si a avut de scop sa informeze cinstitCoreana, pe care in intreaga lor cariera publicä au cautat s'o slujeascafarg sa-i ascunda adevarul.

Sa' rezumärn in cele ce urmeazä cateva din cuvantarile lui din par-lament si dele tribuna publica

Sa incepem cu aceia ce a fost considerata ca cea mai calda si im-presionantä din toate, intitulatä Tristia.

Incep spune el cu cuvantul cu care poetul Ovid, exilat in

16) Chestinnea Mitropolitului Ghenadie.

BIICURE$T1 $1/ BUCIIRE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 165

rem i neguroasa Tomis, printre Geti i Sarmati, intitula cantecele sur-ghinatatii, cari nu erau dec.& un gearnät, pe care nu voira sa-1 auda pu-ternicii Romei. Tristia" este singurul cuvant potrivit cu cela ce sepetrece In tara noastra de vreo zece luni de zile si mai cu seama delachestiunea Mitropolitului Primat "). Nenorocirea unui am, fie chiar al ce-lui mai Malt obraz al unui Stat, In cele din urma este un caz izolat care

poate sa Induioseze pe amici.Lucrul poate asa dar Sà se opreasca ad si sä nu treaca mai departe,

Dar nu merge tot asa, dud cu ocaziunea unei asemenea Intamplari, sedesveleste deodata desartaciunea tuturor garantiilor pe cari o natiunecrede ca le-a capatat dupa atatia ani de lupta i rabdare.

Putin importa, In adevar, deed seful Bisericfi se numeste Ghenadiesau Gheorghian. Ceiace importa este sa stim daca avem o Biserica.

Toata lumea se bucurä de fericita rezolvare a chestiunii MitropolituluiPrimat. Si ce este mai curios, arel cari au nascut fatul frumos, se fericescsa l'au Ingropat.

Liberalii sunt fericiti de solutiune, fiindca vad ca a trecut furtuna.Conservatorii sunt fericiti de solutiune, dintr'un sentiment mai delicat.$i ceva mai mult : noul guvem a trebuit sa vie la dansii i ori cine

simte cà NM' cuvantul lui Lascär Catargiu, Primatul n'ar fi facut pasuldesavarsit care a rezolvat criza cu pace si buna intelegere.

Ori ce iluziuni si-ar face d. Fleva, ale carui merite i nobile senti-mente, nu le contestam, nu domnia-sa era In masura de a zice acest cu-vdnt si de a face semn valurilor turburate sà reintre In matca lor.

Prin urmane, nu se putea un rezultat mai bun In aparenta'',este un I:IA.": cine pläteste pagubele acestui razboi victorios ?... Estecineva. Acel cineva se numeste justitia sinodala" i justitia civila"plata este ark de grea, inc.& trebue sa 1ntunece cu totul bucuria 06.

lard un Sinod compus din 11 arhidiaconi si un mitropolit, care InMai osandeste pe Primatul tarii, i acelasi Sinod, la Decembrie spune capentru unele din acuzatiuni Sinodul a iesit din competinta sa

$i cum se face aceasta neauzitä schimbare la MO ?... Fost-a o nouacercetare, discutie, aparare, acte, dovezi, martori, ?... Nimic.

Precum Primatul a fost osandit Bra nici una din aceste forme saugarentii, tot astfel a fost achitat, NM' chiar a se cauta un pretext cat de


slab, la o asa Ininunatä contrazicere. Singura deosebire este c'S dacii o--sända s'a ticluit In 48 de ore, desvinovätirea a urmat In 24.

Aceastä afacere a Mitropolitului Primat a fost ca un fel de fulgerce lumineazä un moment o noapte Intunecoasä pe o cärare rätäcitä si a-rat5 nenorocitului cälätor toatä adancimea präpastiei si grozävia peri-colului.

Este ceva putred In regatul Danemarcer zicea Hamlet. Oare trebuenoi sä zicem : Totul este putred in regatul României r

Nu, noi credem ch" In fundul inimii poporului romän a mai rämas Incasimtul dreptätii si al cinstei. Si el s'a manifestat In mod strälucit, andmii de oameni, Impinsi printeun nobil si dezinteresant simtimânt, s'auridicat In favoarea Prelatului asuprit si au cerut dreptatea pe care pSnäIn cele din urrna au obtinut-o pe cat.s'a putut, cu pretul sängelui lar pecare l'au värsat cu generozitate.

Dar poporul vede räul actual si se ridicä contra lui cu puteri im-pulsive. El ?ma nu poate pätrunde nici cauzele acestui räu, nici mai cuseamä a gäsi mijloacele de Indreptare si de vindecare. Aceasta estetreaba oamenilor de stat. Sä. dea Dumnezeu ca unii sä päräseasca micilelor ambitiuni personale, ca altii sti se convingä cä legile de interes ma-terial si de gospodärie politic& del foarte folositoare, nu sunt uniculscop la care trebue sä se gandeascä un guvern. Sä se uneascä cu totii,sä cugete, sä se convingS cà o societate ale cärei organe s'au arätat lip-ste de neatSrnare, este bolnavl

Este dar timp sS se pule pe lucru, toti câti Ina nu desnädäjduiesc deviitorul natiunii".

Am reprodus acest rechizitor al ilustrului bärbat de Stat, la capito-lul elocintei, dei el n'a fost cuvântat, ci scris sub forma de articol si tri-mis din Paris oficiosului conservator Timpul dela noi, c,are l'a publicat Inn-rul 282 de Sämbätä 21 Decembrie 1896, semnat Uri vechi conser-vator",

** *

Tot In a facerea aceasta, Inainte de a pleca la Paris, adicä cu &ma'luni Inainte de articolul de mai sus trimis din París, la 27 Ootombrie 1896Ian* cum Isi Incheie el cuvântarea dela o intrunire publicä la Eforie :

Aceasta credintà In care ne-am ascut sí In care voim s'a" murim,care a presäzut la cele mai mari acte ale vietii noastre, care a Impreunat

BUCURE$TI 51 BUCURF4ENI DE IERI $1 DE AZI 167

ranile sotiilor noastre, care a adumbrit leagänul copiilor nostri, care aveghiat mingketoare la apätäiul strämosilor nostri adormiti, in care sinni speriim sä adormim in pace, pentru a reinvia in sperantä, aceastäcredintä nu poate fi siluità. Dânsa a fost dela inceput si de-a lungul Is-toriei una cu natiunea romänä ; dänsa a mânat in luptà steagurile birui-toare ale Mihailor si ale $tefanilor ; pentru dânsa au murit Basarabiiil Constantinopole. Ea este amestecatä cu pämäntul si cu täräna acestei

täri ; ea este dospit'a' In inimile Si in cugetele noastre. Nimic n'o va

zdruncina I",* *

In Martie 1888, vorbind in sala Orfeu", despre banchetul orga-nízat de liberali, pentru celebrarea aniversärii lui 14 Martie 1882, andtara trecea o clipa nenorocità, Lahovary gäseste a gestul acesta ronsti-tue o sfidare si-1 vestejeste cu aceastä lapidarä fraz5 :

Dacä durerea unui popor poate sä se facä päine si daca- lacrimilelal se pot bea inteun pahar, ei bine, sr, se dud la aceste banchet I Vorgäsi acolo cu ce sa-si potoleascä setea si cu ce sä se hräneasa I".

**

In cuvântarea din parlament, rostiiä cu prilejul interpelärii in ches-tia Dunärii (28 Mai 1881), Lahovary sfkseste asa

Aceastä Dunäre pe care am deschis-o comertului liber si leal al

tuturor natiunilor din lume, aceastä Dunäre este a noastrS; am plätit-oin destul in trecut, aci au fost secole in care ea a dus la Mare mai multsirige romänesc deck pr.

**

Cänd partidul conservator s'a declarat impotriva domeniului Coroa-nei si contra fortificatiilor Bucurestilor, acele fortificatii cari au costatmai mult deck bugetul de atunci al tärii pe doi ani, si cari n'au slujit, sin'au sä slujeascä vreodatà, la nimic, Alexandru Lahovary, care In Wan'viata lui nu s'a sfiit sä spunä deschis ceeace credea, chiar and *arealuí li era cerutà de Coroanä, si-a sfärsit discursul la o intrunire publiacu acest rezumativ final

Dacä Cerul este gol, nu insultäm pe nimeni, dar dad cineva ma-aude, sä-i fie milä de noi I".


Pe and era pe banca ministerial4 detinátor al portofoliului externe-lor, partidul liberal ce-I utiliza pe Delavrancea pe and acesta Ii era par-tizan, g'äseste cu cale sä interpeleze, prin vocea lui Delavrancea, pe mi-nistrul de externe Al. Lahovary, pe puerilul motiv a la cununia dela Sig-maringen a printului nostru de Coroanä Ferdinand cu principesa Maria,reprezentantul României (Al. Lahovary) n'ar fi avut la ceremonia religioasädin bisericá locul ce i se cuvenea ca trimis oficial al tärii Mirelui, ci unloc nebágat In seamä.

In ráspunsul sàu, Lahovary, a explicat parlamentului si interpelato-rului, cum a decurs cununia, pe un ton care, tocmai fiincla era de uncalm enervant pentru Delavrancea hottirát sä °Mina' un succes, l'a determinat pe acesta sä provoace pe ministru prin intreruperi : Lahovary l'ainfuriat si mai mult pe Delavrancea, and i-a spus cà la nuntile acesteaprinciare, ceremoniile se petrec altfel cleat la nuntile obicinuite undefie care asistent isi face loc cu cotul si se aseaza unde-i place ; cà la ce-remonia dela Sigmaringen, locurile au fost stabilite de mai nainte de cg-tre maestrul de ceremonie al Curtii si cà locul ocupat de el a fost at sepoate de onorator pentru tara pe care o reprezenta.

Calmul acesta al ministrului, l'a intärâtat pe Delavrance,a, fäcându-1sä angajeze un duel ce s'a terminat in defavoarea acestuia

Eu i-a zis Delavrancea In locul d-voastrá as fi rosit andas fi vázut aceastä desconsiderare.

Eu i-a ripostat Lahovary dimpotrivä...Asa sunteti d-voastrá, pieile rosii ; a fost intreruperea pe care

si-a ingácluirt-o Delavrancea.Ráspunsul luí Lahovary l-a amutit pe Delavrancea :

De cari piei vorbeste onoratul reprezentant al Prahavei aci? Deale noastre, sau de ale d-niilor lor cari nu rosesc nici odatá, ori at destäruitor le fream aci ?

La dezvelirea statuei lui Alexandru Lahovary de pe fosta stradaDorobanti, astäzi bulevardul Alexandru I al Serbiei, chiar in capátul aces-tui bulervard am asistat si eu lang5 estrada tribunei de unde s'au rostitcuvântärile ocazionale, asa a am auzit cele trei an/5110A ce s'au rostit

acest prilej, si anume : a luí Gh. Gr. Cantacuzino, seful partiduluiconservator din vremea aceea, a lui Nicu Filipescu si a lui Take lonescu,din care reproduc aci finalul, final ce a fost un adevärat imn de preamárire a marelui orator care a fost Alexandru Lahovary :

BUCURE$TI $1, RUCURE$TENI DE IERI EI iDE AZI 169

dNimeni inainte si nimeni dupä Lahovary, n'a däruit si nu va däruioratoriei românesti modele nestimate ca dänsul. Uta vreme se va grailimba noastra, atä vreme se va ceti româneste, cuvantarile lui Alexan-dru Lahovary vor ramâne capeta de opera, in ami nepoti de nepoti d'ainostri vor cauta exemple de imitat si se vor minuna de inältimea la cares' a'putut urca elocinta romäneasa.

Nu este cuvântare a lui in care sa nu se gaseascii una din acele sen-Unta sapate ca in piatra, cari de-a pururi zugravesc un eveniment sau oepoca. Daca bogatia ideilor cari se imbulzeau intr'insul, il facea sä por-neasa Cu un fel de greutate, curând vulturul isi lua zboru si se suia la

astfel de inaltimi, in at micimile lucrurilor parnântesti dispäreau din ori-zont si nu se mai vedeau deat vilrfurile. Un dar ca al lui Lahovary nu secompara; un artist ca dânsul nu purcede dala nimeni si nici scoalä nu

face. Este un exemplu nepretuit, dar unic.Trei zeci de ani de-a randul, sä fii glasul unel natiuni, glasul unei

rase ,ce märime mai mare clec& aceasta IPartidul conservator nu intelege sa-si insuseasa pentru dänsul nu-

mal ceeace este o glorie a tuturor si daca are credinta intima a nimeninu poate iubi memoria lui Alexandru Lahovary cum o iubeste dânsul, nu<ere Insa nicio intäietate in admiratia marelui Romän".

TAKE IONESCU

In categoría aceasta a oratorilor cari s'au distins de pe amändouatribunele, figura lui Take lonescu se desprinde aureolata de luminosulnimb al darului lui de cuvântator pe care nici un altul nu l'a egalat caimprovizator si ca imprastiere in variatele domenii ale elocintel, fiindcanici unul n'a atins debitul lui calificativ si cantitativ si drept este sa mär-turisim a in parlament cuväntul lui a räsunat cel mai ascultat si mai des,mal todeauna improvizat si la fel admirat pina si de adversari si la tri-buna publica si la bara si la consfatuiri si la conferinte si la congrese.Astfel se si explica de ce s'a bucurat de simpatii pe cari nici o alta per-sonalitate polilla dela noi n'a izbutit sä le cucereasa inteo asa de co-värsitoare m'asura.

Si daca in ce priveste elocinta parlamentara, el insusi cedeazä pa-sul lui Alexandru Lahovary si, tot asa, daca in materie de elocinta de

170 vicron. BILCIIIRESCU

mase, a recunoscut inta:etatea lui Delavrancea, in schimb, el a strälucitdeopotrivä dela inaltimea tuturor tribunelor pe cari le-a urcat.

Cu aceste Imbelsugate daruri ale Gurii lui de aur", a strans el injuru-1 o pleiada de partizan!.

Dam doar cateva pilde ,din cari sä reiasa maestría cu care si-1 de-bita, Bra reproducerea in intregime, fiincica cuvantarile lui fiind relativde data mai recentä, sunt in majoritate cunoscute de contimporani.

Pe and era ministru de Thstructie si culte, se pomeneste interpelatin Senat, de mitropolitul Partenie a ar fi permis pictorului Mirea. carezugrävise catedrala din Constanta, sä astearna pe pereti o seama de sfintisi ce sfinte, dupä modele din societatea bucuresteana si dupa portul mo-dern', nu dupe' acela al vremii de atunci.

Interpelarea lasase profunda impresie in Senat, chiar printre par-tizanii bancii ministeriale si radios mitropolitul se asaza jos si asteaptaräspunsul ministrului, dar din primele euvinte ale acestuia. Senatul iz-bucneste in aplauze si expresia mitropolitului nu mai este de loc re-dioasä :

Bine, Ina Prea Sfinte incepe Take lonescu ce inspiratie gre-Sire a avut Sf. Ta sä aduci ad ireparabile gresealä a autoritgii bisericiinoastre, de a nu fi strans la timp pentru arhiva sinodala o colectie a por-tretelor sfintilor si sfintelor bisericii noastre. Stie L P. S. Ta ca pictorulMirea a cutreerat Sinodul, Mitropolia si Academia in cautarea portrete-lor sau macar A schitelor chipurilor unora din sfintii si sfintele ce i s'apretins se' zugraveasca ? $tie L P .S .Ta ca afara de cei cativa sfinti as-ternuti in interiorul mai tuturor bisericilor noastre, nicaeri pictorul n'a a-flat nimic, nici macar o indicatie care sa-I calauzeasca ? Si dace' este &se,ce trebuia se' facia Mirea, dad nu cela ce a si facut : a cäutat in societa-tea bucurestean5 modele barbätesti si femeiesti, ale caror chipuri sä seapropie cat mai bine de acelea ale sfintilor si sfintelor adevarati si a reu-s't sä redea cat mai apropiat de adevär aceste sfinte expresiuni, lar catprivaste vesmintele in cari i-au prezentat, atat eu cat si judecatorii dearta consultati, le-am gasit cadrand perfect cu vesmantul corespunzatoratitudinii sub care trebuia Infatisat motivul. Asa in cat L P. Sfintite, vinape care ai adus-o ad i dacä vine' este nu priveste pe pictor, ci ¡naftalerarhie a Bisericii, care n'a avut prevederea de a colectiona o arhiväportretisticä in acest scor.

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE LERI $1 DE AZI 171

Ca ministru de finante in cabinetul Ch. Gr. Cantacuzino, a trebuitsa räspunda opozitiei la discutia bugetului prezentat de el, i-am ascultattoatä argumentarea, toatä replica, satisfacand toate intrebärile opozitiei

i pan i din pledoaria rece a cifrelor, acest mare maestru al cuvantului,a st:ut sa uimeasca Camera cu acel farmec neintrecut 6 timp de maibine de o ora, far5 intrerupere, a citat sute de cifre din difeltele capi-tole ale bugetului, Bra ajutorul unei cat de neinsemnate note, ca si cumle-ar ff memorat ca sa le debiteze ca o lectie, ceeace nu mai väzuse niciand Camera.

Spuneam ca Take lonescu era un improvizator. Am la indemanä, in-tre altele pe cari i le cunosc, o dovada pe care am aflat-o dela un parti-zan din cei refugiati ca si el la Paris .,in urma ecenimentelor din 19161918 :

Baroul Parisului in frunte cu decanul lui, organizase o receptie in-tr'una din sale palatului de justitie, in cinstea corpului avocatial roma-nesc aflätor atunci la Paris, solemnitate la care erau oranduiti sa vor-beasca decanul baroului din capitala Frantei, care saluta prezenta colegi-ior romani si Toma Stelian care trebuia sa raspunda.

In ultimul moment, cand sala in care urma sa se desfäsoare solem-nitatea si reprezentantii baroului roman erau in par, un trimis al Iiii

Toma Stelian aduce o misiva din partea acestuia, prin care se scuza cäfiind bolnav, nu poate lua parte la solemnitate. Toti cei prezenti au re-curs la Take lonescu, staruind sa salveze situatia, ca fii(nd singurul in

snasurä sä-i facä fatä. Nici cinci minute spunea partizanul ce asista lareceptie n'au trecut dela primirea acestei neasteptate misive, &lidnici cinci minute de reflectat n'a avut Take lonescu, si baroul Parisului infrunte Cu decanul lui, si-a facut aparitia in sala de receptie, lar decanul asi luat cuvantul.

Pentru Take lonescu, ragezul acesta de timp, n'a fost mijloc de re-culegere, in care sa-si poata jalona macar raspunsul, fiind tinut sa princlacuvant cu cuvant salutul decanului, ca räspunsul luí sa cadreze cu acestsalut, si cu toate acesteapovestea partizanul de fatä la solemnitate-- aTake lonescu a fost atat de magistral, Meat decanul si tot corpul avocatialfrancez a tinut sa-i stranga mana si sa-i exprime intreaga admiratie.

** *

Am tinut sa accentuez asupra acestei insusiri oratorice ale Ilustruluinostru bärhat de Stat, ca sä nu las sa treaca nerelevata parerea regretatu-


luí I. G. Duca, cel mai cinstit portretist din câti au incercat portretul lui

Take lonescu, dar care are singura gresala de a pretinde ca Take lo-'nescu, In marile Imprejurgri, Is' pregatea discursurileicu Ingrijire", celace nu e de crezut.

Imi Ingäclui sa-1 redau aci in Intregime

Take lonescu Incepe Duca a fost de douä ori un mere orator.fiindca natura II Inzestrase cu un mare dar de vorbä si, in al doilea

rad, fiindca avea de o potriva toate elocintele, elocinta baroului, elo-cinta parlamentara, elocinta Intrunirilor publice, pânà i elocinta funerarä.

Era inegal. Ducea de altfel o viatä atat de intensa fare palatal dejustitie, clientela politicà. Malta diplomatie si mizeriile. de partid, Matadesea simteai ca nu i-a fost haräzit nici acel minimum de reflectie caresà-i permitä mäcar sä stie precis despre ce se discuta. Dar avea un darde a prinde chestiunile, de a le Infatisa, de a trece dela particular la ge-neral, de a Malta once subject, care II salva si In cele mai disperateprejurari.

Cand putea si In orice caz ill marile Imprejurari intotdeaunaisi pregatea discursurile cu Ingrijire. Asternea pe hartie scheletul lor sise plangea Intotdeauna ca In focul discutiei a uitat o bunä parte dinceiace voia sa spuie. Cand era mai grábit Inainte de a lua cuvantul, seplimba nervos In lung si In lat, concentrandu-si gandurile printr'o impre-sionantä sfortare. Pare al vad In vechia Camera, pang ce-i venea ran-dui, cu mainile la spate, Ingandurat si pripit, circuland In dosul banchopoziei ca sa se reculeaga In liniste,a relativä a acelui colt, Ferit de in-discretia generalä.

Nimeni n'a fost mai nedrept cu el decal Carp, and a spus ca intotdeauna pledeaz5 o cauza, niciodata nu apär5 o convingere".

De sigur, eclectismul lui Take lonescu era infinit si, prin aceasta,insäsi convingerile luí succesive si trecatoare. Dar Take lonescu era unentusiast, un emotiv si un romantic. Credea In ceiace spunea, credea !Anala naivitate si de aceia o spunea cu o neprefacutä sinceritate si Cu o pa-tírna comunicativä.

In elocinfa lui era un amestec de avant de sprinteneala intelectuala,de profetica viziune, de logica si de intuitiune, care interesa totdeaunasi Infläcära de cele mai multe ori.

Vocea 11 era ingratä, dar cuvintele curgeau eat de armonios, hick

BUCURESTI I BUCURESTENI DE LERI 51 DE AZI 173

perecla pe care Craiovenii dat-o la inceputul carierei sale guräde aur- i-a ramas pana la mormant. Vorbirea îi era totdeauna de omare claritate, dar fraza Vasa adesea de dorit. Cu toate acestea, and Is'tiadea osteneala, stia s aibä pasagii demne de antologii.

Cuvantarea pe care a rostit-o la inmormântarea fui Alexandru La-hovary e una din cele mai frumoase pagtni ce s'au rostit in limba noa-strä ; iar cu sfarsitul discursului säu Instinctul national'', literile romanese vor putea fall deapururea.

Replica la intreruperi- era partea lui slaba. O stia si marturisea farainconjur cä nimeni nu-1 deconcerta mai mult intr'o dezbatere parlamen-tara decat Carp cu spiritele i Panu cu sagetile lui inveninate. Fiind unsensitiv, Take lonescu era fatal un impresionabil. De aceia de cateori vor-bea evea emotii si tot de aceia, afara de rare exceptii, vorbea mai binecand era sustinut de aplauzele unei sàli simpatice, decal atunci andgraia intr'o atmosfera nepäsatoare sau ostila.

Spre deosebire de atatia altii, era tot atat de stapan pe analiza casi pe sinteza, pe ofensiva ca si pe defensiva, pe abstractiuni ca si peamarunte prozaice; aa Inc& poate c'ä Romania contimporanä sa fi

cunoscut orator; ce au atins culmi mai inalte cleat Take Ionescu, nioi

until Tina nu l-a intrecut lii varietate si In imbelsugare.Take lonescu a fost Bra îndoialL cel mai bogat, daca nu cel mai

mare din oratorii note.Dupä modesta mea pärere, medalionul acesta al lui G. Duca despre

Take lonescu, este turnat intr'un bronz din care nu poti nici sä scoti,nici sa adaogi un atom macar. Este turnat si cizelat de mana de ochiulsi de sufletul unui maiestru neintrecut.

O duioasa amintire despre Take lonescu o releva Intr'un ziar, d-rulAlex. Manolescu, cu prjlejul comemorgrii a treisprezece ani dela moartealui, citand doar aceasta a lui magistrala spovada

Nedreptilfile pe cari mi le-au fcicut alfil mie, nu cer nimanui a leregrete, cilci eu le uit ; acelea pe cari eu le-am Malt altora, nu cer ni-milnui sä mi le ierte, cdci eu le regret".

Si tot d-rul Al. Manolescu mai adaoga cu acest prilejNu pot uita gestul de adeveirat patriot, and In Martie 1907 a fost

raportorui legii polifiei si al altor legi votate de conservatori, pe cari le-a.modificat guvernul Sturdza, cel ce a urmat guvernului Cantacuzino.

174 VICTOR RILCIURESCI7

Dem. A.,Sturdza a särutat atunci tSe Belzebut si i-a spus : Set recunoastemcciau tofii am pliceituit faili de !arr.

CSt de departe a mers prevederea lui Take lonescu se poate ve,deasi din acest fragment de conversatie dintre el, Clémenceau si LoydGeorge,spe and mergeau sä pränzeasa impreunä' la un birt din Paris,pe timpul conferintei päcii dupä rä'zboiul 1914-1918:

Mergänd aläturi câte-si trei, Take lonescu era sondat cänd de Clé-menceau când de Loyd George sä se pronunte ce atitudine ar avea dad,detinând situatia in tara lui ar fi consträns sä me,argä in aliantä numai cuunul din aliatii de atunci, adica dacg ar merge cu Frantz sau cu Englitera,dacä aceste douä mari p.uteri ar fi la un moment dat adversare si arrecurge la o aliantä' Cu România?

Fàrà nici o calitate reprezentativä, Take lonescu a räspuns ferm :Cu nicT unul

Si la mirarea celor doi convorbitori, el adaogä categoric :

Numai cu amändoi I Fiindcä' atunci and as avea mandatul säpronunt, ori 615 simpatie am pentru amândoi, datoria mi-ar impune setmei giindesc inainte de toate la Jara mea, pe care as sti s'o fac sá ink-/E./2ga' al, pentru ea, numai impreuna reprezentati o forlit.

Afirma! cà Take lonesc,u a fost mentorul lui Titulescu, cel putin lainceputul carierei politice a acestuia, bizuit pe simple intamplare a acesteiscene in cabinetul de aläturi de biroul lui Take lonescu, pe and mä gä-seam de fatä

De obicei in cabinetul acesta se strängeau furnätorii, fiindcä Takelonescu nu suferea fumul tutunului. La un moment dat in cadrul usii dealäturi apare Take lonescu cu ochelarii la ochi si cu o telegramä in mänä

intrebä cine cunoaste pe un Nicolae Titulescu care îi telegrafiazä dinParis. Pavlicä Brätäsanu räspunde cä-1 cunoaste, cä este din Romanatiunde are o proprietate, si cä' dupä ce a terminat liceul din Craiova, astudiat Dreptul la Paris si c'á acum se inapoiazä n tarä, dupä ce a sus-tinut o tezä pentrucare a fost felicitat de juriu.

Dar de ce intrebi ? spuse Brätäsanu.Fiinda ¡mi dà o telegramä', ce mä face sä cred c'S e un element

promitä'tor.

Si intinzändul telegrama lui Pavlicä Brätäsanu, acesta citeste tarecontinutul ei foarte laconic, dar cuprinzätor, denotänd o vocatie deluptätor.

BUCURE$TX I BUCUREWTENT DE TERI $1 DE AZI 175

Continutul suna asaTake lonescu-Bucuresti. Dacii mai (well nevoie de o constiintdrog contati 0 pe o mea- Nicolae Titulescu".

$i n'a trecut mult, si la o prima Intrunire la Ploiesti, Titulescu s'aprodus, spre uimirea noastra si spre multurnirea lui Take lonescu care deatunci l'a Imbrätisat si inlesnit toate puntile spre suisul atre varfuipiramidei, pe care l'a atins repede, dar l'a *cut nenorocul care l'a prävälit.

Si nici cu acest pritej Take lonescu nu s'a 1nselat in prevederqacäci iata ce a publicat el in La Roumanie dela 23 Decembrie 1913, vor-bind de aparitia lui Titulescu in arena politia si despre debutul lui latribuna publica

Fie ca in cariera care se deschide strzilucitoare in fata lui, sá inkil-neascei nu justitia contimporanilor (ea a lost totdeauna urmáritá zadar=nic), ci mai puf in din acea urd implacabild pe care oamenii marl o inteilnescla picioarele lor, fiindcd ei trebue urmeze calea, dar care nu constituemai puf in amiirdciunea existenfei Tor".

Un partizan cu oarecare greutate In partid, dupä ce prin stäruintalui Take lonescu, obtine favoarea ûnQi privilegiu, dupa numai 24 de oredela perfectarea lui, prin glasul unui cotidian din tabara adversa, publicao -scrisoare de demitere din partidul conservator-democrat, invocandpuerilul pretext ca partidul conservator-democrat nu e un partid de gu-vernämant, ci un partid de vecinica opozitie si ca atare, Bra posibilitatede a realiza macar In parte 'programul enuntat. ScandaTizat cíe aceastaatitudine, Take lonescu face In Camera aceasta declaratie:

Tzu sá fac dela aceastei tribund, ca sá fiu auzit de toata (ara, meirturi-strea cei avand de suslinut lupte foarte grele i indelungate, nu vreauleg pe nimeni din aceza cari nu-si simt su flete de eroi sá mei urmeze si deaceia Ii clezleg de once obligatie, Cu sin gura conditiune de a nu mai datad o motivare hotdririi pentru care peirdsesc partidul".

Proverbiala lui bunatate, proverbiala lui amide si proverbiala lui

omenie, nici fiecare In parte, nici toate la un loc, n'au avut parte de odreaptà recunoatere. In asta privintä, tipice sunt ingratitudinile lui Panu


sl Virgil Arion, doua necontestate valori, i tocrnal de aceia mai vrednicide condamnat pentru ingratitudinea 'or fa tä de omul care le aprecia me-ritele si le-a vrut o si mal accentuata ascensiune.

* *

In numärul 144 de Sambata 1 tulle 1922 din Universul, Cu prilejulmortii luí, a apärut, dupa Neamul Romdnesc, aceste aprecien i ale prole-sorului Nicolae lorga

Cu disparitia lui Take lonescu, mort intre streiní, se imputineaz5insasi viata publica a tarii. Caci el aducea cu dânsul, impreunä cu un caldpatriotism, cu o larga inteligenta si cu o activitate care nu s'a incetinitniciodatä, ca si cu darul special de a gasi imediat solutii potrivite proble-melor momentului, o avere extraordinar de pretioasa pentru tara: tezau-rul unei imense experiente de lucruri si de oameni.

Multi oameni au fäcut politica la noi. Atatia chiar sau consacrat ex-clusiv. Nirneni insa n'a practicat politica asa de mult si ap de intens cadansul. Nu era om pe care sia nu-I cunoasca, nu era chestie pe caren'o fi patruns.

$i nu numai in tara. Legäturile lui in strainatate erau de un nepretuitlobs pentru apararea intereselor noastre. Pretutindeni gasea buna pri-mire, gäsea ascultare si gäsea crezare. Nu °data pentru el, pentru pia-cerea de a-I indatori, s'au facut conc,esii care altfel n'ar fi putut sa fie ob-tinute.

Daca bärbatul politic era acesta, in om era o incomensurabilä bunä-tate. Nímic mai natural cleat abuzul ce se facea de dansu si care i-a fa-cut atata tau, atribuindu-se intentiei ceeace se datora numaimilei lui de mizeriile omenesti pe c,are nu le putea läsa a trece pe lang5dânsul nemangaiate, Ceda si da, din al Statului?... Ba si dintr' al lullCat de mult... Cad punga ca si casa lui erau deschise ori cui, i celui

care l-ar fi vandut de zece ori.De aceea, tare suflet trebuia sa aiba ast5zi acela care, and suraza-

toarea figura se duce intr'un subit nor de tristete nesfarsita pentru tot cenu-i mai era dat sä implineasca, nu simte o &lanai Were de räu pentrusufletul care, Band politica in Romania, n'a stíut ce e ura si nu s'a co-borat Oa la prigonire.

12

BUCURE*TI I BUCIIREETENI DE rem 5I DE AZI 177

Cate adevaruri crude sunt spuse aci, cu oare care inconjur pe alo-curea I.

In chestia concesiunii Fiala, adversarii lui Take lonescu ii scorniserainfamia ea din aceasta concesiune el ar fi profitat de un comision ce arfi reprezentat douä milioane. Si zvonul primind consistenta, tabära ad-versa, dezvoltä pe tema aceasta o interpelare In Senat, e voia s insinu-cze ca Take lonescu in afarä de pretul concesiunii, ar fi incasat 'dele dr.Fiala un comision de doua milioane.

Manios Take lonescu cere cuvantul, dar spre mirarea lui, vede ca setidied' de pe banca ministerialä colegul lui dela agriculturà i domenii,lancu Lahovary Fi-i cere voie sä räspunda el.

Si intr'adevar, acest Lahovary, care trecea de orn de o exemplard co-rectitudine Fi cinste, pe care nimeni n'ar fi indräznit sa-i hänuiascii vre-ofaka intentie sau märturisire, oere socoteala interpelatorului pentru ofensace-i aduce trecand peste drepturile resortului lui, declarand raspicat ca nuprimeFte amestecul nimänui In afacerile departamentului lui, nici chiar acolegului Take lonescu, care n'are ce cauta intro chestiune de resortulministerului domeniilor al cärui ministru titular este el, adaogand sprestiinta clevetitorilor, ori c,ari ar fi, ca in aceastä chestiune, amestecul luiTake lonescu se margineFte la o consultatie juridica la care a recurs La-hovary atata tot I

Lealitatea aceasta a lui Ion Lahovary, a avut darul sä imprästie pen-tru toldeauna atmosfera de suspiciune ce cautau s'o lateasca adversarii.

Take lonescu a fost nu numai manuitorul de cuvant unanim recunos-cut Fi de adversari Fi de streini, ci Fí un rafinat manuitor de condei, c,aredei n'a semnat In cariera lui politica decal un singur articol de ziar inti-tulat Datoria cea mare", Insä aproape zilnic in biroul lui dicta in intregi-me articole in presa Capitalei.

Datoria cea Mare" singurul articol de ziar semnat Fi publicat in Na-Ihmea dele 3 lunie 1914, reproduc din el doar finalul, ca o dovada maimult de grija lui cea mare pentru tara.

In alte vremuri, intransigenta partidelor in ce priveFte reformeleconstitutionale, n'ar cuprinde o altä primejdie, dec.& risipa muncii care seface azi de unii, pentru a se desface maine de altii. In vremurile exceptio-nale prin care trecem, 1upta pätimaFe dintre partide ar cuprinde o altaprimejdie : intunecarea In mintile noastre a marilor chestiuni cari singureinerità in adevar Wan' atentia Fl toatil energia noastra.

178 VItTOR BILCIUR,ESCII

Legi electorate, legi agrare, se pot face astäzi lintrun fel si mäine mo-difica sau completa altfel. Imprejuarile intemationale, nu nol le putem a-mane sau redeschide mai tärziu.

Datoria cea mare a tuturor este azi JERTFA.Amorurile proprii, preferintele, ideile fixe, fie a ar pomi dintr'o

tearna exageratä pentru lucrurile noi, fie a din potriva, si-ar avea izvorutintr.() utopia si prea juvenila incredere in solutiile verbale ale nevoiloromenesti, toate acestea trebuesc sa fie zmulse din constiintele noastre, Invederea datoriei celei mari care apasa asupra generatiei de ezi-.

TAKE IONESCU

0 personalitate de proeminenta lui Take lonescu, nu poate fi redatain toatä amploarea variatelor si stralucitelor lui Insusiri, In spatiul limitatal unei lucräri ce imbratiseaa un complex de aspecte si de aceia ne ve-dem nevoiti a trecem peste o seamä de interesante päreri asupra vasteilui activitäti In slujba tärii, cum ar fi de pilda aceea a lui Clémenceau dinL homme Enchainé, care gaseste a : In Romania, spre gloria sangelui la-tin, intalnim un om de stat care intr'adeviir se poate numi EUROPEAN,Take lonescu, in actincul fiintei ciíruia a tresiirit gandul ca-I chiamil strit-magi cei mari. Si a rdspuns. N'am atunci dreptul RI spun cil el este un a-deviirat european ?... De sigur, este in acelaF timp roma piina in mil-duva oaselor 0 se mandrege al este I".

' Trec si peste frumoasa caracterizare pe care lordul Curzon, ministrufde externe al Marei Britanii, o fäcea la Eanchetul oferit in oncarea lui

Take lonescu, mnistru nostru de externe din guvemul Averescu dela 1920,.care spunea : Take lonescu este cunoscut in intreaga Europli ca unul ce

s'a devotat chestiunilor exteme 0 despre el se poate spune cu drept cu-mint NU EXISTA ALT OM DE STAT IN EUROPA, care sa merite un maimare respect 0 o stimd mai inaltr.

latä cum isi incheie el magistrate cuvântare dIn Camera, tinuta in

douä sedinte consecutive din 16 si 17 Decembrie 1915, prin care arätanevoia participarii noastre la räzbotul european ce dainuia de un an, sa

perspectivele trandafirii ce am fi avut de eules de pe urna participara

ncastreN'a lost in cursul lungii noastre Istorii ceas mai gray, mai plin de

consecinfe, mai zdrobitor pentru noi prin marelia lui I".

RUCURE$TI 51 BUGURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 179

Si dupä ce infäti$eazä in inspirate culori, intreg tabloul strähicitelorperspective ce am culege de pe urma aläturärii noastre la jertfa comung,improvizeaza aceastä splendidä viziune:

Wid deschiaindu-se uOle raiului i o teama superstitioad imi zicesa inchid ochii : este prea frumos 1 Sarcina aceasta de a scrie o epo peevie, a cazut pe generalia noastra, dei n'a lost o generatie mai pujin pre-gátita pentru o vialei eroica' deceit generatia noastrii. Aceasta genera! je,.chematä sà -lupte pentru intregirea hotarelor farii, n'are numai sarcina dea zmulge cu sabia hotarele naturale ale neamului, ci sarcina cuminteniei dea se transforma pe ea ins4i, ca sà iasil nu numai o Romanie geografica% ci9 alta Romdnie sufleteasca. Pe aceasta generalie a ursit-o soarta inde-plineascd fapta cea mai marel Ea va fi gropcqa muncii de veacuri sau zei-

mislitoarea unei vremi ap de frumoase, in cat vedenia ei ma' zmerete I".Pe culmi mai Inalte deat pe aceasta, n'a mai stat nici odatä elocinta

lui Take lonescu. A fost un moment de sublimA' inspiratie pe care i-a dä-ruit-o marea cauzä in care ía pus tot sufletul ca s'o serveascä si tot cuacest prilej a reusit el sä determine in lumea politicä de atunci, acel curentindelung gändit de el, perntru aläturarea de parte,a la care s'a aläturat a-tunci tara noasträ, cu aceastä memorabila sugestie adusä in parlament

Stall la giinduri sà và hotariti spre ce parte sá aid turati Romania?...Plecati urechia la pamiint L. El vä va spune care trebue sà ne fie politica:Aceia a instinctului national care spune sá cucerim ce avem de cucerit 1"

La politica aceasta s'a aläturat mai de mult §i Ion I. Brätianu, darIn calitate de sef al guvernului, nu putea s'o adopte fati.,.$tiu aceastadela un partizan al lui Take lonescu, pe care intälnindu-1 tonel Brätianu lavestea mortri lui Take lonescu, i-a märturisit cä hare ei a fost o intelegeredeplinä pe care nimeni n'a stiut-o nici dintr'o parte nici din cealaltà,fiindcä atunci and rrumai amändoi aveau de pus la cale chestiuni de mareinteres national, 10 dädeau intalnire noaptea tärziu la unui sau la altulacasä i l'a autorizat sà dea publicitate spuselor sale, ceiace partizanulTake lonescu n'a fkut, dar in cerc intim in care mä gäseam si eu, a mar-turisit.

Dealtfel, lonel Brätianu in cuvântul lui la oatafalcul lui Take lonescu,i-a recunoscut cavalerege i cregine.ste toatä neperitoarea lui faptä in

slujba tärii, spunând intre altele aceste mari adeväruri :In numele guvernului, pärtq al acestei duren, aduc omagiul. nostru


plos memorial aceluia care patruzeci de ani a participat la viata politica'a statului Romiin 0 care la realizarea unità tii nationale, a putut zice :magna pars fui", a aceluia care constitue o figura ilustré si reprezen-tativa din luptele pentru dezvoltarea Romanlei moderne si pentru intre-oirea neamului. In marile främantäri. ale veacului, insusirile luí Take lo-.nescu n'au stat in intuneric 0 numele lui s'a facut ilustru 0 In politica ge-nerald a lumii. Concetätenii säi, prieteni si adversari, se simteau meigulifide acest renume european, precum fuseserii fnantati de farmecul elocinteisale".

NICOLAE TITULESCU

Incontestabil, o scaparatoare inteligentä si un prodigios talent ora-toric, au ridicat vai 1 pentru scurt timp pe Titulescu spre varfulpiramidei sociale, pang unde nu razbat decal valorile cu reala si excep-tionalä chemare.

Olteanul acesta vioiu, daruit din belsug de Sus, al carui debut ora-toric si politic se anunta atat de augurliu, a strälucit íntens un bun crampeide vreme, ca sa se stingä tot asa de brusc ca si celalt mare Inzestrat dede vreme, ca sa se sting5 asa de fulgerator.

Ne putem Inchipui ce puternic inrädacinat In el trebue sa fi fost darulacesta al elocintei, pentru ca sä izbuteasc.a s'a' invinga acel fizic nesim-patic si acea voce femininä, si sä atraga unanima recunoastere a excep-tionalului la dar al cuvantului, asa cum a facut stralucite dovezi orí decate ori a deschis gura si in parlarnent si de pe banca ministerial5 si la

bar5 si de pe tribuna publicà sí de pe catedra si pe tribuna prezidentialädele Liga Natiunilor din Geneva, la care a fost chemat de doua ori-

La activul acestui mare dar al elocintii lui, Titulescu a inscris multepagíni frumoase, cari vor ramäne de-apururea in strälucita carte a oratorieiromane : Cine nu-sí aminteste de duelul oratoric dela Liga Natiunilor din-tre el si cel mai vestit cuvantätor al Ungariei, contele Appony, unde asis-tenta alma ce-i asculta, a recunoscut intaietate,a lui Titulescu? Cine aasistat la mernorabila .sedinta din parlamentul nostru, a auzit la radio, saua citit in presa noastra, acel magistral salut pe care ministrul de externeTitulescu 11 adreseaza regretatului minisiru de externe al Frantei Barthoft,0 n'a simtit fiorul de mandrie ce a strabatut orgoliul nostru da romani

BUCURESTI SI BUCITRESTENI DE IERI SI DE AZI 181

bästinasi, cá ne-a &wit Dumnezeu asemenea rare exemplare de alesi cene cinstesc neamul ? Si cine la scurtä vreme dui:A aceasta epocala sedinta.n'a auzit sau n'a citit pe cea de-a doua, petrecuta tot in parlamentulnostru, cu prilejul celuilalt Malt mosafir, fostul presedinte de consiliu alFrantei, Boncour ?

Si daca boala nu s'ar fi interpus intre arzatoarea lui dorinta de a neindrepta politica externa spre räsarit, de uncle vedea el ca putem avea unsprijin real si puternic si intre adversitätile ce Intalnea in proprial tarapentru aceasta orientare in politica lui externa, de sigur ca ar fi izbutitsa reuseasca in aceastä salutarä tendintä a lui, asa cum se confirmä astäzidupa unanima recunoastere a patrioticei lui profetii, ce:a ce ne-ar fi scutitde toata mizeria ce am indurat dela moartea lui, mizerie ce a atins culmeedela 1941 OM in ziva de azi si care ne-a costal atata sange, atata pagubs&si atata suferintä.

Si gandindu-ne la situatia ce am fi avut-o astazi de pe urma noroculuide a-i fi ascultat povata, putem intelege mai !impede si mai aprofundat,ce stare infloritoare am fi avut i ca prestigiu in concertul european si catezaur, pe raga covarsitorul avantaj de a nu fi Verdut nordul Ardealuluiattita Indelungata vreme.

Viziunea clara pe care a avut-o adeväratul nostru barbat de StatNicolae Titulescu, ar fi trebuit sä fie inteleasa Inca de atunci and el aformulat-o, patima oarba a geloziilor politice din vremea aceia insa sief.crna invidie a nepregatitilor cari tin mor tis sä parvinà inläturand din:calea orgoliului lor nernasurat pe oricine presimte cä ti-ar sta pledica atin-verii piedestalului pe care aspira sä se ridice, a reusit sa-4i atinga scopulsi de ad, toata främantarea de astazi de a ne putea reabilita si a neveni in fire.

Adevarul este si va rämâne, ca Titulescu intre al luí a fost si al lukpe el nu 1-au cunoscut.

Dizgratiat, bolnav, nevoit sä-si petreaca restul zilelor departe &-tara lui pe care, cine l'a apropiat stie cat de mult a indragit-o, i sä pri-begeasca un bun crampei d6 vrefrie, s'a stins arnarlt i celace este mai tristsi cred cá l'a durut, pang in clipa cand si-a dat duhul, Oat pâne i de-ad

Vestea mortii lui a fost primitä, cel putin la Bucuresti, cu o raceala;red eu nemeritata.

O singurä timidä informatie in presa si un steag indoliat la fecultateade Drept.

At& I

Presa

Acumaproape 70 de ani, In Bucure01 apareau numai patru ziare:

Romanul lui C. A .Rosetti la care colaborau Emil Costinescu, Mir-cea Rosetti feciorul cel mare al lui Rosetti qi mai tarziu: Take lo-

nescu, Bibicescu, lonescu Gion; Trompeta Carpator a lui Cezar Boleac cea aparut cam Oa la 1875 sau 1876, cu colaborarea lui V. A. Urechiä;Razboiul lui Grandea qi Rclzboiug lul Weiss-

Alte publicatiuni periodice mai apareau In Bucureqti : Curierul Finan-ciar al lui St. Minovici lunar, §i dotia foi umoristice cu aparitie saptarna-nalä : Ghimpele lui N. Or4anu (Nichipercea) i Scaiul avocatului Ata-nasiade.

Mai t5rziu au apärut : Timpul, la care a scris catava vreme Eminescu,organ al partidului conservator sub directia lui Roco, fiinda Romanul afost o vreme singurul organ politic din Bucure#1, ce ser-Vea exclusiv poti-tica partidului liberal ; Romania Libera, oficiosul junimist de.sub directialui Dem. Aug. Laurian, cu colaborarea lui Eminescu i a lui Dem. Raco-vita (Sfinx) ; revista literara Convorbiri lit erare. aparuta In 1867 la la§i qistramutata mai tarziu la Bucureqti, °data cu strämutarea lui Titu Maiorescudela catedra din la0 la cea din Bucure0 i o revista de literatura qi artaFemeia Romana redactará de María Flechtenmaher, sotia compozitorului§! profesorului dela Conservator, Flechtenmaher.

Pe vremea aceia presa nu trecea drept a patra putere In Stat; dis-Untie pe care a obtinut-o mai tarziu, dar fie CS ar fi avut-o de atunci, totdesconsiderata era qi In vremea aceia ca i mai t5rziu i nu i-a c4tigatprestigiul i nu i-a Insqlt titlul de a patra putere, cleat cu prilejul ¡virilnouilor ziare aparute treptat ca i a altor publicatiuni periodice: Adevarultifiintat de fostul prefect al politiei Beldiman sub Cuza VodS, DiminealaIrri Mille, Lupta lui Panu, Epoca lui N. Filipescu, Vointa Nationala. organ


el partidului liberal duph disparitia Romiinului si mai incoace Viitorul

dupä disparitia Vointei Nationale si cateva reviste literare : Literatorul luiV. Alexandrescu Urechiä, cu colaborarea lui Al. Maoedonski si Th. M.Stoenescu si mai thrziu sub directia lui Macedonski, Revista Literaril subdirectia lui Th. M. Stoenescu si alte cateva cari dispäreau dupä aparitia a

diAl,trei numere si chiar a unui singur numär, asa cum au fost: Recreatiilelit erare, Pelesul s. a.

Dar desconsiderare,a presei a &Inuit chiar si in stadiul acesta, si opildä concreta a fost aceia oferitä cu prilejul unei mhrturii ceruth untilziarist la cabinetul de instructie al judechtorului lulian, mai tarziu membrual Curti de Casatie. Acesta dictând grefierului cabinetului säu de instruc-tie, interogatorul martorului ziarist si ajungänd la profesie, lar acestadeclinându-si pnofesia de ziarist", judeatorul lulian a dictat :

Scrie grefier : haimana 1Si la protestul ziaristului, rhspunsul judechtorului a fost :

Aide, aide, nu mai insista I Stim noi ce e ala ziarist IDin aceasth unich pildh, se poate deduce ascendenta veritiginoasä sub

care a evoluat profesia aceasta at& de näpästuith atunci si atht de con-sideratä astäzi, chef sh se noteze oh in mai putin de 40 de ani sh evoluezi<lela haimana, la membru al uneia din cele trei asociatii de presh intrecar! Sindicatul ziaristilor, cu o avere proprie ce-i permite sä serveaschpensil membrilor lui, cu local propriu ce valoreaz'a zeci de milioane, Inafara de pensiile pe cari le primesc ziaristii profesonisti dele Casa lor deretragere si ea cu o avere de zeci de milioane, inseamnh sä faci un palurias dela desconsiderare la o considerare din cele mai onoratoare.

Si sh se mai noteze si inch' altoeva : ch pe and breasla profesio-nistä ziaristich avea reputatia haimanalei, presa numara figuri reprerzen-tative de talla unui C. A. Rosetti, fost nninistru si presedinte al AdunarilDeputatilor, seful partidului liberal democrat, a unui Cezar Boleac scriitorapreciat si membru al Academiei noastre, Ion Heliade Rildulescu, Orin-tele literaturii române, Gheorghe Panu, V. A. Urechia, profesor urriversi-tar, membru al Aoademiei Române, fost ministru si primul presedinte alLigif culturale, Eminescu, Gogu Cantacuzino, fost ministru, Costinescu,fost ministru, Bibicescu, fost guvernatorul Bhncii Nationale, Take lonescu,lonescu Gion, Grandea, Racovilli-Sfinx, Delavrancea, Vlithutei, Dem. Aug.Laurian, profesorul de filosofie dela Sf. Sava, si chti altii I

BUCURESTI $1 BUCITRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 185

La noi s'a pierdut din vedere, cela ce strainatatea observase de multavreme, anume : pe nesimtite evoluarea presei a trecut dela a- patraputere, treptat si relativ la scurte intervale, dela aceasta treapta la ceaimediat superioara, pang a atins ascendentul primei trepte, fiind consi-derata de o potriva ou prima putere inteunele state bine inteles, cum s'aintamplat In Franta si oeva mai tarziu si la noi pe vremea partidelor siaceia a libertatii absolute, asa cum prevedea prima noastra Constitutie,Inainte de a primi modificarile ulterioare, cari au readus-o din nou latreapta a patra í cu timpul a cazut si sub aceasta treapta, cela ce pentrutimpurile exceptionale ce au mai fost, ca i pentru cele de astazi, res-trictiile acestea, ori tat de severe s'ar parea, ele au un rost bine determinat si servesc interesele superioare ale Statului.

Evolutia de care pomenim, a slujit enorm prestigiul condeiului prole-sionist cotidian. In asta privinta, este destul sa amintesc pentru stiinta calornoui veniti In breasla, c.a e o adevärata fericire Ca au intrat intr'Insa Inseninatatea si curatenia ei de astazi si nu pe vremea ce am apucat-o uniidin noi, când unui director de ziar i se zicea ,,juPane".

Si nu este exclus ca Intaietatea de care pomeniram, sa mai revie,presei, pe data ce timpurile si imprejurarile o vor permite.

Cine n'a citit faimoasa declaratie a lui Aristide Briand de pe vremeaacestui prestigiu al presei franceze : Nu stiu daca ati observat spuneael unui ziarist strein, Intr'un interwiev ca In Franta multi din prese-dintii Republicii si mai toti primii ministri au debutat si xhiar au ramasIn presa : Clemenceau, Raymond Poincare, Deschanei, Caillaux, s. a. Ni-meni Insä n'a fost mai initiat ca mine, care am Indeplinit multa vrernesarcina secretarului de redactie, cea care-ti dezvälueste toate tainele mes-tesugului i care are cea mai mare räspundere, caci el este acela care a-daoga sau aruncä la cos cela ce trebue si cela ce nu trebue, pe propria-iräspundere. El este cheia creditului opiniel publice, acordat cotidianuluiunde-sl exercita profesiunea".

$1 breslasii presei, nu pot fi cleat de parerea fostului ministrilfrancez.

justitiape

vrernea räzboiului nostru de Independentä (1877)1mi facusem con-vingerea, mai malt din auzite, cä dreptatea pe atunci se impärtea earndupä obraz: cine era mai puternic, adica cine se bucura de mai

maltä vaza, de mai numeroase influente, avea mai totdeauna dreptate,afarä de cazul and impricinatul care n'avea neamuri la lerusalere, aveaIn schimb, argumente convingätoare la chimir, ap ceva cam ca povesteajudecatoruluP ture, care spune ca In tara turceascä nnal de mult, un ju-deator prime0e reclamatia unui Impricinat de oare care vazà, un el endi(domn) i evghenis (boier), c'ä un conational de rand, un mojic, i-ar fi

Malt injuria sa-i necinsteasa barba, amenintändu-I c'd are sä i-o spurce1).In ziva judeatii, reclamantul cere pedeaps5 severa' pentru ofensa

ce-i adusese mojicul, sprijinind cu märturii cari auziserä cand inculpaturjignise boieria reclamantului, cu amenintarea ca-i va spurea barba, adicaacel ornament al fetei ce pentru el constitue cel mai sfänt patrimoniu.Cand vine randul inculpatului, acesta nu tägäclue0e ea a fägäduit re-clamantului necinstirea bärbii, dar cere judeatorului sä fie judecat dupäiegea cea nouä.

Mirat, judecätorul 11 spune c5 el nu tie sä fi ie0t o lege nouS, larinculpatul sustine cä legea cea noua a apärut i el a 0 cumpärat-o.

Si Intinde noua lege judecatorului, care o cerceteazä Indelung, räsfo-ind foaie cu foaie, §i dupa o trecere de vreme, pronunta hotärärea prin

1) Pe vremea povestei acesteia, la turci, portul b5rbii era semnuldistinctiv al boieriei, In mare stim5 la clasa aceasta socia15. Pe semnedela turci a luat boier mea noasträ de odinicarà portul bärbii, semnul dis-tinctly ce o deosebea de plebe care n'avea voie sA poarte barbà, asa Ii cal,bntránii copiàu iei mele ¡mi spuneau c5 obiceiul bolerilor nostri din vremealor, cand se Intalneau, drept once salut, se särutau pe barbi.

Pentru argAsealll, abacariile fntrebuintau deject de c5ine pacare-1 adunau de prin curti,oamenii plätiti sà-1 stranga cu clestele, cApIttAndun leu pentru fiece donItà.

Defect 1nlocuieste originalul scabros.


care respinge reclamafia lui efendi, achitä pe inculpat si Inchide dosarul.La protestul pägubasului, care se alesese cu evgenia terfelitä, jude-

catorul i-ar fi räspuns cam In felul acestaAscultà Efendi, te miri de geaba, fiindo5 dupa legea asta nouä.

Impricinatul poafe s'a spurce si barba mea si n'ann ce-i face!$iret, inculpatul pusese intre filete pretinsului cod nou, atatea lire de

aur cate foi avea cartea.Pe semne cä de pe vremea ästui nou cod turcesc, a rämas in vorbi-

Tea noasträ expresiile : judecatä turceascV, sau : cum ?... asa mergetreaba ?... turceste ?

Tot din bätrani am aflat cä a fost o vreme cand tribunalele erau alcA-tuite numai din judecatori fete boieresti, fiind cg numai boierii aveauklrept sä ocupe slujbe la Stat. In egg privintä, mi s'a povestit cà ar existala Arhivele Statului un document pretios : o 6erere catre Voda $tirbey,din partea unui täbä'car chiabur, care trimitandu-si odrasla la Paris sästudieze legile, s'a inapoiat de acolo titrat, cerere, priin care solicita unloc in magistraturä pentru fiul ski diplomat dela Paris. Pe ageasta petitie.Vodä, se spune c5 ar fi pus aceastä domneascä resolutie :

Bre I Ce indräznealä täbäcäreasc5 L..Sä cearä slujbä boiereascä II...Dianita, clestele 2), deject 3) de chine,Asta e slujba ce ti se cuvine I

Dar judecaorii acestia, asa boieri cum cerca vremea de atunci, nuerau ca cei de astäzi : mai tineri ca debutanti si treptat mai varstnici pemäsurä ce urcau treptele ierarhiei corpului impä'rtitor de dreptate, ciaproape In unanimitate varstnici, mentalitatea epocei aceleia reclamandimperios ca judecatorul sä fie un om format, Cu experientä, cu aptitudinide pätrundere In sufletul si gandul omenesc, cu judecatà rece, dreaptänepärtinitoare, ceia ce nu se poate pretinde dela un tanär proaspät sapatde banca scolii.

Intentille acestea ale Statului, nu corespundeau totdeauna realitätilorpractice, fiindca dei n'am apucat vremea aceasta, mi s'a spus de bätranica In majoritatea lor erau tribunale alatuite din boten i cu experienta

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 189

rului alb sau cärunt, cari suspendau sedintele la sfert de ceas ca 0' inde-plineascä sorocul tabietului unei cafele cu respectivul ciubuc, sau cu opriza de tabac cu stfánutul de rigoare ; judecätori boieri värstnici, cari

nu se recuzau and erau in litigiu Cu vre-un sätean de pe mosia lor, asacá se erija in judecator si parte.

Fireste, asta a fost odatä ; astäzi MO magistratura si baroul, ne suntla nivelul institutiilor similare din Statele cele mai inaintate sub Taportulacesta. $i cu toate acestea, un dram de favoritism si de incercare de in-timidare tot s'a mai strecurat pe id pe colo pang mai acum vre-o 40 deani. Din vremea aceasta cunosc un anume caz pe care-I relatez ad, ca sädocumentez afirmatia mea :

Un fost ministru de justitie, mort de mult, Isi face acum vre-o 40 deani, aparitia in cabinetul unui judecätor de instructie de pe läng5 tribu-nalul din Capitalä.

Judecätorul, un foarte integru magistrat, dupà cum mi s'a spus a-tunci si dupg dialogul urmat intre el si ministru care-I vizita, crezänd diministrul a venit in inspectia tribunalului, se scoalä foarte ceremonios, iioferà soaunul luí si asteaptä in picioare ordinul ministrului.

Nu te deranja ii spune ministrul foarte familiar. N'arn venitoficial, ci numai sä te rog sä-mi faci un serviciu.

Foarte onorat d-le ministru, de vizità si astept ordinele d-voasträ-räspunde magistratul.

Uite ce e dragä II tutueste ministrul trebtrind sä primescportofoliul departamentului justitiei, mí-am trecut toate procesele ce a-veam angajate, unui coleg de barou, asa cum se obicinueste si acest *in-locuitor al meu a venit sä-mi spunä cä celor trei detinuti la cabinetul Wu,acuzati pe nedrept de intentia frauduloasä ce li se atribue, refuzi sä-1

pui in libertate. Eu am studiat chestiunea si sunt convins de nevinovälíalor, asa ca te f,og sä-i pui in libertate.

Scandalizat, judeditorul refuza hotärät, replicând sefului säu supremc.5 si el a studiat dosarul si din el reiese clar vinovätia acelor trel detinuticari in realitate sunt niste excroci de rând.

Contrariat, ministrul, pe un ton enervat, insistä :Cum, d-le judedtor de instructie, ai aerul sii spui cä eu nu stiu

sä studiez un dosar IFoarte calm, dar demn, judecatorul räspunde cS nu se indoieste cä


ministrul stie sä studieze dosarul, dar cä II studieazá curn II convine, nucum reiese din acte.

Va sä zicà, refuzi sä-i pui In libertate ?Cu toate cà tíu ce mä asteaptä, va' declar c'd refuz. Fiindc'd sa

va spun drept d-le ministru, dac5 venea la mine un avocet fost ooleg,care, bolnav, mi-ar fi cerut sa-i pun in libertate pe acesti trei excroci,pentru a din onorariul acesta s'ar fi putut duce la bai sä-si caute sang-tatea, le-asi fi dat drumul, dar dv, la situatia si la averea dv, prefer sä-mizdobesc cariera i refuz.

A doua zi a si fost Inlocuit, dei judecatorul plecase din ajun, lac5teva ceasuri dupä plecarea ministrului.

S'a Int5mplat Insä ca acest magistrat cu aceasta nobilà i frumoasäfermitate de caracter, s'a fie protejatul noului ministru de justitie care aurmat celui demis numai la douä säptämâni dela penibilul incident si carel-a numit prezident de tribunal la un judet de munte din Oltenia, acor-d5ndu-i si o distinctie superioara ordinului ce-1 avea.

Cu toate aceste lacune, justitia la orase si mai cu searn5 In Capitaläsi In centre mai mari Craiova, Galati, Focsani care pe vremea aceiaera resecfinta unei Curti de apel) trecea drept institutia cea mai de elit5din tara si chiar barourile se bucurau de aceiasi meritata consideratie, cutoate ca pe vremea aceia aveau acces la barä si advocatii provenientädin Târgoviste, cari fireste, n'aveau consideratia calor cu titluri aca-demice, dar totusi din cauza experientei, deveniserä, cei cu o vocatiunedeosebitä, destul de abili pledanti.

Judecätoriile de pace insä, i cu deosebire cele dela tarä, de obiceicele din targurile resedinte de pläsi, erau in majoritatea cazurilor, la dis-pozitia marilor proprietari sau arendasi localnici i mai cu seamä anddintre acestia se alegeau vre unii In parlament, sau In consiliul judeteanori chiar In cel comunal. Si dependinta aceasta de asemenea situatii pri-vilegiate, a durat !Ana acum vre-o trei decenii, c5nd s'au selectionat sicadrele magistraturii ce-si incepeau cariera la judecalorille de ocol rural.

Ca si astäzi, si pe vremea mai de clemult, erarhia instantelor i'mpär-titoare de dreptate, incepea cu judecatoria, trecea la treapta a doua c,areera tribunalul, de ad la Curtea de apel si ultima treaptä a ierarhiei eramalta Curte de Casatie.

Judecata la prima treaptä', o fäcea judecatorul asistat de grefier ;

BUCURE$TI SI BUCURE$TENI DE IERI 51 DE AZI 191

tribunalul judeoa cu presedintele si unul sau doi membri ; Curtea de apelcu presedintele seotiei si trei sau patru judecatori, lar malta Curte deCasatie, cu presedintele si cinci sau ease membri si cu multi membrisub presedintia primului preseclinte and judecau Sectiile-Unite.

Pang ce n'a intervenit inamovibilitatea, judecatile erau banuite depärtinire, oare cum la dispozitia guvemului, iar and s'a legiferat ina-movibilitatea, guvernul totusi si-a rezervat o portita de favoritism, acor<land inamovibilitatea numai magistraturii assise, läsand fara aoest avan-taj magistratura debout (parchetul).

Inamovibilitatea s'a acordat cu mare Were de räu de guvem, carenu mal putea oonta pe presedintii sectiunilor de vot, and acestia erauinamovibili, pe vremea alegerilor fie ele generale, partiale sau compli,mentare -

Pan la inamovibilitate, presedintele unei sectiuni de vot era tinutsa inchicla ochii la toate iscusitele incercari de a asigura reusita candida-tilor guvernamentali si aceste incercäri luau une ori forme de o indraz-nealä ce nu cunoste,a margin!.

A ramas proverbialä lectia usturatoare pe care a dat-o regretatulsimpatic si inteligent magistrat Pompe Florian, presedintele sectiei denotariat ales presedinte al sectiei de vot dele scoala Tunari din Capitalacu prilejul unei alegeri de parlament.

Se stie cä spre seara, cam pe la ora 5, incepeau sä curgä escamota-rile : sergentii de oras costumati altfel deck cu uniforma, dresati sa senumeascä altfel de cum fusesera botezati, de preferinta cu numele unuialegator mort ce figura 'MA in liste ; agenti eleotorali mai necunoscuti,de pe la periferie, transformati in cine stie ce cetatean nesters Inca dinliste, desi de mult cu varnile vazduhului trecute ; cativa estropiati caraticu birja la localul de vot, invatati si acestia sä fie lonescu, Vasilescu ori Ni-culescu, In locul adevaratilor lonesti, Vasilesti sau NiculestiA trecuti ca vo-tanti pe lista, dar cari zäceau prin cine stie ce spital.

In situatia unui asemenea escamotaj s'a aflat Pompe Florian, lascoala Tunari, dupä ora 5 seara, chid aude strigandu-se numele tataluisail mort de mai bine de un an.

In loc sa-i inmaneze buletinele de vot falsului Florian, presedintelePompe Florian, pleacä dela urna, se duce la falsul Florian, if ia in bratesi sarutandu-I pe 8mM-idol obrajii, ii strigä tare, ca sä auda tot biro. ul.

192 VICTOR BILCIURESCIT

Aaa....1 tea draga, scumpe tar& bine ai venit 1.... la sezi si spu-ne-mi and al inviat ?...

Costemare in randurile secretarilor si scrutatorilor guvernamentalidin birou I Ilaritate In randurile adversarilor 1

Nenorocitul care primise sä fie macar si pentru douä-trei minuteparintele presedintelui, inviat pentru circumstantä, ramas locului indobi-tocit, s'a strecurat ru.sinat, färä sä fi intampinat nici o nepläcere, de oarece Pompe Florian, la cererea opozitiei de a dresa proces verbal si a a-resta pe nenorocita inconstientä unealtä electorala, se zice a ar fi rugatpe protestatori, razánd, sä nu-i cearä cruzimea de a-si aresta pärrntelesi sa nu-1 lipseasca de bucuria de a-si vedea parintele sculat din mortinumai si numai ca sä-0 indeplineascä sacra datorie cetateneasca.

Si cu toata aceastä elegantä si inteligenta pälmuire a nenorocituluishtem de agenturä electorala, servita at:it de marinimos de sirnpaticulmagistrat, n'a slujit la nimic, fiindca n'äravul n'a avut lecuire si a conti-nuat sä se aplice tot asa de fructuos si dupa aceastä lectie a regretatuluiPompe Florian.

Dar dacä magistratura in prima ei treaptä, ca si avocatura, mai cuseamä la ocoalele rurale, nu avea infätisarea si poate nici pregätirea deastäzi, in schimb tribunalul, Curtea de apel si malta Curte, aveau repre-zentanti tot asa de reputati ca si cei de astäzi.

Cazar ma

iviaredeosebire intre cazarma de odinioara, de acum 70, 60 si chiar

50 de ani, si cea de azi. Si nu trebue sa mire pe nimeni aceastapronuntat5 deosebire, fiindc5 dac5 ne punem intrebarea : ce ar-

inat5 aveam noi pe vremea aceia, explicatia ne larnureste pe deplin. Panala urcarea pe Tron a Domnitorului Carol, n'aveam mai mult de zece regi-mente de infanterie, de dou5 de artilerie, dou5 de cavalerie, afar5 de Ca-larasii cu schimbul, de dou5 regimente de geniu, dou5 escadroane de tren.cateva spitale-corturi de campanie si un insuficient corp sanitar uman ;iveterinar.

Si dovadä elocventa este adevarul istoric Ca insusi Domnitorul Carola intrat in räzboiul lndependentei cu un efectiv de patruzeci de mii de in-fanteristi cu dorobanti cu tot (curcanii) si mi, se pare ca restul luptatorilordin celelalte, arme nu trecea peste cifra de zece mii.

In schimb, Istoria e martora, c5 atata cat a fost aceast5 armata sicum a fost, a facut in acel räzboi acte de vitejie recunoscute de cApeteniilearmatei noastre de atunci si de ale acelora al5turi de cari am luptat, clovad5numeroasele distinctiuni de raboi ce impodobeau piepturile nu numai aleofiferilor, ci si ale soldatilor nostri, distinctiuni ce veneau din partea co-mandantilor armatei imperiale ruse cu care am cooperat si am obtinut vic-toria c,are ne-a dat independenta si Regatul.

Alta dovadä edificatoare despre chipul cum si-a facut datoria micaoaste romana' din acea vreme, este si aceia ca Tarul Alexandru 11 a datdepline puteri Domnitorului Carol, cand s'a incredintat de tactul si pri-ceperea cu cari a condus armata 000peratoare ruso-romana.

Cooperarea aceasta strans5 a redusei noastre forte arrrrate cu covar-13


sitoarea forta pe care o reprezintä armata rusä, a fäcut cu usurinta säobtinem victoria asupna trupelor turcesti comandate de vestitul pasa Osman,care treces drept un general din cei mai iscusiti ai vremii, nu insa dereputatia iscusitilor strategí unanim recunoscuti In Europa: generaliiScoluloff si Gurko, acest din urmä comandantul artileriei ou care a trecutBalcanii prin pasul $ipca, periclitând in chipul acesta positia ocupata dearmata luí Osman.

$1 este bine sa pomenim ca aceastä mana de roman' a putut sä fact!'minunile ce a facut si la Grivíta si la Smardan si la Opanez si la Vidin sila Plevna, gratie generalului Ion Em. Florescu, cel mai temeinic organizatoral ostirii noastre incepand de sub Cuza si continuand sub Carol, acela subcare sau intocmit toate legile si regulamentele militare, dupä ce a cutreerat,Franta, Italia si Rusia, de unde s'a inspirat, a combinat si a ales tot ce sepotrivea mai bine cu urea poporului nostru, trebuind s'S fie nelipsit delaMarele Cartier General, a cules si tipärit dup5 relatiile oficiale !stomaacestui räzboi.

Tot asa de drept este sä pomenim ací 0 de activitatea Bra pregetdin vremea aceia si din ajun, pentru pregätirea unui corp sanitar in acestscop, care a corespuns minunat misiunii lui, gratie ostenelelor vrednicede Ward lauda ale genenalului dr. Davila i ale Carmen Silvei neobositaMam'd a raitilor.

$1 Inca un cuvant de lauda mai avem de spus t;Daca este adevarat a räzboiul Independentei l'a *Nat brava ar-

mar& aläturi de putemica armatä rusa in frunte cu Domnitorul Carol,cu pretioasa colaborare de mai 'nainte si din timpul razboiului acelor mai sus pomenití, pentru a cäror memorie asternem aci randurileacestea de evlavioasa recunostinta, tot asa de adevarat si drept este sämarturisim a merita recunostinta noastra intreaga cei trei mari disparuticart au nemurit acest razboi al Independentii : poetul Vasile Alecsandricare l'a cantat in nepieritoarele lui stihuri, mare maestru Nicolae Grigo-rescu care l'a nemurit cu penelul lui vräjit si generalul Theodor Vilcd-rescu, care in calitate de maresal al Curtii, trebuind sa fie nelipsit deisMareta Cartier General, a cules si tipärit dupä relatiile oficiale Istoriaacestui räzboi.

Dar daca marturisiram ea* o mare deosebire a existat Intre cazarmado odinioarä si cea de astäzi, ceiace firesc si logic trebuia sä fie, fiindai0 cazarma ca ,si toate celelalte asezäminte ale Statului progresand au mers,

BUCURE$T1 $I. BUCURE$TENI DE IERI 51 DE AZI 195

asa CUM cere randuiala progresului, nu trebue inSeles pi-in aceasta cà pevremea aceia era mai putina mandrie ostäseasca, mai putin avant In vremede primejdie, mai multä rutina dar mai pulina culturS.

Fireste ; tastäzi o pregatire superioara celei de atunoi, are si sus si josarmata romanä, fiindca cerinlele de atunci erau nelnsemnate fata de celede azi : razboaiele de atunci se fäceau cu mijloace si cu ,sacrificiii incom-parabil mat reduse, pe cand astäzi o Sara ca a noastra trebue sä corespundäunui efectiv armat de 2-3 milioane, un armament foarte complicat si catse poate de modern si sacrificii mult mai grele ; fiindca daca atunci nebatearn pe usoat si pe apa, azi ne batem pe parnant, sub parnânt, pe pasi sub apa si In vazduh si pentru toate aceste soiuri de &Alai trebuescnumeroase si felurite soiuri de masini si de instrumente ucigatoare, carireclama multe dunostinfe noui militare, ce au schimbat radical vechia artamilitara si au adus cu ele cu totul o altä stiinta a razboiului ; observatie, pecare se zice ca ar fi fäcut-o In räzboiul nostru trecut un soldat Sigan demeserie meter-lacatus, care Intrebat la inapoierea din razboi de un foststapan al lui catre care se lauda la plecare ca are sa faca minuni de vite-j1e, cum se face Ca a mancat bataie, In simplitatea lui, a dat acest räspunsedificator :

N'am avut sculele, boierule IDar chiar Mcq Teacil al lui Toni Bacalbasa, finul humorist, nu este

un portret al unui asemenea tip pe care l'a avut armata noastra, ci un por-tret pastisat dupä tipul Intalnit In cazarma francezä, nemurit de CharlesLeroy In acea epocalä aparille a volumului Le colonel Rarholcrt i In urma-rea luí: Les aventures du lieutenant Lornegru, cari dupa pärerile autorizatede atunci dela noi sí din Franta, este mai cu seama In ce priveste primulVolum de un comic ce depaseste chiar pe acela din Don Chijott al luiCervantes. Si n'a succes pastisarea lui Toni Bacalbasa, fiindca jargonulcazarmii romanesti n'are nici In clin nici In manec cu jargonul cazarmii!ran ceze.

Mentalitatea vremii mostecilor aduce cu sine si aceasta aberalieclasificarea ofilerimii In ofileri de camp si ofiteri de salon, InSelegandu-sewin prima categorie ofilerimea ce staruia mai mult la front, lar prin ceade a doua pe aceia ce frecventau de preFerinta salaanele si se compläceauintr'un mediu In care se cerea obicinuínta lumii alese.

Dar cand goarna 4 chemat oastea Särii la 1877 sa treaca Dunärea

196 VICTOR BILCTURESCII

toatä aceastä ofitericrne a mers la o lalta ebb' in mänä si mogecii cat sisatonarzii au fäcut minuni de vitejie si numai multumitä for s'a oblinutvictoria care ne-a adus lndependenta si Regatul.

Când am terminat eu Scoala de ofiteri- am fost repartizat la un

regiment de cavalerie din Bucuresti in care am slujit sub comanda sefuluide corp col. Vlädoianu, ajutor fiind maiorul Murat si comandant de esca-

dreg! cäpitanul SolomonescuCol. Vlädaianu era ginerile beizadelei Dimitrie Ghioa, fost presedinte

de consiliu, ministru, presedinte al Senatului, prim efor al Spitalelor,fecior direct de Domn si personalitate de mare vazä. In calitatea aceastade ginere al beizadelei, col. Vlädoianu era un privilegiat care fusese adju-tant la Palat si de astä datä oomandant al regimentului meu, Irma cum eramai toatä ziva ocupat, fiind un sportiv pasionat, având cai de rasä incurse si de atelaj, bun cäläret, vanätor si un perfect orn de salon, da rarpe la regiment oare era mai rault condus de ajutorul lui, maiorul Murat,un foarte constiincios militar care-si cunostea la perfectie meseria, din carecauza era mai tot timpul al cazärmii i considerat ca ofiter de front, ca unrutinar ce se märginea la numai cunoasterea meseriei lui, ceiace in chipgresit, mentalitatea vremii socotea ca o inferioritate Falb' de camarazii ceaveau, sau credeau ca au, si alte aptitudini.

Pe maiorul Murat, desi cialea toatä ziva ofiterimea i solatimea re-gimentului, Il simptiza toatä c,azarma i toti camarazii, pentru bunätatealui si pentru osteneaia ce-si da ca regimentul lui sä fie printre cele mai binenotate sub toate raporturile.

Un prieten al luí, maiorul Gr. Zossima, rnai pe urmä generalul de ca-valerie, ales de Regale Carol sä ducä un baston de maresal Tarului NicolaeJ, unul din caí mai arätosi si mai falnici ostasi ai nostri, wink, Malt, corpo-lent, tip impunätor de ostas, cu o barbä pänä aproape de brau, chipes fru-mos si scânteietor de inteligent, maiorul Zossima, zic, prietenul lui Muratpe and acesta era cäpitan, 11 simpatiza In deosebi pentru firea lui deschisii

cinstitä si ambitios ca unitatea lui sä fie intSia din regiment, ILorganiza, cu concursul camaiazilor, din cad In and fuse, ca sä'l ne,a-jeascä, contrariându-I in släbiciunile lui.

Una din farsele cele mai reusite a fost acaba cu prilejul examenului deinaintare In gradaba soldätesti, a cärei comisie examinatoare o prezidamaiorul Zossima, care, inteles cu membrii comisiunii, stiind at de grijuliu

1) Farbe (culoare pe nemteste) vopsea all* cu care-si frecau cavale-ristii curelele si centuroanele.

BUCURE*TI $1 BUCURE$TENI DE IERI SI DE AZI 197

ert. Murat de tinuta oamenilor din escadronul lui in cazuri solemne caacela al examenului gradelor inferioare, la care ambitiona ca si aci gra-datii lui sä iasä Inthii pe regiment si stiindu-i obiceiul ca indatä ce seanunta examenul, el sráruia de candidatii lui sä se prezinte exceptional debine, mai ales ca tinutä ostäsasca si ca exprimare clarä, neglijänd in schimbpartea teoretia, pun la cale sä fad abstractie la prezentare la examen detinuta candidatilor si sä nu chestioneze deck asupra cursurilor imaginare decari stiau bine a n'au sä poatà ráspunde niciun candidat, mai ales cä chiarasupra acestor asa zise cursuri teoretice, intrebärile n'aveau niciun rost,fiind pe de-a intregul inventate pentru circumstantä.

Din ajun, Murat isi pregäteste candidatii, soldatii pentru gradul decaporal si caporalii pentru cel de sergent, zorindu-i a-0 facä curelele cufarb 1), sä-si frece nasturii si pintenii, sä sträluceasca asa ca sail rásu-ceascä mustätile in ei ca in oglindä, sä räspundä tare si sä se prezinte mili-táteste, caland apasat, bätänd pintenii si strigänd tare : Sä träiti d-lemotor I

In ziva examenului, Murat si cu ofiterii esc,adronului lui asistau la

examen.

Zossima se lace ca nu stie ca Murat comanda escadronul intál si po-2 unceste sä intre candidatii primului escadron.

Ai d-voastra sunt candidatii d-le cäpitan? il intreab5 Zossima peMurat.

Da d-le maior, räspunde Murat, si-i prezintä lista candidatilor.Sä vie primul de pe listä, (care era candidat soldat pentru gradul

de caporal) ordon5 Zossima.

Acesta päseste tantos, bätänd talpa de stärnea pral din podea, seopreste le trei pasi de masa unde stau presedintele si juriul examinatoralcatuit dintrun cäpitan si un locotenent si strigä de rásunä odaia, asacum II invätase Murat :

Sä tráiti d-le maior Ilar zossima, ca sä-I necäjeasä pe Murat, se rästeste

Ce te spargt asa, mä bálete?... Te trezesti pe Bärägan? .. Ori crezt0 noi suntem surzi ?...


Murat, care incepe sä se främânte, sopteste unuia din ofiterii lui cittIfinga el:

Poftim comisie 1 Intimideaa pe bietul soldat 1 Sä faci treabä cuGrigore 1

Zossima, care de-abia isi stäpanea Hsu!, 11 mai intreaba, ca si curftn'ar fi stiut :

Din ce escadron esti?Oin al d-lui apitan Murat, sä träiti IBine, bine raspunde presedintele vad eu a esti spilcuit, at

stii a ne spargi urechile, dar ceva calie stii?Soldatul tace.

la sä ne spui tu, lAiete II Intre,aba Zossima care e compozitiaprafului de puscä?

Soldatul tace mai departe, lar Murat care nu-si putea ascunde mirarease apleacä la urechia ofiterului de langä el si-i sopteste vädit contrariat -

Auzi ce-I Intreabä pe soldat 1... Par'ar fi la examen la facultate 1lar Zossima calm

Bine baiete, poti sä pled si daa vrei sä te mai prezinti la un viitorexamen, c,atä de mai lasä lustruiala asta de par'0 esti o paiatä si mai bineInvatà ceva.

lar soldatul de colo :Am mieles sä träiti d-le maior 1

$i face stânga 'n prejur, iesind tot tropäind.Poftim ! sopteste Murat ofiterului vecin Auzi ce-i baga sol-

datului In cap 1... $6' stii cä se duce dracului ostirea 1Sä vie altul 1 zice Zossima.

Si de astä data se prezintä un caporal candidat la sergent, tot asa despilcuit si tot asa de tare räcneste :

Sä träiti d-le maior 1Si Zossima, astupand-si urechile :

Ai te cara, mä 1 Ce-mi spargi timpanele ?Mutra lui Murat 1

Tu ai citit ceva ? ON si tu stii at stie celalt ?$tiu sä traiti 1 räspunde convins candidatul.S5 te vedem zice Zossima, prefäandu-se c5 se gandeste sä-i

punä o chestiune mal usoarä Sä ne spui tu ceva despre quadraturacercului.

BUCURE$T1 $1 BUCT_TRE$TENI DE LEur 51 DE AZ1 199

Caporalul tace ca p5mântul, iar Murat care pierduse rabdarea, In-treab5 ofiterul de Iâng5 el : ce dracie e ala de-1 Intreab5 pe bietul caporal ?

Ofiterul c15 din umeri, lar Zossima flegmatic :

Vez!?... Ca si celalt, dichisit ca o brezaie, p5sesti ap5sat de p'arciieiti la m5-ta acas5 5i r5cnesti ca muscat de strechie 1 Si poftesti s5 fii

sergent si nu stii nici m5car ce e o quadratur5 a cercului.Dar Murat care-si iesise din rgbdäri, intervine :

Apoi s5 m5 lertati d-le maior L. Eu sunt gogea capitanul si v'Sdeclar pe onoare ca n'am auzit de paturcItura cercutui, si d-voastr5 vretis5 stie ce dracie o fi ala, un caporal ?...

Ilaritatea in tot regimentul n'a contenit luni de zile, dar Zossima in-data dupä ce-si Muse cheful, s'a dus drept la el cu toat5 comisia sinde fata tuturor l'a Imbrätisat, iar a doua zi, inteles cu Murat, zossimas'a inlocuit min capitanul din juriu ca presedinte, sub pretextul cf5 el ebolnav, cu recomandatia de a examina dela Inceput pe toti candidatii, de

ast5 data' fär5 glum5.Si, bine inteles, toti candidatii au fost admisi.

*

Alta mal cu hazCum regimentul era in realitate comandat de ajutorul lui, de maiorul

Murat, fiinda comandantul titular, It. colonelul VI5doianu da rar pe lacazarma, Murat se pomeneste intr'o zi cu casierul regimentului ca-i dàun plic confidential urgent pe adresa comandantului, din partea ministe-rului de räzboi.

V5z5nd urgenta, Murat desface plicul si r5m5ne foarte incurcat, ci-find ra. chiar in ziva urm5toare la ora 10 dimineata, un general francezva vizita regimentul si preciza programul primirii : prezentarea ofiterilor,prezentarea unei reprize evoluand in manej, vizitarea magaziilor de e-fecte si harnasament, vizitarea grajdurilor, un exercitiu de un sfert deor5 cu m5nuirea sable! si inainte de plecare o gustare. Generalul va firecunoscut dup5 portul uniformei si dupg ofiterul rom5n atasat persoaneisale pe timpul sederii in tarä, maiorul de Stat major Russo.

Poftim bucluc 1 exclam5 Murat. Si Nicu (V15cloianu) cine stie de-oTi in Bucuresti ?... Poate la vre-o van5toare, poate la vre-un antrenament'in vederea curselor L. Cine o s5 sénteleag5 cu neamtu li'sta de vinemaine ?...

2) In intimitate, cAnd nici un subaltern nu era de f a, V15cloianu siMurat se tutuiau.

200 VICTOR BILCIURESCIS

Nu e neamt d-le maior II Intrerupe casierul regimentului efrancez.

Neamt sau francez, treaba luí I Vorba e cine-1 primeste ?Päi d-voasträ d-le maior, dacg d. colonel lipseste...

,--- Eu2 L. Ei, bravo I 0 nemerisi I Par'a neamtu sau frantuzu devine, stie româneste ?...

N'are aface d-le maior ; vorbiti prin interpret. Unul din ofiteriinastri care stie, frantuzeste vg slujeste de interpret.

Pe dracu I... $tii ce ?. Maine nu viu la cazarme; sunt bolnav lapat.- Si iaa asa I

Si nu trece mult, si trompetul de serviciu anunta sosirea coloneluluicomandant.

Gabrioleta cu c,aii de rasa ai colonelului Vladoianu isi face aparitia,din ea descinde comandantul si dupg primirea raportului, insotit de ajutormerg in cabinetul comandantului, unde Murat, radios si cu inima la loca sapase de bucluc, 11 inmäneaza ordinul ministerului de räzboi 'Imo-tindu-1 de cuvintele acestea

Poftim Nicule2) uite ce te-asteaptg; Iti vine maine un mosafirneamt I

Dupg ce citeste ordinul, Vlädoianu i-I Inapoiazg rkandMai Intgi de unde-I scoti neamt, a aci spune lämurit a este un

general francez ?... S'apoi, ce daca vine ?... Sg pofteascg sanatos 1.. Daordine In consecintg ofiterilor si trupei, sa fíe totul pus la punct pentrumäine la 10 dimneata. Eu am sä fiu mgine aci la 10 fgrg un sfert.

De ordine am avut eu grijg pe data' ce-am vkut telegrama siinoptez aid Ong ce voiu vede,a totul regulat, iar maine dimineata mg in-fiintez ad dela 7.

Inteadevär, a doua zi la 7 Murat era la cazarrng si dupg ce s'a in-credintat a totul e rostit potrivit dorintei lui, ne-am asezat In curteacazgrmii In ordinea vechimei, având la flancul drept pe comandantufVIgdoianu insotit de ajutorul Murat, iar and la 10 ceasuri trompetutsung pentru onor si din träsurä coboarg generalul francez, un soldat pre-zentabil si argtos, lnsotit de maioruf Russo, colonelul VIgcloianu ?I 'haiku-

B1JCTIRE$T1 $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1. DE AZI 201

pina pe generalul strain, ii dä raportul intr'o frantuzeascä corectä, gene-rah!i ii stränge märia si amândoi insotiti de maiorul Russo, se indreptäspre flancul drept al frontului ofiteresc, unde Vlädoianu incepe prezen-taile Cu maiorul Murat :

Permettez mon géneral, que je vous présente mon aide, le com-mandant Murat.

Când a auzit francezul numele de Murat, in loc sä-i intindä mina,-s'a intepenit in pozite de drepti si zmirna cu mina la chipiu fl intreabäplin de admiratie :

Ah I, De la famille des princes Murat ?lar Murat care astepta ca Vlädoianu sä"-i dea un räspuns ori cum ar

fi crezut cu cale,väzänd cä intärzie, ca sä scape din impas, stiind cti dain frantuzeste este si oui si voui, ca nu cumva sä greseascä, i le servestefrantuzului pe arnândouä : oui, voui, amândouä pronuntate prelung, camtaräganat, asa cum de obicei vorbea el.

Generalul rämas intr'o mutä admiratie, ii stränge foarte reventiosmrana si ar fi rämas mai mult asa in fata lui Murat, dacä Vlädoianu, in-telegând tortura ajutorului säu, nu l'ar fi scutit de ea, continuind cuprezentärile-

Si alta tot asa de hazlie :Locotenentul din escadronul de escortä regalä Mawer Fränkel care

Incepuse sä poseada bine limba românä, asa in at sä poatä comanda sol-datilor nostri, este mutat din ordin din escadronul de escortä in regimentulde cavalerie al lui Vlädoianu si cum in asemenea strämutäri ofiterul venit lanoul corp, se prezintà comandantului cu formula reglementarä : Am o-zoare sa mä prezint ofiterul cutare, venit din corpul cutare in corpul ce co-mandati si vä astept ordinele.

Cum insä comandantul lipsea, formalitatea aoeasta a indeplinit-o noullocotenent fatä de ajutorul Murat, care auzind c5 i se prezintä Frank Moor(asa se pronunta Frankel Mawer) avänd adresa ministerului pe birou, il in-trerupe :

Domnule locotenent, nu te pot primi, fiindcä eu am aci ordinul mi-nisterului sä primesc in regiment pe locot. Mawer Frankel i d-ta te prezinti.ca Mor Franc. Ce e mäsluiala asta ?


Dati-mi voie d-le maior obiecteazä locotenentul in englezestese scrie Mawer Friinkel, dar se citeste Mor Frank.

lar Murat scandalizat de asa mäsluialà, II primeste Cu rezerva ca : altddatd sit facd bundtatea sa se scrie cum se chiamd $i sd se cheme cum sescrie".

*

Am ocazia, fiinda fu vorba de colonelul Vlädoianu, sä insist In tree-cat si asupra personalitätii socrului au, beizadeaua Miticä Chica desprecare nu voi mai avea prilejul a mä ocup intr'altä parte aci, dei a jucat urtrol de prima mänä In politica acestei täri, fiind fost presedinte de consiliu.presedintele Senatului, de mai multe ori ministru, prim efor al Spitalelor ci-vile si autentic fecior de Domn, meritand titlul de beizadea.

Omul acesta, despre care teal meu trni spunea a In tineretea lui fu-sese foarte frumos, Malt, proportionat si totdeauna elegant ca tinutä, aveaun fond sufletesc bun, sufere,a insä de mania grandoarei, pläcându-i sä i sezicei Maria ta", si indrägind un voc,abular färä inconjur si sincer märturisit.

Asa. venind la el ode& pe vremea Carnavalului, o delegatie a une a-sociatti de mestesugari ca a-4 cearä sä le patroneze un bal, delegatie, carestia a dacä i se adreseazä cu Märia Ta-, obtine ori ce-ar fi cerut, beiza-deaua, vädit contrariat a nu-i poate satisface, cu tot mägulitorul MäriaTa", repetat cu fie ce altà propozitie, se justifia fatà de ei, in felul acesta

Ce a vä fac dragii mei ?... Vedeti si voi cum Trni sunt picioarele o-Llojite, mä pot eu mica din cas'a ?

Dati-ne atunci o principea M'aria Ta, ca a ne patroneze balul,Indräznirà sä-i propunä delegatia.

lar beizadeaua, foarte familiar :Pe care mäi ?.. pe care din douä ? P'asta, vedeti-o si voi, e gata a

nasa ; iar astäraltà, bocete cu capul In pernä, a bärbatu-säu e incurcatIn datorii, asa a dragii mei, cu toatä pärerea de räu, n'am ce vä face.

Si in fate acestui temeinic argument, delegatia a fost nevoitä a se re-tragä, multumitä ina a beizadeaua nu-i mai scotea din dragii mei'', totasa precum si delegatia nu-I mai scotea din Märia Ta".

*

In ziva de Sf. Nicolae, ziva numelui colonelului regimentului nostru.eorpul ofiteresc In intregul lui mergea la locuinta beizadelei, unde sedea sicoIonelul-ginere, sei-i prezinte felicitärile lui.

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI et DE AZI 203

Ad eram primiti de beizadea in salonul cel mare dela Soseaua Kisselefuncle astazi este sanatoriul Elisabeta, un salon incapator ce a-vea dimensiilaterasei pe cari ieseai din el, pe trei usi spatioase, dimensii de cel putinmetri pe 6, pe peretele din fund al diruia, era asezatä cu mult gust o e-norma panoplie de mare prat, continand, arme, sabil, iatagane, pusti, buz-dugane si halebarde incrustate cu sidefuri si pietre scumpe; sei Voevodale.pumnale, pistoale, coifuri, Inci, arcuri, valtrapuri si alte asemenea scumperelicve domnesti.

Dupa ce prezentärn felicitäri colonelului in de fata socrului, pe mareasnasa din mijlocul salonului se aduceau tavile cu sampanie, piscoturi, dul-ciuri i igari de foi a cate sase lei una, lar beizadeaua ne tinca G cuvan-tare in care nu prea figura ginerele sàu, ci mai de graba ajutorul lui, malo-rul Murat, druia beizadeaua II facea cinstea sa ni-1 recomande ca pe ade-väratul comandant al regimentului, ceea ce-1 Mom radios pe Murat carenu-si mai incapea in piale.

Dupa ce ne oferea tigäri de foi din cad in tot Bucurestii nu fumau decat beizadeaua i Stolojan, si se mai intretinea cu fiecare din noi, beiza-deaua se retragea, invitandu-ne sa continuant a ne servi mai departe si re-comandand ginerelui sä ne arate grajdurile in cari ave,a vestiti cal de rasade atelaj si de curse.

Spuneam la inceputul capitolului acestuia, cà in ce priveste demnitatea

ostäseasca, ea n'a fast Mtn' nimic mai prejos alta data decal acum. Atunci

ca i astazi, and pronuntai cuvantul ostar prin el intelegeai totdeodatape cavaler- si au fost si atunci, asa cum au fost í acum nenumärate ca-

zuri de cavalerism, de demnitate si mandrie ostäseasca, fiindca aceasta a

fost una din poruncile atavice ale neamului nostru, caci inainte de a im-bräca haina ostaseascä, Warml nostru este un nobil si tot romanul care a-pasa coarnele plugului ca sä rästoarne brazda campului romanesc, este unaobil, lar and lasa coarnele plugului, imbracä haina ostaseasd i punarnana pa arma, la titlu de nobil adaoga si pe cel de cavaler si &hind de-vine un nobil-cavaler, sau pe romaneste sadea: un roman-viteaf,once roman este nobil, purcedand din vita nobilä' si once oavaler este un

viteaz.Si din aceste cateva c,azuri pe c,ari le amintesc aci, tiu sa fac iuminoasa

dovadä ca trecuta demnitate ostäsasca n'a fost cu nimic mai prejos cleat

204 warm,. BILCIURESCU

cea de astazi, ca osteanul roman s'a bätut cu acelasi avânt si Cu aceiasidärzenie si la 1877 si la 1913 $i la 1916, ca si osteanul de astazi. Fireste.expunerea vietii e incomparabil mai primejduita astäzi decal lei'', iindcainfernul ucigätor este atat de mestesugit utilat si atät de infiorator $1 desavant pus la punct, Inc& secera mortii actioneaza i'nzecit mai spornicastazi decât altä datä, dar neinfricarea si sfidarea mortii este aceiasi, fiindca$i altadatä ca si astäzi la fel au räspuns românii la chemarea goarnei, la feti-am väzut cu totii mergänd cântänd la moarte cu flori si verdeata la ureche,chiuind si calcand apäsat. Asa au murit, In frunte cu capitanii lor, sus peredute si la Grivita si la Plevna si la Opanez si la Vidin ; asa au zburat la1913 peste Dunäre si se stie ca dacä nu intervenea telegrama regelui Carol,generalul Mustatä cu divizia lui de cäläreti, peste numai doua ore de mars,arbora tricolorul nostru In Capitala inamicä ; asa au räspuns chemärii din1916 ostenii români, sateni si oräseni, si cä ei nu si-au precupetit sängele,ce alta dovada mai elocventa cleat impresionanta cif:A de 800 de mii demorti, floarea bratelor de nädejde ale neamului !

$i cu 1nsufletirea ace,asta si cu aceastä ancestralä nepasare de moartecand e vorba de sfintenia cauzei pe care o apärä ostasui romän, a alerciatsi de astädata In vältoarea grindinei de foc ce täsneste din toate partite.luptând cot la cot cu armata rosie a U. R. S. S., pentru dezrobirea Ardea-hilui de Nord care ni se furase printr'o hotärlre nedreapta apol trecandIn Ungaria si In Cehoslovacia unde acoperindu-se de glorie ostiletnoastre au fost citate prin ordine de zi de ditre maresalul Stalin .

Comer tulPiata Praviiiii Firme

Comertul

de acum peste jumätate de veac, nu cunostea restnictie, decel din interiorul tarii, era cu decat dacä se facea Cu streinätatea,

sävOrsire liber, lar taxele datorate Statuiui erau asa de reduse CO nuse resimtea nici punga vânzatorului nici a cumpärätorului, cela ce fäcea ca

viaja sä fie asade usoarä si piata aisa de iefting, In cOt n'avea nimenitemei sä se plâng5.

Libertatea comertului intern si usurinta formalitatilor pentru exer-citarea comertului cu streinatatea, inviora piata si tranzacPile se tineaulant in anii cu productie imbelsugatä : vara oerealele, zarzavatul de totfelul, fructele de varä; toamna viile, livezile, fructele de toamna, porum-bul; lama tuica, lemnul, oläria, pOpurisul de rogojini, lar peste tot anulcereale, fructe, Iapte si derivatele lui, pescuitul, titeiul cu extractie pri-mitivä si schimbul cu streinätatea.

In comertul de pe vremea aceia, tocmeala era in Hoare ; cei maibuni gospodari erau apreciati dupä mestesugul tocmitului. Obiceiul adurat pSnä la venirea in Bucuresti acum vre-o 70 de ani, pare-mi-se in-,datä dupä 1878 a vestitului Magasin Universal instalat intr'o clädire laparter de pe calea Victoriei Intre %Title si consulatul rusesc, cam pe loculunde a fost cinematograful Colos. Prävälia aceasta cu patron francez, aipaugurat la noi sistemul strein de a prezenta marfa cu pretul marcatpe ea, cela ce i-a atras o clientela care l'a procopsit repede pe inovator.Magazinul era inteadevär universal, pentru cä in el gaseai tot ce-ti tre-buia ; hOrtie de tigarä persanä din pai de orez, peril de tot Felul, delacea de dinti pSnä la cele mai mari de diferite intrebuintari, ape de dinti


dintre cari cea mai vesita era a d-rului Pierre, pomezi, cosmetice, säpunuri

intre cari renumitele Tridace si Veloutine, parfumerie cu totul alta de catcea de acum : colonie Jean Marie Farina, parfum Vera-violette, Peau d'Es-pagne, lilas blanc, rezedà ; rufarie, hinrie, palarii, cravate, albituri detot felul, perdele, conserve, liqueur-un, paturi in felul celor de campanie,

oglinzi, papetarie, farfurarie, articole de librarie, hartie de scris, com-pasuri, bricege, calinari ; vase de bucatärie, oale, tingiri, borcane deconserve, de sare, de mutar, tacarnuri, jucarii de copii, päpusi, articolepentru cadouri si pentru pom de Craciun. Magazinul era asa de aglome-rat toata ziva ca trebuia sa faci coadä pânà sa fii servit.

Aurul strein intra In tara de cum incepea secerisul paioaselor, adicadin luna lunie inainte si dura pang aproape de recolta viitoare ; aurul maiintra la recolta porumbului insä dupa conditionare, adica incepand dinlanuarie ; tot cu aur ni se cumpärau vinul, de obiceiu vechiu, petrolullemnul iar porcul si borhotul de prune le petreceam nunnai in Ungaria.

Cerealele graul, secara, orzul, ovazul, inul, mazarea, floarea soa-relui ni se cereau in mai toate statele Europei ; porumbul mai numai inItalia ; lemnul In deosebi In Italia, Turcia si Egipt; petrolul cam pretu-tindeni ; nucile si macul numai in Germania.

In ce priveste graul si secara, exportul scazand considerabil °data cuknpartirea paranturilor marei proprietäti la Ward, a trebuit ca princi-palul venit al Statului provenit din grau care acum numai putea producecat producea la marea proprietate, sä fie compensat de petrol si lemn sinici cu aceastä compensatie chiar, nu echivala venitul provenit dela ex-portul graului produs de marea proprietate, fiind cä taranul nostru nusemäna grail decal pentru azima si coliva, nu pentru export.

Mi-aduc bine aminte, si faptul se poate controla in fosta arhiva aministerului de industrie sau la once societate mare petrolifera mai veche,cà acum aproximativ 40 de ani, Spania ne-a cerut aprovizionarea anualäcu 200.000 vagoane titei, pe un anumit interval de ani i dam primitoferta, pe motiv ea pe atunci daveam aceastä cantitate pentru export,exploatarea cea mare si cu mijloace de extractie moderne daruindu-ni-semai tarziu, pe suprafete descoperite treptat.

Trebue marturisit a in genere, negustorimea de acum 70 de ani sichiar ceva mai incoace, era mai omenoasa, mai cinstita, mai geloasä debuna ei reputatie, decal cea din zilele noastre din cale afara de lacomä,

RUMMEST' SI ,BUCURESTENI DE IERI 51 DE AZI 207

Cu onorabile exceptii bine inteles, lar marfurile erau mai de incredere,mai trainice, mai rational pretuite si mai omenos servite ca cele de azi,pentru ca pe vremea aceia nu se cunostea conceptia formulei de astäzi :reclama e sufletul comertului, oi cinstea era sufletul comer fului. Ba aqputea sustine c,45 din potrivä, cu cat o marfa era mai stäruitor trambitatape calea reclamei, cu at& era mai ocolitä : sapunul Tridace, säpunul Ve-loutine, apa de dinti Dr. Pierre de cari se serveau Curtile Suverane si a-ristocratia Europei si chiar a altor continente, n'au pomenit reclamä, cis'au introdus prin cinstea si calitätile màrfii. Mi-aduc aminte de o singurareclama sui-generis din vrernea copiläriei mele, pe care am citit-o In

Romdnu!, dui:A un ziar francez, dar o reclama originalä foarte inteligenta.Pe vremea aceia, cea mai cautata si mai scumpa fabrica de ciocolatä dalitat superioara, era ciocolata Philipine de provenienta elvetiana (El-vetia franceza). Probabil ca o alta fabricä din aceiasi provincie elvetianä,se va fi gandit sa-i &ma' concurentä si sä parvinä sa-i ia locul si a reusit,cä tot Bucure0i s'a aprovizionat numai cu ciocolatä Meunier, lar cioco-lata Philipine a dispärut de pe piata. Ce se intamplase ?... Fabrica Meuniera angajat atati oamenii de incredere cate centre mari comerciale existauatunci in Europa si i-a trimes pentru o saptamanil cu misiunea de o intro-un minut In fie ce prävalie cerand ciocolata Meunier i cum negustorulspunea ea n'are decât Philipine, trimisul celeilalte fabrici räspundea ste-reotip : nu cumpäräm dec.& Meunier ; pe semne dv. nu sunteti la curentCu evolutia acestui sort de marfä, fiindca nu still ca astäzi ciocolata Meu-rer este universalr. Rezultatul a fost cà dupa catä-va Yreme, Meunier

a devenit intr'adevar universe% si fabrica n'a mai putut prididi expedie-rea vagoanelor cu marra ei in toate continentele.

Acum 70 si chiar 60 de ani un negustor care s'ar fi Inselat In daunaclientului, ii cerea imediat iertare si nu te-ar fi läsat sä iesi din prävälieneconvins cà n'a facut-o din intentie. Pe vremea aceia existau multe firmede incredere si targul se fäcea spre multumirea §i a negustorului si acumpärätorului ; tocmeala cad pe atunci nu se fäcea targ fara toc-mealä ori cat de lungä ar fi fost si une ori chiar plicticoasä, se incheiacu convingerea ca nioi o parte n'a fost pacälita, pe and astazi... astäzi?...preferim sa nu mai insistäm, pentru ca toti suntem zilnic martori la iepa-sarea cu care zilnic se calca toata sträduinta si toate bunele intentii alecarmuirii.


Firme reputate pentru cinstea, coreotitudmea si constiintiozitatea, pa-trorfflor lor, erau : casa de mare incredere pánzeturi i mätäsuri StancuBechianu din Lipscani, stimatà in societatea bucure§teanä pentru prover-biala omenie a patronului ei, un model de vrednic negustor de mare su-prafatä, ales aproape permanent in Senat, unde vene,a la sedintä dupä celäsa inlocuitor la tejghea, la aceiasi tejghea pe care o da in primirea ace-luiasi inlocuitor de incredere, dud la 6 d. a. In fie ce zi de primävarä' sautoamnä, poruncea sä-i traga träsura la scarä ca sä-si facä plimbarea obici-

nuitä cu familia la Sosea ; firma de bäcänie Eugeniu Carada, regretatulprim guvernator al Bancii Nationale, prävälie situatà pe str. Edgard Quinet,coltul din dreapta cu str. Academiei. Carada bun prieten cu tatal meu, cetarguia toatä bäcänia de ani de zile numai dela el, Ii trimitea in seara a-Junului Anului Nou, un cos cu de-ale bäcäniei ; 2 butelli Bordeaux-St. Ju-lien, o cutie ananas in mustul luí, o capätânä de zahär, mandarine, curmale,castane, o cutie de sardele, o sticlä de rom si câteva mAruntisuri, insotiiede cartea lui de vizitä cu urarea : SA le mâncati sänätosí Case de in-credere mai érau cofetäria Capa. pe locu lei In clädirea unde este si astazi,oofetärie si restaurant de primul ordin, in aceeasi cladire unde odinioaraa fost nechibzuita demonstratie dela sala Slätineanu, care determinase ab-dicarea de bunä vole a Domnitorului Carol, dacg n'ar fi survenit interven-lia lui Lascär Catargiu care a luat asuprä-si räspunderea linistirii spiritelor,agitate de pe urrna victoriei germane din 1870 impotriva Frantei. Mai tar-ziu cafeneaua Capa de Braga cofetärie, devenise laboratorul in c,are sediscutau, se diagnosticau si se plämadeau toate combinatiile politice delaordinea zilei ; in aceastä cafenea se ticluiau !Ana si listele ministeriale,dupä fie ce crizä de guvern. O cofetkie cu o cafenea tot asa de istoricapoate chiar de mai mare insemnätate ca aceasta, a fost si a lui Fialcovschidin aripa dre,aptä a pietel Teatrului National, pe locul unde astäzí sunt bi-rourile de comenzí ale uzinelor Resita din clädirea Adriatíca-, cafeneatoric6-iiterará ; istorica prín aceia cä intr'insa s'au pus la cale multe mis-aii de stradä si multe pregatiri in vederea unor importante momente isto-rice ce au adus alte prefacerí sí alte oranduiri in epoca inceputului de re-nastere al acestui neam, destul de cunoscute astäzi spre a le mai aminti ad;literarä, pentru c'ä la Fialcovschi se strângeau inprejurul mesei lui Mace-dcmski, Cíncinat Pavelescu, Bonifaciu Florescu, Dumitru Teleor; consilieruldela Curtea de apel Costia Cimpineanu, cel Cu leul in casä, si Cu serpii

14

RUMMEST' $1 BUCTJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 209

In manson ; Nicu Stefänescu avocatul, fratele jui Delavrancea, NicolaeTincu, Mircea Demetriade, fratele Aristizzeí Romanescu Manàlescu, poe-tul Obedenaru si rare ori Max Rosetti, tatäl maestrului Radu Rosetti, un

foarte fin sí aristocratic condei mult gustat pe atuncí, care era mai multin obicinuit client ai cafenelei Capsa, de unde Insä evada spre Fialcovskica sä Inralneasa si cenaclul scriitoricesc de ad, pe care nu'l Intalnea In

cercul politic dela Capa. Firme cu meritat renume mai erau in Bucurestí:ceasornícäria Popovici un foarte cinstit si priceput mestesugar, al cäruí suc-cesor'a fast pan mai deunki firma Agemoglu ; farmacia La Cerb chiarin fata pasagiului Român de pe calea Víctoriei, singurul pasaj pe atunci InBucuresti, farmacie al arei proprietar era Ziirner, doctor In medicinä si far-rnacie din strainatate, cu al cärui fiu am fost coleg de pension $i de liceuIn pasajul acesta mai erau reputatele firme: cizmarul de lux Pavelescu, catcare a dat pentru prima oarä In vileag moda ghetelor cu bot ascutit la carealerga tot tineretul elegant, pereche de ghete ce costau 20 de ki, fatä de8, 10 si 12 lei obicinuit ; firma de mode si parfumuri fine ,.Madame Briarsub clädirea Cretulescu de pe cale,a Víctoriei ; firma de vínuri si aperítiveine, sub actualul hotel Splendid, a luí Bruzzesi, continuatä Ong mai de

unäzi de Tripcovici ; fratii Dobriceanu,In fata prefecturii de politie pe ca-lea Victoria!; bäcänia cea maí bogat aprovizionatä, dupä Carada, transfor-matä mai tArziu In cofetärie si fabricä de ciocolatä, cam pe locul azi dä-r.imat unde este libriírie pe Calea Victoria'; vestítul magazin de fie-f6rie din Lipscani al lui Dancovici, un fruntas negustor cu vaz6 pe piataorasului ; droguería Ovessa din str. Ac,ademiei, alaturi de fosra beriírie Cei-pilanul ; cofetaria Varga, chiar peste drum de peristilul Teatrului National,In locul cäreia a urmat vestita cofetarie Riegler, instalatä oat se poate depretentios si de luxos, cofetarie-cafenea In al cärui etaj a fost instalat clu-bul conservator-democrat de sub efía luí Take lonescu, dupä ruptura dinportidul conservator la 8 lanuarie 1908 si dupä ce In prealabil fusese ada-postit provizoriu vre-o douä luni la fostul magazin Wapner din Calco Vic-toriei. La Riegler a apärut ziarul Naliunea al noului partid conservator-de-mocrat In c,are Take lonescu a publicat pentru prima oarä In viata lui zia-fistica, un articol semnat intitulat : Datoria cea mare In preajma räz-noiului de Intregire, ziar la care au colaborat : Aural Iliescu, C. An-ghelescu, Gane Marinescu, C. alomonescu, G. Stroescu, Andreilonescu, Chirità Vasilescu, Duväz, Bobes, poetul N. Timiras,


scrlitorul lucrarii de fatä si alti membri al partidului. La Riegler, la clubulconservator-democrat, s'a inregistrat acea ne mai pomenita victoria electo-rala in CapitaIS, ca lao alegere complimentara la al 2-lea colegiu de Ca-mera, colegiu ce de 50 de ani neIntrerupti nu alesese cleat candidati 6partidului liberal, sa aleaga cu semnificativa majoritate pe ate-1i patricandidatii partidului conservator-democrat : Fleva, Paltineanu, I. T. Flo-rescu si Cneazul Moruzzi. A fost cu acest prilej In piata Teatrului Nationalo grandioasa manifestatie de simpatie, care a intrerupt panä tärziu noapteacirculatia pe calea Victoriei, lar din balconul clubului, peste marea de ca-pete ce ovationa entusiast, nouii alesi si fruntasii partidului au vorbit mul-

timii care cu greu a parasit tarziu piafa teatrului.Succesul acesta, impreurai cu allele tot de alegeri parlamentare com-

plimentare sau suplimentare in diferite centre din tara la Iasi la Senat, laRomanati la Camera, la Campu Lung la Camera', la Putna la Camera stpare-mi-se si la Gorj, unde alt partizan din guvern sau din opozitie n'aputut razbi In parlament, ci pretutindeni unde au candidat au reusit candi-datii lul Take lonescu, actiunile acestuia au crescut considerabil, indicandu-1

ca viitorul succesor la guvern- Si cu toate acestea n'a fost asa ; indicatiatarii n'a contat si la carma a venit gruparea aceia care nici macar n'a can-didat, sau acolo unde s'a increzut sa candideze, si-a retras candidaturadupa prima ora dela inceperea votarii.

Firme vechi cu buna reputatie erau : Beckman cu articole de pielaperitru sport, harnasament, voiaj ; firma' veche aproape cat si varsta measi care functioneaza sl astazi pe calea Victoriei imbogatindu-si magazinufsi cu articole de parFumerie; libraria Socec cea mai reputata din tara si cucel mal complet atelier de editura din tara, situat pe str. Berzei (astaztCobälcescu) in tovaräsia lui Teclu si Sander, atelier in care a apärut Re-vista Nouei timp de 6 ani, fiindca alti doi a apärut in tipografia Gatde pe strada Doamnei ; libraria Grave la chiar parterul unde este astaziMania Dragomir ; libraria Haiman (casa de editur5) pe cale.a Vic-toriei, cam pe unde a fost Jockei-Clubul in piafa Palatului Regal, librariecare l'a editat pe Delavrancea cu volumul lui de versuri Poiana Lungd" :magazinul de confectiuni Menagère condus de francezul Lisembert pe acarui fica a luat-o in casatorie succesorul lui Chevitz, la instituit, Thierin,lar d-ra Thierin, este decatva timp vaduya profesorului si academicianuluiTileica ; Caro/ Miiller, magazin de obiecte de arta, supranumit Pieptenarul

SUCURE*TI $I,BUCURE$TEN1 DE IERI 5I DE AZI 211

situat la coltul pasagiului Roman chiar pe !owl unde este astazi cofetäríaZamfirescu ; Madame Jobin calea Victoriei (casa Cretulescu)" Cu articolede mänusi, cravate, mode si parfumerie ; vechiul si simpaticul magazin depälärii bärbätesti í articole de garderobä, de tinutä de gala*, decoratii,pleduri, fulare, etc. Fain, de sub clubul Tinerimea (casa Lahovary) caleaVictoriei, o firmä neschimbatä din acest loc de and am pomenit-o, ca siaceia a giuvaergiultd Resch, de pe calea Victoriei in fata teatrului National,ca sí aceia a coaforului Popovici, de toatà vremea al M. S. RegeluiDomnitorului Carol, neschimbat pânä mai de unäzi din crädirea din MOPalatului in aripa stângä a Fundatiei Carol I ; restaurantul Frascati tinut dePapa Jilet, fost 30 de aní bucatarul sef al M. S. Regelui Carol I, restauranta carui terasa da in grädina Otetelesanu unde se servea masa pe timpul

verii. Pyobabil cà uit ateva firme ce meritau o mentíune, dar ma oprescad, ca sä stärui catva asupra magazinului Fain, in care s'a petreout aceastäscenä

Regretatul mare bärbat de Stat, sau marele european cum I-a zis

Clémenceau luí Take lonescu, intrând inteo varti ca sä-si cumpere o pa-rade de paie la Fain de unde rarguia el de obicei, intalneste acolo pe spi-ritualul avocat lonescu, poreclit ¡Huta, tartar plin de duh, tortcleaunavervä si cu riposta prorntä, c,are färä sa fie inregimentat in vreun partidpolitic, era devotat la dol efi, lui Petre C,arp i lui Take lonescu, arnan-doi facându-I haz, fiindcä intr'adevar era foarte simpatic si de aceia foartesimpatizat.

Take lonescu Intrebandu-1 ce cautä la Fain, 11145 ii Ospimde ca avenit sä-si cumpere o pälarie de paie si la propunerea luí Take lonescudac5-i dä vole sä i-o plateasca el, ca colegi de barou, !Hula primestebucuros, lar la platä palaria lui Take costa' 30 de lei si a lui 'IWO' 50.

Bravo, colege Iliutä spurie Take lonescu d-ta portí paläriemai scumpä deck minel

lar 'Hula,:Asa se si cade sefule d-ta aí cap, nu-ti mai trebue palärie, pe

cand eu cu päläria compensez capulDei Para nici o legatura cu firma Fain si níci chtar cu acest capitol,

tin sä stäruesc ad asupra glumelor luí Iliuta, nu numai ca sa variez putinmonotomia subiectului acestuí capitol, ci i pentru ea dam sä mai am pri-lejul sä mai pomenesc de aci inainte despre Iliutä si spiritualele lui glume

0 Asta era porecla Cu care-si trata conu Petrache favoritii, nu numaiIn intimitate, ci chiar si In adunari.

2) Titu Maiorescu suferea de un pronuntat defect de auz.


Acest simpatic guguman ') nelipsit din casa conului Petrache Carp,era ori- cand primit In casa si la masa sefului partidului junimist, inainteachiar a personalitatilor ce sedeau sau sezuserä pe banca ministerialä.

Asa, Intr'o dupa amiaza de varä conu Petrache stand de vorba ealliutä, In boieraasca lui locuinta de pe fosta cale a Dorobantilor, azi Bule-vardul Alexandru I al lugoslaviei (cancelarla ministrului plenipotentiar alTurciei la Bucuresti) si väzand cä la scara s'a oprit o birjä In care se aflafostul ministru de industrie Dem. Nenitescu, spune tare lui !IWO ca sa fieauzit de vizitator, filndca fereastra era deschisa : M5 gugumane, spunegugumanului dela scarä, 6' nu sunt acasr.

Si gugumanul dinauntru s'a executat, lar gugumanul de afara, stiindtoanele conului Petrache, a plecat, färä sä se sc,andalizeze de aceastacurtenitoare primire.

Alta data', se pomeneste conu Petrache cu Iliutä ca da sa piece chiarasupra clipei and erau chemati la mash'. Ceara conu Petrache sa-I retina,:ma Iliuta persistä, iar cand seful ii pretinde sä se explice, Iliuta, impru-mutand pentru circumstantä o masca 'Narita, 11 spune

Uite sefule, am fost de cateva ori la conu Titu Maiorescu, ministrufd-tale de justitie si ieri pentru ultima oara si i-am amintit ca sunt si eu li-centiat in Drept, cu diploma dar Bra clientela, ca sunt bufonul d-tale, incasa d-tale aproape zilnic si I-am rugat sä-mi dea si mie un loc in ma-gistratura si in loc de o vorbä bung, m'a luat in zeflemea.

- De, ma gugumane, de and iti cant eu tie sä-I ia dracu p'ala dael-e dat tie licenta aia 1

S5-1 ia sefule, nu zic be ; dar cati n'or fi luat licenta ca mine si nui-a luat dracu nici pe ei, ca sunt in slujbe, nici pe al de le-au dat-o?.. Sila drept vorbind, sefule, sunt eu cel mai prost licentiat In Drept din taraasta? D'aia te rog sefule, fagaduie,ste-mi ca mergi maine cu mine la conuTitu, ca dacä-i spui d-ta, ma numeste sigur, ca' pe d-ta te aude, pe and pern:ne cum ma vede, nu mai aude 2).

Bine gugumane, acum hai la masa.A doua zi, conu Petrache insotit de Ili* intra in cabinetul luí Maio-

r.escu dela ministerul Justitiei.

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 213.

Titu Maiorescu se scoalä dela birou si intampina pe conu Petrache,Insa când da cu ochii de IIWO, se rästeste :

lar d-ta?... Nu ti-am spus domnule sa nu mai ínsisti ca n'arn va-cante?... Uite, am un loe de consilier la Casatie I... Iti convine?

Muth', care nici nu era insurat, ii replica prompt :

La Casatie d-le ministru ?... Và cer un rägaz sä reflectez ca sä mäconsult si cu soacra-mea.

lar conu Petrache, caruia ií placuse replica luí Illuta, interveni:N'ai ce zice Titule, numai dupa raspunsul asta, meritä sä-I numesti-

Si minístrul n'a avut incotro, l'a numit judecator la Sulina, un centruintelectual unde judecatorul träia intr'un mediu mai select, dar zefle-mistul titular al postului, nu l-a detínut dec.& o singurä zí, fiincla primurproces judecat de el, a facut delicille comentariilor magistratilor .si avoca-tilor cari aflaserä hilarianta hotarire a judecatorului lliutä.

In prima sedinta, s'a prezentat un proces, in care lui Iliuta i s'a parutea nici una din partí n'are dreptate.

la ascultati domnilor le-a spus el avocatilor pledanti nuvedeti a bateti câmpii?

Mirati, avocatii rartilor isi indoiesc siliniele ca sa convinga judecatacli dreptatea e de partea lor, Iliuta ridica tonul

Am sfärsit cu d-voasträ I Puteti pleca, n'aveti nici-unul dreptate fGrefierul care nu mai pomenise o asemenea judeeata, se apleacS

spre judecator si-i sopteste ca o asemenea sentintä nu e posibila, cä unadin partí trebue sa aiba dreptate, caci altfel sentinta e nula de drept.

Zadamic I Judecatorul furias, le strigalesiti afara I Sà va fie rus:ne sa veniti in fata justitiei cu asemenea

procese sc,andaloase, din care profitat voi inseland justitiaA doua zi iliutä a fost telegrafic destituit.Conu Petrache care-1 stia la Sulina, se pomeneste cu el.Cei cu tine gugumane?

M'a destituit telegrafie sefule. Doi impricinati umblau sa ma tragape sfoarä, probabil crezandu-ma novice, dar i-am ras pe amândoi...

Si Titu pe tine, il intrerupse conu Petrache.Da, sefule, dar am salvat onoarea diplomei mele.Ai salvat-o de te-ai prapadit I Nu ti-am spus eu sal dai dracului


p'Sla de ti-a dat diploma, cu ea cu tot?... Lasä, mä gugumane, stai tu camine aici, sä noi amândoi n'o s'avern procese de nici un fel, fiinda nicieu n'am sà-ti fiu client, nici tu mie avocat, i d'aici Titu nu te poatedestitui.

Incheiu capitolul acesta al firmelor de odinioarä, din cari cum va-zuräm unele existä si azi, cu acest succint portret al unui tip bucure.stean

care s'a bucurat de multà simpatie in toate cercurile vesele bucurestenede afectiunea unui Peftre Carp si a until Take lonescu.

Poqta, Telegraful, Telefonul

Inceputurile

postei la noi au fost asa de primitive, 6 in comparatie esorganizatia actualg, pare sä fi fost sub nivelul acelei ce ar funciona lacine stie ce trib sälbatec, dacg ar exista, celace nu e admisibil, cad nu-

cred di ar avea vreun rost posta la o parte din omenire c,are nu 5tie ce eala slovä.

Si dacä asa stau lucrurile, cu 801 mai temeinic cuvant nu poate frvorba de existenta, in asemenea regiuni a telegrafului sau telefonului.

Cine si-ar fi putut inchipui a acum 70-80 de ani pästrand un cap debou din cele rare, ar fi incasat acum 30 de mii de franci elvetieni, lar peunul mai rarisim chiar indoitul acestui pret. Boerii din vreme,a aceia calfaveau probabil cu zecile si sutele pe diferitele plicuri in c,ari tineau acteimportante, nici nu si-ar fi dat ostneala sä le mai pgstreze dui:A ce actul nu-mai avea nici o valoare, in care caz plicul cu marcä cu tot era aruncat lagunoi, findcg pe atunci nici nu exista cosul de birou.

Cea d'intai dintre aceste trei servicii publice a fost pasta, mai tarziutelegraful si mai spre zilele noastre telefonul.

Nu stiu dacä existä vre-o afinitate de denumire Intro pogie si pogcladicg intre alruld de pogie care In materie de circulatie avea misiunea satransporte cälatorii dintre un oras la altul, pang la ivirea drumului de fiersi Intre poga cea cu misiunea de a duce corespondenta la destinatie, dardacg Intr'adevär exista o afinitate, ea nu poate sä proving decal dela dis-tribuirea corespondentei publica si private prin mijlocirea cgrutei de postie

cgreia i se mai zicea si canta de potcl, ceiace probabil cg este versiuneacea mai vrednicä de crezut, fiindc5 era firesc ca postalionul, sau cgruta depostie, sau de posta, odatä cu transportarea cglätorilor, sg lase si corespon-denta prin localitätile pe unde trecea.


0 postie, era un drum de 20 de km. ce se lacee cu o iuteala de mainutin de douä ore, fiindca din 20 in 20 de km. se schimbau telegarii ceasteptau cm hamurle pe ei, asa CS nu se mai oprea chervanul ca sa odih-neascä caii, ci pe data ce ajungeau la conacul postei, peste doua-trei mi-nute pornirea nu mai zäbovea, asa Inc& distanta de pildä intre Bucuresti-Ploiesti (60 km.) se facea in mai putin de 6 ore, ceiace insernna CA in 11ore, &lice' intr'o zi de vara, se parcurgea distanta aceasta dus si intors.

Postalionul, sau caruta de postie, era o träsura incäpatoare, in care seputeau ghemui la nevoie chiar 8 calatori si cu ceva bagaje, sau calabalcic,cum se zicea atunci in vocabularul romano-turco-greco-slovono-francez,de care se serveau pärintii nostri.

La un asemenea postalion se inhämau trei rotasi si patru inaintasi,lar surugiul nu conducea dupä capra, cl cälare pe rotasul din stanga ca sa-ipoeta avea sub biciu si pe inaintasi si pe rotas', daca bine inteles nu erastängaciu, iar dad postalionul era mai mic, adica n'avea mai mult de 4carátori, la el se inhamau patru telegari fie doi rotasi si doi Inaintasi saucatesi patru rotasi, in ambele cazuri surugiul conducand de pe capra.

Postalionul acesta care probabil era chiar posta, cand din cauza zgo-motului pe care-I faceau rotile, zurgalaii, indemnul surugiului ce nu con-/enea la drum si pleznetele biciului, era auzit de orasenii unei localitati decare se apropia postia cu pasta, isi spuneau probabil, auzi, vine posta r.

A$a va fi ramas de atunci aceastä denumire de postä, cu semnificatiasi de aducatoare de calatori, dar in acelasi timp si cu aceiasi ocazie, si dp.stiri asteptate.

Batrânii povesteau ca pe vremea aceia nu erau cunoscute arcurile lapostalioane si nici sosele pietruite, ci cu gropile raturale, asa cum räma-neau dupä alternarea ploilor cu secetele, Inc& ne putem inchipui pläcereace simteau calatorii din vremurile acelea, mai ales and dupa schimbareacailor la conacul unei postii, se pornea la drum cu o echP6 de telegariodihniti.

In asta privinta se da pe vremun ca autentica, patanía unui calatorfrancez care intrat in tare' pe la Severin, trebuia sa ajunga grabnic laCraiova si atunci surugiul si-a indemnat call mai da nadejde, asa 'in cat-francezul, exasperat, ne mai putand indura dantuiala maruntaielor dintr'in-sul, se ;Idled In träsura si striga rugator surugiului

Doucement ! Doucement je vous prie !

BIJCIIRETI $1, BU CURE$TENI DE IERI I DE AZI 217

lar surugiul de coloDugnanii domnule ? Ne urmaresc dusmanii ?... Las'pe mine

Si sg te tii hill L. Si bice i astemutul cailor pe goang nebunä, In cat

ne Inchipuim in ce hal va fi ajuns bietul calätor la destinatie, iar surugiulmandru cg-si scäpase musteriul de dusmani, i-a mai pretms si un bacsispe care francezul i l'a dat, bucuros ea a scäpat de tortura maruntaelor.

lama insa dud era sänius, calätorul scäpa de aceastä torturg, cu toatoca nici särdile n'aveau ca de altfel aid azi arcuri, fiincica sania alu-

neca pe -drumul lin format de pârtia proaspätä, mai comod si mat agreab'l

cleat daca ar fi arvut arcurisDar si acest ccmod mijloc de locomotiune avea neplaceri de cu totut

alt ordin, dupä cum s'ar recunoaste dupg versiunea aceastaSe zi e ca ¡ama, pe vremea cgrutei de postie, chervanului i se luau

ro ile i i se adoptau talpicile de sanie, ceia ce facea ca vehiculul acesta

sa fie cel mai placut mijloc de cglatorie In acest anotimp, iar pentru ea

parcurgere de drum fara sgomot sä nu dea foe la vre-un accident,se petreceau de gatul cailor curele cu zeci de clopotei.

Intr'un asemenea chervan pe talpici cglatorea la noi In tara pe o iarndgeroasa, un cglator german care mai carátorise la noi, insä nici odatä lama.Cum Insa calatorul era echipat cu Imbracamintea de iarnä din regiunea deunde venea, mai putin asprä ca la noi, se resimtea de frig cu tot paltonutcu care era imbracat. Surugiul, cäruia i se spusese la plecare, sä fie atentcu acest calator, fiind o personalitate ce venea In tara cu o misiune diplo-matica, la fie ce oprire ca sg rgsufle caii, deschidea usa ch,rvanului si In-treba pe calator prin semne, dacg doreste cava, iar calatorul rgspundea in-variabil : es ist kalt !". Dar dud, ajuns la destinatie, calatorul a trebuit sgfie imediat asezat la pat, si chemat doctorul, surugiul a fost retinut la po-titie sa raspuncla de lipsa lui de condescendenta fata de o personalitatesträ'ing, acesta s'ar fi dezvinovatit cam In termenii acestia :

Nu stria nimic ; nu sunt vinovat : la fie ce popas, am deschis usa

chervanuluisi la'm intrebat daca vrea ceva ? Mi-a räspuns de fiecaredatä ca-i e cald. Poate l'am intrebat de vre-o sase ori, dar spunea mereuea-i e cald...".

Ce cald, mg ?ii tale vorba politistul Tu n'ai vgzut ca edegerat ?

L'am vazut ca-si freca mainile, dar dacg o tinea Intr'una cg-i ecald, am crezut cà suferg de caldura.


0 fi intOmplarea adevarata, sau scornealä, versiunea o detin dela unbaträn de pe vr'emea acela.

Mai tärziu, dupa cäruta de posta, de chervan si de postalion, a fostintrodusa diligenta, tot un fel de chervan ceva mai spatios in care card-toreau mai multi insi, având pe acoperis destul loc pentru bagaje, ve-lieu!, la care se inharnä tot sapte cal mânati de surugiu dui:A rotasulJin stänga si care fäcea si oficiul de postä. Modelul acesta de vehicul alost copiat din streinätate, unde däinuia de multa vreme, dar unde a dis-pärut mult inaintea diligentei noastre, fiindca acolo calea feratä a fost in-trodusä mult inaintea celei dela noi, când diligenta a mai dainuit si dupäInflintarea cäilor ferate, diligentä cu care am calätorit si eu !Ana pe la

-Narsta de 11 ani.

Tin sä relay ca atunci and ponnenesc de diligentä care a mai dai-nuit si dupä introducerea drumului de -fier la noi, aceasta introducere s'afacut la Inceput pe o distantä de numai aproximativ vre-o 70 de km. culinia Bucuresti-Giurgiu, si mai apoi cu linia Bucure5ti-Ploiesti, alti vre-o-60 km. si mult mai tOrziu prelungitä panä la Predeal (vamä), prelungirece in loc sä se faca spre valea Prahovei, s'ar Fi facut pe valea Teleajenuluiprin Valeni de Munte pe la mânastirile Suzana §i Cheia 'Ana la fosta vamäBratocea ce ne despärtea de Ungaria, localitate ce si-ar ti ales-o Dom-nitorul Carol, drept resedinta de vara, daca in drum calare spre Bratoceanu si-ar fi luxat piciorul, cela ce l'a determinat sa-si aleagä drept rese-dinta de varä Sinaia, unde pana la clädirea cochetului castel regal de

.acolo, a locuit In câteva chilii ale mOnästirii orânduite in acest scop.Daca dela postä, trecem la telegraf, nationalizat la noi acum 85 de

ani, care 'Ana atunci fusese condus de austriaci ce II infiintasera pe vre-mea ocupatiei Principatelor cu prilejul razboiului din Crimea, putem stabilidata and telegraful a trecut de sub conducerea austriaca, sub aceid afunctionarilor români, data fixata definitiv la 1857, adica acum 85 de en!.

Mai tOrziu, dupä vre-o 19 ani, prin 1876, telegrafistul N. Soimescu,inspector general al institutiei, in colaborare cu doi functionari superiori,Filionescu §i Augustin, au reusit sä obtina dele guvern ca serviqul tale-grafic sa fie indeplinit ca monopol de Stat, fä'cut numai de functionariromâni.

Acesti trei protagonisti ai telegrafului nostru, au facut si ei scoalape c,are austriacii o inflintasera la Bucuresti si cari mai apoi au pretins

1) Coltescu, bacania cea mai reputata din Bucuresti, cam pe uncle esteastgzi clädirea Fundatiei Carol I, era ch'ar furnisorul Curtii Regale.

BUCURE$TI SI BUCURE5TENI DE JERI 51 DE AZI 2111P

romanilor sà-si infiinteze si ei scoala de telegrafie, ca tara sä produca si

ea specialisti in acest mestesug si aceasta sward româneasa a inceputsa functioneze cu profesori austriaci foarte severi cari Isi si bateau eleviiSe zice a bietii elevi români, cari se 'ntelegeau anevoie cu profesorii lordin Gauze necunosterii limbilor reciproce, s'au plâns primillui ministru deatunci Lascar Catargiu, care i-ar fi sfatuit sa Indure si sa se fase sa fie-batuti Oa or deprinde mestesugul, a pe urrn& nemai avand pe cinesa invete, au sa piece, iar noi avem sä ramânern Cu mestesugul, asa cum

s'a si Intamplat.In ce priveste telefonul, el a fost introdus la noi in 1885, la inceput

in Bucuresti intre directia Postelor, ministerul de interne, Camera si Se-natul, apoi In Galati cu primaria orasului, parchet, Curtea de apel, pom-pieri si cu cinci comisariate ale orasului.

De ad i inainte telefonul a fost introdus treptat In toata tara cu multekgaturi de fire speciale si alte legaturi cu statele vecine, pan'a ce Inca-pánd din 1898, vreme de 12 ani, !Ana la 1910, s'a legat prin linii tele-fonice toate comunele rurale din Intreaga tara cu centrele judetelor lorrealizare meritorie, infaptuita in intregime de institutia noastra P. T. T

E dele sine inteles a odatä cu functionarea telegrafului si mai ci.seama cu aceia a telefonului, tara noastra a inceput sä fie geograficestemai bine cunoscuta In Europa, ad nu trebue uitat a pána atunci, no'n'am fost considerati ca Stat de sine statator, ci totdeauna ca pus sub pro-tectorat and turcesc and rusesc.

Asa de pildä, cine dintre noi mai varstnici nu-si aminteste sa fi ,pri-mit scrisori din streinatate, In deosebi din Franta cu adrese astfel conce-pute : Mr. X Bucarest (Turquie), Mr. X Bucarest (Bulgarie), Mr. Coltesco,épicier, Bucarest (Turquie) vis-à-vis Palais Royal de S. M. Charles l-ier1),chiar tatal meu a primit o asemenea scrisoare din Paris.

De altfel, trebue stiut ca, sub raportul cunostintelor geografice,Franta a lasat totdeauna de dorit, pe and englezii, In deosebi, nici °datan'au dat prilej de asemenea regretabile erori, si credem ca nu risam onedreptate afirmánd c6 aceasta superioritate se datoreste existentei mare-lui institut georgrafic din toata lumea; Greenwisch (citeste Grini$) dinEnglitera.

Datini si obiceiuriMfirti§orul Alvita Cfiluprii Ursul

Dacapomenesc, in treacät doar, despre aceste rämasite ale trecutului,

o fac nu din punct de vedere documentar, ci numai pentru ca ge-neratia de azi sä poata face o comparatie intre chipul cum se prac-

ticau odinioarä aceste obiceiuri si ceiace a mai ramas astäzi din practicarealor actualä.

Marlisorui, care pe vremea copiläriei mele era traditionalul crainic alprimäverli si nu valora mai mult de o beinculii de cincizeci de parale, sauo firfiricif cum i se zicea pe atunci, s'a modernizat treptat, 0115 ce a ajunsatsazi se' nu mai fie firfirica de 50 de parale, s'i aceia sträpunsa ca sa i sepetreacä siretul de care se lega de brátara mainii, ci giuvaericaua ce sechiama pandantif, care pentru unele pungí reprezinta zeci de mii de lei,pandantivul trebuind sii fie alcatuit din aur sau platinä si câte odatä chiarsurmontat de o piatra scumpa ce incepe dele safir, trece prin rubin, zma-rald, sare ate °data chiar peste diamant si nemereste chiar briliantul.

, Pe vrerrnea copilariei mele, märtisorul acesta de 50 de parale se purtala brätara mainii toata luna !Id Martie, iar la 1 April se cumpära Cu elalvig, fiindca pe atunci alvita era in mere cinste, cofetariile neavand va-rietatea prájiturilor de astäzi, ci doar baclavaua, sarailia, alvita, acadelele,filndca fondantele s'au ivit pe 0.30 ceva mai tarziu, lar tatä-meu spunea cälogodnicul ducea viitoarei lui, comete de näut cu stafide, drept bomboanesau ecadele, cari s'au ivit cava mai tarziu.

La läsata Secului, membrii familiei sau a douä-trei familii se shin-geau la una din ele unde se face,a bätaia alvitei, ce consta dintr'un botmai mare sau mei mic de alvitä, dupä numärul participantilor, bot legat de

222 VICTOR BILCIURERCIT

o sfoarà spänzurata de cuiul tavanului unde de obicei atarna lampa degaz si dupli ce se introducea in bot o monedä de argint sau de aur, ascunsäadânc in alvitä, ca sà fie anevoie de gäsit, se incepea bgtaia alvitei asis-tenta fä'cea cerc la o distantä bung de botul ce atärna acum la nivelulgurii, lar gazda imprima botului o miscare de rotatie ce trecea pe dinainteaparticipantilor, cari cu tot riscul loviturii produsä de greutatea botuluide viteza invärtelii lui, totusi reusau sä apuce cu dintii botul, sä-i opreascärotatia si dacä erau mesteri, zmulgä botului o bucatä de alvitä. Apoise imprima lar botului miscarea de rotatie si procedeul urma tot asa inhazul general, pânä ce se ¡vea norocosul care prindea odatä' cu bucata dealvitä si moneda de argint sau de aur.

De multe ori, invärtecusul acesta al botului se intämpla din iutealä säs.ingereze caninii concurentilor.

Tiu minte c'a' un unchiu al meu foarte mucalit, mi-a clantänit pana laskip dintii, repezindu-mi botul spre gurä, cu aceastä hazlie recomandatie.

Atin-te mä nätafletule Ce stai sä-ti pice para maläiata in guraiui Nätäfleate

O brodise ca nuca 'n perete I Cä numai nätäflet nu eram, ci dinpo-trivä zburdalnic ca o sfärleazä.

Cu riscul de a mä lipsi de bätaia alvitei, am pändit i eu momentulprielnic and botul sa apropiat din värtej de cercul unde ne aflam noicopiii i i-am repezit botul cu 'Mato putere in nas, ca l'au prididit lacrimileintorchndu-i zicala, s'o potrivi nu s'o potrivi, in vers -

Prinde unchiute bancula,Ca sd-fi mai umfli pungufa 1"

Si am zbughit-o. Stiam Ca' de ma prinde, in loc de bälaie de alvita,irni fäcea spinarea tob5.

Astäzi märtisorul nu se mai cästig5 cu dintii in alvitä, ci se poartä lapiept cSt mai In vazä, lar dacä are poftä sä mänânce alvitä nu asteaptaUsata Secului, ci-si satisface pofta intr'o coifetärie, cu deosebire ca azialvita nu se mai chiamä asa, ci nougat, precum nici martisorului nu i se maizice asa, ci pendatif Astäzi märtisorul nu se mai poartä toatà" luna lui Martie,ci numai doug-trei zile si se pästreazä frumos in cutiuta lui de catifea, lanänd cu toata gitivaerIcaua, si nu se scoate cleat la receptii, wee, baluri,

BUCUREVIS SI BUCURÉVFENI DE rirra sr DE AZT 223

ospete, premiere, sau alte asemenea ocazibni, unde se poate scoate in evi-dentä stralucirea pietrelor rare.

Nici ciilusarii de astäzi, In afara de port, nu se mai asearnana cu an-tecesorii lor.

Mi s'a.intamplat sä intalnesc pe strada, pe vremea Mosilor and deobicei se produc ei, si mi-am dat sema ca jowl lor are sprinteneala i vioi-ciunea de alta data, dar fail indemnurile orale de atunci si chiar cu intro-ducerea unor pasi imitati dupä cadentä streinä, asa cum am väzut la unelespectacole, unde intre acte se produc unii negri cu danturile lor i mat

alerte cleat ale calusarilor, insä nu cu cadente acestora ce are Intr'insaceva din specificul jocului nostru.

De altfel nu e de mirare ca ai nostri sä Imprumute câte ceva din ca-dentele streine, mai ales acele echipe cari au fost purtate prin streinätate,pe unde au putut prinde unele miscäri ce le-au convenit sa le adopte Farb'prea mari diferentieri de-ale noastre, mai cu mama echipa c,are s'a produsmai de curand In streinätate, a avut un rasunator succes si a avut prilejulsä cunoasca si sä aprecieze jocuri streine minunat nuantate i cari au pututtenta i pe alusarii nostri.

A inceput sä disparä i jocul ursului cu care ursarii cutreerau oraseletargurile, mai cu seamä pe vremea särbätorilor de primavara, sau dacä

cumva nu va fi disparut de tot, totusi se intalneste foarte rar st mai depreferinta prin controle din provincie.

Pe vremea mea, cu deosebire la mahala, lumea casca gura cat timptiganul isi juca ursul si se tinea dupä el de-alungul ulitei. De acolo sizicala S'a strans lumea ca la urs''.

Jocul consta din cateva miscäri ritmice ale ursului, dupa cantecul sibätäile In ciur ale ursarului, dintr'o lupta intre ursar ì nenorocitul pri-zonier flämand si cu spinarea tobä de ciomegele stäpanului si care se ter-mina cu intindere,a ciurulai la spectatori cari zvarleau In ciur unul sau doigologani.

Acest biet patruped mai indeplinea 5i alte misiuni la mahala alca dedurere de sale. Bolnavul se aseza pe o toalä In batäturä cu fate in jos,tar ursul condus de tigan, se urca precaut cu cate-si patru labele pepinarea pacientului, operatie care Insa costa mal mult dec.& cascatul

guilt la joc.Alta reteta bung de leac o mai claruia ursul cu cele cateva fire de par

224 'VICTOR BILCIURESOU

din blank ce i se zmulgeau tot in schimbulo câtorva gologani, fire de par,cu care se afumau bolnavii ce suferea de cine stie oe alte metehne.

Cei ce astäzi au prilejul sa intälnasca ursari, sä nu creadä cä ursul a-cestora este tot una cu cal din pädure. 0 pot afla din gura vänatorilor ex-perti in acest soiu de viinat. Cel din lant nu mai are nimic din fiera seme-rwlui sau din libertate, ci este eta de slabit i de pbrezit, in cat chiarde-ar mai fi läsat in libertate, dar mai putea redeveni putemicul rege alfiarelor padurifor noastre de munte.

Doti& razmirite- 1888-1907 -

1888

InprImele zile ale Babelor din anormala primavar5 a anului 1888.-- anor-

ma15,pentru cii pe chi a fost de c'älduj5 si de Insoritä la inceput, pe atStde ploioasä, de friguroas5 si de indelungat5 a &Inuit naintrerupt Oa

pe la srarsitul lui April, mai bine de o !LIM si jum5tate Int5rziasem cucAliva ofijeri camarazi de regiment, la o petrecere inteun local public,peste miezul noptil, and pe la ceasul unu, o stafet0 dela regimentul 3 c5-lärasi din Capital5, unde f5ceam serviciul, ne vesteste s5 irnbr5c5rn lagr3b5 jinuta de campanie si sil sosim la regiment, trebuind s5 pomim Inmars forjat in judejul lalomija unde se ivise o r5scoal5 ateasc5.

Cfind am sosit la cazara, douä escadroane erau gata do. pIecare sila lumina felinarelor de mEinä, ne-am luat fiecare comanda, unul din esca-droane, al nostru, pornind spre Urzicenii lalomijei, iar ce15Ialt cu misiuneade patrulare in judejul llfov, unde numai peste c5teva zile a si izbucnit a-ceiasi misoare de r5zvrätire.

Pe vremea aceia, regimentul 3 c515rasi neputând Intocmi regimentulca elementele unui singur judej, isi recruta contingentele de pe teritoriuljudefelor Ilfov si lalomija. Asa se explicä de ce regimentul acesta a fostortinduit sil potoleasc5 räscoala din am5ndou5 aceste judete.

Am ajuns la Urziceni inainte de amiazl, dup5 un mar s forjat de a-proximativ zece ceasuri, si cum eram mazul regimentuluil cornandantultn'a delegat pe mine s5 lau m5surile de prevenire pentru cazul de r5zboi

1) Ap se zicea pe atunci celui mai nou venit ofiter In regiment.15

226 VICTOR BILCIURECII

civil, ca unul ce iesit numai de opt luni de pe banca scolii de ofiteri, sepresupunea ca am mai improspätata materia capitolului respectiv din artamilitara relativ la räzbolul civil.

Am luat, fireste, toate dispozitiunile cerute de i'mprejurani in asome-ea cazuri si am cenit apoi informatiuni primarului si autoritatil comunale

asupra chipului cum s'a produs miscarea. Mi-au afirmat a ea s'a produspe loe, din cauza proprietarului mosiel din comuna vecina Bärbulestl,care pretindeau sätenii facuse invoeli in detrimentul satenilor, darca in chiar dimineata aoeia aflase ca razmerita se latise mai In tot judetulsi cä detinea irea chiar dela .prefedul care cu doua ore Inaintea sosiriinoastre, venise dela Calärasi trite° trasura cu patru cal, creand ca sepoate refugia la Urziceni, dar and I s'a spus ca si ad prinsese räscoala, afugit In goana cailor spre Bucurestl.

Intreband de subprefect care stiam ca are resedinta chiar in targulUrziceni, mi s'a spus a de el a intrebat si prefectul, dar de dotiä zile n'amai fost zarit.

lnsotit de primar si de consilieri, am mers la cancelarla subprefecturii,unde n'arn gasit tipenie de slujbas. Am intrat atunci in apartamentul din a-celas corp de cladire, uncle mi se spusese ca era locuinta subprefectului siad am fost martorul unei scene arhicomice : dinteun dulap camuflat faperete, asa de (Ana mascat, in cat dacà usa dulapului era Inchisä, ;Akaformand una si acelasi suprafatä la fel zugravita ca si peretele, dai fi pu-tut banui di in peretele acéla era un dulap, a aparut o mogaldeata ca laVicleem, cu fel de fel de saluri si rochii in cap. Scuturandu-se de toatäfrnbrobodeala, a iesit la ivealä subprefectul livid, cu mutra speriata si fla-rnanzit In timpul celor dotai zile de cand sta sufocat in ascunzatoarea lui.Auzise bietul set al plasii, zängänit de pinteni si de säbii si prinsese curajsä lasa la lumina. Si asa cum era, galben ca ceara si In neputinta sa articu-laze un cuvant, se duce in camera de alaturi in care l'am insotit si noi slcu woe lesinatä Isi striga sotia care si ea apare dinteun dulap la fel si lafel de speriata si cu privirea ratacita, intreaba de copilul lor pe care'l as-cunseserä la un devotat sätean si despre care primarul a asigurat-o dupavre-o jurnaiate de ora ea e nevätämat si o sfatueste sa-I lase acolo panace se finistesc spiritele.

Ne märturislau bietil ciernen! ca farä h fi proteguit sau nedreptatit paclneva din plasa lar, au gasit cu cale sa se ascunda, stiind 0' in asemenea

'BIJCURESTI $1 BUCIIRE$TEN1 DE DIM $1 DE AZI 227

ourzii,ornol scos din fire, se razbuna pe cine-i ¡ese in cale, WS sa Unasoul:Ambit' de cine II e binevoitor sau dusman.

A doua z1 a sosit din Bucuresti Lupu Costache, un foarte ager si price-put element inteale administratiei, fost prefect, director al Inchisorilorfost secretar general la interne, de asta data indeplinind functiunea de mi-nis'tru de interne, de vreme ce partidul liberal, dupä 12 ani de carmuire, de-inisionase, lar Lupu Costache preluase conducerea ministerului de interne,venind in loc,alitate insotit de procurorul general dela Curtea de apel, Co-cias, de colonelul de cavalerie Kiritescu, noul comandant al zonei de loolalomita-Urziceni, fiincica cearalta zonä de foe a judetujui revenise gene-ralului lacob Lahovary, pe atunci colonel, .clespre care vom pomeni cevamai la vale.

Informandu-se asupra situatiei si intelegand cà din flarbulesti, satuleel mai apropiat de Urzice.ni, poate nici la doi km. departe, a pornit ras-coala, oonsfätuindu-se in seara aceia, s'a luat hotärarea ca a doua zi di-mineatä sà megem la Barbulesti ca sä inceram Iíniitírea spiritelor.

Toti am crezut a la Bärbulesti vom merge, daca nu cu escadronul in-treg, cel putin cu douà plutoane, dar Lupu Costache a declarat categoric)a el nu merge in fate täranilor insotit de armata, act aceastä neabuitaInfatisare, Ii Inarjeste, in loc sä-i potoleascä, a el are experientä !ride-lunga in aceasta privintä si ;tie sä vorbeasa pe intelesul täranulut roman,

Si atunci, Kiritescu, refuzand sä ne insoteasca. in asemenea conditiuni, amplecat la Barbulesti numai Lupu Costache, procurorul general Codas, et inträsura cu care veniserä din Bucuresti, lar eu calare,

La protestul colonelului Khiretescu care obieota fui Lupu Costache cada vreme ce el nu rnerge cu armata la tarani, pentru ce ma la pe mine cuel, Lupu Costache Ii räspunde cà eu eram In calitate de adjutant al mints-trului i a un singur ostas nu putea oonstitui o amenintare pentru un satde vre-o 400 de familli.

Eu aveam Inteadevar inoredere in Lupu Costache, c,are ma cunoscusein case parinteasa dele Valenti de Munte pe and era prefect de Prahovasi nu mi-a dezmintit aceasta incredere, dimpotriva, mi-a intärit-o cu admi-ratia pe care i-am pastrat-o pang a inchis ochii, si pentru purtarea delaBaribulesti çi pentru cea dela salinele Slänicului din Prahova pe and era4 rectorul general al Inchisorilor si pentru administratia-model pe care ainstaurat-o ca prefect la Prafrova.

2) Asa imi zicea Lupu Costache, desi nu eram decfit un imberb sub-.locotenent.

228 VICTOR BILCIITRESOU

Si iata-ne ate-0 trei ,porniti pe bariera Urzicenilor in trap intins spreBirbulesti.

Dupä nici cinci minute de mers, incepe sä se zäreascä fumicarul deoameni ce se miscau valuri in marginea despre noi a satului.

Ei generale?...2) Cum ti-e inima?... Cat un purice?Domnule min:stru i-am raspuns eu nu ma despart de d-ta ori

ce s'ar intampla, dar daca ar fi pe sauve qui peut", calului astuia de submine, trei sferturi singe, cu dangana grajdurilor impärätesti dela Rädautisi cu premiul al 2-lea la curse dei a sosit derobat i care are onoarea sase cheme Dualist al II-lea si si mai marea onoare Oa fi cälärit de un ne-infricat ca mine, dacä-i dau o pereche de pinteni, zbor pe de-asupra tutu-ror capetelor ce se vad in Bärbulesti.

$1 tot sporovoind la glume, II arät lama sabiei de Toledo ce usor setrage din teaca si un revolver cu 6 focuri dela o vestitä fabila de arme bel-gianä, cu trägaciul extrern de sensibil.

Si cu acest soiu de duel de glume, la care procurorul general nu par-ticipa de loc, iattr-ne numai la dol pasi de polata carciumiksub care stau in-fipti si morocänosi vre-o douä sute de säteni si alti vre-o 5-600 pe mai-danul din fata carciumii, bärbati si femei din Barbulesti si alte cateva setamegiese.

S'a facut loc träsurii sä intre in mijlocul räsculatilor, adica intre maiJ,glan si polatä, si fireste, odatä cu träsura am intrat si eu calare si acum sun-.tem Intr'un cerc de fier din care nu mai putem iesi färä voia räzvratitilor.

In clipa aceasta mi-am dat seama ce fire de roman indraznet era acestLupu Costache si ce mare este puterea cuvantului pe care cu o mäiestrieWS pereche l'a stiut maul acest vrednic urmas de neaos boier moldovean,din ramura Mitropolitului Veniamin Costache si vär cu Petre Carp.

Cand träsura s'a oprit in mijlocul razyrätitilor, pe treapta träsurii s'adesirat silueta impunätoare a lui Lupu Costache. cu cäutätura de vultur slf U barba prelunga care-i da un aspect si mai hotarat bärbätesc

Imbratisand cu privirea intreaga adunare de siteni, s'a descoperit si arostit apasat un

Buna ziva d-voastra, Went IDe nicäeri nici un raspuns. Privirile tuturor raman pironite in parnint.

DUCURE$T1 $1 BUCURE$EN1 DE SERI $i DE AZI 229

Cu voce si mai tunatoare, Lupu Costache se rästeste.:.Hei I n'auziti ? Ministrul de interne al farii Ara zice buna ziva

bine Vern väsit sanatosi I... Jos caciulileOltiva batrani se descopera si raspund timid :

SA trait' domnule ministru IAm venit reia Lupu Costache s'a vä ascult päsurile si sa 1e

indreptarn impreuna ca buni crestint si romäni ce suntem, si nu ca tiganit.Procurorul general care se ghemuise In träsura, auzindu-I pe Lupu

Costache ca se rästeste la razvratiti, 11 tragea de hainä soptindu-i sa nu In-därjeasca mai rail multimea, dar Lupu Costache intrebuinta acelas accenträspiczt.

Si am vazut cum treptat-treptat toate capetele s'au descoperlt i cumsute de glasuri au-pornit spuna pasurile,

Hei I Ce sunteti la lavra ovreaisca de vorbiti toti odata%. Sa ne in-telegem ca romanii näscuti si crescuti in legea parintilor nostri, nu ca vene-ticii I La noi in Moldova un sat and vrea sa stea de vorba cu stäpänirecilege doi trei baträni mai sfatosi care sa vorbeasca pentru toti. Nu pot sA in-leleg nimic dack vorbiti toti odata si eu vreau sa va inteleg, cà d'aia am ve.-nit incoace. D'aia, alegeti 3-4 unchlasi in cari avell incredere si sa stämde vorba.

Delegatii satenilor a dat sa inteleaga ministrului ca proprietarul, a ca.rui casa nu era nici la 50 de pasi de dirciuma, napastuit la invoieli i canu vrea sa stea de vorba cu ei, cà s'a baricadat In conac, a pus logofeti stargati armati sa-1 pazeasca si nu mai da ochi cu niment.

Ei asa va vreau I Acum v'am priceput. Läsati pe mine, 45 vedettcum va impac eu acum cu el si cum II fac eu sa vrea ce vreti voi.

Si minunea s'a Bout In mai putin de un pätrar de ora : a trimis pe pri-mer, pe subprefect, care sosise si el, Intreg consiliul comunal, 2 Miami sidoi din capeteniile räsculatilor la conacfil boieresc, sa roage pe boier sapofteasea ca-1 asteapta ministrul de intdrrie, lar Lupu Costache a poruncitcarciumarului sä aduca un hardau cu yin.

Si In mijlocul delegatiel, a aparut proprietarul caruIa ministrul dupa coi-a sträns rana i l'a poftit Intre fruntasit fostilor razvratiti, i-a .facut sä in-telega cà intre ei a fost doar o neintelegere, de vreme ce si ei l proprie-tarul s'au izbit de greutati ce le-au venit de Sus, dela Dumnezeu .

Ceeace voiati sà faceti le-a spus el era fapta de oameni cart

230 VICTOR BIIICTURESCU

f-au bäut mintile, fiindca nu stricatl nici voi, nici proprietarul, ci seceta tri-misä de Dumnezeu si daca nu m'ati fi ascultat stiti In ce pacat cadeati ?...Acela de a va razvrati Impotriva lui Dumnezeu. Nu fratilor, si la mine cala toti muncitorii de pärnant a fost secetä, dar nimeni n'a pus mane pe barda0' zvarle In Dumnezeu.

Voi oameni buni sa va aveti bine cu proprietarul, lar d-ita boierule sanu te bucuri la nicl o läscaie din dreoturile lor, ca numai asa, Intelesi, nevrea Dumnezeu care la anu o sa ne dea un belsug care sä ne despligubea-sca si de pierderea anului acestula.

Stiti cum s'a terrninat razmerita dela Barbulesti ?Dupa o jurnatate de yeas dela sosirea noastra In sat, dupa ce ne-am

Infruptat loatä lumea de acolo din douä hardaie pline cu vin si dupa cene-am prins in horä toti sätenii si sätencile, proprietarul cu toata curtea siargatii lui si cu noi toti, am plecat spre Urziceni läsand sä se Intinclä maldeparte hora fostilor razvratiti cu proprietarul Intro ei, In sunetele diblelortiganilor, c,ari ne-au räsunat In urechl pang ce ne-am depärtat de-a bine.

Dar In alte part!, tot in lalomita mai spre Barägan, täranul a fost maidarz, desi comandantul zonei de acolo era tot un intelegator, colonelul, ma)thrziu generalul, lacob Lahovary.

Acolo In o margine de sat, pe o cam* mai Intinsa, pe care eau stranslocuitorii mai multor sate dimprejur, ce Insumau aproape o mie de capetebärbati, rieveste si flacäi, o companie de vanatori sub comanda capitanu-lui Luccasievici, avand In frunte pe comandantul zonel de foc, c,olonelul La-hovary, Impreuna cu procurorul tribunalului Calarasi, a somat multimea ase retraga si sa-si vadä de treabä, cautandu-si dreptatea daca crede ca oare pe calea justitlei, lar nu pe aceia a räzvratirii, somatie care n'a avut niciun efect, ci din potrivä, a fost luatä In Wale de joc.

Colonelul Lahovary a stäruit sä-i determine sa Intele,aga ca el are or-din sa imprastie multimea cu once pret, a el ca militar este dator sa exe-cute ordinul si-i previne parinteste, di are sa fie nevoit sä recurgä la focularmelor, amenintare, la care rebelii au räspuns sfidatorl ;

Stim not, cu cartuse oarbe ca la nunta ICu imperturbabil tact si multa räbdare, coloneluf le-a dispuns ca n'are

sa fíe ca la nuntä, cl In carne vie, fiindca In asemenea cazuri nu se giumeqte.lar capli miscärii, probabil turmentati de bäuturä, au continuat sä-I in-

sulte:

3) Generalul Lahovary de toati vremea a purtat monoclu.

EIICUREETI $1 BUCUREETENI DE IERI nz DE AZI 231

Sri-ti-ar ochiul de carne, a rämai cu al de sticla 8).Nici de data aceasta colonelul nu s'a suparat si tot cu binele f-a pre-

ven i t :

Ascultati-ma oameni bunt, va vorbesc pentru cea din urma °aril ;dupa aceea va vor vorbi gloantele. Ss nu vá para rau si sa ma blestemati.Uite, rnä jur pe tot ce am mai scump pe lume : Am acas5 un singur copil,sa-lgäsesc mort daca nu va impusc 1

Las'ca stim, ca la nunta, pe de-asupra capetelor, in vant ICapitan Lucassievici, a poruncit Lahovary, scoate afarä din randuri pe

ragatorii cari au obtinut medalla premiului tntai la tragerea in tintä I$1 au lesit din front 11 medaliati.

Domnule procuror, faceti somatiile legate 1$i aceasta formalitate indeplinita, colonelul ordona :

Trompet, suna de trei ori semnalul pentru Inceperea foculul 1Cäpitan Lucasievici, comanda foc 1Si aceste 11 cartuse au suprimat 21 de vietl.Automat, ca intr'o pantomima', toti räsiculatii au _cäzut la pamant, ce-

rand lertare.Lectia aceasta a lui Lahovary, a avut darul ca in räscoala urmatoare

mutt mai violenta ca aceasta, in unele puncte din lalomita s'au mai ivit ca-zuri de rebeliune, insa in comunele cari au avut morti infra cei 21 cäzuti la1888 un singur om nu s'a mai miscat.

Si a urmat o vreme tirata cu plot necurmate si un frig, in cat trebuiasa nu stäm locultd cu caii din cari lesau aburi, ci sal miscam ca sä nu rä-ceasca, lar ploaia ce curgea ca din Olean' acoperise tot campul si soseleieIn asa chip, Inc& data pierdeai putin directia soselei ce nu se mai vedeast te abateal Bra sä vrei in sore santul soselei, te pomeneai cu calul intratin apa pang dincolo de genunchi.

Pe vremea aceasta, arm nevoiti s'a ducem la Bucuresti grupuri de cate90-100 de räsculati pe cart It predam manejului dela Malmaison contraadeverintä de primire.

Si vreme de douä luni incheiate am potolit pe o vreme atat de ne-prielnica, razmerita din aproape jurnatate Ilfovul si un sfert din judetul la-lomita, Bra sa tragem un singur foc, ci numai in sat& unde capeterdile

232 'VICTOR' BILtruREScii

neintelegatoare i rebele ne sfidau si chiar ne amenintau. Asa de pildä laSindrilita, la Piteasca-Pasärea, la Caldärusani, la Canela, la Afumati, la

LipaBojdani in llfov si la Ferbinti in lalomita, am fost nevoiti sä recurgemla constrangere cu forta, ca putem zmulge din mijlocul Wankr pe cariti agitau nu in interesul acestora ci numai inteal lor propriu. Si n'arn uzat dearma nici chiar dupä ce se decretase starea de asediu si primeam ordinetelegrafice dela Marele Stat Major, concepute in felul acesta : Läsaticadavre pe ulitele satelor, ca sa slujascä de pildä rebelilor".

Sunt 58 de ani de atunci, si afara de cateva nume de sate si catunecari nu mi le mal reamintesc, incolo retin chlar detaliile.

De pildä, imi amintesc ca la Afumati, fostä mosie Domneascä, proprie-tate a boerului Dumba care locuia la Viena, mosie arendata fratilor Span-donidi, primarul comunei Afumati, ascunzandu-se pe acoperisul conaculuiprintre niste cosuri dela etaj, ca sä scape de furia rebelilor, a fost desco-perit de acestia si aruncat de pe acoperis la etaj si de aci pe debele de pia-trä dela parter, cauta sä scape incercand pe la toate usile pe unde se ve-deau urmele de sange lasate de mainile cari cautau scäpare prin vre-o odaie.

Mi-amintesc ca la $tefänesti, sat aproape de Bucuresti in dlrectia Tor-tului räsculatii au ucis pe primar chiar in localul primariei, pentruca ziceau ei cä primarul Itascunde un act al unul flu al DomnitoruluiCuza care urcandu-se pe tronul Regelui Carol I, pe care acesta II päräsise,ar fi decretat sä se dea fiecärui sateen cate cinci pogoane de veci 5i10 lei,lar noi ii intrebam cat fac cinci pogoane si 10 lei i ei räspundeau in tot 15.lar noi le oranduiam sa li se aplice la spate pe piele goala ate 15 traga-tori, ceiace avea drept consecintä cä beneFiciarul nu mai putea sä steacapul oaselor o säptarnang, douä si chiar mai mult.

Cand bietul primar, un tar& frumos, insurätel de curand, la cererearäsculatilor sä le predea documentul dela quasi Domnitorul Cuza carepretindeau ei ca se afla ascuns de primar in arhiva cancelariei, a intins a-mandoua mainile ca sä-si apere arhiva, lar and räsculatii I-au strigat sä sedea la o parte ca sä rascoleascä ei arhiva, primarul opunandus-se, rebelii auW.)81-fit pp el cu ciomegile si au däramat si sobe din cancelarie peste el.

N'am fost anuntati la timp si din aceasta cauiä, am ajuns prea tarziudupä ce crima se cornises6. Mara pe o canapea cter.lfmn, cadavrul prima-rului acoperit cu un cearceaf, era plans de Mara lui sotie, iar and am in-

DUCURE*TI sr BLICURESTENI DE um 5r DE AZI 233

trat in primärie, am gasit sleiti pe päreti creerii primarului cu smocuri depar, soba &rimed si Ward arhiva räscolita.

Pe asasini nu i-am mai predat in manejul cazarmii Malmaison, ci i-ampredat de-a dreptul parchetului dupä ce in prealabil le-am administrat slnoi un acont din datoria lui Vocla Cuza Fiul.

Fierbinti pe lalomita, mosia generalului Eraclie Arion, cu un conac.aproape un caste!, cu un parc cu vegetatie bogata si ingrijit princiar, amfost tratati ca niste mosafiri Cu bucatar trimis intr'adins din Bu.curesti, cu tàrgueli dele Capa, cu cutii de tigari si de tutun din belsug, iardrept recunostint'a dui:A ce am potolit räscoala i i-am trimis capii ei laBucuresti, i-am pastrat, cu toata ploaia de dart interiorul bogat cuvoare scunnpe i sofale orientale, curat, cautând sà calcarn prin °dal cubotforii in prealabil curätati i Fun läsat si o scrisoare semnatä de noi totl.cu respectoase multumiri pentru regeasca primire ce ni se ofensa de ungeneral, dintre cei mat meritosi, mai bine vazut i apreciat de Wan ostireasi de insusi Suveranul tärii si Comandantul suprem al armatei. In schimiila mosia fostului prim ministru Guna Vernescu, unul din bogatasit Munte-mei, am fost culcati länga cotetul porumbeilor, ne-am invelit cu niste per-dele ciuruite si n'am mancat nimic in ziva sosirii noastre, ci toomai a douazi dud am cumparat un miel dela o stânä din apropiare, lar dupa amiazaand a sosit in localitate Lupu Costache, a chemat pe administrator si dupäce l'a mustrat foarte sever, spunandu-i cà este o lipsä de omenie si de ele-Tentara urbanitate sa trateze astfel pe ostasii cari vin A' apere avutul unuibogatas, i-a poruncit s deschida imediat casa de locuit a stäpanului si sapregateascli imediat masa, aträgând atentia comandantului nostru Infata administratorului, ca a procedat foarte rau ca n'a dat ordin sa sespargä usa dela intrare si sa se intre cu forta, ba a repetat ca daca in exer-citiul misiunii noastre vom intâmpina pe viitor asemenea inconstiente re-fuzuri de ospitalitate, in numele lui ca ministru, sa ne instalam cu forta.

De altfel la aceasta mosie, magistratii instructori Dâmboviceanu maitiaziu membru la Casatie si Costicä Paraschivescu, au gäsit niste invoelioneroase : 10 lei pe an de capul vita mare care bea apa din elesteul pro-prietätii si 5 lei de capul de g8sca sau de rata ca sä beneficieze de acelasidrept, lar pentru un loc din comuna proprietate a Cultii, pe care satul voiasä construiasca biseric,a, a pretins un pret at:it de exagerat ca au sc,andalizatpant, si pe magistratii anchetatori.

234 VICTOR BILoCIURESCU

Din aceastä cauzà, sätenii de pe rnosie erau atat de särkiti, in eatcand am sosit in comunä si i-am amenintat, Bra' sä cunoastem realitateaca dacä cumva or imita satele vecine si s'ar räscula, avem la indernang sta-rea de asediu si-i Impuscam, ne-au räspuns textual

Ca mai bine d-lor ar fi sä murim de glont &Cat de foarne, cä martorne e unul Dumnezeu cg nu ne-a mai rämas la unii din noi, nici de o mg-mälig5 si multi din noi nu suntem singuri, oi mai avem o gurà douà la casanoastrr.

Acum, dacä ne-ar intreba cineva : c.ari au fost cauzele ce au dat mas-ter° räscoalei dela 1888? nu le-am putea preciza, fiincica nici chiar in vre-mea and s'au produs cauza sau cauzele, n'au fost lämurite.

Unii pretindeau atunci cä o seamä de agenti politiciani, ar fi propovtt-duit printre säteni o räscoalä, ca sä determine marea proprietate sä leacorde invoieli mai largi.

Altil, gäseau pricinile räscoalei in unele neomenoase invoeli agricole,did, fireste, se stie ea erau plugari, mai cu seamä arendasi, cari inteade-vär se läcomeau la invoell scandalos de impoväratoare pentru täranii in-voiti pe mosiile Ion

1907Räzmerita din 1888 o infätisäm mai in cunostintä de cauzà, fiind an-

grenat in ea ca ofiter in serviciu comandat, martor ocular dela izbucniread si [Ana la terminare, in zona unde a operat unitatea din care fäcearnparte.

Pe cea din 1907 o cunosc mai putin, desi inceputurile ei m'au aflat inparlament si mai tärziu le-am urmärit in ziare si le-am simtit si la mine lamo$1e, simtit, bine Inteles, in bine, fiindeä atät at a &Inuit räzmerita, la

conacul meu a veghiat cu schimbul intreg satul, pe and la unele din pro-prietätile vecine s'au inregistrat câteva turburäri, asa in at and conu Pe-trache Carp a spus in parlament cä conacul lui a fost pazit de sätenii dinTibänesti cgrora le-a trimis zece mii de lei drept multumire, in gänd imi zi-ceam Ca' eu eram mai iubit de täranii mel, deck conu Petrache de ai lui,flincla ai mei mi-au päzit in lipsä avutul färä nici un fel de räsplatä.

Care au fost cauzele turburärilor täränesti din 1907, turburari, ce sestle a au pricinuit mult mai mare dezastru cleat cele din 1888?

BUCUREVI1 $1 BUCURE$TEN1 DE IER1 $1 DE AZ1 235

Ca si in 1888, nici in caza! lui 1907 nu s'au precizat pricinile. dealtot controversat.

Se sustinea pe atunci c brosura apärutä si impärtitä gratuit in sate,brosurä atribuitä partidului liberal, in care Spiru Haret prevenea guvemulconservator atunci la carmä, c dacä nu gäseste repede mijloacele de a pro-cura plimânt täranilor cari n'au ce munci, se vor scula si pietrele ca sa-I

at unce dela putere", ar fi fost una din cauze. O altä cauza provooata totde partidul liberal, se zioe cä ar fi contribuit la deziäntuireaaceea cä fruntasul liberal din grupul generosilor, Vasile Mortun, ar fi .cu-

treerat tara organizänd conferinte in cari se indemna lumea satelor sä cearäpäinânt !Ana' nu se imparte la cine nu se cade, conferintä ce se terminastereotip cu declamarea versurilor lui Cosbuc din Noi vrem pärmInt.-versuri pe cari Vasile Mortun le intona impresionant, vocalizänd dramaticfiece vers si ca deosebire faimosul final putemic :

Set' vá fereasca Domnul sfantSci vrem noi &Inge, nu pa'nuint,Cristofi sä Mt, nu veil sclipa

nici in mormant11"

Se pretindea pe atunci cà ar fi fost probabil ca accentul cu care Mortunapäsa pe fie ce cuvânt, sä fi fanatizat massele Oa a fi stärnit furtuna.

Plirerea altora era cS läcomia BM' satiu a arendasilorstreini, cari stor-ceau tot ce puteau din pamânturile absenteistilor ce erau asa de putinroman!, in at isi arendau pe Cate zece ani moiile, obligand pe arendasisti le trimitä astiurile in streinätate unde-si aveau locuintele, numai i nu-mal ca sä nu-si mal vadà tara, asa cum insumi am avut prilejul sädocumentez prin diferite pärti ale tärii si mai cu seamä in Moldova, pecänd indeplineam slujba de inspector general administrativ in tninisterul deInterne.

Alttil aruncau vina räspunderii pe partidul conservator c,are detineacarma si fusese prevenit, dar nu luase mäsuri.

Si cu sigurantä cà focul s'ar fi lAtit i ar fi dä'inuit multà vreme, dactlguvernul n'ar fi fäcut apel la maresalul Averescu, pe atunci general, caro1 pus repede si manu-militari opal räscoalei, räzind cu tunul sate intregi

236 VICTOR BILCITIRESCIT

de pe fata pamantului, asa cum a procedat de pildä la Stanestii din Vlasca,ande n'a mai ramas d!ri tot ce a fost satul, decal Oran.

in aceste imprejurari, part'clul conservator s'a retras dela guvern siin locu-i a venit la arma partidul liberal de sub presedentia lui Dem. ASturdza, care s'a prezentat parlariientului conservator si a lucrat cu el, gra-vitatea evenimentelor neinaduind consultacea tarii. Noul guvern a adre-sat 'aril aceasta proclamatie

In numele M. S. REGELLII,

Chemati la guvern in imprejurarile cele mai grele, cerem concursulalduros si patriotic al tuturor, pentru restabilirea linisteú, sigurantei siOa obstesti.

Spre a indestula cereri drepte si legitime, M. S. Regele a incuviintata se lua de indata urmatoarele masuri

SS se desfiinteze taxa de 5 lei a legii pentru asigurarea in contra lip-sei de porumb provocata din seceta.

Sá se desfiinteze cu total taxa Statului pe decalitru de yin, percepan-du-se numai aoeia pentru fondul comunal.

Pentru perceperea impozitului funciar asupra proprietätii mici tara-nesti, venitul pämantului sa fie socotit intocmai ca acel al proprietatii mari.

Proprietätile Statului, precum si ale asezämintelor publice de bine-lacere si de cultura nationala, sa fie autate in regie, sau arendate d'a-dreptul la tarani.

SA se ia masurile cele mai temeinice pentru a intari bäncile populareca ele sa pea ajuta pe Oran' in arendari de mosii.

Masud dreapta a pamanturilor date in invoieli si räfuirea cinstita asocotelilor agricole vor fi supraveghiate, pedepsindu-se cu cea mai mareasprime mäsurarile si rafuelile false.

Se va pregati o lege pentru usurarea invoielilor agricole.Pamanturile de cultura date in bani se vor plati in bard. Invoielele de

munci dgricole vor arata felul si atimea acestor munci, far platile se vorralui dupa preturile obicinuite din timpul and munca se face. Munca agri-cola cu care se indatore,aza un cap de familie nu va intrece puterea aces-teia. Pentru b.anii dati inainte pe muna sau pentru rarasiti de munciplatite nu se va lua o dobanda mal mare de 10 la sutä pe an ; dobanda nu

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE LERI $1 DE AZI 237

se va schimba Intr'o redudere a preturnor Invoelilor. Nu se va inggdui caIn trivoelite agricole s5 se punä sarcini pe nume-, ci sarcinile vor trebuitotdeauna sä fie proportionate cu numärul de pogoane date fiecgrui lo-.cultor in trivoialg.

Pe mosille arendate, tgranii vor pläti pämänturiie Inchiriate 1o, cuun spor de cal mutt o treime peste valoarea acestor locuri dui:A contractul

de arendare.Se va preggti o lege pentru ca niciun arendas, sau toväräsie de

arendasi, s5 nu poadtine In arena mai mutt de douä moíí, cuprinandimoreunä o Intindere de 4000 hectare, file arendarea directä seu indirectä,

sub once formä ar fi, prin rude, slujbasi, sau persoane interpuse.

Se va preggti o lege prin care se inflinteaa dreggtorii administrative,care sg reguleze si sg garanteze aplicares legilor si regulamentelortoare la Invoielite agricole.

Se va preggti o lege prin care se infiinteaza Casa ruralä, spre a in-lesni täranilor luarea In arena si cumpärarea de proprietäti.

Acestea sunt dorintele M. S. Regelui si ale guvemului Sgu.'In aceste zile de grea suferintä obsteascg, ruggm pe toti romgnii de

once treaptg si oonditiune socialg, s5 dea guvemului tot ajutorul ce esteIn putinta lor, pentrti readucerea linistei i bunei rändueli tritemelate pedreptate.

Trebue s5 inträrn in noul an agricol Cu incredere in viitor si cu munc5pacinicg si spomicg. Neoranduelite nu pot trage dupä sine cleat foarnetosi sgräcie.

Guvernul 41 va da toate silintele pentru ca legue sä fie aplicate cusfintenie si pentru ca nedreptatea si apgsarea Sä fie inlgturate; dar guver-nul este totdeaciatä hotarit a Infrgna cu energie neoranduelile si a pedepsicu asprime pe cei c,ari ar cäuta s5 se foloseasc5 de prädgcluni.

Bucuregi, in 12 Martie 1907-

D. A. Sturdza, presedintele consiliutui de ministri ministru de externesi ad-interim la räzboi ; Spiru Haret, ministrul cultelor si instructiunii pu-buce; Ion I. C. Bratianu, ministrul de interne ; Emil Costinescu, ministrulde finante; Anton Carp, ministrul agriculturii, comertului, domentilor


industriei ; Toma Stelian, ministrul justitiel ; Vasile C. Mor/un, ministrullucrarilor public&

Am asistat atunci la mernorabila sedinta de prezentare a guvernului laCamera, care a impresionat proFund Camera, stabilind cu acest prielnicprilej, raporturi de perfecta urbanitate intre amandoua partidele de guver-nämänt, având drept consecinta fericita, ca la alegerile ce au urmat dupapotolirea razmiritei, partidul conservator sa nu opunä contra-candidati intoatä tara, ba inca din west partid, elementul Take lonescu sa voteze can-didatii guvernului.

Tot cu acest prilej, e drept sa recunoastem ca partidul liberal a avuiin acest gray moment istoric, câteva personalitäti cari au dat pilde deabnegatie si de altruiste renuntäri, chiar prIntre fruntasii fosti de catevaori ministri si presedinti de Camera si Senat, destul de cunoscuti cel pu-tin de contimporani, spre a nu-I mal aminti acl. Citez un singur nume,acela al unui tänär care, desí nu fusese ministru, ci doar deputat, doctorulIon Radovici, fratele fostului ministru Alexandru Radovici, un tänär cusuperioara culturä generalä sí aleasä fire cavalereasca, despre care s'azvonit atunci ca i s'a propus un portofoliu in aceastä primä combinatieministeriala dupa potolirea räscoalei, la care ar fi renunta in sc.himbulunei prefecturi in cel mai indärjit judet din tara in care sa potoleascarazvratirea spiritelor Bra recurs la mijloace restrictive, cí numai prin pro-pcvaduirea cuvantului, prin cinste, dreptate si ornenie. Si in mai putindecal se astepta, a izbutit sa-si indeplineasca cu succes misiunea, pare-mi-se in judetul Neamtu, dupa care n'a mai vrut s'.5 primeasca nici o altainsarcinare publia, plecând pentru multa vreme la Paris pentru cautareasanätatii ruinate de o board incurabila, de unde in calatoria de inapoierein tara pe mare, s'a aruncat in Mediterana.

De remaroat, cu titlu de experinta, in räzmirita aceasta, CS lectia ser-OS de generalul lacob Lahovary, comandantul zonei de foc din lalomitain räscoala dela 1888, unde a cazut din prímul foc 21 de razvratiti, aslujít de astadata, intrucat din satele lalomitei unde cazusera atunci acesto21 de victime, nu s'a semnalat niciun räzvratit, dei in acelasi judet, câteva_sate au dat vadite semne de enervare, cari au cenit interventia armed.

Fläcarile luí 1907 ce au rosít cerul tarii mai intai in Moldova, spredeosebire de cele din 1888 al caror inceput fusese in Muntenia (IHoy. la-lornitz, Buzau, Vlasca, Dâmbovita) mergeau in progresie paralela cu vrajba

BUCURE$T1 $1 BUCURE.5TENI DE IERI ÇI DE AZI 239

dintre partide si-mi ingadui in asta privintä sä lämuresc acuzatiile ce cir-culau pe socoteala fostului partid conservator, sub guvernarea cäruia auizbucnit räscoala dela 1907 si in deosebi doua din acuzatii cu desavärsireneindreptatite.

0 iscoadä neintemeiatä era aceia cä urmasul la ministerul de internea lui Georghe Grigore Cantacuzino (Nababul) I. L C. Brätianu, ar Elgasit telegrame nedesfacute macar, de pe la prefectii din Moldova, carisemnalau miscäri de nemultumire printre sateni, ha chiar una alarmant5din partea unui inspector administrativ trimis acolo in acest scop, tot asade intact5.

Am calificat mai sus drept iscoadd aceastä versiune, fiinda nu e depresupus ca un latifundiar cu ?Mime terenuri de cultura in multe judetedin Muntenia (Prahova, lalomita, Ilfov, Dämbovita, Buzau si pare-mi-sesi in Vlasca), ca fostul prim ministru si ministru de interne de atunci, Gh.Gr. Cantacuzino, s5 stea indiferent si sa nu ia nici o mäsur5 impotriva u-nui inceput de räscoala, ce-I atingea in primul ränd pe el ca cel mal mareproprietar rural din Muntenia, mai cu seam5 and avea in mänä intreg a-paratul administrativ ca ministru de interne si cänd pe de-asupra, in gu-vern, in parlament si printre fruntasii partizani din tarä mai toti erau marloroprietari rurali : generalul Gheorghe Manu, Ion Lahovary, Dem. Gre-ceanu, Teodor Vacarescu, C. Cantacuzino Pascanu, $tefan Greceanu, Pa-vlic5 Brätase,anu, Dem. Apostolu, Petre Carp, Marghiloman, Filipescu, Stir-bel, Ghica Comanesti, Ghica Deleni, Ghica Dumbraveni si multi alfil.

Trei mari momente din Istoria NeamuluiAmintiri si note fugitive despre cele din urma trei

rEtzboaie

RAZBOIUL INDEPENDENTEI- 1877 - 1878

Tinsa previn pe cal ce citeste aceste cateva impresii din copilaria mea,ca nu fac aci o descriere documentara asupra acestui räzboi, pe

g care de altfel nici dasi fi in masura s'o fac, de vreme ce acest raz-bot, a izbucnit in 1877, and abia trecusem in clasa a 1I-a licealä. Si totusi,povestirea mea va interesa, cred, prin aceia di dei licear:, imi dam totusiseama de ceeace vedeam si mai cu searna de ceeace auzeam in casa Orin-tilor in care veneau in vremea aceea barbati politici cuAarecare situatie,in masura sä .stie ceiace se petrecea.

Asa dar, and au intrat rusii la 1877 in Bucuresti, cam neglijeamcursurile ca sa c,asc gura in tovärasia altor colegí, la trupele rusesti, ce, de-barcand in gara de Nord, traversau orasul spre Giurgiu ca sa treaca Du-närea in Bulgaria (pe atunci tara turceasca) sau se indreptau spre TumuMägurele unde se construise un pod pe vase.

$i am prins atunci scene earl mi-au rämas. Asa de pilda regimentelecalari, s,i in deosebi cele chacesti, cand treceau pc podul Mogosoaei (Ca-lea Victoriei) in fruntea unitatii mergea muzica militara, ce n'avea intrunimic asemänare cu fanfarele din fruntea regimentelor noastre de cavale-rie permanenta in mar'). Muzica aceasta a lor o alcatuiau vre-o doua

1) Regimentele de cavalerie terítorialà, de cartra0 cu schtimbul, cum lise ziceau pe atuncl, n'aveau fanfara.


zeci de calareti ce tineau in mane stanga niste instrumente de otel in formäde lira, lar cu dreapta lovea ¿apele lirei cu un ciocanel de lemn intocmalca la tambalul läutarilor nostri, insa tambalul-lira, tinut vertical. Acesteinstrumente scoteau niste sunete metalice ce nu proa läsau impresia unelrezone* armonice. °data cu muzica instrumented, muzicantii se acom-paniu vocal si impreunä cu ei tot regimentul.

Un asemenea regiment de cazaci l'am väzut defiland pe strada Co!lei,care pe vremea aceia obunda in simigerii. N'a fost simigerie sä mai ra-mana cu ceva marfa pe taraba, dupa trecerea acestui regiment: cu o adresäremaroabilä, infigea din mers lancea in ¡Aim, in tova cu miel fript la cup-tor, In dovleac capt, gogosi, asa fel ca mai n'a fost soldat sa nu s'aleag5cu co paine, covrigi, miel, sau de-ale mancarii de felul acestora, iar dupätrecerea regimentului, toate tarabele brutariilor si simigeriilor, au fost cala comanda golite.

Operatia aceasta era facuta cu o minunatä adresa si se spunea pe vre--nea aceia ca mai Cu seamä cazaciii, dintre trupele calari, puteau sa facaaceste exercitii chiar din galop, fiindca ele erau apanajul lor, ca unii ce.tralau de mici copii mai nurnai pe cal.

Daca insä fanfarele rusesti aveau aspectul unor exibitii nearmonice,in schimb corurile lor cu voci numal barbatesti si cu deosebire cele reli-gioase, asa cum se produceau la slujbele'bisericesti Duminica si särba-toarea, erau mestesugit conduse si executate. Cete de soldati de-a valmaCu ofiterii, sub conducerea unuia din ei mai expert in muzica vocalä, seinstalau la cate o biserica si dau in cor räspunsurile la slujba religioasaexact ca la noi, cu deosebire 6 aceste raspunsuri erau date in limbaruseasca, ansamblul vocal predominat de basi, asa in cat urechia se deiprin-sese Cu sunetul acesta al registrului de jos. Si cat au stat aci, adica eat°cat a durat räzboiul, aproape intreg c,artierul nostru (Batiste) era nelipsitDuminica si särbätoarea dele biserica Enei si Batiste!.

Dar care a fost c,auza sau cauzele razboiului ruso-romano-turc din1877?

Aceastä deslusire a fost definitiv stabilita istoriceste de cronicarii Um-pului si ele se gäsesc aproape oficial redate, impreuna cu mersul operatiu-nlior militare, in cea mai documentata lucrare, aceea a generalului TeodorVadirescu, care in calitatea lui de maresal al Palatului, fiind tinut sä fiepermanent la Marele Cartier al Domnitorului Carol I, a fast cel mai in

D OMN1T O R UL CAROL

(1877-1878).

w

Vasile Alecsandri. Generalul Cemat.

DOAMNA ELISABETA Teodor VácirescuMama rinitilor (1877). Marqalul palatului (1877).

-

.;$o

"1:41)''

Generalul Cerchez. Generalul Gheorghe Manu

General Dr. Davila. Generalul Ion Em. Flo rescu

BUCURE$T1 $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZ1 249

mäsura sa inregistreze zi de zi mersul räzboiutui si sä scrie cea mai auten-tica si mai vericlica istorie a lui, caci adevärul este ca" acest räzboi a fostcastigat de puternica rmata rusa impreuna cu mica, dar viteaza casteromänä ce nu insuma mai mult de 40 mii de luptätori si nemurit de pro-za lui Vacarescu, de versul lui Alecsandri si de penelul lui Grigorescu.

Prin urmare, cauzele.acestui r'äzboi au fost, dupä versiunea ce a circulat atunci, momentul prielnic gäsit de diplomat:a imperiului rus de apune la adäpost elementul crestin de persecutiunile musulmane.

S'a intamplat insä ca aceasta armatä intránd in Turcia Bra noi. sa su-fere o rezistenta. lata de ce a 1ntervenit telegrama marelui duce Nicolaecatre generalul Manu care comanda divizia dele Turnu Magurele, ca satreaca Dunärea i sä-i vinä in ajutor.

Si cum s'a purtat mâna aceasta de oaste româneasca in toata vremearazboiului, se stie,

De si am pomenit la cap. Cazarma-, despre generalii I. Em. Florescusi dr. Davda, cred cä numele lor trebue sä figureze si la &Jest capitol, caunii ce au contribuit in considerabilä masura la sfärsitul victorios al aces-tui razboi primul prin organizarea din vreme a ostirii noastre, care apermis ca ea sä intre bine pregatita In acest razboi, lar cel de al doilea,care a prevazut o eventuala intrare in rázbol i din vreme a infiintat unexecelent servioiu de ambulanta, care a fost de mare ajutor ränitilor.

Mi-amintesc si acum textul telegramei agentiei Havas care a apärut in-tr.° bale volantä din Romcinul lui C. A. Rosetti, in dimineata lui 29 Noem-brie 1878, in continutul acesta laconic : Osman Pasa s'a predat, Plevnaeste in ?mina armatelor aliate".

La Bucuresti, nicairi ca pe strada Scaune (azi Nicolae Filipescu) nuera o forfotä mai mre de soldätime ruseascä, fiindcä in rascruceaaceasta dela intalnirea sträzii Scaune cu str. Batistei, erau instalate birou-rile Marelu. Cartier General rus ; in casa Nicu Filipescu, fostä Costaforujos si la etaj erau o parte din birouri ; in coltul diagonal unde esteMercurur din Batiste, fostä casa Bräilqiu alte birouri, In casa din coltulopus, fostä Slafneanu tot birouri ale Stat Majorului rus, in celaltcol; (Salonul Arta) fostä locuinta a d-rului Rämniceanu and a venit dinParis, erau camerele rezervate personalului de serviciu lar aläturi de casaConduratu, casa mea pärinteasca In care nu ni s'a dat in cuartir niciunofiter rus, fiindca aveatrn zece dorobanti (curcani) rànii, evacuati la spi-

250 incron BILCIURESCII

talul din Turnu Magurele si dupa vindeoare trimist spre gazduire laE Licuregi, pana ce vor fi in stare sa se inapoieze la vetre. Pe acestizece curcaní 1-am gazduit aproape &HA luni in douà oclai din subsol,iar la plecare, tata s'a dus cu ei in plata si fiindd erau zdrentuiti t'airnbracat cu cojocele, cioareci, opinci si caciuli si asa i-am trimes acasa.Am avut In schimb, in cuartiruire caii si träsurile unui general rus celocuia la generalul de cavalerie Salmen de pe str. Dionisie.

Evlavíosi, ofiteri si soldati rusi, sarbätoarea blesau bisericile dincari nu se miscau dela Inceputul slujbei pana la iesirea din biserica, larcorurile organizate de ei la slujba bisericeasca, erau adevärate concertereligioase.

La birourile din casele Nicu Filipescu, pe atunci Costaforu, s'a anun-tat din ajun vizita vestitului general strateg Skobeleff si a generaluluiGurko din artilerie, cel care a fortat Balcanii prin pasul $ipka, in treceraalor spre campul de operatiuni din Turcia.

A doua zi m'am infiintat in curtea de alaluri a lui Conduratu, de undei-am väzut pe amandoi descinzand dintr'o careta la care erau inharnalldoi caí negri mari cu cozi ce se tarau pe parnant, asa cum erau si alecailor generalului rus dela noi din grajd. Nu stiu care era Skobeleff sicare Gurko sí nimeni din cati cäscau gura ca mine n'a fost in stare saspuna, tin minte bine ea unul din ei era mai Inalt ca celalt, mai slab si cuexpresia surazatoare, pe cand cel mai scund, era mai gras si mai poso-mora.

Pana ce nu s'a terminat räzboiul, ziarele au anuntat moartea lui Sko-beldf, surveníta pe cand se afla la Petersburg, in permisie.

REGATULCu prilejul proclarnarii regatului roman, consecintä a víctoriei raz-

boiului pentru Independenta si a incoronarii din Mai 1881, programulserhärilor ce s'au desfasurat in Capitalä cu acest prilej, cuprindea: In primazi incoronarea la Mitropol:e si solemnitatea din sala Tronului dela Palat :ir: cea de a doua defilarea carelor alegorice pe Calea Victoriei ; iar a treiazi defilarea armatei aflata in Capitala cu delegatii de unitäti d:n toatatara, cu toate drapelele regimentelor si toate fanfarele armatei noastre,

BUCUREFTI SI BUCITREWENI DE Mt.I .$1 DE AZI 251.

fanfare, ce in seara acestei zile, trebuiau sä execute pentru prima oarà Infata familiei regale ce asista in balconul Palatului si cu participarea frateluiRecelui nostru imbräcat In uniforma de colonel român, comandant onorifical regimentului de infanterie din Dâmbovita, Marpl Incorondrii, compozitia.maiorului Fltibsch, seful tuturor muzicilor armatei.

Prima zi, oficiul religios dela Mitropolie si incoronarea dele Pa!at, auocupat toatä dimineata, lar seara a urmat un mare banchet la Palat.

ziva a doua a fost defilarea carelor alegorice, ce a durat peste treiore. Randuite de dimineatà la $osea, au intrat pe calea Victoriei de-alungulcafela se construise tribune cu mii de locuri pentru spectatori si cu toatecurtile si ferestrele Intesate de lume. Asa au deFilat zeci de care bogat-arnamentate si trase de bol cu coarnele aurite si conduse de fläcäi in fru-mosul nostru port, clacä ele reprezentau agricultura, viticultura, sau o act].vitate de domeniu rustic, tot asa precum conducätorii celorlalte care purtau uniforma institutiei pe care o serveau. Din ate am väzut atunci, mi-a-mintesc de carul arhitectilor pentru defilarea cäruia, ca sä poatà treceturnul prea Malt ce figura in car, a trebuit sä se taie un fir telegrafic ce-traversa calea Victoriei, cam prin dreptul ministerului de finante ; deacela al vänätorilor inarcat cu tot soiul de Vint impäiat aflat In teritoriultärii noastre ; de al brutarilor si franzelarilor ce coceau i scoteau din cup-toare cornuri i franzele calde si aruncau publicului pe tot parcursulVictoriei ; de-al bijutierilor, cu tinere fete imbräoate In alb inconjurânctjiltul pe care sta fiica furnisorului Curtii Regale Resch, impodobità cu-

Ouvaeruri ce reprezentau un milion pe vremea aceia, in afarä de bijute-rifle purtate de celelalte fete si asa au defilat carul agriculturii, al viti-culturii, al C. F. R-eului In formä de locomotivä si multe altele pe categorilde bresle si de indeletniciri pe cari nu mi le mai amintesc.

Seara s'a produs executia marsului Incoronärii la care si-au dasconcursul peste 20 ele fanfare ce au inaput in fundul vechei curti a Pala-tului, sub bagheta lui Flabsch, indefata familiei regale din balcon.

Tiu minte cä, cu toate repetitiile ce probabil s'au fäcut in ajun, prima,incercare n'a reusit din cauza explicabilei dificultäti de a coordona sem-nalul sefului cu acelea ale sefilor de fanfare, ca toate sä obtinä a tempoprima notà.

Ziva a treia a fost consacratä defilärii armatei care a durat mult mat

1913

Razboiul din 1913 n'a avut niclo urmare nepläcuta, din cauza patrun-zatoarei intelepciuni a regelui Carol, c5ruia raport5ndu-i-se ca brigada dec,valerie a generalului Must* ce forma avangarda grosului armatei noa-stre, se die la opt kilometri de Sofia, a dat ordin ministrului de razboi sacomunice generalului Must.* sa nu mai inainteze §i sa se inapoieze in tara.


mult ca de obicei, trupele find mai numeroase dirt cauza participerii si altoutrupe in afara de cele ale garnizoanei.

La ac,eastä defiere, a st5rnit entusiasm i s'a facut o spontana caldu-roasa primire aparitiei unui numar exceptional, acela a regimentului aka-tuit din elementul turc din Dobrogea revenit nouä dupa razboi, in uni-forma deosebita de a noastra, Cu fes §i tunici de culoare ro§ie, defil5ndintr'o perfecte cadenta i o impunatoare tinuta osta§asca.

Dupa incheierea serbärilor, trupele venite din diferitele partitara ca sa la parte la defilare, s'au inapoiat in garnizoanele lor, garb' de o.companie din regimentul alcatuit din elementul turcesc din Dobrogeamesa in Bucure§ti pentru o saptarnâna find in serviciu de garda Palatului.

Soldatii ce indeplineau acest serviciu, erau foarte mândri de cinsteace li fecuse Indeplineau consemnul cu proverbiala sfintenie de care e§tiut ca numai bunetatea i ornenia unui suflet de turc este capabilä.

Regele poruncise sa li se serveasca masa, dupa alegerea lor, pe toltimpul septarriânii cSt sunt in garde', §i dupä dorinta lor au fost serviti camasa indestulata, din care n'au lipsit niciodata, intre altele, pilaful, cafeaua51 tutugul la discretle.

Când ?rise' s'a incheiat saptämâna i potrivit obiceiului, compania dogarda urma s5 fie inlocuita, aceasta n'a vrut sa piece, sub cuvânt cà vreasi pazeasca pe Rege care le este cu deosebire drag, iar and un adjutaniregal i-a intrebat de ce nu vor sa piece, ei au explicat a§a cum au pututsa se exprime in romane§te Ala Carolu estem, pilaf estem, cafea estem,butium estem, nu merge

Auzind Regele, a z5mbit §i a poruncit sa fie tinuta compania inca o

saptämane in garda palatului.

RUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI . I DE AZI 253

S'a zvonit atunci a marile puteri ar fi oferit tronul Bulgariei regelu)Carol al nostru, pe care el l'a refuzat expliand acest refuz pe conside-reptul cä niciodatä aceastä nouà tarà n'ar putea constitui un Stat unitar,ci ar alcalui in permanentä un ghimpe de discordie ce ar avea drept con-secintä o guvernare nelini0ità, pe länga celalt mare neajuns a Dunäreafiind o despärtire naturalä ce n'ar putea fi inläturatà decal al costisitorulsacrificiu a cel putin zece alte poduri peste ea, bugetul Statului n'ar puteasuporta o cheltuialä atät de considerabilä.

Asräzi se vede mai convingätor ca atunci, ce inteleaptä a fost hotä-rirea Regelui Carol 0 ce ciará viziune l'a cäläuzit Mtn, alegerea acesteibotäriri.

RAZBOIUL INTREGIRII- 1916 - 1918 -

N'amsa insist nici asupra acestui räzboi, nu numai pentru ca de el ne

desparte doar un parar de veac si prin urmare e contimporan sicu o burla parte din generatia de azi ceva mai saltata ca varsta, ci

si pentruca pana mai deunäzi au aparut, in volume si in presa, comentariiasupra luí, de autori in m'asura s'a cunoasca in amärunt gandul desfasurarilcperatiunilor.

Inainte de toate insa, un_cuvant asupra consiliului de_Coroana din 1914prezidat de Regele Carol, consiliu care a influentat pe cel urmator de subpresedentia Regelui Ferdinand, tinut cu doi ani mai tarziu in vara lui 1916.

In privinta consiliului de Coroana din 1914 de sub presedentia RegeluiCarol, stiu 6' el fusese botara sa fie tinut mai de vreme, insa Regele Carolu cerui ;:i: fie amanat pana la inapoerea lui Take lonescu din streinatate, pen-tru cd spunea Recele Take lonescu care avusese convorbiri cu bär-batii de Stat din Londra, Paris .. Berlin, era in masurä sä aduca de acolocele mai noul si mai autorizate impresii et,,Jpra evenimentelor ce se anun-tau precipitate.

Si efectiv, cand Take lonescu a descins in gara Sinaia, a fost intampi-nat de primul ministru lonel Bratianu care-I astepta si inainte de a mergela Palat, unde peste un ceas trebuia sä se intruneasca Consiliul de Coroana,au mers impreuna in localul garii celei noui ce nu era definitiv ispravita siacolo s'au sratuit numai amandoi aproape o ora si apoi au pornit la Palat,unde sub presedint:a Regelui Carol s'a tinut Consiliul de Coroanä 1),

I) Ce fatalà coinciden t5 a f5cut ca acesti doi regretati mari bärbati deStat, Tbke Ionescu i lonel BrAtianu, sä treach in eleinitate, inaintede a fi putut sa-si serie memoriile ! Cate mistere ce ar fi interesat tara i arfi des.usit multe confuziun n'au dus cu el In mormänt acesti doi urjas'stalpi pe cari s'au rtzemat de nadejde ~tinta ceo noud.


Sc stie estä'zi, cred, c5 In acel consiliu au fast pronuntate deosebiride pareri : Regele de o parte cu Petre Carp, Marghiloman, C. Arlon,de moment Nicu Filipescu, care mai tar7iu a fost de parere contrarie sialaturi de Take lonescti; de cea laird parte Ion Lahovary, Badarau, lar Takelonescu si Tonel Bratianu s'au pronuntat cei din urma pentru intrarea alaturido Franta si Englitera.

Regele Carol care stia c5 Take lonescu z5bovise mai mult la Berlinla bunul lui prieten cancelarul Reichului Kiderlen Waechter, a am5nat Con-

ssiliul, convins a el se intretinuse cu Kiderlen Waec- hter, si deziluzia i-afost mare and Take lonescu a desmintit speranta Regelui; cad atunciand acesta Fa inmânet telegrama Kaiseruluí sí a lui Frantz losiF, prin car'eI cereau iá nu uite ca au un contract de alianta a caul semnatura trebu:eresoectata, lar la replica lui Take lonescu ca-, contractul oblig5 Rom5nianumai in caz de aparare. nu sí la provocare, rege! t l-a intreba: de undeste textul conventlei, el fiind cunoscut numai iie primii ministri, Takelonescu i-a raspuns :

Majestatea Ta, tin' ca pe Tanga ca am strut acest text deia fosturprim mmistru Lascar Cater& care nu-mi ascundea niciun secret de Stat,dar acum de curand am avut onoarea sa Impart, cu consimprantul Maies-tatii Tale, presindentia Consiliului de ministri cu colaboratorul meu TituMaiorescu, c5nd amândoi am citit documentul, nou pentru Maiorescu sinu pentru mine care II cunoscusem Cu c5tiva ani in urrna.

Aceast5 declaratie, se intelege, a contrariat pe Suveran, dar nu 1asupärat ca interventía luí Ion Lahovary, care fiind aproape de Rege c5ndarata luí Take lonescu telegramele celor doi imparati, si arundandu-si°chii pe ele, a atras atentia Regelui OS tonul ace9tor telegrame nu estecel uzitat intre Suveran si Suveran, ci cel ¡ignitor dintre Suveran si vasal,cela ce a nemultumit profund pe Rage si l'a determinat sa ridice imediatsedinta sí sa se retraga far5 Camas bun cum fäcea de obicei.

$1 totusi, profetia Regelui s'a implinit mai repede decát a prelis sidaca el n'a trait s'o vadä, fiinda in Septembrie a si inchis °chit, tare anut prilejul sa vada Implinita profetia.

Dar deck dupa cum am spus mai sus, n'am niel chemarea, nict intenviasa fac ad i istoricul acestui fäzboiu, tin totusi sa amintesc ceva din fizionorniaCapitalei pe vremea in c,are autoritatile se refugiau in Moldova; ceva despreultimele lupte de oprire a inaintarii armatei feldmaresalului Mackensen, care

17

MICURESTI El BUCUREETENI DE IERI '$1 DE A.ZI 257

fortase Dunärea, curagioasa rezistenta a armatei romane la Bragadiru, adiab portile Bucurestilor, unde artileria romana a facut minuni de vitejie siaspectele vietii bucurestene, in vremea celor doi ani de ocupatie, la cariam fost martor, ca unul ce nu m'am refugiat in Moldova, ci am petrecutace.sti doi ani in Capitalä.

Este drept a in primele zile ale ocupatiei, and maresalul Mackenseniese,a in fiece dimineata calare, cu sulta destul de numeroasa, afarä dinora, spre Sosea, spre Chitila, spre Otopeni, sau spre alte bariere aleorasului, treatoril aveau o atitudine forate demnä; unii se prefkeau, andmaresalul cu suita trecea pe c,aleaNictoriei, ca priveau vitrinele magazinelor,,.a sä nu fie nevoiti sa salute.

- Am väzut in curtea Palatului ce nu era pazit, cuni o unitate pedestrasade ocupanti, a stopat, au fkùt piramide si au incins un joc asemänätor cuhora noastra, lar a doua zi and am trecut pe la palat si am väzutgheretele cu culorile rosu, negru, alb si santinelele germane; am cautat säma informez si mi s'a spus, cela ce mi s'a confirmat si de altii, a dupacurgerea unitätilor de ocupatie, a sosit la palat feldmaresalul Mackensen,

care a poruncit sa se evacueze curtea Palatului, postând santinele.

Pe la sfarsitul lui Noembrie 1918, am fkut si eu parte din marea mul-time bucuresteana care a aruncat crisanteme armatei noastre ce se intorcead.ipä doi ani de absentä, in frunte cu Regale Ferdinand, valoroasa lui sotieadcrata Regina Maria si marele prieten, devenit cu aceasta ocazie cetateande onoare al Romaniei, generalul Berthalot, tata Burtalau, cum 11 ziceaudrägastos soldatii nostril, improprietärit apoi in Ardeal cu o razäsie culocuintä si gospodärie la care n'a apucat sa petreaca' cleat vreo daub'veri si a läsat-o tot Statului, cu ateva zile Inainte de a inchide pe veciochii.

Cenacluri literare i artistice

Istoricul Cercului literar si artistic dela Revista Noud"1887-1895

REVISTA NOUAScurt istoric

Cândin 1881, elev la liceul militar din Craiova fiind, am trimis re-

vistei Literatorul al arei director era profesorul si academicianulV. A. Urechia si proprietar poetul Al. Macedonski, primele mele

rime copiläresti (aveam doar 15 ani), Macedonski, fireste, nu mi-a publicanici una ; mí-a scris insä a a gäsit printre ele unele vibräri poetice ce fä-gaduiesc o chemare atre acest gen literar si m'a Indemnat dupà chtavapove(e asupra formei In deosebi ; fiinda, scria el, fondul vine cu expe-fienta, pe când forma trebuie s'o stäpânesti chiar ca incepätor siä stä-ruiesc, sä mai scriu si sa-i mai trimit. In acelas räspuns, m'a sfätuit sa faccunostinta tânarului poet pe atunci, Traian Dimitrescu, care locuind laCraiova, imi ponte sluji ca indrumätor.

Asa l'am cunoscut pe Traían Dimitrescu si din lungile noastre intalniri!Imp de patru ani c'fit am studiat la Craiova, am avut bucuria sä-mi vädpublicate la 16 ani primele versuri in Revista Literarci din Bucuresti a luiTh. M. Stoenescu, autorul Noptilor Albe si ceva mai târziu In acelasi an,douä poezii in revista literarg din Bucuresti Seara, lar la 18 ani Literatorullui Macedonski mí-a publicat Versuri In metru antic- 5i colaborarea mea

Fiind ministrul instructiunii publice, Urechiii trimisese pe cheltuialaStatului pe Maceionski la Paris sä studieze, ca conservator al monumentelorpublice din Rom5nia, organizatia din Fronts.

In lucrarea de fatä oriunie se va 1ntálni numele lui Hasdeu, Ure-chiä sau Maredonschl, sä se §tie ci e vorba de B. P. Hasdeu, de V. A. Ure-chiä §i de Alexandru Macedonschi.


la aceste reviste, si cu deosebire la Literatorul, a urmat aproape fära 1ntre-rupere Oa la 1887, cand a aparut Revista Noll&

Am deschis prin urmare ochii In viata literarä din vremea aceia, traindatmosfera si mediul unui cenaclu scriitoricesc In care. se perindau figurileunor scriitori de seama lui V. A. Urechiä, Anghel Demetriescu, Macedonski,Bonifaciu Florescu, Stefan Velescu, Th. M. Stoenescu, Cincinat Pavelescu,Radoi, Manolescu Sideri, N. Tinc, Radulescu-N:ger, Oscar Eliatte s. a.

In vara anului 1887, Cu studiile term:nate si cariera facuta, timpuldisponibil mi-1 petreceam in tovaräsia scriitorilor pomeniti mi sus, dincari nu stiu dad se vg mai fi gäsind vre-unul din ei In viatä astäzi, incantat,fireste, ca i tanara mea modestä persoana, are onoarea sa se prenumereprintre athstea condele de seama, unele din ele consacrate de mult In litera-tura romana.

La una din 1ntruniri, Al. Macedonski, cu Invoirea celorlalti membri si adirectorului V. A. Urechia, Imi propune sa cumpär titlul Literatorului si satrec In comitet ca proprietar al revistei si redactor. M'am Invoit, cu condi-tia sa fiu ajutat ca sa-i largesc mijloacele de pätrundere In masa cititoaredm vremea aceea, mult mai reclusa ca cea de azi, prin Imbunatatiri adusecontinutului si formatului, prin asezarea intr'un local mai central si prin oma! larga conlucrare si colaborare si a altor condeie consacrate.

Am cumparat deci prin tribunal titlul revistei si impreunä cu Macedon-ski am pornit colinda pe la diferite personalitati din lumea noastra scriitori-cease& spre a ne castiga cat mai pretioase colaboräri, cat si In cautareaunui local mai propriu pentru o redactie si mai cu seama pentru adunäri.

In prealabil, din consfätuirile d:ntre Macedonski si mine, s'a vanturatdin partea lui Macedonski ideia de a starui pe langä Hasdeu ca sa pri-meascä conducerea revistei. $tiind 1nsa stransa legatura dintre V. Alexan-drescu Urechid si Macedonshii) eu am emis parerea sä apelam In acestscop la Urechiä, mai ales fiind convins cà Hasdeu2") care era peste mäsurkiprins si Cu catedra si cu Academia si cu comitetul permanent de pe langä

ministerul scoalelor ï cu directia altor reviste si cu vecinica polemica din-

Directorul Hasdeu, pentru pilda bunk a citit el cel d'intai materiafiec6rui numfir si toti colaboratorli au urmat aceastà dispozitie Urechiä,D. A. Sturdza, Ion Ghica, 41 Petre Ispirescu, toti si consactat si debu-ant asa ca tot ce s'a publicat in cei opt ani de fiintä at reviste!, a fostn prealabil citit si admis de majontate.

Chiar dela al 6-lea numär a trebuit s6 fie sporit tirajul la 5000exemplare numai abonati bunt plainici fiiod cloud mil, in afarà de depozi-tele cerute la librArii, lar generalul Fotino, si-a procurat 500 exemplare dinn-rul cu biografia lui Dionisie Fotino.

BUCURE$T1 SI BUCURE$TEN1 DE IERI et DE AZI 261

*re el i Convorbirile Literare, ne-ar fi refuzat categoric, dar spre mareamea mirare, Macedonskl a staruit pentru Hasdeu i arnandoi am fost permiti de el la Arhiva. Simpaticul carturar ne-a dat sa intelegem 0' o multimede alte indeletniciri nu-i ingacluiau sa mai activeze in alta parte §i a trebuitsä renuntäm, pentru scurfa vreme insä, flincica chiar de a doua zi, Mace-donski a venit sä-mi spunä di chibzuind catva, crede ca Hasdeu, solicitat

din nou, are sa primeascä directia daca ii vom care numai sa vada i sä a-probe materia fiecarui numar i sä prezideze adunarile ce hotärasem sa ti-tina odatä pe táptarnna la redactie. Solutia aceasta a*convenit marelui car-turar, care a fagacluit ca prime0e directia, bòoate chiar din and in candsa §i colaboreze, cu singura conditie 6a dintre redactori sa nu lipseasca Dela..vrancea i Vlahuta.

Odatä obtinand aceasta rägactuiala, aceia de a vedea pe frontispiciulrevistei numele ilustrului Hasdeu, am pornit in cautarea unui local c,are saconvinä scopului i cu mare greutate am gäsit pe cel unde a aparut cat atrait revista, in str. Ragalä 16, care era ce e drept in centru, dar n'avea decat o sala de redactie i administratie i o alta pntru adunarile saptärnanale.Ne-am instalat aci.

La cea d'intai consfatuire, s'a hotarat ca revista sa apara tot sub nu-male de Literatorul, incepand insa cu anul 1, n-rul 1; aparitia sä fie lunar&

sä &IA' format 40 mare, sä publice numai lucrari originate inedite, citite inadunärile prealabile i admise cu consimtämantul majoritätii 8), un portret-blografie, ilustratii sau compozitii muzicale, sä se tipäreasca in atelierulgrafic Some. de pe str. Berzei (azi Cobälcescu), tirajul sä fie de 2500exemplare a cinci coale 4). Tot la aceasta' consfatuire a fost fixata ziva inau-gurarii Literatorului.

Aceastä inaugurare a fost in localul din str. Regala 16, cu mutt gustmobilat, intr.° dup'ä amiaza de Sambäta catre sfarsitul lui Octombrie sau,

262 VIC TOR BILCIURESCU

inceputul lui Noennbrie 1887, de fatä fiind toti scriitorii, publicistii, artistifcari isi fägScluisera colaborarea si mai toti reprezentantii presei din C,api-ta15.

In cuvântul säu inaugural, Hasdeu a spus a a primit directia Literato-rului in nädejdea cà toti cei de fata îi vor fi statornici colaboratori si fa-gAcluind cà numele luí nu va lipsi din niciun numär. Au urat viatà lungSrevistei : bätränul academician V. A. Urechia, care m'a felicitat pentru fru-moasa idee ce am avut de a intemeia o revista cum nu mai apäruse in tarasi alti participanti. Am multumit i eu directorului i lui Urechiä I intregetasistente sí ne-am despärtit intelesi ca viitoarea consfätuire sä. fie Sâmbätawmätoare, and colaboratorii vor aduce manuscrisele pentru primul numär..

La aceastä intaia consfätuire, dupà schimbul de päreri asupla aparitiefrevistei, s'a discutat si hotärit ca manuscrisele sä indeplineasa aceste condi-tiuni sä fie o lucrare ineditä, de preferintä originalä si in niciun caz otraducere, sä fie in prealabil cititä intr'una din sedintele fixate in fieceSâmbätä searä, oricine ar Fi autorul. chiar dintre academicieni, si sa fieadmisä de majoritatea membrilor prezenti.

Directorul Hasdeu, care prezida consfätuirea, intreaba dacä int5mpla-tor dintre colaboratorii prezenti are vre-unul manuscris spre a fi cítit pentruprimul numar, aci, spune el, atelierul Socec, Sander í Teclu cu care s'aTnteles, este in mäsurä sä faa sä aparä primul numar chiar la 15 Decem-brie (1887), si de aceia e de neaparatä nevoie sa se zoreasa procurarear ateriei inainte cu col putin 20 de zile de 15 Decembrie.

Singurul care a citit in aceastä consfätuire, a fost MacedonskzNoaptea de Mai- Felicitat alduros de toti cei de fatä in frunte cttiasdeu.

S'a mai hotärit in aceastä consfätuire, ca in sedinta de Sämbata urmatoare sä fie citite toate manuscrisele ce vor alatui sumarul primului numaral Literatorului care trebue sä apara negresit la 15 ale lunii urmätoare, De-cembrie 1887.

La auzul numelui Literatorul, Vlahutä, care nu participase la primaconsfatuire, ce,a inauguralä, protesteazä la acceptarea acestui titlu si declaraa nu poate primi sa conlucreze si sä figureze in comitetul de redactie alunei reviste la care mai nainte n'a colaborat si cä de vreme ce s'a hotaritsä se inceapa cu anul intai numärul unu, nu intelege de ce s'ar schimba nu-rnai continuitatea aparitiei si nu si titlul, pärere la care se asociazä Dela-

BUCURESTI IflUCURE$TENI DE IERI *I DE AZI 263

vrancea i Racovitä-Sfinx, iar Hasdeu, impäciuitor, spune cä titlul n'aredi pä pärerea luí nicio insemnätate, dacä' cuprinsul e innoitor si ínteresantsi ca sa imprästie intru catva atmosfera ce promitea sä fie mai invräjbitä,anuntä cA trebuind sà ne päräseascä având de lucru in noaptea aceia,se proceadd inainte de a piece la alegerea comitetului de redactie ce trebuesä figureze pe coperta revistei la care se lucreazä acum. Comitetul areaceastä alcätuire iesitä din consensul tuturor membrilor prezenti : directorHasdeu ; redactori Delavrancea, Vlahutä, Macedonski si Victor Bilciurescu,comitet ce n'a apgrut in aceastä alcätuire, fiindeg dupä plecarea directoru-lui, consfätuirea a degenerat intr'un schimb de jigniri reciproce intro Ma-cedonski care-si apära titlul ce avea o existentä de aproape un deceniu siVlähutà, care läse sä' se inteleagä cA titlul vechiu era compromis in urinaVolaboràrii unor debutanti ce nu daserä dovadä de nido fäg'äduintä.

Diferendul dintre amändoi, imparte asistenta in douä tabere, ceva mainumeroasä in tabara Vlähutä', i apostrofele degenereazä in vociferärt cedureazA ¡Ana ce si Vlahutä i Macedonski apucä fiecare un candelabru dincele douà de pe biroul din administratie si le ridica deasupra capului, ame..nintändu-se reciproc. M'am interpus atunci Intre ei, incercând sä-i facinteleagä cä se nä'ruie toatä strädania de pfinä atunci, ca Hasdeu afländ cäredactorii lui s'au bätut chiar in localul redactiei, va refuza sä ne mai con-ducä si Vázánd c'S in loc sä' se potoleasca, se invectiveaz5 si mai därz,le-am zmuls candelabrele, amintindu-le cA sunt ale mele, cg acolo eramin casä la mine si nu ingklui scandal, iar daca totusi tin morfi s sä se in-caere, sA pofteascä. aiurea.

Am fost nevoit contra obicinuitului meu fel de a fi sA intrebuin-tez vocabularul acesta drastic, fiinda hi dam seama cä färä procedureatg,asta de jignitoare violentà, nu s'ar fi putut pune capät scandalului coar fi luat proportii si mai accentuata mäsurä.

De unde va fi dedus Macedonski cä interventia mea ar fi fost Ortint-bare pentru Vlahutä, nici astäzi, dupä mai bine de 56 de ani, nu-mi potda seama ; caci eu mä adresasem amandorora de-o potrivä, färä niciuncuvänt sau gest care sä fi avut aerul de aprobare sau dezaprobare In fa-voarea sau detrimentul unuia sau altuia. Recunosc cä interventia mea i-ajignit, dar pe arnandol de-o potrivä, färä preferintä ; insä toti cei de fatäau recunoscut mai apoi cä am avut dreptate sä procedez astfel, fiindasituatia cerca imperios atitudinea aceasta fär5 nicio slàbicitine


In urma interventiei mele, Macedonski a plecat si a plec,at nu fara setse recrimineze impotriva-mi, care Bra aceasta recriminare, märturisesc c4as fi iesit dupa el ca sa-I relit], sau cel putin sal dau intalnire pe a douazi si sa mä explic ; cand am vazut insa cä in loc sä aiba un cuvânt amenin-tätor pentru Vlahu(ä cu care avea de räfuit, acest ultim cuvânt a gasit decuviinta sä-I pastreze pentru mine 5), am renuntat sä mai am o explicatiecu el si a doua zi ni s'a anuntat cà a trecut la tipografie de unde si-a ridi-ce.t Noaptea de Mai" ce-i fusese admisa pentru primul numar. Aproapetreizeci de ani dupä aceasta, nu ne-am mai väzut, eu trebuind sa lipsesc din.Bucuresti in tot acest interval de timp, iar când a aflat a am revenit inCapital5, a trimis pe fiul säu Nikita sa ma cheme si l'am gasit greu bolnav_asa de greu, ca peste o tuna* si-a si dat obstescul sfarsit.

In ccle cateva intrevederi in timpul lunii ce a precedat mortii, am avutvreme sä talmacim tot ceiace rämäsese neinteles si de el si de mine vremede treizeci de ani si ne-am lämurit de-a bine, asa cä de atunci am fost inmasura sa restabilesc o seamä de fapte despre cari aveam o pärere cu totutgresitä sau confuza.

Asa de pildä intr'o publicatie ce apärea la Ploiesti prin anul 1898899 intitulata Publicdrile unui grup de iubitori ai literaturii si ai tiintei",condusa de profesorul Dimitrie Pompeiu, mai tarziu doctorul in maternatickdin Paris, membru al Academiei Romane si presedinte al Adunarii Deputa-tiler, unul din savantii nostri cu reputatie europeanä ; cu colaborarea pro-Fesorului Andrei Lizeirescu, un profund cunosator in materie de stiintepozitive ; a lui Const. Nottara mag:stratul, si a mea, publicatie ce a &Inuitprea putin, fiindca Dim. Pompeiu a trebuit sa plece la Paris pentru desavar-$irea studiilor, Andrei Lazdrescu a fost stramutat din Ploiesti la c,atedrade matematici dela liceul din Craiova, Nottara a intrat in magistraturk Meaträmänând singur, publicatia a Incetat sä mai aped.

In aceastä publicatie, eu incepänd studiul acesta asupra Istoriculuicercului literar dela Revista Nour pe c,are, transformat bine Inteles, itredau de astä data aci, scriam cu privire la incidentul de care pomenesc,intre Vlahuld si Macedonski, de perfecta buna credinta cà nu ma inselam,textual asa

Sunt de atunci 11 ani, si astazi Inca nu sunt dumirit asupra adevaratei

5) Asa cel putin mi s'a Darut, pentru ci in vacarmul momentului acela,n'am putut deslusi ceiace mi-a spus, dar plecemd, mie ml s'a adresat §i nului Vlahut5.

BUCURE.VI7 al BUCURE$TEN1 DE IBM $1 DE AZI 265

oricini care a putut determina pe Macedonski sä se desparta de o situatiece sin gur ?si crease si nu-mi lamuresc cum a gasit Cu cale sä se lipseasca,cle o injghebare la a card urzeala fusese un pärtas sarguitor sí pentru careping atunci fäcuse oarecari jertfe, numai pentru banala ambitie ca noua

intreprindere sa fie botezata intr'un fel sí nu intr'altul r.¡mi pare bine a mi se prezinta prilejul acum sa marturisesc CS am

gresit fata de memoria lui Macedonski, dei i-am cerut iertare Inaintede a-si da duhul, spre marea mea multumipe sufleteascä si impacare cuconstiinta mea.

Am pacatuit in desavarsita necunostintä de cauza, fiinda au trecut.azi patruzeci si cirial de ani de cand am publicat aceastä dezavuare a pro-cedurii lui Macedonskí In incidentul lui cu Vlahuta si abia and am venitla Bucuresti acum vreo 30 ani si m'am lamurit cu Macedonski asupratrecutului, in decursul acelei luni ce a precedat sfarsitul lui, am aflat ade-värui dupa ce-mi aratase dovada, ca acela care I-a determinat sa-si pimacumpatul si sä-1 faca sa nu mai tina socoteala de omenie, a fost Vlahutasi mi-a pus sub ochi numärul din Revista Noud pe care de si mi se trimiteala Ploesti, nu i-am dat atentia cuvenita, numär in c,are tipul Polidor dinnuvela luí Vlahutä cu acest titlu, reprezenta leit pe Macedonski intr'opostura de declasat In genul eroului din Jack al lui Alphonse Daudet, bainca mal trivializat dec.& acesta, ceia ce constituía e elocventä evidentä aVlahuta era acela care-I scotea din fire pe Macedonski. cand acesta li

cedase locul la Revista Noud al cäruia initiator fusese si n'ar fi vrut nicisa-i mai auza de nume. Lovit cum era, si-a iesit si el dirt rezervä si ainceput si el sa loveasca prin Lit eratorul pe care abia II mai putea facesa apara cand si cad, cu mari greutäti, filndca-si vedea nu numai sufe-rmta lui, ci si pe aceía a familíei ce nu numara mai putín de sapte membri$1 care impartea aceiasi nemiloasä prigoana a soartei, tot din cauza lui,cela ce-I durea si mai cumplit.

A fost silit sa raspundä si el, lovind färä milä in ori cine nu-i da Ossa si duca in liniste povara suferintelor si jignirilor ce se tineau lant decapul lui.

In prima sedintä de lectura, dupa cele trei de constituire, Hasdeu ci-teste Cuvantul Inainte destinat primului numar, in care directorul nostru.stabeinut cum 11 ziceam toti, larnureste cä s'a hotarit sa ia asupra-si conduce-¡ea revistei viind intre noi cu sacul lui plín de poveti incercate, ca sa no


fereascä de câte patise el insusi intr'o viatä literarä indesata si necurmatäde peste un pätrar de veac, laudä ¡deja tinerilor cari s.au pus, cum arfi dorit sä facä i dânsul la inceput, la aapostul unui cärturar vechiu dezile, rece la creer si cald la inimr si dupg ce se spovedeste de päcatele

de pe vremuri : realism, gongorism, etc., sfärseste prin a fixa maroi-nile câmpului peste cari sä fim hotäriti a nu trece, fägäduind cà revistanu va fi nici socialistä, nici zolistä, nioi gongoristr, dar a aci i seopreste prevederea.-

Dupä Hasdeu, citesc : Petre Ispirescu basmul Sarea in bucate-Delavrancea Hagi Tudose, °ea mai puternic5 nuvelä a lui, dupä umilamea pärere ; Vlahutil poesia lertare ; Gion studiul Din istoria fanario-tilor- ; Bianu biografia lui Asachi- ; Racovitd-Sfinx Teatrul nostril- si

eu poesia Pl'ans de clopor, in unanimitate primite si cari alcätuesc materiaprinnului numär apärut la Decembrie 1887. Tot in aceastä sedinta s'a con-sfintit alegerea ce se fäcuse in prealabil, dupä cum arätasern mai sus, corm-tetul de redactie in alatuirea : Delavrancea, Vlahutä si cu mine, sub di-rectia lui Hasdeu si a rämas dupä propunerea acestuia ca revista säfie botezatä Revista Nour.

In sedintele de S'ambätä seara, dupä Hasdeu, citea fie lirechid, caredui:A cele cliteva nuvele strânse mai apoi in volumul Legende Cortinianeaproape n'a mai colaborat, fie veneratul si blandul bätrân Petre Ispirescli

sfätos) care n'a apucat sà publice cleat vreo trei basme.cäci dup5 in cea de a treia seara and si-a citit pe cel de-al treilea,pe care l'a sfärsit cu tipica urare cu care de obicei se incheie basmufromânesc: Si incälecai pe un fus, sä träiascä si cel ce-a spus-, a doua ziam primit vestea dureroasä ca, chiar in noaptea aceia, simpaticul bätrân nepäräsise pentru totdeauna, in cgs* lui modestä din curtea bisericii Otetari(Batiste) unde locuía cu numeroasa luí familie. La inmormântarea bätra-nului acesta drag nouä tuturor si tuturor care l'au apropiat, pentru bu-nätatea luí rar Intalnitä chiar in vremea aceia and lumea era mult maicomunicativa, mai ing5duitoare, mai omenoasä si mai simtitoare la päsulaproapelui, toti cei din cercul dela Revista Nouil" in frunte cu Hasdeu, amfost de fatä la prohodul dela biserica si in numele nostru, Hasdeu a arata1veneratei vgcluve a mult pretuitului nostru colaborator, profunda durerece a simtit toatä intelectualitatea ce se impärtäsise din comoara operei

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 267

nemuritoare ce dase la ivealä si in deosebi cercul admiratorilor lui delaRevista Noud.

Redau aci scrisoarea ce adreseazä lulia Hasdeu din Paris, pe and.studia acolo, pärintelui ski din Bucuresti, la aflarea vestei despre moartealui Ispirescu, datatä 16 Dec. 1887

Am citit, draga tatä, cu vie durere, articolul lui Delavrancea desprelspirescu ; zic cu durere, cad am väzut cä spimeni in civilisata noasträRomânie nu s'a &Ida sä cinsteasa inmormântarea acestui om Fu adeväratvrednic de lauda, care sí-a slujit patria constiincios si färä reclarnä si pecare 11 admir si-I venerez. Inmormantarea lui s'a petrecut in täcere si'nintunerec. Aceasta, far5 indoialä, face onoare mortului si incununä bineo viata stäruitoare si modestä, dar face necinste tärii care lasä sä so

sting6 astfel singurele, adeväratele glorii cu care se poate mändri, färäsli-si arate cea mai micä pärere de räu, cea mai midi simpatie pentru acest1uptätor care moare fäcându-si datoria. Gäsesc aceasta revoltätor si rosescpentru... pentru... pentru toatä România. Asta ne este tara aceia tänärä, in-sufletità de simtiminte Malta si generoase ?... Aida de I La noi se citeste

.Manon Lescaut, Maitre de forges i l'Albé Constantin, dar basmele luiNoirescu, ce sunt alea 4-

Spicuesc ceva, tot spre a scoate in at mai pronuntat relief persona-litatea Unchiaplui Sfdtos, din necrologul pe c,are i-I face Delavrancea inRevista Nola, despre card pomeneste lulia Hasdeu in scrisoarea de mai sus:

Petra Ispirescu scrie Delavrancea s'a näscut la 1830, in Bucuresti si a murit cätre sfärsitul anuiui 1887, in värstä de 57 ani. Din 5/de ani a muncit 45. lard intreaga biografie a acestui distins scriitor. A scris

mult si bine, a muncit bine si cu talent si cu cinste, si n'a ajuns nimic. Aträit strämtorat si a murit särac. Nici bani, nici glorie. A räbdat si a inghi-t't in sec once Myna. Luí se cuvenea multe si nu i s'a dat nimic. Viata simoartea lui ca si viata si moartea adeväratilor oameni mari, din bunul,nedreptul si nepäsätorul Regat al Românilor. Ispirescu, ca si Bälcescu, ca siBolintineanu, ca si Alexandrescu, ca si Eminescu, a fost o jertfä. Viata luispirescu este o glumä rea a soartei si o vinä socialä de neiertat. La 14hni iucrätor in tipografia C,arcalechi. Dupii Unire, director al TipogralleiNationale. De la 64 director la Tipografia C. A. Rosetti. Dupä 2 Maiu, inunire cu Sc,- Walter si Fr. G6b1, deschide tipografia Lucrätorilor asociar.Prea putin trece si este numit director al Imprimeriei Statului. In 68 dimisio-.


neaza din aceastä stujbä 0 intemeiaza tipografía Laboratorilor Rorani" inunire cu Georgian, Conduratu, Busnea si preotul Economu. Mai tärziu, a-ceasta tipografie ii rämase numai pe seama lui si datoriile ei abia le-a platitOa la ceasul din urma-

Viata lui lspirescu curge si se curma in miros de plumb si de undelen,In aerul greu al celei mai ainoase munci, in urueli, in culegere de litere, inonginari si corecturi. Viata plumbului si a fontei, ii Imputineaza, ii tlumiasi ii sfarâma sfânta luí viata. In anii din urma, chipul batränului scriitora:e galben ca ceara, privirea lui bländä umbritä si pierduta sub acoperisurstnfos si drunt al sprincenelor, glasul rangáletor Miat de atäta muna sitacere, de atäta citire de manuscrise, de atätea corecturi de cuvinte si In-dreptari de fraze. Si el vense pe lume cu o viatä puternia, mare. san-teietcare. Copilul libertätii, al aerului farä hotare, al glumelor, al ghicito-

rilor. al znoavelor, al basmelor sí al poesiilor populare. El era rodul soa-relui, al väntului si al goanei, lar nu fructul pipernicit si dospit al serilor

Intunecoase, umede si incropite. Toti säracii se nasc in libertate si mijlocurnaturii. dar nu toti au patimä de ele. Anil trec, nevoile s'arata, durerea in-cepe, lupta pentru existenrä se inclesteaz5, pärul arunteste, dar primele-mirari, primele intrebari, nu se sting, caci cei nepasatori la batränete, ne-päsatori si batrâni au fost si in copilarie. Oamenii mari, geniile chiar, lä-crameaza and si-amíntesc de copilärie si pänä la adânci batrânete ei au

ceva Intr'insii de nevinovat si de copilaresc.Ispirescu a scris mult si bine, dar opera lui nepieritoare este de sigur

volumul intitulat Basmele Românilor-. Când citesti acest volum si-I re-citesti si iar II citesti, ti se pare a asculti un popor intreg. Ispirescu n'arenici dialecte, nici loc, nici asemuire partialä numai cu unele judete. El ede pretutindeni, din toate timpurile, naiv, glumet, epic, trist, bogat, ca in-tregul nostru popor. El ti-apare ca un focar mare in care s'au adunat sifränt si rasfränt toate razele lurninoase ale românitatii simple, sarmane,muncitoare, ale acestui aun curat al ne,amului nostru.

Basmele Romänilor- este o opera mare si originalä. lspirescu nu-

este un culegator, dup5 cum cred unii nestiutori nevinovati si .altii stfutoriinvicliosi, ci un adevärat creatcr".

ColaboratoriMai citeau in sedintele de Sâmbatä seara : infocatul nationalist Va-

site Alexandrescu Urechid, academicianul, profesorul, ministrul, presedin-tele Ligii Culturale a tuturor Romanilor, unul din cei mai de searn5 istoricr

BIJCURE$TI g BUCURE$TENI DE IERT 51 DE AZI 269

ai nostri si scriltor de reputatä vaza, inteo limba neaos româneesca una-nim recunoscutg ; doctorul !strati, fost ministru, profesor universitar, pre-sedinte al Academiei Române, dr. in medicina si chimie dela Paris, caron'a citit decal o singura data ; Ghenadie al Rdmnicutui, fostul MitropolitPrimat al Romaniei, care si el n'a citit decat odatg ; profesorul Pit4, alecgrui studii publicate in mal toate numerele din primii ani ai revistei, in-tr.° captivanta Emba popularg, i-au stabilit '0 invidiatg reputatie scriitori-ceascg in genul si !a inaltimea aceleia pe care a savgrsit-o la ConvorbiriLiterare regretatul Lambrior ; profesorul Theodor D. Speranfia, emus-cutul si fecundul autor al genului anecdotei la noi si conferentiar al Ate-neului Român, cu cele mai tixite si mai admirative sail din vremea acela ;Nicolae lorga al and debut publicistic la Revista Nola a fost, cu versurisi impresii de cglätorie; Ion Bianu, profesorul, presedintele Ac,ademiei sipublicistul, care, impreung cu LugoOanu, au stgruit mai mult la rubrica,,notitelor bibliografice a reviste! ; I. lonescu Gion, profesorul, licentiatIll ¡itere dela Paris, a carui pretioasa si neintreruptg colaborare la revistg,a Tost mai numai in domeniul istoric, Racovigi Sfinx, unul din cei maipregätiti cunoscgtori dela noi In materie de teatru, ale cgrui cronici, aufacut epocg in vremea lui, directorul de cabinet al lui Titu Maiorescu, carehotgrase sg-I trimitg pe seama ministerului la Paris, spre a studia pe Pangvestitul critic teatral din vremea aceia Sarcey, autorul celor patru volumeQuarantes ans de thedtre, evolutia teatrului in genere si critica teatrala,hotgrare ce nu s'a realizat din cauza plecarii dela putere pe neasteptate aguvernului din c,are fgcea parte atunci ministru Iscoalelor Titu Maiorescu;prof. I. A. Basarabescu, azi membru corespondent al Academiei Romano7i unul dintre consacratii nostri prozatori, care a citit cgteva nuvele Cu

mare acces in masa cititorllor de atunci ca si de azi; Gheorghe din Moldova(Dr. Kernbah) poetul de rara sensibilitate si duiosie in fond si original informä, apreciat Inca dela debut de Hasdeu ; Artur Stavri, poetul a car&influentg eminesciana se resfrânge in absolut tot versul lui si mai cuseamg in Mairgeirint i Odorica ; filologul Laze/7. Frlineanu. Un cititor asiduu

la sedintele de Sgmbgta seara era si Ion Nenifescu, un infocat patriot,care, in versuri entusiaste, a' preaslavit eroismul din maretul trecut al nea-mului nostru, nu numai in paginile revistei, ci si in cele doua volume deversuri publicati: Pui de lei- si Plod de primavara"; alt cititor curemarcabila contributie la Revista Noua, a fost Dumitru Stancescu, un


vrednic urmas al lui Petre lspirescu (Unchiawl Sfatos), care intr'o curatelimba romaneasa, a scris o valoroasa culegere de basme si znoave, caracterizand minunat felul de a fi si vorba românului, a tiganului, a greculuisi a evreului, cu o sprinteneala de haz si o not5 de adeyar remarcabi4e.i ot asa de apreciatä a fost colaborarea profesorului bucovinean Grigoro-intzli; a subtilului poet Traian Dimitrescu, mort si el In piing tinerete.clupä o destul de bogatä productie literara, cu deosebire In domeniul ver-sului ; a scriitoruluí Haralamb Lecca, care in afarà de numeroasele volumede versuri : Prima", Secunda",Terta", Quarta" si urmatoarele, a scriscâteva drame jucate pe scena Teatrului National din Bucuresti si Iasi, parteinainte de a fi director la aceste teatre, parte pe cand funciona in aceastacalitate, piese in care a jucat si el ; a consilierului dela Casatie CiruOeconomu care cultiva in deosebi poesia eroica ; a lui 5f elan Velescu,marele artist contimporan cu Salvini si Rossi ; a lui 5tefan Mihclilescu, pro-fesorul de filosofie ce se bucura de multä autoritate in lumea scriitori-ceasca din vremea luí; a profesorului Gheorghe Adamescu, a lui VictarCrilsescu (d-rul Basarabeanu) ; a poetului Teodor Dumbrilveanu care s'ab...curat de o excelenta apreciere in publicul cititor contimporan, pentrucaracterul liric pronuntat al versului lui ; a poetului Cosmovici, consideratpe atunci ca al treilea imitator al genului eminescian, dupa VIShuta §iArtur Stavri ; a francezului incetatenit la noi Auguste Clawel, ca si FredericDamé si Jules Brun, cate-si trei deprinzand cu o uimitoare inlesnire si inscurta vreme limba noastra ; Nicolae Tincu cu note biografice, cu versuripersonale si traduse din frantuzeste si italieneste, cu piese de teatru per-wale si in colaborare cu Macedonski sau cu Reidulescu-Niger ; Teleor, I. a.

Vin la colaboratorii artistici :

Unul din cei mai constanti colaboratori a fost _arhitectul Mincu, decurand venit din streingtate unde facuse stralucite studii de specialitate,impreunä cu o calatorie prin diverse pàrti ale globului, spre a se orientaasupra variatelor stiluri arhitectonice.

Dintre pictori, Grigorescu a colaborat, fara sä fi pus vre-odatä picio-rut la redactie, trimitând doar reproducen i dupa panzele sale ce au aparutIn hors-texte" in câteva numere din revista ; in schímb Mirea si Alpar rr aulipsit aproape la nici una din sedintele de Sambata seara, iar heliografiidupä Danzele Ion au fost mai ales la inceput, nelipsite din revistà. Desena-


mull, ma ipe urrna pictorul fiquide a ilustrat paginile revistei Cu portre-tale de pe coperta si Cu interpretarea in imagini a anecdotelor lui Sperantia.Sculptura, in fasa pe vremea aceia, era reprezentata in toata tara numaide doua dalte : a lui ion Ceorgescu mai intai si a lui Valbudea ceva maltarziu.

Artistii muziciani erau reprezentati la sedintele de Sambata searaprin : vestitul violoncelist, primul la noi In tarä care a studiat acest instru-ment, profesor la Conservator C.. Dimitreseu, compozitor cu stralucitestudii in Italia, seful orhestrei teatrului National dupa moartea lui Hiibsch,acela care a publicat in revista : Adagio religiosa", Revista Noua Vals"si alte compozitii ; pianistul Dimitriu, profesor de acest instrument la

Conservator, tinut sa execute in fata noastra bucatile muzicale ce se pre-tentau ca sa fie publicate in revistä, fiindca tot ce se publica trabuiadupa dorinta directorului a fie in prealabil supuse aprobarii comitetuluide redactie cu participarea membrilor competenti In specialitate ; com-pozitorul Voreas, premiat la Paris, sectia piano, pentru executia in fatajuriului a compozitiei ha : Danse macabre", autorul multor compozitiiaci in tara, printre cari si muzica pe versurile male In fin" si tenorulPopescu care intr'un antract dela Scala" din Milano a cantat Mandru-lita dela munte" a compozitorului Stefclnescu dela Conservatorul nostrusl In fan"- Dintre actori a asistat de cateva ori artistul C. Nottaracare se relevase in teatrul nostru.

*

Criticul cel mai temut la sedintele de Sambata sear& era Delavrancea,cenror implacabil nu numai la productiile literare, dar $1 in materie dearta.

Mi-aduc aminte de lectia drastica data' unui colaborator ce figurasein mai multe numere anterioare cu nuvele acceptate si de Delavrancea.(in asemenea colaborator citeste intr'o sedinta o nuvela, Impotriva pu-blicärii careia se ridica vehement Delavrancea, pe motiv ca nuvela ar fipornografica ; autorul protesteaza amintind a genul acesta naturalist eraatunci in mare cinste in Franta si ca promotorul acestui gen, Zola, arenenumarati adepti cari au reusit sa obtinti cu romanele tor cate trei sipatru editii, iar Zola atinsese in vremea aceia a suta editie.


Furios, Delavrancea il face sä amujeasca Cu aceasta vexatoare replica:Asculta dornole, lui Zola îi e permis s scrie porcarii fiindica este

7ola ; d-ta insä n'ai voie sä scrii pordrii, flinda esti cine estil

Un traznet

Tocmai in vremea aceasta, cand revista isi castigase un renume inmasa cititorilor si patrunsese adanc in gustul ei, cand gäsise cateva aso-namente la Paris, unde Socec avusese fericita inspirajie s'o expunä la ex-pozijia de acolo, in urma careia a objinut diploma de merit pentru technicagráfica sub care fusese infäjisatà acolo ; tocmai cand izbutise sä grupezeIn jurul ei o seama de condeie din cele mai reputate din jara si in ce prt-veste arta pe cei mai inzestraji manuitori de penel, de delta, de compo-pnori si de pasionaji executanji instrumentisti si vocalisti, cand pe scenaNationalului objinea räsunatoare succese Ra-zvan i Vidra sau Trei Craidela Raisdrit ai lui Hasdeu sau cateva din piesele lui V. AlexandrescuLlrechiä, d'id apare volumul de poesii al lui Vlahula, primul volum deanecdote populare ale lui Speranjia, cand la tribuna Ateneului Romanse perindä mai numai conferenliari din cercul revistei Hasdeu, Urechia,Speranjia, Gion, Säineanu, tocmai intr'un asemenea moment de spor-nica valorificare a acestei publicajiuni si de fericitä evidentiere a celarce coborau la ea, un neasteptat traznet se abate asupra aceluia care-idäruise marele prestigiu de care se bucurase din belsug de prejioasaprezenjä a lui in fruntea reviste', asupra marelui carturar Hasdeu careeste chemat grabnic de sojie la París, unde geniala lor copilä Ida, peneasteptate contractase o nemiloasä boala de piept. Toate strädaniilerintilor de a o scapa din ghiara mortii, au fost zadarnice si inevitabiluirieznodärnant s'a produs in ziva de 17 Septembrie 1888, la 2 ceastiridupä amiazi.

Caracterizetri qi precizetriBogdan Petriceicu Hasdeu

DespreHasdeu, Oa prin secolul al XVII-lea, Istoria nu pomeneste

nimic ; se stia doar cä erau nobili, a stäpäneau intinse mosii intinutul Hotinului si c5 erau incArcati de onoruri. Dintre acestia,

un oarecare mare pahamic Stefan Hasdeu, se cäsätoreste cu Ruxandra,fiica marelui logofät Toderagu Petriceicu i sora lui Stefan PetriceicuDomnul Moldovei. Acest nou asätorit moare la 1673 ca un erou, luptän-du-se impotriva turcilor, lasand pe urmä-1 doi copii, pe Nicolae i peGheorghe Hasdeu, pe care II infiaz5 unchiul lor 5fefan Petriceicu Voda alMoldovei, adoptiune ce explicä pentru ce urmasii lor au purtat pang lastingerea neamului. vreme de aproape 300 de ani, adaosul Petriceicu lanumele bar de familie. Trece un bun crâmpei de vreme Bra sä se mai po-meneasa de filiatiunea lor, Oa ce un stränepot al lui Gheorghe Hasdeu,Tadeu Petriceicu Hasdeu, apare in literatura rusa si polonä poet cu räsu-4iet, poezii si fabule despre cari pomeneste Bogdan in prefata unuia dincele trei volume ale luliei si pe cari le traduce din poloneste, ceiace lamu-reste pentru ce dintre Hasdei, numai Alexandru, fiul säu Bogdan si fiicaacestuia Julia, au scris in bimba romänä, iar toti zeilalti numai ruseste sipoloneste, Mrà ca sä existe vreun document dupä cum märturísesteBogdan ca vreunul din ei au vorbít sau scris bimba româneasca. Unuldintre col trei fii ai acestui Tadeu Petriceicu Hasdeu si anume cel mai mic:cavalerul Alexandru Petriccicu Hasdeu, tatäl luí Bogdan, se relevä ca uncärturar de mare vazä, cel ofintél Hasdeu care cugetä si scrie in limbaromânä, el impreunä* cu Costache Stamate sunt si au rams in istoria lite-relor românesti singurií scriitori basarabeni din veacul trecut. Acest cavaler

18


Aiexandru Hasdeu, tatal luí Bogdan, a fost membru al Academiei Române,in biblioteca careiase gasesc scrierile lui: Filosofia ca stiinra a vierii",Filosoful rus Grigore Varsava Geovorada", Cântece narionale române"cu note istorice si cea mai de se,amä a lui crearie : Discurs Clespre anticaglorie a Moldovei".

Tatal lui Bogdan, cavalerul Alexandru Hasdeu, a avut din casatoria luítu poloneza Elisabeta Danksz doi 1)50: cel mai mic, Niculae, s'a stins din'.lata la varsta de 18 ani, student fiind la Academia de pictura dela. Peters_burg; cel mai mare, Tadeu nascut la Cristinesti länga Hotin la 16 Februarie1836, este Bogdan Petriceicu Hasdeu, fiul lui Alexandru si tatal luliei,tiogdan i nu Tadeu cum fusese botezat, vom povesti imediat pentru

Din redarea acestui succint istoric, se poate vedea ca neamul Has-deilor este alcatuit din intelectuali artisti purtätori de arme sau de condel.

B. P. Hasdeu urmeaza liceul la Chisinau si la 16 ani se inscrie la uni-versitatea din Harcov unde urmeaza Dreptul si literile Intocmai ca. si tatälsau Alexandru, sub profesorii Stanislavski pentru enciclopedia Dreptului,Alfons Walichi pentru literatura ding si Alexandru Michievicz, fratele,marelui poet Adam Michievicz pentru Dreptul Roman. In timpul studiilorinflinteaza un cerc literar-stiinrific, ai carui membri se adunau la el si ale

producriuni se treceau intr'un volum ramas in manuscris. La 18 ani(1854) °brine lice* in Drept si inträ in regimentul de husari ConteleRadetzki" In garnizoanä la Nicolaef, unde isi plateste fantezia unui traiaventuros care-1 silesc In 1856 sä vie la Iasi, unde are noroculpeste o alta superioarä inteligerna,Mihaii Kogalniceanu, ministru de ex-terne pe atunci.

$i extraordinara lui inteligenra in continua evolurie, e plina de peri-peril : Numit pe la 1857 membru al tribunalului din Cahul, e destituir numaidupä cateva luni, pentru Ca nu primeste sä dea concurs agenrilor Jul Vogoridepentru alegerea acestuia in scaunul Domnesc; la scurtä vreme, prin 1858se imprieteneste la Iasi cu Anastase Panu, unul din cei trei cainnacani, care-Inumeste profesor de Istorie la Iasi, unde si intemeiaza revista saptärnânalaRomania ce apare la 1 Ian. 1859, care nu dainueste dear doar catevaluni si o inlocueste cu Foaie de lstorie Romand cu un conrinut cu deosebirevariat : legislarie, diplomarie, literatura, istorie, numismatica, articole tipäritecu cilirice si semnate numai Hasdeu, publicarie ce nici aceasta nu dainu-este, trecând bibliotecar al universitaril iesene, biblioteca cäreia 11 darueste


patru mil de volume din propria-i biblioteca. Dar nici aci nu poposestemultä vreme, cad dupa alegerea lui Cuza este scos din profesorat si dinbibliotecar, urmarit si prigonit de toti aceia cari i se puneau de-a curmezisulzscensiuni, temute de toti 6'0 presimteau vertiginoasa lui devenire. Estestadiul indurarilor i lipsurilor lui pang si de strictul necesar existentii. Dincunostinta lui cu Alecsandri la Iasi a rezultat ngmirea sa de cutre ministrul

atunci Odobescu, ca membru in comisiunea documentelor mänastirilorinchinate, dar urrnärit de nenoroc, e inlocuit de ministrul urrator. Se inapo-iaLa la Iasi unde scoate la 1862 revista stiintifico-literara Din Moldovacurand dupa ea, alta publicatie: Lumina in care publicand faimoasa tragediaistorica Relposatul Postelnic si satira Dziduca mamuca, a fost dat in judecatäca atentator la bunele moravuri, achítat însà dupä un an (1863), dar pier-&dull catedra. In 1864 la in asätorie pe tânära si frumoasa d-rä Faliciu,romanca dintró vrednicä familie dela Rosia Abruduluineveasta româncrde mai tärziu al carui frate a pierit la 1848 in luptä cu maghiarii, aparandla Vintz steagul lui Popa Balint, cäsatorie, din care naste unica lor odrasla,cleniala copilä Julia care n'a zabovit pe acest pämänt cleat 18 ani, destulinsa ca sä ilustreze si ea alaturi de toti ilustrii ei naintasi faima nemuritoarea numelui de Hasdeu.

De aci inainte activitatea luí scriitoriceasca se perindä in ritm mai ac-cerat; publica in 1864: Studii critice asupra Istoriei Romiine, aparitieconcomitenta cu publicatia periodicä humoristica Aghiuta; Trei ovrei (1865),

iogiustria nalionala si Industria streina; apoi drama istorica in versuri licizvanFi Vidra (1867) cäreia i-a urmat alta tot cu subiect istoric, dar in prozä

Prinlesd Rucs. andra ; poezii ocazionale, istorice. sociale, traducen. Intre canOvidiu (versurt).

Tot in acest an (1867) este ales deputat de Bolgrad, cela ce-1 deter-Tuna sä activeze si in domtniu politic, nu insa mult5 vreme j in 1869

scoate impreuna Cu Gheorghe Misail periodicul politic Traian §i dupä elColumna lui Traian Cu deviza Ntionalism in democratie si Democratic inNationalism- in care, vreme de sapte ani a publicat articole literare si po-litice impregnate de verva lui muscatoare dar convingatoare si vibrand deinfocatul lui patriotism. Tot cu evidentä tendinta politica, a publicat : !s-

tork toleranfei religioczse in Romania, Ocnele in Romania, Mosiile Statului


Roman, Satul modèl. Dei neinregimentat In vreun partid politic, totusise vede arestat pe prezumtia cä ar fi fost amestcat In asa npmita revolutiedin Ploiesti Incercatà de Candiano-Popescu, 1ncercare ridiculä neizbutitä,care-I desgusta pe Hasdeu, eliberat imedlat, si-1 hotarastesa renunte pentrutotdeauna la politicä cu corolariul, a Columna lui Traian se leapädä de oncetendinta politica i-si continua aparitia numai continut pur

In acelasi timp apare Arhiva istoria a Româniior succesiv In trei volumes; dupe' ea Ion Voda cel Cumplit In a cärui a doua editie din 1894 Isi tricepsprefata cu aceastä mOrturisire :

Sunt acum aproape 30 de ani (1864) In casete lui Mercus din pietaTeatrului, am scris pe Ion Vodd cel Cumplit. Eram tânOr si scriam asa cumnu mai sunt In stare sa scriu astäzi ; dar tocmai de aceia, reproduand lu-crarea mea de atunci, o las cum a fost, fära a cuteza sä-i 1mbätränesc tine-retea, caci ori ce adaos ar fi un benghiu, erice scurtare o sbärciturä."

In text, ajungänd la episodul In care neinfricatul erou rämäne dupäo memorabila rezistentä, numai cu 7000 din 35.000 de osteni, &titre carfcel putin 20.000 azuserä numai Intr`o jumätate de zi, apärändu-si cele treiidoluri pe c,are le recomandase °data Marele Stefan In instructiunile salemilitare ; Crucea, Tara si Steagul, eruditul autor intercaleazä aceast8 reflectiece-I cutremurä sufletul imbibat de ncbil si 1nfläcärat patriotism, pe care-Ireproduc cu riscul unei prea sustinute insistente a acestui capitol :

Scriind aceste ränduri In singurätatea noptii, and misterul naturfi $1tOcerea oamenilor duc imaginatiunea departe, departe la ceia ce nu maleste sau cela ce nu este Ina, uitänd prezentul si confundänd Intr'o razatrecutul $1 viitorul, ma' cutremura bätala inimii, mg arde focul capului, mafurnicä prin sänge fluvie de forta, mä electrizeaa o soaptä ce vine nu$tiu de unde, din mine sau din geed : Mare e Românul I" Dar de odatj se aude troscotul unei birji zdrobind pavelele stradei ; ma aruncfereasträ, luna 1ntinde o melancolicä luminä, un june cu mänusi albe, cmgeam la ochiu, cu havana 'n aura, se Intoarce palid de obosealä, dura opetrecere nocturne...." Puternic contrast dintre ceia ce främäntase o noapte1.1treaga' creerul si sufletul patriotului istoric si vedenia mascaradei deo 60.

Ca o lird fdra sunet,Ca un fulger fiírá tunet,Ca un rau gira murmur,Ca o pasare tdcutd,Ca o casa' ce stit muta$2 pustie imprejur ;

Astfel sunt si eu, vai mie,Forma' färd melodie,Pur spectacol fiir'idei,De ceind ddnsa nu-i sub soareFi puterea-mi cdnUitoareA pierit cu moartea ei l

M. I. ELLIAS

Dupä aparitia acestei poezii. Familia din Pesta, Trompeta Carpatilorsi Telegraful din Bucuresti, publica acest articol : Un rdmdsag semnatHasdeu :

La 3 lunie, in ajunul marei sarbätori nationale In onoarea luí TudorVladimirescu, mal muiti amici se intrunisera seara la mine, dintre cari mi-adui.aminte pe d-nii : Alexandru Lupascu, dr. Vlädescu, Grigore Tocilescu, T.Radulescu, N. Popovici si Scurtescu.

In acel moment mi se aduse numarul Convorbirilor Literare in care d.Titu Liviu Maiorescu, batandu-si joc de Barnut, de $incai, de Cichindealu,de Cipariu, de Sion, de Bolintineanu. de toate somitatile cugetarii romane,si tnai ales de poeti, celebreaza cu emfaza asa numita Noua Directie inau-

gurata risum teneatis 1 de d-nii Bodnarescu, lacob Negruzzi si

tutti quanti. Pentru a atila cat de ridicule sunt toate criticile In bine siin rail ale d-lui Titu Liviu Maiorescu, eu propusei atunci un ramäsag, afir-mând cu deplina certitudine ca nu este nici o galimatea pe fata pamantu-lui, In prosa sau In vers, pe care Convorbirile Literare sa nu se grabeasca

8LICURE$T1 $1 'BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 27'7

Cele douci farse

Dar Hasdeu c,are aproape toata viata a necAjit Noua Directie cu Juni-mea si Convorbirile ei, negreOt cS nici ele din parte-le nu 1-au menajat peHasdeu. Dei stiute unele din farsele lui Hasdeu, totusi cred interesant saamintesc aci cateva din ele.

Asa In n-rul 10 al Convorbirilor Lit erare jefa 15 tulle 1871, apare poe-zia aceasta

EU $1 EA (Din Gablitz)


1, le primi in sanullbr, Cu singura conditiune esentialä, ca sä nu cuprinzä

nimic romanesc. Drept proba, luai condeiul si improvizai urmatoarea Fri-

70/Hate rimata

Ca o lira V&A' sunet,Ca un fulger fära tunet,Ca un rau Bra murmur... etc.

Observati bine, Ca dela cea d'intai si panä la ultima litera, totul estevag, absurd, rece, mistificat, Mrs* creen i si fär5 inimä, o adunaturS de si-labe sonore, Titlul. Eu si Ea, ne face a rade din capul locului ; Gablitz estaun poet care n'a existat nicaeri si niciodata : inventand acest sunet nemtesc,avui in vedere predilectiunea Convorbiri/or ; subscrierea M. I. Ellias este

un nume, croit intr'adins spre a mäguli simpatiile si aspiratiunile ic.-

raelite ale d-lui T. L. Maiorescu ; primul vers : Ca o lira gird sunet, este

tot ce poate fi mai comic prin equivocitatea de a desemna tot asa de bineo harp', ca si o monedä falsä ; cele cinci versuri dela inceput, debutändfiecare prin cate un ca, formeaza cacofonicl ; apoi un fulger fisircl trifsnet,o lormii lard melodie, o putere ciintiltoare, tot vorbe in vant, färä nici unmieles; in fine un vai mie ! era necesar, spre a completa tipul sinagogic alacestei bufonade. Am castigat ramasagul. Era de ajuns o fantasmagorieevreiasc5, un Gablitz in cap un Elijas in coadä si un insira-te margärite lamijloc, dar nici o idee, nici o simtire, nici o inspiratie romSneasca, pentruca Eu si Ea- sa placa d-lui Titu Liviu Maiorescu. Mä cred acum datoradivulga rämäsagul ca ce,a mai solida masura despre seriositatea de cri-ticism a d-lui Maiorescu si ce,a mai generoasa räzbunare pentru acei scrii-tori români, filosofi, istorici, filologi, beletristi, pe cari ii batjocoresc me-reu Convorbirile Literare. Mie unuia imi pare bine cä de cate ori voiuvrea sa fiu poet pentru d. Maiorescu, nu-mi trebue decat 0' subscriu evre-le§te si sa zic cä am tradus din nemteste. laca-va Noua Direcfie 1

La 15 August 1871, in n-rul 12 al Convorbirilor, apare intampinarealui Maiorescu : Contra uneicopilarii :

Domnule Redactor,

In fata articolului d-lui Hasdeu, am onoare a 0 ruga sa publicati stpentru persoana mea o declarare fäcuta deja in primii numeri ai Convor.birilor literare. Nici. societatea Junimea in genere, nici subscrisul in spe-


cial, nu au nici un amestec la redactia Convorbirilor. AtSt meritul c'et si

responsabilitatea acestei Intreprinderi, privesc exclusiv pe d. lacob Ne-gruzi. Participarea mea la Convorbiri se margineste la articolele semnatede mine, pentru a dror publicare, aceastä revistä mi-a facut onoare,a dea-mi deschide coloanele sale. In deosebi, n'arn avut nici o stiintä si nu

eram chennat a o avea despre poesia mentionatä mai sus, si In timpuland s'a primit si and s'a publicat In Convorbiri, eram absent din lasi.Nu se poate dar argumenta dela publicarea acelei poesii streine Intr'ofoaie, a caret redactie nu ma priveste, In contra criticelor mele in bine siin rail, si prin urmare cred CS d. Hasdeu Impreun5 cu scriitorii români

la cari face alusie, sunt cu mult prea modasti, c5nd vad In aceast5 pro-cedare cea mai solida masura In contra-mi. Asemenea nu mä indoiesc c5,dad In materie literara si stiintifica poate fi vorba de räzbunare, acestibärbati eminenti, vor gäsi o r'dzbunare mai generoasa si de o camdatämal cuminte.

Titu Maiorescu

Apararea aceasta a d-lut Maiorescu a fost consideratä In vermea e;a nu 'Area fi colegialä fat5 de I. Negruzzi si a convins pe de alta parteopinia publica care a urmarit polemica aceasta, 0 In redactia Convorbirilorca si in s5nul Junimei a st5rnit furtuna si ca aceasta furtuna a existat,reiese dintro notita, strecurata modest, aproape greu de desco-perit, in n-rul 17 dela 1 Noembrie 1871, c,are suna textual

Pentru anul viitor, cu Incepere dela 1 Noembrie 1871 pana la 1

Noembrie 1872, societatea literara Junimea din Iasi, a ales de reprezentantal ei pe d. Titu Maiorescu, lar de secretar pe d. Al. D. Xenopol."

Este evident ca d. lacob Negruzzi a fost sacrificat.Dar n'au trecut dec5t patru ani dednd cu El si Ea si Hasdeu le joaca

aTta fars5 Convorbirilor mult mai hazlie : In n-rul 11 din Februarie 1876,Hasdeu le trimite o poesie tot asa de incoerent5 si de lipsitä de sens, inti-tt !eta La noi... In acrostihul La convorbiri literare, de asta datä cándMaiorescu nu mai lipsea dela redactie, si semntata P. A. Calescu (P5c5-lescu) In cuprinsul acesta

La noi e putred mitrul" a zis de mult poetul,A zis cu desperare si a murit nebun,Caci Il zdrobi durerea and s'a convins cu. 'nretul


Oftiinklupd scäpare, ca nu mai este bunNici slimburele insusi, speranta viitoare,Fecioara sfiicioasd ascunsä de priviri.O, da l un nume sarbäd cu oträvitä boare,Rozad fard 'ncetare, nu lasä niairiBucatä nema jitd, si in zadar sd creazilIluzia din urmä ar vrea, cii tot mai poliRedobändi scânteia din dispäruta razd /1-am cantdrit, piticii 1 i-am ma'surat pe toti ILucesc prin nestiintd, prin penele streine,lnsecte Cu o umbrii mai mare clec& ei,Te 'nsalä 'n perspectiva, dar cand te uiti mai bine,E putred, putred mdrul din sámbure la noi rRivali cu cine stie ce geniuri sublime,Aruncil vorbe 'n aer ce curg ca un sivoi,Repetd, dar de unde, din ei nu spune nime,E trist 0-/i vine mild de falnicii pigmeil

Ce-a urmat ?...Hasdeu a dat publicitätii si aceastä a doua farsä, citand persoanele

martore la alcätuirea ei, arätandu-i tot nonsensul, declarand-o drept curarágalimatee, acrostihul al drui transformism al lui y in f II atribue zetarului,cand in realitate intentionat transformarea era opera lui Hasdeu, precumsl pseudonimul Cdlescu ca sä mascheze pe Pdcdlescu.

l'in sa relev ad in interesul adevarului, In contradictie cu ponosul ces'a atribuit prin presá, cu prilejul incercärilor biografice asupra lui Hasdeu,ce calificau aceste polemici drept veninoase, cä in intentia lui Hasdeu n'aincoltit niciodatä un asemenea gand, o asemenea lipsa de mandrie si de.atitudine cavalereascä : S'a räzboit pe calea condeiului Hasdeu cu Majo-rescu, dar niciodatä, absolut niciodatil, polennicile dintre ei n'au fost alt-fel interpretate clec& drept glume sau farse de cätre Hesdeu si de copildriide catre Maiorescu, Uta ca vreo datä, dupä aceste dueturi de ¡dei sau deconceptii, sa fi incetat relatiile colegiale dintre ei la Universitate sau laAcademie, ci dinpotriva, facánd impreunä haz de glumele lui Hasdeu,strangandu-si mana cu voiosie si tutuindu-se ca de obiceiu cu reciprocaconsideratie. Si Hasdeu n'a incrucisat condeiul numai cu Maiorescu si cu

Revista Convorbiri Lit rai e, cea mai veche din ter5, nu uita sá ti-pAreascA In ftece numAr existenta ei de 27 de ani atunci.

Filipide a semnat toatd viaja frantuzesie cu ph si cu dof p.Fontanini, piofesor de latinA la liceul din Craiova, Innebunind,

I-a tradus numele lui adevArat lsvoranu, In acela de Fontanini i In nebu-nia lui, pAnA sA fie dends dela catedrA, se silea sA latinizeze i numele ele-vilor lui.

BUCURESTI SI BUCURES/I'ENI DE IIIRI §I DE AZI 281,

cei cativa membri ai Junimei, cu lacob Negruzii, cu BurM, cu Filipide, saucu Vldhuta, cu Mille, eh fratii Bacaltwa i Cu Giterea Dobrogeanutoate acestea, duelul n'a depäsit niciodatä masura urbanitätii ce se cere unoralesi din elite intelectualä, spre a cädea in trivial pe lacob Negruziiplkea sä-1 necäjascä ori unde-I intálnea, la Universitate ca si la Academie,lui Bur1c1, orick de des acesta Ii gäsea erori zicea el in Convorbiri,Hasdeu Ii räspundea rar, când si and, i atunci zeflemisindu-I, niciodatàofensându-I, pe Filipide 11 menaja mai putin fiindcä si Filipide incerca inpolemica cu el un ton autoritar, la care Hasdeu a räspuns si el pe un tonusturkor, ce a avut darul sä dezarmeze pe adversar. Si fiinda acest räs-puns al lui Hasdeu a fost provocat de indräzneata atitud'ne a lui Filipide,räspunsul drastic al lui Hasdeu, e dupä cke stiu singurul care atrecut dincolo de marginile permise intr'o polemicä dintre intelectuali deelitä, dar nu din vina lui Hasdeu, ci numai din nemäsurata ingfinfare aaceluia ce din polemist, se transformase in cenzor a toate stiuto?. Fac o.digresiune, pentru cà acest räspuns al lui Hasdeu meritä cinstea de a fidat in vileag. latä cum räspunde Hasdeu la nesgbuita si persistente pro-vocare a lui Filipide, in Revista Noucl :

La Iasi revista d-lui Xenopol, in Bucuresti revista cea fundatä de 27de ani,i) ambele si-au asigurat de o bucatä de timp aceiasi panä a d-lulPhilippide, 2) spre a indruga despre mine cal verzi pe pereti be ca eun'arn citat pe un obscur augär grecesc care vorbeste cu totul altcevadeck ceiace am spus eu, ba ca nu sunt in stare a deosebi sonurile si litereleuna de alta, be c5 sunt un fel de d. Gherea, ba frântä cä ti-amdres-o I

Räposatul Fontanini, 3) and era inchis la balamuc, Ii venise in capfireste cà nu in minte, de vreme ce n'o mai avea caraghioasa poftä

de a mä prinde si de a-si lega artile cu pielea lui Hasdeu.- Artag denebun si prin urmare ceva cu totul nevinovat. D. Philippide isi zbuciuma

282 vicroR BILCIURESCIT

capul nu zic mintsa cu dorínta si mai boacana de a ma inghiti intregde Au si dintr'o singura imbuatura, desi nu e Inchis la balamuc, fiincrde ocam data retinut la cele doua reviste. Daca d. Philippide IA cazul de fat&e tot una cu räposatul Fontanini, apoi cu ce oare sa fie totuna directiuneadela Convorbiri lit erare, and pune In fruntea sa Ideduri" tocmai delad. Philippide ? Despre starea sanitara a directiunii celei de peste Milcov,nu incape nici macar intrebarea.

Cu acest prilej, noi ne aducem aminte ca cei de sub d. lacob Negruzzi

au fagaduit de un an si mai bine, din cei 27, ca sa vorbesa pe larg des-pre faimoasa istorie germana-junimista a literaturii romäne de d. Rudow,aceia despre care eu, d. Gion si d. $5ineanu am analizat-o in Trilogia. El

bine, revista cea fundata de atatia ani, de ce care nu-si tine cuvântul ?mai ales acuma, and are In cap nu in minte pe d. Philippide, pururea gata sä ma zdrobeasca si sa ma spulbere, nu prin Philippice, ci prinPhilippidiotice.

B. P. H.

Ciitorul poate deduce din rändurile acestea ale lui Hasdeu diferentade ton si de consideratie intre chipul cum se adreseazä atre Filipide,care, dupa cum s'a väzut, ia un aer de autoritate fata de Hasdeu si cumpolemizeaza cu I. Negruzzi, fata de care are o atitudine mai rezervata, cadela egal la egal.

Si, dupä cum aratam mai sus, Hasdeu a mai polemizat cu Vlahuid, cuMille, cu fratii Bacalbax $1 cu Dobrogeanu Gherea, dar cu nici unul dinacestia n'a incetat de a Intretine relatiile de mai nainte, iar daa totusi i-atratat cu Zacherlind pe Mille pe fratii Bacalba$a $i pe Gherea, cu totii astat de vorba si le-a strans mainile la intälnire, ca si mai 'nainte de Trn-proKarea cu Zacherlina. Lui Vlahulif nu í-a raspuns niciodata, cu toatäprovocarea acestuia, si cred a nu i-a raspuns, tocmai ca sä nu i se poataimputa contrazicerea, fiinda luí Macedonski si mie ne spusese Hasdeu anu primeste sa ia directia Revistei Noui Para colaborarea lui Delavranceasi a lui Vlahutti, pe c,are tot timpul l'a considerat sí l'a apreciat, asa cumam mai pomenit aci. Provocarea lui Vlahuta n'a avut niciun temei, dacämotivul ei a fost introducerea lui Gherea In zacherlinizarea din RevistaNoud aläturi de Mille si fratii Bacalbasa, dupa aparenta singurul motiv alicnuntarii lui Vlahutä de a mai pune piciorul in redactia Revistei Noui,

AUCURE*T1 SI BUCURE$TENI DE 1ERI 1 DE AZI 283

pe care o cinstise Cu pretuita lui colaborare, pretuire recunoscuta necon-tenit si cel d'intSi de Hasdeu, chiar dupa provocarea si ple&rea Jul Vla-hu15. lata o dovada : In revista saptamartIla ilustrata Viectia, an I, n-rul 8de Duminia 16 lanuarie 1894, de sub directiunea Al. Vlahufii i Dr. A.Ltrechid, a apärut pe prima paging, in capul ei, articolul acesta intitulat..(Jherofobia d-lui Hasdeu" §i semnat A. Vlahutii, articol cu c,olorit andmai trandafiriu, and mai negru lucios si cu miez and mieros, and ar-cotas, articol ce sunt nevoit sa-I reproduc in intregime, cu toata desvoltarealui sustinutà, fiinda numai in chipul acesta poate fi ?Metes In amaruntime.

Gherofobia domnului Hasdeu

k_.urioasa e dusmania d-lui Hasdeu in contra lui Gherea I Prin ce sofi facut Ghere,a ark de odios maestrului? Amâncloi sunt de originä slava,amandoi sunt °amen' distinsi, arnândoi au adus si vor aduce ina serviciiimense literaturii noastre. Gloria unuia nu va intuneca niciodatä pe a celui-ralt ; ei vor infra in nemurire pe usi deosebite. D. Hasdeu e un savant,un filolog de o nettigaduita valoare. Gherea un estetician, ale arui studiicritice n'au nici cea mal mica aluzie surpärätoare la adresa d-lui Hasdeu.Din all scriitori cunosc, niciunul n'a Fost mai cu indarjire atacat i hâr-tuit ca omul acesta. Nita mai deunäzi a fost o adevaratä campa,iie in con-tra lui. Tineri de abia ridicati de pe bancile universitätii, erau asmutiti deprofesorii lor, cari, de pe catedrä ; Isi agrementau prelegerile cu mici rau-tdti la adresa lui Gherea ; finen i aspiranti la vr'o bursa' in streinatate, isifaceau un titlu fata de protectorii lor, din indemSnarea cu care stiau sa-Iloveasa mai bine. $i cu toate astea, at5 seninatate si cuviintä in artico-lele lui Gherea ! Cu ata blândete si demnitate a raspuns si acelor carirau facut ignorant" i acelor cari au gäsit a e prea delicat acest epitet !

0 fi având greseli, or fi multe neajunsuri srn scrierile lui Gherea,si ce pretioase servicii nu i-ar aduce si lui si nouà d. Hasdeu, daa in locde atâtea zeflemele si räutati", ar cauta sä ne lumineze, sa." ne arate caun om superior, ce e fals si ce e adevarat din ce spune Gherea I Lesne-isa faci glume, mal ales and nu 1ii sa le dai si putina sare, pe tema camveche, a restauratiei dela Ploesti-. Le-a facut si un alt profesor universi-tar, la curs. Da, din nefericire, Gherea nu e deal biet birtas- la garadela Ploesti. Da, d-le Hasdeu, e rival cu lordache lonescu din Covaci-


cum, Cu atata haz, spui in spiritualul d-tale Zacherlin". Cred si eu callvine comod sa razi de un om care sta in picioare paisprezece ceasuri pezi, and sugi trei lefuri grase din bugetul mamei patrii, and grija zileide maine nu-ti turburä viata, cand te räsfeti In huzur si in slujbe mari,cari aduc mult si cer putin I Dar intru ce te nelinisteste-pe d-ta necäjitaviatä a birtasului-literat, care te stimeaza si vorbeste in totdeauna cuadmiratie de meritele d-tale ? De and, si pentru ce ura aceasta in contraunui om care nu ti-a fäcu nici un räu ? Pare ca intr'o vreme il priveai cualti ochi, II gäseai chlar un scriitor de valoare" dacä nu mä insel, si doreaimint sa-1 ai printre prietenii d-tale, poate cä memoria nu ma servestetocmai bine, dar te rog sä' rectifici unde vei crede cä nu'i exact : Nu ne-alpropus d-ta, °data pe and aveam si eu talent la Revista Nour vedeti,e o istorie c,am veche nu ne-ai propus d-ta sä mergem cu totii la

Gherea, sä facem o vizita literatului dela Ploesti ? $i n'am mers impreunala garä inteo buna dimineata, si ne-am urcat in tren toata ceata delaRevista Nouä" ?... Ori, cine era ?*Vä mai aduoeti aminte ? Sä vedem...Era, intre altii, Delavrancea, era Demetrie Racovita, era Victor Bilciurcscumi se pare, eram eu sunt sigur, si'n fruntea noasträ era d. Hasdeu, sunt simar sigur, daca e cu putintä, bunul si iubitul nostru director, care e asade räutacios astazi cu noi, si care poate fi Inca pe atat, a noi tot o saliubim I $'am poposit la Ploesti, si nu l'am gäsit pe Gherea la tarabaera dus la Iasi si ne-a pärut rat.' fireste, caci pentru el, pentru scriitorulC.Therea, fäcusem noi acel pelerinaj (in drumul de fier) nu pentru birtul lui,caci birt avea si lordache din Covaci, nu-i asa maestre ?... Am pranzit ;Barbu a desenat pe o coala de baffle doi combatanti sträpunsi In duel(...vezi Barbule cum s'a potrivit) si dedesupt am iscälit cu totii, si am läsalcriticului acea c,artä de vizita, pe care cred c'o pästreaza Inca... E o amin-tire eat de placutä I

De aci incolo, prietenie. Gherea venea din and In and la intrunirilenoastre dela Revista Nour i d. director mi se pare 6 chiar i-a propussa colaboreze". Ce s'a intamplat de atunci ? Nimic alta, cleat faptul cäGherea a scris articole din ce in ce mai bune, pe cari insä nu le-a public,a1in Revista Nour. S'a mai intamplat ca anul trecut a iesit primul volumdin Literaturd si tiinjii" i cä Gherea, care si-a luat sarcina nu tocmaiusoarä de a face sti apara regulat aceastä publicatiune, a indräznit sa

EUCUREETI SI BUCUREETENI DE IERI IEI DE AZI 285

pun5 pe copert5 ca el e director", neputand bänui cà acest lucru at& deinocent, ar aduce vre-o supärare cui-va.

D. Hasdeu Insä a gäsit se vede ca- functiunea .de director" ar pierde dinImportanta ei prin faptul cä sl-ar Insusi-o concurentul lui lordache dinCovaci". lnde irae. Imediat maestrul, care e directorul la Revistapresedinte la revista Amicul Copfilm." ia la refec pe d. Gherea, pä cumc5 de ce sä fie si el director" 1 Si ce necäjit se arätä d. Hasdeu In acelstrasnic articol, si cu c5t parapon vorbeste despre acest fabricant rusesade cei mai buni scriitori ai Romanier f... Pare CS ar fi o chestie perso-rialr la mijloc. Gherea n'a r5spuns. Publicul, despre care gloriosul si fe-ricitul d. Hasdea vorbeste cu atata dispret, putea foarte bine s5 cread5 ca

victima d-sale a c5zut distrus sub grindina de s5geti". Noi Insi-ne presu-puneam c5 iritatul Jupiter se va fi potolit In urma acestei explezii. Ne-aminselat. In Zacherlina" d-sale, d. Hasdeu se ridic5 mai furios ca totdeauna,

o nou5 vijelie de sägeti nimireste cu tot dinadinsul pe nefericitul Gherea,-si 1nc5 pe vreo patru-cinci nevinovati... b5ieti buni, sarmanii, si'n floareaw4rstei...

Ce cruzime si ce spectacol sfasietor 10 maestre, ai spirit mult, ce e drept, e drept, dar inim5 n'ai, si dupä

cilte väcl nici nnemorie".A. Vlahufd

Cititorul acestel scrisori cu variatiuni de dus ecossez dar numai ci-titorul care a luat cunostint5 si de aceast5 scrisoare si de Zacherlinele dintliferitele numere ale Revistei Noui contimporane cu scrisoarea moralä.a lui Vlahut5 fiindc5 cititorii cari au citit numai pe una din ele nu s'arputea documenta numai un asemenea cititor, îi poate da seama dablajina nedumerire a lui Vlahut5 fatä de atitudinea inexplicabil5 pentru el,dar explicabilä pentru cine vrea sä se convingä, a lui Hasdeu. Sa vedemde ce ? In prealabil, sä subliniem unele afirmatii din scrisoare, neadeväratesau voit neadevärate :

Autorul scrisorii Incepe prin a i se pare curioas5 dusm5nia lui Hasdeucontra lui Gherea. Mai int5i dumulnie n'a fost nici o data Intre ei, ci opolemicii uneori blajinä, alte ori mai accentuat5, nici odatä veninoasä asacum o prezintä autorul scrisorii, care stie bine de unde a provenit pretinsadusranie, dar evit5 s'o spun5, asa cum evitä sä declare de ce Inainte,


mLlt inainte de acastä scrisoare, Vlahutä n'a mai pus piciorul in redactiaRevistei Noui, desi ad i n'avea deat prieteni admiratori, in frunte Cu celmai frecvent admirator, cu directorul Hasdeu. Dac5 Vlahutä ar fi vrut säfie franc, ar Fi märturisit adevärul care e acesta : Apreciat de Chereaintr'unul din primele lui volume de Critice, sau in al doilea, sau chiar Inamándoug, asa cum nu mai fusese nici and, nici chiar la Revista Noud, ataceput sä indrägeasa cercul dela gara Ploesti la care aderau personalitaticu vaz5 in lumea scriitoriceascä, cerc din cate Vlahutä era permanent ne-lipsit si unul dintre cei mai doriti si mai cu drag primiti in acest cerc, unde-iplricea sä zäboveasa cu sáptämânile daa nu chiar cu lunile. Apoi de undoa scornit Vlahutä genealogia slavä a lui Hasdeu ? Nu vi se pare o eroarevoitä aceastä afirmatie ? Cum ? E admisibil ca Vlahutä sä nu stie c5 fa-milia Hasdeu e neaos moldoveneasa din mosi strämosi ? veche de pest,300 de ani ?... Amândoi sunt de originá slava Amândoi slavisti da,Gl-terea slay, se poate ; dar Hasdeu slay L.. De aceastä origine s'a bucuratHasdeu in ochii j constiinta lui Vlahuta ?... Cred cà nimeni mai bineVlahuta" n'ar fi fost in stare sä combatä aceastä erezie, daca.. daa... ace-Iasi Vlahutä nu s'ar fi plictisit de atmosfera primului cerc, atras fiind de acelda celui dela Ploesti. Dar ce vinä are Hasdeu sí cei din jurul lui dela RevistaNoll& daa unii profesori universitari asmuteau studentii sä atace pe Ghe-Tea A crezut sincer Vlahutä, care cunostea asa de bine lumea delaRevista Noucl, ca s'ar fi gásit cineva care sä aprobe aceastä defaimare aLi; Gherea ?... Dar Vlahutä se recrimineaza impotriva luí Hasdeu pentrudrasticile lui alusii la rivalitatea cu Iordache lonescu din Covacr. Regre-bbil de sigur, dar aceasta comparatie ar fi putut mira pe un nestiutorfelului de polemia al lui Hasdeu; pe Vlahutä insä nu pentru cä provocaredn'a pornit dela Hasdeu, care n'a fäcut deal sä räspund5 cu mäsura cut.dre i s'a mäsurat. Vlahutà stia bine cánd a scris In Viala comparatla a-ceasta, cä si el si Gherea intrasera in conjuratia fratii Bacalbasesi Cu toatá draparea de dupä perde,a, dacä nu apáreau pe fata, desigur pacti-7au. Dar in astá privint5, de ce Vlahutä nu márturiseste adevarul, adia acela

chiar in timpul and Hasdeu il fierbea in aceiasi oalä si pe Gherea cmiceilalti detractori ai luí, relatiile dintre Hasdeu si Gherea erau relativdestul de urbane. Sunt märturie sincerä, si pot face ori and dovada cu acctdin colaboratorii mei din Ploiesti ce vor mai fi träind, cá in fie ce Vine!'"dimineatä and Hasdeu trecea dela Câmpina la Ploesti spre Bucuresti unde

BUCLIRE$T1 $1 RUCURE$TEN1 DE IERI ,$I DE AZI 287

trebuia s'a fie prezent la sedinta Ac,ademiei, in gara Ploesti uncle-I asteptammai in fie ce Vineri si unde Hasdeu lua masa la dus si intors, am fost mar-tor de fie ce data la prezenta lui Gherea care se intretinea cu Hasdeufoarte cordial, glumind prieteneste, as putea afirma afectuos, impreuna, sinici ()data färä reciproca stimä, imi inchipui ca si atunci and a aparutnumarul citat din Viata lui Vlahutä (lanuarie 1894) cand mä aflam la Plo-.esti,ba nici chiar atunci and in pomenitul articol. Vlahutä comae, incalifi-cablla inadvertentä de a prezenta pe Hasdeu in postura injositoare de a.,suge trei lefuri grase din bugetul mamei patrii si de a se räsrata in huzur siin slujbe mari, cari aduc mult si cer putin I" Cu aceasta caracterizare. Vla-hutii a intrecut once mäsura a bunului simt, dandu-si singur un brevet deincapabilitate de a se mentine la nivelul la -care-1 ridicase incontestabilullui talent, talent recunoscut de Hasdeu eel dintai. Cum aceastä caracteri-zare pune varf la toate, a continua sä mai analizez articolul din Viata.cred de-prisos; incheiu doar cu acest uluitor final al numitului articol : 0,maestre, ai spirit mult, ce e drept e drept, dar inimä n'ai, si dupa catavad nici memorie."

Ne-am lamurit I Vlahula nu I-o spune lui Hasdeu ca n'are nici inimänici memorie, ci o da in vileag pe cale de publicitate, ca sa stie -acestindoit betegig (?) al lui Hasdeu cat mai multä lume care stie sa citeascaromaneste. Si Hasdeu a trait ca s'o vada si p'asta I lar in analele scriito-ricesti romanesti ramâne sa se stie pentru azi si pentru viitorime, ea Hasdeucall-, n'a primit sa conducä o pubicatie farä Vlahuta pe care totdeauna,chiar dupa Gherofobie", l'a considerat un remarcabil talent si pe acelasiVlahutá De cace n'a vrut sa-I amestece in Zacherlind, and stia bine caIkea parte din cercul celor ce provocaserä Zacherlina lui Hasdeu, acestHasdeu va ramâne insemnat pentru totdeauna ca un om fiira inima $i fa'rei

memorie" IHasdeu n'a vrut sa raspuncla nici la aceastä binevoitoare apreciere a lui

Vahuta si... bine a facialNu stim ce va fi zis lumea care a citit atunci aceasta hiperbolica carac-

terizare d lui Vlahutä. Vor fi zis unii ea Vlahuta are dreptaze, dar vor tiFost si mai multi cari vor fi rämas mirati de aceastä viforoasa iesire a lui

si care vor fi judecat asa: Cum poate fi färä inima omul a carui inima

n'si pulsat deck pentru romanism, omul dintr"o familie domneasca eu

o vechime de trei sute de ani, in care multi din inaintasi si-au lasat lesurile

288 VICTOR BILCIURESCI.1

pe c5mpul de bätaie apär5ndu-si päffiântul, sau inavutind literatura tarn lollCum pcate, in deosebi, fi om fänä inim.5 Bogdan Petriceicu Hasdeu, cel din-tâi care ne-a spus documentat cine suntem, de unde ne tra,gemcum trebuie sá vorbinz ?

E cazul sä spunem si noi 0, maestre Vlahutd, n'ai numai inimá stmemorie, ai toate darurile, afard de unul singur : RECUNO$TINTA 1

Ca si la Macedonski, ca si la Vlahutä, ca si la d-rul lstrate si in parteca sl la Delavrancea, asa si la Hasdeu sunt dou5 etapa in activitatea si in-spiratia lor creatoare : una p3nä ia o loviturä a soartai C5 í-a zguduit pu-ternic si cu totul alta dupa cäci net5ggcluít unul a f3st Macedonskt!Ana' la fatala epigrama si cu totul altul dupä aceastä nenorocitä inspiratie,versul lui a dpätat o facturä mai vehementä cu suisuri spre un fond cunerv mai pronuntat si o formä mai curg5toare si tot asd s'a observat laVtabuta o creatie in vers, nu in proz5 mai putin inaripatà dupä lovIturace primise si cue la costat cumplit si mohor5ndu-i f'rea mai p?onuntatclacSt pant) la aceastä loviturä ; la fel la d-rul Istrate care, [Ana la pierdereaunicului copil, avea incredere in stiinta lui pe care o practica cu o convin-g5todre sigurant5, lar dupa aceastä gre,a Incercare, a refuzat so mai prac-tice, lar la Hasdeu lovitura pierderii unicului copil, a acelei inegalabile lirerom5ne de geniu, l'a zguduit asa de profund, Inc& aproape c5 n'a maicreat nimic In domeniul istoric si linguistic, dar in schimb l'a consacrat poet.Fusese el poet si mai nainte de loviturä, dar comparati versurile lui dinaintec'e ea, cu cele de dupä, si veti constata cu certitudine schimbarea care seoperase in versul lut ce atingea instrunäri d geniu.

Inainte Insä de a incheía incercarea mea de a da macar schita unutportret al lui Hasdeu, Jiu s5 intrioduc ad una din cele mai autorizate pareasupra luí Hasdeu-linguist, pärerea savantului profesor Anghel Demetriescu,p5rere pe care o iau din revista Literatur'd i Arid Romiind pe anul 1898-99,a cunoscutului scriitor si conferentiar N. Petrascu : In ziva de 30 lanuarie1898, câtiva ()maul' de litere si admiratori, au oferit d-lui Hasdeu un ban-chat la care au participat paste 40 de persoane : Dissescu, Gr. Tocilescu,Coco Dimitrescu Iasi, Take lonescu, G. Panu, Emil Costinescu, Playa, Ca-ragiale, Delavrancea, Gion, Sperantia, Niger, Sontu, s. a. D-nii N. Petrascusi Anghel Demetriescu si-au luat sarcina, unul de a schita biografiaopera intreaga a d-lui Hasdeu, celalalt de a stabíli caracterele istoricului

filologulur

BUCURE4TI 5I BUCLIRE.,WI'ENI DE IERI 51 DE AZI 289

lata, intre alte toasturi rostite la acest banchet, acela al lavantului pro-fesor si scriitor Anghel Demetriescu :

Domnii oaspeti cari m'au precedat in sirul acestor toasturi, si matales d. Panu, au accentuat cu multa dreptate rolul covirsitor ce d. Hasdeua jucat in miscarea noastra literarä, precum si succesele de intSiul ordin cad-sa a astigat in fiecare ramurä ce a cultivat. Dar mi se pare a pe falnicacoroana ce incinge fruntea sa de protagonist al scriitorilor români, douanestimate scanteiaza cu o stralucire incomparabil mai vie, cu o strälucirecare lasa aproape in umbra pe toate celelalte. D. Hasdeu este mai presusde toate, un istoric si un linguist Bra egal pänä astäzi infra români. Inaceste douä stiinte d-sa a lucrat nu numai cu mai mult spor cleat in ce-lelalte, dar a deschis drumuri noui, a netezit calea pentru cercetki si des-coperIri ulterioare, a aruncat lumini neasteptate asupra puncteior ce aatirs si-a arkat tinerilor investigatori firul de care trebuie sa se calauzeasa.Ace5t mare, agitator de idei a aruncat o lumina vie si abundenta asupratuturor chestiunilor ce a atins. Nu este cu neputintä ca pe ici pe colo sä segäseasca In cele din urma o paradoxie in titanicile sale fuel-6H. Ori cumar fi, d-sa a descoperit atatea adevaruri, Inc& ele sunt mai mult deckildestulatoare, spre a face dintr'insul cea mai mare figura a timpului nostruin domeniul stiintei. Chiar acolo unde n'a pus mâna pe adevär, d-sa aregloria de a fi indicat problema, ba chiar de a fi pus-o In equatie, aceastaeste eke °data mai mult deck a o rezolva. Un maestru îi implineste me-nirea facând spärturi in ziclul ce desparte cunoscutul de necunoscut

si !uminând aceste deschizaturi cu faca metodului säu, pentru ca sà punape aitil la pozitia de a descoperi drumuri si adeväruri noul. Pätruns deaceasta credinta, Michelet inchela unul din cursurile sale la Collège daFrance cu cuvintele : Messieurs, si je vous avais appris autre chose,raurais manqué à ma mission''. Aceste spärturi le-a deschis d. Hasdeu, a-

ceastä facia pentru cercetari ulterioare a pus-o d-sa in mainile tinerimil, cas'o faca destoinica de cercetari stiintifice si descoperiri uiterioare. $1 suntFericit cà in mijlocul unui cerc atät de cult, compus din atätea ilustratii aletaril mi se da prilejul de a purta un toast in onoarea si sänätatea celui maioriginal, celui mai adânc i celui mai fecund din scriitorii nostri, care cu omuncti din cele mai inclaratnice i cu o inteligenta färä seamän, a pus te-melia istoriografiei si linguisticei românesti".

Cuvântarea am redat-o trunchiat, dar maestrul Anghel Demetriescu

29


i-a atribuit lui Hastieu cu aceastä ocazie si alte c,alitäti si aptitudini de

seamä. $i sä se noteze c5 aceste aprecien i ale luí Demetriescu vin din par-tea unui savant profesor de lstorie, a unuia din cei 'mai reputati scriitori ai

n6tri, a doctorului in Mere dala Berlin si Paris, a unuia din cei trei tunoS-catori din tail pe vremea WI a limbei engleze si pe de-asupra, numai ad-mirator al lui Hasdeu, färä s5 fi f5cut vreodat5 parte din cercul lui literar,nIci sä colaboreze la revistele lui Hasdeu, cu toate solicitärile, nici chiarla Revista Noucl, desi sedea la etaj de-asupra acestei reviste, in aceiasí

stradä Regalä si la acelasi num5r:

Detractorii luí Hasdeu i-au mai scos si aft ponos : ca ar fi contestatgeniul lui Eminescu. Nimic mai inexact : Când a murit Eminescu in lulie1889, toate condeiele grupate in jurul Revistei Noui au manifestat dorintasa-i facä necrologul in revistä ; Hasdeu a cerut pentru el aceastä onoare siiatä ce a scris el atunci

La 15 lulie, cad trebuia sä aparä acest numar, am aflat ca Eminescunu mai este. Am oprit aparitiunea, preferind sä int5rzie mai bine cu câtevazile, dec.& s.5 nu cuprindä o paging in onoarea aceluia care face onoaretärlí sale. Eminescu a 15sat multe versuri admirabile; ins5 merítul lui celcovksitor, un merit de prinicipiu, este acela de a fi wit s5 introducä sí dea fi íntrodus in poezia româneasc5, adevärata cugetare ca fond si adevä-nata art5 ca forma, in locul acelei usoare cirpiri de. mai nainte, care erafoarte higienic5 pentru poet si pentru cititor, scutíndu-i de o potrivä sí peunul si pe ce161alt, de once 135taie de cap si de once &Stale de inim5.

Eminescu va träi, fiinda a izbutit a OM frumosul fär5 a imita pe ni-men'. El va träi, desi a murit nebun. Si a trebuit s5 moarä nebun. E gro-zav a o zice 1 SS nu fi inebunit, al nu avea ce mânca. Mai räu decSt atkalca s5 aibä' ce ranca, el fusese silit a-si mânca inima, inlocuind av5nturilepoeziei, avkturi mkete, av5nturi cari nu se pot vinde, prin acea proz5 detoate zilele a sterpelor lupte de actualitate, care-i aduceau o NI-5mA en

paine, stropitä intr'ascuns cu mari lacrämi prefata nebunieí.El va träi de si a murit nebun. $1 cum oare putea sä nu inebuneasca ?

In toate epocile au fost poeti, pe cari fl5m5nda säräcie, uneori numai de-sert5ciune, pentru o ticaloas5 pomanä insotitä de o mai Habash' lauda, iiincovoia t'ämaietori dinaintea celor puternici. In toate epocile insä s'au va-rut si de acele firi semete, Matte, vrednice de sola ce le-a dat-o Dumne-zeu, cari nici odatä n'au intins o m5n5 cersetoare care vre-o mArire p5-

BLICURE$TI $1 BUCURE§TENI DE IER; $1 DE AZI 291

mânteascä, cätre acei ce uita ca : nu säracii spälau picioarele !Ili 'sus, ci13US a spälat picioarele säracilor. Ma poet a fost Eminescu".

Cercul literar dela Literatorul"J

Primul numär din Lit eratorul a apärut Duminicä, 20 lanuarie 1880ari. I, nr. 1, cu aparitia saptämänala (Duminica), 20 bani numarul 4H pe 3 luni 8 lei pe ase luni anunturí pe pag. 15 i 16, 30 baniJinja administratia str. Styrbey-Voda nr. 9 tipografia Th. Michaescu,str. Biserica Enei nr. 4. Sumarul acestui prim numär a fost : Cronica-(nesemnatä) O lacrima Camor- poesie de Al. A. Macedonski, Desturboesie de Al. A. Macedonski, Aguarele-, Länga Vatrr de BonifaciuFlorescu, Fluturele-, poesie de Al. A. Macedonski, Tipuri disparute- Pl-tarul de Al. A. Macedonski, Tineretea-, poesie de AL A. Macedonski,Teal Tragediei- de Tb. M. Stoenescu, Vin"... poesie i Intr'u'n album-poesie de AL A. Macedonski, Roza" poesie de Th. M. Stoenescu, Ge-ode ei- de AI. A. Macedonski, Miscenalee-, Bobärnac-, Aqua Tofana-(nesemnata). Acesi prim exemplar, cel dintai imprimat, nici macar corec-

tai sau reväzut, se allá In posesiune,a mea.

Cercul dela Revista Literara"

Am dinainte-mi numarul 26 an: VI, 1-15 Octombrie 1885 dinRevista Literar4, director loan Radoi, redactor administrator Th. M.Stoenescu, redactia i ad-tia str. Sperantei 28-20 lei pe en, 10 lei pe 6hmi qi 5 leí pe trei luni; apäränd In Bucure§ti: tipografía Academiei Românetl.aboratorii Romani) nr. 26, cu acest sumar :Intunerecul- poezie dupä lordByron de Th. M. Stoenescu, Amintiri- dupä Andrè Theuriet de DumitruStanc-acu, Pentru ce"? poezie de Traían Demetrescu, De-ale vietii- deAuguste R. Clavel, Ceretorul- poezie de Victor Bilciurescu, Ofticosul-;chitä de d'Artanian, Cunosc- poesie de Traían Demetrescu, Oratiu §iLidia" comedie intr'un act de Tb. M. Stoenescu, Din trecut" de CorneliaEmilian, Copila din flori-, comedie In patru acte de Gr. Ventura, E trist-poeste de Al. Släniceanu, lad- poesie de Tb. M. Stoenescu.

Dupa cum se vede, ruptura dela Literatorul dintre Macedonski i Stoe-


nescu n'a pägubit pe nici unUI din ei, fiinda dintre colaboratorii de odini-oarä, mai toti au dat dupa rupturä', contributia lor ..si lui Macedonski la Li-tcratorul si lui Stoenescu la Revista Literará, ca de pilda Dumitru, Stän-cescu, Carol Scrob, Traian Demetrescu, August Clavël, Victor Bilciurescu.Gr. Ventura, $tefan Velescu, rivalitatea insä dintre ei, a continuat si inaceastä continuitate Macedonski a pacatuit fata de Stoenescu, fiipdca i inaceasta imprejurare ca si in cealaltä cu epigrama catre Eminescu unde faptulnu trebuia sä ia proportiile ce i s'au dat am explicat tot aci de ceMacedonski scos din fire de pe urma acuzärilor ce ca'cleau ploaie zilnica pecapul lui, s'a rafuit in public.cu Stoenescu in chip de o neingäduitoare cru-zime, cad la propunerea ce i-o face printr'un amic comun, de a contopiamtindouà revistele Intr'una singura si a lucra iarasi impreurai, Macedonskia räspuns, printr'un non possumus categoric, a nu stä cu un cirac al lui

vorbä dele egal la egal, ceia ce l'a silit pe Stoenescu sa-1 intrebe de astädata' prin revista, daca nu-si mai aminteste de prefata pe care Macedonskii-o dase si pe c,are Stoenescu o publicase in volumul lui de versuri intitulatNopti albe in care de astä data Stoenescu facea elocventä dcwacla ca numai era novicele pe caro Macedonski II clacalise, ci ca reusise si el sa seafirme ca poet recunosuct, ceiace consfinteam multi din can fusesem martor;la ascensiune,a talentului lui Stoenescu, o ascensiune rapida, dupa cum dove-deau Nop;ile albe i cu deosebire cele doua poezii din citatul numar dinaceasta revista a lui : Iadul" si Intunerecul".

La acestä urbanä intrebare a lui Stoenescu prin Revista Literarii, Mace-donski are aceasta absenta de cavalerism räspunda prin Literatorul_cuaceasta crudä ofensä rimatä

Bciiete I Este-adevdrat,Intr'o prefald am declaratCä versurile ce-ai semnat.Sunt diam. ante 0 rubine...Dar stai i judecilCum ai fi vrut scl zic altfel.De vreme ce erau de mine?"

Fireste, nu s'a gäsit nimeni, nici chiar din cei mai apropiati prieteni allui Macedonski, ca sä-i .aprobe aceasta necugetata ripostä ; in ce ma pri- .

veste personal Ms.& daca nu i-am aprobat gestul, i-am scuzat drasticismul

BLICURE*TI $1 BITCURE4TENI DE IERI ,RI DE AZI 293

prin ace,a stare de irascibilitate in care II aruncase grindina de adversitata.si de prigonire, ce cädea ca plumbii, intr'o continuitate ce nu.-i da rägaznici macar sail vira in fire.

Cercul dela Convorbiri Literare

N'am avut prilejul sä-i calc pragul, asa ca putinul ce astern aci

despre aceastä cea mai veche injghebare literal-5 cu cel mai vechiu or-gan de publicitate, nu l'am träit, ci doar l'am auzit din gura unora din ade-rentii acestui cenaclu, cari, fära sä colaboreze, treceau si pe la noi, unde-aveau prieteni si simpatii, asa cum erau de Oda : Eminescu pentru Vlahuta,Duiliu Zamfirescu, N. Petrascu, Caragiale pentru Hasdeu sí ne mai cercetaudiva tineri pe atunci debutanti, cari au publicat si la Convorbirt §i la Re-vista Nouel, cum a fost de pildä profesorul si scriitorul de astazi I. A. Ba-sarabescu, pare-mi-se si Th. Dumbraveanu.

Dela unii dintre acestia bine inteles dupa ce citisem amintirile dèlaJunimea i ale lui lacob Negruzzi si ale lui Gh. Panu stiam pe cat imimai amintesc ca maestrul Titu Maiorescu era sufletul Convorbirilor, precumboierul Petrache Carp era sufletul Junimei politice, cu colaborarea la Con"vorbiri, unde, pe l'angä traducerile din englezeste, se delecta sä' facä si puracritia literara, tot asa de severä ca si critica In domeniul politic. Asa a ana-liza el cele 101 fabule ale academicianului G. Sion, zeflemisindu-i operacu obicinuital sarcasmä, LIM insä sä' convinga nici ajar pe adeptii Convor,birilor, in majoritatea lor, fiinda dintre ei, cativa s'au raliat la pärerea.generalä pe atunci, 6 fabulele batránului academician, rä'spundeau multu-rnitor gustului publicului competent din vremea aceia, insa nu puteau mul-tumi pe conu Petrache c,are in toata viata a fost un inconciliabil negativistvirare ori, foarte rare ori un aprobativ.

La Junimea ca si la Convorbiri, s'au grupat insä elements de mareprestigiu scriitoricesc, ramase indiscutabil definitiv in altarul unde a oficiat'amura scrisului românesc : Vasile Conta, Xenopol, Maiorescu, Eminescu.Creangd, Alecsandri, Lambrior, Cobeilcescu si... cam atatia, fiindcä' ceilalti:N. Gane, Nattrn, Pogor, Budd, Scheletti, col. ,c;erbeinescu, Matilda Cugler,Poni, lacob Negruzzi si alfil pe cari nu mi-i mai amintsc, din vremea deatunci, dei din acelasi templu, n'au fost socotiti la nivelul celor din altar.


Mai tárziu, numäru partizanilor s'a ingropt cu elemente tinere, dar Bra aating5 prestigiul celor din categoria alesilor, ba dup5 cSt stiu nict

chiar al acelora din cea de a doua categorie.

Cercul delct Grigore Pducescu

Nici pe acesta nu l'am cunoscut deck din spusa lui Delavrancea $1iui Vlahutcl cei doi rlisfälati ai acestui cerc $i in deosebi ai amtitrionului

Necena, cum if ziceau Delavrancea $i Vlahut5 lui Päucescu.Era $1 deosebit din simpatic acest Nucescu, profesor universitar, fost

ministru al justitiei $i unul din jurisconsultii de mare reputatie la noi pe vre-mea aceia. In casa lui, situat5 cam unde este astäzi coltul aripii stângi a pa-latului Universitätii Carol I, veneau la $edintele literare, scriitori $itrial cunoscuti $i debutanti, atra$1 de farmecul ce imprägia in juru-i amfi-trionul si de lectura ce se anunta ca vor face acolo Delavrancea si Vlahuta,drora 135ucescu le arka o afectie admirativ5, st5ruind s5 se fac5 fiicereand anunta c5 vor citi din operele lor cele dou5 remarcate talente dinvremea aceia si ori de câte oil la aceste $edinte, invitatii erau poftitipauze la bufet, locurile de cinstire erau totdeauna oferite acestor doi favo-riti al gazdei, chiar dad ele s'ar fi cuvenit unor doamne, sau persoanamai in v5rstä $i cu mai pronuntat5 consideratie in societatea de atunci.

Din atmosfera aceasta a cenaclului dela Mecena, a cules Vlahutä im-presiile ce au dat nagere uneia din cele mai emotive poesii ale lui :Linitededicat5 nedespärtitului &RI amic Delavrancea, versuri ce räsfrAng icoanavie a societatii noastre din vremea aceia. Si Mecena isi manifesta admiratiapentru talentul celor doi favoriti, oferindu-se amator pentru fiece lucrareapärut5 de vreunul din ei, cate o sutä sau dou5 sute de exemplare, ce leachita pe loc, exemplare pe cari le oferea cunostintelor, sau le trimitea primunil din secretarii sài, diferitelor directiuni de scoll pentru premii

Contimporanul

Revista lui NcIdejde dela Iasi avea $i ea un cerc literar, care insa s'airansformat aproape in intregime in cerc politic, cu menirea de a rasp5nclicrezul partidului socialist, al cärui teoritician era considerat acest Ion Nil-deide (loin5). La aceast5 revistä a colaborat $i Sofia Nciciejde $i vremelnicnumai doi din fratii Bacalbax : Costache $i Anton.

BUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 295

Cercul ',Literatura §i Arta Romana"

O revista aparuta in conditiuni excepional de meritoase si cu tot asatía exceptional merit de a fi däinult rara intrerupere aproape doua de-cenii. a fost Literatura 5i Arta- Romtinii" a emeritului scriitor si conferentiar.Islicolae Petragu, cu pretioasa colaborara a unor. condeie de valoarea luí

Duiliu Zamfirescu. subtilul romancier sí cel mai iiiuzical dintre poetii romanide toata vremea. alt academician Dem Oldnescu Ascanio dramaturgul cuperla operei sale dramatice Pe malut garlei", N. Petragu, prozatorul loanT. Florescu, regretatul poet D. Nanu, fermecatorul manuitor al versului cuacea nota personala, ce l'a situat piiintre fruntasii genuluí sí alti asemeneascriitori de searna al caror nume au r5mas in literatura romana.

Cercul Flacara"

Revista aceasta cu apreciabila eí durat5, pe vremea cand publicatiunileperiodice de aceasta natura apäreau ca sa dispara, rare ori ajunse peste altreilea numar, a fost una din cele mai simpatice si mai cercetate publica-tiuni !iterare dela nol.

Conclusa cu deosebitä pricepere de omul de rafinat gust care a fostprofesorul, oratorul, scriitorul si ministrul Const. Banu, Fladira" s'a bucuratcat a träit, de pretuita colaborara a unor debutantí de dovedita vocatie demai t5rziu, formad talentele consacrate de astazi.

In coloanele Flacdrii" a aparut o literatura aleasa ce si-a incununatautorii si a contribuit la prestigiul ce a stiut sä-si castiga si mai cu seamasa-si pastreze aceastä publicatiune, dela aparitie si pana la disparitia regre-

tatului eí director.

Conservatorul de Art& dramatic& si lirica

Conservatorul

nostru de arta dramaticä spre deosebire de cel dearta muzicalä care din primele inceputuri ale infiintärli lui a avutconducatori specialisti destoinici n'a avut nici conducatori dor-

seici de a crea actori stäpâni pe meseria lor si nici elemente cu pregätirepentru aceast5 artä, dei dornici de a apare pe seenä si a-si croi o carierälin aceastä indeletnicirk insä fär5 ostenealä si biltaie de cap, adicä färäsä mai piara vreme cu scoala.

Cei cari s'a intamplat sä aib5 amorul artei, s5 vrea cu adevärat säposea arta aceasta, putini de tot la nurnär, au prins cela ce au pututprinde fie dela Costache Caragiale, fie dela Matei Millo, fie dela MihaiPascali si ceva mai incoace -de pe la Vlädicesti, dela hill Tardini, dela"Theodor, Costache sau Elena Teodorini (tragediana, nu antäreata) delaCraiova, fie dela State sau sotii Pruteni din Iasi,

Chiar si acestia insä, aveau de indreptar de predare, un curs de artädramaticä paienjenit de vreme, al unui oare care autor spaniol, Maximloachim Bastus, nu se stie de cine tradus In iimba noasträ, ce pentru noi era

db noutate, pentru sträinätatea cu teatre cu traditie mai veche insà, perimatde mult, asa in at, dup5 cursul acesta al autorului spaniol ce nu mai g5siseacces dedt da noi, sau la Incepätori ca si noi, once interpretare era luatädupä textul acela, färä nici o variatie, fär5 nici o inovare : se intona curost si f5r5 rost, se gesticula tot asa ; se cädea mort cum sale la curs, sedebita monologul dup5 tipicul din curs, se debitau declaratiile de dragoste

-dupä cum scria la cartea mesterului spaniol, se r5dea, se plangea, se bea,se certa dup5 acelasi tipic. SA pui si tu ceva dela tine, ceva mai apropiatde adevär, de realitate, nu se pomenea ; era asa de inrädäcinat In consti-inta spectatorului nostru din vremea aceia sistemul Bastus, cä a te abate

298 VICTOR BILCIURESCLT

dela sacrosanctale lui prescriptii, ar fi fost un sacrilegiu. Chiar Pascaly.a carui autoritate s'ar fi ptut dispensa de legile Bastus-ului, nuie calcasi cat l'am urmarit eu, care nu stiu sa fi lipsit dela vreuna din reprezen-tatiile lui dela National sau vara dela gradina Guichard nu l'am auzit de-bitandu-si rolul cu alta modulatiune decat in fortissimo.

Cu venírea lui Stefan Velescu la dírectia Conservatorului de arta dra-matica, a Inceput o era noua : cursul lui Bastus a disparut si scoala a urmatdupa metoda nouluí director care facuse studii de specialitate, intate, fiind coleg cu tragedierdi reputati din vremea aceia Rossi si Salvinicari au jucat in doua randuri sí la noi.

La examenul de admitere In Conservator, Velescu proceda in felulacesta : candidatul era examinat mai Intai dupa infatisare ; daca avea ati-tudine si tinuta de scena, daca avea organul vocal fara defect ; Ii cereaapoi sa recite versul säu proza si daca nu memorase nimic, i se da can-didatului o carte din c,are sa citeasca o poezie sau o descriere in prozanumai daca stia debita sau ceti Cu heles, era admis ; altfel, respingerileserau in mare majoritate a cazurilor.

Elevi au produs si Caragiale Costache si Millo si Pascaly, dar scoal&teatrala producatoare de elemente cari sa ilustreze scena romaneasca, delaVelescu a inceput sí a dainuit in aceste veden i ale luí, 'Ana ce au venitdascali si mai pregätiti ca el : Nottara, Aristízza Romanescu, Aristide DI-znetriad, Liciu, Livescu, Ion Manolescu, Cu singura deosebire ca pe car4Velescu era singurul dascal pentru Cate-0 trele catedrele, urmasii lui pre-dau numai o singurä catedra, fie tragedia, fie drama, fíe comedia, fie dic-tlimea, fie gestul, fie celelalte mici taine ale scenei, pe cari numaí cine a=avut vremea si darul sa le deprinda, le putea stapani.

La sfarsitul anului, examenul de terminarea Conservatorului, sau detrecere in an urmator, se facea in sala Bossel in de fata publicuIuí nu-meros ca si in serile de spectacol dela National si in prezenta delegatuluiministerului instructiunii publice, precum si a directorilor teatrelor, cari°cr. iau viitoarele talente si-si alegeau din ultimul an ce terminau scoala,elementele din cari faca angajamentele.

In acest ultim an de absolvire, probele cu cari se prezentau diplomatii,constau din : balada luí Bolintineanu Mihnea 0 Baba", din monologul Er-nani al lui Victor Hugo", din Paisponisitur lui Alecsandri, din Millo di-rector" al lui Millo, din Bacalaureata" si chiar din cate o scena sau vre-

BUCURESTI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI I DE AZI 299

tin act, din Pe malul Oriel- a lui Olänescu-Ascanio, Despot Vodä- alui Alecsandri, monologul Ofeliei- din Hamlet- sau Poftä bunä d-lor-1din Ruy-Blas.

Fapt e cS din Conservatorul de sub directia lui Stefan Velescu, a iesitcea mai mare parte din elita consacratä din vremea aceia

Conservatorul de ark(' lirica

Precum Stefan V elescu a fost Intemeietorul Conservatorului de artädramatica, tot asa Alexandru Flechtenmacher a fost intemeietorul Conser-vatorului de arrá liricä, cu singura deosebire a pe and acesta este sirämäne singurul intemeietor, Velescu poate sä 1mpartä aceastä onoare cuMillo, desi in realitate Millo n'a condus Conservatorul, ci o scoalä ase-muitoare, asa In cal pe bunä dreptate i se poate atribui primul directorattot lui Velescu.

Rechtenmacher, care dupä nume ar fi de origine german, s'a näscutin Iasi pe la 1823 si a crescut acolo, vädind o mare aplicare pentru muziasi incepând sä concerteze in public dela värsta de zece ani, cu preferintäpentru vioarä, iar dupä inapoierea dela Academia din Viena, pentru com-pozItie.

' La data aceasta, and abia implineste majoratul, II gäsim conduandorchestra teatrului National din Iasi, vremelnic insä, pentru cä peste zeceam pleacä la Paris, de unde inapoindu-se in tarä, desfäsurä o activitatea rtistic5 intensä, compunând muzica pentru toate cantonetele si vodevi-lurile teatrului din vremea aceia, in deosebi ale lui Alecsandri si urcindpupitrele ca sef de orchesträ, ale teatrelor Nationale din Iasi din Craiovasi din Bucuresti i totusi mai gäsind timp i pentru marea Iui °perk cucare In deosebi s'a putut fäli, far& ce i-a rämas si dupä moarte panä inzilele noastre, acea Culegere de arii nalionale, ce pentru vremea aceia-constituia o indeletnicire de mare pret, pe care mai rarziu a reusit s'oclepäsasc.5 un alt culegätor, Vidpian care a cules douà mii de arii nationaledin toate tinuturile locuite de români, culegere premiatä In Franta unde asi fost imprimatà.

Desi nu inträ in cadruI preocupärifor noastre, amintesc totusi adi

pentru documentare, CA dei mai Mar cu vreo 14 ani decát Flechten-macher, cam In acelasi timp Conservatorul de muzica dela Iasi a avut

1) Reproduc din memerie, dacA nu exactitatea textului, dar gird greyexartitatea ideii urmärite de autor.


director pe un alt valoros muzician, pe Cavil! Muzicescu, care ca si Ina-intasul säu dela Conservatorul din Bucuresti, a fost cea mai proeminentä-personalitate muzicalä din Moldova, având la activ o yoluminoaFA operaculegere de arii românesti, coruri, societäti corale, muzicä religioasä diftcare a dat la ivealä o colectie de unsprezece volume, In mare parte corn-positii In Intregime proprii.

Si ca acesti doi vrednici apostoli ai cântului românesc, s'a relevat siun aft merituos dascäl si propoväduitor al muzicii noastre, bucovineanul:Ciprian Porumbescu, un tot asa de inspirat si stäruitor exponent al arteimuzicale la noi, asupra aruia nu insist, tot pentru cuvântul CS nu inträ-in cadrul preocupärilor publioatiunii de fata.

Merità ?ma sä pomenim aci despre un alt mare artist instrumentist,acesta fiind bucurestean, despre Vu/pian, nu numai ca vestit flautist atfrumoase studii in streinätate, ci mai cu seamä pentru marea lui dragostetpentru muzica noasträ popularä si pentru temeinicile lui veden i spre folo-sul propäsirii artei muzicale In tara noasträ.

Pe läng5 culegerea celor douä mii de arii din toate tinuturile roma-nesti, despre care pomenii aci, Vulpian, care la toate concertele de Haut_pe cari le-a dat In tarä si streinätate, n'au lipsit din program niciodatä,ariile românesti zise din fluer si caval, cu mäiestria lui Intru mânuireaacestor instrumente ancestrale si In acelasi timp cu focul luí nepotolit dedragul lor.

Dar marele lui merit rämäne Insä, acela de a fi trezit la timp si

cea ocazie ce i s'a prezentat, atentia ministerului instructiunii esuprachipului defectuos In care activeazä Conservatorul nostru de muzicä, acirnumit fiind delegat al ministerului la examenul de fine de an al Conser-vatorului de muzica instrumentalä si vocalà din Bucuresti, iatä raportul luícätre minister, asupra celor constatate cu acest prilej :

Domnule ministru Onorat de d-voasträ cu misiunea de a asistaexamenul de sfärsit de an al Conservatorului de muzicä din Capitalà, amonoare a supune cunostintei d-voasträ, a am constatat timp de trei zile Cata durat examenul la -toate clasele, cele ce urmeazä : o primä constatareeste aceia cA cursurile s'au fäcut cu constiintiozitate la toate instrumenteleca si la muzica vocalä In tot cursul anului, de 'reme ce toti elevii au rás-


puns multumitor la diferitele cursuri la cari s'au produs, deiace s'a vád:tprin siguranta executiei si corecta interpretare.

Cu toate acestea, d-le ministru, eu as opinia ca acest Conservator säfie desfiintat, de vreme ce nu slujeste scopul pentru care a fost intemeiat,cäci acest scop n'a fost sa producä artisti numai pentru catedre scolare,ci ca toti acesti absolventi sä fi absolvit si un an sau doi cursul de ansam-blu, orchestre si coruri, fiindcä altfel s'ar perp-etua anomalia ca acest Con-servator sä coste pe Stat sume considerabile cu intretinerea lui : profesori.instrumente, note, biblioteci, mobilier, chide, incälzit, luminat, lar inschimb, corurile dela biserici sä nu le dea Conservatorul, trupele de operasä fie aduse din streinätate si tot asa si trupele de operetä, fiindcä de atStiazeci de anide cánd avem acest Conservator, el n'a produs decát elementeincapabile de a se integra in ensemble.

Cu toatä contrarietatea ce, se zice, cä ar fi resimtit-o ministrul lacitirea acestui drastic raport, totusi a trebuit sä tinä seamä de el si sä punála cale un inceput de intemeiere a corurilor si orchestrelor scutind astfelvisteria Statului de enormele sume ce se cheltuiau cu colindele din vremeprin Italia, pentru angajamente anuale de trupá de operä, angajamente cese fäceau invariabil de o comisie alcätuitä numai de aceiasi cunoscätort -maestrul Feliciano Franchetti, -papa Francheti- cum li ziceam noi eleviilui, si Steriade, pare-mi-se tatal lui Steriade fost multá vreme administratorul Palatului, sub domnia regelui Carol I.

Teatrul

Arumsaptezed de ani erau in Bucuresti trei säli de spectacol: Natio-

nalul, Bossel si Dacia, iar pe timpul teatrului in aer liber, se jucdla Dacia care avea $1 scenä de var.& la Guichard, cate °data $1 la

Rasca si ceva mai tarziu la Blanduzia, toate acestea purtand porecla degladini, poreclä, fiindca In realitate, afarä de Ra$ca, ce mai aducea a grä-dina, fiinda dacä n'ave.a vegetatie, avea cel putin spatiu, toate celelalteerau niste bätäturi stramte, asfixiate de zidurile clädirilor Inconjurätoarf.

Nationalul

,Cand copilandru fiind am Insotit $i eu pe tata-meu la teatru,bine inteles farä sä inteleg mare lucru, am deschis ochii pe Matei Millo,pe Mihail Pascaly si pe nefericita lui sotie Matilda, pe Stefan Velescu, peFrosa Popescu, pe Anestin, pe Frosa Sarandi, pe Hagiescu, lar ceva maitarziu, dud incepusem sä cunosc arti$tii, autorii $i sä inteleg in parte $ijocul, am cunoscut jocul Aristizzei Romanescu-Manolescu, Nottara, fulian,Mateescu, Amelia. Velner, Agata Barsescu, Ion Petrescu, Const. Mdrcu-leseu, Hasnas, Petre Velescu, Ion Niculescu, pe Leonesti (Othelo si Vampiru),Aristid Demetriad, pe Liciu, pe Cdriii, pe sotii Pruteanu veriiti dela la$i laCraiova angajati de Teodorinii (Elena, Costache i Teodor) $1 dela Craiovala Bucuregi.

Si mi-aduc aminte cä vechiu ca $i ei era si repertorhil din vremeaaceia : Muschetarii, Dora orfeline, Doi sergenti, Catherina Howarth, Mdn-drie si Amor (Maitre de forges) Curierul de Lyon, Don Juan de Marana,Dama cu camelii, Moartea civild, Ruy-Blas, gomeo i Julieta, Hamlet, Mac-beth. Marion Delorme, Scánteia, Soarecele, Patria, lira, Gringoire, DemiMonde, Banii (Les affaires sont les affaires) ; iar repertoriul roman cam


acesta : Räzvan sLVidra, Trei Crai dela Reisiirit, lorgu dela Sadagura,Ciocoii si Boierii, Despot-Vodä, Dumbrava Rosie, Moartea lui Briinco-

veanu, Pe malul gdrlei, Piatra din casä, Scrisoarea pierdutä, Noaptea fur-tunoasa, Conu Leonida fatä cu reactiunea, Niipasta, Fiintana Blánduziei,Ovidiu, Lipitorile satelor, Pygmalion, Apele dela Vckiiresti, Millo director,Manasse, Päiajenul, Suprema fortd, Cursa, Flori si lacriimi, Vlaicu Vocki,Trilogia lui Delavrancea si de sigur fära voia mea uit poate tot peatätea.

.

Amintesc ad ca sub directoratul lui Ion Ghica au fost trimisi la Paris,Cd cheltuiala ministerului instructiunii, cu subventia teatrului National si cuaceia mai modesta, dar permanentä, a lui Ion Ghica, cei patru stalpi pe caris'a rezemat atunci teatrul National : Aristizza Romanescu-Manolescu, C.Nottara, Stefan lulian si Gr. Manolescu. Rezultatul acestei frurnoase initia-tive a lui Ion Ghica, s'a vazut si apreciat dupa inapoierea lor In tarä, dincomparatia dintre jocul dinainte de studii si dupa terminarea lor, dei sase tinä searna ca' studiile lor acolo vreme de doi ani au constat din colindepe la diferitele teatre din Paris si din cateva lectii cu maestrul Delaunay,platite cu... cinci franci sedinta.

Dupa cum s'a väzut, la inceput scena Nationalului a fost din belsugnutritä mai numai de opera dramatica a hii Alecsandri, incepand cu canto-netele : Barbu Läutaru, Herscu Boccegiul, Para ponisitul sl alte cateva, dupacari au urmat : Lipitorile satelor, si compilärile dupa Labiche si LegouvéCrocoii si boierii, lorgu dela Sadagura. Creatiile de mai tarziu insa, desilipsite de conflict si actiune, au versuri admirabile si au facut In vremealor epocä in teatrul nostru, datoritä mai cu seama nemuritorilor interpretiMillo si Nottara.

Teatrul nostru, ca si altele de aiurea, au suferit o radicala modificareir ce priveste jocul scenic si abuzul de exagerata declamatie, la data canda Inceput sa decadä tonul declamatoriu si abuzul de gest, ()data cu aparitiateatrului lbsenian. Din aceastä modificare, a reiesit si modificarea gustulutspectatorului pentru o mai aprofundata analiza si mal apropiata de adevära pieselor cu subiect care sa nu implice numai decal debitul de efect, cimai de graba efectele sa reiasä din situatii dramatice, tot asa precum comi-

.cul sä reiasa din situatii si atitudini comice, si nu din debit-si gest.Pomenesc, cu acest prilej, ca critca noastra teatrala s'a bucurat de

dreptele si elocventele aprecien i ale celor doi critici de seamä pe cari i-a

20

BIJCURERTI 1 RiTCURETENI DE IERI $1 DE AZI 305

avut teatrul nostru: Gion la Românur lui C. A. Rosetti §i Dem. Racovita(Sfinx) la Romania Liberd, organul junimist de sub conducerea profesoruluiDem-August Laurian. Cu deosebire cronícele si profilele din teatru aleacstuia din urmä, au avut un merítat räsunet in opínia publica'.

A fost firesc ca astäzi critica teatrala sä se ridice la inältimea la care osileste sä fie opera autorilor, scoala interpretilor si cultura spectatorului.

BosselTeatrul Bossel, lost pe vremi cam pe locul unde a fost odinioarä Ent-

4iépendance Roumaine pe calea Victoriei, putin mai spre stânga privit dinfata, era o salä mai putin spatioasa ca sala Nationalului, dar cu o acustica4mai bunä, ce nu avea o trupa a luí permanentä, ci numai provízorie, alterand cu trupe streine in trecere la noí, cu concerte, cu reprezentaii In bene-ficiu cum se obicínuia pe atunci, cu ate o timicla injghebare de operetä, ate

.odatä inchiriata pentru bal, sau bal mascat ce rivaliza cu balul mascat din

.sala Eforiei mult mai incapätoare, si Insfärsit si mai cu searnä, inchiríataConservatoruluí de artä dramatia si liricä, nu nunnai pe vremea examenulutde fine de an, ci si de ateva ori pe an, and se produceau elevii ultimilor

ani si dela cursurile de drama si cocnedie si dela cele de muzia vocalainstrumentala, repsezentatii ce se dau pentru imbunatätirea fondului deintretinere a Conservatorului, la care se recurgea atunci, intrucät cel in-scris in.bugeful Statului nu era indestulätor.

DaciaTeatrul Dacia, in aceiasi clädire cu hotelul cu acelasi nume si pe acelast

loc unde se afla si azi, avea sala de spectacol mult mai sptioasa cleat ceadela Bossel, fara insa sa atinga mcapatoarea sala a Nationalutui, dar Cu

avantajul scenet de vara din grädína hotelului, cuprinatoare de tot atätealocuri cât avea si sala de iarnä.

Ad i la Dacia a jucat Grigore Manolescu iarnä si yard, dupa ce fuseseizgonít din casa pärínteasca de tatal sat, cu toatä impotrivrea mamei, pen-trua parasise liceul de dragul scenei, asa inat el nu mai alca pragul caseicleat cânct tatal tipsea de acasä, iar mamä-sa it alimenta cu baní fära sti-rea tatälui. Dupa moartea acestuia, Gr. Manolescu luându-si partea de

3C6 VICTOR BILCIURESCU

mostenire ce i s'a,cuvenit din averea tatalui, avara destul de frumeasa pevremea aceia, a dat cu din banii lui, o infatisare mai arateasa, adaegändmai multe locuri pentru spectatori si märind scenele si pe cea de jalma si

pe cea de vara si aträgand In felul acesta un adaos de spectated, ce faceaconcurenta Nationalului.

Tot aci la Dacia, Gr. Manolescu ocupänd o odaie la hotel, pana ce numurise tatal sal!, impreuna cu prima lui selle, Anicuta Popescu ce avea unangajament la National, a avut durerea sä afle fiind In oras cä sotia lui searuncase dela etaj In strada de unde a fost ridicatä In stare grava, trebuindsä zacä o jumätate de an, la stirea a Grigore al ei, ar avea slabiciunepentru o alta artista. Cuprins de remuscare, Manolescu- a veghiat la patulei zile si nopti, In care irisa' a avut vreme sa studieze pe Hamlet pe carel'a si jucat la National, el fiind primul interpret la noi, iar nu asa cum amcitit mai de nnult intr'un ziar, cä primul interpret al lui Hamlet, ar fi fostPascaly. Eram pe timpul acela nelipsit dela teatru si cunosc toate m'Urnalui Pascaly, ineat pot sä afirm a Pascaly nu numai n'a fost primul, dar nicial doilea, nici al treilea interpret si nici odatä, cel putin pe scena Nationa-lului sau a vreunui alt teatrul bucurestean.

FIGURI MAI DE SEAMA

Din teatrul bucurestean in general si din al Nationalului In deosebi,prezInt ad i figurile mai de seamä ce au ilustrat scena romana, sau chiar sinumai ale acelera cari au dovedit un talent ce i-au scos intr'un luminos re-lief, cu rezerva de a m'A limita numai la aceia pe cari i-am cunoseut, adpe cei ce le-au urmat ca si pe cei de astäzi n'am avut putinta sa-i cunosc,

MATEI MILLO

A suferit si el, ca si- Gr. Manolescu, de acelasi incarnatä pasiune pen-tru scena si, ca si acesta, a päräsit carninul pärintesc de nearn boierescrnoldovenesc, atras de fermecatoarea magie a vieti de artist.

Ca Millo a avut vocatie, s'a väzut dela prima aparitie pe scenä, anda fost curand recunoscut ca unul 'din cei mai inzestrati artisti ai nostri,crescand si mai temeinic In admiratia generala dupä Inapoierea dela studiidin streinätate. De aceia a si fost consideiat de societatea aleasä bucures-

RUCURE$TT $1 BUCIJRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 307

teana si din alte orase pe unde a colindat, si cu deosebire dela la$i si deprin Moldova

Matei Millo a avut norocul sa fie contimporanul lui Alecsandri si no-rocul a fost reciproc, cad si Alecsandri a avut parte de colaborarea luiMillo pentru debutul lui in literatura dramaticä; asa se explica de ce pieselelui Alecsandri, ca si cele in colaborare cu Millo, au avut norocul sä fíeinterpretate de Millo, ca sa le dea viatä, viatä pe care n'ar fi avut-o farainterpretarea magistralä a marelui maestru Matei Millo. Asa au tinut afisde-a lungul a unei jumätäti de veac opera lor in parte sau in colaborareLiPitorile satelor, Baba Harca, Un poet romantic, Apele delta V,dadestiPara ponisitul, Przipzistiile Bucurestilor, Hai sä radern, Millo director, Cim-poiasul, multe din acestea, si in deosebi vodevilurile si cantonetele, pusepe note la Iasi ca si la Bucuruesti.de maiestrul director al Conservatoruluidin ambele Capitale Alxandru Flechtentrmacher si, pare-mi-se, si de ur-

masul acestuia la Conservator, Vachmann.

MIHAIL PASCALY

Pascaly a fost un adorat al publicului bucurestean amator de teatru,'Ana ce a apus vechia scoala declamatorie, cu racnete motivate sau ne-motivate cerute de subiect, cu nelipsitul Dumnezeul meu I" mai la fiecefrazä, cu mana cu rost si färä rost trecutä prin par si in general cu gesturiexagerafe, 5i pläcea fiindca era foarte des contrastul acesta dintre putiniiartisti liberi in scena, stapáni pe miscarile lor si majoritatea noilor initiativadit timizi si stangaci, in cat and aparea in scenä un veteran al scenei detalla unui Pascaly, sala inviorata, trezitä din amortealä, se resimtea deaparitia unui artist mai incercat mai deprins cu scena si, fireste, cu atatmai,mult and cel ce avea aceasta noug atmosferä in publicul spenctator,era Pascaly.

Si cunosc tot repertoriul dela National si dela Dacia si pe cel dela'gradina de varä Guichard de langa biserica Sf. Ionia din spatele aseza-mintelor Cretulescu : Muschetarii, Don Juan de Marana. Curierul dinLyon, Moartea civild, Gringoire. Jianul haiducul, Moartea luz Branco-

veanu, Doi sergenti, rolul Teslarului din Lipitorile satului si mai toate ro-!urge de drama si tragedie, findcä comedie nu l'am pomenit jucand.


ANESTIN

Artist de rasa cu excepionalà chemare pentru scenä, dar in acelasi

timp Cu o bogatä cultura' pentru teatru, pe care si-a insusit-o dup5 o in-delungá si perseverentä scoalä proprie si stäruitoare observatii. 1-am cu-noscut jocul in teatrul din Craiova, de unde era de fel, si am avut prilejutsä-I admir si la teatrul National din Bucuresti, atunci când eram mal in,mAsurä sä-mi dau seama de inäscutul lui talent, de asta datä fiind mai lavarst5 dedt atunci cand am avut prilejul sä-i cunosc jocul la Craiova.

Nu mai tin minte diferitele roluri In cari 1-am väzut, dar mi-a ramasbine tipärit in minte ínterpretarea splendidului monolag Barbu Läutarul-al lui Alecsandri, pe care 1-am auzit si la Craiova si la Bucuresti in maimulte rânduri, rol in care l'am vkut si pe Hagiescu, un apreciat interpretsi el, färä irtsä verva si finetea interpretärii lui Anestin pe care-I considercel mai desävarsit intelegätor interpret al lui Barbu Läutare, o creatie.ce cera multe posibílitäti de realizare scenicä, ori cat in aparentä ar pareaa ai de a face cu o obicinuità cantonetä, findcä Barbu Läutaru- estedeparte de a fi la fel cu toate celelalte cantonete ale lui Alecsandri in cartaccentul se pune pe comic, ci cu totul dimpotrivä el trebue redat in spiriteroic, exaltat patriotic, caci numai in interpretarea aceasta a putut el traimai bine de sase decenii si numai asa are sä däinuiascä el cata vreme va

exista teatru románesc.Desi pe Anestin 1-a creat scena craioveanä, scena bucuresteanä insä

este aceía care 1-a consacrat printre cei mai proeminenti artísti români.De altfel arat societatea craioveanä at si cea bucure$tean5, 1-au avutin deosebitä stimä si de tot timpul a fost pe bunä dreptate un räsfatatal lor, apreciat nu numai pentru exceptionalul lui talent, ci si pentru edu-catia lui aleasä, pentru fire,a-i comunicativa' si pentru cultura-i mereu Ina-vutità, calitäti ata de rare intre contimporanii de breaslä.

HAGIESCU

Reusise si el sä dea o interpretare corectä luí Barbu Läutarul-, färäins5 nuantärile fine ale lui Anestin 5i mai ales färä suflul acela de patrio-tism ce-i imprima inaintasul craiovean. Ca si la Anestin, nici la Hagiescumemoria nu-mi mai reaminteste alte roluri pe cari le vazusem si la Cra-íova sí la Bucuresti.

BUCURE$TI $1 RUCT-TRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 30g

FROSA POPESCU

Pe Frosa Popescu n'am avut parte s'o väd deat o singurt data pe-cand eram in primii ani al liceului, adia pe and nu eram In stare sä-rni,amintesc in ce anume rol am vkut-o, poate sä fi fost In vre-o localizardupä Labiche sau Legouvé pe cari Alecsandri i-a avut 'In mare simpatie,de vreme ce toatä opera lui teatralä cea dinainte de creatiile propriiDespot Vocla', Dumbrava Fantana Blaoduzier, Ovidie,aceste localizäri a constat, afarä bine inteles de cantonete si de comediilscrise pentru Millo sau In colaborare cu el.

Si mania aceasta n'a fost numai pe vremea lui Alecsandri, ci a dainuit-si mai tarziu, pang aproape de zilele noastre, and dacä ii era ingäcluitprivighetorii dela Mircesti sà acopere säräcia din vremea aceia a reperto--riului national, recurgand la cei doi preferiti dramaturgi francezi Labichesi Legouvé, nu tot acelas argumenr puteau invoca toti acei nechemati carfäscoleau trezite piese franceze, Bra sä aila aptitudinea, cunostinta limbil

5i experienta lui Alecsandri In ale teatrului, numai In dorinta de a-si cre.xun nume In literatura teatralä.

Observatia aceasta am ggsit-o la Caragiale, care iatä ce scrie el inRomdnia Liberei dele 17 lanuarie 1878

O jurntitate aproape din repertoriul teatrului romanesc se compune-din cele douà mari categorii, a localiarilor i plagiatelor, si toate pro-ductiile de aceste soluri sunt plkmuite dupä piese frantuzesti de scoalelemoderne : melodrame de bulevard si comedii de moravuri. Dela o vreme-locoace, localizarea si plagiatul au ajuns a fi niste adevärate boale cro-nice In teatrul nostru. Cativa oameni, arora, Dumnezeu stie cum, le-i-tráznit prin cap a sunt chemati- a scrie pentru teatru si cari nici nu cu-nosc istoria tàrii, nici nu si-au dat se,ama vreodatä de moravurile noastre-sociale, lucreazä pe intrecute a därui scena romaneasc5 In fiecare an,ca fel de fel de productii de aceste douä soiuri dramatice, una mai du.datä ca alta. Fiecare din acesti scriitori minunati, La o piesä frantuzeasa,o traduce ciac-pac, Ii preschimba numele proprii originate in nume proprirromaneti, si apoi, vorba ceia, potriveasa-se nu s'o potrivi, in trei zile.tocalizarea e gata. Adevärul este a mal totdcauna localizarea se potri-veste ca nuca In perete; dar nu face ninlic repertoriul teatral s'a mai7Inavutit cu Ina o drarnä istoria cu mare spectacol" sau cu Ina omedie de moravuri


FROSA SARANDI

Avea un joc foarte simpatic si aträgator mai ales in comedic, pentru=care avea chemare deosebitä si aparitia ei in scenä totdeauna dispuneasala s'i anevoie se retineau aplauzele. Asistenta la priemiera comediei Unemission- delicate- räu tradusa in romäneste O slujba grea- ce fäcuse serlela Paris, and Frosa Sarandi care interpreta rolul principal, arhicomic al

.stapSnei care bagase groaza in ai casei cu mania ei in mänuirea spadei pe,care o facea sä luceasca pentru once fleac.

Frosa Sarandi, artista apreciata pe drept cuvânt in vremea aceia inteatrul nostru, a avut remarcabilul bun simt de a-si märgini aspiratiileei de ascendenta la posibilitatile de ascensiune ce si le prevedea si le-recunostea cu un rar spirit de discernämänt. Asa de pildä, si-a inteles dinprimul moment vocatia pentru comedie si n'a prima in loan cariera eio interpretare dramatica.

ÁGATA BARSESCU

Fiica colonelului Bärsescu si sora generalului Bärsescu, nascuta la

1859, a fost primita' In teatrul National din Bucuresti, fara ca nici in Con--scrvator, nici ()data cu primii pasi in scena, sa fi dat dovadä de aptitudini-fleosebite, nici chiar de sperante de devenire. De altminteri, pang ce n'a(fat ochi Cu scoala din sträinatate, in teatrul nostru nu i s'a incredintat dedt roluri secundare. M'arn brodit intre culise cand intr'un rol din Fan,aerului-, pare-mi-se in acela al Azurini- in care n'avea de spus cleattrei-patru fraze, le-a debitat inalcite si pe acestea, asa fel cä, dupa mus-irarea directiei, tatal säu, colonelul Bärsescu, care o insotea si la repetitiesi la reprezentatie, in de fata celorlalti interpreti, i-a propus sa' renuntela scenä, lar Mateescu cäruia ea trebuia s5-i dea o replica, a omis-o, asad pasajul acesta din scenä n'a mai avut inteles pentru spectator, s'a raliatla pärerea colonelului.

Acest insucces de debut a hotärät-o pe semne sa recurgä la complec-larca studiilor In strainatate, reusind in chipul acesta sä se afirme ca o,i-eputatie europeana, reputatie crescanda apoi 5i In teatrul nostru.

In tot repertoriul ei vorbesc de cel din tarà Dama cu CameIli-,

BUCURE$TI $1 BTJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 31t

Magda'', Medee,a-, Machbeth-, Hero $i Leandru-, Vinovat-, reper-toriu In care a avut In teatrul nostru un succes asernanator cu uñ adevarattriumf, s:ngura deceptie pentru mine a fost gre$eala de a fi ales In acestrepertoriu Dama cu carnelii- a lui Dumas junior, greseala, pentru a piesaactasta nu se poate juca cleat 1ntr'o limba latina $i mai cu searna In ceafrancezä, hinda ori at de superior a fost interpretat de Agata Barsesctcrolul amantei lui Armand Gautier- anumite nume,proprii izbege urechiaasa de strident, Mat se pierde pana $i efectul jocului magistral al uneiÁgata Barsescu. VS Inchipuiti ce deceptie Inregistreazä auzul, and a$tep-tandu-se sa auda pe Prudence- prinde pe Prudent- $i Inca altele ase-menea.

Dei cea mai mare parte din triumfurile carierei ei artistice, a däruit-o-

Vienei, Agata Bdrsescu ramane pentru teatrul romanesc, una din cele mat'

pretuite fruntase ale lui.

ARISTIZZA ROMANESCU-MANOLESCU

Figura cea mai de seama care a stapanit treizeci de ani scena teatrularomanesc, a inchis pentru totdeauna ochii la Iasi unde se refugiase pe vre-mea razboiului din 1916-1918. Ea a fost nascutä In casa de arti$6 $i cres-cuta In atmosfera de teatru : fiica reputatului artist dramatic de pe vremuri,..Cos tache Demetriade, nepoata marei artiste din teatrul craiovean, ElenaTheodorini, a lui Theodor i Costache Theodorini" i vara primara cu celebraprimadonä Elena Theodorini, s'a asatorit cu un mediocru artist dramaticRomanescu, de care ramâne curand vaduv5. Se 1ntelege lesne daa Intr.un-asemenea mediu artistic. Aristizza putea deveni altceva deat artistä.

Aristizza. 1mpreuna cu Nottara. lulian si Gr. Manolescu sunt din ge-neratia recent trecuta, cei patru stalpi c,ari au sustinut pe umerii 1or teatrurromanesc de atunci.

Aparitie rara in teatru, unde de obicei reputatiile se ca$tiga treptat!,... cu greu, dele primul contact cu scena, Aristizza 1$i croiege o reputatiebine mteles nu chiar aceia pe care i-o da mai tarziu $coala Parisului cruna c,are s'a impus $i a durat färä Intrerupere, pana In ceasul and des-gustata $i amarata parase$te scena, cu desgustul ce se desprinde din volumuiei de impresii din teatru, intitulat Trei zeci de ani" O mascii pe o-

VICTOR BILCIURESCU

inascir un tri?t i dezolant apus de carierä, din care scapärä aces!blestem

Intentia mi-era sä nu las nimic in urma mea, ba sä impiedic chiarpe altii si-mi fixeze numele. Au intervenit stäruinte si mi-am schimbat

pärerea; dar dacä scriu aceste note, o fac cu scopul ca pe cei atrasi spreleetru de aparente mincinoase, si-i inboard inapoi, lar cefor pe earl-vccatia i-a Indrumat deja, sä le spunä ce-1 asteapt5.-

Reflectii amare, in cari i se oglindeste tot sufletul, in acest moment-de recapitulare a unei cariere ce incepe strälucit, se continua glorios I

far§e§te in desgust i deziluzie. Si spovada urmeazä in aceiasi notä trista5i amärStä

De ate ori cassa nu fäcea nici 150 de lei, si Cu toate astea, jucam,

liindcà pentru altceva ne bateau inimile; jucam pe nimic, pentruPe atunci m'am desgustat. Sunt momente in cari ajung sä cred cä mi-a facut

.cineva farmece; altfel, cum s'ar larnuri cg eu, entusiasta de altä data, m'amintors de unde am plecat la inceputul carierei ; nu mai pot suferi teatrul.Asa am ajuns. Eu am fäcut parte dintr'o altä epod, epoca eroica; ma simt

streinä printre cei de azi. Teatrul cere iluzii si mai cere multe, incepând Cu_abnegatie de martin A fi actor inseamnä a fi sclav; sä n'ai odihnä, sä n'aisärbätoare, sä n1ai pärinti, sä n'ai copii, sä n'ai nici o afectie, sa n'ai inima.Cu atáta amäraciune m'am ales, In cat plecând n'as fi dat nici reprezentatia-de retragere.

Dar ce sä fac ? Trebuia, fiindcg imi ramäseserä din datorii mici su-weniruri de cari voiam sä scap, pentru ca cel putin linistea asta s'o am,dei in realitate numai and mä voiu retrage cu desävarsire din fume,

-voiu sap de consecintele funeste ale c,arierei mele, cäci teatrul m'a ne-norocit nu numai pentru timpul cát am stat in el, ci pentru totdeauna.Chiar acum, dui:A ce am plecat din casa in care am muncit atâtia ani,

-sunt nevoitä sä-mi tárgsc plictiseala pe scenele din provincie. Daca as fi

lost o profesoarä nestiutä de nimeni, as fi trait cu leafa mea sporita prinpoate nu grozavä, dar in tot cazul mai mare dec.& pensia de 194

lei pe care mi-o dä Statul dupà 30 de ani de jug. Daca as fi fost ori-n'as fi dat ()cage ministerului sä mä umileascä, propuindu-mi cu

ditlu de ajutor provizoriu- 100 de lei pe lunä, din fondul mifelor. Sufle-

RITCURE$TI SI BUCURE*TENI DE IERI 5! DE AZI 3.3.

teste vorbind, sunt ca Gina din Casta-Diva lui Leca: am imbätranit. MSapropii de acel somn final din care nu te mai poti destepta. In inyna mea,-zadarnic ar cäuta cineva flacka de odinioarà; ar gäsi-o stinsà, si'n cenusaei cu regret citesc cât de. viu a fost °data focul. Cu ck mä depärtez derce a fost, dacä mi-arunc ochii Inapoi, sä mai vgd pe unde am trecut,timile, shntimintele, bucuriile, durerile, toate imi apar micsorate, aproapa-terse, pierdute in zare. Nu mai astept deck o mare, o ultimä mâng'kere:

a..eia care ne adoarme fiina, pentru a ne usura sfazsiturCrud adevär, srasietor de crud

Sa fii zeci de ani centrul de adoratie publicä, särbätoritä cum n'a fostaltä a.rtistä românc'ä; s'S te consumi Intr'o continuà emotie i sä transmiti-aproape o viatä de om emotii si sensatii altora, sä captivezi si sä Inasufletele, sä misti, sä zgudui, sà cutremuri, sà infiorezi, sä storci lacrintvreme de 30 de ani, cu pretul zdruncinärii nervilor si sänätätii tale, si

când suptä de vlagä si de viatä, te retragi, glorie a artei române, RS to-oiihnesti, Statul darnic si generos cu valorile lui reale, te incununa194 lei pe lunä cititi bine, una sutd ?midi zeci patru lei si pe de-asu-pra, o onoratoare atentie : 100 lei din... fondul milelor

Aveam dreptate and a doua zi dupä ce am citit In ziare,.seria noilorpensionan i de atunci si dreptul cuvenit fiecäruia, sä improvizez in clipalaceia de nestapanità revoltä, aceastä amarä reflectie

S'ajungi aci, pensionaráC'o recompensa de °cart)".Ce trebuia sa' fii ce-ai fostA noastril cea d'intai artista' ?...Puteai sá fu i telefonista,

Sau... si mai prost

NOTTARA

Din cercul nostru de acum vreo 57 de ani alatuit de CostacheNottara, Delavracea, Ghionis, secretarul Reviste Noui" ate odatä VIclhutà,Cneazul Can tacuzino, Catina, Eracle Holban i cu mine, si poate inc5 unix


-sou doi pe cari nu ml-i mai amintesc, cel mai afectionat de noi era Nottwa,Costache cum II ziehm noi, in locuinta cäruia ne strângeam serile, ¡Anatärziu noaptea, fiinded dintre noi toll burlaci, singur Nottara avea gos-,podäria incäpätoare ca unul ce fusese proaspät despärtit de prima lui sotie,.artista dela National, Amelia Velner, fostä mai pe ¡Irma Hasnas.

Locuinta aceasta a lui Costache era situatä in coltul sträzii Dr. Mar-.covtci dela intrarea In Cismigiu, chiar pe locul unde s'a clädit hotelulOpera".

In casa aceasta primitoare a lui Nottara, am petrecut interesante nopti,yrofitänd de instructivele discutiuni despre artà, in cari se distingeau cei

doi mai priceputi mesteri Delavrancea si Nottara.S'a scris când-va in presa noastra ca pe Nottara l'ar fi scäpat de fi-

guratie Ascanio-Okinescu. Absolut inexact : pe Nottara l-a observat de 6'leva ori ca figurant in scenä, Dumitru Stiincescu, povestitorul care in li-

teratura noastrá se situeazä indatä dupà Unchiasul sf ätos (Petre Ispirescu)a atras asupra lui atentia unchiului säu C. Steincescu, directorul general

al teatrului, care l'a scos din anonimat. Adevärul este Ca' färá spiritul deobservatie al lui Dumitrtt Stiincescu, cine stie câtä vreme mai rämânea in

Jimbrä Nottara.Altceva a vrut sä spurfá scriitorul acestei versiuni si anume ca dupä

ce Nottara a fost dat scenei si dupä ce a jucat cele dintSi rolurl cu unsucces rar Intalnit, care l-a scos repede in evidenta, Oliinescu-Ascanio, a.cärui opera teatralä a fost in deosebi apreciatä si a tinut afis stagiuni in-tregi, cu deosebire cu Pe malul gârlei, l-a recomandat calduros viitoruluidirector general nu pot preciza dacä Ion Chica sau Crigri Can tacu-zino cela ce este intr'adevär läudabil pentru Ascanio, dar nu inseamnaa el scos din anonimat pe Costache Nottara.

$tiu cu aceiasi preciziune cà cel d'intai rol important in carieraNottara, a fost Don Salust- din Ruy-Blas, c,are a fäcut sensatie in presade atunci, rol de unde incepe vertiginoasa ascensiune a lui Nottara si dui:Aumlia mea pärere, care a fost si a altora mult mai autorizatä ca a mea,

afarà de rolul lui Frantz, Moore- din Hotii (Die Räuber) ai lui Schillerfost cel mal favorit rol al lui Nottara, rol de rezistentä care l-a consacrat,

pe care l'a Indrä'git de-a lungul intregei lui cariere si in care a fost admi-

BUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI *I DE AEI £15'

at de toti actoríi de seama cari au jucat la noí, Intre cart $i Coquelin $iNovelli $i Eleonora Dusé $i pare-mi-se $i de Zacconi.

Cand acest mare maestru al scenei noastre a fost indepartat din tea-tru, impreuna Cu Demetriad, Liciu i C. Miírculescu, de directorul AL

Davila, iatä cuvanttil meu din parlament contra acestei nedrepte mäsuri.din 1 Febr. 1906 (M. 0. 241)

Am cenit cuvantul spre a aduce In fata tärii un omagiu de admiratieluí Nottara, acel stalp puternic care timp de 30 de ani a ilustrat scen.Tteatrului national.

In chestiunea conflictului ivit Intre artistil Teatrului National $i clírec.-tiune, gäsesc un amestec de atributiuni, gäsesc cä rolul directiunii a de-pasit. Directiunea are atributia administratiei si judec,area lucrarilor ce sprezintä, insa In niel un caz nu poate sä se amestece In atributiunile di-rectorului de Kea, cad este ca neputintä de admis ca directorul general,ori care i-ar fi competinta In materie de teatru, sä poatä $6 mai multdeck un versat care limp de 30 de ani a servit teatrul national cu cre-,dintä $i iubire, facandu-si totdeauna datoria cu depling congiintä.

Vedeti d-voasträ cat este de índispensabil un Nottara In teatrul nostruV'a$ Intreba ce s'ar fi fäcut Papa Lebonare al lui Jean Aicard, dacan ar fi avut de interpret pe genialul Novelli ?... Ce soartä ar fi avut teatruilui Alecsandri Bra interpretarea lui Millo ?-

Dad s'ar pune chestiunea ca teatrul national sa fie privit numai dirtpunct de vedere material, directiunea n'ar avea deck sa-1 Inchirieze dí-feritilor impresari de opera sau de drama $i atuncí de sigur, reteta ar fi-rentabilä, dar in acest fel se omoara acest ínstitut de cultura nationala,creat cu atatea jertfe de acei mari barbati ai no$tri cari au Inteles, importanta culturalä a acestui institut national. Eu cred ca Nottara care este siprofesor la Conservator, e mai in mäsura de a judeca aptitudinile fiecäruiartist, spre a putea interpreta un rol, deck directorul general. Trebue astiti a multi din acei arKrgi cari astazi au In teatru aplausele d-voasträ,sunt elevii lui Nottara $i Nottara n'a fost un mofturos, pentru ca atunctdud raposatul Manolescu se suparase pe directiunea Nationalului $i pie-case sa infiinteze teatrul dela Dacia, Nottara a luat pe seama luí interpre-tarea tuturor rolurilor lui Manolescu, iar de cand a dispärut $i lulian, nici-odatä Nottara n'a fost In conflict cu directiunea.


Nu mai departe decat acum ateva zile, imprejurarea a facut sä mägäsesc la Ploiesti la o reprezentatie a lui Nottara si märturisesc ca desele-chemäri la rampa si aplauzele ca1de si entusiaste ale publicuiui, mi-au.clovedit cä' nu atat jocul lui Nottara era rezultatul aplauzelor, ci mai multun protest de dezaprobare a cutreeratului scenelor de provincie, la care

,este snit acum acest mare talent.Conchid, rugand respectuos pe d. ministru al instructiunii publice,

.a ctrui solicitudine si dragoste pentru tot ce este culturä si dezvoltare spi-situalä o cunoastem, sa binavoiasca a restabili ordinea in acest conflict si

face sä 1nteleagä pe directorul acestui teatru ea este o necesitate impe-sioasa ca Nottara si Liciu sä reintre la locurile lor de onoare.

GRIGORE MANOLESCU

Cum a reusit Grigore Manolescu Cu atatea defecte fizicesti si cu lipsa.aproape completä a 'insusirilor firesti pentru scena, sa ajungä totusi un fa-matic amant al scenei si o reputatie de mana 'intai In teatrul nostru, este

adevaratä minune.

Si totusi explicatia e foarte simpla : o putere de munch' exceptionalde perseverentä si o vointä clarza dusä pang la incäpatanare, iatä ce

.sustinut si ajutat sä räzbati luptand eroic cu säräcia, cad familia 11izgonise din casa in care cunoscuse belsugul i luptand cu ignoranta, cad

terminase nici mäcar gimnaziul si mai cu seama luptand cu defectelefizice cari, pentru scenä sunt de nelnläturat : un cap de o frumusete ferni-nina care poate spune ceva lumii din afara de teatru, dar nu spune nimicpe scenä ; corp disproportionat, färä mlädiere, picioare strambe cu umbletde ratä, brate fungi ce-i treceau de genunchi, organ care pe langä cä

pelticea, mai avea cusurul de a se 1nneca la cel mai mic efort. Acesta afost marele si puternicul vräjmas ce i-a stat In cale, cu care s'a masuratsi pe care 1-a infrant cu D crâncenä vointa.

Datorita numai stäruintii necurmate de ceas cu ceas si zi ca zi aa¡uns el sä punä piciorul pe treapta pe care a stat in templul artei romane

Grigore Manolescu In Hamlet.

BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI .$1 DE AZI 317

cei cinci sau ase ale0 ?rare ale0i teatrului nostru, caci sä nu se uite cäManolescu a scris, a citit, a migälit de dragul scenei, asa cum n"a avutnevoie sä facä alt actor din cei chemati la noi.

Cel mai mic fiu din opt copii atmor pärinti avuti i de bung con-Ole socialä, Grigore Manolescu estedin chiar värsta lIceului atras c5treteatru. Sub pretext c'ä se pregätestesd studieze legile ca s'a' devinä avocetli ca atare are nevoe de Conservatolca sä deprindä dictiune, isi arnägestefamilia 0115 ce pärintii aFlä cä Gri-gore nu urmeaza conservatorul pen-tru avocaturä, ci pentru scend, cäciin interval apäruse pe scenä i jucasede câteva ori ; o explicatie violentäurmeazä intre el si pärinti, in urmacäreia e izgonit din cash'. Intrasigentataiälui II lasä BM mijloc de existen-te i ar fi fost la doi mi de mizerie,dacä pe sub mänä, WS stirea tatälui.muma i surorile nu l'ar fi ajutat.

In Conservator, n'a fost mai fed-cit : Stefan Velescu pe längä cä-Iprimise la curs cu mare greutate, nupunea pret pe viitorul luí, conside-

rändu-I ca o umpluturä, din care cauzä nici nu fäcea alt apel la el, cleatacela de a da replicile colegilor. Tärziu de tot, Vázänd pasiunea de careera insufletit si indäräfnica lui stäruintä, Velescu a consimtit sä se ocupesi de el.

STEFAN (LILIAN

Par' cä-I am dinaintea ochilor, dei a trecut mai bine de jumStatede veac de and nu mai este, sau mai bine zis, de and ii pästräm arnm-th ea.

Ce spirit scânteietor I Ce mare talent I Ce imbelpgatä intrupare de

4

4r

318 VICTOR BILCIVRESCU

insusiri pentru sce05 I Si la temelia acestor daruri n'aturale, nici o scoalä!Daca' acest exceptional talent ar fi fost cultivat dela obârsie, cine stie dacän'ar fi depäsit chiar gloria luí Millo !

Vocatia it impinge sa se lepede de scoalä si sä urmeze cursul luiCostache Caragiale vreo jumatate de an, mai mult In glum5 deck inserios si pe la vre-o 16 ani nu mai urmeazä nici pe Caragiale, nici ceade a cincea clas5 a liceului í ca i Eminescu, ca si Conta, ca si Caragiale,ple.acä prin provincie ca soufleur al trupei Fany Tardini, lar ceva mai

t5rziu revine in Bucuresti, unde Nationalul, aflând ca a deprins mestesugulsuflatului, II angajeaza in aceiasi calitate, unde nu stä pre,a mult si trecepe scenä.

Si lath' asa a intrat Th carierä la 17 ani, and Pascaiy atras de jocurlui natural, îi incredinteaza roluri din ce in ce mai importante, culmin5ndin Nebunii din fatä- al humoristului Pantazi Chica si in Rotarul, roluride unde incepe adevarata si vertiginoasa luí ascensiune. Drept este sa re-cunoastem c5 lulian si-a datorat renumele puternicului sí necontestatuluilui talent, dar tot asa de drept este sä recunoastem, asa cum a recunoscutsi el, a in al doilea And isi datoreste reliefarea povetelor luí Pascaly,singura scoalä p5n5 la bursa dela Paris. Criticii teatrali din vremea aceia,aduceau lui Pascaly invinuirea cä in mare mäsura el este acela care astricat gustul artei teatrale cu exagerärile-i nesabuite i cu goana dupaefecte trezite. In parte, aceastä parere este indreptätitä ; in parte, fiindc5 trebue sä se Ong seam5 ca teatrul de atunci era pentru atunci si pentruforma de atunci si trebuia s5 plac5 acestei lumi. Or, asa cum a fost, aplacut si deci si-a Indeplinit menirea. Nu tiu s5 dezvolt acest capitol ;nu-mi da pas extinderea volumului ; cela ce tiu sä scot in evident5 efaptul c5 lulian datoreste succesele dela inceputul carierei, lui Pascaly.

Dup5 lonifá Crdmpei din Rotarul- si dupa nebunul din NebunRdin FM-, incepe maturitatea artistic5 a lui lulian, cu : Pe malul g5rlei-,Haimanalele-, Lipitorile satelor-, Ce stie satul nu stie barbatur,Caz5turile-, Julian e blond sau brun-, Domnul Choufleuri-, Sfredeluluracului-, Mincinosul-, "Scrisoare.a pierdutà-, ,,Noaptea furtunoasaConu Leonída-.

BUCURE4TI $1 BUCURESTENI DE IERI $1 DE AZI 319

ARISTIDE DEMETRIAD

Cea mai aristocratica figura a teatrului romanesc, mai aristocraticachiar de cat acelea ale lui Nottara si Millo, descendenti, unul din aristo-cratia venetianä si a Bizantului, celalalt din aristocratia moldoveneasca devreme ce Costache Nottara ca si väru-sau magistratul din Ploesti Const.Nottara, descindeau dintr'un Hrisant Nottara Duce de Venetia" i Pa-triarh de Constantinopole. Se prea poate ca Aristide.Demetriad sa nu fi3Vilt o obarsie asa de veche, sä nu fi avut nici chiar obarsia boier.eascäa tarn noastre, sä fi fost chiar o odraslä din popor ; nu intereseaza ; cu

atat mai mare i-ar fi meritul in acest eventual caz, cu cat si-a castigat a-cest rang de distinctie evidentä, prin el insusi, fara sa fi avut model deimitat.

Si aceasta caracterizare i-am atribuit-o färti sä o mai fi auzit-o dingura altuia. L'arn vazut In Hamlet-, in Vlaicu Vodr, in Zefir-, in Pe-trcnius", in Tokerame; l'am auzit declarnand Intre acte, sau la cateva a-tenee populare de cartier, versuri din Eminescu, din Vlahulà, din DuiliuZamfirescu si numai dupà aceea am märturisit aceasta pärere a mea.

El obtinea toate efectele cerute de rol, WA nici un alt ajutor de catacela al modularii vocii ; Vag cel mai mic gest, farä nici o schimbare deexpresie a figurii, fara deplasare macar de un pas. 0 stanä de piatra care-tipironea privirea, mintea si urechia la aceea ce roste,a Cu o cäldura, cu unfarmec si cu o putere de convingere, in cat l'ai fi ascultat o viatä intreagä,rugandu-I sä spunä si iar sa spunk sa nu mai conteneascä. Ce enorma di-ferenta intre magica atractie a cuvantului lui si aceia a artistilor cari facsfortari ca sa °Nina efectele pe cari Ar. Demetriad le stäpanea cu o linisteimpresionanta. pe cand singura vocea da expresia fie carui moment al mo-nologului.

Cu acest mare dar, pe langä celelalte mari calitäti si pe langa culturalui de dincolo de cea a teatrului, a slujit vreme de aproape 30 de ani Ar.Demetriad scena Nalionalului si in general teatrul romanesc, intr'o viatace n'a &Inuit nici -sase decenii.

El rämane insa in galeria celor ce au ilustrat teatrul nostru, printre-cele mai stralucite talente ale ei.


PETRE LICIU

135na chiar In ziva de azi a Camas ciudatä conceptia str5mta la noi, a aImbratisa actoricescul mestesug, ar fi o nenorocita alegere de cariera, con-ceptie care dace' a fost asa Inteleasa de trecuta generatie, ea ram5ne inex-plicabilä pentru generatia de azi, care a avut posibilitatea sä se convinga.de consideratia ce si-au astigat mai de mult aiurea si mai de curând la noi,..ciceasta nobila si jertfitoare cariera, daca bine inteles TO simti vocatia si teincrezi In puterile tale.

Ca si Millo, ca si Gr. Manolescu, a avut aceiasi d5rza opreliste de a.calca scena din partea pärintilor, Petre Liciu, cu singura deosebire ca Lichta facut si pofta pärintilor si pe a lui, studiind Dreptul si Conservatorul, ab-solvindu-le pe amândoua si desigur afirm5ndu-se In arn5ndouä, daca chiardupä ce-si 1ncropise o clientela In tribunal, n'ar fi parasit-o, ca sa ramänäintreg al scenei cätre care se simtea mult mai atras.

Liciu 1ntelesese ceia ce parintii lui n'au Inteles cleat mai trerziu, a nupoti parveni intr'o cariera la care esti silit, and toatä fiinta si toata vlagate chiamä catre o alta care ti-e draga.

Cine i-a urmarit jocul pe scena Nationalului, n'a putut sa uite succe-sivele triumfuri ce a repurtat in scurta lui viata de 41 de ani. Si astäzi, dacainchid ochií, li vad aureola creatiei lui Lechat din Banii- (Les affaires sontles affaires) care m'a impresionat cu deosebire si mi-a format atunci con-vingerea ca at5t de impecabil a fost redat acest tip, ca nici un alt mare ac-tor al nostru n'ar fi putut da o creatie mai puternicá.

Trebue tinut seamä ca el Inca de timpuriu nu era resistent, fiind maimult suferind cleat zdravan si pe de asupra si dornic de a-si colinda tara,toatä tara c,are fusese a noastra, ca pe 15nga arta, sä facä dovada de pa-triotism, de arzätoarea lui dorintä de a fi actorul mare al unui regat mare..

Regretatul nostru lorga isi pusese mare nadejde In el, care din pro-prie initiltiva- s'a pus la dispozítia Ligii culturale al carei Indrumator eraprofesorul lorga, ca sa faca prjn scena, propaganda nationalista pe care totrom5nul din vechiul regat se stracluia s'o intretina prin toate mijloacelece-i stau la indernana. De sigur, daca Liciu n'ar fi Inchis ochii asa de amar,propaganda lui ar fi folosit Indoit cauzei pe care o urmärea cu entusiasmulsi Nara rom5nismului luí curat si fare' preget.

H

BUCURESTI I BUCURE$TENI DE IERL $1 DE AZI 321

0 alta mare figura a teatrului nostru, l'a vaduvit de prezenta éi atatde scumpä, de pretuità sí rämas5 de-a pururi in analele lui.

ION PETRESCU

lata un artist constiincios, devotat scenei si reusind ca nici un altul, säscoata dintr'un rol de mia importantä ,o adeväratä creatie de arta. Aduce-ti-vii aminte intre altele, de chipul adevärat magistral In care interpreteazael scena teatrului in teatru din Hamlet, In rolul directorului trupei de carese serveste Hamlet ca sà sondeze pe regele si pe mama lui, sotía fostuluirege. Un debit de nimica toatä, dar zis cu atata corectitudine scenica, cu

atat discernärnant sí cu atata intelegere a rolului, ca mi-ar fi pläcut sä-Iaud de repetite ori. Märturisesc ca n'am lipsit inteo stagiune nici odatäcand pe afis era Hamlet, numai sí numai sä-I mai ascult pe Petrescu in ro-lul pomenit.

Artistul acesta atat de imbelsugat inzestrat, care a slujit peste 60 deani dinteo viatä de peste 80, cu o constiintiozitate fära pereche in teatrulnostru, n'a pretins nici °data' altceva decal ceea ce i s'a incredintat sä joace.Mai nici o preferintä si farä nici o obiectie, desi ar fi putut-o face, caunul ce era si stimat si iubit sincer dela director panä la ultimul slujbasal Nationalului.

El n'a Imprumutat nimic in creatiile lui nici dela colegi nici dela mariiartisti streini ce ne veneau in turnee. In tot ce a creat, a fost el si numai el:In Hamlet, Rilzvan 0 Vidra, Magda, Despot Voda, Fantema Blanduziei, 0-vidtu, Regele Lear, Trilogia lui Delavrancea, Chemarea Codr-ului, VlawuVodd, Romeo 0 Julieta, Domnul Notar, in rolurile din teatrul lui Cara gialesi in mai tot ce a interpretat el intr'o carierä de peste 60 de ani, un lungrepertoriu din care am väzut numai o parte si pe care nici pe aceasta numi-o mai amintesc in intregime.

Mi-a rämas Insa intreag5 amintirea scumpä a remarcabilei luí perso-nalitäti, care a contribuit, la rand cu cei mai alesi dintre maestrii scenei, latnältarea artei dramatice la noi.

Ion Petrescu trece, in teatrul romanesc, printre fruntasii lui, nimbatde aureola consacratilor.

322 VICI`OR BILCIURESCIT

ION BREZEANU

Alt artist de seamä al teatrului nostru, inimitabilul creator al atator ro-luri ce stäruesc sí azi in amintirea celor ce i-au cunoscut jocul lui totdeaunaaprofundat studiat si vor stärui si dupä noi transmise generatiilor viitoaredin ceeace a rämas scris despre el.

Pe at a fost de adorat in teatru, pe at& a fost de apreciat si in afaräde el, de pe urma comunic,ativitätii lui plinä de farmec si a spiritului lui deproverbialä fecunditate si spontaneitate, calitäti cari nu puteau s5 nu seapropie de aceiasi santeietoare vervä spiritual5 a prietenului lui, Caragiale.cari s'au nemurit reciproc ; fiinddi nu se stie dac5' reputatia lui Brezeanuar fi atins apogeul la care a ajuns färä teatrul lui Caragiale, tot asa precumnu se stie dacä maestrul Caragiale ar fi stat pe piedestalul pe care stä siva sta in literatura noasträ, fär5 prezenta in teatru a Iui Brezeanu.

Stiu bine din insusi gura lui Caragiale la Ploestí, cä la prima repetitiea Scrísorii pierdute, a rämas mírat de chipul magistral in care Brezeanuii interpretase tipul cetäteanului turmentat, interpretare la care el nu se as-teptase si care l'a iniscat atilt de profund, in c5t nu s'a putut abtine de a nuil imbrätisa pe loc.

Imi inchipui c5 tot asemenea neasteptatä impresie trebue sä-i fi fäcutlui Caragiale magistrala interpretare a lui Brezeanu in rolul lui Ion din

Näpasta lui.Artist de frunte din fruntasa pleiad5 a contimporanilor pe cari ii po-

meniräm OM aci, Ion Brezeanu, íese in indreptätitä evidentä in aceastänemuritoare rgalerie a slujítorilor teatrului românesc

** *

Despre ceilalti artisti si artiste al teatrului nostru, dintre fruntasii lui,regret c5 nu pot scrie ad meritata admiratie ce li se cuvine, ne având posi-bilitatea sä le cunosc jocul, lipsind 30 de ani din Capital& tocrnai timpuland aceste recunoscute reputatiuni ale scenel rom5nesti se produceau.

PAUL GUST!

Desi a inchis ochii de cur5nd, as comae o neiertatä nedreptate, dacänu chiar o ímpietate, dacä pomenínd, chiar asa sumar, de3pre teat vlnostru, as da uítärii pe Paul Gusti, al cärui nume r5mine str5ns legat do

BUCURE*TI *II. BUCURERTENI DE IERI SI DE AZI 323

Teatrul National, In care farä intrerupere, a crescut, a muncit 5; a traitviednicul slujitor neobosit Paul Gusti, vreme de 67 de ani din 84, cati abait.

Ceeace a infaptuit aceasta venerata figura a teatrului romanesc, esteo opera' de vasta propottie ce tine de domeniul miracolului : a inscenatvre-o 600 de piese, a localizat vre-o 35 altele si din acestea 18 pentru Na-tional ; a tradus cam 70 de drame, tragedii si comedii si a adaptat si tra-dus 44 librete de opera, iar pe dinaintea ochilor i s:au perindat atatia si

atatia mari artisti dintre batrani : Millo, Pascaly, C. Caragiale, Stefan Ve-lescu, Frosa Popescu $1 Frosa Sarandy, Gr. Manolescu, Anestin, Ha-giescu, lulian, Mateescu, Nottara, Aristizza Romanescu, Sturdza, Liciu, Ar.Demetriad, María Ventura si Maria Voiculescu, Bulandra, Maximilian. Sto-rin si cati altii n'or mai fi primit sfaturile si indrumärile lui I

Cand l'am cunoscut pe Nottara In 1887, l'am cunoscut si pe Gusti $i

ca si el am väzut si eu juand pe intemeetorii scenei noastre, pe batraniipe cari it pomenii aproape pe toti, el Insa mai multi ca mine, avand vreopatru ierni peste ale male ; de altfel era si mai indreptatit, fiindca as puteaspune ca s'a trezit In teatru, a copilärit in el si a albit in el. Si In cate cali-tat: nu l'a' -slujit I A copiat roluri, a su flat, a tradus piese, a jucat in ele, aregizat, pana ce a ajuns povatuitor stapan pe toate tainele teatrului, cu-noscator ca nimeni altul. De aceea a si detinut un fotoliu In consiliul de ad-ministratie al Nationalului si chiar pe acela al directiei generale. Si nu stiudaca cumva nu va fi facut parte $i din comitetul de lectura, cad daca nuva fi fost, spre paguba institutiei a fost, cad, ramâna vorba Ultra noi, cenesabuitä combinatie de comitet de lecturä am apucat noi In compunerealui Cate °data, zic Cate °data-. fiindca au fost si compuneri ideale.

51 asternand aci aceste cateva amintiri despre el, ma gandesc cu legi-tima melancolle, la ziva and Gusti n'a mai putut fi zilnic al teatrului, asacum fu 'Ana nrai deunazi, ca in propria-i casä. Fäcut-a si el ca arhivarullui Maupassant (parca Maupassant) care dei pensionat, pasii lui se Indrep-tau involuntar In fie ce dimineat5 spre arhiva unde mersese 40 de ani zi

de zi si numai dupa ce-si vedea scaunul ocupat de inlocuitor, Isi revenea larealitate si pleca cu parere de rau In suflet si cu doi stropi de lacrimi intregene.

Putini dintre alesii teatrului, au facut pentru el, ceeace a fäcut Gusti.Opera lui, in vremea acestor peste sase decenii, cat a fost nelipsit din tea-


tru, pus ä volum langit volum, povatä länga povata, preocupare langa pre-ocupare, grija langa grije §i regizare langä regizare. ar inchega una cu a-devärat monumental ä pentru teatrul romanesc i o iluminatä aureola pefruntea lui Paul Gusti.

AL. DÁVILA

Printre directorii cari s'au bucurat de o deosebita consideratie in vre-mea mai apropiatä de ziva de azi, a fost i Alexandru Davila care treceadrept i un excelent interpret de roluri i de cunoscator reputat al teatru-ui de pe vremea Ludovicilor i mai cu seamä al teatrului francez

ccntemporan cu el.Si cu toate acestea, Davila, chiar in zilele gloriei lui, a indurat unele

acuzatiuni de uzurpare a dreptului de proprietate asupra operei care-I con-sacrase, asupra lui Vlaicu Vodr.

Inregistrez farä niciun comentariu versiunile ce au circulat in vre-mea aceia :

Partizanii cari contestau lui Davila paternitatea lui Vlaicu Vochl, prertindeau cä e inadmisibil ca un creator al uneia din cele trei sau patru perledin intreg repertoriul teatrului romanesc, ap cum unanim s'a recunoscut6' a fost i a ramas Vlaicu Vodit, sa se resemneze la aceastä unica creatie ;ca Davila n'a' vorbit limba lui Vlaicu Vod i ca. cunoOntele lui in dome-niul Istoriei noastre, nu-i puteau descoperi un subiect c,are cerea un studiumai aprofundat ; iar partizanii versiunii contrarie, sustineau ca faptul de ase fi oprit la Vlaicu Vodit. nu se datoreste lipsei de inspiratie §i de docu-mentare, ci numai de imprejurarea de a fi fost peste masura de absorbit cadirector al Nationalulur, care-i reclama intreaga preocupare i tot timpuldisponibil ; ca limba din Vlaicu Vail este aceia0 pe care a scris-o inBaltagur, ceea ce mai face i dovada cA II pasionau i subiectele Istorielnoastre.

Partizanii acestei din urrna versiuni Ii scoteau in relief lui Davila cali-tAile de subtil interpret in toate rolurile in call a apärut, daruire pec,are i-o recuno4teau i detractorii, cari 'lima se mai deosebeau de parti-zanii lui in ce privege parerea acestora ca Davila ar fi fost un excelent di-rector de teatru, afirmatie contestata de partea adversa care sustinea cà de-parte de a fi avut aceastä calitate, din potrivä, n'a fost iubit in teatru dincauza atitudinei lui intransigente ce mergea pana la jignire i chiar la mo-

BIJCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 325

lestare si invoca cazul Indepartärii din teatru a unor reputatiuni ca Nottara,Lid u, Aristid Demetriad, Const. Marculescu, s. a.

Cam acestea au fost Oreille pro si contra asupra versiunii ce a cir-culat un bun crâmpei de vreme, dupa entusiasta primire ce s'a Bait luiVlaicu Vodil a lui Davila, dela premiere', si care s'a produs chiar si pe th-ouf directoratului lui, fare' Insä ca Davila se' fi primit sa raspundä.

OperaDei aveam acum 60 de ani si mai bine, Conservator de muzica vo-

call, si instrumentala, daveam In schimb nici opera, nici opereta, nici an-sambluri de orchestra, Mtn, cat orchestra batranului Louis Wiest davea inea nici unul din elementele din cari era alcatuita, aceste elemento filndformate si angajate de insusi Wiest. Si sa nu se creada cumva ea Conser-vatorul nostru n'ar fi avut catedrele respective : clasä de cant, de pian, devioara, viola, violoncel, de flaut, de clarinet, oboe, fagot si de alte cabala/instrumente de coarde si de suflu, iar In schimb, opera ne venea din Italia,opereta din streinatate si orchestra tot de peste granita, pang ce nici co-ruffle dela biserici nu se recrutau dela Conservator, ci din elemente pre-gatite in particular.

Trupele de opera pe cari ni le aduceau din Italia batrimul profesor sicompozitor Feliciano Franchetti care avea o splendida voce de bas, impre-unä cu Steriade, meloman si recunoscut cunoscator inteale muzicii, isi aveaureprezentatiile tot sub cupola Nationalulur, alternand cu trupa noastradramatick trei reprezentatii una si petrel ce,alalta, si invers, ca pe rand fiecare sa aiba o Duminica, sarbatoare ce intrunea la noi un mai imbelsugatnumar de spectatori.

Cu trupe de acestea am auzit noi pe vremea aceea : SonnambulaMartha, Norma, Oberon, Trovatore, Ebrea, Africana, Traviata si alte catevadin repertoriul italian si mai tin minte cll una din ele a fost cu deosebire a-preciata avand soprana pe vestita Gabi, contralta pe Prezzioni, un bun te-nor caruia nu-i mai retin numele, ca si al baritonului, lar basul Marcassacare pentru prima ()era a fost auzit la noi lansand triluri pe bas si care aveao voce asa de puternica in cat reprezentatiile in spre primaverä, and usiladela teatru erau deschise, vocea de bas profund a lui Marcassa räzbea pesta


C,alea Victoriei OM la trotuarul dela cofetäria de peste drum a lui Varga,devenitä mai apoi cofetäria Riegler.

OperetaCa $i Opera, Opereta s'a ivit la noi mai tarziu.La inceput s'au manifestat dteva trupe streine, printre cari faimoasa

trupä francezä a neuitatei Judic, o frumusete printre cele dintäi ale Parisu-lui si remarcatä la noi, pe 161.10 o voce de o claritate rar intälnitä, dupäcum s'a scris In Franta si s'a afirmat si in presa noasträ. Dela ea am auzitsi am inteles tot farmecul cupletelor pline de vervä din La fille du régimentsi din Peri chola. Tot din Paris a mai eintat la National, trupa de operetä avestitei Decroza, Cu duiosul tenor Amory, belgian ce n'avea un timbru pil-ternic, dar o finete si o dulceatä ce reiesau mai cu searna in comitet res-trans.

La noi, inceputurile genului le-ar fi fault baritonul Poenaru, pare-mi-se, Oa ce s'a injghebat cea dintai trupà bine alcgtuità si condusä de Grigo-riu, 136 care am auzit-o mai des vara in grädina fostä Oteteleseanu si incare obtineau succese : Carussy, Ciucurete, Maximilian, Leonard, FloricaFlorescu $i baritonul Poenaru, $i cari cântau : Mascota", Perichol4", Be-telstudent", Fire de artist'', s. a.

Tin sä remarc aci, cä acela dintre ei care era favoritul trupei si care a-ducea la cassä cele mai umflate retete era tocmai acela care n'avea chemarepentru acest gen de spectacol, regretatul Leonard, un prea frumos tânär oftIn sceng apärea si mai frumos, dar care nu cunostea muzica, n'avea voce stnici joc de scen5.

AteneeAteneul Capitalei pe care l'am apucat in copilärie, pe locul unde esto

astäzi maidanul aläturat aripii Operei române, era la Inceputurile- lui. In elam asistat, in liceu fiind, la conferintele al cAror subiecte nu mi le rim' a-mintesc, rostite de V. A. Urechili. de Petre Greid4teanu, de Gr. Pducescu.de Oscar Eliatte, pare-mi-se si de profesorul Gdrbea $i probabil cä vor maifi fost câtiva de cari nu-mi mai amintesc. i

Ateneul din gura Cismigiului, ce face fatä actualei clädiri a ministeru-

1311CURESTI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 327

Jul Apargrii nationale, avea sala de conferinte cu deosebire spatioasa .ig careaveau locuri 6-700 de persoane, cu o scena destul de mare pentru cladirile

de atunci, Cu o tribunä 'Malta, lar tavanul avea o inältime considerabilä cumnu exista alta in Bucure#1, cu siguranta dincolo de 8 metri.

Si imi pare foarte curios cum aceasta cea mai incapatoare sala din Ca-pita1a, n'a stat niciodata la dispozitia clientelei diferitelor partide politicece se perindau la carma, cand toate celelalte sali, ce nu, indeplineau nici pedeparte conditiunile prielnice ale acesteia, erau luate cu asalt slujind la in-trunirile pe cartiere, In cari mai dupti fiece ridicare de §edinta, se incheiaucu paruiala i chiar cu ciornagealä.

1mportanta cea mare a ateneelor din toate centrele mai rasarite dintara, s'a evidentiat odata Cu infiintarea ateneelor populare mai intai in Mol-dova la Pomiida unde este azi un liceu, la Ploiegi, infiintat de profesorul deding Ion Nisipeamt, tatal lui Nispeanu tot profesor In Bucure§ti, fost pre§e-dintele Asociatiei profesorilor secundari.

Acela insa care a desfaprat cea mai intensa munca intru infiintarea a-teneului popular la sat, a fost regretatul lonescu Lungu, fostul prwdinte alAsociatiei lnvatatorilor i invätatoarelor din Romania i fost deputat, o ade-varata podoaba a invatamantului satesc, intocmai ca i regretatul stegar Do-brescu-Arge$, ap in cat se poate spune a ideia a pornit din Arge i ea-Inraptuit in Prahova.

ARTAPicturalli Sculpturali Decorativil Arhitectoniefi

Ceramici Expozitii Salonul Muzee

PICTURA

u numai eu, ci toti contimporanii mei, am putut vedea acum vrecpsapte decenii, cam ce marfa picturala edam pe peretii interioarelorInlesnite de prin locuintele bucurestenilor din vremea aceia; in cea

mal mare parte afara de cateva case mari boieresti cari 4; comandase por-.tretele familiei la pictori streini n'ai fi intalnit cleat reproducen culoratade cromo litografii de elementar prost gust, reptezentând aproape invariabil,aceleasi subiecte istorice intrare,a lui Mihal Viteazul in Alba lulia si altecäteva la fel, peisaj orasenesc si portrtele celor ai casei, toate luate dupamesterii de atunci : Lecca, Negulici, Mihail Dan. Carol Popp de Satmary,-tatal pictorului Alexandru Satmary un talentat pictor si el, care Insa s'a dis-tins mult mai tarziu, cad abia de unäzi a inchis si el de veci ochil.

A trebuit sä vina dupa maestrii acestia o generatie de maestri mai pre-gatiti, mai talentati si mai initiati, pentru ca interioarele caminelor bucures-tene sä ia o alta infatisare mai putin monotonä, sub influenta binefacatoara

a acestor noui veniti, majoritatea fiind marii exponenti ai artei picturale la

no!, parte cu studii in strainatate, parte cu ele dupä ce se relevaserä mai in-tai in tara. Asa a sporit treptat reputatia artei picturale la noi cu ivirea frun-tasilor cu cari ne fàlimsi astäzi : Aman, Stdncescu, Grigorescu, Andreescu.TeitdrcIscu, Hentia, Valenslein, Sera fim, Trenh, Voinescu, Mihäilescu, Ari-ct.scu, Alpar, Vermont, Baltazar, Bassarab, Luchian, Strambu, Ange, MireaCanisius. Al. Satmary, etc., etc.

330 VICTO} BILCIURESCU

Dela acest inceput i !Anti astäzi, au intervenit treptat, e drept, insavertiginos, atätea premeniri de sisteme, de metode si de mode in &menhirmai intai al picturii, C Cu toata bunävointa ce ar vrea cineva sa se orten-teze, mai rau se rätäceste, caci in decursul nici a sase deceniidupä ce am deprins clasicul cu care ne obicinuisera cei pomertiti ad, amadoptat, in urma urmasilor acestora cari ne-au adus modele curente alesträinatatil, treptat-treptat si relent, la intervale scurte : imp? esionismul,expresionismul, futurismul, cubismul, dadaismul, i dupä atatea rataciri-isme,ne-am proptit in constructivism i suprematism, fie la ele acolo.

lath' pärerea unul reputat critic, de arta francez, Camille-Manclair, pa-rere aparuta in chiar editorialul lui Figaro, la scurta vreme dupä incetarea

razbolului 1916-1918. Traduc esentialul

,.Farsa artei vii. Când vi se vorbeste de tândra $coald de picturkpoate cà vreti sà intelegeti prin ea ansamblul artistilor francezi in varsta dala 20 la 40 de ani, cari, sänatosi, activi, silitori, exprimä conceptiuni diferite,Irma unificate prin talent si sinceritate. Va inselati. Scoala franceza, arta vie,consta in vreo treizeci de pictori extremisti, dintre cari unii streini, impuside un consortiu de negustori. Doar pentru acestia existä cota, publicitateaplätita, mecanismul vänzarilor fictive, zelul samsarilor, vitrinele cartierelorfrumoase, sau leproseriile din Montparno si din strada Senei, farsa si afi-sele pompoase ale sarlatanifor.

Dar ceilalti ? Oh I E foarte simplu. Ceilalti sunt considerati mod. Nusunt cunoscuti in consortiu si in revistele i ziarele artei vii. Si deed le pro-.nuntati numele, va zâmbeste cu milä. Sunt niste fosile, niste academicieni_niste premii ale Romei, nimica toatä. Din fericire, dei morti, multi din a-cesti ucisi se simt destul de sanatosi. Pictori ca Lebasque, Flandrin, Espag-nat, Roussel, Bontet, Jouve Guerin, decoratori ca Jaulmes si Durand ; gra-vori ca Naudin, Bronet, Jou, Schmied, Chahine, Belot, cari nu sunt nici a-cademicieni, nici träzniti, cari nu confunda modernismul cu urâciunea de-formatoare si cu nebunia, fac ce pot ca sä traiasca, sa produc5, sà merit&stima datorita talentelor i taracterelor Ion... Inäspritul ostracism al acestorcameni a fost in parte responsabil de anarhia actuala. Astäzi rolul lor rides!este josnic reluat si inräutätit de negustori. $i nu in numele unef dogmecongelate, ci in numele trinitätii reclamr, ,,combinatfe' i parale- si-auconstituit trustul domnii acestia din galeriile Levy-Tripp, Bouc, Chuant,


Rossenschvein, Bloode Pig and Co. Cine refuzä cubismul, sälbäticismul,sau deformatia expresionista', e exclus de la taraba lor cu bunuri....

Nobila expresie de artd vie astfel acaparatä si corupta, constitue asadar o neintelegere perfidä, cu care trebue sa se sfArseascg odatg. Sg numai vorbim de träzniti grasi, rumeni, ingropati in rente si coc4ati in ma-

ville, ei au devenit Gerome-ii i Cabanel-ii cegsului acestuia. Darimpala acestor noui imboggtiti se ridicg o generatie de nemultumiti. Ade-várati artisti, din cari am numit câtiva, se multumesc sä considere vicleniacu un dezgust suveran. Dimpotrivg, scrisneli scäpärg printre exclusii dinSalonul de toamng... Aceasta e partea sinisträ a farsei. Numerosi gurg-cascg.vgz'and ridicate In slgvi si acoperite cu aur lucruri grosolane si absurde, aucrezut cg si ei sunt in stare sä incerce norocul. Multimea pgalitilor fusesemomit5 de cele 40 la sutg. Organizatori ai imensei farse zisa arta liberatr,sä aibg cel putin o privire de milg pentru victimele acestea ale falsei voca-

Sunt ocupati sä-si numere stransura, sg cucereascg muzeefe, sä creezeacadernii si sg continue o bibliografie a maestrilor flour' ale cäror chipurt

däri de seamä vor face sa pufneascä de ras pe istoricii i amatorii unuiapropiat. Intr'o epocg unde se la cantitatea drept calitate, unde se

produce si se vinde pe repezealg, esentialul e sä te grabesti sg strängi avere;aci va veni o zi in care träzniti, cubisti, suprarealisti vor fi la randul lor.-onsiderati ca vechituri de catre un nou val de indräzneti avizi, si simt

aceasta de pe acum, stiu cA clârzul egoism le va fi inapoiat cu värf si in-desat, cg vor pieri cu totii.

Poate cg nu e prea departe ziva in care farsa se va präbusi sub huir.unui tineret inselat si in care se va cinsti pe bunä dreptate artistii

Frantei cari au asteptat in liniste, intr'o viatä simplä i fericitg a muncii in-deplinitä cu scrupule i bucurie, sfärsitul acestei specule, acestei nerusingri,acestei epilepsir.

SCULPTURA

Pang acum vreo 70 de ani nu exista nicio statue pe pietele Bucu-re)tilor si foarte probabil nicäeri in tara. De atunci Incoace, au inceput sä

aparä treptat, cam in ordinea aceasta: Mihai Viteazul, pe locul unde se stie,din fate Universitatii, statue ce ar fi intarziat mult sg fie argtata publicului,clac5 studentimea din vremea aceia, dar fi zmuls intr'o noapte pAnza ce o

332 VICTOR BILCIbRESCil

acoperea de mai bine de doi ani, act de turburare de ordine, ce a avut drepturmare, arestarea capilor studentimii, printre cari si regretatul AlexandrwSerghiescu fost magistrat si deputat, un bun roman si un märinimos sufletA urmat la scurtä vreme statuia lui Heliade Radulescu, supranumit pärin-tele literaturii romane-, statue asezata tot in fata Universitatii in rand Cltaceia a lui Mihai Viteazul si apoi, rand pe rand, SprItarul Cantacuzino incurtea spitalului Co'tea; statuia lui Gheorghe Lazar in rand cu Heliade Radulescu, Mihai Viteazul si Spiru Haret pe acelasi bulevard al Universitätii;monumentul pompierilor din fata cazärmii lui Cuza; monumentul Ion Bratianu din piateta dela incrucisarea bulevardului Brätianu cu str. Coltei; sta-tuia Pake Protopopescu in piateta ce-i poarta numele pe bulevardul Rakestatuia lui Alexandru Lahovary pe piata cu acelas nume la capul bulevarduluLRegele Alexandru al Jugoslaviel; statuia Mihai Kogalniceanu pe bulevardul

Elisabeta, statuia Take lonescu pe bulevardul ce-i poartä' numele; LascarCatargiu bulevard Take lonescu; statuia Barbu Catargiu la poalele Patriar-hiel; monumentul Jertfa franceza in räzboiul Intregirii din Cismigiu, monu-mentul Aviatiei de pe soseaua Jianu, Gruput dill capul soselei Kiseleff, aiIndependent ei din piateta ministerului Apärä'rii Nationale in fata inträrii inCismigiu; Vasile Lase& pe strada cu acelas nume, grupul C. F. R.-istilor d;n

plata gärii de Nord, grupul de pe bulevardul Cotroceni, statuia vanatorilordela Cotroceni, monumentul Leul dela cazarma Geniului, monumentul dela-biserica Silvestru si numeroase busturi acoperite si descoperite, pe la Um-versttäti, scoli, parlament si cimitire, la soseaua Kiseleff Delavrancea, Disse-scu dela facultatea de Drept, dela liceul $incai, Hasdeu si Onciu dela Arhive.cele douä'sprezece busturi ale scriitortior din grädina Cismigiu, unde se afläde o parte bustul lui Panu.

Cu o oarecare aproximatie, autorii operei citate ad, ar fi acestiaLascär Catargiu (Mercier), Alex. Lahovary (Dubois), Heliade Rä'dulesctr

(Ferrari), Mihai Viteazul (Carrier Belleuse), Brätianu Ion (Dubois). TakeIonescu (Dubois), C. A. Rosetti si mon. pompierilor (W. Hegel), Vasile Las-er (Horvath), iar Ion Georgescu are numai in Capitalä, Bra sa mentio-nam lucrarile-i din Iasi, dela Tarnova si de aiurea, urmatoarele lucräri : mo-numentele Ch. Lazar si Pake Protopopescu si busturile : Alecsandri. Bolin-tineanu, Eminescu, Ion Bra'tianu, C A. Rosetti, gen. dr. Davila, gen. Cernat,_gen. Florescu, Kretulescu.

In fruntea tuturor, stä monumentala opera a inzestratului maestru de

IBLICURE$T1 $1 BTJCURE$TENI DE IER1 $1 DE AZI 333

european5 reputatie Ivan Mestrovici, care dupä ce a ilustrat cu maiestritalul delta tara lui de originä cu nemuritoare opere de art5 si câteva martcentre europene : Moise, Maternitate, Bustul eroului Banovici, Mama.mausoleul Vidovdanski (interior si exterior), ne-a redat si nou5 In bronzpentru eternitate, cele trei mari figuri ale neamului: primii doi regi si primullor sfetnic tonel Bratianu, ctite-si trele capo d'operele-noastre in arta sculp-tured', cu care ne vom MI si noi si urmasii nostri. Asupra lui Brätianu am,in ce m5 priveste, o nedumerire, pe care am curajul s'o formulez aci, f5r5cea mai infim5 intentie de lips5 de admiratie pentru opera marelui maestruce l'a determinat pe ilustrul artist ca s5-1 prezinte pe BrStianu culcat, andstiut este c5 dorinta tuturor b5rbatilor de slat este sä fie reprezentati Inpicioare, asa cum de pild5 si-a exprimat dorinta Tatd1 Victoriei, Clémen-ceau. sa fie ingropat In picioare, si cred c5 si sculptorii In general tind totispre o asemenea prezentre. De sigur, marele maestru Mestrovici, va fiavänd o explicatie : poate dovada c5 e in stare, prin geniul lui, s5 rup5 cuace.ast5 traditie, dând la iveal5 o operä de art5 magistraI5, expresie a vigu-rosului lui talent. Eu totusi cred di aceiasi genial5 conceptie si aceiasimaiestritä mâng ar fi putut s5 ni-1 infAtiseze pe Bratianu tot 'at& de impre-

qionant, ständ drept In picioare.

ARTA DECORATIVA

A fost si ea putin cunoscut5 pad mai deunäzi la noi si a fost o vremenu prea indepärtat5, in care ate un bogätas pe care nu-I inc5pea construc-tia cea veche, isi clklea o cas5 mai Malta cu etaj si mai incäpätoare un pa-lat pe vremea aceea si dup5 ce o termina se muta In ea carând cu elvechiul mobilier, lar and i se spunea a biroul nu trebue sä aib5 pat si sa-lonul c5ruia i se dase un ton si forma in stil Ludovic XV In mare stim5 peatunci, are nevoie de un mobilier care s5 cadreze Cu aspectul interiorului,proprietarul, cu chiu cu vai isi da aceast5 obligatie pe mäna tapiterului, demulte ori si el tot asa de chinez ca si proprietarul in materie de stiluri,insädup5 ce salonul c5p5ta infälisarea definitiv5 se intämpla ca familia sa vi-ziteze penitenciarul de la salinele SI5nicului din Prahova, de unde au venitCu bratele inarcate de obiecte lucrate de detinutii penitenciarului : sfes-nice de piaträ ou5 de sare, tävi de piatr5, ghiozdane din curele impletite,toate de o executie grosolan5, dar cari au agrementat decorul salonului po-


reclit Ludovic XV, lar acum dupa agrement, nici dracu nu mai putea sti curnsa boteze noul stil.

Si a fost nostimä riposta amfitrionului, când un binevoitor i-a atras a-tentia ca' asemenea talmes-balmes de impestritätura nici In odaia slugilornu se cade sa fie :

,,Ei asi I lmi pläcusi I V'ati invätat d-voastra astia cu fumuri de prinParis, cu sfesnice si tävi numai de argint ; alea le vedem la toate casete,dar sfesnice si tavi de piaträ lucrate de m'Ana, n'are toata lumea si nici orlade sare.

Nici chiar in casete boieresti decorul de gust nu exista. Ce bruma artadecorativa incepuse sä räzbata tot dupa arta popularä dela sat a fost ¡mi-tata : inflorärile de oua, de cusäturi, de tesaturi, de Incrustäturi in Imp.

A fost o vreme când casa Ulisse Boldescu din Craiova, era vizitata cao minune de arta decorativa nationalä si cine a väzut-o a ramas cu o fru-rnoasä amintire despre gustul nostru imprumutat dela sat, dar cernut bineInteles prin intelegerea si dibacia unui indragostit cunoscator orasen caroputea si stia sa adaoge sau sa elimine ceea ce nu cadra cu ansamblul, ne-secotit de sätebn din necunoasterea deplinä a acestei indeletniciri.

Astäzi se predau cursuri de arta decorativa mai la toate "colile dintarg si sunt profesori foarte solid pregätiti pentru acest fel de arta. carimanifeständu-se prin diferite expozitii, au cules bine meritate elogii

ARHITECTURA

La Bucurestii de acum sapte zeci de ani nu exista stil, sau daca se vrea

numai decât unul, atunci el era pur si simplu bucurestean, insusit si de alte

orase ale tarii de atunci, o imitatie in parte dupa stilul arab: o clädire joasäneincapätoare, cu dependinte in c,azul cel mai fericit, clädire asezatä 'in mij-

locul unei arrti in care ar mai fi incäput Inca cinci sau sase asemenea clä-

diri.As putea face afirmatia a introducerea arhitecturii moderne in Bucu-

rest1 a cdorespuns cu venirea luí Mincu in tara, dupä studiile fäcute in strei-natate si calatoriile de orientare prin continente. Si daca cele eateva pungimai inlesnite ar fi avut priceperea sä recurgä atunci la planurile lui Mincu, eln'ar fi lasat sa se construiasca monstruozitätile ce apäreau de astädata maides, ar fi evitat därärnarea vechiului stil ca s'a introduca altele moderne si

BUCURESTI $1 BIJCURESTENI DE IERI SI DE AZI 335

Capitala s'ar fi ales Cu un singur stil propriu al ei, evitänd impestritätura deastazi care n'a mai läsat nimic din farmecul stilului de odinioarä, modificatbine inteles de el in aceiasi nota autohtona, si Mincu ar fi putut pretindetitlul de arhitectul acelui Bucuresti ce probabil ar fi ramas si astazi.

Bucurestii are astazi infätisarea, ce e drept, a unui oras modern subtoate.raporturile, si din punct de vedere al aspectului lui monumenta?, cublocuri ce tind s'a atingä inaltimile zgaraie-norilor, rdin acela al strazilorlargi, al catorva piete, al gradinilor publice, al salubritatii, al confortului, alcreärii a noui bulevarde si artere de comunicatie in interior si exterior spreperiferii, ceca ce este spre cinstea arhitectilor ce au urmat dupa Mincu.

CERAMICA

In cele calma localitati din tara in oari se practica de mult de tot me§-tesugul oläritului, si astäzi tot asa de rudimentar ca si mai de mult, se stieca toate aceste indeletniciri se cuibäresc numai prin partile unde parnantulce slujeste la face,rea oalelor, strächinilor, ulcioarelor, canilor, solnitelor s.a., este prielnic acestui mestesug. Am vazut cum se practica aceasta indelet-nicire la Puchenii de renga Ploesti si la Voila de tanga Campina (Prahova)si mi-am dat seama de indemânarea mesterilor nostri taran!, cari din timpirnemorial au mostenit din tata in fiu acest pretios mestesug ce mai cusearna in mediul rural este de netaggcluita insemnálate. Am vazut si deasta data si la Pucheni si la Voila, inlesnirea Cu care täranul nostru deprin-de mestesugul, be chiar introduce dela sine inovatii cari dovedesc spiritulinventiv inascut in el, ceea ce se observa mai bine la Voila unde instalatiilesunt mai bine utilate si unde fantesia lucratorilor da la iveala si pune inconnert olärie cu forme artistice si cu ornamntatie de gust.

Cum calitatea pämântului este conditiunea de capetenie ca sa se ob-tina o calitate superioar5, aceasta conditiune s'a indeplinit intr'o localitatedin Moldova unde pamantul a fost in stare sa dea o ceramica de calitatesuperioarä, ce se apropie de a pärnântului din diferite localitati din streinä-tate. Cu acest pärnânt s'a obtinut a noi o ceramica Cu plesnituri (crachiatä)mult superioara ca valoare artistica si ca cost deat cea obicinuitä, nunumai la noi, ci chiar In täri streine cu mult mai inainte decat noiIn aceasta arte'; mai valoroasc1 $i mai scumpil, pentru ca dinteun cuptorce pretinde crachiaj, dintr'o incgratura de o surá bucati de pildä,


crachiajul, restul sunt cioburi. Chiar la maison Drouot" din Paris, se %randvase de ceramica crachiatä cu pret mult superior celei obicinuite.

Ceramica de o bogatä fantesie in executie, ne-a oferit in diferite ex-positii din Capitala, scoala de fete Nicolae lorga dela Valenii de Munte.care pe atunci se perFectionase simtitor si care probabil a mentine si astäziaceasta bunä reputatie

MUZEELE

Inainte de räzboiul intregirii noastre, in a fara de cele trei muzee pecari le avem si astazi : Simu, Cal enderu si Toma Stelian, aveam si unle ga-lerii si colectii particular&

Muzeul Anastasie Simu, astäzi donat Statului, este casa de arta Cu ceamai bogatä si mai variata opera de arta, dupä Catalogul din 1927 and s'afkut donatia, si care de atunci s'a imbogätit cu lucräri noui, potrivit do-rintei testatorului exprimatä in actul de donatie.

Ne putem inchipui ce pretioasä opera trebue sä writing astäzi acestmuzeu, daca In 1927 el numara 362 de opere de picturä, desen, aguarelä;pestel, gravurä, litografie, xilografie, sculptura, bronz, marmora, platru,lemn si ceara, dela 143 de artisti romani ; 398 de lucrari dela 211 artistiFrancezi printre cari: la dame en vert- de cel mai mare luminist al Frantei,nu proa de mult dispärut, Claude Monet, 3 desene de Delacroix, un bronzde marele sculptor Auguste Rodin i 4 bronzuri si 2 marmore de cel maimare sculptor francez dupa Rodin, vestitul Antoine Bourdelle ; 102 lucrarlaela 87 de artisti italieni ; 85 dela 80 artisti germani ; 40 dela 25 de ar-tisti belgieni, 21 dela 21 olandezi ; 47 dela 33 elvetieni ; 21 dela 19 aus-triad ; 4 dela 4 unguri ; 4 dela 3 polonezi ; 3 dela 2 cehi ; 7 dela 7 en-Igezi ; 1 dela 1 danez ; 13 dela 7 spanioli ; 4 dela 3 norvegieni ; 6 dela 5suedezi ; 8 dela 6 rusi ; 2 dela 2 de artä bizantina; 5 dela 2 armeni ; 6 dela7 persan ; 4 dela 4 japonezi ; 2 dela 2 americani. Si dug de acestea, unmedaliar cu 13 sertare ce contin 189 lucrari : medalii, plachete, bronzurt.sidef, ivoriu, lemn, email, miniaturi, alt medaliar cu 14 medalii plachete :120 coloane de marmorä, plate& °nix, porfir, platru si stejar ; patru biblio-teci cu 560 volume : carti pretioase, reviste, scrieri si cataloage despra',Ida.

22

BUCURESTI SI BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 337

Dupe' cum se vede, o adeväratä comoarä de artä, ce ar reprez.entaestäzi o insemnatä avere.

Muzeul Katenderu are picturä veche streinä si in deosebi francezä,dar prea puttinä din tarä dela noi, lar sculpture este slab reprezentatä slcantitativ si calitativ. Are in schimb cAteva etajere inchise sub sticlä cu multe-st variate miniaturi : antichitäti, monezi, bijuterie veche, ornamente : bra-OH, entice de inel, paftale, monezi vechi, ceasomice vecli orientale, diferitecutite si bricege tot din vremea veche.

Muzeul Toma Stelian a achizitionat si continua s'a achizitioneze in deo-sebi picture româneaseá. Când l'am vizitat ultima oat* am avut impresia diIn compartimentul sculpturii nu s'a mers in ritmul in cara a sporit numäruloperii picturale in väditä ascensiune.

Tipuri bucureqtene

Distrati Originali Maniaci Excentrici DezaxatiBufoni (mfiseárici)p e vremea ce.va mai demult, acum vreo 70 de ani, Bucurestii ntr-

märau o seamä de tipuri originate din aleasa societate, distrati, ma-niaci, originali, excentrici, $i din societatea de conditiune rnai mo-

clestà, dezaxati, bufoni (mäscärici), cari delectau cu glumele si farsele lorsocietatea ce frecventau_

Asemenea tipuri aveau $i alte orase ale tärii, am auzit la Iasi ; lar laCraiova am cunoscut $i eu un pretins poet aruia i-am retinut doar poreclapoetul Basma. un inofensiv, c,are n'avea altä släbiciune deat aceia de avorbi In vers, improvizänd rime lärä sens si färä legäturä intre ele. Cândil intälneam la cafeneaua unde mä astepta, ii oferearn o cafe,a, iar and i seaducea cafeaua, nu i-o dam Oa nu improviza vreun vers in cinstea cafeleisl in loc sä-si bea cafeaua ilmi cerea $i tigarä pe care i-o dam tot In schim-bul unui vers. Pe acesta ram tinut minte; suna a$a

Si In urmd, o figard de tutun boccea turcescImi oferi un domn cdruia trebui sel-i muljumesc."

Din and In and ii ofeream $i o masä la un birt la care mâncarn steu, dar $i masa asta o plätea el foarte scump, pentru a dui:J.5 fie ce fel dernäncare, Nine, pahar cu vin, catea, trebuia sä improvizeo ate o rimä pepotriva felului de mânc,are sau bäuturä ce i se servea.

Dar sä venim la Bucure$ti $i sä incepem cu

DISTRATII

340 vicron BILCIURESCIJ

Primul loc in categoria aceasta s'ar fi cuvenit fermecatorului causeur,eminentului profesor, distinsului om politic, eruditului magistru conu Cos-eca' Dissescu, care trecea printre cei mai simpatici distrati.

Este drept ca a fost de toatà vremea considerat ca atare, insa tot asade drept este sä märturisim cà glumele sau momentele sale de absenta nuimbrätisau caracterul distratulut, cl mai de grabä acela al omului de Maltaghdire, pururea preocupat de studiul unei probleme din variatele domenitce-I interesau, ad nu se poate concepe distragere la un om superior, derafinata intelectualitate unanim recunoscutà a lui Dissescu, and acestDissescu a lost auzit in nenumärate ränduri dela tribung sau dela catedra.pronuntând un discurs sau o leche dupä toate regulele artei oratorice, Brarecurs la cea mai nelnsemnatti notità, ceiace constitue, credem, o elocventadovadä de absenta elementului distragere, pe care l'am inlocui mai neme-rit cu acela de spiritual causeur.

BON1FICACIU FLORESCU

Un incorigibil distrat a fost rofesorul de limba si literatura trance-za dela ate-si trele catedrele obtinute prin concurs (Sf. Saya, Seminaru/pedagogic si $coala de ofiteri) Bonifaciu Florescu. Era atät de solid

In literatura franceza veche i contimporanä, in cât nimeni in aceastaramura nu primea sä fad parte din juriul examinator and candida el,decal nurnai de formä, in schimb, era arat de distrat si de copiläros pedata ce-I scoteai din domeniul cunostintelor lui: ii puteai insira toateenormitätile, toate contradictiile, toate aberatiile, el le credea.

Venea la curs la liceu inaltat cu pantofii sotiei ; plea de acasä dupäamiazä, ca sä vinä la cafene,aua Fialcowsky din piata teatrului National,unde se strängea urIgtoarea literatilor din vremea aceia; din poarta casesintränd pe calea Victoriei din spre $osea, nu släbea ziarul francez des-chis pe amandouä fetele, lovindu-se de treatoriIde felinare, bolborosinciate un pardon" dar väzändu-si mai departe de drum !Ana ce ajungeaIn piata teatrului and cotea automat färä sä ia ziarul dela ochi si numaiand se impiedica de rnarginea trotuarului, gata sä dea in nas, atunciläsa ziarul si exclama : tiens, c'était le trotoir ; je n'observai pas La

Fialcowsky perora 3-4 ore cu o cafea dinainte, Ala ce se insera, andpornea spre casa. In scoala nu cunostea elevii; putea sä fad leche cu

BUCURERTI $1 BUCURER rENI DE IERI RI DE AZI 34L

acelasi elev de douS ori in aceias ora de curs, de fiecare data" cand irnota II intreba cum il chiarna, asa ca putea prea bine sa asculte pe unulcare raspundea bine sí acesta sa spuna numele altui elev caruia ii trebuíao nota mai bunä.

lnsä Florescu nu prea avea ocazie sä asculte, fiincica elevii väzändu-1atat de distrat, de cum intra in das& fi inventa o discutie imaginara' intreel, o monstruozitate, ca sa-1 provoace s'A vorbeascä; de pila ca cutara-scrlitor francez a scris opera altuia ce nici nu gändise la ea.

Atat fi trebuia lui Florescu l Se pornea pe discutat fara sal mai potLopri, spre bucuria noasträ, bucurosi O' scapam de interogatii. Clopotulsuna pentru ora urmätoare si Bonifaciu facea spume la gura demonstrandadevarul, de care Insa nimeni nu tinea seama si toda' clasa radea pe Infun-date, iar el perora de zor. pana ce profesorul ce urna la curs isi faceaaparitia. Atunci Bonifaciu, contrariat ca e intrerupt tocmai in toiul docu-

mentarii luí, se intreba mirat:.,Comment? C'est deja l'heurer.Si ne parasea cu regret promitand ea va continua sedinta urmátoare,

de care el uita chiar de a doua zi, iar sedinta urmatoare inventam o altaimaginara controversä, c,are lar ii lua toata ora, asa Incat treceau aniEsi iesam din liceu rara ca macar s'A stim sa cerem un pahar cu apa irtlimba lui Bonifaciu.

Un dascäl burduf de c,arte, care stia pentru el, dar era incapdbil sainvete pe cineva macar o buche din stiinta lui.

PROFESORUL DOCTOR RACOV10EANU

Un distrat dublat de un plictísit ce motaia pe catedra; un friguros-care lama nu-sí felpada blana, cí din potriva si-o strangea cat mai lipa&de corp isi ridica gulerul si sta cu caciula in cap, ceia ce ne-a determinat,cum catedra era Janga geam, sä-1 spargem, asa a pe data ce infra inclaha si vedea ca nu e rost de stat pe catedra pe tanga care sufla criva-tul si roiau fulgii de zäpada. intreba ce lectie avem la Fizia si dupa ce ne-recomanda sä luam mai departe trei sau patru pagini pentru lectia urma-toare, fara sä explica vreodatä, päräsea clasa, cu perspectiva ca pentrulectia urmAtoare sä nascocim o alta amânare de sedinta pentru alt mothr

342 VICTOR BILCTURESCL1

ORIGINAL1

COSTICA CAMP1NEANU

Boler de vi ta neaos pamanteana, Costicei Cennpineanu era un originalde care se dusese vestea in tot orasul pentru ciudäteniile, curiozitatile siextravagantele lui, neintelese pentru randuiala societätii de atuncl.

Asa de pilda, el nu purta ¡ama paltory sau blana &A fi fost gerul Bo-botezei, ci un pled, un fel de tartan a la conu Petrache Carp i manson

cu siret pe dupa gat, ca si boierul dela Tibanesti. In tinuta aceasta ieseain oras se ducea la Curtea de apel unde era judecator, venea la Fial-cowsky Cu serpi in manson.

El n'a vrut saii construiasca o casä pe potriva pungii lui, ci a lo-cuit cat a trait jn vechia casa pärinteasca de pe strada ce-i poarta numeleindata dupg biserica, casa joasa lung5 Cu odai multe, in care, fiind singur,clucea o viatä uniforma de bohem, in tovartisia unui leu si a unor serpi.

HOR1A ROSETTI

Am fost bun prieten cu acest cel mai mic fiu al marelui democratC. A. Rosetti. Prietenia noastra era asa de stransa, in cat chiar and nedespärteau cei 60 de kilometrii dintre Bucuresti uncle ramasese el si Plo-lesti unde slujba ma aruncase pe mine si unde am zäbovit un bun parar-de veac panace am venit la Bucuresti, n'a fost lung in an in care sa nune vedem chiar de mai multe ori, fie cand veneam eu in Bucuresti, hacand venea el la mine la Ploiesti.

In afara de printul George Bibescu unul din cei mai vestiti tragatoride spada si de pistol din lume, fost colonel in armata francezá, ofiter deordonanta al impäratului Napoleon Ill, decorat cu prilejul actelor de curajsävarsite In Americ,a in räzboiul de secesiune, un cap de cam& antic, cava-ler in toga acceptia termenului ; in afara de acest Bibesc, zic Horia a

fost cel mai indemänatec mai temut tragator din tar5.Ma pomenean cu el la Ploiesti; venea direct dela gara, f'Sceem o orb'

scrima cu rapiera, cu nouile lame belgiene Couleaux aparute atunci, multmal rezistente ca marca Solingen si se inapoia la Bucuresti, satisfacut cä-sidestinsese muschii o ora, manie pe care a mai avut-o un original, neferi-

B1JCURE$T1 SI BUCURE$TENI DE EERI *I DE AZT 343

citul capitan Gurita, o mare fegaduinte a armatei, mort in imprejurariat& de dramatice. Acest capitan lua trenul spre Ploiesti, cobora In garb'lua o salata de icre. vestita In restaurantul garli Ploiesti, specialitateGherea, r§i se Inapoia la Bucuresti, cela ce fame ca cheltuia aproape, 11lei clasa dus si intors ca sà manance intro doua trenuri o salata de icre

Alta data ma pomeneam cu Horia la Ploiesti si dupe' un asalt cuspade, hai la Campine cu cainele luí de vanatoare ce fusese premiat laParis. Mà duceam, ca mai fusesem de cateva ori cu el maí cu searnala Campine unde stia el ca gaseste varlet, dar mai intotdeauna nu scapaoc,azia sa nu face' baremi o pozna de-ale lui. Ne urcarn In tren la Ploiestíel cu mine si cu vestitul lui chine de yang pe care par'cä-1 chernaCand a venit seful de tren sa ne perforeze biletele vazut cainele,1-a spus pe un ton cam aspru:

D-voastra nu stiti ca nu e voie cu chine In vagon?Ba stiu.

Atuncí?...Atunci ce?...

Ori platiti pentru el, ori va poftesc jos la statia ce vine.Nu vreau.Nu vreti?NuBine!Bine se* fiel

La statia Baicoi, seful de tren intra in compartimentul nostru impreu-na cu seful statiei, care intamplator ii cunostea pe Horia fiinda vana desprin partile acelea si care II ruga sa pläteasca pentru dine.

Am plait °date', Ii raspunde Horia.Aveti biletul d-le Rosetti?Cum nu? Si bagand mane in buzunar scoate si prezinta blip-

tul de plata pentru caine, luat in gara Ploiesti.Inmarmurit, seful trenului Il intreba.

Atunci de ce nu mi Fall aratat and vi l-am cerut?Minti d-le! II intrerupe Horia nu mi l-ai cerut, ci pe un ton

arogant mai intrebat daca stiu ca nu e voie cu Caine In vagon, ceia cenu e tot una, fiindca d-ta in loc sa te pui la taifas cu mine, imi cereaíbiletul si ti l-asi prezentat bucuros.

344 VICTOR BILCITJRESCII

Altä data, a venit chemat de mine, ca sä vidäm un conflict intre unprieten comun si un ofiter, Dupä ce s'a terminat duelul, cam cum se ter-mina de obicei duelurile pe vremea aceia, cu cfite un praznic, am mers-cu totii si Cu clientii Impac,ati sä präznuim Impacarea.

Horía s'a dus la bucatärie, a 1ncins sortul bucatarului si si-a pus-tichia luí In cap, a trimis sä-i aduca un kilogram de migdale dulci, le-acurátat, le-a opärit asa cä s'au cojit cu Inlesnire si le-a pus pe foc Intr'o-tigae In care a arunc,at unt proaspat si un pumn de sare, panä ce s'aupräjit i Infäsurate Intrun servet cald le-a servit la masä, lar buataruluicare se uita uluit la el, 1i spunea mereu:

Ce te uiti?... Vrei sä-mi iei mestesugul?... lnvatä-I, ca dacä leibine se,ama, ai sä iesi un bucätar sä te anagajeze chíar Palatul. Eu,

-sunt balatul marelui Rosetti. dar dacä n'am 1nvätat carte, taica m'a dat la

bueätärie si uite ce fain bucgtar am iesit.Dupà ce am stropit din belsug Ong târziu noaptea Impäckiunea

clientilor nostri, am trimis sà ne aducg trei birji ca sà mergem In oralsà conducem pe Horia la hotel, opt insi cati eram: doi clientí, patru mar-ton i doi doctori. Când sä ne uram Ii birji, Horia ne-a mai dat o re-prezentatie: Deschide felinarul de la o birjä, scoate din buzunar un cartusde v'Snat si adresadu-se birjarului, 11 Intreab5

Ai copii?Am domnule.

Uite ce e, vezi cartusul asta?.., are alice de lup; il bag aici lafelinar la flack& cartusul explodeazä $i tu te duci pe lumea cealaltà. lmi-pare räu ca' ai copii, dar dragul meu, n'am ce-ti face. $i fiindcä te dudpe lumea cealaltä, Ili dau un comision: eu sunt avocat la Creditul Urban"si un mägar de client a murit Bra sa-mi pläteascä onorarul. 11 chiamlasa,... sä nu-1 släbesti, sä-i spui sa-ti dea tie suma ce-mi datoreazä sí tu.mí-i trimiti cu mandat postal recomandat de acolo din rai, sau din iaduncle probabil ca' trebuie sä fie, de vreme ce nu-si pläteste datoriile, la-adresa mea la credit, unde mä cunoaste toatä lumea, ca sunt procopsitasodraslä a marelui Rosetti.

L-a väzut birjarul a e sugubät si l'a rásat sä sporovoiascä Oa cesí-a fa-cut cheful.

Ajunsi la hotel, Horia Insceneaza altä poznä: fluid iarnä si

noeptea, portarul, un evreu, dormea dus In cämäruta lui dela intrare,

SUCIIRE$TI $1,BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 345

mole§it de caldurä. Horia ne face semn sä nu facem zgomot, ca sä nu setrezeasca portarul; infra' la portar in varful picioarelor, ia cheia din cuidela numarul camerei lui, urcarn cu totii sus, deschidem odaia; Horiascoate iarba dintr'un cartu§ c16 vanätoare, pune praful pe o tava ii dafoc, ie§im afara §i cu totii intram de astä datä zgomoto§i la portar undeHoria Ii pusese cheia dela odaie loc §i urmand pe Tortar cu cheia,läsarn pe el sa deschidä up dela camera lui Horia §i... tabloid Un val defum cu miros de praf de pusca näväle§te din odaie. Horia pune mana ingulerul portarului §i zgaltuindu-I, Ii strigä: Mizerabilel Ai aflat cadescins in Ploeti fiul marelui Rosetti si ai fost plätit ca sä-1 suprimi! Ocnate manancä!

N'am putut sa ne mai stäpanim rind, and am väzut mutra bietulut.portar care incepuse si el sä creadä ea a fast atentatorul, fiindca nu-siputea inchipui altfel, de vreme ce cheia o gäsise la locul ei in odaia lui-§i el insu0 deschisese up dela camera lu Horia.

Si acest incorigibil näzdrävan, de ate ori venea la Ploiesti puneacale o poznä totdeauna reu§itä.

l-a dat §i lui insä de hac °data §i bine, cumnatul lui, avocatul demare reputatie M4u Cornea, care-I intrecea in meste§ugul farselor.

Pe timpul unei expozitii la Paris, pleacä acolo amandoi cumnatii cusotiile. In tren, Oa la Varciorova, Horia se cam tinuse de capul luiCornea, care se hotarise la randu-i sa gäseasca momentul facä si eto farsa, una §i bunk ca sa-1 pläteascä cu Off si indesat.

Cand Horia fact' in tren pe socoteala lui cumnatu-sau cea de pe urmaglumä, acesta Ii spuse razand:

Ma nebunule, tu n'ai sä vii cu noi odatä la Paris. Cine §tie prince statie pang acolo, ai sä te poticnestil

'Cum la Varciorova trenul zäbovea vre-o trei ceasuri in garä_

pentru formalitatile de vamä, cate-si patru calatorii, fiind tocmai oramerg In restaurantul gärii unde ?map sa mänance.M4u Cornea senator pe vremea aceia isprave§te inadins masa

mid de vreme, isi aprinde tigara de foi §i iese pe peron unde i-a pe po-liaiiiI gärii de o parte, asa ca sa nu fie väzut de ai lui. din restaurantese legitimeazä, si-1 face atent cà in restaurantul garii mananc5 un domncu ochii bol9vilinosi si cu barbä (pe atunci Horia purta barbä) care nue altcineva decal vestitul Andronic, cel ce era de mult autat de politie


pentru faimoasa escrocherie Cu apa de mil-- ce fäcuse mare vAlvä intoatä tara si alarmase politia care nu reusise sä pun5 mAna pe el, si-1

previne cS si-a läsat barb5 ca sä nu fie recunoscut si s5-I aresteze in mi-nutul când se va pune trenul in miscare, de carece are pasaport fals sivrea sä fug5 din tarä.

Läsati pe mine d-le senator, il asigurA politaiul, care se gAndea.1a reputatia ce-si va cAstiga de pe urma unei asemenea pretioase oapturi.

Gluma a reusit: comisarul gArii insotit de doi jandarmi, astepta mo-mentul punerii in miscare a trenului si in clipa and seful gärii da semna-tut de *care, iar Horia da sä pun5 piciorul pe soara vagonului, comisaruld aresteazä. Horia protedeaza, vrea sa scoatä pasaportul, ins5 jandarmiili imobilizeazA bratele, trenul porneste, lar comisarul se rästestel

Andronic, urmeaz5-mA IDera fereastra vagonului Cornea îi trimite semnificative binete, pe

and sotiile nu se mai pot opri de ris.La Viena s'au oprit o jumtitate de zi ca astepte pe Horia, dar

vAzAnd antArzia, c5ci pe semne i-a trebuit mult lui Andronic AN deaur pAnä se redevinä Rosetti, si-au urmat calätoria, asa cà Horia i-a ajunschiar la Paris cu intarziere.

Mi-o facusi cumnate!MA nebunule, nu ti-am spus eu chiar dela plecare din Bucuresti,

cä tu n'ajungi odat5 cu noi la Paris ?

HOBSCH

Un deosebit de simpatic tip bucurestean a fost maiorul Habsch,ul muzicilor militare, seful orchestrei oficiale a teatrului National, com-

pozitor, autorul lmnului Regal, al Marsului Incorondrii si a multor altorcompozitii.

Adus in tarä din Germania de regele Carol I, s'a relevat ca un exce-'ent organizator al fanfarelor militare si al orchestrei teatrului National.

Om de duh, c,omunicativ, foarte simpatic i indr5git de toat5 lumeacare avusese norocul s5-I cunoasc5, era inadins provocat si contrariatde prieteni i cunoscuti, ca s5-I innate, fiindc5 in starea aceasta deveneaadorabil, prin faptul ca explodAnd si vrând s5 riposteze repede, nu reuseafiindOS chiar dac5 deprinsese douä-trei vorbe romAnesti, si atunci da zor

3317CURE5TI 1 BUCURE*TENI DE IEBI $1 DE AZ1 347

sä te impiedice sä continuí, täindu-tí vorba cu ímitatia unei tr5mbite pecare o formula printr'un prelung ta-ta-ta-ta... ce dura p5n5 ce te rducea

la t5cere.Simtíse el di era necäjit si provocat din dragostea ce-í argtase toti

cunoscutii, dar necazul luí cel mare era neputínta de a deprinde mairepede límba noastra, ca sä poat5 si el sä r5spund5 prompt la provoc5rileprietenesti. Erau cazuri and supärarea lui lua un seracter ce-1 afectain deosebi.

Asa de pilda, ori unde primea Ragele defílarea dela 10 Mai, la sta-tuia lui Mihai Viteazul sau la Cotrocení, I-10bsch dirija fanfara pe tottimpul at dura defilarea trupelor. Mai totdeauna parada aceasta ave,aparte de o observatie a Regelui pentru vreo lipsä de cadentä sau dedresaj al cailor c,ari devendau nervosi i neascultAtori and ajungeau in.dreptul fanfare' cu tobele si instrumentele de alarnä ce asurzeau bieteleanimale, iar and Suveranul, atragea atenía comandantuluí vreuneí unit*de cutare neregul5, de multe ori comandantul arunca vina pe Habsch carenu linea tactul. De fapt bietul Habsch nu era intru nimic vinovat, cí numatcomandantul unit5tíi, fiinda in deosebi la Cavalerie nu se admiteexiste cal at& de putin strunít si dresat, in c5t i5 se sperie de o bätaiemai apäsat5 de tob5.

Cu toate acestea, dupa mai fiece defilare, mai in giumä, mai inserios, Hiibsch purta ponosul nereusitei paräzii, iar dup5 terminarea ei

ofíterii superior' f5ceau roatä in jurul lui HiThsch, aprindeau tiggrile si in-cepeau provocarile

Ei lasä Hibsch, cä tu ai speriat caii cu tobele tale si ai rupt frontulcare a supArat pe M. S. Regele. Si grupul de ofiteri, ca s5-1 infurie, impär-t5seau aceiasi p5rere.

Furios, Hilbsch caruia nu-i veneau in memorie expresiile românesti, seb,i1b5ia, dar tot reusea s5 aibä riposte spirituale

Ta, ta, ta, ta 1 inteles, inteles 1 la voi vrut defileze instrumente,trombon, piston, tobe, nu oameni, nu cai I Oameni mere prost, muzicvinovat, cal nedresat Hiibsch vinavat, parade stricat, Maieste superat, Hi%sehvinovat, cal mere prost, muzic vinovat, ofiter nu invätat soldat, Hilbschvinovat, cal nedresat Uilbsch vínovat, parade stricat, Maleste superat, Hiihschst5p5ni r5sul, il luau in brate sí imp5carea se fäcea numai cleat, mai alesc5 Habsch símtea ca ofiterli au vrut sti glumeascii si c5 este Whit de ei.


In fosta casa a doctorului Keresteny de pe Calea Victoriei, pe loculunde se aflä astazi blocul ce adaposteste cofetaria Nestor, era acum vreo56 de ani instalat ministerul de räzboi. Ad Habsch a indurat multe glumedin parre,a marilor apetenii ale armatei, tot din simpatia ce aveau pen-/ru el.

La acest minister, toti directorii de servicii pe arme, aveau birourile43r si, lucrau Cu ministrul sau cu secretarul general ; numai maiorul Hiibsch,leful muzicilor militare, n'avea canacelarie si din aceastä cauza nu putea lucra-nici cu ministrul nici cu secretarul general. Prin interventia Regelui, minis-trul de räzboi si primul ministru de atunci I. C. Bratianu, i-a facat rost deo c,ancelarie in care si-a oranduit directia cu indicatia pe usä ; directia ge-nerala a fan farelor din Romania- si mandru a este considerat acum in mi-nister, venea si el acum la rand cu toti directorii generali, la ministru si maides la secretarul general, care era generalul Crutescu, pentrucorespondetei.

Cum mai adesea se lucra cu secretarul general, ori de cate ori îi venearandul lui Minch, generalul Crutescu, vrand sä-I necajeasa, in loe sa Iu-creze si cu el, prididea cu glumele

Dä-le dracului de hartii, mà neamtule ; la mai blue spune-mi ceanti disearä la teatru ca viu cu familia.

Chintarn tom general, dar acum corespondenz urgent...Eee I... lar corespondentä L. Mai las-o mà neamtule, ca mai e

'reme; acum pentru trei trambite si patru tobe n'o sa se facä gaurä inCer I Dise,ara la teatru, mai da-le dracului de opere si mai zi ate o hock

cate o chindie d'alea mai saltarete ca sà inviorezi sala I

Crutescu necajea, mai ales a stia a se supara foci and galeria Ncerea arii nationale pentru cari el n'avea Inca urechia obicinuitä.

Inteleg domn general intervenea staruitor Hilbsch 410 laI3acau fanfara dela regiment nu mere, tot instrument stricat; trebue

reparation.Dar Crutescu isi facea o placere sa-1 neajeasa mai departe.Azi asa, maine asa, pang ce cand Crutescu i-a spus a patra sau a

.cincea oara sa le dea dracului de tromboane si de pistoane," Hasch scosdin rabdäri, s'a inchinat, s'a dus glont la biroul lui si a scris pe cerereasefului fanfarei regimentului Baal, o rezolutie conceputä cam in felul

acesta

BUCURE$TI $1 ,BUCURE,BTENI DE IERP $1 DE AZ1 349

La raport d-voastra, respundem se duceti la drac sl trombon si pistenvi fliegelhorn si dumita-, si a semnat. and a venit la Bucuresti seful fan-farei regimentului din Bacau sa se planga, Hilbsch i-a spus verde : euscris, fiind ca eu spus caz dumitale la ministru cari ai spus mersi la drac.Asta spus si eu la domnita : mersi la drac I- Asta tara de mersi la drac r.

* *Intr`o primavara ministerul de razboi numeste o cotnisie sub prese-

odentia generalului Gigurtu, ca sä aleagä la Sinaia un teren propriu pentruconstruirea unei cazarmi, din care sa faca parte si Hilbsch) care avea mi-siunea sa se pronunte asupra rezonantei ecoului terenului ce se va alege.S'a intamplat insa Ca abia ajunsa la Sinaia, comisia n'a putut lucra dincauza ca s'a pornit pe niste ploi ce n'aveau de loc indicii sa se mai po-toleascä si atunci comisia instalata la hotel LIngarth se plictisea asteptând zide zi sa inceteze ploile ca sä pea' lucra pe terenul, acum cu desavarsireimpracticabil. Si a stat asa comisia privind prin veranda hotelului cumploaia cädea nemiloasä, pana ce inteo zi tot asa de ploioasa si rece si demohoratä, fara macar un punct luminos pe cerul de lesie, generalulGigurtu emite parerea aceasta

Maine in sfarsit, o sä putem lucra.Un ofiter insa din comisie, mirat ca presedintele face acest pronostio

cand nido indicatie pe cer n'o intemeia, il intrebaDar cum vom putea lucra d-le general, and afarä toarnä si mai

razbit ca ieri si pe cer nu se vede un coltisor mäcar de cer albastru?Asta-I acum I räspunde generalul poate o mai ploua, dar nu

asa de cu seta ca astazi, nu asa de eau.lar Hiibsch de colo :

Ma rog torn, general, iertati, dar mai reu cum acum, poate sa ploicu crema.

*a *

Alta data, pe calea Victoriei, un tanar sublocotenent trecand pe langaHiibsch, nu-I salutä, in consideratie ca gradul sefilor de muzica este nu-mai asimilat, nu combatant. Ofiterii insa in deosebi pe litibsch it salutau cuplacere. Cum insa ofiterul acesta l'a fixat pe Habsch, care nu s'ar fi supa-rat altfel, 11 opreste si-1 salutä el foarte reverentios : Am onor domn sub-locotenent se salut eu pe dumneavostra r

Inteligenta, dar in acelasi timp, usturatoare leche.

250 v IcroR 1311,CLURFsCLI

La 10 Mai 1881, proclamarea Regatului, toate fanfarelearmatei stransecurte a Palatului, trebuiau sa execute pentru prima coara compozitia lut

Hitbsch ; marml Incoroniírii, pe care In seara aceia Regele, Regina $1 todta.Curtea $1 invitatii aveau sä-I asculte din balconul Palatului.

Greutatea cea mare In asemenea imprejurare, era dupà ate mts'au explicat atunci ; ca diriguitorul sà faca a$a In cat prima notä sä seDroduca intr'un à tempo perfect la cele vreo 20 de fanfare Ingramadite Incurte,a Paltului din calea Victoriei pana In strada din spatele Palatului. S'aspus atunci cà la repetitiile prealabile, Hilbsch oranduise ca toate fanfarelasä se orienteze mai ?Mai dupä semnalul unui gornist ce va suna drat*,cad Curtea va apare In balcon, dupä care sä urmeze imediat : un, doi trei,ai lui insotite de trei ridicari de crava$e pe cari sä le observe $efii de fan-fara $i sà pronunte $i ei tare alti un, doi, trei, ca In felul acesta prima'iota sä porneascä odata din sutele de instrumente.

In fata balconului unde trebuia sa aparä Curtea, Hasch a$teaptbaparitia Curtii, calare pe un cal alb, ble,g $i surd, ca sä nu se inpresionezade atata harmälaie $i pe data ce Curtea se randuiege In balcon, Hilbschintoarce calul 1ntr'acolo, salutä foarte ceremonios $i räcne$te cat II lagura : ,,Mar $ di coronare" (nriar$ul IncoronariOAtention L. Un, toi, trei 1-$1 Insotege numärätoarea cu cate o ridicare de crava$5. Se aude cateva,,un, doi, trei- dela cativa sefi de fanfare mai In preajma lui Hilbsch, darprima nota vine treptat.

A fost un träznet pentru ()fetid Hilbsch cäruia ii venea sa planga denecaz. A vrut sä se repeadä spre fanfarele mai departate, dar calul abiase mica. Furios, ro$u de mania., fäcand disperat gesturi dezordonate cucravap, a Intors iar calul spre balconul regal, a mai salutat odatä familiaregalä care Intelegandu-i situatia, i-a räspuns foarte afectuos, si a mai räc-

nit odatä Inaltat in $ea pe gloaba luí nepasätoare Mai un data L.. Aten-tion I Un, toi, trail

De asta data, spre marea multumire a lui Hilbsch, prima nota a pornitintr'un â tempo perfect, caci toti $efii de famfara au prins comanda $imar$ul Incoronärii, auzit pentru prima oarä a fost multumitor executat $i apläcut mult, spre marea satisfactie a lui Hilbsch, vazand ca tot balconul $imai cu seamä Regele $i Regina, cari pang* ad i radeau de-a bine de torturalui Hilbsch, îi faceau acum semn cu mana ca-I felicitä multumesc.

Douä trei zile dupä aceasta Hiibsch a fost neintrerupt necäjit de ofiterii

ClUCURE$TI $1 BUCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 351

prieteni, spunându-i cä regele, regina, fratele regelui, familia reginei, totiau fost nemultumiti de fiasco-ul lui si cum Habsch le spusese mai dinaínte

regele 11 va decora pentru compozitia marsuluí, prietenii, ca sä-I necâ-jeasa, 11 asigurau cA de acum s'a fins pe bot de decoratíe si cA in loc declecoratie o sâ-i dea una de dovleac, dar Habsch, invätat cu glumele lor,le-a räspuns :

Ta, ta, ta... 1 Eu stíi and regele e multumit si astept decoration..Decoration tufleac (dovleac) regele pastrezi pentru voi.

$1 i-a venit decoratia intrun grad mal Malt deal se astepta.

La-reprezentatiile dela teatrul National, unde el a fost cât a träit seful4orchestrei ofíciale, era obiceiul ca intre acte orchestra sä cânte ; dar pau-zele acestea erau pentru bietul Hiibsch un adevärat suplíciu, aci el vreasâ le consacre numai cu muzia clasicä, cela ce nu era si pe gustul galerieicare cerea tare si ostentativ : hora I sârba 11 chindia 111

Furios, oprea orchestra si se aseza Iâng5 pupitru, hotärit sä nu maicedeze, ins6 fatä de protestele i incäpätânatele insistente turbulente alevalerlei í chiar ale unei pärti din salä, era forte sä se execute.

Lumea ins6 fâcea haz si cu toate protestele ei, 11 simpatiza, II in-drágea chiar, aci Intr'adevAr era un caracter i o inimä de o bunätatecarä, de care a dat numeroase dovezi pentru cine l'a cunoscut mal de.aproape.

TELE OR

Pe Teleor l'am prezentat la cenaclurile literare unde a colaborat ca..scriitor i cu deosebire ca epigramist, gen in care inteadevar s'a &tins siin care este mai des pomenit. Aci If rezerv doar douä rânduri, pentruintr'adevAr era un original pe care-I constatai dela primele fraze ce schim-bai cu el, nu numai când erai avertizat, adicä atunci and 11 stiai släbiciu-Tale, ci chiar când 11 cunosteai pentru intaia oarà.

Era un original si un maniac : original, fiindcâ sub aspectul acesta tise infätisa mai totdeauna ; la brat cu unica lui flick un râs ce niciodatä nuera natural, sincer, ci fortat ; aversiune in5scutä contra unor intimi, cu ori-9inalitatea cA aceastä aversiune de o cruzime de box, se exercita tocmalasupra acelora din intimi in sufletul cärora auta s5 se introdua si pe cart


h aparenta ii lingusa, dar in realitate le-ar fi dat sarutul viperei , maruacfiindca refuza sa-ti strangä mana ce i-o intindeal, pe crezul ea mana este.propagatoare de microbi ; fiindc'ä stiindu-1 necesitos, dacä in chip cat sopoeta de discret autai s5-1 strecori in rang o suma de nimic, el iti des-chidea buzunarul invitandu-te sa i-o vari acolo, ca sä n'o atingä cu mana.si aceasta chiar cand incercai ajutorul asa chip, ca sä nu fie väzut de copilaJul, ceiace insemna ca nu se ferea nici de ea.

Un original si un maniac cu multe si variate curiozithti.

MAN/AC/

BE1ZADEA GR1GORE STURDZA

(Betzadea Vil el)

Un maniac de consideratä conditie sociala era si feciorul de Dorm.beizadea Grigore Sturdza supranumit Vijel, fiindca avand o remarcabiläconstructie atletica, a ridicat in fie ce zi timp de aproape un an, un vitaatunci näscut si Band acest exercitiu de forth' in fie ce zi de cateva ori,musculatura i s'a desvoltat in aceíasi mOsura In care se desvolta si vitelul,asa ca a ajuns sä-1 ridice si and a devenit manzat si mai tarziu and aajuns bou.

Era asa de voinic beizadeaua aceasta, hat cand trecea pe calea Vic-tcriel pe atunci pavatä pe trotoare cu dale mari de piaträ, acestea cedausub calcgtura lui.

Fusese pas5 (general) In armata turca unde a slujit OM ce a iesit lapensie, cand s'a retras la Iasi uncle-si instalase si haremul ce-1 avea laConstantinopol, pe cara Trish' l'a desfiintat cu prilejul sträfnufärii laBucuresti, unde a ramas pang ce a murit, locuind la Inceput pe strada Am-zel colt cu str. Cristian Tell, apoi in palatul ce si-a construit la capul soseleiKisseleff, unde este astäzi parte din ministerul de externe.

Beizadea Vitel avea si el curiozitOti, adevärate manii, cari fäceau sase vorbeasc5 de el ca de o personalitate excentria

Träia relativ destul de retras, ocupandu-se in deosebi cu astronomialrare ori era vazut la teatru si tot asa de rar la $osea ; pasionat de innot,exercitiu gimnastic cotidian, meloman, lar pe and sedea la Iasi a facut si

23

1131JCIIRE$TI IMIJCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 353

politica, fiind ales senator; inventator si filosof, poet, iar opera lui de ape-tenie in domeniul astronorniei este Legile fundamentale ale Universului",c.k, pare-se a fi intr'adevar o lucrare de searnä, de vreme ce Societateaastronomica a Franfei Ii trimite prin vestitul ei presedinte Camille Flamma-rion o scrisoare datatä din París la 3 Martie 1899, prin care savantul astro-nom Il numeste : scumpul sàu coleg- si-í multumesie, in numele birouluiSocietatii astronomice a Frantel, savantului principe Gr. M. Sturdza, pentruimportanta opera ce a binevoit sa ne trímitä. Este o mare onoare pentruSocietatea astronomica a Franfei de a-1 numara printre fondatorii ei

semneaza Flammarion"Dar acest curios print isi are o varietate de tabieturi ce tin and de

original and de maniac : Noaptea citeste [Ana despre ziva, se desteaptä lamiezul zileí, doarme astfel 9 ore din 24; la once ora s'ar culca sau s'arscula, face gimnastia cu greutäti si la aparate ; aproape in fie ce zi pri-mavara si toamna Isi face pe jos cursa de acasa la Baneasa i inapoi, vara opetrece la Constanta unde avea un palat ale carui trepte coborau pang lamalul màrii, Inc& venea acolo gata sa se arunce in mare, mai cu searnaand marea era razvrätíta, atunci pornea la larg si nu revenea la mal dec.&dupa cel putin jurnatate de ora de luptä cu valurile. Eram si eu in vile-giatura la Constante and in tot orasul s'a raspândit zvonul despre pataniaprintului intr'o asemenea lupta cu marea infuriate : pe and innota la larga avut o contractiune musculari la picior (carcel) si Cu puterea luí hercu-twig a luptat pana ce un pescar de pe mal observand primejdia in carese gasea innotatorul, a pomit cu barca spre el si l'a adus la mal. Printult-a multumit i l-a gratific,at cu zece míi de lei, suma enorma pentru vremeaaceia, corespunzatoare astazi cu aproape un milion. Facea si altfel deexercitii fizice : spre a da elasticitate plamanilor, si-i dilata prin cuvant'äriputemice la tarmul marii and aceasta e infuriate'. Despre forta lui extra-ordinara se spunea pe atunci a a oprit o träsura din mersul cailor prin-and si imobilizand-o cu o singurä mana si s'a mai spus tot in vremea a-ceia cà /upteitorui mascat care a doborat in arena circului Renz pe un ce-lebru luptator european, era insusi beizideaua. Dar printul nu era numai

meloman recunoscut ci si un viorist concertant in intimitate, caruia i se re-cunostea de specialistii cari avuseserä norocul auclä, o surprinzatoareagilitate de arcus. Pe de-asupra avea mania claditului, lar când nu mai a-

Fara sä zica un cuvant, cu un c,alm desavarsit, Sturdza l'a dat pe manapu$casului care'l Insotea In totdeauna la vanat, sa-1 tinà strans, lar vizitiu-


vea ce-si clädi sie-si, clädea pentru avocatul ski $i chiar pentru vre-un ad-ministrator de care era convins ca are grija averii stäpanului.

O intamplare ce scoate In evidentä excentricitatea beizadelei, s'a p-e-trecut la Iasi, Intr'o iarnä In care colinda judetul In propaganda electoraläpentru pare-mi-se un sc,aun In Senat.

Bine imblanit, cu dichisul de \lariat aläturi, Beizadeaua porneste prinjudetul lai cu sania lui cu patru cal.

La un popas, carciumarul care-I cunostea, fiindca acolo poposea oride Cate ori trecea la mosie, II Intampinä ceremonios si-1 pofteste 1nauntrula cäldurä Intr'o camera mai deosebitä. Cum la arciumä mai poposeaualte cateva sänii, bezadeaua aflä dele carciumar ca acolo se aflä niste boericari merg in propaganda electorala pentru un avocat pe care acestia il In-soteau.

La auzul numelui acestui avocat, beizadeaua s'a 1ncruntat si a devenitnervos, pentru ca avocatul candidat, fusese cand era student, trimis pepunga printului la Paris si sustinut acolo cu mijloacele lui 'Ana ce si-a luatdiploma de doctor in Drept. Beizadeaua s'a mirat cand a aflat ca proteja-tul säu s'a Inapoiat In tara de mai bine de un an si n'a avut omenia sävie sä-i multumeasca ; nu a dat 1nsa importantä faptului zicand in sine :un ingrat mai mult ; insa, când cu cateva zile Inainte a citit 7n ziarele dinIasi ca protejatul lui si-a pus candidatura la Senat In potriva lui si la douä1ntruniri consecutive 11 ridiculizase pe print si se plangea ca a fost ursit saaibä un candidat ramolit ca Sturdza, acesta n'astepta deck sa-1 IntalneascasI sä-i administreze o usturatoare

$i Imprejurarea l'a slujit, cad carciumarul intrebat de avocat cine avenit cu ultima sanie, iar carciumarul i-a räspuns Ca e sania beizadelei sicä stäpanul se afla in camera vecina, avocatul radios, se scoala, intra Incamera printului si-i 1ntinde mama cu oare care autoritate, Insotind-o scurfcu un

Ce mai faci beizadea ?Cu CAM' satisfactie credeti cà atletul i-a prins mâna si i-a strans-o ca

Intr'un cleste, cu atata putere In cat ingratul contra candidat urla de du-rcre.

131/CURE$TI $1 BUCURE*TENI DE IERI 1 DE AZI 355

lui i-a poruncit sä-i tragä zece harapnice (bice) pd pielea goalä, lar dup'S,ceLi s'a Implinít porunca, atat i-a spus :

Inteleg sä nu recuno$ti a ceeace e$ti, e dupg urma milei mele, Inte--leg sä-ti pul candidatura Impotriva mea, dar sä fii vipera crescutä de mine,care a mä oarasa la tribunä o jumätate de ceas $i pe deasupra sä ai In-

dräzneala sä dai ochi cu mine, ba sä mä $i tutuesti, Ala le-a pus värf la-toate $í de aceea nu mi-am murdärit eu palmele qi am pus slugile sä ti le

splice.Acum mergi la Intrunire $i spune-le acolo $i de pätania asta l''.

CATARGI

Doi maniaci interesanti prin originalitatea maniilor lor, era aceastä pe-Teche Catargi ce locuía Intr'o prea frumoasä casä cu etaj, cu baicoane,grädinä, curte spatioasä si numeroase dependinte, printre carí grajduri $iremizä de trawl, cu multe slugi, dar In deosebi vizitiu $i rändaqi pentrucat de rasä scumpä. Locuínta aceasta era situatä In coltul format de str.Scaune (N. Filipescu) cu str. Vasile Conta, casä, devenítä mal pe urmäliceul de bäieti Carol I al prof. Mihail Dragomirescu, astäzi liceul defete Regina Maria".

In afarä de numele de Catargi sub care era cunoscutä perechía acea-sta, nimeni nu $ti a níci cum li mai zicea lui nici cum li mai zicea sotiei, nicide unde veneau, aci nici odatà nu le-a alcat nimení pragul caseí ; se $tiadoar a erau foarte bogati, ca nu se rudeau cu Catargiii nogri $i se bänuia:1 ar fi veniti din Basarabia. Nimení nu i-a väzut vreo datä la Sosea destaveau cel mai frumos $i mai scump atelaj din Bucuresti, níci la teatru, nicíla vreo gradina de varä, sau la vreo coretärle.

Mania lor consta : a lui, din a intretine un grajd cu cal de pur sängepe care-i plimba In fiece zi vizitiul la $osea pornind de-acasä in de fataluí care privea din balcon plecarea $i sosirea a douä perechi pe zí ; a ei,din a colectiona gíuvaerica de pret, zvonindu-se ca avea patru case deban' numai cu gíuvaerica rarä $i a giuvaergiul Curtii Resch avea dispozitiaei ca once rarä bijuterie Ti inträ In magazin sä i-o aducä In prealabil el,(are o retínea sau le retinea daa-i pläcea mai multe, a$a In cät foarte ade-sea Resch era in casa lor $i lua $i el parte la a$ezarea lor In casele de bani.

Ceeace fäcea lumea sä' le atribue calificativul de maniaci, era tocmai


aceastä neinteleasà afectie pentru odoare vii si moarte de mare pret, färàca ei sä profite de ele; de cal profita doar vizitiul, el multumindu-sepriveascä; ea ingrosänd punga giuvaergiului numai pentru pläcerea excen-trica de a le privi, färä sä fi avut mäcar o singurii datà satisfactia sä' seimpodobeasa cu ele. de vreme ce nu ieseau niciodatä in lume si nictnu cunosteau pe nimeni, ca cel putin o cunostintä s5 le fi putut admiracomoara din grajd i cea din casele de bani. Curiosi maniaci I

COLONELUL PAPAZOGLU

L'am int5Init adesea pe strada in costum de modä veche, dupä ce le-pädase uniforma. din care nu mai pästrase decal o sapcS à la Barbu Ldu-taru sau a la boierul Balsama care umbla si el cu sapca Cu coz,oroc cavremi, insä cu antereu LAWS alcSie si cu beau rosu sub el.

Despre mania lui de colectionar, atät mai mi-aduc aminte cäcontimporani cu el, 11 bänuiau de a-si fi impestritat colectia $i cu stra-surä neautentica. Unul din acesti batrani care avea si el släbiciunea colo-nelului, stränsese si el ateva piese pe cari le botezase mai rare- decalIle colonelului, probabil din spirit de concurentä. Pe acest concurent l'ara'inta!nit intr'o familie, unde l'am auzit sustinand cu convingere ca o pre-tinsä sable a lui Mihai Viteazu cu care se fälea colonelul, n'ar Fi fost a e-rouIui dela Cälugäreni. Se mai spunea iaräsi cä unele decoratii si monetevechi din colectia Papazoglu n'ar fi fost autentice. In tot cazul, mania co-lonelului e preferabilä celeia a maniacilor arätati act.

ANTON ARION

Cel mai simpatic maniac dintre bunii mei prieteni, a cärui inofensivamanie era mai mult de ordin superstitios si ca toti superstitiosii, evita' si elsä se aseze la o masä la care el ar fi fost al 13-lea conviv; nu solutiona oafacere care ar fi fost sorocitä la un 13 al lunii i credinta lui 1ntr'o ase-menea eresie mergea Ong acolo Ca" nici sotiei si fiului lui, un excelent t5-när, fost ministru plenipotentiar, nu le-ar fi ingSduit sä nu Oa seama deconsemnul de a nu nesocoti acest act de temeinicä prudentä cum o intele-gea si o practica el.

Culmea acestel superstitii, devenitä la el o incurabilä manie, era a-

BUCURE$TI 51 BLTCURS$TENI DE IERI 51 DE AZI 357

lunci c5nd de pildä ramänea In 13 monete de aceiasi valoare 1 leu 30, 13lei, 13 poli, sau 13 sute si aceiasi superstitie profund 1nradacinata In cre-dinta lui II determina sä refuze sä se urce inteo birje al carei numär In-suma un 13 de pildä 58, 67, 283, 346, 427 sau asa ceva.

Numai auzeai chemând un birjar si pe data ce acesta se prezenta, se-uita la numär si aduna tare 562=5 cu 6 0 cu 2 13.-51 concedía birjarul:nu ma urc baiete, birja ta e buna de boroboatä 1 Si cherna alta birja.

In afarä de aceastä manie superstitioasä, Toni Arion, fratele altui bunprieten al meu generalul Brown Arion i värul lui Costicit, Virgil i Paul A--rton, era un perfect cum de lume, de prietenia caruia te puteai felicita.

Un asemenea tip de maniac superstitios se zice ca ar fi fost si boierul-mare proprietar Otetetesanu, pasionatul jucator de carti, acela care a as-tigat molía Ma-gurele de 15nga Bucuresti la masa verde, cu o carte noro-coasa mi s'a spus parcä cu un sapte de cupa,mosie cu un conac prin-ciar, läsata mostenire Academiei RomSue, conac transformat astazi intr'ofoarte impunätoare si vasta cladire In care functioneazä un liceu de fete.

Se zice ch. acest Oteteleseanu and era invitat la alti boieri sä joacacArti, lua feciorul de 1ncredere care-i ducea douä pungi cu galbeni, fiecare pungä pe atunci contina 500 de galbeni adica 1000 de galbeni,ceiace reprezenta aproximativ vre-o 11.000 lei si cum incepea jocul, elridica o carte din gramada si daca cartea era de row, juca pSna ce pier-dea portia pe ziva aceia, cele douä pungi ; daca insa cartea era de negru,trimite,a feciorul cu pungile neatinse acasä, iar el rämänea sa priveasca. Cu

-sihtemul acesta, boierul Otetelepnu si-a rotunjit averea, singurul jucatorse zicea care nu s'a ruinat la joc de cart!.

EXCENTRICI

STATE PRODANESCU

Un lnofensiv, pe care nu 1-ai fi cunoscut ca nu e intr'ale lui toate,dupa cum se infätisa In lume, totdeauna la locul lui, políticos si Cu aparentade bine crescut ; singura lui meteahnä In care 11 recunosteai ca aiureazä,era idea fix5 cä e poet, si nu poet de Mud, ci poet consacrat, mare poetrclu, adica poet liberal trecut pe cartile lui de vizitä, fiindca pe vremea

-aceia partidului liberal i se zicea partidul rosu spre deosebire de partidul


conservator cäruia i se atribuise denumirea de partidul alb care-si avea siel poetul luí tot In Bucuresti, pare-mi-se Chimild ce-0 avea i el cärti de-vizita cu calitatea de poet alb, ca sä nu se lase mai pre jos dec.& Proda-nescu. Acest Chimita Irma n'avea hazul lui Proddnescu, care era un altfel descrantit, simpatic, manierat, agreabil si chiar indatoritor and ti acordaítitlul ce-sí punea pe cartea de vizita. Era de conditie sociala bunä si situa-tie materialä destul de bunä : trei sau patru case inchiriate ti dau un venitce-i permitea satisfactii mai pretentioase : vilegiatura In toate verile síchiar calätorii in streinatate.

Intr'un imobil avea chinas pe un capitan din administratia ostirii pecare-I cherna Zaharia si care stiindu-1 scrantit, nu-i mai platea china, iarcand proprietarul i-o cerea, capitanul ii spunea ca i-a platit-o dar cä ansulnu tine minte fiind zicea el distrat. Cand Prodänescu a väzut ca autrecut mai multe termene si capitanul n'are de gand sä-i pläteascä, l'aamenintat ca are sä-i facä portretul Intfo poesie, ca sa-I faca de ras, cadState Prodänescu nu-si tipärea versurile In volum sau prin presa, ci prinfoi volante pe cari le impartea singur pe piata fag contravaloare, adicägratuit. Chiriasul insä l'a amenintat cä daca ii aduce prejudiciu prin publi-citate, actul constitue calomnie la adresa unui militar si-1 traduce In fatajustitiei.

lngrijat, Prodänescu care era gata cu poezia ce incepea cam asa

Eu dint a Romdniei gloria,lar nu ca cdpitan ZahariaCare nu mi-a pia-tit china!"

când a auzit amenintarea chiriasului, a dat fuga la avocat si acestasfatuindu-1 sä nu figureze in poezie numele de Zaharia, cà nu poate päti-nimic, a modificat poe,sia In felul acesta

Eu ciint a Romdniei gloria,lar nu ca ccipitan Cipitänescu CdpitibliaCare nu mi-a pliitit china !"

Si asa tiparitä, a Impärtit-o In oras si i-a trimís 5i cäpitanului o foaie,lar acesta cand l'a intalnit, lar l'a amenintat :

Stai tu nebunule, ea te 'nvät eu minte, sä mä discreditezi In public I


Nu e adevärat I Am intrebat avocatul, nu-mí poti face nimic ; inpoezia mea nu e Mari Zaharia $i d-ta nu egi Capitiinescu.

Bine, atunci daca te pi:if-10 de Capitanescu $i nu de Zaharia, sa-tiplateasca el, nu eu.

** *

I s'a atribuít luí Prodiinescu pe vremea aceía versurile acestea, pe calltot liceul Sf. Saya le $tiam pe de rost si de cari si acum mí-aduc aminte:

Am pornit, pornit, pornit-amDela Jai in cäruciorSi-am sosit, sosit, sosit-amLa Olimp intr'un picior ;

Viizui oameni de hcirtieCu musteiti de chilimbar,Lei de cocei pe ciimpteMeinand stridii cu mutar;

Vazui ursi in uniformeiBilrbeiteascil imbracatiMcinccind lacom dinteo forma'Rafe fripte pe cdrnati ;

VcIzui versuri de-ale meleSchioape, cioante, in ciitusi,Si aliiturea cu ele,Epigrama Wad dus."

Nu cred ca versurile sa fie ale lui Prodanescu. Pare din potriva", ospiritualä $arjä la adresa vre-unui membru al Junimei dela la$i, cu prilejulsträmutarii acesteia $i a Convorbirilor literare dela la$i la Bucure$ti ; poataBcdniirescu, poate Pogor sau lacob Negruzzi. Prodanescu avea haz cate°data, dar nu pot crede a ar fi fost capabil sa aiba nici spiritul nici suitamuc,alitei inspiratii de mai sus.

Versurile, e adevärat, n'au coherentä, dar nu sunt lipsite de duh ;,par

360 VICTOR BILCIURESC

nal de grabä sa exprime intentia de ridiculizare a unui glumet manuitoral sarcazmei, a unui antagonist al scoalei adoptate de Junimea i de orga-nul el Convorbiri Literare. In niciun caz nu le pot atribui lui Prodiinescu,caruia ii cunosc si alte aberatii rimate din cari dau aci cateva ca sä se vad8ca nu era In stare sä conceapa spirituala s,arjä de mai sus.

De pildä, cand In räzboiul Independentei arunca aproape zilnic folvolante cu versuri despre victoria armatei romane, imi amintesc de o poesiea lui care incepea cam asa

5i acum di biruircim5i ne linistirilm,Nu ne mai rcImcine deciitLuarea Dobrogei dela turci,Cu care putem juca in papuci I"

** *

Intr'o varä fiind la 136i la Mehadia, toatä lumea bucurestean8 ce sealla acolo, se distra pe socoteala lui, provocandu-I sä cante In versurisplendorile Mehadiei si farmecul vilegiaturistilor romani. Si Prodänescu s'aexecutat si ce bruma tipografie va fi fost acolo, trebue sa fi castigat binede pe urma tipäritului versurilor scrantitului Poet rosu.

Aflându-se pe podul de peste Cerna, Intalneste patru doamne ce ve-neau din partea opusä, cari cum II v5c1 Isi dau mana, formand un lant delatimea podului si postándu-se in calea lui Prodänescu, Ii zise : Poetule, nute läsärn sä treci OA ce nu improvizezi pe loc o poezie.

Radios, Prodanescu saluta curtenitor si väzand sub podul de pesteCerna niste copii ce se scäldau, lanseazä aceastä improvizatie pe cari celepatru doamne au avut grijä s'ofaca cunoscuta intregei Mehadie

Pe podul cu apei recePersoana trece ;Sub podul cu apei calddPersoana se scaldii."

Cam acesta a fost verstitul State Prodiinescu.

BUCURE$T1 $1 BUCLTRE$TENI DE IERI $1 DE AZI 361

ALBULESCU

Un excentric si el, dar un excentric mai mult prefäcut decal real, pen-tru cà toatä scranteala lui era asa fel calculata, ca sa convinga lumea ca eintr'adevär iresponsabil si sä induioseze aceastä lume ca sa fie cat maidarnicä cu el.

Fedor de boeri, mari proprietari In Dolj, mostenind o avere conside-rabilä pentru vremea aceia, si-a risipit-o pe satisfactii stupide : a colindatsträinatatea si and a simtit cà este ruinat, s'a angajat voluntar in nu stiuce armatä din Egipt de unde a venit in tara cu o uniformä de acolo, pecare privind-o, nu ti-ai fi stäpanit rasul.

Vazând ca e pe punctul de a lipsi pang si de strictul trebuitor, a avutnorocul sa-i reuseasca punerea pe piatä, dar numai pe piata garii, adica peperon, a unei foi periodice cu un titlu scrantit ca si el si cu un subtitlu totasa de träznit, pe care-I petrecea pe la calatori cunoscuti chiaburi cariputeau sä plateasca 2 lei un exemplar de clouà foi, and ziare serioase nupretindeau pentru un numär decal 5 si 10 bani. Si ceiace i s'a ingaduit luiin consideratia numelui familiei, era cu at& mai scandalos, cu cat era lasatsa liana un exemplar de cate 5 si 6 ori, caci nu punea sub presa numarulurmator Oa ce nu se epuiza tot tirajul numärului in curs.

Totdeauna corect imbracat si spilcuit, colinda vagoanele de clasa in-tale cu servieta piing de foi si dupä ce-si fäcea suma, lua masa la restau-,antul garil unde plätea in adevärat galant om, fiincica pe el 11 costa masapretul a douS foi vandute. Or, cum vindea intr'o zi intre 20-30 foi dupächiar spusa lui, isi putea pläti o masä suculenta si-i mai ramanea zilnicintre 40 si 50 de lei cu call se Intretinea si avea si rezerva trebuitoarepentru tiparnita nurnärului urmator, numär ce niciodatä n'a fost de nimenicitit fiindca nu continea nimic vrednic sä-ti retie atentia.

Intr'una din zile, afland cä I. C. Brätianu este inteun vagon in garä(pe atunci nu exista vagon-ministerial) urca si salutä foarte gratios pe pri-ml ministru care'l cunostea si vrand sa-i dea doi lei si neavand märunt Ilidä sä-i schimbe o }Artie de 20 lei si sa-i dea restul, canna Brätianu if ziceacusurtd.

lar Albulescu are prezenta de spirit sa-i räspundaVai de mine d-le prim ministru, cum mi-as permite eu o asemenea

necuviinta : Excelenta voasträ n'aveti niciun cusur 1A fäcut haz Bratianu si l'a läsat in plata Domnului.

362 VICTOR BILCIITRESC

POPINI

Un tânär ce n'avea de loc aparenta unui dezorientat, dar se asemänamult cu mania lui Prodänescu de a se crede poet, asa ¡Mat in afarä deaceastä inofensivä' meteahnä, era un echilibrat aruia trebuiai sä-i acorzttoatä incredereat mai cu seamä cà era farmacist proprietan cu excelentäreputatie, calitate in care trebuia sä-si aiba toate mintile la locul lor, canu cumva sä greseascä vreo ordonantä, asa cum se intamplase recent pevremea aceia cu gresala care a costat viata nobilei si distinsei tovaräse avestitului general Davila.

Ca si Prodänescu, nu-si publica poesiile in volum sau prin presà, ci letipärea in foi volante si te däruia cu ele de cum te intalnea. Inofensiva me-teahnä, care nu supära pe nimeni : Era de pildä ziva numelui sotiei ; turnape repezealä o odä, da fuga cu ea la tipografie i publicitatea isi atingeatelul : curgea a doua zi la domicillu telegrame si arti de vizitä felicitändpentru onomastica sotiei.

Implinea copilul lui Alexandru, tiu minte si azi ca-I cherna Alexandru,cinci ani, acelasi procedeu : poesia ocazionalà, tipografia, posta si iaräsi

felicitärile. Nu retiu textul versurilor, dar titlul II am si acum inainteaochilor

La mai mare !Odd inchinatii fiului meu Alexandru, cu ocazia implinirii a cinci ani."

Acest farmacist era vestit in tot Bucurestil pentru adresa si elegantacu care patina in Cismigiu ; cel mai tare intro cei trei asi ai acestui sport:El, arhitectul Lebeuf si Vichi lonescu, fratele mai mic al lui Tacke lonescu

Ajunsese in deosebi Popini sä valseze pe ghiatä, asa a strängea admi-

ratori la ora and acesti regi ai patinajului apäreau In Cismigiu.

Dar daa Popini nu supära pe nimeni cu släbiciunea compunerii de

ode ocazionale familiar, intr'o bung zi a devenit indezirabil ; in ziva andprinand aripi in domeniul poesiei, i-a venit fantaxia, vorba lui Caragiale,

sä comitä' in vers o drama in numai putin de... cinci acte si culmea fan-taxzei", sä nemereasa cu ea drept la Anghel Demetriescu, la estetul acela

care se istovea tot and trebuia sä asculte o insipiditate si cäruia nu-i trecea

criza de nervi, nici dupà ce scäpa din clestele unei asemenea torturi.Intr'o dupä ainiazä luam ceaiul la Anghel Demetriescu, Delavrancea,

BlICTIRERTI *I BUCURE*TENI DE IERI 1 DE AZT 363

Vlahutä, Pitis si eu. Anghel Demetriescu era in bunä dispozitie, stare incare era o adeväratä pläcere sä-i asculti spusa totdeauna interesantä si

orezentatä cu un femme admirat de toti ascultätorii. In situatia aceasta deagreabilä bunä dispozitie, usa se deschide si servitoarea introduce pe Po-

ni Cu un voluminos manuscris in mänä.Anghel Demetriescu a ingälbenit, Delavrance,a -a strämbat din nas,

Vlahuta ziimbea stiind ce are sä sufere amfitrionul, iar Pitis si Cu mine,toti cunosandu-I pe farmacist, am fost contrariati ca' ne-a turburat din se-liniitatea in care ne compläceam.

Am venit stimate maestre incepe Popini sa-ti citesc o drarnäIn versuri pe care am terminat-o ieri.

Imposibil draga Popini astäzi ii tale vorba Demetriescuvez: si tu, sunt intr'o consfätuire cu dumnealor ; cum al putea sa-t con-ediez, aci asta ar insemna sä mä ocup de altceva in prezenta tor.

Nu maestre, n'au nevoie sä piece, pot sä asculte 0 d-lor cu atatmal bine.

Vazänd cä nu e chip sä scape, Demetriescu ii spune sä citeascä repedeun singur act.

Cal timp a ducat citania Demetriescu era mortificat, Delavrancea ble.stema printre dinti, far când Popini a cenit pärerea, Anghel a spus cä nupoate sä-si dea pärerea, decal dupä cel putin o säptämänä, ca trebue sä

re flecteze.

Scena nostimä a fost and dupä plecarea farmacistului dramaturg, De-metriescu si-a chemat servitoarea

Ascultä lulisca, ce-ai fäcut ?Ce fäcut Domnu ?Cum ce facut? Ai läsat pe nebunul asta sä viäre cutitul de cinci ori

in mine I Un cutit cu cinci täisuri 1 Uite asa le räsucea in mine si in domnii

ätia.N'avut, domnu, cutit.Ce n'a avut lulisca, un cutit in cinci acte stii tu ce e aia ?... Dacä

mal bäga un act, eu mor si dumnealor lesina. D'aia lulisca, cand il mai vezt

p'ästa cä vrea sä intre In casä, sä nu-I mai Iasi cu nici un pret I Spune-i cä

nu sunt acasä, c5 am plecat pentru un an in sträinätate, cä nu mai stii de

rostul meu ; sau stii ce ? spune-i c'am murit chiar In noaptea cand a bä

gat cutitul cu cinci acte in mine !

364 VICTOR BILCIURESCTJ

lulisca a ramas de piaträ si nu s'a dezmeticit decit când ne-a väzutpe noi pufnind de r5s.

Bietul Popini I Dacä In loc de dramä in versuri si îr cinci acta, ar fist6ruit in acrobatia de pe ghiata Cismegiului, s'ar fi ales si el cu un renu-me, cu acela de cel mai strasnic alunecator pe ghiatä tin tara

BUFONI

DEL SERBO

Propriu zis, noi n'am avut bufoni in intelesul pe care l'au avut bufoniiJefa Curtea Frantei, sau de pe la casele notabililor i nobililor de pe vre-mea aceia. Bufonii .nostri se chemau meisciirici, nu insä in intelesul trivialal termenului, ci doar in acela al unui caraghios spiritual, care fie ca aveariposta promptà, fie ca intervenea intr'o discutie, rolul lui era sä intretinabuna dispositie in societate cu glumele, apropourile si farsele lui; i s'azis mcisecirici ca sä fie deosebit de paiata de brilci, care se spoia inghitea-säbii si fkea tumbe ca sä faca haz vulgul ; pe atä vreme mäsariciul eraaciuiat pe 15[10 o casa boiereasa, unde locuia si lua masa la rând cufamilia si invitatii.

Un asemenea mäscärici a fost Del Serbo, crescurin casa boieruluiPana' Oleinescu dela conacul mosiei lui din alegii Dambovitei, care, dupamoartea lui Olänescu, a venit In Bucuresti, continuandu-si meseria princâteva case cari Il pofteau din când in and, cum era casa Giani fostulprefect de Bräila, fratele fostului ministru i presedinte al Camerei, si cuml'am cunoscut si eu in casa unei rude unde i-am träzut si eu intreaga gamäa asa ziselor spiritualelor lui glume.

Del Serbo, adieä Sarbu era un matur ca de vre-o 50 de ani, pezentabilsi capaba sà joace ()rice rol t s'ar fi cerut sä creeze. Carta lui de vizità-vea sub nume aceastä mentiune : maestru in trompetä invizibilr, si in-ir'adevär isi sugea buzele asa fel CA' sunetul imita perfect fanfara militara.

In afarà de farse ce se puneau la cale de el impreunä cu familia care-I-gäzduia, programul lui obicinuit era cam acesta : o trompetg-douä la veni-rea unui musafir,care nu-I cunostea, o declaratie de dragoste in genunchi,sotiei amfitrionului, zis6 atSt de inalcità si de incoherentä, incat rasulnu mai contenea ; imita, scalciat bine inteles, o 5edintä a congresului dela

BUCURERTI RI BUCURETENI DE IERI '*I DE AZI 365

Berlin, vorbind cand ca Bismark, and ca Salisbury, and ca Andrassy,cand ca turcu, fara insa ca vreodatä sa treacä mäsura ingaduitä ; inva-tase cateva fraze In frantuzeste, nemteste, ungureste 5i turceste, pe cari ledebita pe nträsuflate, din call nu se intelegea nimic, dar aveau darul saintrelinä buna dispozitie.

Cand Olänescu pleca la loai in streinatate, ii aducea $i lui, o amin-tire si odatä i-a adus o pälärie de paie din marginile careia iesa o roatamare in forma de umbrelä ce servea sä te apere de soare sau de ploaie.Cu umbrela aceasta pe cap, va puteti inchipui ce subiect de hazlie com-paratie Cu o paiatä isi era dat sä asculte bietul Del Serbo.

Unele din casele unde-I intalneai de obicei, i'l instruiau sa joace farsarudelor sau cunoscutilor si chiar autoritatilor.

La o asemenea farsa am fost si eu martor :Colonelul Z, trebuind sa nu lipseasca pe timpul verei din Capitalä,

se ducea sä respire Duminica la mo$ia din Arge$ a socrului lui si cum Ar-gesul ameninta sä rupä soseaua si sä la cu el la cea dintaiu viiturä si co-nacul si statia drumului de fier, proprietarul ceruse cailor ferate sa seasocieze cu el la abaterea Arge$ului plätind costul pe din douä.

Cum intr'o Sambätä colonelul II avea la masä pe Del Serbo, li pro-puse sä meargä cu el a doua zi, Duminica de obicei, dandu-se drept ingi-nerul c. f. r., care vine sä abatä garla. Bine inteles, i-a aratat cum sä joacerolul inginerului, i-a dat sä retina' cativa termeni technici : busolä, mirä,perpendicularä, abatis, plan si altii asemenea; a telegrafiat socrului Ca vinecu inginerul c. f. r., lar socrul beat de bucurie ca scapä conacul cu o chel-tuiala pe din doua, rândueste o masa imparateasca $i pleacä la garä sä-iprimeasca.

Uite, tatä socrule, iti prezint pe d. inginer de la c. F. r., care vinepentru situatie si vrea sa cunoasca si situalia conacului d-tale ca sa facä osingura abatere si d. inginer n'are nici o preteatie, fiind remunerat de c. f.

Incantat, socrul i se ploconesteVai.d-le inginer I Ce mare onoare pentru mine sa va cunoscl Va

rog, faceti-vä comod si sä mergem la masa ca chiar a trecut ora.Dar inginerul stilat de ginere

Ma iertati, dar tiu in prelabil sa mergem la fata locului ca sa me-

mvrez ce am de Limit.Si cum Argesul trecea chiar prin fata conacului, merg cu totii acolo ;

366 VICTOR BILCILIRESCU

falsul inginer Inchide un ochiu, aratä cu mana Inspre cotul _ce izbea Insosea si bolboroseste termenii Invatati; apoi se Intoarce catre proprietarsi-i spune

S'a facut I Saptamana viitoare sunt ad i cu intreaga echipä ; asez

abatis la cot, fac un unghiu la conacut d-tale, altul la gara si Intr'o sapta-manä nu mai aveti nicio grijä, puteti dormi linistit.

VA' asteptam d-le inginer ca pe salvatorul nostru ; aveti ad i camerad-voasträ si tot confortul pe tot timpul cat ne-ati face onoarea sa va avemoaspetele nostru.

La masä, musafirul e asezat intre sotia si sora proprietarului douabätrane foarte ceremonioase call nu se ocupau deck de d. inginer. Dard. inginer tot trnbuibat cu bunätäti si cu vinuri bune, prinsese la limba siastepta semnalul colonelului and trebue sa-si dea arama pe fata.

La cafea, proprietarul gäseste oportun sä-I mai traiga de limba peinginer asupra abaterii Argesului, iar colonelul prinzand momentul prielnicface semn d-lui inginer sä dea drumul fanfarei invizibile.

Si Del Serbo, prompt :

Mä Intrebati cum abat Argesul ?... Uite asa : Si rasuna sufrageriasi toatä casa de trambitele maestrului.

Momentul a fost de un tragi-comic iresistibil : Cele douä batrânes'au ferit speriate cu scaunele In laturi ; proprietarul a crezut ca inginerulad-hoc a Innebunit subit ; colonelul ne mai putand sa radä, räcnea, lareu radearn cu lacrimi.

Proprietarul cerea apä rece sä-i puna la cap si se Ow sa-1 linis-teasca, spunand ca nu-i nimic a are sa-si revinä, iar Del Serbo

Lasa-mä D-le In pace I De ce sa-mi reviu?... Dacä nu-ti trimet euArgesul la dracu sä-I la, sa nu-mi mai zici mie d-le inginer I

lar bätranele speriate, II luau cu binisorulLinisteste-te d-le inginer, c'o sä-ti treaca...

lar d. inginerCe sa-mi treac5 cucoanä?... Vä trimet eu Argesul sä colinde pe la

dracu sa"-1 ja ; n'o sa mai treacä pe la d-voastra II fac eu sa se mute laCraiova, la Severin si dacä m'o pune la ambitie II fac sa tre,aca pe la Paris-

Numai socrul rämase inmärmurit si-si vaicarea nenoroculCe nenoroc pe mine L.. Sa 'nebuneascä tocmai and semi abata

Argesul gratis I

EITCURE$TI $1 B1JCURE$TENI DE IERI $1 DE AZI 367

Cum Del Serbo era des si In casa fratilor Giant, intr'una din zile andDel Serbo lua masa la ei, Giani, prefectul de Bräila, ce se gäsea In Bucurestisi care si el era bun de pozne ti propune lui Serbo sä meargä cu el laBräila unde trebuia sä se prezinte medicul sef al judetului atunci numitcum Giani interesändu-se la minister, ï se spusese c medicul not, numit nupoate sa se prezinte cleat peste o säptämänä cS nu i se tipärise Ina di-ploma, lui Giani i se nazare sà joace Cu ajutorul lui Serbo o farsä comi-tetului judetean fata aruia noul numit trebuia sä depunä jurämäntul.

Intelesi pe drum, iatä-i pe arnandoi la prefecturä : prefectul in tinutä,presedintele si comitetul judetean asisderea, iar pretinsul doctor pune manapo cruce, repetä formula juramântului ce i-o dicteazä presedintele comi-tetului si urmeazä felicitärile, strängerile de mänä. Radios, Del Serbo scoateo hârtie de 20 lei si pläteste preotului ce-i luase jurämäntul si and vinerandul secretarului consiliului ca sä-1 felicite, îi cere numärul diplomei casä-1 treacä in procesul verbal, Del Serbo il intreabä

Diploma mea?... latä diploma mea... si o trâmbitä in fortiss;moasurzeste toatà Inaperea.

Când scandalul s'a potolit, tot consiliul a inteles a farsa venea deleCon!, pe care II stiau bun de asemenea pozne.

Insa adeväratul haz a fost la prezentarea veritabilului doctor trimis deminister, färä diploma care trebuia sà-4 sose,asa prin postä la Braila

Pe acest biet doctor veritabil, care parea dup5 tinutä a fi tot un farsorsI care pe längä Cà n'avea diploma cu el, era si oblojit pe sub falci dincauza unui abces, de cum s'a prezentat, presedintele nu i-a dat pas a se.explice, ci scurt

Diploma d-tale Ilar and doctorul a vrut sa-i arate adresa ministerului, presedintele

convins cà Giani vrea sä repete scena, ii reteazä cuvântul$tim noi mofturi d'astea ; am mai pätit-o noi. lntelegi domnule,

diploma !

Dar sä vedeti incerca doctorul sä spunä.Nici un dar, räcneste presedintele. Aprod dä-1 afarä !

Mai tärziu, cänd câti II cunoscuserà si pe cari îi inveselise cu farseles'au stins unul ate unul i nimeni nu-1 mai cherna, figura lui n'am mai

intälnit-o, probabil s'o fi retras In cine stie ce locuintä dela periferie,

Tot un dezaxat era si un descult, se zice pripasit ad, cu prilejul unuigrup de comis-voiajori, venit cu un vapor englez la Galati, si care, ramas


poate lipsit de strictul necesar, poate imbatränit, poate bolnav prin vreunspital ce l'a adapostit ¡Ana ce va fi Inchis ochii.

Sic transit 1..DEZAXATI

CNEAZU CANTACUZINO

De foarte bung ob5rsie boiereasd, de mic copil n'a fost bun de ni-n'a vrut sa Invete, n'a inteles sa se dedice unei cariere, unei meserii,

cl i-a placut sä traiasca In trantor, fara grijä, färä preocupare de ziva demäine, cutreeränd localurile de bäutura, unde cei ce-1 cunosteau si-i stiauobarsia, ti ofereau un loc la masa lor si din tinerete prinzand släbiciune dabäutura, aproape nu mai era ceas din noapte in care sa fíe int5Init treaz,fiindca ziva o rezerva somnului.

Ca sä aiba si el un ban In buzunar, familia îi servea 300 lei lunar, pecare Ti da pe gat Intr'o noapte, ca a doua zi sä cada iar In sarcina vre-unuiprieten.

N'as putea spune ca era in stare de imbecilitate, fiindca chiar atuncicand era imbibat de alcool, avea träsariri si riposte inteligente, une onchiar spirituale, ci mai de grabä era bänuit a fi un dezaxat, un särit dinaxa normalà.

Tin minte cà la Fialcowski, unde-I int5Ineam la masa lui Costica Cäm-pineanu, Macedonschi, Bonifaciu, Florescu, N. Stefänescu, fratele lui De-lavrancea, povestea cä a trimis un protest generalului Algiu, pe atunci pre-fectul politiei Capitalei, prin care reproba dispozitia prefectului de a numai läsa localuri deschise peste ora 2 din noapte, motivand acest protestpe consideratiunea cä' el circula numai noaptea si dad i se Inchid drciumile n'are unde dormi.

Dacä nu mä ?rise! pare CS spunea ca Algiu i-ar fi trimis räspuns cäpentru el are sa dea ordin sa fie lasat In pivnita pang la ziva, ceia ce dasi9ur i-ar fi convenit cneazului dad Algiu i-ar fi luat protestul In serios.

NEGA NEGASTORO

SUCURE$TI $1 BUCURE$TEN1 DE IERI $1 DE AZI 369

In Bucuresti, ar fi suferit un soc nervos ce l'a adus in starea aceasta de in-constientä, in cat ajunsese un cersetor

Tipul acesta asimilase o singura fraza in limba noastra pe care ca s'opricepi trebuia s'o auzi de mai multe ori si sal urmaresti gesturile. 11 in-talneam pe strada aprope zilnic, jerpelit, descult, Cu un bät Intr'o mania slcu un cos Intr'alta, in care avea niste flori zicea èl dar in realitateerau niste gunoaie de flori si Isi striga pretinsa marfä asa

Nega Negastoro cu flore no ; cine me cumpar bini, cine non, sepupa .

N1CU METZ

Douä cuvinte si despre el, dei a fost mai mult ploiestean, deck bu-curestean.

Nicu Metz nu era vinovat de dezaxarea ce suferise, cad fusese unfoarte bun elev in pensionul Chevitz, insa din cauza unei operatii, Isi pier-&Ise frâna cerebrala, fara insa sa fi decazut prea mult. Impartea prin gariniste asa zise cantece pe cari le vindea si din cari se intretinea, fära sa ficontractat vreun vitiu. Cand ram väzut ultima oara mi s'a parut ca--si mairevenise ; dei incaruntit, avea talc la vol 1)5 si raspunsuri de bun simt siajar de o oare care vioiciune de spirit.

SFARS1T

SLRIORILSCRUMISSR

SCRIMR.0=

ICASR

scRuroPo )IN C AT A CO-6 U-1, H AE-.z.

EDITUR A UNIVERSUL-Colectia : OPERELE SCRIITORILOR ROMANI"

NUVELE de NICOLAE FILIMONCu amintiri si Insemndri de Pr.G. Negulescu-Batiste si Dr. N.

Vitamanu(Opera premiati de Acad. Rom.)

LEGENDELE SAU BASMELEROMANILOR de. Petre Ispirescu

editie comentandeN. Mihlescu

asistent universItarCRONICARII ROMANI: Antologle

Intoemln de Al Rosetti, prof. univ.

ASPECTE DIN CIVILIZATIAENGLEZA de I. Botez

ASTROLOG1A Odinioan si azlde Const. Arginteanu

AMINTIRI DIN VIATA-MIde g-ral Al. Candiano-Popescu

ACUMULATORII ELECTRICIde Cap. loan R. Nicola

BUCURESTII VECHIULUI REGATde George Costescu

CELE DOUA ()MANE (Ed. IV)roman de A. dflEnnery

CAZUL MAICII VARVARA romanEd. II de Damian SUnoiu

CAND ERA BUNICA FATAschite Ii amintiri de C. COFC0

(Editia II1-a)CA.TRENELE LUI OMAR KHAY-

YAM trad. de Al. T. Statuatlad(Editia III-a)

cOLIDACILOZA Stutuu clinic siterapentic de Dr. L. Strominger

DORESC CA MICILE MELERANDULETE (epistole vesele)

de Tudor MusatescuDOMNITA FARANUME, roman

pentru tirteret, editie de lux,de Jul. Giurgea.

DAMBOVITA APA DULCE... RomanEd. IV-a de Damian Stanoiu

COSTA BERLINGde Selma Lagerlöf

Ed. V-aGRAMATICA LIMBII ROMANE Ed.

11-a de Al. Rosetti si J. Byck(MINION, schite si nuvele de A.

CEHOV, trad. de R. DONICIHANUL LU1 ALMAYER roman,

de Joseph Conradtrad. de Jul. Giurgea

JOC DE OGLINZI, romande Ioana Petrescu

MM SENT OAMENI BUNT...'rowan, Ed. IV-a

de D. Ionescu Morel

Tip. Universtil" S. A. Buctire*tiStrula Brezoiatiti, Nr. 23 25Faisal inset hi la Of. neg. Cow. sub 4r. 4I1111111

VA SILE CARLOVA, PoezliM1HNEA VODA CEL, RAU,DOAMNA CHIAJNA, MOTU,CURCANIL POETII VACA-

RESTI, de Al. OdobescuEditie comentata de N. Mibilescu

asistent universitarPSEUD 0- KYNEG HETI COS

de Al. Odobesoueditle comentati de N.ST. O. IOSIF, Poezie vol. I II.Editie comentata de

prof. P. V. Hanef

MICA PUBLICITATE, romande Tudor Musatescu

MANIFESTATIUNI OSTEOARTICU-LARE ALE SIFILISULUI ERED1TAR

de Dr. Ion :Wins,*NEA1VIUL POLANIECKI

de H. Stenklewicztrad. de Al. Iacobescu

PARISUL LORde Dorothea Chrbitescu

PARADA, roman de Lloyd Douglastrad. de Jul. Giurgea

QVO VADIS,roman de H. Stenklewicztrad. de Const. A. I. Ghica

REGIUNILE POLARE ALEPAMA.NTULUI

de Claudius GlurcIneanuREGINA ELISABETA

CARMEN SYLVAde Lucretia Carandlno-PlatamOna

SISTEMUL FINANCIAR AL U.R.S.S.de prof. M. I. Bogolepovtrad. de R. Donici

SPARLEAzA CU FOFEAzARoman: Cd. II-a

de Victor Ion PupaSIMPLE POVESTI, de R. Kipling

trad. de Vlorica OroveanuSTUDII DE ISTORIE SOCIALA.

de Constantin GtorescuSFATURILE MEDICULUI

de dr. N. Vanmanu (Ed. II-a)Opera premlata de Academia Roman*

TEATRU ALES: LOPE DE VEGAtrad. de AL Popeseu Telega

TRATAT DE GRAFOLOGIEgraNTIFICA

de M. NegraTARILE ROMANES11 INA1NTE

DE SECOLUL AL X1V-leade Ioslf Scblopul

Pretul Lei 2.800

Miblescu

Bucuresti si bucurestenii-Victor Bilciurescu

Documents

Transcript of Bucuresti si bucurestenii-Victor Bilciurescu