Bucuresti-un amestec de stiluriBucurestiul este un asamblaj de stiluri arhitecturale ale unor epoci,precum niste layere suprapuse intr-un proiect de arhitectura,existand mii de posibilitati si de rezolvari ale unor situatii.Trecand intr-una din zile pe strada Str.Silvestru,am remarcat aceste doua constructii cu o arhitectura de sf de secol XIX, proaspat reabilitate.Sunt placut surprins ca exista astfel de atitudini fata de patrimoniul construit cu o valoare istorica.Va veti fi mirand de ce casele din zona centrala sunt inghesuite pe niste parcele inguste de tot...chiar azi am aflat de la un remarcabil profesor de la Facultatea de Urbanism "Ion Mincu" ca...inainte de boom-ul dezvoltarii Bucurestiului in epoca sa moderna,existau parcele cu o deschidere de 24 de m la strada ,care cu timpul au fost divizate si impartite membrilor unei familii pentru a-si putea construi un camin,ajungandu-se uneori la situatii de o deschidere si a unei noi parcele de 6 m.In functie de acest lucru,ulterior s-au stabilit prin diferite regulamente(de pe vremea lui Cuza),in care se precizau retrageri minime ale cladirilor fata de vecini de minim 1,5o m pentru a putea trece un car.Astfel noile constructii de tip vagon au ajuns sa fie foarte inguste ,si dezvoltate mult in adancimea parcelei(deschiderea parcelei la strada costa...).

Sa ne gandim deci ce consecinte a avut acest lucru:accesul in case se facea din interiorul parcelei,prin lateral.In zilele noastre multi proprietari aleg sa-si zideasca ferestrele orientate spre strada,datorita inconvenientelor de natura fonica.Dar sa ne gandim ca acele ferestre aveau in primul rand un rol de iluminare a camerei,igienic vorbind,razele solare ucid microbii,ajuta la dezvoltarea sanatoasa a copiilor,etc

Aflandu-ne intr-o zona protejata ,am sa ma opresc asupra cladirii din str.Viitorului nr 45.Cu o rezolvare impecabila a liniei arhitecturale de factura eclecticsimului academician francez,iti dai seama ca Bucurestiul si-a meritat candva denumirea de Micul Paris .Insa, dupa o mai buna documentare,am aflat ca aceasta cladire nu este clasata in lista monumentelor istorice ,deci iluzia unui Bucuresti occidental dispare brusc.Sa pui o tabla atat de ruginita langa un gard din fier forjat cu influente art-nouveau e strigator la cer.

-------------------------------------------------------------------In Bucuresti se construieste din nou la scara mare. Mai exact se reface ce s-a construit mai demult. Blocurile din Epoca de Aur rad din nou in soare. A inceput marea reabilitare termica, deja cu efecte vizibile pentru cetateanul orasului. Voi prezenta parerea mea din punct de vedere al imaginii urbane si nu al calitatii manoperei si materialelor folosite pentru aceste lucrari, caci acestea vor avea un impact doar peste cativa ani, cand vom constata cum si in ce fel au fost realizate lucrarile.

Duminica trecuta a fost o zi cu soare in Bucuresti, prilej de a face o plimbare pe Calea Mosilor, tronsonul nou, si a vedea noua fata a orasului. Blocurile din perioada comunista sunt refacute, mai exact cum se exprima toata lumea, sunt reabilitate termic. Pornind de ladefinitiatermenului de reabilitare am incercat sa gasesc elemente ce fac ca folosirea acestui cuvant sa fie justificabila. Situatia existenta inainte de aceste interventii prezenta pe Calea Mosilor un bulevard recreat la sfarsitul anilor 70 si inceputul anilor 80. Toate cladirile ce formeaza noul front al strazii sunt locuinte colective cu spatii de servicii si comert la parter. Regasim aceeasi arhitectura de proasta calitate si in cazul acestor constructii, fara nici un element care sa o recomande pentru viitor.Nou i vechi n arhitectura Bucuretiului: contrastele unui ora

Bucuretiul este, fr doar i poate, un ora al contrastelor. Suntem siguri c asta este i una dintre primele replici ale prietenilor strini care vin n vizit aici. Trim acest contrast, l vedem i l experimentm n fiecare zi. Iar arhitectura oraului, aa cum se ntmpl n majoritatea oraelor n tranziie, e profund marcat de trecerea de la vechi spre nou.Vorba unui arhitect intervievat deHumans Of New York: de cte ori ajung ntr-un ora n curs de dezvoltare, ncerc s aprofundez specificul locului, ns n scurt timp clienii mi spun: vrem ceva nou, modern. Nu ne alegem vremurile n care trim, schimbarea e inevitabil, iar arhitectura i urmeaz firesc drumul spre nou, inovaie. Contrastele care apar de aici schimb faa oraului. Iat-le pe cele mai reprezentative din Bucureti.

Sediul Ordinului Arhitecilor din Romniaeste una dintre cldirile-simbol ale oraului, pstrnd faada fostei Case Paucescu. n acelai timp, a i dat tonul interveniilor 100% contemporane alturate structurilor istorice.

Dac ar fi s facem un tur al cldirilor istorice (parial) integrate noilor construcii din ora, a doua pe list ar fiHotel Novotel. Cu faada restaurat a vechiului Teatrul Naional din Bucureti, hotelul vegheaz cu prestan Calea Victoriei. Pespectiva preferat: cu faada aprins, ca naintea spectacolului, seara.

Ani la rnd am trecut pe lng ruinele cele mai vechi tipografii din Bucureti, de pe bulevardul Iancu de Hunedoara. De civa ani, tipografia a fost integrat unui nou proiect:Metropolis Center spaii de birouri i spaii comerciale. Este, fr doar i poate, un exemplu deAa DAcare schimb pozitiv faa oraului.

--------------------------------------------------------------

Pentru c suntem la capitolul spaii de birouri, nu le putem omite pe cele de pe Splaiul Unirii, foarte aproape de Hanul lui Manuc, una dintre cele mai vechi cldiri ale oraului.

n zona Foiorul de Foc, pe bulevardul Ferdinand nr. 58, am descoperit de curnd o cldire nou:ansamblul rezidenial Evocasa Selecta, conceput de dezvoltatorul imobiliar Adama.n 2013, ansamblul a obinut premiul Highly Commended Award la etapa european a bine-cunoscutei competiii International Property Awards, fiind singurul proiect rezidenial din Romnia care a primit o astfel de distincie anul trecut.Trecem des prin zona Foiorului de Foc, dar nu am remarcat din prima amploarea cldirii. i asta pentru c dezvoltatotul i-a dorit o integrare n contextul zonei, a crei arhitectur e marcat de multe case vechi. Firete c dai peste tipicele blocuri comuniste, de 10 etaje, i aici, nsEvocasa Selecta, dei tot 10 etaje are, a mizat pe trecerea dinspre arhitectura modernist, vizibil la primele niveluri, spre o not mai futurist, prin pereii ondulai ai faadei.