Brosura2

La realizarea acestui document i-au adus contribu ia:

FIEC: FIEC este Federa ia Industriei Europene de Construc ii, reprezentând, prin cele 32federa ii na ionale membre din 25 ri (17 din UE & EFTA, Cipru, Republica Ceh ,Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Turcia i Bulgaria), întreprinderi de construc ii detoate dimensiunile, de exemplu întreprinderi mici i mijlocii, precum i "factori globali",care desf oar toate tipurile de activit i de construc ii.Avenue Louise 66 – 1050 Bruxelles – Tél : +32 2 514 55 35 – Fax : +32 2 511 02 76 – E-mail : [email protected]

EFBWW: EFBWW este Federa ia European a Lucr torilor din Construc ii i Industria Lemnului,reprezentând 2,5 milioane de lucr tori, prin cele 50 de organiza ii membre din 16 rieuropene.Cele mai importante sarcini ale EFBWW sunt influen area politicii i exercitarea depresiuni politice, crearea unei politici sindicale europene pentru sectoarele lemnului iconstruc iilor, cu misiunea de reprezentare i cooperare cu organiza ii înrudite iorganisme de cercetare..Rue Royale 45 – 1000 Bruxelles – Tél : +32 2 227 10 40 – Fax : +32 2 219 82 28 – E-mail : [email protected]

SEFMEP: Principalele activit i ale SEFMEP sunt: studii, proiecte i audituri asupra antierelor deconstruc ii i activit i de coordonare, împreun cu dezvoltarea aplica iilor softwarepentru autospecializare i gestionare a proiectelor.SEFMEP desf oar , de asemenea, activit i de instruire prin Re eaua sa FocalEuropean (Spania, Italia, Portugalia, Luxemburg i Belgia) cu sprijinul organiza iilorprofesionale europene.Val des Seigneurs 71 – 1150 Bruxelles – Tél : +32 2 742 14 15 – Fax : +32 2 742 14 16 – E-mail: [email protected]

Echipa de redactori: André DemoissonAndré PelegrinAurélien MoreauJose Gascon I MarinLaetitia PassotLars VedsmandPierre LorentRolf Gehring

În aten ia cititorilor:Informa iile cuprinse în aceast edi ie nu reflect neap rat pozi ia sau punctele de vedere ale Comisiei Europene.Acest proiect a fost subven ionat de Agen ia European pentru Securitate i S tate în Munc .

3

Cuprins

I. Constat riA - Pericole pe antierele de construc iiB - Boli profesionaleC - Accidente de munc mortale

II. Prevenirea este o problem a tuturorA - Provoc rile ac iunii de prevenireB - Riscurile de accidentare i costurile pentru întreprinderiC - Coordonatorul pentru securitate i s tate i rela iile sale

cu celelalte p iD - Obliga iile de „securitate” ale fiec rei p iE - Instrumentele coordon rii securit ii i siiF - Contribu ia fiec reia dintre p i în timpul diferitelor faze

ale proiectuluiG - Valoarea ad ugat a coordon riiH - Planul de securitate i s tateI - Dosarul adaptat la caracteristicile lucr riiJ - antierul de Construc ii Model: un exemplu danez

III. Coordonatorul de securitate i stateA - Rolul coordonatoruluiB - Cuno tin ele coordonatoruluiC - Abilit ile coordonatoruluiD - Sarcinile coordonatoruluiE - Independen a coordonatorului

IV. Strategia preveniriiA - Prevenirea în faza de proiectareB - Prevenirea în faza de organizareC - Prevenirea în contractele cu întreprinderileD - Prevenirea în faza de execu ieV. Principalele m suri de prevenire opera ionalA - Un loc de munc organizat pentru a evita accidentele i

bolile profesionaleB - Protec ia împotriva c derilor de la în imeC - Protec ia împotriva alunec rilor de terenD - Prevenirea accidentelor în timpul lucrului la structura

construc iilorE - Prevenirea accidentelor în timpul opera iilor de

manipulare mecanizat

A - Pericole existente pe antierele de construc ii

Lucr torii se confrunt , pe antiere, cu mai multe tipuri de pericole:

1. Pericole fizice: c deri, t ieturi, explozii, arsuri, zgomot, radia ii, etc.

2. Pericole chimice: praf, fum, evacu ri de substan e toxice, gaze, etc.

3. Pericole biologice: viru i, bacterii, micoze, antigeni biologici, etc.

4. Pericole de natur psihologic : stres.

6

B - Boli profesionale

Reprezint o realitate: munca nu este întotdeauna sinonim cu s tatea.

În anul 2000, Funda ia pentru Îmbun irea Condi iilor de Munc i Via , din Dublin, a realizat cel de-al treilea studiu despre condi iile de munc din Europa. Afec iunile osteo-musculo-articulare continu s figureze pe primele locuri printre bolile profesionale: 33% dintre persoanele intervievate sufer de dureri de spate, pe ansamblul sectoarelor de activitate.În sectorul construc iilor, 70% dintre lucr tori sufer de afec iuni osteo-musculo-articulare (la membre i spate).

2%1% 1%

2% 1% 3%6%

4%

5%

5%

70%

Afec iuni osteo-musculo-articulare Zgomot

Înc rc ri grele Azbest

Ciment Afec iuni ale meniscului

Vibra ii mân -bra Vibra ii care afecteaz întregul corpini epoxidice Rumegu

Altele

În ciuda tuturor discursurilor despre beneficiile pe care se presupune c le aduc noile tehnologii în ceea ce prive te îmbun irea condi iilor de via i de munc , num rul mare de boli profesionale

constituie un semnal de alarm .avem grij împreun !

7

C - Distribuţiaaccidentelordemuncămortale

DistribuţiamedieaaccidentelordemuncămortaleînEuropaînpeste30deani

1%

3% 5% 6% 8%3%

3%

4%

1%

11%43%

12%

Accidenterutierepeşantier Cădereadelaînălţime

Căderideobiecte Manevrarea utilajelor grele

Manevrarea utilajelor mici Electrocutare

Prăbuşireadepereţisaupărţideclădiri Înec

Explozii/Incendii Săpături

Otrăvire–asfixiere Alte cauze

Căderiledelaînălţimesunt responsabile pentru aproximativ 43% dintre accidentele mortale depeşantiereledinEuropa.Cele mai frecvente accidente se produc ca urmare a folosirii scărilorsauaeşafodajelorde schelărie.

Este sarcina întreprinderilor să-şiinstruiascălucrătoricu privire la modul de utilizare aechipamentuluideprotecţie. Lucrătoritrebuiesărespecteinstrucţiuniledesecuritatepe care le primesc.

Soursa : documente Eurostat adaptate de Sefmep

8

Cădereadelaînălţime=43% dintreaccidentelemortaledepeşantiere

Căderideobiecte=12% dintreaccidentelemortaledepeşantiere

Manevrarea de utilaje grele = 11 % dintre accidentele mortale de peşantiere

Accidentele se pot întâmpla într-oclipăşipotfirezultatuluneimişcărisauacţiuni neînsemnate.

9

Accidenterutierepeşantiere=8% dintreaccidentelemortale

Săpături=5% dintreaccidentelemortaledepeşantiere

Electrocutare=4% dintreaccidentelemortaledepeşantiere

« Unsimplugestpoatesalvaoviaţă»

10

A - Provocărilepreveniri

Absenţauneipoliticideprevenireaunorriscuriprofesionaleareunefectnegativ pentru fiecare:

-> Angajaţi

Problemedesănătate Pierderi de salariu Climatdenesiguranţă Degradarearelaţilorangajaţi/angajatorşiarelaţilorangajaţi/client

-> Întreprindere

Cheltuielideproducţiesuplimentare Scădereaprofitului Pierderea de knowhowpentrusocietatedincauzaabsenţeidelalucruapersoane

accidentate Întârzieri ale termenului de predare Imaginenegativăasocietăţi Degradarearelaţilorangajator/angajaţi

-> Beneficiar

Întârzieri ale termenului de predare Imaginenegativăasocietăţi Degradarearelaţilorbeneficiar/angajaţi Creşterea costuluiexecuţieilucrări

Îmbunătăţireapoliticideprevenireestebeneficăpentrufiecareşiareefecte directeasupraperformanţeiîntreprinderi.

12

B - Riscurldeaccidentareşicosturilepentruîntreprinderi

Accidenteledemuncăsuntfoartecostisitoarepentruîntreprinderiledinindustriaconstrucţilor,reprezentând aproximativ3% dincifralordeafacerianuală.Pierdereadincâştigurileîntreprinderilorpoatefiestimatăla aproximativ 20 miliarde euro pentru anul 2000.

COSTURILE PROFITUL MEDIU ALACCIDENTELOR INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR

3% 1,3%

% din cifra de afaceri în industria construcţilor Soursa SEFMEP (2000)

Investiţileînsecuritatepermitîntreprinderilorsălimitezepierderilecauzatedeaccidentelede muncă,ceeacesporeşteprofitullor anual.

Ceamaibunăinvestiţieesteprevenireastrategică:

Numărulşitipulopţiunilor Costulmăsurilorpreventive

Programare

Opţiunilestrategiceale prevenirii

Studiu pilot

Proiect

Opţiunileorganizatorice Negocierea ofertelorale prevenirii

Organizareaşantierulu

OpţiunileoperaţionaleExecuţieale prevenirii

Strategiapreveniriintegreazăsecuritateaîncaietuldesarcini,atâtînfazadeproiectarecâtşiînceade organizare.Scopulsăuestesăanticipezedificultăţilecucareseconfruntămuncitorulatuncicândîşi realizeazămunca,cuintenţiadeai-ouşura.Prevenireastrategicăesteprofitabilăpentru întreprinderi: ea atacăproblemelelasursă.

Nuesteuşorsăfaciprofitînsectorulconstrucţilor.Experienţaşinumeroasestudi*aratăcăostrategieapreveniriajutălarealizareadeeconomi.

AtuncicândpotcombinaPROFITULcuSECURITATEA,întreprinderilenutrebuiesăezite.

* Europenişisecuritateaşisănătateaînmuncă–ComisiaEuropeană,DGV,EurobarometerOpinionPol(1991). * Primulstudiueuropeanprivindîmbunătăţireacondiţilordemuncă–FundaţiaEuropeanăpentruÎmbunătăţireaCondiţilordeMuncăşiViaţă,Dublin (1991).

13

C - Coordonatorul pentru securitate şi

sănătate şi relaţiile sale cu celelalte părţi

Administratorul proiectului:Orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea şi/sau execuţia şi /sau supravegherea execuţiei unui proiect, ce acţionează în numele clientului.

Analiza

termenelor de

proiectare/exec

uţie

Întreprinderi ş i/sau angaja ţ i independen ţ i Persoană a cărei activitate profesională contribuie la realizarea unui proiect

Transmission of the prevention plan

Work site (SHPP) inspection reports

(SHCP)

Aprobarea

analizei

termenelo

r

BeneficiarulOrice persoană fizică sau

juridică în numele căreia se efectuează lucrarea.

14

Muncitorii:• respectă instrucţiunile

angajatorului cu privire la prevederile de securitate şi sănătate

• poartă echipamentul individual de protecţie

• atrag atenţia asupra posibilelor riscuri

Schimbul de păreri cu

privire la pericole şi riscuri

Coordonatorul pentru securitate ş i s ă n ă tate: Orice persoană fizică sau juridică însărcinată de client şi/sau administratorul proiectului cu:

• implementarea principiilor generale ale securităţii şi prevenirii,

• emiterea unei aviz prealabil, a unui PCSSM şi unui DAL.

Controlul integrării ş antierului de

construcţie în mediul înconjurător

Mediul ş i ter ţ ele p ă r ţ i:

• Firme de consultanţă tehnică

• Controlori tehnici • Economişti • Riveranii şantierului • Activitate în vecinătăţi

D - Obligaţilegatedesecuritateşisănătatealefiecăreipărţi

BENEFICIARUL: Numeştecoordonatoripentruproiectareşiexecuţiepebazaunuicontractscriscestabileşteclar

responsabilităţile,mijloaceleşiautoritateainvestităînrelaţiecucelelaltepărţi. SolicităcoordonatoruluisăîntocmeascăunPlandeCoordonarepentruSecuritateşiSănătate

(PCSS). Organizeazăconsultăricuceilalţibeneficiari(dacăsuntmaimulţipeacelaşişantierdeconstrucţi).

ADMINISTRATORUL PROIECTULUI: Transmite documentele tehnice la coordonatorul pentru securitate. Întocmeşteunprogram de lucru provizoriu în colaborare cu coordonatorul. Informeazăcoordonatoruldespreschimbărilesubstanţialecareafecteazăanalizariscurilor. Finalizeazăşipublicădocumenteletehniceşiadministrative careintegreazădateledesecuritateale

coordonatorului. Integreazăsecuritateala nivel arhitectural urmând sfatul coordonatorului.

COORDONATORULPENTRUSECURITATEŞISĂNĂTATE: Integreazăaspectele referitoare la securitate în faza de proiectare Coordoneazăintegrareadecătreîntreprinderişipersoaneleindependenteamăsurilordesecuritateşide

prevenire cu privire la munca ceseexecutăsimultanşilasuccesiuneaactivităţilor. Viziteazăşantieruldelucruşitransmiteoricecomentariîntreprinderilor. TransmiteşiadapteazăPlanulGeneralpentruSecuritateşiSănătate,AvizulPrealabilşiDosarul

Adaptatpemăsuraînaintărilucrărilorşiaschimbărilorfăcute.

ÎNTREPRINDEREA:

TransmitecoordonatoruluipropriulsăuPlanpentruSecuritateşiSănătate Asigurămuncitorilor protecţiasănătăţişisecuritateaînmuncăsubtoateaspectelesale. InformeazăşiconsultămuncitoriînconformitatecuDirectivaEuropeană89/391/EECdin12iunie

1989şiculegislaţianaţională. Ţinecontdeinformaţilefurnizatedecoordonatorul(i)dindomeniulsecurităţişisănătăţi.

MUNCITORII: Seconformeazăinstrucţiunilorangajatoruluiprivindsecuritateaşisănătatea. Utilizeazăcorectmaşinile,aparatele,uneltele,substanţeleşiechipamentelepuseladispoziţie(seva

acordaprioritatemăsurilordeprotecţiecolectivă). Utilizeazăcorectechipamenteleindividualedeprotecţie. Nuîndepărteazăinstrucţiuniledesecuritatespecifice echipamentelorşiinstalaţilorşileaplicăînmod corect.

Augrijădeproprialorsecuritateşisănătateşinucompromitsecuritateaşisiguranţacelorlaltepărţi delaloculdemuncă.

Semnaleazăimediatpersoaneiresponsabileoricesituaţiepericuloasăînmuncă.

15

E - Instrumentelecoordonărisecurităţiş

Programarealucrării

Proiect pilot

Plan deProiect coordonare

pentru securitate

Comandaşisănătateînfaza

de proiectare

Organizareaşantierului

Execuţie

Recepţialucrărilor

Exploatare

Graficul

prevenirii

Reuniuni de

coordonare

Plan de

coordonare

pentrusecuritateşisănătateîn

faza deexecuţie

Planuri de prevenire securitateşi sănătateale

întreprinderi-lor

Convenţie de coordonare

Dosarul adaptat caracteristicil

lucrări

Pla

Evaluare

16

F - Contribuţiafiecăreiadintrepărţiîntimpuldiferitelor faze ale proiectului

Fiecare dintre părţile participante în proiectau o abordare diferităşicontribuie cu experienţalorpentru aasigura:oînaltăcalitatealucrărilor,condiţibunedemuncăpentru fiecarepersoanăimplicatăînlucrare,costurideproducţieoptimeşisecuritatemaximă.Dacă fiecarecooperează,aceastaconducelaunrezultat mai bun.

Calitatea

lucrului

CostulexecuţieiDe exemplu: pentruplanificarealucrări,beneficiarulş administratorul proiectului sunt preocupaţi,maipresu detoate,decosturiledeproducţie.Coordonatorulpentru securitateseconcentreazăasupracalităţicondiţilorde

Securitatea muncăpeşantier.

Condiţidemuncă

BENEFICIARULADMINISTRATORUL

OORDONATORUPROIECTULUI

PLANIFICAREALUCRĂRII

PROIECTULPILOT

PROIECTUL

17

ADMINISTRATORULPROIECTULUI ÎNTREPRINDERILE COORDONATORUL

COMANDA

ORGANIZAREADE

ŞANTIER

EXECUŢIA

PREDAREALUCRĂRII

În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă din întreprinderile mici şi mijlocii, securitatea trebuie să fie luată în calcul chiar de la începutul proiectului.Cea mai bună cale de evitare a accidentelor în timpul efectuării lucrărilor este analizarea şi găsirea modalităţilor de evitare a riscurilor din faza de proiectare a lucrării.Accidentele de pe şantiere ilustrează deseori deficienţe de planificare, dotare şi aplicare a procedurilor.

18

G - Valoareaadăugatăacoordonări

= STAREA LUCRARII = ÎMBUNĂTĂŢIREAFĂRĂINTERVENŢIA LUCRARIIDATORATĂCOORDONATORULUI COORDONATORULUI

COSTURIDE

EXECUŢIE

CALITATEASECURITATEMUNCII

CONDIŢIIDEMUNCĂ

RealizareaSECURITĂŢIIşiCALITĂŢIIFĂRĂCHELTUIELISUPLIMENTARE

19

H - PlanuldesecuritateşisănătPlanuldesecuritateşisănătateesteîmpărţitîn3părţi:

Partea1:O descrierealucrăricareseexecută

Partea a 2-a:Listapărţilorimplicate

Partea a 3-a: Analiza prevenirii riscurilor

Aceastăpartea3-aesteceamaiimportantă. Ea este structuratăînfuncţiedefazelelucrăricareursuccesiune:

Mediuldemuncăpeşantier

Şantier Riscuri când se

III.R

Activitatea 1lucrează

simultan

Activitatea 2

Riscurileşantieruluiasupra Riscuri aferente Activitatea 3mediuluiînconjurător lucrului în succesiune

II. IV.

Analizarisculuitrebuiesăfieadaptatăînmodprogresivpemăsuraavansărilucrări,peşiobservaţilepărţilorimplicateînproces.

20

I. Analiza riscurilor legate de mediul de muncă al şantierului:

ElementeRiscuri detectabile Măsuri de prevenire sugerate

de mediu

Conducteîngropate Electrocution Transferul planurilor instalaţiilorBreaking of pipes subterane la întreprindere

Localizarea prin investigare manuală

Semnalizarea traseului

privire la traseul

II. Analiza riscurilor şantierului asupra mediului înconjurător:

Faze

Proiect

antierŞ

DA

L

X

X

X

Observaţii

Programare

a unei

şedinţe pe

şantier

Activitatea sauRiscuri detectabile Ţintele

elementele Măsuri de prevenire sugeratepentru mediu riscurilormediului

Demolarea pereţilor Căderea de obiecte TrecătoriEvacuarea molozului

dinvecinătate Semnalizarea

şantierului

Utilizarea de mijloacecorespunzătoarepentru evacuareamolozului.

21

III. Analiza riscurilor în activităţi desfăşurate simultan pe şantier:

Activităţi - Activităţi -Riscurisursă de ţintă a Măsuri de prevenire sugerate

detectabileriscuri riscurilor

Grafic de lucru Alegerea metodelor de

lucru corespunzătoare.Organizare şantierSăpături

Drişcuială de beton

Piloţi

Foraje

Cofrare

Armare

Asigurarea şi distribuireaechipament

ului X X de protecţie auditivă.

PregătireaLeziuni auditive betoanelor

Foraje

IV. Analiza riscurilor legate de succesiunea unor activităţi desfăşurate pe şantier:

Activităţi - Riscuri Activităţi - ţintă aMăsuri de prevenire sugerate

sursă de riscuri detectabile riscurilor

Săpătură Căderi de la înălţime la Protecţie în general - Instalarea de trasee sigure de circulaţie.intrarea în incintaconstrucţiei

Avansarea lucrărilorde taluzare încadrul planificării.

Observaţii

Cu ajutorul coordonatorului se va executa un plan indicând instalaţiile şantierului.

V. Analiza riscurilor legate de activitatea în sine:

Activităţi Riscuri detectabile Măsuri de prevenire sugerate

Faze

Proiect

antierŞ

DA

L

X

Observaţii

23

I - Dosarul adaptat caracteristicilor lucrării

1) BAZA LEGALĂ:

Directiva 92/57/CEE (articolul 5 despre “stadiul de pregătire a proiectului: sarcinile coordonatorilor”) impune un dosar adaptat caracteristicilor lucrării (DAL): “Coordonatorul(ii) pentru probemele de securitate şi sănătate, în timpul fazei de pregătire a proiectului, va/vor întocmi un dosar adaptat caracteristicilor lucrării ce conţine informaţii importante privind securitatea şi sănătatea care vor fi utile în cazul oricărei lucrări ulterioare.”

2) OBIECTIVE:

1. Să furnizeze informaţii privind caracteristicile şi funcţionarea proiectului către viitorii utilizatori ai proiectului (locatari, administratori, proprietari, servicii de întreţinere etc.);

2. Să indice persoanelor însărcinate cu lucrări de transformare, extinderi, etc. orice tip de măsuri care au fost deja luate;

3. Să specifice numele părţilor “cunoscute” care au fost implicate în lucrare, întreţinere etc. Acesta reduce riscurile de accidentare ca urmare a lipsei de cunoaştere a proiectului. Întrucât caracteristicile proiectului se schimbă în timp, acest doasr trebuie actualizat periodic.

3) PREGĂTIREA:

Acest dosar se deschide în timpul fazei de pregatire pentru a analiza riscurile legate de utilizarea lucrării (întreţinere – lucrări ulterioare – activităţi industriale). Această analiză a riscurilor sporeşte sensibilizarea beneficiarului şi facilitează munca executanţilor proiectului.

În timpul fazei de execuţie, dosarul este suplimentat pe baza informaţiilor transmise de întreprinderi către coordonator (Recorelare /Specificaţii tehnice /Măsuri de securitate referitoare la utilizarea echipamentelor pe şantier).

De aceea, coordonatorul poate întocmi un dosar adaptat caracteristicilor proiectului numai prin participarea şi cooperarea activă a beneficiarului şi administratorului proiectului (arhitecţi şi antreprenori).

4) STRUCTURA:

Detalii de contact ale beneficiarului şi utilizatorului - amplasarea conductelor şi circuitelor nevizibilDate şi scurtă descriere a activităţii desfăşurate - identificarea produselor periculoaseDetalii de contact ale diferitelor părţi - iluminatDescrierea atelierelor de întreţinere: - ventilare- scop - sisteme de protecţie- amplasament - metode de manipulare- acces Echipamente nou instalate (supliment la- zonă de tranziţie dosarul de « recorelare »):Proceduri de protecţie împotriva riscurilor referitoare - funcţiela securitate şi sănătate: - specificaţii tehnice- semnalizare, identificarea echipamentelor - instrucţiuni de întreţinere- zonele de tranziţie, săpături- lucrul la înălţime- proceduri de predare

24

PR

OIE

CT

Obiectivele şi scopul lucrării Dificultăţi tehnice Dificultăţi legate de

(Client)securitate

Opţiuni arhitecturale şi tehnice(Proiectanţi)

Tipul de folosinţă a Lista operaţiilor de Lista posibilelor lucrăriconstrucţiei întreţinere ulterioare

Analiza riscurilor aferente întreţinerii, utilizării şi lucrărilor ulterioareÎntreţinere/Lucrări Riscuri Măsuri de prevenireulterioare/Activităţi industriale

ŞA

NT

IER

Dosar adaptat la caracteristicile lucrării

Modificări arhitecturale şi tehnice Probleme de securitate la utilizareafăcute în faza de şantier (recorelare) echipamentelor instalate (Specificaţii

tehnice)(întreprinderi) (întreprinderi)

Alegerea mijloacelor şi Alegerea furnizorilortehnicilor de producţie

(întreprinderi) (întreprinderi)

25

J - ŞantieruldeConstrucţieModel:unexemplu danez

Prin utilizarea instrumentului « ŞantieruldeConstrucţiModel»,seoferăoimagineasituaţiei securităţişisănătăţipeşantieruldeconstrucţi.Acestinstrumentreprezintăomodalitateeficientă dinpunctuldevederealcosturilorpentruîmbunătăţireasecurităţişipentruafacedinşantierulde construcţiunbunexempludesecuritateşisănătateînmuncă.Îmbunătăţireasecurităţiînmuncăse realizeazăprindialogsocial.

AsociaţilorAntreprenorilorDanezi(D.E.)şiSindicatulGeneralalLucrătorilordinDanemarca (SID)auiniţiatacestproiectpentruarealizauninstrumentfiabilpentrureducereanumăruluimare deaccidentepeşantiereledeconstrucţi.

Instrumentul « ŞantieruldeConstrucţideAur»poatefiutilizatdeunsingurantreprenorsaudetoţi antreprenoridincadrulunuişantierspecificpentruaîmbunătăţisecuritateaşisănătateaînmuncă. Angajatorişilucrători,coordonatoride securitate etc.potfolosicu uşurinţă acestsistem. Instrumentulestefolositlacerereaclienţilorexperţişideantreprenoridanezi,cauninstrument standard, într-un mod din ce în ce mai performant.

Instrumentulsebazeazăpeunmanual,olistădeverificareşiungraficdeplanificare.

ManualManualulesteinstrumentuldebazăpentrustabilireacondiţilordesecuritateşisănătatepentru şantiersaupentruunsingurantreprenor.Manualulincludeunnumărdeobiectiveprecise. Obiectivelesereferălamijloaceledeaccesînşantier,iluminatullaloculdemuncă,stabilitatea fundaţiei,poziţiamacaralelor,folosireaschelăriloradecvate,instruirea montorilor de schele, curăţareaanumitorzone,demolare,zidire,izolare,ventilare,vopsireetc.

Evidentcămanualulpoatefirevizuitşiactualizatcuocaziaşedinţelorprivindsecuritateacareauloc peşantier,lacareparticipătoţiantreprenoriimplicaţi.

Ideeaformulăriobiectiveloresteaceeacăacesteatrebuiesăfieevaluateşicontrolateperiodicde-a lungulprocesuluideconstrucţie.

Lista de controlListadecontrolestefolosităpentruînregistrareastăridesecuritateşisănătateînmuncă.După vizitarea şantieruluişievaluarea riscurilor,se întocmeşte un raportprivind starea actuală de securitateşisănătateînmuncădepeşantieruldeconstrucţirespectiv.

Lista de controlData: ______________

ID Zona de activitate Verde Galben Roşu ObservaţiCurăţenie X Zona D în dezordineEchipamentesanitareşivestiare XMagazii XIluminatşiinstalaţi X SecontroleazăcapacitateaMijloace de acces XBalustradă X Balustradălipsălaet.2Etc.

26

Evaluareasecurităţişantieruluieste,înmodnormal,realizatădecătrecoordonatorulcusecuritateaşi unulsaumaimulţiresponsabilicusecuritatea.Verificatorimarcheazăpelistă,dacăobiectivelesunt:

Sigure (zonăverde) Nesatisfăcătoare,sunt necesare îmbunătăţiri(zonăgalbenă)sau Periculoase, îmbunătăţiriletrebuierealizateimediat(zonăroşie)

Încoloanadindreaptalisteiseintroducobservaţiledespresituaţiaactualăaobiectivului.

Graficul delucrăriPentruadeveniun“ŞantierdeConstrucţideAur”,esteesenţialăinformarea tuturor persoanelor prezente peşantierdespresituaţiaexistentăşidespremodificărileefectuate.

Graficulesteinstrumentuldefolositpentru acomunicamodificărilereferitoarelasecuritateaşi sănătateaînmuncădepeşantier.Toaterezultateledinlistadecontrol vor fi transpuse în graficul de lucrări,care cuprinde coloane cu datele de control.Astfel,sepoateobservaundeaparproblemeşicât timp este necesar pentru transformarea zonelor galbene sauroşiînzoneverzi.Graficulconstituieo motivaţiepentruîmbunătăţireamairapidăaactivităţi.

Grafic de lucrari

Şantier2 Săptămâna19.11 24.11 26.11 01.12 03.12 09.12 10.12 16.12 17.12

Obiectiv 47 48 49 50 51 1 2Echipamente sanitare X X X X X X X X XşivestiareAteliere X X X X X X X X XMagazii X X X X X X X X XIluminatşiinstalaţi X X X X X X X X XMijloace de acces X X X X X X X X XBalustradeşiacoperiri X X X X X X X X XLumini X X X X X X X X XCabluri electrice X X X X X X X X XSchelărie X X X X X X X X XCurăţare X X X X X X X X XDemolare X X X X X X X X XZidire X X X X X X XBetonare X X X X X X XBetonuşor X X X X X X X X XDulgherie X X X X X X X X XLucrărielectrice X X X X X X X X XVopsitorie X X X X X X X XTâmplărie

Verde = nimic de remarcatGalben=nesatisfăcător.TrebuiefăcuteîmbunătăţiriRoşu=periculos.Îmbunătăţiriletrebuiefăcuteimediat

Listadecontrolşigraficuldelucrăritrebuiesăfieafişatepeşantierpentrua-iinformapetoţilucrători şiantreprenoriimplicaţidespresituaţiareferitoarelasecuritate.

27

Nu numai un nou instrument …„ŞantieruldeConstrucţiModel”esteuninstrumentprecis,ieftinşieficientdinpunctdevedereal costurilorşis-a dovedit afiomodalitatedeaadaugăvaloareînscopulpermanenteiîmbunătăţiria securităţişisănătăţi.

Esteesenţialdialogulşicolaborareaîntretoţifactoriimplicaţiînprocesuldeconstrucţie.Indiferent demoduldeorganizareasecurităţiînmuncă,bunapracticăurmăreştesăasigurecăsistemul “ŞantierdeConstrucţiModel”este acceptatdeantreprenori,lucrători,coordonatorulde securitate şi de întreagul sistem de organizare a securităţipeşantier.

„ŞantieruldeConstrucţiModel”esteuninstrumentsuplimentar faţădeelementeledesecuritateşi sănătateînmuncăprevăzuteîn Directivele UE; de exemplu, evaluarea riscurilor (vezi Directiva Cadru, art. 6) şiplanuldesecuritateşisănătateînmuncă(veziDirectivaprivindşantierul de construcţi,art.3şi5).

Conform legislaţiei,obligaţiaevaluăririscurilorrevinedoarangajatorului.Adeseori,evaluarea riscurilor nu este în conformitate cu situaţia existentă pe şantierele de construcţi.Evaluarea riscurilordinsectorulconstrucţilorreflectădeseoriproceseledemuncăaşacum artrebuisăse desfăşoare.Sistemul « ŞantieruldeConstrucţiModel”esteun instrumentcarepermitesăse înţeleagăşisăsevizualizezemodificărilecontinue referitoare la securitatea şisănătateaînmuncăpe şantier,încăde la începutul şipânălasfârşitulfazeideexecuţie.Conceptulareînvederefaptul căîn fazadeexecuţiesuntincluşilucrătoriaimaimultor întreprinderi.

28

A - Rolul coordonatoruluiCoordonatorulcusecuritateaşisănătateasfătuieşteşiajutăbeneficiarişiantreprenorisăaplice măsuriledeprevenirepeduratatuturorfazelorproiectului.În acest scop:

Coordonatorulcontacteazădiferitelepărţicare lucreazăpeşantierpentruacolectaşi analizasistemeledeasigurareasecurităţişisănătăţiprevăzutedeaceştia.

Asigurăorganizareacorespunzătoareadiferitelorfazedeexecuţieşicontroleazăriscurile care rezultădinlucrăricareseexecutăsimultan.

Verificăconformarea cu legile în vigoare, a contractelor între întreprinderile care lucrează peşantier.

B - Cunoştinţelecoordonatorului Reglementăriîn domeniul securităţişisănătăţiînmuncă. Aspecte privind securitatea din cadrul reglementărilor cu privire la contractele deachiziţi

publice. Metodedeplanificareutilizatepeşantier. Riscurireferitoarelatehnicideexecuţie,laorganizareadeşantier,la întreţinereprecum şi la

diferiteoperaţidin cadrul unui şantierundeseefectueazălucrărideconstrucţi.

C - Abilităţilecoordonatorului Înţelegereauneioferteşievaluareariscurilorinerente. Capacitateadeaînţelegeplanurile. Înţelegereacaietuluidesarcinişievaluareariscurilorinerente. Evaluareariscuriloraferenteplanificări(lucrăriefectuatesimultan,termeneetc.). Evaluareariscuriloraferenteexecuţieişiîntreţinerilucrărilor. Evaluareariscuriloraferentetehnicilorfolositeşiinteracţiunilorcuactivităţileindustriale

dinloculsaudinvecinătatealoculuiundeesteamplasatşantieruldeconstrucţi. Formulareapropunerilorpentruevitarea,reducereaşicombatereariscurilorlasursăşi

adaptarealucruluilaforţademuncă. StabilireapebazaacestorevaluărişipropuneriaunuiPlandeSecuritateşiSănătateîn

Muncă,precum şiaunuiDosaradaptatlacaracteristicilelucrări,clar,cuprinzător. Încurajareaintegrărisecurităţiînorganizareaşantierului. Încurajareaîntreţinerişantierului. Coordonareaşiasigurareaintegrăridecătreîntreprinderişiangajaţiindependenţia

măsurilordeprevenireaplicatepeşantier. AdaptareaPlanuluideSecuritateşiSănătateînMuncă,aplanurilorspecialeşiaDosarului adaptat la

caracteristicilelucrăriînfuncţiedeavansarealucrărilor,demodificărilefăcute, dealegereatehnicilorşideobservaţilelucrătorilor.

30

D - Sarcinile coordonatorului

Organizareaşedinţelorcomunedeinformareşiîncurajareaparticipanţilorpentru a-şi exprima punctele de vedere.

Prezentarea într-oluminăpozitivăamăsurilorcare trebuieluatepentrucreareacondiţilor optimedesecuritateşisănătateînmuncă.

Negociereaşiconvingereadiferitelorpărţicuprivirelamotivelecare justificăaceste măsuri.

Alegereacelormaiimportanteinformaţi–reformularea acestor într-un mod mai clar şi distribuirealortuturorpărţilorinteresate.

Luarea în considerare astructurilordeparticipareexistenteşiintegrareaacestora în reţeauasade diseminare a informaţilor.

Convingerea beneficiarului de a impune măsurilenecesare,în lipsa unui consens. Selectareaîntreprinderilorcareintegreazăprevenireariscurilorprofesionale.

E - IndependenţacoordonatoruluiÎnaceeaşimăsurăcaşilaarhitecţişiconsultanţi,independenţaşicunoştinţeledespecialitate constituieunfactorînceeacepriveştecalitateastudilorefectuateşiaservicilorfurnizate.

Acest lucru presupune căceidoicoordonatori,“deproiect”şi“deexecuţie”,dispundeo independenţătehnicăşiintelectualăcompletăînîndeplinireasarcinilorlor,chiardacăsunt recrutaţiprincontractdeservicisaudemuncăcubeneficiarulşi/sauadministratorulproiectului.

Coordonatorulnuînlocuieşteniciconsilierulpeproblemedeprevenireal întreprinderişinicipeinspectoruldemuncă.

31

Strategiapreveniripoatefiîmpărţităînpatrufaze:

A - Proiectare

B - Organizare

C - Contract

D - Şantier

32

A –Prevenirea în faza de proiectare

Integrareapreveniridinfazadeproiectarealucrări,pentruareduceriscurileîntimpulexecuţiei exploatărisauîntreţinerisale.Măsuriledeprevenireprivindexploatareaşiîntreţinerealucrărisun descrise în DAL.

Pentrumaximizareasecurităţi,estenecesars se integrezesecuritatealucrăriîn faza de proiectare, prin identificarea riscurilor peşantierîncădinaceastăfazăşiasigurareacă:

proiectuldearhitecturăintegreazăsecuritatea,

echipamentelesuntcorespunzătoare,echipamentele sunt bine proiectate.

1. UnproiectdearhitecturăcareintegreazăsecuritateaDecelemaimulteori,protecţiaîmpotrivacăderiloresteaplicată

Fig 1 doar cândoperaţilepericuloasesunterminate.

Fig 1=eroare: Balustrada este instalată după efectuarea operaţilordecofrare,armareşiturnareabetonului,caresunttre operaţicuriscdeosebitdemare.Fig 2=eroare: construcţiauneifaţademodulareimplicăriscurid căderedelaînălţime. Protecţialucrătorilorimpuneproceduriş mijloacecorespunzătoare( fig3=soluţie).

Fig 2 Fig 3

Exemplul 1: Luaţiînconsiderareintegrareasecurităţiîncădinfazadeproiectare

Este foarte dificil pentru muncitorul meu sălucrezeînjurul acestei grinzi. Nu este suficientspaţiude mişcareceea ce face muncasapericuloasă.Oare nuam fipututsă prevedem această problemă?

Dinpăcate,nuam beneficiat de părereaunuicoordonatorde securitateşisănătatecare ar fi pututsănesemnaleze aceste problemedemuncă.

Exemplul 2: Dacăuitaţisăasiguraţiaccesullaacoperiş=>pericoldecădere

ACCES PERICULOS

34

Exemplul 3: Elementulsecuritatedevineparteintegrantăastructuri

Cândbalustradametalicădefinitivăesteinstalat doarlasfârşitulactivităţipeşantier,riscurilede cădereîntimpullucruluisuntfoartemari.

Balustradaesteintegratăînstructur de beton. Eaestedejamontatăîntimp cesedesfăşoarălucrul.

Prin lărgirea trotuarului,se uşureaz lucrareaulterioară.Nuestenecesars fie deviat traficul rutier.

35

2. Echipamentecorespunzătoare

Figura 1: Sistemele de prindere a Consolei sunt utilizate atât în scopul execuţieicâtşialîntreţineri.Acestea vor fi utile, de asemenea, în timpul lucrărilorde demolare.

Fig 1

Figura 2: Schelăriadintuburişi Schelăriacupiesedelegăturăsuntp

e Fig 2

calededispariţiefindînlocuite cu schelăricaresuntmaistabile folosindu-seunplanşeuşibalustrade( figura 3) care îmb

unătăţesc securitateaşirandamentul.

3. Echipamente bine proiectate

Atuncicândsemonteazăhaledinelementeprefabricate, accesorilededezmembrareacţionatedeladistanţă îmbunătăţesccondiţiledemuncă: prineliminareariscu

rilordecădereamuncitorilor(mai

puţinescăricaresuntamplasatepesuprafeţedenivelate),

randamentmaimare,confortşisecuritate.

Unstudiuergonomic(SEFMEP1995)cuprivirelalucrările

dezidărieaevidenţiatcănormadelucruazidaruluiarputea firedusăcu20% (prinintegrareaînbloculdezidărieaunei crestăturipentrumânăşidegetulmare,ceeacefacesăfie

maiuşordeprins).

Productivitateamuncicreştecu17%. Acestlucruexercitămaipuţinăpresiuneasupracoloanei vertebraleamuncitorului,iarcalitateamuncicreşte.

36

B - Prevenirea în faza de organizare

Listadecontrolşiplanificareasarcinilor

Prevenireaconstăînintegrareasecurităţiînfazadeproiectare,precum şiîncoordonareaşiorganizarea activităţidecătrediferiteleîntreprinderi. “Listadecontrol”reprezintăuninstrumentinteresantpentruorganizareapreveniri.Aceastaenumeră sarcinileşiresponsabilităţilefiecăreiadintrepărţiîn timpuldesfăşurăriactivităţi.Acest lucru face posibileurmătoarele:

a. identificarea momentuluicândesteplanificatălucrarea: Riscurilelucrărilorsuccesivesaualucrărilorexecutatesimultande mai multe

întreprinderi.

b. eliminarea pe cât posibil a riscurilor: Amânareaanumitorlucrări(modificăriînprogramuldelucrualîntreprinderilor).

c. reducerea pe cât posibil a riscurilor: Asigurarea protecţieicolective sau a sistemului care eliminăriscurileimplicateîn

lucrărilecareseexecutăsimultan(deexemplu,plasedesiguranţăsubstructuri). Stabilirea sistemelordeprotecţiesau a măsurilorcomunepentru maimulte

întreprinderi,prinspecificarearesponsabilităţilorfiecăreipărţipentrulucrărilede montaj,întreţinereşidemontare(deexemplu,balustrade,pasarele,instalaţielectrice, mijloace de manipulare).

37

C - Prevenirea în contractele cu întreprinderiPrevenireatrebuieintegratăîndocumentelecontractualeîncheiatecuîntreprinderile.Aspecteleesenţiale alecerinţelorcontractualeînmateriedepreveniresuntdescriseînplanuldecoordonarepentrusecuritate şisănătate(asevedeafişaPCSS).

D - PrevenireaînfazadeexecuţiePrevenireaîntimpulacesteifazeconstăînexaminareapericolelorimplicateînmuncăşiasigurarea desfăşurăriacesteiaîncelemaibunecondiţidesecuritate.

Coordonatoruldesecuritateşisănătateesteprimulcaretrebuiesăimplementezeaceastăfazădeprevenire. Înacestscop,elviziteazăşantieruldeconstrucţidecâteoriestenevoieînaintedeasfătuidiferitelepărţi pentruasigurareacelormaibunecondiţidesecuritate.

Prevenireaîntimpulfazeideexecuţiepermitetuturorpărţilorsăîmbunătăţeascăfundamentalsistemelede securitatedefiniteşistabiliteînfazeleanterioare.Măsuriledeprevenireplanificatesaucareaufostdeja aplicatesuntadaptatepemăsuraînaintărilucrărilor.

Atenţielasecuritateîntimpulfazeideexecuţie

38

A - Unlocdemuncăorganizatpentruevitareariscurilorşiîmbolnăvirilorprofesionale

Angajatorulorganizeazăloculdemuncăprininformareaşiconsultarealucrătorilorimplicaţi,aşacum este prevăzutînDirectivaCadrudin12/6/89cuprivirelastareadebinealucrătorilor.

Cetrebuiesăfacăangajatorul:

1. Stabileştecăiledeaccespentruieşirişiieşiriîncazdeurgenţăşilemenţinelibereînorice moment.

2. Asigurăîntreţinereatehnicăaloculuidemuncă,ainstalaţilorşifacilităţilordelucru,prin eliminareadeficienţelorcarearputeapuneînpericolsecuritateaşisănătatealucrătorilor. Acesta va asigura, înspecial,ventilarea,temperatura,iluminatullocalurilorcorespunzătoare, stabilitatea planşeelor,pereţilorşiplafoanelor,întreţinerea uşilorşiporţilor,ferestrelor, scărilormobileşiatrotuarelor,echipamentelorsanitareetc.

3. Asigurăcaloculdemuncăşiinstalaţileşifacilităţilesanitaresăfiecurăţateperiodicîn vedereainstituiriunorcondiţideigienăcorespunzătoare.

4. Asigurăcasistemeledesecuritatesăfieîntreţinuteşiverificateperiodic.

Cetrebuiesăfacălucrătorişireprezentanţiacestora:

1. Trebuiesăseinformezeasupratuturormăsurilorluateşicareurmeazăafiluateîndomeniul sănătăţişisecurităţi.

2. Participălaaplicareadispoziţilordeamenajarealoculuidemuncă.

3. Consultăangajatorul pentru a crea o organizaredinamicăaloculuidemuncă.

Cetrebuiesăfacăcoordonatorul:

1. Consultălucrătoricuprivirelacondiţiledesecuritateşisănătatelaloculdemuncă.

2. Atrageatenţiaangajatoruluiasupraposibilelorîmbunătăţiridefăcut.

40

A –Protecţiecorespunzătoarepentrureducereariscurilorşiîmbolnăvirilorprofesionale

Învedereaprotejărilucrătorilorfaţădeacesteriscuri,angajatorulleasigurămijloacede protecţiecolectivăşi/sauindividuală:

1. Seacordăprioritate mijloacelordeprotecţiecolectivă

2. Echipamentulindividualdeprotecţietrebuiesăfieadaptatsarcinidemuncă

3. Produsele toxice, periculoase trebuiesăfiesemnalizateşiţinutesubcontrol

Şantierultrebuiesăfiedotatcumaterialedeintervenţieşideprim ajutor

41

B - Prevenirea accidentelor în timpul lucruluilastructuraconstrucţilor

Lipsa de prevenire

Accident

O soluţie

Imediatcelucrătorirealizeazăcăexistăunpericolşivădcămuncaimplică riscuri,aceştiareacţioneazăşiiaumăsuriadecvateşiinformeazăimedia angajatorul cu privire la acestea.

“Unsimplugestpoatesalvaoviaţă”

Lipsa de prevenire Accident O soluţie

Eliberaţicăileşipasajeledeoricemateriale,cofraje din lemn, unelteşiarmături.

Utilizaţiopasarelăpentruaserepartizauniform forţeledac lucrăriletrebuierealizateînlocurimaipuţinsolide.

Nuutilizaţiniciodatăscânduricaresuntfolositecabalustrad pentru a completa, de exemplu, un cofraj.

Etc.

C - Instalareaprotecţieicorespunzătoareîmpotrivacăderilordelaînălţime

LipsădeprevenireAccident

O soluţieposibilă

Imediat celucrătorirealizeazăcăexistăunpericolşivădcămuncaimplic riscuri,aceştiareacţioneazăşiiaumăsuriadecvateşiinformeazăimedia angajatorul cu privire la acestea.

“Unsimplugestpoatesalvaoviaţă“

Lipsădeprevenire Accident O soluţieposibilă

Învedereaevităricăderidelaînălţime,aufostrealizatenumeroase dispozitive: Balustrade, Schele,supravegheatedeopersoanăcompetentă, Corzidesiguranţă…

Darmaipresusdetoate,laîmbunătăţireasecurităţiva ajuta instruirea lucrătorilor.

Prioritatepentruprotecţiacolectivă!!!

45

D - Protejaţi-văsinguriîmpotrivasurpărilordeteren

Lipsădeprevenire

Accident

O soluţieposibilă

În timpul lucrărilordeexcavaţi,90 % din accidentesuntcauzatedesurpărid teren. Este absolut necesar săseasigureprotecţiaîmpotrivaacestuirisc,fieprin creareadetaluzurifieprinconsolidareapereţilorsăpături.

Conducătorulautotrebuiesărămânătottimpulvigilent,înmoddeosebitîn ceea ce priveşte viteza vehicululuisău.Numaiceicare au primito instruirea corespunzătoarevor avea permisiuneasăconducăechipamenteledeexcavat.

Lipsădeprevenire Accident O soluţieposibilă

Reglementărileprevădfaptulcăzonadelucrutrebuiesăfie consolidatădeîndatăcesăpăturaatingeoanumităadâncime.

Reglementărilenaţionaleprevăd,deasemenea,evacuarea materialuluirezultatdinsăpăturăşiorganizarea mijloacelor decurăţareazonei.

Fiecareconducătorautotrebuiesăfiprimitinstruirea necesarăşisăaibăcarnetuldeconducereasuprasa.

E - Prevenirea accidentelor în timpul operaţilordemanipularemecanizată

Manipularea elementelor prefabricate sau a materialelor este adeseori realizatăîncondiţiprecare.Ca urmare,lucrătorisuntexpuşilaurmătoareleriscuri:

Instalaţiaderidicatseprăbuşeştesausedezechilibrează

Încărcăturasedezechilibrează

Electrocutareaconducătoruluimaşini(distanţădesiguranţă=5m.)

48

Întreprindereatrebuiesăasiguresecuritateaoperaţilordemanipulare

princonsultareaşipăstrareaindicaţilororiginalepentruutilizareadiferitelortipur demaşini,

prin instruirea lucrătorilorcuprivirelautilizareaacestormaşini, prinposibilestudipreliminarecuprivirelaorganizareaactivităţidemanipulare.

Lucrătoritrebuiesă-şiverificeechipamentul înainteaoperaţilorderidicare.Cabluriledelegare cârligeleşipenele,folositelafixareaîncărcăturidemaşinaderidicat,trebuiesăfieînbunăstar pentruaasigurasecuritateaoperaţilordemanipularemecanizată.

Un cablu delegareîn starebunădelucru trebuiesăfieataşatdelanţulprincipalş consolidatcuoprotecţiedemetalînpunctulîncareesteataşat.

Un cârlig trebuiesăaibăo clamădesiguranţăşilucrătorultrebuiesăseasigurec încărcăturaestecorectataşată.

Penelepentruprotecţiacabluluidelegaretrebuiesăfiecorectpoziţionatedecătrelucrăto atuncicândîncărcăturaesteposibilsăaibămarginităioase.

49

Brosura2

Documents

Transcript of Brosura2