Gimnaziul in anii Primului Război Mondial

Lucrarea de față recuperează într-o manieră succintă,dar sperăm cuprinzătoare fapte,

figuri și evenimente ,derulate între anii 1914-1918,pe tot cuprinsul județului Vaslui.Ne-am

propus o lucrare despre istoria Gimnaziului ,actualmente Liceul Mihail

Kogălniceanu ,motivația acestei alegeri fiind aceea că in calitate de elevi ai școli, ar trebuie

să știm cât mai multe despre istoria ei, mult sau mai putin recentă și sperând că vom

descoperi lucruri pe care nici nu le bănuiam.Așa s-a și întamplat.Prin cercetare si

cunoaștere ,am putut sa ne facem o imagine despre ce evenimente importante s-au produs pe

aria județului Vaslui în timpul Primului Război Mondial.

Un aspect extrem de important este acela al legăturilor pe care Casa Regală Română le

avea cu actualul județ.Se știe ca prințul Carol traversa în anul 1914 drumul de la Vaslui până

la Bârlad pentru a primi legământul cercetașilor bârlădeni ,vasluieni sau hușeni.Prima

vizită ,păstrată în documente ,a avut loc în anul 1914,cu ocazia depunerii jurământului de

către cercetașii Liceului ,,Mihail Kogălniceanu’’,din orașul Vaslui. Vizita din 1914 ,nu

reprezenta singurul contact de până atunci al liceului cu un membru al Casei Regale.Într-un

anuar al Liceului ,,M.Kogălniceanu’’ ,întocmit pentru anul școlar 1935-1936 erau redactate

amintirile uni fost director al liceului care într-un articol intitulat intitulat „Amintiri”,

consemna următoarele: „Într-o vreme când erau puţine licee în ţară românească, gimnaziul „M.

Kogălniceanu”, clădit odată cu localul Prefecturii, a fost inaugurat în prezenţa regelui şi al

corpului didactic. Până în ultimii ani a fost în serviciu bătrânul servitor, care, acum aproape o

jumătate de veac a deschis poarta grea de fier marelui Rege Carol I, despre care eveniment

povestea cu accente duioase în glas”1.Trecând acum la cea de a doua parte a lucrării

noaste ,vom urmări cele mai importante acțiuni ale liceului în anii Primului Război

Mondial.Prin ocuparea militară a teritoriilor Olteniei și Munteniei de către trupele Puterilor

Centrale si părăsirea frontului de către o parte din armata rusă ,micul oraș Vaslui trosnea din

toate încheieturile.Răniți în căutare de adăpost,vehicule de tot felul aflate într-o continuă

mișcare și unități compacte pregătite de marș.În nicio locuință a orașului până la perifeii nu se

mai găsea niciun loc de adăpost.În aceste condiții ,orașul Vaslui se pregătea să primească

60.000 de refugiați și 10.000 de răniți,el având o populație de circa 10.000 de

locuitori.Spitalul Drăghici,având o capacitate mică de 120 de paturi s-au amenajat spitale în

școli și instituții.Astfel Gimnzaiul clasic ,,Mihail Kogălniceanu,’’școala primară de băieți și

1 Anuarul Liceului Teoretic ,,M.Kogălniceanu’’,anul școlar 1935-1936,cap.Cercetășia la Vaslui2 Nicolae Ionescu,Marin Moronescu ,Liceul Teoretic ,,Mihai Kogălniceanu’’,Vaslui,Editura QIM,2011,pag 36-37

școala profesională de fete au fost transformate și ele în spitale pentru boli contagioase(tifosul

exantematic și febra tifoidă făcând multe victime).

Chiar și Geoge Enescu a hotărât să străbată țara pentru a strânge sumele necesare orfanilor și

invalizilor.,,Nu mi-am servit țara decât cu armele mele pana,vioara și bagheta’’.El ajunge și

la Vaslui ,iar în urma concertului se strânge suma de 30.000 lei. Un alt aspect esențial care

vizează Liceul Mihail Kogălniceanu este legat de procesul verbal din aprilie 1915 al cadrelor

didactice care evidenția faptul că doi profesori de limbi străine,Grigore Bobenco și Mihail

Popescu ,erau concentrați,iar direcțiunea lua măsuri pentru suplinirea lor.Problemele pe plan

extern au dus la întreruperea cursurilor pe o perioadă de 2 ani.Directorul Gimnaziului în

perioada cumplită a fost Elizeu Mavrodi, care a lăsat o frumoasă amintire elevilor prin

bunătatea și inteligența sa.Un document relatează că,,Domnul director a îngrămădit în timpul

războiului toată arhiva în podul casei sale’’2.Cu toate acestea, școala și-a redeschis cursurile în

noiembrie 1916 și a funcționat permanent în anii războiului în diverse case particulare.La

această dată ,Gimnaziul avea 8 clase ,inclusiv cursurile liceale , pentru a permite refugiaților

continuarea studiilor și ținerea examenelor.Condițiile de funcționare erau grele ,,lipsă de cărți,

frig în clasă ,școală fără geamuri și fără profesori titrați.’’

Am urmărit așadar câteva secvențe din anii primului război mondial,unde am putut

constata în cei circa patru ani luați în calcul a unor evenimente în care pacea și

războiul ,solidaritatea și neajutorarea s-au împletit fără voia protagoniștilor.Toate acestea

vorbesc despre greutățile acelei perioade,dar și depsre faptul că singurii capabili de a da sens

unor evenimente grele și absurde sunt chiar oamenii.

.

1 Anuarul Liceului Teoretic ,,M.Kogălniceanu’’,anul școlar 1935-1936,cap.Cercetășia la Vaslui2 Nicolae Ionescu,Marin Moronescu ,Liceul Teoretic ,,Mihai Kogălniceanu’’,Vaslui,Editura QIM,2011,pag 36-37

1 Anuarul Liceului Teoretic ,,M.Kogălniceanu’’,anul școlar 1935-1936,cap.Cercetășia la Vaslui2 Nicolae Ionescu,Marin Moronescu ,Liceul Teoretic ,,Mihai Kogălniceanu’’,Vaslui,Editura QIM,2011,pag 36-37

1 Anuarul Liceului Teoretic ,,M.Kogălniceanu’’,anul școlar 1935-1936,cap.Cercetășia la Vaslui2 Nicolae Ionescu,Marin Moronescu ,Liceul Teoretic ,,Mihai Kogălniceanu’’,Vaslui,Editura QIM,2011,pag 36-37