BRA$OVUL $1 ROMiNII

SCRISORI SI LAMURIRT

DE.

N. IORGA

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTT

BUCURESTI

Stabilimentul graft I. V. SOCECU, Strada Borzoi, 591906

BRASOVUL $1 ROMiNII

SCRISORI 1 LAMURIRI

BE

N. IORGA

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOURESTI

BUCURESTI

Stabilimentul grade I. V. SOCECII, Strada Berzei, 591906

Formeaza vol. X din cStudif si documente2, tipAritede Ministeriul de Instruccie.

BRAOVUL SI ROMINII

7484z. Vol X. I

PREFATA

Aid se cuprind toate scrisorile romanestr din Archiva ora-$eneasca a Brasovulur. Tiparindu-le, am crezut de nevoie saadaug la ele o cercetare asupra subiectelor la care ele seraporta.

Am voit ca aceasta carte sa poata folosi °deur, nu numarinvatatilor, istoricilor sau filologilor. in adevar, astfel descrisorT se cuvin a fi cetite de oricine doreste sa cunoascatrecutul $i prin graiul sail insu$T ; ele pot arata in acela$Ttimp ce mladiere, ce cumpatare, ce scurtime plina de intelesavea limba noastra de odinioara, care a ramas 'Jana astazrlimba poporulur de la tara ; intr'o astfel de limba, care e atuturor stramosilor $1 a celor mar multi dintre Rominir deastazr, se cuvine sa scrie $i carturarir. Numar asa scrisul forva putea strabate adinc in multimile romanestr $1 va puteacapata trainicie. Cad' e sigur ca mar curind sari mar tirziane vom intoarce la limba noastra cea adevarata, vom parasisintaxa frantuzeasca $1 vom intrebuinta numar acele cuvinteculese din straini care sint numar deck de nevoie.

Ca sa poata ceti oricine, am imputinat notele $i am inla-turat unele semne de transcriere Latina a vechilor buchr,care semne nu se inteleg in de obste 1.

Fie primita aceasta carte ca o solie de la oamenir cumintr$1 bun! ce all trait innaintea noastra.

N. IORGA.

1 Astfel el a Post Iranscris cr, nu C.

..--1=.-

INTRODUCERE

Partea de de-asupra muntelui intre Tara 0Itului la Nord$i Vest, intre Secuime, la Rasarit, se chema, dupg. vechiulobiceiCi slavonesc de a se da Tinuturilor numele riurilor cele strabat, Tara Birser, de la riul Birsa. Locuitorii fuseseracandva Slav!, $1 el intemeiasera jos in vale citeva sate caRi$nov, Bra$ov, Vi lcan, Cirstian (cCre$tinul,), care in rada-cina desinentele for se apropie de atitea alte numiri slave.Rominii se intinsera pe incetul si asupra acestor vechi ase-zari ale Slavilor, pe carii numiati, aid Ca $i in alte part!,-,Schet (sing. masculin singularul feminin S'chiaucit)1.Ei pastrara nomenclatura inaintasilor $i conlocuitorilor lor,prefacind insa une or! finalul ov in di7 (gBra§au» in loc de«Brawv, nu e rar in cele mai vechi scrise romAnesti.privi-toare la aceste locuri). Aldturi cu aceste sate ef facurA $i

altele, ale caror nume furs alcAtuite romdne$te dupa, acelaal parintelui care intemeiase $i satul $i vita locuitorilor luTun Zirnea fu incepatorul Zirne$tilor, un Tohan poate sta laobir$ia Tohanilor (e de tinut in seams, cu privire la aceastadin urma localitate, ca se zicea intaiu un Tohan, nu un To-hanean). Satcelul a fost la inceput un siitucel, care se facuun sat mare, luind numele gresit de Sacele.

Satenif ace$tia traiati in liniste, Tiber! $i nesupust domnilorde alt neam dajdilor, dijmelor Tor, supt ascultarea batri-nilor $i juratilor dintre dinsii; mai mare peste unul sat-.1 maimulte sate era judelul, al arta nume a fost schimbat, dela

1 0 sort a 10 leremia MovilA se chema §cheauca. Cf. In Moldova doullocarT zise §cheia, maT multe suburbi! ale §cheilor pe 11ngt °rase;

si

;

ti

4 ]NTRODUCERE

venirea Ungurilor incoace, cu acela de biriiii (abir6v). Din-colo de Carpati, de a muntev, pe cealaltd costisa de c Tara-RomaneascA) era aceiasi asezare, de si acolo satele eraasupuse unor Voevozi ce nu stapiniaa si dincoace.

intinzindu-si puterea asupra %Tailor Somesului, Crisurilor,Muresului, regii unguri voira sa statorniceasca, °data pentrutotdeauna, o granita fata de (Tara de dincolo de munti',cTransalpina, pe latineste sail pe ungureste «Havasalfold2.in aceasta inteadevar culegeau venituri si stringeati praddcalareti turd din neamuri cumplite ale stepelor rasaritene,Pecenegi si Cumani, cari obisnuiaa O. se rapada prin pasurisi asupra eArdealuluiv regesc. Unguril eraa prea slat:A cata poata apara cu insesi puterile lor, fie secuiesti, fie ungu-resti chiar, acest pAmint amenintat. Si astfel ei chemara pecavaleril teutoni, cari nu mai aveaii de lucru in Palestina sieraa mai potriviti decit oricine pentru luarea in stapinire, dr-muirea, impoporarea si aducerea la culturd a terilor sdlbatece.

Teutoni!, de limba mai mult germana, venira deci inArdeal si innAltara cetatile si mandstirile for inchinate SfintelFecioare. Asa rasarira pe rind in acest unghiu IWarienburg(Feldioara, dupd ung. Foldvar), cetatea din Brasov, cetateade de-asupra orasului, care fu darimata abia catre anul 1450 ,Branul, pe un loc care se chema Terciu (de unde ungurestesi nemteste i se zice Torcsvar, Torzburg)', Si, in sfirsit,Cimpulungul. cMantele, era si de o parte si de alta al forin acea regiune unde el e strAbatut de pasurile cete mai les-nicioase si mai potrivite pentru negot : at Rucarulul, at Pre-dealului si al Buzdului, care raspund vailor Dimbovitel, Pra-hove! si riului Buzau.

Dupa ce cavalerii cladisera, orinduiserd, si raspinsesera sailpusesera supt jug chiar pe barbarii turd, regele se facu ase supara pe ei pentru ca ar fi intrecut hotarele daniel fordintru inceput, si-1 goni prin razboia. in lucul for fury adusiacum Unguri, Secur, dar ma! ales Sag.

Acesti noi strain! se numiaa pe sine insusi «Sachsen), un

I Bran Inseamn1 .cetatea 10 Bran,.

INTRODUCERE 5

nume care ramine Inca sa fie lamurit. Er veniaii de la Rinulde jos : regf ungurl if chernasera pentru a-I locui painintu-rile de putind vreme cistigate si er sosisera in cete strinsunite supt capetenir dintre dinsil. RominiT li-ati zis Sass (nuSasi), si dupd numele romanesc vine de sigur acel ungurescde Szasz (firesc ar fi fost ca UnguriT sa.-T numeasca Nemit,cum zic Nemtilor si asezarilor facute de ei in toate partile).De la inceput, ei, satenT fall drepturT, ePieT Rosa)) aT acestelAmerice UngurestI, trecura in deplina ascultare a Sasilor,orTunde acestia se salasluira in numar ma! mare. Deprinscu nevoile uneT culturi mai inaintate, Sasul nicT n'ar fi pututtrai de la inceput in cetatT de mestesugari si de negustor!,in sate bine inchegate, daca n'ar fi gasit acest bogat .xpamintnegruz care trebuia O. fie pentru alte culturi neamul nosttu.

Satul Brasov, Braga ajunse astfel Brass6 at Ungurilor,venitT sa culeaga pe urma secerisuld gra" al altora. SasiT,

cari primisera de la Coroana acest dar, facura supt castelul .

Marie! at Teutonilor un oras, si -1 numira orasul CoroaneT,Kronstadt sail, In gralul poporuluT, Kronen. Ceva maT innainte,alts grupa de SasT intemeiasera iarasT pe vechiti pamintromanesc Sibiiul, pe care-1 numira, dupa acel ce-T aduseseacolo : ccetatea lu! Hermann», Hermannstadt.

Cele cloud cetati s5.sesti raspundeati ca asezare celor douaalcatuirl romanestl mat insemnate din 4 Transalpina», Voe-vodatelor de capetenie. Sibiiul era in margenea Geri! Oltulur ;din jos venia tara Voevodulu! Jiiurilor de care se Linea siTinutul. HateguluT; poate chiar ca locuinta obisnuita, CurteaVoevoduluT, era in Hateg, cad alte tirguri vechr prin acestelocurf nu se cunosc. Peste muntii din Tara Birse! veniaVoevodatul Argesulu! si Dimbovitei, avind ca resedinta ce-tatea Arges. Oltul despartia amindoua Voevodatele, jar inArdeal raza de actiune a Sibiiului de aceia a BrasovuluT.

Pentru Romania munteana, Brasovul si Sibiiul represintaceia ce represinta pentru Romania moldoveana cetatile, totgermane, ale Poloniei : Lembergul si Cracovia. Acolo insamarfa apuseand trecea prin Cracovia, ajungea spre Sud-Estla Lemberg sail la Liov, cum IT ziceati aT nostri, si de aid

6 INTRODUCE RE

Ae coboria in Moldova. Cele doul intreposite comerciale seajutau intre ele, se completau, pe cind dincoace, in Ardeal,trebuia sa izbucneasca o rivalitate intre Brasov si Sibiiupentru folosirea eTransalpineip. Brasovul invinse in veaculal XIV'', adeca dui:4 vre-o suta cincizeci de anT de lucru,si anume printr'o schimbare politica petrecuta peste munti.

Daca. Voevodul jiian ar fi invins, intrecut si inghitit peal Argesulul, Sibiiul ar fi fost locul cel mare de schimbintre fabricatele Apusulul si ArdealuluT chiar, pe de o parte,iar, pe de alta, materiile brute imbielsugate ale «Transal-pineTp. Dar biruinta ramase a ArgesuluT, intre 1300 si 1330.Sterna vulturuluT cu crucea in plisc invinse. Intro pecetenoun insa, pentru Domnia cea noun si «marey> a ctoataTara-Romaneasca, (cad! o Moldova nu era pe atuncea), doiDomni incununati cu coroana in treT cornurT pe care opoarta. Mircea pe la 1400 1, stail de o parte si de alta a unularbore de lmpacare. AceiasT innaltime, aceiasT haind ca adespotilor si rudelor imparAtesti din Rasaritul bizantino-slay.aceia$T coroana, aceiasi pima; dar Domnul din dreapta eraacel care invinsese pe cel din stinga si impusese resedintasi sterna sa2. Drumul sail de negot ajunse drumul cel mare,

l V. chipul d'innaintea vol. 11 al coleecteT Hurmuzaki.2 0 indurtre a cSfinlilor Constantin si Elena, ce ar figura pe monedele bi-

zantme si bulgarestT, dupl d. D. A. Sturdza, se poate admite cu greti ; celecloud chipurY de pe monedele pomenite represintd ele pe Impitrat si ImphrMeash,sail maT curind unitatra ImpermluT roman (de Rdsdrtt) cu doY ImparatT ? Cf.plansele, adause la articolul luY Melt In Sbornicul bulgar I (1889) si Sabatier,lizonnaies byzantines, 2 vol., Paris-Londra, 1862. E de observat cd stmonedele persane ale ItiY Chosroes I-id si al II-lea, ale Jul Iezdegherd alI11 -lea, imitate dupd cele bizantine, all cloud chipurT ImpardtestY (se crede Insdc ar fi paznicl) cu totul asemenea lingd un copac (dar se crede cli e altarulfoculta) ; aid se vede, de-o parte soarele, de alta luna (v. Hertzberg, Geschichtedes byzantiner and des osmanischen Ruches, In col. Oncken, pp. 37, 39, 51).Costumul unel Irapdrdtese era cu totul deosebit de al Imparatuld (v. ibid.,p. 177). In veacul al XVI-lea pecetea se desvoltd In acel sens cli unul dintrechipurile incoronate poarth piece ferneiesa revdrsate pe umdr, iar cellalt arechica string blrbdceste, ca in chipul de la Cozia al lul Mircea. Cf. si repro-ducerile, putin intregite si corectate Insd, ce shit alipite la articolul d-luY D.A. Sturdza in sAnalele Academiel RomAnel, VIII.

INTRODUCERS 7

cetatile sale full popasurile negustorilor ce mergeati la Du-narea Brailei sail la Duna Irea GiurgiuluT, si emporiul dinpreajma luT ajunse depositul, atelierul, punctul de plecarepentru schimbul de marfuri cu tTransalpinax,, cu [Bulgaria,cu Bizantul pang. la peirea for si, in sfirsit, cu Turcil, cariinlaturara $i coplesira de la o vreme totul.

Acesta fu inceputul maririf Brasovuluf.

CAP. I.

Negotul Brapvului cu Rom Mil.

Din lucrurile care se intimpla, putine, si nu totdeauna celemar insemnate, se pastreaza in scris. Aceasta e adevarat maiales pentru timpurile mai vechi.

Din tot ce s'a schimbat in cele d'intaiii o suta cincrzecTde ani intre Brasov si pam1nturile romanesti de peste muntr,nu s'a pastrat cu desavirsire nimic. Abia din anal 1358 aveminvoirea regala ca Brasovenii sa poata face drumul 4intreBuzau si Prahova, adecs de la varsarea Ialomiter pAns lavarsarea Siretiulul in Dunares. Ialomita se varsa la PivaPetrel', unde era °data vestita schele Floci, iar varsarea Si-retiulul e intre Braila si Galati, care iese la lumina ca portsimtitor mar tarziu, dupa ce Moldova fusese gonita prin cu-cerirea turceascA de la Chi lia si Cetatea-Alba'. Drumul pecare regele-1 asigura Brasovenilor e deer acela al Brdi lei.

Peste zece anT, Vlad sau Laico-Vocla, Domnul muntean,care era si stapinitor in Fagara$ si Ban in Severin, venia larindul lul sa intareasca. drepturile Brasovenilor. De fapt,aceasta intarire singura avea valoare, cAci regele, care stateala 1358 in dusmanie cu Voevodul muntean si nu-T recunostea

I Zimmermann- Werner - Muller, Urkundenbuch der Deutschen in Sieben-biirgen, II (Sibiiu), 1897), p. 153, no 736. cIlontha, e cIlonchaP, Ialonnta.

NEGOTUL BRASOVOLUI OU ROSINIT 9

nicT-un drept de stapinire, ddruise cu de la sine putere incasa altuia, care nu ingaduia inacarea nimanui. Acum insa.Vlad a cdpatat Fagdrasul, i s'a recunoscut stapinirea din Se-verin, de build samd. ca Hgegul ir va fi fost lasat in mini,$i de aceia el se intituleazd in actul de intarire, care arataprin caracterul ingrijit al scrisoriT sale a fi fost asternut laBrasov chiar, cDomn din mila lui Dumnezeav tot din milalui Dumnezeti dee!! csi a Marie! Sale Regelui,.

Si. acest privilegiu prive$te mai ales drumul Brailei, cdruiaeci se si zice va merge acolo nu va plati decit a

etreizeceaparte 3°/0) din valoarea marfii sale, la Cimpulung, i

anume la intors ; deer marfurile vamuite eraii numar cele cese aduceati de peste Dundre, marfurile cunguresti» ramiindslobode. Pe altd. cale dec.( a GiurgiuluT, sau a TurnuluT,care ducea Ia Nicopol , vama domneasca va lua si la sosire5i la plecare, dee! pentru amindoud felurile de marfl, la Cim-pulung intdia, Ia Dundre pe urma sail, pentru a vorbi caoamenif de atunci, la fchele $i la vadurt. Cine va voi sätreacd. in Oltenia, nu va mai plati vechea vama dela Slatina,pe Olt. lar negustorii ce se vor opri in tiara, n'ad nevoie sddea la Cimpulung altd vama decit c vama cea adevarata $i

veche,'.Aceasta edatind vechea se lamureste 5i ea prin cartea de

privilegiT data de Mircea-Voda, eel d'intaia adevdrat urmasal lui Laico, la 1413. Mircea era atunci in pace cu regeleSigismund, cu toate ca el nu mai era silit ca innaintasul saua-$1 arata prietenia prin adausul ccu mila Marie! Sale Re-geluT, ; el era puternic $i sigur $1-$T Linea pircalabii la Bran°.

' Privilegiul luY Ludovic e cuprins in acela al luY Sigismund din 1395. Allul Laico e pKstrat in orig;nal. Ambele se glsesc In coleclia de documente( Urkunden) a BrapvuluY. Sall pentru cea din urmi (lath, dar nu fitritgre$ell, In Zimmermann-Werner-Mtiller, Urkundenbuch der Sachsen in Si eben-b iirgen, 1T.

2 Acte de la Sigismund, din 1419 (ibid. ; lipsete din Hurmuzaki, Is) :ccastellani castri nostri eurch vocati, per condam magnificum Merche parciumTransalpinarum oljm et Mych[aelem], filium eiusdem, nunc Vayvodam, protempore constitutif.

tiparit

'I

trefzecea

40 UENERALITATI

El insira si marfurile ce se duceail in Tara si acelea carese aduceau de acolo'.

Iata-le pe cele d'intaiii : postavuri de Ypres, zis la not«frantuzescp, de Louvain, de Colonia, postav silesian, zis si :lesesc, cehesc, postav intreg, in viguri, sail ctaiat,, ginceput,.Apoi incalcaminte Si palarii, zise (frincesti) pentru ca se fa-ceausi de

tot in tam afrinceascdp a Flandrei, ciorapi. Pinza cenusiein. Traiste, funiT, frine, blani lucrate. Fin ales. Briie, sabiT,

cutite, arcuri. Pentru toate acestea se platia vama intreaga. laRucar, jutnatate numai la cDimbovita, si, in afara de aceasta,un drept la vinzarea in %ail. Socoteala vamii se face inducati moneda aceasta se numia tot asa si la not 5i di-nari, sari in bani de ai no$tri, pe bucati sail viguri, pe le-gaturi, etc., dupa felul marfir.

Cele de-al doilea sint urmatoarele : pesti, mai ales pesti deDunare, cari se aduceau mai ales prin Buzau, in card, apoi :vite, ceara, berbeci, pore!, piei de cerb Si de alte efiarev,brinza. Vin $i mied se ducea si aducea, de sigur, de o po-triva. Varna marfurilor ce se aduc de Sasi innapoi in tamTor, se lea in Rucar, in cDimbovica2, in Braila, dar Si intirgurile d'innauntru, pentru carele de peste ce tree : Tirgsorulsi Tirgoviste. Sint pusi la plata caii cu poveri, caii legati decare, call' fara poveri, drumetii pe jos, cari (Tau un ban.

Cum se vede, socoteala aceasta noun nu se potriveste binecu cea veche. Aceia fusese impusa Domnului dupa reguleleApusului, mai simple Si mai &esti. Mircea era insa destulde tare pentru ca sa sileasca pe BrasovenT a se intoarce laobiceiurile de odinioara, cu vami interioare, cu plata pentrucalatorii fara marfa si pentru cal' ce nu eraii de vinzare. Elsfarma cu acest prilej drepturile Brailei, Si de acum innainteoricine va sosi la Dunare cu marfuri de import va da tree'la suta, ceva mai putin decit tariful vechiu de I la 30. Totasa platesc marfurile aturcegti, : piper, bumbac, camhei, cindajung la Dunare. Mai vedem insa ca postavul, vinul, miedul,

Actul e tipIrit In a 2a edilie (BucuretT, 3905) a documentelor slavone dinBras.ov, de d. I. Bogdan, pp, 36-8.

si

NEGOCUL brk§ovuLuf CU ROMiNlI 11

sint singurele obiecte de import care clati vamA, iar la ie$ireplateste orice. Vama e deci generalA pentru export, iar laimport ea love$te numai articolele cele mai scumpe.

Aceste masuri au fost intarite pe rind de Domnii muntenidin veacul al XVI", si de Mihail, ca pAzitor al granicei desus, in numele tatalui sau, $i ca Domn singur, $1 de Dan r",fiul lui Mircea, $i de Radu Plestivul (Praznaglava), alt flu, si deVlad Tepes, $1 de Basarab cel batrin, $1 de Vladut, si de Nea-goe Basarab, de la inceputul veacului al XVI". Deosebirilesint cu totul midi, $1 mirfurile nu slut aratate decit rare offmai cu de-amanuntul. Astfel, in niste porunci din 1422 catrevame$P, cei din Rucar $1 Dragoslavele (cDimbovita ) $i ceidin Bran (cPrahovax.), Dan adauge la articolele de export bra-sovenesc : hamurile, cergile, fierul de obiceia oprit de a trecela no!, cind Domnul era dusman sau nesigur baboul2 ; elspecificA pieile de cfiare, sau egadini, astfel : pie! de veve,rita, de jder, de vulpe, de ris, de pisica salbateca $i de iepure.0 alts carte, tot de la el, mai cuprinde: csalteles (mmEtniK),sumane sau, cum li se zice de obiceiti, astraies.

Din partea negustorii munteni aveau dreptul de a veniin Ardeal farA a plati vre-o vama. Cind se intorceakinsa cumarfuri, li se cerea plata cuvenita de culegAtorif vigestmelregale I la 20 , care fu incA de curind arendata Bra-$ovenilor. De cite or! se incerca ridicarea de \Tama, Domniietransalpini, protesta. Oamenii din ctara, mergeau de alt-minterea $i prin alte part!, si se pomenesc odata ca locuri cer-cetate de dinsii, dale peste gra:mada, «Oradea, Clujul, Ti-misoara, Ri$novul $i Tara Birseir8. Ei aduceaii une ori de-adreptul in Ardeal cmarfa turceascax-4.

Bra$ovul primeste deci dota feluri de marfA. Pe de o parte«marfuri de peste mares, din Siria $i Egipt adeca, din Le-

Bogdan, Doc. si regesle, pp. 13-5, nle ix-X ; ed. a 2', pp. 17-21, nle X-Xf.2 Tin fel de postay.3 Bogdan, p. 81.4 Ibid, p. 103 ; ed. a 2a, p. 176.

,

log-,

1

12 GENERALITATI

vant ; piper, $ofran, mirodenit, stofe din Rasarit, cum ecamha suptire (camocato, Isaciouxi). Pe de alta, marfurT dintard. : vite, brinza, cat, ceara, vinuri, mat tarzift numat grid,malaid, orz.

Iar exportul lui se alcatuie$te, pentru vremea cea mai veche,din postavurt ce se aduc din Flandra, de la Rin sad dinSilesia, din produsul muncit me$te$ugarilor sag, mat alesargintarii, careta$it, postavarit, pinzarit, fringhierii, pielarit dehamurt $i, intimplator, chiar covrigarii, $1, in sfir$it, din unelematerit brute $i produse ale muncit cimpuluT ; astfel mazereamat ales 1.

Din registrele de vama, din socotelile darurilor fdcute Dom-nilor $i boierilor munteni, id $i colo dintr'o scrisoare Latinaputem vedea aceste articole pe care Brasovenit obi$nuiati abe trimete la not. Ce se dovede$te pentru 1700 e bun, desigur, $i pentru 1400, cu o singura deosebire : de la asigu-rarea drumurilor de negot ale Europe', el' aduc mai multe,fabricate din Apus, iar de la cucerirea Ardealulut de Germane,la 1699, industria Viener, Linzulur, Grazului, Briinnulut na-pade$te in piata saseascal. Dar un lucru hotaritor ramine camat de mult: Germanul nu trece Carpatil, iar Turcul rdminemat totdeauna la Bucuresti ; Intre unul $1 altul, infati$IndApusul $i Rasaritul, Sasul trebue sä stea Inca, pentru a-I mijloci.

In privinta banilor, Sa$ii socotiad in a'ucaft i dinari. Ro-minit n'ail bgtut ducati pang' la Dan cel de at II-lea. Acesta,aliat al imparatulut Sigismund; avea nevoie de bant pentrua duce lupta impotriva Turcilor, careia-I inchinase viata sa :pentru aceasta, c i voia Itii Sigismund, el puse sd i se bat .ducap in Brasov, $i el incercd sa -t impuie negustorilor bra-sovent cu aceia$t valoare. Et nu vazura bucuros aceasta in-noire $i se plinserd Imparatiilui, care opri printr'o scrisoaredin 1425 aceasta Incercare a vecinulut $i ocrotitulut sad2.

1 Hurmuzaki, XI, pp. 581-2 (no vIli) : cputem tat gi Mil mazerea voastrit,scrie Petru §chiopul, nAcajit, la 1564.

2 Scrisoare inedit to Arch. BrasovuluT.

NEGOTUL BRA§OVULLt CU ROMiNlf la

La 1443, tot pentru nevoile razbolulur cu Turcii, Ioan Corvinfacu o noun Camera de bani la Sighisoara, stramutind acolomesterii $i uneltele din Brasov ; acestea sint insemnate ast-fel: c82 de nicovale, 25 de maiuri lungi, 20 de foarfece deMat, 23 de foarfece de tinut, 44 de maiuri mid, 26 demaiuri mariPl.

AT nostri avea monete marunte de argint si de arama,care serviait ins mai mult ca sa arate neatirnarea de rapta terii. El faceati socoteala cu cbaniie lor, dar mai mult cumonete rasaritene. Din compararea celor doua forme aleprivilegiului comercial dat de Mircea Brasovenilor la 1413 sevede ca Muntenii numiaii efertune o moneta de our bizantina,$i ca acesta era mai mare decit perperul (u arcepov) simplu,de cari avea si Mircea cu efigia sa, batuti neaparat in Brasov.

Supt Sigismund, cind in Tara-Romaneasca era Domn Danat II-lea, Brasovenii incercara sa strecoare florin! din hereghzersail Camera regala, dar Dan, al' cdrui ducati nu se primian,intelegea O. nu se primeasca nici la vama lul bani! arde-lent; $1 astfel el hoar? O. nu se iea decit vechii si cunoscutiiban! italieni din Venetia. Tot asa se supara Vlad Draculin 1441 in potriva bateri! in Ardeal a unel monede de imi-tatie, mai mica in valoare, menita tot luptei cu Turcii, $i princare Sasii intelegeau sa-1 plateasca marfurile.

Ioan Corvinul, de la care pornise masura monetarlei celei noun,de la Sighisoara, pentru cheltuielile de razboia, nu se invoiinsa cu aceasta hotarire. Dupa ce el inlatura pe Vlad, care-1jignise in multe lucrurl, Ioan impuse urma$ului sati Vladislavfiul lui Dan sä iea moneta ardeleand. in anul 1448 Corvinulhotareste ded, intr'o scrisoare catre Sag, ca de aid innainteel vor trebui sä plateasca $1 sa primeasca la plata cbanul celmice din Sighisoara in locul florinilor florentini saii asprilorbizantin! $1 turcestr, cari se obisnuiati mai innainte,

Pentru vremea luT Brincoveanu avem o socoteala a vamii,un -Itarife, foarte neindestulator, neinteles in unele puncte,

1 Scrisoare inedith. In Arch. Bra$ovulut

14 GENERALLTAV

dar care poate sluji pentru a se vedea ce marfuri treceaucatre 1700 pe la schelele $i vadurile noastre.

Avem intaid marfa apuseand, adusa prin Ardeal,$i anume :.xpostav suptireo mai tarzia se vazice cfain) epostav feld

brecles,, la care putem adaogi epostav $aTv, sfoard, 'strain-turiv,. fiere de plug, coase, cutite, secert, streangurile sau4t ostreangurile), betele (abeate,), spiteria (gerbe de dohtorii»),otel, argint via, plumb, vapself, chivere pentru osta$T, mazare.

ApoT marla tureeascii, socotita in paver/ de Constanti-nopol, de Adrianopol, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, deRumelia $i de Venetia : gaget), sofran, piper, orez, lamit,smochine, sapun, ctutun i lulea», abale, ccaplamalo, chihlimbarin cpietre,, stafide, anason, scumpie, tamiie, bumbac netors,arnice, procoave $i procovete, pies' : saftiane, mesini ; blaniin soroace si coropce: samuri, etc.

in sfir$it, produse ale fern: miere, ceara, in, cinepa, grin,vin, rachiii, uleiu, roscove ; dobitoace : cat, boi, vacs,

ot, dar oile eraii oprite in veacul at XVI-lea 1 peste, porci,piei $i blani: pier de oriel, blani de jder, vulpe, ris, vitira,dihor ; apol : lina, sail 2.

0 lista foarte bogata a lucrurilor ce se exportau la notde catre Brasoveni acuma insa ere"' si negustorT brass:3-vent de legea chiar de neamul cumparatorilor de pestemunti e pgstrata intr'o carte de socotell romaneasca, ceincepe cu anul 1769 3.

Chiar din cele pagint se arata banii intrebuintati :c Gal bens] zarrnacut, zing', funduclil, stambol, tunuh, turalii.

Toate numirile sint turcestI, zingirliul valora 2 let pe acesttimp, funducliul 7; zarmacupul 5 ; stambolul era galbenul im-paratesc ; nu$titi ce era tunuhul, dar turaliul era galbenul cepurta cturaua*, semnul intortochiat al iscalituriT SultanuluT4.

Hurmuzaki, XI, p. 582, no VIII.2 Strait si doe., V, pp. 364-7.3 Mails. BrapvuluT, vol. IV, U, 4.4 Wolf, Beschreibung der Moldau, I. p, 137.

,i

melt'',

gi

d'intaia

NEGOTUL BRA§OVULUf CU ROMINII 15

Nu marsrati acum florini $i dinari, precum nu mar erati per-perr si bani. Alaturr de galbenu turcesc se pretuia insa cel olan-des $i venetian, «de Holandia, si «venetic*, precum si talerulgerm2n, leul apusean. Tar, ca moneda mica, costandele (poatealt nume pentru asprul turcesc, de Constantinopol), $ustacirsail grosul polon dublu, gresla, polturacul, cunoscut Incade pe la r600, maria$ul din Ardeal, moneda de amnia an-terioara Marie, Tereser, or /i3' sail a patra parte din lea, pi-tercul, egal cu cincr poituracr, pe cind sustacul avea numaipatru, burlincul $. a. I.

Urmeaza acuma insirarea de marfa. Negustorul, un Romin,mergea $i la Constantinopol de unde se luau toate ar-ticolele de moda., precum se ieati astazr de la Paris , darde obiceia se opria la Sliven, supt lialcani, cloud ceasurldeparte de Iamboli, unde pana pe la 1828 a lost lucratun fel de aba cautat pretutindeni 2.

El incepe, ca toll tovarasir sal, cu chemarea ajutora numelur Dumnezeti

«Cu mila Domnului Hristos $i cu ajutorul Maichi Precistimarfa ce am adus del[a] Slivin, cum arata in jos anum ej

2523 oca undelemna, for 41, ocao : ban[i] 32 12 m.75 deto sapun, rachia, cantar 683,96.

780 deto stafide, rahchiu, cu tot.90 deto deto o traista.24 deto ghimber galben.20 deto deto alba.

607 chile urez.1288 oca zama de lamaie.1666 deto platra acra. cantar[e].

48 deto Turban.54 deto pueoasa.58 deto nauta.

12500 lulele albe, miia ler 3.4o.Cheltuiala pan in Timis...

StudiY fi doc., V, p. 145 gi nota p. 365.2 Jiredek, Furstenthum Bulgarien, pp. 510-1.

fur

1

intr'

;

16 GENERALITATf

Cu mila luT Dumneze[a], alta maruntis, cum arata in jos,anum[e] : 5 cToltar[e] mar[T] rosii, deto micT, deto, si verz, 2sad arnice suptir[1] rosul, 200 lulele rosii bun[e], 30 ocagogos, 26 deto tipirigu, 1 deto sacaz, 5o deto tamaie, i detogogos de peste, to saftien naramzia ,(?)..., 9 litre borangicu,1.2 bucata tembir..., 8 oca sapun tarabuz, 58 dramur[i] ar-ginta, 2 mutcalur[i] marglritar, 8 oca matase rosie tel., to'isoca deto fet[e], neagra, verde; 3 par. imineT, 231/2 oca tutunboscea, 3 ibrice cu leghen, 307 safcien[e] galben[e], 4 perin[i] deBrusa, t caldar[e], 184 oca migdale, 151 iarsale poleite, 12 ocafidea, 30 deto cafea Emin, 5 par. mes[i] galben[i] voinicesti,17 talpi, 3 astar[e] daubez, 26 deto sovaz ..., 75 oca mo-run, 37 deto crap, 7 procovit[e]. 4712 oca sapun de ru-f[e] ..., 2200 tir[i]. 5 oca tutun, 25 deto piatra van[a]taocao, 59 deto cracatita. deto ..., 207 bogasie de Tocata..., 36 bogasie atislii cazamirchil, 36 deto fete, 45 deto decate 10 cot, to musulurT rosii, 6o bogasie fete, 6 alagelemanite, 20 bran[e] de matasa micT, 20 bogasie cazamischii,18 deto fete .. ., mutcalur[i] tetin mar[i] ..., 17 citur[I] fete,7 amuri alagele, 1 fat[a] plapum[a] de Serez . .., 4 samur[f]alagele albe, 16 cots cutnie in furculit[a] ..., 2 fesur[i], 2

alagele mai proaste, 2 titur[i] rosii, 2 ghiermesutur[i] albe,2 brane samur[1]. 11 cot sandal naramzata ..., deto mataniirosii, 2 saftien[e] negre ..., 1 par. nadragr albT, t cantarmar[e], 5 par. papuci fam[e]esti galben[I], 4 par. iminii negri,to cacom..., 4o nastur[i], 25o lulele de spuma ..., 7 covorra,4 stuci panza borangic, 1 putinT scrambit, o ibrisim.

Lan[a] ce am adus comision pe sam[a] lu! Domnul Imes' :4204 oca lan[a] tigaie, ocao ban! 23.

11586 deto deto, ocao ban! 24.238 sac! de panz[a] cu sfoar[6], ban! 51.

Chiriia la saci ce i-am dus la Giurgiul . ..Leg[a]tur[a] sangep!, leg[a]tur[a] tanel, 40. cacomT albT ...,

sticle rozol ..., 9 stucf ghermesutur[i] cu fir ..., I I bucat ci-taril albe ...

1 Himesch. Familia aceasla tedeste si pinii. asthz1 In Brasov.

NEGOTUL BRASOVULUf CU ROMINIf 17

1774 Noem. i, cu ajutorul lul D[u mnezeu, marfa ce saafla in bolta $1] am dat-o in sarn[a] Mitrului, cum arata injos anum[e] .

. 2 Oca top matase, 2312 oca matase de saiu, fet e]; 9oca matase neagra, 376 dramur[i] matase chenar ibri$imde Tarigrad fet e], ibri$im suptir[e] rnohoratu, deto de Odrii,deto de Tricala, 712 $tucT fachioale negre, 8o6 cot $iretu,958 cot ceapar-$ireta, 484 bucat gaitan sacaz i stambol, 532deto deto ibri$im, 320 deto deto bosneaagu, 31 topur[i] tangaitan, 73'12 topur[i] selanic gaitan, 61 papu$ gaitan deOdrif ..., 529 tucT cimbir-hasale biborlal, 7 cimbir verz marcar.58 diirmale, boiamale $i mucesemur[t] ..., 17'2 $tudf panz[5.]vargata, 99 deto cafeslil $i 2 cot de carna.$, 1 irbichir deTocatu, 3 '2 deto de Ieniser , 63' 2 musurur[i] de Ienisar

2 topur[i] astar[e] $i de Bra$[ov], 102 deto deto ingustede Bras ov] ..., 307'12 pan[za] de piriia$ I712 fer prostu alba$i galben, 17 bran[e] mar 1] de Brusa, de matas e] I testeabran[e bilbil ciuz 14 bran[e] naramgii ..., 4 par. =anusmuiere$tf ..., 14 maran) [1] de Olandiia magi], mid ..., 3 cutiT $icot 6'/2 gur I de Lipsca... 272/10 testele caltun[i] de Serez, 9 par.papuci cu mes voinice$ti..., 9 par. me$1 singuri..., 8 24 o rAsur[i

hartie tricapelo 604 coale sic pe piele alba . . 106 luleleportileaan[a , 48 deto rosii fain, 38o deto proaste ro$, 30hartii metal ..., 27 par. sponce de Bra5[ov], 5'2 II. bumbactorsu de Bra$o[v] ..., 6 ibrice de Tarigrad mar[i] ..., 7 cutiitabac de Corfus, 12 deto sticle cu balsam, 76 testele ourbun, 4 deto arginta bun, 3 maturit[e] de haine, 22 parechTfelegen[e] cu farfuriT $[i] 5 cu manu$, 2 thrice de ceaaT, unurcTorus, 3 par. calimar[i]. i 7 par. cartT de joc, 14 blide dehreaan 409 litre saricica, 2400 anghinar[e] ..., 2000 lulelede Bra$o[v], 2 plapom[e] 102 bogasie tocati$ur[i] fete,380 deto dinihliT albe marl ..., 8 antirie mar[I] ..., 452 11.

stafide negre , de Tristil, 167 vedre otata, 6 chilimur[1] deTarigrad ..., I 11., lot 15 cui$oar[e], 2 II., lot 27 nuc$oar[e],15 lot frunza$oar[e], 714732 11. scorta$oar[a] ..., 356 11: piper,30 oc[a] ghimbir turcesca, 120 11. titfer pisata, 23 '/2 lotreventii, 1r8 11. migdale, 16314 oc[a] cafea Iemen 5012

74842. Vol. X.

...,

...,

18 GENERALTTAV

oc[a] cracatit[d], T_ 88 400 oc[a] rastic, 31 2 11. comid, 26/32 11.

samanta de scoartd, 28 lot vapsald indih, 2820/400 oc[asmirna, 2712 oc a] cerneald uscata...., 2624 11. cugnac deBeef, 89 litre deto de Ven[e]tiia ..., 131/2 oc[a] $erbetti138 11. tabac de nas cu iagar, 5034 II. ciripie ro$ie alba,14 oc[a] stafide negre de cos, 144 11. smaltti de oale712 oc[a] nevre, 66 oc[a] tutun in abate, 21214 11. fidea i macaroan[e] ..., 263 11. cleiti de masar, 6 oca dela de morun,35'2 11. burete, 34 oca praf de tamale turceascd, 1131/2 11.

prezil vandtu, 821/4 11. farnabogo, 126 II. pamantu ros galben,8'2 11. aur pergamenta, 92 11. lazur, 651/2 11. alice 83'14oca sacaz, 90 11. tamale de Ven[e]tiia, 171/2 oca sapun Ta-rabuluz 55 oca alun[e], 3011. scoice 54 °ca. scumpie7612 11. coafe de naramza, 20 oc[a] stafide noao ros 144oca mortoprac 137 oc[a] fasol[e] turceasca, 24 oc[dconfetur I], 7o oc[a] candel, 119 11. cosator ..., 131'2 11. par-mazan, 1512 11. facliT albe ..., 129' 4 oca urez, 361 ocanautti prajitti s[i de hiertti 19 oca drojdii undeletnnil3 scoarte de Tocatti.

1774, Noem. 6, am data MitruluT marfa la boltd : loooca icre negre sal-[ate] a f. 150 300 oca mdslin[e]burduf..., 19 oca smochine..., 784 cot ceapir-siretu600 tamale poleite 140 cof e] mier[e] ..., 23 $tuci ham-hanele.

1774, Avgustu 1... Dam ...iar in sam[a] MitruluT 41/2 ocamatase ghizvez bun[d] ..., 366 dramur[i] matasd. chenar582 deto matase suptir[e] de Tarigrad 31'2 $tuci fochioalenegrul de Melenic ..., 341 2 mata nasturp] tob han de matase

lo scAndurril cipce, 1 B. moni$ fir albu, galben cd-limar[i] de alam[a], 7o testele aur bun de vapsitu la bisericTicoan[e] 4 deto argintil bun, deto, deto 31 11. oldrloi232,4 cerneald uscata turceascd, 8 11. ciripie alba ro$ie81/2 oca sacAz-mastih ..., 9 oca alun[e] 130 oc[a]fdioard turceasca ..., 5o oca candel turcescti 107 oca pu-cioasa bund, crubuce r90 11. ceaar[d] de Brasov ..., 35o11. stafide in cos $1 o 105 par. margele de ceaardro$ie.

...,

turcesti: .

torba

...,

...,

....

...,

...,

NEGOTUL BRASOVULU! CU ROMiNIf 19

[8 Avgust.] 15 5 §tuci bogasie merdimir..., 141/4 oca sapun izmir.1776, Junk 22 ... Marfa de Slivin :13 paftale de Tocatu civite, 2 la un loc, a f. 6 ; 40 civi-

tur[i] haspa$a, bez stranse ca paftale de Tarnova , 10 $tuclcartonur[1] de Serez, 4 prosoape bune mar[f], 5 §tucr carto-nur[i] de Tocatu.

[27 Iunie.] 241/2 oca matase de hartie, tot 11. cafea Ho-landila, 326 11. tabac la lulea taiatu.

...4 brice..., 5oo ace croitorWT..., 6 ceasoarnice de soare...[1776.] i 5 dramuri matase in par[a] focului. 4 fet[e] pla-

pum[e] de Ieni$er..., 6 maram[i] de Holandiia, galben[e],mar[f 67 aspricur[i] $i de Tocatu $i fandicur 1], $[1] dinhartie, cazameschif . . 24 lot cuglac de Bee . 21211. mineum . . ., 2 11. badiiam (sic). . 47 11. coaje de nä-rama.. 85 cot $alaii frantuzescu ro$ .

[1778.] 787 cot gditan de 'aria de Bra$ov, suta f. 2,405 bran[e] bilbil ghiuz, pope$U, de bumbac mohorate, f. 2,40. 12 210 mat. ghiordan cu sarma 6 ierbichiff de To-eatil ., 26 oc[a] dulceaat1a] chitra $1 rodozahar . .., 8 lotcarpapar[a] ..., 4 tabacher[i] de bleh, 5 burdu§ gol[e sobucati tanea galbin[a] ..., 4 11. bumbac crud ..., to oc. anu-m[e] o povar[aJ bogasie $1 alte calabalacur[f], iar au adus chirFlor : 24 $tuci enela rupisiia . 8 oca matase de saccreaci 280o nastur[i de aram[a] plinf galbed cotara$ de Bed' 23 papt4 galon moni$ alba ..., 19 lulele po-leite . 31 oca amid gros . . 29 par. sponce tiganW[1]

bogasie ortalarsi fet[e], alagea de Rumele . .., 4 prosoapealbe , 1261/2 maj scumpie ., 86 11. cear[a] de Bostin[a],

bran[e] de lan[a] mid ros[il] 3 sad de Harar gol ,Pan aicea ieste marfa car e] s'ati aflata in bolts. Doamne,

Doamne, fif cu mils spre cele sufletestl, de voie$tI, $1 la celetrupegi bun ; decf fie voia Sfintli Sale.

[1780.] 104 dramuri matase roOstic1780, Dechem. 40. Am ispravita socoteaala: nu santu vred-

nic sa lauda pre D[u]mnezeti ; Doamne, ajutami $i la an[ullviitor : nu ma judeca dup pacatel[e] mele.

1781, Ghen. 15, anume marfa car[e] raman[e] in bolts. asupra

ata$11T

...,

...,

ti

a]

...,

.,

...,

..., 1

.

,

...,

20 GENP.RALITAV

copiilor. Doamne, ddruieste-le darul Sfintii Tale $i mult bin[e]:243 4 11. zahar ordinar ..., 34 par. guff de fringhie 24cot colt! de Bed ..., II2 oca roscove.

Negustorul inseamna decT cloud categorif de marfa.: aceape care o adusese de la Sliven $i aceia pe care o Linea einboltai, in pravalie. Din aceasta din urma cumparaii $i te-

tirgovetiT romini din Tara BirseT $i negustoriT muntenTce veniau la Bra$ov.

Facind $1 in aceasta lista de articole de negot impartireape care o facusem in acea de la Brincoveanu, maT veche cutrei sferturT de veac, constatam schimbarile ce urmeaza.

Marfa apuseand $i ardeleand: Astare (captusala), bumbactors, lulele $i sponcT ($i tigane$t1,) de Brasov, manu$I pentrufemeT, mdrarni de Olanda, gurl adeca tncheietori de Lipsca,hirtie italiana, zisa tricapello, ce se vinde in crisurIx. adecaRiess, cone de 20 coil, hirtie fic $1 metal, lulele de porte-

argint vapsea, auripigment sail orpiment, tot vapsea,pentru icoane, chinovar sau fenbir, coloare ro$ie, indigo :cindiho, lazur, mimunz alb, maturite de haine, urcioare, le-vent sad revent (lavande), cognac de Viena $i de Venetia,tabac european cu miros de 4iagar), tabac de prisat sau«prezi12, tabac de Pernambuco, smalt, cleid de morun $icleiti de timplar (cmasarz = Tischler) alice, gcugnacy sau4cutnacx. de Viena $i de Venetia, cositor, alama $i tinichea(efier zahar candel (sucre candi), cofeturi (bomboane),facliT albe, parmezan, emargele de ceara rosiev, cafea deOlanda, ace pentru croitorT, c$alail* (sal) frantuzesc, ceasor-nice de soare, tabacherT de tinichea (eblechD =Bleck), cir-pusoare (torchons?), otet, anghinare, saricica, hrean, calimArT,cart! de joc, stafide negre de Triest.

Toate celelalte marfuri slot turcestI. intaid toate felurilede species (cafea de Iemen, comid= guma-arabica. smirna),apol ernaterirs, stofe : arnice, matasuri de tot fella, ibrisin(de Constantinopol, de Adrianopol, de Tricala), $iret, gaitan(de Chios $1 de Constantinopol, de Bosnia, de Salonic, deAdrianopol), bogasil (fr. boccasin; de Tocat), alagele, citurT,

lanA,

alb)),

. 0

rani!,

NEGOTIIL BRA§OVULUf CU R02E11,711 21

plapome (de Seres), samalagele (alagele de $am, de Siria ;plural gresit ; csamuri alagele)), cutnii, ghermesuturl, sandale,citarii (ate), chilimurr (de Constantinopol), scoarte (de Tocat).

Articole de imbracaminte fachioale (coifs), cimbire depus pe cap, boiamale (basmali), dirmele (broboade), irbichire(de Tocat si de Ieniser), musururile sau pinzele de Mosul (deIeniser), brine (de Brusa), mesT, papuci, iminel, nasturi demaasa., paftale de Tirnova.

Lucrurr si obiecte de mobilat perini de Brusa, caldarT,ibrice, lighene, felegene.

Fabricate : sapun (de Tripoli din Africa sau Tarabulussi de Smirna sau Ismir), balsam, serbet, mastics de Chios,cerneala uscata candel turcesc, dulcetT.

SI nu uitam tabacul de Corfu ($i in tabale,)1.

Trebuie sä nu se uite ca negustorul e un detailist $i nutrimete insusT in Tara Romaneasca lucrurile ce se cereauacolo : aceasta imputineaza numarul articolelor coprinse insocotelile luT si lass totdeauna indoiala daca nu cumva cu-tare din ele se intrebuinta numai de Rominii, sau $i Grecil$i Bulgarh din Brasov, chiar.

Pentru o vreme cu totul tarzie, de la 1809 la 1814, aveminsa o lista foarta bogata de lucrurile pe .care le trimete unnegustor romin din Brasov unor detailifti din CimpulungStoica Gogu $i Popa Sava. $i de aid se va vedea ca in patrusute de ani nu se Meuse o mare schimbare in exportul bra-sovenesc

c30 pietri silos de Rajnov, de frunte, a f. 3,15 k. RE; 5011. alicea, in 2 saculet[e], tij, 78 k. ; to streangur[r] albegroase ,23 k. ; so capestra dto ,9 k., 6 leg. ciorapi delan[a] cu rosti, cu \Tana, 8 k. 30; 1 stuc toltT indoit, bun, la2 2 $tuc., I tue dto dezdoit ; 5 chimire ro$1 cu 4 catarraml,5 dto cu 3 catar[ami], 5 tafture lune cusute, t leg. covraci demijl., 4 tacamur[i] ocale de bleh, 5 par. cisme ros mar[i] ra-

I A se compare pentru unele arti sole tariful vamal moldovenesc din vremealuT loan Teodor Callimachi ; Arch. romlineascer, II, p. 242 pi urm.

:

22 GENERALITATt

tunde, 5 pAr. dto, 15 par. ascutite mar[i], 5 par. dto badiT,2 leg. tee! incleiate, 4 leg. dto, zoo pieptin[T] de mijl., 76cot bete de postav, zoo ace cizmarestI, 2 broaste cu arc,in direapta si in stanga ; 185 cutite cu os de cerbti, 50 11.bumbac tors, to 11. tabac in plunbil, I leg. pungi cu unclucure, 4 leg. dto mici, to octa fernaboc ceraspel, to oc[a]prizil rosu, 5 oc[A] cositor vargele, 5 octal albealA de Ve-netia, 1 ris flispapir, too 11. calacan verde, 109 11. reez-vais, 3 tocur[T] Ile, 4o cot pAnza groasa de Sacul, 5 rishartie de scris, lo par. siuhurT barbAtestr nemtesti, si tolur[T]de lan[A] curat[a]... Din chirie iam dat Prahoveanului 1.

LAceluiasi :1 103 cot gaitan vanat sasesc, 195 cot dtonegru.. ., 15 ploste legate cu curele.. ., 10 tafture lunge cu-sute, 5 dto scurte, de oma mare, 2 leg. bice albe sutit[e] cubelclug, to 11. tabac in plunbii, cu miros ; to 11. dto in ba-sicT ord., too 11. zmalt verde, I par. izmene, 21/2 11. amidvanat suptir e], too pieptenT de miljoc (sic), 5o momele cualama, 3o site Bricica, 4 oc[A] praf de arama, 50 amnaremarl, bune ..., to pAr. pantofi de piele cusut[A] si glaz., 40 pa-larii innalte, 20 dto cu pastalca captusfite], bune, 50 dto-ordinar[e], 3o dto fete, 3o dto proaste, 30 dto de copil, 1411. bumbac tors suptir[e]..., 24 ghiulur[t] ata alba, neagra siros[A], 5o Opus sfoara in doo ... 22 11. vapseall violet fain,2 leg. clorapi cu ros si cu vanat..., 2 tul. (sic) lulele delemn mid, 1 tul. dto de pamant. - ., 30 site mistrite, 2 sitealese cu vAcalie..., 5o cApestre de canepa bune, 5 chinede canepa cu catarami, 5 dto de land cu cataramT, 2 viguriganti bune, 4 leg. surupur[T] de buti. . ., I ort. (sic) gLirT deham bune, de Sighisoar[a], too cot topi de matase in 2 forme. . ., 151 s cof. arpacas marunt..., 15 palariT innalte rumAnestI...,4 leg. braghinare de milj., 5 tafturase de copiT, 40 11. pesmeti de post maruntr, 106 col. bete de postav, 21/4 11. tiri-ghie pisat[A] ..., 2 11. sarma de fhier groasa.. ., I par. iz-mene la arpacas 2, 34 11. piatra acrd ros[a] turceasca, I

1 Prahovenli erali clirliusiT can duceall marfa de Brasov Ora la Ploiesa sichiar la Bucuresti (Hurmuzaki, X, pp. xVi, xxxi)

1 Adecli puse la un loc cu arplicasiT.

NEGOT17L BRA§OVIILUT 017 ROMiNIE 23

cutie noo cu coperis.. , 4 tocuri sticle de toat[a4'12 11. paler fain..., 10 '/4 11. zahar fain. .., i par. stivel[enemtesti, dinteo piele. . 2 11. violet indih fain..., i vig glugimarl', 12 11. ferniboc strujit, i camase noo, 9 11. piper,2 11. sarma galbin[a] suptir[e], 17 oc[a] cuie de sindril[asuptir[e], 3 tocuri' sticle, can dole, litre, cinzecur[r . 5

par. papuci negri cusut cu cop, i par. dto ghiurghiulir,z tacam ocale de bleh, 5 sfesnice de bleh cu scaun, 3lazT tocur I la cisme..., 10 covatr de copir, io pipernite,2 tul. calimare pestril (sic). . 5 ploste legate cu curele..., rtrihter mare, 5 dto de miljoc, 5 dto mici de papornite, 5raziiturr de miljoc, 5 dto mici 2 tocuri hartie de Brasovalba . 2 II. tirighie alba pisat[a] ..., 4 par. pantofr voini-cesti de milj[oc] 500 tinte de ulucii, i pach. bumbr galbinscris, i pach. dto sadea mici, i toc pieptini negri strambiunbrela fain cu oase de peste, dum. chiir Andrei Gogu7' 2 pesmet de dulce cu zahar 54 cot face verde fain,11. tiperig m sovoan[e] cusute cu fir, io 11. piscoturrproaspete fain ..., i tult basmale vinete cu florT si cu pica-tur[il ..., 2 tocur[i] hartie alba de Fagaras, 12 coale lint(sic) galben, 21/2 socur[i] (sic) cinzecur[i] verzi io stu-cur[r] sovics de sters cisnaele, i toc hartie de scris retezata,i suta streanguri groase albe 29 cof[e] ulel proaspat2 11. clef de masar, i sfesnic de alam[a] nou varsat, 20 hartirnasturi cu bumbr ..., 50 palarir innalte rumanesti captusite,30 dto captus[ite] cu patlicd neagra, 20 dto cu patlici feate,20 dto mai proaste, 20 dto de copir, cu patlici fete, 5 pa.WIT *innalte dupa mod[a], de negutitor, 5 dto de copil, i vigglugi man, bune so cot panza eperiaser indoit[a] la 2 Sticicu proba 1/2 oca candel bun alba ..., 5 11. tabac de nas,cu mir[os], in basici ioo 1. zmalt ros de -;rat, wo II. dto-verde ..., I hort gun de ham bune ..., 3 ris fain papir mic8 par. pantofi nemtesti chine de sfoara cu catar[Ami],too gresil bune 26 sacerr bune 1 pac bumbi scrisI stud patlice cu ape negri, 5 ploste cu sirof de cositorI leg. ciorapi de lan[a] cu vanat, buni, batutr. .., i 11. scro-biall alba, 10 $ocurf sticlarie de toat[a] sama 2 tol.

sama...,

...,...,

...,

. .

to

.,

..., t

...,

24 GENERALITAf1

fringhie ..., 18 lo[t1 miambal adeca iarba de gat, 1 sicriu micpentru ban!, legat ..., too cot. beste (sic) de postav de BecTbune, 27/14 cot rosevanat, de Brasov, buna"... , 1 tult card dejoc frantuzesti, 7 k..., 6 11., 13 lot tiriplic alba de miljtocl, 4000ata (sic) galbin, gombos de milj[oc] ..., 4 stucT mahrami vinetede copii mai mar I ..., 5 stucuri galon albti de milj[oc] ...,stuct basmale vinete mid ..., 214 11. faioara de Venet[ia].. . ,

I pac drambur[1] negri bune ..., 4 m. ace galbine cu gatune . ., 1 tult lulele de lemn cu coper[is], r stuc patlicl tetinecu flor I] tipar[ite], 16 cof[e linte buna ..., 13'2 11. fernabocstrujit ..., 12 11. toval[e] de arama ..., to palnii de milj oc..., 1 sicriu legat ferecat ..., to oca sapun turcescu ..., 5 camasno! magi], 2 §tuci galon de ata. alba, 1 cutie cepur[i] debut[i ..., 2 11. sarma groasa de alam[a] ...; 5o momele deciubuc far alam[a] ..., 90 cot zeche alba. lat[a], 23 cof[e] unt-delemn bun ..., 1 butol de jdezar (sic) .. ., 240 ghiuluri atde cusut fel [fete ?] ..., 2 leg. cu carts legate ..., 4 11. prepa-rirten vainstain ..., 25 cot panza rusasca indoit a pe mos-tra ..., i ]sort guri vargate de Sighis[oara] ..., 3 11. del' demasariu ..., 7 par. cizmulit[e]... , 12 11. gheristat fernaboc..., 25 II. alice ..., 3 soc. glajerie verde de toat[a] sam[a] ...,17 11. tarate de fet (sic). .., 32 cutite cu madular pestri[te]..., 200 II. fhier nemtesc ..., 5 par. zabale ordin. cu alam[a..., 3 11. fernaboc marunt, 1 toc drambe negri ..., TO pa-lar[ii] macelar[estI] marl, 5 dto, captusite cu baler ..., 6 par.stivel[e] de vitel curate barbatesti, 1 dl. blaivasur[i fain[e],S dl. cart! de joc frantuzesti, rumanestI... , to camasi poalemail, 10 dto de casa, bune ; '/, 11. camfor ..., II 11. facliialbe, vinete ..., 4 site brutaresti cu 2 vacalii, 5 site de fain[a]cu I vacalie; 417/2 cot postav vanat de Brasov ..., de Bed..., 15 cot flanel[a] alba de Brasov pentru cojoac[e], 5 studnasturi de os ros pentru cojoac[e] ..., to fuse de roat[a], debumbac, cu pristel ..., to coarde de mate pentru roat[a] ...,30 par. pantoff mueresti fel. modi ..., 1 lot vitriol albil ...,I leg. pile marT de ferestraie ..., 3 cof[e] gris fain ..., 2 11.anghelica ..., 7 cot postav Raihenberg, 1 tult manus depiel[e] galbin[5. , barbatesti fain ..., 3 cozonrocur[i] de caciul[a]

NEGOTUL BRAT:1VMM' CU ROMiNli 25

muscalesti sadea, 3 dto cu fir, 6 stivel[e] de cordovan mar[e],bun[e] 15 par. cisme fetesti ros ascutit[e], i par. dto negride poranceal[a], to par. dto rosi mocanesti ascutit[e], Io par.dto neg[re] cu stichel asez[at], fam[eesti] ., 2 laz viorea tocur[i]la cisme 10 cot panza groas[a] la tiancut[i] . . 250 par.garofite cu sic .. ., 3 mil cuie cu tints, 2 Mil deto cu urian. 135 cot panza innalbita, suptire .., 5o 11. sapun de Bra-sov astcrnut de plisa pentru masa ..., 6 funii de legatmarfi ..., 20 de palarii macelaresti 20 pieptinl pe 2 parti,cu dinti marunti , 17 izmene de casa, suptir[i] ..., 2 bu-tole de brad ..., 504 11. fhier scurtu ..., 6 socur[i] geamur[i]de milj[oc] Si mid . 30 site de malal ., 6o 11. tortu albu

5 zabal[e] tiganesti spoite cu alam[a] ..., 6 tul. cart' de jocrum[anesti], frantuz[esti]..., 109 cot tom de matase ..., I ciaslovbogat cu toate randuele [e] bisericesti 10 k., t psaltirie bo-gat[a], 5 k.; 30 spicur[i] de curarar .., 45 '12 11. metal la unclopot, lemnu de asupra, legat la faur, cureaoa la limba; 10lot tinober pisat par. sfesnice de biser[ica] ploscar5 chimire ros 300 cot gaitan rumanesc vanat ..., I par.cununii de bleh alba ..., 2 leg. pungi midi vinete 50spicur[i] de curea 2 leg. bice albe cu belciug clucur mare]

. 200 florY de hgrtie ros cu sic 7 strae vargate ros25 pieptinl popesti rar[i].. . , i ceaslov mic bogat, 3 k. . .., 20par. papuci fam[eesti] cu fir ..., 52 cutite cu os de ma-dular

camas[a] casa la bumbac ,-80 coase..., 50 clocane albelungi,2 11. piatra pucioasa, 4' a 11. posti ..., 5 11. salitra bun [a] ...,20 cot flanel[d] alba de Bed', in 4 ice ; 20 cot dto vargatsangiapiuri, too cot anghinet fain, too papus[i] sfoara Sighi-soar[a] lunguiat[a] ..., 25 postl is o punga ..., 2 11 aurum pi_gument grunji..., 5 par. ciorapri lunge pan in genunche, 89cot panura alba de Zarnesti ..., 5 par. zablaie spoite (?)

sasesti, far alam[a], trainic[e] ; un bund la 5 tasal[i] spoite,cu 7 randur[T] 2 leg. pile in tree muchi ..., 2 8 11. ter-pentin vig glue marl' p:eloas[e], 32 cot postav negr[u]-verde de Brasov, 20 cot dto in 2 peri, 14 ris sifstuh deBrin vanat, ro ploste legate cu cosoie, 22 Va cot barcanvanat cu ape ..., 14'2 11. table de bleh neg[re] mar i]

...,

..., .,

.

..., 1.. .,

...

.. .,

.

..., r ...,....,

...,...,

..., .. .,

...,I ...

..., 1

. ., 4114

26 GENERA t.vri TI

11. WI de aram[aj ros[i] pentru un cazan ..., 30 11. pesmetcu anason de post ..., 4 straie ros milj. paroas[e], ... 5 cu-rele tantate ..., I saculet dc panza batut[a] ..., 4 pac. pole-iala alba, galbin[a broasca la ladit[a] ro cot flanelverde de scurtecT, lat 1/2 tul. cozonrucur[i] cu galbin si

alb, sadea nu am gasit; 20 tul. nastur T] de os sadea, de nä-dragT ..., 70 II. lumin 1] de ceara '2 cof[a] unt de brad ...,to pal[arii] modi, magi], proaste too streangur[r] de Sighi-soar a , lung!, groas[e] ; ro 11. deT de BecT pentru masar[T]200 coase de Stair ; 50 seceri cu manus ..., 3000 tintede seatra mai lungulet[e] ro sfesnice de bleh alb cu saline]de lemn 9 11. cremotartar alba, piat[ra] 300 Opussfoara lunguleat suptire de SibiT, 2000 tinte de satra, 95 6oc[a] piroane mar[i] si mid..., so sfredele mar[i] si mid ..., 40camas de Racos curate, de casa; 30 dto poale, curate...,1114 11. piatravanat[a] mar [e 4V2 11. rumeneala ros[A]10 straie vargate cu ros ..., 18 saricl bune, proaste ; 19 tolurldarstaresti mar i] la legat roo pietre flos de Cotlea fain ...,131 cot panel groasa sprijinita mai innainte ..., 3 potire cu

discosurile lor de cositor..., 30 butel[ii] vutca frantuzeascaIoo pAr. ciochine albe..., 5 fuse de bumbac 192o c ovricimid marunti, 21/4 11. gogos romeneala ros fain ..., 770 turteduld ..., 2 tul. farfuriT de masa ..., 10 11. soricie 50 oasede ciubuc[e] cu roat[a] ..., 10 coarne de sare (sic); 6 par.pantoIT cu flutur[i] solnit[A] ..., 2 borcanel[e] de dughia-na ..., 2 par. cleste ..., I masa de bra d alb ..., 41/2 11. cristalfrantuz[esc] .... 1 soc tigaT de caffeal, de miljoc ..., 55 burghiimarl St sfred[ele , 27912 11. reet (sic) superfain 214 11.frantuz crinspan burloT ulel proaspat pamatuf despoit..., 5 ris hartie mucavh, mar[e] to cofit goal[e],pentru argint viii tinte ca parao 300 cot batista albadupa proba par. cipici negri blanit, fac[uti] pe masur[a]2 capite de frane negr[e], 2 cadre chipurT [a] k, 48 [1823]10 pieptinl popestl cu dint! marl ..., 111. spuma de mar e]pentru netezit panza, de l[a] Orghidan ..., 2 lot spirt de cam-for[a] ro palaril sacelen[e], 10 dto captus[ite] cu blan A] ...,

sul flispapir negru 5 palaril nemteti innalte, 20 cot

...,al

. .

...,

mid

t ...,

..., 1 ..., t

...,a

PEGOTUL BRA§OVULtIf CC Romi Nif 27

zai-aficur[i] albastre dup[a] proba, 2 bochetur[i] flor[i] decatifel[e grenat lungl (?); 3'2 cot pallid late] pe proba, deinchis cocoanele ..., 2 pac nastur[I de cositor cu lumin[iros ..., 50 cutite cu furculit[e] cu cerbu [1816] ... ; 1/2 IL

chinovar pisat, ros ...; pentru un ciasornic diresul, spalat ... ;5 lot sofran frantuzesc fain ..., too flori de Brasov cu sic.. ,50 cutite de Zarnesti bune marl cu cerbii ..., 5o cutite deZaraesti cu plasele de cerbal ...

Aceste insemaari imbielsugate arata mar! si insemnateschimbziri. Dupa intgia perioadg, in care Brasovenii trimeteaupeste munte, afar de postavur! si Inca faceaa si el postavuri,mai proaste , tot lucruri acute in atelierele for sau sculese de el pe cimp, dupa perioada a doua cind negustoribrasovenl, mai mutt Greci, Bulgari, Romini, ad lc din (TaraTurceascal> marfuri rgsgritene, pe care le trimet, cu cistig, inTara-Romaneasca, o a treia s'a deschis in a doua jumatatea veacului at XVIII'', si ea va Linea pans pe la 1860 tocmai.

Marfurile rasaritene din lungul catastif sint de tot rare :piatra acrd mg turceasca , csapun turcesc,, si atit.

Rominii le ieaa de-a dreptul din Cara, de la negustorii tor,si tot mai putine. Ele sint contrafacute adesea in Apus, deunde yin pang' Si coase de ciubucel..

incolo se trimet tot fabricate apusene. Unele dintre dinseleslot mai mutt pentru teran : pe acelea acum, ca totdeauna, Sasulbe face insusi. imbracaminte : t [Wadi in nalte rumanesti, , c pa-lad' macelAretiv, epaldrii sgceiene), cu panglica sail «patlica.neagrg sau «feteD, adeca moil*, glugi, zeghi, braghinare, briie,cizme, cizmulite, afetestip, rotunde, ascutite, chimire, ctafturil,etafturase2, sane!, toluri. Unelte : tea, piepteni (si pope)rti:ccu dintii marl >), broaste, cutite, pungi, ploste, site de ma-laiii, amnare, surupuri, cepuri de butt, burghii, zgbale, nasturirosii de cojoace, fuse, pile de fierastraie, cuie, piroane, cio-cane, covet! pentru copif, tasali, bice, coase, cleste, tovale,pilnil, lazi sau Asicries., s. a. Se mai pomeneste hirtia de

I Arch. Brapovulta, 1V, U, 71.

28 VJNURY

Brasov si de Fagaras, gpanura alba de ZarnestI2, sfoara,streangurile de Sighisoara, surupurile din acelas oral, sfoarade Sibilii, pietrele silosuri din Tara Birsei, gaitanul sasesc,pinza aspra csecuiascay. Tot de la Sasi vor fi venit lucru-rile ce se fac din acel efier alb*, tinicheaua, gblehull), careinlocuieste prin ieftinatatea lui vechiul metal masiv si trainictable, sfesnice, ocale, cinzecuri, cununir. Flori artificiale, gcu sic e,deosebi sau In bocheturiv, se fac destul de fain si la Brasov.Chiar si dintre fabricate de mods, cmodi), cum zice ne-gustorul nostru unele vor fi fost lucrate in Ardeal ; astfeltoate felurile acelea noun de ghete, care inlocuiesc papuciiturcestt din timpuri: gstivele (Stiefel) nemtesti dintr'o piele,,gstivele de vitel), gpantofi), gsiuhiri nemtesti , toate unsecu vax: cu asovics).

Dar marfurile cele mai scumpe, daca nu cele mai multe,vin de aiurea, din departarea europeana. Si Sasii sint numainiste mijlocitori. Unora li se spun locul de origine: gsifstuhde Brine (Schiffstuch de Briinn), coase de gStair), (Stiria),gcatnasi de Racosz (Rakos), pinza de Eperjes, postav deBees. (Viena), gfoisoara sau albeala de Venetia), (fard), postav

de Reichenberg, fianela de Becia, cristal frantuzesc, vutcafrantuzeasca. Tot de-acolo trebuie sA fi venind si altele faraprovenienta indicata umbrele, galoane, hirtie sugatoare(flispapir), vapseli calacan , reezvaisul , ablaivasule, sticl ariasau glajeria», batiste albe, s. a.

*

Din multele scrisorr romanesti ce se pastreaza panA astaziin archivele Brasovului alegem pe acelea care privesc aeestnegot: din ele se va vedea imprejurarile in care el se facea.Scrisorile sint asezate dupa articolul la care se raporta.

I. Vinuri.Viile terif au fost in timpuri foarte noun in minile boie-

rilor. La Pitesti mai ales se facea pe vremea lul Brfncoveanuvinul cel mai cautat. Domnul cauta desfaca pe pretbun de si se apAra intimplator de invinuirea c5. ar fi ne-

*

sn-I

NEGOTUL DROVULUf CU R0211iNlf 20

gustor $1 s'ar chrnin cu aceasta munca despretuita , si ocronica dusmana it invinuieste astfel pentru intrebuin%areaputeril domnesti ca sä iea pre bun pe vinuri : ySi aducerachiu si vinuri stricate den venitul casil lui si 1 imparta pela neguttori si pe la tail cu preti mare, si pune de plate insilav 1. Constantin Cantacuzino Postelnicul, care avea vii intinse in vestitul deal aI $tefanestilor, si fiii sal vor fi desfacutyin ca si ruda lor, Brincoveanu. in call ce urcau numal cu greupe drumul Prahovel, butile de yin muntean mergeau la Brasov,$i de aid cvinul romanescz se raspindia macar in tot Ar-dealul. Del Chiaro 2 it pomeneste cu Jauda, ca unul ce 1 a

baut adesea la mesele Jul Voda si 1-a primit in dar si acasa,si el vorbeste de vinzarea lui bund peste hotare.

T.

[Formule de salutare -slavone.] Iar de la un bun prietanu sain toata vreamea de bine cugetator al dumnital[e], iermonahDionisie, egumen de Campulungo, [prete nie sa libov curat tri-mitem dumnital[e . Alta, cinstita cartea dumnital[e] venitu-mi-aa, si cu buns dragoste o aam priimitu, sa de toate ce ne -alscrisil dumneata, pre rand inteles-am, sa, cetindii cinstit[a] scri-soarea dumnital[e], dat-am laud [a] milostivulul Dumnezeu, catam auzita si am inteles de buna sanataatea dumnitale. Dupdaclasta scrisu -ne -al dumneata, pentru randul vinulul, a este camscumpa ; ci sa stiff' dumneata ca aicea pre loca este vinul eelmai prostu inteacel:pretu ; ce am socotit, pentru voe dumnitale,sa mearga sa cestu yin, care este de frunte, ca eel mai prostu,sa iata ca am trimis sä vinul. Ce vei vedea dumneata sa maibine, ce bucate santa. Insa, cumu vet socoti dumneata casanta bucatele, asa-11:vel socoti si pretul, ca noi n'ama pututinfrange voe dumnitale, ca sa avem prietenie cu dumneata, samai adevarat oamenii den cetaatea dumneavoastra 1 all rUptil 3cate cos[tande] 60, pre barn': gata, sa iata iar pentru voe dumni-

Cronicele munteae, p. 106.2 Istoria Belle mea'erne:rivoltezioni della Vale:dila, Venelia, 8718, p. 58.8 Ade:A 1-ali .hotKrtt.

'

30 VINURI

tal[e], ca sl vie vinulti intregil, nu 1-am trimis pre altii, ce am tri-mes carul cu oamenif mief, pentru credenta. SA altif au cerqutndema de aicea rand la Braseav ale 12 ban[f] de vadra, iar not1-am lasat cdte 1 cost[anda], pentru voe dumnitale, insa in voedumnitale sa fie, ca de spre noT nu va fi nic o bantuial[A]. NielnoT sa fim0 pogorat de tot den pretul vinulul, ca sd putemposlusa $1 de altA data Marie Tale, ca estempu foarte se -aucdotat0 acestti fel de bucate. Alta, am invatatti feciorii nostrisa ne is vre o 4o, 50 de galeate de ovas5, ci, de nu vortigAsi mai de graba, noT ne rugamti dumnitale sa facT dumneataosteneala pentru voe noastra, sl ne daT de la dumneata. Iardumneata veT socoti in pretul vinulul, si, cat se va vindeovasul in cetate, si de ce va fi pofta si porunca (dum) dum-nitale, foarte vom fi bucuros a sluj[i] dumnitale in toata vreme.Aciasta vestimu dumnitale ; milostivul Dumnezeti sa veseleasclpre dumneata intru aT multi si bunt. Pis m%. Dech. dnivlt 7160 [1651].

Intru tot bun-voetorti se de binel[e] dumnetal[e] pohtitoriuermonah Dionisie, igumen.

V° : adres5. slavona. Pecete bruna neinteleasa

2.

T Intru tot cinstit $i ca un parinte al nostru dumneluigiupAnul Mihaiu, marele.giude %u cinstitei cetatif Braseului.Sa fit dumiata sanAtos. M[i]l[o]stivul Dumnedzau sA trimitamulta pace si sanatate dumital[e], inpreunit cu toat[A] cin-stit[1] Curtia dum[i]tal[e]. SA veT osteni dumiiata a sti si denoT, cu m[i]la luT DumnAdzAti intru cinstit norocul MAriiSale luT Voda afiamu-ne cu sAnatate. Alta, pentru vinul ceni -al saris dumneata, pentru 2 vase, trimis-am la Cotnariu,sA cunpere, pecum ne scrif dumiiata, ce nu stim cum vafi den pretu : inteles-am el vin s'ati flicut pre putan, c'austracat bruma vine ice ; cum a fi, poate ca vor lua. Alta,pentru randul banilor, ne rugAm dum[i]tal[e] sit nu banuestidumneata ca, n'am putut sa trimetem intr'aiasta data, cA. nu

N° 623

3',

5,

NEGOTUL BRMOVULUf CU ROISS1Nif 31

foarte inbla drumul, si avem $1 cheltuial[i] multe acmu petrebel[e] OcniT, ca le facem toate de iznoao; ce foarte vomnevoi, peste putine dzile sa-i trimitem. Alta, lara$ am trimispre omul nostru, pre Stan', pentru hier albu 2, care este de triabamanastirei a Marii Sale lul Voda, $i i-am dat $i oarece bani.Deci ne rugam dum[i]tal[e], de va fi nemerit nescal negu-tatori $i s t fi adus de acel hier, cu invatatura dum[i]tal[e]ne rugam sa sa opriasca pe sama noastra; iara den pretu,pecum s'ati luat $i mainte, sa va da. Si acmu ce gandim cava fi acmu mai eftim, ace este $1 $ocodolom (sic)3, macaruni-am ruga dum[i]tal[e], sa faci dumniata bine sa sill is pecredinta dumliltal[e], $i sä-1 aduca Stan mai curund, pentrusa sä lucreadze, sa nu stia lucrul. far bang, precum sä vatocmi, noT vom trimite cum mai curund. Foarte ne rugam d[u]m[i]tal[e] pentru acest lucru, sa ne faci dumneata aciasta isprava; iara, sa vor fi negutatorii de pre aiurea, tot ne rugamdum[i]tal[e] sä faci bine sa dal, iara noT Para zabava om tri-mite dum[i]tal[e], $1 de la Mariia Sa Vod[a] inca va fi cumultamita dum[i]tal[e]. De aiasta ne rugam dum[i]tal[e]. Sa fildumneata sanatos.

U Ocna, vli 7165 [1656], Oct. 19.

A dum[i]tal[e] ca niste fii mai mid .$1 prietenl: DumitrascoBoul $1 Miron, Ca'mara$ii de Ocna4, ne inchinam dumli]tallejcu mult[a] sanatate.

[V°:] intru tot cinstit $1 ca un parinte at nostru, dumiialuil-,1upanul Mihaiu, marele-giudeta cinstitei cetatii Bra$eului,cu cinste sa sa dea.

[Pecete neagra cu semne $1 initiale ce nu se pot intelege5.]

1 Acesta e Stan de la OcnS, trimis la Brasov In 1645 pentru plata unorargiuthriT. V. § sfoard, an. 1645.

Tinichea.5 Ungureste: nuntit.4 Dunutrasco nu era cunoscut. Cf. Studir ri d c., V, pp. 616-7 Pentru CI-

inirasul Miron v. § argint, an. 1652.5 IsT, 631.

2

32 V1NURT

3-

Io Costandin Voevod, bjtiu mist. gsdna zeml. vlahiscoe.t Cinstitilor $1 ai nostri de bine voitori, dumnealo* tot Sfatul

cetatir Brasovului, sanatate Si tot binel[el pohtim dumnea-voastra de la Dumnezeu. 2 carti ce ne-at trimis dumnea-voastra cu dumnealuT jupanul Taco Ghiorghe, au venit, $1 dea dumneavoastra sanatate ne-am bucurat. Alalte ce ne-atiscris, am inteles tntaiu, pentru aceaia ce s'aa intamplat cuvinurile ce sa ducea de la Campul lunge la Brasov, $i

le au luoat Crutil 1, ne scriet dumneavoastra $i ne pohtiti casa nu 1 tsgm sa ramge si aT dumneavoastra cetateant $i oa-menil nostri la atata paguba. De aciasta yeti $ti dumnea-voastra di not mai nainte, pang a nu ne veni $tire de la dum-neavoastra, intelegand dentealtii pentru aceale vinuri ce auluoat Crutil, ne-au pgrut foarte rail de aciasta, cad, deli aucu dumneavoastrg vrajba si nedragoste, iar cu oamenii tarainoastre nicl -o treaba, sa-i prade, $i, de 'ndatg ceam inteles, am trimis 2 randurl de oameni la jupan 11 Cal-nichi Petre, pohtindu-1 sa pue lucrul Ia o cale, sg nu ramieoamenil nostri pradati. Ce pan acum nu ne -au mai venitraspunsu de Ia (Mitsui, iar, ce raspunsu ne va veni, vet avea$i dumneavoastra stire. Ne mai scrietT dumneavoastrg ca atiinteles cum ca au esit aid la noT in tart o dajde pe vite, sivg tug,ati pentru oamenii de tara dumneavoastrg, earl' s'autrecut vitel[e] aicT, pentru rautatile ce sant acolo, ca sa po-runcim sa nu le fact supgrare. De aciasta vet sti dum-neavoastra, ca, ajungtnd tara aciasta la mare grew, de vreamece i dus numele la Poarta lnparatii turcesti cum ct in-teaciasta tara s'aa strgnsu atata om si atata dobitoc, $i dentara turciasca, $i den tara ungureasca, $i den Moldova, de iasteplina de oameni si de dobitoace, $i, cu acest nume mare ces'aa facut ticaloasei de tart, ne -au incgrcat cu darile, catiaste peste putinta saracilor, $i nu mai contenescu cu cerutul,

ce, avand mare pas $i supgrare de banl, n'am mai avut ce

OstasiT prhddlnicT aT lui 1 okoly gi apol aY luT Francisc Raikoczy, Curubt.

-

Wad

s'at

NEGOTUL BRA§OVULUf CU Bond Nil 33

sa facem intr'alt chip, ce ne -au cautat de nevoe de am scosseama a doao pe vite j, cine pe cat va avea sa plateasca, si asas'aa socotit cu tot. Sfatul si boerimea noastra, ca sa ajutesi striinii pe pamanteani la acest grea. Care aciasta dajdenumai estimpu va fi, iar, dand Dumnezeu sa mai rasuliamden greul ce ne aflam, alta data ca aciasta dajde nu vamai esi. insg iat[a] ca pentru dragostea vecinatittii dumnea-voastra am socotit, pentru oamenii de Cara dumneavoastra cesant cu dobitoacele aid, ca sit nu dea un ort de vita, precum(lau pamanteanii de aici, ce am scazut al treilea ban, adecadentr'un ort II bani2, si am lasat sa dea numai cite 22 de banide vita, si asa am dat porunca celor ce umbla cu aciast[a]dajde pen judeate, ca sa is de la oamenii tarai dumnea-voastra numal ate 22 de ban)" de vita ; mai mutt sa nu-Tsupere, precum mai pe largu si de la dumnealui jupanuiTaco Ghiorghe yeti inteleage dumneavoastra. Aciasta, s[imila lui Dumnezeu sa fie cu dumneavoastra.

Ghen. 23 d., 7213 [1705 .

De bine voitor dumneavoastra : Io Costandin Voevod.[V°:] f Cinstitilor si ai nostri de bine voitori, dumnealoru

tot Sfatul cetatii Brasov[u]lui, cu sanatate sa s[a] dea.[Pecete mare rotundas.]

4.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gdnu zeml. vlahiiscoe.t Cinstitul §i al nostru bun priiaten §i de bine voitor, dum-

nealui jupanul Ghiorghe, marel[e] -judet al cinstitei cetatTBrasovul, sanatate si tot binel[e] pohtim dumital[e] de laDumn[e]zeil. Cinstita cartea dumital[e] o am luat, si de bun A]sanatatea dumitale ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dum-neata pentru carale ce ar fi sa vie den Cara dumneavostra,sa cumpere de aici den tarn vinuri si alte bucate, si ne poh-testi dumneata, inpreuna cu alalt cinstit Sfat al dumnea-

I inUtia samd de dijdi fusese pe capele.2 DecY un ort e 33 de butt.2 No 353.

75703. Vol. X 3

34 VasTURT

voastrA, ca sl n'aiba val de vacarit 1,de aciasta, pentru voiadumneavoastra, iat[a] ca am poruncit si la judetul Muscelu-lur si la judetul Prahover, celor ce umblA cu dajdea aciastaa vacaritului, pentru cate caar[e] vor veni de acol[o], denArdeal, ca sA cumpere bucate de aid, den 'card, sä sl fe-reascA de dobitoacele de la carale acealea, sa nu le facanisi: -o suparare, $i vor avea paace. Pentru randul casir cene scat dumneata ca sA to ertam, ca nu ne -al putut ispravi,iar aducAndu-te Dumnezeti san[A]tos de la Sibiiii, zicl dum-neata ca ne vei ispravi, de aciasta nor nu pripim pe dumneata,iar, Incas tot pohtim si ostenim pe dumneata, sA nevoestr casl ne ispravesti cat s'ar putea mar far zabava, $i sI ne serifdumn[ea]ta catr bath fact'', sA-T trimitem. Pentru randul Bra-soveanilor, precum am fAgaduit dumitale, de cand era jupAnulGhiorghe Taco aid, asa am facut, si de atunce am isprA.vit,ca dentr'o mie de t' ce era legate, i-am scazut 200 t1, i auramas pe 800 t1, $i, de alte obiceaiurr ce n'ati avut Inca, amporuncit sa nu-1 supere2. Pentru 12 butT cu vin ale dumital[e],ca sä poruncim sA treacA far[d] vama, iat[a] a am facutcarte la vamesii de la VAleanr, sA nu faca nice -un val pentruvama. i iaras ale dumital[e] pohte, ce vor fi pen putintanoastra, nu ne vom apara. i, cu aciasta sfarsind, mila luTDumnezeu O. fie cu dumneata. Ghen. 10 d., P 7216 [1708].

De bine voitoria dumital[e]: Io Costandin Voevod.[V °:] t Cinstitului 5i al nostru bun priiaten si vecin de

aproape, dumnealul jupAnul Ghiorghe, marel[e] -judet al cins-titer cetAtr Brasovul, cu multA sanataate sl s[A] dea.

Pecete mare rotundas.]

5.

j- To Costandin Voevod bj. mist. gspdnd zeml. vla-hiiscoe.

I Vitele de la care.2 Pentru BragoveniT din tarN, v. capitolul yScheiT.3 No 415'

NEGOTIM BRASOVIILUf CU aomisil 35

t Cinstitulul, bunului nostru priiaten si vecin de aproape,in toata vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghe,marele-judet at cinstitel cetatI Brasovul, sanatate si tot binelepohtim dumitale de la Dumnezeil. Cinstita cartea dumitalece ne-al trimis cu sluga noastra ce au fost acolo, o amluoat, den carea intelegAnd de a dumnetale blind sanatate,ne-am bucurat si am dat lauds lur Dumnezeu. Alalte cescris dumneata, am inteles. Pentru arginturile noastre ce adfost sa ne aducA de acolo, cum ca nu s'afl fost lucrat bine,ce s'ati apucat acum jupanul Ghiorghe Mal sa le lucreazede iznoava, si au zis ca pan intro lunA le va gad si ni leva trimite, de aclasta bine ar fi fost, cci ce le-au lucrat, sä lefie lucrat bine, precum le-au fost tocmeala, sl nu ne fie datde zminteall. Dar, de vreame ce aceia nu s'aa nevoit aface lucru bun, nor poate fi ca vom mai astepta o lunaprecum au zis jupanul Ghiorghe Mail ; numal pohtim pe dum-neata tot sA-I dai grij[a] ca sä inbarbateaze sa le ispraveascapan in tomna si sa mi le trimitA, ca. plata ce au fost, am-dat mai de nainte. Pentru casele noastre den Brasovul Vechiu,ce am fost pohtit pe dumneata pentru 2 obagi al nostri dela Sambata, ca sa vie sa saza, in casele acealea, de care neserif dumneata ca pAna acum n'ai stint nicT dumneata, nicIalalt Sfat at cetatir ca sa fim avand nor case in BrasovulVechiti 2, de aclasta, de ati stiut dumneavoastra au de n'atistiut, nor aceaia nu stim : poate si fi doara sa nu fitT stiut ;iar vei sti dumneata ca nor aceale case le-am cumparat dela jupanul Nica Hogea, de sant vre o 6, 7 anT, si datsi scrisorile cate au avut de la cel ce cumparat si-dumnealui, si de atunce tot nor le stapanim, numal, dupace le-am cumparat, ne -au pohtit jupanul Nica de le-am lasatiar pe seaama dumisale, ea sa-I saz5. niste °ameni si sa-sI tieneste cal ce are, iar apoT, lipsind dumnealui intealta parte,si intelegand ca aces oameni ar dumisale ar fi avand degrij[aj foarte prost acelor case, am zis sa lipseasca, O. nu

1 V. § argint, anul 1708.2 V. pentru aceasta cap. Pribegit

ne-al

ne-aule-au

36 VINUld

mai $aza. Pentru aceaia am fost pohtit ape dumneata pentruacel 2 obagi aT no$tri ce vor sa $aza in case, sa le pa-zeasca, sa fie nesuparati. Pentru care lucru de n'ati $tiut dum-neavoastra pan acum de aceale case ca sant ale noastre, iarde acum sa $titi ea, precum am zis mai sus, 6, 7 anT santde cand le-am cumparat de la jupanul Nica, $i tot le sta-panim. Dumnealul jupanul Nica insa ne scrie, de la BecT, ca.iaste viitoriti, $i far zabava va veni. Ce $i dumnealui vä vaspune dumneavoastra cum ca ni le-ail vandut, $i pohtim pedumn[e]ta iara$i pentru aceT 2 obagi de la Sambatai, viind,sa fie de paza acelor case, sä alba odihna. Alta, facem $tiredumital[e] ea acolo la casele noastre avem ni$te vinuri alenoastre, $i de'ntraceale vinuri iaste O. dam 2 butt cu vindumisale ghen [er]ariulul cestur noti ce ail venit acum, jupanuluiCrihpaum. Deci iat[a] ca am trimis pre sluga noastra ca sa.cearce aceale vinuri, sa vaza, sant bune, $i, de vor fi bune, sai sä duca dentr'acel yin, iar, de nu vor fi bune, nu trebueO. dam yin prost until om mare $i de cinste ca acela. Decare pohtim pe dumneata sa zici dumisale ginerelul du-mitale jupanului Ghiorghe Taco (caruia ne inchinam cu sa-n[a]tate si-i multumim dumisale de cerea$ale ce ne au trimis)sa osteneasca dumnealui pentru voia noastra acolea la caselenoastre unde ne sant vinurile, sä le cearce, ca dumnealui vaputea cunoa$te ce e bun $i ce e prost, $i, de va socoti dum-nealui ca vor fi bune, ca sa poata fi de treaba acelui omde cinste, O. aleaga 2 buti, care va fi yin mai bun, mai ales,ca sa-1 incarce sluga noastra, sa-1 duca la Sibiiti, la ghene-rariul. $i pe dumneata Inca to punem la osteneala sa porun-ce$ti ca sa s[a] fact 2 card cu car, de acolea, sa-1 incarce,sa -1 duca ; de sa vor putea face, ca sä-1 dilca far de chink,bine va fi, prietenescu lucru veT arata dumneata, iar, de nusa va putea far chirie, nor iat[a] am dat slugil noastre to t1ca sa dea carau$11or acelora ce vor duce vinul ; ce far za-bav[a] sa fie porunca dumital[e] sa sa radice aceale 2 buffcu vin, sa le duca acelui de cinste om, $i vom multumi du-

1 Mosia BrincoveanuluT in Tara F. ghrapluT.

NEGOTUL BRA§OVULUT Cu }toxin! 37

mitale. 1, cu aciasta sfarsind, mila lui Dumnezeg O. fie cudumn[ea]ta. Lin. 25 d., It 7216 [1708].

De bine voitoriti dumitale :lo Costandin Voevod.

[V°:] Cinstitulut, bunulut nostru priiaten si vecin de aproape,in toatg vreamea de bine voitoriti, dumnealui' jupanul Ghiorghie,marele-judet at cinstiter cetati Brasovultsi, cu multa sgnatate .

[Pecete mare, rotunda I.]

6.

t Io Costandin Voevod, bojiiii mIstitt gospodarg zemle vla-hiscoe.

t Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]vreamea de bine voitorid, dumnealui jupanul Ghiorghie Ietc5.12,marele-judet at cinstitet cetati Brasovul. Multg sanatate sialalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeg poftim casa daruiasca dumitale. Pricina scrisoriT acum de ciasta datacgtrg dumneata nu iaste alt[a], far de cat facemu dumitale intire ca., trimitandu not niste vinurl ca sa sa bage in pim-

nita de la casele noastre den $cheai, dupa cum am trimis$i alte all, am poruncit ispravnecului nostru ca sa, dea Sidumitale o bute cu yin de Pitesti. Ce dumneata sa o prii-mesti si sa o beat cu satkaltate. $i, cu aciasta sfarsindu, milalul Dumnezeg sa pazeasca pe dumneata pururea.

Oct. 19 dni, It. 7217 [1708].De bine voitorig dumitale :

lo Costandin Voevod.

[Vo:] Bunulut nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat Avreamea de bine voitorig, dumnealui jupanuluT Ghiorghie Ietcal,marele-judet at cinstitel cetati Brasovului, cu sari Iltaate sasa dea 3.

[Pecete mare rotunda.]

1 No 406.2 Jekelius.8 No 423.

38 vniunT

Mare le boier Constantin tirbei, de la Curtea Brincoveanulul, vinde si el vin la Brasov:

7.

t Cinstitului si de bunk ruda si de Dumnezeu ales si noaode aproape vecin, dumnealui marel[e] j[u]det la cinstit[alcetaatea B.-asovolui, de la Dumnezeu tot fericitul bine pohtimca ..sa daruiasca dumnetale.

Intanplarea scrisori noastre catre dumneata nu last [e] dealt cevas, far de cat pohtim pe dumneata ca sa avem erta-clune de sup[a]rarea noastra care facem dumnetal e], ca santacum 3 ani si mai bine, de cand au fost luat dumnealuijupanul Hanas lacatusul, Sasul, de acil de la Brasov, 7 butide yin de la o slue. a noastra, si de atunce tocma acumla vreamea culesului de vii au venit dumnealui si au zis caden 7 buti ce au luat de la sluga noastra i -au lipsit dumisaleyin veadre 127. Si noT pe dumnealui 1 -am intrebat, aceale 7 buttde ate veadre de vin le-au luat pist [e] tot de la sluga noastra, sicati ban! gata au dat la !liana slugii noastre. Dumnealui au zisca nu stie, $i au zis dumnealui ca-r sant scrisorel e acol o] laBrasov, Si s'ati pus dumnealui zi cu no! innaint[e] dumnealuiRadul V' Com[i]s Golescul, cum ca va veni dumnelui pan inm sapt[a]man [I], de ne voam ispravi, si va aduc e] dum-nealui scrisoril[e] dumnesal[e], de sa va vedea cate veadrede vin au luat intr'aceale 7 buti si ca ti ban [i gata au datla mama slugii noastre, si sa masuram butel[e] cu vadra'de aicea, de la oral, de la Pitest[i], care au facut Mariia S aVoda ; ea butil[e] care au luat dumnealui atunce, sant toatede LP . i am dat $i mana cu dumnealui cum ca sa va aflala zi far de nici-o zminteal[a]. i de atunce pan acum sant12 sapt[a]mani, si dumnealui n'au mai venit ca sa ne ispra-vim pan sant butil e] de fata,ca apoi sa vor da butel le]la miff si la altii; ci va f[i] galciav[a]. Ci pohtim pe dumneatasa-T poruncest[T] dumneata, de are cevas cu sluga noastra,sa vie dumnealui sa-s cat; si numel[e] nostru nu trebuiasteO. ni-1 poart e dumnealu!, ca iast[e] rusin[e], ca nor intr'a-

NEGOTUL BRA§OVULtrf CU ROMINIf 39

dinsu atunce la zi, cand s'ati unplut 3 sapt[a]mani, ne-am aflatla viel[e] noastre, ca sg ne ispravim cu dumnealuf, $1 dum-nealui n'aa venit. Acum ast[g] ung dat[g] iar ne aflam aiceala Pitest[f], cu slujba Marii Salle] lui Vod[1] ; ci pohtim pedumnealuf, numai sa vie dumnealuf pan sgntem $i noT aicea, casg ne ispravim, ca, de nu va veni dumnealuf nici acum, iat[1] ca euintr'adinsu am trimis cu chelt[u ial[a] noastra ca sa facemsire $i dumnetal[e], $1, de nu va veni dumnealui nicT acum,pe urma de nicT -o treabg nu va f[i] venirea dumisal[e], canoT nu pohtim paguba priiatinilor $1 vecinilor no$tri. Si, cuaciasta sfgr$indu, mila Dornnulta H risto]s sa fie in toat[a]vreamea cu dumneata. Dech. 17, It 7208 [1700.

Tot al dumnetal[e] bun priiatin $i de binel[e] dumnetal evoitor $1 gata in toat[a] vreamea spre slujba dumnetal e] :Costandin biv V' Clucf. 5tirbiai.

[V° :] CinstituluT $i de bung rudg $1 de Dumnezeu ales, $1noao de aproape vecin, dumnealuf marel e -judet de lacinstit[a] cetaatea Brasovuluf, cu cinste $1 cu fericita sana-taat[e] sä sa dea.

[Pecete bruna cu crucea, un semn neinteles in scut, $1tc. A. nu. = C[os]tand[in] S tirbel ".]

Algturf cu Domnul $1 boierif, vindeaa vinurT $1 orasenh dinCimpulung $1 boierina$1T:

8.

-1- La al nostru bun priiaten $1 de aproap[e] vecin, dum-n ealorvoas tra cinstitilor indereptator[1] $1 fannaci2 Brasovuluf,san[a]tat[e] $i t[o]t bi[ne]le vä pohtim de la Dumnezeu.

-1- Cinstita scrisoarea domnealorvoastra ne au ven[i]t, $1,de cat[e] ne't scris dumneavoastra, am intelesu, pintru 2 butde vin ci au fosto comparat domnealol jupan Ghiorghe ju-detlo cel batran $1 donmealof jupanul Andreia$ Mince celbatran de la Radul judet $1 de la Dumitra bacaneasa de aice,de in Canpulo[nlg, $1 butile n'aa e$it la masurgtoarea precum

I No. 631.2 Folna,,y, jump.

le au dat el, ci au exit lisps (sic); pentru acea lipsa imascri0 dumneavoastra sa le porancesca sä plateasca. Dec! iat[a]ca le am porancit, si iat[A] O. vine un om at for acol[o] ladumneavoastra, sa sä plateasca, si, platindu-sa, dumneavoastrale vet da but[i]le. sa avem st[i]rii de la domneavoastrade acesta. Sa fit dumnevostra san[A]tos.

Sep temvrie] 13, 7206 [1697].Al dumneavoastra de bin[e] voitor $i gat[a] spre slujba :

arban Com[i]s Vladescul[V' :] Dumilorsale ci[n]stitilor si sfetnicilor of cetate Bra-

sovului, cu san[5]tate sa s[al dea.Anno 97, die 27 Sept. Comiss Sorban Schreiben wegen

der Rukurener umb einen kleinen Aufschub mit den Geldtern.[Pecete bruna cu arme si literele .$[er]p[an] \flpidesculp.]

9.

Jeluescu, domnei, Marii Tal[e], dup 5] cum fact MariiaTa mil[a $i poman[a $i dereptate la multi saraci, asas marog, Doamne, Mara Tal[e] pentru anum[e] om strein dinTar[a]-Rum[5.]niasca, Vasil[e] cupet, ca vei still (sic) MariiaTa ca in trecut[i] ainl (sic) am fosta dat 2 but de vin du-miisal[e] jup[a]nuluf Mihai Graf, si tocmala am avut : vad[ra]unguriasca cate dut ce 8 i pot[ronici] 2 ; car[e] va raspunde za-pisul al mica la dumnialul, ca fosta tocmala cu dumnialu.1vad ra] unguriasca, iar nu rum[a]niascA, $i am fosta dat 2

but! domnulul Fronis, tot cu acia tocmal[a] pecum am so-rocit cu jupanul Mihai, vad[ra] unguriasca. $i, dup[a] ce m'amdus ea in tw[g], dumnialui au vandut abia 2 but domnululFronis, cAte dut ce] 9, si n'ati dat zapisul mien domnulul cas[a] vaz[a] cum am tocmit, sa fac[a] socotial[a], ci au tinutzapisul dumnialui pan acum. ea marturisesca cu sufletulrulen ca am trimis in 5, 6 randurl sa-m[I] masure butil[e] $is[a] fac a socotial[a] dup[a] vad[ra] unguriasca, si, ce ar maifac[e] ban! peste masur[A]tor[e], sa-m[f] trimit[a] bani, si tot

Ispravnic de Cimpulung. V. cap. II, § 4.N° 666.

40 virmsf

i

'.

-I-

mi -au$i

i

2

I

NEGOTUL BRA§OVULUI CU ROMTNIT 41

nu s'aii facut nici-o isprav[5]. Dup[a] aciaia, doamne, auvenit un socru al mieu, si am fostu zis ca s A] ciae zapisulmieu, sa fac[a] socotiala cum im va scrie zapisul mieu. Domnulau raspunsu ca eil n'am la domnul nici-un zapis, ca zap[i]sulau tinut dumnialui jup[A]nu Mihai caldararul de atunci panacum, si socru-mieu, nevazind zapisul mieu, au facut soco-dal' A] pe vad[ra] rum[A]nlasca, iar nu pe vad[ra] unguriasca, ne-v.'zind zapisul mieu, ca, di-ar fi vazut zapisul mien socru-mieu, zapis[ul] domnului, nu i-ar fi dat. Ca si butil[e], doamne,pecum au esit la masur[a]tor[e] domnului, asa le am si incatastiful mieu ; si am, doamne, si marturie pe gazda mia,ca., dup[I] socotiala socru-mieu, am trimis carte pe gazdade la Campulungti, ca nu s'ail facut socotial[A] direapt[A ,nescotind dumnialui zapisul de 110]. De aciasta mA rogMariilor Vostre, ca s[A] alba dereptat[e] de la cinstitul Sfat,ca sant om strein.

Eu Vasil[e] cupet, mai mic si plecat Mariilor Vostre, ofCampulunga.

Si ea, doamne, nu si[n]t om slobod ca s[a] viu totdiaunaaicia, ca si acum cu mare] chiz a]sie am venit, ca s a] maintorcii iar innapoi.

[C. I7oo '.]

Cinstite si al mieu bun prliatin dumneata jupa[ne] Marcos[= Marcus Wagner], dumitale cu sanatate ma inchin.

Cu aciasta putinicA scrisore, intai poftescii ca sal stiu dea dumneavostra sanatate. Dupa aciasta ma rog dumitale caO. ostenesti dumneata sa-mi sail ce ai mai putut isprAvipentru treaba care am eti cu jupanul Andrei; care iar marog si Marii Sale judetului, dupA cum au vazut Mariia Sa, ca$i pa Mariia Sa ail inselat cand s'ati prinsu cu capul innainteaMarii Sale ca nu iaste sotie cu Costandin pa miiare si ciaracare oprisa"mii, si apoi s'au dovedit ca ail fost sotie. Apoi iarcu butile de yin care zicea ca le-au cumparat si Costandin,

I No. 596.

0.

42 GRINE

$1 au scris mie ca sAnt ale luf. Care stir' ca. si Mania Sa ju-detul, stiind dreptatea mea, if va porunci sa plateasca. Pentrucare si dumitale ma rog, ca unlit at mien canoscut bun voi-tort, cu dreptatea ce am, sa nevoestf sg-ml scotf ace' bance am la ei. Pentru care ma rog sa aibu raspuns5 de la dum-neata. Aciasta mg rog dumitale, si fir dumneata sAnatos. Av.I, 1727.

Al dumitale de tot binele voitor si gata slug[a] :Radul Sanatescul, Cam[A]ras.

P. S. [cu Mere]. MA rog carte cAnd imT vet scrie, sa o dahla jupgnul Mogos, $i dumnealuT ni o va trimite.

[V" :] Cinstitulul si al mien bun priiatin, dumnealul jupgnu-luf Marcos, pr[o]catorul cinstiteT cetet B[r]asovuluT, cu multasi fericitg sanatate sa sa dea, la Brasov.

[Pecete rosa cu inscriptia : R[adul S[a n[Atescu] 1.]

II. Grine.Numai o mica parte din pamintul Terif-RomAnesti era

sAmanat, Ong. destul de tarziu in veacul al XIV". San-JAI-a-turile erau de griu, de sacara si de meiu sail malaiu. Teranifnu intrebuintau mamaliga nici pe vremea luT Brincoveanu(1688-1714), ci se hrAniati cu pine albA facuta din felurilede grine ce am pomenit, adesea amestecate intre ele. Exportde asemenea produse nu se facea nicairf, nici peste Carpati,nici chiar peste Dungre, pans in veacul al XVIII'', epocain care principatele se prefac intru citva in egrinarelev decapetenie ale Turcilor.

Dintr'o scrisoare ce se tipAreste aid', vedem ca grinelenoastre erau cerute numat in vreme de seceta prin vecinl,dar ca atuncf cirmuirea Domnilor,intelepti, care stia sa prevada un an rail, opria iesirea pine' pang se deslusia citpoate da recolta cea noun.

I.

Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu. zemle vlahiscoe.-1- Cinstitilor si at nostri de bine voitorl, dumnealor tot

I No 716.

NEGOTUL BRA§OVULUf CU NOMiNli 43

cinstit Sfatul Brasovulul, sangtate si tot binele poftim dum-neavoastra de la Dumnezeti. Cartea dumneavoastra ce attrimis, venit, intru care ne scrieti si ne poftiti ca sgdam voe sa si treaca pan la 2.000 de ggleate de grtu peseama cetItiT dumneavoastrg.. De care yeti sti dumneavoastrgcg si noT am socotit, inpreun[g] cu toti cinstiti boiariT nostrisi cu tot cinstitul Sfatul nostru, de s'au facut aciastg poruncgpe la toate schilele, si fie pginea opritg, sa nu fie slobodnimeni a treace pgine den targ intr'altg parte, de vreame cevedem cg estimpu sa arata sgmangturile de pgine foarte proasteaici in tiara noastrg, si, deaca nu sa va face estimpu pginile,si nici paine veache de an sg nu sa afle, iatg dar cg va fio lipsg si o fliimAnzie mare in paingntul acesta. Cad, nu numaTspre partea dumneavoastrg o trag, ce mai multi si de spreCara turciasca si de spre Moldova cauta sa o traga. Pentruaceaia socotit de s'au oprit ca nici spre o parte sg nufie nimeni slobod a treace niscaT paine, si, den ceala ce s'ausocotit si s'au legat cu Sfatul DomniiT Noastre, nu putem faceintr'alt chip, ca sg sä strice acea socotealg. Insg vet sti dum-neavoastra cg numai graul s'au oprit si nu treaaca, iar meiulsi orzul nu iaste oprit, ce, tine cgt va vrea sit treacg, iaste81obozire, insg si gritul va fi oprit vre o lung de zile, deacum pan in vreamea pginii, si, de vom vedea ea miluiasteDumnezeil de sit face pitine multa si nu iaste scgcleare, ca sitfie vre o lipsit tgrgi de paine, atunce si gritul si. va slobozi,si, tine cat va vrea sit treacg, va fi slobod. Ce de aciastacreadeti d[u mneavoastrit, ea de aciastit data nu putem, nici nune dg indemitnit a face intr'alt chip, pang nu vom vedeacum sa aleage de pitinile de estimpu. De altele ce ne yetipofti, ca unor vecinT aT nostri, vi. vom face pohta dumnea-voastrg., iar de aciasta ne iaste cu greu $1 peste putintit. Si,cu aciasta sfarsind, mila luT Dumn[e]zeti O. fie cu d[u]mnea-voastra. Iun. To d., It 7206 [1698].

De bine voitorT dumneavoastrg:

Io Costandin Voevod.

[V° 1 Cinstitilor si aT nostri de bine voitorT, dumnealor tot

ne-ail

s'au

sIt

44 GRINE

cinstitul Sfat al cinstitel cetati Bra$ovul, cu multa sat-Matesa s[a] dea.

[Pecete mare ro$ie, cu vulturul supt coroana punctata $1legenda : «Io Costandin Brancov. Vvd., bjiu mlstiu gdnu z.v la$]coep. De jur imprejur, laurT'.]

2.

Jalba a dumisal [e] jup[g]nulul Stanciul Corfe$t[T] innainte MariiSal[e] mareluT judetil cu Toh[a]nianiT $i CuznestiT, pe-cum seva ar[g]ta in jos, anum[e]. Potumul [Sic .pulictuni] intaT : toc-mala a$a au facut Dumitru PapiT cu Stoica din Tohan[i] $icu Ivan din Zerne$tT $i cu Ion, ca sa marga ca s[a] duc[a]male de la GhidicT, $i Stanciul, nefiind fat[A] la tocmala lor,

intalnit cu Stoica, $i i-am spus pecum ca au tocmit cuDumitru ca s[a] aduc[a] malaiul ; 1-au chemat innainte luT,Dumitru ca s[a] $tie pecum le Taste tocmala, $i 1-au intrebatca s[g] vaz[A], Taste adevarii pecum a spus Dumitru, $i elau spus tot pecum au spus Dumitru, ca s mearga cucar[e] bun e $1 se-$ platiasca ei banil $i cheltuiala, $i a for$i a vitelor ; $i in duc[A]tore $i in viitore, ce ar fi, Stanciul$i Dumitru sa platiasca, vama malaiulur $i la poduri. Si, mer-gand el acolo unde au fostu malaiul, au destupat gropil[e]$i au scos mAlai din gura gropilor, car[e] au fost tamaTcowl, $i 1-ati tinsu pe provocov la cort, ca s[5] usuce, $i aumasurat de cel bun car[e] au fostu in gropT ; $i unib zicia caar maT pun[e I, Tar altii i$ didias[e] sarci[ni]I[ej, $i au cum-parat (?) malaT de $'ail facut povara, $i zicia cg n'or maTpun[e]; din ceiialaltr, a zis ca s[g] pue malaT din cel ce auramas din gura gropilor. ET n'ail vrut ca s[a] pue de acela.Si, viind noT la sama, am mersil, li-aT (sic) maT cumpgratobroc[e] 40, cgte bani 28, $i celalalt car[e] ail rgmas, ailfostil cate bani 20. DecT, inparcindu-1 $i mglaiul acela,eT n'aU maT zis nimic pan au venit aicia. Mergand Stanciulca s[1] inpartg mglaiul, au masurat la 3 car[e] di[n] Zernesti,dup [a] cum au fost tocmit : ca s[a] is Stanciul innainte

.1 No 364.

a]

s'ad

5i

NEGOTUL BRA§OVULTA CU ROMINIY 45

o galiat[a] si el' ca 2 fiardel[e]. Deci Stanciul, cergndu-lebani car[e]li 11-ail fostil dat inprumut, de car cate zlot 2,pitaci iar 2 si cate un mariias la vam[d], ei all zis a vorrasa zalog pentru bani, pan vor castiga bani. Stanciul n'auvrut ca s[1] ia. zaloge. El', vazind ca Stanciul nu va cas[a] ih zaloge, all gasit pricin[a] si au zis ca all tocmit mai'mult, si oprit malaiul acolo. Si, viind Stanciul la Tohan[il,all mersti la cela car[e] all fost tocmit, si 1-ail dus (dus) latoate carele, si all masurat din 9 care, dup[a] cum all fosttocmit, iar un car s'ati pus in pricini, si n'ati vrut ca s[a].masure cand au fostil el de fat[a], ci 1-all masurat el in urma,dup[a] cum au vrut. Si, viind carele toate de la Tohan[1], andescarcat malaiul. Deci, viind si carul acela car[e] [s'aii] masuratin urma, all desertat si el malaiul. Stanciul, vazind ca iasteputin, 1 -au intrebat, numal atata iaste ; el all zis : numal atgta[pe margene : malai sg pue in car]. Si s'ati dus Stanciul sacaute la car, iar Stoica, car[e] all tocmit, au zis sa nu maicaute, ca, iaste oprit malaiul. Stanciul l-au lgsat in pac[epar se vor intreba innainte Marl Sal[e] jud[e]tului. Vind Zer-nestii, 1-ail tras innainte Marii Sal[e] domnului [judet] pe Stan-ciul, mergand ei innainte Mani Salle] domnului, all raspunsuzicand pecum ca am tocmit cu ei ca s a] le pui in car elcate galiate 21, $i alte vorbe multe. Manila Sa au facutca s[a] is din toate car[e]le 9 galiate de male. Deci, mer-gand ell Stanciul ca s[d] lat.' sama malaiului si sa:m eel sibath car[e] li am fostii dat arvun a], ei, sail manainte s'ailfost sculat, si s'ati dus la Z[er]nesti far de stiir[e] mia, si auluot un car de malai, si 1 -au impartit. Ceialalti n'ail adus bu-catel[e] ca s[a] le masur, ci l[e] tin oprite acolo. Eu m'amdus acolo cu peciate Marii Sal[e] domnului, ca s[a] vie aicicu malaiul, ca s[a] mai stam innainte Mari Sal[e] cu dinsi,ca mie nu-m par[e] cu direptul ca s[a] ih ei 9 galiate, si eusa Tau 5 all 6, ca ei acum raspund de zic pecum ca am toc-mit cu ei cate galiate 21, iar acolo n'ati raspunsu de aciasta.

[C. 1700'1

1 No 576.

46 LINA

III. LIna.Lina se exporta de la nor, dar fireste ca nu in cantitati

mart, pentru cA o buna parte dintre Brasoveni isi aveaaturmele de ot, pe care, cum se va vedea in alt capitol,pastori de neamul nostru, Birsani, le pasteati pe plaiuri sipe marile intinderi ale sesului acoperit de lerburi innalte.E pleat ca nu avem insa stir! mat multe $i mat sigure asupraacestui articol. Se pare judecind dupa cele d'intAia registrede vama ale Brasovului (inch' de la inceputul veacului al

j, ca vtnzarea nu se facea in baloturi mat mid, adusede negustorit din Tirgoviste, Cimpulung, Tirsor, Buzau, etc.,ci in cantitati marl', de catre boieri, cari desfaceaa, dintr'odata, unul prieten brasovean tot produsul tunderil oilor si,in loc sA sa Tea haul in schimb, se invoiau a li se da totce era de nevoie pentru gospodaria for de la tara sail dela oral.

Vinzatorul de lina Diicul a fost concurent la DomniamunteanA dupa moartea Jul Matei Basarab.

I.

t La al nostru cinstit frate $i de aproape vecin si bunpriiatin, jupan Mihai, velichii jude ot grad brasovscomu

mare jude din cetatea Brasovului]. Pohtesca de lam Colstivul Dumnezea sa-t daruiasca san[a]tate dumne-tal[e] inpreun[a] cu dumneaei jupaneasa dumnital[e] judeceasa si cu toat[a] cinstit[A] casa dumnetal[e]. SA vet pohtidumneta a'ntreba si de san[a]tatea nostra, cu mila lu Dum-nezea aflAmu-ne cu bun[a] san[a]tate si cu buns pac[e].Alta, cinstit[A] carte ci ml i -al trimis dumneta, inteles-am detoate pre randa. Multemesca dumnetal[e] cace nu santemuitat de catra dumneta. Alta, mi i-at scris dumneta pentrurandul 'Arad, cum sa o trimit acum la dumneta. Iar sA stiidumneta adevarat cA nu o vom putea trimite acum, ca. nuvom putea, ca vreamea Taste de lama : fan nu Taste, pae

Quellen our Gess' ichte der Stadt Kronstadt in Siebendiirgen, 1, Brapv, 1886.

si

=

n

NEGOTUL BRA (:)ITULTJL CU ROBilNIf 47

nu-s sant, de iarba nu iaste vream[e]. Ci, s[a] al da pre ocacate m cos[tan]de, nim[e] (mom.) nu sa va putea gasi, ni-meni[le] (ifisimemno). Iar, de vet fi dumneta ingaduitorI panmai incolea, sä s[a] mai fac[a] iarba, sa poat[a] paste vite,el bucuros ca o vol trimite la dumneta, toat[a] Jana catsvol' avea, si, cum am grait Intal, tot de acea tocrneal[a] mavoi tinea, ca voi lua pentru lama marda, postav, tipsii, don-dire, sfeasnice, de toate de acealea vol lua in pretul 'Anil;numal sa fir dumneta ingaduitoff priste putin[a] vreame, pansa va dereage catea $i s[a] va fac[e] iarba. Decl eti o vortrimite la dumneta, jar acum nu putem nici cum, cumu-t vaspune $1 omul dumnetale din gura. De aclasta facem tiredumnetal[e]. Sa flu dumneta san[a]tos, amin. Pis msta Mart12, vlt. 7157 [1649].

Al dumnetal[e] frate si bun priiaten :jupan Diicul Vel Spat[ar].

Alta, de ce vor fi trebile dumnetal[e] aicea la nor, de toatesa ne serif dumneta, ca de toate vom sluj[i] dumnetai el.SA fil dumneta san[A]tos, amin.

[V°:] Al nostru cinstit frate $i bun priiatin $i de aproapevecin, jupan Mihal velichii judet of grad bra$ovscomu [. ma-rele-judet at cetatil Brasovulul ... .

[Pecetea stiuta.1.]

2.

t La al nostru cinstit $i prea-iubit frate $i bun priiatin $ide aproape vecin jupanul Mihai, judetul Brasovului, $i la anostra ca o sor[a] dumneael jupaneasa Catrina judeceasa.Pohtjm de la m[i]lostivul Dumnezeil sa v[a] daruiasca san[a]-tate dumneavostra, inpreun[a] cu toat[a] .cinstit[a] casa dum-neavostra. SI vet pohti dumneavostra a'ntreba $i de san[a]-tate nostra, cu raga lu Dumnezeil santem san[A]tos. Alta, factire dumneavostra pentru care lucru fost-am $i mai' scris

dumneavostra, pentru lana, ca om fi adus $i mai de multi',dar vazut-at dumneavostra ce potop de iarna fu. Ci foarte

1 No 616.

.

48 LiNA

au slAbit vita rail, si a nostra, si a Rumanilor; ci n'am putut.Iar acum, sa va fi voia dumneavostra, s5. luat Jana, lanaavem multa si bun[d], tot tigare, si de an si de eslirapti.Ci, deaca vet zice dumneavostra sA o aducem si o vet lua,di sl trimit sl o aduc[A] toat[A] la Targovist[e]. Dec! sAtrimitit omul dumneavostra cu credintA sa tocmim aicea lano! la TArgovist[e]. Deci, deaca vom putea tocmi, di ovoi aduc[e] pan in RucAr, si ea nu voi sA iati ban!, ci totnegot de ce ne va trebui, de ce vom scrie la dumneavoastra.Iar, sA nu vet vrea dumneavostrA sä o luat, iar sA ne datstire, O. nu o mai pornim de acas[5.}, sl mai inblam cudAnsa purtandu-o zalud. Deci cum va fi voia dumneavostrasA-m dat stire curand. De aclasta pohtescii pre dumnevostra.SA fit sanrajtos. Amin.

Pis mta Ap., 29 d., vlt 7157 [1649].Al dumneavostra bun priiatin :

Diicul Vel Spat[ar].[V0:] -I- La al nostru cinstit frate si bun priiatin si de

aproape vecin, jupan Mihai judetul ot grad brasovscomu[= din cetatea Brasovului]....

[Pecete neinteleasI, acoperitA cu hirtie 'J.

3.

-I. La al nostru cinstit si prea-lubit frate si bun priiatin ju-panul Mihai vel judet ot grad Brasov [= mare-judet din cetateaBrasovului . Pohtescti de la m[i]l[o]stivul Dumnezeti sa-t daru-iasc5. san [A]tate dumnetal[e', inpreun [A] cu toat[a cinstit[a] casadumnetal[e]. SA vei pohti dumneta a'ntreba si de san[aitatea nos-tit, cu mila lu! Dumnezeu santem san[a]tos si cu bun[a] pac[e].Alta, tamplAndu-se a vini acest om al nostru, jupanul Mecleus, cutrebile dumneael Domnir, porAncit-am si noi sA ne targuiascA cene va trebui. Deci pohtescu pre dumneta, de ce ne vor fitrebile, sa ne fii dumneta inteajutori si sA ne ispravesti, iarno! 'Inca vom sluj[i] dumnetal[e] de toate de ce vel pohti

i No 165.

131:MB AC 49

dumneta la noT, si de ce vor fi trebile dumnetale. Alta, factire dumnetal[e] ca am n4t[e] lana, multa si bun[a] : de-t va

trebui dumnetal[e], sa:m porancqt[T] dumneta, ca eti o volda toat[A] pre. seama dumnetal[e], gi nu pohtescil banT de ladumneta, ci postav, tipsil, clondire, sfewice, fluturl, detoate de aceastea vol lua in pret. De aciasta pohtescil predumneta. Sa flu dumneta san[A]tos. Amin. Pis F[evrua]r[ie]

d., vlt. 7157 [1649] .Iubit al dumital[e] frate : Diicul Vel Spat[ar].

[V° 1 La al nostru cinstit §i prea-iubit bun frate deaproape priiatin, jupan MihaT vel judet of grad Brasov [_marele-judet al cetatir Brwvului]

[Pecetea I.]

4.

Cinstit si de bun neam domne Draot, sa fi! Manila Ta sa-n[a]tos, inpreun[a] cu toata cinstita fameliia MArii Tale.

Cu plec[a]clune inchinandu-m[a], sarut cinstit[A] maim.

111Ar1T Tale, si ma rog mil[e] §i bunatatii Marii. Tale pentruce au fosta in camara tutun gi nete pieT argasite si o jum[a]-tate de povar[A] de Jana de Dobrogia, alba. Ma rog MaraTal[e] ca sa s a] vanza mar cu pret, ca sa ma pot plati siea de pe unde sant. Si, pentru datorif, ma rog ca sa sileascaprocatoru sa s[a] scot[a], pentru ca sant omenT de sa punsi in pricina. Si iar ma rog Marii Tal[e] pentru nete lan[A]care iaste in camara inlauntru, sa o dat, ca iaste a Hagi-NeculeT, far nicT-un fel de pricina. Aciasta, si mila lu! Dum-nezeii O. fie cu Mariia Ta. Al dum[i]tal[e] maT mic gi plecat :

Eu, Marq,[V° :] Cinstitului si de bun neam Marii. Sale domnulul

domnului Draot, cu multa §i fericit[a] san[a]tate sa s[a] dea,la Brasov a.

[Pecete neagra cu literele n A A A.]

1 No 617.2 No. 594.

75703. Vol. X. 4

II

$i $i

$tiuta

50 BUCATE

IV. cBucatei (oI, boi, rfmatori).

lesirea cbucatelor, din Ora supt acest nume se intele -gear' mat de de mutt, nu grinele, ca astAzi, ci dobitoacele,.capetele de vita sail de oaie era, in de obste, oprita.Oile eraii pentru Turd. Se purta totdeauna de grija ca laintoarcerea turmelor ardelene in %ara for sa nu se strecoaresi oT, de vinzare sau vindute, ale boierilor sau locuitorilorteriT.

registrele de vama citate, ca $i din alte izvoare, intim-plator, se vede ca boil $i rimatorir erau articole de exportale MoldoveT, $i nu ale Terii-Romanesti. Domnil moldovenialiar trimeteall asemenea marfa vie in orasele din Ardeal,ba une orl el faceatt astfel plata pe care o datoriau in ban!,pentru cite o cumparatura de fabricate sail de metal.

I.

t La al nostru cinstit si din m[i]la lu! Dumnezaii daruitMarna Sa cinstitul judet din cinstit[a] cetate a BrasovululCu plecaciune si cu san[altate ne inchinam Marie! Tale. PrecinascrisoriT nu iaste de alt cevas cittra Marna Ta, name ve[l]sti Mariia Ta pentru cei inselatori care le deadem berbecil,si ne lasara la saracie, pentru aciasta ni-am jaluit la ManilaSa Voda, si ni-au dat Manila Sa invatatura de am luat neSteoT ale Voiiicultli $i ale Opre!, frat acelor inselatorT. Deci VohlculInpreuna cu sluga Marie! Tal[e], veni aid in scal[a] cu cins-tit[a] cartea Marie! Salle] lu Voda, si asa ni sa alease judeca[ta]ca sa le dam bucatele venim la Mania Ta sä ne luomace! insalatorT 1. Dec!, fiind oile in jos la tail, si ale for in-partite pre la pagubasf, ni-am pus zi cu Voiiicul $i cu slugaMarie! Tal[e], pan ne vor veni oile aid la sat, sa-1 strangemoile si sa le aducem nor in hotarul Marie! Tal[e] la Bran,toate deplin. Pentru aciasta ne rugam Marie! Tal[e] sa-t fadManila Ta pomana pentru saraciia noastra, sa tif ace! inse-

I Pentru aceste coprial, v. capitolul afacerr de hotare.

Din

$i sa

NEGOTUL BRA. OVULTA CU BOMINIf 51

latori inchis pan vom aducT[e] oile Voidcului ; ci vom veni sino! la Mania Ta; ci ne ye! aleage Marila [Ta] cu dinsi!, casa nu fim nicT noT de saracie. De aciasta ne rugam Marie!Tal[e], si pan la trel saptamanT sa nä aflam cu oile la Bran.Ap. 25 dn[i], It 7206 [7 ? -=-- 1698-9].

f AT Marii Tale] plecat : Stoica biv par[calab] t,Ea Stanciul parcalabul, cu tot sateanil.[Pecete neagra, cu Jinn ](V °:] intru cinstit[a] mina Marie Salk] judet[ul] din Brasov,

cu cinste sa s[a] dea 2.

2.

-i- pormule slavone cu acest inteles : La al nostru prea-iubit si bun prieten si vecin de aproape, dumnealui Mi-ha!, judet alit cinstitulul oras Brasovul. Dorim de la Dum-nezed pace si sanatate dumitale.1 SA ver[I] pohti dumneata(dumneata) a Intreba si de bun[a] san[a]tate a Marie SaleDomnu nostru, iaste Marna Sa sanNtos si veasel ; asij-derea $i noT Inca ne aflam pre langa spatele Marie Sale, cubun[a] san[a]tate. Alta, fac tire dumnitale, ca a! fost pohtitdumneata pentru postav, ca O. dam dumnitale stire, O.luom de la dumneata : O. stiT dumneata ca preste o sap-timan[a] void mearge si ed la Mariia Sa la Vod[A] ; ci void graiMarie Sale, mai bine O. luom de la dumneata. Ci, cum voidgrai Marie Sale, asa void trimite pre Istfan de-t va duce ras-punsu dumnitale. Iar, pentru randul rangaitorilor, trimite-dumneata oamenil dumnitale aicea la noT, ci-T vom trimitecu oamenil nostri la ram[altorT, de vor luoa cat le va trebui,$i ne vom tocmi ce le va fi pretul. Nol, pintru drag[o]stea.dumnitale $i pentru preeteniia, vom lasa si maT jos. De alta,pohtescu pre dumneata, sa poruncestT dumneata la mes-terif dumnitale de aciia, carie lucreaza da fac tipsil, sa-mfac[a] un toc de tipsii bunu, da credinta, si sa-m serif dumnea-ta candu va fi gata, $i, ce-T fi pretul, vom trimite banif, sadsa va fi si gata. Si, candu ver trimite oamenil dumnitale la

1 De Roar salt de Dragoslave. V. cap. II, leeturT en vecini!.2 La no 363.

,

62 BUMBAO

ram[a]tort, trimite dumneata si tocul de tipsit, si, ce va fi chil-tuiala, not vom da la oamenit dumnitale ; de actasta poh-tescu pre dumneata. Actasta a nostra putin[a] scrisoare s4.afle pre dumneata san[a]tos si veasel, inpreun[a] cu tot[1] cin-stit[a] casa dumnitale, de la H[risto]s, amin.

Pis Maid 30 dni [innainte de 1700.]Bun priiatin al dumniitale :

Radu Vel Aga.ECAtre judetul Mihail. Pecete verde, ruptal

V. Bumbac.Not primiam bumbacul de la Turd, cari-1 cultivad et insil

sad it aducead din Asia-Mica, Siria si Egipt, patria lut. Bum-bacul trecea insa numat pe la not. Torsul se facea la Brasov,si de acolo-1 primiam ca simplu bumbac tors, sail si ca te-seturi. Abaua se aducea gata facuta, cum am vazut din Bul-garia, mat ales de la Sliven. Bogasia (fr. boccassin) era o.

veche fabricatie asiatica, foarte mult intrebuintata la not, sicare se aducea in cbalurt; Inca din veacul at XV' : soco-telile de vama ale Brasovului pomenesc pe la 1500 desesosirt de bogasie la hotar S.

Negustorul muntean Pirvan, care mergea si in Polonia,cautase, de sigur, bumbacul si luase abaua, bogasiile rosinla Sliven.

I.

-I- Ed jupanul Pravan scriii multa sanatate 'Ana la dum-neata mat mare domnu Braseulut si la d[u]mneata jupaneas[o]Catrino. Alta, de vet intreba de sanatatea noastra, cu milalut Dumnezed ne aflam cu sanatate. Alta, sä sta. dumneatac'am mersu la bumbac, si bumbacul au fostu scumpu, si ambagat sama pana la Braseid, ce m[a] Linea cate 50 de florintt,si n'am'cumparat, ce am cumparat aba, c'ad fostu ca[m] eftin5.abaoa. Dect am cumparat. i sa stit dumneata c'am purees

3 Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, in An. Ac. Rom., VIII, pp. 258.9,Cf. 0 scrisorY de curtenie, la data de 1659.

2 V. fi Bogdan, ed. a 2a, I, pp. 522, 295.

NEGOTUL BRA§OVULIT.1 CU nomiNif 153

in Ora lesasca, si, de randul baniloi, Cam trimes 10 bogasierosiA, ate 2 tal[erI], 20 de taler[1], si am rAmas Inca 10 talet[f],dobAnda banilor, si acelas void trimeate. Alta, de ver[1] vreadumneata sa-t trimet banif, sl-m trimet dumneata ravas peDobre, cA pe el am trimes bogasille. Deel void trimite banifsi ce! 10 taler[i] ; iar, de nu vei lua, ce 1 vel lasa, iartrimet dumneata ravas, sl stir' si ed ce void face, cace voidsa ma duc, de va da Dumnezed, dupa Craciun la bumbac,ca s'a ma! eftini. Iar dumneata sa -m trimet ravas : ed voidmearge la bunbac. Iar banif void trimeate pe un om al midi.Tar, de vei vrea dumneata sl-I las in dobandA, cum ne-amtocmit cu dumneata intact (sic), iar trimite ravas. Dec! voidveni cu bumbacul ; decI vom baga sama si ne vom socoti.Tar, de nu, trimite-ver[i] ipe Necopoian, pe al nostri, ver[1]pe alti ; banif sAntu gata, numai sa -m trimet rAvas, sasi ed. Si, alta, iar dad stir[e] dumitale de ial[e] 200 de taler[e].Sa stif cA Cam trimes pe jupanul Iovan, sa le iai de la dansul,cAce ad adus ravas de la mana dumitale si au zis el va cum-Ora el bunbac. Dec! cer[1] de la dansul, sl-t taut: de ladumnealui aceale zoo de tal[efi]. Dea aclasta scrid, si iar ma rogdumitale trimet cate cat sa vinde bunbacul acolo, sa -mtrimet ravas, sa stit1 si ed ce void lucra, dacA void veni dintear[a] lesasca, de va voi Dumnezeti. Si sa fit dumneata sa.-natoas[A], de la Hs., si sa stiI dumneata ca foarte cu cinstevom sa ne plAtim ; amin. [Pe la 1660.]

[V" :] SA fie data] aclasta cartea intru cinstita mana dumn[i]-sal[e] Catriner vel judeclasea of grada Brasov [=-- din cetateaBrasovulul.

[Pecete bruna ruptI i.]2.

No! boeri prea- Iuminat[u]lu! Divan al Ungrovlahi[d].Innaintea Divanulur ad avut judecata Nec[u]lae Bras[o-

veanul] cumpaniotul2 cu MihaitiiNecula, margelari de aid dinBuc[urest1], pentru niste bumbac al luf, ce 1 s'ad lust de niste

I No 514,2 Ivlembru al companier comerciale din Brwv.

sa-m

$tid

sa-f

sa-m

54 0111.2, POSTAV

ostasi, la vremea stupaiultifl, viind atuncea bumbacul in nisteearl de l[a] Grurgr[u]; pentru care bumbac, dovedindu-sa cateste al luT, prin semnile ce au fost pus la sac[i] in cariT erabumbacu, i s'ati dat bumbacu, ca al sAti lucrul ce au fost, simArgelari au rAmas ca sa -s is bani de la eel ce au vAndutbumbacu. Si pentru ca sa file Neculae Bras[o]v[eanul] nesu-parat de cAtre mArgelarf, i dat aciasta carte a noastrA.de adeverir4A la mans, ca sa o aib5. Aciast[a] scriem.

[Pecete octogonalA, cu chinovar.] Fey. 26 d., r770.[Pe V01 f Cartea de judecat[A] pentru bunbacuri2.

VI. Orez.Orezul era adus in mare parte de al nostri cari-1 cumparau

de pe la Sliven, Adrianopol, Constantinopol. Dar si Turdveniati ctt acest articol de negot, si Hasan-Aga pare sa fieunul din acestia, cAruia cardusii if indosise marfa, fugind cuea la pasurile muntene. Cei ce raspund la porunca lui sintniste sAtenT rominT, cari abia puteau sä miste condeiul,

Scrisu-am eti Hasan-Aga pAnl la voi, slujatorif carif san-tetl in tiara, sa cAutati, pre niste 3 earl cu sad, cArausii, sAle cAtaIT, sa sa martditi (!), sa -1 intornatf indarAtti, sasa de sema aicea.

[Pecete turceascA.][V° :] Sam[a se se ste: aju[n]su in sat, in Raghiniste, ahai

Sasi, aoflat 2 sac! de orezti si onul de lent[e] si out" piatreacrd ; se mereteresimu tut satul. S'a fastu si omin[f] domnestf,anum[e] Bratul si Bene, fustasi 3.

VII. Postay.Si acum acel ce trece din cetatea Brasovului spre subur-

bia Scheilor, care se ating acuma in locul deschis al Groa-verilor, unde-0 au scolile cele marl* si Rominil si Sasif,

1 Stu,at, dupX strietul ce scoteati navalitoriT, s'a numit intrarea In Bu-curestY, la 1769, a ceteT prIclalnice care a luat In stApinire orapl cu cltvalimp Innaintea RuOlor. V. Hurmuzaki, X, p.

3 No. 746.2 Pe la 165o. No 504.

tsariti,

sail

al.

NEGOTUL BRA§OVULUf CU ROMINII 55

vede in dreapta un deal strabatut de dungt paralele. Ace leasint lemnele pe care se intindea, mat molt alaltaiert decitiert, postavul brasovenesc lucrat de femeile din toatA cetatea.Pe linga acest postav facut aspru $i WA, multa pricepere,Brasovul, care aducea totusi postav din toate partile, aveame$te$ugarii sat de postay. Postavul brasovenesc nu se pu-tea pune alaturi cu acel de Flandra, de Rin sail de Silesia ;nu-1 purtail Domnil $i boierii, cari nict nu se prea uitail, inde obste, la o stofa asa de leftena ca postavul ; dar et eraintrebuintat singur pentru imbracamintea ostasilor munteni,Seimenit, iar, la sfirsitul veaculu! at XVIII-1", slujitoril pe ju-matate terant. Se poruncia pentru aceasta postav albastru,pos.tav rosu, postav galben. Sa$ii primiau bucuro$T arvunain galbent de our a Domnulu!, rupee"' pretul cu el, hotdriaiitermenul de predare sail 1st puneai riva, iar, ctnd venia laadecA, mai totdeauna aveau numai o mica parte gata. Deaict, scrisort peste scrisort, indreptate din partea stapinito-rulut muntean catre marele-judet w at cetatii vecine. La urmase ajungea in sfirsit la o Intelegere ; Domnul mat zaboviaputin sorocul de primire, iar mesteriT se faceau ceva mariu%T decit de obiceia. Supt paza oamenilor domnestt, iarune or!, de la 1699 innainte, a (Nemtilor) generalulul dincetate, carele RucArenilor si Dragoslavenilor, luate cu voie,cu nevoie pentru slujba Marie' Sale, duceail spre hotar pos-tavul ostasilor, infasurat cu teseturi proaste $i pecetluit.

Litre legaturile de postav ce sosiau la Tirgoviste sail laBucurestI, ca sa fie impartite de Past!, dupa vechea datina,erail citeva care cuprindeau stofa mat buns, menitA boie-rilor ce aveau ranguri in oaste sail la Curte $i cari eraiiimbracati $i et cu acest prilej. Ba chiar boierii eel' mart luau,pe linga blAnuxt scumpe, pe linga o bucata, un vig de ca-tifea, $i cpatru cott si jumatate, masura romaneasca, de pos-tav21. Acesta se chema cu apecetes, iar cel mat bun puteasa aibs chiar cdouI peceti.

Del Chiaro, Istoria delle moderne 'rivoluzioni della ValacAier, Venetia,

1718, p. so. Cf. Sludir fi dor., V, p. 361,

si

POSTAV

Moldovenii dadeau si ci une or sa li se lucreze postavpentru aceias1 impartire a darurilor de imbracaminte la Pasti.Dar ceia ce se cerea mg des la Brasov din partea for nuera postavul cu una sau doua pecetT, nici chiar adeva-ratul postav, ci numal (boboul, cel prost de tot, cu carese miluiaa la Curtea din Iasi cersitoriT,

I.

intru tot cinstit si prea-iubit al nostru, mai mare dum-n[eajlui p[a]nu Mihaia, marel[e]-giudet de la cinstitul Brasea,poftim de la m[i]l[o]st[i]vul Dumn[e]dzea tot binel[e] dumi-tal[e], inpreunat O. fie cu tot cinstit oamenii dumital[e]. Alt,de veT cerea dumn[ea]ta de noT a sti, sa stir dumn[ea]ta, cunorocul MarieT Sale Domnu nostru sintem cu sanatat[e] sicu bung. pac[e]. Alt[a], dam stire dumital[e] ca am trimispre Apostol acol[o] pentru treb[T] domnest[I] ce trebuescuacmu la Past[I], boboae si camel, si cumanace 1 de miser, side sulite ce trebuescu MarieT Sale Tar acmu, si de o mas[a]dbmnesca. Deci poftim pre dumn[ea]ta sa fie cu stirea du-mitale, pentru vamas, sä le dzicl dumn[ea]ta O. nu inva-luiasca de vama, ca nu putem tot trepada la Craiu, cadumneavoastra stit ca alts dat(al nu s'ati invaluit care ailfostu lucrurl domnest[T]. Si au zis solul Borcea Ianus 2 caTaste invatatura de la Marie Sa Craia sä nu invaluiasca lu-cruril[e] cel[e] domnest[i], ca nicT sit cad[e] sa dam stir[e]MarieT Sal[e] luT Craia, pentru nemic. De lasta poftim predumn[ea]ta. 1Sa fie dumn[ea]ta sanatos w xt AM1114 [ =Hristos ; amin]. U Ocna, Mart H.

lints.xp4Tri;.

I In vecliime °rice 011rie se zicea cominac. V.. Studir fi doc., V, p,526, No 1.

2 Viitorul .Craiil ardelean. Acatiu Barcsai. DecT scrisoarea poate fi din 1638(vol. IX, pp. 18-9), cind acesta a Indeplinit o solie in Moldova. Cf. In vol.IV, p. okan. Dar gi In 1643 Barcsai vine la Vasile Lupu (ibid, p. CoVIU).fififeit sint slracii. Pentru postavurile ce li se del, v. gi § argint, an. 1652..

in

56

Isith.mq;

NEGOTUL BRA§OVULIII CU ROmINII 57

t Priiatenul dumital[e] : Enachie Camaras Ocnoe i =de Ocna].KA. (sic) aw. non. [=sluga Marii lor Voastre].

[Adresa slavona. Pecete verde, cu o pasere $i legenda... oratv...1.1

2.

rMatei-Voda judetului Mihai Eotvos. Formule slavone.]Cateaciasta facem tire dumnitale pentru randul postavuluide dar[a]bantr: dup[a] cum Taste tocma si obiciaiul a totimpii, trimis-am si acum pre omul nostru, pre Statie, casa is postavul, sa-1 aduca aid, sa imbracam Curtea, cuma slobozit $i Maria Sa, Cray. Derept aceaia pohtim si predumneata, ca pre un bun priiaten si vecin de aproape, sän'aiba omul nostru vre-o opreaal[a], ci sa-s poata cauta lucrul cubun[a] pac[e] : cat[a] sam[a] de postav ne va trebui, sa ispre seama noastra cu bani, cumu-1 va putea cumpara. Iar notInca vom avea a sluj[i] si a multemi dumnital[e]. Aciastapohtim pre d[u]mn[e]ta. [Tirgoviste, 7152 [1644], Martie 17.]

[Pecete mica exagonala, pusa pe hirtie id

3.[Mates' -Voda care acelasi] si la bun[a] priiatnica nostra Mar-

gheta judeciasa cea batran [a], sApazTE [=sanatate]. Catra aciastafacem tire dumnevoastra ca at fost zis dumnevoastra cum caavet neste postavu, de carel[e] ne trebueste pentru sluj[iltoriinostri. Dec[i] e[ta] ca am trimes acol[o] cest om al nostru $i cucatvas bani la dumnevoastra. Ce O. ne dat dumnevoastra cat[a]sama de postavu ne va trebui, si sa luat acest[i] ban[i] cat amtrimes inteacrast[a] data ; Tar, cat bani vor mai ramane, Tar i vomtrimete dumnevostra, acum, far[a] de nici-o zabava. Cumam luat si alta data postavu de la dumnevoastra, s1 tot s'auplatit pan la un ban, asijderel[e] $i acum Tar vom trimite dum-neavoastra to banii deplin, cat vor face. De aciasta scriem$i pohtim pre dumnevoastra. Sa fit dumnevoastra san[a]tos.Amin. [7159 [1651], Aprilie 12.]

[Pecete mica, rupta 2.]

1 No 597-I No 331.I No 343.

58 rOSTAVUEt

4.

t La at nostru cinstit si mat mare, ca un parinte, jupanMihat s[e]e 030 (WHIM' row 1411WRCKI H npkra[pn] w rifp45 Hach w Xlt ; amin [= mare judet al cetatit Brasovuluisi pirgarii, etc.].

t De pururea am scris cu multa bucurie la al nostru cinstiemat marea si ca un parinte jupan Mihal, BM CSAHT 4HCHA r rpamENIWBCK1, cu inim[a] bun[a] sicu slujb[a] plecat[a] Maria dumne-talea, ca unlit pArinte. Vod[A] Marie Sa Inca iaste sAn[A]tos sivesel : not inca asijdere. Pentru bani dumnitalea de postav,Inca destul am snit, cat Dumnezeti va crede, si se'u dat inmana slug!! dumneatalea ugh[I] 375, si am zis jup[a]nultaGherghi sa vie inpreuna cu omul dumnetalea ; pentru mestertinca multemescu dumnetalea, ca unui pArinte, si de acmuiar, in ce va fi pohta dumnetalea, tot vom sluj[i]. NumatsA fit dumneta sdnatos ; amin. Ap. 251 [C. 1651,].

Ca un lector at dumnetale : Socol Cliuc[er].[Pecete neinteligibilA, mica, ovalA cu inscriptia : Socol

Clucerul.]

5.

[Mates -VodA ; traducerea formulei slavone : Prea-iubitulur sibunulut prieten si de aproape vecin al nostru, dumnealui MihailEtvesi, mare-judet at cinstitulut oral Brasov, IT dorim viatalungA si sanatated Ci[n]stit[a] cartea dumnitale ci ne -at trimis, ve-nitu-ne-ati, si de toate pre amAruntul [inte]les-am. De care lucruscriindu-ne dumneata pentru rAndul postavulut, cu[m] ca n'ailacum mesteriT postav gata de ce iaste treaba noastrA, ci sA fim,ingaduitoriti pAnA la Lana noao, atunce sA fac[A] postav; ciaceaia cum am putea not ingadui pang. la lana noao ? Crezmesterit bin[e] s'au inteles cu not cum pan prea la VAsznes[e]nieG[o]sp[o]d[i]ne2 sA fie postavul tot gata, ca iaste si vreamea sA -1dam clar[a]bantilor. Dar, deaca ail stiut et atAta zAbavA, cadnu ne -au spus de atunce, sA ne fim cAutat lucrul intr'altA

3 Inraltarea Domnului.

NEGOTUL BRAVVIILD! CU/ 110MiN If 5q

parte, sa nu avem atata zmenteal[a] ? Ci acum iar pohtim predumneata, ca pre un bun priiaten $i vecin de aproap[e], devreame ci nu ne dau el' acum postav sa ni s[a] imple ce iastetreaba noastra, ci ne lass de zmenteall la acrasta vreame,numai O. ne vie jar raspunsu Para zabava ; iar noi vom oprilana, $1 vom trimite lana intealt[a] parte, de ni s[a] va grij[i].lucrul nostru, deaca ei ne dau de atata zmenteal[a] ... Mai9 dni, 7159 [1651]'.

[Pecete mare.]

6.

[Mate! -Voda catre acela$T.] Muhl san[a]tate $1 tot binel[elpohtim de la mrill[o]stivul Dumnezeil sa-t har[a]zeasca domni-tal[e]. Catra aciasta facem stir[e] dumnetal[e], pentru randulpostavului, ca numai ce ne tuiram si nof cunt vom mai scriidumitale, ca am fostu grait cu ace! oameni far de nic[i] -oomenie, cu postavarii, sa 11 dam lan[5] de aic[i] $1 sa li-otrimitem sa lucreaze, ca pentru sa ni s[a] umple seama(sama) postavului, cat ne trebuestie I. Iar, cand iaste acum, nus[ä] aleage nimica $i nic[1] -o isplava nu iaste, $i tot sluj[i]toriinostri sad ale[t] de astept $i nu s[a] pot duce pre la lucru,ca acum iaste vream[e] lucrului casi[i], pentru sa le dam pos-tavul, dupa cum ne -au fost obiciaiul aic[i] in tot timpii, $i

pentru ace! postavari nu ne putem cauta lucrul intr'alta parte,sa ne ispravim acest lucru. Dec[!] pohtim pre dumnetapantru acest lucru, ca pre un priiatin, sa le dal $i dumnetaporunca $1 'nvat[a]tur[a] $1 certare, sa ni ispraveasca intr'unCtchip, $i sa ne umple cat[A] seam[a] de postav ne trebue, sailsa ne fac[I] dumneta $tir[e], de vream[e] ce nu va f[i] nici-o is-prava, sa stira $1 s[a] slob[o]zim sluj[i]torii nostri, sa s[a] duel prela lucru $i s[A] nu mai saz[a], $1 omul nostru carel[el iaste acil,sa mai faca cheltuial[a] de atata vream[e], $i de acel lucrunimica nu s[A] alege ; ce sa ne mai clutatn intealta parte, dacavream[e] ce avum atata zabava $1 nimica nu s['ati] ales. De

3 Bib?. Ac. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac Rom , VIII, pp. 248-9.

bil POSTAV

acTasta scrim si pohtim pre dumneta. Su fii dumneta san[g]tos.Amin. [7159 [1651], Iunie 22.]

[Pecete mica, rupta '.]

7.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.t Bunuluf nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[g]

vreamea nevoitor, dumnealui jupanul Hangsil Mancgs, ma-rele-judet al cinstitei cetgti Brasovul, sanatate $i tot binelepoftim dumital[e] de la Dumnezeil. Pricina cartil iaste intlitia cerceta buna san[g]tatea dumital[e]. A doao, ca sg. facemSire dumital[e] ca iat[a] ca trimisem acil pre dumnealuiIorga starostea 2 pentru postavele ce facem in tot timpii, detreaba sluj[i]torilor nostri, ca sg tocmeascg. cu mesterii deacolea, sg l[e] facg. Pentru care poftim si pre dumneata, precuma! fost si mai nainte intr'ajutor la toate treabele noastre, siacum punem pe dumneata la osteneaal[g] a chema pe mes-tern' aceia innaintea dumitale, sa sa facg tocmeala, si poftimpre dumneata, cat s'ar putea sg sg faca tocmeala cu pretmai jos den cum era mai nainte, cad aiave s'ail vgzut cuestimpu au fost 'Ana foarte efting. i dupg cum sg va facetocmeala, sg avem de la dumneata Sire, $i vom trimite osuma de bani arvung innainte. insg ye! sti dumneata cg detot postavul ne trebuescu 240 de bucgti, Si tot albastru sg-1facg, iar ros sa nu fie nimic. i no! aseamenea vom fi da-tar[i] a face pofta dumital[e]. AcTasta. i mila lu! Dumnezeilsa fie cu dumneata.

Noem. 23 d., 1. 7206 [1697].De bine voitor dumital[e] : /o Costandin Voevod.[V° :] f Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul HangsMancgs, marele-judet al cinstite! cetgt Brasovul, cu multi{sanatate sa sa dea.

[Pecete mare rotunda al

I N° 345.2 De negustorl, probabil.g No 358.

NEGOTUL BRA§OVULUI CU Roximf 61

8.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu. zeml]i] vlah[i]scoe.t Bunulul nostru priiaten §i' vecin de aproape, in toatg

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hang§ Mancg§,marele-judet al cinstitel cetgtf Bra§ovul, sIngtate Si tot binelepoftim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea ce ne -al trimisdumneata, o am Iuoat, 0, intelegand de bung sangtatea dumi-tal[e], ne -au pgrut bine. Alalte ce ne -al scris dumneata, amin %eles. Pentru rAndul postavelor ce am fost poftit pre dum-neata ca sg sg faca tocmeall cu me§terii, sg ni -lu facg, cumca a chemat dumneata me§terii, §i s'au tocmit bucata depostav cgte t' 13 p', de aciasta multumim dum[i]tale cad alfost nevoitora de s'ati fgcut tocmeala mai eftin cleat anti.i iat[g] ea acum trimisem cu omul nostru t' 1.500, sg sg

dea me§terilor postAvari innainte, ce iarg§ii punem pe dum-neata la osteneal[a], sa cheml pre me§teri sg li sg dea banil,§i poftim pre dumneata ca sg le dai porunca : intgiti, sa facA,postavul bun, cg uniorea 11 fac bun, iar alte ore 11 fac marprost ; ce sg fie porunca dumitale sg-1 facg bun, §i sg nevo-iascg pang in sfar§itul le Fevrarie sa gAteasca tot postavul,cg WA pang atunce sant 3 lunT, §i destulA vreame iaste. Cesa nu ne sg facg zminteala. Noi incg aseamenea vom slujidum[i]tal[e]. $i, cu aciasta sfg.r§ind, mila lui DumnezeA sgfie cu dumneata.

Ot Tgrgovi§te, Dichm. 5 dn., It 7206 [1697].De bine voitor dumital[e] :

.lo Costandin Voevod.

[V°:] t Bunulul nostru priiaten §i vecin de aproape, in toatgvreamea de bine voitor, dumnealui jupgnul Hang§, marele-ju-det al cinstitel cetat Bra§ovul, cu multg sangtate sg sg dea.

[Pecete mare rotunda 1.]

1 N° 366.

(:) POSTAV

9

+ io Costandin Voevod bj. mist. gospodinu zemle vla-hilscoe.

t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[g]vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hangs Mancgs,marele-judet al cinstitei cetat Brasovul, sangtate $1 tot binelepoftim dumitale] de la Dumnezeu. Cartea dumitale ne-auvenit, si de sangtatea dumitale ne -au pgrut bine. Alalte cene-al scris dumneata, am inteles, cum el s'aii dat banii mes-terilor postrtvari, si, pentru postav, au zis cg pan in sfgrsitului Fevruarie nu-I vor putea On, iar a treia sgptgmang denFevruarie va fi gata. De aciasta vei sti dumneata cg, deacasg va zgbovi pang atuncea, cum ail zis er, a treia sgpta-mgn[a] den Feiruarie, atunce sa chiiarna ca iaste in sfarsitullui Martie, si nici intr'un timpu pe acea vreame nu ne -auvenit postavele. Ce poftim' pre dumneata sg le dal poruncgca sg inbarbateaze cu lucrul si, de nu vor putea gad totpostavul, iar mgcar jumatate de postav Ong in sfgrsitul luiFevruarie sa fie gata, adecg la Ilsatul secului de postul celmare, cg atunce lgsgm not sec. Alta, facem stire dumitale cgiat[g] cg am trimis pre boiariul nostru Draghici Spgtarul casg tocmeasca cu mesterii sforari 1.50o de papusi de sfoar[1],eg numal atata ne trebue ; alte dgti fAceam mai multg, iaracum aciasta ne trebuiast[e]. Ce sg fii si dumneata intr'ajutor,ca doar s'ar tocmi mai efting, cg am inteles cg si canepadestulg s'ail fgcut pe acolo. Si sg dai dumneata poruncgmesterilor, aciasta sfoar[g], de nu o vor putea face pgn insfarsitulg lui Fevruarie, iar la Mart sä fie toatg gata. Iat[g]cg si bani am trimis innainte woo t[a]l[eri], sa 11 sa dea, si,dupg ce vor gat' toatg sfoara, atunce le vom da si alaltbani. Asijderea am trimis cu boiariul nostru Draghici Spat.si niste cositor ca sa tocmeascg, sg ne facg niste tipsii, precumam dat izvod, si am trimis tot cositor ales, neamestecat, cepoftim pre dumneata sa dai poruncg ca aceala mesterilor :una, intaiti ca aceaste tipsii ne trebuescu in grab[1], ca sge dai dumneata grij[g], ca mesteri vor fi multi, a lucra la

NEGOTUL I3RASOVULUt CU ROMiNd 63

cositor, ca sa grabeasca sa le faca, $i pan in 3o de zjl[e]sa le gateasca, ca ne trebuescu ; a doao, sa le poruncestidumneata sä nu amestece cositoriul, ce sä-1 lucreaze asacurat precum 1-am trimis, ca, dupa ce ne vor veni tipsiileacealea aid, vom sa topim o tipsie de acealea, sa cercamsä spoim niste vase. Deci atunce sä va cunoaste, ca, de voramesteca cositoriul, nu O. va putea spoi la arama. Ce poftinipre dumneata sa le fad porunca ca sä nu-1 ameastece, $1 sägrabeasca sä ne le &easca precum am zis mai sus. Si noTInca a sluji dumital[e] datorl vom ramanea. Aclasta, $i mila luTDumn [e]zeti sä fie cu dumneata.

Dech. 25 d., 1. 7206 [1697].De bine voitor dum[i]tale : Io Costandin Voevod.

[V° ;] f Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, intoat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul HulasManca$, marel[e] -judet al cinstitel cetat Brasovul, cu multasanatate sa sa dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

W.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnu zemle vlah[i]scoe.Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in toata vreamea

de bine voitor, dumnealui jupanul Hana$ Manca$, marele-judet al cinstitel cetat Brasovul, sanatate $1 tot binele poftimdumitale de la Dumnezeil. Cartea ce ne-ai trimis dumneatacu boiariul nostru Draghicl Spat. o am luoat, $i de a dumi-tal[e] buna sanatate priiateneaste ne-am bucurat. Alalte cene -al scris dumneata, am inteles. Pentru randul postavelor,cum ca in sfauitul acestiT luni a lu Ghenarie vor fi 100 debucat gata, numaT sä trimitem caar[e] sa 1[e] radice, $i panin sfarsitul lul Fevruarie vor fi Inca 100 de bucati gata, deadasta iat[1] ca de adasta data le trimisem cu boiariul nostruDraghicl Spat. t[a]l[erl] 500 $1, cu alt t[a]1[erl] 500, ce s'aii datmai nainte, fac trap[erl] i000. Iar card nu trimisem acum saradice postavul, ca nu ne trebuia$te asa in grab[a], ce sa

I No 359

64 POSTAV

stea postavul acolo la mesteri, si sit le dal dumneata po-runca ca pana in sfarsitul lui Fevruarie sit mal gateascaImo de bucati, ca atunce vom trimite caara de vor radicacite doao sutelrej de bucati, de le vor aduce deodata, siatunce le vom trimite si ceialaltl banT. Pentru randul sforii,cum ca s'ati facut tocmeaala miia de Opus! citte 21 trallredl,Inultumim dumitale citce al fost nevoitora de s'ail tocmitmar eftinti ; de care, precum s'ati legat el in zapisul for capan in sfarsitul acestif lung sit dea o suma de sfoar[a], Sipan in sfarsitul lu Fevruarti sit dea alta sumit de sfoara,iat[it] ca am invatat pre boiariul nostru Dritghici Spat., catasfoarraj va fi acum gata, sit o radice sit o aduca aici, sile-am maI trimis Si banr t[a]l[eri] woo, ce, dandu-le boiariulnostru banil, poftim pre dumneata sit dal' poruncit sforarilorca sit sit tie pre tocmeala ce s'ail legat in zapisul lor, panla Mart sit plineasca toata sfoara. Pentru ritndul cositoriulul,cum ca s'at1 tocmit cite un zlot ocaoa, de aclasta prea multaplata vor sit is dumnealor mesterii, cam pretul cositoriululiaste un taler ocaoa, si acum lucrul vine Tar mar la un taler ;ce foarte scumpu iaste, crez : nob am cumparat si aici nistetipsil de cositor, de Dantca, asa lucrat gata, de la nistenegutator[i], si am cumparat ocao ate un galbeng ; careTaste alt fella de lucru: ca stir dumneata ca lucrul de Danscatot iaste mar bun decitt cum lucreaza acif la Brasov. Taracum cositoriul acela ne vine mar 2 lei ocaoa. Irma, deacas'ail tocmit asa, acum n'avem ce face ; iat[a] ca nor amtrimis baniT cu boiariul nostru, sa-1 dea, si sa is vasele, sitne be aduca. Aclasta, si mila luI Dumnezeil sa fie cu dumneata.

Ghen. 22 d., 1. 7206 [1698].De bine voitor dumitallej : lo Costandin Voevod.[171 : f Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in

toatrg vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul HanasMancasti, marele-judet al cinstitei cetatT Brasovul, cu multasanatate sit sit dea.

[Pecete mare rotunda 1.]

1 No 361.

NEGOTUL BRAVVIILUI CU 11011iN11 65

II,Io Costandin Voevod, bj. mist. gsdnu zeml. vlab[i]scoe.

t Bunului nostru priiaten vecin de aproape, in toatgvreamea de bine voitor, dumnealui jupgnul Hanks Mancgs,marele-judet al cinstitei cetat Brasovul, sgngtate $i tot bi-nel[e] poftim dumital[e] de la Dumnezeil. 2 cinstite cart' aledumitale, una de la Fev. I d., $i alta de la Fey. 6 d., le-amluat $i, de bung san[A]tatea dumital[e] inteleggnd, ne-au pgrutbine, $i am lgudat pe Dumnezeu. Alalt[e] ce ne -aT scris dum-neata, am inteles. Pentru rgndul postavarilor, ca sa le trimitembaniT, cg ei zic cg pgn in sfa'rsitul lul Fevruar vor ggtipostavul, de aciasta $i mai nainte am fi trimis ; numaT veTsti dumneat[a] cg $i noT, den mila lul Dumnezeti, am avut onunta in casa noastrg, a unii fiice a noastrg 1, ce, stand detreaba aciasta, n'am putut nici dumitale sa dam rgspunsul maicurgnd, nici banil sa trimitem ; iar acum, trecgndu-sa nunta,iat[a] cg trimisem iar pre sluga noastrg Stan Brasoveanulacolo, cu care am trimis postgvarilor t' woo, ca sit le dea ;$i, pentru caar[e], Inca am poruncit sa mearga acolo sa incarcepostavul; ce, viind cargle, sa fie $i postavul gata sal radice.Si, dupg ce va veni postavul aici, atunce, cati bani vor maiface, le vom trimite. Si, pentru randul sforii, incg poftim predumneata sa poruncesti sforarilor, dupre cum si eT s'aulegat el pan in sfgrsitul lul Fevruarie vor gat' o seamy desfoar[g], iat[g] ca pgn atunce mai sent vre o 13 zile, ce, pangva fi Stan Brasoveanul acolo, si pgn a veni cargle sa radicepostavul, sa neyoiascg $i eT sa ggteascg acea sums de sfoar[g],sa o porneascg. Pentru tipsile de cositor, le-a0 adus, $i mul-tumim dumital[e] cgcT aT fost nevoitor de s'ati trimis lavreame. Si, cu aciasta sfgrsind, mila lu! Dumnezeti sa fie cudumneata. Fey. 15, 1t 7206 [1698].

De bine voitor dumital[e]Io Costandin Voevod.

La 5 Februar Domnul astitorise pe files sa Ilinca cu Scar'at Mavrocordatfiul Jul A lexandru Exaporitul (Iorga, Documente Irivitoare la Constantin -VoaBrincoveanu, Bucureltl, 1901, p. 168).

75703. Vol. X. 5

§i

si

si

:

'

t

6POSTAV

[V°.] Jr Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toatd£vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hang$ Manca$,marele-judet al cinstitei cetatti Bra$ovul, cu san[a]tate sas[g] dea.

jPecete rotunda, mare 1.]

12.

.-1- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnci zeml. vlah[i]scoe.-i- Bunulul nostru priiatin Si vecin de aproape, In toat[a]

vreamea de bine voitor, dumnealul jupanul Andrea$, marel[e]-judet al cetatii Bra$ovul. Sanatate pohtim dumitale de laDumn[e]zeti. Cartea ce al trimis dumneata, au venit, $i desan[A]tatea dumital[e] ne-am bucurat. Ala lte ce ne-ai scrisdumneata, am inteles. Pentru randul postavului, cum ca iastegata, $i zici dumneata ca O. trimitem cai s1-1 radice, $i baniice ail ramas, O. sa dea postgvarilor, de acIasta iat[a] am po-runcit ispravnicilor nostri de la Campina ca sa trimit [A] cal$i, pentru zablgil de invalitul postavului, neafiandu-sa aid, amporuncit iar de la Campina sa trimita, $[i] iat[a] ca. trimis-am$i foit[a] ; ca sa vezi dumneata ca acest postav au fost sa facgpostavariI precum semneaza in foit[a , cate bucgt cu pecef $icate far peceti, $i ye! vedea dumneata $i pretul precum s'atitocmit, $i, cati ban! ail mai ramas, iat[a] ea i-am trimis. Ceacum pohtim pe dumneata, cat s'ar putea mai curand sa saradice postavul de acolo, $i pentru voia noastra sa pohtest [I]dumneata pe comendantul den Brasov ca sa dea catty aNeamti ajutor, sa vie cu postavul pang la hotarul tgral, adecapan la Predeal, ca sa n'aiba postavul vre o zaticneall. Ce sanevoesti dumneata ca sa s[a] dea un ajutor de la cetate, casa-I aduca far de primejdie pan la hotar, ca acolo am triadssluj[i]tori de a! no$tri, de vor veni cu postavul. Aclasta, $1

mila Id Dumnezeti sa fie cu dumneata. Fey. 26 d., It 7213[17(351.

De bine voitor durn[i]tal[e : lo Costandin Voevod.Iat[g] ca scrisem $i noi o carte la comendantul, de-I pohtim

I No 362.

NEGOTUL BRAVVeltlf C17 sombre 67

ca sa trimita catva Neamti, ajutor, pan va treace postavul lo-curil[e] ce sant cu grij[4]; ce dumneata Inca sa nevuest[I], caacIasta Taste maT mutt pentru folosul si ajutoriul cetatii dum-n[ea]voastra.

Foit[i] de postavel[e] ce tocmit sa s[a] faca la Bra-sov, cum semneaz[a] in jos anum[e] : Fev. 26 d., 7213 [1705].

-1- 130 bucatT postav vearde, cu 2 pecet bucata,po t' 14 cTn. [=--adeca] t' 1.820

t 20 bucati postav ros, iar cu 2 pecet, bucatapo 14 cTn. ti 280

120 bucatT postav albastru, far peceat[e], bu-cata po 10 dn. t' 1.200

dn. t' 3 300Denteacesti trimis intaiti tt moo.

trimis pa urm[a] iar woo.trimis si acum 1.300.

[V° :] BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, intoat[a] vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul AndreasReiter, marel[e]-judet al cetatiT Brasovul, cu san[a]tate sas[ä] dea.

[Pecete mare rotunda 11

13.

Io Costandin Voevod bj. mist., gsdnu zeml. vlah[i]scoe.-j- BunuluT prliatin si vecin de aproape, in toata vreamea

de bine voitoria, dumnealui jupanul Ghiorghe Fetchel, marele-judet al cinstiteT cent' Brasovul, san[a]tate si tot binelepohtim dum[i]tale de la Dumnezeii. Cartea ce ne -ai trimisdumneata, au venit, si de sanatatea dum[i]tale ne -au parutbine. Alalte ce ne.aT scris dumneata, am inteles. Pentru dum-nealur raposatul Andreias Reiter ce era judet, ne scriT dum-neata ca s'ail Intamplat de s'ag dat datorie cea de obste.De acIasta foarte parut rau, ea dumt3ealuT era om bun

I NO 391.

/Foiiii."j- s'ati

P

t'f

t'

s'atiS'ati t'S'au t'

j-

ne -au

68 POSTAV

si priiatin, de ne intelegeam bine cu damsel si ne cguta tre-bile ce aveam. Dar, deaca au fost voia lul Dumnezeti asa,n'avem ce face, cg to vom sa facem acea cale. Dumnezetisg-1 iarte. Iar cum cg al statut dumneata de esti acum judet,ne -au pgrut foarte bine, de vreame ce dumneata esti alnostru priiaten vechiti, si stim ca si cu dumneata ne vom Inteleage bine de ce ne vor fi trebile, si dumneavoastrg incg,ce trebr veST avea, scriindu-ne de ceale ce va fi pen putin %anoastrg nu ne vom apgra. Dup[A] aciasta pohtim pe d[u]m-n[e]ta cg am tocmit cu mesterif postavare de acolo, ca sg nefacg niste postav de treaba slej[i]torilor, de Pasti, precumavem si zapisul for ; Inca dumnealul raposatul Andreias Reiterjudetul, Du mnezeti sa -1 iarte, au fost la mijloc de ail facettocmeala cu postavaril, carele le e tocmeala, la mijlocul leiFev[ruar] sa fie postavul gata. Acum iatA cg si pan la mij-locul luT Fev[ruar] au rgmas numal 2 saptamAnT ; ce pohtimpe dumneata sg le daT porunca pang la acea vreame sA-1gateasca. NoT le-am fost dat si bani innainte, t' 1.500, si, deceialalp catT maT fac, am zis, dupg ce vor gati postavele, sg le damsi aceia. Ce, cum. vor isprAvi, sg avem stire, ca sa le trimitem sibanil ce ail rgmas, si sg trimitem si carg, sg radice postavul.Alta, osebita carte a tot cinstitul Sfat al cetatiT incg ne -au venit,in care vg regalr dumneavoastrA pentru dajdea aciasta adobitoacelorti, ca sa n'aiba oamenil de tara dumneavoastrasupgrare : de aciasta ne-atti fost scris dumneavoastra si maTnainte, si am dat raspunsul cum a de mare pas s'ail scosaciasta dajde pe dobitoace, O. dea cu totiT, si striinT si pg-manteanT, pan si nob insine ne platim dobitoacele ce avem ;iar Incas am rgspunsu, si intal, si acum, cum ca dobitoaceleale dumneavoastrg judetilor si ale falnogilor vor avea paace,iar alp oamenT de tara dumneavoastrg, ce sant trecup cudobitoacele for aicT in taar[g], aceia vor da top, cg n'avemce face. Numal de aceia ce scrieti dumneavoastrg cg yin cucargle for sg radice vinerT si alte bucate de aid din Cara, sicum cg i-ar fi apucand la Rucgr pe unde trec, sg-s plAteascavitele ce au la carg, iat[a] ca indata am poruncit si vame-silor de la Rucgr, si boiarilor carir umblg cu dajdea do-

NEGOTIIL BRA§OVIILIII CU ROMNIf 69

bitoacelor, pe aceia sa-i lase in buns pace, si nu vor aveanicl -o suparare. i, cu aclasta sfArsind, mila 10 Dumn[e]zeusa fie cu dumneata. Ghen. 30 d., It. 7215 [1707].

De bine voitor dum[i]tale : lo Costandin Voevod.Alta, pohtim pe dumn[ea]ta sa ne trimit pe jupanul Ghiorghe

Mai argintariul, ca avem niste arginturi sa ne lucreaze; ceO. vie sa ne tocmim si sa.-I dam argintul, si sa va intoarceacolo de va lucra, ca tot dumnealul ne -au lucrat si mainainte. Multumim dumitale de darurile ce ne-ai trimis.

[V°:] -I- Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, intoata vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanul GheorgheFetchel, marele- jude ;u al cinstitei cetati Brasovul, cu multasanatate sa sa dea.

[Pecete mare, rotunda'..]

14.

t Io Costandin Voevoda bjiiii mlstiiti gspdril zeml[i] vlah[i]scoe.T Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanul Ghiorghie lechel,marele-judet at cinstitei cetati Brasovul. Muhl san[a]taate sialalt tot binele de la Dumnezeil poftim ca sa daruiasca du-mitale. Pricina cartii acum de clast[a] dat[I] catra dumneatanu iast[e] de alt Rir cat pentru randul postavelor, a, scriin-du-ne dumneata in trecutele zile cum ca ar fi zis mesteriipostavarr ca, dupe cum ne iaste tocmeala cu dansii, si dupecum sant legati in zapisul lor, la zi vor fi toate postavelegata,acum dara si no!, stiindu-ne vorba si tocmeala cu dansii,dupre cum au trimis si zapisul lor, ce neau facut la mamanoastra, den carele mai pe largu vei inteleage dumneata cazioa lor iaste la sfarsitul lunil acestiia a Id Fevruarie, ade-cate acum Vineri ce vine, si, si pentru randul banilor, iaras veTvedea dumneata den zapis ea tocmeala noastra pe tot pos-tavul iaste t' 3.58o : denteacestea datu-le-am and au venitaid de ne -au adus zapisul, ti 1.50o, iar ti 2.080, ce mai rama-sease, iata ca-I trimisem si acestea cu slugs noastra, acesta

1 N° 402.

70 P OSTAV

carele va aduce dumitale cartea, si am trimis si 5 cartpentru incarcatul postavelor. De care poftim pre dumneatasa poruncesti mesterilor ca sä inplineasca toata suma pos-tavulul dupre cum le scrie zapisul, si sa.-1 invaleasca in nestezablae, sa 1 leage bine, sä-1 grijasca pe cum stir' el, si sä-1incarce pen earl, sa.-1 asaze, ca sa1 aduca cu o zi mai nainte.

i iar poftim pe dumneata ca sa le zici sa vie si denteansiiunul inpreun[a] cu postavele pan aid, ca sa vedem cum santpostavele, si sant deplin, au nu sant; asa ne-ar fi voia sa viecu un mester cu dansele aid, nu doara ca. va O. le poartepe cale vre o grija cevasi, ad sa le pazeasca, ca pe cale levor purta grija oamenii nostri cel ce le vor aduce. Numal.pecum zicem si maT sus, cat sa sa afle si unul den mesterlaid, sa vedem, deplin sant, nu sant deplin, si cum sant, si,cad va veni, nu-1 va fi osteneala in pagub[a], ca, de va fifost anul bun si deplin, il vom si darui cu cevas. Asijdereasi pentru randul clopotuluT ce iaste la clopotariii, poftim predumneata ca sa-I zici, acum cu invartijirea caralor acestorace yin ca sa radice postavul, sa incarce si clopotul inteurtcar, ca sa ni-1 aduca '. I-am fi trimis si baniT, dar n'am stiutde cat[e] oc[a] va fi exit, ca sa stim cati bad ii vom trimite,ca nu ne-au facut stire; iar, dup[a] ce-1 vor aduce, it vom trage,si, pe cat[e] oc[a] va fi esit, ii vom trimite dumisale toV baniTdeplin, ail sa trimita dumnealuT un om inpreun[a] cu clo-potul, ca sa-I dam banil la omul dumisale. De aciasta poftimpre dumneata. i mila lui Dumn[e]zeil rugam ca sa pazeascapre dumneata pururea. Fey. 24 dni, 1' 7215 [1707].

De bine voitoriii dumitale : la Costandin Voevod.[V°:] BunuluI nostru prliaten si vecin de aproape, in toat[al

vreamea de bine voitoria, dumnealuT jupanuld Ghiorghie Ie-chel, marele-judet at cinstiteT cetati Brasovuld, cu san[a]taatesa s[a] dea.

[Pecete mare rotunda 2.]

' V. la § argint, scrisoarea din 14 Februar 17072 N° 397.

NEGOTIIL BRAVVIILIII CU BOMibig it

1 5 .

t Io Costandin Voevod bjiiti mlstliu gspdrti zemr. vla-hiscoe.

j- Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a .1vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghie Iet-chel, marele-judet al cinstitei cetati Bra$ovul, multi;, san[A taate$1 alalt tot binele de la putearnicul Durnnezeti poftim ca sa,dgrulasca dumitale. Prieteneasca cartea dumitale ce ne-aitrimis, ne -au venit, $i, de a dumitale sanatate intelegand,ne-am bucurat. Alalte ce ne -aT scris dumneata, am inteles.Pentru randul postavelor, cum ca s'ati radicat toate deplin,$1 s'ail trimis, viind $1 den mesteri unul aid, vei $ti dum-neata ca ail venit, $1, aducand postavul, 1-am vAzut, $1 iaste-bun, ne-au placut ; de care foarte multumitn dumitale deosteneala, cad al fost nevoitor la aciasta treaba a noastra._Acum iar mai poftim pre dumn[ea]ta, ca ne mai trebuescuInca 44 de buca.t de postav de cel far de peceate $1 iat[a]

ca am trimis $1 baniT cati fac, 451 t[a]I[erl], adec[a] bucata.cgte t[a]l[eri] 10,33, ca a$a 1-am platit $1 celalalt. Ce dumneatasa facT osteneal a] O. chemi pre me$teri, sa le porunce$ti easa munciasca sa ne cApuiasca $1 acest postav deplin, cat vorputea mai curand, sa ni.1 aduca cu o zi mai nainte, cu iat[A]ca am trimis $1 omul nostru acum, ca sa-1 incarce, sA-1 aduca,.$1 i-am poruncit, pentru mai grabul, sa-1 pue pe cal $1 sa-1.aduca pe la Campina, ca ne Taste voia pan in to zile sa fiepostavul aid. NumaT sa zici dumneata me$tirilor, candu-1 vorincarca, O. invaleasca postavul bine, sa-1 leage bine, sa-igrijasca cum trebuiaste, ca O. nu sa strice pe cale, $i, duprecum mai sus, poftim pre dumneata, cat sa va putea maicurand sa-1 gateasca, ca sa ni-1 aduca far de zabava, ca netrebuia$te, $i noT foarte vom multumi dumitale. Me$teruiclopotariul Inca ail venit de ne -au adus clopotul, $1 ce auavut a-$ cauta, $1 cu noT, $i cu altil, $'au cautat, $i Tat g cifvine innapoi, mai are sa ne mai facg un clopot ; ce, dup[a]ce-1 va isprtvi, vom trimite de-1 va aduce $1 acela. i sa neerti dumneata cad la multe to supargrn de fad osteneal[g]

POSTAV

pen tru nor. NoT Inca Ia cele ce ne veT pofti dumneata, gatavom fi a face pofta dumitale, 5i, cu aciasta de aciast[1] dat[a]sfarsind, mila Iul Dumnezea sa pazeasca pre dumneata pu-rurea rugam.

Mart 1 i dni, leat 7215 [1707].De bine voitoriii dumitale : lo Costandin Voevod.

[V°:] t Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, intoat[a] vreamea de bine voitoriti, dumnealul jupanului Gheor-ghie Ietchel, marele-judet al cinstitel cetati Brasovului, cusanatate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

16.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdru zeml. vlah[i]scoe.Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitoria, dumnealul jupanul Ghiorghe Fet-chel, marele-judet al cinstitel cetatil Brasovul. Sanatate $itot binele pohtim dul4litale de la Dumnezeu. 2 cinstite cartiale dumitale, ce ne -al trimis : una maT nainte, alta, acum peurma, de la 8 dni acestii luni, le-am luat, $i, intelegand debuns sanatatea dumital[e], ne-am bucurat. Alalta ce ne -al scrisdumneata, am inteles. Pentru vinurile ce am fost trimis du-mital[e], cum ca au venit, sa dea Dumnezeil si la anul cusan[a]tate. Pentru clopote, cum ca varsat clopotariul $i,nefiindu gata ca sa sa, fie trimis cu carale ceale maT de nainte,zicl dumneata ca pana astazi vor fi gata, numal sa trimitemcar[a] O. le radice, ce iat[a] ca numal decat am poruncit IaRucar, O. vie un car sa le incarce. Ce sa fie $i porunca du-mital[e], incarcandu-le, sa vie $i clopotariul inpreuna cu do-potele, ca sa ne socotim cu dansul, $i sa-T platim. Pentruoeritul de an, cum a n'ati fost ajunsu cartea ce am fostfacut dumital[e], ce au fost luoat oerit, $i ne pohtesti dumneata ca sa sa tie in seam[a] estimpu, de aciasta veT stidumneata ca estimpu daii oerit cu totii, $i boiari marl' $i micT,

I NO 403.

le -au

t

NEGOTUL BRA§OVIILUt CU ROMINII 73

$i mlnastiri, fiind al treilea an, iar inca$T pentru oeritul du-mitale vom socoti ; numai trimite dumneata cartea maT naintela pAstorir dumitale, sa o gaseasca oiariT la dansiT, ce sava putea, pentru voia dumitale tot vom face'. Alta, iat[A] caam trimis pe cest negutator al nostru, pe jupanul Manu12, casä tocmeascA neste postavti de treaba sluffiltor[i]lor nostri, dePa$ti, cu al dumneavoastra me$teri postAvari de acolea ;insa semnam dumital[e], sa $tiT a ne trebuescu 28o de bu-cAtT albastre far de nicT -o peceate, $i 70 de bucAti de celcu 2 pecetT, $i acest cu 2 pecetT sa fie catava suta albastru$i celalalt vearde, $i acest postav trebuiaste sa fie gata la 20de zile a lu Fev., $i pan la sfArsitul lu Fevrarie sA fie totpostavul adus aici, cad de la zi IntAT a lu Mart sa dau pos-tavele la sluj[i]tori. Pentru care luau pohtim pe dumneata cainnainte dumitale sä sa facA $i tocmeala cu postIvariT, $1 saalba $i porunca dumitale, sa, Lea $i postavul tot bun, sa nufie penteansul rau, precum pururea faca, $i sa vie $i tocmala cotT, adecI deplin, sa nu fie vre o lipsA, $1 saT intarestidumneata cu porunca, ca sa sa. gAteasca pan la vreameaaceaia, sa nu ne dea de vre o zminteal[a]. Iat[a] ca $1 ar-vuna le-am trimis tt moo, $i, dupA ce vor gal postavul, levom da $i ceialalti bani, numai sa avem de la dumn[ea]tatire precum tocmit $i cel far peceate $1 cel maT bun,

cu 2 peCeti, sa Stimu. Alta, in trecutele zile fostu-ne-aT scrisdumneata 2 cArtT, cand all venit ginerile dumitale, jupanulGhiorghe Taco : una de la dumneata, alta ne-au scris totcinstit Sfatul dumneavoastra ; ce atunce n'am dat raspunsuacelor card, fiind dumnealul mergatoriii la Sibiiu, den po-runca dum[i]tale, zis ca va veni iar pe aid ca sa israspunsul cartilor acelora ; ce dara $i noT asteptAm pe dum-nealui sä vie, $1 cu dumnealul, ce va fi raspunsul acelor art!vom da dumneavoastra. Si, cu aciasta sfAr$ind, mila luT Dum-n[e]zeil sa fie cu d[u]mn[ea]ta. Noem. i5 d., It 7216 [17o7].

De bine voitor dumitale Io Costandin Voevod.

Pentru oierY $i oierit, v. capitolul respectiv.2 Mano Apostolo.

$i

$i

s'aii

ne -au

I

si

74 POSTAV

Pocloanele ce ne-ai trimis dumneata, Inca leati adus, simultumim

[V° :] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toatavreamea de bine voitoria, dumnealu! jupanul Ghiorghe Fet-chel, marele-judet at cinstitei cetati Brasovul, cu multasan[a]tate sa s[ä] dea.

[Pecete mare rotunda' ]

17.

t Io Costandin Voevod Wit mistiti gspdrti zeml. vla-hiscoe.

Cinstitului bun priiatenul nostru si de aproape vecin,in toata vreamea de bine voitora, dumngalui jupanul Ghior-ghe, marel[e]-judet at cinstitei cetati Brasovul, sanatate si totbinele pohtim dumital[e] de la Dumnezea. Pricina cartii nuiaste alt, far cat ca sa facem stire dumital[e] ca iat[a] ca tri-misem pe cest negutatoria, pe jupanul Manul 2, ca sa vazapentru randul postavelor ce am tocmit mai denainte cu mes-teril postavarii de acolea, cu carii ne iaste tocmeala ca, panin sfarsitul lui Fevruar, sa gateasca tot postavul, sa.-1 si aducem,sä sa afle pan atunce $1 aici. Acum dar, iat[a] ca, sosind siFevruar, socotim de le mai trimisem cu acest negutator atnostru si t1 1.500, ca sa nu gaseasca pricinT sa zica ca le-aufost lipsat den bani si n'au avut cu ce lucra, ca de spre no!nici-o zminteala den ban! n'ati, ca mai nainte le-am datt' woo, acum le mai trimisem t11500, de s'ati facut 2.500.Cand vor ispravi postavul, si vom avea stire ca sa trimitemsa.-1 aducti, atunce le vom trimite si ceialalti ban!, cat au 11-mas ; nutnai trebuiaste si ei sa nu ne dea de vre o zminteala,ce, precum 11 e tocmeala, sä nevolasca sa-1 gateasca la zi. Cavreamea de la Dumnezeti laste buna : cand ax fi niscai gerurl,atunce poate sa zica ca n'ati putut sa lucreaze, Tar acum ve-dem ca iarna iaste ca vara, vreame buna, calduroasa ; denban! Inca nu le laste nici-o lipsa. Pentru aceaia pohtim si

1 No 404.2 V. me sus, p. 73.

dumftitale.

t'

NEGOfIIL BRA§OVULITI CU ROMINIt 75

pre dumneata sa le poruncest[l] ca sa nevoiasca sa ispra-veasca postavul pan in sfarsitul luT Fev., pi, cand va fi aproapede ispravit, sä avem stire, ca sa trimitem $i caara, sa.-1 radice,ca sa ni-1 aduca la vreame, $1 vom avea a multumi dumitale,cace sä va gal $i la vreame, $i ni sa va face $i lucru bun.Dupe aciasta iar maT instiintam pe dumneata ca la acest ne-gutator al nostru am dat $1 catva argint, pan la 135 de grivne,ca sa dea la mesterii de acolo, ca O. ne faca niste vase deargint, precum va arata dumitale $1 izvoadele ce am dat, s[ijde la negutatoriul nostru veT inteleage dumneata ce fel devase sant sa ne faca. DecT stim ca, numai un mester, doT, devor lucra la arginturile aceastea, sa va prelungi zabava multa,$i noao ne trebuescu vasele aceastea pans la Pasti, sa leavem gata aid'. Ce $i pentru aciasta pun em pe dumneatala osteneala, sa chemY pre tot tehul mesterilor argintari, sa.le zicT dumneata ca sa is acest argint asupra tuturor, sa-Ilucreaze cu mai multii, $i, cine pe cate vase de argint va luoasa lucreze, sail poarte grija fiestecare, sa le gateasca tomdeodata ; ca iar zicem : la Pasti ne trebuescu. Iat[a] ca $i ar-vuna le-am trimis acum, t' 200, ca sa le dea innainte, $i, is-pi-M.71nd arginturile, le vom da $1 ceialalti banl, cat le va maiface plata. Ce pohtim pe dumneata sa le poruncesti ca sa nile lucreaze $[i] bine, sl la vreame sa fie gata. Pentru randulcaseT, am invatat pre negut[i]toriul acesta al nostru ca sazica dumital[e], $i de la dansul vei inteleage dumn[ea]ta maipe largu. Ce, precum veT socoti dumneata ca va fi maibine, asa veT face. $i, cu aciasta sfarsind, mila lu! Dumnezeusa fie cu dumneata. Ghen. 26 d., P 7216 [1708].

De bine voitoriii dumitale: lo Costandin Voevod.[V° :] -1- Cinstitulul bun priiatenul nostru $[i] pie aproape

vecin, in toata vreamea de bine voitoriti, dumnealu! jupanulGhiorghe, marel[e]-judetti al cinstitel cetati Brasovului, cumulta sanatate sa sa dea.

[Pecete mare rotunda'.]

I No 413

76 POSTAV

18.

f Io Costandin Voevod bj. mist, gsdnu zeml. vlah[i]scoe.t Bunulur nostru priiatin $i vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bine voitoria, dumnealui jupanul Ghiorghe, marel[e]-judet al cinstitel cetatl Brasovul. Sanatate $i tot binel[e] poh-tim dumitale de la Dumnezea. Cartea dumital[e] ce ne-altrimis cu omul nostru jupanul Manull, ail venit, $i, de san[a]-tatea dumital[e] in %elegand, ne-am bucurat. Alalte ce ne-alscris dumneata, am inteles. Pentru randul postavulul de lapostavari, cum ca le -au mai dat jupanul Manul tl 1.500, des'aa facut tl 2.500 cu ce li s'ati dat mai nainte, $1 el inca audat 200 de bucati de postav, cat au fost gata $i s'au in-carcat de 1-a dus,a$a ne-au spus $1 jupanul Manul, macar capang. acum n'aa maI sosit postavul, iar asteptam sasoseasca ;iar, de celalalt postav, ce au mai ramas, 177 de bucaff, cumca au zis postavariI di la zi va fi gata, de aciasta zioa iastela 20 de zil[e] a lu Fevruar, ce iat[5.] ca trimisem cu omul nostru$i ceialaltI ban!, cat! mai fac, t' 1.500, ca sa-I dea postavarilor,sa sa plineasca t' 4.000, $i am poruncit la satel[e] noastre,la Rucar, la Dragoslavel[e], sa mearga cu caar[A], ca sa in-carce $i aceale 177 de bucati, sa lie] aduca, $i am trimis $1 t'16, cat au zis ca iaste chelt[u]iala la invalitul postavulul. Ce,

incarcandu-s[A] postavul, pohtim pe dumneata sa poruncestIsa vie $i un postavar de aceia, inpreun[a] cu postavul, aid,ca sa fie de fat[a] 'Ana sa va descarca, pang. -1 va da inseams aid, ca sa vedem ce fel de postav ail facut, ca noibank le-am dat la vreame, $i vreame Inca ail avut buna delucru. Ce trebue sa fie $i postavul bun. Si, la 4.000 t' ce le-amdat, ce mare lucru iaste cad va veni unul den ei pang. aid,ca sa fie pan sa va dAscgica postavul, precum au venit $1an? Iar pentru randul arginturilor, ce fel de tocmeal[a] s'ati facutcu mesteriI argintarl, adeca $i cel ce va sa fie cu flori $i celneated, am vazut. Si, cum ca au pus zioa ca le vor ispravipan la Sf. Ghiorghe, de aciasta, fie $i pang. atunce, numa! stim

I V. p. 74, no 17.

NEGOTUL BRA§OVULUI CU ROMINII 77

ca unite le vor ispravl maT nainte ; ce, cate vor putea gatipang, in Past!, pohtim pe dumneata, cand vor hi 2 sapta-manT pan in Past!, sa chemT mesteriT argintarT, sä-i intrebTcate au ispravit, si sa avem stire, ca sa trimitem numar decat O. is acealea cate vor fi gata, sä ni le aduca pan inPaste; si, ce va fi plata lor, vom plati tot. Pentru randul ca-se!, ne serif dumneata ea vom inteleage den cartea cinstituluiSfat; si am intales. Ce noT gandiiam O. cumparam case slo-bode, iar nu sä cumparam case inchise, ca ScheaiT, ca GreciT,sa fim legat cu de aceastea ce vedem ca arata in carteaSfatului; ca. noT carcTumarT nu santem, sa vindem vin, altmestesug nu stim, ca sä ne legam cu de acest fella de lu-crurT, ce ne pun innainte,ca nu santem in rindul mojacilor,nici nu iaste cu cinstea noastra ca O. cumparam case cu acestfella de tocmeli si de. legaturr, ce, ale cuT sant, sa si le tiesan[a]tos, ca noT intr'un fel graisem cu dumnealui jupanulGhiorghe Taco, gineril[e] dumitale, si acum intr'alt fel vedema ni O. da raspunsul. Ce sa fie' de bine a cur iaste casaaceaia, ca nu ne trebue, nici dumnealor Sfatului n'avein amaT da nici -un raspunsu la aciasta. Si mila lul Dumnezeti safie cu dumneata.

Fey. 13 d., P 7216 [1708].De bine voitor dumital[e] :

Jo Costandin Voevod.[V°:] j Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in

toata vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghe,marel[e] -jude% al cinstitel ceta%T Brasovul, cu multa san[a]taatesa sa dea.

[Pecete mare rotundas.]

I 9.

t Io Constandin Voevod bjiiti mlstiiii gspdrii zemle vla-hiscoe.

j- BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[alvreamea de bin[e] voitoriii, dumnealui jupanul Gheorghe

I No 408.

'78 POSTAV, SFOARA

Reitel, marel[e]-judet al cinstitil cetati Bra$ovului. San[a]tate$i tot binel[e] de la Dumnezeu poftim dumital[e]. Cartea du-mital[e] ce ne-al trimis, ne -au venit, $1, de sanatatea dumital[e]intelegandu, ne-am bucurat. Alaalte ce ne serif dumneata,incg am inteles. Pentru randul postavelor slui[i]torilor, cumcum cg ail nevoit mesterii dc le-au ispravit toate la zi, $i,

afara den ce ail trimis mai nainte cu jupgnul Manul', bucati200, au trimis Si acum cu omul nostru Bunea copilul dencas[a] bucatr 167 ; care s'ati facut peste tot bucati 367, $i,cum cg s'aU luat top' banif deplin, pe cat le -au fost tocmeala,foarte bine. Ati venit $i postavel[e], $i am vazut $i not caail silit mesterii de le -au facut mai buniceale de cat intealtitimpi : dea Dumnezeit $i la anul, $1 multi an[i] cu san[a]tate.Jar, pentru randul argintarilor, cum ca. ai chemat dumneatape me$ter[i] de le-al zis ca, de st vor gati niscare lucrurimai nainte de Pa$t[i], sg. ne fac[a] stire, sa trimitem sa leia, $1 el a$a au raspunsu ca pans 'n Pa$ti nu sa vor puteagati toate, iar, ce sa vor gati, ni le vor trimite ei cu oameniilot% aid de aciasta iar poftimu pe dumneata sa le porun-ce$ti sa nevoiasca cu lucrul, $1, ce vor gati pang. 'n Pa$ti, säni le trimit[1], $1, de cealealaalt[e] lucruri ce vor mai ramanea,sa le ispraveasca, $i pang. la S[fe]ti Ghiorghe sa ni le aduc[a],dup[a] cum le Taste tocmeala cu noi. Aciasta acum, $1 mila luiDumnezeil sa fie pururea cu dumneata. Mart 3 d., it 7216 [1708].

De bine voitoriul dumital[e] : lo Costandin Voevod.[V° :] t Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupgnului GhiorgheFetchel, marel[e] judet al cinstitii cetitt Bra$ovul, cu san[a]-tate sa s[a] dea.

[Pecete mare rotunda 2.]

VIII. Sfoara.

Toata sfoara ce trebuia DomnuluI muntean era bra$ove-neasca. invoiala se Ikea la o anumita vreme din an, $1 atunci

' V. p. 76.NO 409.2

NEGOTUL BRASOVULUI CU BOldiNII 79

sforariI incepeati lucrul, fireste cu taraganirile si protestarileobisnuite ; une oil se incerca si cite o urcare la pret, carenenorocia pe dregatorul ce tirguise. Marfa se dadea inpapusi, si era adusa adesea odata cu postavul, in aceleasTcars ale teranilor de la hotar.

I.

intru tot cinstit, al nostru dulce si (i[e] la inima parinte,durnnealur jupanul Mihaiii, marel[e]- grudet cinstit[u]luI Braseu.Poftesc de la m[i]I[o]st[i]vul Dumn[e]dzau sa daruiasca multaviiat[a] dumital[e]. Alta, poftescu pre d[u]m[nea]ta ca pre uniubit parinte, sa-ti aduci d[u]mn[ea]ta aminte and am fostu acolola dumneavoastra pentru 5foar[a] Visterniculuri, stir dumneataca am chemat mesterii de am tocmit denaintea dumital[e]seta cate 3 florintr, 2 costande. 1.500 de sfoar[e] fac pestetot 48 de florintr. Acmu nu ma cred boiari nostri, dzicca fac numar 40 de florintr, iar optu dzic sa-r platescueu. Dar eu, saracul de eu, ce vina am, ca denaintea du-mital[e] am tocmit, si acmu ma nacAj[e]scu boiarin Ce marog dumital[e] sa facr o carte de la dumn[ea]ta, cum stirdumn[ea]ta, sa nu ma invaluiasca. ; foarte ma rog dumn[e]tal[e].Ca eu pat mar[e] (ne) nevoe. ma rog dumital[e] pentru4 florintr ce am luat sulita eu, voia veni acmu curundu,si voiu adue[e] banir dumital[e]. Alt[a], ma rog dumital[e]pentru cei ban[i] ce am adus dumital[e] pentru argintu, si aTtaiat dumn[ea]ta peceatea de pre ban I], si i-ar numarat dum-n[ea]ta, si au fostu 6o ug. i pol., iar acmu dzic boiarii caau fost 63 ug. : napaste cu 3 ug. ; ce ma rog dumital[e], pen-tru Dumn[e]dzeil si pentru sufletul parintilor dumital[e], sa-mfacr dumn[ea]ta o Indireptarie, sa nu petrec nevoe pentrudireptate, ca mi-i nedejde pre dumn[ea]ta, ca dumn[ea]ta stirtoate negoatel[e] cate am luat. Foarte ma rog dumital[e].Mar 3o dni'.

1 Iorga. Vistiernicul cel Mare moldovenesc era trig Iordachi Cantacuzino.2 Cred a anul e 1645. Trimeterea banilor pentru arginturile dttruite la

nunta Marie Radziwill se va fi fScut prin acest Stan, Cittn)Jras la Ocna Ba-

si-m

Alt[a],

80 SFOARA

Mai mic, ca un ficior MArie! Tal[e]: Stan de la OcnA.[V° :] intru cinstit [A] man[a] dumisal[e] p[a]nu MihaT marel[e]-

judet de 1[a] cinstit[ul] Brasseti, Rh a,s,paK* [=cu sAngtate ']..

2.

-1- Io Costandin Voevod bjiiu mistiiu gspdru zemlehiiscoe.

Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toatg.vreamea de bine voitor, dumnealui jupgnul Hangs Mancgs,marele-judet al cinstif cetatT Brasovul, sIngtate si tot bi-nel[e] poftim dumital[e] de la Dumnezeti. 2 carp ce al trimisdumneata, ne -au venit, $i, de bung sAnAtatea dumitale intele-gand, ne -au pgrut bine. Alalte ce ne scriT dumneata, amin %eles. Pentru rAndul sforii, cum ca, pre catT ban! am datmesterilor, au acut toatA sfoara, de acTastg iat[A] cg, viind$i DrAghici Spat. aid, ne -au spus cg s'ati plinit toat[g] sfoara.De care multumim $i dumital,e] pentru nevointa ce a! fgcut.Iar, pentru niste Rucgreani ce am fost poftit pe dumneata,cat! vor fi fugiti pe acolo, ca sg sa dea sg-T ducg la sat, decare ne scril dumneata ca cg t1 au fost, s'a0 dat,cariini-T semnezi dumneata $i anum[e],de aciastA nici noT nazicem pentru uniT ca aceia cariT sant de atata vreame, de 40,5o de ani sazgtori pe acolo,cg aceia ar fi ar de cale a -!pofti ; far cat am poftit pe dumeata pentru altiT, ce vor fifugicI mai de curanchi, de 5, 6 anT, mg car Si de 10 anT, cgtot nu iast[e] mult; $i aceia iaste cu dereptate a nu sA opri,cad noT nu vom sA lgsgm sA sA rasipeasca acel sat, fiindscalA ca aceaia de iaste $i de treaba targi noastre, si de fo-losul oamenilor den Nara dumneavoastrga. Pentru raspunsulcartilor, ce zicT dumneata ca sA nu O. zAboveascit, de acrastaveT sti dumneata ea nu s'a0 putut mai in grab[g], fiind asu-

chule. Se stie a nunta s'a serbat numal In Februar 1645.Pentru sfoarN, v..si § postav, scrisoarea In! Brincoveanu din Decembre 1697 si acea din 22.Januar 1698.

I No 585.I V. Cap. II, § afacerT de hotare.

via-

altil,

G

NEGOTUL BRAVVULIII CU 13,011iNIf SI

pra-ne multe trebT $i valuri. Ce dumneata vei creade cams'au can zabovit raspunsul. Aciasta acum, mila lui Dum-n[e]zeti sa fie cu dumneata.

De bine voitor dumital[e]:Iuni 7 d., 1' 7204 [1696].

Io Costandin Voevod.,[V°:] Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproap[e], in toata

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hanas Mancas,marel[e]-judet at cinstitei cetati" Brasovul, cu san[altat e] sas[a] dea.

[Pecete mare ro$ie'.]

Aceasta scrisoare se lamure$te prin aceia lui Draghicl in-su$T, care urmeaza

4.

Cinstitulta $i prea-iubitului nostru bun priiaten, ca un pa-rinte, Manila Sa jupan Hanes Manco$, marele-judet dintrucinstit a] cetate Bra$ovului, san a]tat[e] $i tot binel e] poh-tescii de la Domnul H[risto]s, ca s[a] tremit[a] Marii Tal[e],dinpreuna cu toat[a] cinstit[a] familiia Marii Tal[e].

Pricina scrisorif noastre catrd Mariia Ta nu Taste dealga], numai ce, Intai, ca s[a] cercetam de buns $i noao dorit[a]san[a]tate Mani Tal[e], care pururea pohtim de la Dumnezeuca s[a] auzim. A doa, Inca vei $ti Mariia Ta ca $i eti ammersil putintel pan la Bucurest[1], $i nu $tifi cum am venit,ca m'ati facut Mariia Sa Vod[a ca pe dracul, pentru sfoar[1],

nicl n'am apucat sa descalec bine, m'au inturnat MariiaSa Vod[a] tnnapoi ca s[a] fac istovul tot de sfoar[6]. Ciacum iat[a ca trimisel pe Mihal innainte ; ci ma rog MariiTal[e], Tar ma rog, sa fad Mariia Ta bine, O. porunce0[1]teh-me$teruluf sa fac[a] cum va fac[e], sa stranga toat[a]sfoara, pan Sambata. Iat[a] ca $i eu Inca voi veni poimani,ci ma rog Mara Tal[e], ca until parinte al midi, sa facl MariiaTa acest bine, pentru. voia Wadi Sal[e] lui Vod[a], ca sas[a] stranga aciasta sfoara toat[a], ea, de nu s[a] va face acum

I No 354.

75703. Vol. X. 6

si

t

si

si

82 SFOARA.

in clast[a] saptamana tot istovul, nu stiu cum vol sa ma maidue la Mariia Sa Vod[a]; ca Mariia Sa Vod[a] Inca acum aulasat in nadejde Marii. Tal[e], si in nadejde Marii Tal[e] autrimis adi. Mariia Sa zic[e] ca ar fi gasit Si intr'alt[a] parteme0eri, ci, fiind Mariia Ta priiaten vechi Marii Salk] luiVod[a], in nadejde Marii Ta 11el lasat. Ci lards ma rogMar ii Tal[e], sa nu m[a] las Maeda Ta acum, sl eu voi ra-mane dator a sluj[i] Marii Tal[e] in toat[a] vreme, on la ce&al pohti Mariia Ta. Si ma rog Marii Tal[e] pentru o gazda,ca sa-mi randue$t[i] Mar iia Ta, and vol veni poimaini, safie buni§oar[5], si foarte vol multumi Marii Tal[e]. De acest[e]ma rog Marii Tal[e] ; si mila lur Dumnezeu rog in tot clasulca s[a] fie cu Marna Ta. Ap. 20 dni, It. 7204 [1696].

Al Mani Tal[e] cial spre slujba ca un fiiil :Draghici Spat[ar].

[V° :] Cinstitului Marii Salle] jupanului Hanos Manc4,mar[e] judet a ci[n]stitei cetatii Brwvul, cu cinste si cumult[a] sanatate sa s[A] deal.

[Pecete neagra cu coroand, cruce, vultur cu doua capetesi literele (Dr.. .21.]

Comanda pentru 1697 n'o mai aduce insa Draghlci :

5Cinstite dumneata judete in censtit[a] cetate a Bra$ovului,

sa fii dumneata san[a]tos ; tot binel[e] rugam pre m[i]lostivulDumnezaii sa daruiasca bun [a] san[a]tat[e] dumn[e]tal[e], cutot cinstit ai dumnetale. Plecat[a] scrisoarea catre dumneatanu iaste de aka catra dumneata, far cat facem stire clumi-tal[e], viind cinstit[a] poranca Mara Salk] Domnulul, trebuindMarii Salk] o seams, de sfor[i] dumneata (sic), viind de ladumneavoastra jupanul Iacov §I dumnealui jupanul GherghieAbra, cu 1o.000 (mil) de sfor[f], si, dup[a] porunca Marii Salk],am oprit [pentru] dumneata, si Maeda S[a.TVod[a] ne porunceate,dumneata, sa mearga ca sa banli dup[a] sfor[1], dumneata, Ma-

' NO 659.

s'ati

si

is

NEGOTUL BRAINVULUI CU ROldiNII 83

rfia S[a] Vod[a] ne (sic) pohtea$te paguba nim[a]nut : ne -au po-runcit Manila S[a] Vod[a], a cut va fi sfora, O. meargg s1-$ is banilde la Manila S[a] Vod[a] dup[A] sfor[g]. Sa stir dumneata cgle-am facut $tire $i lor, dup[a] porunca Marii Sal[e], sa meargasalt is banli de la Mariia S[a] Vod[a]. Facem $tire si dum-netal[e] cum neau pAruncit Manila S[a] Vod[a] sa mergasa-$ is banit de la MAriia S[a] Vod[a], cad! ca Mariia S[a],iar (?) trebuindu-T, nu pohtea$te pagub[a] nam[u]lut, ci pa-tea$te cu bath' Mariia S[a]. Aciasta facem $tire dumnetale,$1 m[i]la tut Dumnezati la cinstit[e] casil[e] dumnital[e]. Av-(gus]t I I d., P 7205 [1697].

Al dumnital[e] plecat $i de bine voitoril : Leca Vial-alit/J.-I- Cinstitulut dumnealul judetti la cinstit[A] cetatea Bra$o-

vulut, cu cinste $i cu san[A]tate, cu plecacrune O. s[a] dea-[Pecete neagra, turceascal.]

in legaturg cu cererile de sfoarA, e aceasta de funit pentruscos sarea din Ocna, pe care o face un Camgra$ moldovean :

6.

Intro tot cinstit $i de m[i]I[o]stivul Dumnadzati daruit matmar[e]- gIudet Mariia Sale cinstitul birgir, sa dAruiascA m[i]-1[o]stivul Dumngdzair multa pace $i sanatate Marii dumeale(sic), inpreung cu toata cinstita cas[a] Marii dumeale (sic) $icu tot slujitorit Marii dumeale (sic); sa flu Maria Ta, Doamne,sanatos. Alta, dam $tir[e] Marii dumeale ca am trimis precestu ficlor al nostru, anume pre Gavril, pentru randul funilorde, ocna, ca s'ati m[i]l[o]st[i]vit Mania Sa Domnostru de mi audat ocnele iar. Dect ma rog Marii dumeale sa trimit Mariiadumeale o sluga a Mara dumeale cu fictorul nostru unde safac otgonele, sa ia ; nor Inca vom avea a sluj[i] Mani du-meal[e]. SA. fit Mariia Ta sanatos WT XE [= de la Hristos],amin. U Ias, trig. 21.

'Iccv. Kattexpetaric.

t Mal mic ca un ficlor a Marii dumeale : Enachie Camara$de Ocna, ma. inchin Marii dumeale cu sanatate.

I No 66g.

cAttA

[V° intru cinstita mana Marii Sale marele-giudet decinstitul Brasati sa s[A] dea cu cinste.

Pecete mica, bruna, cu semne, fara inscriptie 1.1

IX. Cara, caruti.

Nimic nu era maT obisnuit decit cererea de carate dinArdeal. Odata Petru Schlopul, trimitind o astfel de cerere,inseamna ca vor trebui sa se intrebuinteze la carele lui lemnetuscate, usoare, 2. Calestele de Viena inlocuit deck foartetarziti in veacul al XVIII-lea trainicele radvane de Brasov,acoperite cu postav rosu.

I.

Alta, facem stire dumital[e] pentru o calla ce au tocmitun boiar de al nostri cu Gherghe caratasul de acolea, de laBrasov, puindu-s zi pan in sfarsitul lui Ghen., O. fie caratagata, si, den cat au tocmit, bani i-au dat, numaT 6 t`i-au ramas, si acum au maT cerut 30 t' ; si iat[a] ca i s'autrimis, si, aducand carata, i sa va da .si ceialalt bani. Debi,socotind cA va fi carata gata, de vreame ce lat[a] el auvenit si sfarsitul lui Ghen., am poruncit si la Rucar ca sa viecu cal O. o radice. Iar, de care cumva nici caratasul acelanu sa va fi tinut de cuvant, ca sä o fie gatit, precum s'aupus zi, pohtim pe dumneata sa-T daT porunca ca sa abata, sao ispraveasca, Ca omului acesta at nostru i-am poruncit, denu o va gasi, sa mai asteapte acii 4, 5 zil[e] pan o va gati,sa o aduca ; ca toat[a] poveastea iaste, de nu sa va afla caratade acum in 15 zil[e] aici, de-acii sa face zminteala, si nutrebue sa faca nici-o zminteala, ca s'au pus zi $1 s'au legat

I No 566. Acest Ienschi CSmirasul ar 6 fost ucis de ClizacT in 1686,cad el pare a fi Enachi Gramaticul, find Carnal-as la Gallia, de cate vorbweNeculce (p. 232). Dar din scrisoarea luT In § postav: 1638-43, se vede ca elayes, dregltoria de Catniras innaiiite de 1658, clad AcaEiu Barcsai ajunse prin-cipe ardelean.

2 Inedit, In Arch. Bra,ovuluT.

84

alaltri

nail

NEGOTUL BRA§OVULUT CU ROMINIt 85

$I cu zapis a in sfarsitul lu Ghen. va fi gata. Ce trebue,precum graiaste si sa si leaga, sa sä tie de cuvant, ca e rusine.

[Costana'in Breincoveanu.

2.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zemi e] vlah[ijscoe.Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Ghiorghe mareljudet al cinstitel cetat Brasovul. Sangtate si tot binel[e] poftimdumital[e] de la Dumnezetz. Pricina cartii cgtra dumneata nuiaste far cat intai ca sa cercetam de a dumital[e] bungsanatate. Alta, facem dumital[e] suparare si osteneala ca amfost tocmit cu Ghiorghe caratasul de acii, sä ne faca o ca-rats, dandu-I si baniI innainte, pe jumatate den cat iaste toc-meala. asa dat el zapis cu zi, pang la 3 Lunt sa ogateasca, si de atunce au trecut 4 lunt, si, cand am trimisacum sa ne aduca carata, nu o au gasit gata, nefilndu lucratmai nainte nimic la dgnsa, ce ne -au lasat lucrul jos, si tocmaacum s'at1 apucat de lucreaza, si zice ca de acum in 4 sgptl-mgni va fi gata. De care vet stil dumneata cg noaoa acea ca-r= la S[fan]ta Troit[a] ne trebuiaste, ca, deaca nu va fi atunce,de-acit n'are ce ne fi bun5.. Ce potlim pe dumneata ca preun vecin al nostru sa fact dumneata osteneal[a] sa -1 chemrpe acel caratas, sa -i dal dumneata porunca, si sä i se pue siom sa-i stea in spinare, sa o ispraveasca, ca sa sa poatg aflade acum in 3 saptamani aic[i], adeca langl S[fgn]ta Troittal; sanu ni sa faca vre o zminteal[a], ca, iar zicem, atunce, la SifanjtaTroit[5.], ne trebuiaste, si vom multumi dumital[e]. Aciastaacum, si mila lui Dumnezeii sa fie cu dumneata. Ap. 26 d.,7208 [I700].

De bine voitor dumital[e]: Io Costantin Voevod.[V° f Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealut jupanul Ghiorghe,marele-judet al cinstitei cetati Brasovul, cu san[A]tate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda 2.]

3 Scoas1 din alts szrisoare. No 59o.2 N° 380.

e]-

altia],

:]

t

ne-aa

.86 CARA.

3.

t Cinstitulul gi at nostru bun priiatin, dumnealul jupanBartel Seuler, judetul cinstitiT cetatr Brosovulul, dumitaledg la Dumnezeu mult[1] san[A]tate, Inpreung cu toata cinstitgfamiliia dumitale rog.

t Cu acrastg puting scrisoare, dupg priitineascg datorie acercetaril prea -bunif i fericitil sangtAtir dum[i]tale, via a ma.ruga gi a supgra dragostea dumitale, pentru cg, avand toc-meall cu un meter cargtas dg acil dgn Brasov, ca sg nefacg o cgrutg nemteascg, puindul inca i soroc pang in cAtgvreme sg o facg, care soroc vel sti dumneata ca ail .i trecut,cg asa am avut intre nor asgzamant, adecg pang in 2 luni,Septemvrie i Octomvrie, iar acum iatg trecu gi Noemvrie.Pentru care lucru, vgzgnd cg sa face atAta zgbavg, iat[g] amtrimis i test om al nostru fntr'adinsu pang acil, ca sg vazgce mar face acel meter: doarg sg tine dg. cuvAnt, doar ova fi ispravit. DA O. va fi ispravit, sä o aducg. Ce pentruaciasta priitenqte mg rog dumitale, da sg va fi ispravit,pren bung vointa dumitale Fi cu ajitoriul dumitale, sg.

aducg pang la hotar, i de acold o vom aduce nor prepoamenii noWi. Dg care gi ea gata slug[A] vol ramlnea dumi-tale, si foarte vol multumi harului celui prietenescu al dumi-tale. Acrasta, gi mila lul Dumnezeu sg fie pururea cu dumneata.

Noem. 28 d., it. 7217 11708].At dumitale bun priiatin i slugg :

erban Greceanul V [e]l Stolnic.[V°:] Cinstitulul gi al nostru adavarat gi bun priiatin, dum-

nealul jupan Bartel Seuler, marele.judet al cinstitil cetAtiBrasovului, cu cinste §i multg sAngtate sg sg. dea.

[Pecete cu un scut i .)S.. G.'.]

4.

t To Costandin Voevod bj. mist. gspdnti zeml. vlahiscoe.t Cinstitul, al nostru bun priiaten §i vecin de aproape,

1 61b1. Ac. Rom , documente ; Sturdza, in An. Ac. Ram., VM, p. 255.

sA,

NEGOTUL BRAIOVUL17.1 CU RONINIV 87

dumnealui jupanul Bartes Sauler, marel[e]-judet al cetatiiBrasovul, sanatate si tot binele pohtim dumitale de la Dum-nezeu. Cartea dumital[e] ce ne-ai trimes cu dumnealui TomaSpat., o am luat, $i, de a dumital[e] bung sanNtate line-legand, ne-am bucurat, $i am dat laudg lui Dumnezeu. Alaltece ne-al scris dumneata, am inteles. Pentru caratg, ce ailfost poveastea, de s'au zabovit atata, am vgzut ; ce asa leiaste a zice si a gasi pricing, iar nu iaste alt far cat a s'auinvatat tots, $i acolo si aid, a sg purta tot in minciuni sia nu sta la cuvant ; cg caratasului acestuia i-aii fost zioaincg de in sfarsitul lu Ghen., sa sg afle carata aici. Iar necumatunce, ce nici in sarsitul lu Fev tocma la jumNtate#lu Mart de-abiia aft venit. Irma not multumim dumital[e cacea! dat poruncg de o au ispravit $i o au adus si acum. Ar-ginturile ce au fost gatit jupgnul Ghiorghe Mar argintariul,ni le-au adus dumnealui Toma Spat. S[i] de altel[e] ceau mai ramas, Inca i-am scris sa nu ne zaboveasca ; ce dum-neata tote -i porunceaste s[i] pentru anealea sa ni le ispra-veasca. Pentru cinstea si cgutarea ce au avut de la dum-neata boiarii noastre (sic) ce au fost trimisi pentru nuntadumisali varului nostru. Iordache beizadeaL, ne-au spus dum-nealor dupg ce au venit, si foarte multumim dumital[e], caunui bun priiaten al nostru $i vecini de aproape. Dumneata'Inca, ce ye! avea Intr'acoace, ne pohteaste, ca, de ceale cene vor fi pen putintg, neaparati vom fi a fi pohta dumital[e].Si mila lui Dumnezeu sa fie cu dumn[ea]ta. Mart 15 d., 721 7[1709].

'De bine voitor dumitale : lo Costandin Voevod.[V°:] j- Cinstitului bun priiatenului nostru si vecin de

aproape, dumnealui jupanul Bartes Sauler, marel[e]-judet acinstitei cetati Brasovul, cu multg sanatate sä s[1] dea.

[Pecete ovals, cu un cerc de lauri si altul de Hole dupla.Legenda : et- Constantin Basaraba Tirane. de Bract. (sic),Vaivoda pr[ince]ps Val[achi]aei. Corbul cu crucea in plisc,coroang inchisg $i data 1688 2.]

I tantacuzino. V. cap. PribegiY.2 No 386.

88 PIELARI1

X. Pie l'arli.

In cele maI vechi registre de varnA ale Brasovenilor sepomenesc cizmele (chime) care se trimeteati in Tara-Roma-neasca. Si astazi la Brasov se fac marl, innalte, trainicecizme pentru terani, si in ajunul serbatorilor celor marl, cindacestia-sT schimba imbrAcamintea si incaltamintea, se ureainset spre suburbia romaneasca a Scheilor baietI de prAvAlie,cite do!, care poarta pe umar cobilite de unde atirnA, acope-rite cu o pinza curata, in lunge sirurT, cizmele greoaie, cevor suna la horn peste citeva ceasurl.

Al nostri nu se pricepeau insA de loc sA faca hamuri.Vedem °data pe Basarab-cel "finar cerind de la 1;3ra$ov pa-truzeci de parechi de hamuri pentru call ostasilor sal 1. Siurmasii sal pang. in veacul al XVIII-lea si-ail adus de laBrasov hamurilor povodnicilor sail telegarilor. Ele erat dedotal felurl, $i, la (mice porunceall, se arata anume daca evorba de hamuri tipeirite sail de acele cu cosoaie.

Pentru frine, pentru fele n'avem scrisori romAnestr caresA ne lAmureascA.

I.

t Al nostru cinstit si prea-iubit, maT mare si bun priiatensi vecin de aproape, pan Mihaia, mare-judet al cinsti%el ce-tAtit BrasovuluT. Pohtim de la milostivul Dumnezea vigA sisanatate si tot binel[e] O. daruiasca dumnital[e] inpreunA cutot Sfatul dumnital[e]. Alta, dam in $tire dumnital[e] ca. MariiaSa Domnu nostru ail purees in jos in priumblare, ear prenoT ne-ail lasat aid la Scaun in Buc[u]resti, sa strAngem ha-raciul, si pentru bogate treb! ale Marie! Salk] si ale %Aral.Pentru care lucru intamplandu-ni-se acum in grab[A] a netrebui 2 pArechT de hamuri, si nu am avut, de olac am trimiscest aprod cu ban!, rugandu-ne dumnital[e] sA facl asa de bine,pentru voia Marie! Salk] Domnu nostru si pentru prieteniianoastra, sa poruncestI cu de-adinsul, unde se vor gasi 2 pl-rechI de hamuri gata, 1 pareche sa fie tiparitA, alta sa fie

1 Bogdan, ed. a za, p. 165.

NEGOTIIL BRAtiOVULtlf OTJ RObliNif 89

cu cosoae, $i sa ni le trimitr dumneata numar de cat, iar ManilaSa Domnu nostru va. $ti harul dumnital[e] Si not inca vomnaultimi $i vom sluj[i] dumnital[e], de ce ne vet pohti. Actastane rugam dumital[e] . . . Pis Buc[u]re$tr . . .. A[v]g[tist] 30,leata gd. [=anul DomnuluT] 1645.

t in toat[a] vreamea al dumnital[e] priiatenr si gata a sluj[i]:Radul Vel Log[ofat]. Stroe Vel Vist[ier]1.[V°:] La at nostru cinstit $i prea-iubit, mai mare $i bun

prilaten $i vecin de aproape, jupan Mihat vel sudtu [ =marejudetull at cinstitet cetatir Brasovulur . . .

[Doul peceti verzf, rupte 2.]

2.

t Cinstit al nostru bun priiatin $i de bine voitoriii, dum-nealur Mancasr, judetul Bra$ovului, dumitale poftim de 1[a]milostivul Dumnezau multa fericire. Pricina scrisorii nuiast[e] de alta, far de cat poftescu pre dumneata pentruRadul Bra$oveanul, carele innegutandu-s[a] cu Radul Croarapentru ni$te pier de bor, ca s[a] le cumpere, Radul Bra$o-neanul aril fi dat Radii! Croarai arvuna t' 8, Inca din postulCraciunului. Decr Radul Croara ail in$alat pre Radul Bra$o-veanul, si aceale pill' le-aau fost vandut unut Armeaan, $iRadul din postul Craciunului pan acum iaste paguba$.Care Radul Bra$oveanul cu acel Armeaan ail mar avut Jude-cata de fat[a] ?nnaintea dumitale, si dumneata at pus ziban[i]lor, pans 4 va ispravi Radul Bra$oveanul cu RadulCloaora. Ci de aciasta bine at facut dumneata. De care vet$ti dumneata ca not am trimis la Radul Cioaora, sa-1 aducaaicea la not, sa stea de fat[a] cu Radul Bragolveanu, sa-tjudecam3; numar poftescu pre dumneata sa mar put dumneatazi, o zi ban[i]lor, sa nu sa dea ban[i] Armeanulut de acumaOn in i 5 zil[e], pan 4 va ispravi Radul Bra$oveanul cu Ra-dul Croaora de aicea ; $i cu ce fella de judecata i sa va

1 Cel d'intliti pare sit fie Radu Cre;ulescu; cellalt e Stroe Leurdeanul.2 No 611.8 V. i Judecfiti. In cap. II.

90 ARGINTARII §1 LUOBARI DE METAL

fac[e] Radulul Brasoveanului, cu acia isprava va veni ladumneata. mila lul Dumn[e]zati sA fie cu dumneata 1.

SA[p]t[emvrie] 31 d., It 7208 [1700].Al dumitale de bin[e] voitor si a sluji gata :

Costantin V[e]l Cap[i]ta[n].[V° :] Cinstit al nostru bun priiatin si de bine voitor, dum-

nealul MancAs judetul Brasovului, cu multa san[A]tate sl sa dea.[Pecete negricioasa 1.]

XI. Argintaril §i luerarI de metal.

Ardealul are mine de aur, dar ele nu mai era0 cercetatesi lucrul for n'a inceput din nou deck supt stapinirea aus-triaca (de la 1699 incoace), care n'a uitat nici-odata vre-unizvor de folos pentru fisc. De mult, nu se mai scotea deSasii bistriteni argint la Rodna. Fierul se aducea in Ardeal,$i tot asa otelul facut gata.

Dar locuitoril Terii-Romanesti aduceau din cele mai vechitimpurl de la Sasii vecinl si fierul si otelul si plumbul (cucare, cum se stie, i$i acoperiau bisericile, casele fiind aco-perite totdeauna cu sindrila ardeleana). In timpurl de razboitode banuieli, de nesigurantA, regii ungurr, Voevozii Ardealului opriau exportul celor doul metale, dar pesteputinA vreme granita se deschidea si pentru aceste articole.

Brasovenii trimetea0 insa mai mult metale lucrate, si =s-tenl for turnatori sati sapatori in aur si argint erail vestiti.Cite un Neagoe-Voda cerea din and in cind argintarii $i

de la Venetia 2. Cite un Vasile Lupu 3 sari un Brincoveanu-siaduceau tipsii, sfesnice, clopote din Danzig, un mare atelierde turnAtorie a metalelor. Ba chiar se pare ca in Moldovacum era, de alminterea si mai usor lucrarile de metal

a No. 679.2 V. articolul mien .Doug documente ragusane relative la un sol trimis la

Venetia de Basarab al III-lea Neagoe., In Arch. sac. fliinlce ri literalre dinfag, an. 1898.

8 C11121teriile latriarchului Macarie de Antiochia in ferile romine, tesii ded-ra Emilia Cioran, Bucuretl, 1900 ; pp. 13, 17.

i

d'intaiti

NI GOTUL BRA§OVULCI CU BOMINI! 01

veniati mai totdeauna de acolo de la Danzig, unde se tri-meteati cirezile boilor nostri, cari puteau sluji pentru schimb.

clopotele m,anastirii Cetguia, intemeiata de Duca-Vodkurmasul lul Vasile Lupu, sint turnate la Danzig, in atelierullul Gerhard Benningk. Ace lasi turnator a facut si un clopotpentru biserica Curti! din Tirgoviste, dar aproape in acela$1timp unul din clopotele Mitropoliel din acest oral era turnatde un anume Petru Maurer, probabil Sas din Ardeal 1. insaprintre cele clopote muntene, ce se cunosc acelede la Cozia sint surgunite astazi in palatul de linga bisericaArgesului si incuiate acolo de d. Lecomte de Noiiy seafla acel din 1413 de la Cotmeana, care a fost turnat de«Hanos maistorul), un Sas, orl din Sibiiu, on din Brasov 2.

Un clopot al lul Brincoveanu calatori din Viena prin De-bretin la Tirgoviste, in 16963. Dar altele le-a facut si pecele mai multe in. Brasovul apropiat de dinsul. Tot de Iamesterif brasoveni ceru el sfesnice si anaforni %e, precum eaceia, foarte frumos lucratd, care se pastreaza la 'bisericabucuresteand Curtea Veche. Candele, legaturi de evangheliepentru atitea si atitea bisericl innoite de dinsul au venittot de la ei.

Mara de argintgriik de biserica, se aduceau de la Brasovsi argintarii de masa. Inca din vremea lul Neagoe, a luiMihnea-cel-Rau si Radu-cel-Mare, innaintasii acestuia 4, selucrau in aceasta cetate pentru Domnil munteni vase detoata forma si de toata ma.'rimea, oale marl de arama, cupeimpodobite pentru mesele marl ale Curti!. Ca si multi altiDomni, Brincoveanu pune sa i se faca Ia Brasov pecetea deour aales.

cdr /ilor de intarire, pecetea de inel sapata intr'un safirPana si tipsiile de cositor pentru bucatariile lul, le

poruncia el tot la vechil si statornicil sal prietenl. Multeasa zise «producte ale artel romanestr, nu sint decit bun«lucru de Brasov).

1 inscriple din bisericile Romanier, pp. 14,Hasdeii, Istoria critiar, ed. a-a, p. 132.

3 Studit 1i doc., V, pp. 128-9, u0 51.Bogdan, ed. a 2-0, pp. 348-9, no cam.

109, 123.

2

d'intaiu

02 AEGINTABIT 1 LIICRARI DE METAL

I.

t Al nostru cinstit $1 iubit de la inima, mare priaten, dum-nealuf jupan Mihal, marel[e]-gIudet cetateT Brasevului, de lam[i]I[o]stivul Dumnedzad poftim veselie $i bucurie dumitale$i a toata cinstita casa dumitale. Alta, multemim dumitale,ca unui mare priaten, pentru care lucru ni -au trecut cuvintulla dumneata de argintu ce ne-ar trimis, $i poftim pre dumneata O. nu aibI de rail pre nor cace am can zabovit cuplata, fiindu $i nor intr'aiasta data invaluiti cu alte treabe.Pentr' aceaia s'ail facut $1 zabava. Ce tot poftim pre dum-neata $1 de acmu innainte, cindu ni sä va prileji cite vre otreaba la dumneata, sa nu fim lipsitI de lasca duinitale. Iarce vor fi treabele dumitale intr'aiasta parte de loc, sa agfungidumneata cu scrisoarea dumitale la noi, el vom fi datori depururea ca sa plinim cu slujbele noastre intru tot dupapofta dumitale . . . U Ias, Noev[rie] 21.

t A dumitale intru tot cu credinta priateni $i de bine pof-titorI : Gavril Hatmanul $1 Ghiorghie Paharnicul cel Mare $1Iorga Vistearnicul cel Mare ', inchinamu-ne dumital[e] cu O.-natate, ca unuI mare priaten.

[V° : Adresa slavonit. Pecete bruna cu semne, fard ins-criptie 2.]

t De Dumnadzau cinstiti, cu mare dar dAruite $1 intru totinte[lepte .., de la Dumjnadzati nadeajde $i mat mare, dumiialurgiupanul Hetfes MihaI, judetul cel dentru cinstit[a] cetatea Bra-seuluf $1 biruitor a tote Tanutul Barsei, pohtim de la milostivulDumnadzail sa daruiasca Sv[i]ntiia Sa tot binele Marti Tale]

1 FratiT ceT doT aT lu! Vasile Lupu 5i drul luY. Scrisoarea ar pNrea si fieIncit de pe la 1635-7, cind Gheorghe, apoT si el Hatman, era numaY Mantic,iar lorga, Vistiernic al doilea, pe cind a fost apol Si Postelnic-Mare. V. alemele Sludir asupra istotier Roo:hullos- in secolul al X17111ea, 1, 13ucurestY, z goo,p. 5z. De oare ce Insii ea e In legltura strinsit cu acea de la 21 Septembre[2644], ce urrnead, trebuie s'o punem la aceastit dated. Scrisoarea aceia eacrid de Necula Catargiu, pircitlabul de Neamt (I. c., pp. 25, 52)

2 N° 577.

NEGOTUL BRASOVULU! CU Boidtriri 93

si a toata cinstit[e] case! Marl Tal[e], amin. Alta, dau stireital[e] (sic) ca, dupd voia milostivulul DumnadzAl si dupa toc-mal[a] ce au facutu Marla Sa Vod[A] [unel cinsti]tii si iubit[e]cocoan[e] a Marl Sal[e], ca sa o casatoreascd, dumiialor totab[oiarii] MArii Sale', dupd ce le-am adus si aminte, chie-matu-m'ail dumiialui Hatmanu8 d[e mil dzas cd tribuesclpre sama dumiisal[e], si mi dat si izvod cui ce trebuiaste :trebuescl pre sama dumiisal[e] 2 pdhard de argintu, sa fiepAreachiia, sa nu fie inbucate, ce s[d] fie fdptura mAndra sisuptari, intr' argintu, si ardatoare, si in poleial[d] frumoase,si s[a] trag[a] amAndoao 7 grivne si gium[a]tate. Si, iarA, presama Pdharnicului celu! Mare a trebuescil iar 2 pahar [A], O. fie totcu capac[e], sa trag[a] aceal[e] 2, 6 grivne, si, iar, altul maimic, sa. trag[a] 2 grivne, $1 lard pre sama Vistearnicului4 tre-buescil alte 2 Ohara, iar intr' aceaia protiv[a], cu capac[e ,si s[d] traga iar 6 grivne, si, iar, altul, mai mic, sA trag[a] iar2 grivne. Si mi i-au dzas, la cin[e] vol scrie, sa scril si derandul pretului pre grivnA, sa fie mai pre iusor, ca s vieMani Tai[e] numai cat banii gata. ESL stiind ca mai gata simai de grabd sA vor gasi la Mdriia Ta, si am scris MarlTal[e]. Deci, de s[a] vor afla aceaste pAhar[A] la MAriia Tagata, Marla Ta numai ca[t] sa le cumpanesti, care cate grivne sicare masuri si cat! hit! 5, si cate cat, si sA le trimit (midi) numaical cu omul Marl Tal[e] la no!. lard, sa nu vor hi la MarlaTa gata, mi dzds Inca, tot s5. trimiti Marla Ta raspunsu,sa ?tie sa grijascd dentr' altd parte. Iar, sa vor hi, si ver[i]trimite Marla Ta, trimite la no!, cu vom purta noi toatagrija. Aiasta dau stire Marl Tal[e], $1 milostivul Dumnddzatsa prelunge si dzalele Mdrii Tal[e] intru bund pac[e], cutoat[d] cinstit[a casa MArli Talk] ; WT 14.1-4 aM1111 ; WIC S MW,

Probabtl e vorba de casStoria, In 1645, a MarieT, fata lu! Vasile Lupu, cuJanus Radziwill (Sholir ri doe., IV, p. COX).

2 Gavriil.3 Gheorghe.

Torga.

5 LotT, m5surg.

i -au

1-au

a

ail

i-au

'

94 ARGINTARTI §I LUCRARI DE METAL

con. KA Aak [=de la Dumnezeii ; amin. Scris in Ia$1, Sep -tembre 21 de zile].

Pentru tot mai mic $1 plecat robulMarii Tal[e] : Necula parcalabulti.

[V° :] [De] Dumnadzail cinstit $1 cu mare dar danit [=claruit]$1 intru tot inteleg[a]tor $i dupa Dumnadzau nadeajde $1 maimare, dumiialui giupAnu(su)1 Hetfesi Mihai, giudetul cel maredentru cinstit[a] cetatea Bra$eului, $i biruitor a tot TanutulBarsei, cu cinste sa fie data aesta [c]artie intru cinstita manaMarii Sal[e], Amor sAp[a]gle [=multa sanatate'].

[Pecete verde rupta 21

3.

t intru tot cinstit $1 prea -iubit $i pre dupa milostivulDumnadzau nadajduit, mai mare parintele nostru Mihaiiimarel[e]- giudet a cinstitului Bra$eii $1 a tot olatul. Scriumulta sanatate dumnitale $i a toata cinstita Curtea dum-nitale, inpreun[a] sanatos. Alta, ne rugam dumnitale pentrupahar[e], ca iat[a] ca au scris $1 dumnelui Log[o]fet 3 la dum-neata o carte, $1 foarte s'ail rugat dumnitale pentru pahar[e],ca acmu toat[a] nedeajdea pre dumneata, sa fad dumneatacum ver face, $i sä-r fil $1 dumneata tat[a] $i inma; cumi -au fost $1 dumnealui Herdzel Cri$tov, carele s'ail rapoosat,area sa-i fii $i dumneata tat[a], $1 inma, $i preatin bun, $1 saalba nedeajde pre dumneata ca $1 pre dumnealui HerdzelCri[$]tov, cum ail avut mai denainte. Iar, pentru bani, iat[a]ca om fi noi chizeas panI la Nascut 4, sa trimitem bani deaicea, de l[a] Ocna. Numar sä s[a] stranga ni$te dat[o]riede sare ce Taste in tar[a], ca am trimis de trei saptamanisa stranga dat[o]riea, Tar pre mare chiza$ie ne om prindeca s[a] trimitem bani. Deci, foarte ne rugam dumnitale sä

1 Pentru sfirOtul acestet afacerY de comandl, v. i mai jo% la § sfoardan. 1645.

I No 265.3 Toader lanovicY poate.4 CrNciun.

NEGOTIIL BRA§OVIILITI CU BOMiNlf 95

avem nedeajde pre dumneata (A8mumaTa). Fire-am fAcut $1zapis, jar n'am $tiut ce, cum a fi. SA fie dumneata sanAtosWT ra sa [ =de la Domnul Dumnezeil], Dech. 21.

Mat mici preatini dumnitale : Ghiorghie $1 Iane Camara$ 1.r\r° :1 La al nostru cinstit $1 intru tot nedejduitor marele-

giudet giupan Mihaiii, a cinstitulu! Bra$eti $1 a tot olatul, cumultA cinste (cinste) sA s[A] dea.

[Pecete cu vulturul bicefal $1 steaua 1

4-1- intru tot cinstit $i iubit bun prieaten, dumnealu! jupanul

Mihai, marele-giudet cinstitulul Bra$ev, poftim de la milostivulDumnAdzati buns pace $1 sanatate dumital[e], inpreunl A] cutoata cinstita Curtea dumital[e]. SA veri intreba dumneata $1de no!, cu mila luT DumnAdzAti $i intru cinstit norocul MArieiSale Domnu nostru aflamu-ne sanatos. Alta, dam $tire du-milorvoastre de randul banilor argintulul care s'aii luat dela dumneata, $eaptespreace grivne $1 giumatate, iata ca trii-mitem baniT acmu, pe dumnealu!, pe Temelie, 175 ugh!, leibAtuti, $1 foarte multamim dumital[e], ca unuT mai mare alnostru, ca sInteci dumneavoastrA neapArati de treabe caresantu aicea ; de care lucru santem $1 nof maT mid a dumi-tal[e] $1 gata a sluji intru ce vor fi treabel[e] $1 porunca du-mital[e] aicea la no!. Alta, iara$ au vinit vreamea de randulboboaolor, carel[e] dä Mania Sa Vod[a] in toti ai mi$eilor :invatat-am pre Temelie sg. le cumpere $i acealea. Deci nerugAm dumital[e], de a mai trebui ceva lul Temelie, sA facidumneata bine sg-T dal. Deci iarl$ peste putinA vreameom trimite dumital[e] tot ce a fi. Alta, ne rugam dumital[e]de randul gradinarilor, carif all scris $1 Mariia Sa Vod[A] ladumneata, acmu Manila Sa Vod[1] iara3 ne au scris la no!pentru ace! gradinaris. Deci ne rugam dumital[e] sä socote$ti

I Epoca acesteia se hothmte prin pomenirea lul Ioan saC Ienachi. V. maYsus, § :front

2 No 580.3 Pentru aceast cerere de grldinari a lul Vasile Lupu, v. scrisoarea aces-

tuia chiar, la § merrunArrcri, an. 1652.

96 ARGINTA,Rif §I LUCRAIII DE METAL

dumneata caril vor fi de triabl, sa-T trimitl dumneata aicea,ca cu mila lu! Dumnadzaa au vinit $1 vreamea gradinilorj $isa. is dumnealor ce or cunoa$te a le va trebui dumilor sale,jail, de le vor trebui niscare ban!, am invittat pre Ternelie O.le dea; numai sa vie cam curundu, ca acmu iaste vreamea.De aciasta ne rugam. Sa fir dumneata sanatos.

Val. 716o [16521, Mart. 8.'11c sous Optop.6; vii.; ElyrevEa..; sou: Mtpthwic Kaimpeen; [=la

poruncile Marie! Tale : Miron Camarasul].[V°:] intru tot cinstit" dumnealui giupanul MihaT marele-

grudecti cinstite! cetataf Braseului, cu cinste sa s[a] dea intrucinstite manul[e] dunaisal[e].

[Pecete verde, rupta1.]

5.

10 Costandin Voevod bjia mlstiiiu gspdra zemli vlahiscoe.f Cinstite si al nostru vechiu priiaten si de bine voitor,

dumnealui jupanul Ghiorghe, falnoglul de lit cetatea Braso-vul, sanatate $i tot binel[e] de la Dumnezeu pohtim dumi-tal[e]. Pricina scrisorii nu Taste alt, far de cat facem supararedumitale ca iat[a] ca, trebuindu-ne a ne face o peceatela un zanfir, iat[a] ca 1-am trimis dumitale] cu omul nostru ;care, aducandu-1 dumitale, pohtim pre dumneata sa-1 dalla nepotul dutuital[e], la jupanul Irimiia pecetariul, OA lu-creaze $i sa.-1 sape, a iaste foart[e] bunisoara pliatra, pre-cum o vel vedea $i dumneata. Ce si dumnealui sa nevo-iasca a ni-1 lucra pre placeare, macar ca stim el stim ca dum-nealuT lucreaza foarte bine $i curat. Iar Incas $i invataturadumitale stim ca nu va strica. Insa veT sti dumneata ca nuiaste sa faca aka peceate, ce tot ceaia ce ni o au facut ininelul cel de aur, care 1-am fost trimis cu boiariul nostruRadul Post. Golescul, de ni 1.ati facut Tar dumnealui ; ce totacea peceate, acel corbu, soarele acela, luna aceaia, sloveleTar acealea ; numal atata, la picloarele corbuluT la inelul acestde aur s'ati fost pus leatul cu stove rumanestr, Tar in inelul

' N* 625.

NEGOTUL BRA§OVIILla Otr RONNY' 97

acesta sa sä faca cu slove letinestT, cu ambac: 1689 [cifre].Pentru care iat[a] cg i-am scris $i dumisal[e] jupanului Eri-miii, $1 1-am trimis $1 izvodul pecetii aceiia, care iar dumnea-lur ni o au trimis, macar ca ca-s va fi oprit dumnealuiizvod dupg peceatea aciasta atunce, iar inc iat[a] ca i-amtrimis $i aciasta. Ce pohtim pe dumneata zici $1 dengurg, $i sa fie $i nevoin%a dumital[e]; $i pentru voia $i dra-gostea noastrg sa lase alte lucrurT innapoi $1 sa sa apucede acest putin lucru al nostru, ca doarg ni 1-ar isprgvi panin 10, 15 zil[e]. Ca iat[a] ca am invatat $i pre omul nostruce 1-am treads pentru aciasta] treaab[1] acolo, sa azg aidpang sa va isprgvi, sa ni-1 aducg gata. Numal sa -T zici dum-neata $i aciasta, cat ar putea, sä nevoiasca sa -1 sape adancu,sa nu-1 fie sapatura in fatg. dup[a] ce-1 va ispravi, sa-1

dea in mans omuluT nostru, sa ni-1 aducg, $i atunce, ce va fiosteneala dumisale, ne va scrie, $i numal decat vom trimitedum[i]sale plata. 51, cu aciasta svar$ind, m[i]la lul Dumnezeasa fie pururea cu dumneata.

Ap. 10 d , 7197 1689 .De bine voitori dumnital[e :

lo Costandin B. Voevoda.[V° :] ]' Cinstitulul $1 vechla priiatenulul nostru, dumnealui

jupanul falnogiul de la cinstit[a] cetatea Brasovul cu multasanatate sa s[ä] dea.

[Pecete octogonalg cu corbul, data j 7197 (1688) $1 legenda :do Costandin Vd. Bsrab B. bj. mst. g. z. v1h., tIo CostandinVoevod Basarab Brgncoveanu, cu mila luT Dumnezeu Domnal Terii-Romane$tix.1.]

6.

t lo Costandin Voevoda bjiiu mlstiiu gspdru zeml[i] vlahiscoe.t Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghie Fet-chel', marele-judeta al cinstiteT cetati Bra$ovul. Multa snip+tate $1 alalt tot binele de la Dumnezeil poftim ca sa daruiascl

I N° 349.

75703. Vol. X. 7

stitt

sa1

$i,

98 AREMNTIRTI Luasiat I)11 METAL

dumitale. Dragastoas1 cartea dumitale, ce ne-aI trimis cujupanul Ghiorghe Mal argintariul, ne-au venit, $1 de §an[a]-tatea dumitale ne-au parut bine ; alalte cate ne-al scris dum-neata, toate le-am inteles. Ne scrii dumneata pentru randulpostavuld, cum. a, dupe cum am fost poftit pre dumneata,ai chemat pe me§terii postavari de le-ar dat porunca ca sagateasca postavul pan la zi, $1 $i ei Inca s'aa prinsu Innainteadumitale ca la zi va fi tot postavul gata. De care .zici dum-neata, and va fi atunce, la zi, sa trimitem earl ca sa-1 in-carce, sä-1 aduea. De aciasta, dup[a] scrisoarea dumitale $1dupre cum s'aa legat si el in zapis, vom trimite $1 noi caralede aid la zi. Care $1 zioa iaste la sfar$itul Wulf ace$llia a lu!Fevruarie, adecate de astad Vineri in doao saptamad ; atunceavom trimite carale de le vor incarca vor aduce, $1 cu tri-miterea caralor le vom trimite $1 me$terilor banii cati marfac sa Ii sä ma! dea. Jupanul Ghiorghie Mai argintariul Incaviind dat ni$te arginturi ca sa ne faca ni$te lu-crud ale noastre, precum va spune dumitale dumnealuiden gura; carele, dupe cum s'aa fagaduit catra no!, socotimca ne va face lucru frumos. Dumneald clopotariul de acii,jupanul Hendrec Lambru, Inca ne -au trimis o carte, de nescrie pentru clopotul ce i-am zis ca sa ne faca, cum ca 1 -aufacut iaste gata, ce, cand vom trimite cattle ca sä Incarcepostavul, vom porunci de vor pune $1 clopotul intr'un car,$5.-1 vor aduce. Numai nu ne scrie de cate oc[a] au e$it do-potul, ca sa-1 fim trimis bani!. Ce sa avem tire far de za-bav[a] $1 de aceaia, adec[a] de cate oc[a] va fi e$it, ca sa-Itrimitem bani!. Si chemi dumneata, sa-i zici sa -! faca $1lemnul, adec[a] butucul clopotuld, inpreun[a] $1 cu legaturilede fier ce trebuescu, $1 limba. Toate sa i le faca de acole,$1, ce-I va fi chelt[u]iala,11' vom plati dumisale tot. Si, cu aciastasfar$ind, mila lu! Dumnezea sä pazeasca pre dumneata pururea.

Fey. 14 d., It 7215 [1707].De bine voitoria dumitale : Io Costandin Voevod.[V°:] -1- Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a]

I letchel : Jekelius.

$i-I

aid, i-am$i

$i

sa-I

qr

Imam saAsovuLur nu Bomitni 99

vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupan[u]luf GhiorghieHetcal, marel[e] -judet al cinstitei cetati Brasovului, cu sana-taate sa s[1] dea.

[Pecete mare rotunda 1.1

7.

Jo Costandin Voevod bjiiu mistiiii gspdru zemle vla-hiscoe.

f Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupanul Ghiorghe Fetchiel,marel[ejudet al cinstitif cetati Brasovul, sn[a]tate si totbinel[e] de la Dumnezeti poftim dumital[e]. Pricina scrisorilnoastre catra dumneata nu iaste alt[a], far de cat iat[a] sinoi, viindu ale la Targoviste, si mai apropiindu-ne de veci-natatea dumneavoastra, nu putum lipsi a nu cerceta sIn[1]-tatea dumital[e], carea pururea poftim a o auzi, sä ne bu-curam. A doaoa, fac[em] s tire dumital[e] pentru niste argin-turf ce am avut la jupanul Ghiorghe Mai argintariul, ca sane lucreaze, ca., scriindu-ne cum a le-aii ispravit, numai sa-1trimitem aur, sä le poleiasca, iat[a] ca i-am trimis ; ce poftimsi pe dumneata ca sa-1 dai porunca O. nevoiasca cu un ciasmai nainte sa mi s[a] ispraveasca, si sa. ni le aduca. Dup[a]aclasta iar mai facem tire dumital[e] pentru Andreias, omulnostru, ce avem ispravnic acii la casel[e] noastre de la chiaT2,

ca ne scrie cum ca are mare suparare de teihiul croitorilorsi al cojocarilor, si nu s[a] poate odihni, ce, and au fostmai in trecutele zile, au mersu acolo, de ail dascuiat toat[e]incuetoril[e] du p[a] la toate usile, si I-au dascuiat si lazile14 de i-ail luat ce au avut. De care lucru mult ne-am miratde aclasta, ca noi alte treb[i] ale dumneavoastra, ce aveti aidIn Cara noastra, mai mar[i] decat aclasta, nu le putem treace,ce toat[e] dup[a] pofta dumneavoastra le facem. Iar no!numai un omu avem acole, si nu s[a] poate odihni. Mi säpare ca nu iaste cu cinste ; stim ca vei sa zici dumneata

I NO 400.I VezY maY departe. cap. PribegiT.

100 ARGINTARIT §I LUCRARI DE METAL

ca nu iaste obiceaiu a lucra al %ii afar[a] den teihiCO, $1 a$aiaste; iar trebue, la altit sa fie aciasta, iar nu la no1.4 ca cemare lucru iaste, un om a avea $1 noi, acii sa s[a] odihneasca ?Pentru care lucru not iat[a] ca. $1 de asta data prietenea$tepoftim pe dumneata sä porunce$ti teihiului sa-T dea pac[e],sa nu-1 mai supere ; ca, de ne va mai scrie ca tot nu s[a]poat[e] odihni, sa $tii dumneata el nu ne va parea bine pedumneavoastra. Ca aciasta ce au facut dumnealor acolo lacasal[e] noastre, de au mersu $1 aq dascuiat petutindenea,sa atinge $1 de cinstea noastra, $1 ni s[a] pare ca nu iastecu cale. Aciasta acum, $1 mila lui Dumnezeg fie pururea cudumneata. Iul. 21 d., leat 7215 [1707].

De bine voitoriul dumitale : lo Costandin Voevod.t Alta, pohtim pe dumneata pentru o treaba a noastra,

care am zis dumisal[e] jupanului Ghiorghe Taco, gineril[e]dum[i]ral[e], $1 de la dumnealuf ye! inteleage dumn[e]ta ; careacea treaba iaste a ni sa ispravi de acolo, de spre parteaa tot ciustitul Sfatului cetatii dumn[ea]voastra, $1 iaste $1 pelesne a sa face $1 a sa ispravi precum iaste pohta noastra,ca nu e lucru mare, au sa sa atinga de vre o pagubire, $1mai vartos ca not cu dumneata, fiind vechr priiateni, de 30de an! $1 mai bine, aproape de 40 de ani, ga'ndim ca deatata lucru nu sa va treace cuvantul. C[i], fiind nevointadumital[e], tot sa va ispravi. Ce foarte pohtim pe dumneata,pentru voia noastra $1 pentru vechiul prietesug, sa nevoestidumn[ea]ta sa ni sä ispraveasca aciasta treab[g], $i far za-bav[a] sa luam $1 raspunsul de isprava trebii acestiia, cafoarte vom multumi dumital[e], $1 vom ramanea $i not indato-rat!, ori de ce ne-ai pohti dumneata sa-ti slujim far de aparare.

[V° :] t Bunului nostru prliaten $1 vecin de aproape, intoat[a] vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupanului GhiorgheFerchiel, marel[e] judet al cinstitii cetati Brasovului, cu multisan[altate sa s[a] dea.

[Pecetea $tiuta 2.]

I Din breaslif.2 No 396.

NEGOTUL BRA§OVULU1 CU BOM11,01 101

8.

Io Costandin Voevoda bjila mistila gspdru zemle vlahiscoe.Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toatfa]

vreamea de bine voitoria, dumnealuT jupanul Ghiorghie Het-chel, marele- judetu at cinstiteT cetati Bra$ovul, multa sang.-tate $1 alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeapoftim ca sa daruiasca dumitale. Cartea dumitale ce ne-altrimis cu jupanul Ghiorghie MaT argintariul, ne -au venit, $i,de a dumitale sanatate intelegand, ne-am bucurat. Alalte cene -al scris dumneata, toate le-am inteles. Pentru arginturilece au fost la dumnealuT jupanul Ghiorghie MaT, de me-aulucrat, acum viind dumnealuT aici, ni le -au adus, $i ne -auplacut, ca ni le -au lucrat foarte bine. .51 Tar am maT dat dumi-sale $i acum catva argint ca sa ne maT lucreaze $i alte lu-cruri, dupre cumu -%T va spune dumitale jupanul Ghiorghieden gura, $i am vorbit cu dumnealuT, care candu va ispravi,sa ni le trimita. Ce pohtim pe dumneata ca SA facT $i dum-neata osteneala, sa-T zicT sa va faca lucru bun, frumos, ca sane placa, $i vom mul %umi dumitale. Pentru omul nostru An-dreia$, carele $ade in casele noastre den $cheaT, cum ca, pestescurte zile trimitandu dumneata omul dumitale 'Ana neva spune den gura poveasfea cum iaste, foarte bine: noTiarl$I zicem ca atata poftim, acelul om sa i sa dea pace,sa nu i sa faca nici-o suparare, ca sa sa odihneasca, sa poat[a]fi de paza caselor noastre, ca nu iaste mare lucru de vomavea $i noT un om acolea la Brasov : noT inca vom multumi$i dumitale, $i a tot Sfatulut. $1, cu aclasta sPdr$indu, mila luTDumnezea sa fie pururea cu dumneata. Av gujst 20 dni,P 7215 [17o7].

De bine voitoria dumitale : to Costandin Voevod.[V° 1 Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bine voitoria, dumnealuT jupanului Ghiorghie Het-chel, marele-judet at cinstitei cetatii BrasovuluT, cu mult[a]san[a]tate sa sa dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

I N° 398.

-j-

aici,

st

1,02 ARQDRT1MI1 kft Lucian' DE METAL

91- To Costandin Voevod, bj. mlstiiii gsdnu zeml. vlahiscoe.1- La al nostru bun priiaten si vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitoria, dumnealui jupanul Bartes Sauler,marele-judet al cinstiteT cetati Brasovul. Sanatate si totbinele pohtim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea dumitalene-au venit, si de sanatatea dumitale ne-am bucurat. Ce ne-alscris dumneata, am inteles. Pentru arginturile ce au fost lajupanul Gherghe Mai argintariul, ne le-ati adus dumnealuitoate, si, ce au fost si plata lucrulul si cat argint au maT pusde la dumnealui, am socotit tot, si i-am platit ce au fost. Altelucruri acum n'avum sa.-T mai dam sa ne lucreaze. Tar, candvom avea, vom trimite iar la dumnealui, si vom face si du-mitale stire. AcTasta acum, si mila lur Dumnezeu sa fie cudumneata.

De bine voitoriti dumitale :Io Costandin Voevod.

[V° :] La al nostru bun priiaten si vecin de aproape, intoata vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanul BartesSauler, marele-judet al cinstitel cetatf Brasovul, cu multasanatate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

1o.

1- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiescoe.-I- La al nostru bun priiatin si vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitorti, dumnealui jupanului Bartes Sauler,mare-judetti alu cetatiT Brasovului. San[a]tate si tot binelepohtim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea dumital[e] de la13 dn. a cestiT luni neau venit, si de san[a]tatea dumitalene-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am inteles. Pentruginturile ce avem, de ne lucreaza jupanul Ghiorghe Maiu,cum ca ad gait evangheliia si cadealnita si ni le -au trimis,

3 No 417.Datarea: c. 3709 e fticutit dup'd numele judeluY brwvean.

NEGOTUL BRA§OVIILIII 01:7 103

le-au adus, lucru frumos au facut, flume cu zabava multa.Si, den cate lucrurT bisericesti i-am dat sa faca, -vedema numar aceastea au gatit, iar niste candele $i o tipsiede nafura, pang acum nu s'an mai gatit. Macarti ca -nesera dumneata ca au zis ca lucrul bun tot cu zabava saface, dar dumnealul cu nol ig1 pune zi pang in cutarevreame, and socoteaste, ca va putea ispravi, $i nol Incalasam papa cand zice, iar apoT vine zioa, $i treace o tuna,doao peste zi, $i tot nu ispraveaste. Ce am zis iar zicemca nu sa tine dumnealul de cuvant, $i nu face bine. Ce poh-tim pe dumneata, tot sa--i dal* porunca ca sa gateasca acealeace mai sant ale besearicit, sa ne le trimita cum mai degrab[a]. Si, pentru alte arginturi ce mai' sant, inca sa iardumneata un raspunsu ales de la dansul, pan in ce vreamevor fi gata, sa stim. Iat[a] ca am trimis acum cest om alnostru pans acolea, ca sa ne targuiasca ate ceva; ce &cum$i dumitale stire, cat sa stiT, $i, de-1 va trebui vr'un ajutorat dumital[e], cu ceaia ce vet putea dumn[ea]ta, sa-1 ajutorezt,vom multumi dumitale. Aclasta, $i mila luf Dumn[e]zeti safie cu dumn[ea]ta. Ghen. 27 d., 1. 7217 [1709].

De bine voitor dumital[e] : Io Costandin Voevod.[V° ;] La at nostru bun priiaten $i vecin de aproape, de

bine voitoriti, dumnealul jupanul Bartes Sauler; marelrel-judet at cetatiT Brasovul, cu san[a]tate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda L.]

I I.

Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zernl. vlahiscoe.1- La at nostru bun priiaten, de binevoitoriii $i vecin de

aproape, dumnealul jupanul Bartes Saulera, marele-judeta al cin-stitei cetatT Brasovul. Sanatate $i tot binele pohtim dumital[e]de la Dumnezeti. Cartea dumital[e] de la a cestil luni o amluoat, $i, de a dumitale sanatate intelegand, am dat lauds luDumnezea. Alalte ce neai scris dumneata, am inteles ; pentru

1 N° 420.

ROM tigli

$i

$i

104 Arruna Aar' §r .LDDECARI DE METAL

arginturile noastre de la jupanul Ghiorghe Mai argintariul,cum ca lead gatit toate tocma de la zi, adeca den sPar$itullul Martie, flume not n'am trimis pe nimeni sa le 16., deaciasta adevarat n'am trimis, cace dumneata ne scriiai mainainte ca, dupa ce sa vorti gati aceale arginturi, ne ye! face$tire, $1 pentru aceaia n'am trimis, ca am tot a$teptat sa ne viede la dumneata in$tiintare, $1 nu ne -au mai venit nimic. Acum,facandu-ne dumneata $tire el sant gata, multumim dumi-tale, $1 iat[a] cu mime de cat am trimis acest om al nostruca sä le 14 sa le aduca. Ce pohtim pe dumneata sa porun-ceti jupanului Ghiorghe, aceale arginturi toate, sa le a$azebine intr'o cutie mare,ce va fi cheltuiala aceii cutil vom danot aid-0 far zabava sa ni le aduci; inca zi dumneata jupa-nului Ghiorghe ca., de va putea O. vie el insu$ cu argintu-turil[e] aici, ca sa ne facem socoteala cu dumnealui, de catargint i-am dat, de va fi mai fi ramas, au de va fi mai puspi de la dumnealui, $i pentru plata inca s'ar vedea ce i s'audat $i ce au mai ramas,mai bine ar fi ; iar, de nu va putea veni,sa ne trimita foit[1] de socoteal[A] de cat argint au fost $1

de au mai pus de la dumnealui, de n'ati mai pus, au ce vafi ramas, $i pentru a platii iar sa ne semneaze ce au luat $ice au ramas, ca sa-i dam ce va mai fi. Aciasta acum, $i milalul Dumnezeu sa fie cu dumneata. Ap. 26 d., It 7217 [1709].

De bine voitorig dumital[e] lo Costandin Voevod.[V° :] t La al nostru bun priiaten, de bine voltoriti $1 vecin

de aproape, dumnealui jupanul Barte$ Saulerti, marele-judetal cinstitel cetati Brasovul, ca mult[a] s4n[a]tate sa s[1] dea.

[Pecete mare, rotunda 1.]

12.

t Io Costandin Voevod bjiti mist. gspdrai zeml. vlahiscoe.Cinstitului, alii nostru de bine voitoriti $1 vecin de aproape,

dumnealui jupanul Barte$ti Sauleru, judetulti celti mare alcinstitei cetati Brasovului. Sanatate $1 tot binele pohtim du-

1 No 416.

t

NEGOEUL BRA§OVULUt CU lighliNIt i05k

mitale de la Dumnezeti. Cartea dumitale ne -au venit, si, dea dumitale sanatate intelegand, ne-am bucurat si am datlauda lu Dumnezeti. Alalte ce ne-aT scris dumneata, am in-teles. Pentru Hendrih Lambru clopotariul, care s'au tocmitcu nor sA faca niste sulinare pentru un pu %u, cum cA n'au-putut sa le ispraveasca, avAnd alte lucrurT, iar pAna introluny le va gati, de aciasta bine ar fi fost ca sa sa tie decuvAnt, precum ail gait cu no!, lath, deaca nu s'au putut,fie si Ora atunce, numal if porunceaste dumneata, in sfar-situl acestii luni sA fie gata, sA nu ne ma! prelungeasca.No! carA vom tri mite ca sA le aducA, puma stire sA avem,sA stim cand vor fi gata. insa aceastea socotim ca tot sAva gati, nnmai nu stim cum vom sa facem cu alt do-potariu, iar de acolo, ce-1 chliama MihaT, ca i-am dat nistecTuoae, ca sa prefacA niste sfeasnice la o bisearica, si s'aupus zi cu nor pang acum, la S[fe]ti Petriu, sa le gateasca ; iar,necum sA le ispraveasca, precum au grIit, ce irqeleagem cAnicT s'au mi5cat ping acum, ca sa sA apuce de lucru cevasT,si ne-am mirat de aciasta, ea si aid putem zice cA uniTmester1 sant de sA scapatA de cuvant, iar, pecum vedem,intrec ace! de acolo cu nestarea la cuvAnt. NoT pe acel do-potarlii nici 1-am silit, nici 1-am rugat sa ne lucreaze, ce elude voia lui au venit de ni

nostru.s'au rugat ca sA nu-1 lipsim nicr

pe dAnsul de la lucrul i i-am dat acel lucrisorT, iarel acum umbla purtandu-ne de valii, $1 lath cA ne stA lucruljos. Daril, deaca ail stiut ca nu ne va putea lucra, sA nune fie luoat lucrul,ca am fi dat $i sfeasnicele acealea iarla Hendrih Lambru clopotariul. de le-ar fi prefacut ; ce desupArArile lui n'am avut ce face, gandind cA va fi om deomenie, si ne-am tinut cu nAdeajde; iar el nicr ail avut gAnd sA sAapuce sA lucreaze. Ce pohtim pe Domniia Ta sa-T daT poruncadumitale, au sA ne gAteascA sfeasnicile, ail, deaca nu poatelucra, sA dea ciuoaia la celal[a]lt clopotariu, Hendrih Lamba(sic), sA le faca,ca iaste si rusine : el s'ail rugat sa-T damlucru, si acum el sa ne poarte de val si sA ne dea de zmin-teala, nu iaste bine. Am fost pohtit dumneata pentru cuti-tariul, ca sa-T poruncesti sA iasA den case, si am 5tiut sa

106 snail

fie esit, ca si omul dumneavoastra ce au venit aid ,ne -auspus ca au esit, jar acum inteleasem ca tot sade in case.Ce si de aclasta mar pohtim pe dumneata, de n'ad esit, fa-ro porunca mar cu tarie, sa iasa, ca avem cite ceva a dereagela casele acealea. Si, cu aclasta sfArsindu, mila lur D[u]m-n[e]zeti sa fie cu dumneata. Jul. I dn., It 7217 [1709].

De bine voitoria dumitaleIo Costandin Voevod.

[V°:] f Cinstitului al nostru de bine voitoria si vecinade aproape, dumnealur jupanul Bartes Sauler, judetul celmare al cinstiter cetati Brasovul, cu multi sanatate sit s[a] dea

[Pecete mare rotunda1.]

13.

t Io Costandin Voevod, bjiiu mlstiia gspdru zemle vlahiscoe.Cinstitulul si al nostru de bine voitoria, vecin de aproape,

dumnealul jupanul Bartes Seulera, marele-judeta ala cinstitelcetatT Brasovulur, sanatate si tot binele de la putearneculDumnezea poftim ca sa daruiasca dumitale. Cartea dumitalece ne-al trimis in trecutele zile ne -au venit, si ce neal scrisdumneata, am inteles. Pentru niste sfeasnice de besearicA ceam fost dat la Mihar clopotariul, ca sa ne lucreaze, cum canu le -au putut lucra, sit le ispraveasca la s oroc, avand altelucrurr inparatestr, de aclasta poate fi asa, iar si de candle-am dat sa ni le lucreaze, nu iaste putina vreame, tocmade asta lama, o jum[a]tate de an, de ar fi vrut sa lucreze.Pentre (sic) lucrul acel inparatescu, tot ar fi avut vreame dear fi lucrat $i la al nostru, si 1-ar fi ispravit. Ce nu va fivrut sa lucreaze ; de aceaie lucrat. Si, deaca au stiut eanu va sa lucreaze, Inca! sa nu ne fie luoat lucrul nostru , sane faca atata zabava. De care lucru acum n'avem ce sa maizicem alt, far de cat vedem ca ne serif dumneata, cum ca,dupa ce sa vor intoarce de la Sibiiu, le vel da dumneataporunca de sa vor apuca, $i le vor ispravi far de za-ba,vA. Ce socotim ca 'Ana acum vor fi venit acir. Decipoftim pre dumneata sa le dar porunca ca aceaia, sa sa

I N. 421.

$i

nail

t

NEGOTUL paalovuLuf Cu awl Nri 107

apuce sa le faca $i sa le gateasca, sa ni le aduca, sa nu lemai zaboveasca, ca. Taste $1 ru$ine, fiind atata vreame, decand le-am dat sä le lucreaze ; ce ar ca[m] ajunge acum.Tar, pentru celalalt wester, carele ne lucreaza la un me$te$ugce va O. faca aid la o &Liana, ne -au scris in trecutele zileo carte ca sä trimitem 2 cars, sa sa afle in sfar$itul luniilui lulie acolo, sä incarce sulinarile $i alte lucruri ce maTsant de treaba fantanif ace$tiia, sa le aduca aid. Ce noT iataca am lasat de au trecut $i den Avgust $ase zile, ca'$tim ca me$terii ace$tea pururea sant obicinuiti de nu sätin de cuvant $i nici-odata lucrul nu-1 gatescu la zioa ce -$Tpun. Pentru aceaia $i noT am lasat de au trecut o saptamanamai mult peste zi, socotind ca pang acum' doar it va figatit. De care lata ca trimisem pe ciasta sluga a noastra,poruncindu-1 ca sa faca de la Rucaril 2 cara, sa mearga saincarce lucrurile acealea ce vor fi sa le aduca. Ce, viindsluga noastra acif, poftim pre dumneata sa daT me$teruluiporunca, ca numal de cat O. incarce $i sulinarile $i alt lucruce va mai fi, tot, $i sa vie den preuna cu dansele aid, casä le asaze la fantand, sa nu ne mai faca alts zaticnire $i,

cu aciasta sfar$ind, mila luT Dumnezeu sa fie cu dumneata.Av[gu]st 7 dn., 7277 [r704

De bine voitoriu dumitale :lo Costandin Voevod.

[V° :] t Cinstitulul $i al nostru de bine voitoriu, bun priiatin$i vecin de aproape, dumnealui jupanului Bartes Seuler, ma-rele-judet al cinstitel cetati Bra$ovului, cu multa sanatatesa sä dea.

[Pecete mare, rotundas.]

XII. Sticla.E interesant O. se afle ca Matei-Voda cel gospodar a facut

o sticlarie in Vara, dar materialele le aducea din Brasov, cumse vede din scrisoarea ce urmeaza, a Vorniculul Dragomir,mina dreapta a Domnulul sail :

1 No 424.

108 EITIOLA, PETEARE, FLORt kIC MARUNTIVAlt

[Matei-Voda] la at nostru cinstit si pre-iubit si de la inimadulce si bun priiaten, jupan Mihal, judetul cel mare dentru cin-stita cetatea Brasovului. Pohtim de la milostivul D[u]mn[e]zetiO. daruiasca dumnitale multa sanatate si buna pace, inpreundcu toat[a] cinstita casa dumn[i]t[a]le. Catra aciasta, cinstitacartea dumnitale, ce mil-al scris pre feciorul nostru, pre LupulVatavul, venitu-mii-au, si cu dragoste o am primit, si scrisoriedumnital[e] pre rand i-am inhales, si multamim d[u]mn[i]talepentru cac[i] nu santem uitat[i] de catra d[u]mn[e]ta. Asij-direa facem stire d[u]mn[i]tale ca, avand Mariia Sa Domnunostru aciasta sticlArie, carea iaste de treaba Marie! Sale,scris -au Mania Sa pentru pamantul ce sa aflX in olatul ce-tatii supt ascultarea dumnital[ej. Ce si no! pohtim pre d[u]m-n[e]ta ca sa alba porinca si sa sarguiasca sa nu faca zabav[a] ;iar, ce va fi pohta si treaba d[u]mn[i]tale aic[i] catra MariiaSa Domnu nostru si catra tara noastra, nu ne prigeta, cein tot ciasul ne porunceaste: not santem bucuros si gata säslujim d[u]mn[i]tale. De aciasta pohtim ... Amin. Aprilie i I.

Nendoit si bun priiaten d[ulmn[i] tale :Dragomir Vel Dvornic.

La at nostru cinstit si iubit si de la inima dulce si bunpriiaten si de aproape vecinu, jupan Mihal judetul cel maredentru c[in]stita cetatea Brasovulta, cu cinste sä s[e] .dia.

[Pecete verde, rupta 1.]

XIII. (Peteare,, florI §i marunti§urI.

Cite alte lucrurr nu se mai aduceaa de la Brasovenif cariinfatisati pentru nor cuceririle vechf si nou5. ale civilisatieiapusene! Doamna Elina a la Mater Basarab are nevoie deizvoade de cusut si de seminturl de flori: cul i-ar puteascrie mai potrivit decit prietenei sale, judeeeasa brasoveand ?Un Domn moldovean din veacul at XVI lea vrea sa aibade la Brasov un gradinar bun, precum, in at XVI-lea, LX-pusneanu chemase de acolo pana si brutari. Boierl din amin-

2 No 54r.

NEGOTUL BRA§OVULUI CU BOXIINli 109

doua terile trimet adesea in cetatea de granita oamenl de -allor cu card, pentru a face fel de fel de cumparAturr innainteaserbatorilor bisericesti, innaintea unui botez sari unei nuntr.Daca s'ar fi rAtacit pAnA la not o tidula de-a acestor trimisi,ar fi fost fara indoiala un insemnat cistig pentru istoria, incasa de nedesavirsitA, a culturil noastre.

I.

-I- La al nostru cinstit si prea-iubit mai mare parinte, ju-panul Mihairi, judetul cel mar[e] al cinstit Scaunului cetatirBrasovului. Sanatate pohtesca de la m[i]I[o]stivul Dumnezeilsa daruiascA dumnital[e], de inpreuna cu toat[A] cinstitiA]casa dumnital[e]. Alta, sa yeti pohti dumneata a sti si debuns sanatatea Marii Sale Domnu nostru, cu mila lu Dum-nezeti iaste Marna Sa sanatos si veasel si intru bun[A]pace. Asijdirea si nor Inca ne aflam pre langa spatele MariiSal[e] cu bun[a] sanatate. Alta, fac stire dumnitale caaria in cetatea dunmeavoastrA trimis-am sluga noastra, preBoiar Istfan, ca sa ne targulasca cdteva targuiale pre seamanoastra. Deer pohtescu pre dumneata ca pre un parinte,sa fact domneata atata bine pentru voia noastra de un carcu cat, ca sa ne radic[eJ aceale targuial[e], sa be aduc[apans la Rucar. Iar ea foarte vol sti har $1 voiu multemidumnital[e]. Si, de ce va hi treaba si pohta dumnital[e], dum-neata far[A] preaget sa indraznesti cu scrisoarea la noi, cala un fecior al dumnetal[e], cA, de cattu-m va hi prAlejul, totvoiu sluj[i] dumnital[e]. Foarte pohtescu pre dumneatapentr'aacest lucru. De aceasta am scris dumnital[e]. Sa hiidumneata sanAtos wT ru 1301[AWILITE C WT XE AMHH, Map. I:11Al-M [ = de la Dumnezeu sa se dea, de la Hristos, amin ;Martie 28 de zile].

-1- Ca un feclor al dumnitalea :Socol Vel Cliue[er].

[V°:] Cu cinste sa se dea aceasta carte intru cinstit[A]man[a] a cinstit mat mar[e] parintel[e] nostru jupdnul Mihaiu

110 PETKARE, FLORI §1 MAW:WM/Ed

judetul cel mar[e] at cinstit Scaunulut cetAtif Brasovulutamin.

[Pecete cu cerbul 5i inscriptia : «Socol Clucerol 1.]

2.

f La at nostru cinstit Si bun priiaten si de aprope vecin,jupanul Mihala, judetul cetAtil Brasovulul, viiat[a] $i bunA san[A]tate pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumnezea dAruiasc5dumnetal[e], impreun[A] cu toot[A] cinstit casa dumnital[e].Pentru care lucru, sA vet intreba dumneata $i de sAnAtateaMara. Sal[e] Domnu nostru, cu ajutoriul m[i]l[o]stivulut Dum-nezea Taste Mariia Lut san[a]tob ; lIngl cinstite spatele MarlSal[e] aflArou-ne si not sanAtos. Alta, intAmplAndu-se a venireafeciorul nostru Lupul Vat[a]hul pentru trebile nostre, ca sane targuiasca cAte ceva de acolo, n'am putut lasa ca sa nuscriem dumnital[e], ca sl putem sti de bun[a] sanAtatea dumni-tale. Numat $i dumneata, scrie-ni dumneata in toot[1] vreamea,de ce vor fi trebile dumnital[e] aicea, la MAriia Sa Domnunostru, ca not vom hi nevoitort a sluju (sic) dumnital[e]. Aceastascriem. Sa fit dumneata sAn[A]tos, amin. Pis Ap. 4 d., 7152[1644] -

f Fratel [e] dumnital[e]: Drag[o]mir V[e]l Dvornic.[V °] f La al nostru cinstit $i prea-iubit 5i bun priiaten

si de aprope vecin, jupanul Mihaiu, judetul cetAtit Brasovu-lut, cu cinste sa sA dea.

[Pecetea obisnuitA 2.]

3.

Elina gspjda, bijeia mist. nA6alnita zemle vlascoe [Doamnalut Matet-VodA].

Scris-am la a noastrA iubitA, bun[A] prliatnica $i de aproapevecinA, jup[A]neasa Catrina judeceasa den cinstit[A] cetateaBrasovulul ; en sAn[A]tat[e] ma 'nchin dumital[e]. Alta, poh-tescu pre dumneata ca aid am cumparat Domnia Mea o

I No 587.* No 6o6.

sal

NEGOT1IL BRAVVintif Cu ROUNIf If t

roabg, si iaste impletitoare, numar nu avem aid izvoade depeteare, ci sa fad dumneata bin[e] sl ne dal ceva izvoadede peteare, si maT marl si maT mid, si cacti, si de .totfealiul. Ca intr' acolo sAnt multe la dumneavoastra. Ci sane cgstigt dumneata, si sa ne trimit pre acest om al nostru,tar noT vom avea a multemi dumital[e]. Si tar pohtescupre dumneata, pentru randul samentilor de flori de tot fealiul,sa ne dgruestr dumneata si noao de ce vor fi acol[o] la dum-neavoastrg. Iar, de nu le verl putea trimite arum pre acestom, le ve[1] trimite mar incolea, la vream[e]. Iar Domnia Meaincg vor fi bucuroas[g], den ce va hi pohta dumnital[e]. SAhi dumneata san[A]toas[A]. Pis F[e]v[ruarie] Io dni, 7157[1649].

[V° :] La a noastrg iubita, bur[g] priiatnicd si vecina deaproape, jup[a]neasa Catrina judeceasa de la cetatea Braso-vului AATH c [=sa se deal.

[Pecete mica cu corbul (?) si inscriptia : Elena Domn4a? 1.]

4.

t lo Vasilie Voevoda, bojiiu mistiiu gspdru zemli mol-dayscoi. Scriem Domniia Mia la cinstit priiatinul nostrudumnialul Mihal, giudetul cel mare de cetatia Braseulur, multgsan[a]tati. CAtri acrasta dgm stire dumitale pentru randulcestor mesterr gridinarT, carii am pohtit la dumn palta, sidumn[ia]ta pre pohta noastri aT flcut, si aicia la noT i -altrimis, multamim dumitale ; si el, ca neste oamenT intaleptr,lucrul sau cu cinste I-ati plinit. Acmu au venit vreamia des'ati cersut acasg, si i-am slobozit. DecT pohtim pre dumn[ia]ta,clndu Vent primgvara, vreamia lucrulul, iargs sg-T trimiti aiciala noT, iarg nor incg sintem daturi a plini pohta dumitali, ce vahi spre acTastg parte de loc ; H 68AET sApattua rAgTH WT kg,

AMHII sg fie sAnatate Domniel Tale in Hristos si pace.]Jo Vasilie- Vod[dJ.

U Ias, vito 7161 [1652], msta Octomvr[rie] 13.

1 No 618.

de

P

[=

112 PETEARE, PLORI RI MARUNTIVRI

[V°:] La at nostru cinstit priiatin, dumnialui Mihai, giu-decul eel mare de cetatia Braseulul'.. . .

[Pecete mare2.]5

t NoT Ghiorghii Stefan Voevoda scriiam la at nostru cinstitpriiatin, dumnalui Mihai marele-giodiat de cinstit[a] cetaateBra$Aului. Mu lta san[Atate. Mu] lt pohtesc pre dumnata pentruun cal, car[e] cal [1 -au fost] lasat Danlil cl-ati fostu slug[A] laCostantin-Vod[a] : acmu taste la noT. DiacT, tAmplandu-s[A] a-1trimite nainte co o trabi, s'ail rugat sa trimitem omul nostrusa ia. calul. Diacl poftiam pre dumnata sa sa de acel cal premana cestuf om al nostru. Aciasta poftim pre dumnata. Sa ftsanatos WT XI [= de la Hristos]. Amin.

_To Gheorghi }Stefan Voevod.Pis of Feldior 2, let 7166 [1668], Mai 16.[V° :] La at nostru cinstit priiatin dumnalui, Mihai marele-

giodet, ItHCHE A.ITI-I c [= cu cinste sa se dea.][Pecete mica, rosie, cu bourul intre soare $i lunA $1 literele

latine : G. S. P. M. = Georgius Stephanus, princeps Mol-daviae3.]

6.

t Cinstit si at nostru bun prieten si d[e] bin[e] voitor,dumn[ea]ta gIupanea Murco$ Voagner4. Dum[i] al[e] bun[A] sg-n[A]cate $1 tot fer[i]citul bin[e] dea 1[a] m[ilosti]v[ul] Dumnn[ej-zett rog ca sa dAruiascA dum[i]tal[e]. Pricin[a] scrisorif nu-idea altA, fAr cat veT sti dumn[e]ta, iat[A] ca am trimis prestotsa de$chizA bolta, sa 6 nist[e] mara a MihalciT, sa o aduc[A],si o lad[A] cu nist[e] borfea a copiilor iarg sa aduca, c'amscris si l[a] Marie Sa giudeatul chiar (?), sa dea cheilea, sadeschizA bolta. Dea acTasta fac stir[e] dum[i]tal[e]. Sa fildumn[ea]ta sat) [A] tos. U Ocna, Iul. 21 [pe la 168o].

A dum[I]tale bun prieatin $i d[e] bin[e] voitor:Mtxxip Eccivron ( ?).

3 Bibl. Ac. Rom., documente; An. Ac. Rom., VIII, p. 249.2 Feldioara.8 BHA. Ac. Rom.; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, p. 249.

Marcus Wagner.

NEGOTIIL BRAVVIILUI OU 113

[V°:] Cinstitului si al nostru bun prieatin si d[e] bin[e] voitordumn[ea]lui gTupanul Marcos Voagnar, dum[i]sal[e] cu cinsteasi lin[a] san[a]tate sa i sa dea in Brasay.

[Pecete rosie cu coroana si slove incurcate '.]

7.

Cinstitului si al mien vechiti, da aproape bunti priiaten side bine voitoriti, dumnealui marele-judeV al c[i]nstitei cetatBrasovul, de la bunul Dumnezati rog sa trimit[a] dum[i]tal[e]multa fericire si tot binel[e].

t Pric[i]na scrisori catra dumneata nu am alt, far cat, stiin-du-te pa dumneata ca destul esti sup[a]rat si cu multe va_luri infasurat, am scris dumisale jup[a]nulur Teaco Ghiorghiepentru neste zadari, trebuindu-m[1] sa-m spoiasca neste cas[e],ce mi-am facut la Bucurest[I]. Ci ma rog si te poftescu sipa d[u]mneata, sa fie si cu vointa dumital[eJ, sa vie acum maicurand, Oita nu d[a] raceaala, sa le spoiasca, si plata lor, ceva fi, pa deplin le voiti da. dumital[e] multamitor voiti fida osteneaal[a]. Ramaind datoriti, la ce va fi pofta dumital[e] $1putinta mea, neaparat a sluj[i] pururea ; si iar ma mai rog si tepoftescii pa dumneata si pentru un stiucatur ce au fost aidde au lucrat si acum sa afla acola. Iat[a] ca iam scris savie sa-m[i] lucriaza la o cas[d]. Ce sa fie si cu indemnareadum[i]tal[e], a mi-1 trimit[e], si volt; multami dum[i]tal[e].cu atata sfarsand, mila lui Dumnezati sa pazeaasca pa dum-neata, rog pururea ; Av[gust] 19 dni, P 7217 [1709].

Al dumitale de bine voitor si pururea gata a sluj[i] :Toma Cant [acuzino.]

[V° :] Cinstitului al mien vechiti, bun si de aprope priia-tenu, d[u]mnealui marele-judet al c[in]stitei cent Brasovul, cuc[i]nste si cu fericit[A] sanatate sa s[a] dea.

[Pecete neagra, cu vulturul bicefal si literele : T[o]m[a]C[an]t[acuzino]2.]

1 No 508.2 NO 701.

75703. Vol. X. 8

ROMINII

$i

$1,

CAP. II

Afaceri de hotare.LFugariL

Brasovul avea supt atirnarea luT, Inca de la 1498, prin za-logire, un nuraar de sate, legate pang atunci de cetatea Bra-nului, care se unira mai tarzia formind de-a lungul unei valfrumoase, linga un usor curs de ape $i supt o etimpla, demuntI, cele cSepte-Sates : Turchesul, satul BaciuluT, Cernatul,Satulung, PurcareniT, Zizinul, Tatrangul sail Tarlangenif, precum$i Apata, Crizbavul. Iarasi de pe acea vreme judele si juratii dincetate avura putere de cirmuire $i de dajdi, :adeca drepturilefeudale de atunci, asupra satulul Bran, castelul insusi iesind dinmina regelui i a celor carora el it incredinta maT de mult (Domnulmuntean sail dregatori! ardelenT, Voevodul Ardealului orTco mitele Secuilor). De alminterea, amestecul suveranulul inaceste partr e destul de nog, cad inca la 1377, pe vremeacind Tara-Romaneasca o avea neastimparatul si nesigurulVoevod Vlaico, Branul era o ccetate noua I., un novum cas-trum 4.

Apo! Cristianul, Codlea, Prejmerul si celelalte sate ro-manesti, precum gi vechiul Ripov, care ajunse al doileatirg din aceste parti $i avu judele si juratiT sal deosebiti 2,

1 cliovum castrum in lapide Tydricis (Zimmermann-Werner-Mttller, II,P. 480). Pe atund regele Ludovic era In Azboit cu Muntenil $i tAgea ng-dejde A li supuie tam : atuncY el fdgtiduia A strImute vama de la cRuffaarbors la Bran, supt cetate (Mid.).

Forma Rosenau, cu Inceles In nemteste (c empie de trandafiris), e mainouti. La inceput se zicea illasnow) (ibid., p. 480).

2

FIIGAR 11

se tineati Inca de la inceput de Tinutul sail, cum se ziceaune ori la nor, de «olatuli) Brasovului 1. Pe de altA parte,Inc I din veacul al XIV', in sfirsit, Brasovenii aveati pamintla Tohani, Zernesti, VIAdenT, dar acel care a hotarit alipireaacestor sate curat romanestI la tdomeniulp Brasovuld a fostimparatul Sigismund, al carui chip, refacut in veacul alXVIIPea, impodobeste Si astazi sala de lucre a ArchivelororAsenesti din Brasov.

Fara sa mai pomenim stapinfrea trecatoare a unor satefagArasene, cum e ercaia.

Astfel, Tinutul brasovean mergea din preajma RucArului,pe la Predeal panA la pasul BuzAului, Si era marginal cu patrudin judetele muntene : Muscelul, Dimbovita, Prahova Si Bu-zau!.

Care era starea Iccuitorilor romini supusi Brasovului, seva vedea intr'un capitol urmAtor. Ea putea sa fie privitA camai bunA, dar Si ca mai rea dupA punctul de vederedecit starea teranilor nostri. Nu trebuie sa se uite ca Ruminiide la noi aveat' ca stapin pe un boier de neamul lor, pe omanastire cu mina mai usoarA, legata oricum de datorii cres-tinesti, pe cind dincolo Sasul avea ce/ mar desavirsit despretpentru «Blochull sae, pe care-I punea alaturi cu boulcu oaia sa Si cu celelalte «dobitoace ale pdmintuluip. SA setie iarasi in seams ca asamAnarea se cuvine a fi facutA intreRominil supusi Brasovului Si locuitoril de la munte din Tara-Romaneasca, iar nu cu ace! din ses sae de la balta ; Si nicairlnu s'a pastrat mai bine niosnenia veche decit in aceste ti-nuturf mai ferite $1, trebuie sa spunem iarasi, mai sArace, asaincit ispitiau mai putin pe boierul dorit de Intindere $i co-tropire.

Pe urtna, se insealA cineva foarte mult cind vorbeste devesnica nesiguranta a inprejurarilor din principate. Datinaera aid asa de puternicl, incit nimeni nu cuteza s'o infrunte.Iarasi e o inchipuire prAdaciunea vesnica din partea TurcilorSi Tatarilor. Tatarii eraii tinuti doar in frig de Turd, lay

V. 1. c. Cf. Die Rechtslage des ehemaligen Tdradurger DominiunisiBrwv, 1882.

sari,

I

. .

116 AFACERI DE HOTARE

acestia aveaa nevoie, din partea noastra, nu de jaful salbatec,pustietor al ostasului nesupus, ci de exploatarea sistematicaa Statulul. Trebuia ca teranul romin sa traiasca. $1 sä fie sa-natos, multamit chiar oarecum, pentru ca sa-1 poata pasteoile $i scoate hrana din pamint. intre grijile de capetenieale Domnilor era aceasta : o apasare prea mare aducea fugalocuitorilor, iar aceasta mazilia domnesculuT vinovat sa' dom-nesculul nepriceput.

Timp de douazecT de anT, daca se lass la o parte cele treinavalirT moldovene$ti, Matel Basarab, .adevarat bun pastor$i parinte, a tinut tara in cea mar deplind liniste, cu judecatabuns $i darT cumpatate. Picior de Turc sail de Tatar nu s'avazut in vaile de sus ale DimboviteT, falomiter, Prahovei, Bu-zauluT, care er' in hotar cu pamintul sasesc al Bra$ovenilor.Supt Constantin Basarab, urmasul luT Matei, aceasta (pacedomneasca, a tinut $1 maT departe. Rascoala $1 pradaciunileSeimenilor ati atins numaT viata $1 gospodaria boierilor dinBucure$ti $i Tirgovige, $1 n'a jignit intru nimic pe teranl.NumaT dupa inlocuirea lul Constantin cu Radu Milinea, Turcilsosesc pentru a supune Domnl hainT sail pentru a trece im-potriva Ardealulul neascultator. E atuncl o epoca de vre-odouazecl de anT, care Incepe cu astfel de pacate ostasestr $iurmeaza cu stapinitori lacomT, precum a fost Duca $i chiarGrigore Ghica, saa netrebnici : un Radu Leon, un Antoniedin Popesti. Dar cu venirea in Domnie a luT Serban Canta-cuzino se intorc iarasi timpurile bune de statornicie, de cir-muire hotarita $1 inteleapta. Pang. la 1688 nu se maT vedetabard turceasca la nor, nicl una nemteasca, precum doriaacitTva dintre boierT. Brincoveanu, urmasul luT Serban, trebuiesä indure la inceput $i Nenati $i Turd $i Tatar!, $i Ungurlde -al lul Tokoly, dar aceasta tine numal trei anT. Pe urma,platind la vreme, staruind unde trebuie, hranind la Poartaprietenl sigurl, manevrind ager cu fagaduielile $1 cu stirilemincinoase, $i fata de cre$tinT $i fata de pagini, Constantin-Voda tie sa fereasca tara de ostenil strainT, sa-i lase pacea,in care se puteaa lucra $1 chiar stringe bogatiile.

Pe cind sä vedem ce este in Ardeal. De la Mihal Viteazul

FUGARli 117

incoace pand la Gavril Beth len, adeca timp de doudzeci deant, lupte invier$unate, nimicitoare pentru locuitorl, intreNemtr, Romini din Tara-Romaneasca, nobill ungurr, Safi,Turd, Tatari. Nu se poate spune prin cuvinte ce a suferitatunci teranul ardelean de mice neam, dar, fireste, innaintede toate, bietul eValahl, oropsit, calcat ca iarba cimpulur incopitele cailor. Beth len face politica in stil mare : vrea Un-garia Imparatulur, vrea Polonia $1 apasa grew asupra unerteri$oare nu tocmai bogata, ca Ardealul. El moare innaintede vreme, si norocul Ardelenilor it da ca urma$ pe GheorgheRakoczy cel om patriot, cinstit $i cuminte. Ca $iTara-Romaneasca supt Mater, principatul vecin are lini$teacum pentru vre-o doulzeci de ant. Dar cel de -al doileaGheorghe RakOczy, cCraitio de la 1648 innainte, umbladupd planurile cele marl ale until Bethlen. Turcil nu-1 mar'vreati, umbla sa-1 scoata in toate chipurile, $i o$tr paginefara mild tabaresc asupra terir, de o istovesc cu totul. Fatade eel ce sprijina. pe RalcOczy, pe Ioan Kemeny, unindu-secu Germanic du$manT, nu se mar incape nicro mill. Zilegrozave urmat dincolo de muntr Oita ce puterea aramas in sfir$it, dupa voia Turcilor, in mina pa$niculur $inobilulul Mihar Apaffy, tipul tributarulul credincios.

Dar iata ca incercarea Turcilor de a lua Viena nu izbu-teste. Imperialif se apropie de Ardeal $1 patrund chiar incuprinsul lul. Cel de-al doilea Apaffy abdica. fmparatulcretin e stapinul principatulur, care e unit astfel cu Ungariagermand, cu Statele Casel de Austria. Insa UnguriT, caripastrati ura for veche itnpotriva Nemtilor, nu vreati sa pri-measca noua stare de lucruri. Et gasesc intaiti in trufa$ulEmeric TOIcOly o capetenie, acesta aduce in 1690 pe Turdasupra Ardealului : o lupta se dl la Zirne$ti, in care Impe-rial sint invin$I, cete raparete de Tatari se abat asuprasatelor flrl deosebire, saturindu-se de jaf $i de suferintaomeneasca. Pentru ca sä se impiedece o noua nenorocireca aceasta, guvernul austriac umple Ardealul de catane,care trebuie tinute, hranite $i nu se poarta totdeauna bine,ci pedepsesc cu cea mar neomenoasa asprime, arzind casele

si

d'intlia,

s'al

si

118 AFACER! DE HOTARE

$i colibele, once banuiala de tradare 1. Cetatile vechi se ri-dica pretutindenT, apasatoare. Si, din partea lor, Unguririubitorr de neattrnare nu se lass. Curutir, dusmanT aT Impe-rialilor, Lobontir, cart ataca. pe Curup, impaneaza toata tam :drumurile skit ale celor d'intaia ; neputind sa clued razboia,Curutir fac haiducie saa talhusag de cel mat prost fel. Odatyvedem pe Brincoveanu ca se roaga a i se da Nemti dincetate pentru paza postavurilor ce aduce in tail.

Se mintuie cu Tolcoly ; el merge in Turcia sail ispaseasca,pacatele prin umilinta $i saracie, $i sa moara. Dar FranciscRalc6czy apare in locul lull, luptind pentru acelasi stop,. cuaceiasi oamenT, $i cu aceleasi acme. Iarasi un strasnic razboiacivil imparte Cara in doua $i gone$te once siguranta aproipe,in toate partile.

Si, cind aceasta se mintuie, Curtea vienesa, stapina peintregul Ardeal, 1$1 pune in minte sa opreasca desertiunileRomirlilor de la Unirea in credinta cu Roma. tncep certe,rascoale, uneltirr cu strainir, fug! peste hotare. Granitile sintpazite, $i cele mar aspre masurr se kat impotriva celor ce-srparasesc caminurile ; dar nu totdeauna cu folos. Ciitdnia,slujba military, e privity intaia de teranir rominr ca o stras-nica osinda, un fel de trimetere pentru vecie intre limbilestraine, $i principatele se umplu de desertoril Imparatulur.

La urma atitor framintari, ce se vede ? Teranul platesteacelea$r dijme cdomnulur de pamints., un strain, preotuluide alts lege ; el are aceleasr datorii fata de legea sa $i, pelinga toate acestea, cad, necurmat $i sigur, sarcinile imparatesti.

Am lasat la o parte timpurile vechr, innainte de 1600.Asupra for se poate $ti mar putin, $i din acel timp n'avemacele izvoare romanestr a camr tiparire e unul din scopurilecarpr de fata. Se pbate spune insa fara gres ca, in acel ras-timp cind Tara-Romaneasca a fost, de la moartea lur Mircea-cel-Mare pans la 1550 macar, necontenit zguduita de luptelepentru Downie, iar de la 155o innainte a suferit cea mar

1 Herrmann, Das alte and neue Kronstadt, ed. Meltzl, I, p. 21.

FIIGABli 119

grea povarg. a cererilor turce$tr, care trebuiau sg duca la orascoall desperatg , iT era maT bine teranuluT romin sgtrgiasca in Ardealul ImparatuluT Sigismund, at lut MatiasCorvinul, at principilor din Casa Zapolya $1 din CasaBatliory. Dacg tot asa a fost $1 innainte de Mircea, poatefi supus indoieliT ; pe atunci cirmuirea nu $io smulgeaii asade salbatec fecioriT $1 vlastarele de Domni. Si, iarg$I, peatuncT TurciT erati ?neg. departe $i intre et $i Dungre stateatiBulgaril $1 Sirbii, apgrindu-ne. In sfir$it la not leranil eraulibert i se puteaii innalta oricit de sus.

Pasurile Carpatilor ail fost totdeauna strabgtute, cu volede la cirmuirea dintr'o parte $i din cealaltg, sail, mai ales,Msa de voie. Cind la no! bgtea rIzbolul dintre pretendentl,cDomni$orib, cind Turcul stgtea la vadurr pindind, varg $iiarng, tergnimea din cTara se oplo$1a in colatulo Sibiienilorsail al Bra$ovenilor. Cind dajdile erat grele in Ardeal, cindCara era in luptg $1 napaditg de du$manT, sateniT de acolo sefuri$ai1 dincoace. Tinind same de caracterisgrile ce s'ati datOng. la Mircea, foarte multi RominT ardelenT vor fi cAutat unadgpost supt oblgduirea VoevoduluT din singele $i de legea lor,in locurile senine, fail robie. De la Mircea la MihaT Viteazul,salbgacille Turcilor $i nazdravAniile Domni$orilor vor fi gonitpe teranil mantenr ca pe ni$te turme nenorocite in Ardeal.$i dupg. MihaT Viteazul, vre o dougzecT de ant, not am primitoaspetT de acolo. Apol inteleptiT stapinitorT Mate! $i RakoczyI-iii se ingrijesc de o potrivg alT pastra tot! supusiT. De la1658 innainte, iargsi fuga se face de dincolo dincoace. Brin-coveanu are o tarn piing de locuitori, in bung parte pribegidin toate vecingtatile. Si FanariotiT de prin 1740-80 tin por-tile deschise pentru pribeg!, $i ce pierd la Dungre cad emar u$or sa trgiestr de-a dreptul supt Turci , et ci$tiggad esea la munte.

Cind ggsim doug flume asemenea in Ardeal $1 in Tara -Romaneasca, la munte, putem bAnui o emigratie $1 intelegein ce sens ce s'a facut. Astfel, cind este un Rucgr in TaraFaggrasuluT $i altul in margenea MusceluluT, la c$chelgv, in-

120 AFACERY DE HOTARE

telegem a cel d'intliti a fost colonisat de Domnir muntenr,stapinr al FAggrasului, cu sAtenr din cel de-al doilea. Iar cindTohanilor din Tara Birsei li raspund Tohanil din Buzgu,putem vedea in acesti din urma o colonie a celor d'intaiti.Un sat era atuncl o familie ; numele era $i pentru pamint$i pentru oameni, $i, unde mergeati acestia, it duceau cudinsir.

Paza de hotare nu exista pe atuncr, nici din partea Arde-lenilor, nici dintr'a noastrg. Numar la pasuff asteptati evi-gesimatoriry pentru a lua vama, 1/20. Potecile erati foarteputin pgzite. Pang tarzia in epoca Fanariotilor, grija hota-rulul era lasata in mina unor sAtenr de acolo, can se bu-curau pentru aceasta de anumite scutirl de dajdl. Astfel,inca din vremea lur Ieremia Movila, straja o facean intr'unloc strAjerir de la DIrmanestr $i Oprisani 1. Pe vremea lul MaterBasarab plaiasir din sate, supt vatasr, aveati de la Domniesarcina csa plzeasca plaiurile de hoti $1 de oameni rar $ide oameni birnici, sit nu treacii in pra ungureascd) 2. Nis'a pastrat $i numirea, de Brincoveanu, la 1704, a unurvAtaf de plait'', care nu va plAti decit haraciul, $1 anumein sums scazutA : cbirul vatasescp, care facea numai 10 ughr pean 3. Intilnim la 1734 in Moldova strAjed de ComAnesti,scutiti de vama vitelor $i a pestelui de hrana ; stall $i elsupt un vAtay. Din actul care-I pomeneste, aflam cum se fAceatrecerea pe la straja a negustorilor, cgrausilor si drumetilor.Vame$ul isr lua vama, iar vAtavul , punea pecetea strajir pepecetluiturAD, adeca dAdea o hirtie pecetluitg., in loc dea fi iscalitg ; .pentru aceasta se lua taxa de 3 banl, $i o im-partiati de o potriva pircAlabir de Baca'', vamesir de hotar$i acest vatav 4. Din ace$tr vatavl de plAiasI se desvoltaramar arziti, in Tara-Romg.neasca, vatavir de plaiurr, cari

Arc's. istoricar, 12, p. 107.2 Studir ,ri doc., V, pp. 120-1, no i6.I Ibid., V, p. 357.4 Studir ,ri doe., VI, pp. 209-10, n° 2.

Ftf G ARII 121

aveau $i datoria de a strange unele dgri, de a judeca $i apedepsi, dar numal pang la cdoagzgci, treizeci bete, 11.

Cu o pazg ca aceasta, se trecea lesne, $i nu cite unul -dol,ci, la vremea marilor primejdil $i apgsgrilor nesuferite, sateintregi. Domnii aflau insa destul de rgpede despre lipsafugarilor.

intgiii, $i in vremea veche, II Oriel satenii, cu toatgprietenia, inrudirea sag mila. Birul era hotgrit intr'o sin-gurg sum pe tot satul, $i locuitorii tl impgrtiau Intre el,dupg averea fiecgruia; aceasta se chema cisluire, alegere acislelor. Cind unul din birnici lipsia, cisla lul nu era stearsgdin catasti$ele Vistieriel, ci raminea s'o raspunda cei rgmasiin sat. El nu erau citug de putin bucurosi de aceasta. cres-tere a pgrtilor lor, de aceasta ingreuiare a unei sarcini $ia$a destul de grele, $1 piriati la Domnie. Domnul scria atuncivecinilor, cerind ca birnicii furisati afar din Cara for sa fieadu$T innapol la hotar. Dupg multe targganell c tci $i

Sasii erau bucurosi de muncitorl maT multi pe pgmintulfor dorinta domneascg era indeplinita. Pentru a grgbilucrul, se inchideau une orb pasurile din partea Muntenilor,se opria adeca negotul, $i pagubele erau asa de marl pentruBrasovenT, pentru Sibiieni, incit el se grabiau sg dea innapolpe bietii terani oplositi la dinsii.

Mai tgrziu, cind fugaril erau Ruminil vre unul boier, vreunei mgngstiri, plingerile veniati din partea stgpinilor pggu-biti, cari argtati ca cse hrgnesc cu acel oamenl $1 nu -1 lasain ruptul capulul. Cind reclamatia atingea niste emigrantiasezati de 40-50 de ani in colatul* Sailor, se socotia cgsorocul de prescriptie e indeplinit, $i trimeterea Innapol nuse mai facea. Cind insg era vorba de fugari mai proaspetT,el trebuiaii sg-$T vadg, de voie. de nevoie, caminul pgrgsitpentru prea multg suferinta.

Domnul insusT flacea de la sine urmarirea pentru teraniipribegi din acele sate care aveati un rost in viata Statului.

1 Ibid., pp 511-2, no 286.

,

122 AFACERY DE HOTARE

Astfel el afla indata si reclama furs zabava, cind se strecuraiioameni de la schele, Rucarul si Dragoslavele : satenii deacolo slujiail pentru pazI, pentru ajutorul vamesului, pentrudatul cal-11°r ce mergeaii su aduca de la Brasov postav,sfoara, lucrarf de metal, tslujba a Domniel> pentru care nuse incApea platA. EI tinea sä nu se crisipeascA, sate caacestea, si baga bine de samI ca ele sA, fie totdeauna binelocuite. Masud grabnice se luau si se intrebuintaii cuvintetar!, pline de amenintare, si cind pofta de fugA bintuia vre-un sat plaiesesc, a carui stricare descoperia hotarul.

In sfirsit, intre fugarl erail, neaparat si Tiganif. Ma! folo-sitorT decit Rumini! fiinda putead fi intrebuintati la or!-ce si eraii oamenT cu mestesugurT , ef nu puteau fi parasitilesne de egumeni si de boierl, cari umblaii mortis dupadinsiT. Totusf unit dintre bogatii BrasovenT din veacul alXVII" aveati cite un Wigan, do!, pe cari-T tineail ca rob!,cu toate a in Tara UngureascA tiganimea avea o situatiemai bums si era supusa numai Voevozilor slf. Astfel deTiganf robf nu puteau veni insa decit la no! : erati vechfpribegi maT rat"' cAutatf sail, cite °data, uitati de stapinii 'or'.

I.

j- Intru tot cinstit si de Dumnezeil dArult si maf marejudet a cetatie Brasevului, dumneata jupIne Mihail-1, de lamilostivul Dumnezeil multA pace si sAnatate dumitale, in-preun[A] cu toat[A] cinstitA casa dumitale. AltA, fac stiredumitale pentru randul a neste Rumani af manastiril de laCildArusan[1], carea iaste manastirea Marii Lu! Domno nostruMatal Voevod. Dec! acest[i] Rumani, anume Stoian si Oprea,au fost de aicea, de la sat de la Treistian[f], si au fostii fu-git acif la %ara dumneavoastra, la sat la Porcaleanf. Dec! nofam spus Domnu nostru de acestf Rumanf, cum sintil fugit.Marna Lui ne -au ficut cinstita carte a Mari! Lui, si m'ail trimissA saiti cu toti plaiasif, unde voiii afla in munte marha lor,

1 Pentru TiganI, v. Herrmann, 1, p. 296; 11, p. 411.

NIIGARIf 423

sa. o jail. Dece am venit $1 am scornit tot satul Treisteanil,$i am aflat marha for in hotarul tirif noastre, numai cgce be ara(sic) stAna in locul tAriT dumneavoastrA, iar oile toate le-am,gasit in locul nostru. DecT am aflat numai pe Stoian cumarha lui, $1 au fustu $1 neste or ale luT David IanisT $' altorimpreun[A] cu acesta Rumin. DecT le-am luat $1 marha forpentru vela Rumin, pentru Oprea. ApuT am ficut bine, pentruvoia dumitale, $i le-am dat marha; numai neste vacs ce ad avutaicea, li-am oprit pentru sg ne aduca fimeaia acelul Rumin $1 cu-conil. Iar pentru Rumin am oprit marha a' nub obaglu a Beldei,pentru el el iaste la neste of la satul Beldeb. Deci poftescupre dumneata sA ifacT bine pentru voia Domno nostru, sg dalfimeile acestor Rumani, sl nu le oprit, cg, de vet opri, apuTnob iar vom mar trage. Sg. claruiascA Dumnezed pace $1 sg-nAtate dumitale $i tuturur cinstitii cetateanT WT xpe[=-- de laHristos], amin.

Pis mt. [...- scris in luna] Iun. i i dni.1. Ermonah Necolae, dicheiti, of s[fea]ta monastir[e] Cgldi-

rusan[i], cu sgratate mg inchin dumitale.[V° :] intru cinstit[A] mgna dumneaalui Mihaiii, marele-judet

a cinstitei cetAtT a BrasovuluT, cu cinste si s[g] dea.[Pecete mica, acoperita cu hirtie, purtInd legenda : Ni-

colaeI.]

z,,

La al nostru cinstit $1 ca un pArinte $1 vecin de aproape,p[a]n MihaT KEA MAI LICTIliir rma spawoKoci [= judet alcinstiteT cetatT a Brasovului]. Pohtim dumnetal[e] vilat[g]$1 sAngtate sa -t dgruiascg dumnetal[e] m[i[l[o]stivul Dum-nezeil, cu bun[g] pac[e] indelungate zile, inpreun[A] cua toat[A] cinstita cas[a] dumn[i]tal[e]. Sg veT cerca dum-n[ea]ta clinteacoac[e], sg. $tiT dumn[ea]ta, cu mila SfintiiSal[e] m[i]l[o]stivului Dumnezeti $1 cu cinstit norocul MgriiSage], nimic de rail nu avem eel scrie dumnetal[e] ; ca dintoate pgrtil[e] iaste bine $i pac[e], tot pre voia Marii Sale

1 No 592.

124 AFACERI DE HOTARE

Domnu nostru. Har sa fie Fiiului Domnului Dumnezeit ! Alta,cinstita cartea dumnetal[e], care ne -al trim[i]su cu omuldumnetal[e], si de toate pre rand intales-am scrisorifdumn[e]tal[e], pgrut bine cad am putut intgleage debun[g] sgn[g]tatea dumnital[e]. De care lucru ne-al scris pentruun copil de Tigan al dumnetale, anum[e] Patru, nepotul Bi-bului, ce 1-al oblicit ea Taste aid in taxa Mgrii Sal[e], didal pohtit cum sa -I dam omul Domnu nostru, sa poat[g] imblaprin Cara, sa-t ggsasca unde va fi ; si i-am dat de ail imblat,si 1-ati aflat la sat la Berindesti, $i 1 -au .adus acum aici laCurte. Did omul dumn[e]tale au vrut sg-1 aducu la dumn[e]ta.Intr'aceaia noT intr'alt chip n'am putut fac[e] farg ?Urea MariSal[e] Domnu nostru, ca last[e] Tiganul din tarn; ce 1-ambggat in temniqa], si am zis omuluT dumn[e]tale sg meargala Maria Sa Tar cu cartea noastra, sa is isprav[A] de acol[o],sa poatial veni acol[o]; si sa ne fie $i noao cu cinste de caulManila Sa. Tar omul dumn[e]tal[e] doarg avut nici decheltuiaiN, ce intors innapor acol[o] la dumn[ea]ta. Tarsa nu -1i pare cumva cg-1 oprim nor cum nu et cade, ce scrieo carte la Domnu nostru, sa ne dea rgspunsu ; a Tiganultotti a sta in 'nchisoare pan sa va ispravi : dice-1 va aduc[e] ladumn[e]ta. Iar nimic sa nu to indoest[i] dumn[e]ta, ca va fiintr'alt chip, cu nor santem feclor[i] dumn[e]tal[e]. Ce ne scriedea pururea de ce vor fi trebil[e] dumnetal[e]. Trimite, cu -tvom sluj[i] de toate, ca unul pgrinte. Aclasta scriem $i poh-tim pre dumn[ea]ta Iun 5, 1t 7152 [1644].

Feci[o]ril dumnetal[e] dintru tot gata a sluj[i] pururea :Preda V[e]l Spat. i Diicul Vel Agg.

[V0: adresa slavona.PeceV verzi, rupte'd

3,

[Matel-Voda cgtre judele MihaT.] SA ver cerca dumn[e]ta de incoac[e], cu m[i]la fu Dumnezeu santu Domnia Mea intru bun[a]sanatate, si cu norocul cinstituld Inparat santu veasel si intrubun[a] pace i nimic de rail nu avem ce scrie prieteniel dumne-

No 607.

venit-au,ne -au

s'aa

st

n

FIIGARII 125

tal[e). Alta, dim $tire dumnetale de carte ce ai trirnis, venit-au laDomnia Mea, $i cu dragoste o am priimit; intalegand de bun[a]sanatatea dumnetal[e], miaa parut bine. De care lucru ne scriidumneata cum pentru vatafu lui Luca Lo[goa]t de in Cam-pina, zicand cum v'aa oprit neste doff Tigan[1] de acii dinTinutul dumnetal[e], carii au venit aictI1 la Campina salscoat[a] neste datorii de la neste oameni de acolea, pentruun 'Wigan al lui ce iaste acolea, care-1 zicq dumneavoastraca iaste mai de mult cleat de 20 de an! de cand sadeacolea, $1 cum nu va sa va dea Tiganii, deg!] pentru acestalucru sa $til dumn[e]ta ca, de as vrea Domnia Mea sä facacestu lucru, cum sa va dea Tiganii, sa nu soc[o]tim cum sacade, ce sa-i dam, Tar, adev5rat, din obiciaiul tariff nu poc[i]esi Domnia Mea, ca, nu numai ciast[a] tar[a] are obiciaiti cacesta, ce toate t[a]rile au obiciaiuri pentru oamenii for $i

pentru mo$iil[e] for Intr'aces[t] chip ; ce nu ne sä cadesa stricam obiciaiul. Ce, macar de-ar fi $i de 20 de an!,deaca iaste al fur de mosie, sa-1 dat, $1 sa va dea ai dum-neavoastra, ca cu mo$ii sa in toate tarale. Dumn[e]ta e$t[i]destul intalept ; ce pot[i] soc[o]ti $1 dumn[e]ta ca iaste acestlucru a$a adevarat. Iar intr'alt chip nu poate fi. Aciasta scrie[m].[Tirgoviste, Noiemvrie 14, 7153 [1644]

[Tres peceti mid: una, exagonala.1, celelalte fara nimic pe ele2.]

4-I- La al nostru cinstit $i mai mare ca un parinte p[a]n

Mihai BEA CSATH LICTHdr num sonwoged [= mare-judet alcinstitel cet4i a Brasovului]. Pace $1 sanatate pohtescude la m[i]I[o]stivul Dumnezea sa-ti daruiasca dumnetal[e] intrumulte zil[e], inpreun [a] cu a toat[a] cinstita casa dumnetal[e].SA ver[1] cerca din coacle], cu m[i]la lu Dumneze[ti] $1 cu no-rocul c[in]stitului inparat, iaste Mariia Sa Domnu nostru intrubuns sanatate ; noi Inca ne aflarn cu sInatate pre langa spa-

1 Adea acea cu corbul gi legenda: Iw Menlo RouwAk fikaspack ; cealaltit

are cele douI chipurl Incoronate lingl arbore gt data de 7146 (?).2 No. 336.

126 AFACERI DE HOTARE

tele Mgrii Sal[e]. Alta, iar dati stire dumnetal[e], ca unul pa-rinte, pentru eel Tigani cavil stiff domn[e]ta, ca t'am matfacut stire pentru dansir, darg dumn[ea]ta atunci poate cga'ai nict Indraznit Marii Sal[e] lu Cral, cum sg ni-i dal ; ceam crezut dumnetal[e] si de acel randu. Iar acum iat[a] cade la Manila Sa Cral Inca am trimis cartea, si iat[a] ca Vailscris si Mariia Sa Domnu nostru intr'acest chip ; ce ver[l] in-taleage dumneta de toate. De care lucru pohtescu pre dum-neta sa nu mai avem zminteal[g], sä ni s[a] mai opreasciTiganiT, cu (sic) cu aceia ne tinem mosiile si casel[e], de neradicam trebile noastre. Cg aid s'ar cadea pre dereptate,parte Intgi sa socotest[f] dumneta sa nu fie vecingtatea siintreprieteniia noastra cuvente far lucru, ce dragoste in toat[a]vream[ea], cu liubov curat, cum sa cade intre priiatin[l], sAnu s[a] tie unul la alaltu vre un lucru macarti cat de prost,necum acestea, ce santu robi si mosie de ajutoriu caselornoastre. Ce voiti lungi cuvantul? Dumn[ea]ta est[i] inteleptil ;ce ver[l] intaleage de toate,ca le si stil mai de nainte, nude acum. Ca sa socotest[i] cu firea mintii dumnetal[e] maipre scurtu si pre dereptate, cg eii, de as fi vrut sa facu prestevoia Mgrii Sal[e] Domnu nostru, intr'alt chip, cum sa zices3 -m cautu lucrul robilor mid pre dereptate, bucatel[e] dum-netal[e] imblg pre mosiia mea ; ce as fi luat pentru ace Ti-gan[I] catava marfa a dumnetal[e],cum cal cauta si dumn[ea]tabucatelea, ce le-al sti intr'alt[a] parte, fiind far[a] lucru si tiindu-lealtii far dereptate. Iar ea, dup[a] zisa si poranca Marli Sal[e],n'am facut dumnetal[e] nici-o zminteala, ce am socotit cumsa avem prietenie unul la altu, cum iubeaste Dumnezeii. Ceacum pohtescu pre dumn[ea]ta cum sa nu fie nescari cuvinteintre not, ci sa n[i] sa dea Tiganii, to cat santu, sa ni-I aducg..Aciasta pohtescu pre dumneata. i aciasta putin[a] scri-soare a noastra pre dumn[ea]ta Intru bun[a] sg.n[a]tate WTxcg [ =de la Hristos], amin ; Mart 19, It 7153 [1645].

Al dumnetal[e] nelndoit ca un feclor si pururea gata a sluj[i] :

Radul V[e]1 Ag[a].

[V° :] Intru tot cinstit, ca un parinte at nostru si vecin de

FIIGAIIII 127

aproape, dumn[ea]lul pan Mihal KEA CS,A, IICTAr rpam SpAWORCKili[= mare-judq al cinstiter cetacT BrasovuluT].

[Pecetea lul obisnuitAl.]

5.

[Mates -VodA cAtre judele MihaT.] Sa vel intreba de san[g]-tatea Domnie Meal[e], cu mila milostivulul Dumnezaa santaDcsmnia Mea san[A]tos si veasel intr'o bun[A] pac[e]. De alta,fac tire dum[i]tale pAntru neste Tigan[1] at ci[n]stit boiariuluTDomnii Meal[e], aT Aga! Rudchi (poyAK), ce sA aflA acolea.Dumn[e]ta stir ca boiaril cu TiganiT O. hrInescu ; ce sA soco-testi dumn[e]ta sa -1 dea TiganiT, cA Maria Sa Cral au facutcartea MArie Sal[e] ca sA-si is TiganiT. Dec[I] dumn[e]ta Inca,fiind priiatinul nostru si destul intelept, ce, decat s'ara fac[e]cuvinte pAntru niste cioar[e], ce folos va fi ? Mai bine sa -1daT dumn[e]ta. Tar, sA nu sa vor da, poate ca sA vor opriniscare marha dentr'acea lar[A], pan sa vor da Tiganii; caceMaria Sa Cral nu opreaste robil nostri si boeresti, card sA,afla acolea. Ci mar bine sa socotesti dumn[e]ta sa -T daT. NorInca vom sluj[i] ce va fi pohta dumn[e]tale. Sa hiT dumn[e]tasan[A]tos. Amin. [Martie 20, 7153 [1645]

[Pecete rotunda, mare, rosie, rupta2.]

6.

La al nostru cinstit si iubit priiatin si vecin de aproape, jupanMihaT ctimti ticruar rpm sihunogoti [= judetul cinstiter cetatTBrasovul] Viiat[a] si sanatate pohtescu s5.1 daruiascA m[i]l[o]-stivul Dumnezea intru multe zil[e], cu bun[A] pac[e]. Alta, sa vercerca dumn[e]ta din coace, cu mila lu Dumnezea tot pac[e] sibine avem a scrie dumn[e]tale de in toate pArtil[e], cu cinstit no-rocul MATH Sal[e] Domnu nostru. Avem a da laud[A] m[i]I[o]sti-vulul Dumnezeti. Sa ver[1] vrea a sti si de nor, har sa fie Sf [T]ntiiSal[e], cA acum ne mar inbar[bA]tam. Alta, cinstita cartea dum-

I N° 609.' NO 340.

123 AFACERT DE HOTARE

netal[e], carea aT trimis cu omul dumn[e]tal[e] cupi cam intales de toate, pre randu scrisori! dumnetale. Decare lucru, pentru ceT Tigani cazutii dumnetal[e] cu grew,pentru cuvente ce aT avut pentru danpil. De aclasta, sa ?didumn[ea]ta nä, tamplandu-mi-s[ä] mie scriindu pentru eT ladumneta inteatatea randur[1], ca sa ni-I daT, iar lucrul auPost intr'alt chip de acol[o], nu de spre dumn[ea]ta, ce de spreManila Sa Cral ; adastandu pi dumnea[t]a raspunsu ca acelasa prinsa zabav[a]. ApoT Si Mariia Sa Domnu nostru scrisala Crai pi la dumn[ea]ta cu inputaciune : noao inet, sup[a Ii-

randu-ni-s[a] in tot clasul a trimrelte dumn[e]tal[e] raspun-sur[I], bogate cuvinte am scris, el ne era cu abanat. Fiindudumn[ea]ta priiatin pi vecin de aproape, gandiiam, in cechip nu ni s[5.1 dati robil noptri ? Adevarat, de aciasta sa nu-tpare dumn[e]tal[e] nici -un rau ca fietescaruia i pare rail deagonisita luT, ce are direapta, de mosie, cum singur pi dum-netale intr'acest chip le pot priceape, cu in %alepciunea dum-netal[e]. Iar acum sa fiT ertatoriii de toate. Dat-am tire Si

Marii Salk] : de poranca dumn[e]tal[e]. Marii Salk] Inca i-auparut bine deac'aii inhales cum aT prinsu Tiganir $i cum aiporancit sa trimitem omul nostru acol[o] la dumn[ea]ta, sani-I aduc[1]. DicT dat porancl Marna Sa pi noao, cumsa trimitem oameniT nostri unde vor fi oile, sä le dea slob[o]-zie. DicT, intr'acel clas iat[a] O. am trimis oamenil noptri ladumn[ea]ta, sa le daT Tiganii, pi am trimis pi la of pre altif,inpreuna cu oameniT de acolo, la of, sä le porneasca ; cInduvor sosi cu Tiganii la hotar, oile Inca vor fi la hotar. Numaima rog sa nu mai fie intr'alt chip, ce, deaca vor sosi tot lahotar, Tiganil treaca dincoac[e], iar oile sa treaca la dum-n[ea]ta, cum O. cade sa fie intre vecinatatea noastra. Si, natecuvente s'ail facia pana acum, toate sa fie calcate. Aga matiiu ca santu dumn[e]tale ca un fecTor. Si, adevarat, pan undevom fi intru toat[a] viiata noastra, ver de ce va f[i] pohta dum-netal[e], santu gata a sluj[i] in toata vream[e] dumnetal[e].Pentru postav, iarap volt' ispravi dumnetal[e], a sant bu-curos la toate, cum ma $i fagaduescu ma nn fiT nicT de unlucru lipsit, ce de toate in voia dumnetal[e] sa fie. Ca sä

, venit-au,

t'ail

ne -au

sa-T

P1TG-ARII 129

stir dumn[ea]ta ca de acestea foarte m'aa durut inima, cacu acest[i] robi ne %inem casel[e] $i mosiile, cum stii si dum-n[e]ta, ca santu cumparar cu ban[i], inc a de la parinriT nostri,nu de la noT. Avem si Rum[a]ni acol[o] destul, ce aceia, devor vrea sa vie, de voia for er vor veni. Iar, si£ nu, deaceaia nicT-o supararea n'am. Aciasta scrip $i pohtescu predu tnn [e]ta Mar 21, It 7153. [1645

Al dumn[e]tal[e] intru tot gata a sluj[i] in toat[A] vrea -m[ea] : Radul V[e]l Ag[a].

[V° :] La at nostru cinstit si iubit priiaten si vecin deaproap[e] p[a]n Mihal sudtu [. judetul] . . .

[Pecete galbena si semne ; din legends se ceteste REA . I.

7.

-i- Kit 11,1111m8 [=la aT nostri], etc. Pohtim de la milostivul D[u]m-n[e]zea, tot binel[e] sa -4 daruiasca, de inpreung. cu bun[ a] pac[e]si sin[ ]tate ; tar de la un bun priiatin al Mart Tal[e], iermonahMelhisedec, nastavnicul sf[i]nteT lavrai unde taste cinstit[a]pomeana Mariif Sal[e] Domno nostru, la Campul lungu, dragoste si bun[a] prietinie trimitem. Alta, scrisoare ci-al trimesMaria Ta catra nob, $i de toat[e] ama inteles.Scrisu-mi-aT Maria Ta pentru randul eel Tigance carea aufosta dup[a] un Tigan al dumniivoastra, cum sa o dam sävie dup[a] Tiganu-s. Ce sa stii dumneata ca pentru acestalucru intrebai si pre Domnu nostru. DecT invaiatura Marie'Salk] iaste, cum sä nu dam, ce sa-s fie la loc de unde iaste.Iar Tiganul, de nu va vrea sa saz[a] cu Tiganca care a luatintar, sä fie volnic sg.-5 is alta, acii, carea va vrea. Iar, saveT btnui dumneata cum aver dumniavoastra Tigance deal dumniilorvoastre" aicea la nob, nob de acesta lucru nuputem tagadui cg. santu. Iar de ale noastre Tigance Incasantu acii la dumniavoastra. Derepta acesta lucru sa fieMaria Ta ertatoria, ca. far[a] voia Marti Sal[e] Domnunostru nu sa va da Tiganca acrasta. Iar de altel[eJ ce va fi

' No 6o8.

75703. Vol. X. 9

. . .

... . . ]

venitu-mi-au,

130 AFACIEDi DE HOTABE

pohta si poranca dumniilor voastre catra no!, not bucurovom sluj[i] Marii.! Tal[e]. Aciasta vestim. Sa fii Maria Ta cusanatate gi cu bun[a] pac[e] intru multi an[!]; amin. Pis mst.Iul. dui 15, vlt. 7154 [1646]'.

1IEXxcas8ix.

[V° : adresa slaya.]I Pecete neagra cu legenda . . . ep Eli TSpoz.]

8.

j Ermonah Melhisedec, egumen ot s[fea]ta manNstire ot Cam-pulung. Scris-am la bun, cinstit $i de milostivul Du[mne]zelidaruit doamnea judet dentru cinstita cetaate Brasovolui; pohtimde la milostivul D[um]n[e]zeil pac[e] si san[a]taate dumnevostra$i a c[i]n[s]tite casele dumnevoastra. intriaceia ne rugamMarii Tal[e] pentru ace0[I] saraci de oameni de aicea, ca. aufoarte nevoe si pNs de acesti hoer! pentru ace! Tigani cariisant oprit. Acum ace0[I] saraci i-am scos den inchisoare(tthicoapF) si de in legatur[a] de la ace! boeri a! cui au fost,

i-am trimes la dumneta. Doamne, sa fad Maria Ta bine,pentru D[um]n[e]zeti, sa i le da4i aceia Wigan!, scoat[a]capetele acesti crestini de oameni, gi sa iasa denteatata urgie,ca le sant casele tot da nevoe. Iar, dup[a] ce o va nasta[vi]milostivul Dumnezeti, vor scoate capetel[e] ace! Tiganicare! sant den Tinutul Marii Ta[le], de aicea de la noi iarse vor da la Maria Ta. Numal sa s[a] dazlege lucrul deaicea. de la ceW boiari. Dec! sa faci Maria Ta bine, doamnejudet, sa le-i dai sa s[a] slobozeasca, cad ca acqte santcrestini, da petrec atata nevoe pentru nest[e] Tigani. Ci neruggm Marii Tal[e] sa le faci slobozire acestor crqtini, sanu fie tot da nevoia aciasta, ca le sant casele in toate zi-lele cu dajde cu grew. Aciasta ne rugam Marii Tal[e],doamnea judet. Milostivul Dumnezeti sa aflea pre dumne-voastra cu san[a]tate si bun[a] pac[e]. Pis msta [= scris inluna] Noem. 17 dna.

I No 612.

MeXztaea:sx Cipx., too/Ls:mg.

$i

sa-$

da-$

$i

FLIGARII 131

[Vo ;] Aciasta cartea sA. s[1] dea intru c[in]sti[ta] mAna acinstitulul si de D[um]n[e]zeii daruit domnuluT judet of Brasiv,trT rn paAocamn can [=-- de la Domnul sA se bucurel].

[Pecete mica, neagra, stearsa, cu inscriptia : ]' [morInclAti:H]rOrM[Ell K].1

9.

t La al nostru c[i]nstit si de la D[u]mn[e]zeu cu mare dardAruit, cu mult[A] intelepciune ingradit, jupan Mihaiti Gold[smit],KEA CASA If LICHAP IVAAS Eli hILHIICKOM H 111104AA [= mare-judq

at cinstitel cetatT a Brasovului, si celelalte]. Poftim de lam[i]l[o]stival D[a]mn[e]zeti d[u]mn[e]tal[e] viat[a] si sanatatesi tot binel[e] inpreung cu toat[A] prea-c[in]stita casa d[u]m-n[e]tal[e]. Sa vet pofti d[u]Enn[e]ta a sti si de a noastra sa-n[a]tate, har m[i]l[o]stivuluT D[u]mn[e]zeti, santem sanatos.C[in]stita cartea MArii Tal[e], carea ne-al trimes, venit -au lamAna, si toate pre rand am inteles. De care lucru ne-al scrisd[u]ran[e]ta, pentru nist[e] bucate ce se -au oprit aicra pentrucei Tigani ai nostri carii sant aciia la D[o]mnia VoastrA,crez Domnia Ta stiT, cand am venit astA toamna aciia cucartea MArii Sale D[o]m[n]u nostru, cand era judet celalalt,Neamtul, cum au citit cartea MArii Sale D[o]mnu nostru,asa ail trimes pre globnicul, inpreuna cu slugile meale, de-auadus pre Oprea Tiganul, carel[e] razimA astazT la d[o]mniata,si 1 -au bagat in 'chisoare. Dup[1] aceaia, mi -au flcut carte lajudetul den colea, ca sa prinzA si pre Barbul Tiganul, sa-1aduc[a] la inchisoare. Dar acol[o] nu 1-au aflat, a se -au fostsuit la sat la Tantariul, si m'au mAnat pre mine aciia in ce-tate in Brasov, si se -au prinsu cumu-1 va trimeate pre BarbulTiganul aciia la cetate, pre urma mea. Iar Stan Tiganul iastela judeceasa cea bAtran[A], cum stiT si d[u]mniata. Deci stird[u]mniata cum mi-am cersut 'figanir la judetul, si mi-T da,dar domniata ziceai cum at dat patruzecT de florintT, de atscos pre Oprea Tiganul de la spanzurNtoare, si n'al fostdat nici -un ban. DecT pentru acela nici alaltI n'ai vrut sl-m

No. 542.

132 AFACERY DE HOTARE

dal'. DecT $i ea, vazand atata val de catra d[u]mn[ea]voastra,maY dat-am $tire Marii Salk.] D[o]mnu nostru. Iar $i deacol[o] m'ati trimes cu cartea Marii Salk] ca sa-m datfrobil, cu iar era aciia, $i razima $i astazi de Domnia Ta. Sial zis Domnia Ta sa tacem, sa nu prinzA TiganiT deveaste, sa fug[a], pan verT trimeate globnicul de-f va prindeSi ni-T va da in mana. Iar apol d[u]mn[ea]ta aT ascultatglobniculuf $i al oprit TiganiT. Maria S[a] Domnu nostrune-au facut carte, $i am oprit aceaste bucate. DecT se -ail puszi trel saptamanf, $i au trecut ; acum iaras maT puiti zi doaosapt[a]mani : de nu-m vor veni TiganiT, adevarat sa stif d[u]tn-n[e]ta ca se vor radica de acol[o] toate bucatele $i se vorchieltui toate. Iar Tiganul cel batran Stoichina, carel[e] iasteprinsu 'aciia, de nu-1 very tremeate cu cartea Domnu nostru$i cu omul nostru, iar sa $tif d[u]mn[ea]ta ca se vor opribucate. Aciasta scriti d [u] mn [e]tal[e] . . . Iun. 18, vl. 7157[1649].

t Priiatenul d[u]mn[e]tal[ej : Costanda Vornicul.[V°: Adresa slavona.][Pecete ro$ie neinteligibila 1.]

IO.

t Slujba $i bun[a] san[a]tate. Ma inchin dumnetal[e], poh-tindu de la Dumnezea sa daruiasca dumnetale toot . bineledup[a] pohta dumnetale, cu toot[a] cinstit[a] casa dumnetale.Alta, ma rog dumnetal[e] pentru cel Rum[a]nu al midi anumeOprea, carea iaste la Rajnovu, sa fad dumneta bine O. mi-1daY la mana fiiti-mien, lu Ianache, ca ea n'am vrut sa facpreaste carte dumnital[e], sA-1 legu sail sa-1 inchis aice, cim'am tocmit cu dinsul sa si platesca cu 'II-el suflete de Ti-ganT, $i au fapt zapisul 14 cu marturif $i cu zi /a Rusalii ceau trecut. Cu acel ales eil 1-am lasat ; acum nicT vine ial, nic!aduce Tiganif. Deci dumneta e$tf inteleptu, $i-mf iastf ca unparinte : sä-1 dal dumneta, ca sa va maT face altu val ; etivoia apuca niste oamenT de la Rajnovu, $i-f voiti inchid[e]

1 No 614.

Fucoaut 133

aice. Sa fil dumneta san[a]tos WT XS 1= de la Hristos] ; amin .Ghenare 9 dni, It. 7159 [1651].

Al dumnital[e] ca un feciorSocol Cliue[er].

[Vo La al nostru cinstit $1 ca un parinte, jupan Mihais[i]A cSAif [. marele-judet].

[Pecetea obi$nulta l.]

I I.

I o Costandin Voevod bjiid mIstiiti gspdru zemle vla-h[i]scoe.

t .13unului nostru prilaten $1 vecin de aproape, in toat alvreamea de bin[e] voitorlit dumnealul jupAnul Hana$ Manca$,marele-judet al cinstitii cetat Braqovul, sanatate $1 tot binelepoftim dumitale de la Dumnezeit Cartea dumitale, ne-advenit, $1, intelegand de bums Anatatea dumitale, ne -au parutbine. Alalte ce ne serif dumneata, am inteles. Pentru o seamsde oameni den tara dumneavoastra, den Tohani $1 den Zar-ne$ti, can/ ar fi trecut aid in tara noastra, ce ne poftestidumneata ca sa-T dam, de aclasta veT $ti dumneata ca, macarca maT nainte obiceaiti n'ati fost ca sä s[a] dea oamenildentr'o tara intr'alta, jar, cat pentru ace$tea, $tiind ca. $1

den satele noastre, de la Ruar $i de la Dragoslavele, aufost trecut catva oameni acolo, in Tinutul dumneavoastrA, qi,cum am poftit pe dumneata, aT poruncit de 1-au dat, asa$1 not datoriia ne-am facut, de vreame ce $tim ca Tohanil$1 Zarne$tii sant in marginea tarai, de pi zescu la schliale,precum Taste Rucarul $1 Dragoslavele. Si lat[a] ca am datvoe cu cartea noattra ca, unde sa vor afla oameni de, aceiaden Tohani $1 den Zarnesti, sa-i is cu tot cu ce vor avea $1sa-i duel la satele lor. Nurnai poftim pe dumneata, de armai treace niscare oameni den Rua" $1 den Dragoslavele,acolo in tears dumneavoastrA, sa fie porunca dumitale ca sa

No 619.

-t

t

134 AFACERI DE HOTARE

sa dea, sa sa nu opreasca. Aclasta acum, si mila lur Dum-nezea sa fie cu dumneata.

Marte 8 dni, P 7203 [1695].De bine voitorid dumitale :

Io Costandin Voevod.[V°:] t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in

toat[g] vreamea de bine voitorit, dumnealuI jupanul HangsMancas, marele-judet al cinstitii cetatf Brasovul, cu multgsangtaate sa sX dea.

[Pecete mare, rotundas.]

I2.

Cins[ti]tuld si al nostru bun priiatin $1 de aproope vecin,dumnealur jupan loan MancasI, judetuI of cetatia Brasould,san[a]tate $1 tot binel[e] pohtim dumital[e] de l[a] Dum-nezeil.

t Cinstit[a] scrisoarea dumital[e], den preuna cu omuldumital[e], ne -au venit. De a dumital[e] fericit[g] $1 bun[a]san[a]tatia ne-am bucurat. Ce ne scar dumneata, am intales :ne scril dumneta cum cu a! trimis omeni dumital[e], dupeporunca Mara Salk] Domnulul nostru, ca sa aduc[a] dumi-tal[e] omen!! din Tuhanul $[1] de in Zarnesti, car[i] santu fu-git alcil in tart, sa-I aduc[a] aciia la locul lor. Asa iasteprecum zic[I] dumneata, c'aii venit omeni dumital[e] $i aicirle no!, de ni -au aratat cartia Marii Sal[e] luI Vod[a], ca sa-1radic[e], car[e] und[e] ii va gas i]. Si no! Inca le-am zisdumilorsal[e] sa.-I radicle] carrel pa und[e] if va gas[!], cad[e] nimeni opreaal[a] sa n'aiba ; iar, de lie] va sta cin[e]vaInpotriv[a], atuncI vor veni la nos. Ce s[a] stif dumneta canimeni inpotriva for nu li-au statut, ca s[g] nu -5 15. omeni.Ce dumneta, dupg cum poranceaste Marl S[a] Vod[a], tri-mete siI radica, si ffa cum e pohta dumital[e] cu dinsii, $i,omeni nostri, Rucareani, card poranceaste Marii S[a] Vod[a],ca sa-I dal dumneata,precum 1:'1-1 da Mariia S[a] al dumi-

I N° 35 t.

FUGARIf 135

tal[e], si dumneata dg at nostri, cg pe at dumilorvoastrenimen[i] nu-i opria.ste, ce, cand va fi voe dumital[e], atunci1[1] vii lue. Si, cu aciasta sfarsind, mila lui Dumnezeti sg fiecu dumneta. Ap. 15 dni, lt 7203 [1695].

Al dumital[e] bun priiatin $i de bin[e] voitor, gata sipre(sic) slujba dumital[e] :

Sarban Pgrvul, biv 1 Vel Com[i]s, Vladescul.[V° :] t Cinstitulut $i al nostru si de aproope vecin, dum-

nealui marelui-judetulluiti Brasouvului, cu cinste si cu sAn[I]-taate sL s[g] dea. S'au scris of Vladest[1].

[Pecete brunt, ca a lui Gherghe Bgleanul, cu initialele :4[erban] P[Arvul] Vl[Adescul] (?) 23.1

13.

Cinstite si at nostru bun priiaten si de bine voitoritl, deaproape vecin.

t De la putearnicul Dumnezeti sgnatate $i tot fericitulbine pohtim ca sg. dgruiascg dum[i]tal[e], inpreung. cu totiubitii dum[i]tal[e]. Cinstit[a] scrisoarea dumital[e] ce at tri-mis, care scrie la mai marel[e] mien frate, dumnealui neaneaCostandin Stolnicul, au venit, si, ne 'ntAmpigndu-se dumnealuia fi aici, mi i-au zis omul dum[i]tal[e] ca sg o dispecetluescu,sg-s poatg luoa rgspunsul ce va fi. DAschizandu-o $i citindu,intgie de bun[ g] sanatate dum[i]tal[e] intelegAndu, ne-ambucurat $i ne -au pgrut bine. Alalte cute au cuprinsu in carteliar am inteles ; cat darg ne sgmnezi domneata, pentru nisteoameni ai dumneavoastrg de la Satul Lungu, cant Inca santuvre o 20 de ai de candu au mat avut val de niste caluggri,apucandu I cA sAntu Rumgni at mangstiril de la Tesala, $i

marturisindu pre dAnsii 7 sate cg nu sAntu Rumani, auavut pac[e] pgng acum ; iar acum, scornindu-se Rumanii denTeslig iar cu gAlciav[g], cum cA sAntu Rumani al mAn[A]stirli,le -au luoat niste bucat[e], si pre unul 1-au pus la opreal[A]:de car[e] pohtesti a avea acel om dreptate $i O. sA slobo-

1 Vradescu, tspravnic de Cimpulung.2 N °651.

136 AFACERI DE HOTARE

zeasca, $i sa i sa dea bucatel[e], de care lucru Inca. pentruaciasta nor, nestiindu poveastea precum art fost, am opritomul dum[i]tal[e] 2, 3 zil[e] aid', pans am trimis la egume-nul de la manastire ca sa ne scrie cum au fost lucrul, sastim ce vom raspunde dum[i]tal[e]. De car[e] parintel[e] egu-menul asa ne au scris o carte cum ca, pentru aces Rumani,viind la Bucuresti, s'au facut judecata, $i 'ntr'acesta chip s'aurupt, facandu o carte da afurisanie a parintelur patriiarhuluila tot stteanif din Tesala si la alp d'inprejurul lor, ca samarturiseaasca ce vor sti adavarul, Rumanf santu au nusantu Rumanr. i asa nimini n'au vrut sa. is acea carteasupra sufletulur luf, ci ail marturisit adavarul cA santu Ru-manT, iar nimini in spinarea cuivas sa si pue si sa-1 fac[a]cA iast[e] Ruman, nu sa va face. Ca fistecar[e] sa teamede suflet. Ci numar, fiindu of sazatorr aproap[e] dil hotaru, sicum santu el' obicruit a fugi si a treace in Cara dumnea-voastra, si sazindu multime de al acolo, socotindu ca sauita $i li sä va piiarde urma da Rumanie, pentru aceaia eiacum, candu-r gasescu, tagaduescu el ni santu Rumanr.Iar napaste $i asupreaal[a] sa sa. fac[a], sail lor, sail altoramIcar, aceaia sä fereasca Dumnezeil. $i, de acum innainte, cevor hi trebile dum[i]tal[e] intr'acoace, ne scrie, ca gata spreslujba dum[i]tale vom fi. $1, cu aciasta sfarsand, mila luiDumnezea rugAm ca O. fie pururea cu dumneata. Ap. 25,t 7203 [I695]1.

Al dumitale de bine voitoria $i gata spre slujba :

Mihar Catacuzina.

[V° :] Cinstitulur si bunulur nostru priiaten, de bine voitoriasi de aproape vecin, dumneaalui j apanulur Hants Maracas,mare-judet al cinstitif ciltati a Brasovulur, cu cinste si cumult[A] san[A]tate sa sa dea.

[Pecetea neagra canoscuta ]

1 No. 749

137

t Io Costandin Basarab Voevod, bj. mistiiu gspdri zemlevlah[i]scoe.

Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toatg vreameade bine voitor, dumnealui jupAnul Hangs Mancgs, marele-judet cinstitei cetat a BrasovuluT, sangtate si tot binele pohtimdumitale de la Dumnezea. Pricina cArtii acestiia nu iastealt[a], far de cat facem tire dumitale pentru niste oamenide la Rucgr si Dragoslave, earn' as fugit de acolo si auvenit acil in Sara dumneavoastrg, de sId pe hotaru Branului.De care lucre, viind ceialaltI sateanT de ni s'aa Ault pentrufuga lor, si pasandu-le de nevoi far de dinsiT, si nevrand debung voe ca sa vie la mosia lor, pentru cariT dar pohtimpe dumneata, pentru voia noastra, viind ceialaltT sateanT denRucar si den Dragoslavel[e], si spuind dum[i]tal[e] care besant oamenii aces fugitii, sa poruncesti dumneata ca sa sadea, cu toate bucatel[e] lor, ce vor avea, sa -T aduca la mosiialor; Tar sa nu sa opreasca. Ca vom multumi dumitale, si sinob, ce ne vet pohti dumneata, aseamene neapgrat vom fia face pohta dumital[e]. Acbasta, $i fii dumneata san[a]tos.Ap. 25 d., 7204 [16961.

Dumitale de bine voitor Costandin Voevod.

De ar fi alti oamenb dupe 'ntr'alte sate, nu am supara pedumneata, numab, fiind acestr oamenT den scald, care scaldiaste si de folosul taraT noastre si de folosul tarAT dumnea-voastra, ce pentru aceaia pohtim pe dumneata ca sa -Tsa nu stea scala pustie ; Tar, de ar fi dupre 'n alte sate, nuam face supgrare.

[V° ;] j- Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, intoat[a] vreamea de bine voitori, dumnealui jupanul HangsMancgs, marelejudet cinstitei cetAT BrasovuluT, cu sanatatesa sa dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

"T° 355.

: lo

dal',

sonamf

T4.

138 AFACERI DE HOTARE

15.

t Io Costandin Voevod Wu mlstiiti gpdril zemle vlahiscoe.-j- Bunului nostru priiatin $1 vecin de aproap[e], in toat[a]

vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupanul Hana$ Mancas,marel[e]-judet al cinstiter cetat Bra$ovului. San[a]tate $1 totbinel[e] pohtim dum[i]tal[e] de la Dumn[e]zeii. Pricina scri-so/if catra dumneata nu Taste de alt[a], far de cat facem du-m[i]tal[e] $t[i]re ca aid, innaintea noastra, veni Vlad parcalabulde la Drag[o]slavel[e], de ne spus[e] pentru 2 oameni, anum[e]Janga $1 Sarban, car[e] au fost den sat den Dragoslavel[e],birnici de acol[o], $1 apol ail fugit de ail mersu acol[o], desad in Satu-Lungu, $1 birul au ramas asupra bietilor sateaniden Drag[o]slavel[e]. Deci, gasind ni$te vite da ale lor aidin tara. insa : or 87 $1 o lap[1], le-au luat pentru birul lor.Iar acum oamenii no$tri, cei ce trec dentr'acol[o], i-ai fi oprinddumneata pentru bucatel[e] acelor oameni. Pentru care lucru,aciasta o pot cunoast[e] dumneata cu nu iast[e] cu cale sasaze ei intr'alt[a] tail $1 bucatel[e] lor sa be tie in ciastatara dencoac[e], far de cat intr'alt chip nu O. poat[e], numaTpohtim pe dumneata O. dai porunca acelor oamenl ca sa. $vie la sat la urma lor, sa-$ is bucatel[e] $1 sä saz[1], sa-$ pia-teasca dajdil[e] cu ceialalti sateani denpreuna. Iar, pentrueamenii no$tri ce s[a] oprescu dentr'acoc[e] pentru bucatel[e]acelor 2 oamenT, nu iast[e] cu cale ; ci sä poruncesti dum-neata sä las[e] oameni in pac[e], si£ nu sa. invaluiasca ; ca.,

de vor veni cineva sä s[a] mai jaluiasca cum ca-r tot oprescu,apoi sa stir dumneata ca mai multi vom opri nor de a! dum-neavoastra dencoac[e]. Si, cu aciasta savar$ind, mila lui Dum-n[e]zeu pururea sä fie cu dumneata. Iun. 9 dni, It 7207 [1699].

De bine voitor dumital[e]: Io Costandin Voevod.[V° :] -I- Bunului nostril priiatin $1 vecin de aproap[e], in

toata vreamea de bine voitori, dumnealui jupanul Hana$ Mancas,marel[e]-judet al cinstitei cetati Bra$ov[u]lui, cu sanatat[e] O.sä dea,

[Pecete mare, rotunda 1.]

1 N° 368.

FIIGARIf

r6.

130

Io Costandin Basarab Voevod bjiiii mlstiiri gspdru zemlevlahiscoe.

t BunuluT nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]vreamea de bine voitor, durnnealui jupanulur Hana$ Manga$,marel[e] -judet at cinstitil cetat Bra$ovulur. San[a]tate si totbinel[e] poftim dumital[e] de Ia Dumnezeii : cartea dumital[e]ce ne-ai trimis inpreun[a] cu omul dumital[e], ne -au venit, $i,de san[rt]tatea dumital[e] intelegand, ne-au parut bine. Alaaltece ne mar scril dumneata, Inca am inteles. Cat pentru nisteoamen[i] dan Rucar $i dan Dragoslavel[e], carii sant fugitacolea, de caril am fost poftit pre dumneata ca sa s[a] deasa-T duel Ia urma lor, cad cel ce sant fugit dupre'ntr'altepartT, de aceia n'avem atata banuial[a], iar acestea, fiindu denRucar si den Dragoslavel[e], unde iaste schila 'War, nu-Iputem !Asa, ca sä nu s[a] intample tarn vre o paguba,macarca dumneata ne serif ca i -al dat, sa-i aduca la urma lor, nu-mar vame$ul nu i-au slobozit. Ce, de aciasta, poftim pre dum-neata, O. zicr dumneata $i vaniewlur sa-i slobozeasca, sa.-T

aduca, sa nu-T opreasca, cad ca, precum am $i mar zis, dear fi dentr'alte parts fugitr, n'am zice nimic, iar, fiind de acolo,den schila, $i fiind de paza targ, nu-i putem lasa, cad vapricinui tarar, cum zicem, mare paguba. Iar, pentru ni$te viteale lul erban $i ale ft-gine-sail Jingai, care s'au oprit laDragoslavele, de acIasta iat[a] ca am facut cartea noastra, $iam trimis intr'adinsu omul nostru acol[o] ca sa-i apuce, O.le dea ar de voia lor. 1, iara$, intru ceaia ce va fi poftadumital[e], gata vom fi. 1, cu aclasta acum, de crasta data,sfar$ind, mila lur Dumnezeti sa fie pururea cu dumneata.Avgust 23 d., P 7207 [1699].

De bine voltoriul dumital[e] : Io Costandin Voevod.[V0:] f Bunulur nostru priiaten $i vecin de aproape, in

toat[4] vreamea de bine voitor, dumnealur jupanul Hana$ Man-gO, marel[e]judet al cinstitir cetat Bra$ovul, cu multa san[a]-tate O. s[a] dea. [Pecete mare rotunda'.]

I No 3 72.

140 APACHE/ DE HOTARE

17.

j- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdna zeml[i] viah[i]scoe.-I- Bunului priiaten si vecin de aproape, in toata vreamea

de bine voitor, dumnealuT jupanul Echel Ghiorghe, marele-ju-det de la cinstita cetatea Brasovul. Sanatate si tot binel[e]poftim dumital[e] de la Dumnezea. Alta, facem stire dumitaleca aid, innaintea noastra, veni cest sarac de om, Coman deDragoslavele, de ni sä jalui cum ca, fiindu trecut de catavavream[e], el si cu un var al 14 de au sazut acol[o], in TaraUngureasca, de au slujit la un neamis ce-I zic Farcas Matei,si murind varu-saa, si ramaind numai el sangur, au tras casa vie iar aid in Tara, la mosiia luf, iar neamisul acela i -auoprit bucatel[e] pe buna dreptate, si nu va sa i le dea. Decare lucru, dumneata stir ca. Inuit de acol[o], den Tara Un-gureasca, sa afla aid, in Cara noastra, si, cand vor sa sa ducaiar la tam lor, nor nu-I oprim, nici pe el, nici bucatele lor.Asa trebuiaste, nici oamenilor de tiara noastra sa nu li saopreasca bucatel[e], cad trag de-s yin la pamantul lor. Cepoftim pre dumneata vecineaste si prieteneaste, sa cruti dedreptatea acestuf sarac : de unde-I vor fi bucatel[e], sa i lesco%T dumn[ea]ta si O. i le dal, sa nu vie de la dumneataneindreptat ; cad apol sa vor opri aid alte bucate. Aclasta,si mila lui D[u]mn[e]zea cu d[u]mn[e]ta. AN,' 16 d., I. 7208[17w].

De bine voitor dumNtal[e]: lo Costandin Voevod.[V0:] j- Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealul jupanul EchelGhiorghe, mar[e] -judet at cinstitet cetaff Brasovul, cu san[a]-tate sa sIal dea.

[Pecete mare, rotunda '.]

i 8.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnu zemle vlah[i]scoe.j- Bunului nostru priiatin si vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealuI jupanul Ghiorghe, ma-

I No 373

liGAR 141

rel[e]-judet al cetatii Brasovul. Sangtate si tot binele poftimdumital[e] de la Dumn[e]zea. Cu aciasta facem stire du-mital[e] el, fugindu o seams de oameni den Rucar Si denDragoslavele, de ail trecut acolo, in satele den tiara Barsei,care sant supt ascultarea dumneavoastra, precum iat[a] ca-sscrisi tot pe nume in foit[1], i-am trimis dumital[e], casa vezi dumneata pre unde sant. Care aceast[e] 2 sate nusant ca alte sate ale taral noastre, ce aceastea, Rucgrul siDragoslavele, sant in marginea hotarulul tarsi, la scald, desant de treabA, si de spre o parte, si de spre alta. Ca, de arlipsi aceast[e] 2 sate, nu numai trarai noastre ar fi pagub[a],ce si satelor tarsi dumneavoastra s'ar face multe pagube.Pentru care lucru facem dumital[e] tire cA, dentr'aceast[e]2 sate, cand au fugit oameni acolo pen satele tarai dumnea-voastra, si am poftit pe alti judeti ce au fost mai nainte,nu i-au oprit, ce pe top' dat. Acum darn poftim si predumneata, pentru oamenii acestea, sa faci dumneata ca unpriiaten bun, sa sa dea, ca aduca la sate, sl nu sa stricebuna vecinatate. Aciasta acum, si mila lui D[u]mnezeil s[a]fie cu d[u]mn[e]ta. Noemvrie 5 d., P 7209 [we)].

De bine voitor dum[i]tal[e] lo Costandin Voevod.[V° :] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[A]

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Ghiorghe, marel[e]-judet al cetAtii Brasovul, cu san[a]tate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda.]

19.

Cinstitului si alesului intru vrednicie al nostru bun priia-tin si de bin[e] voitor, dumnealui jupan Hanos Mancas,marel[e] judet al cinstitei cetat Brasovului, de la atot putear-nicul gi mult milostivul Dumnezeti mult[a] si bun[a] san[a]tatesi tot bin[e]le fericit dumitale pohtim, impreun[a] cu toat[a]cinstit[a] familiia dumitale. Cinstit[a] carte dumitale ne-auvenit, si, de-a dumitale bun[a] sanialtate intelegAnd, ne-am

I No 375

i-aa

std

142 AFACERf DE HOTARE

bucurat foarte. Ostenind si dumneata, cu pohtd a sti denoi, har acelui mult milostivnic Dumnezeti, san[A]tos ne aflam.De cate ne scrises dumneata, Inca am inteles, pentru rAndulRumanilor nostri carp] sant pen SAcealiej, si pentru acelRuman boar cu boi, fiind plugari, pecum si intai s'apoi amscris dumital[e], asijderea si pentru acel Iane zidari, brapecum am scris dumitale. Iar, pentru Rumani, i-ai dat dum-neata, lila., unit .fiind cu slujbe, bac!, pastor[i] intr'acolo, pe lavite, acum neputandu-s[A], se -au fAcut vorbA, ca, plinindu-si vrea-mea slujbei, O. ni s[A] dea ; iara pe 2 dAndu-T, cum ne -au spusomul nostru, car[e] am trimis la dumneata scrisoaril[e]. De car[i]foarte am multumit dragostei cei herbinte a priitesu[gu]Iui du-mital[e], cage] al arAtat si acum mar vartos, si mai nainte, intrucite am pohtit pe dumneata. Numai vei sti dumneata, pe-cum vei si inteleag[e], cum ca a scApat , de cari, unul, pecumi-ail fost scaparea, cum vei inteleage dumneata de nu s[i ] vafi petrecut, iara acii va fi venit ; altul incA zdravAn, arAtAn-du-s[A] om bun, care, ce va fi gandit, au tine ce-I va fi zis,iara acii, fugind, va fi venit. Ci numai iara mar cu prilej sAvor cerca, si aceia si alalti, si toti, deca de dumneata si decinstitul Sfat nu n[e] sant opriti. IarA acum de ast[A] dat[A] vommar astepta. Car[e] dar al dumital[e] priitesug caldu si cu mar[e]dragoste conoscand, intAmplandu-s[A] si dumnealui unchiulnostru Mihar Cantacuzino V[e]l Spat., si impreunandu-n[e], amspus ; carte] si dumnealor incl avand catva ubagi Rumani aidumnealor acolo, cu ai dumnealur unchiului nostru Cos-tandin Cantacuzino Stolnicu, omul nostru ne -au spus cum nustint opriti ; spuindu dumnealui, foarte bin[e] i-au pArut, cadde opste Taste aceast[a] treab[A], si foarte au conoscut al dumi.tal[e] bun priitesug si dragoste, care noi am propovaduit. Car[e]si MArii Sale lu Vod[A] bin[e] va sA.-i par[a], cum am mar scrisdumital[e], conoscand dirept al dumi[tale] priitesug. Care, devor till, sA stir dumneata ea de spre to mA vo[T] sili a-1 marintemeia, laudAnd a dumital[e] bun[A]vointa si priitesug. Pentruzidari de aid. Cage] am fost pohtit pe dumneata, iara, pecumdumneata ne scrises poveastea, am inteles ; cage] iarA marpohtim pe dumneata, cum s'ar putea mar curAnd, sA ni-1 tri-

FUGARI! 143

mit!, foarte trebnindu-ne, $1 vom multumi dumital[e] foarte. ,SiInca pohtim pe dumneata pentru un mester pietrar!, care s[a]$tie mestesug, bun foarte, iar sä n[e] dumneata, cas[ä] ne lucreaze ni$t[e] lucru, $1 iara vom fi dumital[e] foartemultamitor. a, macar ca $1 alt[a] dat[a] tot sa aduc[e] aicr deace! me$ter[T] de acea$tr, iara, acum aid sant dastul, dar, bun[!],putinr, $1, earl! sant cer bunt, lucreaz[a] la tre[bile] MariiSal[e] lu Vod[a]. Ci foarte pohtim pe dumneata sa n[e]fad dumneata $1 aciast[a] pohta; jar bun[a] plat[a] vor avea ;$1 dumital[e] foarte vom multumi. Rozmarinul ne -au venitbine ; car[e] multamim dumital[e] foart[e] ; $1 cu mare dragoste1-am priimit ; car[e] doar cu vre-un acelva alt ceva] vomasem[a]na a dumital[e] dar. F[e]crorul nostru ne spus[e]o pohta a dumital[e], car[e] nor am fi socotit de alt cevasa n[e] fi pohtit dumneata, dar Area de putin. Care am fifacut acum pohta dumital[e], ca., cum zisem, nu Taste cevamar[e] lucru ; dar acum indat[a] nu sa putu. Pentru car[e] pricina,aducatoriul cartir, acest priiatin aI nostru, va spun[e] dumital[e].lard peste cateva zile vom trimite, $i va fac[e] pohta dumi-tal[e]. Car[e] $1 de acum, cu ce am putea, ne vom sill a fac[e]dumital[e] cinste $1 slujba, intru ce ne-ai pohti, pecum $1dumneata ne adeverezr, cum ca, de c[e] am mai pohti pedumneata, neaparat cu drag te vei arata. Car[e] am conoscut$[1] cunoaptem dragostea dumital[e] $1 urmarea cea veche ba-traneasca car[e] avea ce' mai denainte cinstitT $i raposati ju-detT cu stremosii, mo$ir, parintir no$trii, $1 cu no!. Cage] dum-nezeti cu mult[a] viiat[a] $1 fericita sa te traiasca pe dumneata,$1 sa t[e] bucur[I] tot de bun! priiatin! $1 voitorT de bin[e]. Deaciasta iara dar avum a mai scrie dumital[e]. 5i aciast[A] prii-teneasca. scrisoar[e] sa afle pe dumneata intru multa $1 bun[a]san[A]tate. Ellie 21 d., leat 7220 [1712].

Al dumitale bun priiatin $1 de bine voitor :

Mate! Filipescul.

[V° :] f Cinstitulul, infrumusatatulur cu dastoinicie $1 ale-sului intru vrednicie al nostru bun priiatin $1 de bin[e] voitor,dumnealui jupan Hana$ Manca$, mar[e]le-judet al cinstiter

trimitt

144 AFACERI DE HOTARE

cetati a Brasovului, cu cinste si cu san[altate mulz[a] sas[a] dea.

[Pecete neagra cu vultur si legenda et Mate! Filipescu'D.]

II. OprirT.

In afacerile de hotar joaca iarasi un rol mare opririle,felul cel mai sigur de a se face dreptate de la o card laalta, in timpuri cind judecAtile zaboviau sail' erail partenitoarepentru localnici.

Cuvintul oprire sail poprire e cel romanesc, care se in-trebuinta singur in Tara-Romaneasca, pe cind Moldovenilintrebuintati mai ales cuvintul slavon tabor, din care faceatisi : zaberire 2. i intr'o tara $i in cealalta, masura mai era nu-mita trdsurd. Daca o turma de ol era trecuta peste hotar,daca hotii luau' un cal si-I duceafi in cealalta Cara, daca nuse platia datoria unuT negustor, or! i se aduceati, intr'unfel sail altul, pagube, atunci se alerga la oprire. Un numarcorespunzator de or, alt cal, cam tot atitia banT sail tot atitamarfa city se pagubise, era(' oprite de °rice supus al-terii incare traia vinovatul. Lucrurile erail tinute o bucata de vreme,si se dadea de tire despre masura ce se luase. Daca Bra-sovenii, Siblienii, de pilda, facead dreptate, oprirea inceta, sinevinovatul 1st capata innapoi bucatele, marfa, baniT. Dacanu, lucrurile eraii scoase in vinzare, si astfel se ajungea ladespagubire. De multe or!, cind si o parte $i alta se inda-ratniciail, o poprire putea sa aduca alta poprire, si astfelse alcatula un intreg lant de nedreptatf, at caror stop ultimera totusi dreptatea.

Sailor nu li veniati de loc la socoteala popririle noastre,mijloc salbatec, dar fart gres. In tratatele for cu Tara -Roma-

' Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, in An. Ac. Ram., VIII, pp. 256-8.V. Doeumentele Bistrip1; tabla, la cuvintul zibar. In Apus, care nu des-

pre;uia de loc acest mijloc, el se chema cdreptul de represalii, (de la re'rechen-dere, a lua in schimb). Asupra acestut drept a sum o tesi R. de Mas Latrie.Acolo twit se acordail negustorulul jignit autorisliii in toati forma, pentru aputea Ali iea despligubirea : in Franta ele se numiali lettres de marque. V. §iactele genovese prin care se dali drepturT de represalk, in Ade fi fragmente,.Ill', p. i6 si urm.

OPRIEd 145

neasca, er nu uita O. cuprindA si o invoiala asigur5.toare in aceast5.privintA. Astfel, se ceteste in privilegiul lid Mircea-cel-Mare incl.la 1413: cSi larasf, cine-si da marfa pe datorie, sl-sf cautedatornicul sail chezasib, acestf chezasf, carora li se zicein Moldova soda,/ 1, sint totdeauna de nevoiecdaca-T are,iar de oamenf dreptf O. nu se atingA, si nimenea sa nu bin-tuiasca vre-un om drept) 2. Ceva mai tArziti, Mihail, fiul luiMircea, indeamna pe al' sal sA meargA cu plingere pentrupagubele for la judetul si la pirgarif din Brasov, ail a luade la eel fArg vin czaloages (sailor) 3; averea poprita eraprivitA, in adevAr, la inceput numai ca un mijloc de asigu-rare, ca un zalog. Peste citiva anf, Radu Praznaglava e adussi el sä asigure pe Brasovenf si de oprire ("mem) si de cza-logs , doua expresif pentru acelasi lucru. Clausa privitoare laasemenea urmArirf trece din tractatul lul Mircea in al sou,ca si in ale lui Dan al Ire" 4. Oricum, se hotaria intAiti au-tarea dreptatif innaintea judecatorilor din Brasov (1423)5.Cine va bintui pe vre-un om drept) scrie °data acest din

urmA Domn, cpe unul ca acela in foc it vom arde '6. SiVlad Dracul cuprinse in privilegiul sail vechea clausa impo-triva opririlor T.

Dar lumea se tinea si maf innainte de vechea dating: Domnif,din partea lor, nu se aratati tocmaf suparatf pe aceia caricAlcati acest punct din invoielile de negot cu vecinir. ET numergeau doar asa de departe ca Bogdan Orbul din Moldova, careingriduia fostului vames de Suceava, LogofAtul Isac, pagubit laLembergprintr'o chezAsie la care intrase, esA-sf implineascA banifde la oricine-T va fi la indamina a, si dadea de stire burgineiste-rulid din acel oral ca sl despAgubeasca pe orasanul de lacare Isac oprise o sums de banf 5. Dar un astfel de popritor

I Doc. Bistript; tabla, la acest cuvint.2 Bogdan, o. c I, p. 6 (n° I), p. 38 (n° xvIII).3 Ibid., p. 8 (no III).4 Ibid., pp. so, 12, 16-7, 23-4, 34.5 Ibid., p. 26.6 Ibid., p. 39.7 Ibid., p. 73.8 Hasded, Arch. istoricd, I, p. 7.

75703. Vol. X. 10

146 AFACERI DE HOTARE

nu era pedepsit. Ba vedem chiar, in veacul at XVIPea , cumDomnil staa de vorba cu Brasovenii in privinta unei oprirrsAvirs te.

I.

-I- La at nostru cinstit $i iubit ca un parinte, $i vecin deaproape, p[a]n Mihai cSAu,8 LicTqar rpam spiumoKciati [=judet at cinstitef ceta.ti a Brasovului]. Pac[e] $i sanA-tate pohtpscu diruiasca m[i]l[o]stivul Dumnezeti, in-preun [A] cu toat[a] cinstita cas[a] dumn[e]tal[e]. Sa ver[I]cerca dumn[ea]ta de incoace, cu mila lu Dumnezea TasteMariia Sa Domnu nostru intru bun[a] sanatate. Noi inca neaflam cu sanAtate pre langa spatele Mani Salle], har lut Dum-nezea. Alta, ma rog dumn[i]tale, ca until parinte, pentru eelTigan[I] ce am la dumn[ea]ta, calif singur dumn[e]ta stilcA, an, pentru dansil am oprit 2.500 de °I, apot Mariia SaDomnu nostru mi au dat porunca cum O. las, si le-am lasatpentru voia MArii Sal[e], ca Mariia Sa au socotit, pentru cadne est[i] priiaten $i vecin de aproape $i cum ver[1] cunoaste$i dumn[ea]ta atata indemand ce am facut pentru voia MariiSal[e]. Tar acum atata vream[e] au trecut, si dumn[e]ta nune isprAvesti, cum Taste cu dreptul, sa ni s[a] dea Tiganii,ci-i tii la dumn[ea]ta, cum nu sA cade a fi lucru ca acestaIntre prietenia si vecinatatea noastra. Destql am addstat, casA nu fact d[u]mn[e]ta zminteal[A] ; ce trebuiaste O. nu s[A]uite prieteniia, ca in toat[A] vream[e] trebuiaste sa s[A] aib[A]priiatin cu priiatin. CA TiganiT sl pohtescu de voia for savie, Tar dumn[ea]ta II oprestI. Iat[a] el acum am trimis preoamenil nostri, pre Cr[A]stea iuzbasa i Mihnea iuzbasa acol[o],la dumn[ea]ta, pentru Tigal[1] ; ce sA I dat sa -t aduca, ea$i altd data vom vrea a sluj[i] dumn[e]tal[e]. Tar, sA nuver[i] da, ea Tar voia opri bucate pentru aciasta, ca buca-tele din tiara dumneavoastra sAntu pre pamantul tarsi noastre :sa nu-t pare dumn[e]tal[e] Intr'alt chip. Aciastai scria dum-n[e]tale Msta Fevruarie to, P 7153 [1645].

Al dumn[e]tal[e] pururea gata a sluj[i] : Radul Vel Ag[a].

sa-t

.. .

OPRIRI 147

[V° :] La al nostru cinstit $1 iubit priiatin $1 vecin deaproape, pan MihaT KEA eSA48 [=marele-judet]...

[Pecetea obi$nuit5.1.]2.

[Matei-Voda care judele MihaT Eotvos] Dup[1] aciastadati $tire domnetal[e] pentru 111'1dt-1111 celsjtu[i] preot, prenum[e] pop[a] Vlaicul, de aicril din team noastrA, a auvenit aicli] la nor cu jail:a pentru 40 de florintil, ce i -auluoat un jitar din RAjnov, carel[e] pazeaste cAmpul : cumau fost cumparat ne$te oameniT de aic[T] o iap[A] din Raj -nov; dup[A] aceaia acel jitar el au prinsu pre acel omcarel[e] at fost vandut acea iapl, $i au venit $1 dup[A] cum.paratori, ca sA-T prinza ; ce i-au aflat la u[n] loc cu acestupop[a]. Dec[T] apoi acel jitar, el, deaca ii -au ajuasu, au aflatace$t[i] ban[1] la popa, de-T i-au luoat. Ce nu i -au pus legiela judetul din Rajnov, ce i-au dat in mana GiurcAT $panudin $inca, $i iapa, $i hotul $i tot. Dec[1] pohtim pre dom-neata, ca pre un priiatin, sA apuefil pre jitar[ul] din Rajnov sAaib[a] a pl[A]ti tot ban[ii] popeT, jar, sA nu-T ver apuca dom-neata, noT vom opri aic[i] la scal[a] ne$t[e] bucate ce omputea afla, din Rajnov, au de unde vom gAsi. Nu:nal sl nuva pae mai apai rAu dumneavoa. strA pre nor. Aciasta scriudomniital[e]. [Ianuarie 3, 7159 [1651].

Pecete mare. Pe hirtia cu pecetea : Rusenau (nemte$te2).]

3.

[Mater VodA catre judele Mihal Eiitvos.] CAtra aciasta facemin $tire dumnetal[e] : de scrisoare ce miaT trimis dumneata, in-tiles-am. De care lucru fostu -mi -aT scris dumneata, pentru ne$tecare cu pane de acii den tinutul dumneaoastrA, den Zernesti,carele iaste aic[T] in tear[a] noastra, oprite la scal[A], la Dra-goslavele, pentru un hot anume Buzalas, care au fostu furatne$te caT den Drag[o]slavel[e], $i 1 au prinsu pag[u]basii, cariisAntu, hot fati$at, $1 se-ail adevarat de tot lucrul cum iaste

' No 343-

s NO 610.

148 AFACERt DE HOTARE

acela. Inca, nu numar acum, ce, sa fie dumneata craz[a]torcum tarsi (sic) sa stie adeverit ca Inca $i alt[a] dat[a] aumai furat tot acel hot niste cai de la Valeani; ce, daca1 au prinsu, el au fostu apucat de au fostu vandut ace! cal.Ce, deca ail vazut asa, el sea dat platnic, si i -au platit, siInca le -au intorsu si cheltuial[a] ce ail facut pentru umbletileacelor cal. Derept aceaia si acum Inca nu se poate creadecum ca iaste om bun. Ci sa nu cuget dumneata intr'altuchip, ca aic i] nu pot incapea alte cuvint[e] cavil nu tre-b u]escu, sau santem no! buc[u]rosi a oprir[e] bucatele oa-menilor dumneavoastra aic[i] ; ce numai stall de ma mir deaka, cum partinesti dumneata asa tare si tll parte unor hotfatisat ca acestea : nu nurnai de acesta, ce de multi ca acesta.Crez, dumneata stii ca noI nu fat[a]rim nim[a]nuilea, ce, decaam vazut un ravasal trimis de dumneata, mancar (sic) catde mic, aic[I] la no!, dereptu alt[e] trebi maI marl, necumde un lucru ca acesta, nol tot am fostu bucurosI ca sa fievoia a dumnital[e] deplin, si, mancar he ce om de prostu,tot i-am ales judecat a] cum au fostu pre derept. Asijder[e]si de acum innainte noi tot de acea prietenie bun[a] socotimsa fie in toat[a] vream[ea] Intru no!. Iar de acesta lucru totma vol mira cum se-art intemeiat de card dumneata asatare. Ce numaI pohtescu pre dumneata, ca pre un bunpriiaten si de aproape vecin, sä fac[i] dumneata intelepteaste,cum se cade, sä trimit pre acel om aic[i], sa stea de fat[a]Inaintea noastr[a], denpreun[a] cu pag[u]basiI. Dec[i], deca vafi el hotul, va petrece ca un om rail, cum i se va cadea;jar, deca nu va fi acela, nimic nu va fi, si bucatel[e] Incase vor slob[o]zi de aic[i]; nu se vor opri mancar un cap deat[a]. De aciasta pohtescu pre dumneata. Sa fii dumneatasan[a]tos. [Ianuarie 15, 7159 [1651]1.]

Adevar O. stiI dumneata ca aceaste bucate acum iat[a] cale-am slob[o]zit, iar, deca vom vedea cum tot nu vel sa maitrimet hotul, se vor opri alte bucate.

[Pecete mica, rupta.]

1 NO 342.

OPRIRI 149

4.

-j- Pururea am a scrie cu buc[u]rie la al nostru cinstit $1 caun parinte dumnelul pan MihaT, [mare-judet alu cinstitei ce-tgt1 a Bra$ovuluT]. Catra acesta, sa vei pohti dumneata a $tide san[a]tate Mara Sale lu Voci[a], san[at]os iaste Marie Sa $icu pace buna ; nol Inca, dup[a] voe lu Dumnezeu, am inblatcu san[a]tate. Dumnetale Inca multemescu de toot[a] cinsteel-am avut in cetate dumnelorvostre ; sa vom hi san[a]tosi,fi-voiti harnic a sluj[i] dumnitale in tot[a] vieta me. Alta, cin-stit[a] carte dumnetale , cari mi-eu vinit cu sluga dumnetale,forte cu cinste o am luat, $i am inteles toot[a] porunca dum-netale, har lu Dumnezeu san[a]tatii dumnetale. Scrisu -mi -eldumneta ca[m] cu inputaciune, cum, dup[a] cinste ci-au faptunooa Rajnovenii, noT l'em oprit call. Dumneta sa fie iertgtor;ea da cinste loru nu le multemescu, ci eti multemescu MariiSale Craiului $1 dumnetale, ca ei santu datorT a sluj[i] solilor,cum sluj[e]scu $i aT no$tri solilor Marii Sale lu Crai ; Tar, pentrucal, judica dumneta a cuT iaste viva, ca bine $tii dumneta,ca am adus atate carti ale Craiulul la dumneta. Dumneta aTtrimis scrisori dumnetale $i oameni dumnetale la Rajnoveniel, ca ni$te oameni tarT in cap, nici carte Marii Sale lu Craiun'aii bagat in se[m]a, nici a dumnitale. Acum Tar aT trimissluga dumnetale: intro nimic ail fost. Ca, p'if au oprit marha,i -au ascunsu. Dar eil ce a$ hi mai facut, $i la tine a$ hi maigraft, daca nu trece cuvantul dumnetale? ! Acum eu am facutpre voe dumnetale $i am dat call la sluga dumnetale, Tarei de nu-m vor da fecloril Rum[A]aului mieu $i marha lui, maiafla-voiti bucate de ale for aicia in Cara nostra ; numai sa nuzic[A] apol ca iaste inceplitul de in noi. Ca e9 pohtescu saavem pace cu toti ; Tar ei santu Incepatori de vrajba, $1 apoTTar incap a afla pre Marie Sa Crai. Iar, de spre dumneta,santu gata a sluj[i] dumnetale in toot[a] vieta mea. Sa fii dum-neta sanatos, cu tot[a] cinstit[a] casa dumnetale WT rg [_-_- dela Hristos]. Iul. 2 dni, vlt. 7159 [1651].

Al dumnetale ca un fecTor $i gata a sluj[i] dumnetal[e] :

Socol Cliuc[er].

450 AFACERI DE HOTARE

[V° : t La al nostru cinstit $i ca un parinte, dumnelulpan Mihal, etc.

[Pecete brunA, rupt5. 1.]

5t j[u]pan Mihaid Goltd$dmit [in traducere : «judele cel batrin

at cinstitei cetatI a Bra$ovului]. De la m[i]l[o]stivul D[umne]-dzrull cu bucurie scriemd la at nostru c[in]stitd $1 socotit $iiubitd bun priiaten, de D[umne]dzati daruit $1 iubit filth ;NIpan Radul Vel Comis. Pohtim de la m[i]I[o]stivul D[umne]-dzAti tot binel[e], inpreuni cu bun[a] pac[e] $i sAnitate, sadaruiasca d[u]m[i]tal[e] $i a toati ci[in]stita cas[a] d[u]m[i]tal[e].AU, iar foarte multemascd d[u]m[i]tal[e] de usteneali ce al'nevoitd $i al ustenit d[u]m[nea]ta prentru noI $i prentru marhanoastri. De care lucru foarte am luat in nume de bin[e], cade la un filli sufletescd $i adeverit priiaten, ca d]u]m[nea]taal' aratat inem[a] bunI spre no!, $i cu cuvantul d[u]m[i]tal[e]cel bun a indemnatd pre Negoit[a] Comisul de ne-au slo-bozit marha pan catra cea CampinA. Iar, cum am scris d[u]-m[i]tal[e], ed cu ace! Tigan[f] ce s'ad scrabit pre noT 'd[u]m-nealui, fost-ad zis d[u]mnealuI ca i-am oprit no/ Tiganii cuporanca noastri in Bran. Iar O. crez d[u]m[nea]ta ca noin'am $tiut ne mult, ne putin da acel lucru, ce d[u]mnealuivamesul Maria Sal[e] lu CraI, j[u]pan Pavai Minas, intele-gaud(' cum ad fostd lucrul acelor Tigan[i], ad porancitd $iad scris acolo in vam[a], de ad oprit ce ad putut. Iar, deacaam in%eles cum mi s'ad oprit marha, am intrebat, $i am aflatca s'ad opritil cu stirea d[u]mnesal[e]; darn noI ce vini avim ?Iar dereptd aceaia sA stif d[u]m[nea]ta cA ed am inchis acel"Wigan, $1, de ne va poranci CraT sa-1 dim, numal cat santdbucuros, dupA poranca Maria Sal[e] a-1 da. Iar stif d[u]m-[nea]ta cA avem $i no! stapan ; deci $tif d[u]m[nea]ta c5.

trebue a inbla dupa poranci. Alti, iar Inca pohtim pred[u]m[nea]ta, ca pre un iubit $i bun priiaten $i ca pr[e] unfiiu dulce, O. fad d[u]m[nea]ta bin[e] sa graesti d[u]mne-

1 Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, pp. 254-5

OPRIRI 151

sal[e] Comisulul Negoita, sa faca bin[e] sa ne slobozeascamarha pre chiza$ia d[u]mnetal[e]. Iar, da sa va isprivi acestlucru, si de nu sa vor da d[u]mnesal[e], pentru un ban sadau woo de bani. Crez avem, de cat ne -au daruit D[umne]-dzatl, sa ar fi $i pre de woo, 2 de galben[i], Inca n'amulaisa pre d[u]m[nea]ta la pagub[A], ca. d[u]m[nea]ta O. ne $tiica un parinte, $1 not pre d[u]m[nea]ta ca pre un fiiil iubit,de trupul nostru. Iar not ipca pang acmu, sau am pututsluj[i] d[u]m[i]tal[e], sail inca n'an] putut ; iar deici innainte,sa ne ver[i] poslu$i acest lucru, nu vom uita binele d[u]m[i]-tal[e], ca nu mi-e de acea marhi, ce mi-e numai de scan-dal[, ca ne rid toff $1 zic ca Sala ce vazi are judetul deBra$ov. i, de ar fi prentru vina noastra ce bun[a] dereptate,d[u]m[nea]ta esti destul inteleptu, poti socoti cu mentead[u]m[i]tale. Mai mult nu poci prelunga d[u]m[i]tal[e]. Aciastascriem. [Din slavone$te : ci El sanatos de la Hristos amin ;si sa se dea aceasta scrisoare. to cetatea noastra Bra$ovulv 1Msta April 26 dna, vlto 7161 [1653]'.

6.

Ai Mariei Tale credincio$1 boiarr, Rat I$tfan, impreuna cuHerman Mihaiu of Bra$ov, viindu la not cu scrise cartile A/M.1dTal[ej, tot de o data ne deadera ; care cu frateasca, dragostepriimit-am : sa. dea D[u]mnezeti $1 acIasta carte a noastra saafle pre Mariia Ta in viiata cu bunt, san[a]taate $1 in ciasurInorocite, inpreuna cu iubitii Maria Tale. Ce ne serif MarliaTa penttlu Ora lui Rat I$tfan $1 a lui Herman Mihal deBra$ov, $1 den cartile Mariei Tale, $1 den gura lor, fiind defata $1 robii nostril Rucareanii, am inteles, cu tot Divanulnostru, pentru bucatel[e] lul Rat Istvan, care se-au luat dupremuntele Berivoesculul, avand prigonire cu Tohaneanii pentrucalcarea hotarului nostru. Ce toat[a] marha robil nostri Ru-careanil, carea au fost luat de la Rat I$tvan, le-ati dat iara$in mana oamenilor earl! au fost trimisf de Rat I$tvan, totcu seaam[1]. Dentr'aceaia se-au oprit numal berbeci 2o, carii

I No. 627.

152 AFACERI DE HOTARE

au oprit vamesii nostri pentru osteneala lor, precum sA cu-noaste den ravasul de seama al oamenilor lut Rat Isvan,cum cu se-au dat aceale bucate, fiindu si Tohaneanii defats. Ce asupra Rucareanilor nimic rAmasitA n'aii ramas, ciacea marha a jupAnului Rat Isvan dAplin trecutu-o-au hotarulin ceaia parte, cu Tohaneanii inpreuna. Pentru aceaia, dei se -au prilejit vre-o paguba tub Rat Istfan de earl cineva,a da seama mai incolo : robit ncIstri n'aii treaba. Pentru carelucru prepuindu-s Rat Isfan oarecum pre TohAneani, cantsint de t[a]ra MArieT Tale, zicand cum ci catava marha i-arfi luat Tohaneanii ; pentru care ar fi ramas la pagub[a] ;care pagub[A], precum iaste judecata %Arai Mani Tale,vrand sa o caote Herman Mihat, arAtAnd o carte supt nu-mele Rucareanilor, de marturie, cum ca de la Tohaneanin'ati avut jup[a]nul Rat Istfan ; pentru care neputandu-sisprAvi lucrul in anul trecut, aicea, innaintea noastra, au fostvenit Rat Isfan, si, cercand de lucrul acel cartf, zicea cumca toat[A] paguba lul iaste adevarat de la RucAreani. i

asa, pentru aceaia ajungandu judecat[a] si pre RucAreanica O. jure pentru acea carte, asa se -au indereptat, si ade-varat se au aflat cum ca, cati au fost atunce cand aujurat, cu stirea for n'ail fost. Iar, de vor fi fa.cut dintr'aceiacant n'aii fost atuncea cand ail jurat, precum si cartea luiRat Isfan, si a lul Herman Mihat, iarasi supt numele Ruca-reanilor, am vazut, pentru marturiia aciaia. Carora carts luin-du-le not seama, si nepotrivindu-se nici marturiile, nici scri-sorlle, am vazut, cu tot Divanul nostru, cum dd nescareoameni blestematf sa fie facute, pentru vre-o &lea sat de oparte, sail de alta parte, ca pre dinsii vre o nevoie O. nucaza. Pentru aceaia amandoao nestat[A]toare le-am facut, siasa, fiindu fall treaba, pre judecata noastra nu le putemcerca. Pentru aceaia jup[A]nul Rat Isfan, de va avea cucineva vre o intrebaciane, slobod iaste, ca Rucareanii inpaguba lui nu sant vinovati ; ca toat[a] marha lut cu seamas'aii dat in mama oamenilor 14 juratii, cant au fost trimisde dinsul : le -au dat precum sä cunoaste den scrisoarea aceloroameni ai lui, cum ca i-au dus marha lui, fiindu si TAX-

OPRIRt 153

neanil de fats. Pentru aceaia darn, nor, cu tot Sfatul nostru,asa am aflat O. fie dreptu, $i am dat acrasta carte a noastrade judedata.

[Copie cu litere latine si ortografie ungureasca, Stenner,II, n° 43.]

[Pe copert5.1 t La cinstit[a] mama bunuluT sfeatnic alcinstitei cetat a Brasovulur $i noao bun[i] priiatini si vecin I]de aproape, dumnelui jupanul Herman Mihal, cu cinste sicu san[a]tat e] sa s[a] deal.

[Indoita pecete neagra, cu un calaret]

7.

Nor vamesiT din preun[d] cu parcalabir si cu preotir si cubatranil satului din Drag[o]slavele si din Rucar, dam stiredumnelor voastre, tuturor ispravnicilor si dereg[a]torilor TaralUngurestr pentru ca sa s[a] stie ca acea marha a dumneaei gru-p[a]neaser dumnealui giup[a]nulur Rat Istvan, carea s'au fostupradat pentru spartul plaiului, de aicea, s'au dat in sama is-pravnicilor dumneaei, anume Aldea Toflan, Lupul si Stoica,toate oile, si car, si vaci, $i tot, s'au numarat aid la posad[5],in straja vamiT, $i s'au dat in 'liana acestor ispravnicr aTdumneaiai, ce scriii mar sus toate pre numar, si nimic n'aufost lipsa, nici de ol, flier dintealtele, far numar 20 de ber-becT, carif i -au oprit Rucareanir ceia ce au mersu de au luatumarha din munte, pentru spartul plaiului, adeca pentru trea-padul $1 osteneala lor, cu porunca dumnealui vainesului.Acrasta stim si marturisim, $i de la or nici -un venit nu stimO. fie fost, nici urda, nici brandza, nici dintr'altele ; ca, fiindoile fir de stand, sail $i sterpite, decT nu s'au ales nimic devenitul lor. Iara niste -mite ce s'au tunsu de la or, s'auvandut, de au fost de mancat pacurarilor si de incaltaminte.Dintr'altele nimic, nu stim sa fie fost. Iar TohlA]neanir n'aunici -un ameastec, nicr nici o vina. Zic $i pacurarir grup[a]-neasei sa fie inblat vanzand niste mite : cu aceaia nu avemriicr-o treaba, nici nici un ameastec. DecT nu ne-au fost

1 No 626.

154 AFACERI DE HOTARE

aminte, nici stim. Iar de eel 4 cal ce i-am oprit nor vame$ii,pentru hotar $i pentru treapadul nostru, i-am dat $i ace$tiapre sama lur Barsan de la Sinca, si prinsu foarte bine,cum, ce are fi adetul nostru pentru spartul plaluluf, va venicu banf, $i ne va plati dup[a] obiciaiu. Atata $tim $i mArtu-turisim. Pis [. scris]in cas[a] lul Vlad Stanu, u Rucar, 27 d.Oct., 1674. Cu sufletel[e] noastre.

Adec[a] nor parc[a]labir $1 preotii $1 batraniT of Rucar $iden Dragoslavele ne-am pus iscaliturile Ca sä s[a] creaz[a].Ea pop[a] Vlad si ell Iane Radu par[calabul],Vlad par[calabul] 1

8.

Cinstite $i den buna ruda $1 vecin de aproape $1 noaopriiatenti batranu $1, de spre tinereate, ca un fiiu, dumnealuljupanul Herman MihaT, pargarul de la cinstit[a] cetatea Bra-$ovuluT, de la m[i]l[o]stivul Dumnezeil pohtim pace $1 bun[a]sAn[a]tate sa daruiasca dumnetal[e]. impreun [a] cu toat[a]cinstit a] casa dumnetale $1 cu tot voitorie de binel[e] dum-netal[e]. SI veT avea a $tirea dumneata si de nor, den milalu Dumnezeg $i cu ferecit norocul Marie Salk] Domnu nostrune aflam cu san[a]tate. Cinstit[A] scrisoarea dumnetal[e] carene -au venit cu aceasta slug[a] a cetatie, de toate inteleasem,$i ne-au parut bine, intelegandu de bun[a] san[a]tatea dum-neatal[e], Si ne scrie dumneata pentru satul Tohanie, pentruo suparare ce au fostu avut pentru ne$te or cu RatI$fan ; care li fost ficut (facut) judecat[a] de asta vara,de la Mariia Sa Vod[a], precum veT fi inteles $1 dumneata.Dece, de ver pohti dumneata sa 11 O. fac[a] $1 acum julde-cat[A], sa $tie dumneata ca numaT pre venirea unie pArti nu seva putea face judecat[a I, fari# numaT cand ar veni toate par-til[e] aicea, O. fie Rat I$fan $i Tohanii $1 ar nostri, Ruc[a]reanii,atunce le-aru face $1 MArila Sa Vod[a] judecat[a]. Iara Paravenirea tut[u]ror nu se va putea facie] judecat[a]. Ci precumveT socoti $1 dumneata ea va f[i] cu cinste. De acesta facem

I No 636.

sari

sluj[itorul],

-1-

$1

s'ail

OPRIBI 155

in $tire dumnetalle]. $i acesta putinla I scrisoare a noastrasa afle pre dumneata Cu san[d]tate. Pis Ghen. 5, v' 7185 [1677].

t Al dumnital[e] de bine voitoriti $1 baran priiatin $i vecin :Gheorghie Baleanul.

[V °:] t Dan bung ruda si al nostru batranu priiatenu, dum-nealul jupanul Herman Mihai, pargarul de la cinstit[a] ce-tat[e] Bra$ovuluT .....

[Pecete bruna cu initialele : F. H '

9.

t Pohtim de la D[u]m[ne]zau multg san[a]tate d[u]mn[e]-vostra, parcalabuluT of Rucar, inpreuna cu juratiT $i cu bA-traniT satulul, card sa afla acum. Alta, facem $tire d u]m-n[e vostra pentru cel lucru, care, fiind mersa d[u]mn[e]-vostra innaintia Marii! Sal[e] luT Vod[a], pentru paguba miacare s'ati facut in Cara Marii Sal[e] lul Vod[a], $i ati juratinnaintia Jul Vod[a] cum vol nu sdntet amestecat in pa-guba mea, ce TohaneaniT ati facut ce au facut, decT noT amcautat judecat[A] innaintea Marii Sal[e] luT Craiu cu jupanulHarman Mihai. Dec! jupanul Harman Mihai aicea asa s'atimantuit cu o carte a d[u]mn[e]vostra, cum eti sa nu cautTohaneaniT, ea paguba mea Taste de la RucAnru. DecT de inScaunul tarii nostre asa niati e$it judecat[a] sa merge eticu Harman Mihal innaintea lul Vod[a], sa stain de fat[a] cudinsul $i cu d[u]mn[e]vostra inpreund, innaintea judecatifMarii! Sale] lul Vod[a]. DecT, pentr'aclasta, fac $tire d[u]m-n[e]vostra sa nu cumva sa va amagTasca Harman Mihai', sava schimbat cuvintel[e] care at marturisit cu sufletel[e] vostre,dup[d] jurAmantul vostru, innaintea Marii! Sal[e] Jul Vod[a],ca apol toatd paguba mea o vet plAti vol., si vet fi cu sufletel[e]pierdute. Ce numal, precum at jurat innaintea Milli Sal e]lul Vod[a], de aceaia sa va tinet tare, ca $titi adevarat ca,au va veni Harman Mihal la vol, au va trimet[e] omul lulpentru acest lucru, ca sa va schimbat cuvintel[e]. Ce HarmanMihai ar sili mai tare sa scoata ghimpul din piciorul Jul $i

I NO 644.

156 AFACERI DE HOTARE

sa -1 puia in piciorul vostru. S tit d[u]mn[ea]vostra bine, ca.ndat jurat d[u]mn[e]vostrd. innaintea Mdrii Sal[e] luT Vod[d],ca MAriia Sa mie-au dat cartea Mdriii Sal[e], intdrit[d] cupeceatea Mani Sal e], de iaste la mine, cum sa va adevaradiaca vol veni si eh DecT Harman Mihal acum ii cautd sas[d] scurteaze tocmealel[e] luf ce au fAcut. CA el, de nu vaadevara ca iat dat dfil]mn[e]vostra cartea, el numal ce if

cautd sa plateasca paguba mea. Iar, de va adevara, vol vetpldti. Ce pentr'aceaia sa va socotit sa nu va amaglascd cumvaAcIastd putinea scrisoare nostra sa va afle sandtos. Amin.

Al d[u]mn]e]vostra de bin [e] voitor :Rat Istvan ot Fa.g[d]ras.

Pis Ghen. dnd. 23, P. 1677.[V° ;] intru cinstit a] mana a parcalabuluf den Rucdr, in-

preund cu juratil si cu batrAniT carif sant purtAtoril de grijasatului, aT nostri de bine voitorf ?I de aproape vecinT, cu cinstesa sa dea WT KE [= de la Hristos]; amin.

[Pecete rosie, cu inscriptia : «Bo ... Sofia.z.'.]

IO.

Mlstiiu bjieiti Io Duca Voevod i gsdnu. Pisah gsdvmi[= am scris Domnia Mea] voao Rucareanilor si voao ficlo-rilor luT Nan ot Berivoesti. Card aciasta v[d] fac DomneaMea in stire, in vreame ce vet vedea acIasta carte, a DomniiMeal[e], de soroc, iar voi sa venit cum maT curdndu, sastab de fat[a] aicea, innaintea Domnii Meal[e], la Divan, cuRat Isfan ot FAgAras, pentru bucatele Tohanilor, ce li s'ailluat ; ca, de nu vet veni, bine sa tit ca vol trimite DomniaMea de NIA vor aduce far de voia voastrd, $i vet da si boilde soroc. Pentru ca asa iaste porunca Domnii Meal[e]. I samreZ gsdvmi [-= si aceasta e zisa DomnieT Mele].

Ghen. 29 dn., It. 7185 [1677]. Proet. V[e]1 Logft.[Monograma. Pecete mare cu chinovar, cu aceasta le-

gends: Iw ASK KomoA gm* MATHO rot. smne Eitaxiii21

1 NO 638.2 NO 348.

OPRIRT 157

II.

t Cinstitului $i de buna ruda $i noao bun .priiaten $i vecinde aproape, dumnealul jup[a]nul Herman Mihaiti, bun sfeatnical cetatii Bra$ovulur, san[a]tate $i tot binel[e] de la Dumnezeiipoftim dumnital[ej, dinpreun[a] cu toat[a] cinstita cas[a] $iviiata dumnital[e]. Poftindu dumneata a $ti $i de a noastrasan[a]tate, dentr'a luT Dumnezeii multa mil[d], $i intru fe-ricit norocul Math Salk] Domnu nostru, ne aflam cu san[a]-tate. A dumnital[e) cinstita carte la mainil[e] noastre $i dentrutrimisul dumnisal[e] cu drag o am priimit, $i, intelegandu dea dumnital[e] viiat[a], ne-am buc[u]rat $i am dat lauda m[i]-1[o]stivului Dumnezeii pentru a dumnital[e] buna $i fericitasan[a]tate. Pentru a dumnital[e] intristare, ce dumnital[e] s'auintamplat, $i noao mare tanguire am avut. DarI ce vom face ?Ceale ce santu dintru voia luT Dumnezeti, iaste sa le priimimu.Ca nol to aceaia datorie avemd. Precum zic[e] fericitulDavid : ca, cine va putea fi om pre lume sä caste, $i demoarte sä nu gustel ? Derept acesta lucru iaste, dumneata, caun bun intelept, tAnguirea dumnital[e], ca un om intelept, sao contene$ti, ca cu alt dar de la Dumnezeii sa to indulce$6.Pricina calla d[u]mn[i]tal[e] deplin o am inteles, $i in toatefealiuril [e] cu chibzuial[a] am socotit, $i innaititea Marii Sal [e]luT Vod[a] Inca am aratat. intru care lucru nici intro seaam[a]de chip judecata cea mai denainte, care s'au facut, nu s'auputut varteji, de vream[e] ce Rat Wan au luat carte in man[a],precum $i dumneata. Aceasta Maria Sa Vod[a] nu poate in-varteji, de vream[e] ce paguba care ceare Rat Wan, nu s'auacut den Ceara Marii Sal[e], precum sangur Maria Sa Domnunostru adev[e]reaza catra Maria Sa Craiul tariff dumneavoastra,pre izvodul care dumnital[e] trimitemu, precum sangur d[u]-m[ne]ta it veT vedea. Care noT socotim, care carte scrie MariaSa Vod[a], scrie spre Craiul dumneavoastra mai mult sprefolosul d[u]mn[i]tal[e] cleat spre at luT Rat Wan. Cad ca incarte Mara Salk] luT Vod[a]. mart[u]risea$te catra Maria Sa

1 Citatie din Psaltirea in versurY a MitropolituluY DosofteY.

158 AbACER! DE HOTARE

Craiul cum Rat Isfan nici-o pagub[a] din t[a]ra aclasta nuare, ca i s'ati dat toat[a] marha deplin in mains oamen[i]lordumnisal[e], si .1 o au trecut far de nici-o zminteal[a] in ho-tarul tariff dumneavoastra. Dec!, de are el de la cin[e]va vr'opagub[a], o caute cu adeverinta, ca Maria Sa Vod[a] i sacade a cauta lucruril[e] tarn noastre, iar a tarii d[u]mnea-voastra are stapan, si d[u]an[e]ca, avandu dereptate, teye! indirepta de la stapanul dumneavoastra. Poftest[i] dum-neata a avea carte sloboda de judecat[a] a Marii Salle] lu!Vod[a] la maim dumnital[e] : aciasta Maria Sa nu o poateda. Ca, de ar fi o parte si alta de aid den Ceara Mari Sal[e],ar fi facut Maria Sa judecat[a], si ar da si carte ; iar, fiinduamandoaoa partil[e] dentr'acea Ceara, de la cin[e] va fi avandupagub[a], sä adevereaz[a] ea de aid s'ati dus toat[a] marhadeplin, pren maim oamen[i]Ior dumnisal[e], precum se adeve-reaza si scrisoril[e] oamen[i]Ior lu! Rat Isfan, candu ail luat

nbucatel[e] deplin din mana vam[e]silor si a Rucareanilor. Ja-luest[T] dumneata cad nu-t adev[e]reaza Maria Sa Vod[a]pricina cartif dumnital[e] care aI de la Ruc[a]reani : fiinduintru amandoao mainil[e] carp', le lasa necercate amandoaopartile. Iar, de ve vrea sä socotest[i] dumneata pre ama-runtul raspunsul earth care scrie Maria Sa Vod[a] la Maria SaCraiul, mai mult adevereaza pre dumneata derept si pre cartedumnital[e] ca iaste buna decat pre Rat Isfan, ca in cartead[u]mn[i]tal[e] scrie ca Rat Isfan ail luat oil[e] toat[e] deplinsi nu are nici-o paguba de aid den tear[a], de la nim[e]lea,nici de la Tohaneani, nid de la oamenii tarn' noastre, siMaria Sa Vod[a] iar asa adevereaaza la Maria Sa Crai. Ce,de ye! vrea sa socotesti d[u]mn[ea]ta bine, iaste sa cunostica ti-I de folos. Iar cartea lu! Rat Isfan sa o soc[o]test[i]d[u]mn[e]ta, ca scrie cum paguba lui i s'aii facut din Caranoastra, din muntele Berivoescului, si pre aclasta cartea luisa cunoaste a iaste desarta, fie de cin[e] va f[i] facutA. De-rept aciasta nu mai pune la inema dumnitalle] nici-o scan-dalA,, ca, avandu de la cinevas vr'o nedireptate, si d[u],nn[e]-aavandu dereptate, harnic esti dumneata a te indirepta, veriin ce loc, ca, acesta nu iaste fiece lucru iusor, sa 1 pue cin[e]va

OPRIRI 159

in pozinarT, ci fiest[e]care intelept poate cunoaste ca nu santnceale strambe a fi direapte. Si, cu acTasta savarsindu, milsLtd Dumnezeil fie pururea cu d[u]mn[e]ta. Pis Mart 19 dni,It 7185 [1677].

t AT dumnitale bunt voitorT si de aproape vecinT :'hopadvtic Mi.1%;-IfoariXXv-tixos, Ilie V[e]l Med[e]l[nicer], Radul

Vel Log[ofat].[V° :] La at nostru bun priiatin si de aproape vecin, dum-

nealui jupanul Mihal Herman, de la cinstit[a] cetatea Braso-vuluT 1 .

12.

t Ghiorghie Banul i Vlacul Vel Vornic i Hriza Vel Vist.,Iordache Vel Post., isp. ravnicii ScaunuluT Buc[u]restilor2, scriemucartea noastra de soroc voao, tut[u]ror datornicilor cariT vetfi datori dumnealui jupAnuluT Herman MihaT, care Taste priiatenal Marii Sall e] Domnu nostru si noao, sa cautat, in vreamece vet vedea cartea noastra, Tar voi sä avet a meargerea laPitari ot Campulungu, cariT sant ispravnicT acol[o], sa statde fat[6] naintea lor, s[a] fac[A] judecat[a] cu dumnealuT,$i, cine ce i-ar fi datori, plateasca. Iar cariT n'ar urea saasculte de cartea noastra, sa mearga, am dat voe Pitarilorsä trimit[a] oamenT de aT for pre la voT, sA v[a] duc[a] prefiescare la judecat[a], far de voia voastrA. $1 de catra nime-nilea opreaal[a] sä n'aib[a]. Aciasta v[a] scriem. Iul. 11 d.,7185 [1677].

Ghiorghie Banul, Vlacul Vel Dvornic, Hriza. V[e]l Vist[ier],Iordachie Ruset V[e]l Post[elnic]3.

13.

Adec[aj popa Vlad ot Rucar si eil Vlad Can. ot tamscris-am si marturisim nol cu sufletele nostre cum sa se stie,asta iarna, cant. au venit Domnul Har (sic!) Mihaiu cu carteade soroc, sA margim la Curte pe[n] tru o carte (carate), ce am

I No 640.No 643

3 V. nI 13.

. ..

slsa-i

lt

I

si

160 AFACERf DE HOTARE

fostii dat nol Rucarianii petro o par[a] ce au 'vut cu Rati Istonpe[n]tru mu[n]tele Berevoe$tilor, $i atu[n]ci noT nu s'au ta[m].plat a fi acas[a . P en] tru care lucru iata ca s'a [tam]plat laSimtile [= Sintilie] de au ven[i]tti ot Dal[go]pol, Capulu[n]gu,ne am Tata Si noT acolo, $i marturisescu eu popa Vlad $i VladCan. gazda in care s'au scris cartea in casa nostra, $1 o amscrisii cu stiria batranilor, care au marturisit $i la Curte, $i$'au pus $i deagetele, pecum iaste leagea in %ara nostra, $iau pus $1 'deagetele in loc de peceti ; care a vrutu RatiIston sa o facA hiclian[a]. Si am martu[ri]sit $1 innatea Pita-riului 1 ca au cartea dumnealul Harman I deriapta, jar a illRati Iston noT nu $tim nimic de cartea luT. De aiasta mar[tu]-risim noT cu [su]fletele [noa]stre. Si pe[n]tru credinta ne-ampus $i deagetele ca sä s[a] criaz[a], cum e obiciaiul tarAT.Pis mta Iul. dna 15, let 7185 [1677]. Ot Cam[pulung].

$i al popa Vlad. Si ea Vlad Can.[Semne de degete.]Si noT Pitaril marturisim precum au venit dumnealuT domnul

Harman MihaT cu chip de au marturisit nainte nost[ra] ;marturishn $i nol. precum au scris mai sus pop[a] ot Rued'.$i cu gazda, Vlad.

Eu, Costandin. 'Avcorial; p.apr-tipb td Oivo0ev2.

14.

Ghiorghie Banul i Vlacul V[e]l Vornic i Hriza V[e]l Vist.,Iordache V[e]l Post., ispravniciT Scaunului Bucurestilor 5, scriemucartea noastra voao Pitarilor cariT sante; ispravnici la Cam-pulungu. Catra aciasta facem in $tire pentru dumnealul ju-panul Herman Mihaiti, care iaste prieten al Marii Sal[e]Domnu nostru $i noao. Viindu acolea pentru trebil[e] dumi-sale $1 datorIi ce are dumnealul pre la oamenT aicT in teal-a,vol sa cautat pre la cine ce datorie va avea $1, viind acoleade fat[a], sä le facet judecat[a] dereapt[a], $i, cine ce ar ra-

1 lspravnicul.I No 642.a CaimacamT In lipsa luT Duca-Voclii, dus asupra Cazacilor, cu oastea tur-

ceascK.

OPRIllf 161

manea a fi datori domnealuT, vol sa stat sa apucat pre uniTca aceia cu strinsoare, sa plateasca, cine cu ce ar fi datorf.5i iat[a] a s'ati facet si o carte de soroc la tot datorniciT du_misal[e], la cine ar avea alte trebi si datorie, sa-i soroceascasa vie sa stea de fat[a] naintea noastra. Deal carif n'ar ureasa vie cu cartea noastra de soroc, voT sa tremitet de acoleaoamenl de al vostriI, sa aduc[a] pre fiestecare datornic farde voia for acolea naintea voastra, sa le facet judecat[a] si,precum scrie maT sus, sa -T apucat, cine ce ar ramauea datorI,sa plateasca. Aclasta v[a] scriem. Iul[ie] 12, It 7185 [1677].

Gheorghie Banul, Vlacul Vel Dvor[nic], Hriza V[e]l Vis-t[ier], Iordachi Ruset Vel Post[elnic.]I

15.

t lo Costandin Voevod bjiiti mist. gsdnu zeml. vlahiiscoe.-I- Bunulul nostru priiaten si de bine voitoriti, cid aproape

vecin, dumnealui Anas Manches, marel [e]-judet de la cinstitacetatea BrasovuluT, san[a],:ate si tot bind[e] de la putearniculDumnezeil pohtim sa, daruiasca dum[i]tal[e]. Cartea dumitalrelce ne -al trimis, ne -au venit, si, da buns san[a]tatea dum[i]-tal[e] intelegand, ne -au parut bine. De altele ce ne serifd[u]mn[ea]ta, am inteles. Pentru un Stoica parcAlabul deaid de la RucAr, care au venit la noT, de s'au jaluit pentruniste ScheaT de acol[o] de la Brasov, anum[e] Ion BochicT iStoica Boghean i Toader Tapul, nepot Brinell, cari be aufostu vandut for niste berbeci, si banil nu i-au fost dat, siam fostu pohtit pre dumn[e]ta ca s[A] aib[A] direptat[e] dela d[u]mn[e]ta, sa i sa plateasca baniT. De care lucru ne serifd[u]mn[ea]ta cum ca acil berbeci 1-au luat de la Scheealiaceia un Racos, si acel Racos nu Taste suptu ascultareadumital[e]. De care adevarat acel Racos nu va fi suptu as-cultarea dum[i]tal[e], jar Scheall acestea, caril seri(' maT sus siau luat berbeciT de la acestu om al nostru, aciia santu suptuascultarea dumital[e]. Intru care, precum ne pohtestI d[u]mn[e]tapre noT, pentru aT cif u]mital[e] oamen[i], si, ceal[e] ce s[A] pot,

2 NO 641.

75703. Vol. X. 11

162 AFACERI DE BOTABE

au dreptate da la, nol, si) nol pohtim pre d[u]mn[e]ta pentruacestu om, ca sA alb[A] de la d[u]mneata dereptate, sI i slplateasca bucatel[e] de la Scheai ci le-ail luat de la manalul. Iar Scheai sa. -s caute cu cel Racos care au luat berbeciide la dinsii, ca sa. net vie de la d[u]mneata ar de judet.Aclasta, si mila lul D[u]ninezeti O. pazea.sca pre dru I mn[e]tacu san[A]tate.

Noem. 6 dni, It. 7206 [1698].De bine voitoriti d[u]m[i]tal[e] : la Costandin Voevad.[V°:] t BunuluT nostru priiaten $i de bine voitoriti, de

aproape vecin, d[u]mnealuT jupAnul An Mancas, marel[e]-judet de la cinstita cetatea BrasovuluT, cu san[A]tate säs[A] dea.

[Pecete mare, rotunda. '.]

16.

t Io Costandin Basaraba Voevod bjiiti mIstiiii gspdru zemlevlahiscoe.

f BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hanas Mancas,marele-judet al cinstitil cetatl BrasovuluT, sanatate $i tot bi-nele poftim dumitale de la Dumnezeti. Pricina carp acestiianu Taste de alt[a], far cat facem stire dumitale pentru cestioamenl de aicT den %ara noastra, sateanT de la Rutar, anu meStoica parcalabul si Stoica Dulama $i Radul at lu Radomir,el, jaluindu-ni-se el in cateva randurl, zicand ca, avand elniste berbeci de vat:mare, i -au fost tocmit cu banT cu nisteQameni de acolo diz Tara Ungureasca, anume Ion Boghicisi Stoica Boghina si Toader Tap, $i au fost luat eT berbecil,zicand ca le va trimite banil, Tar el de atunce pana scumn'ati trimis nici-un ban ; pentru care lucru de aciasta amfost maI scris dumital[e]. Poftim pre dumneata ca sa li sa.faca acestor oamenT dreptate, O. nu fie rabdator[l] de bucastele lor, ce ca sa. li sa scoat[a] banil. $i, viind ei acolo, nici-o dreptate de la dumneata n'ati avut, cA baniT nu si i -au luat.

I No 356.

OPRJELI 163

Deci, vazand nor ca. rabda de bucatele lor, $i acolo dreptatenu li sa face, le-am fost dat voe de au oprit de la frac!r aracelor oameni ce ail luat berbecii, or de ale lor. Decr ver $tidumneata 0. nor nu Lam lasat sa be vanza, ce le-am porunicit sa le tie cu seams buna pAna la Ispas, socotind ca. totvor avea dreptate de la dumneata, de0 vor lua banii de laoamenir aceia ce le-ail vi ndut berbecir. Deci de aciasta facem$tire dumnitale, $i pohtim pe dumneata, de baste O. li O.faca vre o dreptate ca sal is banir de la eel' ce an tocmitCu dan$11 berbecii, atunce mar bine va fi, ca er vor da bu-catele] ce ail luat, innapoi. Iar, nefacandu-li-sa nici acum drep.tate, ca sal is banii, sä stir dumneata cu be vom da voe devor vinde bucatele ce ail oprit. Aciasta, $i mila lur Dumne-zea sä fie cu dumneata. April 18 dni, It. 7206 [1698].

De bine voitor dumitale : lo Costandzn Voevod.[V° :] t Bunulur nostru priiaten $i vecin de aproape, yin

toata vreamea de bine voitor, dumnealur jupanul Hana$ Mancl$,marele-judet al cinstitei cetati Bra$ovulur, cu sanatate säs[ä] dea.

[Pecete mare, rotunda 11

1 7 .

t Io Costandin Basarab Voevod bjiiu mlstiiii gspdru zemlevlah[i]scoe.

t Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]vreamea de bine voitor, dumnealur jupanul Hana$ .Mancas,marele-judet al cinstitei cetAtT Bra$[o]vulur, sanatate $i totbinele pohtim dumitale de as Dumnezeii. Cinstita cartea du-mitale ne -au venit, $i, catil ne scrir dumneata, am inteles. Pentruni$te. Rucareanir carir ail fost oprit ni$te bucate, a unor oa-meni de acolo, den Tara Ungureasca, ce ne scrir dumneata,am inteles. De care lucru, de vream[e] ce ne serif dumneataca pe datornicii carii be sant datori, dal' in mana lor, $i

.s5nt acolo pu$ la opreala, iat[a] ci£ le-am poruncit sa mearga.sa-$ is oamenir aceia, $i er sä dea bucatele ce au oprit. Deci

1 N° 365.

164 AFACEBY DE HOTARE

dark viind el acolo, le Pa dumneata dereptate, au banii sali sa plAteasca, Cat ail eT la aces oameni datorie, au oamenisa li s[a] dea in mana, sa faca ce vor $ti cu dan$II ; iar sanu mar aiba alt val. Ca de multe on ni s'ati jaluit ace$tiRucareanl $i, trimitandu-1 acolo la dumneata, nice dumnea-voastra dereptate nu le faced, pentru aceaia s'aa oprit bu-catele acealea. Ce acum dumneata da-le datornicil in Diana,$i el vor da bucatele ce au oprit. Aciasta, $1 mila lul Dum.nezeil sa fie cu dumneata. Ap. 19 d., 7206 [1698].

De bine voitor dum[i]tale: to Costaxdin Votvod.[V° :] f Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealuI jupanul Hana$ Mancas,mare-judet cinstitel cetatI BrasovuluI, cu san[A]tate sa s[A] dea.

[Pecete mare, rotunda 1.]

18.

Cinstite dumneata judet Hane$ Mango$ din cinstita ce-tatea Bra$ovoluT, de la putearnicol Druinmezea pohtim du-mital[e] san[A]taat[e] si tot fericetul bin[e]le ca sa-t daruiascadumital[e]. Cinstit[a] scrisoarea dum[i]tal[e] ne au venit, si,ce au fost poruncile dumitale, le am inteles, scriindu ne dum-neta, cum ca am hi fost luat dol cal al unur oameni al du-mital[e] pent[r]u Ghiorghie me$terul, car[e]le au fost tocmitsa lucreaza la man[a]stirea dumneluI Stoineculul Mihalcie laBerca2. L-am fost tocmit derept t' 30, $i i-am dat to baniedeplin ; iar el O. cre[z] domneta ca n'aa $azut sä lucreaze,sa ispravesca tot lucrul, ce au fugit $i au lasat lucrul neis-pravit. Streasanile man[a]stirier $e foi$orul de naintea ma-n[a]stirie au ramas tot ne5andilit[e], iar el au zis card dumnetaca au lucrat tot. De aciasta lat[a] ca fac $tire dum[i]tale,ce au fost sa lucreaze, $1 ce au lucrat, $i ce au ramas nelu-crate ; ce -i da dumneta porunca sa vie sa lucreaze, sa ispra-veasca tot lucru ce au fost sa lucreaze ; ea, neviindu, apotiar vom lua alt[a] dat[a] alte trasure pentru acest lucru. Iar

I NO 363.2 In jud.

t

Buzilit.

OPRIRt 165

acum calf aceste iat[AJ ca-i deadem. Se mila lui Dumnezeil safie dum[i]tal[e de ajutor.

Iun [le] 4 d., 7206 [1698].Al dum[i]tal[e] mai mic si de bin[e] voitoriu :

Stoica Oales.[V° :] Intru cinstit[I] mama dumnealui Hangos Mangos, ju-

de %ului de la cinstit[A] cetatea Brasovului, cu cinste si cun [a]tate.

[Pecete neagra, neinteleasa'.]

19.

t Jo Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml[i] vlah[i]scoe.t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toatial

vreamea de bine voitor, dumnealui jup5nul Hands Mancas, ma-rele-judet al cinstitel cetati Brasovul. Sanatate si tot binel[e]poftim dumital[e] de la Dumnezeu. Alta, facem stire dumi-tal[e] ca aici innaintea noastrg veni cu jalb[a] ciasta saracAde fameae, anum[e] Samfira den Campullungu, cum ca, finddatoare lui Iacob Sasul de acolo de la Brasov, si puindu-isi neste scale zalogu, is ail facut cum au putut de i-au platittot ce fost. Si, cand au fost la datul sculelor, auzind cai-au petit cartile, numal ce au tagaduit ca nu dat atateascale. au avut judecata cu ciansul si la boiariul DomniiNoastre Sarban Compis[ul], ispravnicul de la Campullungu,si au si jurat aciast[a] fameae, cum pe cate scule dat. Sis'au prinsu feciorul lu Iacov Sasulu ca, cum va mearge laBrasov, ii va da toate sculele; si, deaca all mersu acolo, nui-au dat nimic. Pentru care lucru poftim pre dumneata sai sa flea dreptate acestii sarace cu acel Sas, ca sa i saplateasca, ca, nefacandu-i-sa dreptate, sa-T plateasca tot, apoisa va opri bucatel[e] altor Sasi. Pentru aciasta, si cu aciastasfarsind, mila lui Dumn[e]zed sa fie cu dumneata. Oct[omvriel27 d., 7208 [1699].

De bine voitor dumital[e] To Costandin Voevod.

3 No 668.

Si

I'

sa-

i-aui-aa

i-m7

1'

I GO AFACERI DE HOTARIC

[V°:] Bunului nostru priiatin $i vecin de aproape, in toat[a]vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hangs Mancas,marel[e] -judeV at cinstitei cetal Brasovul, cu sanig]tate sas[a] rlea.

[Pecete mare, rotunda'.]

20.

1- Io Costandin Voevod biiu mlstiia gspdru zemli vlah[i]scoe.-1- Bunului nostru priiaten si vecin de aproapl el, in toat[a]

vreamea de bine voitor, dumnealuf jupanul Ghiorghie Eremie,marel[e] -judet al cinstitef cet4 Brasovul, sanatate $i tot bi-nel[e] poftim dum[i]tal[e] de la Dumnezeu. Pric[i]ng cartif nuiaste de alt, fala cat facem stire dum[i]tal[e], ca aid' la noi,jalui cest sarac de om de aid, de Cara noastra, de la Berteacum ca., perindu4 3 vite de iape, si umblandu-le pe uring,s'ad ggsit dentr'aceale iape una, la falnogiul den Satul Lungu,si, gasindu-s cap de bucate, 4'aii cerut O. i sa dea bucatel[e]ce i -au petit, $i el n'aa vrut sa le dea, ce au tagaduit. De carelucru poftim pre dumneata vecineaste, sa -ii fad dumneata de-reptate, sa i s[g] dea bucatel[e] saraculur, cad ca gi no!, andsa Intampleaza de via oameni de ai dumneavoastra la jude-cata, le facem dereptate. Ca, neavand sdracul derepta t[e], saI sä dea bucatel[e], apoT vom putea face intr'alt chip. Deaciasta poftim pe dumneata, si fii dumneata san[a]tos.

Fev. 13, It 7208 [1700].De bine voitor dum[i]ta[le] : Io Costandin Voevod.[V° :] f Bunului nostru priiaten si vecin de aproap[e], in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealu! jupanul GhiorghieErimie, marele-judet al cinstitel cetati Brasovul, cu sanatat[ejsa s[a] dea.

[Pecete mare, rotundas.]

21.

-1- Jo Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml[e] vlahiscoe.-j- Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata

I No 37f.4 No 376.

OPRIlif 10

vreamea de bine voitor, dumnealuf jupanul Echil Ghiorghe.marel[e] -judet al cinstitef cetatf Brasovul, sanatat[e] Si totbinele pohtim dumital[e] de la Dumnezeti. Cu acfasta facemstire dumital[e] pentru cest sarac de Dragoslavean, anurti[erCornanti, de care am maT scris dum[i]tal[e] si intr'alt rand,ca, avand el un var, si slujind varu-sau la un neamisu acolo,i s'au intamplat de au Post murit acolo, $i, ramaindu-f nesteof, i le-al luoat dumneata. Pentru care $i dumnealuT cinstitulsi credincTos boiariul nostru Radul Com[i]s Golescul, and adPost acol[o] la Brasov, au zis dumital[e] ca sa i le dal' ; dum-neata al zis ca nu le vef da, ca Dragoslaveanul acela au lostXuman ace:uf nea,mis. Pentru care lucru, veT sti dumneata cas'au dovedit lucrul foarte bine, si ntarturisescu preoti $i vaLmesii den Dragoslavel[e], $i alti sateanf tofu, cum ca acestDragoslaveanu iaste ruda a celul ce au murit, $i acel ce aumurit, n'ati Post lobag,fit neamesuluf, ca Ructreani1 si Dra-goslaveanii nu sant iobagi nemanul aid in Ora noastra, ne-cuing sa fie neamesilor den Ardeal. Ce poftim pre dumneataiarasil, sa fad ca un vecin bun, sa sa dea bucatel[e] la manaDragbsloveanulul acestuia ; ea, de nu i sa vor da, sä stirdumneata ca i 0, va da voe de va opri bucate de ale Bra-soveanilor pentru bucatel[e] acealea. AcTasta, si mila lui D u]rn-n[e]zeti sa fie cu d[u]ran[ea]ta. Oct. i 1 d., 7209 [zoo].

De bine voitor dumn[i]tal[e] : to Costandin Voevod.

[V":] -I- Bunuluf nostru priiatena si vecin de aproape, intoata vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Echil Ghior-ghe, marel[e] -judet al cinstitef cetat Brasovul, cu san[a]tatesa., s[A] dea.

[Pecete mare, rotunda '.]

22.

-j- Cinstituluf all nostru bun $i adev[a]rat priiatin, dumnealuijupAn. Fechil Ghiorghie, marele-judet at cinstitii cetat al Bradsovultf, dumitale cu sanatate ma inchin, si rog pre putear-

1 NO 377.

168 AFACERt DE HOTARE

nicul D[u]mn[e]zed ca sa pazeasca pre dumneata cu bogat[a]mila Sf[i]ntier Sall, Pric[i]na scrisoril nu iaste de alt[a], farnumal, ?nal, a cerceta de a dumitale buna. san[a]tate. Si, cuaclasta, fac $tire dumitale pentru cest Dragoslovean, carele,murind varu-saii, i au ramas oile acolo ; pentru carele mi i -alfost zis dumneata ca sa adeverezu: iaste cu adev[a]rat Dra-goslovean au ba. Deci eil, viind pe'n Rucar, pe'n Dragosla-vel[e], am chiemat pe to sateanii, Inpreutl[a] cu popil, $1 i-amintrebat, $i asa au marturisit cum a cu adev[a]rat iasteDragoslovean de basting., iar nu vinetic dentealt[a] partevenit. Si Inca al-Rat $1 temeiul casil lul si ceare, de le am vazut, si asa, dovedind ca cu adev[a]rat iasteDragoslovean, am spus $i Marie! Salk] lu Vod[a] ce iastepoveastea lul, $i Maria Sa au scris dumitale[e] ca sä i s[a]dea vitele. Ci dumneata porunceaste ca sa nu i s[a] maTopreasca bucatel[e], ca.! ajunge de and treapada. Care podsa zic a, de and umbla, va f[i] $i chieltuit pretul acelor vite.Iar acel neamis, de ail alta judecata cevas, va cerca pe MariaS[a] Vod[a], $1-s vor afla direptate. Ca fost nici-un omde al dumneavoastra, carele sa aib[a] intrebaciune cu de alnostri oameni, si sa nu-$ fie aflat direptate; ci si dumnealor,de ail alt ceva, cearce, $i vor afla direptate. Iar vitele sa."-racului sa nu O. maT opreasca ; ca acesta, cunoscandu-s drep-tatea, poate ca vaopri bucate de la oameni de acolo. Ci a$vrea ca, cat vol fi spre acTasta parte de loc, sa nu sa facatrasurrt de spre o parte spre alta, ca sa avem vorbe de in-potrivirl, ci sa fim cu priitesug dirept, Si fiestecarele sa-safle dreptatea, atat a! nostri la dumneavoastra, cat $1 a! dum-neavoastra la nor. Ci, socotind cu buns adeverinta ca acestom are direptate ca sa la aceale vite ale varu-sail, iat[a]a de iznoav[a] iar vine ca afle dreptatea de l[a] dum-neata. Ci pentru acrast[A] pricia rog si cii pe dumneata casa nu s[a] mai intoarca nelndreptat, ca el, a-$ putea lasa ceiaste al luT, sa piarza, nu va putea fi. cu acTasta iar pa

3 Alt cuvint pentru oprirr.

mi-au mosiile

sa-$

sa-s

nista

Si

OPRIRI 169

acelas H[risto]s Dumnezeu rog ca O. fie pururea on dutn-neata. Oct. 14 dni, It 7209 [1700].

Al dumitale la tot bind[e] voitor $i gata spre slujba :R. Golescul 1.

[V° :] Cinstitului al nostru bun $1 adev[a]rat vechiu priiatind um nealuT jupanul Fechil Ghiorghe, marele-judet al cinstitilcetati a Brasovului, cu cinste sa. O. dea.

[Pecete neagrA cu leul tinind sabia in mina $i initialele : r. R. a.]

23.

t Io Costandin Voevod bjiti mist. gsdnu zemlie Vlahiia.t Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitori, dumnealuT jupanul Andreias Raitel,marel[e]-judet al cetatii Brasovului, sanatate $i tot binele poftimdumital[e] de la Dumnezeu. Cu aciasta facem in $tire dumi-tal[e] cu aid la noi ail venit cest sarac de om anum[e] Fra.-till den CAmpul lungu, de au Mout jail* zicand cum cd,luind tata-sau ni$te negot de la un Sas de acii den Bra$ov,anum[e] Patru Bogatul, drept 45 de florinti, $i dentr'ace$tiban! ail dat tata-sati florinti 35 bad gata, $i i -au ramas flo-rinti 1o. Apoi, murind Sasul acela, 1-au dat pre seama altu!Sas, nepot al lul, $1 Sasul acela 1 -au apucat de i -au luat 34de florinti $i un sac cu nist[e] unealte, tot pentru ace! 10 flo-rinti, $i el nu sä $tie mai mult dator cleat zeace florinti.Pentru care lucru poftim pre dumneata sA-i fad judecata cu acelSas dennaintea dumital[e], $i, de va fi a$a precum sa ja.-luiaste, si£ aiba de la dumneata dreptat[e] ca sa i sa intoarcace i s'ail luat mai mult innapol, sa nu mai vie cu jail:4.Aciasta acum, $i mila luT Dumnezeu sa fie cu dumneata.

Dichemvrie 8 d., It. 7210 [17o1].

De bine voitor dumitale :Io Costandin Voevod.

[V° :] j- Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, intoat[A] vreamea de bine voitor, dumisale jupanulul Andreia$

1 Ispravnic de Clmpulung ; v. maY departe, § IV.2 No 68o,

AFACER! DE HOTARE

Rgitel, rnarele-judet al cetatiT Brawvul, cu mult[g] sanatate sgnä dea.

[Pecete mare, rotunda1.1

24.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.-1- BunuluT nostru priiaten 0 vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Andrea. Reiter,marel[e] judet al cetatii Bra$ovul. Sangtate 0 tot binel[e]pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cartea dumital[e] ne -auvenit, 0 de a dumital[e] bung sangtate ne-am bucurat. Alaltece ne-aT scris dumneata, pentru ace! vecini aT dumneavoastra,de jafurile ce fac i pe cats ad pradat de Ie -au luat bucatele,am vgzut, si ne pare foarte rail. De care lucru noT aciastanu vom inggdui, mai vartos cad au cglcat hotarul %gra!noastre ; ce iat[g] cg am trimis omul nostru la cine TastemaT mare pest[e] aceia, $i i-am scris ca sa intoarcg saracilortoatg paguba ce li s'ai.i facut ; ca, de nu vor da cui ce auluoat, am invatat pe omul nostru sg-i zica ca apol noT vomggsi de vom luoa ma! mult ; ce sg nu-T parg rau. Iat[g] cgam trimis i catva sluj[i]tori la muntf, sg pazeasca. ca sgnu-T maT lase pe unit ca aceia sg sg tinza i sg maT facg cean facut. $i iar, ce va fi pen putinta noastrg pentru folosul

i ajutoriul dnmneavoastra, nu ne vom apgra a nu face.Acrasta, si mila lu! Dumn[e]zeti sa fie cu dumneata. Iun. 9d., It. 7212 [1704].

De bine voitor dumital[e]:lo Costandin Voe vod.

[V° :] Bunului nostru priiatin i vecin de aproape, in toatavreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Andreia$ Reitel,marel[e]-judet al cetati! Brawvul, cu san[g]tate sg s[a] dea

[Pecete mare, rotundg8 ]

I No 382.

2 N° 390.

VP

OPRIO

25.

Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiiscoe.Bunului nostru priiatin si vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitoriti, dumnealur jupanul Ghiorghe Fechchel,marele-judet al cinstiter cetat Brasovul, sanatate si tot binelepohtim dumitale de la Dumnezeu. Alta, facem stire dumi-tale pentru acest preot anum[e] popa Savul de la Campullungu, el 1-au fost pradat niste Schear de acolo, de la Brasov,anume Iosif si cu frate-sati Palco, de i -au luoat banT gatatl. 53, si alte targuialele ce au avut, si au fost venit de nis'an jaluit in doao randuri, si i-am fost fAcut cartr la co-mendantul de acolo, de 1-am pohtit ca sa -r faca dreptate. Sichimrealur comendantul 1-au fost dat pe seama rAposatuluTAndreias Reiter ce era judet, ca sa-T faca ispravA cu ace!oainenl; si tot au umblat purtandu-1 den zi in zi, si nici-odreptate nu i -au facut. be care lucru lat[a] ca. 1 am trimisacum la dumneata, si ca pe un bun priiaten al nostru topohtim sa -t fad' judecatA cu ace! Schee, si sa alba de ladumn[ea]ta dreptate, ca sA-I plAteasca si banir si alt tot cei au luoat, ca vom multumi dumitale. Jar, de nu sa va isprAvinicl acum nimic, Poate fi ca ne va cauta a porunci sa saopreasca bucate de ale Scheailor ce sant aicr in tara, ca. O.nu ramae acest preot pradat si pagubas pe bund dreptate.Si, cu aciasta sfarsind, mila lur Dumn[e]zeti O. fie cu dum-neata. Fev. i d., It. 7215 [1707].

De bine voitor dumitale : lo Costandin Voevod.

[A nexl :]f SA stie la Goapac dator florinti so.La Bloz florintr 1.7.

La fratele Gherghe dator florinti ; la Stanimir Patru au'ramas sa dea florinti 15.

SA alba sa s[a] dea aciasta scrisoare in mama fonogrulur casa s[I] scoata acesste ban[!], iar, care nu va vrea ca s[A] dea,sa stir ca vom luoa la Targovist[ej pe car[e] vom putea gdsei.

f Si la Bronoael, car[e] manca locul frAtene-sati, sa alba adarea florinti 15.

ri

+

f

172 AFACERr DE HOTARE

t Eu Ion Raduutul den Ghenbay.t Eil Alba, sotiia lul Ion.A$a ne rugam dumnevostrA ca s[a] O. scoata ace$$te ban[i].[V° :] Bunulub nostru priiatin $1 vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanului Ghiorghe Fech-chel, marele-judet at cinstitel cetati Bra$ovulub, cu san[1] -tate sa sa dea.

[Pecete mare, rotunda 1.]

26.

t Jo Costandin Voevod bj. mist. gspdrii zeml. vlahiscoe.t Bunulut nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitorti, dumnealub jupanti Barte$ Seuler,marele-judet al cinstiti! cetatb Brasovu. Sanatate $1 tot binelepoftim dumitale de la Dumnezeu. Alta, facem dumitale in$t[i]re ca acli innaintea nostra sa jaluira acestb saraci deoamenT, anum[e] Dragomir i DrAgulin of Chioajde, cum caail fost vandut de la cas[e]le for 4 bob until Ungur Sacul,anum[e] Venedict den Bitfaldti $1 cu sotiia lub, $1, dupe cei-au vandut, ducandu-T in Tara Ungureasca, la casa lor, adtrecut un an, i tocma peste un an s'ail sculat un Sas denBrasov, de s'ari facut conoscator acelor boi, zicand ca santa! tub, $1 1-ati luoat de la Ungurf. Dec! Ungurib, vazand ca leis Sasul boi, au venit la ace$tb oameni de i -au apucat, si le-atifacut mult necaz, napastuindu-T ca le-ail vandut bucat[e] defurat, $1, de multa nevoe, ail platit 2 bob cu bani, $1, pentrualt! 4 boi, le -au luoat alt! 4 bob ; $1 eT, $tiindu-s[d] oamenidreptb, ail jurat in 2 randuri cu 12 oameni cum ca ati vandutale for bucate dreapte ; $i au ramas $i cu juramantul $1 cubucatele luoate. Dec! acum, viindu innaintea noastrA cu marejalba, zicandu ca vinovatb in hotie nu sa $titi, ce dreaptebucate ale lord ati fost ace! bob ce ati vandut, precum zictia, de nu sA vor creade cu 2 juramanturl, sant bucuro$U sajure $1 a treia oar[a] cu sufletile lord, ca n'ail fost bucate de

3 No 401.

JUDECATI DEZWITUTE 173

furat, si, aratand cu multe obide dreptatea si prada lor, notce sa le raspundem far cleat not la dumneata-I trimisem,stiindu ca dumneata cu judecata dreapt[a] le vet descoperibucatele, sä nu ramae pradat pe'ntreg. Caci si acel Sas ceail luoat boi de la Unguri, cu atata numai sa face stapanboilor, cat zice ca-1 cunoaste ca santu den cireada lul, fiindvite stranse de cerada. Dar vita cu vita 4 seamana. iacesti oameni, nu ()data, ce de doao ori ail jurat, si pohtescuO. si mai jure ca sant dreapte bucatele lor. Dar, afara denjuramant, dupe obiceaiul legit noastre, nu trebue sa sa mainecajasca saracif ; ce pohtim pe dumneata, ca pre un bunvecin al nostru, sa-i judeci in dreptate, fiind si Sasul si Un-gurii aceia de fata. $i, de carea cumva juramanturile cealede'ntal ale acestor °ameni nu sa vor Linea in seaam[a], potsa si mai jure ca ei santu bucurosi, si, mai jurandu dumneatapa dreptate ca sa. dea Sasul boil' Unguriloru, si Ungurii sadea boil oamenilor ce ail luoat ; ca, de nu le sa vora facedreptate, ca sa li sa intoarca ce le -au luoat, poate fi ca sava face fiscal' trasuri, ca sa nu ramae saracii pagubasi.Aciasta, si mila lui Dumnezeil sa fie cu dumneata. Noem. 24d., It. 7217 [1708].

De bine voitoriti dumitale :fo Costandin Voevod.

[V0:] Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, dum-nealui jupanulul Bartel Sauler, marele-judet al cinstitei cetatIBrasovuluT, cu sanatate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda 1.1

III. Judecati dezbatute.

Alte afaceri de hotar intra in categoria judecatilor. Vinovatide fapte rele, datornicii can nu voiati sa plateasca, oameniivicleni cart cautati totdeauna locul unde ar putea stoarce maibine o hotarire potrivita cu interesele lor, stramutail Scaunulde judecata. Brasoveni sail supusi at Brasovului mergeau lajudecata lui Voa, sati oamenT domnesti cereati cdreptate, de

No 411.

174 AFACEEI DE 110TARE

la judetul din Brasov. Unii schimbaii pe rind un Scaun cucellalt si se jucau cu hotaririle pentru a mal zabovi si a cistigaprin aceasta zabava.

Nu era o regula in ceia ce priveste tribunalul innain tea ca:ruia trebuia0 sa se infatiseze causele mixte, procesele intrqBrasoveni si Romini. De obiceiu, se Linea sama insa de loculunde se afla, in momentul deschiderii actiunil, lucrul in des-batere. Astfel, Baca e vorba de un cal* vindut in tail, dacase face judecata pentru un munte de dincoace de granita, Dom-nuI cerea ca el sa hotareasca, in Divanul sail.

Cind, din acest Divan, pornia o hotarire si acel care eraatins de dinsa, partea care pierdea, se afla la Sa$1, se cereade la acestia extradarea pentru plata datoriei sau facereapedepsel.

in sfirsit, alaturi de judecata domneasca, supusii Brasovu-luI sint supusl une orl judecatif negustorilor sail, in casuriand trebuie juramint, judecatii Mitropolitului.

Yn veacul al XVIII lea chemarea la judecata a strainululse facea printr'o citatie in toata forma, si una din aceste c4-tacit' a fost pastrata, din fericire, asa incit o putem intrebuintapentru luminarea acestui capitol din viata de odinioara.

i.

[Matei-Voda catre marele-judet Mihaij Sa ver intreba dintr'-acoac[e] du[m]n[e]ta, cu mila lu Dumnezeu $i cu norocul cin-stitului imparat santem intru bun[a] sanNtate. Iar, de alta,facem stire dumnetal[e], ca unui priia tin si vecin de aproape,pentru sluga noastr[a] Vintila Vatah, ca vine acil la dum-nfejta pentru o datorie ce are la Costandin si la Nicola Pitar,neste ol. Derep[t] aciasta, pohtim pre dumnfejta fac[i]dereptate si judecat[1], sa i. sa plateasca bucatel[e], cum facemsi noi judecat[a] oamenilor dumneavoastra aic[i],sa n'aibaval. Ca destula vream[e] iaste de candu asteapta ; iar, sa nu-Iver fac[e] judet, sa-s is bucatele de la er, de acolo, el poateca va gasi bucate alc[i], de va lua pentru bucatelfej Jul. Iarmai. bine aril fi sa-I plateasca cu bine, deck sa intre si altiT

sA-Y

JUDECATL DO:BA TUTS

in glaciava pentru ef. Aciasta serif", $i pohtescu pre dum-n[e]ta. [Tirgovi$te, Ianuarie to, 7152 [1644]. ]

[V° Adresa slava.][Pecete mare.]

2.

[Mates -Voda catrc marele-judet Cara aciasta dau$tire d[u]mnetale ca aic[1] innaintea noastr[A] venit-au cest sAracde aic[i], de sat de Pietro$ita, anunie Drag[o]mir, ot sadDam[bovita], de ail jeluit $i au spus cum $'aii aflat in oile aunor lobagi ai d[u]mnetale, in oile Iuga! $1 ale lu Stan, 2midi sugar!, $i i -au fost intrebat in doao-trei randure de ace!mie!, sa-T spue, si tot n'aa vrut sa-1 spue, pans au luoat miei,de i -au dus la mumanfle lor, de $i i -au cunoscut oile miei.Apo! Andronie Vornicul, care ad fost judecatoria lasat aic[T]la Scaun, deac'aft prinsu de veaste, el i -au prAdat, ca pre ne$teoamenT raT. Dec[i] Iuga $i Stan n'aa vrut O. vie innainteanoastra la Divan, de sa le facem judecata cum va fi predireptate, si santu de atunce 8 an!. Iar, candu iaste acuma,se apuca Stan $i Iuga de Dragomir, $14 trag de atAta vreame savie aciia innaintea domnetale, $i nu se poate ruposah (pluocar),$i n'aa vrut sa-$ caute de atunce. Derept aceaia nu se cadesa invalue$ti dumneta saracil no$tri, ca au vrut sa-$ intreabede atunce, ca aic[i] in %earl se -au facut acel furti,ag, iar loru,de le va parea cu vre o strambAtate, iar dumneata sa-T tri-meti aic[i], sa stea de fat[g] tot! depreun[a]. Dec[i], cum i vaajunge leagea $i judecata $i Divanul, face- li -se -va judecata,cum va fi pre dereptate ; iar acest sarac al nostru sa n'aiba valsi bantuial[a] de spre d[u]mneta. Aciasta fac $tire dumnetale.[Ianuarie 20, 7152 [16441.]

[Pecete mare, rotundas.]

3.

[Mater -Voda catre judetul MihaT.] Catra aciasta facem $tired[u]mn[i]tale pentru randul lui Vas[i]lie Sarblull ot Necopoe,

' No 3242 No 339

171

Mihaf.j

176 AFACERT DE HOTARE

ca ail avut mult[g] pure cu frate-sau Iovan naintea Divanu-Id, pentru multg pag[u]bg ce -au avut Vas[i]lie de cgtra frate-sail Iovan. Dec! i-am trimis Domnia Mea $i la neguttorr dei-au socotit $i me-au (sic) luoat sama, tot pre amgruntul, detoate lucruril[e] lor, $1 1 -au dat neguttorii pe Ivan platnicufrgi[ne] -sati lui Vasilie, cu zapisul de mama lor, de judecat[a],si cu cartea noastra, facuta pre zapis, dup[a] judecata lor.Iar apof, dup[1] aceaia, iar au venit naintea noastra, la Divan,si au cazut Iovan platnic &gine-sail lu Vas[i]lie, $i 1-am pus (si1-am pus) pre Iovan $i la inchisoare; iar apoi el s'au luoat zi panla Boghiavienie, cum sg vie sA-I plateasca bucatel[e] ; iar el n'avenit. Dup[A] aceaia s'ad mai pus zi si de 'nnaintea dreg[al-toriului nostru jupan Drag[o]mir Vel Dvornic, cand 1am tri-mis Domnia Mea sol la Maria Sa la Craiii, $i la Belgrad,$i in Brasov, si tot au ramas Iovan de zi $1 de menciuna.Derept aceaia, poftim pre d[u]mn[e]ta, ca pre un bun priiaten$i vecinti de aproape, sg-1 dat d[u]mn[ea]voastrg, sg 1 aducgaici, $i cu Sfatul de'npr[e]una, ca sa-i plgteasca bucatel[el,dup[a] cum i se -au rumtu judecata de alci, de la neguttori.$i mai mult vas sA nu-1 ma! poarte. Ac!asta pohtim pred[u]mn[e]ta. [Tirgoviste, Martie 6, 7152 [1644].]

[Pecete micas.]

4[Formula slavonl.] Alta, sA vii pohti domn[e]ta $i de an [Ra]-

tre MArii Sal[e] Domno nostru, iastea Marie Sa san[g]tos $1 intrubun[g] pac[e]. Asijdire si no! Inca ne aflam cu sgn[ata]tre. Catraaceasta, facem tire domn[e]tal[e] pentru randul lu! Vasilie cufratea-sgu, ca au fostu avut parg naintea Mgrii Sal[e] Domnonostru pentru datoriia ce are Vasilie la (rate -WI : intr'aceiaManila Sa i -au dat pre sama negq[A]torilor de le'il luoatsama, $i au ramas datoriii fratel[e] lu! Vasilie, $i 1 -au bagat $iin puscarie. Iar, cAnd iastea acum (acum), a venit acil de umblaaltA hitlenie. De care lucru, fiind si tamblandu-nea si noi laace judecat[1], $i stim cum se-au dat platnic, facem stire

I No 338

JuDEGATt DEZBATUTE 177

domniat[ale] sa hie in opreala si la vamas, pan vom venide la Marie Sa Craiu. De acesta fac stire domn[e]tal[e], amin.Pis Ghen [arie] 15 d.

[V° : Adresa slavona catre judetul Mihal.][Pecete bruna, rupta. Toata scrisoarea e de mina lul

Dragomir

5.

[Formula slavona.] Pac[e] si san[a]tate pohtim si tot binele sA-tdaruiasca dumnital[e]. Alta, fac stire dumnital[e] pentru randullu Vasilie, cum ail avut multa para cu frate -sau Ivan nainteaDivanulul, pentru multa paguba ce au avut Vasilie de la frate-sail Ivan. Dec[!], i-au trimes Domnu nostru la negutatori, dei-au socotit si le-at luoat sama pre amaruntul de toate lu-crurile lor, da 1 -au dat negut[a]torilor pre Ivan platnic fra-

lu Vasile ; cu care se -au dat insusu Ivan platnic,cu ce scrie in zapisul negut[a]torilor si in. cartea Domnunostru de judecata. Dupa jud[e]cata negut[a]torilor, au venitiar la Divan, ce aflat leagea sa aiba a plati Ivan lu Va-silie ; ce au pus si la inchisoare. Dec! s'ati cersut Ivan zipan la B[o]goiavlenie ca sa vie sa plateasca ; iar el nu auvenit. Deci, candu m'ati trimes Domnu nostru sol la ManilaSa Craiti, el se -au prinsu in Belgrad si in Brasov cum vaveni in tail. Deci el nu ail venit sa plateasca, ce au ramasde toate cuvintel[e] mincinos. Dereptu aceae, pohtescu sirog pre dumneata, ca pre un bun priiatin si vecin de aproape,sa-1 trimeatet sa vie in tarn sati sa-1 plateasca, mai multuval sä nu umble la judecat[1], de in tarn in tarn. Aclastama rog dumnital[e]. Iar, ce va fi porunca dumnital[e], aidla Domnu nostru, noi vom fi gata a sluji dumnitale. SA firdumneata san[a]tos WT xplicrk [= de la Hristos], amin. PisM[a]r[tie] 5 dni.

Bun priiatin dumnital[e] : Dragomir Vel Dvornic.[V° : adresa slava.]

1 NO 57,.

75703. Vol. X. 12

hoT

tine-sati

1 -au

178 AFACERf DE HOTARE

[Pecete bruna, cu inscriptia : [Aparo]mupS MARIO EAKOp1-11111

i semne neintelesel .1

6.

[Mates -Voda catre Mihail Etitvos ] Alta, scrisoare ce ne -altrimis dumneata pentru cel cal, inteles-am de toate. Scriindu-ne dumneata cum sa vie acestu darabantu at nostru acolo,sal caute lucrul, dec[f] darabantul nostru s'ad fostu pus zicu oamenii dumneavoastra, $1 au fostu mersu darabantul [1]azi, sal caute lucrul, de ail facut atata cheltulal[a] $i atatatreapad ; iar oamenii dumneavoastra n'ail venit la zi, cumle -au fostu tocmeala si sorocul, ce ail trepadat acestu di ra-bantu at nostru numai asa. De care lucru acum santu $i

ceaste zile mari ; deci nu va putea veni. Ci se cade acum,deaca n'ail vrut sa vie oamenii dumneavoastra la zi, cAndu[au] mersu darabantul nostru acolo, acum sl vie oameniidumneavoastra. aic[i], ca. vor avea judecata direapta, ca s[i]la dumneavoastra. AcTasta fac tire dumnitale. Su hiT dum-neata san[a]tos WT KE [= de la Hristos], amin.

[7152 [1644], Aprilie 14.][V": Adresa slavona catre «Mihail Eotve$ D.][Pecete exagonala de ceara ro$I2.]

7.

[Mater -Voda care judetul MihaT.] Dupa aciasta, facem $tiredumnetal[e], ca unui bun priiatin $1 de aproape vecin, pentruce$tf saraci de oamenT de aic[i], din tam noastrA, din Ru-carti, anume StancTul $i Stoica Teatiul, ca all venit aic[i] na-intea noastr[A], de s'aii jaluit $1 all spus cum all fost cum-parat o iapa $1, [sd] ertI dumneta, de la un Saw-A din Raj-novil, anum[e] Hana$0, de ci tava vream[e]. De[cT], apoT nu s'ai1manat vrea[me] mult[a], ci ace$tI saraci de oamenT aT nostris'aii sculat de all vandut acea iapa, iar aic[T] in Sara noastrA,in ora$, in Campul-Lungil unuT om anume Barbul. Dec[I]

1 No. 543.9 No 333

JUDECAV DEZBATUTE 179

acest om iar o au tinut cats va vreame. Dec[i] de la acestom aflat iapa de furat, a unor TiganT a! nostri ; ceacuma au ramas ace$ti sgraci at nostri cu atata pagub[a]$1 prad[g], cg, luoat Tiganil i cal, $i i iap[g], $1 banTgata ug. 12, fgr[g] alt[5.] cheltuial[g]. Dec[i] pohtescu predumneta, ca pe un bun priiatin, deaca vor veni acesti sd-rac[1] aciia la domneta, sg aib[1] judecat[a] dereaptg cuSasul, sä li s[g] plgteascg bucatel[e] si prada ce pradatpentru dAnsul, cad lost(' vandut bucate reale. Iar, denu va vrea sg. plgteasca, sg vie Sasul inpreun[g.] cu oameniinostri, aici, sg se inpreune tot[i], sg stea de fat[a] nainteanoastr[1], sg se adevereaze acest lucru inteun chip, cg nupoate sä fie sgracii nostri cu atata pagub[a]. Iar, de nu vavrea nici sä platesca, nici O. vie sg. stea de fat[a], sg. stiff

d.mmeta cg sg vor opri neAe bucate aid in Ora, pentru pa-guba lor. Aciasta scriem $1 facem tire dumnetal[e]. [7157,[1649], Aprilie 28.]

[V° : adresa slavong.][Pecete mica, rupta i.]

8.

La al nostru cinstit $1 prea-iubit bun priiaten $1 de aproapevecin, jupan Mihai, judetul-cel-mare dentru cinstitg cetateaBra$ovului, pohtim de la m[i]l[o]st[i]vul Dumnezeii sg-t dg-ruiasca dumital[e] multg sangtate si bung. pac[e], Inpreungcu toat[i] ci[n]stitA casa dumnital[e]. Catrg aciast.1 facem $tiredumnitale, pentru randul acestur om al nostru Bonciul Vg-tabul, a are sg-$ intreabe naintea dumnital[e] cu niste oa-meni den Cara dumneavoastra, cu Ion Butoiu, si cu Fratil[g],si cu Reantea ; care oameni zice Bonciul, furat nisteTape, si all maT venit naintea dumnealui priiatenului nostrujupan Hrajil[g] Cristov, judetul cel bgtran, $i facut dum-nealuT peceate ca sg-I chiiame la leage, iar er mersu defat[a]. Derept aceaia, pohtim pre dumneata, a iar vine aciiala leage, ce sg-T chiiame, sg fie de fatl, sg-T tiff dumneata

I No 341.

s'aCt

s'aii

$i

ca i-au

n'ari

fag

i-au

180 AFACERf DE HOTARE

leage direaptA, sl nu-1 piiarA bucatele. Aciasta pohtim predumneata. M[i]I[o]st[ilvul Dumnezeil sA daruiasca, aceastaputina scrisoare a noastra sA afle pre dumneata sln[A]tos(VT ga = de la Hristos], amin. Fev[ruarie] 3.

t Bun preiaten dumnetal[e] : Hrizea Vel Dvornic I.[V°:] In cinstita mana a bun priiatenul nostru jupan Mihat,

judetul cel mare dentru c[in]stita cetatea Brasov[u]lui, cucinste sA sia dea.

[Pecete verde, peste hirtie, cu un leu in scut si literele r. r.2.1

9.

t De l[a] m[i]l o]stivul Dumn[e]zail cu bucurie scriem laat nostru cinstit $1 da m[ijl[o]stivul Dumn[e]zail daruit parin-tel[e nostru mat mare, jupan Mihaiu, marel[e] judet, domnuldintru chistit[A] cetatea Brasov[u]lut. Pohtim pre m[i]l[o]st[i]vulDumnazIO sä dIruiascA mult[a] san[A]tate dum[i]tale $1 bun[a]vilat[a], impreun [a] cu toat[a] cinstit[a] casa dumnital[e] $1a tot Sfatul. Iar dr, la not plecat[a] inchinactune, cu libovcurat. Alta, facem tire dumn[i]tal[e], pentru randul acelorhot!, anum[e] Ion Batoi $1 Reantea $i FrAtil[A], dA cin-stit[d] poranca, cu scrisoarea care ne -au trimis dumnrealta,inteles-am, ci fir'ar aflatu-sä $i catva pag[u]ba$, de artifi venit pentru dAnsi ; el iar asa dAgrab[a] n'ati putut vent ;iar marfa noastra tot ei o a petrecut, ca sl afla oamen[T]dA vazut de fat[a] cu iapele meale, si, deca le-ail luoat,au plecat pre la Tesila, $i au mersu la Manea Stupariul, deau dat a sA tocmi cu dansul, sd 1 le llama. Iar fameae-sa,anum[e] Draguna, nu 1 -au lasat, ca puteare's scoate eu mar-turie $i den tam dumnevoastra; dar leagea nu Taste vadnicul,ci ne colacea$te sA se vAdeasca (Id fat[a]. Iar, dA vA vat (sic)lucru far da pleat, nimic da nu-m vor plati bucatele meale,sati sA le scoat[A] da und[e] dat, et tot O. alba peire,

3 Asupra cgruia, Mare-Vomic al MT MateY-Vocla, v. articolul mien In.Literaturer Ji an'd remind, IV, pp. 401-2.

I No 593

alti

le-au

1-aii

JUDECATI DEZBATUTE 181

far da nimic banuial[aj, ca sa nu mai saraceasca pre atateaoamenf bunt nesti lotri ca ceia. Acesta ne rugam

t Mai mic, ca un fecior al dumneavoastraBonciul Vatahu.

[V° ;] Intru cinstit[a] mana parinteluT nostru, jupan Mihaiu,marellepudet dintitru cinstit,a] cetate Brasov u]lui.

[Pecete mica, galbena, cazuta 1.]

t La bun, cinstitu, de m[i]1[o]st[i]vul Dumn[e zau daruitparintel[e] nostru mai mare, jupan Mihaiu, marel[e]-judetdentru cinsi[it]a cetatea Brasov[u]luT. Pohtim si rugam del[a] m[i]l[o]st[i]vul Dumn[e]zati sa daruiasca bun[a] san[a]tatesi mult[a] viiat[1], inpreun[a] cu toat[a] cinstit[a] cas[a dum-n[i]tal[e]. Iar de la un mai mic fecior al dumneavoastra,anum[e] Bonciul vataful, plecat[a inchinaciune, cu libov curat.Alta, facem stire(re) si m[a] rog dumneatal e] pentru randulcelor hoti, anum[e] Ion Batoiu si Reantea si Fratil[a], camie-m Taste pag[u]ba, si mi au petrecut bucatel[e], marha mea,acei lotri ; ci s[a] to nastaveasca m[i] [o]st[i]vul Dumnazau,cum stif leage cu dansif, cum va fi cu direptul, cu SfatulMarti Tal[e], ca un domnu m[i]l[o]stiv, im bun dar care to -audaruit m[i]i[oistivul Dumn[e]zaa, ca. ell de atatea on amtrepadat acol[o], si i-am cersut la leage, tar el tot se-auascunsu, tar, cum ea n'ain fost in voe sa vif, de slujba MarieSal[e] Domnu nostru, ci am trimis pre fiu-mieu Necula aciiala Sfatul Marie Tal[e], ci ma rog Marie Tal[e] sa le factacelor hot! o leage, care sä se fereasca si altf lotri pentrupatemea for ; ca s[a] nu mai fac[a] pag[u]ba altor boiar[i] sinoao. Ca eu radic cu sufletul mieu si cu 7 oament buntlane. min[e], cum santu aceia furl adevarati, far de pacat sifar nimic banuial[a]. Anum[e] m'trturisescu cu bunt oamen[r].precum Dumitru Ceaus, Tudor ot Selceras, i Danclul ot tam.Dan ot Berivoestf, Lazar ot tam, Toader, ca not cu treapadul

1 No 591.

....:

.

IC).

182 AFACERi DE BOTARE

n'am putut veni, iar cu sufletel[e] noastre a$a lucru su mar-turisim, a sant aceia furiT Vataf[u]lui Bondi' lur. Aceasta nerugam dumnital[e]. ...

[Iscalituri cu degetul.]Eu Boncrul Vat[af]. Dumitru Ceaus. DancTul. Dan. Lazar.

Tudor. Toader.Derept credinc[a], pusam $i pecetil[e] (sic!).[V°:] intru cinstit[a] mana j[u]pan Mihaiii vel judet den

cinstit[a] cetatea Brasovulur... .[Pecete a Bonciuluril

I I.

t La al nostru cinstit Si socotit $i bun priatel, jupan MihalKM 01,3,no tictur rpm 611M110KCKAr H npotrkra [= mare-judetat ceta.tir Brasovului $i celelalte]. Ilutumt [= scriem] san[a]tate,$1 tot binel[e] de la milostivul Dumnezeti pohtim dumnital[e] $ia toat[a] cinstit[a] casa dumnital[e]. Alta, cinstit[a] scrisoareadumnital[e] inteles-am, cum ca aT fost dumneata nevoitoriupentru paguba noastra, $i aT dat dumneata stransoare mareacelor oamen[r]. Care ne -au fost foarte de folos, ca, dup[a]ce ail venit oameniT nostri cu scrisoarea domnital[e] aid lanor, mar fost-am trimis s'altA carte la dumneata, cum sa steaacei furl tot la prinsoare. Dar in urma aceaia poate ca leva fi dat Durnnezeti si for vre un gandu, $1 cu meste$ug ;afiandu-se calul namerit la un sat aciia, la munte, $i ne -auvenit la maim noastra. : uniT zicand ca ail venit pe Praova,altir zicand ca s'aii adus pre Teleajin. Nol Inca, parandu-nebine de paguba noastra, ca s'ati aflat bine, n'am mar pututsaldusia sa putem sti amaruntul. De care lucru nor foarte avema mul %emi domnital[e], ca until bun priiatin; cunoscund notacest bine de la dumneata, bucurop santem $1 nor a sluj[i]domnital[e] in toata vreamia, de ce vor fi trebil[e] $i pohtadomnital[e] $i intru ce ne va fi prilejul, inteacrast[a] partede loc. Alta, iar pohtescu pre dumneata pentru ace$t[i]Wad de oamen[l] al nostri, carir tir dumneata ca sant $1

I No 480.7 Cerceta. Nu putem gti de unde vine cuvintul. Or poate de la socidf, chi*?

JUDECA!1 DEZIATUTE 183

el paguba de 4 iape ; care iape ad spus acei furl de fats,naintea domnital[e], cu[m] le-ad luat ei, 0. 2 rape le-ad fost trimismai nainte, iar doo sant la el, $i le vor trimite far zabava.Iar, de cal, au graft naintea dumnital[e] cum nu stid nimicde cal. Acum vedem ca calul ad dat Dumnezed ca in farde nadeajde el ad venit la mains noastra, iar iapel[e], fiindcu nadeajde, nu le-ad mai trimis cum s'aii prinsu nainteadomnital[e], ci iar ad trepadat ace$t[i] saraci de oamen[T]aclia la dumneata. Ca, vezi dumneata, cene are paguba, nusä poate a$aza la casa lur. Ce pohtim pre domneata, cum alfost dumneata nevoltorid pan acum, si de acum nainte sa ledal' dumneata stransoare, sa aduca $1 aceale 2 iape care adramas la el, $i sa le plateasca $1 cheltuiala lor, 20 de florintr,cum Paste leagea facatorilor de reale, $i, dup[a] ce vor damarha $i cheltuiala acestor oamen[1], nor nu pohtim O. aib[a]moarte de la nor: fie despre nor. ertat ! Dumnezed le va platipentru faptei[e] lor. Iar cu dumneata iar $i vor fac[e] pace,cum vor putea, pentru fapta lor. Aciasta pohtim pre dumneata ;m[i]l[o]stivul Dumnezed sä to bucure pre dumneata, cu totbinel[e]. Amin. Msta Fev[ruarie] 11 dni, vl. 7154 [1646].

Al domnital[e] bun priaten :Dumitrasco Stolnic Fil[i]pescuP.

[V° :] fntru cinstit[a] mana cinstit[u]lui $1 Area-iubit[u]lurbun priaten $i vecin de aproape, jupan Mihal . . ..

[Pecete neagra, neinteleasa 2.]

12.

La al nostru cinstit si bun priiaten $i de aproape vecin,dumnealur jupanul Mihar, judetul Brasov[u]lur. Pohtim de lam[i]l[o]stivul Dimnezed tot binel[e], impreuna cu bun[a] pac[e]5i cu san[a]tate, sa -4 har[a]zasca dumnetal[e] $i a toata cinstit[a]casa dumnetal[e]. Catra aciasta, dam tire dumnetal[e] pentru unRuman al nostru, anum[e] Stan, car[e] ad venit o muiare de

1 V. asupra acestuY boier, tathl cronicarulul Constantin CApitanul, pram&la editia ce am dat din cronies acestuia.

2 N° 613.

184 AFACEET DE HOTARB

1 -au Ora la dumneavoastra, $1 I-at pus la inchisoare. Decar[e] lucru O. stir domneata el acel om are marturif foartebune, cum nu iaste vin[o]vat nimic. Pentru acesta lucru, poh-tim pre dumneata, ca pe un bun priaten, sa le emit dumneatade dereptate, a nu e vin[o]vat nimic. Iar dumneata, ce ver[I]pohti inteacoac[e], foarte cu drag vom sluj[i] dumneavoastrA.AcTasta pohtim pe dumneata .

t Al Domnii Tal[e] priiatenDumitrasco Vet Stolnic [Filipescul].

[V° :] La al nostru bun priiaten $i de aproap[e] vecin,dumnealu! jupanul MihaT ginuall mare] judet

[Pecete mica, cu crengT, fara inscriptie I.]

13.

t Radii! Cup[a]riul dat-aam cartea noastra la mana acestuisarac de fec!or, anum[e] Ion sna fiti] lul Simion rachiiariul,den Olbav, pentru ca aicea naintea noastra facut -au jalbapentru un om anum[e] Stoica, pargar din Campulungil, si pentruo mums a Stoical pargar, pentru ca, avand el o datorie ladinsil de atata seaam[a] de vreame, si chiemandu-I la jude-cat[a] aicea la noT, iar el n'au vrut sä vie, ce au fugit caniste oameni rAT $i insalatori. Direptu aceaia sA fie volnic cucartea noastra, unde ar gasi, au pre mums -sa Mariia, ail preStoica sa-T apuce $i sa-T duc[a] la judecator[I], sa-Tpue la inchisoare, ail fie in Tara Ungureasca, au in taara Molclover, au aicea in Tara-Munteneasca,tot sa-T apuc[e] sa.T in-chiz[a], $i, Edna nu-I va plati tot baniT precum le scrie zapisullor, $i chieltuial[a] ce ar chieltui el, sA iT sä intoarca innapoT,sä nu sa maT sloboaz[a]. AcTasta scriem.

Mart 13 dni, It. 7202 [169Radul Cup[a]riu12.

[V ° :J Des Kempulunger Judicats Sentences.

N2 582.2 Ispravnic de Cimpulung.s N° 649.

[=

[

fiia-saii,

2

JUDECITT DEZBATIITE 185

14.

t Cinstitului $1 al nostru bun priiaten $i vecin de aproape,dumnealui jupan Ion Mancas, marele-judet. De la m[i]l[o]stivulDumnezeu, sAn[a]tate $i tot fericitul bine pohtim ca sA. tri-mit[A] dum[i]tal[e]. Cinstita cartea dum[i]tal[e], care ne -al tri-mis dumneata, ne-au venit ; dentru care, de bunA $i fericit[A]san[A]tatea dum[i]tal[e] intelegandu, multu buc[u]rAndu-ne, amdat lauds. lui Dumnezeu. Alalte cite ne scrii dumneata, incIam inteles. Pentru Gherghe mesterul, Sarbul, de care ne scriidumneata, cum c5 ar fi venit innaintea dum[i]tal[e] dumneaeijupaneasa Marta, care are datorie la acest Gherghe mesterul,SArbul, t' 43, cu zapisul lul, precum le-am vazut $i noT, casu nevoim sa scoatem banif dumneaei da la dAnsul,noi foartebucuro$ ; numai vei $ti dumneata ca iaste un om prea slabu$i lipsit, precum doar gandim cA. $i dumneata vei fi intelesdu la ceialalti boiari, car[i] au mai avut datorie la dAnsul.Carii, viindu aid, cu di stulA nevointa abiia s'au scos ca vabani de li se -au dat. VAzAndu-i lipsa lui $i neavandu ce-imai face, au ertat dumnealor mai mult dA jum[A]tate, pre-cum vor spune $i el singuri dum[i]tal[e]. DA car[e] noi, pre-cum $i mai sus zicem dum[i]tal[e] cu foarte bucuro$ vomnevoi, $1 pentru banii dumneaei jupaneasei Martel', numai sAsoc[o]teasca dumneaei pentru lipsa lul, sa mai iarte, cit nu

Si,iast[e] putinta acest[i] ban[i] tot sit ias[5] de la dansul.pre ce va fi socoteala dumneaei O. lase, sit avem ritspunsu,ca sit stim ce vom fac[e]. Si, langa aceastea toate sfAr$indu,mila lui Dumnezeu pururea sa fie cu dumneata.

Mai 24 d., 11 7204 [1696]Al dumital[e] da bine voitor : Bunea Gradisteanul.

[V°] Cinstitului $1 al nostru bun priiaten $1 vecin de aproape,dumnealui Ion Manca$, marel[e] -judet al cinstitel cetit% Bra$ovului, cu cinste $i cu multa san[A]tate sä se dea.

[Pecete buna, avand mielul cu crucc pe spate a i B[u n ea]G[radi]$[teanul])1.1

No. 655.

186 AFACER! DE HOTARE

15.

La at nostru bun priiaten $i de bine voitor $1 vecin deaproape, cinstite dumneata jupdne Hauls Mancas.

De la prea-putiarnicul si a tot tiitoriul D[u]mn[e]zeu pohtimca sa pazeascl pre dumneata cu bunA pac[e]. cu intreagA sl-natate, cu via indelungata si cu tot fericitul bine, inpreunAcu toata cinstita casa dumitale. Cinstita $i noao foarte doriacartea dumnitale, care ni-ar trimis, venit, $i, de cateni-ar scris dumneata, de toate am inteles. De buns anatateadumnitale, ni-am bucurat foarte. Ne serif dumneata pentrupopa Stan den Satul Lung, cum el au venit la dumneata deau spus dumnitale cu, furAndu-i-se niste une alte, $i dovedin-du-le prin caldcas cA i liar fi furat un om anum[e] Neagul$i cu un cumnat al ha, au fost venit popa Stan cu Neagulla judecata innaintea noastra, $i aflat Neagul vinovat, $i cucumnatu-sail Stan, precum au marturisit colacasii. i-amfi dat ca sA-T plAteasca paguba. De care vAzand dumneatacA n'are popa Stan carte de judecata de la nor, nu foarte1-ar crezut de cealia ce au spus dumnitale, ce 1-ar trimis dum-neata lard aicr, ca sdi facem carte de judecata, precum vomfi ales dreptatea. De care lucru, asa ver sti dumneata cubuns adeverintA, cA au venit popa Stan cu Niagul de fatainnaintea noastrA, $i indreptat popa dupa.' leagiavoastra, apoi au venit Niagul a dooara innaintea noastrA,fiind $i popa Stan de fata. de all marturisit singur el cugura lur ca el $1 cu cumnatu-sati Stan all furat une altele popelur Stan. Decr nor asa am judecat, sA-I plAteasca Niagul $icu cumnatu-sail toata paguba, $i pre jamatate all platit Niagul

partea lur, iar ceialaltA parte sl o plateascA acolo cum-natA-sAil. atunce cersut popa Stan carte de judecata,iar acum iati i-am fAcut ; ce viind acolo, it ver facedumneata dreptate, $i sd-T scot dumneata ce ar avea la acelom, sa nu rdmae cu paguba. Aciasta acum, $i mila milos-tivulur D[u]mn[e]zeii sd fie pururea cu dumneata $i cu toatacinstita casa dumnital[e]. Av[gust] 30 dni, It 7207 [1699].

Theodosie Mitropolitul Ugrovlahier.

s'au

luta s'au

nail

j-

si Si

Sicd

JUDECA if DEZBATU 187

[V° 1 t Cinstitultff si binevoitoriului nostru $i vecin deaproape, $1 bun priiaten, dumnealuf marelui-judet al cin-stitei cetat a BrasovuluT, cu cazutA cinste sl sa dea.

[Pecete neagrd, cu Maica Domnului cu Hristos in brace, $1initialele: prciip 6[roO] X[p-qato];, : ,o[eoAociu]

6. M[liTp110AHT] 3[EMAH] S[urpottnapil Maica Domnulul,Isus Hristos, amin. Teodosie b. Mitropolit al terif Ungro-vlahiel].]

Anno 99, die 14 Sept.Des Wallachischen Bischoff Schreiben wegen des Popa

Stan auss Langendorff gestollen Stlitten 1.

16.

Cinstit si al nostru bun si vechin priiaten, de bine voi-torin si de aproape vecin, dumneaalui jupAnul Hangs Mancas.

De la Dumnezen sanatate $1 tot binel[e] pohtim ca sltriimitl dumnitale inpreuna cu toat£ familiia dum[i]tale. Cin-stit[a] scrisoarea dum[i]tale ce ne-al trines, cu cAzutA cuviintAo am priimit. Dentru care de bund sanittal[e] dumneavoastraintelegandu, foarte ne-am bucurat si am laudat pre Dum-

Alalte cAte an fostu scrise, am inteles, pentru un preotanum[e] popa Stan, ce ne semnezi dumneata ca, avAndu opaguba de catra tin om anum[e] Neagul, si viindu amandoIde fata innaintea noastra, noT i-am trimis innaintea SfintiiSale parintelu/ VlAdicAt, de i-an judecatu. Si le-an Meat drep-tate. Si, stiundu-s Neagul $i vina si fapta luT, an marturisitinnaintea Sfintii Sale parintelui Ca el au flcut acea hotie sistricaciune, inpreuna si cu un cumnat al lul, anum[e] Stan,care iast[e] acct, si s'ar fi platit Neagul si partea luT de stri-caciune, ce an fostu, precum ai hi vazut dumneata si carteaSfintii Sale pArinteluI Vladicaf, de judecatA. Calk] carte dAn-du-o dumneata si cumnatu-sAn, Jul Stan, el ar hi tagAduindude acea stricAciune. De cage], vazAndu dumneata lucru pAninteatata, a! trimis de iznoava iar pre pArintele inpreunA cu

N° 675.

'Itiao5; 4.-4v

[=

nezeti.

2

188 AFACER1 DE HOTARE

o slug[a] a cetatii, ca sa, sa indrepteaze lucrul, De car[e], laaciasta nu maT trebue atat[a] dovedire,' de vreame ce elamandof de fats au fostu innaintea SfiinOi Salk] parinteldVladicaT, de i -au judecat, si Neagul de bung voia 10, far denio pedeapsa, ail marturisit cum a el si cu cumnatu -TStan ail facut acea stricaciune, si s'ail platit el si partea lulde stricaciune, cum aT vazut dumneata si cartea pArintelui,de judecata. Fara de cat, de-acum ratn[a]ne judecata dumneata :fiind supt ascultarea dum[i]tale, ce veT vrea sa facT, aceaiava fi. Cad el, adevarat, ca ni5te oamenl rat $i hotl, asa vortagadui si sa vor apara, ca sa-s maT lungeasca vreamea. Iardumneata, ca un dreptu judecatoriti, sa alba parintele popaStan dreptat[e], sA nu fie pagubas. Ca destul de de altecertarT si pedepse, care sant dupre vina for sä ia, li sA iarta,de vreame ce insus, da bunA voia lor, precum si maT sus, s'aumarturisit pacatul ; iar stricaciunea $i paguba sa plat easca.Ca noT, ce am cunoscut si stim adevarul, si 'ntAill si acum, aldoilea randu, cu aciasta scrisoare, dum[i]tale marturisim, ceade apor : cu ace oamenT, ce santu supt ascultarea du[mlitale,ce veT vrea, veT fac[e]. Si cu aciasta sfarsindu, mila luT

Dumnezeti sa fie pururea cu dumneata. Sept. 28 dni, lt.7208 [1699] '.

Al dumnitale de bine voitoriu si gata a sluji :Mihar Cantu CUrd,10.

1V°:1 -1- Cinstitulul si al nostru bun si vec hill priiaten, debine voitoriti si de aproape vecin, dumnealul jupanul HanasMama's, marel[e]-judet de l[a] cinstita cetate Brasovului, cucinste si cu multa sanatat[e] sa s[A] dea.

[Pecetea stiutd, cu negru.]

17.

Cinstite $i al nostru de bine voitorti, bun priiaten $i vecinde aproape, dumnealuT jupan Boartes marel[e]judet al cin-stitef dant! Brasovulta, san[a]tate si tot binel[e] pohtim du-mnital[e] de la Dumnezau ca sa-tI daruiascA.

1 No. 677.

JUDECATt DEZBATUTE 189

-I- intgmplarea scrisorel earl dumneata nu Taste de alt,far[a] cat ca s[a] stim de build si ferecit[a] san[a]ta[tea] du:mital[e]. IA110 aclasta, te pohtim pe dumneata pentru o sg-rac[g] de fameae, care au fost de aicea din Campulungu, deo ail fost luat un Tudoran Beanghiia, de adi din $chiar, siintampl5ndu-i-s[a] din porunca lul Dumnezati de i-ad muritsotiia, si all ramas sarac si strein, si nu are acif pe niminica sg-r caute de hrana er, ca n'ati facut nici copi!, si ailramas si cite cevasi de la barbatul el, si n'are cine it cauta,fiind streina ; ce si rudele barbatului el stint neste oamenTnaprasnicr, si an pecetluit tot ce ail fost ramas, si sa bro-descii sa o scoat[1] numal cu trupul din cas[a], si, cand is'au apropiiat Id sa moar[a], an fost si popa Florea din

chiiai acolo, fiind sari, si, intrebandu-1 preotul : 4Todorane,esti slab, 5i, de te tern! de moarte, cad nu fad o diiat[g] Sice veT, las/ famei tal[e]? 2. Iar Todoran an zis : (Parinte, en lascasa famead meale Stancal : niminT treab[a] sa n'aiba dinrudeneil[e] meale,. $i au vrut sa fac[a] si diiatg, si, pripindu-1moartea, i -au perit limba. 1 an fost zis, ce are fi ramas, dintoate sa s[g] inparta precum Taste obiceaiul. Ci te pohtimpre dumneata ca sa i s[d] fac[a] ace! sarac[e] dereptate, lainparteala lor, sa nu s[d] fac[a] niscare vol veghiiate. Siiar te pohtesdi pe dumneata pentru Stoica post[a]varin deacii, care an fost sotie cu Todoran si cu jupanul Dan : andail fost la soc[o]teala lor, de s'ail despgrtit, ail fost ramasStoica post[g]variul lul Todoran Beanghiei t' 800, cu za-pis de la mana lur, ca s[d] sa dea acestr ban! tot! deplinin mana lui Todoran, precum va marturisi si jupanul Dan,ca el le tie toate soc[o]teale[le] lor, si el be va descoperitoate. De aciasta pohtescu pe dumneata, sa i sa fac[a]acestil sarac[e] dereptate. $i, sfarsind, m[i]la lu! Dumnezan sapazasca pre dumneata cu san[g]tate. D[e]ch[emvrie] 3 dni,1' 7217 [17o8] 1.

Al dumital[e] in toat[g] vreamea de bine voitorid si bunpriiatin, gata spre slujba :

Hriza Log[ofa]t, ispravnicul of Canpul lungu.1 No. 704.

190 AFACERf DE HOTARE

[V° :] Cinstituld si at nostru de bine voitori, bun priiateni vecin de aproape, dumnealuT jupan Boartes marele-judetT

at cinstiteT ciatat BrasovuluT, cu fericita sanialtate sa s[a] dea.[Pecete bruna cu inscriptia ; el- H[ri]7[ea] [is]p[ra]v[ni]c0.]

18.

Io Costandin Voevod WHO mlstiti i gsdnu zemle vlahiiscoe.f Cinstitulut at nostru bun priiaten si vecin du aproape,

dumnealui jupanul Bartel Sauler, judetul-cel-mare da la Bra-sov. De la Dumnezeti pohtim sa. -daruiasca dum[i]tale fe-ricita san[a]tate. Cartea dumitale ce ne-ai trimis, ne -au venitsi, ce ne serif dumneata, am inteles. Pentru un munte care1 -au cumparat Oprea Florea, ce sa chiiam[a] Radila, aid intall, da la cumnata-sati Comsa Raut, drept tl 102, si apoiacel Comsa nu s'ati lasat pa acea vanzare, ci s'ati sculat da1 -au fost vandut mat pa urm[6] si egumenulul da la tnanas-tire da la Margineani, drept t' 130, si acum au mare gal-ceaav[a] intra drinsii, fiindu vandut muntel[e] in doao locum,precum vazum si zapisel[e] da vanzare, si acel Comsa van-zatoriul sa aila acol[o] la Brasov, si acum, nefiindu el aicide fat[a], nu sa poate indrepta lucrul far de dansul, niciegumenul nu poate veni acol[o], si, fiindu si moslia aciastaaid in taxa, de care lucru to pohtim pre dumneata, sa daipre acel Comsa in mama cumnata-sati Oprii, sa vie inpreunacu dansul aid, sa stea da fat[a] si cu egumenul da la Margi-neani innaintea noastra, sä O. indrepteaze acest lucru, aau insalat si pa unul si pa altul, ca far de dansul nu sapoate indrepta ; ci numaT sa vie de fat[a]. Aciasta, si mila lulDumnezeti sa fie cu dumneata

Iul[ie] 9 dni, lt 7217 [17o9].De bine voitoriti dum[i]tale ; /o Costandin Voevod.[V° :[ Cinstitului al nostru bun priiaten si vecin da aproape,

dumnealui Bartel Sauler, judetul cel mare de la cinstita ce-tatea BrasovuluT, cu sanatate sa sa dea.

[Pecete mare, rotunda2.]

I No 704.' NO 419.

JUDECATt DEZBATUTE 191

19.

Dumital[e] jupane Moarcar, sanatate sa trimit[a] DomnulDumnezeu dumital[e] si la toata cinstit[a] casa dumital[e]poftescil de 1[a] prea-puternicul Dumnezeti, ca la un bun $ivoitori de bin[e] al mien. Ca, de n'ai fi fost dumneata mieintr' ajutori cu cuvantul, tine stie la ce lucru as fi ajunsueu ? Ce numai, dup[a] mila lui Dumnezeti si dup[a] ajutoriuldumital[e], ea socotescti ca. mutt me-ai folosit dumneata mie.Ce ma rog dum[i]tale si de acum innainte ca sä nu m[d]pia dumneata la uitare, ea, cu mila lui Dumnezeti si prinajutoriul dumital[e], deaca ma va scapa Dumnezeti de aicla,di tot voi fi al dumital[e], si, ce va fi, ostineala dumital[e] vafi, ca, pa cum sä inteleage lucru, miem ceare Mariia Sadomnul, chizas, precum pofteaste el, dar, pentru acest lucrucare pofteaste el, cine s'ar baga chizas precum ca s[a] nuaiba el pagub[a] nici de un ban din toate ale lui, cate are,ca oamenii s'ati spareat de el, 5i de frica parcalabului, $i

oameni de acolo nu sä vor baga chizas pentru mine, de asidea aicia cat de mutt. Ca eu n'am alta nadeajde dupa

Durnnezeti, far pa dumneata; el dumneata ne $tiT tot ince-putul si farsitul ; ca eu pofcesc sä dati chizas pe sufletul mien,sa merge in sfanta bisearica, O. jur in sfanta evanghelie,precum nu s'ati facut nici-o pagub[a] de mine, nici de acuminnainte de mine nu s[a] va fac[e]. De care lucru, dumneatastiff toate, ate m'ati para. Ci fa dumneata toate ca un inte-lept, cd mie mi s'aii suparat cu atata prinsoare, $1, din toate,acum am cazut $1 la betesal[a], si, dintr' alte, din toate amfault, cat mai si de foame pier. De care lucru, stiff dumneataca, de a$ fi mai de aproape, ar fi cum ar fi, ci nevasta meaintro sap[ta]mana poate veni, iar in trei nu poate, si paacas[A] toate mil sa rasipesca.

Al dumital[e] de bin[e] voitor si mai mic slug[a], eu, IonAvram din Soodol'.

[Catre 1720 502.]

1 El scrie din temnill si cere chizas ca sI poati iei de acolo.2 Nd 583.

192 AFACERi DE IIOTARE

20.

Tie Cad[i]- Efend[i] de la Giurgiuv i tie Voivod de la Bu-curesti. Viind acest luminata ferman al inparatii Me le, avandCraiul Niamtului sol aci la Tarigrad cu sazamantul, si viindaid la Poarta Inparatii Me le cu o carte pecetluit[a] a Cra-iului nemtescu, dand jalba pecum cu din raiaoa noastra careare saza[ma]nt in Bucuresti, anume Costandin Ioan sna [=fia]Fiore Pop, care este dator la un negustor din Tinutul Nem-tesca, anume Conrat Capel de la Acna, avand sa is cu za-pisul lui bani tl. 794, banii] 9o, cu toata zabava banilor, careail zabovita mai mult din zi, adec[a] de la 1761 si pan acumii,banii nu i -au dat ; si, vazand inparatia Mia pecum cu estelucru cu pacat nedand banii de atata vreme, tu, Voivod dela Bucuresti, dinpreun[a] cu Cad[1]-Efend[i] de la Giurgiuv,sa le luati sama, $i sa-i judecati cu dreptate, dupd pravile,si O. faceti banii taxil, dupa emu arat[a] si zapisul IA $i,facand vechil pe acest negustor, anume Ghiorghie Fag[u]rel,sa-T dia banii, sa-1 duc[a] la cel mai sus numita, care aresä ia, iar, facand vre-o pricin[a] a nu da baniT, sa -1 trimitetidupa cuma scrie fermanul Inparatii Mele, ca s[A] vie aici laPoarta Inparatii Mel; ca sa.-s is judecata driapta. Iar intr'altchip sä nu facet, afar[a] din porAnca firmanulul Inparatii Mele,ci sa cautati sa-1 gasiti dupa] cuma mai susa am numitu,iar, nefacand ascultare dupa porAnca fermanului InparatiiMele, apoT va veti pedepsi. Ghenuarie 1, 1767.

[Traducere pe o larga foaie de hirtie orientala, trimeasadin Constantinopol °data cu firmanul original'.]

2 I .

Io Alexandru Ioannu Ipsilant Vvd. bju. mil. i gspdr.zemli vlahiscoia.

Petco Brasovene. Am vazut cele ce serif pentru banii ceesti datoru luT Dumitru Cascambk, si, macar ca aveam dataporunca ca sa sa vanza din cele ce ai aid in tarn, spre im-

I Bibl. Acad. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, p. 258.

.

LEGATURI CU DREGATORII DE HOTARE 103

plinirea banilor datorniculul luT, adicg vii $i altele, daru,dupe ruggclune-ti, iata m'am milostivit, si ti s'aii dat noroculce ceri, $i -ti scriem cu hotgrgre, dupe sgrbgtorile Paste luipang in 20 ale luni lul Aprilie, fArg de alt cuvant de pre-lungire, sa vii negresit aid, ca sa -ti dasfacT cu numitul dator-nicil, cAcT, cgnd $i dupe acest sorocii nu veT veni si veT

mai profasisi cevasT, sa stii hotgrat cã macar o zi soroc nuti sa maT da, ci vom da poruncl de sa va vinde cele ce ataid, $i sa va face implinire (11 dreptul numitului datornic.Acfasta. 1778, Mart 61.

[Vo 1 La Petco Braoveanu, negutatoriul, ce sa afla inBrasov, sa sa dea.

Procit. Vel Logt. [= A cetit L ogolatul.cel.Mare].[Pecete rosie, ruptal

IV. Legatee( cu dregatoril de hotare.

Brasovenii aveau, fireste, legAturi dese cu dregatorit mun-tent de la hotare. Ele erau insa mai putin dese si maT putininsemnate de cum s'ar crede, pentru ca pe atund cele maimulte afaceri interne, si mai toate cele din gall, erau lAsatein grija DomnuluT, care priveghia de-a dreptul, Fara mijlocitor,asupra lor. Nu era nici-un lucru, cit de mic, in care Voevodulsa n'aiba chemarea de a se amesteca, si sa nu se amestecede fapt foarte adesea.

Afarg de boieril din Sfat si ceT de la Curte, erau, pe aceavreme, putinT dregAtorT statornici. Ceilalti erau numal isprav-nicl aT lul Vodg, represintantiT persoanei luT si indeplinitorifvointiT luT, intro anumitl afacere. Ispravnici permanenti seintilnesc numal de la reforma lui Constantin Mavrocordatinnainte.

Totusi erau anumite puncte din pgmintul terif, unde presenta necontenita a unul om domnesc era neapgratl. Aidafacerile nu se iviati numai din cind in cind, ci se urmailzilnic, si ele ere" destul de grabnice zabava aducind mad

I No. 429.

75703. Vol. X. 13

194 AFACERT DE HOTARE

pierderl si neplaceri , pentru ca dezlegarea for sa n.i poatafi stOmutata la Domnie. Astfel, pentru nevoile vamiT $i alehotaruluT, un ispravnic stiltea necurmat, din cele mai vechbtimpuri, la Cimpulung.

Locul sail era de mare incredere : prin mina lub treceaumulti bani, hotariri insemnate era chemat sa le pronunte elsi, in sfirsit, printeinsul se capatati poate cele mai grabnicestill din strainatate Din acesta din urma punct de vedere,Cimpulungul muscelean era pentru MuntenT acelasi lucru calocalitatea cu acelasi nume din Bucovina de astazi, pentruMoldovenl.

De aceia ispravnicul se alegea dintre boierii marl si deneam bun.

Cel d'intaiil pe care-I cunoastem, e Socol din Cornateni,coboritorul vestitului boier Socol din veacul al XVI-lea. Incadin 1635 5i pana 'n 1640, Socol e ispravnic la Cimpulung,avind mai ales grija innoirii bisericil domnesti din acestoral 1.

L-am vazut scriind °dato pentru postav, alts data pentruafaceri de hotare, $i iata acuin o alts scrisoare a lul, faro altscop decit recomandarile si complimentele obisnuite :

I.

t La al nostru cinstit si prea-iubit $i intru tot nadajduitor,mai mare parintel[e] nostru jupanul Mihal, marelrepudetude intru cinstit Scaunul cetateaT BrasovuluT, sanatate pohtescude la m[i]l[o]stivul Dumnezeu, inpreuna cu tot binel[e], sodaruiasca Sfentiia Sa dumnital[e], de inpreuna cu toat[a] cins-tit[a] casa dumnitale si cu to priatnicil dumnital[e]. Alta,cinstit[a] cartea dumnetal[e] care mi i -al trimis, foa[r]te cumar[e] drag[o]ste o am priimit, si de toate pre randu am

m[i]l[o]s-inteles. De care lucru dam laud[a] si multemimtivului Dumnezeu de aceasta veselie ce se-au inceput intrucinstit[A] casa dumnital[e] cu sora noastra, fiia dumnital[e]

3 V. Inscripfir din bisericile Romania; pp. 130.I ; Cony. literare pe Fe-bruar 1905 ; mai sus, passim, §i tabla.

LEGATURf CU DREGATORlf DE HOTARE

:M[i]l[o]stivul Dumnezeu sa dgruiasca sg fie in ceasul eelbun, si sA le ddruia.scg. Sfentiia Sa zil[e] indalungate si viiat[a]norocit[g], inpreung cu tot binel[e]. Alta, sg ver[i] pohti dum-neata a sti si de bung sangtate a Mgrii Sal[e] lu Vod[g],iaste Maria Sa satiates si veasel si intru bun[g] pac[e]. Asij-direa si no! Incg ne afigm cu sAngtate pre lAnga spatelreiMgrii Sal[e]. Alta, si noT, dup[g] pohta dumnitai[e], apropiin-du-se zioa cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omulnostru si ca un fecior, Boiar Isfan. Dumneata sg priimest[i]cu drag[o]ste si sa iaT in nume de bine, ca de la un fecioral dumnital[e]. NumaT sg daruiascg m[i]l[o]stivul Dumnezeusg petreacet dumneavoastrg aceasta veselie cu pac[e] si cubun[g] sAngtate. De aceasta am scris domnital[e]. SA fiT dual-neata sgngtos... Ap[rilie] 26 dni.

t Al dumnetalea ca un fecior :Socol Vel .Cliuc[er].

[V°:] Cu cinste sg se dea aceasta carte intru cinstit[g]mina a cinstit si prea-iubit maT mare pArintel[e] nostru, dum-nealuT jupanul Mihaiu, marel[e]- judet dentru cinstit Scaunulcetatii BrasovuluT....

[Pecetea obisnuitg, cu semne'.]

0 scrisoare din 1698 arata tine era atund ispravnicul deCimpulung, dupg Radul Cupariul, cunoscut dintr'o scrisoaretipgrita in capitolul precedent:

2.

t CinstituluT si al nostru bun priiatin si de aproape vecin,dumnealul Inane Mancis. SI fie dumneata sangtos. Sanatatesi tot binele pohtim dumitall el de la Dumnezeu ca sg tri-mita dumital[e], denpreun[k] cu cinstitg familiia dumitale.Cinstita scrisoarea dumitale ne -au venit, de a dumitale sa-n[g]tate ne-am bucurat. Ne serif dumn[ea]ta pentru grgul dela RucareanT, ca sit le zic sa aducg baniT la dumn[ea]ta, sg-sispraveasca intr'un chip, cg iaste si de mult. De aceasta veTsti dumn[ea]ta ca i-am chiemat aid la nor, si le-am zis foarte,

I No 581.

195

106 AFACERI DE HOTARE

si iata ca-$ pusera. zi de 'nnaintea noastra, pana la Santa-Marie sä vie acolo la dumneata, sa-$ ispraveasca. Ci deaciasta asa vel sti dumneata. Aciasta acum, $i mila Dom-nuluT cerescu sa fie dumitale pururea de ajutor.

Iul. 20 d., It. 7206 [1698].t De bin[e] voitor $1 gat[a spre slujba dumnetal[el :

Sarban Com[is] VIddescul.[V° Dumisale cinstitulul $i bunuluT priiatinuluf nostru

Ioanes Manca$, judet a cetatir Bra$ovului, cu fericita san[a]-tate sa sa dea I.

[Pecetea obisnuita.]

Nu cunoastem alt1 ispravnic! de Cimpulung, mai vech!, dinvremea lui Brincoveanu. Dar s'a pastrat Inca scrisoarea princare acest Domn da de *tire Brapvenilor ca a incredintataceasta sarcina lui Radu Golescu Comisul, unul din personagiileeIstorief ieroglifices- a luT Dimitrie Cantemir 2. Radu Comisulera fiul lui Mate!, tot Comis, $1, prin acesta, nepotul de fiual vestitului Stroe Leurdeanu, dusmanul neamulu! cantacu-zinesc 3. Postelnic, apo! Aga, in 1691-2 6, el fu Marele-Vornicat lui Constantin-Voda. (1711) 5 Logofatul cel Mare al luiStefan Cantacuzino, urmasul Brincoveanulu! 6.

Serban Comisul, pe care-I inlocuia, era poate Serbandescu, care fusese °data solul la Viena (in 1688) at lu! SerbanCantacuzino $i se intorsese cu agentul ungur, bine cunoscut,Ladislas Csaky, pe un timp cind Golescu era numa! Pos-telnic al doilea sau al treilea 7. Cu vremea el s'ar fi itnbunatcu I)omnul cel nou, care I dadu ispravnicia de la Cimpulung,lasindu-i-o pana acum, in 1700. Dar un alt Serban Vladescu,fiul Pirvu, era fost Mare-Postelnic Inca din 1691-2 8.

I No 671.2 Lama literaturil roodne in secolul al XV117-lea,3 Documenttle Cantacuzinilor, p. III (nie

Ibid., p. 154 (no LXV).5 Studz7 fi doe., V, p. 311 (no 72).6 Ibid., p. 176 (n° LxXV).7 Maga rn istoric, V, pp. 102-6.

Doc. Cantacuzinzlor, p. 153 (no LIv).

358.

lui

I,LI-LI11).

:]

si

Via.-

p.

LEGATURT CU DREGATOB.11. DE HOTARE 197

3.

Io Costandin Basarab Voevod bjiiu mistiiu gspdru zemlivlahiscoe.

Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]vreamea'de bin[e] voitoriti, dumnealui jupanul Echil Ghiorghe,marele-judet al cinstitiT cetAt Brasovul, sAn[A]tate si tot bi-nel[e] de la Dumnezeii poftimu dumnital[e]. Cu aciasta facemstire dumital[e] ca iat[a] cA am socotit de am pus ispravnicla Campul lungu pre cinstitul si credincTosul boiariul nostruRadul Comisul Golescul, in locul lul SArban Comisul; carel[e]vine si pAnA acolea la Brasov. Deci am poruncit ca cu dum-neata sä s[A] inteleag[A] de toate ce vor fi trebil[e], si sltrAiascA in dragoste si prietesugul vecinatatii, si, or[T]ce ju-decAt ar fi in partea loculul aceluia, sä indrepteaze si sticaute, sA fac[A] ce ar fi cu dreptul. De spre partea dumi-tal[e], Incas, ca un bun vecin ce ne est[i] dumneata, la cealece ar fac[e] dumital[e] stire, aseamene si dumneata ceia ceva fi dreptul a cauta si a fac[e] poftim, ca sA s a pdzeascapururea buna vecinAtate. AcIasta acum, si mila lu! DumnezeusA fie cu dumneata. Sept. 3 d., It. 7209 [1700].

De bine voitoriul dumitale :Io Costandin Voevod.

[V :] t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, intoat[A] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul EchilGheorghe, mareljej-judet al cinstitil cetAti Brasovul, cu mult a)sAn[A]tate sa s[A] dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

De la Radu avem urmatoarea scrisoare cAtre BrasovenT :

4.

t Al mien cinstit si mai mare vecin de aprooape si bunpriiaten, dumnealui jupanul Mihaiu, judetul cel mare al cins-tad cetAtiT BrasovuluT, cu sAn[A]taate Ira inchin dumital e].

I N° 374.

f

f

198 AFACERf DE HOTARE

Asijderea, se vei pohti si de san[a]taate noastra, cu mila luDumnezeti, in narocul Mari! Salle] Domnu nostru, aflamu-necu san[a]taate pre langa spatel[e] Marii Sal[e] Domnu nostru.Cartea dum[i]tal[e), care] ne o'T tri[mi]s cu filul dumital[e]si fratel[e] nostru, jupanul Herjerti Lucaciti, si, deca o amchit si am inteles de bun[a] sanataate dumital[e], fooartene-am bucurat. Darul ce ne'T trimis dumneata, Inca ne auvenit, si fooarte multamescu dumetal[e] : sa de Dumnezeu sinoT sä slujim dumnevoastre de ce vet pohti dumneavoastra.Iar, pentru randul ollor dum[i]tal[e], intelege-ver dumnetaden scrisoarea Mari' Sal[e] Domnu nostru ea, cum au inga-duit Manila LuT dumital[e], tot va ingadui si acum, pe ce vonhii bucate ales[e] al[e] dumital[e], numaT pan acum Marii SaDomnu nostru oiariT in tar[a] n'aau trimes. Iar tot va hipe voia dumital[e]. Si aciast[a] scrisoare a noastra sa afle pedumneata san[a]tos. Dech[emvrie] 9 dni.

t De bin[e] voitor sa in toat[a] vream[e] gat[a]a sluj[i] dumnital[e]

Radul Vel Corgis].[V° :] t La at nostru cinstit si maT mare vecin de aproape

si bun preiaten, dumnealuf jupanul Mlhalu judetul al cinstite!cetatil BrasovuluT, Aare c sa se dea].

165 r, 23 December. Diess Genadess (?) halpen.[Pecete galbena, cu semne 1.]

Un alt dregator din vecinatate e judetul Cimpulungului,vechiu oral din veacul at XIII-lea, avind judetul si pir-gariT sa! 2. De la unul din acesti judetT e cererea nrmatoare :

5.

Cinstitulu! de Dumnezati si ales Intru vrednicie Mania S[a]Ghieorghius Ghieical, marel[e]-judet at cinstite! cetat Braso-vuluT, sa fie Mariia Ta san[a]tos.

Pohtim de la prea-putearnicul si a-tot-tiitoriul Dumnezaa Ma-rid Tal[e] lin[a] paac[e] si fericita san[a]taate, dinpreun[a] cu

1 No 620.2 Sittdir Sri doc., mr, p. 273 si urm.

:

[=

LEGATURI CU DREGATORLI DE HOTARE 199

toat[a] cinstit[a] famine Mariel Tal[e]. Facem Maria Tal[e] $t[i]repentru cest om al nostru, de aicea, din Campulungu, anumieStoica, pentru ca ad fost venit acum la Brasov cu carul pentruhrana, iar un Ion, fecTor WI Simion, de aicea, 1-ad apucat dezic[ea] cum ca at fie acest Stoica datorl incli maf de naintevreame. Ci de acIasta veT $ti Manila Ta ca acIasta datoriecum iaste poveastea : ca ail fost luat muma acestui Stoica,anum[e] Mariia, o bute de yin de la un lane Grec[ul de laFoc$anT, N[g] banT, $i chizas au fost intrat acel Simion, iarmatu$a Marna, muma Stoical, ad fost lasat un batlag derachal zalog la acel neg[u[tAtorT, $1 ail pus zi matu$a ca saaduc[a] banil neg[u[tatoriuluT $i sA-$ la batlagul cu rachiul.Si, neputand mearge la zi matu$a Mariia, sa duc[a] banilneg[u]tatoriuluI, iar neg[u]tatoriul au apucat pre Simion, cacTau fost chizas ; iar Simion au venit aicea la Campulungu,de au apucat pre matusa Mariia cu scrisoarea el. Tar matu$aMarna, avand $i acolo plata vin, veadre No, cu zapise, auzis Simion matusal Marie sa -T dea aceale zapise care auavut matu$a, ca va scoate el vinul $i va plati la neg[uitatori.DecT matu$a Manila i-ail dat aceale zapis[e] toate lu Simion,$1 au apucat Simion pre datornicii matu$aT Marie], $1 au scosacel vin tot de pre la datornicl, $1 ail plait acelul neg[u]tatorT, $ii-au scos $i zalogul: bAtlagul cu rachiul, de i 1 -au trimis el aiceamatu$11 MarieT, precum $titi to oro$anii ; ci Inca au fost ramasvin, de al matusar Marie'', la SiMi0H, necum sa fie matu$aMariia datoare le Simion. Precum vel vedea Mariia Ta $1diiata matu$5.1" MarieI la mama fii ulul sad Stoical, facut andau vrut O. moar[al. Si veT sti Mariia Ta ca matu$a $i acumiast[e], $1 cat nu ia.Ci venit clasul cu putin suflet, $i o amIntrebat noT acum d'intai, $1 a$a marturisa cu sufletul el, ca,ce au scris is in diiata el, cand ail vrut sa moar[a], a$a aumArturisit Si acum innaintea noastra. Iar pentru o carte ceau scos Ion feclorul luT Simion innaintea Marie TaI[e], aRadului Cupariul 1, acea carte sa nu s[a] creaaza, cb. o $timnoT tot $1 marturisim ca. iast[e] rea, ca, fiind CupariuluT

I Ispravnic i el. V. ma! sus, cap. precedent.

200 AFACERt DE HOTARE

pizma pre acest sarac Stoica, sa mira ce Mu if va mai fac[e],ca sä-1 omoar[e]. Ci, mergand Simion cu zapisul matusaf celde la Grec, si vazandu-I Cupariul, i-au facut pentru pizmaacea carte, ca sa-1 apuc[e]. Ci de aciasta marturisim nof totcu sufletele noastre, ca a[c]ea carte ce i -au facut Cupariul,nu iaste bun[a], si iaste rea. Ci Mania Ta, ca un intelept,sa-T facT dereptate, Ca nu -T iast[e] nici -un ban dator. Aciasta,si mila Domnulul ceresca sä fie Maria Tale] de ajutorl.Pentru ca, cand au facut Cupariul acea carte lul Simion,Stoica n'au fost de fat[5].

Gh[e]n[arie] 27 dni, It. 7208 [1700].t Al Marief Tal[e] plecat si vecin de aproape, de bin[e]

voitor :Stanciul jud[e]tul de Dlagopol, inpreun[a] cu orasanif.

Pecete peste hirtie, cu corbul, avind de-asupra steaua, siinscriptia neinteleasal

[V° :] f Cinstituluf de Dumnezeu si ales intru vrednicieManila S[a] Ghieorghius Ghieical, marele-judet at cinstiteT ce-tatel a Brasovuluf, cu plec[a]ciune si cu fericita san[a]taatesa sa dea.

[['ecete mica, bruna, cu inscriptia : flE4aT KA.]

t Anno 1700, die 8 Febr., exhibit. des LangenauerRichters undt geschworm Brieff in puncto eines SchuldnersSztojika des Popa a luj Negro Sohns I.

Rucarul avea un Capitan, adeca un Capitan de margine,si de la unul din el' primesc Brasovenif scrisoarea ce ur-meaza

6.

T La al nostru cinstit si prea-iubit si de m[i[I[o]stivulDumnezeu daruit dulce priiaten, jupan Mihal, marel[e]-judetden cinstit[a] cetatea Brasovului, bun[a] pac[e] si san[a]tatesi tot binel[e] pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumnezeu dumne-tal[e], inpreun[a] cu toat[a] cinstit[a] cas[a] dumnetal[e]. De

I No 683.

LEGATOR! CU DRICGATORIf DE HOTARE 201

veT pohti si dumneata a intrebarea de sAn[g]tatea noastrA,cu mila lu Dumnezet si 'in cinstit norocul Maril Salk]Domnu nostru, santem san[A]tos, de pre sAn[A]tatea noastrA,si pArintel[e] Macarie patrilarhul, carel[e] iaste aid i, sA in-chin[A] dumnetal[e] cu san[A]tate. Alta, pohtim si ne rugAmdumnetal[e] pentru un nepot al parinteluT, pre nume Petru,carel[e] iaste acil in cetate la dumneavoastrA, ca atavut nest[e] marhA de negoat[e] aid, si lea -au inchis introo ocna, si, de nu va veni acum, iaste peitoare. Ce ne rugAmdumnetal[e] sA fad bin[e] sa-T fad dumneata o carte a dum-nital[e] la Bran, sA-1 slob[o]zeascA O. vie sA -s caute de marhA.Iar not 'Inca dator[i] O. fim a sluj[i] dumnetal[e], off de celucru ne veT pohti dumneata aid' in tar[a] noastrA. DeacTasta pohtim, si ne rugAm dumnetal[e] wr ru peAogarii c[ = de la Domnul O. se veseleascA]. Amin. Ap[rilie] 14, lt.7166 [1658].

t Al dumnetal[e] in loc de fecior :Vasilii CAp[i]t[an] of Rucatt.

[V°:] La (la) cinstit si prea-iubit si de milostivul Dumne-zet dAruit dulce priiatenul -nostru, jupan Miha! ... .

[Pecete neagrA, cu semne 8.]

PircAlabul de RucAr e cApetenia satulul, si doI din pircalabIapar cu prilejul plingeriI Brasovenilor in privinta unel citimi degrit pe care eI o lasasera in minile RucArenilor, cind curechisitiile austriace, si care nu li fusese platita :

7-

j- Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gspdru zemle vlah[i]scoe.j- Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape in toat[A],

vreamea de bine voitori dumnealuI jupanul Mihal Filsteah,marele-judet cinsti %if cetatI BrasovuluI. Sar[A]tate si tot binelepohtim dumitale. CAtrA acIasta-t facem in stire dumitale, CA

1 Macarie de Antiohia, cunos9tul cilitor. V, Prefata arta citate a d-reiCioran.

$ No, 633.

202 AFACfilli DE HOTARE

aicT innaintea noastra veni de sä jeluir[a] tot sateaniT de laRucar i Dragoslavele, zicand cum ca., fiind ei datori dumitalecu 480 dupre niste graft ce au fost lasat Neamtif la dinsii,randtandu-1 la dumneata ca sa-1 plateasca cu acesti banT. DecT,intamplanduli-s[A] for de ati venit Schiiai de laBrasov, si i-atijafuit, de luat caT 130 si vaci 180 si oT 250; deci eT,

stiindu-sa ca sant datori dum[i]tale, si dumneata dandu-lestransoare pentru ban!, fost jaluit cum, de le vel scoatedumneata bucatele de la SchiiaT, O. fie in pretul banilor care santel dator! dum[i]tale. Iar dumneata nicT vitel[e] le-al scos, nicTbaniT in sam[a] nu i-aT tinut. De care lucru te pohtim pedumneata, pentru voia noastra, ca sa le scot! vitele de laSchiiai aceia, sa s[a] plateasca de banif dum[i]tale, ca nu vorputea fi ei pradati in doao part!, [si] SchiaiT sa le ià buca-telte], dum[i]tal[e] sa-t plateasca banii ce au ; sä l[e] scot!dumneata bucatele de la Schiiai, dea ban!! dum[i]tal[e],ati sä le iai dumneata in pretul banilor, care sant ei datoridumitale. Si sa aib[a] de catra d[u]mn[ea]ta dereptate, cas[a] nu maT faca jalba la no!. Aciasta, $i fit dumneat[a] . sa-n[a]tos. Noem[vrie] 26 d., It. 7200 [1691].

t De binele dumitale voitorf lo Costandin Voevod.[V°:] BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bine voitor, d[u]mn[ea]lui jup[a]nul MihaT Filsteah,marele judet al cinstiti! Brasovului (sic), cu san[a]tate sasä dea.

[Pecete ca la n' precedent I.]

8.

t Cinstitul marele-judet de la cinstit cetatea Brasovului,cu cinste $i cu multa san[a]tate sa fiT Mania Ta san[a]tos ;amin.

SanNtate si tot binel[e] voimu Marii Tale, doamn[e] judet ;sa te pazeaset Domnul cerescu cu mult[g] san[a]ta[te] gi cupaace indelungata, intru cinstit Scaonul Mari! Tal[e]. Cinstitacarte a Marii Tale $i inpreun[al cu sluga Marii Tale ne au

I N° 3$0,

t'

le-al

sail

si

LEGITURf CU DREGAIORH DE HOTARE 203

venit, si, de nate ne -al pot-M.1dt Manila Ta, de toate intelea-sem pre amaruntul. $1 ne poruncesti Manila Ta ca s[A] dAmbanil grAului to deplin acum. Ast[a] ne zici Manila Ta cas[A. scriem $1 not banil pre sume, iar ce am dat $1 intr'a cuImans. Ci s[a] ail Mania Ta ca. Tantea nu s[A] tAmpla sa fieacas[A], si sant scrisorile la dinsul. Ci lard ne rugam MATHTal[e], ca la un cinstit intelept, cum ne -al adastat Manila Tacel mutt, ne rugam Marii Tale sl ne mai adAstezi Manila Tapan la Craciunul nostru, si vom face Manila Ta pan atuncI200 de florinti, $i atuncea va mai ostani omul Marii Tal[e]aid, $1 'npreun[a] cu sluga Marii Tal[e], si, cu acestr bad cezicem mai sus, vom veni si noT, $1 ne veT lua Manila Ta so-coteala, precum va fi cu dereptul. Ce vom fi dat, ne veTprinde Manila Ta in seaama, ca noT, Manila Ta, santem bu-curosT a plati, ci numai nu putem tot odat[a], pentru saraciianoastra. $i s q ,stir Manila Ta, doamne judet, a o scrisoarede bani ce am adus, nu ni s[d] scrie in cartea MArii Tal[e].Ci rugam Marii Tal[e] ca s[A] nu s[A facA vre o opreala lacineva$T, ca noT, Manila Ta, cu saraciia noastra, tot vom platipre rindu, pan la un ban. De adasta ne rugam Marii Tal[e],si Domnul cerescu O. fie dumital[e] pururea de ajutoriu.Dech[emvrie] 11 dni, It. 7204 [1695].

f De tot binel[e] MArii Tal[e], domne judet, al nostruprilatin $i de aproape vecin : Iarca parcalab, din preun A] cuto RucareaniI, mai mid! Marii Tale.

[V° 1 -[. intru cinstitA mAna domnului judetil de la cins-tit[a] cetatea Brasovului, cu multA san[A]tate O. s[a] dea.

[Pecete rosie, rupta 1.]

Peste trel anT pircalabul Stanciul votbeste despre aceia$Iafacere :

9t Cinstitulul de buns ruda Manila Sa cinstitul judet din

cinstit[a] cetate a BrasovuluI, cu plediciune $i cu sAn[A]tat[e]ne inchinAm Mariei Tale. Rugain pe m[i]l[o]stivul Dumnezati

1 N° 687.

204 AFACERI DE HOTARE

si prea- curate! Maica Sf[i]ntiei Sale, sa pazeasca pre MarnaTa cu ling pac[e] cu fericit[a] sanfaltat[e] intru cinstitulScaun. Precina scrisorel nu avem a supara pre Mariia Tapentru alts cevas, numaT cat iat[a] ca trimises MArlia Ta omul

Ta[le] cu cinstit[a] carte a Marie! Ta[[e] la dumnealulcinstitul Comis pentru banir graulul, care santem no! dator!Marie! Tal[e], si vine omul Marie! Tal e] inpreung cu al dum-nealul, aid la nol, porancindu-ne ca sa dam baniT ce santem[dator!], si sa venim la Marna Ta, sa ne dam sama si pentru30o florintT, care am trimis la judet[ul] Filistac (sic). Pentruaciasta ne rugam Marie! Tal[e], sa ne ma! asteptT pan dup[a]Boboteazi., iar atunci iar sa trimit cest om at Maria Ta[[e]aid la no!, ca acum nici omenif care ail fort ispravnicl lagrail nu sant totT si avusem si de la Mariia Sa Vodanevol greale pentru oerit si pentru Samg. Iar pan atund nevom strange cu totil, si vom da cine ce vom avea, si vomveni inca si cu omenif care ail adus bang la judetul Filistac,de-s vor da sama, si ne vom ispravi de toate cu Mania Ta.Numai atuncea sa ne trimit omul Marie! Tal[e] aid la noT ;cu de atata vreame am tot mincit (sic) pre Mariia Ta, iaracum nu vom mat putea minti, ca si dumnealul Comisul ni-audat stransoare foarte tare, ail sa dam ban!!, au sa venim laMgriia Ta. NumaT atuncea sa s[a] afle si Stan Cur Rosiu acilla Mariia Ta, ca el ail luat banii de aid' si au venit impreunacu omen!! nostri la judet[ul] Filistac. De aciasta ne rugamMari! Ta[[e]. aciasta putinea scrisoare sa afle pre MariiaTa san[a]tos veasel, WT xe [= de la Hristos]. Amin.

Dech[emvrie] i9 d., P 7207 [1698].t Al Maria Tal[e] plecat :

Stanciul par[calab] ot Rucar, inpreuna cu totii.

[Pecete cu cerneala: e... ea ot Ruca[r]b.][V° :] t tntru cinstit[a] maim. Marie! Sal[e] cinstit[ul] judet

din Brasov, cu cinste sa s[a] dea.[Pecete neagra, ruptai.1

I No 674.

$i

Mari!

aid,

i

si

LEGATURI CU DREGATORII DE HOTARE 205

Cu o zi innainte Serban Vladescu, ispravnicul de atunci,pe care-1 cunoastem, scrisese pentru aceasta satenilor :

t Ti; parcalabe Stanciule, ot Rucar, si tie, Turio, si tieRaceaal[a], si voao, tut[u]ror sateanilor, si voao carii at fostcomisati in vreamea Neamtilor. Catra aciasta va facem instire, ca lat[a] ea jar ne veni o carte de la dumnealui ju-detul de la Brasov si o slug[a] a cetatir, pentru banii grauluicari-T tit vol. Ci s[a] cautat, in vreame ce vet vedea ravasulnostru, iar voi, au sa-i dat banli tot cat stit el fac, au satrimitet pre comisarii aceia carli ail fosta atunce de au stransugrau, inpre[una] cu sluga dumnealui, acolo la dumnealui ju-detul, sa-s dea seama si s[a] socoteasca si sa plateasca cevor fi datori. Ca, nedand banii, nicl margand acolo, sa v a]ispraviti precum ne scrie dumnealui, zice dumnealui el vasa scrie la Manila S[a] Vod[a] ; ci vet sa petreacet rau, siiat[a] ca v[a] trimiser si cartea dumnealui pre un fecior alnostru. Ci o vet ceti si vet vedea precum scrie, ca v'amfost scris si eil inteatatea randurT ca sa v[d] ispraviti, si v'amzis si cu gura, si voi tot n'ati mai ispravit. Nu stir.' ce fealiude oameni ati fost, si mai pre urma tot '1111 vostru va sa fie.Aciasta v[a] scriii.

Dich[e]m[vrie] 18, 1' 7207 [1698].Sarban V[e]1 Com[i]s.

[V° :] t La Stanciul parcalab ot Rucar O. sa dea 1.

Apoi zabava, mai mult de nevoie, a Rucarenilor si Dra-goslavenilor aduse iarasi amestecul Domniel :

I I.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnil. zeml. vlah[i]scoe.t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hanas Mancas,marele-judetii al cinstitei cetat Brasovul, sanatate si tot bi-

1 No 670.

IO.

206 AFACERI DE HOTARE

nel[e] poftim dumital[e] de la Dumn[e]zen. Cartea dum[i]talene -au venit, $i de san[a]tatea dumitale ne -au parut bine.Alalt[e] ce ne-aT scris dumneata, am inteles. Pentru nestebanT ce aT dumneata la Rucareani $i la Dragoslaveani dupaniste paine, $i ne-aT trimis dumneata, $i zapisul lor, care s'atilegat ca sa dea banii, am vazut, $1 iat[a] ca le-am dat po-runca foarte tare, $i le-am $i scris carte, sä caute sa plineascadumital[e] totT banii cat scriii in zapisul lor, ca noT nu poftimnicT paguba dumital[e], nici a nimanui. Aciasta, $i mila lul Dum-n[e]zeti sä fie cu dumneata. Av[gus]t 20 dni, 7207 [1699].

De bine voitor dumital[e] : lo Costandin Voevod.[V° :] Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in

toata vreamea de bine voitor, dumnealui jupanului HandsMancas, marele-judet al cinstiteT cetatf Brasovul, cu multa sä-natate sa sa dea.

[Pecete mare, rotunda 1.]

Porunca pe care o vesteste Dom nul, e aceasta :

t Mlstiiu bjiiu lo Costandin Voevod i gsdnu. Elticar rcAgm ii1. am scris Domnia Mea] voao Ru[c]areanilor $i Dragosloveani-lor. Catra acTasta v[a] fac Domnia Mea in tire ca aicea la DomniaMeascris -au dumnealui judetul de la Brasov cum ca-i sailtet da-torf neste banT dup[a] neste paine, dandu vol $i zapisul vostru lamaim luf, ca s5-1 platit, si de atuncea pan acum umblat purtandcu povestf, $i nu v[a] platit. Ci iat[a] ca va poruncescu Dom-nia Mea, in vream[e] ce vet vedea acIasta carte a DomnilMeal[e], iar vol sa cautat sa v[a] platit de tot bani, precum

ca va scrie zapisul, nimic sa nu umblat cu alte povest[T],ca sa nu maT vie Doninii Meal[e] sup[a]rare, apoi vet pe-treace nevoe, si vet plati far de voia voastra. Aciasta vaporuncescu Domnia Mea. . . Avg[u]st 19 dni, 11 7207 [1699].

[Monograma.][Pecete octogonala cu chinovar.]Proc[it] Vel Log[ofat 2]. =A cetit Logofatul cel Mare].1 No. 370.2 No. 369.

lt

-1-

1/.

stitca

LEGATU[if CU DREGATORIT DE HOTARE 207

Ace Iasi' pircillab Stoica de la N° 9 se plinge odatg astfelsovenilor intro afaccre cunoscutg prin scrisorf tiparite inparagraful precedent :

13.

-1- Cinstitulul de bun[a] rudg $i al nostru mar mare $i deaproape bun vecin, Mariia Sa cinstitul judet de la cinstitfg]cetate a Brasovulta, cu plecAciune $i cu san[g]tate ne inchi-nam Mgrief Tale $i a tot cinstitul Slat. R.uggin pre m[i]Ifols-tivul Dumnezgu $i prea-curatfg] Maica Sf[i]ntief Sale sa pg-ziascg pre Mariia Ta cu bung pac[e] $1 cu fericita san[A]tateintru multi ant intru cinstitul Scaun. Precina scrisorei nuiaste a supgra pre Mgriia Ta de alt cevas, numaf ne rugamMgrief Tale, iatA cg m'au fost inselat neste macelari dinSchiiai Brasovuluf, anumje] Ion Bochicl $i Stoica Boghina$i Toader Tap : li-am dat neste herbed drept ban[i], tl. too,bez 2 lei, $i s'ati pus zi ca sg-m aducg banil, $i atata vreameau trecut, si nicf-un bin[e] nu mi au adus. Ci am trimis omulmien acolo pentru ban[f]. El s'au adevgrat lucrul cum liatifost luat berbecif un niamis pentru o datorie ; darg eu n'amfost datori0 niamisulta nimic, nice nu-1 stitt cine iaste, ci, notfiind cu nevoi greale de la Mgriia Sa Domnul nostru, amdat actale vite, sg m aducg ban[i], ca sg ne scoatem si notcapetele dela nevoe, precum stif $i Mariia Ta cg li-am dat$ maT innainte, $i s'ati tinut de credinta ; iar acum vgzu cgm'au lasat la sgrAcie. Ci mg rog 111rief Tal[e], pentru m[i]-1[o]stivul Dumnezgu, sa ostenestf Maria Ta sg trimit la acefoment, sg-1 aducg innaintea Mgrief Tale, sg-in scot banil, casg nu fiu $i eu rgmas la atata sgrAcie. Ca stil 1VIAriia Ta cgcu marha ne taste hrana noastra. CA ell Ina voiti sluji Ma-ria Tal[e] de ce mg vet pohti Manila Ta. Iar, neviindu -m[i]banil, sg tit Mariia Ta ca voiii spune Mgriei Salk] lufVod[g], $i vom lua of de ale Schiianilor de aid din CaraMarief Sal[e], pentru acel ban[f]. Si, all pagubg, au chieltu-ialg, void avea, tot vor pl4ti, precum scrie zapis[ul] acelorinselgtorl. De aciasta mg rog Mgriel Tal[e]; $i fit Mariia Tasan[g]tos. Oct. 6 dni, 1r 7206 [1697].

208 AFACERI DE HOTARE

f Al Marie! Tal[e] mic si plecat : Stoica parcalabul dinRucgr.

[Pe o foita :] Iar ma rog Marie! Tale, doamne judet, sipentru cesti omeni al nostri de aid!, anum[e] Radul al Ra-domir $i unchias Mihil, si acestea au dat iar acestor mace-larr berbec! drept t1 6o si ban[I] 50, tot and am dat sisi nu li-au mai dat nicf -un ban. $i, pentru acestea, ma rogMarie! Tal[e], sa fir ostenitoriii, sa li sa dea band, ca santomen! saraci, $i aceale vite fost toata nadiajdea sa-sscot[A] capul din nevoe. Iar, band, sa stii ManiaTa ca sa vor lua bucate de ale chiiailor aid in Cara Marie!Sal[e] lur Vodg, si nu s'ar cadea MIrlia Ta sa na stricamfratiia $1 vecingtatea pentru neste inselatorr ca aceia. Deaciasta ma rog Marie! Tal[e]. fiu MAriia Ta san[a]tos.Oct. 6 dni, It 7206 [1697].

f Al Marie/ Tal[e] plecat : Stoica pArcalab[ul] din Rucar.Iar sa Mariia Ta ca, neviindu-ne banil, si omenli sant

acii in orasul Marie! Tal[e] de fat[a], iata ca am trimis Ma-rie! Sal[e] leagea, precum iaste obiciaiul, 2 potori, $1 vom luabucate drepte ; de vei socoti Marna Ta ca. va fi cu cinsteacest lucru : asa va fi.

[V° :] fntru cinstit[a] mans MrieT Sale judetul de la Bra-sov 4CTI10 MTH cu cinste sa se dea].

[Pecete neagra ruptg.]Anno 97, die 18 Octobris. Aus Ruckur Schreiber wegen

des Dudujul Kanane and Todor Czapul'.

In sfirsit avem un ravas, pentru un furt, de la satenichiar, In frunte cu un Oncea si cu preotul for :

14.

Scris-am eu Oncea ot (ot) tam [= de acolo], ot Ruc[a]ril, si eupop Radulu ot Piscure, si eti Duca ot Batean[I], la domneata,domne jud[e]tii ot grad Brasov, si la tote cinstentlI dregatorie sejud[e]catorie cetatie, pac[e] si sen[a]tat[e] sa va daresca mi-

I N° 665. V., pentru aceastil afacere, § 111, la data de 1697.

t

eil,

li -au

nadandu-li-s[e]

i

ertr

Citt [=

f

LEGATURI CU DREGATORit DE HOTARE 209

lostivul Dumnezeti. Alta, fac[e]mil Stir[e] Marl Tale pentr'uom ce este inchis acil in temnita in Brasovu, ca nu istaom bun. Decel au fostu ven[i]til ac[e]stti om ce 'ste inchisaice, anurme Voicul, pre la cas[a] me, pre in Ruc[ar]ti, se aufostu forat un cal, se ell Once Spatarelu nu 1-amti stiutil c'aufosto hoto. Ce, caci au gazduitti la min[e], candO este acum,ail ven[i]tti pagubas[u] la cas[a] me, anume intaT pop[a] Ra:dulu de la Piscure, ca e fostu furat un calti at lul. Ce auv[e]n[i]tti, domni jud[e]tu, popa la cas[a] me, de mi'ti looatatot[e] bucatele. Candi-1 este acum, au ven[i]t0 si altei. Ce m[a]rog Marie Tale, domne jud[e]tu, sa ste omolo inchis acil,pan vol ven[i] eti cu pagubasei, acela el se-s de sema cuac[e]stT omen[T] corn a Ste pagubase,ca mie mi'ti loot tot[e]bogatel[e]. Ce vol ven[i] eu se-s de sema, de va fie om bunse-s va drepta, eta va fie, iar de va fie omu rail, iar sa vastie. Ce rugam, domne jud[e]tu, Marie Tale, se stea omolo

sa lu ped[e]p[s]it, neci slobozestT, nece vacer[e] se in chezasii cen[e]va, sa nu-1 dat, ci s[a] stea totinchis acie. Iar, se va paji (sic) omol, sati in yeti da de s[a]va slobozi, Si no voT gasi omol, si mie se vor looa bu-catel[e], sa domne jod[e]td, ca vom oprea no! bucateaderepte de aicl, den tar[a] Marii Tale. Ce se ste omol inchispan vol vene eti, Once, acel, in Brasov. Aciasta am scris noT. . ,

Amin.t Pis msta Iun. 19 dni, 1' 716o [1652].BO Once ot Ruc[a]rti.[Pecete cu cerneala ][V° :] f Aciasta cartea cu cinstea se s[e] de intru cinstit[a]

mana censtetuluI jud[e]tu ot grad Brasou

VamesiI de Dragoslavele, sail de Dimbovita, sint printreceT maT vechi dreg-Mori al %erii. de la el avem cite-o scri-soare

15.

t Cinstitulul si mareluT Mari Sal[t] domnulur judetuluIot cinstit[a] cetate Brasovului, cinstit sa fil de milostiv[ul]

No. 621.

75703. Vol. X. 14

'11

inchis, sa-lii se-10

aid,stiff,

'.

i

.:

I

210 AFACElif DE HOTARK

Dumnezau si de cinstit Sfat $1 de to[ta] cinstit[a] cetateMarl Tal[e]. San[a]tate $1 tot binele pohtim de la milostiv[ul]Dumnezati Marii Tal[e], din preun[a] cu tot cinstit Sfatul,ca s[a] va (va) pazeasca milostiv[ul] Dumnezal Cu dulceviiat[a], cu feri[ci]t[a] san[a]tat[e] Intru vecT, amin.

f Alta, veT $ti Marla Ta: pentru o cinstit[a] carte a MarlTal[e], ci ne-aT trimis Mariia Ta, de ce ne-ai scris, am inteles.Pentru o galcIav[a] ci s'au ftcut aicT la Rucar, cu jupan[ul]Galan-, aceale ci le-al graft dumnealuT, le.al grait far treaba. :nu santu acealea cate a spus dumnealuT. Tar, de galcIav[1],au facut, c'ati fost slobozit in aparat (?); $1 acel om au fostujitar, si ail fost $1, sa ertf Marla Ta, $1 beat ; ci al PacutgalcIav[a], si el ail fost singuru, si callus vr'o To oamen[T].Dar, cum aril fi put[ut] bat[e] el sangur pe To oameni ? SiveT stir Marla Ta ca 1-al fostu batut $i pe acesta om, dezace din bataia aceia, $i 1-au legat. ApoT, dupre aceaia, 1-ampus $1 noT in butucT, si 1-am batut cu 30o de toiage, ca alln'am avut ce-I luoa, ca iaste om sarac, $1 iaste $1 acum lainchisoare. Ci, pohtindu Marla [Ta] tot pentru aciasta, caca s[a] lu trimit la Marla Sa Vod[A], noT sa-1 trimitem ; darnumaT pentru atata sä suparam pre Marla Sa ? ! Tar, de pohtesti Marla Ta ca s[a] sa fac[a] $1 sä sa scorneasca $i lakegalcevi, pecum veT pohti Mariia Ta vom fac[e]. AcIasta, $imila luT Dumnezel sa to pazeasca pre Marla Ta in vead.Amin.

Av[gus]t 3 dn., It 7217 [1799].Al Marl Tale] plecat $i slug[a] in toal [a] vream[e], de

porunca Marl Tal[e]: Jane vam[e]lul ot Dragoslavel[e].[V° :] t intru cinstit[a] $1 fericit[a] mana Marl Sal[e] jude-

tuluf ot grad Brasov, cu cinste $i cu fericit[a] san[a]tate sas[a] dia.

[Pecete mica, neagra, pe care pare scris : cIane11,]

to afacerea unuT Patru BuburuzeaT sail Buburuzea cu PetruMoldoveanul $1 in alta se intimpina acum vamesiT PrahoveT, de la

' No 700.

LEGATUR1 CU DREG/11'0111f DE HOTARE 211

Cimpina. Aceasta vama, ca si cea de la Timis, sint noun,Ele se ridica abia in veacul al XVIII-lea, cind decade vamacelor doua schele muscelene. Pe la 1650-60, si chiar suptBrincoveanu, Cimpina era numaT un sat, fiind toti41 reedintauntil ispravnic, pe cind la 1788 ea e pomenita ca o localitateinsemnata 1.

Cu privire la procesul pomenit, Archive le brwvene dauintaia aceasta intrebare, cu raspunsul eT (1709 ?) :

16.

t De la Zota Cojocaru, de la Filipestl, sä-1 intrebat ceban[i] au fostu dator Patru BuburuzeaT, pe ce vreame auplatit banil si cand s'ail platit, sä s[1] adevereaze pre ales,pe ce ail fost luat acel ban[i], pe unt, au pe branza, auban [1] gata i s'au dat.

IV° :] t Platitaa Patru Buburuzea Zotei unt oc[a] 26, iasta.toamna 2.

Urmeaza scrisorT ale Vamesilor CimpineT :

17.

XC. liSCKSOCE [= Hristos a inviat].f Cinstitulul si de neam bun. alesuluT intre vredniciT, si insus

destoinic, si de aproap[e] vecin, cps, ,ioni Aospo nimaTim [= siInca si bun prieten] Mani Tal [e] doam [ne] judet din Brasov, biru-itoriul a toat[a] oblastiia cetatiT, san[a]tate si tot binel[e] de laDumnezeu pohtim Mani Tal[e] ca sa-t daruiasca, inpreun[a], cutot aT Mara Tal[e]. Vrand Mania Ta a stirea si de a noastrasan[a]tate, din mila luT Dumnezeu ne afiam san[a]tos. Pricinaacestif scrisori catra Mania Ta nu iaste da alt[a], far numaipentru Marcea, care iast[e] dator lul Iovan Sarbul de aicTde la noT. tiT Mania Ta ca I -am pus la prinsoare, deatata vream[e], si ne-aaT scris Mania Ta ca OA slobozim din

I Doc. Cantacuzinilor, pp. 14-5, 311, 313.2 N° 7o6.

212 AFACERT DE HOTARE

prinsoar[e]. De care stif Marna Ta, ca am scris Marii Tale $1mai innainte, ca sa-1 slobozest[T] Marna Ta, iar acum am intelesca iast[e] tot inchis. Ci acum dar sa-lsloboz[e]st[1] Mariia Ta,$i to poftim pre Marna Ta sa nu mai alba alti datornicitreab[A] cu dinsul, pan sa va plat' de noT, $i, cat ban[T] vaavea, sa ni-T trimeat[A], $1, cat banf va mai castiga, tot sa ni-Itrimeaat[a] pre randu, ca acest[i] banT nu sant a! luT Ivan, cisant aT no$tri. Si nest[e] banT ce au zis ca sant acum gata,sa ni-I trimeaat[a]. Si noT Inca santem gata a sluji Marii Tal[e]din ce ne-I ye! pohti $i ne va hi prin putinta. De aclastepohtim pe Mariia Ta ; $i mila lu! Dumnezau sa fie cu MariiaTa; amin. Mai 17 d., vl. 7206 [1698] '.

Al Marii. Tal[e] de aproape vecin, $i de bine voitorl :Theo[dor] Log[ofat]. Az [. ea] Mihail[a]

Log[ofa]tul, vamasiT of Canpina.[V° :] t intru cinstita mana Marii. Sale judetului din Bra-

sov, cu cinste $1 cu multa sanNtate sa s[a] dea.Anno 98, die 25 Maj, Schreyben des Vamos auss Kempina

wegen des nitro Martsche.[Pecete bruna. cu doua semne $i initialele M. g'.]

i8.

f Cinstitului bunului nostru priiatin $i de aproap[e] vecin,in toat[a] vream[ea] de bin[e] voitor, Mania Sa marele-judetal cinstite! cetati Brasovului.

SanNtate $i tot binel[e] pohtim Marii Tal[e] de l[a] DomnulH[risto]s ca sa-t daruiasca mult[a] fericit[a] san[a]tate, din preun[a]cu to cinstita sfeatnicii MAI Tal[e]. Alta, facem stir[e] MariiTal[e] pentru Petria Moldoveanul $i pentru Patru Buburuzea,precum aT scris Maria Ta mai nainte la no!, $1 acum mai peurma af scris dumneata la vat[a]ful Draghici ca sa -! judece.Si, mergand el saracu la judecat[1], la vataful Draghici, ei ausarit $i 1-au ucis, $1 n'ail vrut sa-1 lase sa ?titre la judecat[1].Apo! el saracu ail mersii la Marna Sa Vod[a], la Divan, $i

I NO 673.

LEGATURf CU DREGATOLil DE HOTARE 213

ail luat carte de soroc, de i -au sorocit sa miarga la Divan,i, mergand la Divan, ef au scos o carte a Marii TaI[e] cum

ca i-al judecat Manila Ta acif la Brasov, gi au rgmas PgtruBuburuzea pe Patria Moldoveanul innaintea Main Tal[e]. Devreame ce ramase Pgtru Buburuzea pe Petrea Moldoveanul,cacl nu scrises Manila Ta iar la not pe cat aT scris si mafnainte ? CI of scris Manila Ta la Manila Sa Vod[a] cum cgi-ai judecat Manila Ta, si au rgmas pe Petrea Moldoveanul,Si a! scris Manila Ta cum ca au jurat un neamis cu 12

oamenT. Iar n'af scris Manila Ta cum c'aii fost cheil[e] la ef,pe cum scrilaf mar nainte la noi, ca sa le facem dereptate,ca sa nu maT super[e] pe Manila Ta si pe nor. Iar ManilaTa of scris si altel[e] multe car[e] nu s'ar fi cazut, ca n'amsocotit sa ne fie veciriata(ta)tia pan inteatata. i pohtim peManila Ta sa serif Manila Ta o carte la Manila Sa Vod[a],cum of scris mai intaf la noi, cum ca au fost cheile in mamaTor pan au pent ban[i], i, dup[a] ce all perit ban[i], i-ail datsaraculul acestuia cheil[e]. i pohtim pe Maeda Ta sa chem[f]pe ace! do! oamenf car[e] sant de of dumneavoastrg, care aufost de straj[g] intr'acia noapte, unde li-au fost cgmara, samrgturisiascg cum au marturisit innaintea vreame. i sa serifManila Ta o carte la Mania Sa Vod[a], cat iaste adevarul. i,

de cartia aciasta car[e] ail scos ei de la MSriia Ta la Divan,iaste in stiria Marii TaI[e], au nu iaste, cu cage] au ramaspe sgracul acest[a] , pohtim pe Mania Ta, de nu va fi cutir[ea] Marii Tal[e], gi pentru aciasta sa serif Marii Sal[e]

luT Vod[a], el iaste cu pleat sa ramge sgrac sgracul acesta.De aciasta pohtim pre Mania Ta, ca pre un bun priiatin$i vecin de aproape. i, cu atata samar$ind, mila luT D[umne]zeusa fie cu Manila Ta. Iul[ie] 26 dni, It. 7216 [1708].

t A Marii Tal[e] de bin[e] voitor ; vameOT of Campina

FE.thpitc 6itrimc.

[V° :] CinstituluT, bunulul nostru priiatin, in toat[g] vreamiade bin[e] bun voitor, Manila Sa marel[e] judetti al cinstiteicetat Bra4ovuluT, Marii Sal[e] cu multg fericit[g] san[g]tatesa sa dea.

214 AFACERI DE HOTARS

[Pecete neagra, rupta '.][Pentru acelasi lucru, marturii grecestI de vamesi, la 25

Ianuar 1709 ; no 699.]

19.

Cinstitulul si at nostru de aproape vecin, in toat[a] vreamiade bin[e] voitor, Marl Sal[e] marele-judet al cinstitet cetatBrasovulut.

San[a]tate si tot binel[e] pohtim Marl Tal[e] de la DomnulH[risto]s ca sa-t daruiasca Marl Tal[e] multa si fericit[a]san[a]tate, dinpreuna cu cinstit sfeatnicit Marl Tal[e].Alta, cinstit[I] cartia Marl Tal[e] ne -au venit dinpreun[a]cu omul Marii Tal[e], si, pentru ce ne-at scris Manila Ta,am inteles. Pentru Patru Moldoveanul si pentru PatruBuburuzea, cum cam scris Marl Tal[e] si mat in trecu-tel[e] zil[e]. Pentru mosiil[e] car[e] au zis Patru Buburuzeaca li -au zalojit aid la Canpina, la Barbul, am chematpe Barbul innaintia omulut Marl Tal[e], $i ni-au aratat unzapis, car[e] it vet vedea $i Marla Ta, ca-1 trimitem pe omulMarl Tal[e] ; si not, necrezand zapisul lul, i-am zis O. jureprecum dat Barbul lut Patru Buburuzea t' 27 ; si n'auvrut sä jur[e]. Si pentru Ploestiani care] au zis ca datban[i], sä l[e] targuiasca, not i-am intrebat, $i au zis acetoamen[i] ca nu i-au dat ; numai marfa ce au adus, a cum-parat cu ban [T] gata de la el. Si pentru Stroe, sotiia lut,amit intrebat : Intl!, are zapis, si au zis ca n'ar[e], $i acumau scos un zapis innaintia noastra, care am vazut ca nu Tastederept. Si precum s'au jeluit Patru Buburuzea ca 1-am pradacu t' 10, i-am luat, si marfa Inca iasta oprit[a] de not, si,indereptandu-s[a], 4 va luoa marfa. Si zapisul sa ni-1 trimitMarla Ta Jar indaraptil, si raspunsii, cum sa va aseza acestlucru. Aciasta, mila Jut D[umne]zeti sa fie cu Marla Ta.Fev[ruarie] 15 dni, 7217 [1709].

De .bin[e] bun voitor:lloXuzrAvtoc 6ilis6qc sic Klp.itiva..

No 696.

i -au

i -au

$1

11

LEGATURI On DREGATORII DE ROTARE 215

[V° :] Cinstitului $i al nostru de aproap[e] vecin, in toat[a]vreamea de bin[e] bun voitor, Mariia Sa mar[e]le-judet alcinstiteT cetat Brasovului, cu mult[a $i fericit[a] san[a]tatesA sa deal.

[Pecetea neagra, obisnuita.]

20.

Cinstitulut $1 al nostru de aproape vecin, in toat[a]vreamia de bin[e] bun voitoriti, Mariia Sa marel[e]-judetu alcinstitet cent Brasovulur.

Sanatate $i tot binele pohtim Marii Tal[e] de la DomnulI-1[risto]s ca sg-t daruiasca Marii Tal[e] =Ng] fericita san[a]-tate dinpreun[a] cu tot! cinstiti sfeatnicii Marii Tal[e]. Alta,facem tire Marii Tale ca, viind o cartia a Mgrii Tal[e] lavAtaful Draghici, inpreun[a] cu PAtru Buburuzea $i cu PAtruMoldoveanul 2, i-am chemat, fiiind judecata innainte la noi,sA -! dea PAtru oamenl sa jure, $1 n'ati vrut O. vie, $i au saritsi au bAtut pe PAtru Moldoveanul, $i de atunce au fugit, $iamti aflat cA au venit 4cii. nu stimu, asia Taste, $i i-al fa-cut Manila Ta o carte, $i au venit de au trecut la Bucurest[i].$i oamen[i] care vor sa, jure, sant slugi dumnealut vAtafului,$i, fiiind oameni dumnealul, nu va sa-r lase sA jur e], ca sAs[A] inderepteze acest lucru. 51, viind acil, Tar Manila Ta sA -Iput la inchisoar[e], ca pre umbletele tut sA cunoaste ca nue om derept. Aciasta, si mila lul D[umne]zeti si# fie cu MAriiaTa. Aprrilie:1 5 dni, 7217 [1709].

De bin[e] bun voitor : vamesii de la CAmpina,11 oX-impovtoc, Fe6pit0c.

[V° :] Cinstitulul $i al nostru de aproape vecin, in toat[I]vreamia de bin[e] bun voitor, Mariia Sa marele.judet alcinstitel cetat Brasovului, Marii Salk] cu bun[a] fericit[a]sAn[A]tate sA s[A] dea.

[Pecete brunA cu legenda : n. n. W.]

N° 706.2 De cart a maT fast vorba, In §a No 702. 0 scrisoare de la Costea 5i Gheorghe, vamesT de Cimptna

(1745), se dd la sfirsitul ultimuluT § din cap. IV. Dula scrisori de la Va-mesul Panatoti (1760), mai departe, pp. 222-3,

I

f

Si

Ills

216 AFACElli DE HOTARE

Citeva scrisorf vin de la noiT ispravnicT de Prahova (dre-gatoria ispravnicilor de judet era de curind infiintata deConstantin Mavrocordat reformatorul) :

21.

Prea-cinstite si de bun neam $i al nostru bun prietin sivecin de aproape, dumnealuT vel judetu, cu san[a]tate mainchin dumitale.

-I- Prieteneasca scrisoare catre dumneata de alt n'avusemfar de cat, filndu luminata porunca Mani Sale lul Vod[a] casä sä opreasca oile lu! Stoian Hula $i oile luT Patru Blegulaloe in Cara, dui:4 jalba ce au dat fratele lul Stoian Hui,anum[e] Tar Stoian, cum ca s'ar fi napastuit la imparteaalalor, $i Inca un frate al lor, anum[e] Radul, lade litchis aciide atata vreme. Pentru care tin porunceste Manila Sa Vod[a]ca sa scriu dumitale, sä las dum[neata] pe acel Radul, frateleluT Stoian mortul, inpreun[a] si cu fameia mortulul, anum[e]Sora, O. vie la hotariti, ca $1 eti am poruncg de la MarilaSa Vod[a], ca sa via insumb ea la hotariti, $i acolo sa sainparteasca toate bucatele lor. Ce dar si dum[neata] de aciiveb trimit[e] un judecatoriti al Sfatulul, $i ne vom aduna cutotib la mangstirea Sinaia, si acolo dupa dreptate 11 vominparti dupg. cum tin porunceste si Mgriia Sa Vod[a]. Iar,neslobozindu dum[neata] pe Radul, fratele mortulul, nici viindSora, fameia lul Stoian mortul, la judecata, sa stib dum[neata]ca am poruncg de la Mania Sa Vod[a] sa oprescu $1 oilemortulul, cum s'au $i oprit, denpreun[a] s[i] cu oile ha PatruBlegul. Si, pang nu sa va slobozi acel Radul, fratele mortulul,sa vie sa sa inparteasca in hotar, dupg cum Taste porunca,nicb de cum acele of de aid nu sa vor slobozi. Ci pohtimpe du[mneata], pentru acestea toate sa avem raspunsul. Aclasta,si fib dumneata sAn[g]tos. Mai 3o dni, 7255 [1747].

Al dumitale bun prietin $i vecin de aproape,Bata spe (sic) slujbg :

Toma Guliana, biv Vel Stol[ni]c, isprav[nic] Prao[veb].

[V°:] Prea-cinstitului $i de bun neam at nostru bun prietin

LEGATUR1 CU DREGATOEI1 DE HOTARE 217

si vecin de aproape, domnulut dumnealut Samoa lierbet,domnu de Guberniia $i vel judet a cinstitet cetAtI a Bra-sov[u]lut si a toata Tara BArset, cu fericitA sAn[A]tate sl sAdea, la Brasov.

[Pecete neagra, cu inscriptia : iThom[a] Gu[liano], I.].

Un Vasile scria astfel la 1658 (v. p. 2oi, n° 6) :

22.

j- La al nostru cinstit si prea-iubit jupan Mihaia, rnarele-ju-det dintru cinstita cetate a BrasouluT. Alta, fac stire dum-nital[e] pentru randul cestft om anome FAtula, cA s'aa fostugasit un cal de furat acif la Brasov ; dect calul s'aa opritpre sama dumnital[e] acil la Brasov. Dect iat[1] a vine atffla dumneata cu marturille, si au mArturisit si innaintea nostrAcum ca iaste calul al testa om. Dect dumneata est[T] destulinte[le]ptu, de ver socoti dumneata sl nu-I piar[A] bucatele,cA va fi pAcat. AciastA putin[A] scrisoare sl afle pre dum-niata cu sAn[A]tate si intru bun[A] pac[e] WT KeTt [= de laHristos], amin. Mat 26 dni, P 7166 [1658].

Al dumital[e] fector mat mica : Vasilii Cap[i]t[anul].

Alta, cinstit judet, pentru randul ghiulusuluts, sA.mf facidumneata ustenial[a] cu o scrisoare a dumnitale, sA stim sinot cum s'aa asezat lucrul ; iar scrisdarea ce vet trimite dum-neata, void sA o trimitu si, la Mania Sa Vod[A].

[V°;] f SA s[A] dea la al nostru cinstit si prea-iubit jupanMihat, marele-judet dintru cinstita cetate a Brasoulut.

[Pecetea de mai sus B.]

De la alt Vasile e urmatoarea:

23.

Prea-cinstitului si luminatuluf lustrisum, ecselentisumululghenArar al Brasovuluf, al Taril BArsit $1 Aromsecul si alCruculut, cu multa plecAciune ma inchin MArii Tale.

I N° 729.1 Adunare.i NO 645.

218 AFACERI DE HOTARE

Prea-cinstitd cartea a Marii Tale cu plecAcTune am luat,si, toate ate im scril Maria Ta, am lute les. La care. auzindo faptd ca acTasta, m'am mirat, cum ad indrdznit acel bias-tamat de au facutd, neavand not nicT -o stire. Pentru carelucru, numal de cat am trimis de bail adus pA acel bldstA-math de posAdari, intat 1-am judecat, intrabandu-1, cu a cuTstire au fAcut acrasta blastiimAtie de ad indrAznita sd calcehotariul si sa traga cai oamenilorii straint: de ad avut da-torie, de ce nu ne -au spus noao, si noT am fi scris MdriiTale, si s'ar fi scos datoriia. El ad tagaduit ca nict da cumn'ad cAlcatd hotarul, ci pa hotarT ad fostu venitd acel da-tordnic al lui la lemne. Dara eu nu i-am dat credincl nicede cum, ci 1am pedepsitil cu batae, vrdnd sA-1 trimit $1 laMarna Sa Vod[d]. Numai am socotitd ca sa va premejduipoate si cu moarte, de card. Manila Sa; ci 1-am pus la tern-nita Inchis, pAnd va lud eracTune de la Manila. Ta. Iar caiiata ca sa trimise, dea in imam vamesulut de la Timis. Numaima rog acum, sd dal Mariia Ta poruncd la vames de Timis,

sd sec:G><a bani, ca iaste datorie bund, nu altd. pricingPentru care ma rog si eu Mdrii Tale sa ramae, sd nu tomat turburi Mariia Ta pentru o fapta ca acIasta, de va fi

facut acel bldstdmat ; ca el foarte tare sd jura ca nu e vino-vatii, macard ca $1 dumnealord vamesit de aid Lad lipsituAcTasta, si fii Mariia Ta satiates. Oc[tomvrieJ 23, 1759.

Al MAiii Tale plecatti si gata spre poruncd ca un vecinu:Vasile Cap[i]t[anul], isprav[nic]

plaiulut Prah[ovel].[Copie a scrisorii care generalul baron de Stentschl.]

Un Capitan de hotar, de la Rucdr sad de la ampina,trebuie sd fie $1 scriitorul ravasuluT ce urmeazd:

24.

t Adec[d] eu Mustate Cdpitanul facut-am zapisul med amana dumisale jupanului Mihdlache, pentru vitele carel[e] ledfostu negutatu dumnelut jupdnul Mihdlache cu catanile, iar

I No 734

sa -I

sa i

Hop! 219

di m'am sculatu, $i m'amu dus, $i le-am luat, $i le'm van-dutu, unile la Comanda$, altele pe aiure, $i en amu ramasucu tocmiala driapta, pe vite 163, $i m'am rugatu dumisalejup[a]nului Mihalache, $i m'aii lasatu pe aciasta tocmal[a]drepta ca sa-T platescu talerf $asa sate $i 6o, pecum ne'minvoito. Iar en O. aibu a plata dumrilsale pecumu m'amuapucatu. Iara, neplatindu pecum m'amu apucatu, sa fie vol-nicu cu acestu zapis sa ma apuce sa platescu far de voeme, ramaindu dator dreptu a-i plAti. Si amu pus zio, de as-tazi in 15 zile, $i, cine a veni cu zapisul, sa-i a[i]bu a plati. Sipentru credint[a] amu isctlit, ca sa sa crez[a]. Si femee meva ramane credinta la dumnelui. Ghenare I I, let 7225 [1717].

Eu Gavril Mustati Cap[itan], platnic.1Pecete rosa.]Ghiorghie Sinapu Cap[itan], martur.Eu Ion[i]te Cap[i]t[an], amu scris zapisul.Ea Radul Caciulla], martur.[V0:] t Dinteacesti ban[I] ce scrii in zapis, insa tl $as[e]

sure $i saTzlcif, care-s dator jupanului Mihalache intr'acestuzapis, s'ait socotit asupra lui Jintis Comandat altif ban[i], iartl 212 pi au ramas asupra me, lui Mustat[a] Cap[itan], ca sa-idau jupanuluf Mihalache, ptra in 2 saptaman[f], fara nici-o gal-ceav[a]. Si cine ar ciare banif cu zapisul meii, sa fie volni[c]sa is banif. Si, pentru credinta, am iscalit, ca sa criaz[a] ; $i

me'm. pus si peciatea. Fev[ruarie] 5 dni, 7226 [1718].Mustat[a] Cap[itan], platnic.[Aceia$T pecete 1.]Neculae Rant[e] Cap[itan], martur.Andrei Rat Cap[itan], mar[tur].Mihalcia Masis mart[ur].Tusi Marton mart[ur].Imici Iancati mart[ur].

V. Hotit.

Hotarul era trecut foarte adese off, nu numai de eel cenu voiad sa plateasca vama sau de pribegi ce se stra-

3 No 708.

220 A FACER! DE DOTARD

mutaa unde era viata mai uparg, ci $1 de hotl. cOameniirAip se glsiail risipiti prin satele de granitg in numAr foartemare. ET pindiaa pe negustorul rad pgzit, pe cAlAtorul singu-ratec, dar fapta for talhAreascA statea mai ales intr'aceia curapiall vitele, oile, calf. Nu eraa uciga$T, nici haiduci in stilmare, ci hoti de cal $1 de cbucateh. De aceia el puteau fiprivitl, altfel, de consgtenii lor, ca oamenl de isprava. Rareorl se incerca vre-o fapta mai indrAzneatA. Pe cind hotif dinTinutul Bistrii.ei ardelene cutezat sl cheme asupra for miniaJul Dumnezeil prin pradaciunea de biserici $1 manastiri bo-gate, dincoace, de spre laturea Bra$ovului, nu se pomenestenici-odata de a$a ceva. MAngstirea Sinaii, drept in munte,foarte departe de once asezare omeneascg, n'a fost nici-odatgdespoiatA de vre ceata prgdalnica. Dar vedem cA hotir seincumetaa sA jgfuiascg. vama, unde eraa totdeauna banistrine.

AdApostul facatorilor de rele nu era in satele din parteanoastra, unde mAsurile de pedeapsa spinzurgtoarea Pgravorbg multi{, pentru ()rice furtisag, cind nu ierta cel cu pa-guba eraa mult mai stra$nice $1 mai rapezT. El se oplo$1aaprin satele romAneST din Birsa Bra$ovenilor. Clef trebuie sArecunoa$tem ci, fAcatorii de rele erail mai mult Romini, pecari-I indemna spre asemenea fapte, $1 sgrAcia, $1 lipsa de lu-ming a mintii, $1 lasarea in vole din partea tuturora, $i vecheavitejie, care nu-$T mai putea gasi nici -o intrebuintare '. .

0 afacere de hotie care se mintuie cu prinderea vinova-tului e bine cunoscutit printr'un sir de scrisorl din anil 1760$i 1761, care urmeazg aicT. La o alta se raportg o scrisoaredin aceia$T epocit, datatg 1766.

I.

t La al nostru cinstit $1 prea -iubit $1 mai de aproape vecin,dumnelul jupitnul Gulmi Mihal, velichii judet din cetatea Bra$ovol, pohtim de la m[ijlostivol Dumnezea vliat[a] $1 bun[A]

1 Cf. gi Herrmann, Das alts and neue Kronstadt, II, p. 163 §i urm., 3190 urm.

Rout 221

sAn[a]tat[e] si tot kinel[e] sa-t daroiasca dumnetal[e], denpre-un[a] cu toat[6] cinstit[A] cas[a] dumnetal[e]. De alta, facemin stire dumnital[e] pentru cesto Spat[a]rel anom[e] Oanceaof Ruck-, carile iaste slug[a] Marii Sale Domno nostru, cumare nevot pentru neste cal ce au fosta furat Voicu din To-hant, at unit slue at Postealniculul celul Mare. Deci el 1-aprinsu hotul, si 1 -au dat in mama dumnetal[e], sa.-1 tit la in-chisuarea, pan vor veni pag[u]basif, O. li-1 dat do[m]neta inmans, cum iaste leagea. Dumneta nu 1 -al tinut la inchisuarea,ci 1-al sloboz[i]t. De care lucru, sa cant dumneta sa-1 prinzt,sa le dal hotul in mana; ca, de nu-1 vet prinde dumneta, sastir dumneta, ca not vom opri nest[e] bucate den taxa dum-nevoastra in tiara noastra, pentru acesto hot. Ce sa alba jude-cat[a] cu acel hot, ca dumneta stiff ca not, dec' avet oa-menil dumnevoastra in tar[a] la not, not le facem jude-cat[a]. Aciasta facem stire dumnevoastra. SI fit dumnetasan[A]tos tvy xce [= de la Hristos], amin ; pis Ghen[arie] 6dni, vlt 7161 [1653].

t At dumnetal[e] bun[i] priiatin[I] si vecin[T] de aproape,si pohtitor[l] de tot binel[e] dumnetal[e]: Preda Vel Vornici Diicul Vel Spat[ar].

[V° :] La al nostru bun [pr]iatin si vecini de aproape, ju-panul Gulmi WT tICHAIr rpam 6pallIOKCKAP ATE C [= din cinstitacetate a Brasovului sa sa dea.

[Doui£ pecett brune 1.]

2.

Cinstite si al mien mat mare dum[nealul] Vel Post[elnic],cu multa plee[a]ciune ma inchin dumitale.

t Cu cazuta scrisoare instiintam pe dum[neata] ca trimiselfoae de jafurile ce au facut hotit ce au fost aid in plat,dup[a] cum mi-al scris dum[nea]t[a]. De aceasta fa-mi stiredum[neata], si sa fit dum[neta] san[a]tos.

Iul[ie] 8 dni, 1760.Al dumi[tal]e mat mic:

Barbu Sard[ar]t.1 No 628. Cf. gi pp. 208-9, 0 14.

222 AFACERI DE HOTARE

[IN t CinstituluT $i al mien maT mare, dum[nealui] VelPost[elnic], cu cinste s[i] cu plec[a]ciune sa sa dea. Pentrupricina hotilor.

An den Porkulab Kaczendorffer.

[Pecetea neagra, $i cea ro$1, a pircalabilor Branulul'.]

3

Cinstitilor $i aT no$tri bun[I] prieten[1] $i de aproap[e] ye-cin[T]. Marii lor Voastre, Manila Ta doamne drector $i ManilaTa, doamne Tocae, cu frateasca. drag[os]te $i cu mult[a] sa-n[a]tate ne inchinam Mariilor [Voastre].

t Facem $tire Marii lor Voastre, ca scrisoarea ce mi-atitrimes cu Simion Aldulea, pargarlii, de grabu am fostu tri-meso la dum[nea]lui ispravnecu, s[i] dum[nea]lur, in cea ceau vazut-o, numai de cat au trimes oamen[I] cu ajutorT lahotaru, ca sg fie cu bung paza. Dar s[i] Marii lor Voastre vetda porunca plAia$ilor Marii lor Voastre, ca O. fie cu bungpaza. Macaru c v'am maT in$tiintat pa Mar lia Voastra pentruIvan Albu$oiii, ca sa1 prinza, ca not aicea am simtit ca ar fivorba sa mearga la ceiialaltT. Ca, de nu se vor prinde acestuomu, pa urma maT mare stricaciune va fi, precum putet Cu.noaste s[i] Mariilor Voastre, cg asa va fi. AcTasta, $[1] milalul Dumnezeil sa fie cu Mariilor Voastre.

Iun[ie] 21 dni, 1760.

Al Mariilor Voastre bun prIetin $i de aproap[e] vecin :

flavor( tthrtic

PiELP371c].

[V° :] Cinstit[i]lor 41] a! nostri bun[i] prieten[1] §[1] deaproap[e] vecin[i], Marii Sale dum[nea]luT drectoru $[i] Marii

I No 69o.

tioTit 223

Sale domnulul vame$ Tocae, cu mult[a] s[i] fericit[1] sana-natate sa O. dea, la Bran.

[Pecete neagra, ruptal.]

4.

t Cinstitilor s'ai nostri buni priiatini $i de aprooape ve-cini, dereptul contromat2 i dum. vame$ Tocaia, cu dragoste$i cu multi, san[g]tate ne inchinam dumneavoastre.

0 prieteneasca carte ce ne-at trimis dumneavoastra cuSimion, ne -au venit, $i ceale ce suit' dumneavoastra, am vazut,$i numal de cat in ciasul acel am trimis-o la dumnealui is-pravnicul, $1, ce rilspunsu ne va veni, intr'acel cias vom tri-mite la dumneavoastra. Dar numai iata ca va in$tiintam pedunineavostra ca bin[e] ar fi pentru Joan Albu so[ia sa] silitdumnealorvoastre sa-1 prindet $i sa-1 puneti la mare inchi-sooare, ca s[d] nu scape, ca., scApAnd, sa nu mearga la talhariclialalti $i va face pe urma mai multe raotati, ca noT a$aam simtit de aid. Ci dumnealorvostre silit ca s[d] prinza, ca,deaca O. va prinde, bin[e] va fi. Alt ne rugam dumnealor-vostre, pentru talharii $i pentru dal' de ce at trimisu laBrasov, in ce chip va curge judecata tor, ne rugam dumnealor-vostre sa ne instiintat, ca s[a] stim pentru paguba nostra,a vamii, cine o O. inplineasca. Aciast[a], $1 mila lui Dumne-zau sä fi apururea cu dumnealorvostre, de ajutoria. ATdumneavoastrA de bin[e] voitori $i de aprope vecini. Julie20 d., It. 7268 [I760].

11am-ruin-lc

P[4] 142°714

[V° :] t Cinstitilor $i aT nostri de bine voitori $i de apropevecini, dumnealui dumnulul dreptului contromat i dumnea-Ini dumnealui vam[e]$d Tocae, cu dragoste $i cu mult[a]fericita sanatate sa sa dea.

[Pecete neagra, cu semne.] La Brasov $.

I NO 736.1 Directorul cotumatel (Contumaz = caranthal).a Bibl. Ac. Rom. documente; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, pp. 257-8.

224 AFACERi DR HOTARR

5.

Prea-cinstite Si intru vrednicie ales, Marie Tale, doamnejudet, cu plec[adciun[e] sarutam cinstit[a] derepta Marie! Tale,$i poftim de la prea-puternicul Dum[ne]zeti ca s[a] tie peMaria Ta intru multi $i fericitl aril* cu s[a]nAtate, dinpreun [a]cu toat[a] cinstit[a] fameliia Marie! Tale.

Cu aciast[a] plecat[a] scrisoare ne rugam $1 facem MarilTa[le] instiintare pentru toti care au auzit ca s'aii prinsii,cd acum sant 2 sapt[a]mani de ail venit 9 hot la noT acas[a],in Breaza, in vale, $i ne -au jefuit de ne-au lot tot ce am avut,dup[a] cum vom areta tot anume ; $i ne rugam mile! $i bu-n[a]tati! Marie! Tale ca s[A] intrebe ace$ti ho[ti], unde au pusacestea ce s'ai lot $i am ramas goli, el ne -au lot tot.

4 if.2 cama$1.7 marami ce si . da. la nunta.1 basma picat[a] in tipar.5 $tergare.i marama de bail.i panzetura de masi£ in

ochiuri.3 fete de perine.3 cingatori de matase.1 cingatoare de purtat.2 bogasie.1 dulama verde.2 zabranice.4 inele de argint.1 tipsie de arama.i teaca galbin[a].2 p' oc[a] ciara.2 torture.2 curele %intuit[e].2 parech[i] ciorecr.i caciul[a] neagra.1 hlqie (?) neagrA.

1 pareche filer!.1 harsie neagrA.6i mAtase.Acestea sant ale lu! Ion ce

s'ati lot, anume :I bran de purtat.2 $tergare.1 marama albs cusut[A].1 caciul[a] neagra.1 curea tintat[$].4 lei.Aceste santu pa.guba$.2 pusci, $i una fArmat[A].2 cantare de cele marl le-ail

stricat $i le -au lot.I sApun.19 lei turcesti.1 pareche forfeci.1 piele de vac[1] tabacit[a].i piele de ursti.1 frail turcescu.2 sac!: unu au fost cu malai.2 cretite.

pareche cercel de cel mar[i],de argint poleit.

p' oc[a] bumbac

225

garbaci cu 2 sfrcur[i].pareche cizme galbeni.4 cot de plaza de fuior.

noT viind aid la Bran, am durmit Jo! sara la casarie, inIalomit[a], ne -au [spus] baciu de la casarie ce mercuri saraa venit 3 hot, de au lot 15 casticavale.

Eu Buchig (!) Balea. Eu Ion Burtu$.Iul. 23 dni, 1760, in Bran.[V° :] Prea-cinstituluT $i intru vrednicia alesulu!, Marie! Tale

d[omnu]l d[omnu]l judet al cinstitulul maghistrat $1 al toat[a]Tara Barsil cu plec[a]ciun[e] $i cu fericit[a] san[a]tatesa sa. in-chi[cia] 1.

6.

Cinstit $i nostru prietin $i vecin de aproape, dum nealul]Mihal parc[alab] al Bran[uluT], cu mult[a] sari [a]tate ma inchindum[ital]i.

Priiteneasca scrisoare dum[ital]i am luat, in care serifdum[neata] ca-t scrie domniT maistratulul dan Br[a]$ov, ca setrimitu eu scrisoare incredintata pentru pricinile $i pagubilece au facut ace! Wharf. VeT $tiT dum[neata] ca ma! innainte,Oa. a nu veni aciasta scrisoare a dumitale, am luat s[i] altascrisoare a dum[ital]i, in care scriial ca scriU, tot pentruaciasta pricina, cinstitulul maistrat, dare, nefiind aid, nuam Post scris, iara. acum iata ca scriseiti $i trimiseiu. $[i] peunul dan vame$, cT pagubas, cu foe facuta dupe spusulpaguba$ilor, cu sufletele for facuta ; care foe o veT vedea-o $1dum[neata], $i vame$[ul] vine la dreaptA jud[e]cata cinstitululmaistrat, ca afle dreptate. Aciasta, $i fit dumneta sa-n [a] tos.

Av[gust] 12 dni, 1760.Al dum[ital]i bun prietin :

Theodorachi biv Vel Com[i]s.[V°:] j CinaituluT dumisale MihaT parc[5lab] din cetaatea

BrasovuluT, cu fericitA san[ata]te se s[a] dea.Matheides. An den Porkulab Michael Matheides.

I No 735

75703. Vol. X. 15

Nola

i

I

torsu.

si

t

sa

sä-s

996 AFACERf DE HOTARE

[Pecete neagra, stearsg. Pecete rosa, ungureasca, a pircl-labulut de Bran'.]

7.

Cin[stit] $[i] at mien mai de aproape vecin $i bun ptietin,dum[neta] Stefane Comisarule, fericita san[a]tate poftim da.

la Dumnezeti ca sg-ti dgruiasca. Scrisoarea dum[ital]i amluat, $i cele ce nit sera, am vazut, pentru ca. ail scris MariiaSa ghen[e]rarul la prea-innaltatu stapanul mien. Vet sti ca,fiind s[i] ea la Bucurestr, am fost in casa unde s'ag cititscrisoare MArii Sale ghinararulut, si prea-innaltatu stapanulmien mi art dat poronca. ca sa ma ajungu si cu dum-neavoastrg s[i] O. fac tot fel[ul] de silinta, instiintandu-vgpentru toate, dup[a] cum 4i] dumneavoastrg sa ma instiintatde toate. Pentru colacu ce-mt serif a s'ail fagaduit ca sAs[g] dea celor ce vor prinde hop, asemene am fost dat s[i]eti porancg, ca, ortcare it va prinde, va lua da la not buncolacu. Am nadejde a dupa silinta ce vom face, sA vorprinde, s[i] vom isi din grij[a] unor hott. Actasta, $i fit dum-[neata] san[a]tos.

Av[gust] 12 dni, 176o.Al dum[ital]i de bine voitor :

Theodorachi biv Vel Com[I]s, isprav[nic].[V°:] j- Cinstitulut dumisale tefan Tocae, comisariul ce

este randuit pentru pag[u]ba ce ail facut hoti la vam[a] dom-neasc[1], cu fericit[A] sg[nata]te sa sa, dea.

[Pecete neagra si cea rosie a Branuluta.]

8.

1. Prea-cinstitilor domni at prea-cinstitulut maestratil. NotacestI dot oament care sAntem pierzatort dupe judecata carene -au exit de la cinstitul maestrat sail dupe porunca cinsti-tulut Comision de la Sibit saii dupe porunca innaltatel MariiTerezii, CrAiaset noastre, $i dupe gresealele meals, ea Stan

1 N° 689.2 NO 740.

HOTIt 227

Varza daa jalba cinstitilor domni, bani care mi s'aa venitde la furtiseagul vamiI aI tarAT, mi s'ati venita t[a]l[ern 50.Ace$tia bani s'ati ingropatu in pamanta, care i-a$ putea dade fata, daca i-ar pofti cinstitul maestrata, $1 sant ingropatin padurea Marca$uluY. Ci ma rog sa he mila cinstituluImaestrata sa ma erte, $i voi plini toata gre$eala $1 paguba,partea mea, ce am facut eu. Iar, de nu, poftesc sä intoarcatot bani care santa muncit de mine, O. dea in mainilemuerif meale, sa creasca copii, bani care santa la Tocaia dinBran, talerI 34. Si poftesc sa sa dea $1 lada, cu haine cutota, ce s'ati luoata. Aciasta scriem, $1 cerem ertaciune dela cinstitul maestrata. Mart 3 dni, 1761 '.

Mid si plecat robI:Stan Varza i Sandul Cretul.LV° :] Prea-cinstitului maestrata cu plecaciune sa inchina.

9.

Copie.

Mariia Ta, domne judet al cinstiteI cetat al Bra$[ovului],cu multa plecaciune ma inchin Marie! Tale.

Cu plecata scrisoare in$tiintez pa Marna Ta pentru ocistita scrisore a Marie! Tale, ce ai trimis dumnealui isprav-nicului, au venit, $1 cu plecacIune s'aa lust, $1 cele ce s'aascrisa, au vazut dumnealui ispravnicula, $1 am vazuta $1 noi,$1 era A. scrie dumnealui' ispravnicul Marie Tale, $1, fiindude grab[a] sä piece la Bucure$tI, m'aa in$tiintat pa mine sascria Marie' Tale. Ci iota, dupa porunca dumnealui ispravni-cului, lath' ca trimisei paguba$ii acil la vama Timi$uluI, ca sa-$gaseasca dereptate, $1 Mania Ta, de vor fi cai lor, sa Ii sadea cai, iar, de nu vor fi aI lor, sa 11 sa dea cal dupa potrivacailor lor ; dea saracilor $1 chieltuiala $1 chiriia cailordupa cum or arata ei $1 scrisorea lor. CA iaste pacatti,Marlia Ta, de ce nu-I spanzuratI pa unii ca ace$tiia ? CAacum, de daunaz incoce, ni furat maI multi de doaozed

I N° 743.

susa

sasa

sat

228 AFAcati DE JIMMIE

de cal, i le ducem urma pan la hotarT, i nu putem umbladupa et. De aceasta inOintez pa Mania Ta. Oc[tomvriej 28,1766 i.

Al Marie! Tale plecat :Stoian vAtav al plaiului Praov[i].

No 672.I

CAP. III.

Legaturile politice dintreBra§ov §iTara-R omaneasca.

1. Pribegii.

0 cronicA bizantinA, a luT Chalkokondylas, ni spune cA,in anul cind TurciT patrunsera in Tara-Romaneasca, suptMircea-cel-Mare, si o supusera pentru citva timp, boieriicredinciosT Domnului de pang atunci trecurA hotarul mun-telul $i se adApostira la Brasov, unde-s1 trimeseserA intAiusotiile si copiii 1. Aceasta e cea d'intaiti dovadA de pribegiein aceasta cetate, care a prhnit mar multi invinst din neamulnostru decit oricare alta din Ardeal.

Mircea insusi a fost un pribeag in cuprinsul ef. CAcT elisT pierduse Cara, dacI nu nAdejdea de a si-o dobindi in-dArat, cind eI incheie la Brasov, pentru acest din urml scop,la 7 Mart 1395, cunoscutul tratat cu imparatul-rege Sigis-mund 2. El e astfel cel d'intAiii dintre Domnil nostri care apregAtit intoarcerea sa biruitoare in acest cinstit loc de sigu-ranta la ceasul primejdiei.

Plna ceva mai ti rziti nici -un Domn muntean nu vine dela Unguri, prin aceasta portita a Brasovului sati prin cealaltA,a SibiiuluT, ci toV de la Bizantini, de la Turd, de la 11/10 ldo-venf. Vlad Dracul, trimes tot de Sigismund, n'a stat insa, intimpui de pinda in Ardeal, la Brasov, $i poate nicT la Si-ghisoara 3, ci mat curind in Fagaras sati in Am las. Acest(ducat, ardelean al Domnilor munteni era luat de la aceican se sprijiniail pe ajutorul $i ocrotirea Turcilor, si cu ye-

I P. 79 din ed. Bonn.2 Zimmermann-WernerMtiller, II, pp. 135-7, n0 1349.3 Bogdan, ed. a 2a, p. 57, no XXXIV.

23) LEGATURILE POUT= DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEABCA

niturile luT se Linea pretendentul iubit de Unguri, care si locuiain vre unul din satele romanestI ale cducatuluT). Aceasta sevede foarte bine pe vremea luT Tepes, cind Vlad CAlugarulse oploseste In Am las, iar Dan cel tinar poate in vre-o lo-calitate fagaraseanA, de unde putea veni lesne la Feldioara,si la Brasov chiar 1.

Cel d'intain Domnisor e asezat in Brasov prin vointa luiJoan Corvinul, care scrie orasenilor ss dea o casa in cetatecrudely sale c Vladislav din Tara-Romaneasca,, la 20 Iulie1447 2. Acest Vladislav, flu at luT Dan, a si ajuns peste citavavreme Domn muntean. Si Tepes, care inlocui pe Vladislav,

avu poate salasul la Brasov, unde iarAsT it tra fi asezatThan Corvinul, aducindu-1 din Moldova : la 1452 se po-runci insa Brasovenilor sa nu-1 primeasca si ss nu-1 ajutenici intr'un chip, pentru a s'a facut in sfirsit pace cu Tara-Romaneasca 3.

Basarab LaiotA, vechiti si bun prieten cu Brasovenii, Incade pe cind era la Sighisoara, pare ss fi stat si la Brasov,cacf acum, Inca. de la 1469, Fagdrasul era at Sasilor si Am-lasul ajunsese si el pe mini straine 4 Dupa ce-1 goneste fiu-sau,el sta in aceasta cetate, pans la moarte chiar, in 1479. Pevremea acestuT fiu, Brasovenif tin la dinsii pe Vlad Calu-garul, pe care dusmaniT incercara sal ucidd aid 5.

Iarasf pentru cItva timp Brasovenif nu maT au amestec cupretendentiT, duns ce acest calugar at for se face Domn.Domnil sint de acum de peste Dunare sail din tars chiar.NumaT Radu de la Afumati, in lungile sale silinte pentruDomnie, se bucura, si el si Doamna sa cea d'intaiii, de ada-postul Brasovenilor. Si cellalt Radu din aceste lupte pentrutron, Badica, e un ocrotit al orasenilor 6. Radu de la Afumatise plinge odata de un dusman al luT din Brasov 7. Si Moise-

s laid., cap. Dan.2 Inedit, In Arch. BrasovulnY.

ibid.4 Iorga, Sate fi preolt din Ardeal, p. 150.5 V. a mea lstoria ltd Stefan-eel-Mare.a Pretendenit doinnefti; p. 71 si urm.7 V. stip& oi doe., III, Prefata, p.

isi

xmx.

PRIBEGII 231

Voda, gonit de boieri, trecu prin Brasov, mergind la rAzboiti$i la moarte 2. UrmeazA do! Domnl ridicatI din tart. $i untilscos din calugAria Jul de la Arge$. Alta, ce vin dupa dinsii,sosesc de la Turd. Dar Bra$ovenif in o clip la el' peRadu Ilia$, care invinse, dar nu putu sA rAmiie (1552-3) 8.Acesta e cel din urma doritor de Domnie munteana pecare eT 11 hranirA $1-1 gatira de tale. Bra$ovul 1ST avu decipribegii domne$ti de la 1395 Oa. in acest an 1553. AfarsnumaT data am voi s5. tinem seams de beizadea GheorgheCantacuzino, fiul luT 5erban-Vocia, care statu citva timp inoral, dar locui apol la Sibiiii, linga Guvern.

Pribegil dintre boleti, foarte multi, se intimpina $i maitarzill, mult mai tarziii chiar. In veacul at XV-lea se pome-nesc numai citIva : slujitorT fughl cu cal, lucrurT $1 banT dom-ne$ti, sail boieri chiar. Astfel, Alexandru, fiul lul Mircea,reclama de la Bra$oveni pe un anume Antonie 4. CruzimealuT Vlad Tepe$ aruncA peste hotar o sumA de boieri, pecars -T primi $1 Bra$ovul : Vlad cere pe MihaT LogofAtul si pePardoT ; vaduvele, slugile celor mortI se ascund in mareacetate de hotar, aducind cu sine ce putuserg. scApa dinavere 5. In jurul lu! Dan pretendentul roiesc boieril. La ca.-derea luT Tepe$ aka pribegie 6. Cind ceI doT Basarabi eelBatrin $i cel Tinar se lupta cu furie intre ei, numarulpribegilor create ; linga bAtrin se vede $i puternicul Udri$te.

Cind un Domn avea norocul sA stapineasca mai mult timp,a$a inch du$maniT incepeau all pierde nadejdea, $1 cind elera si un om bun, aplecat spre iertare, pribegil se intor-ceaCi. Se incepea intaiil cu plingerT $i amenintaff catre ju-detul $1 juratii bra$ovenT; apol, neizbutind, Voevodul trimeteasolie la Rege, mai tArzia la principele, intitulat de dinsul tot

3 Inscriptir din bisericile Romania', pp. 195-6.3 Hurmuzaki, XI, pp. in-lv.3 Bogdan, /..c., p. 47, no xxvi. Cf. i p. 45.

Ibid., p. 90, no Lxvni; inedite In Arch, Brapvultif.5 lbid., pp. 105, 111-2.

232 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TABA- BOMANBASCA

cCraiti P, at Ardealului; acesta sfatuia $i o parte $1 cealaltd,dar sa. arunce din tara lui cu de-a sila pe acei cari crezu-sera in puterea $i milostivirea lui, nu putea. Domnul seinmuia ; el punea rude, prieteni, cunoscuti al fugarilor sastaruie pe linga dinsii, prin fagaduielf si asigurari, intrealtele $i aceia ca li se va da o despAgubire pentrti darApAnareaaverilor, peirea vitelor, stricarea mo$iilor. Oameni anumeveniati pentru acest scop. Se ajungea de cele mai multe or!la juramint, care avea mare pret pe acel timp de credinta,putind sa infrineze patimile. In sfluit, hotarirea era luata :rAdvanele se scoteafi din suri, Brasovenif dadeati cal pang. lagranitA, si vechi dusmani se apropiati cu sufletul tremuratorde Scaunul Domnului, a carui cinste raminea sa se dovedeascAacum, ceia ce se intimpla une ori, tar alte ori, nu.

Un Domn ca Vlad Calugarul, ca fiul sail Radul-cel-Mareva fi adus pe eel mai multi coposanti, innapoi ; ei isi vorfi facut pace cu dinsul. Dar macelurile lui Mihnea mind iarasIboierf in pribegie. Cind mai tarziti, Basarab Neagoe-1 inlo-cuie$te, alt rind de fugarf. Si mai multi isi cauta mintuireain 1521, cind, dupl moartea acestui Domn, Turcif luf Meh-med-beg yin sa puie tara la cale. In framintArile lui Radude la Afumati, cind o partida, cind alta se aseazA la Brasov,ba adesea boieri din amindoua taberele staff alaturi, silitide paza judetuluf sä se lase in pace macar aid. Mircea Cio-banul, un not' Tepes, un Mihnea-cel-Rail iesit din mormint,face sa fuga la Brasov ramdsitile boierimif sale pe care oimblatise nebuneste cu sabia. Citiva fugiserA la inceput, $1,

nestiind cu cine ati a face, se induplecara a se intoarce : ca-petele for cazura cele d'intaiii. De atunci pentru once omcuminte care slujise cu credinta si iubire pe un Domn, era odatorie sa treaca granita la mazilia lui. Aceasta se vede maibine de la 1550 innainte, la schimbarea Domnilor din neamullui Mircea Ciobanul cu acei din neamul, vrAjmas, at luf Pa-trascu-cel-Bun.

Si mai departe prigonirea aduce pribegia. Cita. vreme Bra-$ovul insu$T fu un loc primejduit la inceputul veaculul al

PRIBEGI! 233

XVII-lea si Domni fail prieteni venira unul dupa altul dirtmila imparatuluf turcesc, nu se prea vazura in cetate oaspetiin vesminte straine, privind pe &dud spre Cara d'incotro iTpindia moartea. Cu un Domn-parinte ca Mate! Basarab ni-menT nu era silit O. fuga pentru a-$1 'Astra viata. TotT staiiin liniste ape linga spatele Marie! Sale* ' Numal cind, pela 166o, puterea, mindria si ambitia Cantacuzinilor imparteboierimea in doul cete inviersunate una asupra celeilalte, unno(' capitol se deschide in istoria pribegiel. La fiecare nu-mire de Domn noa, la fiecare schimbare de tsistem*, se potastepta inchisorT, chinurT, aruncasT in °ma, si ucideri chiar.invinsiT se duc mai bucurosT Ia Sibiia, dar el se abat $i pela Brasov, unde sosesc, ca pe vremea Mircestilor, soli! deimpaciuire aT noulu! Voevod, care se teme de pira la Turd,de uneltiri cu t Craiul* ArdealuluT.

Aceasta tine pana la venirea in Domnie a luT Brincoveanucare, ca si Mate! Basarab, chiama pe totT in jurul lui si,dupa putinta, IT multameste.

Acum e un singur pribeag in Ardeal : Gheorghe Canta_cuzino, care credea ca varul sail Brincoveanu luase locul luT,cad el era fill de Domn si lasat sa domneasca de tatal sag,in ceasul mortiT. Gheorghe nu se indupleca nici-o data a seintoarce, cu toate ca, altfel, ca sa nu i se aduca pagube Iamosiile ce avea in tarn, el se imbuna de la o vreme cu Cons-tantin-Voda. Doamna Maria a luT Serban statu, pana aproape demoartea ei, in Brasov, unde o ingriji o bucata de vreme fiicaeT, numita tot Maria, vaduva acelui stralucitpr si infocat boiercare fusese Constantin Aga Balaceanu, mort la 1690, in rin-durile Imperialilor, la ZirnestI. Doamna va fi fost indemna-toare ca fiul eT sa nu calce hotarul dincolo de care erachemat, dupa drept, O. domneasca. Totusi Brincoveanu trimesesoli la nunta lu! Gheorghe Cantacuzino, serbata la Brasov,in Mart 1709. Mireasa era Luxandra sail Ruxanda, fata lu!Iordachi Roset, si nepoata de flu a luT Antonie-Voda, Domn

1 In luptele pentru suirea pe tron a luY MateY, acapostul pribegilor a fostIn Hateg. V. vol. IX, cap. i.

234 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV §1 TARA-ROMINEABCX

al MoldoveT ; mama-sa era o fats a luT Grigore Ghica. Amin-doul soacrele dusmaniati de moarte pe BrincoVeanu. Vedem,insa, pe acesta trimetind ()data, in 1698, cvaruluf Iordacheecsase butt de vine, miere, ceara, banT chiar, si arginturile cele avea in tarn, precum si o scrisoare destul de plina deprietenie 1.

Cind o naprasnica nenorocire cazu la 1714 asupra neamu-lui Brincovenilor, citIva pribegT de neam mare se ivira iarasila Brasov. Asprimea luT Nicolae Mavrocordat ajuta si ea laaceasta inviere a timpurilor de rastriste. Nicolae Roset si maitarzia si sotia luT, Domnita Ancu %a, se asezara in cetate, im-preuna cu fiicele lor, Mariuta si Saila ; Domnita se stinse inacest oral strain, si la moarte ea lasa bisericil romanestl dinSchell BrasovuluT co cununa de aur, tot cu diamanturTe, inpre de 2.50o de lei. Alt ginere al luT Constantin-Voda,Grecul Manolachi Lambrine Clucerul, locui si el un timp inBrasov, cu sotia sa Balasa. Trupul Domniter nu s'a impar-tasit de ingropare impreuna. cu saracimea si negustorimea,in biserica din Schef, ci a fost dus la manastirea Horezul,cladita de tatal eT (April 1730) s.

Constantin-Voda insusi se gindise la un pasnic adapost inBrasov, daca nu-T va fi dat sA moara in Domnie. Pentru aceasta,ca boierii de odinioara, el cauti. sa-sT compere case, in oralchiar sail in suburbii. Cad si o ruda a luT, un cyan>, (Is-tratie fecTorul luT Stoian Comisule, fusese ingaduit a lua,pentru o datorie neplatita, o casa in cetate chiar.

Brincoveanu cumpara intAiu casele din ScheT, de la fiiiunuT Capitan Francisc Bialis. Emil case cnemesestie si nu pia.-tiaii prin urmare dajde. BrasoveniT statura intAiu pe gindurldaca sa primeasca off ba stapinirea pe pamintul for a ye-cinuluT muntean, si-T aratara acestuia indoielile ce aveau. Ve-

V V. 1st. lit. roneine in sec. al X1111- -lea, p. 620 n. 2, pp. 629-30 ;Gen. Cantacuzinilor, pp. 271-2 ; Doc. Cantacuzinilor, pp, 167-9 ; Engel, Gesell.

der Walachey, I, p. 66 ; Studir 1i doc., III, pp. 27-9.2 Socotelile Brafovulut, p. 158 ; Sterie Stinghe, lstorira besearecerScheallor

Brapvulur, Brasov, 1899, p. 90 si urm., p. 121 ; Inscriptir din bisericile Ro-nan:et, p. 183 si urm.

I II

PILIBEGIf 235

dem pe Domn cum trimete scuff pentru aceasta, in 1700 5i

1701. El alege dot Brasoveni, fill' dascalului Ioan Corbea :Teodor, care ajunse mar tarziii ccanteleriCto la Rust, si David,ceauf spdtclresc, adeci£ ofiter in trupele Spatarulut, capeteniea ostirilor 1. Cel din urmA izbuteste a incheia o intelegeresi astfel, in April 1701, Sfatul dA lul Vocla cartea de stA-pinire. Brincoveanu, om cu socoteala si chiar banuitor intoate faptele luT, nu se multami cu aceasta carte scrisA. pelimba lui, ci pretinse, in Decembre 1702, ca ea sä fie pre-facuta in latineste, dupa un formular pe care-1 dadu el. Afa-cerea se putea socoti ca incheiata. Sasit se ingrijiserA insaa face in taina o indoita protesta %ie, la cUniversitatea, forO. la Guvern 2.

Avind case in Schet, Domnul muntean se ingriji a-5T createsi asigura mosiile lul din Tara Fagarasului, care ar fi pututinlocui, in zilele de mazilie si fuga, infloritoarele sale pose-siuni rAspindite pe tot cuprinsul Terii-Romanesti. Buniculsail, Vornicul Preda, avuse Simbata-de-sus, care-T fu ama-netata la 1653. Acest sat, impreuna cu Besembavul, Vistea,DrAgusul, sint zalogite apol lul Constantin-Vodk de guver-uatorul arclelean Gheorghe Banffy. Inca din 1707, el matavea Poiana-Marulut, cumparata de vecl, cu banl, de la fratitNalaczy si de la Adam Szekely 3 : cu privire la aceasta dinurma mo5ie, Brincoveanu scrie odatA si Brasovenilor. in 17 1 2,el negocia cu fiul lul Mihal Apaffy I-iti, pentru a capAtadomeniul Ibasfalaii, in schimbul unul imprumut de 50.000de florini renani. Si generalul Stainville, comandantul in Ar-deal, scrie cu acest prilej Consiliului de Razboiti : cDomnul,un om batrin, vrea ca familia mare pe care o va lasa inurml care obisnuieste a fi dusa ca in robie, la Constanti-nopol din amindoua terile, Tara-RomAneasca si Moldova ,

i 1st. lit. romine In secolul al VIII- -lea, table, p. 14 ; Stinghe, 1st. &sea-m-sr, la anul 1659: (loan sin Florea Corbeaa.

2 Herrmann, Das alte and neue Kronstadt, 1, p. 124.a Iorga, Doeumente priviloare its Constantin-Yea Brincoveanu, BucurtY,

1901, pp. 165-6 ; Sate fi firm,: din Ardeal, pp. 153-4 (dupd Arch. de Stat.din Budapesta, conscripvia FaghrauluT, 1736 ; fasc. II, lib. 2).

236 LEGATURILE POLITIOE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA.

sg. afle ale! un adapost, precum aflu cA tot pentru aceasta arfi cumpArat si mosii in Poloniax.1.

indemnat de lipsa de piedeci de care se bucurase pangatunci, Domnul cumpAra la 1702, de la un negustor romindin Brasov, Nica Hogea, niste case in Brasovul Vechit sail,cum i se mai nice de popor, in t Brasovechith>, si anume inMittlere Gasse. El cobori butyl cu yin in pivnitele case! sipuse chiar, dupg citva timp, un pazitor, dintre iobagii salde la Simbata, cu toate ca pang. atunci, in aparenta, Nicaera si mai departe stgpinul. Brasovul vechiti era insl moltmai inchis pentru strain! deck Schell, acesta mai de grabs satdin margene decit cforstatv, suburbie. Dec!, incg din 1708, in-cepura intrebarile din partea Cirmuiril brasovene2. Brasoveniictinjiativ si cbanuiaii,, scrie Constantin-VodA, cu parapon. UnGheorghe Dietrich, din neamul Sasului de la care facusecumparAtura Nica, se ridicase cu cererea de a i se in-gadui sa-si tAscumpere mostenirea. Brincoveanu rgspunse,aducind innainte exemple de stapinire ale Muntenilor inBrasov, lepAdindu-se de bAnuiala cl ar vrea sA intrebuintezecasele pentru negustorie saii mestesug, aratind cg., dupg cumstie dinsul legea, s'a trecut vremea cind Dietrich putea sa-siurmareasca dreptul : la urmA, el ceru sA i se dea innapoibani!, dar cu strasnica dobindA ce se obisnuia in tall :g zeacea a doisprazeace pe an', ceia ce, pentru pretul intregde 55o de florin!, facea o sumA destul de mare. Pe atunciDomnul isT avea casele din Schel, in privinta carora nu maiera nici-o vorba ; el Linea, ca epitrop, casele ce fusese aleevarului. Stoian ; in sfirsit, alt vat-, Gheorghe Cantacuzinoavea casele, ce-i venise pentru o datorie, ale until anumeSerban.

In 1709, Sfatul Cercase sA-1 aduca pe Brincoveanu a schimbacasa din cetate, in Mittlere Gasse, cu «locul cutitariulub.Acest al doilea /oc fusese cumparat de Domn de la cutitarulThomas, dar el nu voise sä primeascA obisnuitele conditii

1 Doc. Captacuzinilor, p. 274, no x; PP. 277.8, no XU.2 In a:est volum, pp. 35-6.

PRIBEGif 237

cared impiedecail mai ales de a vinde yin. Brincoveanu nuse invoi cu schimbul cum am vazut, ci-$T ceru banii. El i seoferir11, dar atunci el gasi alt mijloc de a prelungi lucrul. Laurma, se intrebuinta mijlocul urmAtor : casa cutitarului fu4cumpArata. de Gheorghe Dietrich $i cedata luT Brinco-veanu, $i prin aceasta cedare el dobindi proprietatea din ce-tate. BanT nu se cheltuira pentru aceasta, ci totul se facuca un schimb. Cu acest prilej ie$i la iveall Si permisia, cecapatase Brincoveanu de la Curte, ca sa poata cumpAra in$cheT in acelea$1 conditiT ca si Rominil de acolo '

Brincoveanu avea dreptul sa vorbeasca, la intimplare, asprucatre Sag, pe cari-I indatorise adesea, cu privilegiile $i scu-tirile sale, cu darurile ce trimetea, chiar cu imprumuturl.Astfel el II ajuta °data, prin 1706, cu suma de 3.000 delei. El ceru, fara sa poata fi insa. multAmit. Dupa ce viatai se incheie in felul grozav care se cunoaste, vAduva DoamnaMarica, intoarsa din surgunul asiatic de la Chiutaie, izbutisa capete innapol jumatate din acesti ban', la 1717. Pesteciteva saptarnini ea se ruga a i se trimete $i ceilalti. Aceastapare sa se fi indeplinit, $i astfel se stinse aceasta vechedatorie la o casa prietena.

Cind Brincoveanu fu mazilit Si dus la Constantinopol, incasele din $cheT se gasiau mai multe lAzi cu lucruri scumpe,care fur' deschise pentru a se face inventariul. Astfel iesirala lumina sabir, cesti, podoabe de metale $1 pietre scumpe,icoane imbricate cu argint, stole pretioase, carp' $. aa caror socoteall o putem face $i astazi 2. Acef care statude fatA in numele families, fu negustorul Apostolo Mano, deseorT pomenit in scrisorile luf Constantin-Voda, al arta omde incredere, pe ling' fratil Corbea $1 cite un logofat maide rind, era acest Grec. Mano pare sa nu se mai fi in-tors in tarn, $i vaduva lu!, Zamfira, face o plingere tot dinBrasov, in 1728 3.

Stefan Cantacuzino, urma$ul lui Brincoveanu, se ha dui:4

Herrmann, I, pp. 124-6.Hurmuzaki, V, p. 135 gi urm.

3 0 scrisoare a lul cu stiff din Tara-RomIneasd, ibid., pp. 158-9.

Si

if

238 LROITURILE POL[TIOE DiNTRE BRA§OV §I. TARA-ROMANEASCA

acesta $1 in ceia ce prive$te pregatirea in Ardeal a unufadapost, de care-r fu dat sI se bucure tot asa de putin ca$1 acestuia. El cumpara, la rindul sail, o mo$ie fagara$eana,Recea 1. Cind biata lul Doamna mintui de colindat Italia $iImperiul, ea-sf gasi un bun adapost sigur la Brasov. PalmaCantacuzino statea aid, de buns soma in $chef, singura, cadfill sal Radu $1 Constantin, strabateati lumea dupa aventurT ,avind numaT ingrijirea acelor slug! pe care. le pomene$te indiata el, scrisa tot in Brasov ; cBucur, Catrina $1 fata Stanca) ;cu dinsa statea $i logofatul cantacuzinesc, Vlad Botulescude Malaie$tY, insemnat $i prin traducerile ce a fi cut martarziu, in cursul uneT vies! ciudate $1 nenorocite 2. L'opa Statiede la biserica Sf. Nicolae, calugarul Azaria de la Sf. Mor,mint, duhovnicul, eraii printre cunostintile nenorocite! pri-bege 5. Patina muri pe la ,14.6, $i fu ingropata de bunk, sama,la acea biserica a Sf. Nicolae din ScheT. Averea lul tefan-Voda, soul el, trecuse in parte la Cirmuirea austriaca ; $1 in

1716, cind fu mazilit $1 ucis Cantacuzino, ca $1 in 1714,cind aceia$T soarta atinsese pe Brincoveanu, lazi cu lucruri$i banT furl descliise in Brasov, unde ele fusesera. depositateintr'o bolta, $1 atunci o sums de peste 20.00o de galbeni fusmulsa din minile dreptilor mo$tenitori 4.

Un al treilea membru al acesteT familiT de mar! boierl $iDomni, Mihal Cantacuzino, unchiul Brincoveanulul $1 al lultefan-Voda, cuprins de aceiag grija a until culcu$ at neno-

rocirif sale $i iarasi $1 el peri de mina Turcilor fara sä fiputut prinde de veste $i alerga catre acest culcu$ , facu unschimb de paminturi cu comitele ungur Mihal Mikes,capatind. pentru ni$te sate in judetele Rimnic $1 Buzau, satulBudila, in Tara Birse!. La urma insa se descoperi, spremarea nemultamire a lul MihaT, ci£ averile lu! Mikes, un

1 Sale fi preop; p. 154 (dupl Repertoriul fag'ir4ean I in Arch. de Statdin Budapesta, cLiber productionuma IC2).

1st. lit. romine in secolul al XVIII-lea, I, p. 506 si urm.a Testamentul PiluneT, In Xenopol, 1st. Rominilor, V, p. 764 $i urm.4 Doc. Cantacuainilon pp. 284-5-

I

PRLBEG11 239

aderent at luT Francisc Ralcaczy, fusesera confiscate de Gu-vernul austriac at ArdealuluT 1, Fiul, cam slab de minte, alJul MihaT Spatarul numit tot MihaT stAtu $1 el untimp la Bra$ov, de unde numia un procurator la 172432.El trecuse acolo Inca din 1716, cind se incepu prigonireaneamuluT sari. MihaT bAtrinul fusese, de alminterea, aproapeun Brasovean $1, cum se va vedea in alt capitol, el aveadreptul de a lua parte la alegerea epitropilor sari g gocima-nilor, bisericiT Sf. Nicolae. Spatarul avea $i partea sa inmosia, Recea S.

Dupa moartea luT Mihal Comisul $1 a DoamneT PAuna, unnoti rAzboiti opre$te $i el in pribegia de la Bra$ov pe Ni-colae Roset, pe care Austriacil it facuserA conte. El era in-surat din noil cu o ccontesax., care arata sa fi lost de neamstrain aduse $i pe dinsul la legea ei eatolicA. Altfel, con-tele $i contesa, cari se intoarserA numaT dupa mai multianT in Cara, pAstrati necontenite legaturT cu rudele for de

unde maT vindeati din cind in cind cite o mo$ie ca sali fie de cheltuialA. El trimiteail acestor rude $i cite o nou-tate sail specialitate de civilisa %ie apuseanA, precum (pra-jitorl de cafeav, chamurT nemte$th, cerind in schimb, peo romAneasca amestecata cu termini latinT, ca ungureascatimpuluT aceluia, vin ro$ de CotnarT $1 tutun turcesc, ebasma-ghiubecz 4.

Constantin Aga BAlaceanu avuse un singur flu, pe Joan,care muri $i el luptindu-se cu Turd!, ca $i tatAl sail. Ellasa treT fete, fats de care Imperiali!, pentru cari, cazuseraamindoT BalacenST, aveati oarecare datoriT. Cea maT mare dinele, Smaragda, statu in Bra$ov, probabil pana la 1739, cindse intoarse in Siara, pentru a se marita cu un Grec, Mani15.

I Ibid, p. 274 §i urm., 278 §i urm.2 Ibid.,

. Doc.

pp. 182-3, n° LXXX. Cf. Gen. Cantacuzinilor, p. 345.Cantacuzinitor, p. 184.

Studil 1i dat., V, pp. 56-7. Cf. studiul d -luX $t. Grecianu asupra lu!Nicolae koset; BucurestY, Carol Gobi, 1903.

$ Gen. Cantacuzinilor, p. 258.

si-1

aid,

2,40- LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

Acesta pare s1 nu fi fost altul decit fiul luT Apostolo Manusi al ZarnfireT. in 1741, Smaranda sari Manda era la Secuieni,la movie, si de aid scria Brasovenilor, pomenind si pesoacrg-sa, care, cum stim, era atuncT in cetatea for 1. Ea seva fi intors iargsT la Brasov, cAd se vorbeste °data de tes-tamentul din 175o al Smarandeb BalIcenceT, care lasa labiserica Sf. Nicolae doug mosiT, Cacaletul- Vechiu si RedaBarbuluT a, Celelalte doug surorT, care nu se maritarg, Elenasau Ilinca g comitesa, si Maria, eraii la Brasov in 1784, dupgce statuserg intaiu pAng la razboiul din 1768 in Tara-Roma-neascA. Intorcindu-se 'ntr'un iarg$T aid', Maria adusecu dinsa, din Brasov, un fiu de suflet, Petre, ccopil mic deNeamtu si sgrac de parintb 3.

Razboaiele dintre Rusi si Turd, dintre Austriacl si Turd,marele blestem asupra terilor noastre in tot cursul veacululal XVIII-lea, dadeaii din vreme in, vreme Brasovulul oaspetidin boierimea romaneascA. Asa s'a intimplat si in 1736, asasi in 1768, si tot asa in 1788. in 1770 se aflati aid fiica luiPirvu Cantacuzino si sotul eT Tudorachi Bals 4, Nicolae Du-descu, coboritor al uneT fete a lul Constantin Stolnicul Can-tacuzino (fratele lul Mihal), Clucerul Pang. Filipescu, a cgrulstrabuna fusese o fats a batrinuluT Postelnic ConstantinCantacuzino, si poetul, gramaticul Ienachi VAcarescu. Tot laBrasov isT trimesese sotia de la inceput Nicolae Brinco-veanu, nepot de flu at lul Constantin beizadea. $i strgnepotal luT Constantin-Voda.5. Acolo-$1 va fi cautat adapostul $1cellalt Brincoveanu, Manolachi, fratele luT Nicolae. Neamulfor se va aseza in curind din nor' la Brasoy ; $1 eel doT bA-trinl, de alminterea, principT si comiti aT Imperiulu! (Wiwi date

1 Inedit In Arch. BrapvulutStinghe, Decumente privitoare la trecutul Reminder din .,Schel, 111,

(Brasov, 1903), p. 331.3 Studir fi doe., II1 pp. 6o-5 ; Ist, literature routine in sec. al XVIII-lea,p. 204.4 Gen. Cantaeuzinilor, p.- 180.5 Ibid., pp. 186-7 ; Vlarescu, isteria intpd.rafilor otomani; In Papitt, Fe-

mur, II, p. z8t.

tarziu

2

I,

partmag 241

luI Constantin Voda si urmasilor sal), aveau mat multe sim-,patiL pentru viata apuseana, ceia ce arataii cumparind cantlatinestT, italienesti, si platindu-sI, sail une on neplatindu-si,un bucAtar neamt 1. Nicolae a fost sotul Mariei, sora butlenachi Vacarescu, si cel do! cumnatI se intilniati astfel inpribegie 2.. PurtarI ca a lu! Nicolae Mavrogheni fats de Brin-eoveniT amindol nu erail potrivite pentru a face pe acestlbogati si mindri boierl sA iubeascA plina de primejdie Curtea Bucurestilor 3. El se intoarsera deci din surgunia for pesteDunare, dupa 179o, numal ca sa treaca pentru totdeaunain Statele imparatesti.

Erau nu mai putin de 1 so de familii fugare Inca de la)inceput, apoI se ajunse acolo cincit la urma mai ca nu erao case in oral, care su nu fie ocupatit de strainiv, chiarpanu la go de persoane 4!

In 1773, cu un an innainte de incheiarea pacii, Brasovulera Inca plin de pribegii nostri. Cind, in Maiii al acestufan, regele Romanilor Iosif veni in oral, el dori sä-I vada sitrimise la el pe medicul sail ca sa-T pofteasca la gazda la,in casele Jul Mihail Fronius din piata. Primirea for se facua doua zi, la 7 Iunie dupa calendarul noii, talmaciii fiindVacarescu, ca unul ce stia bine italieneste. Iosif se va fimirat vazind portul turcesc, foarte. scump, al cValahilor.,lar acestia nu. vor fi fost mai putin uimitI de Infatisareasimply a regeluT, care purta co haina obisnuita de postavverde, cu o singura stea pe piept> si care vorbia slobod cu

1 .1st. lit. routine in secaul al X V1H-lea, IT, p. 29, nota 10.I Ibid, p. 133.1 Ibid., pp. 138-40; cf. pp. 1[5-6. Pentru tatal lor, Constantin, fiul DintiluT

si nepotui luT Constantin- VodlI, v. Genealogia Cantacuzinilor, pp. 126-7. Totacolo se spune cli acest Constantin Spdtarul a boat pe fiica lul Toma HrtsantCozliceanu (pp. 348.9). La 1776, Nicolae Brincoveanu se Insurti din nod. luindpe o Fdlcoiancd, apoY pe Elena Guliand, ndscutit Moruzi (ibid.). Manolacht

era sotul ZoiteL fiica luT Dumitrasco Sturdza si a tine fete a MY GrigoreMatey Ghica. (cf. si pp. 410-1). BrIncoveniT sorid GuvernatoruluY Ardealulul la1785, pentru satul for de mostenire, Simb5ta-de-sus (ibid., p. 411, nota 1).

Herrmann, Dar alte and neue Kranstadt, 1, pp. 353-4.

75703. Vol. X. 16

2'1.2 L EGAT ORME POLITICS DINTRE BRAQ0V §I TARA-SONINEA SCA

oricine despre once, ceia ce un Fanariot de la noT ar fi

gAsit mai pe jos de demnitatea luT. Rominilor el It =RAdorinta sa ca el sA fie si maT departe bine tratatT de gene-ralul-cornandant Eichholz si li dadu voie sa judece el intreel afacerile privitoare la gospodariile lor. In sara aceleiasizile,. pribegii mersera si la serata, 4assembleei, scrie VA.c5.-rescu, pe care o dadu Maria Sa, la generalul acasa, in ce-tate sus. Jupanesele intovArAsiail acum pe sotii lor. cSiniorVacarescule,,1 spuse Iosif lui Ienachi, cluindu-1 de suptioaradin stingap, cte pohtesc si to puid in osteneall ca sa -ml factastA sears tergimanlic.* iAceasta e cea maT fericita noaptece am intimpinat in lume de cind m'am nascut2, raspunse,cu un greoiu compliment oriental, invatatul si desteptul boier.a Nici-un boier., cnicl -o jupaneasay nu ramaserA fail a fimingiiatT de o innalta vorba impArateascA. Oaspetii Braso-wului maT statura de fatA $i la revista military pe care o tinuIosif innainte de despArtire, in ziva de 8, $i putura sa vada peregele Romanilor plecind aproape Ida parada, intro trAsuradeschisa in care toata lumea putea sA vada fata lul plinA debunavointa '.

Fugarii se intoarserA abia dupa numirea luf AlexandruIpsilanti ca Domn at Teril-RomanestI. ET vor fi fost bucurosTca -$I Arad iarasI patria, si, poate, $i ca nu maT ail O. sufere,de ingustarea de veniturI pe care li-o adusese depreciarea,ba chiar oprirea pentru citva timp, a monedel turcesti 2.

Peste citiva anT, in Decembre 1781, eel doT fiT ar luT Ipsi-lanti, dintre cari unul, Constantin, a domnit $i el maT tarziii,fugirA in Ardeal, de zburdalnicie tinereasca maT mult decitpentru vre-o pricing serioasa, esilitl fiind p, scrie cunos-cutul nostru, VAcArescu, cde rivna vederiT $i de calduravirsteTv. Doi slujbasi at CurtiT, Brasoveni de felul lor, iidusera noaptea pe cpotecile plaiulul PrahoviT, carele cu greirle putea trece si zioa eel ce se cAlatoria in toata vremea pe

3 Papiu, I. c., pp. 284-5 ; Herrmann, Das alte and neue Kronstadt, I,P. 274 §i urm, 1

2 Herrmann, I, p. 423.

`11TB god 243-

dinsele,, si mai ales la o vreme ca aceasta 1. VAcArescu $iaI%1 soli muntenT, VIAdici sl boieri, alergara dupa dinsiT, darei trecusera de la yama Timisultd la Brasov, unde generalulcrezuse cu trebuie al' pritneascA. Ciudata scrisoare francesAa. Vacaresculul rAmase deci fart folos A. Trebuie sl amintimel pe acel timp se afla in Ardeal altA .rudA domneasca raz-}vrAtitA, Alexandru, fratele qui Constantin Moruzi, DomnulMoldovei, care Alexandru vorbia tocmal in acest an despreviata sa care nu e decit un lant de nenorocith a.

Cind un nou razboiu izbucni intre Turd, de a parte, siRust $1 AustriacT, de alta, un mare numar de boleti fugiInca de la inceput in Brasov. FeldmaresaluI de Rall vestesteIa 24. Februar 1788 sosirea for .si hotarirea ce au luat de arAminea in acest oral . Citiva se vor fi intors ?Lisa in tara,dupA ce ocupatia austriaca aduse iarasi cu dinsa siguranta.Se stie cA. Mavrogheni, Domnul muntean, trecuse, cucitvatimp innainte, granita si indreptase chiar catre BrasovenT oproclamatie romaneascA in care -i poftia sA se inchine, ca unitce ar fi fost odinioara supusi ai Terii-Romanesti (1) 5.

Dupe. restabilirea Domniei de la Turd, ineepura jafurilePazvangiilor, Turcilor rasculati de pe cellalt mal al DunAriT;Una din nAvAlirile for inspaimanta, la 1802, atit de tare petoata lumea, incit fugira la Brasov top' eV puteati fugi, cuDomnul in frunte, Mihalachi Sutu. Unul dintre fugarl a fostistoricul Dionisie Fotine, care descrie cu de-amAnuntul aceastApribegie, ce samIna cu vechile strImutArl de popoare. Elpretinde cii ar fi plecat din Bucuresti la 70.doo de oameni (1).Boierimea-si lug. talpasita aproape intreagA, afarA de NicolaeBrincoveanu, Scarlat ,Ghica si bolnavul Constantin Filipescu ;

3 Papiu, /. c., p. 287. Cf. Hurmuzaki, X, p. XX2UU; Archly fur sithmahargische Landeskunde, XXXI, pp. 3204.

2 Hurmuzaki, VII, p. 331 Si urm.s Ibid., pp. 329-30, n° OLXXXIII., Cf. Acre fi fragment?, n, p. IA nota 8;

Gen. Cantaeuzindor, p. 394.4 Doc. Cantacusinilor, p. 310.5 Urechil, lstoria Rominilor, III, p. 200.

2144 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV SI TARA-ROMANEASCA.

dintre. cleric! ramasera deocamdata Mitropolitul 5i, Iasiccel q'intaiu episcop de Arges; Caste, cars, calgretl, bietkeameni facind drurnul< pe jos dar era pe cane lesnicloase,ale luk Marti T Inpanaa druipul spre hotar. Cel d'intaia popasinnalbi de .costyrr Itnprejurimile Cimpinel si satelor vecine,,Cptmarnig, Pplan4, Breaza. mineaa in, para., altil suptdinsele, cutare supt satri. tuflite din pInzaturi de casaok Zvaltnul fall .ca rasvangiii au sosit si pint chiar pe urmele spavtsera tabara si 4userI mad departe prihegia, cpe calea strimtastincoasa, neorinduita, prapastioasil, pe alocurea grozav1 siprimejdioasas care ducea atunce la hotar. Cite o oprire Inloc, adusa de ingramadeala, crested spaima : pare ca hange-rele stralucitoare se si vedeaa sosind. La Sinaia, atund nu-mat manastire si sat, zvon ca Domnul, care nu sr porriisedecit familia si averea, a si fost taiat in Bucuresti. aCinepoate zugravi tipetele si bocetele cocoanelor ? Nu to matputeal mingiia.v Dupa vest! mal bune; se ajunse, in sfirsit,in liniste la Brasov, unde nimic nu era gatit pentru primireaunel asa multimI.

BoieriT ramast in Bucureott se hotaresc a fug! si e! inMoldova, sk merg deocamdata la Colintina, rnosia BanulutGhica, asteptin.d apolo si pe Doran. Acesta se suie insa incaruta cu. fiij salt Grigore si loan, si cu Ghica insug, gorrind spre Brasov. LocuitoriS ce se mat gasiau n'aci,acum de-ck un singur exemplu de ut-mat. Parte din el, mfr de oa-meat, se ascund, 1p. Valenil- de- Munte. Altii urmeaza,pe Voda.La Piatra Craiulu!, =tate Innalt si aspru care trebuia urcar,asteptaii TiganT cu boi pentru urca.tul trasurilor. Sint preaputinT pentru cic este de lucru. Fiecare se cazneste cum,poate, pe. rind fenrile si copal urca,,in cete fricoase, coasta.Sus cade o ploaie cu zapada ingheatA. Dupa toateaceste spaime, silinte si ostenell Brasovul, tinsit de o fumenebuna, asteapta si acest not finct de pribegt, DornAul eInca la vama TimisuluT cu cel doT copil; Doamna batting,fetele yin In urtna cu Spatarul si Postelnicul, dot GrecT deincredere.

Sulu ajunse zile grele : totj citi aveaa sa reclanr vre-o

QUniL

lor,

care-I

Yseart hag

de la dinsul, se naptistira" asupra lui in acest roc undoiy mai era a luf judecdta. tmparatul ii facu o adevarata in-datorire trimetind duck. la Siegensburg, ih Austria, detinde aPoi §e intoarse inai-tarzill la Constantinopol. CellalttHmasera. in Brasov sari SibliU, in frunte cu Mitlopolitul, cnepiscopii, cu fruntasit boiek at teril Era o pribegie tipicavdin acele care vor fi lost in vechile vremurT de retarsareIlirloasa a Turcilor luT Schender-beg, Mehemed beg,

Mihalogli de la Dunare. De aceia am si dat toateaceste amanunte, cad Pentru nicl -o aka fuga h'avem lamurirtasa de bogate si de sigure, o icoana asa de intreaga.

to du'rstrl attluiast -an insa, nttmirea ca Domn a lut-ConstahLtrin Ipsilant, care, cum stim, gustase si el din pinea pribegieT,Arline innapot in Tara. pe inspaimintatii, si, de altfel, el ist

iisird casele neatinse, cad zvonul de navalire fusese mincinos.Pribegii dintre boierinasi si saract veniati indarat nemul-

larnitt, cu amintirT 'trite din sederea Ibr Peste tnuntT. Unuldintre el, tin statornic Si neobosit cirtitor, Ziloi Rominul»,k ?tinge de strimtorare*, tdestula SuPardrey, lipsa de tli-aste Si tihna.,, tcereri chirif grele nesuferite,, tchirie dein an pe 'hind potrivite,, tchtaturl crucise si vorbe poncisate),

-tie itivinuirea ce sE aducea (strainilor ea au sCumpit toate side porebla de lacuste `cu care erati impodobitl 1. Sentiinentelie acestea trebule s( se fi ivit inba din cele mat indepiti -tatetimpurt aie pribegiel.

Tot de la Fotinb stim ca o nouA emigratie s'a intiniplatin timpul razboiuluf ruso-turc din 1806, la apropiarea Ru-silor. tutors', dupa paces de la Bucuresti, peste sese ani,boierii pribegesc iarasl, impreuna cu destui negustort si o maremultime de norod, in t821i cind izbucni miscarea greceascasi rAscoala lui Tudor Vladimirescu. Se string la Brasov Mi-tropolitul Dionisie Lupu, ocrotitorul scolilor romanesti, epis

B P. Hssdeti. Ulti na eranicer ranana din epoca Fanariotitor, BuciirestY,1884 (din cColumn) BIT Traian)), p. 78. Din partea Sailor de la Stbiiii

acettstit plingere pentru scumpire, Ce be nientine 5i duptt plealreafitib-gijor, in Wolf, Besehreithing de Ala/daft, Sibtiil, t8o5i p. 213', nom '2.

'Mann

sA-1

All-beg,

toll

lie

ItttlIntitt

Vestal!

1.

246 LEGXTURILE POLITICS DINTRE HEAVY §I TAIIA-110MINICA801.

copii Marion, de Arges, Costandie de Buzati, Grigore fiulJul Dumitrachi Ghica, deci viitorul Domn (national', frate-sat' generalul Costachi, care muri la Brasov, Barbu VA-carescu, Constantin BIlaceanu. Fruntasii intregei boierimi.cei mai batrini si mai respectati din mijlocul ei, se afla stringacolo impreunA cu multi altii. Nu lipseste nici vaduva Dom-vului mort la inceputul acestui an tulburat, Alexandru Ni-colae Sutu. Doamna Eufrosina, fiica Rominului AlexandruCallimachi si a Roxandei, fata lui Scarlat-VocIA Ghica, sealipeste la emigratie, impreuna cu familia ei 1.

Se glsia cu dinsii si Banul Grigore Brincoveanu, caremai fusese a.sezat odatA mai de mult, prin 18c)6=12, In cake.Banul, un om Inca tinar, era fiul lul Manolachi care muriin Brasov atunce , si purta numele lui Grigore Alexandru-VocIA Ghica, din care se trAgea de spre partea mama in-vatase cu multA sirguinta la innalta scoalA greceasa dinBucuresti, avea patima cArtilor de stiintA, ocrotia literaturagreceasca, la modA atunci in capitalele noastre, si fusese instare a traduce in neo-elenicA PrineijOille logicet fi filosofietmorale a lui Heineccius, vestit filosof german : lucrarea se ti-pari la Viena in 18o8 9, si Grigore o rAspindi intre prieteni;multe exemplare se afla si acum in biblioteca sa, pastratA lascoala comunitAtil grecesti din Brasov. Grigore se innaltasepAna la cea mai de sus treapta a rangurilor muntene : Baniacea Mare, pe care o capata in 18oz de la Mihaf Sutu, scu-tindu-i-se tot °data si casa de once clajcli s. El era insuratde mult, si la 18 Mart 1809 i se ingropa in cimitirul bisericiibrasovene din cetate, Sf. Treime, clzuta in minile negustb-rilor greci, o soil, Elena, care fusese casAtorita cu un Can-tacuzino ; inscriptia, redactata in latineste si in romAneste, seceteste si astazi 4 j m °until tul tataluf el Manolachi (I- 181 I) sevede in acelasi cimitir.

I Hurmuzaki, X, p. Lxxlift ,5i urm.1 Art. lit. routine Pm sec. al XVIll-lea. II, p. go.a Studit si doc., V, pp. 205-7.

0 voiii da In vol. II din bsscripisile mele. In Bragov murirl pe acebttamp gi boierul Racovitli gi sclia sa (Sunghe, Documente, III, p. 331),' ape,/

4

247

In aceasta de-a doua pribegie a familia, in 1821, mud si mamalul Grigore, Zoita Sturdza, care fu asezata linga sotul el. Grigoreprinse iubire pentru aceasta biserieuta, in pAmintul sfintit alcareia i se coborisera parintri amindol si sora. innainte de ase intoarce in patrie, in April 1823, el daruia Sf. Treimi dincetatea Brasovuld mosiile fgarasene ce ramasesera necurmatin stapinirea Brincovenilor, de la Constantin-Voda incoace,timp de aproape o suta cincrzed de ant' : Poiana Maruluf siSirnbata-de-sus-; din veniturf trebuia sa se tie si o scoala, incare copiif de orlce neam si lege sa invete de la dascali grecisi nem %l limbile elenica $i germana, in materiile gramaticel sifilosofiel. El nu uita sa lase ca, dupa datina totdeaunade al' sal, %eranil romini de la Poiana Marului sa nu dead ij ma porumbului 1.

Grigore Brincoveanu veni in lard, unde ocupa de acuminnainte numal dregatoria de Vistiernic apol el a fost can-didat la Domnie in 1834 abia in 1826, dupa ce terile noastrecapatasera iarasT o situa %ie legalel pentru constiintile rusofilecele mai gingase, grin conventia turco-rusa de la AkkermanCel din urma dintre recalcitran;i parasira atunci Ardealul,asteptindu-se la schimbarf folositoare intereselor lor. Printreei nu se afla insa un innalt cleric, care si el se adapostise demai mult timp in Brasov, Mitropolitul Dosoftel Filitis.

El fusese inlocuit de Rusf, intaiti, la t8 to, pe timpul ran -boiului. Dupa plecarea ostilor de ocupatie, el nu putu sä fieMitropolit mar departe, cad in Decembre 1812 Voda Caragea-1dadea ca urma$ pe alt Grec, fara tragere de inima pentrunor, acesta, Moreotul Nectarie $. Inca mar de mult Dosof-ter trecuse in Ardeal. Moartea-1 gasi la Brasov, in ziva de14 Decembre 1826. Testamentul luT s'a pastrat, iar piatral

pruncul §tefan al Caminartilui Gheorghe Vacarescu (1823), Qheorghe, fiul Stol-niculuT Grigore (182r), iar Inca din 1812 un Neacsu Guilt Pant (Incrip/ii/tcitate).

Bartolometti Baiulescu, Monografia comunet bisericesti" gr. or. routine dincetalea Brasovulut; Brasov, 18g8, pp. iro7-10.

Hurmuzaki, X, p. 388,3 1st. lit. ronsine in sec. al XI/HI-lea, II, pp. 376.7.

maned

tinuta

3

,s.

248 L&OITURILE POLITIC& DINTRE BRA§OV kit TARA-BOMINEASCA

de mormint, in cimitirul bisericif grecestl, se intrebuinteazg.astazi pentru ca sa se aseze pe dinsa sicriile mortilor.

Si Nectarie, urmasul lul DosofteT, murise la Brasov, inca dintoamna anului 1825.

Cum traiati pribegiT acestei pribegil noun se vede din po-vestirea unuia dintre ei, tinarul beizadek Nicolae, fiul Dom-nulta de curind raposat al Terii-Romanesti.

El pornise din Bucuresti in Februar 1821, incunjurat de vre-otreizeci de Arnauti gata de gilceava, carii furail si trageati cupusca in tot lungul drumulul. In aceasta iesire nenorocita sizgomotoasa se poate vedea vrednica plecare pentru totdea-una a Domniel fanariote. Nobilii luptatori nu voira sa primeascainsa, la vama de la Timis, nicT -o plata din partea famine!domnesti, in slujba careia statusera pans atuncT. Raspunsul(or oglindeste, odata cat aceasta credincioasa desinteresare, siapuctiturile statornice ale acestei vieille garde : eDaca ni-ar fifost noun de cistig, ifaveam decit sa va ham tot calabalicul* I

Fugarii sint priviti si data aceasta cu ochT raT, ca unii ceaduceau cu dinsii violenta, lipsa de orinduiala si de ascultare,chefurile si luxul destrabalat, vechT pacate ale Rominilor dedincoace. Sutu are bunatatea sä recunoasca si el, ca acestepurtari puteati sa turbure viata obisnuita, cu eobiceiuri simple*si .datin1 de rinduiall si liniste, a locuitorilor terif. Bei-zadeaua nu se coboara fireste sa descopere intre acestiaborigeni, Sasi, UngurT, Greci de-ai luT, si Romini : negustorT,mestesugari, cgrausi, hamali, teranl. El nu vede chiar decitdoug feluri de oamenT in imprejurimile Brasovului, undemergea la vinat prepelite, cu doT frati mai mid si cu un altbeizadek, de 95 de anT acesta, MihaT fiul luT Scarlat-VocilGhica : anume Sasl, ecu case bune, patun curate, pine proas-pata si tot felul de hrang.", de o parte, iar, de alta, UngurT,cu sate ticaloase, dar cu castele unde proprietarul nobil ee generos si patriotic*, doamnele case! frumoase, masa bunssi cheltuiala nici-una. cRelatiile cu el**, incheie Maria Sa:care a mai trait pe la noi si a fost ministru moldovenesc,relatiile cu el* adeca : Unguril eoricit de trecgtoare ar

fi fost, ni -au lgsat amintiri trainiceD.

La Brasov, unchiul Mihai Ghica e atins de apoplexie $imoare, cu gindul la prepelite. 0 sbra, Ruxanda, botezata'la180E de vestitul Mitropolit al Moldovel Jacob Stamatii figde Ardeleanr se stinge $i ea, la doultzecl de ani. Si lui Nicolae -1 moare un fig in aceasta straingtate.

Se cete$te intre ptibegi $i se invata, macar in aceastacasg domneascg, unde stilt dol dascalf : Senius pentru. gre-ce$te, Vassan pentru frantuze$te. Se studiazg efilosdfie,drept, economie politica.. Cite untl, gnat de talent, scriepoesii frantuzesti sag grece$tf. Opera italian5., aduSaBucure$ti, unde in aceste tichpurT este cu totul altfel de'opera, cu strigate de futie $i gemete de moarte, joaca numalpentru buna societate emigratg, intr'o salI de dant. Coloneluide dragoni Villalta se vede, entusiast, intre putiniT localnicf.Se organiseaza baluri mascate in locul balurilor populare;cu cirnati, bere, gmatrone murdare, palaria 'n cap, umbrela'n mina, de care ride boierul nostru. Sara sint ciocnirl cubetiviT din partea locului, bg.tgi cu strgjerii pentru citelulea ce arde impotriva regulamentelor org.$enestf, $i alteleca acestea. Cutare care bgtuse pe un gburghes,, e osinditla amend $i o plgte$te indoit pentru ca, zice el, se daces1-1 mai batg ()data. Lumea nu-i iube$te de loc pe acestf*ciocoT, usurateci si trufasi, $i el and adese on cum li semiriie cind tree : Ce caul aid ? Du-te la tine 'n tarag 1.

In alt an de revolu %ie, 1848, pe rind trecura prin Brasovinvinsil luptelor politice : Bibescu, Domnul muntean, Eliadesi Tell, capil guvernulul provisoriu. Dar acum nu se maipoate vorbi de o pribegie la Brasov, cacl lipsia cu totul $inumgrul si $ederea statornica a oaspetilor. Cetatea si seascade la hotare nu mai era un liman, ci numaT un popas indrumul spre departata gEuropa*.

In sfirsit ligtriniT din Brasov isi maf aduc aminte desosirea in ora$ul for a lul Alexandru Joan Cuza, gonit

I Mitnoires du prince Nicolas Soutzo, pub/Ws par Panaioti Ago:, Viena,Gerold, 1899, p. 38 gi urm.

PRIBEG-II

din

0

lm

c250 LEGATITRILE POLITICS DINTRE BEIVIOV TAAAitomINEAscA

la 1866. TrAsura lui prAfuita se opri la poarta hanului PomulVerde, $i apol mindrul Domn, despretuitor pentru cei ce-1izgoniserA, trecu mal departe, spre odihnI si moarte.

I.

t Io Costandin Bas[a]rab Voevod -13j. mistiiu gspdru zemlevlah[i]scoe.

t La al nostru priiaten, in toata vreamea de bine voitor$i vecin de aproape, dumnealul jupanului Andreias, marel[e]-judet al cetatif Brasovul, si dumneavoastrA tot Sfatul, sana-tate $i bine de la Dumnezeil poftim dumneavoastra. Carteade la trimisul dumneavoastra luoatu-o-am, $i toat[e] scriseleam vAzut. Cat pentru casele noastre ceale ce am fost cum-parat acolea de la feciorul jupanului Frantescul, ceaia cescrieti dumneavoastra, noT n'am putut inteleage, de vreamece dumneavoastra nu aleaget lucrul : iaste sa le tinem norcu temeiil ramasitele noastre in urma noastra, dupre cumam fost zis si trimisilor dumneavoastra, cari nu iaste sa totinem. Cad, cum zisem dumneavoastrA, Incurcat $i intunecatscrieti, de nu sail putut inteleage. Pentru care iat[A] cA so-cotim, de trimetem pe sluga noastra David Ciausul SpAtaresculpans acii la dumneavoastra, ca pre largu sa vorbeasca cudumneavoastra, arAtand toate ceale ce slut de spre parteanoastra. Deci dumneavoastra Inca sa rAspundet dAslusitadevArat, de iaste sa le tinem nor si ramasitele noastre inurma noastra, precum le-ail tinut si jupanul Frantescul, bine,iar de nu, sä stim. Asijderea ne mai scrieti dumneavoastrasi de paguba vinurilor ce oprit aici, sa aratam cine varAspunde aceil pagube. De aclasta, noT nu stim ce pagubasa fiti avut dumneavoastra, insa si de aciasta de la trimisulnostru dumneavoastra veti inteleage. De la carel[e] $i notasteptam si raspunsul de la dumneavoastra curat si latnurits1-1 avem. Aclasta acuma, si mila lui Dumn[e]zeu sa fie cudumneavoastra. Mart 27 d., It 7209 [1701].

Al dumneavoastrA de bine voitor : Io Costandin roevoti.[V0:] f La al nostru bun priiaten, In toata vreamea de3 Corbea.

linistit

si

§i

111

s'aii

FRIBEGII 251

bine voitor, dumnealu! jupanuluf Andreias, marel[e] -judet aIcetatif Brasovul, $i la tot Sfatul cif sanatate sa sä dea

[Pecete mare, rotunda.]

2.

t Nof judeti, fonoci si Svatul al cetatif BrasovuluT catsacesta facem stire cum prea-luminatul si innaltatul Domnulo Costandin Basarab Voevod, Domnu si biruitor a toat[a]Tara-Rum[a]neasca, au pohtit de la nof pentru stapanireacasil a jupanuluf Frantiscul Cap[itan], aicea in Schee, langa.Brasov, o scrisoar[e] a noastta. Deci no!, dup[a] voia gi

pohta a Mari Sal[e], am dat acesta, cum sa s[ä] stie a not ariamsy ingaduim sä o stapaneasca Maria Sa si in urma Marie!Salk] ram[abitel[e] Marie Sal[e], precum stapanitti siraposatul jupanul Frantiscul Cap[i]tanul. Si, pentru credinta,intarit-am scrisoar[e] a noastra

It. Icu peceatia noastra.

Pis msta Ap. 12 dni, 701 2.

3 -

t Io Costandin Voevod bj. mistiiu gspdu zeml. vla-h [i]scoe.

Bunului nostru priiatin $1 vecin de aproape, in toatavreamea de bine voitor, dumnealu! jupanul Andreas, marele-judet al cetatif Brasovul, sanatate si tot binele poftima du-mital[e] de la Dumnezeii. Cu aciasta facem stire dumitale[e]pentru acest omu anum[e] Andreias carel[e] lade in caselenoastre de acolo den Schee ; care case, macar ca si mainainte, fiindu nemesastf, dajde n'au dat, iar nof lasam acealemai de nainte, far cat acum poftim pre dumneata, ca pre unbun vecin si priiatin al nostru, precum nor, ceale ce sant alejude%ilor aid in tam noastra, veri of, sail orT ce ar fi, am pa-zit si pazim pururea, de sant aparate si cu nimic nesuparate,aseamenea si dumneata sa fact adasta pohta a noastra, de

I No 383.2 No 684 (concept). No 685 (fotma latin6 trimeasii de Domn: §cheiul e

ammit .Bulgaria prope Coronam'). No 686 (copra acesteia).

le-au

252 LEGATURILE POLITICE Dirrlig ,1311AQ0V §I JARA- ROMANEASCA

vreame ce aceale case au rgmas pe seama noastrg, 0114acesta ce iaste in case, pentru voia noastrg, sg fie poruneidumitale ca sg n'albg suparare de dajdf, O. poatg pgzi acealecase. Si, facAnd dumneata acrasta, nor incg, dupg altg multu-mitg, datori vom rAmanea a rasplati cu mar multi; slujbg.,intru ceale ce ne vef pofti dumneata. Aciase acum, si milalui Dumnezeti sg fie cu dumneata. Fev[ruarie] 1 d., It. 7210[1702] I.

De bine voitoriul dumital[e] :.lo Costandin Voevod.

[V° :] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toadvreamea de bine voitor, dumnealur jgpanului AndreaF,marele-judet al cetAtif Brasovul, cu sIn[g]tate sg sg dea.

4.

Io Costandin Basarab Voevod bjiiti mlstiiu g,spdru zemlevlahiscoe.

+ La al nostru cinstit si pururea de bine voitor, dumnea-lui jupanului Andreias, marel[e]-judet al cetatif Brasovuluf,sangtate si mult bine poftim dumital[e] de la Dumnezeti. Cuaciasta facem stire dumitale cg mar in trecutif ani, cgnd anicumpgrat carele jupgnulur Francisco, am fost pohtit predumneavoastrA de at fgcut $i cartea dumneavoastra pentruintArirea acelor case. Care carte iaste fAcutg rumaneaste:Pentru aciasta darg, poftim pre dumneavoastrg sg sg facgletineaste, precum WI, scotandu izvodu dupre cartea cearumaneasca, letineaste, it trimisesemu dumneavoastrA. Deer.,precum scrie izvodul, pohtim pre dumneavostrg, asa sg sgfacg si cartea. Noi Incas, la ceale ce ne'tf pofti dumnea-voastra, gata ne vom afla, pazind pururea vecinatatea cedbung. Si, cu aciasta sfgrsindu, iargs ruggm, mila lui Dum-.nezeti sg fie pururea cu dumneata. Dich[e]m[vrie] 28 dni, 721 i[1702].

Dumital[e] de bine voitor :Io Costandin Voevod.

' No 387.

P,RIBEKE 253

[V° Cinstitului $i al nostru de bine voitor $1 vecin deaproape, dumisal[e] jupanuluI Andreia$, marel[e] -judet al ce-tatii Brapvului, cu multa san[a]tate sa s[d] dea.

cPecete mare, rotunda'.]

5.

la Costandin Voevod bj. mist. gsni1 zeml. vlah[i]scoe.Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Reiter Andrea$sap[a]tate $1 tot binele poftim dumital[e] de la Dumn[e]zed.Ca,rtea ce ai trimis dumneata, venit $1, de san[a]tatea du-mitale intelegand, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata,am, inteles. Pentru Andreia$, care $ade in casel[e] noastre, in§cheaT, cum cit multi, pentru datorii ce ar avea la dansul, ittag la dumneata la judecata, $1 nu, va sä vie sa sa judice, $icum cif sa ameasteca. $i in mestesugul tehiurilor, de aciasta veT

dumneata ca in $tirea noastra aceastea nu sant, ce iat[a]ea -1 vom porunci, ca, oricine ce ar avea cu dansul, $11-ar tragela judecata dumital[e], O. nu O. fereasca de judecata, ce cutpti sa stea innaintea dumital[e], s sa judece. Numar $i notpoftim pe dumneata, cu unit ca aceia sa-i fad dreptate. A5ij-derea $1 pentru aceaia ce zici dumneata ca sa ameasteca inmestesugul tehiurilor, not Inca, nu poftim, nici nu suferimceale ce n'aa fost obiceaiul sä sa faca. Ce $i de aciasta 1-amPoruncit sa nu sa mai ameastece in cele ce n'are treabl.Pock:GA-tele ce ne-al trimis dumneata, cu dragu le-am prii-mit, $i multumim dumitale de osteneal[a], ca until bun ve-cin. Aciasta, $1 mila lui Dumn[e]zeu sa he cu d[u]mn[ea]ta.

Fev[ruarie] 8 d., P 7211 [1703].De bine voitor dumital[e] : Io Costandin Voevod.[V° :] Bunului nostru priiatin $1 vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealul jupanul Andreia$ Reiter,rilarel[e]judet al cetatii Brasovului, cu sanatate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda2.]

N 385.2 No 385.

-1-

t

ne-au

sti

3

254 LSO/WORMS POLITICS DINTSS BRA§OV §I TARA-SONANEASCA

6.

lo Costandin Voevod bjiiii mIstiiil gspdru zemle vlahiscoe.j- BunuluT nostru priiatin si vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bin[e] voitor, dumnealuT jupanul Ghiorghe Etchiel,marele-judet al cinstitiT cetAtT Brasovul, san[a]tate $1 tot bi-nel[e] de la Dumnezeu poftim dum[i]tale. Pricina scrisorifnu iaste alt[a], far cat facem ?tire dumital[e] ca, iat[a], cum-parandu satul Poiana Maruluf de la Nalati Andreias cu fratiiluT $1 de la Sechil Adam cu fratil lul, toate partil[e] for Ceail avut acol[o], cu iobagl cu tot, pe seaama tioastra, $1 tri-mitandu de aft venit biraul de acol[o], ca sa ne dea seaama deiobagil de acol[o], O. vedem, sant tool pe loc, sari nu sant,ne-ad dat seaama el unif dentrimiT sant fugitT $1 aicT in tara.CariT pe aceste vom trimite de-T vor duce iar acolo la sat,iar un iobagf anum[e] Radul Igoiul, cu frate-satt Voico, ace$teasant fugitf acol[o] in Tara Barsif, intr'un sat ce-I chiama Val-canul. De care lucru poftim pe dumneata, viind °amenl de.la Poiana-MaruluT, care-I $tiii $1-1 cunoscu, sa trirnitT $1 omuldumital[e], inpreun[a] cu- eT, sa.-1 is de acol[o], $1 sal ducaiar la urma lul la sat, $1 vom multumi dumitale. Acfastaacum, $1 mila lul Dumnezeti sa fie cu dumneata pururea.

Iun[ie] i8 d., P. 7215 [1707].De bine voitoriul dumital[e] : to Costandin Voevod.[V° :] Bunuluf nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[A]

vreamea de bin[e] voitor, dumnealul jupanulul Ghiorghe Fet-chiel, marel[e] judet at cinstitiT cetati Bra$ovuluT, cu sail [a]tatesa s[ä] dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

7lo Costandin Voevod bjii0 mlstiiu gspdru zemle vlahiscoe.t Bunuluf nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[aJ

vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Ghiorghe Fetchiel,marel[e]-judet at cinstitiT cetatf Brasovul. San[a]tate $i tot

1 No 405.

PRIBEGIf 255

binel[e] de la Dutunezea poftim dumital[e]. Pricina scrisoriinu iaste alt[a], far de cat facem $tire dumital[e] a varunostru Istratie, feclorul lu! Stoian Comisul, avand datoriela State *ofrangiul, s'aa fost tocmit cu dansul, de 1-au datpentru acea datorie casei[e] lur de acolo, den Brasov, cu za-pisul lu!. Dec! acum, intanplandu-i-sä lu! Istratie moarte, $1ramaindu casa $1 jupaneasa, coconir asupra noastra, iatraj aam trimis cest negutatora$ anum[e] Milea, ca sa vaza de case$i ce iaste in prejurul cash, $1 sä asaze omu, sa saza intr'Ans[e]le,ca O. nu s[a] stric[e], O. s[1] darepene, ce sa le poarte grija,de vreme ce au ramas pe seaama lui Istratie $1 a coconilorlu!. De care lucru poftimu pe dumneata, viindu negutato-ra$ul acesta, s5 alba voe. de la dumneata, ca, pe cine va gasi,sä pue in casa, sa le pazeasca, O. le poarte grija, sä n'aibade catra cineva vre o opreaal[aj, Acrasta acum, $1 mila lu!Dumnezea sä fie pururea cu dumneata.

Mart 22 d., P 7216 [1708].De bine voitoriul dumital[e] : lo Costandin Voevod.[V ° :] Bunulur nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[A]

vreamea de bine voitoria, dumnealur jupanul Ghiorghe Fet-chiel, marel[e] judet al cinstiti! cetatf Brasovul, cu san[altatesä s[a] dea.

I Pecete mare, rotunda'.]

8.

-I- Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnu zeml. vlah[i]scoe.t Cinstitului, bun priiatenul nostru $1 vecin de aproape,

dumnealur jupanul Barte$ Sauler, judetul, $1 dumneavoastrade bine voitorilor nostri pargarilor $1 alalt tot Sfatul al cin-stiter cetati Brasovul, sanatate $1 tot binele pohtimu dual-neavoastra de la Dumnezea. Alta, facem $tire dumneavoastrapentru ce! 3.000 tl., care v'am dat imprumut ma! an Ortu,de sant acum 3 anr, iat[g] ca trimisem pe sluga noastraacolea ; la care am dat $1 zapisul dumneavoastra, ca, de vafi cu putinta $1 prelejul dumneavoastra, sä ni-I dap' cu do-

1 No 407.

2 LEGATURILE POLITICK DIMAS LIRA§Or 51 TAAAROMANEASCA

banda lor, cat Lea : 3.900 t', capetel[e] Cu dobanda cu tot.va, vett' luoa dumneavoastra zapisul, si banii rii-I va aducesluga noastra, iar, de nu va. va 'fi dumneavoastra cu indti-mana a ni-I plati acum, are sluga noastra invatatura, ca inee chip sa sa facia alt felt*" de asazamant, precum de ladl nsul dumneavoastra vets avea inteleage. Ce dara, precumsocoteala dumneavoastra va fi, au de vet! da banif, au cefella de asazamAnt sA va face, far de zabava sa. avem rAs-punsu cu sluga noastra. AcIasta, si mila luf D[u]nln[e]zeti cm.dumneavoastra. Ma! 30 d., It. 7216 [1708].

De bine voitor! dumneavoastra:Io Costandin. Voevod.

[V° :] Cinstitilor bunI priiatenilor nostri si vecinf de aproape,dumnealuf jupanul Bartes Saulerti, judetul cel mare, cu dum-nealor pargariT si cu alalt tot Sfatul al cinstitei cetbt! Bra,sovul, cu multa sanatate si£ s[A] dea.

[Pecete mare, rotundA1.]

I9.

t Io Costandin Voevoda bjieiti mIstiiti gspdrti zemle vla-h[i]scoe,

t Cinstitilor si af nostri de bine voitor!, dumnealor totcinstitul Sfat al cetAtif BrasovuluT, sanatate si tot binele va.poftim dumneavoastrA de la Dumnezeu. Cartea dumneavoastrAscrisa de la 3o dni ale trecutulu! Noemvrie, o am luoat, si,de a dumneavoastrA buna sanatate intelegandu, ne-am bu-curat. Alalte ce ne scriet.I dumneavoastrA, in care coprindepentru poveastea caselor ce an' cumpArat de la jupanul Nicavamesul acolea la Brasovul Vechiu, am inteles. De care lucrunoT adev[A]rat am fort scris jupanuluf Nical ca sa zicA dum-neavoastra (de vreame ce am cunoscut c ati fi ti njindu si,at fi banuindu cad le-am cumpArat)i si am zis ca sA vA das-copere dumneavoastra, sA stip.' ca. de la dumnealui le-am cum-parat cv bun temeiti, dAndu-ne atAta zapisul dumnealuf de-vanzare, cat si alte zapise ce ail maf avut de la cine au

1 NO 418.

PRIBEGlf 257

cumparat si dumnealul casele acealea ; care case sant acum6 and dc candu le-am cumpgrat, gandindu cg de spre dumnea-voastrg nu va fi nicr-o banuialg, iar acum ne mirAm ce iastepoveastea de nu ne ingaduitT si va vedem in banuelT, nesu-ferindu sa le tinem. Dar vom sa zicem dumneavoastrg elnu santem numar nor acum cumparatorr de case acoleg inBrasov, ce incg de mar nainte, dupe'n zilele lui Mateiti-Voda,bogatT de cesti de tarn boiari au cumpgrat, cine au vrut sicur au trebuit, case acola in Brasov, afara de cetate, si si denrudeniile noastre au cumpgrat, precum sg si veade cg pangastazi tin si stApAnescu, si nicr cat n'ag lost opritr. Las canegutgtorr, fella de fail, Greer, Sarbi, au cumpgrat si cum-parg totdeauna. Dar pe nor cum ne osebitr dumneavoastra?

atr pus in socotealg ca sg nun ne ingaduitr? Care lucrun'am fi ggndit flier de cum, ce 'Inca socotiam, de vor aveavre unit oprealg a cumpgra, iar pentru nor, necum sg ziceticeva, ce Inca sa vg, fie dumneavoastrg cu pgreare bung. Marvartos a, de am cumparat aceale case, nu stim sg sa fiefacgnd dumneavoastra nicr-o pagubire, cg nor in caseleacealea, nu doarg ca vom sa punem sg sa vanza, au niscarvinurr, au sa sa lucreaze alte mestersugurr (ca den mila lurDumnezeti cu acea hrang nu ne hrgnim), farg cat, avandpen multe locurl case, ne-au poftit inema ca sg avem siacolea niste cascioare, sg sa afle, si cgte odatg sa fie si pentruodihna oamenilor nostri ce trimitem cu trebr, si s'ar fi cazutnici de cat de spre partea dumneavoastrg bgnueli sg nuauzim pentru aciasta ; ca ce mare lucru iaste ? ! Mar vartos cgnor pe dumneavoastrg in multa dragoste va avem, si, de cesant poftile dumneavoastrg, nu ne apgram, si si oameniT dum-neavoastrg, ori ce le ar trebui si ar pofti den tara noastrg acumpgra, au vii, au case, au fiscal bucate, neopritT sant, dardumneavoastrg pre nor a ne opri si a nu ne inggdui sg tinemaceale case, den ce pogoara si ce iaste pricina, poftim pedumneavoastrg, un rgspunsu sg avem. cu aciasta sfarsindu,mila lui Dumnezeil sg fie cu dumneavoastrg pururea. Di-ch[e]m[vrie] 6 dn., It. 7217 [1708].

De bine voitorhl dumneavoastrg lo Costandin Voevod.

75703. Vol. X. 17

Bi

Bi,

258 LEGATURLLE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

[V :] t Cinstitilor si al nostri de bine voitori, dumnealorcinstitul Sfatu al cetatiT BrasovuluT, cu multa san[a]tate sasg dea.

[Pecete mare, rosie i.]

IO.

t lo Costandin Voevod bjiia mlstiiii gspdru zemle vla-h[i]scoe.

t AT nostri de bine voitorT si vecinT, dumnealor tot SfatulBrasovuluT, sanatate pofiim de la Dumnezea. Cartea d[u]m-ne[a]voastra ne -au venit, si de sanatatea domneavoastra ne -aupgrut bine. Alalte ce ne-ati scris, am inteles. Pentru poveasteacaselor ce cumparasem acolea in Brasovul Vechia, precumcurge lucrul am vgzut, si am 'inteles si den cartea lu! GhiergheDedireh. La care ce sä mai raspundem alt, vdzand ca punetidumneavoastra innainte pricing, cu care ne spared si ne le-padati a nu putea %inea not aceale case ? ! Macar ea pricinileaceastea sg cunoscu a fi .i a ne purta in mestesuguri ; carinici am fi ggndit sa vedem si O. auzim de la dunmeavoastraunele ca aceastea. Tar, de au fost a ne osebi si a nu ne priimi,de'ntaiasT data de cand le-am cumpgrat, mergand acum atsaselea anti, sa ne fiti aratat, si anume sg ne fiti raspunsu (pre-cum $i acum), ca ne-am fi lehatit. Dastul ca zicetT si nelasati pre not insune O. judecgm de sa cade sä le tinem, aude nu sg cade, si, adevarat, cum ziceti dumneavoastra, judeca-toff santem, nu numaT ca un judeta al unit cetati, ce si ju-decatori si stapanitori unit tar! santem, den mila lu! Dum-nezea, $i ni sa pare doara si mai bine sa stim a pravililorsi a randuelilor a altor lucruri mai marl, dar cu cat a mosiisi a case de aceastea ? No! asa stim ca cu direapta jude-catg iaste, cand cumparg cineva, au movie, ail casg, $i

pang la un an simte cel ce iaste neamul (adeca sangele),iaste volnic a-si luoa mostenirea lui innapoi, Tar, deacg sä maipovgrneaste $i sg invecheaste lucrul, nu dg judecata sä sgstramute. Dar cu cat not, ca ne stim cumparatori de vase,

1 No 414-

PRIBEG I f 259

sapte ani, si, cand cumparam casele acealea, acel GhierghieDedireh nu era dapartat undeva, ce acolea sa afla, auziia sisi vedea, darti cad ne ingaduia ? Ce sa mai zicem, si ce samai lungim cu vorba ? Si; cunoaste lucrul de fats, a nu AraTaste voia a ne suferi sa avem aceale case acolea. Ce nobincg, cu sila si far pofta dumneavoastra nu vom putea. Farde cat, deaca vreame ce nu O. poate si nu va iaste voia casa le tinem, nob ne cearem banii cu dobanda lor, zeacea adoisprazeace pe an, cg nob am dat pe dgnsele 550 de flo-rinti : acum ne aducg acel ce sa face mostean caselor si nune ingaduiaste, banir cu ilobanda lor, cat va face de candle-am cumparat, cum zicem, zeacea a doisprazeace pe anti. Sinob inca-i vom da zapisele ce vor fi pe aceale case, si sa-ffie casele de bine ! Macarti ca far de cale iaste si peste nici-o dreptate, Tar incgsi ce sa facem ? Deaca nu sa poate sale tinem, aduca-ne banib [adaus: cu dobanda lor], si-si tiecasele. Aciasta, si fiti dumneavoastrg sIngtosi.

Ghen[arie] 3 dni, P 7217 [1709].De bine voitoriti dumneavoastr5. :

lo Costandin Voevod.[V° :] AT nostri de bine voitori si vecini, dumnealor tot

Sfatul cetatii Brasovului, cu san[a]tate sa s[g] dea.[Pecete mare, rotundas.]

II.

Cinstitului si at nostru bun priiatin si de bine voitoriti sivecen de aproape, dumnealui jupgnul Bartasii, marele-judet alcinstiteb cetatef Brasovut, dum[i]tale san[g]tat[e] si tot binelepoftescu de la Dumnezeil sa-t trimit[a] dum[ni]tale.

f Pricina scrisorii nu iaste de altu, far de cat vel sti dum-neta ca. si eu aid, Sarnbat[a], din ajutorul lui Dumnezeti sa-n[a]tos am venit, si pa Maria Sa Vod[a] Inca, d'inpreun[g] cutot alalt al' MArii Sale, san[a[tos iam gasit. Si, aratandu-fMarli Sale si scrisoarea de la dumnealui jupanul Didireh

I NO 422 ; copie contemporanl In 0 425.

260 LEGATURILE POULTICE DINTRIC BRA§OV §1 TARA-ROMANEASCA

pentru tocmeaala si schimbul ce am facut, adec[a] sg deaMarii Sa Vod[g] maerul si sa is locul cutetaruluT, MariaSa Vod[a] foarte i -au pgrut bine si i -au plgcut aciastatocmeaala ; numar atata Marie Sa zice ca ar fi bine sa albaMarie Sa si scrisoarea de la cutitarul pentru (pentru) acelloc, dupre cum sal dumneta ca ziceam eti dumneavoastra cgar fi bine sa lei si acea scrisoare, cad ca asa sa si cade.Si dumneata ziceaT ca. piste 3, 4 zile sa va face si acea scri-soarie si o vel trimite dumneta. Dec! acum stim ca doarasg va fi ispravit si acea scrisoare. Dec! iat[A] ca am trimiscest fecior intr'adinsu pentru acea icrisoare, dupre cum dum-neata aT fost si de'ntai, si pan mijlocul dumitale s'ati facutaciasta tocmeaala, fiind intr'ajutor si dumnealuT jup[a]nulGhiorghe Dreaotu si dumnealuT funoglul . Si, spuind MariiSale luT Vod[a.] ca at fost dumneavoastra inteajutoriti laaciasta tocmeaal[a] si schimbu, foart[e] va multumeaste dum-neavoastra de dragoste ce at aratat dumneavoastra catreMariia Sa Vod[a]. Ci dar, fiind aceasta treab[a] asupra meaca sa o ispravescu, mA rogu dumitale sg trimitT dumneataacea scrisoare de la cutitarul, pentru acel loc, ca sa fie MariiSa Vod[a] pa deplin odihnit, si de catra dumneavoastra mul-tumit. Dec!, cum zic, fiind et; dup[a] aciasta treaab[A] oran-duit ca sg. o ispravescu, si stiind pa dumneata om de ome-nie, alergu la dumneta cu aceast[e] putine randuri : devreame ce si d'intaT pa muljocul (sic) dumitale s'aii facut aciastatocmeala, si acum mg. rog dumitale sa o si obarsesti. Si, fa-cand dumneta aciasta osteneaala, ea 'Inca voT sluj[i] si voT mul-tumi dum[i]tale. Si, cu aciasta sfarsind, mila luT Dumnezetirog pur[u]rea sa to pazeasca pa dumneta cu fericit[A] sa-n [A ] tate.

Mart 14 dni, 1 7217 [1709].

Al dumitale pururea de bine voitor Si gata a sluji :

Toma Cantacuzino Vel Spatfarl.

[V °:] CinstituluT si al nostru bun priiaten si de bine voitorsi vecen de aproape, dumnealuT jup[a]nul Bartas, marel[eljudet

PRIBEGI1 261

de la cinstita si mare cetate Brasovul, dumisale cu censte sicu fericet15.1 san[a]tate sa s[a] dea.

[Pecetea stiuta, pe ceara neagra 1.]

12.

t Cinstitulur si at nostru mai mare, dumnealui judetului otBrasov, dumneata jup[an] Bortis, cu plec[5.]clune ma'nchin du-m[i]tal[e] si rog pre milostivul Dumnezail ca sä tie pre dum-neata cu bun[a] si fericita san[a]tate. Pricina scrisorii nu iastede alt, far de cat -- [spezciu mare alb] cad ail venit omeniidumital[e] si le trebuia de grab[a], pentru treaba dumital[e]si pentru treaba Sfatului, cu zapisul dum[i]tale, t' 300. Ci ea,pentru voia dumital[e], am dat oamenilor dum[i]tal[e] t' 300, siam luat zapisul dumital[e]. Si, venindu acif °methi dum[i]tal[e],it vor spune dum[i]tal[e] si din gura. Ci de aciasta fac stiredumital[e], si, candu vei avea dumneata baniiacestea, if veida dumneata la jupaneasa Anna masarita, si pentru credintavei lua dumneata de l[a] dumneaei o scrisoare, pan vom tri-mit[e] si zapisul dum[i]tal[e], insa la jupanul Ghiorghii Orga-nasul. Cu aciasta sfarsandu, iar rog pre milostivul Dumnezaiica sa tie pre dumneata cu bun[a] si cu fericita san[a]tat[e].

Iul[ie] 18 dni, It 7217 [1709], ot Buc[u]resti.Ao5Xo; tilt ravvoriwn (sic): Mcrvi4 'AroaroXou.

[V° 1 t Intru cinstit[1] mana dumnea[lu]f jupanuluf Bortis,judetul ot cetatea Brasovului, cu cinste Si cu san[a]tat[e] sas[a] dea, la Brasov.

[Pecete neagra, mica, rupta 2.)

13.

-I- Cinstitulut si at nostru bun voitoriii, dum[nealuil marele-judet al cetatii Brasovului. De la a tot putearnecul Dumnezeupoftim ca s[a] claruiasca dumitale fericita viiata, cu buns no-rocire, intru neclatita stare. Pricina scrisorif catra dumneatanu iaste de alt, far de cat iaras mai poftim pa dumneata

I No 703.2 No. 6g8.

262 LEGATURILE POLITICK DINTRE BRAWN/ §I TARAROBLINEASCA

pentru eel bant at no$tri, ce sAnt la dumneavoastra, .ca aidne scriti oamenit no$tri ce avem acolea, asupra acestor trebf,cum a dintegn$41 ne-atI .fi dat dumneavoastra t.' 1.500, tarceialaltI bani star' jos. De care lucru poftim, pa dumneavoastra.ca pa ni$te bunt voitort $i at no$tri vecht priiatent, ca s[a]facell dumneavoastra bine, sa ni-T dati pe totr deplin, dup[a]cum scrie zapisul dumneavoastra. Ca unul Dumnezeti $tie laegg suparare $i nacaz ma aflu de supgrarea datornicilor,ca nict-o zi nu am rasuflu $i odihna de clansiT. Ci facett dum-neavoastrg. bine, de ni -t dap' top, ca s[a] ne mantuim $i notde suparatori, $i sa ne mat wuram de sarcina ce ne Tastein spinare, $i vom $i multami foarte dumneavoastra. Aciasta,

iargs putearnicul Dumnezeti sa. pazeasca pa dumneata pu-rurea intru fericire.

De bine voitoare $i veache priiatena:Marica Doamna

a rdposatu. lui Costandin:Vod[d] Blreincoveanui.[V°:] Cinstitulut $i al nostru de bine voitoriti, dumisale

Veli$tan, marele-judet al cetatit Bra$ovuluT, cu mult[a] sana-tate sa sa dea.

[Pecete neagra, octogonala, cu vulturul, soarele, tuna, co-roana $i A1ApiH 6)K110 MACTII0 rruitAH EMMA 8PrO06AAKFICK061.1

14.

Cinstitulul $i al nostru de bine voitoriti $i vecin deaproape, dumneata jupane Fil$tai, marele-judet al marel $icinstitet cetati Bra$ovul, Inpreun[A] Cu tot Sfatul. De laDumn[e]zeil san[g]tate $i tot fericitul bine poftescu dumitale,inpreun [a] cu tot cinstitul Sfat al cinstitit cetat. Precinaace$tit carp' nu taste alta, numat sA stim de san[a]tatea du-mitale. Dup[a] aciasta facem $tire dumitale ca 'al[a] trimisempa jupanul Neac$ul, omul nostru, pentru eel bane at no$trice avem la dumneavoastra. Ci vg poftim sa facet! dumnea-voastra bine, cape au mat ramas, sa s[1] dea aceia la omul

I N° 426.

si

f

5i

PRIBEGII 263

nostru, sa ni-t aducA. Ca $i not avem mare pAs de datoriilece santem datort; cat nu ne lasa pa zile si pe ctasuri arasufla(t), cat. qi in patriia noastra fiindu, dar amara viiatatreacem, mat mult pentru datoriile aceastea. Ci, precum v'am$i mat scris dumneavoastra, faceti bine $i nevoitr sa ias[a]hauli far zabava., ca doara m'as mat usura den datorii. Caacum, la primejdie ce am ajunsu, ca cum ni i-att darui dela dumneavoastra. Aciasta, si mila lui Dumn[e]zea purureaO. fie cu dumneata.

Iun[ie] 19 d., It. 7225 [1717].De bine voitoare dumneavoastra si veache den priiatent :

Marica Doamnaa rdposatului Costandin- Vodit .

[V° :] j- Cinstitului si at nostru de bine voitoria, durnnealutjup[A]nului Filsteat, marele-judeta at cinstitit si mare! cetatBrasovul, inpreunral cu tot cinstitul Sfat, cu fer[i]cita sAn[A]-tate sä s[a] dea.

[Pecetea stiutal.]

r5.

t Cinstitului si at nostru mat mare si de bine voitor dum-nealui jupan Stefan Filistahi, marele-judet at cinstitet si yes-titer cetat Brasovului, cu san[a]tat[e] si cu multa plecaciunema Inchin dum[i]tal[e], rugandu pre milostivul Dumnezeapururea ca c[a] sa tie pe dumneata supta mare mila Sf[f]ntietSale. Cu plecata-m[T] scrisoare catre dumneata nu-m iaste dealt, fara de att.'', intat, sa cercetez de buns sanatatea dum[i]-tale si a toata cinstita casa dum[i]tale ; a doao, ma rog du-militate pentru un Stoica ce iaste inchis de nepotul nostruCostandin pentru o mare paguba ce ne-aaa facut aicea. Careel singur marturiseaste. Care scule i le-am data la intanplareavremilor in mainile tut, stiinclu-I ca iaste slugs a unlit priia-ten at nostru intelept, si pe el nu -1 stiiam ca iaste hot, si, fiinduincredintata $i mat nainte despre dAnsuI, ca s[a] stea pangvol veni de la tarn. Dupre cum si altii multi lasa priiaten,

1 No 427.

264 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV :11 TARA-ROMANEASCA

unul la altul, am lasat si ea 2 saculeate ale noru-mea, pe-cetluite, la dansul, ca, canda le voT ceare, sa le lati iar, duprecum le-am dat. Iar el ca un hot si ca un oma rail, au stricatpecetile $i au luat aceale scule, care le -au dovedita el singur.Care ea intelesel. Ce zice el ca i-am fagaduit sa-T platescu oste-neala, zicandu ca s'aa ruptu, radicOnda avutiia de la 7 casepeste bolovan[f]. Dar stir dumneata hotul sate pricini gaseaste :!Ana II duce sa-1 si spanzure, adevarul nu marturiseaste.Iar ea marturisesca innaintea luT Dumnezeil si innaintea du-m[i]tale ca aceastea ce le zice el ca i-am fagaduit cevas, auau fost ale altora, minciunT gralaste. Ca, sä ma judece Dum-nezea trupeaste $1 sufieteaste, de nu spuiu adevarul, cum canu i-am fagaduit sa-T clan macar un ban ; dar ea nu le-amdat sa saza in pravaliia luT, au c'aveam numaT pe el priia-ten, ci, de nu 1-as fi stiut a lade la acel priiaten, le-as fi

dat la alte obraze maT de cinste decat el. Ci ma fog du-m[i]tale sa nu-1 iaT dumneata cuvintele in seams, ceale cele zice, nä el, ca un hot, va sa zica multe vorbe ; ci O. s[a]pedepseasca ca un hot, ca s[a] le marturise asca toat[e], canu iaste paguba putina. Si, de nu ma veT crede dumneatape mine, cum ca. nu i-am fagaduit nimic, sa-f daa ea dupeleagea noastra : vol lua si carte de afurisanie cu mare bles-tem, inpreuna si cu multe marturil. De aciasta ma rog du-m[i]tale, ca sa ne fif dumneata indreptator, si sa nu O. slobo-zeasca hotul, macar si chiezas de ar gasi, el hotul chezasnu sä cads sa aiba. Cu aciasta si iar pre milostivul Dum-nezeil rog ca s[a] pazeasca pe dumneata intru multi anT cufe rici re.

M[e]s[itaj Av[gus]t 19 dni, 7236 [1728].-1- A dum[i]tale plecata :

Zamfira a raposatul[uT] Man[ujluT Apostol.[V° 1 CinstituluT si al nostru mai mare dum[i]sale jupan

Stefan Filistahi, marele-judet al cinstiteT cetat Brasovul, cucinste si cu san[a]tat[e] sa s[a] deal.

[Pecete neagra cu ;.]

1 N° 720.

PRIBEGIf.

16.

265

Notite de Antonie Constandin, fost negustor in Brasov,scrise intre anii 1813 si 1832 (comunicate de d. profesorAndrei Birseanu, proprietarul manuscriptului) :

1. r8 r r, April 25: ail raposat Printipu marele Brancovan,anume Emmanuil, zioa Marti, $1 1-ail ingropat April 26, Mier-curl, cu mare paradie la biserica cea din Cetate, cu 6 caltot inbracati in postav negru $1 cu un edec iarasi inbracatcu postav negru. Care si acuma sa vede groapa Mariei Sale,in gradina biserici, foarte infrumsetata, aicea b cetatea Bra-sovului.

2. 1821, Avgust 20: au raposat cocona Brancoveneasa,Sambata, si o au ingropat la 21, Dumineca, la 10 ciasuriinaintea pranzului, cu mare pompa. Ca au fost patru cal in-bracati tot in postav negru, si i -au citit slujba in mijlocultat-guild, si au spus logos chir Neofit Duca, dascalul celmare; $1 ail ingropat tot in groapa aceia, care all fost ingropatsi sotul Domnie Sale, si pana in 40 de zile all slujit VladicaPogoniani, care iaste numele Dionisie. (5i Printul sa afia scrisiarasi aid la Nr. 159).

3. 1822, April 10122 : all raposat in Domnul cel de bunneam boeru si Generariul Costache Ghica, si I -au ingropat la1224 April Ia biserica 5cheiulur, si 1 -au adus cu mare, oran-duiala din Cetate. CI la 3 ciasuri dupa ameaz 1-ail radicat,puindu-1 in caleasca pa postav negru, luind co$u dupa ca-leasca si puind la caleasca si 6 telcgari, tots inbracati inpostav negru, si Ia fieste cal avea ate un vizitill inbrlicatin haine negri si cu palariia desfacuta, sit 4 cal povolnici, in-podobiti, si innainte mergea preoti inbracati ca la 6o, si apoiMitropolitul TArii-RumAhesti, Preaosfintlia Sa chir Dionisie, sialti v'o 4 arhierei si vr'o io igumeni, si 1 s'au citit slujbain curtea bisericil, si apoi dupa aceia I-ail pus in paraclisulcel vechi, si apoi Jot dimineata 1 -au pus intr'un car si 1-au

dus la satul Domniei Sale, la Bucov, si mare paradie i s'auflout, ca toil Domni Maghistratulut all fost. Si Duinnezeil ...

266 LEGATITRILE POLITICE DINTRE DRAW, QI TARA-ROMXNEASCA

I7.

Copia copiae e graeco litteris latinis in valachicum tran-slata 1.

Avend in gind in toate zilele nepraznika moarte schi vi-jatza omului este preskurte, inse stijnd schi kite vrersmaschimei pot ka sze fake in urma reutetz schi kite intrizs pot sesamene pizmaschi, de multe ori, in multe vremj, am pus ingind se-m orindujesk spre bine lucrurile mele, schi se orin-dujesk prin diate la tsine schi in tse kip trebue se se

miaim-

portzaske averja mja, ka szeschi

nu lasz dupe moartja laklironomi mei giltsevurj zsudeketz, prekum de multeon pone akuma sau intimplat la altzi, kari, orj nau orendujitbine schi la vreme avuturile szale, ori, murind, an Ieszat dia-dohi nevrednits schi giltzevitorj. Dar, fiindke in Bukurestjale vietzi schi a dregetorije mele grizs nu mau ingeduit szedau sfirschit la atsasta, akum, aflindume szlobod de grizs,am gesit ku kale (in diastime de 4 anj tse me aflu in Tran-sylvania) sze fak katagrafie de isprave la avutzija atseja,tse Imporatul cseresk mi-au derujit din darurile luj tsele bo-gate, orinduind ka, din avutzija atsasta, se se fake keltujalaingropetzunyi mele, pomenirile tsele trebuintsoasze dupevremj, derujirj schi milostenij schi filodorine [ =darurT de iubire}la rudele mele, dupe putintza avutzij mele, schi la szluzs,prekum sze arate mai zsosz.

Dare, fiind ka avutzije in moneta nu sze afle, sze numeschteintratsasta diate tsele tse am a primi de pela datornitsi miejku imprumetare, dupe vremj, prekum obligatiile for arate ; kareflint pusze szupt petsetija mia in munile epitropilor atsestejdietzi, morturisesk inaintea Dumnezeului cseresk, ka kindasch fi infetsischat inaintija infrikoschatej zsudeketji luj, pentruke nimike, nits makar un ban, nu am repit in vremja dre-getorijei mele de la Sfimta Episcopie Rimnikului i de la SfimtaMitropolia, tsi numaj din porunka domnyaske schi din in-demnarja schi rugetsunija boerilor tse am keltuijt la kese-

' Actele ce urmeaz'd rai-ail fost comunicate de d. Neagoe Popea, profesorin FocsanT. D-sa le-a copiat dupE condicile de cOpiT brasovene.

PRIBEGIf 267

torijle fetelor szeratse schi azsutorintza la sirimanij, pre karischi ku al meu jam azsutat ; din kare, lipon ', ka omul, in viatzamia am strins schi am dobundit ku szilintze schi cu asuderjschi am a primi de la personele tse li am imprumutat, prekumsau numit maj sus. Dupe tse se vor aduna ku orindujale atsestetoate de ketre epitropi las ka se se de maj intija la spitalul deaits din Braschov, tse vor geszi ku kale epitropi. La episcopiaArdjalului ampile [= odajdiile] atsele, kare am intseput sze lefak. Ketre protopop, dupe analogia avutzij mele, tse vor geszi kukale epitropi. Lui kir Theodosie duhovnikului meu, asemenea,preotzilor de la biszerika din Skej un filotim. La biszerika kareme vor ingropa, un filotim pentru mormunt. La Sfunta Mitro-polie din Bukurest, asemenja. La Kutja de Mile din Bukurestpomenirele mele tsele sufletestije. La monestirjia de la MegaSpileon din Peloponis 12 amfij [atmota = vetninte], treij ponky[pungi ?]. Asemenija la 3 biserits de akolo, la lokuri seratseschi ku disnikia [= greutatl]. 0 poretije din ampile mele tselearchierestij se dja luj Stratonikias kir Ioanikie. 0 poreke dia-koneschtij diakonului meu, Danil. La nepoata mia Porfiritza,blana ku samur schi un dsar [= pl], pentru multe muntsi tse autserkat la betesugurile mele. Pitarjului Nicolai, nepotului meu,kare miau sluzsit schi ka o szluga proasta, ij lasz toate in-brekemintele mele. Iare tseloralalte rude, fiind ke in viatzamia li am azsutat prin putintze, akum le lasz kite un filotim.La mursj [= multi] asemenija, kerora le sint dator, are obligatziamia. La toate atsestja lasz epitropi aj mej, ku toate stepunirija,pe Sfinztzija Sa Popa Simeon, pe kir Hadsi Iordan schi penepotul meu Serdarjul Ilie, keruja flint datorj 6 mij de lejku dobunda lor, tse au numerat la Kamara domnjaske, inkede 5 ani. Schi, dupe analogia avutziji mete, schi 1, dupe kib-zuiala a epitropilor, cu toate puterjia schi stepunirja se sefaka tsele tse se numesk intratsasta diate. Kare este adeve-rate schi bone. Pentru atsija main schi iskelit. Braschov, 12Sept. 1825.

Tsele tse sau ' orendujit intratsasta diate a lui proin Mi

3 Aot7c6y = de almintere.

268 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRMOV §I TARA-ROXINEASCA.

tropolitul Nectarie, din kuvunt in kuvunt am auzit din guraluj, schi, dupe tse sau isprevit atsasta diate, i szau dat kasze o iszkeljaske, dare nau putut. Atsasta merturisesk ketreDumnezeu schi in kunostintza me.

Archimandritul Theodosi schi preot al Biseritsi gretsestijdin Braschov.

Simeon Popovits asemenija. Hadsi Jordan.

18.

Inclyte Divisoratus !

Quandoquidem ego infrascriptus a tempore factae Coronam emigrationis e Valachia boeronum, continuo per 5

annorum intercapedinem penes proxime denatum Reveren-dissimum antea Metropolitam Transalpinensem Nectariumfideliter serviverim, hicque denatus mihi, tanquam suo ne-poti, cuius felicitatem exoptabat, semper appromiserit quodmeam mercedem cumulate et generose, simul et adsemelpersoluturus sit, inter haec cum denatus, Coronae expen-diose vivens, praecipue in pecuniae deffectu reperiretur, suoappromisso ad subsecuram usque ad proximiorem Coronaesuam mortem haud satisfecerit ; quod ipsemet in confectissuper ultima sua voluntate litteris testamentalibus ultroneeconfitetur. Ubi in remunerationem longaevi et fidelis humus-modi servitii, quocunque titulo venientia sua vestimentamihi confert. Non obstante autem eo quod mea penesipsum praestita servitia, quae vel humillima quoque meumstatum et conditionem non decentia, penes ipsum subivi,longo maiorem summam, quam pretium mentionatorum ves-timentorum ferirent, siquidem, levi calculo, in 3.000 r. flo-renis praefixa annuali mea mercede, haec pro 5 annis ad15.000 r. florenorum valorem adsurgerent, tamen hacquoque vestimentorum collatione acquiescere necessitor, exeo quod summam meam pecuniariam, quam aliunde meaindustria conquisitam habebam, intra mei servitii 5 annos,pro meis vestimentis et aliis necessariis requisitis consum-serim, adeoque de praesenti in tam miserabili statu reperior,

PRIBEGIf 269

ut nec necessariis sumtibus quotidianis aut aliquorsum memetpro obtinendo aliquo servitio conferendi, provisus sim ;

Quamobrem, cum denati emeriti Metropolitae omnesfacultates Coronae, post suam mortem relictae, inventataesint, perdemisse supplicare sustineo I. Divisoratui, digneturad concernentes testamenti nectariani exequutores, HadsiIordan Hadsi Genovits, Reverendum Simeonem Popovits, pa-rochum Bolgarszegiensem, et reliquos, paternam edere ordi-nationem, quo 5 annorum continui mei servitii mercedem,mihi, aut, ad tenorem testamenti, in collatis mihi per tes-tantem vestimentis, aut vero in parato acre 15 000 r. flore_norum valorem eo potion extradare velint, quod servilis mercesproferenter semper exsolvi soleat quodque ego heic lociabsque ulla servitii occupatione diutius commorari haudpossim et necessariis quotidianis quoque sumtibus destituar,adeoque aliorsum, pro acquirenda aliqua vivendi conditione,proficisci denecesse habeam.

Paternarnque prmstolans consolationem, iugiter emorior,Inclyti Divisoratus humillimus servus

Nicolaus Pitarj,servus hucdum denati emeriti

Metropolitae Nectarii Transalpinensis.

'9.

Care cinstitul revizorator al Brasovulur.Arat cinstitului revizorator ca eu, aflandu-ma nepoata

de spre barbat a raposatului Mitropolit Nectarie, se lacuindcu dansul aicea., in Brasov, tot supt un acoperemant de salas,am fost indatorata de 1-am cautat mar bine decat pa tatalmien, la toate boale si neputintele luT, cum si la cea danurma boala au si murit in bratele mete. Ada dar, cunoscandraposatul slujbele mele, au lasat in testamentul saii ca sa,me sa. dea un sal si o bland de samur. Pentru care ma rogsa sä dea porunca revizoratorului catre epitropT ca sa ml sadea aceste lucrurT fara intarziere. Ca, interziindu-sa aciasta

270 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV 1 TARA-ROMANEASCA

dare, poate sa sä strice aceste lucruri, si atuncea nu sagtine va fi raspunzator.

A cinstitului revizorator slujnica :

825, Nov. 8 20.

20.

Profira Serddreasa.

Catre cinstitul revizorator al BrasovuluT.Arat cinstitului revizorator cl ea de sapte anil inainte

plAtind pentru raposatul Mitropolit Nectarie vase mil de lei,cariT baniT fiindca am fost silit, a-1 da fart, de a-T avea, 1-amluat imprumut cu grea dobAnda de la negustorii, precumsi obicinueste in Bucurestii. Si, filindcA acestr banil santstiuti de totT si netAgAduiti chiar 'de Preasfintia Sa Orin-tele Mitropolit chir Dionisie $1 cunoscuti de dumnealui Logo-fatu Nicolae al Mitropolii, $1 stiutT de epitropii de la testa-mentul rAposatului, unde orandueste ca O. mi sä plateascA.cu dobanda lor, $1, socotindu -1, fac 13.56o de lei. Pentru carema rog sl sa faca porunca cA.tra epitropiT, ca sA mi sl pia-teasca, fiindca sant silit si ell de altiT datornicl de aid, $1cut tot respectul snit al cinstituluT revizorator.

Umilita slugs :

825, NOV. 8/20.21.

Ilie Scirdar.

Catre cinstitul revizorator al Brasovului.Arat cinstituluT revizorator cI eii, avand O. jail de la rA-

posatul Mitropolit Nectarie 1.231 de lei, banT cheltuiti padrum, cand au venit raposatul in Brasov, si de chilie chel-tuialA aid in Brasov, cu catastih, care catastih insemneazaraposatul la testamentul sail ca sl mi sA plateasca, si, filndnumitul catastih chiar in lada raposatulul la catagrafie ces'au flcut de dumnealui Logofatu Nicolae al Mitropolii si dePreasfintia Sa pArintele Mitropolit chir Dionisie,.s'ati aflat siacest catastih, care s'au si insemnat de Preasfintia Sa.

MA rog dar de cinstitul revizorator si porunceascA unde

PRIBEGIt 271

sa cuvine a mi sa plati banii, ca $1 pa mine ma sileste da-tornicii de aid. $i cu tot respectul sant at cinstitului revi-zorator.

Umilita sluga :

825, Noemvrie 13/25.

22.

Ilie Serdar.

Catra cinstitul revizorator at Brasovului.ArAt cinstitului revizorator ca eti Inca de la 819, luand

niste mosiT in arenda, ale Mitropolii Valahii, de la raposatulMitropolit Nectarie, $i tot atuncia scotand pa raposatul danMitropolie, si oranduindu-sa alt Mitropolit, nu ail tinut inseama vanzarea raposatuluT, ci vandut arenda mosiilorde iznoava. $1 ell am ramas cu 18.100 de lei dati $i cuiscaliturile raposatuluT in mana mea. Pentru acest proteste-luesc asupra ramasuluT de la raposatul pentru implinireabanilor acestora dupa adeverintele raposatuluT. $i cu res-pect ramin al cinstituluT revizorator

Umilita sluga :The Serdar.

825, Noemvrie 14/261.

De la Logofdtul MitropolieY, Nicolae, se p?IstreazA aceastL jalbl latineasca :Inclyte Magistratus.Sustineo humillime significare Inclyto Magistratui, me esse deputatum a

regimine Principatus Valachiae, litteris recommendatitiis Caesareo-Reljae-Agentiae ad Inclytum Magistratum, causa faciendae conscription's honorumdefuncti exmetropolitae Nectarii, cum esset praesumptio, quod aliquos contractus, a parte Metropoleos iam persolutos, apud se retinuisset, et aliaschartas necessarias, quae Metropolim ipsam spectant, item suppelectilem -

genteam et alias res, quae secum, post abdicatum officium, accepisset.Inclytus Magistratus dignatus est me inviare ad Spectabilem dominum Se-

natorem Trausch, qui rem fini manciparet. Ipse dominus Senator disposuitalium a parte Inclyti Magistratus ; qui. una cum epitropis et heredibus de-functi, instituit conscriptionetn omnium litterarum et altar= rerum, quas inlumen proferre voluerunt consanguinei defuncti.

Dictos contractus et alia instrumenta litteralia, cum ab his mihi ettradart(datis desuper etiam reversalibus), petiissem, responderunt hoc se, sinespeciali mandato, facere non posse. Rogo itaque, dignetur Inclytus Magic-tratus demandare ut dictos contractus caeteraque litteralia instrumenta, quae non

si-aa

272 LEGATEE POLITICS DINTRE BRA§OV §1 TARA'ROMANBASCA

23.

Ketre Tsinsztitul Magistrat !La 17 i 5 ale trekutului Sept. Perintele Nectarie Mitro-

politul, bolnav fiind ku 3, 4 zile enainte, pela 3 dupe doy-szprezetse an reposzat. Atseszt reposzat Mitropolit, en viatzefiind, la Szkaunul Mitropolii, au foszt fekut nu putzine lu-kruri en potriva intereszurilor Mitropolii, si ateta ennaintede a sze lesza de Szkaunul Mitropolii, ket si maj vertosz audat fegedueli, de kare szau kunoszkut en urme ke ku fe-lurimi de kipuri nu lau pezit. Ketsy pentru tsele tse el o-preszk entraszkunsz din veniturile Kaszi Mitropolii si aleEparchii, kare szau kunoszkut dreptetzi alle nosztre, tse namaseszat in Szkaunul Mitropolii, indate tse szau leszat, karedreptetsi szau tot ammunat ku aszi ku mine, pene tse szaufekut rezkale (sic); pentru kare dreptetzi szentem rebdetoripene akuma si la o vreme sztremtoratzi ka aszta en kare neaflem, sze pot szokoti de noy entro mare szume de bani.Apoy are si kete lukrurij de ale Mitropolii oprite pentru szamasza, kare ku kuviintze jera datorij a le entartse atseszt re-poszat Mitropolit, si, de szau szilit de tseij dupe einpresurujijla sversitul vijetzi a si inkipui asezement szau testamentolputernitsii, insze nau apukat, ketsi lau grebit as da szversitulvijetzi. Iare la entreberile tse szau fekut de are bani, aurezpunsz ke are, si szent aits omul, kare iare lipszeste inszede atsia, fiind dusz la Czara Rumanaszke. Lam entrebat de

ipsos haeredes defuncti, sed ipsam Metropolim et Episcopatum Rimnicensemspectant, neque illis, sed his usui futura stint, una cum aliquot linteis etmappulis mensalibus (Tischrlicher and Serviettor), nec non carpento Mitropoleos,extradarentur ; cum circa suppelectilem argenteam, quae prorsum deficit, seriusinvestigatio instituetur.

Demum id etiam rogo, ut dignetur demandare, ut ex rebus defuncti nihildevendatur, sed in lystris .uis, sub iisclem sigillis, quibus absigillata fueruntoccasione conscriptionis, retineantur ; CUM multi sint creditores, non modo hicloci, sed et Bukurestini. Qui iugi veneraionis cultu persevero.

Inclyti Magistratus humillimus servus:Nicolaus Logotheta Mitropoleos

et plenipotentiarius.

PRIBEGII 273

szent multzi, si au reszpunsz ke szent desztui. Iare pe omnou vrut szem szpuje, szikend ke, viind atsela aits, jesztebine enkredintzat ke, tsinsztit fiind, i va da negresit.

Dupe engroparea, entelnind pe Szerdaru Me, unul din ne-potzi atsesztui reposzat Mitropolit, karele vorbind cu noijentemplara unku-szeu, a mortzi, pe omul tsel ku bani repo-szatuluj unku-szeu, dupe szpusza luj, el pote hoteri a fi unSzerdari Nekulaje Papa Szekelariu, prekum el va puta dovedikyar din conrespondencia tse avja ku reposzatul, kum sidin emprumuterile tsele de tsei i sze fetsa dela Bukurestaits, fere nitsa un zelog 1.

Dela kare sze entzeledse, ke depozito avja, zelog, bani reposza-tuluj, si sze kunaszte ke va fi enpreunat pote cu bani atsesztulujreposzatuluj, tsestia ke are pusze aits en Brasov, pusze la un lokenpreune ku ale atsesztuj Szerdar, si atsest Szerdari Ilie naufoszt szpusz ke are szokotale a deszkide lezile reposzatului tseszent pusze szupt petsete, ka sze sze praszkrie ortse sze afleentrenszele. Si inke ke au szokotjale a ne adutse si pe nojsze ne aflem fatze. Insze, atsaszta zebovindu-sze pen e la 9 aleurmetorului si 27 ale trekutului, am entzelesz ke, kibzuindu-sze,au hoterit ka mai intij sze vije si tselelalte rude tse szeafle in Czara-Rummunjaszke, afara, si apoi sze desckize sisze preszkrie.

Ascha dare, la 10 ale urmetori si 28 ale trekutului, amfoszt szilitzi sze enstiintzem la Bukurest, jar jeri am primitdela un om al Mitropolii o instiintzare dela 9 ale urmeto-rului si 27 ale trekutului, prin kare ne arate ke szau aflatde prisztevire (moarte) reposzatului pe akolo si ke, inke mainainte de a reposza, szau foszt aretat uni altzi ku zapisze vladi-tsesti, tserind bani dela Mitropolie, kare vladitsesti zapisze szintkunoszkute si stiute, keszau pletit din veniturile Mitropolii, inkefiind reposzatul Mitropolit. Si reposzatul, ne spergind zapiszele,Jjau pesztrat, si, dupe tse szau leszat de Mitropolie, sze vede keszau dat la uni altzi ; insze nu sze stije, pe tote, szau va fisi maj oprit dintrinszele. Si, de va fi ascha, apoi, gaszinduse

Cf. Hurmuzaki, X, p. LI, nota 4.

75703. Vol. X. 18

3

274 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV BSI TARA-ROMANSASCA.

atselea de tsej tse vor deschkide, poate si atsele sze inparteintraszkunsz, prekum si tselelalte.

Atseszt reposzat Mitropolit, prekum stim, obrazul szeujeszte enprumutat ku bani dela multzi, si poate remunyadator si la altzi, dintralte pritsinij si szokotelj, si, instiintzindusze uni ka atsesztia, adesze szupereri o sze dea Magisztra-tuluj, prekum szau si aretat akum la noj. prekuvioszul Ar-.chimandrit kir Ioszif, karele are a lua dela reposzatul banitse au reszpunsz pe arenda monostiri Szadova, si in urmenu lau leszat sze adune venitul arendi, rugindune akum Pre-kuviosija Sza, ka sze fatsem Tsinsztitului Magistrat kunosz-kute dreptetzile szale, enpreune ku ale noasztre si ale Mi-tropolii. Pentru kare si endreznind, ne rugem TsinsztituluiMagistrat, ka sze binevojaske a trimite un secretar at Ma-gistratului ka akumi deokamdate szej petsetlujaszke pre onunde sze va geszi lezile cu avutul reposzatului, si sze szefake kunoszkut si unde sze afle atselja ale Szerdaruluj Sze-kelarie, a nu fi szlobod nits sze le riditse, nits makar sze urn-ble tsineva ku jele, pene tse vom vedja, tse urmare sze fatsedela Bukurest, la instiintzare tse am fekut, si vom lua si n ofreszpuns la tsele tse am foszt szkrisz.

Szintem ku deoszebitul reszpect tse avem ketreTsinsztitul Magistrat :

.0szirdik la poruntsi :Archiepiscop Dionisius mp. 1.

osif, egumenul de Sadova, adange ce urineazI :cLoblicher Magistrat.Ausserst bestttrzt tiber den mir auf mein Gesuch z. Z. gegeben Bescheid,

dass die Glaubiger des hier verstorhenen Metropoliten Nectarie, zur Betreibungihrer Angelegenheiten, nach Bukurest verwiesen wurden, u. noch bestitrzter tiberdie mir gewordene Nachricht, dass dem aus Bucurest hier erschienenen H.Logofet Nicolaj leicht meiglich die in dem Nachlass des erwahnten H. Me-tropoliten vorgefundenen Obligationen der wallachischen Metropolie fibergebenwerden dtirfften, sehe ich mich als Glaubiger dieser Verlassenschaft bemiissigtEinem Loblichen Magistrat nachstehende gehorsamst bittliche Vorstellung inder Hoffnung einzureichen, Ein Loblicher Magistrat werde die von mir ange-ftihrt werdenden GrUnde giitigst berticksichtigen, ohne dass ich diessfallsnothig Mae, meine Bitte, womit nicht nur die erwahnten Obligationen von

-

I

PRIBEGIf

Adaus la actele pribegilori.I.

275

j- La al nostru cinstit $i de bine voitor si bun priiatin,dumnealuT judetul de la Brasov, sIn[a]tate si tot bineleit pohtescu de la Dumnezati sä-t claruiascA, inpreunI cu tot

bier nicht hinausgegeben, sondern auch die Glaubiger des verstorbenen Me-tropoliten hierorts liquidirt werden mogen, hoheren Orts vorzutragen.

Magistrat l Glauben sie sicher dass diese Obligationen ihre voile Gttl-tigkeit haben. Als Geistlicher und gewesener Abt in der Wallachey, binich mit den diessfalligen Verhaltnissen so geuau bekannt, dass ich keinen An-stand nehmen wtlrde, die anonym ausgestellten, mit den gehorigen Unter-schriften u. Contrasignatttren versehenen, ungerissenen Obligationen fur bares`Geld anzunehmen, aber eben so tiberzeugt bin ich, dass weder ich, noch irgendein anderer Glaubiger des verstorbenen Nectarie, die ausgesprochene Befriedi-gung wir erhalten 'airmen, wenn diese Obligationen der Metropolie ztirtickge-geben werden ; denn nattirlich wttrde in diesem Falle die Erben jeden Glau-biger an die Metropolie verweisen, welche ihnen die Mittel der Befriedigungaus den Handen genommen, wahrend die Metropolie, ihrerseits, wie es be-reits nicht nur hither, sondern auch jetzo wirklich geschehen ist, alle derleyAnforderungen, unter verschiedenen Vorwanden, dass man sich mit demNectarie bey seines Dienstes Resignation verrechnet, dass diese Obligationengetilgt seien, u. d. gl., wieder zurttck an die Erben verweisen wttrde, wodurchaber die Glaubiger in unendliche Prozesse verwickelt und dennoch endlichnut ihr Eigenthum gebracht werden.

Dieselben Missverhaltnisse treten aber selbst dann ein, wenn diese Obli-gationen auch nicht der Metropolie eingehandigt, und blos die Verhandlungdieser Angelegenheit nach Bukurest verwiesen werden sollte, u. in jedem Fallewird die Metropolie alle Glaubiger an die Verlassenschafts-Massa des Verstor-benen anweisen. Da nun aber, weder die H. Epitropen sich dahin begeben dtir-Men, auch die Limstande es, weder den hierortigen H. Erben, u. zumal auchmir nicht gestatten, uns nach Bukurest zu verfilgen u. einem endlosen Prozessenachzuwarten, wnrend hierorts die gauze Angelegenheit in Ktlrzem u. ohnegrosse Schwierigkeit ihr Ende nehmen u. alle G aubiger mit harem Gelde odermit derley erwaluten Obligationen, oder dutch Effecten, befriedigt werdenktinnen, so wiederhohle ich meine gehorsamste Bitte, womit, weder jene Obli-gationen nach Bukurest ausgefolgt, noch diese Angelegenheit zur wtitern Ver-handlung dahie relegirt werde.

Da jedoch von dem diessfalligen, meiner Bitte etwa entgegengesetzten

1 Aceste patru scrisorT au fost Pasate din gresealit la o parte din sirul cro-nologic.

Ld-blicher

276 LEGATURTLE POLITICE DIETER BRA§OV 151 TARA- ROMANEASCA

ai dumital[e]. Precina scrisori nu Taste de alto, far de catto pohtescu pa dumneata, ca pa un bun priiatin, pentru VA-situ Beastea, Rumanul nostru, care 1-am pus acolea la case,

Entschlusse Eines Lob lichen Magistrats der Verlust meines ganzen Vermogensabhangt, so warde ich in diesern Falle gentithigt seyn hierorts zu recuriren ;far weichen Fall ich gehorsamst bitte, bis zur boben Entscheidung, Al les instain quo zu belassen. Der ich, in der Anhoffung eines gaustigen Bescheides,mit Erftircht geharre.

Eines LOblichen Magistrats unterthanigster Diener :Ioszif, Igumen von Sadoba.

Wird dem Lobl. Divisorat mit dem Auftrag mitgetheilt, das Inventariumoder Verzeichniss alien bey dem verstorbenen ehehinnigen Metropoliten Nec-tarie vorgefundenen Praetiosa, Effecten u. nur einigermassen zum Gebrauchdienenden Litteralien, ehebaldigst, nebst den etwa dabeij nothig findendenBemerkungen, anhero, zu weitern Veranlassung, einzureichen, bis dahin abervon diesen Gegenstanden nichts zu veraussern, noch an jemanden hinauszugeben.

Cronstadt, 17 Dec. 825.

Si o a doua de la Iosif :Lobliches Stadt-Divisorat I

Vor wenigen Wochen ist der aus der Wallachey herausgeflitchtete ehemaligedortige Erzbischoff Nektarie, mit Hinterlassung eines ansehnlichen Vermogens,allhier in der Obern-Vorstadt verstorben, ohne eine letztwillige Verftigunggetroffen zu haben.

Da uun der hiesige Handelsmann Hadsi Jordan die Curatelle fiber dieseVerlassenschaft austibt, ohne sich tiber das Recht hiezu ausgewiesen zu haben,und derselbe diesen Todesfall Einem Lobl. Divisorate anzuzeigen unterlassenhat, eine solchfallige amtliche Intervention aber Kier um so nothwendigerist, als an diese Verlassenschaft von tnehreren Seiten, theils Erbanspritche,theils andere Forderungen gemacht werden, und die amtliche Einschreitung beiahnlichen Fallen, auch durch hohe Verordnungen anbefohlen ist, so nehmeich mir die Freyheit, Ein Lobliches Divisorat zu ersuchen, die amtliche In-ventur samdicher vom besagten RtzbischoffNektarie hinterlassenen Vermogens-Gegenstande, hauptsachlich in Documenten u. Obligationen bestehend, vornehmenund untersuchen zu lassen, ob nicht seit dessen Ableben Verschiedenes davonbeseitiget worden ; sofort aber nach solchfilliger ehemoglichst zu veranlassendenSicherstellung dieser Verlassenschaft-Massa, bey der seiner Zeit zu gesche-benden Theilungs-Verhandlung, auch mich als Praetendenten an diese Massagefalligst vorladen zu wollen. Mit volkommenster Hochachtung geharrend,Eines Loblichen Divisorats gehorsamer Diener :

Iosif Archimandrit von Sadoba.

Der Magistrat, durch Fr. Trauschenfels.

Cronstadt, den 15-ten Oct. 1825.Da die hiesige Regierung das zu Kronstadt erfolgte Ableben des Ex-Me-

PRIBEGIf 277

ca sa ne pazeasca casele. Veni de s[1] jglui, zicgnd cum cg-1bantuescu, null' si altir la randuialel[e] cetItif, si nu-1 lass sas[a] odihneascg, ca sa ne poatg pgzi aceale case'. Ci te poh-tescu pg dumneata sa poruncestT sa nu-1 mai bg.ntuiasca, casa poat[a] fi de paza acelor case ; cg, de nu-1 vor lgsa,apoT eti vol trimite de-1 vor aduc[e] aid, $i voT trimite altulcu capul, si va pazi casel[e], dac[a] el nu s[A] poate odihni.Ci te poftescu pa dumneata, ca si noT vom sluj[i] dumital[e]ce ne -al pohti. Aciasta, $i m[i]la luT Dumnezeti sa te pa-zeascg cu bun[g] san[g]tat[e].

Dech[emvrie] to dne, P 7204 [1695].

De bine voitor!: Serban, Cant[acuzino] V[e]l Com[i]s.

[V° :] f La al nostru bun priiatin si de bine voitor, dum-nealui jupanul judetul de la Brasov, cu bun[a] san[g]tate sas[a] dea.

Anno 95, die 3o Decembris, Comissul Schorban Schreibenwegen des Beschte.

[Pecete rosie, ca $i a lul Mihal Cantacuzino, deci cu vul-turul bizantin, gi initialele S[er]b[an] C[an]t[acuzino]2.]

tropoliten Herrn Nectarius in Erfahrung brachte und, bei dem Umstande woder Verblichene hierlandes eine bedeutende Passiv-Schuldenlast umbetichtigethinterlassen, einen eigenen Bestellten dahin absendet, urn das vorfindige Ver-mbgen des Obigen inventartsch aufzunehmen, urn nach Massgabe der Liqui-chtat die Schulden aus demselben eingehen zu machen, so gibt man sich dieEhre, Einen LOW. Kronstfidter Magistrat dienstfreundlicb zu ersuchen, dem mitdiesem amtlichen Schreiben sich stellenden Bevollmachtigten in seinem auf-habenden inventurs-Geschaffr den gesetzlichen Beystand und die nothigeHalle nicht versagen zu wollen.

Bukarest, am 3-ten Nov. 1825. Fleischhakel v. Hakenau,k. k. Agent.

An den lobl. Stach- und Stuhls-Magistrat in Cronstadt.V. mar sus in § Pribegir.

2 N° 66r.

278 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §1 TAR -1-ROMANEASa.

2.

Luminate, innaltate, den mila lui Dumnezeu mare-judetcinstitei §1 InnAltatel cetat Bra§ovului, inpreuna cu la toluminatii domni al' cinstit[u]lui §i fericitului Sfat, de la pu-tearnicul Dumnezeu pohtim ca sA trimita MAriilor Vostre Eliapac[e], buns sail [a]tat[e] §i atot fericitul bine.

-i- Cu plecata noastrA scrisoare Mariele Voastre cu cin-stita san[A]tate ne inchinam, cercetAndu ca s5. putem §ti defericita Mariilor Vostre san[A]tat[e]. Cu alta n'avem a faceMariilor Vostre supra Irare, numai pentru ni§te case ale luiSerban, care ne -au alms noao dator o sums de ban[i] cuzapis incredintat de noi, aceale case forte bine au fostu§tiute, §i am fi §i acut §tire Mariilor Voastre ca sA fie preseama noastrA, O. s[a] vanza, ca sA ne prindem del. (sic) ban[i],numai am tot facut adastare, ca sa sA intoarca omul innapolla case-0, §i inca a§ fi §i mai ingaduit, numai, candu ailfostu la targul ce s'aail facut la MAriilor Voastre, au fostu supAratpre Marielor Vostre un croitoru al nostru pentru putinteiban [I] ce zice care §i el datorie la acel om, ca sa fie oprit[e]casele, sA fie pre seama lui. De acesta lucru §tire acanduMariilor Vostre ca far de §tirea nostra ail facut acel croitorMAriilor Vostre sup[a]rare ; la care not nu-1 ingaduim, ca ca-sele santu cu banii no§tri cumpArate, §i fAcute, §i mai apropeiaste stapAnul cleat sluga. Precum la aceaia vreame, de ailfostu fAcut Mariilor Voastre sup[a]rare acestu croitor, slugilemeale au venit de au acut §tire MArii Salk] pentru ca neTaste dator noao acel om, Ci acum, altu nu iaste, numai rog§i pohtescu pre Marielor Voastre, aceale case sa fie opritepre seama noastra, el intr'altu chip pre altii nu vom puteaingadui. Eii Ina, pazindu-ma Dumnezeu, dator voi ramAneaa sluj[i] MAriilor Voastre, precum bine §tim ca roposatul ta-ts -mien buns dragoste ail avut cu Mariilor Vostre, §i ea, spreputinia, nu voi uita mila §i cautarea Mariilor Voastre. Si,c[u] aceaste sal-0nd, m[i][1o]stivul Dumnezeil sa pazasca pre

PRIBEGII 279

Marielor Voastre cu fericitul bine, usurandu-sa si greurile ceavet Mgrielor Vostre.

Av[gust] i dni, 11 7205 [1697].

f Al Mariilor Vostre rugator de san[a]tat[e] si la slujbggata :

reciyytoc KavtaxouC7ivog.

[V° :] t Luminatului, innaltatuluT, den mila luT Dumnezeiicu bunul daru dgruitu, Mariia Sa Mancas, marele-judet cin-stitel si innaltatei cetat Brasovului, Marii Salk] co cinste sic[u] fericita san[a]tate sa fie data.

Anno 97, die 17 Aug[usti].Des H. Wajwoden Sohn Schreiben wegen des Sorban Hauss.[Pecete rosA octogonala, cu corbul avind crucea in plisc si

legenda : do Ghiorghe Voevod, I.]

3.

j- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.t Cinstitilor si ai nostri de bine voitori, dumnealor tot

Sfatul al cinstitel cetati Brasovul. Sanatate si tot binele dela Dumnezeil pohtim dumneavoastrA. Cartea ce ne-at trimisdumneavoastrg, ne -au venit, si, ce neat scris, am inteles. Nescrieti dumneavoastra cum ca atT inteles ca am fi cumparato casg acolo la Brasov, in Schear, si ati vrea sa stip, iastecu adevarat. De acIasta vets sti dumneavoastrA cg asa iasteprecum atr inteles. Am cumparat o casA ce au fost a Frances-cului Capit[an] ; fiiii-saii, stapanul easel, ni o au vandut, si noi,nu doar pentru altceva am cumparat acea casg, numaT caO. sa afle, cand trimitem oamenT de aT nostri cu trebT acolo,sa alba unde sadea, sa nu umble in gazde pe la altiT, si casa ramae in urma noastrg rgmasitelor noastre. De care macarde'ntgiii n'am facut stire dumneavoastra pentru aclasta, iar

1 No 667.

280 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRASOV V TARA-ROKANEASCA.

acum lat:A] ca va facem $tire, sä stiti, $1 de ganditi aitceva,sa avem raspunsu de la dumneavoastra, sa. $tim.

Aciaste acum, $1 fiti dumneavoastra sanato$T.fun. 13 dni, 7208 [1700].

De bine voitor dumneavoastra : lo Costandin Voevod.

[V°:] t Cinstitilor $i a! nostri de bine voitor!, dumnealortot Sfatul al cinstitel cetati Brasovul, cu sanatate sä sä dea.

[Pecete mare rotunda 1.]

4-

t Io Costandin Voevod bjiiu mist. gsdnil zeml. vlah[i]scoe.t Cinstite at nostru de bine voitor, dumneata jupane Ghior-

ghe, marel[e]- judet al cetatil Bra$ovul, $1 dumneavoastra totSfatul de acolo, sanatate $i tot binel[e] poftim dumneavoastra..de la Dumnezeti. Cartea ce at trimis dumneavoastra in tre-cutele zile, au venit, $1, ce ne-ati scris, am inteles. Pentru ca.sele ce am fost cumparat nof acolo in ScheaT, de la feciorilFrantescului Capitan, de care aratatT dumneavoastra multepricinT cum ca nu ne vett' ingaclui, $i ca aceastea ; pentru carelucru iat[a] el trimisem pre credinciosil no$trii acolo, pre Paan[a]Post[elnic] $i pre Toader 2, sicritariul nostru, ca sä vorbeascacu dumneavoastra de aciasta. Ce, precum va fi mai bine, a$ayeti a$aza. Aciasta acum, $1 mila lui Druimn[e]zeti sa, fie cudumneavoastra.

Oct[omvrie] 28 dni, P 7209 [1700].

De bine voitor dumneavoastra : lo Costandin Voevod.

[V° 1 t CinstituluT $i at nostru de bine voitor, dumnealuijupanului Ghiorghe, marele-judet al cetatii Brasovul, $1 dum-nealor tot Sfatului de acolo, cu sanatate sa s[d] dea.

[Pecete mare, rotunda 2.]

2 No 381.2 Corbea.3 N° 384.

ALTE LEGATUBI POLITICS 281

II. Alte legaturi politice.

Cind un oaspete al for sari altul pe care nu-1 cunosteauajungea Domn, $i in Moldova, dar maT ales in Tara Roma-neasca, BrasoveniT primiau $tirea printr'o stafeta care aducea«vestea buns, $1 trebuia sä primeasca pentru aceasta o ras-plata. Aceasta misiune se chema in latineasca pe care o in-trebuin %a Sfatul pans pe la 1600 in actele sale : «petereevangelium.. Expresia se potriveste cu aceia, romaneasca, dea «cere colacs pentru stirT ce se dail cu privire la intimplarisail la descoperirT de furturT.

Solff stralucite nu se trimeteaii de DomniT nostri la Brasovpentru all vesti inscAunarea. Boierl marl, cu alaiii mult, tre-ceail numal prin cetate pentru ca sa ajunga cu asemeneaveste la regele din Buda intaid, iar pe urma la principele, intitulat,totusT, «Craiil, de aT nostri, care stAtea in cetatea Gilauliffsau in orasul vecin al ClujuluT. Unor soil ca acestia, LogofetT,VornicT, Vistier!, cite un Vladica, li se dadea fail plata lo-cuinta si hrana, de post sari de frupt, dupa timp, precum $ibautura, care nu trebuia sA fie putina ; la urma, ramineaii sAse dreaga adesea stricaciunile de multe felurT.

Prin astfel de solff, prin adapostirea in pribegie dataaceasta insa cu plata, prin sosirea pentru cumparaturl sailtrimiterea de casnicT intru acest scop, se incheiail prieteniTintre fruntasii Sailor $1 boieriT nostri.

Folosul acestor legaturi de prietenie era mare, si pentruo parte $1 pentru cealalta. Brasovul aducea inlesniri boierilorpentru cumparaturi, pentru adapost, pentru primirea, in ceasuffde nevoie, a averilor ce se lacatuiaa prin bolte. Sa$il cisti-gat pe urma alor nostri. ET aveau, cum se va vedea, $1 alteinterese decit ale negotului propriu zis, in terile noastre : et

i$T tineall turmele in vaile muntilor $1 pe intinderea $esurilormuntene, supusil for aveau pravaliT si vii $i munli pentruc4arif pe pamintul DomnuluT vecin. in sfirsit. pentru a sepregati $i asigura fats de once primejdie, eT aveau nevoiede $tirl necontenite asupra imprejurarilor ce se desPA$uraudincolo de pasuri.

282 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASOA

Din re$edinta domneascA, din sala$ul for la bra, din mij-locul taberel, unde intovarl$isera, dupa datorie, pe Domn, bo-ierii scriaii cu ve$ti prietenilor din Brasov. $i prietenil negustorifaceari a$a. Cel mai vechiii rava$ romAnesc, ce se cunoastepang astAzi, din 1521, e trimes de un negustor din Cimpulung,cunoscut $i prin socotelile de vama ale Bra$ovului, Neac$ul,pentru a lamuri pe ora$enf asupra mi$cArilor turce$ti la ho-tarele ;era. Neac$ul sail, cu numele intreg, Neac$ul Lupa,facea nego1 mai ales cu pest!, dar aducea $i marfuri turce$ti :cingatori, damascuri, mAtasa, bogasiT, stafide, $i vindea, peHugh' aceasta, chepenege pentru terani 1.

Odata Bra$ovenif arata ca prin legaturile for cu boieril,earora li ascund averea in timpurl de tulburari, el au de ladin$ii totdeauna stiff sigure 2. Pe linga. aceasta, pentru a $ti$i mai bine, el trimeteau in tail ca sa giea limba», ca saspioneze. Spionii erail mai mult Romini, din satele vecine,dar mai ales din $chei. El' se amestecaa Intre sateni $1 ne-gustori $i prindeau zvonurile. Cite unul avea pentru aceastao dibacie deosebita $i era trimes mai adese orl decit altil.Plata pentru o asemenea sarcina primejdioasa era de tot mica.

Pentru all 'Astra prieteniile, pentru a imbuna pe Domnsaii a-1 pAstra in sentimente bune, Sa$14 if trimeteau la suireain Scaun, la vre-o nuntA, la vre-un botez, soli! deosebite ,careduceau cu ele daruri multe, marl $i mid. Pentru a se vedea dince se alcatuiaa asemenea daruri extraordinarecele obisnuiteemu de multe on poame ce nu se ivisera Inca la noT cire$Tde pilda , insemnam ce s'a trimes lui Petrascu cel Bun cuprilejul nuntii sale, la 1555 : o cups, treizecT de cotT de postavfar, unsprezece $1 jumatate de postav stamet, doudzeci delegaturi de palarii, o sabie de strApuns, douAzeci de legaturide cu %ite, doua buca.ti de perdele (pepla) marl, chute cumiere, (a$a numitele tune dule1), jimle alese (une on nulipsiail nici covrigiT), talere de cositor, in numar de 58. Solul,

1 Quellen guy Geschichte der Stadt Kronstadt, 1, pp. 7, 9, 15, 21, 24, 58-9.3 lnedit In Arch. Brasovaltif. Cf. memorial Intel despre aceste inedite in

An. Ac. Rom., pe 1905.

ALTE LEGATURI POLITICE 283

un senator, merge cu slugi de la vama $i cu bucAtarul sati,cad Sasul se teme foc de mincarea Rominilor, grosolana pentrugustul luT.

DupA darea covrigilor, turtelor, jimlelor, palariilor, mAnu-silor, postavurilor si. argintAriilor la Domn si la sfetnicii luTde capetenie, se negocia une orT vre-un tratat de comert. Celepolitice nu se intilnesc, fiindca n'ar fi avut nicr un rost, po-liticeste Brasovul 'nefiind un ora$ liber. °data numaT, intr'untimp cind nu se stia cine va domni in Ardeal, la 1613, RaduMihnea incheie un tratat, in care prevede adApostul la nevoie,paza de pribegT, schimbul de vesti, trimeterea din cetate aierbeT de pusca si plumbuluT ce ar trebui, $i un sprijin intim-plator pe care Muntenil ar fi indatoriti a-1 da Sasilor.

Astfel se urmeaza zi de zi legaturile politice ale Brasove-nilor cu Rominii, schimbindu-se foarte putin numal, in cursulveacurilor.

Scrisorile romanesti de acest fel care s'au pastrat se potimparti in scrisorT de vesti si in scrisorl de convenience, de6inefurt, cum ar fi zis col ce le-ad scris.

A. Scrisorl de ve§ft politico.

Acestea d'intaiii nu pot incepe decit cu scrisoarea luTNeacsul, tipdrita pand acum de doug orT, in Hurmuzaki,XI, p. 842, nota 1, $1 in revista Amicul Poporulut din Tirgu-Phi pe anul 1904:

I.j- AISAIIOMS, IIMMEHHTOMS 14 4HCTHTOMS H grom Aapoitmmom8

NCSIldli Xt11411W Kemp WT fipawoK, moor SAIMBIE WT 11*KW8il

WT A4kronoM [= inteleptuluT, de bun neam si cinstitulul side Dumnezeii daruitului dumisale Hank Begner din Brasov,multA sanAtate de la Neacsul din Cimpulung].

Ipac [= asijdere] dati tire Domnie Tale za lucrul Turcilor,cum amt.' auzit di cl inparatul ail esit den Sofiia,si aimintreanu e, si se -au dus in sus pre Dunare. Ipac sA stii DomniiaTa cA ail venit un om de la Nicopoe, de mie me-au spus ca.ail vazut cu ochil lol (sic) ca ail trecut ceale corabil ce stiT

284 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV BSI TARA- ROMANEASCA

$i Domniia Ta pre Dunare in sus. Ipac sA stir ca bagA dentote orasele cite 5o de omin[r], sA fie in.ajutor in corabir.Ipac sA $tii cumu se -au prinsu ne$te messter[1] den T[a]rigradcum vort1 treace aceale corabir la locul cela strimtul ce stir$i Domniia Ta. Ipac spur Domnie Tale de lucrul lu Mahamet-beg, cum amti auzit de boiari ce santa megiia$ $i de genere-mirt Negre cumu i-au dat Inparatul slobozie lu Mahamet-begcum pre [,cters: cal)] 16 1 va fi voia pren Teara-Ruml-neasca, iara el ti sa treacA. Ipac, sA stir Domniia Ta a areflea mare $i BasAraba de acel lotru de Mahamet-beg, maivartos de Domniele Vostre. Ipac spur Domnie Tale, ca maimarele mitt, de ce-amil inteles si eti, eu spur Domnie Tale ;iarl Domniia Ta esti inteleptti. $i aceaste cuvinte sA fir Dom-niia Ta la tine, sA nu stie umin[i] multi. $i Domniele VostresA va pazitr cum $titr mai bine. H 56 TE RECAyT [=. Dum-nezeu sA to bucure].

[Adresa :] MSApOMS H WICTHTOMS H 6rWM AAVIKAHOMS ?liSHAH

XAHhw fignup WT fipawog [= inteleptului si cinstitulur $i deDumnezeu daruitului, dumisale HanA$ Begner din Brasov].

[Pecete de ceara galbena, ruptAd

Tata acum tratatul, foarte frumos caligrafiat, al Id RaduMihnea :

2.

Ka Kea srt RPOK kpHIH HptillOCAMITH,H IAN% KIJCTIHMICTIL1 AS OAR

rA spa MOIr IC XCA, Iw Pamra ROIROM MACTIEH, ENSIEM

Mp013AHIEM regiAaph MOE BEAL1E HAAWKOE, CHk KEAHKAP lIIHKHFK

KOEKOM [= In Hristos Dumnezeti, binecredincioasa pravo-slavnica credinta crestineasca, eti robul Domnului Dumne-zeulur mien Isus Hristos, Io Radul Voevod, cu mila lur Dum-nezeu si cu darul lur Dumnezeti Domn a toata Tara-Roma-neascA, fiul marelui Mihnea Voevod]. Cara aceasta se cadea fi si a se $ti intru domni si intru ter[i], spre binele sA-racilor $i spre folosul c[in]stitulur Imparat, facut-am tocmeall$i leg[a]tura $i juramantu cu prea-c[in]stitii $1 bunt priia-tenir no$tri, vecini de aproape, jupan Feer Mihali judetul

si

RiKle

ALTS LEGATURI POLITICK 285

II ET robrapH §i 12 pirgarl], cu Too de batranT, sveat-nicil cet[a]tiT Brasovului, si cu tots cet[a]teaniT, cum sä fimintru o credinta si intr'un gand cu toat[a] inima, insa pria-tenului domniilor lor sa le fim priaten[i], iar nepriatenuluinepriaten[T] sa be fim, Domnul Dumnezet sa fereasca derautate, sä va avea a cadea cetatea si Domniile Lor vre'ntruo nevoe sau rautate, nor sa avem a fi cu ajutor[i] in toat[a]vream[ea]. insa, si data va darui Domnul Dumnezea, careleva sta a fi domnu despuitorT terai Ardealulta, iar domnia lorsa alba a nevoi si a face in acest chip : spre aceast[a] toc-meal[a], in ce legam cu domnia lor, asijdirea si cu domnialuT sa fim intru viata noastra. Alt, ce vor inteleage domnialor, on furls, on fatis, vare despre teara leseasca, vare despreteara nemteasca, vare despre r.aban-Vod[a], de vre-o rau-tate a c[in]stitului imparat si a noastra, sa aibi a ne da in$tire in foat[aj vream[ea]. Asijdirea si noT de vom inteleage'de vre-o parte, spre rautatea domniilor lor si a teraT, saavem a da in stire domniilor lor. Iar, de spre .Sraban-Voda,ce tocmeal[a] si cuvinte si ce legatur[A] vor fi avut 'Ana.acmu, de astazT innainte sa alba aceal[e] toate a se lasa sia se pone jos. Alta, de randul erbli d e pusc5 si plumbu, sice va tribui de altele, si cu banT si far bans, cum iaste scrisin cartea domniil[or] lor cea de tocmeal[a] sa n[e] dea. Alt,sa ma vol afla Domnia Mea in slujba c[in]stitului imparat siintru ajutoriul domniilor lor si, Dumnezea nu dea, sa ni seva intampla de vrajmasiT nostri si domniilor lor vre-oinfrangere, iar Domnia Mea sa aib cetatea deschisi de spredomnia lor, sa intram macar si cu 300 de oamenT, iar alalt[a]oaste a noastra sä aib[a] a se aciva supt cetate afar[a] sisa aib[a] aparamant de spre cetate. In acesta chip de voravea a Linea domnia lor aclast[a] credinti si legatur[a] sitocmeal[a] neclintit[a], si noT iar asijdirea sa avem a tineajurama Domnia Mea si cu toti boiarii Domnii Meale, preTaal si pre Fiiul si pre D[u]hul Svant, unul Dumnezeil,cum vom %inea acest juramant in toat[a] viata noastra, cat[a]ne va darui Dumnezea ; si, tine cum va Linea acest jura-mA[n]t, asa si-T ajute si Dumnezeil. TAKOM11 smer Kb fAKI-1,

[=

1,

a!

286 DEGATuRILE POL1TICE DINTRE BRA§OV I TARA-ROMINEAscA.

AMHH. HNC 6fi kW wrdsr., MCKa CERT. El ANN, HAT WT fIAAM

(aim aceasta sa fie in veer, amin. Am scris eti IeremiaLogofatul, in luna lul Septemvrie 12 zile, anul de la Adam7120 = 1612].

IPergament. Pecete cu cele cloud chipuri linga un arbore$i legenda: PAAsn ELOIROM CUK ilINKH-k-KOA[k], ENO MACTIE

PHIS REMAIE

[V° :] Des Radul Wayda sein Confederation mitt derStadt Cron, anno 1612, 12 Septembris'.

Pentru scoaterea din Ardeal a until principe aproapenebun, care incurca punea pe gindurl toata. lumea, GavrilBathory, intra in Tara-RomIneasca $i apol trecu $i muntrilun Pasa turc, flu de Ungur, All-Pasa Maghiaroglu. El scriede mai multe on Brasovenilor, dar, neavind un secretariuungur orl sas, e silit sa iea un pisar romanesc, de lacare pornesc frumoasele ravage frumoase ca limbs $1 cascris, afara de cel din 'arms , care urmeaza. :

3.

Scris eti Ala-Pasa Magearuglu care santu pus de cl in]stitulInparat Page aicea pre margine $i Serdariti pre ost1, aceastaa noastra carte puns la al nostri bunt priiatinT, jupanul DrutHanas, judetul BrasovuluT, $i la tot sveatnicif cetatii Braso-valour, multa san[a]tate trimitem dumneavoastra. Alta, damtire domneavoastra, pentru plansoare $1 card ce-ati trimis

de anu pans acmu la c[in]stitul Inparat pentru Batar Gabor,c[in]stitul inparat, vazandu greutatea $1 nevoia voastra, ales-aupre noT $i ne -au trimis, cace stim randul marginilor, $i dencoace $i de spre domneavoastra. DecT am socotit s'am trimisomul nostru acfc, pre Husein Ceaus, ca sa raspundet intruun chip catra dinsul, $i sa vie sa ne spue de ce va tineti.Iar nol vedem ca, cat °amen!' au venit cu el acli, pre toi -a% slobozit, iar pre dinsul vedem ca nu-1 slobozit, nici vine

PrivilegiT, no 772. Facsimile micsorat in Mika Sandor, Weiss MihalyBudapesta, 1893, p. 195.

gIw

t

13,11111C01

si

ALTE LEGATURt POLITICE 287

sa ne aduca raspunsu. Dec', in vream[e] ci vet vedea carteanoastra, jar vor sä sloboziti soli! nostri, O. vie aicea la norcu raspunsu, ca stim ca soli! nicr-odata opreala. incapohtim sa trimitet 2 pargarr, den eel 12 oameni de credintg,sä fie pre Tanga nor, case pre nor nu ne -au trimis c[in]stitulinparat pre vre o rautate a domneavoastra sail a sera' dum-neavoastra, ci ne-au trimis pre nur ca sa scoatem pre BatarGabor den Ceara, si sa punem Domnul care va fi pre pohta$i pre voia dumneavoastra s'a terar. Deci, sa vet pohti sivet priimi pohta c[in]stitului inparat, dumneavoastra sä nescriet pre Husein Ceaus $i pre oamenii domneavoastrg carirvor veni aicea. Alta, at fost trimis domneavoastra pre HorvatGhiurghi $i pre Marco, cu cartile dunmeavoastra, la nor, cise -au fost gresit, cu Husein Ceaus nu se-au timpinat, ca aufostu mersu pre alts cale. Deer acmu iar trimitem pre Marcocu cartile noastre, si Horvat Gherghe ramane aicea. Deercum mar curandu sa ne trimitet raspunsu, iar, sa nu ne vettrimite raspunsu, iar, sä nu vet trimite, ce se va face apoi,departe de sufletele noastre ! Aceasta va dam stire domnea-voastra, sj Dumnezea sa va ves[e]leasca, amin. Pis m[e]s[i]taIul [ie] 12.

[V° : Iscalitura turceasca a Paser si pecetea cu literelelatine [M]agzar OgliA, intipgrita cu fum1.]

4Cu voia lui Dumnezea si cu norocul putearnicul Inparat

c[in]stitul Pasa scriem judetului, 12 pragarY si a tot Svatul sicet[1]%eanilor mid i mar11, Brasov grad [= cetate]. Mult[a] san[a]-tate trimis; Domnillor Voastre. Cara acrasti a] del in stire Dom-niilor Voastre, de care lucru santet inching putearnicuIur In-pgrat $i a1 fost trimes omul vostru aicea la nor, de ne-atdat in stire, derept aceaia nor, cum se -au cazut, dat-am in$tire putearnicului triparat si prea-c[in]stitul Veziriulur cel[u]iMare. Deci, cgnd au fost acum, venit-ati si oamenil nostrid'acolo, caril am fost trimes, si i-am trimes la Domnia Voastracu voe bung $i cu fagaduinta carea jurat puternicolInpgrat pre leagea inparatier lur $i pre toat[a] credinta

NO 783. Cf. Socate lilt Brafovulur, p. 31.

se -auin-

n'ail

288 LEGATTJRILE POLITICS DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

pAr[A]tier luT, cum pre voia voastra va fi, $i Bat[A]rii GaburCraT Ardealului nu va mai fi. CA atata Taste voia putearnicultainpArat $1 voia noastrA, cum sa nu alba Ceara DomniilorVoastre stric[A]clune catu e mult un puiu de Oink ca, eineva fac[e] sill, mIcar de un puiii de gainA, duce-i-se-va capul.Cum, de nu vet avea a creade pre nor, vA intrebati oameniTno$tri earn art foss trimes la c[in]stita Poart[1], el vor spunede toate. Alt[a], porancitr $1 la priiatenul nostru, la UseinClaus, sAn[A]tate, $1-I spuneti a iacAt[A] a venim $1 nor, $1la Seghi$var porancim foarte sAn[A]tate $1 voe bunk $1 slnu se lase de poala putearnicului inpArat, ci sl -$ leagebrAul pre doao locure. Acrast[a] dam in $tire DomniilorVoastre. SI fit sanNto$, amin.

Pis u [-----= scris in] Teleajen, Avg[u]st 4 dni.[IscAliturA turceasca $1 pecete cu fun], cu literele latine '.

c Ali Basa Magzary '.][V°:] 1613, den 16 Augusti 1st dieser Brieff von dem

Magiar-Ogly-Pascha geschickt worden.

5.

Cu voia lu Dumnezeti $1 cu norocul cinstitulur inparateti All-Paqa] Magearoglu, scriemu credincTosuluT $1 priiate-nuluT nostru judanul (sic = jupanul) Drut Hani$, judetul Bra$o-vulta, FA tuturor sfeatnicilor cetatii Bra$ovulta, mult[A] sanatatetrimeatem Domnie VostrA. Alt[a], multimescu dumnievostra de$tire ce mi-atii facut dumnievostra pentru Baal. Gabor, cumau murit. Alt, mi atT flcut in $tire dumnievostra cum vene Sul-tanul [= tataresc] sl treacI pre urma noastrA. Dereptu aceaiasl cautatie dumnievostrA sl datie veaste la Bran, sI dea cu tunu-rile intean$1I, sl nu-T lase sA treaacA nici intr'un chip. Cu [= ca],de-T vetiT lasa sä treaac[A] pre acli, bine sA $titii ca voidscrie arzu la Porta pentru vocibetit voT ve--sti pentru acistlucru ; ce sa le dat niscari dorobantiT, sA-T petreaca pre urmAce au venit : forte sl nevoitiT, sl nu treaca pre aicr pre laBran, -cl nu va fii voo apoT nicl-un bine. Acesta vA scriemu

I No 783.

ALTE LEGATOR! POL1T10E 289

si vii dimu in stir[e] dumniivostra ; H 171t RH BICHAHT [.= §1

Domnul sa va veseleasca], amin. Pis [= scris] Oh[tomvrie]26 dni [= stil vechit].

[Iscalitura si pecetea stiuta..][V° :[ Priiatenul nostru jupan Drut Hanis, sudtu of Bra-

sovscof gradu [.judetul din cetatea Brasovuluf 9.

6.

Cu voia lui Dumnezeti si cu norocul cinstituluf inpgrateti Ali-Pas[a] Mageaaroglu. Scriemu si poroncimu capitanu laBranu, mult[g] sAnAtate. Alta], amu inteales cum va sa fieSultanul [= tataresc] sa treaaca pre acif pre urma noastra. Dec? sacauti, de va venii pre aciia sä treaca, sa inchizi portile si sä dalcu tunuri intrInsiT, sa nu -? Iasi'. sa treac Al nici intr'un chip ;ca, de-I yeti' lasa sa, treaca pre acif, sa. [s trece Ceara inpara-tului, bine sa stif ca volti scrie arzu la Port pre Pia Dec?nici -un bine nu va fii voo. Acest vg scrim ; H Mk TH MUAHT [=-- si Dumnezeti sa to veseleasca], amin. Pis[=-.- scris] m[e]-s[i]ta Oh[tomvrie] 26 dni.

[IscAlitura si pecetea stiuta.]

[V° :] La capitanul de Bran 2.

7-

Scrisu lair fecerul U[n]gurulul Ali-Pasa multg sanatate laBrasov, la boiarl la toti. SA stitf c'atf trimiasu pria Adriiasucu cArtilia pant la mine; ce miia mi -au pgrut hvorte biniadi vol. Inparatul pitrtu vol m'ati minat. Acestia cuvinte sintuadavaratia, sa pardemiia (sic) da Dumniazeti cuviatliale miial[ejdAplin. Batir Ianus sa lu traimiatetI c'un om la graiial[a] la no?,sa vinia sa graim cu ialu, cuvinte sa legamus nice tru chipsa viia curundu.

[Pecetea si iscAlitura stiutel

Urk., no 783.2 Lrk., N° 783. Pasa era la RIpov (v. Sor. Brai., p. 33).

73703. Vol. X. 19

290 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV I TARA-ROMANEASCA

Scrisoarea lut Radul Comisul e scrisa din cursul cam pa-nieT turcesti in potriva let RalcOczy at II-lea :

8.

t La at no$tri c[i]nstit $1 mai mart bunt priiateni, dum-nealor jupdnul Mihaiu Gol$mit $1 jup[a]nul Mihaia HermanIREA CRATE WT LICTHAr rpam glIMMOKCKAP mare-judet atcinstitet cetati a Brasovuluil, pohtim de la m[i]lo[s]tivulDumnezeil, bun[a] pac[e] san[a]taate sa d[a]ruiasca dum-niilor vostre $i tot binel[e] intru delungat[a] vliat[1], $i,

sä vet pohti dumniilor voastre a sti $1 de not, cu mila lulnumnezeil aflamu-ne bine san[a]to$ pan acum. sä vet pohtidumniilor voastre a sti de randul ve$telor dintr'acoace, vet $tidumniilor voastre ca am ajunsu cu o$tile pan aici la Oradiia-Mare, $1 de aid santem mergatori cu Marlia Sa Hanul cuPaa$a la Timi$oar[a], la Veziriti Azem. Alta, candu au mersufrate-mien Moise acasa, eu nu m'am putut prelej[i] sa m scriiucate ce[va] acasa.; ce pohtim pre dumniilor voastre ca amscris cestu rAva$el de trebil[e] casii, ca $1 not santem aidlanga Paa$6. ; ce ne Taste nadeajdea pre Dumnezeii. vetsti $1 dumniilor voastre ca Hanul $1 toate °Sil[e] vor sa deape la Ra$av[a], sa is taara noastra in lunge. A$a taste cu-vantul aici. Ce pohtim pe dumniilor voastre ca Taste un fe-ci[o]ru at nostru aciia, anum[e] Voicu, lasam acestu rav[a]$alsa-1 duc[a] la jup[a]neasa nostra, sa aib[a] grip] paz[a], pan[a]vor treacle] ostil[e]. Iar not nu vom uita binel[e] domniilorvostre, nici odeneoar[a], 'ntru ce ne vet afla dumniilorvostre, cu slujba direapta vol hi catre dumniilor vostre WT xE

[= de la Hristos], amin. Pis = scris] Septemvrie io dni, 7160(sic) = 7167 [1658]).

f Bun priitnicul dumniilor voastre vec[i]nu de aproape :Rad[u]I Com [is].

ma 'nchin parintelui popel Vasilie de san[a]taate.[V° :] t La at no$tri cinstit $i socotit mai mart bunt

Cf. Socoteltle BrasoruluT, la acest an, p. 103.

Si,

$1

Si

si

si

Si$i

[-=

Si

si

'

ALTE LEGATUld POLITICE 291

priiaten[i] $1 vecItilni de aproape, jup[a]nul Mihaii is jup[a]-nul Mihaiti Herman ...

[Pecetea obisnuith. ; neinteleasa 1.]

Si la aceleasi imprejurari se refers urmatoarea

9.

t Ci[n]stitu $i bun priiaten $1 veacin da aprope, dumneluljupan Mihail Goltsimit REA 03,0 rptm spmulsetcaro 1111p04

[= mare Jude al cetalli Brasovulur, $i celelalte], inpreun[a]cu totil ci[n]stitul Sfat a cetatii dumnevostra, pac[e] $i

san[a]tate $i buc[u]riia rugam pre milostivul Dumnezatisa daruiasca dumnevostra. atra aciasta, ci[n]stita scrisoredumnevostra, care ne't scris la Septevrie 29 dni, venit-aula maim nostra, $1 forte cu dragostea primit-o o am, $i ne'mbuc[u]ratil intelegandu da bun[a] san[a]tate dumnevostra, $ida toate pre randu inteles-am ci[n]stiter scrisori a dumnelorvostre. Da car[e] lucru ne scriiat dumnevoslu-a; pantru randulvestilor ce sa vor mai noi, sa va facem stire, ci, panfrtiran-dul vestilor, sa stit dumnevostra chi au venit un sol da laHanul, danpreun[a] cu oamenif Domnu nostru, $i art trecut das'ati dus la Cram, $i ne au spus cum Hanul $i Cazacii yinpren tera nostra ; ci pan acum n'ati ajunsu la hotar ; iar nuvoru zAbov[i]. Iar, pantru ratidul aceir marhA dobitoc, ci s'atiluatii da la oamenii dumnevostra, nice -un bine n'ail Pdcut cadau luatu ca niste oamen[I] nebuni $i fara de mente. Dicr, catsvita] au fost pre aice, toata, s'ati luatu cu sem[n] bun $1 c[u]scrisore, $i s'au (lath pre maim pastorilor, da le pazescu fortebin[e] $i le vor feri d[e] in cale ilutatilor cat[a]va vit[A]iaste pre sam[a] Cuparulur, cat[a]va pre sema nostra, $r cucinstea sa va pazi pan va aduc[e] milostivul Dumnezati preDomnu nostru. Did Mania Sa stim ca n[u] va ili] bucurosla paguba oamenilor dumnevostra. Domnul Dumnezau sa vg.

1 No. 624.

:

:

292 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRMOV 15( TARAROMANEASOL

daruiasca cu san[a]tate ; amin. Pis [= scris] Oc[tomvrie] rdni; vl' 7167 [1658].

De tot binel[e] dumnitalfe] pohtitoru, ca un fiig al dumni-tal [e] :

Costandin Salegeanul. Stam[a]tie V[e]l Cupar.[V° :] f intru ci[n]stita !liana dumnelu! jupan Mihail Golot-

smitu ..., inpreun[1] cu tot ci[n]stit Sfatul cetatiT dumnevostra,cu cinste sä s[a] dea . . .

[Pecete bruna, cu semne 1.]

Gonita din tall de aceiasi sfarimare a hegemonieT lui Ra-koczy, dar, nadajduind intr'o intoarcere a sotuluT eT, GheorgheStefan, care nu izbuti 2, Doamna Safta scrie :

I0.

t Doamna Safta scrie la a nostra prea-iubit[a] gi bun[a]voitore, la dumneae, la giupaneasa Catirina Fraosa, mare-giu-decIas[a] cinstiter cetat a BraseluT. Poftim pre milostivulDumnedzaii ca sa gasasca pre dumneata acTasta putin [a] scri-sore de la norcu multa sanraltate si cu bun[a] voe, depreun[a]cu tot[a] cinstit[a] Curtea dumitale. inteacea, cunoscandu nolbun prietesugul dumitale, carele pururea 1-aT aratat dumneataspre nos, ce cat si noT cu acTasta putin[a] scrisore de Ja notde bun[a] san[a]tatea dumitale. Si trimitem tire dumitale cumne -au vinit carte de la Mariia Sa, de la Domnu nostru, deveaste bunla], astadzi, Marc! in 1 j [ =1 8] dzil[e] a lu! Mai, scrin-du-ne Marlia Sa cum milostivul Dumnedzail s'ati milostivitcu bun narog, dup[a] voia Marie! Sale, $i ne scrie Mariia Sacum far[a] zabav[a] va trimite de vom esi si noT in car[a].Derept aacea $i no!, cunoscandu atata libov de la dumneata,intr'acIasta parte de loc striin[a], ce ne -au adus DumnedzA0,.no! Inca nu vom putea uita acesta bine a dumitale in totedzilele vieteT nostre, cat ne va spodobi milostivul Dumnedzati,si vom nevoi ca sh ne intarim bun prietesu[gu]l nostru. De

I No 6or.2 V. Studir fl dot., IV, la aceastli datit.

ALTS LEGATE/Et POLITICS 293

aceasta ne inchinam dumitale. SA fiT dumneata san[A]tos WTEd sa, amin. U Osearheaiu, Mal 17 [1658].

[V° :] La a noastra bun[a]voitore, la dumneael la glupa-neasa Catirina Fraosa, mare-giudecias[a] a cinstitel cetat aBra$eulur, sa s[ar dea cu mare cinste $i cu multa san[a]tate.

[Pecete mica rosie, cu o inima din care iese o coroanaintre doua stele $i inscriptia 1 : ca4sTa.]

in lupta de la 22 Maiii 166o cadea Ralcciczy al 11-lea, $i IncaInnainte de aceasta Turcil, prin Vizirul Budd, indemnatiArdealul sa se supuie lul Acatiu Barcsai.

Proclamatia, care era O. ramiie fail folos 2, a fost redac-tata $i in romaneste asa :

II.

-1- Acelor car[tT] (cartT) pario 3, cariT au scris Sast-Mahamet-Pap., Vizirul (II la Buda, la 3 limb! tarn Ardelulul, la anul1660, 6 dni [I]un(ie]. Not dam stire raaoi 4, card ascultati lege JulH[risto]s, care! santet 3 TinuturT, marilor $i mic[i]lor, domnilorticeloru mail, spanilor, judetilor, marilor $i mioilor, cu un cu-vantti, caret ascultat poranca cinstituluT inpAratil $i a c[in]sti-tulur Cral al ArdeluluT Bared Iacos, cum cinstitul inparattinoao ail porancitti earl! santem prepusil sar[ailcari 2 acestorosti, cu carel[e] sa batem pre vrajma(ma)$ul cinstitulul In-parat. Cu oaste a lul ce luminata sosit-am, $i pre cetat precariT ail biruitu vrajimasul inparatului, Racot, le-am arsu, $ioaste luT o am taiat. Dup[a] aceia am venit la Cluj, fost-amtaiatti $i pre Racot cu cateva ta[e]turT, apol au scapatu. Acumdinnainte, cine nu va asculta de cinstitul Cral al Ardelulti,Barcel Iaco$, $i cine nu va pleca capul luT la Mariia Sa, notpentru acela am venitil sa robim pre dinsif $i sa pustiim orti-

I No 560.' V. Studir ,ri doe., 1V, p. ccevii Si urm.8 Copie.4 ckaiauKT2, ramie,6 Serascher

294 LEGXTUBILE POLITICE DIETER BECA§ONT fp TARAROMINEASCA

saguril[e] 1 lor $i sa -1 tergem pre dinsif din in pgm[g]ntg, $ipre fameile lor sa le robim cu totul, carer nu vor ascultapre Mariia Sa Crar Bared Iacos. Pentru aci[a]sta porancimsi va dam tire $i invatatur[a] bun[a] : ascultat poranca chi_stitulul Inparatu $i vg aratatr $i inchinati-v[a] la cinstitul CraTBaiter Iacos, $i cunostet pre Mariia Sa ca va iaste CraT, $1va lipit de Mariia Sa, $i, de vet asculta invatatura acestaa nostrg, sa tit cu bun[a] sam[a], $i ne juram pre marel[e]Dumnezeg carel[e] ail facutti cerul $i pgmantul $i pre profitaal nostru cel mar[e] Muhamet, cum acelura carer vor ascultaporgnca cinstitulul Inpgrat $i vor asculta pre cinstitul Carer[= Cral] Barcei Iacos, acelura nu va fi nicl -o bantuial[d], ni cr inbucatel[e] lor, nid femeile lor, nici nu sa vor robi, nici nusa vor arde, flier nu vet aye nicro bantuial[a]. Ci s[a] stit,pan nu va vet Bpi la polele Maria Salk] lui CraT BarcerIacos, carer 1 -au radicatti cinstitul Inpgrat, not din Cara Artide-lulur nu vom esi, nici nu ne vom duce. lard carel[e] vor fidintru vor neascultatori porancar a cinstitulur inparatg, sa.tit cu bun[a] sama cg va vom arde $i vg vom arun ca pre

sable, precum iaste poranca cinstitulul Inpgratii, $i va vomprada $i va vom robi. Acesta sa stit, de nu vet asculta po-ranca cinstitulul Inpgratti, asa vet $i pgti. Sa fit cu Dum-nezeu. Ail scris Adri-Mahamet-Basa, la tabor, carer au pusla Cluj(' a.

In toamna anulur 1664, Stroe Leurdeanu era in Ardealca pribeag, cad Domnul, ocrotitorul sati, fugise $i Tatariiamenintau sa prade tam. Aflind ca un Aga de Scaun asosit cu veste de Domnie noun, el se incumeta a se intoarce,neasteptindu se ca Domnul cel noa, Grecul Radu Leon, sasprijine pe dusmanii sal, Cantacuzinil 3.

1 Orszdg, tail.Urk. No 783.

a Aga trebuie sit se schimbe ce am zis is pp. LXXXII-III din Desire Can-tacuzinr.

2

ALTE LEGATURi POLITICE

12.

295

-I- La al nostru cinstit $1 prea-iubit frate $1 bun priiatin,jupan Harjal Lucacr, pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumnezet1sa daruiasca dumital[e] bun[A] san[a]tate $1 lin[a] pac[e],dinpreun[a] cu tot binele $1 cu toat[a] cinstita cas[a]dumital[e]. Alta, facem $tire dumnitall e] pantru ca ne era O.venim $1 not pan la cetatea dumneavoastra, dar, neavanduprileju, ca ne venir[a] carti din tiara, deci nu ma! putumlac[e] zabav[1], ca Schimni-Ceau$u sosi in Buc[u]re$t[i] : decine va f[i] a mearge $i noi de aid in tar[a]. Deci poh-tim pre dumneata sa ne fie zioa bun[a] luoat[a] de ladumneta $1 foarte multemescu dumnital[e], ca until iubit alnostru $i bun priiatin, da liubov ce of aratat dumneata catranoi : cari $1 pre nor de ne va Linea Dumnezeu cu zil[e], fi,

vom datori a plati osteneaala ce al aratat dumneata catranoi. Si tot ma, rog dumnital[e] sä nu fim uitat de catradumneata. A.$5.jderea $1 not tot vom ajunge pre dumneatacu scrisoar[e] a cerca de bun[a] san[i]tatea dumneavoastra. Sim[i]1[o]stivul Dumnezeii sä va daruiasca tot binel[e], dup[a]pohta dumneavoastra, amin. Noem[vrie] 13 dni, P 7173[j664].

Al dumnital[e] bun priiatin $i de bine voitor :

Stroe Vornicul.

[V° :] La al nostru cinstit $1 prea-iubit bun priiatin $i ve-c[i]nu de aproape, dumnealuf jupan Harjal Lucacf, din cin-stita cetatea Bra$ovuluI, cu bun[a] san[A]tate sä sill deaacest[a] carte '.

[Pecetea galbena cu un coif, un boil' innaripat $1 cu initia-lele p... WT.]

Cu noun zile mai tarziu insa, Logofatul Serban Cantacuzinonu $tia Inca nimic despre Domnul ce era sa fie ales. Elvorbe$te astfel Bra$ovenilor :

I No 634.

296 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRAWN, §I TARA-ROMANEASOA

13.

j La at nostru bun prieatin si mat mare $i cla bine voitordumnealul Harj[5]1 Lucaciu, sg.n[A]taate toate $i tot binelede la Dumnezeii pohtemu ca sa daruiasca dumnetal[e] $1 atoate cinstit[a] casa dumnetal[e]. Intamplandu -se a veni cestufeclor Intr'acolo, n'amu putut rasa ca sg nu scriti dumnetale.Fi-s'am cazut a scrie dumnetal[e] si mat de mu lt, dar, avAndubogate valurt, n'amu putut scrie dumnetal[e]; ce dumnetane vet crede, Si, ce aru fi trebil[e] dumnetal[e] catra acIast[d]parte de loc, dumneta ne scrit ca, ce ar fi la putinta noastrg,not Bata vomu fi a sluji dumnetal[e]. Pentru putin[A] fag[5]-dulal[A] ce amu fag[a]duit dumnetal[e], tremite dumnetaomul dumnetal[e]. Danteacoac[e] n'avemu a scrie dumne-tal[e] nemic dA rail, numat dumnealor tot boiarit s'atl dusla cinstita Porta, inpreuriandu se cu alalta boerime : acolovoru radica Domnu, care sä ne fie Domnu $i stApan. Si, prece s'aru mat inteleage de acum, scrii-vom dumnetal[e]. SiDumnezeti cu dumneta. Noem[vrie] 22 dni, vt. 7173 [1664].

Al dumnital[e] voitoria de bine :

Serban Log[o]f[a]t[ul] i.

Dumnisale jup[A]neasa dumnitale, mg Inchin cu san[a]tate,$1 m[g] rog sA nu to mat lase sg joct, ca iar te'I betejg lapicboare.

[V °:] La at nostru bun prieiaten $i dg bine voitor, ca unfrate mat mare, dumnealui HArjal Lucaciu, cu cinste $i cusan[a]taate sg sA dea.

[Pecete neagrA.2.]

In 1696, August de Saxonia era rege al Poloniet. Intrealte gindurt, el avea $i pe acela al cuceririi aminduror teri-lor noastre, $i se $tie a el a Pacut propunert pentru acestaBrincoveanului la 1697 2_

I Cautacuzino.2 No. 635.2 v. Iorga, Doc. Brincoveanu, p. 3 0 urm.

ALTE LEGATURI POLITICE 297

14.

Cinstit si al nostru bun priiaten, si de aproape megiias $1vecinu dumnialul gTupanul Joan Manches, gfudetul de Brasev,se fil dumn[e]ta s[a]natos. Dumnital[e] cu s[a]n[a]tate si cubun priitisug ne inchinam si poftim de la tot tiitoriul Dum-n[e]dzea pacia si s[a]n[a]tate si vliata fericit[g] ca se trimit[a]puternicul si milostivul Dumn[e]dzea dumitale. inpreun[a] cutote aT dumitale bun! si dragi priiatin[l]. Cinstit[a] si a du-mitale scrisoare ni -au vinitu, si pe randu am intiales : intaT,

ni-am bucurat de a dumitale bun a] s[A]nrajtate ; a doo, pentrutoate ate ni aT scris dumn[ea]ta, in %eliasem, precum aTtrimis dumn[ea]ta pre dumn[equI gTupanul Marco Sasol deBrasov, ca s[a] cercia cai de treba dumisal[e], omului a Cra-luluT de Sacsonia. De caria lucru venit-au dumn[ea]lui aid,si, co nor inpreunandu-se, si poftindu-ni ca se-T slujim cuslujba prietiniasc[a] si .veciniasc[A], precom ne insemnedzidumn[e]ta, asa s'aa facot tocmal[1], precom scrie si cartenostra ce -i la gfupanul Marcu. De caria acmu ne insemnedzidumn[e]ta, precom par in tomna nu s[1] pote astepta, ce nipoftesti se fie par in 4 septamani dupa Pa$tf. De cariabucuros am fi, pentru priitisugul, se slojim dumilurvostre,dar no se pote nicT a dzice s[1] a prindia bucurusi, corn cava fi, si apoi se nu fie ; este acelia lucrurT la ciaT oamenTprosti si de necinste. DecT dar, iatral se-s trimitg zapisulnostru, carel[e] este dat de nor la grupanol,.Marcu si sa s[a]de banii cariT 1-aa dat la nor giupanul Marcu, 20 ugh[i]veneticT, clef un locru ce cunosc ca nu-I, nu poet' zic[e]cg yof face. MaT gios ne insemnedzi dumn[e]ta, precumse fim nevoitorT macar car de calarle, de vom pote ggsi :aciae, viindu omul dumilorvostre, voT da si ea un om almei $1 va porta pe acel om al dumnilurvostria pe la fratiTsi priiatiniT nostri, unde vom sti cate vr'un cal, si va viadiade va socoti cg va fi de acia trabg : precum s'a pute, s'aneguta cu stapanul caluluT. De acesta locru agTogandu dum-niavostra la noT, ca until megiiasT si vecin de aproape, bu-curosT sintemu a-t: sluji. De acesta facem dumitale in strike,

208 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

si rugam pre Dumn[e]dzeti ca aciasta putin[A] scrisoare sevg afle intru bun[a] s[a]n[g]tat[e]. Si mila Jul Dumn[e]zeti O.fie cu dumn[e]ta, amin. Pis u [= scris in] Ias, It. 7204 [1696],Ap[rilie] 19.

f Al dumnitale de bine voitor priiatin si megiias si gataspre slujba dumitale :

Ilie Enache Vel Stolnic.[V° :] Cinstitului si de bine voitor, bunului priiatin si me-

giias de aproape, dumisale glupanului Ioanas Mancgs, gio-detului de Brasov, cu cinste si cu malt[a] s[a]n[A]tate sa.

s[e] de.[Pecete negrie, cu o pasere si patru initiale latine, dintre

care se pot ceti : C. R.'.]

B. Scrisorl domneslf li boiere§t1 de convenienta.

Cei ce scriti rAvasele ce urmeazg, pentru prea putin simai nimica, sint urmatoarele persoane :

a) Muntent

1. Matei-Voda Basarab ;2. Ghiorma. Scrisoarea lui e din 1653. El era. sg mai trg-

iasca pang. in 1655, la 27 Februar, cind it uciserg Seimenifrasculati2. El era atunci Ban al lui Constantin-Voda Serban.Ghiorma lass un fia, Dumitrasco Capitanul S;

3. Gheorghe Bunevici sail Bunevsinovici e «fiul lui Bunea «..Cred cA era fiul lui Bunea Liti Gradisteanu, frate cu GrigoreS Atrarul din 1659 si cu Vilcul 4;

4. Gherghe BAleanu, vestitul Ban si capetenie a luptato-rilor impotriva preponderentei cantacuzinesti 5;

5. Constantin-Voda Brincoveanu, prietenul tuturor judetilordin Brasov ;

I No 653.2 Studii fi doe., IV, p. CCLXII.8 .Doc. Cantacuzinilor,' pp. 23, 34.4 Ibid., p. 1o; &wilt ci dot., IV, pp. 64.5, no Lxi ; Cdnstantin Cgpitanul

ed. Iorga, pp. 197-8.6 Cronicele muntene, p. 37 i urm.

ALTE LEGATURT POLITICE 294)

6. Mihal Spgtarul, unchiul acestul Domn ;7. Rada, vacluva cronicarulul Constantin Capitanul Fill-

pescu l;8. Un judet al4Craiove! din vremea cind Oltenia era aus-

triacg.

b) Moldoveni.

Gheorghe Stefa 1, din timpul cind era SpItar. In aceastgdregatorie -I gasim insg. la 1648 2.

I.

[Matei-Vodg. cgtre Mihail Ei5tvitis. Cartea Domniei Tale, dela Patru sluga Dumnelor Voastre, datu-ne-se-au ; cu careadumneata ne pohtest[1] la veseliia cocoane Domniei Tale.De care lucru fo arte ne -au pgrut bine, si de pururea andvedem pre Domniele Voastre pohtindu-ne la veseliele cuco-nilor Dumnelor Voastre, foarte cu bucurie priimim, si ne parebine de tot, de la mare pgni la mic, ca de neste priiatenu,vecinu bunti. Dea Dumnezeti mi[lo]stivul bl[ago]s[Io]veniiaSfintid Sale intru veseliia cucon elor, ginerilor ce se impreuneazi, ca cu tot bunul noroc sa petreacet dumneavoastri.Foarte bucuros sgntem a trimeate omul nostru la vreame,ca sä poarte fata si cinstea noastri intru cinstita veseliiaDumnilor Voastre, cum se cade vecinilor de aproape sipriiatenilor. [Tirgoviste, 7152 [1644], Aprilie 17. CgtrecMihailu Etvesu,.]

[Pecete micas.]2.

[MateT-Vocla catre Mihail E6tvili.] Dup[a] aciastai facemstire[e] domnetal[e] pentru rgndul cestur spiciiar (crwilimp)anum[e] Avram, carel[e] au venit Inc g de an ca s[g] mearggla T[a]rigrad ; dec[i] el s'aii bolnavit aic[i], ci putut mearge.Dec[i] iat[g] ca acum s'au sanKtosit Lau pohtit sg vie

V. prefaia men la Constantin Capitanul.2 Studir ci doc., IV, p. cCXXIV, nota I

N° 332.

si

2

n'ati

'

300 LECATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMINEASCA.

iar aciia la domneata. Deci sa nu te scArbeast[i] domneta predinsul cac[i] au facut zabav[a], a ail fost bolnav, ce n'atiputut veni. Dec[i] iat[a] ca acum va veni la domneta ; ci sanu te scarbest[i1 domneta pre dinsul, ce O. aib[a] cinste$i socotinta, cum ail avut si mai nainte vreame de la dom-neta. De aclasta pohtim pre domneta. SA fir domneta sA-n[a]tos. [Iulie 27, 7159 [1651].

Adresa slava : cGolotsmit Mihaio.Pecete mare 1.]

3.

T De la m[i]i[o]stivul Ducnnezeti scris-am cu mare buc[u]riela al nostru cinstit si socotit bun priiatin si ca un pa-rinte [irate, ,sters] si vecin de aproape, dumnealui jupanulMihaiti Golsmitu, judetul cel mare al cinstitei cetaatea Bras()vulur; pac[e] si san[a]taate pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumne-zell sä daruiasca dumital[e], denpreun[a] cu tot binele a toat[a]c[i]nstit[a] casa dumital[e]. Asijderea, de vei pohti dumneata astiria si bun[A] san[A]taatea Marii Sal[e] Domnu nostru, iasteMariia Sa san[a]tos si veasel si Intru buna. pac[e] ; nol Incane aflam cu san[a]taate pre lane. c[i]nstite spatel[e] MariiSal[e] Domnu nostru. De randul vestilor, pac[e] si bine de-spre toate partile ; nemic de rail n'avem a-t scrii dumitalle],ce tot de bine. Cinstit[A] scrisoarea dumnital[e], car[e] o'f tre-mes pre omul dumetal[e] la Domnu nostru si la nor, veni-tu-ne-aati, si die] toate am intelesu. Intelegandu de bun[a]san[A]taatea dumnital[e] si d[e] petreacerea dumital[e], foarte neam buc[u]rat, si mea au parut bine de bun[A] san[A]taatea sid[e] petreacerea dumital[e], si dam laud[a] m[i]I[o]stivului Dum-nezeil. De care lucru si cea-au fost pohta dum[ne]tal[el, sinor inca am nevoit cu toat[A] inima, cum ti va spune si omuldumital[e] si d[en] gura, si de toate au facut Domnu nostru prevoia dumital[e], si d[e] acum no! santem gata in toata vrea-mea a sluji dumital[e]. Asijderea si dumneata inca nu nepregeta cu c[i]nstit[a] scrisoare dumital[e]. ci ne scrii, ca s[a]slqjim si nor dumitalle]. M[i]I[o]stivul Dumnezetl daruiasca

1 NO 345.

ALTE LEGATIXBI POLITICE 301

aciast[a] putin[a] scnisoare a noastra sa to afle san[A]. os Siveasel si intru bun[a] pae[e] OT XE AMHH [ =de la Hristos, amin I-

Dech. 20 dn., P 7161- [1652].t Bun priiatnicul dumital[e] si in toat[a] vream[ea] gata

a sluj[i] dumnital[e], si ca un fecior : Radul V[e]l Com[is].tntru cinstit[a] mIna parintelui nostru dumn[ealu ji jupa-

nulul Mihaiu Goltsmit, marele-jud[eJtu al c[i]nstite cetaateaBras[o]vului.

[Pecetea obisnuita.q.

t De la m[i]l[o]stivul Dumnezeii cu bun[a buc[u]rie scriemla cinstitul si prea-iubit si mai mare fratel[e] nostru si bunpriiatin Si vecin de aproaipe, dumnealul jupan Mihaiu Goltsmit,judetul cel baran de la cinstita cetatea Brasovului, pac[e] sibun[a] san[a]tat[e] sa-(: claruiascA m[i]l[o]stivul Dumnezeadumnetal[e]. Se veri osteni a intreba dumneta si bun[a]san[a]tat[e] MArii Sal[e] Dom[nul] nostru, Taste Manila SasAn[a]tos si intru bun[a] pac[e]. Asijderea si noi Inca neaflam dup[a] cinstite spatel[e] Marii Salk] Dom[nul] nostrucu san[a]tat[e]. Alta, intamplAndu-se a venirea acif acest ombun den Tanutul domneavoastra, n'am putut lasa ca sä nuscriu domnetal[e], sä stia de bun[a] san[a]tat[e] si de viiatadumnetal[e], ca, fiind not vecin[i] supt pareatel[e dumnea-voastr6. fi-se aru cazut .sä fim tot scris pururea, sä fim cercatca stim de bun[a] snl[a]tate Si die] viiat[a] dumnetal[eCe s[aJ fif dumneta ertator pentru acestu lucru, jar de acumpohtescu pre dumneta, ca pre un mai mar[e] frat[e] si bunpriiatel, sa nu fim uitat cu scrisoarea de cAtra dumneta, si,ce va fi porunga si treaba dumnetal[e] aici la Manila Sa, laDomn[ul] nostru, $1 la %earl, not gata vom fi a sluj[i] domne-tal[e] in toat[a] vream[ea]. De aciasta pohtescu, aciasta pu-tin[a] scrisoare sa afle pre dumneta cu san[a]tat[e] si veaselWT KE [---= de la Hristos], amin. Oct[omvrie] 15 d., it. 7162[1653].

I Data germara : 1652.No 62z.

4

'd[e]

s[1.

302 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

T Bun cugetatoru $i vecin de aproapite] : pan Ghiorma VelCluc[er].

1170:1 La cinstit $i de m[i]l[o]stivtil Dumnezeti daruit, marmare fratel[e] nostru $1 vecin de aproap[e], dumnealui jupanMihar Golt$mit, judetul cel batran gum, F141 AATACE [= sä sedea cu cinste].

[Pecete bruna., cu o coroand, vulturul cu doul. capete $1initialele : r[iwp]ma 11

5.

t Cinstite $i iubite $i de m[i]l[o]stivul Dumnezeti cinstite,mar mare frate, jupanul Herjal Lucacr, pohtescu pre m[i]-1[o]stivul Dumnezeil ca sa tremit[a] dumnitale buns pace $1san[a]tate, denpreuna cu tot al dumneavoastra. Alta, sä veripohti dumneata a $ti $1 de sanatatea noastra, multumim m[i]-1[o]stivului Dumnezeti, santem san[a]to$. Alta, O. ver[i] pohtidumneata a $ti $i da randul ve$tilor dentr'acoace, n'am ascrie dumnetal[e] nimic de rati ; numar tot de bine. Alta,pentru randul ogarului, sa $tii dumneata ca am tremes sa-1aduc[a] ; lar, aduc5ndu-1 fecTorul de la sat, el au gre$it de1-ati calcat cu calul, ce i -au (rant un picior. Ce am eti $i altii,dara sant pro$ti : nu-s de dumneata. Ce ma ingadue dum-neata ceva, pan vol dobandi unul bun, ce la dumneata vaveni. Alta, ma rog dumnital[e] sa nu fim uitat de catra dum-neavoastra, sa nu cu alt, macaru cate cu un rava$11, ca s[a]putem $ti $i nor de bun[a] sAn[a]tatea dumnital[e]. De aceastafac $tire dumnitale, $i s[a] fir dumneata san[a]tos. Pis Iul[ie] 17dni, P 7165 [1657].

Al dumitale mar mic frate : Ghiorghe Sunevsinovici.t Dumneaer surori meal[e] Catrinir inca ma inchin cu

mult5. san[a]tate.[V° :] La at mieu cinstit $i socotit $i mar mare frate, dum-

nealur jupanul Herjal Lucaci 2.[Pecete verde, rupta.]

i No 63o.I No 632.

ALTE LEGATURT POLITICE 303

6.

t La al nostru ci[n]stit $1 soc[o]tit $i de Dumnezeii cubun dar daruit $1 noao mai mare frate, dumnealui jupanLucaci Vel Falnogi, cu mult[a] dragoste $1. cu mult[a] san[a]-tate ma inchin dumital[e]. Alta, O. vei osteni dumniata a $ti$1 del noi, cu mila Jul Dumnezeil $1 cu fericit norocul MariSalk] Domnu nostru, santem sanatos $1 intru buna pac[e]pan acum, $1 de acum nainte iarAs precum va fi voia luiDumnezeil. Alta, ma rog dumital[e] sa fit' dumiata ertatorcad n'avem vrem[e] a cerceta pre dumneata cu cate o scri-soar[e], ca sa $tii dumneata ca ast[a] var[a] fum tot in oaste.Dupa ce ne scoas[e] Dumnezeii $i venim, ni s[a] intamplacu Domniia de umblam toat[a] Cara, precum vet fi inteles $idumneavoastra. Ci n'am putut, iar acum, intamplandu-se aveni jupanul Dumitru, n'am putut lasa a nu cerca pentrubun[a] viiata $1 s[a]natatea dumital[e], $1 nor inca$ ne rugamdumital[e] O. nu fim uitat de catra dumniavoastra, cate cuo scrisoare, ca sa ne putem buc[u]ra $1 nor pentru bun[a]viiat[a] $1 napastea (sic = sanatatea) dumital[e]; amin.

Al dumnital[e] mai mic qi neindoit frate :Gheorghe Buneavici.

[V0 La al nostru ci[n]stit $1 de milostivul Dumnezeucu bun dar daruit $1 noao mai (mai) mare frate, dumnialuijupan Harjal Lucaci Vel Falnogi

[Pecete bruna, rupta, cu semne'.]

7.

t Cinstit $1 de bun[a] ruda $1 noao priiaten $1 ca un frate$1 vecin de aproape, de la cinstit[a] cetatea Bra$ovului, dum-nealui jupanul Herjel Lucaciu, pohtim de la m[i]l[o]stivulDumnezeti pace] $1 bun[a] san[a]tate sa daruiasca dumne-tal[e], inpreun[a] cu toat[a] cinstit[a] casa dumnetal[e] Si cutot priiatenie dumnetal[e]. SA ver intreba dumneata $1 denor, cu mila lui Dutnnezeti $1 cu norocul Marie Sal[e] Domnul

N° 517.

....

1

304 LEGATURILS POLITICE DINTRE BRA§OV tiiI TARA-ROMXNEASC.A.

nostru ne aflam cu san[a]tate. Alta, cinstit[A] scrisoarea dum-netal[e], care ne-al trimes cAtrA noT, ne veni, gi ne'i semnatdumneata pentru fagaduiala ce am fagaduit dumnetal[e] $i

dumnealui jupanulur Andreias Sapun si dumnealur jupanululLurinti mesterul argintarul. DecT, candu au venit scrisoareadumnetal[e], nu ni s'aii intamplat a firea la Bucuresp, cefumu aicea acas[a] la Mean!, la sat ; numal nu avum precene -T trimeate, ca oam[e]ne ce avem, santu to la un lucru,cla ne lucreaz[a], ci-I grabim cu lucrul, O. lucrez[e], ca iastevreame da iarna. Iar dumneavoastra sa trimeatet dol. oam[e]neaI dumneavoastra -aicea la Meant, O. dam ram[A]torie, fa-

gaduiala ce am fagaduit dumneavoastrA, a un omu sangurunu-1 va putea aduc[e] la dumneavoastrA. $i acesta putin[a]scrisoar[e] sl afle pre dumneata san[A]tos. Pis [= scris] De-ch[emvrie] I I d., v[elea]t 7168 [1659].

Al dumnital[e] de bine voitor, vecin si frate :Gheorghie Baleanul biv Vel Ban.

[V° :[ La cinstit $i de bun[a] ruda si noao priiaten, ca unfrate, dumnealul jupanul Herje Lucacl, de la cinstit[A] ce-tat[e] BrasovuluI, tICHH AdTHC [-= cu cinste sä se dea].

Des Schessburger Procurator Briff, so er denen CzajdtnerBindern geschriben.

[Pecete obisnuita, rupta 1.]

8.

Cinstitultd, de neam bun $i alesulul intru destoinicie sinoao de bine voitoriti, si bun priiaten, dumnealui; jupanulHangs Mancas, marel[e]-judet al cinstitii cetatif Brasovului,san[A]taate $i mult bine pohtim dumital[e] de la Dumnezeilsa-t tremit[a], inpreuna cu oat[a] cinstit[a] familiia dumitale.

Scrisoarea dumital[e], inpreuna cu slugile dumital[e] cene al tremis, venitu-ne-au, si, intelegand de bun[a] san[a]-tatia dumitale[e], foarte ne-am buc[u]rat. Pohtind si dumneataa sti de noT, den mila luT Dumnezeu ne aflam sAn[A]tos, iar

' No 646.

ALTE LEGATURI POLITICA: 305

c 1 destula inim,a] rea pentru raposatul sotul nostru, priia-tenul dumneavoastra, Dumnezeii sa.i iarte sufletul ; care nuavem ce fac[e], far' cat multamini lui Dumnezeil. in cat ne-ai scris dumneata pentru un cal negru ce am avut devanzare, adavarat au lost ca, pAn' traia dumnealui, nu s[alindura de acel cal, ca de mare lucru, fiindu cal bun, fru-mos, mare cu fantrabul (sic), ce-1 Linea pentru dumnealui,incat, vazandu-1 neg[u]tatorii, venea de cerca pre dumnealuica sa-1 vanda, $1 sa m[al crez[i] dumneata ca i-au dat $1mai bine de lei too $1 nu au vrut dumnealui sa-1 dea. Iaracum, dupd petrecaniia dumnealui, not 1-am facut vanzatoriu,$1 de adavarat la altii mai jos de lei too nu 1-a$ fi dat, iarpentru preite$ugul ce ai avut dumneata cu dumnealui, $igandim, $1 de acum innainte sa aibi dumneata cu fedoramid', $1 pentru voia vatafalui Ghierghe, il lasasem dumital[e]lei So; iar dumneat[a] ne serif ca ne a! tremis numai lei70 ; ce noao prea ne -au parot eftin, ca cai plateaste mult.Ci, pentru voia dumital[e], am mai lasat : lei 76,33 bani, $1

ne-au dat lei 76,33 oani[e]nii dumital[e]. Ce sa fie dumitalede bine ; sa trae$ti dumneata $1 sa traiasca $i calul, ca saavem mult.imit[a] pre urm[a], $1 priitqug de spre feciorii mirsa s[a] innoiasca, ca noi pa dumneata foarte priiaten bun teeinem. Iar, pentru vinur[1], ce am zis ca vol sa tremit, $idumneata im[i] serif ca sa tremit, ca, platind, le vei lua toat[e]dumneata in preeul ce va fi acol[o], de care bine foart[e]multdmim dumital[e]. $i sa $til dumneata ca vol O. tremitJo, 12 buti. Ci pohtim pre dumneata. ca yin bun vol tre-mit[e], $1 in vase bune ; ci, de vei vrea dumneata sa iai tot,mai bine va fi ; iar, de nu v'o trebui dumital[e], foartepohtim pre dumneata sa le slobozi ; sa lel vanz[a] und[e]vor gasi, $1 vom multami dumital[e] ; facandu-ne dumneataaciast[a] slujba, feciorii mie[T] inca, den ce le va fi pren pu-tinta, gata vor fi spre slujba dumital[e]. Numai te pohtescupentru vinur[i], neluundu-le dumneata, O. fii nevoitoria casa s[a] dea la oameni de ispfav[a], sa s[a] is banil gata.Iar eil mai bucuroas[a] a$ sa le iai toate dumn[ea]ta. CApentru bang gata le tremit eu pa acol[o], iar nu le-a$ tre-

73.703. Vol. X. 20

fi

306 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV V TARA- ROMANEASCA

mit[e]. De aclasta avum a scrie dumital[e], $1 mila luT Dum-nezeu pururea cu dumneata, amin. Oct[omvrie] 1 dni, t[ea]t7205 [1696].

t A dumital[e] de bine voitoare, dentru vechiti priiaten[a] :

Rada Filipeasca.

[V° :] CinstituluT $1 al nostru bun priiaten $1 de bine voi-toriti, dumnealuT jupanul Hangs Mancas, marel[e]-judet alcinstiteT cetatii Bra$ovuluT, cu cinste $1 cu multi; san[a]taatesa s[a] dea.

[Pecete bruna, cu o pasare -$1 H . . . Fl s (?) 1.]

9.

f Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gsdnu zeml[i] vla-h[i]scoe.

t Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toatavreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hands Mancas,marele-judet ale cinstiteT cetati Brasovul, sanatate $1 tot bi-nele poftim dumital[e] de la Dumnezeti. Cinstita cartea du-mital[e] de la logofatul dumital[e] cu dragoste o am luoat,$1, intelegand de bun[a] sanatatea dumital[e], ne -au parut bine,$1 multumim dumital[e] de cercetarea ce cercetezi, $1 iar mul-tumim dumital[e] $1 de poclonul ce ne-aT trimis. DumneataInca, ce trebi veT avea intr'acoace, ne pofteqte, qi iar gatavom fi a sluji dumital[e]. i mila lui Dumnezeti sa fie cudumneata.

Ot Targovist[e], Oct[omvrie] 14 d., r 7206 [1697].De bine voitor dum[i]tal[e] : lo Costandin Voevod.Iat[a] ca am innoit cartea dumital[e] de oerit.[V°:] t Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hana$Mancas, marel[e] -Judet al cinstiteT cetatT Bras.ovul, cu multasan[a]tate O. s[a] deaa.

[Pecete mare, rotunda.]

1 "N° 663.I No 357

ALTS LOATITRI POLITICS 307

I0

Cinstit $1 at nostru vechiti priiaten, de bine voitoria $1 deaproape vecin, de la puternicul Dumnezeti buns sanatate,fericita norocire pohtim $1 rugam ca sa triimita dumitale,inpreuna cu toat[a] familiia dum[i]tale.

Cinstita cartea dum[i]tale cu cazuta cuviinta o am priimit. Den -tru carea buns sanatate dum[i]tale adevarandu, nu cu putinabucurie am dat lauds WI Dumnezeti, pre carele iar rugam casa ne invredniciasca de pururea a o auzi, O. ne putem veseli.Multamim dragostii dum[i]tale, den car[e] cunoa$tem acurge neuitata cercetare. Pre not Incas, aseamene card dum-neata cu neinmutata dragoste sa ne $tir. A dum[i]tale poht5.'ce au fost, care $i pren scrisoare, $i de la log[ofatul] du-m[i]tale mat pre largu intelegandu, cat au fost pren putintamea catra Maria Sa Voda am nevoit $i am facut treabadum[ne]tale. A$ijdirea $i de acum innainte, ce vet cunoastedumneata ca vol putea, $1 va treace pren parlejul mien,scriindu-mi, vol sluji dum[i]tale. Si, cu aciasta sfar$indu, milalul Dumnezeti pururea sä fie cu dumneata. Oct[omvrie] 167206 [1697].

Al dumitale de bine voitoriti $i gata a sluji :Mae Cantacuzinb.

[V° :] Cinstitulul $1 al nostru vechiti priiaten, de bine voi-toriti $i de aproap[e] vecin, dumnealui jupanului Hane$Manca$, judetul cinstitil cetat a Bra$ovului, cu cinste $i cumulta sanatate sä sa dea.

[Pecetea cunoscuta, cu negru L.]

I I.

t Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gsdnti zeml[i] vlahiiscoe.-f- Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitorti, dumnealui jupanul Hana$Mancas, marele-judet at cinstitei cetati Bra$ovul. Sanatate $itot binele poftim dumitale de la Dumnezeti. Carte dumital[e]

1 N° 664.

308 LEGATURILE POLITICE METRE asAsov §I TARA-ROMANEASOI

ce ne-at trimis cu omul dumitale, ne -au venit, si de a dumi-tal[e] sanatate ne -au parut bine. Alalte scrisele dumital[e]le-am inteles : pastravit ce ne-al trimis dumneata, 17, totmarl, ni s'ati adus, cu cant ne-al cercetat dumneata, bucu-randu-te cad ne-am apropiiat cu vecinitatea ; si multumimdumital[e]. Not Inca, cercetand san[a]tatea dumital[e], iarasrugam pe Dumnezeti ca sa to pazeasca pre dumneata intrubuns sanatate. Oct[omvrie] 21 d., 7207 [1698].

De bine voitor dumitale :Io Costandin Voevod.

[V°: ] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toatavreame de bine voitor, dumnealul jupanul Hanas Mancas,marel[e] -judet al cinstitei cetatit Brasovul.

[Pecete mare, rotunda1.]

I 2.

Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gsdnu zeml. vlahiscoe.j- La at nostru bun priiaten si de bine voitoriii, dumnealul

jupanul Ghiorghe Taco, sanatate si tot binele pohtim dumi-tal[e] de la Dumnezeti. Cu trimiterea acestui negutatori alnostru, jupanul Manui2, nu putem lipsi a nu cerceta si bun[a]sanatate dumitale. Pe carel[e] cu ce trebi 1-am trimis acolia,am scris si dumisal[e] judetului, si vet inteleage dumneatasi de la dansulu mat pe largu. Ce pohtim si pe dumneatasa fit nevoitor10, ca sa ni sa caute trebile aceastea, si vommultumi si dumisale judetulta, si vom multumi si dumital[e].

cu aciasta sfarsind, mila hit Dumnezeti sa fie cu dum-n[ea]ta.

Ghen[arie] 26 d., 1' 7216 [1708].De bine voitor dumitale: Io Costandin Voevod.[V°:] f La al nostru de bine voitoria, dumnealul jupanului

Ghiorghe Taco, la Brasov, cu san[a]tate O. s[a] dea.[Pecete mare, rotundas.]

1. No 367.2 Apostolo.3 No. 412.

i,

ALTE LEGATURT POLITICE 309

13.

Cinstitului $i pre-cinstitului $1 intaleptului Sfatu.Cu cazuta preplec[a]ciune del mare rug[I]ciune la aciasta

gre neputinta me, carea me au venitu din tanplare vtemiT ;de aceia, dup[a] cum multi ail patimitu, n'avemu ce face : sämultumimu luT Dumnezeii. A doao, din fapta vrajmasiloru,nu nedreptaate me ail venitu asupra me, de amu fostu laarestu to lunT, $1 cu aceste 2 intanplari mi s'au facutu marepaguba, de amu ramas la lipsa in loco streinu, $i cu mareneputinta imu chivernisescu viiata, ca cele trebuincioase imulipsescu : intaii.1, lemnele, graulu, verdeturile de gradina. $1 eti,cu mare ru$ine, inchizandu ochiT, dail rug[a]ciune pre-cinsti-tului Sfatu ca sa ma auza la acTast[a] gre neputinta me, cas[a] ma ajute cu de aceste, ca va ramane pre-cinstitului Sfatumare pomand in ceria, nesfarsita., $i de laude de la unulcare ail avutu $1 acumu ail lipsitu. Ca, intaitl, ea sintu, $1 nuvoi uita aciasta mils $1 facere de bine, care va arata pre-cinstituld Sfatu cu saraca casa me, multimind innainte pre-cerescului Dumnezeu $1 rugandu de sanataate a tootului pre.cinstitului Sfatu. $i cu tots pre-ple[ca]ciune ramaiii pre-plecataslug[5] :

Ion Rante, judetul Craiovei.

[Pe pile :] Cinstitului $1 pre-cinstitului, la totu mare Sfatu alScaunuluT Brasovulur, cu toata cinste $1 cu cazuta mie ple-caciun[e] sa O. inchine, la totu pre-in[na]lt Sfatu.

[Pecete rosie, cu : a. A.1.]

14.

[Formula slavona.] inteaciasta pohtescu pre puternicul Dum-nadzail, cum aciasta putin[a] scrisoare sa afle pe dumn[e]taintru bun[a] pace, inpreun [a] cu toat[a] cinstit[a] casa dumnitale.Alta, stiindu mai denainte vreame, aratandu dragoste catranoT, derept aceaia voia m'ail indemnatu, priete$ugul dumitalea cerca, de bun[a] sanataate dumnitale, ca de pururea sa ti o

1 No. 588.

310 LEGANURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-RomiNEASCA

tie Dumnadzaa, precum toatA cinstit[6] casa dumitale. Asij-defile poftim pre dumn[ea]ta sa ne flu dumn[ea]ta un priiatincum ni au fostu si dumneald giudetul cel bltran, iar acmu,dupd moarte dumisale, vadzandu not cA oaricum sA imputi-niadza si casa dumisale, nool Inca priiatinT ne trebuescu saavem acolo, intr'acTa lature de tarp], la dumneavoastra, decTnoT intr'acela chip poftim pre dumn[ea]ta, sä nu te lepedzTde priiatesugul nostru. Iar noT incI, din ce vor hi treabel[e]dumitale intr'acoace, intr'acTastA lature de S[a]ra catra noT,si ce va vini poronca dumitale, co o scrisoare cAt de pu-tinea, la noT, foarte vom nevoi sa putem sluji dumitale, ceva fi pofta dumitale. NoT Ina din ce vom agiunge, cate cuputine scrisoare, la dumneata, poftim sg. nu te apere de prii-tesugul nostru. De acTasta poftescu pre dumn[e]ta cu aciastgputin[A] scrisoare.1 SI fiT dumn[ea]ta sAnatos wr xe, mum[= de la Hristos, amin].

U [= in] Ias, Ghen[arie] 8.Al dumital[e] bun prietin $i voitor de bin[e] :

Ghiorghie Stefan, Vel Spataru.[V° :] Adresa slavona ogre judele MihaT.Pecete bruna, cu semne si inscriptia : roprii w[edsmik]i.)

I No 547

CAP. IV.

Supu*ii Bra§ovului.

I. qcheiT sari qcheienit

Din sus de Brasov, cAtre muntele de granitA, apropiindu-sede zidul taiat drept al Timpel (timpa----=timplA, de biserica,catapiteazma), se intinde Scheiul. 0 strada, mai noun, ureaintre case cladite sasesti, cu intrare boltitA si un rind saildoua cu feresti oblonite. Apol de la o vreme ulicioare aleargAin dreapta, in stinga, intre zAplazuri negre, pe linga maxiporti terAnesti. sApate. De-asupra caselor ce se ridica pg-trate, trainice, in curtea pietruitA se vede crucea rAsAriteanA,care marturiseste ca acolo sta un creftin. Una din stradi %eledin stinga duce la o plata, pe care se vede inca o cruce depiatra sApata cu slove, ca pe drumurile muntene de la BuzaupAna in Mehedinti ; ea pomeneste ca a fost asezata prinanii 173o, fiind imparat Carol al VI -lea' ; acolo se face la6 Ianuar din fiecare an cbotezul Domnului, : in rnargenecurge o g;irlita prinsA, dupA obiceiul Sasilor, in jghiaburi delemn, In stinga iarasi, din mijlocul until cimitir, unde, paturr,paturi, zac oasele grAmAdite in curs de jumatate de mie deani, sticlesc la scare coperemintele si multele turtniri ascutite,de (bleb), ale bisericii Sf. Nicolae, mare, bogatl si vestita.PAnA departe in sus, spre munte, si pe amindouA laturile

1 Pentru neplkerea cu care vedeaS SasiY ridicareti, de astfel de crucY, princare plirea a se creazg drepturY asupra phroIntuluY, v. Herrmann, Das alteand nose Kronstadt, II, p. 575. Inscrip0a de pe aceasea pi:tag st de pealtele din Ardeal, in al doilea volum al Inscriptalor.

312 SUP II§If Bamovulini

sint risipite casele negustorilor, mestesugarilor de odinioarg,in care acum mai stall si profesori, functionari, rentierY, banu arare or). strain!, cari ail venit la deal in Schei, pe cindScheienii sail cobori si ei pe incetul la vale, in cetate.

Aid era odatg un sat sail un tirgusor (i se zicea destraini platea, fiindca acest cuvint latinesc inseamna si tir-gul-piata si tirgul-Marktflecken, bourg). Rominil it numisergsi eScheiiI, pentru cg, pe cind ei fuseserg totdeauna locuitorilin Brasov, satul vecin it primisera de la Slav!, mai vechi de-cit dinsii. Dintre Slavi, Unguril din veacul al XIII-lea, aceicari patrunserg. in Ardeal, cunosteail mai mult pe Bulgarilimparatiei asanesti de peste Dunare. ET traduserg decieScheiil prin Bolgeirszek, Scaunul, asezarea Bulgarilor.Pentru Sasii din Brasov, eScheiul» e un (Bulgar), un Belger,iar loeul unde el e asezat se chiamd de obiceiu numai sub-urbia, forctatul (din Vorstadt), dar une orl si Belgerei.

Chiar Rominil aveau, si ail pastrat Inca si Ong astazi,traditia unei origin! bulggresti. 0 cronica a Scheilor, redac-tata in veacul al XVIII-lea, incepe prin afirmatia cg Bul-garil ail venit in Schei la anul 1392, dar autorul ei o spuneasa, incit se vede lesne ca el a fost inriurit de numeleunguresc : eBolgarszek,: e Anul 1392 (6900) au venit But-garii intr'acesta loc, care sä zice Bolgarsec, 1. in 1392, inadevar, Taratul bulgaresc se zbgtea in chinurile mortii, darlocuitorii fugarl n'aveail de ce sa ajungg tocmaI lingg Bra-sov, atunci cind ei se puteail oplosi foarte bine in Tara-Ro-maneasca, bucuroasa de cit mai multi oaspeti. Si, iarasi, unDomn muntean ca Mircea n'ar fi lgsat pe acesti muncitori deispravg sg-i iasg din tars, unde apucasera a intra.

Scheiul is! avea in secolul al XV-Iea cgsutele de sat, siin mijlocul for biserica de lemn. La aceasta slujia un singurpreot ; epitropie la asa un 15.cas sgrac fireste cg nu era denevoie. Cunoastem un preot din aceasta vreme, Costea din

1 Stinghe, Istorira besearecer, p. i. Cf. acelasi, Documente, I, p. 3o sicercetKrile d -luI Stinghe asupra Scheilor, in Anuariul Institutulul pentru limbaromlineascl al d-luf Weigand, an. 1902.

§CHEil EiAtr 5CHEIENII 313

platea Bulgarorum P, pe care Basarab-cel-bAtrin 11recomandain 1477 judetuluf brasovean I. Pe la 1532 era popa Petru,pe care-1 trimiteau Sasif cu soli! in Tara-RomAneascA 2. Elera fiul pope! Bratul 5i nepotul de fiti al pope! Petru celu!

Acesta din urmA a fost adevaratul intemeietor atbiserici! Scheilor : despre dinsul se spune ca a facut-o depiatra la 1494-5, cu ajutorul lui Neagoe Basarab. Ajutorulmuntean e sigur, pe o vreme cind Scheienif, Inca numa!Rominf si numai satenf, erail un biet norod sarac. Dar Dom-nul cel darnic pentru clAdirea dumnezeiascI n'a fost Neagoe

earuia gindul poporuluT ajunsese sA-I puie in sama onceputernica bisericA de piatra ci acel care domnia. in Tara-Romaneasca la 'r494-5, adeca Vlad CAlugarul. Acesta fusese pri-beag odinioarA. in Brasov, Dumnezeti if scApase viata dinmina ucigasilor, $i el, evlaviosul calugar sari pop roml-nese, , cum if zice odata un dusman, va fi multAmit astfel.Aceasta s'ar potrivi mai bine $i cu intregirea si infrumuse-%area biserici! de Petru-Voda Cercel, care nu era din neamullui Neagoe, ci din al luf Vlad, fiind rAstranepotul acestuia.

Toma, fiul sl urmasul lui Petru at doilea, era intre-buintat si el de SasT pentru adunarea de stir!. In vedereaacestuf lucru, el primia de la Sfat leafa de 12 florin! pe an sio haina de cinste, in valoare de altf do! s. Era un om cu-noscut dincoace, si vedem ca Mircea Ciobanul ii cere odatA,la 15484.

Popa Dobre, nepotul de sorg al lu! Toma $i tatal invIta-tutu! popl Miha sau Miha!, duce mai departe vechea dinastiea popilor din ScheT. CitIva din alt neam, unul Grec, Iani,adus din Tara-RomaneascA, se intimpinA in aceiasT vreme.Acum erati dof preotT, unul (mare) 5i altul cmicv : dupaobiceiul grecesc introdus poate de Iani sau imprumutat

1 Bogdan, ed. a 2a, I, pp. 334-5, n° CCLxxxr.Quellen, II, pp. 251, 270

a /bid, III, p. 452.4 Mid, p. 443.

d'intaiti.

,

I

,

314 surupf BRA govimut

din principate, unde el era foarte vechill cel mare purtatitlul de protopop, adeca cpreotul eel d'intaiii, Orporroncurac).Aceastg impIrtire a dreptului de pAstorire, aceastg ivire aunui titlu de cinste, care aducea si veniturf mai multe, erasg stirneascg foarte dese orT marl lupte de preo %T in ScheiTBrasovului.

In a doua jumAtate a veaculul al XVI-lea, Brasovul cistigg.$i o insemnatate cultural& pentru Rominf. Popa munteanCoresi, fugar innaintea luf Mircea Ciobanul acel care doriape parintele Toma din *chef intrA ca tipograf de cal-0sfinte, slavone si romanestf, in slujba Sailor, cari vedeati,astfel deschizindu-li-se o noun ramura de cistig negustoresc.invAtatul in esirbiez Miha protopopul se apu'cl acum de tal-macit pentru mesterul Coresi, si el e adevgratul traducAtoral Cazaniel de la Orgstia, din 1581 1. LIDO Miha si ajutorulsail, un Muntean de la Tirgul-de-Flocf, Neagoslav, se intilnescla inceputul veaculuf at XVII-lea si dof dascAli a. Astfel avemcunostinta desavirsitg a personalulul bisericesc din ScheT pevremea luptelor pentru dulcele rod al ArdealuluT, pe care lepoarta Mihal Viteazul la care a mers in solie Miha, in aceaglorioasa toamna de navglire a armful 1599 ,i Radu Vodg.Serban.

Numgrul Scheienilor se inmultise foarte mult pe aceastAvreme ; satul crestea cgtre munte si se revArsa spre Brasov,ajungind de fapt un c forstatv, un suburbiu at acestuia. Incade prin anif 153o, cind fierbea lupta intre partida NI IoanZapolya si a lui Ferdinand de Austria, cesT smulgeati co-roana Ungariel, Sasil se uitati cu oarecare frica la acestfstraini si oamenT de alta lege, protivnici vechiuluf catolicism$i, in curind, $i protestantismului celuf nog, can se intAriatiin coasta lor. Un prieten ungur if sfAtuieste pe atunci sabage bine de seams la miscarile acestor supusT, cari ar putea

1 1st. literaturil bisericeftr, pp. 92-4.2 Ibid., p. 122.

§CTIEII Eat WHEIENIt 3t5

O. intrebuinteze valmasagurile timpului pentru cine stie celoviturg asupra cetatif 1. Scheiul se infrumuseta : mesteri pla-tit! de Cercel lucraserA la altar si puseserA sfinti not in loculcelor vechi de aproape o suta de an!, cari, se vede, ince-puserA sg cad de pe pared. Aron-Voda Moldoveanul, con-temporanul si aliatul lui Mihai Viteazul,ctitor si in Moldovaal unei manastiri linga Iasi porunci sA se urmeze lucrul pesocoteala lui, fAcindu-se si in eparaclisul si pridvorul cu stilpi»,ezugraveli minunate». El mai hotari si un venit de 12.000de aspri pe an si, cite un rind de haine la toti slujbasii Sf.Nicolae, cari sint arAtati, pentru acest an 1594, ca fiind : doipop!, doi ediaconi», implinind sarcina de dascAli, la bisericasi la scoala de psaltichie: si patru slug!. Tot atunci se fAcusi turnul, un singur turn, dupa datina architecturii de bi-serici, si muntene si moldovenesti, de pe acea vreme 2.

in aceasta biserica ispravita acum asa incit putea sta all-turf cu bisericile domnesti de dincoace, in ctitoria lui Vladaluggrul, Iui Petru Cercel si Iui Aron-VodA, in anul 1613,cind ostile turcesti si romanesti patrunserd iarasi in Ardeal,ca sA goneascA pe Gavril Bathory, Radu Mihnea, Domnmuntean, si Stefan Tmpsa, batrinul Domn al Moldovel, sta.-tean unul linga altul, in strana Vladical, la 5115 Novembre 3.

cheienii nu se vor fi mirat insA prea mult, cad din vechitimpurl Inca el erati deprinsi sA vada Dornni si Doamnepribege, luindu-si locul, in zilele de Dumineca si serbatoare,printre poporeni! romini din suburbia Brasovului. Niel Radu

erban, in cuceririle lu! din 1603 si 1610, dupa lupte ces'ati purtat amindoug supt zidurile Brasovului, nici Mihai,in cele doug sederi ale sale la Brasov 4, nici fiul lui, Nico-lae Patrascu, in zilele cite le-a stat aid ca pribeag 5, nuvor fi ltisat necercetata frumoasa biserica noun a cheilor.

' Inedit, In Arch. BralovuluT. Cf. memoriul mien citat din An. Ac. Ron.pe 1905.

2 Stinghe, 1st. besearicer, pp. 4-5 Si apendicele slavon.a Socotelile Brafovulta; p. 30.4 In 1599, Octombre, Si In i600, Main.a Papiu, Tenzune, I, pp. 385-7.

316 SITPII§If BRA§OVULUI

Petrascu darui chiar bisericiI Sf. Nicolael, amintind $i evlaviace a avut MihaI-Voda fata de acest lams, satul Micunestiidin Ilfov, innaintea a (multi Schea, mar multu de o sun,'de barbatr $i muerI*2. Trebuie sA se spuie ins( ca biserican'a putut 'Astra aceasta. danie, $i nicI macar venitul de 150de ughl ce i se lasase acolo de Mater Basarab 3.

Istoria politics sA zicem asa a Schellor, pAnA din-colo de 1700, e foarte putin interesanta : ea e alcatuita dinschimbarea preotilor $i din luptele intre dinsii. in acestelupte se amesteca Vladica $i Sfatul cetatil, pentru implcareafor se tin esobora$eD ale preotilor din Tara Birsel. Opridde la slujbA, oprirl ale veniturilor, ,jalbe la cele patru stihiIale lumil, amestec al tuturora, $i chiar al 1Domnilor de afaras,VodA $i boierii de peste munti, scandalurr cu preotii, caricumblA de pururea pe la carciume de sA. imbata 4, sail tinpe ling( sine femel cu faima rea, cercetare a ccatastiselor)de socoteli $i gasirea de lipsuri sau neorinduiell, cite o im-potrivire fata de odomnif Sasilor), cari sint adusi sl iea ma-sunT pentru pastrarea linistii, din cind in cind o foamete, ociuma, acestea sint intimplarile, care se pot povesti pe zedde pagine, dar nu merits nici una 5.

in afacerile politico-religioase, trebuie sa se insemne inda-rAtnica impotrivire a Scheienilor, fata de mice incercare dea-I cistiga pentru Unire. Ocrotitorir for din Tara- Romaneasca,Domnul, boierii eel marl din neamul Cantacuzinilor, respec-tatul Mitropolit Teodosie, el insu$I un Ardelean, ii intarira

Hramul era indoit ca in multe alte biserici romitnesti: Uspenia (Ador-mirea MaiciT DomnuluT) si St. blicolae.

Papiu, 1, c.8 Bid., pp. 387.8.4 Stinghe, Documente, I, p. 48.5 Certe de preoti, Sate fi fireop; pp. 102-3 ; Ist. lit. ravine in sec. al

X I, pp. 155-6. Pentru ciuma 5i foamete. Stinghe, 1st. besearicer, pp.54.5 'era gdleata de grid fl. 8, mdlaiti tot asa, turta de uleiti bar( 10, gi inpostal cel mare minca cresting singe de vita cu tdr4e, si mtnca ring, 5i atitsit racuse oameniT negri ca tticiunii si mieuna ca pisicii. (sic).

V1.11-lea,

3

§CHEII 8Atr §CHEIENIT 317

in aceasta hotarire. El rgmasera deci Ong. la sfir$it in aceacredinta veche, pe care o impartasiail cu conlocuitorii lor,Grecii si Bulgaril, negustorT marl in Scheir veaculul alXVIII-lea ' Supu$T, cind Mitropolitului, cind episcopului deRimnic, cind cutgruf archiereu sirb, el nu se plecarg nici-°data innaintea Fagarasului sau Blajulul, unde erau incre-dintati ca domne$te legea estricatgl., eresia.

Asezgmin tele se dezvolta si se adaug foarte putin. Inca dinveacul al XVII-lea insg, Scheiul are, ca $i Sa$1T Bra$ovultilor Cimpulungulul muntean chiar, epitropil sal bisericestI,avind grija cvenituluID, cadetiulub SfintuluT Nicolae, god-manii (Gottesmanner). El se aleg printr'o adunare c de obste),dintre fruntasi : capitanl, vgtavi de hotare, sau negustorT,mestesugarT de tot felul. La alegere ieaii parte $1 ctitoriT,chiar si strains, cari pot sg-$1 exercite dreptul printr'un de-legat : astfel voteazg pentru egocimanT, sail cnastavnicia unMihal Cantacuzino, un Toma Cantacuzino, Spatari al TeriT-Romanegi. Un gociman al ScheiuluT a fost la 1659 tatglpoetului Toader Corbea, Joan, apol dascal $i la sfir$itcaluggr intro mgnastire de dincoacea. Numarul preotilorera, cind de doi, cind de tree si chiar patru. El erau su-pusi cercetarii $1 supravegherii egocImanilori si a cbgtrini-lorp cirmuitoril dupg dating al satulul romgnesc carise aleg $i el ca si egocImanii, dintre oamenl etocmitT lafire, cu frica lui Dumnezeli fac juranaint ca se vor purtacu cinste $i cu rivna, $i nu vor cguta numal g de ospete,primblarl, sail de bauturT fail de treaba $i farg de soco-tealg»3. Preotil, din partea lor, se indatoresc de la o bucatade vreme Rsg. se fereascg, de betie, de sumetiel, $1 sg nuraspunda tare, innaintea fruntasilor, numindu-sl $1 cheza$Ipentru aceasta4. 4NameznicT, gucImanT, campenatorl (sic), ju-

I Sate fl 'reap; p. 1)3 gi urm. ; Llphlatu, Paler lanai, In Prinasul Stur-dza, p. 303 gi urm.

Stinghe, Documente, I, pp. 39, 45-6, 24o ; istoriia besearicer., pp. 8, II, 45.Doculnente, I, p. 246, no CV11.

4 Stinghe, Doc., I, pp. 63, 255 ; Ist. besearicer, pp. 16, 61.2. Un preot e

§i

2

,

318 SITPU§If BRA§OVULUf

rat T batrinT, se ggsesc, de alminterea, $i in alte parti undepgtrunde inriurirea Scheilor la Bra$ov functioneaza Ongtarzia in veacul al XIX -lea'. 0 hotgrire de la 1682 stabilica vor fi pentru preot1 cel mai noti se chema preotulcmic, $i, &este, i se (Mewl grijile cele mai grele, precumingroparea ciumatilor doi gocimani, unul zis cbatrin,sau «marel $i zece bAtrini 8. De la un timp se intilneste,dupg exemplul Sailor, $i (1201 de vecini, (Nachbarvater),avind rgspunderea pentru un numar dintre gospodarif cari-1incu njurail 3.

0 veche scoals de cetire, scriere $i cintari fiinta in Scheiupe la 1950: dascalii de biserica erati, ca in atitea alte locuriromanesti, $i dawn! de scoall 4. Preotil invayau, fire$te,aiurea ; de de mult ei mergeaii $i in Serbia 5, cind nu ve-niau invdtati gata din Tara-Romaneasca. Popa Statie Gridisi dgdu insa bgiatul, Dimitrie, in Rusia, la Moscova, undeInca din 1685 mersese un preot scheian pentru a cere ajutorde la acel gimpArat cretin, a cgrui faimg incepea sA se in-tindg asupra intregului Rgsgrit 6. Dimitrie a scris, precumse stie, 6 gramatica romaneasca, intlia printre cite se cu-nose pang acuma, $i alte lucrur!. Pentru a-1 duce la scoalg pecopil, pleca deci la Petersburg in 1743 protopopul Statie fiullui Vasilie Grid, $i tipgrim aid o scrisoare a lui care nisteSag!, pe care o iscaleste sup %ire, dupg moda muscaleasca,Efstatie Vasilievici (fiul si-a zis Dimitrie Efstatievici)7. Pro-topopul scheian gas! aid un sprijin la tprintipul CostandinAntohiev, adecA la Constantin fiul 1111 Antioh-Vodg Cantemir.Pe atuncl nu va mai fi fost in viatg Teodor Corbea, ajuns

caracterisat de corn cleat ai prea-betiv, p. 9o). PreotiT primiad aicrst aiurea, In Tinuturi romaneW, epoclonul preotesca (ibid., p. 88)

' Stinghe, Doc.. III, p. 271.Stinghe, 1st. besearicet, pp. 18, 54, 93.

3 Stinghe, Doc., III, pp. 127, zoo.Andreiti BArseanu, lstoria icoalelor centrale romane 4ir.-or. din Draft,-,

Brasov, 1902, pp. 4 -5.5 Stinghe, 1st. besearicet, p. 3.6 Ibid., p. 20.7 ht, lit, romIne in secaiul al XV117-lea, II, p. 271 §i urm.

: el

(Gide

§CHEli Eat §OHEIEN11 319

la Ru$T «pisariii, $i ccanteleariaz I. Pentru a fi bun de otreaba ca aceasta, Teodor trebuie sn fi primit o bung inva-Iatura, slavoneascA $i latineasca, de care s'a impnrtn$it $ifratele snii David, omul cantacuzinesc $i brincovenesc, de lacare se publicn maT departe un lung rnva$, original $i caminte.

Pe la 1761, poate supt inriurirea invatatului fecior depop., o noun $coala se intemeiaza, intr'o bung cladire depiatra 2. E insa tot $coala parochialn. PreotiT sint datori slpredea catechismul un ceas pe zi ; eT nu vor putea O. dealectiT cu platn copiilor de oamenl cu stare. La 1779, odatncu aceste masuri, se iea $i aceia ca sa se facA un «examen,care ci-afi invatat $i cum sg poartn, in scris, cu catastifo ,$i anume «la un fArtal de any odatn. 3.

Urmara apol planuri de $coala laicz, impArAteasen. Eus-tatievici era directorul acestul noil fel de $coli romane$ti ;ele nu furl indeplinite decit in veacul al XIX-lea, dincolode margenile de timp fixate pentru cercetarile acestea 4.

Pe acest timp ScheieniT ajunsesern oamenT bogatT. if in-demnasera la cl$tigarea de bogntie prin negot Grecil $i celcitiva Bulgarl, earl, venind din Albania, din Macedonia, sea$ezara in mijlocul lor incn innainte de cucerirea Ardealuluide catre Austriacl. Ace$tia gasira «CompaniiA $1 «compa-ni$tip la Sibiiii, la Fngara$, la Bra$ov 5. Privilegiul Companielbrasovene e din anul 1678 ; el fu innoit de cirmuirea ceanoun. la 1701, ramiind eT $i de aid innainte cu judecata lor,cu duhovnicul lor, $i legaV dea dreptul cu Camera fiscaln atern. Deocamdatn insa, compani$tiT n'aveati voie all aduce$i familiile din Tara Turceasca», nici a vinde cu marunti$ul ;pravalii deschise spre strada nu 11 erati ingaduite 6.

1 Ibid., I, pp. 436-7.2 Barseanu, p. 4 i urm.8 Stinghe, Doc., I, p. 287.4 V. cartea citatti a d-luT BArseanu.5 Archly J. siebenbiergische Landeskunde, XXX, p. 178 Si urm.a Herrmann, 1, p. 406 §i urm.

320 SUPU§If BRA§OVULUI

in curind, si, an de an, tot mai mult, oaspetii din Balcanise imprietenesc, se inrudesc, se unesc in afacerile de negotsi in revendicatiile politice cu cheienii mai instririti t. CArausiidin Schei duceau pe la 1709 pans la Graz sute de capetede boi. pe care le cumpAra0 din Ploiesti si alte tirguri aleTeril-RomAnesti 2. Negustorii merserA si el pAna prin Saxonia,Venetia, Sliven, Constantinopol, de o potrivA cu «compa-nistiry. in curind ei putura sä se laude ca in 5cheY sint lao mie de case $i ca tricesima imparateasca primeste de ladinsii in fiecare an 20.000, ba chiar 30.000 de florini. Atunciambitia libertatii de comert, a neatirnArii politice incolti ininimile acestor oamenl harnici si de ispravd.

Ajutati si de Sirbi, cu cari erati uniti in ierarcliia reli-gioasA, atitati de lupta cu Sfatul pentru protopopul RaduTempea si in potriva protopopulul Tudor, ei incep cu tin-guirile la 17355. 0 lunga jalba aratI Curtii care sint ne-dreptatile ce indura ei si piedecile ce se pun negotului forcu vinuri din ville muntene si cu marfuri turcesti. ET sintpedepsiti aspru la orice prilej, Sail se amesteca in afacerilebisericesti ale 5 cheiuld, hotdrind in procese de casnicie sischimbind popii ; vaduvele preotilor, casele bisericii sintpuse la dajde, cladiri bisericestr noun sint oprite ; slujbaimparateascA se cere de la ei fara despagubire ; darile sintfara masura ; 5cheieniT n'ati voie sa vinda yin, nici here, nicipine, nici fierturi ; boltile for din cetate nu pot fi deschise pentruvinzarea cu maruntisul ; ei nu pot intra in lehiuri sati corporatii

' ScrisorY de la Inceputul veaculuY al XVIII-lea sint iscalite de ctotY Greer{si Ruminil carer Ricuesc In forstatul §chieailor Brasovulds sail (tot §chiei dela Brasov, Impreuna cu alalt negutatorY ce lacuesc aidY. (Stinghe, .Doc., 1,

pp. 22-3, 28).2 Act din it Februar 1709, In Arch. BrasovuluY, Protocolul I, p. t: pro-

cesul luY Iordachi cu Neagul si Dims, (seine gewesene Viehetreiber... Ichbabe mit praedictis gedinget 114 Stuck Ochsen bis nacher Gratz zu treiben...Es ist dem also : wir haben gedinget auss dem Plojest biss hinauss in Gratzsoviet Ochsen zu treiben

8 Dupi ce Italia se incercase prin FranciscanY, can aveati o fabrics depostav pentru Ordinul for si luau Tina de la eY, In 1728 (Herrmann, I,pp. 186-7).

§CHEIX SKI! §CHEIENIf 321

si n'ail putinta O. vada la ce se intrebuinteaza banii ce platesc.In puterea vechiuluT drept de a opri in Brasov negotul strai-nilor, eI platesc la porti dad noun, cind i$i duc marfa labilciuri, si aceasta de cite on iese din ora$ saii se intorc cudinsa innapol; de la turmele ce pasc peste hotar li se ieabrinza, lapte acru, midi, pe cind $i pentru marfurT. $1 pentruturme ar ajunge numal tricesima Imparatului. In putereanumaruluT, boggle, munch for harnice, in puterea unei cre-dintf dovedite $i la anexare $i in lupta cu UnguriT rdsculatf,CurutiT, ar trebui sa Ii se dea drepturi cetatene$tf ca inBuda, in Pesta, sail o organisare deosebita, cu jude si juratiromane$ti. In 1751, in 1761, altI generatie aduce innainteaceleasi plingerT $i acelea$1 dorinte ; fail folos iarAsT, cadSasif, de punga cdrora era vorba, se impotriviati cu invier-$unare. Si o cerere din 1761 a compani$tilor, cari iscaliail«totT negustorii din Bravwx., fu raspinsa. Totu$I in 1766taxele la poarta cetatif cazura, $1. la 1777, supt inriurirea lufIosif al II-lea, se ingadui acestora a-$I stramuta familiile laBrasov, a face comert cu marunti$ul, a deschide boltile dincetate, a nu fi suparatI cu sarcini impIrate$ti $1 a-$I alege unjude. La aceasta data alegerea era aproape cu neputintaintre adeviiratil compani$ti $i ceilaltI, a$a incit Rominil sebucurara si el de aceste drepturl. ET incetara astfel de a fiinquilini $i prinsera a se apropia de conditia ord$eneasca 1.

In 1781, Scheienii cereal"' iard$T un pristav anume pentruel. Nu treceati decit trei anT, $1, la 17 Octombre 1784, Ii sefaceail de catre Imparatul drept $i du$man al privilegiilorcele mar intinse concesii: ei putura vinde yin, macelarir ro-mini vor putea vinde carne in suburbiile for si chiar in ce-tate (eT cerura indata sa poata vinde $1 in celelalte doul su-burbiT); libertatea de a exercita once meseril in cuprinsulScheiuluT, li fu acordata; eT puteail neguta cu fabricatele a$e-zamintelor de industrie imparate$tt $1, in sfir$it, $1 eT puteailsa alba parte la dregatorif. Se vazura atunci macelariT $che-

' Herrmann, I, p. 188 gi urm., pp. 404-5.

75703. Vol. X. 21

322 SITPII§If BRA§OVULLTi

ieni facind zgomot innaintea Sfatului pentru a fi primitr siin tehiurr. incl din 1782, si Compania capatase aceste drep-turf 1. Pe acelasT timp, Rominir din Scher cereau si dreptulde a-sT mar face o biserica, potrivit cu decretul lul Iosif alII-lea, care inlaturase piedecile puse in aceasta privintg 2. inanir urmAtorT, si anume la 1787, Costa Gianli, intemeie bise-rica Sf. Treimr din cetate, cu banT string de pe la boieriTnostri 3.

Dar aceasta zidire stirni certe intre RominT $i Greer, cars,acestia din urmA, aveau acum pe Riga, cintgretul si in curindmartirul causer nationale, si tncepeau a se simti deosebitTca singe de tovarasiT for de lege, de ocupatie si de lupte.0 noun epocg, romitneascd, nu fcheiand, se incepe cu aceastain viata Rominilor din suburbiul de sus al Brasovulur. ETcapatasera concivilitatea cu Sasir, si scApaii acum de conna-lionalitatea cu GreciT. Se tie O., in aniT din urmA, o fru-moasA biserica romAneascA s'a clAdit in piata cetAtir inna-intea Sfatulur, pe cind intr'un colt vegeteazA biserica Gre-cilor, mar mutt pustie, scoala Grecilor, abia visitatg, biblio-teca Grecilor, inchisa. Cad timpurile Companiel for comer-dale s'a dus, cum s'a dus timpul cetatilor cu drepturi in-chise, si astazi numgrul, aliat cu cultura si bogatia, biruieste.Masurile de ingustare a drepturilor de vinzare, greutAtile incapatarea dreptuluT de cetatenie, ofensele 5i certele de vorbece se PacurA Scheienilor dupg moartea lui Tosif al II-lea, intimpul reactiunil absolutiste, de la 1795 innainte4, nu folosirala mare lucru. Discutia dacg eT ere' o ecomunitate» orT ba,era zAdarnicA; es eraii o putere, care trebuia sA se impuie,si s'a impus.

1.

Adec[a] eu Sarban, dinpreun[aI cu cumnatu-mieu Radul,dat-am zapisul nostru la mana Datil Sale TizA Hanos precum

1 Herrmann, iI, p. 224 7i arm.pp. 249-50.

8 Bid., p. 331 urm.; Baiulescu, o. c., passim.4 Herrmann, II, p. 570 oi urm.

Bid.,Si

§CHELI BAtf §CHEIENIf 323

sa s[A] stie ca ne au dat Marna Sa flor. zoo, si i-am puscasa din Scher zAlog, insa casa care iaste allturea cu casalul Mateiti Sasul, si zioa am pus la CrAciun, sa avem a-1dares baniI, si dobanda banilor. to. Si pintru mar adevaratNcredinta ne am pus degetel[e] si iscaliturile me jos, ca sas[a] creaz[A]. Si am scris ea Rad[u]l orosanul, cu mana mea.Lt. 1695.

M[e]s[ita] Ghenar 3 dni.-I- Eu Sarban orosanul.j Eu Rad[u]l orosanul 1.

2.

t AdecA ea jupan Tanasiia negutatoriul, carele snit dela oral de la Filebe 2, carele am fost sotiia cu dumnealui ju-panul Vlacul, care i s'ail tamplat de au murit la cetate Bra-sovuld, carele au fost sotiia si cu alt negut[a]torI, anumeElia, fedora' lul Hatori Armanul, carele i s'au tamplat deau fost in Tara Lesasca, cand ail murit Valcul la Brasov.

Dat-am acIast[A] credincloas[A] cartea mea la mana ManilaSal[e] jupan Hangs Mancas, judetuluI cetatei Brasovului, sila tot cinstitul Svatul Brasovuld, precum O. s[A] stiia ca,dupA moarte sotia mele, raposatulul Valcului, call negotam avut nor In cetate Brasovuld, tot I-am luoat ea la manamea, ca O. daii ell sam[A] la rudele mortulul: n'ail ramsla cetate Brasovuld nimic din negotul nostru. Pentru acrastaam dat acest[A] credincloas[A] carte mea la mana ManilaSale ca O. fiia de mare credinta. Si, pentru credinta, intArit-am aciast[A] carte a mea cu iscalitura si cu peceate mea. Sialti negut5.torI cu iscAliturile care au fost de fata martori.Si am scris eii, Costantin Tarbinga, si marturisescil. Pis[scris] m[esi]ta Fevruari, 21 dni, WT Ka [=de la Hristos] 1699.

Eu jupan Tanasiia cupet [pecete rosie din 1695]. Eii Sta-tiia san Mane, martor.

'lb Thy.paccnsailk phprwas. eao86a-qc pzEpructc.)Az6vv-qc ii.pcalpoii

1 No. 652,2 Filibe, Filipopol.

324 suptlif BRAINVIILIIt

vic Ci[vo]Oev. Mircea ot Nicopolea martoresca. 'EV) XaTC-4'Hivcitilic Cerb Ta N7o7rOkil vapripil 1.

3.

Cinstite dumneata Marcas. De la milostivul Dumnazaapoftescu plecati scrisoare a me sa afle pe dumneata cu s[a]-n [a] tate.

Pricina scrisoriT mel[e] catra dumneata hi iasta data nueste alta, f'Ar de cat sail aducT dumneata aminte ca, viinddumneata de la Brasaii, mergand la Bistrita, te'l inpreunatcu mine in cetate la Co lus, si to 'T rugat de t'am fa'cut binecu sese florinti, si aT zis ca mi.l da acasa la Bragg. Si, mer-gand eti la Brasaii, n'am gasit pe dumneata acas[a], si deatunce nu m'am maT talnit cu dumneata. Acmu, tamplandu-s[e]de au mersu acolo giupgnul Gheorghe Hartu, ma rog dumi-tal[e] sä mi-I trimit pe dumnealul giupanul Ghiorghi HArtu.De aclasta foarte poftescu pe dumneata, si sa fiT dumneatas[a]n [a] tos.

f Al dumital[e] mai mic :MihaT Titromasul, care am sazut

la Petecarie de la Lantu 2.[V :] Cinstitulul dumisale giupanului Marcas, procator ce-

tatii Braseulta, cu bun[a] s[a]n[a]tate sa sp.] de 5.

4.

Adec[a] eii Petru san Vasil Cur Negru, darstarul ot SchiaT,dat-am credinci[oa]sa cartia noastra ca s[1] fie de bun[a] simar[e] credinta la mana dumnialui jupanulul Andriias Hianeg,pre[cum] 0, s[d] tie a am tocmit cu dumnialul de i-am van-dut darsta mia, car[e] darsta iaste din sus de (de) toat[1], sidin jos iaste vecin Radul ginerel[e] lul Vasil Valtura, anum[e]Radul, si tomala [= tocmeala] ni -au fostu f. Ho, cu bani gata, simi ail dat si pamantul schimbu, 3 oholde (sic), si asa i-am

I NO 678.

2 Adecit : apotecdria (farmacia) .la lantp Our Kette).3 NO 586.

trcErErf 8At §CITEIENIf 325

vandut de a mia bun[a] voe, ca s[a] alba a o sal:rani cupac[e], si de nimia nici-o sup[a]rar[e] O. n'alba. Asisderia, sidumnialut mi -eu dat voe si slobozenie, cat[e] zil[e] vot avia,sa sez la darsta, si ce va fi venitul de la darsta dup[a] strae,sa fie al mien, $i eii sa daii dumnialut pe an cat[e] 6 ortiiar alt nimic .sä nu daii. i acial[e] 3 old[e] s'au pre %uit labans' cari santa scrip mar sus, pentru schimbii..i, pentru marmar[e] si adevarat[a] credinta, mi-am pus mat jos si diage-tel[e] in loc de peciat[e], ca s[1] criaz[a] in tot locul $1 lafiestece judecatral. 1, cand s'aii flout scrisorea aciasta, fost-au de fat[a] mulct omen! bun[i], care mat josu sa vor iscali,an u rn [e].

Iun[ie] 4 z[ile].Eu Petru.Eu Manila, femiaia lur Petru.Eu Petcul Mortco, martor.

am scris ea Ortia Log[o]fet, cu zisa lor, si santri simartor.

[V°:] Anno 1 7oo ist dise Theilung vorgangen wegen derDerste '

5Io Costandin Basarab Voevod bjiiii mIstiiii gspdru zemle

vlah[i]scoe.1- La. at nostru cinstit, bun priiaten $i de bine voitor, ve-

cin de aproape, dumnealu! jupanului Ghiorghe Irimiia, ma-rel[e] -judet al cinstiti! cetac Brasovulut, san[a]tate $i totbinel[e] de la Dumnezeii poftim dumital[e]. Pricina cartit nuiaste alt[a], far de cat facem dumital[e] stire ca aid la not nespuse sluga noastra Davidu Clause, cum mat nainte vreametatasaii popa Ion ail fost acolea la bisearica gociman, si elInca ail fost den eel juraci at bisearicii. Dec); avand intredansit socoteala de ale bisearicir, de multe ort ni s'ail ru-gat ca sa-1 lasam sa vie acolo, sa-s caute, precum si alp'jurat de acol[o] ne-a si scris ca sa-1 lasam. De care acum

1 No 579.2 Corbea.

§i

326 suptr§if BBAINVOLUI

lasandu-1 ca sa vie acol[o], poftim pre dumneata, ca pre unvechia priiaten, de aciasta si de altel[e] ce va avea vafac[e] tire dumital[e], sa fie supt protexiia dumital[e], ca

poat[a] cauta trebile ce va avea. Si not vom ramaneaa multumi dumital[e]. cu acTasta sflarsindu, mila lui Dum-neze6 fie pururea cu dumneata. Fev[ruarie] 43 d., P 7208[1700].

De bine voitoriul dumital[e] :Io Costandin Voevod.

j- [V° La al nostru cinstit, vechia priiaten de bin[e]voitoria, vecin de ,laproape, dumnealuT jupanuluf Ghiorghe,marel[e] -Judet al cinstitiT cetat Brwvului, cu cazuta cinstesä s[d1 dea.

[Pecete mare, rotundas.]

6.

f Eu Nicula Veaverit[a] den ScheaT dat-am zapisul mienca s[A] fie de bun[a] credinta la cinstit[a] mana Aland Sal[e]domnului jude %ului Ghiorghii Draot, precum sa s[a] tie caam luat ea Necula pe cheza§ie mea de la Marie Sa Domnulpe Roman Peapin[e], de 1-am scos din prensoare, asa 1-amluat in chiza§ie, pe om, iar nu pe ban[Y]. Si, candu it va pohtiMarie Sa, sa alba a-1 dar[e] pe om de anal ca asa m'amlegat cu scrisoarreal mea. Si pentru credinta mi-am pusdeagitul mai jos, ca s[ä] sä creaz[a]. Sep[temvrie] 20 dni,P 7227 [1718]$.

Eti Nicula Veaverit[a], chiza pe om.Si am scris ea, Oancea Log[o]f[a]t[ul], cu zis[a] lur.

7.

f Adecla] ea Stoian Z[g]ra[n]t[a], inpreuna cu Pamuiia meahMania dat-am adasta scrisoare a noastra la mans. dumnialui

I No 379= N° 709.

si si

sa-sSi,

:] si

s[i]

si

§011E11 SAt fiCHEIENIT 327

Radu Burghez, precum sg s[g] $tie cg ni-am invoit no cu RaduBurghez, de am schimbat cu niste case : ea Stoian inpreungcu Mania i-am dat nor dumnealui o casa care au fost a luiIon Tampa, $i, murind Ion Tampa, inpreung cu fgmiaia $i cucopii care au avut, $i, murind ei, au rgmas casa soacrg-mea.Murind $1 soacrg-mea, au ramas noao, lui Stoian $1 MarieT. $1et! Radu i-am dat o casa care iaste din sus de aceaia, caream f[a]cut eii din ceput, $i i-am mai dat $i ban[i] gata 522,$1, canda am fgcut aceasta tocmalg, adec[g] schimb, au fost$1 oamen[i] bun[T], care sg vor iscgli mai jos. $1 nor am intgritaciastg scrisoare cu deagetele, mai jos, ca sg s[g] creazg intot locul $1 la fiestece judecat[a]. 172o, F[e]v[ruarie] 26 dni

Eu Stoian Zgrantg, cu voia mea.Eu Mania, femeaia lui Stoian, cu voia mea.Eu Radu Burghez, cu voia mea.

i am scris eii Mgtel sn[A] pop[a] Radul das[cal], cu voiadumnealor, $i mart[ur].

Georgius Repser.Eu, Vgsif, martorl.

[Vo :] Stojan Flajurass, Resst noch fl. 1o.

8.

Anul 172o, Iun[ie] 24. Sg.sa stii cg au luoat Paraschiva luiLeondari din boltg de la Pgtru Bibosul o ladg $i un sipet$i o. $catulcg cu sticle, care au avut foits cum cg slut aleluf Leondari, $1 o plapomg $1 un covor vechi $1 o fatg depering cu pucinticg pinzg, $1 niste dasagi cu alte unealte, aleStancgi, sora lui Patru, $i un stral $i o pering veache.

Aceaste unealte le au luat Paraschiva la mina ef, cind s'armar cauta, $1-$ va cunoaste ceva, jar sg-$ ih, fiind de lap.

Pis az [. scris eu] pop,a] Radul Teamp[ea].

I No 712.

328 8111'17§IT BRASovULUf

172o, Iul[ie] 24. Sa sa $tie ca au luoat chir (Kipp) Dumitrudin marfa ce au avut la Patru :

2 stud de tulpan.I I litre matase carmizie.Atilixpotc Zefiata. arxect ret emesv.'7ripct xoti a:ov kauopa 'pp.* xonpi.'.

9.

Adec[a] eti Radul Caciul[1], inpreun[a] cu Radul Panclova,dat-am al nostru credincTos zapis ca s[g] fie de bun[a] credintala cinstit[g] mana Marill Sale domnului judetuld GhiorghieDraot at cetatif a Brasovului, precum sä s[a] stie el ne-ampus n000 chiza$ la Marie Sa, pentru Enache croitoru $1

pentru fameaia lur, Sora, de o am scos din prinsoar[e]. Si asane-am pus not chieza$ pe acest[t] oamen[i], cand it va pohtiMarie Sa, sa avem a-1 da de fat[g], iar, nefiincla 'oam[e]niIde fat[a], O. avem not chizasii a da sam[a] di dinsiI. Si, pentrucredinta, ne-am pus $i deagitile, maI jos, in loc de peceate,ca s[g] sa creaaz[A] °rill la ce judecat[A].

Ap[rilie] 3 dni, 7231 [1723].Eu Radu Cadul[a], chizas. Ell Radu Panciova, chiza$. Si

am scris di, Oancea Log[o]f[a]t[ul] cu zis[a] lor, $i mgrturi-sescu 2.

IO.

Pontorile care poftescu $i mg rog la cinstitul Sfat ca O. facabine sa me sa de cumm arat' in jos ; 1728, Fev[ruarie] r dni:

1. Pentru cartea de afurisanie, sa fie slobod ca sa 46.1 ci-teasel dup[g] obiceaiul nostru.

2. Sg sa scrie o carte la Nedelco pentru un zapis dg moodg lei, care i -au dat Pana fratele Mihalcif, ca sa ia bani dgla Dumitru Ghizdavetu, dg la Bucuresti, sä O. protastaluiascacu tgrie la Nedelco, ca sa aduca zapisul, iar aid, la cetaate,$i sa -1 dea la mama jupanului Mogo$ Vasilie, $i sa-$ is bani

1 Na 71o. Dimitrie aratit In grece,te cl a luat i clod. risurt de hirtieordinarg..

2 No 713.

cOHErf SA1, §CHETEINIf 329

cat! va fi dat la Mihalcea pentru acelu zapis, $1 santu suptupeceate, pan o veni porunca da la Mairiia Sa ghinararul.

3. SI mi sa dea un adista %ion pecum Pang ail marturisitpecum acel zapis iaste dat la Nedelco Bunbacarul, $1 tot laacest adesta %ion sa-m mai adevereaze $1

4. pentru 2 carts ce scriii da la Cernavod[a] pecum ma-sediiat[a] nata (sic) n'ail facut, numaI la duhovnic a zis sa spue-a fecTori pentru t' woo, ce ail avut cu dobanda, bani al el,la Istratie Liptcanul $1 la frate -sau, sg fie ai feteI cel maimid, care o au cautat-o la bola el anI 6 p[o]1 [=jumatate], iarfratil sä n'aiba treaba cu acestI bani.

4. Pentru memorlia mele (sic), jupaneasii popiI Alexe, pre-cum aid acum n'are cu cine sa 1 sa caut[e] dreptatea, p[a]ntruzastrile el, care jalue$te ca. Mihalcea au murit, $1 Pang ail fu-git, $i, unde va fi luminat[a] porunca Mariii Sale, sa fie $1 fratiI,ca sa i sa caute dreptatea ei,rugandu-se ca sä 1 sa dea $iun cinstit adistation da la cinstitul Sfat, precum i s'ai1 gasit$1 lazile stricate, dup[a] ce s'ail facut Mihalcea, frate-saii, stapanla bolta lui Enache Papa Alexe, unde era lazile el, cu hainele$1 cu arginturi $1 scule da auru. Ce or marturisi cu sufletelefor ca ail avut la aceale lazi ce s'ail gash stricate.

5. Pantru car}, deac'a fi cu voia cinstitulul Sfat, ce sä misä dea, sa be ducu mai curandu, dup[a] cum $i Mariia Saghenaralul ail scris.

[V° :] [Sters :] Pontorile care ma rog Mariii Sale judetului$1 la tot cinstitul Sfatu.

Ma rog Mariii Tale doamne Andreia$, ca sa. fad bine saisprave$ti scrisoarea lui Nedelco $1 adestationurile care semnezinlauntru, $i pentru mine, $1 pentru lazile dumnead jupaneasila jupanului Enache, pentru ddschisul lazilor ; $1 pentru catema am rugat, silea$te da-m ispravea$te ca O. ma ducu, casantu treI lunT da candu lipsescu da acasa, $i eii vol fortemultumi, $i voi plati Mariii Tale, $1 voi ramanea gata spreslujba dumitale.

Al dumitale plecat $1 gata spre slujba :Radul DragoI Gale$ascul 1.

2 No 711.

330 supugd BRAINVULII1

I I.

t 1728, Mai 24. Fost-am no! acestiia care mai jos sä vor'scab, anume la socoteala lui Ion Stoenel, din preun[a] cuVasil Romcea si Vlad Tiganul. Asa am aflat noT prin spu-sele lor : intaT, au ramas Vlad ca sä dea 552 ban! o[rVi si jarle! 2 pentru o cheltuiala, in Ias, iar, al doilea, pentru o Ti-ganca care o a dus acessti mai sus zis, au ramas sa jureVlad ca n'aU zis a le va plati, sa-s aleaga cu Tiganca careo a dus, jar, pentru neste imprumutart ce au dat Vlad, *Th.l[er]ii 1, "ban[i] 58, sä alba Vlad a -! dearea.

Eu Radul Dumel acrasta am aflat. Ed Dumitru Iona.su,mart[ur]. Eti Ion Grid, mart[ur]. Eu Stanciul Setrarul am aflatl.

12.

Si eu Todoran Zelinca dat-am acestil zapis at midi lacinstit[a] mama dumisale jupanuluT Morels Vognaru, precumsä s[a] stii ca eti asa m'am prinsti innaintea dumisal[e], in-tr'un an sa nu beat"' vin, nici rachiti, nici miedti, ci, viindu-mbetejal[a], de la Dumnezati, la betejal[a] sa beau cu socoteala,ate patanelu, iar, afar[a] din betejal[a] nicT de cum. Iar, dem'ar afla dumnealui ca s[a] beau yin, rachit, miedu, dum-nealuT sä fie volnicti cu aciasta scrisoare a mea, far de nicf-ojudecat[q sä ma bage in obeade, si sa rni bage si in tem-nita cea rea, si zoo de lopatti la cur, dumnealuT sa alba ama tanea in temnita numar cu pit[a] si cu apa, un anti. Pen-tru ca eti asa m'am legat innaintea dumisale innainte laoamenT bun[!] care mai jos sa vor iscali anume, ca s[a] fiezapisul midi in tot locul si la fiestece judecat[a] credincros.Si am pus eti degetul mien mai jos, in loc de peceate.

1730, 17.

1 NO 719.

si

a]

gi

§cHEI1 sAtr §CHEIENIf 331

Eti Todoran Zalinca m'am prins pre ce scrie mai sus, $iam voitti.

Eti Todor Nan (?), mar[tur].Si am scris ell, Radu Log[fat], cu voia luT,

$1 Ant $i mar[tor .[V° :] Des Todoran Sellincka Schein, 1730, die 27 Juli, hab

im die 2 Gulden gelihen, welche seiner Mutter gezahlt hate '.

13.

f Dumital[e] jupun Moarca$, An[a]tate $i tot binele poftescilde la milostivul Dumnezeil ca sa -t daruiascA, inpreun[a] cutoat[a] cinstita casa dumital[e]. De vei osteni dumneata aintreba $i de noi, cu mila lui Dumnezeti ne af11.mil san[1]-to$. AltA, nu avuseiti a fungi a scrie dumital[e], PAr cat m1 rogdumital[e] pentru banif de la Ion Grid, sa -m[i] isprave$ti, cumva face, sa -mi dea banif, A nu mai umble cu alte vorbe ; c1ell, cat va veni aici in tar[a], nu-1 voiu a$tepta nici-o zi,ci-1 voiu apuca cu mar[e] stransoar[e], deaca nu fad dum-neata de aciia, A scot[1] banif, ca ajunga de candu mapoarta tot cu vorbe ! Ci de aciasta ma rog dumital[e], sa-mtrimit raspunsul cat de, curandu, ca dumneata ma mint cano pot sa-m scot banif, $i im scrie nepotul Stae ca, ce ailfostti, to -au plgtit tot, $i inc[a] im scrie ca am ramas dom-nelor de la impIrteala fl. 85, $i zice el vor sa-m vanzasculile de aciia, ta dea banii ; $i ace$t[1] ban[i] of mid stalljos ! Ci de aciasta, cum zicu, sa-m trimit raspunsul, $i a$asä-i spot lui Ion, sa nu-i pae gluma, canda va veni in calla] ;iat[1] $i dumneata sa fad bine, A spill dumnelor, A. nu -m[1]vanza scuffle, pan voiu scoate banif de la Ion. Aciasta amscris. Si fif dumneata san[1]tos WT XE [= de la Hristos], amin.Sep[temvrie] 7, r 7240 [1731].

A dumital[e] de bin[e] voitoare: ea, Anu$ca.[V° :] intru cinstita mana dumnealuf jupXnului Moarca$ de

la Brasov, cu multa sari [altate A se dea.[Pecete galbena, rupta 2.]I No 723.

I NO 724.

332 strpusti BILA§0,717LITf

14.

De D[umne]zati innaltatuluI si prea-cinstituld, depreuna atot SfatuluT, miel cinstitl domnr, cu mare ple-cAcTune $i cu multa cinste ma inchin Mariilor Voastre.

De vreame ce, cu m[i]la lul D[umne]zeti si a prea-cinstitululSfat, am fost miluiti si randuitI la aciasta slujba a protopopleidupa petreacerea din lume a parintilor nostril, si acum foartema rog Mariilor Voastre ca sä nu flu uitat de cltra bung.-tate si bun ajutoriul cinstitului Sfat, ca, dupa intelepciuneasi buna chivernisire a Mariilor Voastre, sa sa ispravasca $iacest lucru al protopopiel.

Ca iatl ce raspand oam[en]ii nostril, catva protivnici, de zicasa ca., de ar avea cinstitul Sfat v'o puteare, ar pune inScaun pre cel ce 1-ati /Indult a fi protopop ; iara sa cunoastecum ca nu poate cinstitu Sfat : de aceaia nu pune in Scaunpre card Maria Voastra 1-4 ales.

Si asa zic Ca el au puteare a pune pre al for protopop,pe popa Radu, si multe cuvinte protivnice Im zic mie, nude fata, ce pe de laturl, nu numal popa Radu si popa Petcu,Mogos, Duma, Radu Pricop, Costandin Dan, Petcu Inasu, goci-manul, Enachi Calabrezu, Dumitru Harsti, ce si muerile lor,Inca si Toma, cumnatu popel Rad[u].

Aceastea Im zic, ca sant protopop sasescu, si eu am vandutcinstitulul Sfat biseareca for si pe Romanii (sic) din Scheai,si, toate cite nu pot el ispravi, eti le stric.

Pana si la Tar[a]-Rumanteasca. (sic), la D[o]mnl si la VII-did si la boiarl, asta vara, m'ati pOrat acel mai sus zis, catera sa-m pierz patina mill ce am de acolo ; dard, asta toamna,mergand eu Innaintea acelor marl la Bucurest[i], si cunoscandadevlrul si putearea stapaniel Mariilor Voastre, minciunilefor sat" astupat, si toata cinstea si m[i]la ce am avut, o amdobandit

Asijderea lax*, avand mare nadeajde de sumetie cu ClimentRibniceanul, si luf au scris area Ora, ce e zisa mai sus, siel inca are gand rat" asupra mea, dupa ce sä va face episcopsi va apuca sa ne stapineasca, $i in tot chipul si acum sa

m[i]l[o]stivilor

:

iarAs.

§CHElf SA1, §CHEIHNIf 333

silescri, neputand cu Maria Voastra sa-m[I] faca mie afuri-sanie $i rautate.

Niel popa, nici dascal, nici at' bisearicii, nici cel de afaranu-m dati nici-o ascultare, $1 in slujbele biserecesti ale pro-topopiei tot pop[a] Radu face $i sa amesteca ; Inca cu maresumetie, $1 el invata pe tot, nici cum de mine sa nu ascultenimini.

Sa aduna ei, ace! mai sus zit', sanguri, $1 O. Inchid insf[a]nta biseareca, $i sa sfatuescu ei acolo, sanguri.

Ce facet Maria Voastra ? Bine sa scrie cinstitul Sfat laSibii, la ee' mar mar! d[o]mni, unde va socoti cinstitul Sfat,Inca $1 la Maria Sa D[o]mnu grofu Nogaghe$u de Ghebernie,marele-judet d[o]mnului Samuil Herbetti, ca sa sa ispravascaacest lucru al protopopieT, la un feall, ca sä nu sa laudeprotivnicii in sumetia lor.

De aceastea avui a ma jalui cinstitului Sfat, $i m[i]la luiD[umne]zeu fie cu Maria Voastra, cu tot cinstitul Sfat, spreajutori $i intarire, $1 spre surparea a tot protivnicul, vazut$1 nevazut.

Smeritul $i plecatul a tot cinstitul Sfat :Luna Mart to dni, anul 1737.

Popa Theodor de la $cheat.t Veti a $ti Maria Voastra ca, dupa ce sa va hirotonisi

episcop Climent Raimniceanu, apoi i$ va lua slobozenie $i voecu scrisoare de la Maria Sa cinstitul director comendiri-ghe-neralu, ca sa ne fie $1 noao Vlaclica, dupa pofta .5cheailor,$1 sa silescii cu WV ca sa sa faca $1 pe aid obiceaiuri preo-tilor, cum sant la Munteani, $1 ne vor strica foarte rail. C1sa apucati Maria Voastra, mai nainte sa ispraviti cu d[o]mnudirectoru, fiind tara aciasta a Mariilor Voastre, mai mult sanu-i dea episcopului voe $i slobozenie ; numai aceaste treisa alba slobozie (sic):

I) SA is un taler poclonul vladicescA, de popa.2) Cand va lipsi v'un popl, sa-1 hirotoneasca Sf[i]ntia Sa.3) i sa -1 pomeneasca bisearecile dupa leagea noastra.Cum ail fost obiceaiul din batrani la to Vlaclicii.f Macar ca auz ca vin unit', de sa fac a sa pleca Mariilor

334 SIIPTJ§I1 BRA5SOVITLII1

Voastre, dart sa nu -i priimiti cu tot dinnadinsu, cg cu marefatarie vin, si acel gand au, cum, prin zabava uitarli lucrandel', sa va pomeniti Marine Voastre biruiti, 0 nu inceteaza,si cel de aid, si cel de acolo, a nu lucra.

Acum s'ail apucat de lucreazg cu Mitropolitul Sarbilor,prin Camara cea noao a Beligradului si a Timisvarului, cesa zice : jliriko napcione (cu litere, aft z 0.

[V° :] Prea-innaltatuld, prea- cinstitulul Sfata, cu multa ple-cAcTune $1 cu mare cinste sa sa inchine'.

15.

Luminate si innaltate printipe a Tarii-Rumanest]i], D[oa]mne,D[oa]mne, al nostru de bine facgtori.

Omenia si inggcluinta acelor vreadnici mai de aduce in-draznire si leanevie celo[r] datornici. Dupg care, necum 0-$plateasca datoria cea d'intai, ci jail alte capete de iznoavaincarca. Asijderea facem si noi, care avera sa multemim sisi sä ne plb.tim de multe facer! de bine care am avut intruanii trecut, si de la luminata fata Mara Tal[e], si de la rapo-satiT D[o]mnii al tariff D[o]mnii Tal[e]. Nemultemind $1 ne-platind, pentru neputinta noastra, ne plecam de iznoava siincarcam datorie cu datorie, foarte bine vazand ca marireasi gratia Mara Tale pe a celor rgposati cu mult va sa in-treaca nevrednicia noastra, ca acelor datornici al Mani Tale,si ne foarte rugam sa nu to induri de cetatea noastra si devecinatatea. Bine ne aducem aminte ce ne -al raspunsu decurand ; iara ne iaste in stintg marea vrednicie cu careMaria Ta esti un D[o]mnii (vreadnic) (sic) cinstit, nici nerugam de alt[g], fall sa ne las Maria Ta, din vinuril[e] tarn',pe bani gata, atata far cat vor putea fi si oaminilor celorsupus al Marii Tale. Ca nici na stg, de spre partea noastra,de aclasta nimic inpotriva, si ne ajunge atata facere de bine,macarii numal de s'ar mai WO de spre Mania Ta oprealacea foarte stramta. Aciasta plecaclune a noastra si rugg-

I No 726.

§CHELI Ser §1CHEIENIf 335

minte va da innainte Marii Tale, dupa zisa noastra, din ,cuvinte, preotu Todor, pe care ne rugam cu plecacTune sa-1 as-cult! dupa gratia Mani Tale, $i sa nu-1 lag Par de isprava,den luminata fata. Ne foarte rugam. Aciasta acum. Lasampe m[i]la lu D[u]mineizati sä pazeasca D[b]mniia Marii Tale.

A dooa, in $tiinta facem luminatei feate Mari'. Tal[e] pentruceale ce s'aii primejduit acel smerit preot, anum[e] popa Todor,de aici, de spre preotii $i norodu sail, de s'au lipsit de unan de bisearica lur si de venitu lui, $1 nu putem priceape pealt mai pe 'argil a $tiinta pre Marna Ta, far pentru pizma,ca el, ticalosul, destul it stim, ca cu dreptate le-ail slujit $1legii in multe rinduri le-au ajutorit, $1 nici-un lucru prost dedansu nu putem afla. Din tinereatele 'ill Ora la batraneate,de and slujeaste, sant mai bine de 3o de an! ; $1 not ce leporuncim, pentru pacea, nu vor sa ne asculte. Ci pleat iaste,Maria Ta, a lipsi de aici un om harnic ca. acesta ; numai nerugam foarte Marii Tal[e] sa nu te indur[I] de el, ci s[ä] leporuncest[i] acestora, ca sä fie preotu odihnit $1 in pace labiseareca lul, fiind Mariia Ta $1 titor acestii sf[i]nte biseareci,ca, iaste zidita de la innaltatu Scaunu D[o]mniei Marii Tal[e].Facand Mania Ta $1 acest bine, pentru rugaciunea noastra,vom multami Marii Tale, ca si ei acolo sa ranesca, in tamMarii Tal[e], $1, au cu voe, au far voe, le cats sä asculte.Iar $i pricina cestui lucru al Scheilor, bine it $tie $1 d[u]m-nealui Dudescu Vel Log[ofat], $i mai bine va in$tiinta peMaria Ta.I.

[Concept. Pe alts foaie, intaiul concept, cu litere latine$1 ortografia ungureasca 2.]

i6.

Cumnate Opro. Sa ostene$ti sa te dud cu aciasta tudu-lita la feciorii Volfoae in Targul Graului, sä le spui ca mu-

1 Teodor a fost fIcut preot la 1721 (Stinghe, Is'. besearicer, p. 56). Dar aicTe vorba de egilcevile ce s'ati fficut de popa Todor, (sbia'., p. lio pi arm).Scrisoarea trebuie pus apoT In leglturl cu documental precedent.

1 N° 578.

336 Boru§ff BaitcovuLut

mksa ail murit la Iunie 15 zile, si eil am fostti atunci, amfostii la Patruburg (sic!), si ail murit in casa prin%ipului Cos-tandin Antohie, si la moarte el' au chiemat pe un popg sg-sescu, si au venit $i un notares inparatescu, si ail scris tot ces'aii aflat : banl, scule si altele, si li -au pecetluit cu peceteainpgrateascg, dandu-le in samg Mgrii Sale, si scriind, cand vaveni vre un fecior, sg le deah. Ci sa le zicA sg vie mai ingrab[g], a asa au lasat si muma-sa, ca sg le is fecrorif sifete, cg multi s'aii ispitit sd le ia de la printipul, darg nicIcum n'ail vrut sg le dia. CAcI Mgriia Sa stie familiia dum-nealor. Ci pot face sg multamiascg, cg, de ar fi murit airea,nu s'ar fi ales nimic.

lul[ie] 5, 1743. Prot[o]prez[viter] Efstatie Vasilievici,manu propria 1.

17.

t Dat-am carte noastrg dg judecatg lul Petco Enesoiuof Brasov, avInd intrebaciune de fat[g] innainte noastra cufie-sga Petco, care Petco fie-sgif a fost dat jalba la MarnaSa Vod[g] pentru zestrile mume-siI, zicand ea, insurandu-s[e]tatg-sgii a doaora, i-ar fi prgpadit zestrile mumg-sii, si Mg-riia Sa Vod[g], dupg jalba luf, au /Indult pd Tudor SlAvesc[u],copilul din cas[1], si cu luminat[5.] cart[e] Mari'. Sal[e], sii-au adus pg amAndo/ de fata innainte noastrg, si asa s'ailinvoit ei intre clansil, si au dat Petuco (sic) Enisoiul fie-saii viep[o]g[on] p oil [=jumgtate], ceaaii in dealul CernAtestilor, si i-audat si o pgreche de pistoale cu tocurI, si au dat si zecruial[a] sitrepadul copiluluf den casa. Drept aciia, am dat aciastacartea de judecat[g] lul Petuco Bras[o]vean[ul], ca de acuminnainte sg alba pace de card fie-sail, Petco. Aciasta scriem8.

Ap[rilie] 21 dni, 1753.A. biv Vel Sard[ar].

t Dup[a] cum am vgzut si scrisoare fiesgti de asazamantu.

No 727,9 No 731.I

Cli..Elf SAt FHEIENII

18.

337

I Scrisoar[e] car[e] mi-at trimis, o am priimit, $i toate aminteles pentru fratel[e] nostru, ca au avut necazil multii, $1I -au oprit pentru ca s[g] nu mearga la 'farigrad, $1 dum-niata to -at facut chezas pentru el, $1 at dat $i zapis. Notfoarte it multXtnim de dragostia $i de fac[e]ria de bine car[e]o fact, Si at scris ca it este mare] &Ica ca s a] nu super[I]capucheael[e]le. Dar not cu capuchiaael[e]le nu avem nimica,nici la lucrurile domnestt nu n[e] amestecam, ci el 'mergedupI cum ti-am scris ; cä avem acolo bant de pe un brag,care stit, let woo, $i aparte avem, de pe zablae, car[e] amtrimis, let 4=o, $i, mai avand Inca din marfa car[e] am dat-oola Slivin, la un Armian, anum[e] Hasan Hami, lel 3.000, gi depe alt5. marfa Inca vr'o 2.000 de lei ; carp] fac cu tot lei10.000, $1 sa o iati de acolo, $i de acolo, daca va gasi nescaivacoade de samur bun, la chir Cluboi, sl is vr'o 5.000, $i apot,cat it va ramInia, sg-i dia la omul dumital e], acolo. Si, daca -tva loa, ni-I vet da dumniata aciia, dar, daca nu va g5si co actastamarf5, nu va loa, ci, cat; ban[1] va avia, asa am dat notordin ca sä-I dia pa to acolo, la omul dum[itale]. Si, ar[e] so-cotiald cu Hagi-Costanda, de 7 an[f], apot, or[T] sa fac[a] toe-mial5 cu rtegustor[i] car[e]le due marfa la Slivin $i la Ta-r[i]grad, ca la cats sums le va tribui, ca eil de aid o gI-tescu . Asta este toata triaaba lut acolo, apot, daca ar fipentru pricin[a] de capuchiael[e], ail 1 -ot triimite ea in ve-deria tuturor5 omen[i]lor ? C5zil si not Inca mancam sat. . . .,

1-ot triimite cc alts socotiala, rid ne-ar (nu) putea cauta denegotthriia noastra, dar O. umblam in alte ellia I ? Si zic caesti la mar[e] ipopsia, ce . . vorbi nimica ; dar acum5 notamil intrat la mat mare ipopsie, la car[e] old cä $tim cefac[e]mu. Caci ne scrie ea, Inca dupa plecaria fratelui nostrul,au venit multi omin [I] de ail pohtit chez5.$1e de l[a] dum-niata pentru el. La car[e] multu ne miramu not, ca not nustimii acolo, ca s[a] fie el dator cuiva nici -un ban macar ;cä oath sum[5] de marfa am loat, toata am platitu-o cuban[i] gata. Not. stim el numai dum[i]tal[e] 1% sintem datori.

75703. Vol. X. 22

338 SIIPII§Ii BRAVVIILUf

.,Si asa ma rog sa-T tie Dumnezeii pa. nenumit[i]. SA-m[i] scrii,cin[e] 1 -au opritu, si cin[e] au mai pohtit chizasie pentru el.CA not sintem forte suparat, ca el poate all loatu de la -ci-n[e]vas nescaiva ban[i] cu dobandi£ saii Inprumut, si notnu stim, si el poate ca i-ail mancat, sail i-au prapadit, sail aildat cuiva, $i s'ail mancat, si not n'avem la stiria noostra. ni-mica. Caci ca., Inca eu fiindu acolo ast[a] prim[a]vara, nu mi-ail zis nimin[i] pentru el ca este cuiva dator ; ci iata catriimetem un omit dinnadinsu cu scrisor[e] asta ; sa-mf fad binesa-m scrii pa largu toata pricina, ca santem forte suparattare. Ca not acum toata taina noastra o dam catra dum-niata : nu n[e] pazim de nimica ca s[a] null] spun[e]mil.Apoi, fiindtica ail plecat cu chir Enia al dum[i]tal[e], it vascrie chir Enia, ce triaaba am acolo, daca nu n[e] vei credepa not 1.

19.

1759. Sept. 15 .. . si tocmire de datorii ...1762, AntepApiou 18.t Mergand la Cat :, sa merga la gazda la Estargar Ianos,

langa casa Nemtilor, in man[a] dereapta.[Socoteala in zloti.]La Tita Panoe . .. Baciu Coifanar ... La Ion Gluvelca ...1760, Ghen[arie] 26.Cu ajutor[iul] lui D[u]m[ne]zeil ma am socotit cu taica, si

din tot[a] socotiala au ramas sa mai jail eu de la dumnialuilei not moo, adecate lei o mie tocma.

Si am loat eu de la dum[nea]lur vin but 9 si butoe 2 ;cat bad vor prinde la masur[a]tor[e] lor, sa alba a-i scadiadin suma de sus ; apoi, cat va fi pret[ul] vin[u]lur, pa cum1-or vinde, tot asa sa s[a] socotiasca, tot, nici mai sus, nicimai jos ; 1760, Ghen[arie] 26.

... Ne am mai dat la Tar[i]gradu lei 26. Am mai datmaicai, candil am plecat la Slivin, tl. 20o. La chir Ditiaitrul

1 Registrul de negustdr din 5759. V. n1 urmator.

§OliEII BAtt §011EIENIf 339

Vlad, pa plowe . .. La clubuc, la hartie .. Mtn, cot . ..Plo$ce de 3 cof[e] . . . La plosca in$elator ...

1760, Ghen. 16. Cu ajutor[iul] lu! Dumnezeu avem cu chirEnia in tovarasie bumbac, sac! 151....

20.

Preacinstitilor celor de bune $1 fericite neamur! $1 a! nostrimai marl poruncitori, Mania Voastra cinstit domni a! cinsti-tulu! Maestratu, cu lacrami $1 cu multa plecaciune Manila Voas-tra ne inchinAm.

No!, en Dumitrul Harsti, dinpreuna cu feclorul mien, anumeDumitru, cadem la mila $1 dereptatea Manila Voastra, ca sava aducet aminte $i de not, de vreme ce am ajunsn la atatanacaz $1 pedeaps5., $i, cu! santem datori nor, ne dam platnicicu toata bunatatea noastra ce avem, ca O. platim la tot!,cine santem datorl. Dara $i dumnealor datornici, la cinesantem noi datorl, sail aduca aminte $i de Dumnezan ince fel sa vinde bunatatea noastra, $1 pe no! ne tine lainchisoare, $i pa semne ne pofte$te toata paguba noastra,can sa face de toate partite.

1. Marfa din bola O. va mucezi $i sa va strica ; paguba va fi.2. Venitul mostlor acum este $i sa prapadeste de streini.3. Fameile noastre umbla pe usile altora, fiind lipsite de

toate partite, pecum santem $1 nof aid la inchisoare.Pentru aclasta ne rugam Mariilor Voastre, sa va milosti-

vitt pre no!, c5. $1 no! santem de aid, $i totti vom sa rama-nem iar tan suptu ascultarea Mariilor Voastre ca $i panaacum, dupa cum am fostil supus! la toate poruncile.

De vreme ce s'ati luotti in sama toata bunatatea noastrace am avutti, atatti catti am ramas numai cu trupurile $1 cusufletele, pacatti ar hi sa ne ma! pagubim peste toate $i dela marfa. $1 de la most! $1 de la toate ; ci ne rugam sa nelasat afara, $i poftim un cinstitti comision, $i sa ne socotim,$i sa ne platim cu toate ce avem, de datornic!, dar sa nuperim de toata lipsa, noi aid in chisoare $i fameile $1 copii

1 Bittern.

340 SUPUVI BRA§OVULITI

noWi afarg, pe uOle altora. Aciasta, i mila lui Dum-nezeti sg se milostiveascg cu ggndul cel bun spre no!.

Si ramAnem mai mid ubligat a! Mariilor Voastre :Dumitru Hertu, dinpreung cu feciorul, Dumitru.

Av[gus]tu 14 dni, 1761 1.

2 I .

1764. Ghen[a]rie. Anum[e] ci-am cheltuit eci de la min[elpentro Chivut[a].

. .. 1 cheptar, f. 6. 1 tivilichie verde, f. To. I deto pes-trit[a], f. 12. 1 deto belicos[aJ, f. 2o. 2 rochi cutnie, f. 33,86. 1 $urti bun, f, 22. 3 deto carton, f. 5, 32. 1 roche §a-malagia, f. 13, 23. 10 cot belacos[A] ... 10 cot atlazil . ..2 pgrechi ciztime ro ... 3 parechi conduri, f. 3. I colanbun, f. 2, 18. 1 mintie, f. Cheltuiala la rochr, f.

1760, Av[gust] 20, datoriia gostinar[I]lor din an [ul] trecut ...Blan[a] de pisic[A] ... La matA$... La 10 povar[i] de bum-bac ... Amid sac 1, cu lei 73 ...

1761, Mai 7.Am trimis lui Tudor marfa de 1[a] Giurgiul, anume :Cos[e] lung! 194, ate 33 leiCos[e] scurte Ioo s ) )

Panza cot 52, ale 8 s

Cot um, ate 7 s

Cot 282, cate 9Cot 342, ate 10 )

Cot 200, ate 7 2

Matasg 2, Cu id 22 D

Castar (sic = astar) I pes. (sic)

1

22.

452.

Eu cel mai jos cu numele iscglit daii scrisoare mea debung incredintare la mana Mari! Sale domn sicritar MarcusTartlar, precum ca sg sg tie cg am luat in sam[1] pe fe-

No 745-3 Ms. IV, U. 3.

,

§cHE11 sAn VCREIENA 341

ciorul mien Gheorghe, carele 1-am trimis cu negutatorie laMoldova, la las, si, fiind vr'o porunca, or pentru dajde, orpentru altele sa am a rAspunde pentru feclorul mien, Ghior-ghe. Si, pentru credinta, m'am iscalit maT jos, ca sa. O.creaza '.

Brasov, 1788, Oc[tomvrie] 21.Ioan Vladu.

23.

No. 1. Catastivu de datori ce mi sä aft' la Ardaln, lafitesce nigutator, anume de anume, sup numare luT.

1801. Am dat la kir Georgize Marinovits, am dat la Klusantime marfa.

181/3 (516 arnitsi ross, 67, BD tort, 6 tzOluri.1802, Matoo 19. Am primit din summa, din suma din de-

rept, de la kir Scaadrutz, ku kalu din preuna, deplin, f.

443, 40 V.Stucor[T] panza ..., 1 tons peste 8. . . .

24.

MA Inchin cu sanatate dumitale, chir Sendruc, si la totcuprinsu dumitale, va poftescu fericita sanatate ; 819, 13 Oc-tomvrriej.

De alta n'am, fail ma rog sa fad bine, sa daT la omumen. acesta, ace 14 4*, ce am ramas de la TancTu AghelAbota ..., ca am forte lipsa mar[e] actima, s1, de asta data,orce mi-I porunci, bucuros vol sluji. Asa ma rog.

Cu aclasta raman al dumitale de bine voitor si bun prietin,ca unuT frate :

Nicolae Badin 4.

1 No 75o.2 De la c18ora, cu litere latine In original.2 Ms. IV, U. 68.4 Bidem.

342 supukai BRAINVIILIIi

H. Sated( Tinutulul.

Ar trebui multe cercetarI in Archive le, Inca neindestulatororinduite si catalogate, ale BrasovuluT pentru ca sA se poatIinfatisa o icoana ceva maT bogatl si felurita a vietiT ce duceail sAteniT din colatv. Asa cum se afla insa materialulpans astazI, se poate spune numal pu %inul ce urmeazA :

in cele maT vechi timpurl, Unguri abia dacA se vor figasit in aceste sate, si Secuil nu vor fi ajuns Inca pAna laele. Numarul strAinilor a crescut insa foarte rapede in vea-cul al XIX-lea, si astfel la 1839 erail in cele epte Sate10.218 RominT si 9.006 Unguri, iar in 1864, pe linga Bra-nenT, 15.191 de al nostri fats de 13.190 de Unguri. Toateincercarile facute in cele maT vechi timpurT de a scapade Rominil din aceste sate, se dovedisera zadarnice J. BaInca in unele localitatl cu popora%ie saseascA, precum eraodata Risnovul, inmultirea Rominilor puse pe gindurl, si seluara masurT foarte aspre si nedrepte pentru a impiedecatrecerea pe incetul a pamintuluT in minile acestuT neam des -pre %uit, care innainta cu obisnuita lul staruintA tacuta 2.Dar in cele Septe Sate nu era nevoie de o astfel de innain-tare cuceritoare, cad ele ramasera pAna acum vre-o suta deand ceia ce fusesera de la inceput si cum le nurnisera tot-deauna stApinii venitT maT tarziil, Bleschdorffer, (sate roma-nestI), sail, cum se zicea in epoca de limbs oficiall latinAa evulul mediu : villae olachales.

Cirmuirea asupra celor Septe Sate o are un ,span, trimesdin Brasov. AltuT span IT sint supuse alte dotal sate, ase-zate unul linga altul, la o parte : Apata si Crizbavul. Bra-nul atirna de comandantul cetatiT. Acestia sint dregAtorildomnilor. AfarA de dinsii, vamesif au drepturi in ceia cepriveste alegerea, supravegherea, pedepsirea plaiasilor, ce sealeg, in numar de vre-o 6o de oamenl, pentru a indeplini inaceasta parte slujbele la care sint lrinul, dupa aceiasI vechedating. romaneasca, plaiasii de dincolo, al Terli-Romanestl.

Die Rechtslage des ehernaligen ninsburger Dominiums, pp. g2-3.Sate fi .preo/r, P. 104 §i urm. Cf. Herrmann, Das alte and neue /Cron-

I

skrEml TINTITITLUT 343

In sfirsit Scaunul judecgtoresc at Stadthannulu1 din Brasov;at judeluT chiar, <marele -judetp, sint deschise acelora dintreRominii supusi pe cart nu-I multgmeste hotgrirea spanului.Pentru Zirnesti si TohanT, altg cinsulaz., trebuie sa se ad-mitg imprejurgri intocmai ca acestea 1.

Afars de aceasta cirmuire adusg prin hotgririle regale,care, in deosebite timpurl, at dat acest pamint acesti°amen! in puterea Sasilor, traiesc inc g vechile noastre obi-ceiuri, aceleasi in tot cuprinsul RominimiT. Fiecare sat isiare un numgr de cdregatoriv sal gjuratix, romini °datanumaram cinci sfatul ebatrinilor). Et au dreptul a faceunele judecati, si de la dinsii pornesc toate adeveririle simgrturirile. Cel mai mare din dreggtori e biraul, numit siaicl, ca si in Tinutul bistritean si in unele locurl din Ungu-rime, cu acest cuvint unguresc, ce tinea locul celuT vechiude jude, pgstrate in Silistea Sibiiului, de pilda. Poate si aiclbirgul, judele se alegea in biserica, dupg o anumita rinduialg.El e intgrit de c domnii, din Brasov, Mariile Lon> (acestatribut se intrebuinteaza mai des si mai jos de Rominii dedincolo, cari se ieau in aceasta privintg dupg Unguri). Bi-rgul are si dreptul de a hotgri cercetarT, care au in vederealcgtuirea marturie12.

Cite un preot, dot, neunitT, stall in fiecare sat. Afarg decunoasterea until( numar de rugaciunr si regale, afara deoarecare stiinta a cetitulul si scrisulul, el nu se deosebescprin nimic de tergnimea, a cgreia pastorire sufleteascg oail. in fruntea for sta. protopopul brasovean, de care maiascultg insg si alte parochii : TintariT, Bodul, Feldioara (inschimb insg, unele sate brasovenesti se pare ca nu-i sint su-puse). Dascal este sat nu-T. Pe alocurea, oamenit au la in-claming si cite un logofgt, mester de condeia, care facescrisorile, pe care s'ar intimpla a pgrintele sg nu le poata

stadt, I, p. 128 (an. 1709): SasiY art vole a Intoarce preturile pKmInturilecumptirate de yScher sail de 0:tent rorale pe teritoriul lor.

I Brosura germanN. citatI; Herrmann, I, p. 64 (an. 1709)2 Rechtstage si actete ce urrneazg.

gi

-- $i

344 SUPUlpf ERA OVIILDI

duce la capAt bun. El stringe veniturile sale, tine pAmintulbisericit si trimete Vladic care este une on cel din Rim-nic, alte orT Mitropolitul muntean sail cine stie ce Sirb,la urma, dupa potolirea furtunilor Unirii, ramine episcopulneunit din RasinarT $i Sibiiil, gbanii vladicestiv.

SateniT romini ai ATinutuluiv privesc pe Brasoveni ca pegdomnii lor de pan:tint" $i pe represintantii regelul. Dec1 ei11 datoresc multe de toate. Anume dijina sAmanaturilor, aalbinelor, o dajde pentru ol, alta pentru vitel, o a treia pen-tru cAsarii. Pentru judecAti se rdspunde bir fagul. Se ducla Brasov earl cu lemne. Judele care stApineste judele cea fost, au dreptul la anumite slujbe. Moara, circiuma, mun-tele, pAsunea sift adesea ale Sailor, cari le arendeazA. Insfirsit, se adaoge un numAr de zile de muncA, statornicitede la o vreme la doug pe saptamina, fie cu minile, fiecu citi boT are fiestecare 1.

Aceasta e starea locuitorilor vechi si statornici. Cei earlse aseaza abia in gl'inut), au altfel de sarcini, platind birulnuntii, cind se insoara in vre un sat al Brasovului, birulcvagantilor), cind vin ca fugari in ele. Locuitoril asezati incolibe risipite, si nu in sate, de jur imprejurul cetatii Bra-nului, pe munte, si numiti pentru aceasta coliba,sI, au anu-

stapinilor.mite taxe datoria de a tAia si duce lemneColibagiT acestia sint multi : prin 1860, vre o 2-3.000, astaziel' se ridicA la peste 8.000 de locultori. Dar, fiind mai sal-adde cit ceilalci, eT hraniau mai putia decit dinsii VistieriaBrasovului. Odata, intre 171I si 1732, se fIcuse deci planulde a-i stringe intr'un singur sat, sail de a-i da afarA.

Mai ales in veacul al XVIIIlea, sAtenii acestia nu sintusor de stApinit. RAscoalele religioase din vremea Unirii,constiinta, patrunsa pana la dinsii, ca Imparatia e cu priintafata de oamenii saracT $i apasati $i dusmanoasa puternicilorcari storc si impileaza, indemnurile ce 11 vin chiar de laagents at Curtis, cari merg mai departe decit instructiile lor,bucuria cu care Guvernul primeste pe cine vrea sA fie ostas,

1 ibid., p. 40 §i WM.

pang,

:

$1

si

BATEN11 TINT:ITT:WA 345

critanci sat" greinicer, toate acestea in pe oamenT intr'onecontenita fierbere. Ei nu se mai tem si indraznesc oriceimpotriva unei dominatil, care v5.dit se apropie de sfirsitul ei.

Astfel pe la 1750 Vladenii, Zirnestil, Tohanil, Satu-noilse privesc ca sate libere $1 nu vreati sg plateasca bani, nisisI dea dijm5.. Sfatul IT sileste a se Linea de obiceia. Aceastaaduce o rgscoala in toata forma. Trebuie sa se trimeata im-potriva for o ceata de slujitori a! cetatii pentru ca pedepsipe rasculati cu 25-30 de bete si a aduce pe clpetenii legatein ora$1. i istoricul sas de pe acele timpuri urmeaza astfel :cAceasta se indeplini intocmai. Doi dintre cei mai de frunteturburatori furs minati la temnita, osinditi a priori 25 debete si a lucra o lima de zile in contumatia sanitary de laTimis. in acest chip, $1 VIAdenh $1 celelalte sate care faceaugreutati, isi venira in mintiv '.

In aceste imprejurari de vllmasaguri, in care se trag do-potele si se alearga cu furcile pentru a scoate pe arestati,se deosebeste mai ales ca atitator un anume Pavel Molnar.Pe lingA zgomot, lovitur!, opriri a dajdif $1 dijmei, teraniinostri trimet jalbe la Viena tuturor indurarilor, cerind a li

se da munti si pasuni si a li se ierta taxele, cum ar fifost mai bine. Trimesii for merg cu aceasta nadejde la Si-bah, la Viena chiar. Nici-o asprime nu-i face sa-si piardaincrederea in bunatatea imparateascl, si doar 11 se aruncain fats petecile jalbei rupte si li se fag5duieste regala milos-tivire a Ioo de bete de fiecare!

Cind agentul tefan Enyedi vine in 1774 cu vests de a-tanie, satele sc missy iard$I, scuturindull lanttirile. VreausI fie ostasi a! ImpAratulur, numai sä scape de domni! 0suta seized de sateni din Apata cer intr'un singur avintranita si pusca.

La 178o, in sfirsit, vechea for dorinta de a se hotdri macarsarcinile, e indeplinita. Urbariul cel nou apare, dar Rominii,indirjiti $1 deprinsi acum cu lupta, nu se multamesc cu cescrie in el, $i Inca mai putin cu felul cum se aplicA aceste

1 Herrmann, 1, pp. 204-5, 207.

346 suPurpf BrimovuLui

scrise de aces cari aveati tot interesul sä nu le tie in sama.Sarlatani se mar amesteca, fagaduind sa faca jail:A cu izbinda.sigura, $1 cerind pentru o binefacere ca aceasta flume sumamica de i000 de florini. Se reclama, in 1781, de toate satelela un loc, dreptate, voie de a-$1 vinde singure rachiul $i totlucrurf de acestea. Apata-$1 alege un jude $i doisprezecejurati pentru a o cirmui neatirnat ; eel' din Crizbav incep cuimpar %irea paminturilor, cunoscutul vis de fericire al teranilorno$tri i.

Dar peste citiva anT, cind Horia aparu in departatii mun %iaT ApusuluT, Craiu noti de singe, aici fu lini$te. Sa$ir lasaserafriul mai u$or. in curind, °data cu desfiintarea lobagieT,intaia $1 a doua oars, el cadea cu totut din minile for slabite.

I.

f Adec[a] ea Martin dat-am zapisul mieu la maim cumna-tulul Gherghi vat[aful] precum sa. s[a] $tie ca-T Antu eti dum[i]-sal[e] dator f. 150, $i mi -au dat dumnealul ace$t[T] ban[i] totgata, $1, candil s'ail facut aciasta scrisoare, fost-au multi oa-min[i] bun[i] de fat[a], car[i] sa vor $i iscali mai gios. Iareil Martin, pentru mai mare $1 adevarata credinta, mi-am pusdeagetul in loc de peciate, ca s[a] creaza in totti locul $1 lafiestece judecata, $i locul casi pe sama dumnialul iaste.

Pis [= s'a scris] Fev[ruar] 27 dni, It. 7203 [1695Eu Stoica postavariul mart[ur].

Eu Rad[ul] Tohanul, mart[ur].Eu Ianti Soltanul, mart[ur].Si am scris eti Ion, $i sant mart[ur].

Eu Martin sna [= flu lui] Martinita.

f Pre acest zapis sant(' chiza$ Ion $i eti Dumitru, fedoralul Martin, ca s[a] slujim cand ne va pohti dumnealul, saplatim ace$ti bani cu cujba [= slujba ?], $i baniT far[a] do-

1 Herrmann, pp. 45C-I ; 11, p. 261 si urm.

SA TENIf TINITTULTA 347

banda. Si sg fim in sama dumnealuT. Martor[i] cariT voriscali.

Pis az [= am scris ei] diiacon Radu.Pis Fev[ruar] 1 dni, 1696 [cifre].

Protopop Vas', mart[urie].

Eu Ion, eii Dumitru Simanul Oana 1.

2.

-I- Cinstitu marel[e]judet Andrlia$ Reaitar dintru cinstita.'cetatea Bra$ovuluT $1 a tooata Tara BarseT, adeca not batranifden Zrane$W, inpreuna cu deregatoriT, scriind cartea MaraTal[e] ca sa vie rudele acestui omii Vladu Capritoiului aicea,innaintea Marii Tal[e], iata ca, neputgnd veni, pentru nevoilenoastre, iata ca ne-amii scris cares pre nume, $i marturisimcu sufletele noastre inna(na)intea Marl Tal[e] : intaT Radu vd-tafu Taste veri primari, fecTorT din fratT, $1 Dan al luT Cosota,veri primari, fecTori din frati, $1 Micu al hii Co$ota, ved pri-mari, feciori din fratl, $i Aldimiru Capritoe, verT primari,feciorT din frat[i], $1 Stanciu Capritoe, veri primari, fecTorTdin frat[i], $i Oancea Capritoe, ved primari, fecTorT dinfrati, $1 Stan Ciocanea, veil primari, fecTorT din frati, si

Oprea CIocani, veil primari, fecTori den frati, $1 RaduNeagaT, var primare, fecTor den frat, $1 Vlad Bercea, varprimar, fecTor din fratl, $1 Vlad al luT Plumbota, var pri-mare, fecTor din frat, si Aldimiru Bucuru luT Dan, varprimare, fecior din frat, Ionu Bucuru luT Dan, veil primari,feciorT din fratl. i a$a marturisim not deregatori VlAdu$caSindel, Bucur Dan, Manea Alduli, Stoica GTurgea, VladBarna, $i inpreuna cu toti batrani, precum scrie maT sus,precum sintil mil acesti oaomenT $1 alt1 multi dupg ace$tea.

Pis m[e]s[i]ta M[a]rt, 11 dni, leat 7210 [1702] 2.

1 NO 650.

2 &antler, II, la n° 204.

348 suPu§tt BRA§OVIILIA

3.

t CinstituluT $i al nostru maT mare $1 bun priiatin MariiaSa Boarta$ Seailer, marele-giudet al cinstitei cetati a Bra$o-vuluT $i a toat[a] tara Birsei, de la prea-putearnicul $i a-toate-tiitoriul Dumn[e]dzati pohtescu sa trimita MarieT Tale bun[a]$1 fericita san[a]tate, intru cinstit $i luminat Scaunul MarietTale pur[u]rea rog.

Dupa aceasta ma rog Maria Tale pentru cest voinic alnostru, anum[e] Florea, care i-am dat o fats din casa mea,ma rog Marie Tale sa facT bine pentru cea curva care ailumblat cu dinsul, sä trirnet un portari la dinsa, sa nu maTmearga la dinsul, el el platit tot ce au avut la dinsul.Acum tot mearge la dinsul de cere banT pentru copil. Cema rog Marie! Tale, pentru voia mea, sa facT atata bine, sadaT porunca aceiT curve sa nu mai mearga mai mutt ladinsul, ce sal caute treaba eT ; ca is numaT ce s'au legat dedansul, ca el s'au prins innaintea mea ca n'au avut treaba cudinsa. De aceasta ma rog Marie! Tale. Mila lu! D[umne]dzaiisä fie pur[u]rea cu Mariia Ta. Pis [. scris] Ap[rilie] 5 dni, 1709.

Marie! Tale in toat[a] vreamea gata spre slujba :Gheorghita Obra$tin '

4.

Eu popa Stoica dan Tantar[i], inpreun[a] cu Lupu BoiaruCamlitu, $i cu Bucur Vladau, $1 cu Ion Munteanu, si cuBucur Calator, $1 cu Mihail[a] Glegot, $i cu erbu Vadra,

cu Samion Raducan, $1 cu Oprea MihaT.Dat-am a nostra credincfos[A] cartea noastra, ca s[a] fie

de bun[a] $i de mar[e] credinta la cinstite manele MariaSal[e], cinstitilor judet din censtit[a] cetatea Bra$ovuluT, pre-cum sä s[a] $tiia el am luat noT pe chezial$ie noastra dela Marie Lor pa Stan Barco $1 pe Marin Balcasoe, de s'auslobozit din prinsoar[e], pan cand IT va pohti Marie Sa ghi-nararu $1 Marii[le] Lor domniT judetii, sa fie de fata cand ITvor pohti la judecat[1], dar, nefiind de fat[a] ace! oamen[i],sa avem no!, chiza$1 lor, a darea sam[A] de dun$ii, $1 bur$ag

1 No 695.

i-au

si

SATENIT TINUTIILLTI 349

cu fr. 210. $i, pentru mat mar[e] $i adev[a]rat[a] credinta,ne-am pus mar jos $i deagetul, in loc desä creaz[a] in tot local, la fiice judecat[a].

Ap[rilie] 24 dni, P 7217 [1709].Ed pop[a] Stoica, cheza$.Eu Lupu Boiar, cheza$.Eu Bucur Calator, cheza$.Ed Serb r Vadra, cheza$.Ed Semion Raducan, cheza$.Ed Oprea Mihal, cheza$.

peceate, ca s[A]

Eu Bucur Vladau, cheza$.Ed Ion Munteanu, cheza$.Ed Mihail Gligot, chizas.

$'am scris ea, Oancea Lo-g[o]f[A]t, cu zisa lor, $i sant$1 martur.

[Punere de degete1.]

5.

Cinstitulul $i marel[e]-judet al cinstitir cetatiT Bras°.vului $1 preaste toata Tara Barsii, rugam pre m[i]I[os]t[i]vulDumnedzed de san[A]tatea Marii Tal[e], $i de toat[a] cin-stit[a] casa Marii Tale. Dam $tire Marii Tal[e] pentruun ow al nostru, tanplandu-s[a] de ad fost fugit in Tara-Rumaneasca, $1 au dorit sa-$ vie acas[a], $1, neavand fin,s5-$ dia vitelor, s'au dus pa otarul Sinci $1 au ernat astalama acolo. Dupd aceaia ad dorit ca s[a] vie acas[a], $i adtrecut cu vitel[e] pa otarul nostru ; dup[a] aceaia s'au sculatPoenari da ne -au calcat otarul, $1 1 -au legat, $1 1-a dus inPoiana Marulul, $1-1 tin prinsu; ca sa-1 obagiasca, $i 1 -au baLut,da est[e] mar pre moar te. Si am manat 2 batr[a]nii ar satululacolo, ca s[a] vaza pentru ce 1 -au loat din marginea satului ;$1 1 -au dus legat acolo biraul, $i au dat sama asa, precum ca.ce ad ernat el pre otarul Sind, va sa is el da oae cate 5ban[1]. OameniT nostril ad zis asa, ca el bani nu-1 vor da :nu sit-Item' obagii MariT Sale lul Vod[5], ci sint al cinstitulurSvat. Pentru aceaia, vom da stir[e] Mani Sal[e] judetului. Elad zis, ce baga ei sama de Maria Sa judetul I CA, d'ar aduclelId cart', nu le baga sama. Dupa acfa, de pizma, s'au sculatde ad facut toege ca sa-1 bats. BatraniT s'au rugat sa nu-1bat[A] nejudecat ; el n'ail bag-at sama] de aceaia, ci 1-a pusla batae, de n'o mai fii de vac. Ci-t dad stir[e] Mani Tale,

1 NO 697.

f

350 SIIPIT§Ii BRA §OVULIII

cu[m] n'ef invata de acest sarac de om. Milalui D[u]inneazaacu M[g]riia Ta, amin.

Al M[a]rii Tale] mic[A] slug[a] : Dan, birgu, din preun[a] cubatrani din Zranest[I].

A[prilie] 29 dni, P 7217 [1709].[V° :] Cinstitulu! $i marelui judet, cu cinste $i cu multa

san[a]tate sa s[a] dea.[Pecete mica, neagra.]

6.

Aza ea popa Mate! Tampia din Turchisi, tnpreun[a] cuIon Valtoar[e] an Staril[e], dup[a] poranca Marie! Sale v[e]ljudet Stefan Fili$tah, dam nor acIast.a. scrisoare a noastra lamana dumisale jupanului Gligorie Lazul precum sg s[ä] $tieca, tamplandu-s[a] moarte Voicgi Corciulet, la moartea eirail lasat ia cu sufletul eii precum sa [sa] $tie ca are ia osum[a] de ban! la jupanul Gligorie. Deci, tamplandu-i-s[a] elmoarte, $1 neavand cu ce sä o grijasca, am mers ea popaMater la dumnealul jupanul Gligorie $1 mi i -au dat dumnealuimie in maim mea zloti rumanestl Io, $1, in urmg, neajungandace$U ban[r] de pomena $1 de serendare, am mersa ea popaMate!, denpreun[a] cu Ion, la domnealul jupanul Gligorie, $1nor am cerut la dumnealui ca s[a] ne mai dea ban!, ca s[a]fac[g] poman[A] la 6 saptameni, $1 sa sift] plateasca serinda-riul. Iar dumneahii, nevrand ca s[a] maI dea ban!, 1-am che-mat innaintea Marie! Sale judetului, $1 1-am apucat pe durnnealul pentru tot banil care ail graft ia la moartea i!, $i dum-nealui s'aii jurat cu juramanta innaintea Marie! Sale judetului$i innaintea noastra, precum la dumnealur mai mult decgt rozlot, car[e] i-ail dat, $i ma! sant la dumnealui 10 lei $i 1 zlot,iar dan poranca Mgriei Sale ne -au dat dumnealui la marinenostre $i ace! 10 lei $i 1 zlot, ca s[A] sa plateasca serin-dariul ii s[a] sa fac[a] poman[a] de 4o de zile. Iar, adevArat,jupanul Gligorie ail jurat cu jurata (sic), precum innainteaMarie! Sale judetuluI, precum ail mai avut la dumnealui maimulti' ban[!] de cum scrie ma! sus, $1 i-au dat dumnealuI inmana ell, lei 18, $1 iar s'aa mai jurat innaintea noastra pre-

SATENII TINITTULTJ/ 351

cum la dumnealul, din ce scrie mai sus, n'aii avut nici-unban. Acest juramant s'aii jurat innaintea mea pope!, lu Mate!,duhovniceaste. Pentru aciasta am intarit aciasta carte cupecetele noastre, ca s[ä] creaza in tat local, $1 la fie$tece ju-decat[a].

Eu Pop Mate! ot Turchi$ (NI [pun degetele].

Eu Ion ValtoareProtopop Florea Baran, iscal [= iscale$te].

am scris ea log[ofatul] Radu at cinstitulu! Sfat, cu zisadum[neal]or, $i $1 martor i.

7.

t Rajnovii : pop[a] Stoica, pop[a] Lupu, f. 6.

j- Tohanu : pop[a] Ion star[etul], f. 1, pop[a] Brat, f. I.Pop[a] Radu Gabanea, f. I.t Pop[a] Andre[1] ; pop[a] Burcu, pop[a] Radu sna [fiii]

pop[a] Ion, ate b[a]n[i] 5o.Zarnestii: pop[a] Vladusca, f. 1, pop[a] Manail[a], f. 1.

Popa Dobri, f. 1, pop[a] Vladut, f. , pop[a] Zmadu, ban!50, popa Vlad Dobre[s]cu, ban[!] 50, pop[a] Coma, ban[i] 50.

Pop[a] Ion Baiu, ban[T] 50, pop[a] Ionit[5], ban[T] 50,pop[a] Manail[a], Iun[ie], f. 50, pop[a] Ion zet [= ginere] pop[a]VlAdut, b[anT] 50.

-1. VlacleaniT : pop[a] Ion star[i = cel batrin], f. 1, pop[a]Burcu, f. 1.

t Tantarif : pop[a] Burca star[i], f. 1, pop[a] Stoica, f. I.Feldioara : pop[a] Iona$cii, f. I.

t Bodu : pop[a] Marcu, f. 50.Preajmarti : pop[a] Oprea, f. 1.

t Tarlugeanli : pop[a] Stan Breace, 1. I.t Pop[a] Rad[u] Verzea ot Satulungu, f. I.t Turchisu : pop[a] Gheorghe, f. 1.

Ace$ti ban!, filorin]t 28, caril saborul nostru cu protopopulchir Florea, ca sä sa dea preotului Statie, $1 a$a au poruncit

No 721.

Si

t

352 SUPU§li BRASOVULIIT

parintele V1[a]d[i]ca, sa aver a da aciasta veachie ramasita, sanu facet intealta chipti. in Bras[ov , It 1736, Ghen[arie] 16 dni.

Ierei Radul Team[pea],prot[opop] al Bras[ovulufl.

Manu propria.Ace$ti bani dat parintele protopop Florea in maim

pope! lui Statie, fr. 28, ce s'ati cheltuit pe sama Vl[a]d[i]calde la Ramnic.

Popii din Tohan, pop[a] Rad[u] Tatulea de io ani, nu daidajdea vladiciasca $i frate sail pop[a] Andrei, iar (?) de 3 ani 1.

8.

Rama$itele ce s'ati scos din catastigul prot[o]popi Flori,care preot cr-au ramas dator de ban! vladicesti, a$ijderea $ide bani de cheltuiala, ce s'ati dat lui popi Eustatie, pre.cum le insamnamu toate pa rend.

Zerne$tr.

Popa Dobra, 1 flor[in], 40 de ba[ni].Popa Smadul, i flor[in], 20 de b[ani].Popa Vladuta, i fl[orin], 20 de b[ani].Popa Vlad Dobrescti, i fl[orin], 20 de b[anl].Popa Com$a, i fl[orin], 20 de ban[!].Popa Ioana B[ ]la, 1 fl[orin], 20 de ban[!].Popa Ionita, i fl[orin], 20 de b[anl].Popa Emanuil Iuni, i fl[orin], 20 de ban[!].Popa Ioanu, ginere lui pop[a] Vladuta, 1 fl[orin], 20 de

b[ab IT.

Tohani.

Pop[a] Andrei, pop[a] Radul, pop[a] Bucur de patru ann'au plat[it].

Terlungeni.

Pop[a] Stanti, 2 flor[ini], 40 de ban[!].

N0481.

i -au

SATENII TINITTIILIIi 353

Si Tare fi[o]r[ini] 28, ce s'ati dat la popa Statie, acesterestantie trebue sA plgtit vol preot, cari santet datorT, ca-sbang vledicestr.

Zernesti: pop[a] Dobre, zlot 6.

[Pecete rosie 2.]9.

Nicanor Miletcevicl,episcop crusedolschP.

Prea-cinstitilor eel de bune neamuri, Mania Voastrg prea-cinstit DornnI al prea-cinstituluT maestratii si al nostri marmarl stApanitorT, cu plecgciune Mgri la Voastrg ne inchingm,nor toff numiti mar jos, si ne ruggm MAriilor Voastre, sipoftim ca sg ne randuit birati pe Aldirair, Tar pe altul norsAteni nu poftimii.Eu Ion Stravoiul Zarnescul. Eu Toader Munteanul.Eu Stan Targtul. Eu Vlad Stroe.Eu Vlad Noghiia. Eu Stoica Dragoeser.Eu Aldea Martoiul. Eu StancTul CApritoiul.Eu Ion Pgrsoiul. Eu Enea NamgesculEu Ion Popocea. Eri Radu Voiculet.Eu Ion Dobre. Eu Toma Budia.Eu Dobre sin Dobre. Eu Bucur Pepe lea.Eu Dusea Mihai. Eil Vlad Cosotoiul.Eu Bucur Ggrnitg. Eu Baia Susu.Eu Oprea Cline!. Eu Nistor Serban.Eu Voina Mgnaild. Eu Mari Ian.Eu Toader Morariii. Eu Ion Tatu.Eu Bucur Pitea. Eu Vlad Buzarlan.Eu Vlad Jinga. Eu Ilie Buzarlan.Eu Ilie al Babi. Eu Radu Paraschivu.Eu Vlad Buza. Eu Vlad Buzgrlan.Ed Gheorghe Munteanul. Eu Radu Buzarlan.Eu Dobre Neagu. Eu Bratu Picicu.

1 De Crwdol.No 589.

75703. Vol. X. 23

3

354 SUPII§II BRA4OVULUI

Ea Radu Olteanul.Eu Ivan Vilsan.Ea Radu Olteanul.Eu Vlad Tentul.

ES Ion Zmedu.ES Radu Badi la.Ea Vlad Voicul.Ea Alde Voicul.'

Si am scris ea Radul Turcul gramaticul, iar ace am scrisaciasta carte, $1 daca au aflata biraul, au vrutu O.' ma ucigade tote, sä stric cartea, dar ea am scris cu voia satenilorce sant numit. Si, afland sateni, au sarit cu toti ca sa mascoata de la batae. Iar ea, vazand ca va sa -m i5. Ion biraucartea, o'm ruptu, iar sateni de iznoava au facut acTastacarte, $1, de-T va pofti cinstiti Donna pe sateni, vor veni $i

de fats. Actasta, $i mila lut D[u]mn[e]zaa sa fie cu cinstitiDomni.

Mid $i plecat not: Zarnetil.

Facem $tii[n]tare M[ar]iilor Voastre, pantru ahest °mu,anume Stoica din Cumatra [-=.- dinnu Ma[n]tra ?] ca mult[a]galceav[a] face : inchide vite din hotarul nostru, $1 le ducein ca[r]cima Cotli, $i nu aduce vite din hotarul nostru la not,ce le ba[gA] in carcima Cotli $1 el is irasura, $1 sa adun[a]oament strein[i] pe langa el. Si ne-ar fi voia sä vie in satcasas, sa nu mat faca galceava [sters: a au inchis un $tucade pamant] al satulul far $tirea noastra. Not am rumpt gar-dul, $i not ne-ama ruga Mariilor Voastre, sa aduceta M[ar]iileVoastre pe ahet oament in sat, cad multa paguba facu lahotar[u]lu nostru.

Ea birau din Vladeani, inpreun[a] cu jurati $1 cu batrani.Lun[aj Iun[ie] zil[e] 20, 17612.

I I.

AT Marii Tale mat mid $i plecat. Alta, pen oamen[i] avempace, iar vite s'aa mat beategit 3, tot la oameni ahet oprit,iar la alti sant boi, vacile san[a]toase toate.

I NO 7332 N° 742.

10.

SATENIf xINUTULUX 355

Ni-am raga milii Mari' Tale, oameni can! sant san[a]tos,sä s[a] sloboz[eas]ca : n'aa ce manca. Portiionul pod scoate,ci mar[e] nacaz avem.

Cu oameni carele le iaste vitele beteage, staa departe :cari-s cu bol, cu vacs, cu tot, no-s ameasteca c'alte vite.

Luna Iunie zi 20, 1761.Ea birau din Vladeanil.

ill. iilTrsaniT *tort

De sigur ca din cele mai vechi timpuri pastorii din TaraBirsei treceaa dincoace de munti, pentru a cauta pIsune bo-gate in virile muntilor si in toatu intinderea sesului, pana lastufurile cbaltii) dundrene. Teranii nostri it numiaa Birsan!,dupa numele ape! Birsa, precum locuitoril de la Olt eratinumiti de ceilalti Romini Olteni, eel de la Jiiu Pen!, si asamai departe. Drumul Birsanilor era mai ales prin Tara-Ro-maneasca, si numai arare or!, prin Secuime, in Vrancea,unde eraa pastor!, sau prin muntii Bacaului, de unde seputea merge si pana 'n Basarabia de astAzI.

Pomenire despre pi storif birsani nu se face insa in timpurilemai vechi. Birsani, lina birsana, «oice birsane, ca in ba-lada Mioritei nu se inseamna in ravasele ce trimet Domniisi boierii nostri la Brasov in veacurile al XV-lea si al XVI-lea.

La inceputul celui de al XVII-lea insa, aflam ca Birsaniiaveaa toata voia de a colinda si locui plaiurile si cimpia dela picioarele for si ea pentru aceasta intrebuintare a bogatieieri! Domnii munteni le luau o dajde anume. Principii ar-

- deleni, la cari se plinsera Brasovenii, nu voiati si recunoasc5.acest drept, de alminterea foarte firesc, si innainte de Domniaprieteneasca a lui Mate! Basarab se ajunse la invoiala ca.darul in ban!, pe care, pentru ocrotire si asigurare, Tara-Romaneasca it raspundea Craiului) vecin, in sums de 5-6.000

galbeni, sä fie socotit ca o despagubire pentru dajdealuata de la Birsani. Astfel ramineaa cu paguba, ce e drept,§i Birsanii insii si stapinii lor, Brasovenii 2.

No 74i.2 Stua'it Sri doc., 1X, p. ix Si arm. izvoarele citate acolo.

alti

I

at

de

356 SUP UT f BRA§017 CILIA

De la MateI insu$1 nu ni-a ramas nici -un privilegiu pentruBirsani, cu toate cI el trebuie sä li fi dat unul.

Se pomeneste odatI hrisovul pentru Birsant at lut Antonie-Vodl din PopestI, al lut Serban Cantacuzino $i at lut IoanMavrocordat, pierdute $i ele. Numai de la Domnia lut Brin-coveanu, inceputa in 1688, pornesc still necontenite $i sigureasupra pastoritulut in Tara-Romaneasa a ciobanilor supu$IBrasovului. Pang atuncI gasim doar vre-o scutire de bir $ide sarcinI ca acea de la Duca-VodA, care se tipAre$teaid, pentru oamenii de la oile, pAscind in tara, ale vre unuTprieten brasovean.

Dupa vechiul asezamint, care n'a suferit Ora dupe, moartealut Nicolae Mavrocordat (T 73o) l, decI in curs de vre-o suade ant, nici-o schimbare insemnata, primind nume cite unadaos intimplator, lath care era situatia Birsanilor veniti cuoile pe pamintul muntean :

El pot sta in voie tot timpul ce trece de la Simpietrupand la Sf. Gheorghe, fiind decLingaduiti calocuitorI aproapestatornici al teriI. In munte, el nu platesc nimanur nimicpentru pasune. Nu se dd nici oierit, nici lerbarit, nici chiarvama pentru brinza, Tina ce se aduc innapoI in Tara Birsei,NumaI cit, atuncI cind pdstoril vied din oile for la tirgurile dinjosul muntelul, et platesc vama vinzarir in tarI (care e inMoldova mortasipia). Stinile de capetenie le aveail acestrBirsanI pe muntele Buceciuliii $i pe at luI Leaota (sail Laiot5).

Cu totul altele, mat grele, potrivit cu folosul, sint indato-ririle Birsanilor ce se coboara la balta. tntaiil, et trebuie säse inteleaga cu stgpinir de mo$11, in ceia ce prive$te adetiul,pretul pentru p4une. Apot et rAspund stapinirii darea pecapetele de ol, oieritul : soma e statornicita de de mult, toban! vechf de vita., ceva mat mult de trel parale ; oierul careface numdratoarea $i stringe baniI, prime$te $i el pentru munca10 bani de fiecare turma. Cind turmele pleacX in prima-var5. la munte innapot, se mat da un miel de fiecare $i cite2 banl de cal,ca despagubire, ziceati pastorlI, pentru cA edg,

I Urechid, Iv An. Ac. Rom., XV, p. 817.

BiRSANII PABTOR1 3 .37

rima padurf de salcie in baltf pentru hrana oilor lot, 1. Vitelemarl si calf sint scutite de ierbaritul, care apasa asupra ebu-catelory pamintene. Ciobanil, daca sint strain!, n'ail nici -osarcina. Brinza nu plateste la plecare, dar caKavalele ce sevind, in tirgurile de la Cimpina si Valeni ma! ales, dad obis-nuita vama a vinzarif. Cind, pentru o pricina oarecare, tunsuloilor se face in tard, la popasurile din Breaza, din Comarnic,vama linei la iesire e de 4o ban! pentru vechea masura apoveref. Nu se lea vama insa pentru pieile oilor sad vitelormoarte. Alte masurf si scutirl nu se prevad.

Dar viata terilor noastre era pe atuncT prea zbuciumataca sa se poata Linea in sama toate aceste asigurarf. Chiarun Domn bogat, cinstit si omenos, ca Brincoveanu, era silitune orT sä calce pe alaturi, fara a se ma! vorbi de pacateleslujbasilor, care de altminterea nu ramineati nepedepsite. Astfelvedem ca ierbaritul se culege de la turmele ce s'ail coborit labalta. Cef cu scutiri generale platesc totusf oieritul la trel an!cind, dupa o dating. ce se intilneste si in Moldova, chiarboierif eras supu0 la dijme ca aceasta. Cind in 1707, in-cepe a se stringe vacaritul, pe vitele marl si pe cal, Birsanifnu pot fi scutiti. Cind Turcil fac o mare cerere de of pentruConstantinopol, pentru tabard, pentru cetat!, se lea si de lapastorif Brasovuluf a doulzecea parte din turmele lor, si eitrebuie sä adauge si cite tref ban! de cap de oaie pentrudusul acelor of la locul de cuviinta. Cind vin beglicgiif,oameniT trimesf de Casap -basa, starostele macelarilor con-stantinopolitanf, Birsanif sint si ei silitf a li vinde forcu un pre% statornicit de ma innainte. Scrisorile de plingerfnu ajuta mult. Judetul Braovuluf, cutare om de cinste sivechia prieten de acolo e scutit, dar ceflalti trebuie sä sesupuie.

Dupa Nicolae Mavrocordat, Brasovenif se maf putura in-%elege trainic si cinstit numal cu Grigore Mate! Ghica-Voda.El apuca insa oieritul crescut daca nu-1 crescu chiar in-

' Privilegiul e pastrat In forma InttiririT luT Brincoveanu, 12 Januar 1712(Stua'ir ri don, V, pp. 351-2) $1 a luT Nicolae Mavrocordat, 15 Novembre 1719(documentele ce urmearlt). Cf. $1 Studir fi don, V, p. 344.

358 sump! saA§ovurul

susi la 15 ban!. Dupa sfirsitul DomnieT lu! celulMihaT Racovita si chiar Constantin, fiul lul Nicolae Mavro-cordat, Intrecura margenile privilegiulul. Oieritul se ridicala to parale sail treizecT de ban!, fiindca era strins acumde doua pe an. Si vacaritul fu indoit, supt Racovita.Din partea lor, pastorii ardelenT nascocira mijloace de ascapa de sarcini, si el sent invinovaciti ca plecaa din tail Incade la inceputul ierne!, 'Ana nu veniaa la turme oieriT si eellalti implinitorl de dajdir'.

In 1751-2, Grigore Ghica, intors in Domnie, orinduiestelucrurile, si pentru BirsanT, si pentru RominiT de linga Siblia,dupd vechiul obiceia. Va fi numai un oierit de 15 ban! sinumal un vacarit ; pe acesta nu-1 poate cobori la jumatatede taler, cum i se ceruse, dar it injumatateste fata de ce seplatise pe tot anul pang atunce, hotarindu-1 la t czlot vechiax.sail 22 de parale. Ierbaritul e desfiin %at. Pentru celelaltepuncte, privilegiul de la inceput nu sufere nic! -o atingere 2.

Cind tiara cazu insa pe mina fiilor lui Grigore-Voda si,'Inca mai rail, pe mina fiilor lui Mihal Racovita si a laco-milor Greci tarigradenT, cari-T stapiniaa si pe uniT si pe altii,napastuirile crescura rapede si mult. Supt Constantin Raco-vita oieritul era in adevar numal de 16 banT si jumatate, si,la plingerile din Brasov, se intimpina ca, platind Birsanil numalIco bani, TurciT, cari aveaa tot mai multe stine si cisle la Du-nare, nu vbr voi sa dea decit 8. Suma ramasese adeca tot ceadin privilegiul lui Grigore Ghica, pentru ca I ban si jumatateera cpoclonul de numeD. Dar vacaritul ajunsese la nu maiputin decit 66 de parale, pe cind trebuia sa se dea 66 debald. Staruin %ile Brasovenilor adusera statornicirea din nod aacestei din urma. sume. Ba Inca se ierta ierbaritul, in sums,de 40 de banT pe capul de vita sad de cal, si vama de

I Obiceiul s'a plstrat !mit §i mai departe pentru pistorff siblient, cariveniaU prin Wean gi mergeati pdnii la Vodita, Unit Virciorova, iar ide spretoamol se trag tnnapot fired a nu plKti oieritulp. La 1784 se hotIrqte citse va lua o oaie la sutti (Urechia, In An. Ac. Rom., XII, p. 5t08, nota).

I Cf. Sruclit p dec., V, pp. 157-8, no 505, si documentul dirt 1752 al luTGhica. ce urmeazL.

d'intah),

ori

li

BIRSANII PASTOR 359

vinzare, care facea doi banT de oaie. De vacarit furl iertatrdoT cal de fiecare turmg, acel cari cpoartg odaia dupe ob.Se faggdui o platg bung si dreapta din partea beglicgiilor.

Stefan Racovitg, coplesit de datoriile sale si de cele pecare i le lgsase fratele, creste oieritul la 17 banT si jumgtate,decT cu un ban, scutind in schimb a zecea parte din or. Elhotgreste chiar cA, la beilic, se vor da de acum innaintenuma! 7 la suti£ din oile Birsanilor, si nu 131.

Dupe reforma generall din 1774, se alcatui alt asezgmint,de catre Alexandru Ipsilanti ; el fu cuprins in condica Vis-tieriel, dar nu ni s'a pastrat. In el se cuprindean fel de felde masuri, dupg cele vechT. Dar privilegiul de oierit si vg-cgrit scAzut nu se mai intilneste. Ipsilanti unificase oieritultuturora, in sum de 12 ban! flume (720 ban! = i taler),farg epoclonD. Vacaritul ramine in suma de 66 banT pentrualp' estrdinTo, dar se vede ca Birsanii izbutisera a-1 scgdeapentru dinsiT la 33 de ban! numai 2.

Aceasta fu, de acum innainte, starea de lucrur!, cgcT de laAlexandru Ipsilanti ?nnainte nu s'a mai facut nici-o reforma.

in Moldova, datoriile si scutirile Birsanilor erati altele. Nule putem cunoaste dui:4 scrisori brasovenesti, dar avem alteizvoare la indeming.

La inceputul veaculu! al XVIII-lea, cind putem cercetasi rostul Birsanilor in Tara-Romaneascg, eraii in Moldovadoug feluri de Birsani, afara de grupe de Mocani care stateatipe lingg dinsii. UniT erati adevAcatiT Birsani, cari petreceatipe plaiurile Putnei si Bacaulul numaT noug din cele doug-sprezece luni ale anuluT si-si aveati gospodaria, familia, neamurile pe pgmintul brasovenesc. Si eT ere' scuti%i de sarci-nile personale ale tea ca si BirsaniT muntent ; pentru oT,

eT aveati sg raspund5. gostina de of sail oieritul moldovenesc.AceastA dajde era socotitg t de la dzeace bucate un let,sari 2 parale or! 6 banT de oaie, pe lingg I lea si jumgtate

I Documentele ce u.meazI.Urechil, 1. :cit. cit., p. 395, nota. Cf. ibid., p. 646, note.

380 suPusil sirtA$ovuLuf

pentru o stinI intreaga. Aceasta egortina $i ggorstinariI)el erail numiti, in deosebl de ceTlalti, cbirsane$th ; a platinumal attt, se chema a plati cbirsaneste,. Adetiul sail des-pagubirea pentru pamint se dAdea in natura : un miel deturmA. Si Inca acest adethi se dadea nuroai pentru locul pecare se ridica, pentru o vara intreaga, stina, cAci vara li eraingaduit a merge in vole ape locuri slobode,, unde nuputeail face nici-o paguba 1.

Alti Birsani eraii asezati numai in anumite locuri, la Soveja, la Racoasa in Tinutul Putnei, la Cain, in Tinutul Ba-cauluI; linga el la Bilca eraii Mocani 2. Ace$tia nu mai eraapriviti ca (BirsanI strAiniv, ci ca cbirnid pamintulul pe carefusesera colonisati, ca cslobozienix. 3. In framintarile ce zgu-duiaii atunci Ardealul, el socotisera ca e mai priinciosmai sigur a till pe pamintul moldovenesc at lul Voda. ETse bucurail de toate drepturile celorlalti Birsani, dar aveati$i indatoriri deosebite, pentru folosul mai mare ce scoteaudin Cara. Printr'o invoiala incheiatg din capul locului, orumptoare, ei se invoisera a da cu totiT, in locul birulul,suma de 3.000 de lei vechi pe an. Ea se impailia, se cisluiaintre pgstori de catre Vornicii for : unul la Soveja, cellalt laCain. Ace$ti Vornici aveati $i putere de a judeca, afarA deintimplarl de fort $i de omor, cind hotarirea $i pedeapsa ohotaria de-a dreptul Domnul.

Birsanif de tail erail scutiti de podvoade, de cal de olaede toata slujba drumurilor, musafirilor, dregatorilor in cala-tode $i stafetelor, decl ; dar, in schimb, trebuiau sa ga-teasca vestitele for a care mocAnestis. pentru nevoia Dom-nilor : cind veniau, and plecau, cind se stramutaii sail faceatitrimeteri. Tiganir lucrau necontenit la aceste care, $i Sovejase certa adesea cu Casinul in ceia ce priveste datoria fiecareiasezgrI in aceasta privinta. Alte on erau gilcevl pentru of

Stua'ir a doc., Vl, p. 313, n° 714 ; P. 333, n° 876 ; P. 334, no 882 ;P. 388, nle 1347-8 ; p. 436, no 1638 ; PP. 440-1, no 1659 ; p. 443, n° 1672..Cf. situaia pAstorilor din Cimpulung, ibid., p. 434, n° 1635.

2 Documente Callimachi, II, p. 88.3 Studir fi doc., VI, p. 441, no 1659

$i

3

BtRSANII PASTOnt 861

furate. In sfir$it, nu lipsiad la Cain neintelegerile cu egu-menul manastiril' luT Gheorghe Stefan, pe pamintul careiase a$ezasera.

*

Ace$tT colonistI ardeleni, cu zeghe albs $i caciula patratA,mare, can nu s'ati schimbat ca indeletnicire, port $i datinipans in zina de astAzi, 1$1 treceati vremea $i -$T ci$tigau hrananumaT cu pAstoria de oT, cu ingra$atul porcilor, cu carAu$iapoate. Birsanul $i Mocanul vindeati oi, brinza, ca$urT, 'Ina,cergi, bumf. Se coborau callti cu aceste marfurr pang. laGalati chiar, $i ei negutati de o potriva pe un mal $i pe altulal Milcovulur; TurciT din Foc$ani, salhanagii in legltura cuConstantinopolea, cumpAraii foarte mult de la din$11' '

Si DomniT moldoveni se infruptau, ca $i ceT din Tara-Ro-mAneascA, la ci$tigurT in afara de indatoririle scrise. Astfel,pe la 1740, Constantin Mavrocordat facu gor$tina Birsanilortot de 4 parale de oaie, ca $i a celorlaltT locuitori, $i maiimpuse $1 o rasura pentru stringatorT , $i anume 10 ban!.Go$tina ajunse pe la 1780 a fi numaT 10 bani de oaie. Darplingerile judelul $1 SfatuluT din Bra$ov nu ni s'ati pastrat$i pentru aceste incalcarl 2.

*

Intre aniT 1761 $i 1767, Curtea imperiall starui cu cea maTmare energie pe linga Turd pentru ca, atit in Moldova, cit$i in Tara-RomAneasca, sA nu se maT faca greutatI c BirsanilorstrainT). Se pare ca, $i de o parte, $i de alta, DomniT ii camndcajiati la vAmT, cadetiurTy $i dajdi pentru a-T face sA sea$eze in tail. Porunci se capataii, dar ele nu folosira marelucru.

Cind, dupA pacea din 1774, InpAratul 1$T avu agentii sta-

I Ibid., p. 212, p. 231, no 190 ; p. 294, no 592 ; P. 313, 1110 708-9 ; P.322, n° 790; P. 333, n° 876 ; p. 334, n° 879 ; P. 334, n° 881 ; p. 363, no1134; P. 369, no 1188 ; p. 381, no 1296; p. 385, no 1326; p.388, no 1346 ;P. 389, n1° 1352. 1354; P. 389, nle 1355, 1359; P. 400, n° 1488; p. 401,no 1493; p. 405, no 1530.

2 Ibid., P. 340, no 936.

362 SUPIT§11 BRA§OVULITY

tornicT, cu caracter consular, in amindoud principatele, celd'intaiii dintre dinsiT, Raicevich, innoieste dup. douazecT deanT plingerile de aka data. El izbuti sä inlature in Moldovaabusurile cu adetiul, pe care-1 'nail si besleaga de Fakir', siVladica de Husl, si totl mosieriT prin pImintul carera tre-ceati pastern, unele yam! nedrepte, ca aceia pe hainele Bir-sanilor, precum si cumparatura cu de-a sila a beglicgiilor.Austriacii nadajduiau chiar O. capete de la Poarta de-adreptul scaderea oierituluT si gorstineT de of Ora la 8 banTpre oaie. Privilegil solemne din partea aminduror Domnilorhotarird lucrurile in dezbatere, la 1785 3. Dar multa vremeinca asuprirea Birsanilor fu unul din punctele de plingerecele mar obisnuite ale Puteril ce stapinia dincolo de munte.

Pe vremea cInd 5tirbeT-Vocia era Domnul muntean, decTprin aniT 1850, pastern ardelenT plAtiati Vistierief oierit si,pe Una el, corndritul, care faceau la un loc 8o sail chiar100.000 de lei pe an. Ma! tarziu numele vechi disparura, sidarea pentru folosirea pamintuluT de pasune ajunse o simplytaxa moderna. Ea se hotareste si astail in tarifele sail invo-ielile de vama cu Austro-Ungaria.

I.

[Mater -Veda cat-re judqul Mihal.] Catra aceastail dati stireDomnia Mea pentru cinstit[a] carte ce mi-a! trimis dumneata,(IA toate inteles-am Domnia Mea pre randu, si foarteir mul-temescu domnetal[e], cacT nu santem uita% cu scrisoarea pu-rurea de catra dumniata. Alta, pentru obagie dumnetal[e],Bucuru, cu frate-sail Stoeca, facut-le-am Domnia Mea cartesDomnie Meal[e], si I'am dat si omulu Domnie Meal[e], sa lais toate vile de la Pan[a] Capitanul, carel[e] au fostu oiar,pan la un miel. Altu, nicT -o pag[u]ba sa n'aeba da cdtra.

I Hurmuzaki, VII, pp. 26 -7, 37, 39, 41, 426, 435, 437, 444, 448-9 iRaicesich, Osservaziani intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, Apen-dice. Cf. §i Hurmuzaki,* Fragenente, V.

BIBBANLT PASTOR! 363

nimenea. Aceastal facu tire Domnia Mea. [7152 116441,Fevruarie 12.]

[Pecete rotunda 1.]

2.

t La a1 nostru cinstit si de m[i]I[o]stivul Dumnezeti da-ruit vecin de aprope si ca un pgrinte, jupan Mihaiu biv judeta marel cetg.tI a BrasovuluT, pac[e] si sgn[g]tate pohtescudumnital[e] si a toat[g] cinstit[a] casa dumnital[e]. Alta, sa verTpohti dumneata a stirea denteacoc[e], cu mila luT DumnezeuMgrlia Sa Domnu nostru Taste sIn[g]tos si veasel ; not Incane aflame cu san[a]tate pre ignga cinstite speatel[e] MarlSal[e]. Alta, de scrisoare ce ne-aT trimis dumneata, cu dragginema o'mu priimitu, si de tooate amu inteles, scriindu-nedumneata pentru rgndul oiloru dumnital[e]. DecT, cu scrisoareanu putemu lungi, ce veT Intelege dumneata den cartea MarlSal[e] Domnu nostru si den omenii dumnital[e]. DecT, nicT deacuma innainte sa nu fimii uitat de scrisoarea dumnital[e].Iar noT Inca, de ce vomu putea, vomu fi gata a sluj[i] dum-nital[e], ca unuT priiaten al nostru. AcTasta putin[g] scrisoarea nostra sa afle pre dumneata san[g]tos .. . Pis [= scris] MaiI dng, Nit 7161 [1653].

f Mai mic fratel[e] dumital[e] si vecin de aprop[e] :Radul Vel Com[i]s.

[V° :] f La al nostru bun priiaten si vecin de aproape sica un frate, dumnealuT jupan Mihaiu biv judet BrasovuluT,' ECHO MATH rk [= cu cinste sa se dea.]

[Pecetea obisnuitg 2].

3.

Mlstiiu bjiiu Io Duca Voevod I gsprti zemli vlahiscoi. AA

H AT rCAILUT Cif flOttfAtHIE rcnARMT [= am dat Domnia Meaaceastg poruncg a Domniel Meale] luT Harman Mihaiu, Bra-pveanul de la cetatea BrasovuluT, de la SchiaT, ca sa aib[g]

3 No 335.2 No 629.

)64 STIPTIVI BRA§OVIILIII

a-§ tinearea la oile lut, aid, in teara Domnii Meal[e], saptectobani ; insa O. fie oament striint, barseani, den Teara Ungu-reasca, far[a] bir $i fara nici -o galcIava. Iar omens de teara sanu fie nici-unul. Dup[a] cum s'aii adeverit cu buna adeverinta$i cu mare prinsoare dennaintea Domnii Meal[e], cum sa-t fieciobanit lui tot streini, iar de catra Domnia Mea sa fie ace$ticiobant in pac[e] de bir, $i de seama $i de alte dajdI, atesant preste an in teara Domnii Melea, de nimic sa n'aibanict-un val $i nici-o bantuial[a], de call nimenea. A$ijderea,poruncescu Domnia Mea $i voao, slugilor Domnii Meal[e], cantvet fi semaci intr'acel judet, $i voao altor slue, cant cu ceslujbe vet umbla, deaca vet vedea aclasta carte a DomniiiMeal[e], iar voi tot sa va ferit de ace$t[i] ciobani, sä le datbun[a] pac[e] de toate, cum scrie mat sus. CA, cine le-ar fac[e]vre un val preste cartea Domnii Meal[e], rea scarba $i cer-tare vor petreace de catra. Domnia Mea. Iar, de nu s[a] vaLinea precum s'ail adeverit $i se-au prinsu denaintea DomniiMeal[e], ci s'ar afla intre ctobanit lut vre unul sa fie om deteara, pentru unul ca acela sä nu fie scud; nici ceialalti, cisa dea $i seama, $i oile lut Inca sa nu le aduca in tearaDomnii Meal[e], ci sa lipseasca den tears. Pentru ca a$as'ati prinsu dennaintea Domnii Meal[e]. Mc CAM% OK rCARAMI

[-= s'a scris cu mina Domniet Mele]. Pis Noem[vrie] 26 dni,P 7184 [1675].

[Pecete octogonala.]LMonograma.1[V°:] Harman Mihaiii'.

4.

Io Costandin Voevod bj. mlstia gsdnu zemle vlahiiscoe.t Cinstitilor $i at no$tri de bine voitort, dumnealor tot

Sfatul cinstitei cetatt Bra.$ovul. Sanatate $i tot binele poftimdumneavoastra de la Dumnezeit Cartea ce at trimis dumnea-voastra, ne-au venit, $i, de san[a]tatea dumneavoastra intele-gand, ne-au parut bine. Alalte date ne-ati scris dumneavoastra,

1 NO 347

EiRSANli PASTOR! 365

am inteles, cum a au venit oamenif dumneavoastrA, carifsant cu of, aid in Ora noastra, de s'au jaluit cum cg li s'auluoat acum caava sumg de of. De aciasta vet! sti dumnea-voastrg, cg no! n'am fi poftit sa sa is de la nimeni nici-ooae, numai de mare nevoe si de mult pas ce au fost asupratargi, n'am avut ce face. Ca ne -au venit porunca de la in-pat-A.0e ca sa dam 20.000 de of de treaba inpAr[g]tiii. CareputetT socoti dumneavoastra, ca 20.000 de or nu iaste putinlucru si, cunoscAndu ca nu iaste cu putintg ca sa sa poatgplini aceaste of numaf de la tw[g], pentru mare pas s'au socotit ca sa facg ajutor si oamenii de tara dumneavoastra,pentru ca sa sa radice acest grew. Macar ca nici atatea ofde multe de la dAnsif nu s'au luoat, ce de la top' oameniftgraf Ardealuluf, cap' sant cu of aicf in tara noastra, s'auluoat 1000 de of, adecg dupa scrisoarea oiarilor de astalama, catg stung de of s'au aflat peste tot hotarul tarndumneavoastra, asa s'au socotit, de's'au rg.nduit sa dea pentruo sutg de of o oae. Care ce sa cunoaste, $i ce lucru mareTaste, cace au dat la o sutg o oae ? ! Macar cg nici de atatan'ar fi maT avut nicf-o suparare, ce, de mult pas ce veniseasupra Ora ne miram ce vom sa facem ! Ce ne-au ca-utat a pune de au ajutat cu tog cat' ail avut dobitoacepe locul tArgi. Iar pentru aciasta ce s'au maT jaluit oamenifdumneavoastra, cum ca le -au luoat si 5 ban! de oae, deaciasta yeti sti dumneavoastra, ca porunca noastra au fostsa is numal cate 3 ban! de vita, pentru plata banilor colorce ail dus oile pang le-au dat in seama Casap-basif. Iar casa ie. cate 5 ban!, n'ati fost cu stirea noastra, ce iat[a] caace! 2 bani ce ail luoat maT mult, am pus de au apucat deIvan Cap[i]t[anul], care ail stransu oile, de i-ail intorsu innapofCare s'au facut tl 15, si iat[A] ca s'au trimis cu omul dum-nealui judetuluf. Ce dumneavoastra if vetT luoa, si vetf daoamenilor de la cine s'au luoat, Tar pe acesta, pe Ivan CA-p[i]t[anul], nu numal cAcT I-am scos den Capitaniia ce era,ce Inca va pati si mare nevoe, clef au facut peste poruncanoastra. insg dup[A] fapta lui el pedepsa is va luoa. Iaroile ce au luoat, a sa maT intoarce innapof nu sa pot, ca

366 supusd BRAVVULUf

s'ati dat de catdva vream[e] in seama oamenilor Casap-basii.$1 s'au $i dus cu dansele ; ce n'avem ce face. Iar pentru Dr5.-ghicT SpAtariul, cate ne ma! scrieti dumneavoastra $1 pentrudansul, cum ca face multe supararT oamenilor de Ceara dum-neavoastra, $1 ail mult val, facandu-le feliu de fenu de obi-cealurT, de acTasta deaca am inteles den cartea dumnea-voastra, Unele ca. aceastea, iat[a] ca am radicat $i pre Dra-ghicf SpAt[ariul], sa nu maT fie nicT -un ispravnic la Campina,$i de acum nu vor maT avea oamenir dumneavoastra nicT-osupArare. CA noT unite ca aceastea nici de cum nu le su-ferim, ce pururea poftim ca sä avem cu dumneavoastra bunsvecinatate $1 priitineasca dragoste, $i asa voim, ea $i oameniidumneavoastra sa a1131 bun trait" in tiara noastrA, $1 ni sdpare ca nu vor mai avea de aceaste supArati. Ce inteleasemacum ca au avut acTasta. Si fit dumneavoastrA sanAtosi.

Ap[rilie] 17 d., 7204 [1696].De bine voitor dumneavoastra :

lo Costandin Voevod.[V :] f Cinstitilor $i al nostri de bine voitorT, dumnealor

cinstitul Sfatul at cinstite! cetati BrasovuluT, cu sIn[A]tate sdsA dea.

[Pecete mare, rotund5.1.]

5.

Cinstite al nostru bune vecine §i priiatnice, dumneata ju-pane judeate, sanAtate $i tot binele de la a tot putearniculDumnezeii poftescu dumitale.

Cartea dumitale de la sluga dumitale, cu cinste $i cu dra-goste o am luoat, si, de buns sanatatea dumitale intelegand,ne-am bucurat. Caria in lunga vreame a fi intreaga $i cunorocir[e] de la Domnul Dumnezeil poftim. Alalte cate dum-neata ne maT scril, Inca am inteles. De care lucre foarte ne-aupArut $i ne pare rail de supArarile $1 nedreptatile oamenilordumneavoastrA ce au avut aid, de unii $i de alp : unii tra-

I No 352.

BIBSANd P.A.noiti 367

gandu-le bucatele, altii luandu-le bani afara den socoteala$1 den obiceaiu. insa, save ea dumneata, acestea ce ai os-tenit de mi-ai scris mie, $1 Mari! Sale lul Vod[a] Inca al scris,de ai dat in $fire, Tar Incas $1 mie, mi -au fost pren putinta,n'am pregetat a nu grai Marii Sale. Care lucru nici MariiSale nu 1-all parut nici-un bine de unele ca aceastea ce sa fac.Pentru ca. poranca Mari!. Sale, nici ail fost, nici Taste sä safaca unele ca aceastea, sa sa is cel[e] ce nu Taste obiceaiul$i direptatia ; ce n'av em ce face deaca vreame ce a$a santslugile ! Macara ca mi sa pare ea ca aceastea nici introCeara, nici la un loc nu lipsescu : jafurf i mancaturr de ()a-men! rai ca aceia. Unde $1 aid, ca nu sant de aceia, nu ta-gaduim. Derept aceaia, unii ca aceia cine au fost de au urn-blat intr'acest chip, intelegandu Mariia Sa Vocla, $1 necinsteicum 11 s'ati cuvenit au luat, unir ilia $1 den deregatoriia forau scazut $1, cui ce au luat fara cafe, .ca sa intoarca innapoi,au porancit Mariia Sa. Iar, precum am zis, ca aceia raj, ni-cairi in lume nu lipsescu. Ca iata $i vremile $i oamenii acums'ati iutit foarte : poate fi caci $1 stapanitorii $1 putearnicircei mai marl cer mai mult $1 afara din obiceaiu $1 socotealavor sä ia, $1 a$a urmeaza $1 alalte necuvio$inte $1 pagubemai multe la norod. insa, cat darn pentru aclasta cu oa-menii domneavoastra, mai multe nu lungescu, de vreame ceden cartea Mari! Sale lui Voda, ce raspunde dumitale, maipre largu vel inteleage dumneata, $1 de la sluga dumitale a$ij-deria. $1 lara$ $1 de acum innainte, intru ceale ce ne yd.pofti dumneata $1 va fi pren putinta noastra, in lucrur! cu-vioase $1 direapte, gata santern pururea a sluji dumneavoastra,ca unor bun! vecini $1 bun! priiateni. i mila lul Dumnezeasa fie tot cu dumneata den toata vointa poftim.

Al dumitale de bine voitoria priiatin $1 vecin, $1 gata pu-rurea a sluji :

Constantinus Cantacuzinus.[V° :] Cinstitulul $1 noaa bun priiatinului $i de aproape

vecin, dumnealu! jupanulu! Ioanes Manco$, marelul -judet alcinstitei cetati a! Bra$ovului, cu cinste $1 cu multa sanla]tatesä s[a] dea.

368 SUPU§If BRA§OVULIII

Anno 96, die 2 Maj, Stolnikul Kortandin Schreiben we-gen unser Wallachen.

[Pecete neagrA, octogonalA, cu vulturul bicefal, coroanaimparateasca $i literile : (C[on]st[antin] C[an]t[acuzino]lp .1

6.

Cinstit al nostru bunti vecinii si priiatenti, domneata ju-pane judeate, sanatate $i tot binel[e] de la puternicul Dum-nezeti pohtimu dumitale.

Cartea dumitale de la slug[a] dumitale cu dragoste o ambu-luoat $i, de blind san[a]tatea dumital[e] intelegandu, ne-am

curat. Carea in lungs vream[e] a fi Intreaga $i cu norocirede la DumnezAti pohtim. Alalte Inca, cate dumneata ne maiscrii, am inteles. De car[e] lucru foarte ne -au parut $i nepare rau de supAraril[e] si nedreptatile oamenilor dumneavoastrace au avut aid, da uniT $i dA alt.11,unit tragandu -I[e] bucatel[e],altii luundu-le baniT, afara den socoteala $i den obiceaiti.Insa, savai a aceastea ce aT ostenit dumneata de mi-ai scrismie, $i Mari' Sal[e] lu! Vod[A] IncA aT scris $i a! dat in $tire,jar incA$ $i mie, cat ml i-au fost pren putinta, n'am pregetata nu grai MArii Sale. Care lucru nicT MArii Sal[e] nu i-auparut nici, etc. [intocmai ca a lui Constantin.] Ap[rilie] 19,P 7204 [1696].

At dumital[e] de bine voitoriti $1 gata a sluji :

Mihal Ca ntacuzin b.

[Pe o foale adausd :] 2 ban[f] ce s'au luoat mai multu dela oameniT dumneavoastra, care au facut t' 15, scotAndu-Tdupre porunca Marii Sal[e] lui Vod[A], i-am dat in mAnaomuluI aum[i]tal[e], ca sA-I aduca la dunineat[a].

[Adresa ca la aceia$I scrisoare.Pecete ca aceia, brunA, cu initialele : cMiha Ca[n]ta[cuzinov2.]

3 NO 656.2 No 66o.

BIRSANIf PASTORf 369

7.

Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toata vrea-

mea de bine voitorid, dumnealuT jupanul Hands Mancas, ma-rele-judet al cinstiteT cetatT Brasovul, sAnatate si tot binel[e]poftim dumital[e] de la Dumnezeti. Cinstita cartea dumital[e]o am luat si de san[a tatea dumital[e] ne-au pdrut bine.Afalt[e] ce ne scriT dumneata, pentru oile dumital[e], cumca au apucat oiaril pe oamenii dumital[e] de le -au platit deoerit, de acTasta veT sti dumneata, ca., estimpu fiind al treileaan, si pentru mare pas at saraciT de tad, socotit cu totSfatul nostru ca sa dea cu totir oerit estimpu, si asa si sfeat-nicil, cinstiti boiari nostri, to au dat oerif, ce socotit, sipentru altT priiaten [I ] cariT au cartT, sä fie in pac[e] de oerit,ca sa dea estimpu, sa ajute pe saraca de twill, iar la anulsi la celalalt an vor avea oile dumital[e] pac[e]. AcTasta, s[i]mila luT Dumn[e]zeil sa fie cu d[u]mn[ea]ta. Dech[emvrie] 30d ., It. 7207 [1698].

De bine voitor dum[i]tal[e] : Io Costandin Voevod.[V°:] BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in

toat[a] vremea de bine voitor, dumnealui jupanul Hanas Mancas,marele-judet al cinstiteT cetat Brasovul, cu mult[a] san[a]tatesa s[a] dea.

[Pecete mare, rosie

8.

Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zemle vlah[i]scoe.Cinstitulul si al nostru vechiu priiatin, dumnealid jupanul

Ghiorghe ce au fost judet la cetal ea Brasovul, san[a]tate si

tot binel[e] pohtim dumital[e] de la Dumnezeii. Cinstit[a]cartea dumital[e] ce ne -al trimis cu gineril[e] dumital[e], ju-panul Taco Gheorghe ne -au venit, si de sanatatea dumital[e]ne-am bucurat. Alalte ce ne-al scris dumneata si ne pohtestfca sa nu uitam prietesugul cel vechiu ce am avut cu dum..

I No 360.

75703. Vol. X. 24

.-1-

f

s'ail

wail

t

1.]

t

370 SIIPIT§If BRAVVULIA

neata, de aciasta nici am uitat, nici vom uita priete$uguldumitall ej, ca dumneata e$ti al nostru vechiu $i batran priia-tin. Pentru vitel[e] dumital[e] ce al aid in tar[a], 01, to rogica sä ti le ertam de oerit. De aciasta vei $ti dumneata caoerituril[e] s'ail vandut de iaste acum o luna ; de ne-ai fi

pohtit dumneata mai de nainte, am fi facut dumitalLe]. Jar in-ca$T iat[6] ca am fAcut dumitale carte, de acum innainte slalba oile dumital[e] cute scri in carte, buna pace de oerit.Aciasta, $[i] mila lui Dumnezeti sA fie cu dumn[ea]ta. De-ch[einvrie] 4 d., 11 7214 [1705].

De bine voitor dumital[e] : .lo Costandin Voevod.[V° d t Cinstitulul si al nostru vechiu priiatin, dumnealui

jupanul Ghiorghe, ce au fost judet la cetatea Brasovului, cumulta san[a] tate sa sa. dea.

[Pecete mare, rotunda 1.]

9.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiscoef Bunulur nostru priiatin $i vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Andreia$I Reiter,marel[e] -judet al cinstitel cetati Brasovul, sanatate pohtimdumital[e] de la Dumnezeti. Cartea ce ai trimis dumneata,au venit, $i de sanatatea dumital[e] ne -au parut bine. Alaltece ne-ai scris, am inteles, pentru bucatele $cheailor, ce ailaid in cal[a], cum ca au bantuiala de erbari $i de vame$1,$i zici dumneata ca n'ail fost obiceaiti. De aciasta not atatastim ca numai cheaii carii $'ati tinut dobitoacele in munte,la stAni, de le-au ingrapt $1 iar le-au dus innapol, aceia s'auplatit numai adetul munteluT, precum s'ati putut tocmi lastapAnii mosii, iar erbarit $1 vama n'ati dat. Iar eel ce le-aucoborat la vale, la campu, de la aceia au luoat $i vamesiivamA, $1 erbarii erbdrit. [i] a$a am poruncit $1 acum, Si va-mesilor, $1 erbarilor, pentru bucatele cheallor ce vor fi inmunti, sa le dea pac[e], precum au fost obiceaiul ; insa numai

I No 392

BiRSANIf PA STORY 371

ce vor fi ale Scheailor, Tar nu $i ale altor oamenT de acoloden Tara Ungureasca. Iar pentru cel ce -$i vor fi coboratvitel[e] de la munti mai la vale, aceia-si vor da $i vama $ierbaritul : precumu-$T platescu oile de oerit, isi vor plati$i alalte dobitoace de erbarit, fie Scheau, he clue va fi. IarcuT nu va placea asa, Taste pe lesne sä null mai aducs bu-catel[e] sa le hraneasca aid in tail, ce sa $i le tie acolo.Aciasta acum, $i mila luT Dumnezea O. fie cu dumneata.Iul[ie] 9 dni, It. 7214 [17o6].

De bine voitor dum[i]tale : lo Costandin Voevod.[V0:] t BunuluT nostru priiaten $i vecin de aproape, in

toata vreamea de bine voitor, dumnealu! jupanul AndreiasReiter, marel[e]-judet al cinstitel cetat Brasovul, cu multa sä-n1 altate ss s[ä] dea.

[Pecete mare, rotunda 11

IO.

t Jo Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zemle vlah[i]scoe.t Cinstitilor $i ai nostri bun! priiateni $i vecini de aproape,

in toata vreamea de bine voitori, dumnealor tot cinstitulSfat al cinstite! cetati Brasovul, sanatate $i tot binele pohtimdumneavoastra de la Dumn[e]zeti. Cinstita cartea dumnea-voastra, ce ati trimis, ne -au venit, $i, de a dumneavoastra in-treaga san[a]tate intelegand, bucuratu-ne-am $i am dat lauda.lul Dumn[e]zea. Alalte ce ati scris domneavoastra, am inteles,cum cs ati inteles dumneavoastra ca aid in tam noastra auesit o dajde pe dobitoace, ca sa dea tot omul, $i ne pohtitidunmeavoastra, pentru oamenii de tam dumneavoastra ce audobitoace aid in tail, ca O. nu sa supere. De aciasta creadeti-nedumneavoastra a cu tot adevarul zicem cs not santem ceiacar!! mai mult am vrea $i am pohti sa nu sä supere, necumaceia a! %araT dumneavoastra, ce s'ar fi aflandu aic!, ce nici pa-manteanif nostri ; dar ce O. facem ? Pentru multele pasuri $imarl cereri $1 greale porunci ce avem de la eel' ce ne sta-panescu, care unul Dumn[e]zea tie in ce greu ne aflam $i

8 No 393

372 SIIPII§If BRA§OVULTA

cu cats dAtorie s'au incarcat ciastg bliatg Ora, pentru aceaias'au facut socoteala cu tot Sfatul boerimei targi noastre, des'au scos aciasta dajde de dobitoace, ggsindu.sa cu socotealaca aciasta iaste $i bung dreptate la tots, nu sg face nimAnurnici-o strambatate, far cat, cine cat dobitoc va avea, sa $14plateasca, precum s'au randuit. Si a$a s'au socotit tot omul,or! pamantean, ori striin, cat sg vor afla ca sA alba dobi-toace in pgmantul acesta, sg ajute cu totii la aciasta, ca sgsg poatg. rgdica pgsurile $i poruncile stApanilor ce ne santasuprg : incepand intal de la no! in$ine, vitele noastre ceavem, domne$tr, le platim, $1 toti boiarii cei marl, $1 manas-tirile toate, $1 arhiereil, $1 top, de la mare pang la mic, cumam zis dumneavoastrg mai sus, nimanui macar o vita nu sgscute$te. insg, mgcar ca insug noi ne platim dobitoacelenoastre ce avem, $1 alalti boiarl top', iar Inca§ pentru dobi-toacele ce sant ale dumnealor judetilor $i ale dumnealorfalnogilor, am poruncit sA le dea pace, de vreame ce a$a s'ausocotit, ce vor fi dobitoace boere$ti, cum ale gubernatulul$1 ale altor boiarl, neami$I marl, sg nu sa supere. Si a$ainpreung vor fi nesupgrate $i ale dumneavoastrg, judetilor $1ale falnogilor, lar alaltr mai prostime, cgti sa vor afla inpgmantul nostru cu dobitoace, vor sa dea top': nu sg poateIntr'alt chip. Cad nu doar ea snit trecuti dencoace acumde curgnd, ce de cgtava vreame sg afla vent! $1 a$Azatiaid in tail, $i sg hrgnesc& $i el bine, ca $i ce$ti pamantean!.S[i] yeti $ti dumneavoastrg $1 aciasta ca cei ce ne stapanescu,ne $1 mustreazg, $i ne zice cg aid in tara noastrg s'au stransuatata sumo, si den Tara Ungureascg., $i den alte part!, si,pentru acest nume mare ce s'au facut cg e tara aciasta piingde om, cu atata mai mult $i stapanii cer cat nu iaste penputintg, $1 obiceaiurile ce aveam mai denainte, de sa $tiia ceda tara pe an, le-au stricat pe toate $i le -au inngltat, catnuma! Dumnezeti cel milostiv sa dea puteare sgradlor pg-mantului acestuia! Pentru aceaia s'au socotit, la un pgs caacesta sg ajute cu totii. i, dupg aciasta, dand Dumn[e]zetisg mai rasuflam, nu vor mai avea de aceaste supgrari, niciace$tea de tara dumneavoastrg, nici pamanteanii no$tri. [1],

BiRSANII PASTORT 373

cu aclasta sfarsind, mila luT Dumn[e]zeil sä fie cu dumnea-voastra.

Pis u scris la] Targoviste, Ghen[arie] 13, It. 7215 [1707].De bine voitor dumneavoastra : Io Costandin Voevod.[N,P):] t Cinstitilor a nostri burn' priiatenT si vecini de

aproape, in toata vreamea de bine voitorT, dumnealor totcinstitul Sfat al cinstitel cetati Brasovul, cu multa sanataateO. s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda I.]

II.

Mlstiu bjiiu Nicolae Alexandru Voevod zemli ungrovlahiscoeMUT PCKAMI-1 [= am dat Domnia Mea] tuturor 5cheailor de laBrasov ca sa fie volnicT cu aciasta carte a Domnii Meale de säaiba aid' in tiara Domnii Meale a tinerea oilor eke vor vrea sisa le pasca de toamna pana primavara, Ia Sfla ntul Gheorghie,cind si duca el Ia munte in Tara Ungureasca, orf pe mosiale domneasca, or! boereasca, on megiesasca, si sä n'aiba nici-oopreala de niminea. Numat si el sa alba a-s pazirea vitele, sanu strice niscaT paint sau livezT saa alte bucate ale cuiva. 51,pentru adetul mosii unde-s vor baga oile in balta, sa aibaa O. tocmi cu stapanul mosieT dupa cum le va fi obiceaiul.51, cind i -ar lovi vreamea rea de lama primejdioasa, sa aibaa-s bagarea oile in balta, orT pre a cut mosie s'ar intampla,si sa nu aiba nici-o opreala de niminea ; numal sa aiba a-sdarea oeritul domnesca dupa obiceaiul lora, de oae cate ban!1o, si -de numaratoarea oiarilor, de turma par[ale] ban[T] 10, iarde altele de toate sä fie in pace. 5i cTobaniT carii vor aveapre la oile tor, fiind oamenT strein[i], din Cara lor, Inca safie in pace de Vel Seama si de toate dajdiile si oranduialele,orT cate vor esi peste an de la Visteriia Domnii Meale, denici-unele, nici-un val si nicl -o bantuiall sa nu aiba,dupa cum scrie si hrisovul raposatului Antonie-Vod[a] sihrisovul raposatulu! Costandin-Vod[a] Brancoveanul, si hri_

1 No 394.

[=

,

374 SUPIT§If BRA§OVITLUi

sovul raposatului fratelur nostru Ion-Vodial, care le-am vd-zutii Domniia Mea la mainile $cheailor. Asijderea si pentruvitele lor de or si de berbecT, care vor fi ale lor bucate decasa, cand vor vrea sa si le duel la casele lor, in Tara Un-gureasca, de acealia sa nu dea vama. $i care dinteacestr$cheenI ar tinea stint vara pre muntiT carif cumpara duprela boeri, de vor face totii cascavele (sic), jail nu branzA,acealia cascaveale de le vor vinde in targ la Campina, ailla VAleanY, sail macar orb in ce targ, sa-sI dea vama. Iara,facandu-s1 totii brAnzA, $i vor vrea sa o ducg la case[le] lor,in Tara UngureascA, de aceaia sa nu dea vama. $1, pentru tur-mele de oile lor, cind yin primavara de la cimpu si tree lamunte, sa alba a da vamesilor cAte un miel de turma, si sa -siis rAvasul de seams, sa -si treaca oile cu pace. $1 pe cdtTcal. vor avea la turma, sa alba a darea de cal par[ale] bani2. Iar, de s'ar intampla vre unora dinteacestea a le fi oileschiope sail beteage, aii vor fi apele marl, de nu le vor puteatreace in sus, ci be vor tunde aid in Tara, la Breaza ad laComarnicil, sail macard unde s'ar intampla, acea land, devor vrea sa o duca la casele lor, in Tara Ungureasca, sAdea vama de povara de cal ban[i] 40, dupa obicealii. Iar,pentru pieile oilor celor ce le vor muri de iarnA aid in tall,$i vrind sa si be ducA la casele lor, in Tara Ungureasca, deaceale piei sa nu dea vama. insa, care vor fi din bucatelelor, lard nu de la altiT luate, ca O. facA me5te5ug, sd nudea vama. $1 pentru $chei carit An stAni in muntif Buce-ciultd $i in Muntele lul Leaota, in hotariu Damboviti, si-s vorpogori bucatele lor, de be vor vinde, de aceale bucate cindsa vor tocmi cu negutitorii, de vor da vama cei ce cumparg,$chiei sa alba pace. Iar, de nu vor da vama cei ce cumparg,atuncl sa dea vama $cheir. $1 in ce judet sa vor vindeaceale bucate, la targul acela ce va fi intr'acel judetii, sa deavama. Numai $cheiT sa poarte grija, sa facA ?tire vamesilor,ca sa tie de la cine vor luoa vama.. $i pentru bu%ile cu yin,care es de la viile lor de aid din Tara la Cimpina, si dinCampina pun vinul prin burie, de -1 due in Tara Ungureascd,sa alba a darea vama, de calul impovaratu cu vin, cate brxnr

BiRSANII PASTORf 375

io, iar de bute sä nu dea nimicil. Iara, de nu vor fi din vilelor, si vor fi luoate de la altil, sa aiba a-s darea vama dupaobiceaiu. Si, pentru vitele lor, de boi i vact, ce ail in TaraUngureasca si be dual de le pasca pe pamantul pi-it, siiar be ducii innapor, acealia Inca sa aiba pace la erbaritu.Asijderea si pentru Scheaii carit cars peste cu carul de labalta, ail de prin targuri, si-1 dual in Tara Ungureasca, saaiba a darea vama, de caru cu peste ban! 70, si de calul in-povarattl cu peaste, cate ban[I] 7, iar mat mult, nu. Si de fu-maritii Inca sä aiba pace, dupa cum au avut el obicina sicarti de la raposatula Serban-Vod[a] si de la alt;! raposatiDomnt. Tara, mai mult val sail bantuialA, afara din obiceaiu-rile ce s'au zis mai sus, sa nu aiba. Asijderea si in urmaDomnie! Miale, pre care va aleage D[o]rnnul D[u]m[ne]zeu afi Domn si stapanitoriti tariff acestiia, inca 11 poftim si-la ru-gamu intru numele Domnulut si Mantuitoriulur nostru IisusHristos, ce iaste intru Troita slavit, ca sa innoiasca. si O.intareasca cartea aciasta, pre tocmealele si asezamanturilece s'au zis mat sus, ca si a Domnii Sale mile si drease Incasä fie bine cinstite si in sama tinute, si D[o]mnul D[umne]zeilsa-1 tie si sa-1 pazeasca Intr'a sa Domnie cu lina pace $1

fericita viiatd. Si am intarit cartea aciasta cu totii Sfatul cin-stitilor si credinciosilor boerilor celor mat mart a! DivanulutDomnii Meale. Pan Vel Ban, i pan Radu Popescul VelVornic, i pan Iordache Cretulescul Vel Log[ofat], i pan Dumitrache Ram[aldan Vel Spatar, i pan Grigorie Vel Vistier, 'i pan Manulache Vel Clucer, i pan Iordache Stama[ti] Vel Pos-telnic, i pan Nicolae Ruset Vel Pah[arnic], i pan Mate! Cretu-lescul Vel Stolnic, i pan Costandin Baleanul [Vel Comis, i panVel Slugearl, i pan Barbu Merisanul Vel Pitarl, si ispravnic Cos-tandin Vacarescul] Vel Log[ofat]. Si s'au scris cartea aceasta,in anul al doilea din Domnlia a doao, aici in orasul Scau-nulut Domnii Meale, in BucurestI, de Anghelache Logofetelulof Targoviste, rnesita Noem[vrie] 15 dn., vleat 7228 [1719].

lo Nicolae Voevod, mlstiiu bjiiu g[o]sp[o]daru.Iordache Cretulescul Vel Log[ofa]t

HIWT TKH [FlpOtITOK = a cetit].

376 SIIPUESI BItA§017IILIII

Costandin Vacarescul Vel LogroNt, proclt. [= am cetit]..[Copie contemporana, cu literele initiale cu chinovar 1.]

I 2 .

t CinstitT aT no$tri priiatera $1 vecinT de aproape, dum-neata Herbet, marele-judet al cinstiteT cetati Bra$ovul, in-preuna cu tot Maistratul, de la milostivul Dumnezeu sana-tate intreaaga $1 tot fericitul bine poftim O. trimita. dumnea-voastra. Cartea ce ne-atT trimis dumneavoastrA, ne -au venit,-$1, pentru buns sanAtatea dumneavoastrA, ne -au parut bine.Ceale ce ne scrietT dumneavoastrA, am inteles, $1, cat pentru-oiritul oilor lacuitorilor acel partI can vor erns aicT in tiara,maT mult nu avem aid a lungi, de vreame ce s'au dat ras-yunsul la trimisul dumneavoastra, $1 de la dans A vetT ince-ieage dumneavoastra. Aciasta, $i fiti dumneavoastra san[a]to$T.

Av[gust] 3 d., It. 7253 [1745].Al dumneavoastra de bine voitoriu $1 vecin de aproape :

lo Costandin Voevoda.1Pe plic :] t Cinstitilor aT no$tri priiatenT $i vecinT,de aproape,

dumnealul Herbetii, marele judet al cinstitei cetati Bra$ovul,$1 cu tot Maistratul, cu bunA sanatate sa sa. dea.

[Pecete cu bour $1 cu vultur $1 legenda : do C[ostandin]M[avrocordat] V[oevod], 1733 2,

13.

Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mist. gspdaru zeml. vlah.t Cinstitulul $i at nostru de bine voitoriu, domine Closios,

judet al cetati BrapvuluT, $1 la a tot cinstitul Sfat, da lamilostivul Dumnezeu sanatate pohtim dumneavoastra. Carteace atT trimis, ne -au venit, $i ceale ce scrietT, am inteles, pentruBArseani caril vin da erneaza cu oile aicea in taro. Ce nepohtitT ca sa dam porunca sa nu sä supere dA catra saigiiinparate$ti, ca sa le 15. oile in said, ci sa. sa tocmeasca cu

1 Stenner, V. Dupl altS. copie, In Stinghe, 1st. besearicet &heath's., p.165 §i urm.

2 Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac. Ram., VIII, pp. 250.1.

slits ANA PAsToat 377

pret, sl cumpere numal oile ce vor avea da. vanzare. DaacTasta vet $ti ca., inca pana a nu ne scrie dumneavoastracartea, am poruncit la totT ispravniciT, ca sä le alba grija. $1sl nu ingAdueasca ca sa le la cineva$T oile in sill, ce cu buna.tocmeala ; dar $1 acum de iznoavl am dat porunca ca sä aiblpurtare de grija $1 O. nu ingaduiasca pe saigii sl le la oilecu sila $1 Mil da tocmeala, iar, da le va face cineva$T dinsaigii vre-o suparare, O. nu-1 ingaduiasca, ci sa.-I trimita aiceala noT la Divan, ca sail' afle dreptatea, scriind pentru aciasta$1 vechilul dumnealuT Casab-Ba$1 AgAT la to %l saigii, ca slsa fereasca sa nu is nimanuT oile cu sila, ci cu pret $1 cutocmeala. Dar $i dumneavoastrA sa dati porunca oamenilordumneavoastrA, Barseanilor, ca sa nu tainuiasca oile ce vorfi avand dA vanzare, O. le vanza la altii neguttori mai inurma, pentru ca., din poruncl inparateasca, tool alti neguttorisant opriti, nimeni sl nu cumpere ol., pana nu sä va inplinisuma oilor cats Taste a sl cumpara pentru treaba inparA-teasel. Si, urmand inteacesta$I chip, n imeni nu vor avea nicTo suparare, iar, da va avea vre unul vre-o suparare, de cAtrecineva$T, sl vie sa dea jalba la Divan, $i -$T vor afla drep-tatea. Aciasta, $i fitT dumneavoastra sanAto$T.

Mart II, 7257 [1749].Al dumneavoastra da bine voitoria :

lo Grigorie Ghica Voevod.

[V° :] Cinstitului $i aT no$tri da bine voitorT, dumnealuTClosios, judetul cetati Bra$ovnlui, $1 a tot cinstituluT Sfat,cu sanatate sa sa sa dea.

[Pecete cu boul, vulturul $1 Io G[rigorie] Gh[ica]*1.1

14.

f Cinstitilor $1 aT noWi bunI prietenT $1 vecini de aproape,dumn[e]ta domne Closius, judetul c[i]nstiteT cetati a Bra$o-vuluT, $i la tot cinstitul Sfat, dumneavoastra de ob $te, cumult[1] san[l]tate inchinandu-ml, rog pre atot puternicul

Bibl. Ac. Routine, documente ; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, p. 251.I

378 supusr1 BRA §OVIIILUf

Dumnezeil ca sa v[a] daruiasca in viiata intreaga $i fericitgsan[a]tate, invrednicindu-vg a praznui Invierea Domnuluinostru Is[us] H[ri]s[tos] intru multi an'. Prietineasca cartea dum-neavoastra, bucurandu-ma am luat, $i ceale ce scriet dumnea-voastra, am inteles. Cartea ce at scris dumneavoastra catraMaria Sa Vod[a], prea-innaltatul mien stapan, insumr eti oo am dus innaltimei Sale, $i, de vreame ce Maria Sa tastepornit spre faced de bine $i spre apararea tuturor celor cesa umbresc supt aripile stapanirif sale, indata mi -au datporunca de s'aii scris porunci de iznoava catra tot! isprav-nicii judeatelor, pentru oamenii dumneavoastra calif pogoargcu oile aicr in tart, ca sa-i apere $i sa-r pazeasca de catrato', carii s'ar indrazni sa le faca vre o suparare. Si incg. $[i]de catra saigii inparatesti, la cumparatoarea oilor, sa nu lefaca sill sail O. le is fgra de voia for oile ce le vor fi avandde praseala, ci numar ceale stearpe, ceale ce au de vanzare,$i $i acestea iara$ cu pretul for $i cu bung toemealg, scriindpentru acrasta catra saigil $i vechilul dumisale Casap-basirAgar, ca sa nu-r supere, dupe cum $i din luminata cartea In-naltimer Sale, ce scrie catra dumneavoastra, va vet indastula.Iar, de vor avea vre o suparare de catra cineva, numal decat sa le porunciti dumneavoastra sa vie sa ciPa jalba la MariaSa Vod[a], la Divan, $i fall de indoiala sä fiti dumneavoastracal va afla dreptatea fiestecarele, $i acel ce O. va indraznia -! supara, 1$ va lua cazuta pedeapsa. Si iaras la ceale cema vet cunoaste dumneavoastra. vreadnic a va putea sluji,cu indrazneala sa-m scriet, ca nu ma feresc a sluji dumnea-voastra la ceia ce-m va fi prin putinta. Si inteacestas chipsä va pazi buna vecinatate $i priete$ugul nostru ; de caremar de treaba nu poate fi altul lucru asemenea. Si eri

pururea ramai at dumneavoastra bun prieten, vecin deaproape $i gata slug[a] :

Barbul Vgc[arescu] Vel Vist[ier].Mart 13 d., 1749.

[V° :j Cinstitului $i al' nostri bun! prietenr $4ij vecini deaproape, dumisale Closius, judetul cetatir Bra$ovulur, $1 la tot

BIRSANIt PASTORf 379

c[i]nstitul Sfat, cu intreagg sanlaitate si cu toata fericirea sasraj dea, la Brasov.

[Pecete rosy cu coroand, trei flori iesind dintr'o inima sijos laud : initialele B. V. latineld

15.

Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mist. gspdril zeml. vlahi.t Cinstitului Maghistrat a! cetatif Brasovului, at nostri

bunt prietini si vecini de aproape, de la milostivul Dumnezeusan[a]tate intreaaga si tot binele poftim dum[neavoastra] ca sav[a] daruiasca. Priiteneasca cartea dutn [neavoastra] ce ne-ati tri-mis cu acestu om at dumneavoastra, anume Bratul de l[a] Saceale,am luat, si, ceale ce ne scrieti dum[neavoastra], am inteles. Nescrieti intal pentru oierit, rugandu-va ca, and vor pogorg oa-meni tariff dumneavoastra aid in Cara noastra, sa ne aratam cumila asupra lor, ca sa ramae sa plateasca oeritul precum eramai innainte in zilile Domnilor celor batrani, sail, and nusa va putea inteacestasi chip, sa ramge incai a plati precumau platit in trecutul an. Cat pentru aciasta, dupa ce am luatscrisoarea dumneavoastra, ne-am mirat de unde au esit vor-bile acestea, cum ca oamenii dumneavoastra sa vor mai in-carca la oierit, dup[a] cum au platit an, si cum de ati pututdum[neavoastra] a vg incredinta la niste vorbe desarte ca acestea,pentru ca dum[neavoastra] bine stiti ca not ceale ce be legam sile hotaram, p[u]r[u]rea le pazim nestramutat, si inteacestas chipp[u]r[u]rea sä fit incredintati a sa vor pazi. Pentru ca inDomniia ceaialaltg a noastra prea bine Stitt dum[neavoastra] canot oieritul mai multu decAt cate 15 ban! de oae nici-odatanu 1 -am scos, pang in cat milostivul Dumnezeu tinutintariti in Scaunul ace$tiia. Acum iarasi, dup[a] ce mi-lostivul Dumnezeu ne -au adus cu a doao Domnie, gasindDomniia Mea un obiceaiii far de cale, ce sa Meuse, adec[a] asa plati oeritul, la oae cate To parale, si cunoscand DomniaMea ca Taste un lucru far de socoteala si cu mare nedrep-tate, atat pamantenilor cestor de aid, cat si omenilor dum-

I NO 73o.

ne -autariff

380 SUPIIS[f BRA§OVIILIII

neavoastra, carii pogorgia cu oile aid in Ora, ne-am milostivitDomniia Mea si am hotargt, mai bine sa fie cu a noastrapaguba $i sa sa pazeasca dreptatea si adevgrul, ca sa -splateascg oieritul, de oae cate 15 banT vechi, dup[a] cum siin ceialaltg Domnie a noastrg asemenea s'ail urmat. Care altulnu ar fi fAcut aciasta nici-odatg. Asijderea $i pentru vacant,Inca am vazut in ce chip va rugatI dumneavoastrg : adicl casa nu sa supere oamenii dumneavoastrg nici de cum. Laaciasta iargs dum neavoastra] stitT prea bine in ce chip aufost obiceaiti si pentru vacarit, cgnd sa scotea vacarit aicTin tail: cum plgtea tgraniT, asemenea platea $i oameniT tarn'dumneavoastra, incgt atunci, fiindca era doao vacgriturT intr'unan, plAtiia si eT ca si oamenif taril noastre, de 2 oil. Iar Dom-niia Mea, in ceialalta Domnie, am radicat, de ramasese numaTun vacarit, Tar, cand nu au lost trebuinta de a O. scoatevacant, nici oamenii dum neavoastra] nu s'ati supgrat nicI-odi-nioarg; estimpu numal, fiind mare trebuinta, si scotandu-savacgritul in tarn, au platit si el vacarit, fiindca eT dobitoa-cele for le au totdeauna aid in tiara, $i vara si iarna, de lehranesc pe pAmantal taril. NumaT, de vreame ce trimisul acestaal durnineavoastra] ne-au spus cum ca ne poftiti si dum[nea-voastra], si 51 eT sa roagA, la vremea vacarituluT sa nu plateascasi el vacarit, dup[a cum platesc lacuitorif taril acestiia, ci O.facem o mita, sa fie cu deosebit nartu, mai jos din ceia ceplatesc oamenii tar' noastre, zicand ca sa ramae sa plateascade vita cate *Neil jumatate, dar, fiindca intr'acestas chipnu ne -au lost prin putinta a hotara, dar ca sa nu ramae cerereadum[neavoastra], pentru vecinatatea si priitesugul duminea-voastra] am socotit $i am hotarat un lucru care sä fie de masura,incgt si eT sa ramae multumitT: adec[g] sä plateasca de vita cateun zlot vechiti, scazand jumatate, dupa cum ail platit la vdcaritulde asta lama, si vitele acestea ale for sa alba a si le platila vremea oeritului : verT sa fie vacarit in tail cu nartu maimare decAt acesta, verT sa nu fie nici de cum, eT totdeaunasa aiba a-$ plati vitele lor, si erbgritul sa lipseasca, sa nu -1mai plateasca, precum nici est-timpu n'ail platit, fiindcg ail platitasta iarna vacarit. La care hotargre si mila ce am aratat Domniia

BIBSANII PASTORI 381

Mea cu dansii, pentru vecingtatea $1 priite$ugul dum[neavoastra],insusi trimisul acesta al dumneavoastra s'au mul%umit $1 i-aupgrut bine de un bun a$gzamantu ca acesta ; care sg $titT

durn[neavoastra] ca. de acum innainte inteacesta$ chip ne-zmintit sa va pazi. Ci acum, dupa ce yeti lua dum[neavoastrg]cartea aciasta a noastrg, yeti da in $tire la aceia care yeti socotide ai dum[neavoastra] a fi mai de isprava, ca sa faca un zapisasupra a$azamantului acestuia, duprai cum s'au hotarat, in carezapis sa scrie $1 aciasta cum ca la vremea vgcaritului sa nuis niscareva vite de ale oamenilor cestor de %ara noastrg,sa le bage intre vitele lor, ca sa le plgteasca cu nartu maimic, fiindcg la tgranii no$tri poate sa sa intample sa ias1vacgritul cu nartu mai mare, ca sa nu ni sa pricinuiascaVisterieT vre o pagubg, Iegandu -sa intr'acel zapis, ca, orf-carele va face un lucru ca acesta, ca sa ficleneascg Visteriia,sa i sa la toate dobitoacele aceluia pa seam[a] Visterid. $i,facand zapisul inteacesta$ chip, fiind intarit cu iscgliturile tu-turor acelor ce yeti socoti dum[neavoastra.] a fi mai de isprava,ni-1 yeti trimite dumneavoastra aid la nol, iarasi cu trimisulacesta, sau $1 cu altul, cu cine yeti socoti, $[1] atunci vomda Domniia Mea carte iscalita de Domniia Mea, ca sä oalba la mama tor, ca sa he p[u]r[u]rea pazit $1 nestramutatagzamantul acesta. $1 iarg$, la cele ce ne yeti pofti dum[nea-voastra] ne va da indamana, nu vom lipsi Domniia Meaa vg pgzi priite$ugul cel megiesascu al dumneavoastrg.Aciasta, $1 fiti dumneavoastra san[a]to$I. Avg[ust] 14 d., 1752.

Al dumneavoastra de bine voitoriti $1 bun prietin :lo Grigorie Ghica Vaevad.

[V° :] j Cinstitului Maghistrat al cetatii Brasovului, buni!oraf noqtrif priietini $1 vecini de aproape, cu bung sanatatesa sg dea, la Bra$ov J.

16.

Prea-cinstitilor $1 prea-inteleptilor $1 dintru cei vredniciale$, Mariilor Voastre cinstitilor d[o]mnif a cinstitului Maistrata cinstitei cetati a Bra$ovuluf $1 a toata Tara Birsif.

1 Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, pp. 2,2-3.

si

si

RR2 SUPU§Ii BRAVVIILITT

Cu plecaciune jaluim Mariilor Voastre pentru pricinacartilor ce adus de la Bucure$ti, cind s'au facut asaza-mantu pentru vacant, $i v'at a$azat ca sa dam noi streinide vita mare cite parale 22, $i s'au adus o carte de la Voda $io carte de la Brincoveanu $i o carte de la Barbu Vacarescu,fiind Ban-Mare, $i o carte de la Stefan Vacarescu, fiind Vis-

si s'au dat la maim Mari Sal[e] d[o]mnului Zivolt jude-tul, acum cartile nu ni sa dati afara, ca sa putem mergela Voda $i la boeri cei care s'au asazat la noi, sa dam citeparale 22, ci acum dam cite parale 66, $i in anul trecut $i acum,$i boieri zic sa aducem cartile $i nu vom da mai multil de-cit cum ne -au fostu tocmiala. acum Mariia Voastra ceret,chielt[uiala] ce s'au facut atuncea, nof sa dam, ca sintem bu-curo$ toata chieltuiala ce s'au facut atuncea, numai sa ni sa deacartile innainte. Pentru ca asa ne zic boeri cc! cari iau vacarit,sa mergem cu cartile la Maria Sa Vod[a], sa ne indireptarn,sa nu mai dam peste cele 22 de parale. Ci noao au sa ne iasacartile, au nu vom da banil la chieltuiala, ca va fi pacat sadam cheltuiala $i sa ne FCrapadim 5i cu vacaritul cel mare.Ci ne rugam milii $i bunatatri Mariilor Voastre, cinstitiD[o]mni, sa avem direptate de la Mariia Voastra.

Plecatii Mariilor Voastre, not toti oeri cei din Tara Birsii.Prea-cinstitilor domni a! cinstitulul Maistratu, cu plecaciune

sa sa

1%.

Mlstiiu bjiiu Io Costandin Mihail Gehan Racovita Voevodgospodar zemli vlahiscoi, ALUM' PCABA111 CIHHOKNAHlif MAIN

[= am dat Domnia Mea aceasta porunca a Domniei Mete].De vreme ce de spre partea Maistratului a cinstitei cetatiBrasovulur $i a toata Tara Birsi au venit aid la DomniiaMea pentru dajdea oeritului la oile for pentru dajdea vaca-ritului, cind sa va intampla sa fie sa [se] faca a$ezb.mant cuDomniia Mea $i sa $tie fiestecarele din Barseni cate catsa dea oerit de oae $i cate cat sa dea vacarit pentru

No 584.

s'au

tieria,$1

inchiine 1.

$i

BiRSANI! PASTOR! 383

vitele lor, and s'ar intampla a fi dajdea vacarituluT, deciDomniia Mea, cat pentru dajdea oerituluf, am facut aseza-mInt pentru tot! eel den Tara Ungureascg, de spre parteaBrasovuluT $i a Tani Birsi, care vor veni cu oile aid in taxaDomnii Meale la pgsune si la ernatec, a dea oerit de oaeate ban! 16 p', adecg 15 bani vechf $i poclonul de numedupa obiceiti, iar maf mult dinteatat sa nu s[e] supere a damgcar un ban, $i, mg= ca de la alt! Domni sa obiclinuisepentru oile lor care scobora vara pin munti, de le pun lastanf $1 fac cascaval, $i apol large be trec in Tara Ungu-reasca, de da vamg, pentru acele of, de oae ate 2 ban!,asijderea $i pentru vitele $1 call lor, carele vara if pasc pemunti, si apoT iarg.$ if trec in Tara Ungureascg, pentru pg$uneavitelor acestora dau de vita, de cal, ate ban! 4o, Domniia Meam'am milostivitil de am iertatil $i aceI dof banT de oae $1 ace!4o de ban! pentru pgsunea vitelor $i a cailor, de vreme cede spre oile $i vitele acestea sa face bisug $1 adaos la mall-miri i. Pentru dajdea vgcgrituluT, iargsf, de sa va intampla vreodinioara sa fie vgcgrit la card, sa alba pentru dereptateabucatele lor de cal, de boil, de vacs, sa dea numaT cateban! 66, iarg mai mult a nu sa supere, farg pentru ate doTcal de odae care poartg odaile dupe oile lor, aceI dol caldupe la toate (Agile lot. nice de cum sa nu fie supgrati devacarit, ci sa fie scutiti. insa dumnealuT judetul cinstitef cetgtIa Brasovuluf sa ail:4 a da pasuse la toate turmele, in care ascrie numele $1 polecrele ale stgpInilor oilor $i ale ciobanilorlor, anume, asijdirea $1 ate oT $i ate vite O. aflg la fieste-carele turma, ca sa nu inseale vre unit din BirsenT, a mestecavitele peminteanilor pentr' ale lor. Clef, and sa va dovedivre unit din Birseni a ail cutezat a face un lucru fg.r decale ca acesta, bine a tie ca toate vitele aceluia le va platidupe regula ce va iesi la pemintiani, $i sa va da pricing dea a strica $i acest asezamInt. i, pentru ca sa fie bine incre-dintat a de call Domniia Mea toate acestea ate sa cuprindmai sus vor fi pururea pgzite $i nestramutate, le-am dat cartea

1 Vistierie.

384 SUPUIt BRA§OVULTJ!

aciasta a Domnii Meale, ca sa sa pazasca nestramutata.CAT pm reAgmil [=cu insa$1 mina Domniei Me le].

Septemvrie 26, It 1753la Costandin Mina Racovifil Voevod. No! Costandin

Voevoda.[Copie cu chirilice $i alta cu litere latine, in ortografie un-

gureascA ; resumat german '.]

18.

Io Costandin Mihail Gehan Racovita Voevod bojiin milos-tiu gospodaru zemli vlahiscoi.

Cinstitilor $1 ai nostri de bine voitori $i vecini de aproape,dumnealul judetu[1] $1 dumneavoastra maghistrati al prea-cinstiter cetati Brasovului, sanatate $i tot binele va poftescde la milostivul Dumnezati ca sa va daruiasca. Vecineascadumneavoastra scrisoare am luoat, $i cele ce scrieti dumnea-voastra, am inteles. Cat pentru dajdea oeritului $i a vacki-tului, ce va rugati dumneavoastra $1 ne poftiti, inca am vazut.Ci, pentru dajdea oeritului, vets sti dumneavoastra ca mai josdeck ban! 16 p[ol] adeca 15 bani vechi de oae, nu ne (Idmana a lasa, nici intr'un chip, darn nici mai mult deck15 bani vechi nu vor avea suparare Barsani. far, pentru daj-dea vacaritului, de sä va tntampla vre °data sä fie, 'all ca,pentru prietesugul $i vecinAtatea ce avem, $1 ruganduni-sa $iunii din cinstitli $1 credinciosii boeri Domnii Meale, am lasatDomniia Mea sa dea Barsani cc! de spre parte tArii Braso-vului $1 a Tarif Barsei, de cal, de boil, de vacs numai cateban! 66 $i le-am dat Domniia Mea $i eke doi caT de fieste-care odae, cu care cal isi poarta odalle for dupe oi. Siosebit i-am ertat Domniia Mea $1 de alte anvil ce da pentrupasunea dobitoacelor lor, cate ban! 40, $1 vama de oaecate 2 ban!, care de la alt! Domni sa obicinuise. Duprecum mai pre largu [se] cuprinde in cartea Domnii! Mealecea sloboda $1 iscalita de Domniia Mea, de asezAmantul ce

' Stenner, 1V, la no 39.

BiRSANIT PASTORf 385

s'aa facut. Ci dumneavoastrg sa indemnati pe Barsanii $1 pealtii tot a dumneavoastrg, ca sa nu mearga intealta partecu oile, ci sa vie aici in Cara sa erneze, cg de catra Dom-niia Mea vor fi pgziti $1 aparati de toate alte nedreptat$1 asuprelT ce vor avea, veil de catra tine, $1, mai mult decitcuprinde in cartea Domnii Meale, de asezamant, nu vor da ma-car un ban, ci-$ vor avea odihna lor. Aciasta, $1 fiti dumnea-voastra sgn ato$T.

Septemvrie 27 d., 1753Al dumneavoastra de bine voitor $1 vecin de aproape :

Io Costandin Voevod.[Copie cu chirilice $i alta cu litere latine, in ortografie un-

gureasca I.]

19.

Cinstitilor $1 al nostri de bine voitori si bunT prietinT,dumneavoastra. Maistrat aT prea- cinstitel cetati Bra$ovului,cu prieteneasca dragoste $i cu sangtate mg inchin dumnea-voastra.

Prieteneasca dumneavoastra scrisoare o am luoatii, $1 celece scriet dumneavoastra, am inteles. Cata pentru dajdea oeri-tulul $i a vacaritului, ce ma poftiti dumneavoastra ca sa flumijlocitori catra Mania Sa Vod[a], Inca am inteles cele ce-mscriet dumneavoastra, $1, cat pentru dajdea oeritului, yeti $tidumneavoastra ca, pentru dragostea dumneavoastrg $i ve-chiul priete$ug ce avem, ama statuta la Mariia Sa Vod[a],dar mai jos cleat bani 16 p[o]1 de oae, nu s'ati pututa. Pen-tru care pricing nu s'ati pututu, lath ca va. arat dumneavoastra.Cand Mariia Sa Vod[a] ar hi lasata sa plateasca Bar-seani de acolo oeritul cate zece bani de oae, $1 ar fi va-zuta vecini nostri turd de pa la margine $1 alti, putea sa deapricing sa ceara ca sa plateascg $1 er oeritul Inca numaiate 8 bani, $i s'ar fi pricinuit mare paguba la Camara MgriiSale lui Vod[a]. Ci pentru una ca asta nu s'ati putut !Asaoeritul mai jos cleat bani 16 p[o]l. Iar, pentru dajdea vacari-

1 Stenner, V, la no 39.

75703. vol. X. 25

386 SUPII§If BRA§OVULtd

tului, de care cumva si de sa va intampla O. he vre odata,iata ca, pentru prietesugul dumneavoastra, am mijlocit laMAriia Sa Vod[a] de s'au fAcut asezUmantii, sa dea BArsenieel ce sa vor scobora cu vitele aid in tarn, de cal, de boil,de vacs, numaT cute bani 66, si Inca si cate dol car carepoarta odaia dupe or, acel cate doT caT dupe la toateoclaile sA fie ertati de vacaritu. si pentru alte an-garii care sa obicinuise, de platiia Barseni erbaritil a toatevitele, de vacs si de cal, cate banT 40, si vama de oae, catebanT 2, inca am stAtutii la Manila Sa Vod[a] si am mijlocitde ail ridicatti Mariia Sa si acestu obicel dupre cum marpre largu vet vedea dumneavoastra si cartea Maria Sa[le] lulVod[a] cea slobodA, de asezAmAntul ce s'au facutu. Ci dumnea-voastra indemnat pe tot BArsenii dumneavoastrA din TinutulBrasovuld si din Tara BArseT ca sa nu mearga cu oile forin tara MoldoveT sail la alts parte, ci tot O. vie aid cu oilelor. Inca sa facet dumneavoastra in Sire si la ceT de sprepartea Sibiiului, ca sa trimita si ci oameni de acolo, sa-s facaasezamAntli, si sA alba a plAti si aceia totii cu un asazamantiisi cu orInduiala, ca toate acestea cate va adevarez dumnea-voastrA, sA stitT ca de cAtra Mariia Sa Vod[a] vor fi pazitesi nestrAmutate. Ci Inca si pentru begligil, la vremea prima-veri, larAs flgaduitti A/151.Ra Sa Vod[a] ca nice de cumbegligii nu-i va ingAdui sa faca salnicil si sA is or far de toe-mealA. Ci va face MAriia Sa bun asezamAntu, de-s va vindefiestecare BUrsean oile la begligil cu voe si tocmealA, dupapretul ce sa va putea aseza. Ci tot! far de nice un fel de

sa scoboare si O. vie cu oile aid in tara, ca vor fipazit de catra Marna Sa Vod[a]. cu aciasta ramAT iarasiporurea. Sept[emvrie] i7 dn., 1' 1753.

At dumneavoastrA de bine voitorr si bun prietin :

Costandin VAc[gres]cu Vel Spat[ar] 1.

Stenner, V.

si1, osebitii,

s'au

sfiiall sai

I

BIR§ANg PISTOlif 387

20.

Prea-cinstitului Maghistrat, ai nostri buns prietini, da totbinele voitori si vecini de aproape, de la milostiv Dumnezeilintreaga san[a]tate si tot binele pohtescu dumneavoastra sava daruiasca.

Priiteneasca noastra scrisoare catra dumneavoastra de altnu iaste fat% numai sa instiintam pa dumneavoastra ca, viindTudor Zalomit, trimis de catra dum[neavoastra] cu carte catraMaria Sa prea-innaltatul nostru Domnu, pentru oarecare as5.-.zatnant ce at pohtit dumneavoastrg ca sa sä Lea pentru dobi-toacile oamenilor dum[neavoastra] ce sä pogoara aid in Caranoastra acum la vreame da iarna, da iarneaza aid, si, viindsi la nol, de ne-at pohtit de spre partea dum[neavoastra] casa graimu Mari Sale si sä fim dumneavoastra de ajutor latreaba aciasta, vet sti dum[neavoastra] ca, ceale ce ni s'aupaint a fi cu cale, am grait impreuna cu dum[nealor] ceilaltifrati boeri, si s'au facut dum[neavoastra] bun asIzamant, cucare socotim ea vet rgmanea dum[neavoastra] multamiti si noiodihniti, dupa cum pe largu vet! fi inteles dum[neavoastrafdin luminatele cart! ale prea-innaltatului nostru Domnu sistapgn, ce ail trimis, a:tat catra dum[neavoastra], cat si catratoti oamenii dum[neavoastra], intru care adevereazg MariaSa asIzamantul acesta in ce chip sa sa pazeascg. Care safiti dum[neavoastral bine incredintati ca neclintit si fgra denici-o zmintealg sa va pgzi nestramutat de catra Maria Sa,si oameni dumn[eavoastra], atgt eel ce obicinuise a po-gora cu oile pang acum aid in pgmantul tarii noastre, catsi alp! ce vor vrea sa mai vie sa pogoare, cat de multi,laza 'lid.° indoiala, a asazgmantul ce at cerut dum[neavoastra],s'au facut dupg pohta dum[neavoastral cu multg usurinta,insg cam cu pag[u]ba a noastra. Numai pentru dragosteadum[neavoastra] si vecingtatea am indemnat si noT, si s'auTama dupg cererea dum[neavoastra], si sa va pazi fail dezmintealg. Pentru ca Maria Sa Vodg, prea-milostiv[ul] nostrustapan, ceale ce fagadueste si hotgraste, pururea va sa pa-zeasca neclintite si nestrgmutate. Ci asa sa fiti dum[neavoastra]

388 81:11211§Lt EBA§OVULtri

incredintati, $i pa no! Inca sa $titti dum[neavoastra] c tot-deauna, or! la ce ne vet pohti dumneavoastra, cu cat ne vafi prin putinta vom ramanea datori a sluja d[u]m[neavoastra].Aclasta, $i lara$ ramal al dumneavoastra de tot binele voi-torig $i spre slujbe p[u]r[u]rea gata :

St. Valca[rescu] Vel Log[o]f[a]t.[V° :] Prea-cinstitulu! Maghistrat, ai no$tri bunT prietenT, de

tot binele voitor! $i vecini de aproape, cu intreag[a] san[a]-tate sa sä dea la Brasovu.

[Pecete neagra cu scut, purtind dung! $1 stele, $i initia-lele

21.

cFratila Vatavul de Plait' din Prahovap vesteste Brasove-nilor ca va veni in munte, cu pldia$H, dupa porunca Dom-nuluT, spre a vedea ca la stine sa nu fie decit ceT doT caT

prevazutt in a$ezamint.Traducere germana8.

22.

Prea cinstitulu! Maghiistrat cu plec[a]ciun[e] ma inchinsarut cinstitele man! ale Mariilor Sale.

Cu aciast[a] smerit[a] plecat[a] scrisoar[e] nu est[e] dealt, fail de cat ma rog cu plec[a]ciun[e] cinstitulu! Maghiistratca sa aiba ertaciun[e] pentru cacT fac sup[ajrare pentru pri-cina ca$arlilor, pentru ca am venit cu cartea ce ml sat'trimis ; acum am fost innaintea dumnealor ispravniculuT dela Targovi$te, $i el au zis ca nu scrie nimic pentru pricinacasariilor, $1 trimis la Bucuresti, $1 acolo am e$it la ju-d[e]cat[A] la Divan, $1 am aratat $1 cartile $i Ovreaiu, $i eraforte bun[a] cartea cinstitulu! Maghistrat, pi era bun[a] jud[e]-cata mea ; dara atata au stricat un cuvant ce scrie in carte,ca scrie ca s[A] stapanescu eil la vara viitoar[e], $i acel cu-vantil em stric[a] dereptatea mea. CA cartea care mi

I Stenner, V.2 No, 732.

tp,

slobog

$i

$i

eti

3:].]

ne -at

s au

BiREIANIf PASTORt 389

trimis acum pe urma de scriie la dumnealur Vornicul dinTargovist[e], nu au vrut O. mi o dea Vornicul sa o duc sao arat la Divan, ca cu acea carte s'ar fi indereptat lucru :acuma mi -au dat zi pan in 5 zile, ca s[a] trimit ea la cins-titul (ma) Maghiistrat, sa scrie, pe aciast[a] var[a] ce au trecut,am cumparat not, ail pe vara ce va sa vie acum. AcumaMarla Vostra ma rog sa scrie la dumnealui Dudescu Vor-nicul cel Marie], pecum ca not am lot pe vara ce au trecut,si am platit si arenda $i casiul, $i santem not stapan[i], iarOvreiu s'ail pus pest[e] poranca si pest[e] cartea ce mi s'aiidat noo de la luna luT Mart. Iar Ovreaiu au umblat cu min-ciun[T] mult[e] de au scos cartea de la Marla Sa Domnuljudetia, ca all zis ca are in hotar 5 pungf de ban[f] : asas'aii laudat, $1 cu aceaia i -au dat Marna Sa cartea. $i marog Mariilor Sale cinstitului Maghistrat sa scrie ca. Ovreaiunu au facut bin[e] de nu ail ascultat cartea nostra cead'intaT, ci s'aii pus cu sila in hotar, ca cum ar fi hotariulOvreaiului. Ma rog cinstituluT Maghistrat, far zabava sa s[A]dea luminat[a] carte, ca mar[e] paguba mi s'ail facut mie,ca nu am putut sa-m caute de vii, ca alti au cules acum,Tar eti pan[a] acum nu am cules, $i am mult[a] paguba sicheltuial[a], ca., ce am fi castigat de la cas, acum am pagubitmai mult cu vile $1 cu cheltuial[a] si jud[e]cat[a], $i est[e]pacat niste odd ca not (?) sa-T maT stricam. Cu aciasta ramarmic si plecat a] slug[a] :

Oct[omvriel 19 dni, 1760.Oprea Floroiu.

[V° :] Prea-cinstitului Moghiistrat al cinstitei cetat a Bra-sovulur, cu plec[a]ciun[e] si cu feriicit[a] san[a]tat[e] sa sa.inchin[e].

[Pecete rosa, rupta '.]

23.

Innaintea nostra viind Avram Ovreaiu, au aratat o cart[e]a dumnealuT judetuluT de la Brasov, cu care eT da voe ca

N° 738.

890 SIIPII§If BBA§OVULIJI

sa tanie (?) la Bran 2 casarii, acolo, pa pamantul hotariulufTaral UngurestI, iar Oprea Floroiu si cu tovarosi luT nu 1-aiiingaduit pe dansul. Ti (sic) le-ail tinut eT acele casariT, luundutot casul ce stransil acolo. De care intreband not peOprea Floroiul, au al-Mat si el cartI, atat de la dum[nea]luTjudetu, cat si de la cinstitul Sfat de acolo de la Brasov,intru care et volniceste pe dansi ca sa %Ina casariiele, sistain la mirare, in ce chip va ramanea hotararea judecatit,de vreme ce la amandoao partile vedem card de volnicie,tot pentru acest[e] casarii. Dar acum de iznova, dusFloroiu de a adus si alt[a] osebit[a] carte, de la cinstitulSfat al Brasovului catra Vornicul de Targoviste, scrisa fiindde acum de la 7 zile ale trecut[e] lun[I] a lui Oct[o]mvrie,intru care scrie omul Opret, Stanciul Mogos, sa fie slobodde la inchisoare, pentru ca acele casarii supt stapanirea forsail dat, iar Ovreaiul treaba nu are, aratand ca pe Ovreaiiis-a dovedit, cum ca numaT tl 8o ail avut dat Ia acel de lacasarii, si si luot. Deci, inteacestas chip fiind pricina,Ia cunoste ca Ovreaiul treaba nu are la casarii, darn, deva mar avea niscaTva datorii acolo, sail de va vrea el O. matcate jud[e]cat[a] pentru acIasta, dupa cum scrie si Sfatul, vamerge acolci in Tara Ungureasca, unde-s casariile si casul, sieel cu oile, si stapani care le-at dat casariile unuia si al-t uia, sant0 acolo, si de acolo sä va face izbranilre desavar-sit[a]. Aciasta scriem.

No[e]m[vrie] 5 dni, 176o.Cos[tan]din Dudescu Vel Vor[ni]c, St[efan] Vac[arescu] biv

Vel Ban, B[arbu] St[irbe]l biv Vel Stol[nic], Vornic za Tar-g[oviste] 1.

24.

t Cu mila but Dumnezeii, dentru cel mar bun si fericitneam, Marna Vostra, pria-cinstit si luminat domnT at cinsti_tului Maghistrat at cetatii Brasovulul, cinstit domnI si po-runcitori. Prea-plecata scrisoare nu este alts jail* far de

No 739.

sail

s'aa

i -au

si

'

81.11SANI1 PXSTORT 391

cat ma rog milli si bungtatii Mariilor Vostre, ea mic si plecatBadea Tercia, sa mi sA is sama cu dreptate, ca in anul tre-cut au pohtit birau de la Zarnestr 25 de zlot de la AvramOvreiul, pentru argnda casgril care este pe hotarul satului,si, neputandu-sa. intglni Aldimir birgul cu Ovreiul, au zis birgusa jail eu de [la] Ovreiti acesti ban[1] si sa -i daa ea, si ea amcerut la Ovreia si mi -au dat Ovreiul zlot 25. Si, viind birgulla Bran, ni-am intglnit amandoI, si 1-am dat acesti ban[i] maisus numiti birgulta, si acum m'ati apucat Ovreiul pe mine,cu mare stransoare, ca sa -1 dati acesti ban[i], si, neavgnd ea,mii-ati cAutat de am luoat acesti] ban[i] cu dobgndg, deunde am ggsit, si am dat tot acesti ban[i] Ovrelului, si eu,pria-luminati Domni, nid-un ban n'am oprit la casa mia, sifarg. dreptate port ea acesti bani cu dobg.ndA. Si acum amtrimis in trei randurr ravase ca sa vie la rgzloj, sa stam defata, si pier de cum n'aa venit. Ci de aciasta ma rog milliMariilor Voastre, sa faced mile cu mine, sa alba poruncacinstitulul Sfat a veni innaintea Mariilor Vostre, sa diaacesti ban[i] to la mina dumnialuf jupan Petcu Pelici, sisa -I aducg dum[nialui], au O. trimita pe alt cineva sa mg pig-tescg de unde i-am luoat. De aciasta cu plecaciune ma rogMariilor Vostre, si rAmaiu mic si plecat al Mariilor Vostre :

Fev[ruarie] 8, 1761.Ea Bad[ea] Tercla.

[V° :] Intru cinstit si luminat Maghistratul cetatil Brasovuluicu multa plecgclune si smerenie sa se piece .L.

25.

Mlstliu bj. Io Stefan Mihai Racovit[g] Vvd. i gsdnu nicaxrcAmii [= am scris Domnia Mea] voaoa, tuturor Bgrsanilor i altorstreini din Tara Ungureascg si duprintr'alte pArti streine, cesgntet obicinuiti a esi cu oile in pgmgntul pa a le paste si a leerna, cat si vol, lacuitorilor pamInteni, vg facem Domniia Meain stire tuturor de obste, ca in anal acesta, de al doilea al DomniiDomnii Meale, hotargt-am ca toate dgjdile sa ias[g] dupg orgn-

2 N° 744

392 SUFI:7W BBA§OVIILIA

duiala lor, cum $1 oeritu sa ias[g] cote 17 bani de oae, iarnu mar multu. Pentru a, in anul trecut, fiind Domnie noaog$i cu grele datoriT, atat ale Domnii cer noon, cat $1 cu rg-mg$itile Domnii rgposatulur prea-iubit fratelul Domnii Meale,de mare nevoe, neavand alt mijloc ca sa putem ridica insar-cinarea greotat[i] $i a datorii, ce cu grele dobAnzi era insar_cinat asuprg-ne, $1 pentru ca sa nu creaasca dobanzile ca sacovarpsca putinta rAspunderi, de mare nevoe am fost in-greuiat Domniia Mea dgjdile. Iar in anul acesta, pe tot vgincredintgm printr'aceste carp', intArite cu pecete $1 cu iscl-litura Domnii Meale, ca mai mult decgt 17 p1 bani de oaenu vet da oerit, incg $i hatgr vet avea de la Domniia Mea,la zece, una, $1, pentru alte dobitoace ce vet aduce aid intarn, cum car, bol, vaci, sa $tit $i pentru acestea, cg maimult decgt bani 66 pe vita nu vet da. Agjderea $i pentrusaegil vA poruncim Domniia Mea ca, de unde era obiceitide dat dintr'o suta 13 or, iar in anul acesta nu vet da maimult cleat la too 7, adic[A] cine va avea o suta de or vada la beilic nutnai 7 oi, jar nu mai mult, $1 $1 acelea sa vorplati cu pret maT bun decat sa placea pang acum, insa la-trgtoril dup[e] la or nu va vor lua, nici vasile de la hodgr,dup[a] cum obiclnuia de lua, estimpu nu vor lua. Pentru canu-i vom mar ingadui Domniia Mea nici de cum : sati la orvg vor lua maT mult piste cat va. hotgram Domniia Mea,sail la pret vg va asupri. Deci dar $i vor cu tot, $i streini, $1pgmanteni, sa credet cu[m] acestea toate sa vor pgzi nestra-mutate de cgtre Domniia Mea, $i, cu tot eel streini, sa vAindemnat $i cu veselg inimg, $i cu indrAzneaal[g], $i far denici-o indoial[g], sa egt cu toate oile $i dobitoacele voastre inCara, spre a le erna, atat cer ce at fost obicinuit de a esi altedat, cat $i vor care n'at fost obicinuit a esi, $1 acum, fiindcaiaste vreme de a va cosi $i a vA face fanete pentru ernaticuloilor, nu pierdet vremea, $1, cum zicem, e$it cu tot[11] undevg va fi voia $1 va va placea locul, invoiti-vg cu stapAni mo-.$11or, $i va facet fanete din destul, ca sa fie pentru trebuintavoastra. Pentru ca Domniia Mea, ca unul ce cu hotgrarede a le pazi toate vg fagaduim $1, incredintAndu-vd, vg ho-

DRA§OVENIf NEGUSTORT DIN PRINCIPATE 393

taram ca toate Ole mal sus va le aratam, sa stit $i sa fit bineincredintat ca le vom pazi Domniia Mea neclintite $1 nestra-mutate, $i pentru vol, streini, am dat Domniia Mea tare po-runca, atat pe la ispravrnilci, cat $1 pe la caprip[ani] i altdreg[a]tori ce sant pe afara, pe la judete, ca sa Ira apere $isa va pazeaasca pe to $i sa nu ingadue pe nimea a vaasupri, sail a vä bantui cu cat de putin, $1 sa va caute, casa avet toad odihna $i dreptatea voastra.. TOAHKO 111-1Car

',math [-= aceasta am scris Domnia Mea]. Iun[ie] 16 d., 1765.[Monograms.]

Io Stefan Voevad.Biv Vel Ag[a] I.

IV. BrapveniT negustorl din principate.

in secolul at XV-lea nu se pomenia, pe linga vechiloaspeti sase$ti de la inceput, de Bra$oveni a$ezati in Bu-cure$ti, in Iasi sau in orasele mai mid ale Terii-Roma-ne$tr $i Moldovel. Vremile erail stra$nice, $i nu odata ft-carile razboiului sau rascoalel au cuprins mahalale intregiale celor doul re$edinti. Tara era $i putin locuita pe atunci,$1 n'avea decit Intr'o masura foarte slabs nevoia luxului.Boieril se multamiau cu cumparaturi acute din vreme invreme la Bra$ov sau din minile unor negustori cari stateatinumai scurta vreme in tail. Negustorime era de tot putina.Teranul lucra acasa la el tot ce-I trebuia in afara de unel-tele de metal, pe care Inca putea O. i le faca $i mesterul Tigan.

A$ezarea de negustorl brapveni nu s'a petrecut nicT inveacul al XVII-lea pang catre sfir$itul lul. Avem marturiauntil boier muntean ca me$teri din cetatea saseasca trecuserain vremea lul Brincoveanu cu totul la noi, Pe atund capa-taram $1 vinzatori in detaliu de marfa brasoveneasca.

Mar tarziu s'a vorbit de oprirea veche ce impiedeca peFrinci de a desface cu marunti$ul in imparatia turceasca. Darnu trebuie sä se uite ca noT n'aveam legaturile tratatelor,Incheiate de Turd, ale capitulatiilor, ci vechile noastre datine

1 Stenner, V.

394 SIIPII§Ii BRAVVIILUI

deosebite, care nu opriau asa ceva. Pe urma Brasovenii nuerati Frinci, supt care cuvint se intelegeail negustori apuseniveni %T pe mare. Ca situatie de drept si fiscalg, ei trebuiaiipusi alaturI cu Chiprovicenil din Bulgaria, cu Grecil din toatepartile, cu Armenil galitieni si cu Armenil turcestI,cu Evreiimai turziu. Aveail decl toata voia sA vinda in once impre-jurarl.

Alt ceva a zabovit insa intemeiarea negotului de brasovenieprin BrasovenI. Sasul nu ne -au iubit mult nicI-odatg, ne -audespretuit totdeauna si n'ai1 putut intelege obiceiurile si pur-tarile noastre. Negustorul din cetate, mindrul cetatean, nuvoia sa se coboare intr'atita incit sa-si lase civilisatia si sase cufunde, pe lungi anT de zile sau pe viata, in barbariavalahg. Cad pentru el ca si pentru altii cart au invatat dela dinsul, peste munti se intindea (die wilde Walacheix., cuursi, cu boieri cari nu platiaii, cu %erani prostI si salbateci.In chezasiile ce le dadea Domnul, Sasul n'avea incredere.Negustoril ardeleni din neamurile privilegiate n'ati venit nicidupa ce s'a facut mai multg rinduiala in viata noastra siAustria si-a avut consulil, agen %il, si pentru apgrarea Arde-lenilor, ajun0 acuma supusI impgrate$tI.

Altfel era Irma cu Schell. Romini, ei trgiati bucuros in mijloculRominilor de dincoace si se impanel rapede cu insusirile si defec-tele terii celel noun. Ocrotiti in deosebi de la Mater Basarabincoace, ei luat in arendA sau si-ail cumpgrat chiar vii,mai ales in dealul Pitestilor, trime %Ind batik si buriile in cars,dar mai ales pe spinarea cailor, la Brasov. In privilegiul lulNicolae Mavrocordat se hotgresc si yard scgzute pentru acestevinue, care contribuiaii la bogatia noilor oraseni romini aicetatil de la hotar.

Tot dintre Scher s'ati ales si Brasovenii de dincoace demuntI.

Brincoveanu IT defineste astfel in hrisovul sau pentru dinsif:cei ccarif sa hranescu cu negot brasovenescu aid in targuin Bucurestr si prentr' alte targuri si sate, cu pravalil si cualts hrang». Scutirea for era foarte intinsa : ei nu cladeau

si-ail

BRA§OVENIf NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 395

nici acel tbir slujitoresc», mai mic, care se ingaduia une off,dupa cerere, negustorilor, nici cheltuielile neobisnuite, Samaa treia, birurile pentru osti, pentru left, pentru Han si Sultanillui tataresti, nici prestatiile : sursaturi (transporturi), zaherea(provisiO, nici ccarele de oaste», nici (call imparatesti sidomnesti», nici crinduiala vacilor si a oilorx., nici podvoadele,merticele, conacele si caii de olac. Erati aparati si de sarci-nile ce apasati in deosebi asupra negustorilor : schimbulbanilor strains si ill in bani bunt de argint, primiti la Vis-tieria turceasca, plata pentru pravalie in calitate de casa, saufumul ; §i in calitate de pravalie chiar, de cotarie (in Moldovase zicea cotdrit), pentru masurat butile, de imprumuturi silite,care se faceau VistierieT, de veniturile ce le luau de la ne-gustori starostele for si judetul fiecarui oral, de pocloanelece se faceati la deosebiti dregatorT, precum covoarele, risir(blani), paharele. ET nu plateau nici vama pentru vinurile lor,afara de plata cburiilor» in care el era cuprins.

ET aveau in schimb o rumptoare si platiati o ruptd, darehotarita in intelegere cu Vistieria. Brincoveanu o hotari lasuma de moo de taleri pe an, cari se platiati in patru so-roace, cind se stringea Sama cea Mare, a doua, a treia si ha-raciul de la locuitoriT de tara sail cpaminteni» 1.

Ca totT strainii, ei formau o breasld deosebita. Breasla aveacapetenia sa si un om cu plata care facea impartirea dajdiTintre membrii comunitatiT, dupa averea si greutatile casniceale fiecaruia. Cred ca si anumite drepturi de judecata eraillasate in mina capeteniei bresleT. In bresle intra de o potrivamesterul si negustorul, si zaraful chiar. Ba se vede ca Bra-sovenT cari ajungeau in fruntea trebilor ca judeti ai vre-unutoral, PitestiT de pada, sau ca gocimani in Cimpulung, rami-neati cuprinsi in breasla si se bucurati de privilegiile ei. Si bi-serica din Schei, care avea vii prin aceste parti, era iertatade dajdi si vami in aceiasi masura cu breslasii. Dar Sasii, cindveniati, se Once' de-o parte si nu vole' sa ajute la dajde 2.

1 Studir 9i a'oc., V, pp. 349-50.2 Ibid.

396 SUP170 RR A§OVIJLTTI

Rupta Brasovenilor nu era o suing mare, dar el nici nuerati multi, a$a incit sä-$i poata avea macar o strada, casa nu zicem o biserica, a lor. in 1707, Inca supt Brinco-veanu, ei faceati arAtare a nu mai au decit $ese pravalir,a$a incit ar fi drept sa li sä scada dajdea; ceia ce nu sefacu, de alminterea. Er mar aduceati Innainte $i paguba celi se aduce de negustorii din tarn, can, in potriva privilegiuluide monopol, i$1 insu$esc dreptul de a vinde marfa bra$ove-neasca. ET aveati apoi neplAceri cu vame$ii de la Cimpina,pe unde li veniati acum marfurile, $i cu carau$ii : el ar fi

vrut sa intrebuinteze numai Prahovenir, de la hotar pana laBucuresti, dar altil, din Comarnic, din Cimpina, navaliatl indrum $i luati cu de-a sila pe carele lor, marfa Scheilor.

Innainte de razboiul din 1768, Scarlat Ghica fu silit O.sea& dajdea Brasovenilor Oa. la 300 de taleri. La reor-ganisarea ten! dupa razboiu, Ypsilanti hoar/ suma la 400,fagaduind insa ca nu va mar supara pe negustori cu nici-unfel de adausuri, incarcaturi $i napa$ti. El invoi vechile scu-tin de bir, care se chema acum $ferturi, de ca$ternuturix.,ce se dAdeati la musafirii turci, de cpodinix. $1 de cite marramasese dintre vechile sarcini ; el' nu vor da vacaritul pentrucbucatev, nici pogonaritul pentru vii. Orice vama pentru vindispare, cind vinul va fi scos din \dile brasovene$ti. Venitu-rile vame$ilor din Cimpina o park de marfa $i alta de cal ,veniturile ce se luau de Aga la intrarea in Bucuresti 40de ban!, dintre can jumatate platiti la carvasariz sati vama ,sint desfiintate. Prahovenii ramin cu monopolul carau$iei. insfir$it, pentru u$urarea negotului, Bra$ovenii vor plati nurnaipe povara, ori de ce fel ar fi marfa : 1 leti la intrarea intail sati la trecerea Dunarif, 3"/co la ie$ire. Seized $i $ese degospodarii se folosira de aceste drepturi '.

De acum Innainte, ele ramasera neschimbate.*

Mutt mar putine sint stirile ce pot stringe, fail cercetarmar indelungate, cu privire la Bra$ovenif din Iasi. Ei erati

t Urechi, In An. Ac. .Rom XII, p. 859 gi urm.

BRAVVENTI NEGUSTORf DIN PRINOIPATE 397

RominT, dar $i BulgarT, Greet, din Companie. La 1795 senumAraii 28 de oamenl. Pe linga dinsii insA, $i cite un ne-gustor pAmintean vindea bra$ovenie. CeT ma! multi Bra$o-venT pAstraii suditia austriaca, $i in 1795 §i 1796 se duce olupta de pirl impotriva t aghentuluiv imparatesc Timoni.

AfarA de Bra$ovenii ce-$T pAstraii locuintile acasa, afarAde cel cari se statorniciati cu totul in Moldova, ma! eraii altiTcari venial" numal pe la bilciuri. Ian unul mai indraznet decittot!, Panaiot Conducli, prin urmare un Grec, veni de la Vienala Galat! cu o corabie incarcata cn mArfurT apusene, la 1796.El se opri WA sfialA la Vidin, unde stapinia atunci, rasculatimpotriva Sultanulul, temutul Pazvantoglu, si-1 impaca prindarul a trel scaune de lux, do! cinT de vinat, cloud pustI $ido! canarl. Jar cea d'intAiti $i cea de pe urma corabie bra-$oveneasca pe 'Dunare pluti in lini$te ma! departe $i-$T atinsescopul 1.

Cum se vede, Brapvenif represintati mult mai putin, siintr'un principat $i in altul, decit Birsanii, cari aveati la pa-$une prin 1780 pAnA la 500.000 de oT 2.

I.

f CinstituluT ales intru vrednicie $i cu darul lu! Dumn[e]-zeil invrednicit Marisa Sa Han Manca$0, marel[e]-judet alcinstiteT cetati a Bra$ovului.

De la prea-puternicul $i a toate tiitoriul Dumnezaii poh-tim sa daruiascA Martel Tal[e] vilatA fericit[A] $i bunA sana-tate, inpreun[a] cu t6at[a] cinstit[A] fameliia Marie! Tale.

Pricina scrisore! catra Manila Ta nu iaste de alt, fail cat,tamplandu-sa a veni acest fec!or al nostru, ca eti nu putuTsa via, ca avem cAte ceva trebT,, ce am trimes MAriei Tal[e]cei ban! care ml i -au dat Manila Sa Vod[A] pentru oile cateau ertat, insI of 600, care fac t' 45. De acTasta avuT a scrieMAriei Tal[e], $i mila luT D[umne]zag sa fie pururea cu MA-

I Cf. locurile satiate In tabll din Documentele Callimachi.2 Sulzer, Gesehichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, pp.

446-7.

398 SUP1T§If BRAVMULITt

riia Ta WT xE [= de la Hristos], amin. Ghen[arie] l 2, vlt. 7204[1694

Mic $1 plecat $i de bine voitor $1 gata spre slujba intoat[a] vreamea : Stan Bra$ovean[ul].

[V° 1 Cinstitului ales intru vrednicie $1 cu darul lui Dum-nezaii invrednicit, Marna Sa Hana$ Manca$I, marele judet alcinstitei cetati a Brapvului, Marie! Sale cu plecaciune sasp.) dea.

[Pecete bruna cu cuvintul : ranki.]

2.

t Cinstitule ales intru vrednicia, de bung. rud[a], de H[ris-to]s iubit $i cu darul lui Dumn[e]zail norocit, Marna Sa HandsManca$, marel[e]-judet al cinstitei cetati a Bra$ovului. De laprea-putearnicul $1 a toate tiitoriul Dumn[e]zai1 pohtim sadaruiasca Marie! Tale viiga fericit[a] $i buna san[a]tatea in-preun[a] cu toat[a] cinstit[a] fameliia Mariei Tale.

Cu tamplarea venire! acestor duvalmi aid, anume Nedelcui Drag[o]mir, care au venit clup[a] Necula Hagiul, pentru uncal ce fost gresit de 1 -au luat hagiul luat at luiacolo, de care lucru venind hagiul $1 marturisind cum ca$1 el au fost cumparat calul numai de o saptaman[a], $1, fiindtot intr'un par, au socotit ca va fi acela, $i, find $i Bucurduvalmul de fata, nici el nu 1 -au cunoscut. Deci venind ha-giul pana aid la Bucuresti, $i venind duvalmii ce scrie maisus, cu cinstit[a] cartea Marie! Tale," au dat calul $'ailluoat al lui. Ce de aciasta facem tire Marie! Tale cum canu sant alte mestesugur[1], numai gre$ala amanduror, cacin'au cunoscut nici hagiul calul, nee! duvalmul care au fostatuncea la cal. Cu atata sfitsind, mila lu! Dumn[e]zati sa fiepururea Marie! Tale de ajutor. Iul[ie] 18 dni, vlt. 7204 [1696].

Al Maria Tale mai mid slug! $1 plecatu $1 de bine voi-tor[i] : Bra$oveanii din Bucuresti.

[V° : ] j- Cinstitului ales intru vrednicie cu darul lu!

3 N° 654.

I -au si au

si

si

BRAVVENII NEGUSTOEf DIN PRINCIPATE 399

Dumn[e]zaii norocit Mariia Sa Hane§ Manca§, marele-judetital cinstitei cetat a Bra§ovului, Marie Sal[e] cu plecaciun[e]sA sa deal.

[Pecete ruptA.]3.

t Cinstitulut, alesulur de Dumnezeu invrednicit §i noaobun priiaten §i vecin de aproape, Mariia Sa Domnul Ana§Manca§, marele-judet at cinstitet cetat Bra§ovul §i intr'alteimprejurure, de la m[i]l[o]stivul §i a tot tiitoriul Dumnezeupohtim ca s[a] daruiasca Mariii Tale bung. san[a]tate intrumulti ant intru cinstit Scaunul Mariii Tale, inpreuna cu toatacinstita casa Maria Tale. intrebanda Manila Ta §i de anoastra san[a]tate, laudat numele lui Dumnezeu, ne aflamsan[A]to§. Pricina ace§tit scrisort nu iaste de alts, numat cer-cetand de buns san[A]tatea Mariii Tale. Alta, am intilesprecum O. fie adus jupanul Florea Scheaul pe jupanul Patru,care iaste cu gocimanul Gherghe cheaul, la Mania Ta pentruprav[a]liile care sant aicea pe mo§iia sv[i]ntet manastirt, aicea,la Campul lungu, zicand Florea innaintia Marii Tal[e] precumca -1 scoate Patru §i [ =pe] Florea den pravalie. Vet §ti MariiaTa ca nu-1 scoate Patru pe Florea den pravalie, ce s'aii mutattargul, §i s'aa prinsu jupanul Gherghe cu Patru prav[a]lielangA jupanul Dumitru, §i au dat bani de Lam dat not aceapravalie, de a noastra voe, ca. a noastra iaste §i mo§iia §i

§i nu s'ati cazut sg. aducl Florea pe Patru la ju-dicata, ca avut de ce. Pentru aciasta facem tire MariiiTale. Si mila Tut Dumnezeu sa fie de ajutor Mariii Tale.Iul[ie] 21 d., lt 7207 [1699].

Al Marii Tale bun priiaten §i vecin de aproape :

Ieromonah Vasilie, igumen of Dolgopol

[V° :] Cinstitulut, alesulut Mariia Sa Domnul An Manca§,mar[e]le-judetul al cinstiter cetatet Bra§ovul, cu cinste sa sdea, la Bra§ov2.

1 No. 66z.2 No 676.

[.Cimpulund

prdvalille,nail

tj

400 ISUPII§If BRAtIOVULDI

Anno 99, die 4 Aug[usti]. Des Igutnen Schreiber aussCompelung. Wegen der Privelij des Vattaff Giergie Knecht.

[Pecete bruna, cu : cVasilie ermonahx..]

4.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml.t Bunului priiaten $i vecin de aproape, in toata vreamea

de bine voitor, dumnealui jupanul Echel Ghiorghe judetul $ila alalt cinstit Sfat al cetatiT Brasovul, sanatate $i tot binelepoftim Dumneavoastra de la Dumnezeti. Cartea ce a1 trimisdumneavoastra, au venit, $i, ce atT scris, am inteles, pentruun Brasovean Dumitru Albet0, ce au facut unor oamenT deaI dumneavoastra la Campul lungu, am vazut, $1 pofti% dum-neavoastra ca sa. avet raspunsti de la no!, Taste acestlucru cu stirea $i porunca noastrA, au nu Taste. De aciasta,cum cu sant $i acolo la dumneavoastra, asupra oameniloru,pasurT $i nevol, stim $i creadem, Tar $i aicT la noI maT multe$i mai cumplite nevol sent, cat sant foarte incarcat $1 in-presurat oamenil cu pasurile. Pentru aceaia, de multele pasurTce sant, cat sant aid in Cara noastra, $i $i de alteneamurT, orl de acolo, orT dentr'alte part!, cum am nice$i Brasoveanii, $i Chiproviceanil, $i ArmeaniT, $i Jidovil, fardajde nu pot fi, ce acestea tot au fiestecare cu rafetullegaturT cu Vistiriia taral, de sa sat ce dati pe an. Careavand $i Brasoveanff osebita rumtoarea lor, cum am zis, pe cats'att legat cu Vistiriia, dati numai legatura lor, au de la noT$i porunca ca aciasta $1 carte data. la mina lor, ca, orl -unde$i ver pe cine ar gasi cu marfa ca aceaia de a lor, braso-soveneasca, vazandu, pe totT sa-I apuce, sa-i ajute la rumtoarealor, cu ce le-ar fi putearea. Iar apo!, au porunca deregatorirnostri, cart! umbla cu dajdT, pre uniT ca aceia sa nu-1 superela nimicu. Ce data., cum zicem dumneavoastra, ca, avandBrasoveaniT acea por nca $i volnicie data. la mama lor, nudoar ca Dumitru Albet0 den capul 1uT $i dentr'a lui obraz-nide au facut aciasta, ce cu cartea noastra tinsu $i laaceT oamenT a! dumneavoastra. Care de acum innainte, dupre

striinr,

lur

de-$I

sat

vlablijscoe.

BRAIOVENIf NEGUSTORT DIN PRINCIPATE 407?

cum ne si poftiti, traindu-ne .Dumnezeil, cand va fi la vreameaaceaia a bulcrului, ne yeti aduce domneavoastra aminte, siatunce porunca ca aceaia vom fac[e] si Brasoveanilor, si de-gatorilor ce vor fi co dajdi, ca nimeni de oamenil dumnea-voastra, cati sant Sag, sa nu se atinga, pentru a dumnea-noastra vecinatate si dragoste. Iar, de aciasta data, deacas'ati intamplat asa, n'avem ce fac[e], si asa yeti sti dumnea-voastra, ca Dumitru Albecu, nu den capul lui au facut aciasta,saa fli[a] porunca noastra, ce, precum am zis mai sus, ca cucartea noastra apucat, iar de acum Innainte nu vor maiavea nici-o suparare. Aciasta acum, si mila lui Dumn[e]zeusa fie cu dumn[ealvoastra.

AV[gust] 21 d., It 7208 [1700].De bine voitor d[u]mnlealvoastra. :

Io Costandin Voevod.[V° :] -I- Bunului nostru prilaten si vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul EchelGhiorghe, marel[e]-judet, si Ia tot Sfatul cetatil Brasovul, cusanatate sa sä dea.

[Pecete mare, rotunda 1.]

5-

j Cu san[a]tate si cu plecaciune ma Inchin dumitale, ju-pane Morcase. Si multamescti dumitale axe nu m'al uitatu.Si ravasa ce mi ai trimis, mi au venitti, si, de marsti in TaraNemu %asca, nu sa stiea cine va merge Ionia la Bucuresti.eu Inca voi veni pana la Brasovti, si, cine sä va gad samarga in sus, voi da dumitale stire, si veT sti dumtineta casintemti forute cu inima re, ca amt.' avut si eti 2 sute de leiin sus, si acumil earl am ramas In paguba si dator, si numi at ajunsu atata inima re, ci au venit 2 jupanese pentruce arati ramas pa (sit.) preotesa, si m'au bagat in gros, simi aU facut mar[e] rusine, pan mi au facut negutatori binede mi au strangsa lei 15, de emu dat, si au zis ca au zisMAriea Sa judetul ca, daca vol veni Ia Brapvii, mg va in-

1 NO 378.

75703. Vol. X.

2C)

Si

1-au

402 sueu§if BRA§OVULUI

chide, $i ma rogu dumitale, ca unui parinte, sa-mi trimit[d]un raspunsil, $i sarut cinstita mama Mariea Sale parintelul,cinstitului judet,u, cu plecaciune.

Ca eu trimis dumitale 6 ravasa, ca sa $tiii de sa-natate dumitale, $1 dumnuneta nu mi trimis nici-odat[a]un rava$ii, acumu acestu rava$O, $i forute m'am bucuratde sanatate dumitale. Si ma rog sa-mu o carte, casa $tiii, de la Brasovii, cine merge in susu. Asa ma rog du-mitale.

Al dumitale de bine voitora $i plecat :Eu Barbul Marcia.

C[u] [p]lecaciune ma inchinu dumnitale.[V° :] Cu sanatate sa sa de aceiusta cariite intru cinstita

mana dumisale jupanului Morucos Votiinarti, sa s[ä] dea.[Pecete neagra cu coroana $i litera C. I]

6.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiiscoe.t Bunului nostru priiatin $i vecin de aproape, in toata

vreame de bine voitor, dumnealui jupanul Andreia$ Reitel,marel[e]-judet al cetatil Brasovul, sanatate pohtim dumital[e]de la Dumn[e]zeil. Cartea ce ne-ai trimis dumneata, au venit,$i de sanatatea dumital[e] ne-au parut bine. Poclonul ce ne -altrimis dumneata, .ca de la un bun priiatin ,si vecin, 1-ampriimit, $i multumim dumitale de osteneala. Pentru ScheaiiBra$oveani ce sa hra.'nescu aid in tara, ne scril dumn[e]ta,pohtindu-ne ca sa-i cautam, sa le fie mai pe usor. De aciasta,ce vom putea, ii vom cauta. Macar ca $i aici la not destulgreale sant, mai vartos in anul acesta. Crez, multumim luiDumn[e]zeii, ca niscai o$ti n'au fost, iar alte pasuri ce avem,$i suparari, $tie Dumnezeu ca ne iaste mai cu greti decatar fi fost niscai oat!. Ce numai Dumnezeu, ca un putearnic,sa faca mils, ca sa mai rasuflam den pasurile ce avemu ;insa, pentru voia dumital[e], cat vom putea, tot ii vom maiu$ura. Ne scrii dumneata $i pentru oamenil den Tara Barsei

I No. 595.

ti-atniia!

Paratrimitil

BRA§OVENd NEGUSTOR1 DIN PRINC1PATE 403

catli a0 trecut dencoac[e], ca sä poruncim, calif ar vrea säsa intoarca la parnantul lor, sa, nu-1 opreasca. De aciastanot $i mai denainte acea porunca am dat, iar $i acum deiznoava am poruncit ca O. nu-T supere, ce, care vor vrea samearga, sa-I lase sa treaca far de niao opreala. Aciastaacum, de clasta data, $i mila lur Dumnezeti sa fie purureacu dumneata. Fev[ruarie] 26 d., It 7212 [1704].

t De bine voitor dumital[e] : Io Costandin Voevod.[V': ] Bunulut nostru priiatin $i vecin de aproape, in toata

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Andrea$ Reitel,marel[e] -judet al cetatiT Bra$ovul, cu san[a]tate sa s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda'.]

7Cinstite $i de Du[mne]zaii alease, intru vreadnicie dum-

neata jupane, al mien patron $i de mult bine facdtor.Vreadnica cartea dumitale am luoat, din care intelegand

buna $i 'ntreaga dum[itale] sanatate, am slavit pre imparatulmilelor, multamind dragostei $i bunatater ce pururea catrasluga dum[i]tal[e] ai aratat $i aratI, cu cercetarea scrisorif.Cartile ce mi-eT trim's, care unde ail fost randuite, le-am dat,$i cu gura, cat s'au cazut, doara $i mai mult, am graft. Pentrucare ce sa zic ? Cei ce iau $i vor O. la, mai nainte, ce ad$tiut $i ce ail vrut catra Maria Sa Voda au Ault, zicandprecum oamenii de acil nu tree prin vama, adeca pre drumulcel mare, pre unde iaste obiceiul tare, ci umbla pre altepoteci, ocolind, iproci, iproci. *1 a$a $i Maria Sa, duprejalba lor, le -au porancit O. ia, iara nu atat cat sa intindud[u]mnelor cum auz. Ci de adasta nu va mirat, cad iastepoveaste mujiciasca, deac'au ajunst Tiganul Crai, intal auspanzurat pre tats -sati : a$a $i acel jupanul Dumitru Braila,ajungand vame$, s'au nevoit $i sa nevoqte sa-1 ramae obiceibun in urma, sa -1 poata narodul fetid; numaI D[umne]zausa dea viata. prietinilor $i dumisale far* bun I Socotind cumnu desavar$it nicl' cu acel mijloc vor savaqi. Dupre cumcan $tiu ca li s'au zis de la oarecare prietin, $1 aice ma tel

No 389,

404 supuszi BRA§OVULTA

prietin si de bine voitor, ci, de vor fi inteles, bine, de nu,iara, cand D[o]mnul D[umne]zga vs va limpezi si prilej vetavea, vet trimite un om de cinste ; $i, cu banii ce mat d'in-nainte s'aii scos, am bong nadeajde sa sg scoata aceapte.Inca si mai cu lesne, cad acest jupan Dumitru ne va ziceca n'aa stiut cg face strgmbatate : came vazandu-I Maria SaVoda fapta de fata, nu va rgbda. Numal mai lasat ceva samat treaca, cad Mania Sa acum nu sa afla Ia Bucurept[f].Si aciasta intealta parte nu sg poate cauta. Asa mi sa pare,$i asa pi graescu.

Iara, de banil ce i-am fost luoat ea in trecuta ant, ce s'aascos de la vame5, nu socoteasca cineva, precum ca sg-I chel-tuescu in treaba mea it tia, sau cu acest gand am fost, sanu-i daa : sa nu dea D[umne]iaa cel sant aceia sä fie inproastg mintea mea, precum nict pang acum au fost, pgrun-du-ni-sg, de cand D[umne]zati to -au dgruit cu deregatorie ju-deciii, sg nu fie venit nict -un sarac pang acum innainteadumitale, sa sg jeluiasca precum 1 -am jefuit macard cu pretde un ban. Nu numaI acit, ci $i aid asa m'am nevoit, pi

m'am nevoit $i mg vol nevoi, ruggnd pre D[umne]zaa sg mapazeasca de acest fial de agonisit[a]. Tara eel ce au fostlatrat catra dumneta oarecand, pentru care to -at fost pi

pornit a scrie dumneta la mine, las sa latre cum au fostinvatati; et, cum zic, ce am luoat, sint gata : macara de arascoate eel ce s'aii luoat pang acum, sg fie mat multi! Siiara zic : Ia aceale ce zis, nu mg uita, ci tot acea slugsce m'am 5tiut ca am fost, sint vol fi, $i pre cat mica m[e]putinta im va da, ma vol nevoi fiistecui cu dereptate $i 'nadevar a sluji. Numal nu-m porgncit, si aceia norocire volave-o, precum fapta va argta. Aciasta aciasta data savarpind,mg racomendeluesca dragostii dumitale.

Sept[emvrie] i6 dni, It. 7213 [17o4].Tot acel gata 5i nemutat spre slujba dum[i]tal[e] :

David Corbea.[V° :] Cinstitulul si de D[umne]zaa alesulut, dumnelui ju-

panuluT Raltar Andriias, marele-judet al cinstitel cetat Bra-sovului $i a toatei Tarii Barsei, cu cuvioasa cinste sa sg dea.

$1

$1

s'aa$i

BRAVVENIf NEGDETORf DIN PRINOIPATE 405

Anno 1705, d. Septembris, vom Czauss David, gibt demAlbetz ein Repriment wegen einiger Sachen.

[Pecete neagra, cu semne 1.]

8.

Io Costandin Voevod bpi" mistiiu gspdru zemle vlahiscoe.t Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bin[e] voitoria, dumnealuT jupanul Ghiorghe Fet-chiel, marel[e] -judet al cinstiti! cetati Bragovul, sanNtate sitot binel[e] de la Dumnezeti poftim dumital[e]. Pricina carpcatra dumneata nu iaste alga], far de cat facem stire dumital[e]ca aid, innaintea noastra, facu jalba Gherghe vataful de Bra-sovead cum ca, avand la pravaliia lul den Bucurest[i] o cance-1 chiema Dumitru, si fiindu acea pravalie data pe seaamaluT an, la care pravalie fiindusa stransu catava sums deban[i] domnesa dup[5] la rafetuff, panA la 700, 800 de talere,$i intamplandusa an boala ciumeT acol[o] in Bucurest[i], pe-cum vet fi inteles dumneavoastra, au fost lasat oameniT dom-nestT care stransease banii, in seama acelu! Dumitru calfa,ca sa-4 pastreaze el, necutezandu sa-I iä den pravalie, pentruacea cumplita moarte. Deci, intamplandu-sa de au murit siDumitru calfa de ciuma, dup[a] ce s'aa ostoiat moartea, aufost mersu slugil[e] noastre care stransease banii, de au luatace! ban[i] den pravalie si i -au dus la Camara noastra, fiindban[i] domnestI. Iar, ca.nd iaste acum, sa scoala muma acelu!Dumitru calfa, fiind acol[o] in Brasov, de apuca pe Gherghevataful pentru ace! ban[i], sa-1 dea, zicandu ca au fost al

si au fost domnesti, $1 asa pe'ntreg i sa purse inspinare si sa nevoiast[e] ca sa-1 prade. De care lucrupoftim pe dumneata, cu dreapt[a] judecata dumital[e] sa-1indreptezi si sa-1 mantuest[1] de acea fameae, sa nu-T

fac[a] suparare far de cale, de vreame ce, pecum ara-tamu si dovedimu dumital[e] maT sus, ca ace! ban[i] n'atifost a! ce au fost domnesti, si iar Domniialuat, numal doar cat au statut in pravaliia luT. Ce sag facT

I INT* 688.

010-sas,

406 SUPU§If. BRAVVIILITi

dumneata dreptate, ca sa nu ni s[A] mai jaluiascd. Aciasta,§1 mila luT Dumnezed sa fie cu dumneata.

Iun[ie] 22 d., 11 7215 [1707]De bine voitorul dumital[e I :

lo Costandin Voevod.t [V°:] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in

toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupanului GhiorgheFetchiel, marel[e] judet al cinstitil cetati Brasovul, cu sanatatesä s[a] dea.

[Pecete mare, rotunda 1.]

9.

Cinstituld 5i al nostru vechiului si bun priiaten, dumnealuijupanului Ghiorghe, marel[e]-judet al Brasovului, impreun[a]cu tot cinstitul Sfatul dumneavoastra, de la Dumnezeti inda-lungata vfiat[A], ling. pace, intreaga san[a]tate rugam ca pu-rurea sa auzim.

Cinstita scrisoarea dumneavoastra, ce ne-aat trimis, cudrag luandu-o, am multumit lui Dumnezeii, slavind numeleSfintii Sale, ca unul milostiv stapan, pentru a dumneavoastrabun[a] si fericita san[a]tate. Alalte cate dumneavoastra ne-aat scris, pentru pasurile saracilor de $cheai, oamenii dum-neavoastra, toate bine le-aam inteles. Care alt ce sa zicem,fall cat rugam pe m[i]lostivul Dumnezeil ca sa aduca peMariia Sa Voda san[a]tos, si, cat vom putea, 5[i] ceaia ce niO. va treace, foarte vom sta s[i] vom nevoi ca sa li O. faca drep-tate, cum au fost si mai nainte, pe la stramosii nostri, mdcara eaam scris s[i] la dumnealui taica Constandin 9 si la alalti al' nostrica sa stea s[i] sa nevoiasca, cat sa va putea sa sa faca. Carejail zic, vind Manila Sa Voda san[a]tos, ce vom putea, intot felul vom nevoi, pentru dragostea dumneavoastra, capentru ai nostri buni priiateni si de aproape vecini, s[i] pentru saraciia bietilor $cheai, s[i] pentru altele ce ar mai fi, dupecum si ei insus on ca, dupe'ncat ne-aaii fost pen putinta

I No 3952 Stolnicul,

BRAVVENIT NEGLISTORf DIN PRINCIPATE 407

$[i] pen mAna noastrA, n'am lasat a nu cauta. A$a $i acum,cum zic, cat vom putea, pentru toate vom sili, $[i] pentruvame$, ca sA sI faca obiceaiul cel vechT, care au fost maTnainte, mAcaril cu vame$ilor le-am. scris osebit o scrisoare anoastra, dentru care vet inteleage dumneavoastra cu mult savor mai scoborA de obiceaiul ce au PAcut dumnealor. Care noTiara multumim dumneavoastra pentru dragostea ce at aratatcatrA noT $[i] plocon[ul] ce ne-aat brimis, nu atata pentruplocon, incat pentru dragoste $[i] neuitare ce at aratat dum-neavoastrA catra no!. intru care $[i] no! pohtim pe dumnea-voastrA, ca pe ni$te al no$tri bun! $i vechl priiatenT $1 deaproape vecini, ca, ceaia ce ax fi pohta dumneavoastrA $i arfi pen putinta noastra, ne facet dumneavoastra $tire, $i nea-parat vom slujrii dumneavoastrA cu draga inimA. Si laza, cines'ar intampla a veni intr'acoace, tot ne scriet dumneavoastra,ca sA ne bucuram, laudand numele milostivuluT Dumnezellpentru bun[a] san[A]tatea dumneavoastra. Si, cu acTasta sat.-sind patina -ne scrisoare, rog pe Dumnezeti ca sA afle pedumneavoastra intru bun[] sAn[A]tate.

Sept[emvrie] 14. dni, 7216 [1707].

Tot al dumneavoastra pururea de bine voitor :

Serban Cantacuzino V[e]l Vor[nic].

[V° :] CinstituluT $i al nostru vechiulul $i bun priiaten,dumnealui jupanul Ghiorghe, marele-judet al cetatii Bra$o-vului, inpreuna cu tot cinstitul Sfat al dumnealuT, cu cinste

cu fericire cu mult[A] sAn[A]tate sA s[A] dea.[Pecete neagrA, cu vulturul bicefal $i initialele: M. A.

Cinstite al nostru vechiu $i bun priiaten, dumneaata mare-judeate, inpre[u]nA cu alt tot cinstitul Sfat al cinstitif cetatTa Bra$ovului, noaA de bine voitorT $i vecini de aproape, de

1 No 694.

11

$1 $1

IO.

t

K. K '.]

408 SIIPII§if BRA§OVULUf

la Domnul Dumnezeti (Dumneze0) a tot tiitoriul, dumnea-voastra sanatate $1 alte fericite $i norocite suctesurT rugamu$i pohtimu.

Cinstita scrisoarea d[u]m[n]eavoastra de la dumneaaluT tre-dincTosul dumneaavoastra $i noal bun priiaten, jupanul GhiorgheTaco, cu cazuta dragoste o'mu priimit-o. Dentru care de adumneaavoastra buna $1 Intreag[a] sanatate adevarand, nucu putan[a] bucurie am laudat $1 am slavit pre Dumnezeii.Alalte cate dumneaavoastra ne scrieti $1 in carte au cuprinsu,inca toate pre amaruntul bine am inteles, atata din carteadumneaavoastra, cat maT pre largu $1 de la dumneaaluT ma!susul numit jupanul Ghiorghe Taco, pentru bietiT de Schlai,carele s'ar hi hranind aicT, pre locul taral noastre, cum ca nusa pot hrani cu paace, precum hrisovul Marii Sale luf Vodscrie, ce, mai mult de[n]tr'acea oranduiala scotandu-T, le faccnult val $i suparare ; cum $1 de vame$1T de la Campina, ca-rele cu vama $1 cu alte obiceaiurT ce n'ati fost nici-odat[a],acum aseamene iT adaoga $i-T supard, iproci. De toate aceasteasa zic ale for jalbe le-am adevarat, cum $i maT sus am zis.De care lucru foarte rail im pare, cand no! vomu $i amvrea al for folos $1 bine de ob$te $i buna odihna, ca sa fie$1 sa traiasca, O. sa hraneaasca intru toate in paace $1 inodihna Tor, $i O. nu sa adaog[a] obiceaiurT noaa, care n'aiifost. Pentru care $i gata am fost $1 santem in spre a dum-neaavoastra pohta a sluja. NumaT atata foarte rail ni auparut intamplandu-mi-se de nu sant acum $1 ell la. Curte, cisant aicea in Bucuresti. De unde Tar, $1 cu ceia ce pren micaputinta mea au fost, nu m'amu aparat a nu sluja, pentruacTasta treaaba a dumneaavoastra, ci la maT marele, mie cinstitfrate, dumneaaluT neaniT luT Costandin Stolnic[ul], fiind TangaMarna Sa, toate ale dumneaavoastra scrie. Aseamene le-aamdat dumneaaluT in $tire ; carele nu ma indoescu ca. dumneaa-luT O. va lenevi, ail va lasa lucrul in slab, a nu sluja dum-neaavoastra, ca unor adevaratT bunT priiatenT $i aT no$trivechi de bine voitorl $1 de aproape vecinT, cat sa poata faceceale ce sant de folos $i de binele bietilor SchiaT, $1 altoraaseamene. Si iar $1 de acuma innainte in spre ceale ce vor fi

BRAT OVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 409

trebile dumneaavoastrg intr'acoace, $i care vet! cunoaste catrec pren putinta noastrA, scriindu-ne dumneaavoastrg, nimicAnu ne vomu ap[a]ra, ce cu ceaia ce ne va fi pren putinti.nemutati $1 neschimbati in spre a dumneaavoastrA slujba nevom afla: $1, cu aciasta de aciasta data sfar$And, de iz-noav[A] rugAm ca mila lui Dumnezeu pururea cu dumneaa-voastrA sA fie.

Sept[emvrie] 16 dni, It. 7216 [1707].Al dumneaavoastra vechig de bine voitor $1 gata a sluja :

Mihal Cantacuzina.

[V° :] Cinstitilor $1 vreadnicilor a! no$tri bun! priiatenilorsi de aproape vecinilor vechi, dumneaalui marelui-judet $1alaltui cinstit Stat a cinstitii cetg.ti a! Bra$ovului, cu mult[g]san[A]tate $1 $1 norocire sa sg deal.

[Pecetea neagrA cunoscutA.]

II.

Cinstitilor $1 de Dumnezeu iubitor[i] $i al' nostril bun!priiaten! $1 de tot bin[e]le voitor[i] $1 vecin[i] de aproap[e],dumneavoastra flInogi a tot cinstitul Sfat al cinstite $1 mare!cetat Brasov[u]lui, san[g]taat[e] $1 tot fer[i]citul bin [e] de la Dum-nezeu poftim dumneavoastrA ca si vg trimit[g] si a v[a] pgzisupt mila Sfintii Sal[e] intru toat[A] pofta dtimneavoastra.

Cinstita a dumneavoastra carte, ce at tremis cAtre no!, ne -anvenit, $1 cu lebov o am priimit, carea $1 cetind-oo, $1 intlide a dumneavoastra san[g]taat[e] auzind, ne-am bucurat.Altel[e], cite dumneavoastrg ne scriet, de toate pre rand aminteles. Pentru oamenii dumneavoastrg bra$oveani, car[i]santu de si hrgnescu aid in targ, ne scriet dumneavoastrgde zicet cum cg ail sgrAcit si s'ag $l inputinat, ca numai 6prav[a]lii santu, si birul tot acelas de'ntgi dau. De carea scrietidumneavoastrg ca sä s[A] mai scaz[1], si poat[a] birui si etDar el dumneavoastra nu v[a] spun ea nu sant numal dumnealor

I N° 692.

410 SIIPIY§If BliA§OVITLId

asa, de trag bir grew, ce $i sarac[i] de negotator[i] cari santaid ai nostri, sa intrebat pe oameni dumneavoastra, cum atramas de sal-ad, mai nemen[1] au ramas dentru el, $i cutenevoi trag, precum vad si oa[me]nei dumneavoastra. Caretrebue sa creaz[A] el', a vad cu ochii lor. Ce dup[a] putint[a]lor tot sa vor mai scadea, precum vet inteleag[e] dumnea-voastra den cart[e] Marii Salle] lui Vod[A]. Iar pentru vaamace scriet dumneavoastra, cum ca le-au luat vaam[a] de lanasi de pieil[e] de la oil[e] lor, ce fostu murit, asa va fi.Numai acum Mariia S[a] Vod[a] va sa pue un boiar la Cam-pina, pentru jafuril[e] acestea ce fac unit $i alti, ca aceastea,sa l[e] is seaam[a] ; ce de acum innainte asa socotim cu nusa vor mai fac[e] aceastea jafur[i], luindu-1[e] seaama. Pe cin[e]ar pune Mariia S[a] acolo, iar si no!, dup[a] pofta dumnea-voastra $i saraciia lor, deci, cat vom putea, tot IT vom cauta.Acum Marna S[a] Vod[a] asa zic[e] ca va mana un omdomnescu, denpreun[a] gi cu un om al lor, pen toat[e] tar-guril[e], ca sa vaz[a] si aciasta ce zic ca vand toff marfa bra-pveneaasca, ca sa l[e] dea poranca ca aciasta, sa nu mai vanzude acum nainte de acestu fel de marfa, nici sa mai meargacin[e]va scoat[a] mara brasoveneasca dintr'acolo, de spredumneavoastra, incoac[e],far cat numai Brasoveanii, oamenidumneavoastra. Si, cu aciasta acum sfarsand, Dumnezeti sav[a.] pazeasca tot cu a Sfentii Salk] man[A], intru fer[i]cit[a]san[a]taat[e].

Sept[emvrie] 21 d., lt. 7216 [1707].

Al dumneavoastra bun priiaten si gata spre slujba si detot binel[e] voitor :

Asani V[e]1 Cam[inar].

[V° :] t Cinstit[i]lor si a tot Sfatul ai cinstit si marl! cetatai Brasovului $i noao bun preiaten si de tot bin[e]le voitorbun vecin de aproap[e], dumnealor fAlnogi, cu cinste $i cumulta san[a]taat[e] su s[a] dea.

[Pecete neagra, cu initialele : N. N.1.]

I N° 691.

$i

le-au

sa-s

$i

BRAVVENI1 NEGIISTORI DIN PRINCIPATE 411

12.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnti zemli vlah[i]scoe.t La al nostri cinstitl si de bine voitori, de aproape vecinI,

dumnealor judetiI, dumnealor fainogii, pargarii $i alalte totSfatul at cinstite! cetati Brasovul, sanatate si tot binele poh-tim dumneavoastra de la Dumnezea. A dumneavoastracinstita carte de la credinclosul dumneavoastra dumnea-luI jupanul Gheorghe Taco, cu dragoste o am luoat, $i,

de san[a]tatea dumneavoastra intelegand, ne -au paint bine.Make ce ne-at scris dumneavoastra, toate bine am inteles.Pentru Scheaii de la. cetatea dumneavoastra, cart! sa hranescuaid' in card, ne scrieti dumneavoastra $i ne pohtiti ca sa-Imai cautam, de vreame ce au slabit foarte, si multi s'ail siscapatat de tot, de au ajunsu la lipsa. De aciasta creadem caasa va fi precum ne scrieti dumneavoastra, ea inteaceast[a]vreme, nu mime ace! ce sant de tara dumneavoastra au ajunsula slabiciune, ce si tara noastrA, sa creadetI dumneavoastra,ca foarte tare au slabit si in multa neputinta sa afla si pa-manteanil nostri, ca, de Taste si tara in pace de alte °sari,iar poruncile si cererile stapanilor, carli ne stapanescu, santmaxi si greale , cat s'ati indoit si s'au intreit &rile de cumera mai nainte, si nu gandim sa fie maI fost vre odata gra'pamantuluI acestuia ca acum. tnsa no! pre Scheail aceia toti-am pazit, i-am cautat, ca aid in tar[a] la noi sant si altfeliade breasle de oameni striini, si toate breaslele s'ati ma! adaosla dad, iar el den legatura for ce au fost maI denainte nus'ail maI sporit, ce tot pe acea s'ail tinut. Iar iat[a] ca siacum, dupa pohta dumneavoastra, ce s'ati putut, tot s'aa malusurat, precum vet! inteleage dumneavoastra de la credincIosuldumneavoastrA, jupanul Ghiorghe Taco. Iar pentru vamesirde la Campina, ce ne-ati scris dumneavoastra, Inca am inteles.Ce de aciasta iat[a] ca am /Indult acum un boiar at nostruispravnic la Campina, si-I vom porunci ca sa lb. seama pen-tru aceastea toate ; ce sa mearga si BrasoveaniI de aceia,Schee de al dumneavoastra, acolo la Campina, sa fie cuvamesii de 1-4[4 innaintea acelu! boiar, 5I, de sa va adevara

412 SIIPII§If BRA§OVIIL17f

el le au fgcut vamesii alte obiceaiuri noao, ce vor fi luoatfar de cale, vor da ; numaI ni sa pare ca. $i Scheali dum-neavoastra sa vor fi purtAnd cam rail, cg nu vor sa, umblepe drumul cel mare al vamii, pe unde ail umblat si malnainte, ce fiestecare pe unde -i voia, pe alte potecr s'ati facutdrumul, de umbla, si, vamesii neputand ingAdui, el apoi bagaiar vina vamesilor, de zic ca le fac alte obiceaiuri; Irma acelboiar, ce va afla dreptatea, va face $i va isprAvi. Si iarAs, cevor fi pohtele dumneavoastra catra nor, nu ne vom apgra deceale ce ne va fi pen putinta. Si, cu aclasta sfarsind, milalul Dumnezeii sa fie cu dumneavoastra.

Sept[emvrie] 22 d., It. 7216 [17o7].De bine voitoria dumneavoastra. :

To Costandin Voevod.[V° ° :] -I- Cinstitilor si ai nostri de bine voitori, dumnealor

judetilor, falnogilor $i alalt tot Sfatul al cinstitel ceta.tT

Brasovulul, cu multa san[A]tate sa s[A] dea.[Pecete mare, rotunda E.]

13.

-1- Cinstitilor si alesilor cu vredniciia aT nostri bun[i] priia-teni $i de aproape vecini, dumneavoastra boiari al mareltaSfat al slAviteI cetat a Brasovului, de la Domnul D[u]m-nezeti va pohtim dumneavoastrA bung san[A]tate cu viiata in-delungata si cu tot binele. Cinstit[A] scrisoarea dumneavoastrace ne-ati trimis cu dumnealul jupanul Taco Gheorghie, ne ailvenit, intru carea de a dumneavoastra bung san[A]tate intele-gand, foarte ne-am bucurat. Pentru ce ne-at pohtit dumnea-voastra, ca sä graim IVIAriei Sal[e] Vod[a], pentru acel saracide oamenl al dumneavoastra, Schiai, ca sa facg. Manila Samild cu dansif pentru rumtoarea ciajdilor for sA-1 lase mepe usor, sa poata trai in Ora Marie Sale. De aciasta vet stidumneavoastra cd noT, dupa cum ne-at pohtit, bucurosi am

1 NO 410.

BRAVVENIf NEGITSTORf DIN PRLNCIPATE 413

fost ca sa graim Marie! Sale, $i sa silim sa vi; facem folos, sisi am mersii de am graft Marie! Sale foarte cu nevointg.Dara, ce au raspunsti Marlia Sa, yeti inteleage mai pe largude la dumnealul jupanul Taco Gheorghie. Ci asa vet stidumneavoastra, ca noi am silit pentru voia si bun priitesuguldumneavoastra, de am grait Marie! Sale. Dart deaca nu

putut face acrasta isprava de la Marna Sa, n'avem ceface. Aciasta, $i mila lui D[u]mnezeil sä fie cu dumneavoastra.

Sept[emvrie] 22 dni, 7217 [1708].

Theodosie Mitropolitul, al Ugrovlahier,al dumneavoastra bun priiatin si de aproape vecin.

,V°:] j Cinstitilor si alesilor cu vredniciia, dumnealor bo-larilor al marelul Sfat al cetatii Brasovulur, a! nostri buniprliateni, cu san[a]tate sa s[a] dea.

[Pecetea obisnulta'.]

14.

Cinst[itulu!] si al nostru bun priiaten, vecin de aproape, intoata vreamea dg bine voitoriu $i ca un patron, dumneataV[e]l Jude% dan cinstita cetate Brasovului, inpreung cu totcinstitul tanaci al dumneavoastra, cu plec[a]ciun[e] ma inchindu mneavoastra.

Rog pre puternicul Dumnezeu ca sä tie si sa pazeaascapa dum[neavoastra] supt mila Sfintii Sale si intru fericitasan[a]tate, inpreung cu tot cinstitul Sfatu. Cinstita scrisoaredum[itale] ce trimes,. cu dragoste o am luat, si, intlfda dragoste sanatatii dumneavoastrg inteleggnd, foarte m'ambucurat. Alalte ce ne scrieti dum[neavoastra] am inteles.Ne scrieti dum[neavoastra] cum ca au venit oameni dum[nea-voastra] care aveti aid supt stgpanirea dum[neavoastra],

da sa jaluira zicand la tot cinst[itul] Sfat cum caar fi venit Carste Top da ar fi facet foaia la no!, da totiBrasovenir cat! au prIvalif aid in tarn, ca sa alba pace da

I No 693.

t

mi-ati

Schiei,

414 SIIPU§If BRA§OVULUI

vama vinurilor $i da altele. Tara ace! ce sant lacuitori acolo,sal dea vama dgplin. Ea da aciasta nu $tia nemica, daCarste Top, nici in ochi nu 1-am vazut da este acus o ju-matate (IA anti, nici foita nu mi -ail dat ; poate a va fi datla altii. Si, cum zicetr dum[neavoastra] cum ca sa s[a] stricemila cea este facuta da fericiti Domni, pentru do! -trei oa-men!, da aciasta nu sa va strica, ca nu li sä asculta cuvin-tele lor, fail cat trebue $i dumnealor, pa catre (sic) bucatefac pan vile lor, sa $i le treacg cu pace, iara sa nu cumperebucatele altora, sa zica ca sant dan vile lor si sa le treacapan vama domneaasca, imaland vama, $i $i altii care n'auvii, Inca cumpara vinuri streine $1 be trec pan vama, da in$algsi zic ca at vie. Ce, da aciasta dac[a] va intelege Mariia SaVocla, li O. va strica mila da tot. Iarg, cat pentru SavaMarcea, care ziceti ca i-am ardtat foaia da Bra$oveni careau pravalii aice, da aciasta a$a este, ca foaie i-am aratat-o,larg, cat pentru Carstea Top, da zice ca el mi o all dat-o,rail zice ; poate ca 1-ail dus fire lui pang inteatgta a grai.Ne mai scrieti dum[neavoastrd], da nu ne va hi scris CarsteaTop all altii. Da aciasta stall dg ma mir da dum[neavoastra],ca dumn[neavoastra] santeti intelepti, cu ce socoteaala asputea ell O. va scria dum[neavoastra] pa acela ce mi all datfoaia, care nici nu sa cade, nici nu sa cuvine. Ea poruncaam avut $i am scris la dumnealul judetul Dragot Gheorghie,si am luat $i raspunsu, $i agzamant s'au facut pentru toy!5chiei, atata da cei da acolo, cat $i eel da aice, carele allvii aice pe pamantul Orli, ca sa-$ treaaca vinurile lor pa lacare vama le da indgmana. Iara, cat pentru burie, da vortrece, sa plateaasca ca toata tara. Si iata ca voia trimitefoitg, da veti vedea dumneavoastra carele cate but! are lavile lui, $i inca la unii s'aii pus $i mai multe, $1 in tot chipulam slit pentru dragostea domneavoastra, ca sa nu li sa facanici-un obicel, cat vor fi vamile in mama. mea. Ca acest lucruera Inca an sa s[5.] strice, numai nu $tia, inteles -ati dumnea-voastra au n'ati inteles ca ell am statut (la au ramas ; asaj-derea $i estimpu. SA dea Dumnezell sa petreceti sfintelePaste cu bine, cu san[a]tate $i cu veselie, $i O. dea Dum-

BRA ovz}n1 NEGUSTORT. DIN PRINCIPATE 415

nezeti sa ajungeti $i la anul $i la multi an/ cu san[a]tate.Cu aclasta sfarsand, mila lul Dumnezeii sg vg pazeaasca padumnevostra cu bung san[a]tate.

Dan Buc[u]restI, lt. 7223 [1715], Mart io d.Al dumneavostra bun priiatenu si da bine voitoriii,

gata spre slujba :Pantazi biv Vel Cap[i]t[an].

[Intercalat :]Foita cll. butile ce s'ao aflat la viile Brasoveanilor anumea,

Mart 5 d., 7235 [1727]

Drag Gheorghie, judet la Pitesti, butt 8.Tanasie zaraf la Pitesti, butT 2.

Gociman Petco ot tam, buti 2.

Bucur Fuste ot tarn, but/ 3.Gheorghe $neaal, buti to.Gociman Petru Lacer, buti 12.

Dumitru Clurcul, buti To.

Sava Mara', butT Io.

Costand[in] i Daan Lacer, buti 17.Dumitru i brat Petco Lacer, buti 18.Gheorghie Lebul in Vale Popi, butT 5.Manole cel batran, buti 5.

Ivan snd Stoica Inasu, buti 5.Nelva al Oprii Floroiul, butf 6.Radul Precup Lacer, butT 9.Stan i MihaT Lacer, buti 5.

Stoica Manole, butT 8.*andru la Orlea, but/ 3.Pop Tudor, butt' 13.Stanciul $gtrar, butT Ili

Carstea Tap, butT 12.

Vasiti Gaureanul i Radul, bull 8.Vasiu Grid i brat ego Ion, buti 7.Ion Tomitco, butT 9.Gheorghie Stoia, buti 1o.

Voico Cristov, butT 5.

Toader, butT 2.

416 SUP upf BRANVIILIII

Ivan Grec, buti 2.Radul Bulz, butT 2.Biserica Schieilor, butT 15.Mogo$, butT 2.f Dintr'acestu noT am pus mai mult, $i clue au facut mar

mult, sä ne flea $tire : du sa va fi facut mai mult, sa avem$tirea.

[Adresa :] Cinstitilor al no$tri bunT $i vechi priiateni, intoata vremea da bine voitori, dutnisale cinstitul judetu dancetate Bra$ovului, inpreuna cu tot cinst[itul] Sfat, cu cinste$i cu buna san[a]tate sa s[a] dea, la Brapv.

[Pecete neagra, cu coroanad[Foita are aceasta adresa :] f Cinstitulul, al nostru bun $i

vechiti priiaten, in toata vremea da, bine voitoriti $i ca unpatronu, dumisale marelui-judetti al cinstitai ceteti Bra$ovuluI,$i la cinstitul Sfat, al nostril du bine voitori, cu cinste $i cubuna san[a]tate sa s[a] dea.

La Corone [acest euvint cu litere latine].[Aceiag pecete 1.]

15.

Cinstitulu! $i mie bun $1 adevarat priiaten, dumneata ju-pane Marco$, procatorul al cinstitulu! Sfatu al Bra$ovulur, dula Dumnezeu cel multu milostivu iti poftescu multa $i fericit[a]san[a]tate, inpreuna cu toata familiia dumitale. Cu parlejul $iplecatei scrisori ai meale nu-m[i] Taste de altu far cleat intai casä cercetez du buna $i ferici[a] sun[a]tea dumitale. Al doilea,aid am inteles clan negutatori, pacum ca Pana s'ati fost ga-tindu ca sa sa duel la partea turciasca Cu jupan Nedelco,pa la Campina. Care Nedelco ad fost purces Mercuri, laGhen[arie] 3 dni, $i i -au lasat cuvantu $i pa un GhiorgheCatand, care aft fost $i sluga la Mihalache Condoiane, ca saduca $i pa Pana dup[a] dansul, dup[a] cum $i dumitale itIva spune acestu negutatoru, care it! va aduce cartea, ca aufost adevarat. La care ed ma rog dumitale, sa fiT ostenitoru,

1 N 714.

RRA§OVENII NEGTJSTORI DIN PRINOIPATE 417

ca sa prota$taluesti, dup[a] cum $tii obiceaiul cinstitului Sfatu,ca sa fie Pang oprit, pang isi va da Pang chezasi buni, ca,lipsindu el, Pang, sa aibg chiza$1i sa plateasca tl o mie $1 cudobanda lor. Care are Pang sa raspunza, dup[a] cum $1 cart!s'ad gasit dup[a] moartea fratini-sad Mihalcil Condoiane,scrise pantru asta mie da lei, care 1-ad lgsat rgposata maicalor fiicai dunmeael cei mai mid, anume Chirata, iar arba-na$a$te ii zicu Tana, fats Jul Condoiano cea mai raja, careau cautat pe maica-sa cat ad zacut pa a$ternut, an! 6 p[o]l,$1, pantru multg cgutare ce ad cunoscut, i -au daruit acele2 zapise cu o mie da lei, -fiindu bani drepti aT ma-sii, dg laparimci dg zeastre, iar nu da casa da la barbatul dumneadCondoiane, pecum va mgrturisi $1 sora-sa cea mai mare $1multi negutatori da cinste, ca iaste lucru adavarat, iar el, cani$te frati fail doru $1 netematori da Dumnezed, s'ad sculatcu sila turciascg., $1 au luat zapisile acealea da la sora lorcea mai mica, Tana, $1 au apucat pg acei neguIltori da i -auinchis, $1 ad luat toti banii cu dobanda lor. Care sora -saad trimis aid, la marele nostru derec[g]toru, jalbg. $1 pantruzestrele cele mai multe, da are sa is cid la frate -sau Mihalache$i Mihalcea, Condosie$tii, $i pantru Pang, frate-sAti, pantruce scrid mai sus. Ci, pang va 1$1 raspunsul, O. vedem un-de va poranci Mania Sa sa -i scoa# acesti ban! $1 O. cauteold dreptate, Pana sa fi oprit $1. el, $1 toate scrisorile catescrid pgntru partea surorii lui, Tani!, inpreung $1 partea luiPana da argintu $1 alte scule $1 haine, ce ad avut Pang', 15._

sate la bolta jupanului Hristii, feciorul Ce$megiului, care cgntaacii la bisearica. Care mi le ad marturisit $1 mie asta pi-1-mavara, la luna lui Aprilie, la 1727, candu $tii dumneataca am trecut la Bucurestr, $1 santu $i pang acum tot lada[n]sul. Si mai protgluesti (sic) dumneata, iar ma rog, 5i

pantru un zapis dä t1 o mie, care i -au avut dal Miha[l]ceafrate-sad la jup[anul] Dumitru Ghizdavetu, cu dobandg, iarai surori-sa Tanil, dup[a] cum Lad marturisit $1 frate-sgd Mi-halache, la sora. -sa Tana. Care zapisu, mai in trecut[e] zilead fost trimis Mihalcea pa un Costandin, care ail fost vame$la Ocna Moldovei, la jupan Dumitru, la Bucure$ti, ca sa -i

75703. Vol. X. 27

418 SUPUVIf ERA5ovuLui

dea banir, 5i, fiindu jup[anul] Dumitru dus la Tarigradu, ailadus zapisul iar indaratu la Mihalcea, precum iar acestunegutatoru, anume jup[anul] Damiian, iti va spune $1 dumitale$1 la alte obraze da cinste. Numai ma rog sal intrebT,$1 sa le iaT in scris. A$ijderea ma mai rog si pantru altezapise $1 scule, ce au avut frate-saii Pang, sa le dea toat[e]fata $1 sa se pue suptu peceate, sa stea la cinstitul Sfat, au lavre-un negutatoru de cinste, unde ai socoti dumneata, iarnu la frate-saii Pana, sa le manance, ca apoi n'are cu ce saplateaasca atata sums da bani al surori-sa. Si mai tare sa si-lesti dumneata pantru zapisul lui- Ghizdavetu, sa s[A] ga-seaasca, au sa-1 marturiseaasca unde iaste dat, ca, sa stii $1

aclasta, ca. Nedelco m'ai.1 dat bani acum la moarte. Care asasocotescu ca vor fi dat acel zapis, la clansul, sa ia bani dela Dumitru Ghizdavetu. Ci, da sa va adevara, sa vedet! 041bani le au dat, sa sa ia in scris cu bune marturii, $1 sa pro-tastaluiti la bolta lui Nedelco, sa aduca zapisul $1 sail cautebani la cine i -au dat, ca apoi va umbla rail si va pagubimai multu. Si asa sa i sa scrie, sa nu zica ca n'aii stiut, $i sas[a] pue la protocolul cinstitului Sfat, $1, ce vei cheltui dum-neata pentru aciasta osteneaala ce te puiu, foarte cu maremultumita vol. plati. Si, da nu te vei increade dumneata, marog sa te incredinteaze dumnealui jupan[u] Mogo$, priiatenuldumitale. Care cu multa sa[na]tate ma inchin dumnealui, ru-gandu-1 $1 pa dumnealui, ca tot sa, fie da. ajutoru la ce arfi bung socoteala dumnealui, $1 asupra dreptatii, atata pantruaceasta, care mai sus ma rog, atata cat $i pantru ticalusulda jupan Enache. Care ma rog sa lai $1 da acif marturiidup[a] cum $1 eil am trimes, $1 iat[A] ca $[1] mie im[i] mar-turisira, ca dan gura Mihalcii ail auzit zicandu, CA el iasteun procatoru, numai Paul frate-sau iaste daugiu, pecum $1la zapis it arata. Ci silea$te da-1 punetf sa raspunza $1 far davoe, ca $i mie mi -au zis aici sicritarul, data i-am spus daMihalcea, sa raspunza Pana, $1 sa sa sfarsasca odata, ca poatesa moara $1 ticalosul da batran, $1 va ramanea lucrul neis-pravit, $i vor avea pacatu, $1 va ramanea judecata neispra-vita, 51 vei ramanea $1 dumneata pagubitu. Ce trebue dg

BRAVVENII NEGUSTORt DIN PRINCIPATE 419

atata vreame sa sg si sfArsasca, ca sg mires si dg aicr, cepoat[e] fi atgta lungs judecata cine aud, sa mitt; $1 sg vaduce veastea si pg la alte tArr si crgir, dg lungime multi ceface la un lucru bagdatelu, care o cumpanie negutatoreascao ar fi putut isprAvi in trei zile, iar cinstitul Sfat o tinutrel luni si mar 4 ; care isr sfarsgscu cineva si cheltuiala, siviiata, si le s'ati *urat si dg aid tot scriindu-le. Care im scriejupan Enache, sg mar trimita poruncg, dar Mgriia Sa im ziceca ati trimis clAstule porund. Care aier asteptg O. le viesfarsitul dg judecata, si apor atunce sa le mar dea po-runca, iar pg Pang, sa pue sa raspunza. CA dintr'un inceputtot el ati tras pg japan Enache la judecatr, pecum stiu $1or mgrturisi mar mar! si mid. Si alta, el iaste un feghinleghtt ,nu poate ca sg gAseaasca vre o pricing cu Mihalcea, sa zicgca ar avea vre-o istantie undeva; ce mai bine silitT ca, pangnu ar veni Mihalache, ea el mi sg pare ca st aibg vre undres (la clndu ati fost la Beclu, si sg nu rAzvrAteaascljudecata, si sa o radice si dg acii, la altg parte. Ce numairoagg-te si des domnul judetul, $i le spune toat[e]: si sg -srfaces aerasta pomang cu acelu ticalosul de batran. Si n'as so-coti ca sa fact altu bine mar mare pg acrastg lume. Si salcl-I va fi dg multu ajutoru la viiata cea des veer, si, flcandupomang ca sg ispraveasca la un felu, si luindu si eti ras-punsu, iar la dumneata $i la Mgriia Sa vo! nazul. Care cuplecaciune inchinandu-mg, strut cinstit[a] mgna Marini Sale,$i la mine nu iaste incurcAturg multa, numar tarie sg jure,ca sg-m scoata are! bad des la Pang, si va cunoaste MariiaSa omeniia si multumita, inpreung si dumneata. Numar si-

.1easte dg toate cgte ma rog, $i Pang sg nu va insale sa fugg,ca el acel gAndu ati pus adgvarat. Numar far des chizas bun,au arestu sa nu fie. MI rog, ca sg aibu cinstit rAspunsul du-m[i]tale des toate cu ce ne ar veni mai curAndu, au cu posta,ca sa incatro or pleca, ca clan zi in zi im iaste raspunsul,ca sg-m iasa negresit. Si, sa sa nu dea Dumnezeti, iar, mar ra-mgindu jup[Anului] Enache Popa Alexe ceva, ca sg mar dea

Slime.

atiu

4'40 SUPU§ I i BRA§0 VT:MU!

luT pac[e], $1, clandu-i dreptatea, ca sa-T dea 'negotul. Iar marog dumitale sä prota$talue$ti $1 O. opre$ti $1 acel negotutot pentru bani Tanii, sora lui Pang Condoiane, care Dum-nezeil ail miluitu $i at vrut sa-m fie mie sotie adevarata.Care cu multa plecacTune sa roaga dumitale, puind $1 pe-ceatea la aciasta scrisoare care

intaritascriti dum[i]tal[e], ca sä fie

mai addvarat[a] ,y.i ma! $i incredintat[a] oriunde oaT arata dumneata. Si, cu aclasta sfar$ind, jar pa putearniculDumnezeu rog sä fie dumitale pururea pazitoru cla toateceale reale, 1728, Ghen[arie] 1 c:, dni.

Da la Sibil.Al dumitale de bine voitoru $i incredintat priiaten :.Radul Drogo! Galu$ascul, negaatorul dan Craiova.Tana a lui Condoiane fats maT mica, dacat toti fecioril $i

fete a luT Condeiane.[Pecete ro$ie, cu (K. S. K K. ..ldSi ma rog dumitale, jupane Morco$, ca sa-m scoti pariia

cla la cartile MihalciT, care s'au gasit, $i scriti pantru sora-saTana $1 pantru zapisul lui Ghizdavetu, cu o mie da t1: saapucati pa Pana, sa -1 puneti la juramantu, cal va marturisica. el au marturisit la bola lui ca, ce va avea, nu va mar-turisi la duhovnicu, numai la Pana $i la Nedelco va ma..-tu-risi tot ce va avea el, adeca Mihalcia, $i Nedelco le au dat$i banT. Ci ma tem, zapisul sa nu fie la el.

i6.

t Jupane Nadelco. San[A]tate-t pohtim de la Dumnezeii. Cuscrisoarea nu-t lungimu, far cati1 it facem stire ca aicea, inna-intea noastra ail marturisit Pan[d] fratele Mihalce!, dup[a] ceati vrut sa-1 pue la juramantii, pentru un zapis de lei o mie,ca s[g] afla la mama dumitale, ca s[a] Tar bani de la jupdnulDumitru Ghisdavetil, de la BucurestT. Care pentru acesta za-pis au venit innaintea noastra jup[a]nul Radul DrogoT Gole$escu,cumnatul jupanuluT Mihalcel, cu cart(' de la Marna Sa Ghenara-riul, protostoluind $1 pohtinda ca s[a] sa pecetluiasca. bolta

1 No. 718.

BRA§OVENIf NEGUSTORf DIN PRINCIPATE 421

dumitale, pan ver aduce zapisul aicia in mAna Sfatulul si sA-tuiai banir carele al dat, tl. too. De care nor nu t'am pohtitpaguba ca s[5.]-1;ii pecettiluiascA bolta. Ce iaat[A] cli scriemii,in clas ce ver luoa scrisoarea noastrA, sA cautii cum mar cu-/lila sa vii, sA aducl zapisul, all sa -1 trimit pa om de is-prav[a], sA ni-I aduc[A] aicea, salt" iar banir care i-al datuimprumut, si intealt chip sa nu fact, all alte mestesugurr,ca s[A]iii pohtesti singur paguba. CA, ne ascultAnda de po-ranca ce-t facem si nu ver aduce zapisul, bine sA stir ca -cuva pecetlui si bolta, si ver avea si alt nevoe si pagub[a]mai mare. Si te fereaste de galcevr, nu le cumpAra singur cubani, ca.* si Moarcds procatorul call zis ca s[A] te ferestr, sAnu iai vre o scrisoare de ale Mihalcel si n'ail bagat in sam [A].Care, de nu va veni zapisul pan , bin[e] sa stir cA adevArat tas[a] va pecettilui bolta. Si, cats pagub[a] 1% va curge, nu veimai avea dereptat[e] ca s[5]-tii cauti dup[A] dereptate ce s'aucazutil. Si i-am facutii datoriia, si te instiintgm. Care ver %A-nea si scrisoarea noastra pentru credintarea. Si far de zabavasa avem raspunsul inpreun[A] cu zapisul. Si intealtii chip sanu fact. .,Si Dumnezati sa-ti fie de ajutor. De la Brasov, 1728,Ghen[arie] ig. d[n]i.

17.

[Concept 1.]

t 1728, F[e]v[ruarie] dni. Precum sA s[A] stie ea m'am tocmitell Radul Lobontu cu Stefanii, fratele Nedelcul, ca s[a] ma duccu neste card cu poruncI de la cinstitul Sfat la jupan Ne-delcul Agi Hristia la Bucurestr: de -1 vol gasil la Bucuretr,ca s[A] -T &Ai cArtile, bin[e], iar, de nu, sa ml duc pe la Zim-nicia, si, de-1 vol gIsi si acold, bin[e], iar, de nu, sa gasescaun negutator si sA trimic artil[e] la Alvantahor 1, si sa sezula Zemnicia pan va veni card si raspuns de la jupan Ne-delcul, si far rIspunsti sä nu viii. Iar, de s'ar int[am]pla cas[a] triac[a] vria[me] mult[1] si, nevenind nici -un raspuns de la

I N° 722.2 Arvanitochori.

422 817PIIIIII BRAVVIILTA

jupan Nedelcul, sa iaa carte de la vame$ de acolo, $i O. aducraspunsa 1a cinstitul Sfat. Si tocmala mi -au fost zlot 3 p',$i mi -au dat acum zlot 2, $i, viind ea aicia, sa-mi dia $1 ce-ialalti. Iar, negasindu-s[a] negutator de acolo, sä trimit[a]vamesii om cu plat[a] la jupan Nedelcul, ca s[a] aduc[a] ras-punsa. Si, pentru mai mar[e] credinta, mi-am pus i diagetulmai jos, ca s[ä] creaz[a] in tot locul $i la fiestece judecat[q.Si am scris eu Todoran cu dzisa dumnialor, $1 santa martor.i, nestiind ea, Radul Brasovianul, carte, m'am rugat la To-

doran, de mi -au scris cu voia mia 1.

i8.

Cu aciasta scrisoare a mea adeverez care sant mai jos is-cant caci, de vreame ce iaste din fire lucru moarte, si nuiaste cu minune, precum gindim oarecare, numai iaste drept$i sant fiestecine, $i sal aduca aminte de moarte. Pentruaciasta $i eu ticalosul ca, de vreame ce nadajduesca cu aju-toriul lul Dumnezea ca sa calatoresca in cale unde am so-cotit, mi am adus aminte de moarte, $i, vrand ca sa fac in-dreptare la mine, ca, de vreame ce sint strein $i neavand undesa merge, am mersa la bisearica, adica la iubitoriul de Dum-nezea $i sant episcop, la al nostru mo5nea5, chirie chir Misail [deBuzau], $i am insemnat ca, ce-m[1] va ramanea aid, ca., devreame pecum am zis $i mai sus, iaste calatoriia mea la locdeparte, numai, de mi sa va intampla moartea, it las epitropla mult-putin ce-mi va raminea aid', ca la un doftor $i chi-vernisitor sufletelor si trupurilor noastre. Carele insemnez preanume ce-m ramane : intal, am marfa la Bucuresti de . .. suma.ti 3.700 5i, aici iaste marfa t' moo $i 9 sute. Si aciasta marfacare iaste la Bucuresti, $1 care iaste asupra lul Theodor, iastesocotita pecum au fost cumparata ; carele iaste peste totsuma 5.000 mii $i 600 sute ban [I] sanato$. Si capete dintea-ciasta are parte fecTorul WI Pogoianl t1 moo $i 200, $1 sintdatoria la unchia-mien chir Nica t` 3.060 51 cinzeci, iar patru

1 La no 722.

BRA§OVENII NEGUSTOR! DIN PRINCIPATE 423

mil si cincT sute, ban[!] aT mieT. Numal las pe Stefan feclorulla Bucurestf, ca sä plateasca lul chir Ion Log[o]f[a]t, care iaste laBrancoveanul, t1 500, dar pentru acestf banf am lasat marfamea afara : mirgaritar[e], mutcaluri 20 $i 6, mutcalul en), $io bratare cu 40 de diiamanturT, de sums ti 240. Cu acesteavol plati datoriia mea. Asijdirea, am treT Jaz cu haine 51 cuarginturT, carele las pecetluite si incuiate, carti de sums tI210, la Lipsca si la Vinetie, cumparate. Iaste si aid, la Theodor,o lads cu 2 dulam[i] si cu patru contesA mahut, toate nuao :dulamile ma tin pe mine cate t1 25. Si, de mi sa va intimplamoarte, pe altul nu-1 las, numaT pe iubitoriul de D[umne]zetisfantul episcop, sa faca cum va vrea. NumaT den a patra partesa dea suroru-mea o parte den hainele meale, si lul Caloian,si la alts parte, unde va vrea, ca sint multe. Cartile $i ale-lalte toate las epitrop care am zis mai sus, gi, pecum it valumina Sfantul D[u]hii, asa sa faca. Asijderea, sint ics bucat,postav pentru datorie sfantuluT episcop, care sint t oate dela Radul Munteanul ; care am zis fecTorilor ce sint la bolts,$i acestea nu sint ale .meale, ci sa le ia, and va fi voia pa-rinteluT. Tot copii care sint la pravAlie, sint cu simbrie curavAsalele meale, care adevereaza fiestecaruia simbriia lul.Aceastea adeverez hotarascu de buns voia mea. Iar, de sava scula cineva din rudeniile mele si din priiatini, sa stea inpotriva la acialea care le-am facut si le-am hotarit eu, A. alba.blestemul Domnului Nostru Isus H[risto]s 51 at tuturor Sf[i]n-tilor, cad eu cu sudoarea mea am castigat si de la nimin[f]nu mi au rAmas nimic, un ac, ci pecum am vrut, asa amfacut. Iar, pentru bund adeverinta, m'am iscalit, pecetluindcu pecetea mea, cum sa veade. Fev[ruarie] to dni, 1734.

Adeverez si ma fagaduescil.[Neiscalit ; copie.]

[V0:] Copie des Testamentes des Andra, welches er demBischoff aus Buszou gegeben : ist mir 1735, die 28 Augusti,ubergeben worden I.

1 NO 725

$i

$i

424 supusti BRA VVITLITT

19.

Prea-cinstit si de bun neam si al nostru vecin de aproape,Mariia Ta Vel Judetu, cu multa plecgciune si cu sIn[g]tatene inchingm Maria Tale.

Prea-cinstitg scrisoarea Marie! Tale cu Petre, trimisul Marie!Tale, cu plecgciune o am luat-o, si, toate cgte ne scri! ManilaTa, am inteles. Pentru pricina lu! Necolae vat[avul] de Tigani, veisti Mgriia Ta ca 1-am adus de fats aidl, fiind si omul MariiTale, si 1-am intrebat toat[e] cu amgruntul, si, pentru acelzapis care 1-au facut Necolae acii cu Stefan, dovedind inzapis el s'ar fi inpacat unul cu alt[ul], si, cine s'ar mai scula,sa dea gloabg,acel zapis and s'ail fgcut, fost in stireaMarie! Tale, ci numai judii aceia de Tigani, fiind pg Nicolaela oprealg, au facut zapisul, precum le-au fost for voia, dupgcum ne-am adevgrat de la Necolae, aducgnd si mgrturit defats, fiind si omul Marie! Tale. Cg judil aceia trebuia sa facaacest fel de zapis, ca sa nu sa mai scole Nicolae, fiindcg1 -au pradat cu 37 de zloti, pentru tl 1o, care sa oprise ai lui

tefan, pentru pricina ca sa aducg necovalna (sic). De carelucru not am scris atuncea cart! la Mariile Voastre pentru drep-tatea lu! Nicolae, aducand cartile act! un Petco, datla judii aceia, si, ce facut, nu stim, cg la Manila Voastranu le-ail dat, si sa cunoaste ca au umblat tot pentr' ascunsusi cu viclesug, iar nu in stirea Marielor Voastre. Deci Nicolae,trecgnd in tart cu vreame, au gasit pe acel tefan Log[ofAtul], si,fiind la Buc[u]resti, au mersu innaintea dum[isale] Armasului celulMare, si s'ati judecat, si 1-ati dat judecata si dreptatea ca saplgteascg., facandu-1 si zapis la maim luT Necolae, de platg,tot acolea de fatg, dupg cum 1-am vgzut si not s[i] omuldumitale. Iar, pentru prada care s'ati fgcut lui tefan, nu s'ailfacut atunci, ci pe urmg, fuggndu el cu o vara a lta, de act!din Brasov, si mergand la Bucurest[i], vrand sä sa cununecu dInsa. [Pe margene : Ail mat luat Dumitru judele 2 tips!! alelui Nicolae, ci ma rog sa le luat MAriia Ta, sa sa trimitg.]

afland dumnealul Aga din pgra Tiganilor care sant acolo,iar nu, cum zice *tefan, ca din Ora luT Nicolae s'ar fi

Si,

Si,if

null

In -au

le-an

BRAVVENII NEGUSTORT DDT PRINOIPATE 425

intamplat acea pradg, a pe acea vreame Nicolae nicT nuera in Bucure$tT,i-au batut $1 le-ag luat acea gloabg, aflandca este vara, $1 nu da pravila sa o ia. Dupg cum $i MgriiaVoastra. $ti%1 ca, varg find, nicT intr'u[n] chip nu da pra-vila sg. o la., si, a$a globindu-1, s'aa intorsu iarg$T acolea inBrasov, $1 au prepus pg Ion Stangg, zicand ca pentru dan-sul s'ati pradat. CI la aciasta rat zice, ca un mineinos, cael s'ati pradat pentru blestematlia lul, iar nu pentru Stanga ;ci, de voa (sic) fi la opreall acel Ion, nu este cu dreptate,Mania Ta, ca sa. saza la opreala pa bung dreptate, cu pre-punerea lui Stefan, cg s'ar fi pradat pentru dgnsul, ca el,cum zicem, s'ati pradat pentru blestemaVia luf, iar nu pen-tru Ion, $1 pentru faptele cele necuvioase care le -au facut,dupa cum to vel adevara $1 Mgriia. Ta. AcTasta, $1 iar ramanem

AT Marie! Tale pleca%T si gata spre slujba :Costea Varo[esul], Gheorghea Varn[esull.

[V°:] Prea-cinstituluT si de bun neam Marie! Sale Vel Judetual cinstitei cetaci Bra$ovuluT, cu mutts plecaciune sa sa dea,la Brasov.

[Pecete neagra, ruptal.]

I NO 729,

Anexe.

Fara legatura cu Brasovul, din intimplare se pastreaza inArchive le orasului doug acte interne romanesti, pe carele da5 aid, la sfirsit :

I.

Adee[g] noT care mai jos ne vom isc[ali], incredintam cuzapisul nostru la mana jup[anului] Diicului Mosoi precumsa s[g] tie ca, avand la unchiul nostrul Mihai jud[e]tul Pri-sacean[u] datorie cu zapis de anil trecu ;i, tl. 55, ban[i] 40,adeca cinzaci cinci, ban[i] 40 tocma, si, neclandu-i ban[1], austatute multA vreame la mijloc, s[i] intamplandu-s[g] de aumurit5 tot af mei, g[i] apucandu-ne pe noi nepotif cu jud[e]-cata, ca sg-f aratam de ale luT ce i -au rAmas, not am aratatilpartea luf de mosie din Prisaca, si, intrebandu ne la jud[e]cata,la dumnealu! Banu Enacachie Hrisosculeos, i-am dat partealui de mosie, de ail stApAnit-o mult[A] vreame. Apo! ne-aminpacinuit5 de a noastra bun[A] voe, de am dat capetele toatepe deplin. Dail, pentru dobanda, ne-am asezat de i-am dat,locul de vie infundata, unde are dumnealul, la dealul Prisaca ;care loc Taste Inas arat in lunge stanj[eni] 6o si in lath stanj[eni]45, dar, pentru stanj[eni] 20 lungul i latul 28, ce va avea cuCaloianu 1 egum[enul], de sa va putea inpaca cu el, g[i] ace!stanj[eni] sa. fie dup[a] cum sa va inpaca cu el, si de catra nofsa fie tote asa. Pentru aceaia i-am dat sa alba a Linea dum-nealui si copii dum[isale], nepot de strenepo% cdt D[umne]zetiva darui, mosie in veac nestrAmutata, sa nu fim slobozi a nemai scula. i ne -au dat zapisgle de datorie si cartea dum[isale]

1 De ID Clillna.

ANE.Y.E 427

Ban[u] Enache. Pentru aceaia ne-am impacat de a noastrabun[A] voe. Si, cand s'ail facut acestil zapis, fost-au multi'oamen[1] magi], care mai jos sa vor is[cali]. S[i] nor, pentrumai adev[A]rat[a] credinta. ne-am is[calitl mai jos, puindu-lesi degetul, In loc de peceate, ca sa s[a] creaz[a].

Eu Costandin Pisan (!).Vasile sin Ion Prisacean adev[e]rez.Pop Costandin mart[or].Eu Preda GArlestean[u] mart[or].

.. . dasc[al] serfs, martor.

2.

gAdec[a] et Parthenie ermona[h], eg[u]menul de la sf[an]taman[a]stire de aid, den oral den BucHrestr, unde iastehramul Sfidnita Troita, inpreuna cu tot saborul sf[i]ntir ma-n[A]stiri), arata lui (pan Costandin Cior[o]garleanul, V[e]1Slugear), ca, efiindu dumnealui Oprea V[e]t Satrar, cu ran-duiala haraci[u]lui, ispravnic si strangator de banii acestea latoat[e] breaslel[e] of sud El[hov], Inca antartu, si fiind Radulcu frat[ii] lui, Caloian, i Paraschiva, i Stan si Mihaill, feci[o]rirlui Stan copilul, de la Terceanir dupre Mostiste, la slujblla sutas, cu suma for de bir ug[hi] mo, si, esindu-le for birulde la Vistiirie ban[i] de haraci, si neavandu et banii atuncesa. T dea, precum au dat si alti sluj[i]tori', le -au fostu pusOprea V[e]l Satrar zi dup[a] zi, ca sa-s aduca ei banii foraid la Vistiirie, si, istovindu-s[A] toate breslel[e] de banii forde haraci, iar Radul cu fratir WI, Caloian, si Paraschiva, i Stansi Mihaila, feci[o]rii lui Stan copilul, el banii ce le-aii fAcutbirul lor, n'aii avut sli dea, si, avandu Oprea Satrariul stran-soare de la Vistiire (sic), pentru istovul acestor ban[i], ailfostu venit Oprea Satrariul inpreuna cu acesti sluj[i]tori ceserif& mai sus, de au zAlojat lat (sic) den partea for de mosie,de acol[o] de la Tarceani, stanjan[i] 570, de priste tot ho-tarul, dereptu t1 165, si cu acesti ban[i] s'au platit ei de

No 747'

428 ANEXE

baniT for de haracT, vi iar cu zi, de nu ne va da baniT la zi,

sa fie acTasta movie stat[a]toare; vi de atunce pan acuzn autrecut 2 anT.) Se vinde CiorogirleanuluT. (M[e]s[i]ta Fev[ruarie]

5 dni, vi' 7201 [1693,MarturT: flotpeivt.oc "frfo6p.svos Too `PcivrouXof. Boifiana. Mat-

ovco Ta avdev.Serban V[e]1 Vistiar, Oprea V[e]1 Satrar,

marturie. mart[ur].-1- Radul Log[o]f[a]t Greceanul,

mArt[u]rie I.

I N° 648.

TABLA NUMELOR GEOGRAFICE $1 ISTORICE

A

Adrianopol, 14, 17, 20, 54.Akkerman (conventia de la), 247.Alba-Iulia, 176 (3), 177 (5).AlbanesT, 416 $i urm.Alep (Pavel de), 201 (6).Alexandru-Aldea (Domn muntean),

231.Andronie (Vornic muntean), 175 (2).Antiohia (patriarchul Macarte de

201 (6).Antonie-Vocla. (Domn muntean), 116,

356, 373 (u)-Apaffy (Mthal LiA), 117, 155 (9), 235.

(al 11-lea), 117.

Armco, 114, 342, 345.Veal, 167 (20, 341 (23), 365. (gu-

B

Bachil (judet), 355, 359. (p1rca1abt),120,

BacTfalaU (sat), 114.Badica Voevod (Radii), 23o.Balaceanu (familia), 233.4, 239-40,

246.Baleanu (Constantin), 375. (Gher-

ghe), 154-5 (8), 159 (12), z 6o- 1

(14), 298, 303-4 (7).BalenY (sat), 304 (7).Bals (Tudorachi $i sotia luT), 24o.Banat (CamerauluT), 334 (14).Banff), (Gheorghe), 235.BarbuluY (Reda-mosie), 240.

vernator), 372. (episcopie St epis-copi romlnI), 267, 344 V. i

Teofil.Arges (oras), 5. (manastire) 91. (e-

p,scopul Barton de', 245-6. (epis-cupid lost(), 244.

ArmenT, 89.90 (2), 323-4 (2), 337,400 (4). (din Galitta $i turcest1),

394.ArnautT, 248.Aron-Voda. (si manastirea luT), 315.Arvanitochori, 421-2 (17).Asaid (Chmarasel), 409-10 (t 1).Asia-Mica, 52.Austria, 361-2.

Barcsai (Aca tin), 56 ( i ) $i n. 2, 84n. 1, 293 $i urm.

Basarab (- Vodit, cel Marin), 11, 230-I.313. (-Voda, cel TIntlr), 88, 231.

BateanY (sat), 208 (14).Baithory (Gavril, principe al Ardea-

Julia), 286 $i urm., 315.Bithory (loan), 289 (7).Beldy (familie), 123 (1).Berea (manastire), 164 (18).BerindestY (sat), 124 (2).Berivoescul (munte), 151-2 (6), 158,

16o (13).BerivoeftT (sat), x56 (10), 181 (10).

430 TABLA NCIBIELOR GEOGRAFICE ISTORICS

Besembav (sat), 235.Beth len (Gavril), 117.Bialis (capitanul Francisc), 234.5,

250-I (1-2), 279-80 (3.4).Bibescu (Gheorghe- VodS), 249.Birsani (pastorT), 46, 355 Si urm.Bistrita (din Ardeall, 324 (3), 343Bitfalaa (sat), 172 (26).Bod (sat), 343, 351 (7).Bogdan Orbul (Domn al Moldovet),

145-6.Boiar (Istvan), 109, 195 (1)Bosnia, 17, 19, 20.Botulescu (Vlad), 238.Bout (Dumitrasco), 30-1 (z).Braila, 7-10.Bran (cetate), 4, 9-10 si 9 n. 2, 11,

50-1 (I), 114 $i n. 1, 137, 15o(5), 201 (r6), 222 (2), 225-6 (6),288-9 (5-6). (colibasiT din`, 344.

Brasov (Tirgul GrluluI), 335.6 (r6).(biserica Sf. Treime), 246-7, 255.267-8 (17: si preotul Teodosie),322. (fanoe), 39-40 (8: Andre-ias), 68, 171, 251 (2), 260, 411,413 (14).

Brasov (jude(T ai -ulul):Bengner (Hannes), 283 4 (I). Draut

(Gheorghe), 49 (4), 259-60 (10-1),326 (6), 328 (9), 414. Draut (loan),286-7 (3), 288-9 (5). Filstichfan), 201-2 (7), 204, 262-4 (14-5),350-1 (6). Goldschmidt (Eotvos ;MihaT), 29-30 (1), 46-9 (1-3), 51.2(2), 56-7 (I), 58 $i urm., 79 (0,92-3 (1-2) si urm. 79 (1), 92-3(1-2) si urm., 108-9, 109-10 (1.4),112 (5), 122 $1 urm , 131-2 (9),146 5i urm., 174 si urm., 194-5(1), 217, 220-I (1), 290.1 (80),292 si urm., 299 si urm., 309-So(14), 362-3 (I-2), Hirschel (Cris-tofor), 94 (3), 179 (8). Hirschel(Luca), 198 (4), 295-6, 302 si urm.

Jekelius ( Gheorghe), 33-4 (4), 34St urm. (5), 37 (6), 39-40 (8), 67.8(13-4), 69.70 (4), 71-5 (15-7),76 si urm., 84 si urm., 96 51 urm.,140 (17-8), 166 5i urm., 171-2(25), 197 (3), 198 si urm,, 254-5(6-7), 280 (4), 325 si urm., 369-70(8), 400-I (4), 405-6 (8). Klosius,376 siurm. Mangesius (Hannes), 6o(7), 61 5i urm., 80 -1 (2), 533 Si urm.,161-2 (t5) Si urm., 185 Si urm.,195-6(2), 205-6 (i I), 278-9(2), 297si urm., 304 si urm., 366-7 (5), 369(7), 397 si urm. Reiter (Andreias),66-7 (12), 67-8 (13),169-70 (23-4),171, 2;0-I (1), 252-3 (3-5), 370-I(9), 402-3 (6). Sauter (Bartel), 86si urm., 102 si urm., 172-4 (26),259-61 (11-2), 348 (3). Zivolt, 382(13). (judeceasa Catrina), 47-8 (2),52, 11o4 (3), 131 (9 ?), 292-3 (to),302. (judeceasa Marghita), 57 (3).

Brasov (generalT - comandanti 36(Kriegbaum), 55, 66-7 (12), 217-8(23: Stentsch), 226 (7), 242 (Eich-holz), 319, 420 (16).

Brasov (revisorat), 269 5i urm. (c pro-catorT.), 42 (10), 416 si urm.,421 (16).

Brasov (Franciscans), 320 n. 3.Brasov (tehuri), 75, 99-100 (7).Brasov (GrecT si BulgarT din), 21,

77 (18) 246.V. 5i cheY. (Compania

tor), 53-4 (2), 397, 419.Brasov (negotul In veacul al KIV-1e3),

10-1. (al XV-tea), 12. (alXVII-lea),13-4. (al XVIII-lea), i6 si urm.(al XIX-lea), 21 $1 urm.

BrasovenT (negustorT ; breasiS), 393si urm. V. si BucurestT (Braso-

veni din).Breaza (sat), 224-5 (5) 244, 357,

374.cBricTcax. (localitate), 22.

§f

),

(6..

TABLA NUMELOB GEOGRAFICB 11STOBICE

Brincoveanu (Constantin-Vocl6), 13-4,28-9, 32 si urm., 42 $1 urm., 5o(1), 51-2 (2), 6o si urm., 81 (4),82-3 (5), 84-5, 86-7 (4), 91, 116,118, 120, 133 si urm 142-3, 161si urm., 168, 169-70 si urm. (23),190 5i urm., 197 si urm., 2015i urm.(7), 205 51 urm., 211, 212-3 (18),234 5i urm, 250 si urm., 298,306 si urm , 316.7, 325 si urm.,334-5 (15), 349-50 (5), 357, 364st urm., 373 (0), 395-6, 400 siurm., 405 si urm. (Doamna lul,Marica), 237, 261-3 (13-4).

Brincoveanu (Constantin, nepotul defid al DomnuluY), 423 (Grigore sio sort[ a 10), 246-7. (Manolachisi solia), 240-1, 246-7, 265. (Ni-colae si sotiile luY), 240-1, 243.(Neck), 235.

Brincoveanu (casele luY Constantin-Vodh. In Brasov si §cheI), 34 (4),35-6 (5), 37 (6), 75, 77 (18),99-100 (7), 101, 105-6 (12), 234st urm., 250 5i urm , 275 $i urm.

Cacaletul-Vechirt (mosie), 240.alarusanY (mInIstire), 122-3 (1).Callimachi (loan-Vod5), 21 n. I.Caluin (sat), 420.Cantacuzino (familie),233, 294, 316-7.

(Constantin Postelnicul si aY slY),23. (Constantin Stolnicul), 135

(13), 142, 366-7 (5), 368 (6),406 (9), 408. (Gheorghe-Vocla),87, 231, 233, 236, 278.9 (2).(Maria Doamna), 233-4. (MthaISpItarul), 135-6 (13), 142, 187.8(16), 238-9, 277, 299, 307 (10),368 (6), 407-9 (to). (fiul), 238-9.(§erban-VocH), I16, 295-6, 356.(kierban Vornicul), 406-7 (9). (§te-

431

Brttnn, 12, 25, 28.Brusa, 14, 17, 21.Bucecit (munte), 356, 374.Bucov, 265.BucurestY, 12, 33-4 (2), 55, 81 (4),

88-9 (i), 113 (7), 136, 215 (20),227 (9), 243 4, 266, 27o (20),273-4 n. I, 304 (7), 3z8 (I0),332, 375, 382 (13). 388 (22 ,394, 396 (2), 398, 401 (5), 404,408, 415, 417, 421-3 (17-8). (bi-serica Radu-Voda), 427.8 (21. (Bra-sovenil din), 65, 89 (2), 159 (12),160.x (14), 192-3 (20-1). (starostede negustorl), 6o. (judecata ne-gustorilor), 136, 177 (5). (scoalagreceasca), 246.

Buda (Vizirul de), 293 siBuda si Pesta, 321.Budila (sat), 238.Bulgaria si BulgarY, 7, 119, 312.Buz114 (oral), 4, 46, 115. (judet),

238. (pas), 115. (ritt), 8. (epis-copY : Costandie), 246. (Misall),422-3 (i8).

fan-Vodit si familia luY), 237-9.(Toma), 113 (7), 259.61 (II).

Cantemir (Constantin principele), 318,336 (16). (Dimitrie-Voc11), 196.

apitanY: Mustat8, 218.9. (24). (Pan-tazi), 413-5. (Sinapu), 219 (24).

CapuchehlY, 337.Carageb. (loan- V oda), 247-8.Carol at VI-lea (Impirat), 311.Casin (sat), 36o. (nArastire). 361.Catargiu (Necula), 92 IL I, 92.3 (z).CazacY, 84 n. I, 292 (9).Ceausul (Husein), 286-8 (3 -4).Cercel (Petra-Voc11), 313, 315.Cernat (sat), 114.CerngtestY (deal), 336 (17).

V

,

urm.

C

432 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE §I ISTORICE

Cernavoda, 329.Cetatea-A1131, 8.CetNtuia (mingstire), 91.Chiaro (del), 29.Chtlia, 8.Chioajde (sat), 172 (26).Chios, 20-I.ChiprovicenY knegustorY), 394, 400.Cimpina, II, 71, 15o (5) si urm.,

244, 357, 396 (4), 374, 396, 408,410-1, 416 (15). (ispravnici), 6617(12). (Luca Logoftttul din), 125 (3)

Ctmpulung, 9, 32, 39-41 (8-9), 46,16o (13), 165 (19), 169 (23),178 (7), 189, 199-200 (15), 317,399 (3). (mNnKstirea ; egumenulDionisie), 29-30 (I). (egumenulMelchisedec), 129-31 (7-8). (cAlu-gIrT), 399 (3), (judetul Radu),39-40 (8). (Stanciul), 198-200 (5).(plrgart), 184 (13). (ispravnicl),159-61 (12.4), 194. (Hrizea Lo.goat, ispravnic de), 188-9 (z7).(preot), 171. (negustort), 21. (Neac-sul Lupa din), 282, 283-4 (I).(Meant), 39 (8).

ClorogIrleanu (Constantin), 427-8 (2).Cluj, II, 281, 293-4 (11) 324 (3),

341 (23)Codlea (sat), 26, 28, 114, 304 (7),

354 (io).Colintina (sat), 244.Colonia, 10.Comitnesli (sat), 120.Comarnic (sat), 244, 357, 374, 396.Comisul Radu, 300-I (3). Stoian,

234, 236, 255 (7 : Si flu!, Istrati).Teodorachi, 225-6 (6-7).

Condoiani (familie), 416 si urm. (15).

D

Dan al II-lea, I1.3, 145.Dan (pretendentul), 23o.

Constantin-VodK Basarab, 112 (5)116, 298.

Constantinopol, 7, 14-5, 17-8, 20-1,54, 237, 284 (1), 299-300 (2),320, 337-8 (18-9). (ambasadorutgerman la), 192 (20). (oY pentru),

357, 361, 364-6 (4 : si Casap-Basa). (Casap-Basa), 377 (13).

Corbea (David), 235, 237, 25o (1),3)8-9, 325-6 (5), 403-5 (7). (loan),235, 317, 325-6 (5). (Teodor),235, 280 (4), 318-9.

Coresi (tipograf), 314.CorfestY (Stanciul), 44-6 (2).Coral, 17, 21.COrVinta (Ician), 13, 230.Cotmeana (miLOstire), 91.Cotnarf, 3o (2), 239.Cozia (miintistire), 6 n. 2, 91.Cozliceanu (famtbe), 24! n. 3.Craeovia, 5 6.Craiova, 299, 420 (15). (jude(ul

Loan Rante), 309 (13).Creculescu ([ordachi ti Mate), 375.Crimea, 291 (9).CrIstian (sat), 3, 114,Crizbav (sat), 114, 342, 346.Crusedot (episcopul Nicanor de),

352-3 (8).Csalcy (Lachslail), 196.Cupariul (Radu), 199-200 (5). (Sta-

mati), 291-3 (9).Cunt; 32 si IL I, 118, 321.Cuza (Alexandru Than I-1t1), 249-50.CuznestY, 44 si urm. (2).Czako (Gheorghe), 32, 33-4 (3-4),

36, 73, 77 (18), 103, 113 (7), 308(12), 369-70 (8), 408, 412-3 (I3).

Danzig, 64, 90, (clopotarY din), sa.Debre0n, 91,

TABLA NUMELOR. GEOGRAFICE 111 ISTORICE

Dietrich ( Gheorghe, din Brapv), 205.6 1,11-2). 50-I

433

236-7, 258-6o (10-1).Diicul (Spdtar gi. AO), 46-7 (1),

123-4 (2), 220-1 (1).Dimbovila (judet), 115.DosofteY (Psaltirea In versur1), 157.DraghicY (Spatarul). 62, 63.4 (10),

80-1 (2), 81-2 (4), 366 (4).

138, 154 (7). (preotiT blitrIniT),

154 (7), 168. (vameg), 209 giurm.

Duca-Vocid, 91, 116, x54-5 (8-9),156 (10), 157-9, 356, 363 (3) giurm.

Duca (Neofit, dascal), 265.Dragomir (Vornicul), to8, 110

176-7 (3-5).(2), Dudescu (familia), 240,

389-90 (22-3)335 (15),

Dragoslave, 10-1, 55, 76, 122,1), 137-9, 141 (t8), 147-8

153-4 (7), 167 (21), 168, 202

133

(3),(7),

Duntire, 9, 10, 283-4vigatia pe), 397.

(1), 396. (nit-

E

Egipt, 52.Eliad (Rddulescu ; Ioan), 249.Elina (Doamna lul Matey Basarab),

109, 110-1 (3).

F

Fdggra§, 8-9, 23, 229-30. (Campaniadin), 319.

Falciiii (be0eaga din), 362.Fdlcoianu (familia), 241 n. 3.Feldioara, 4, 230, 343, 351 (7).Ferdinand (rage al UngarieT), 314.Filipescu (Constantin Cipitanul),

304.6 (8). (alt Constantin), 243.(Dumitroco), 182-4 (1 1 -2), (Mate),

G

GalalT, 8, 361, 397.Galqescul (Radu DrIlgoiu), 329, 42o

gi urm. (5-6).Gheorghe tefan-Vocld, 299, 309-10

04).Ghica (familia), 241 n. 3. (Alexan-

dru Scarlat.Vodd), 192, (20). (Gri-goraacu-Voc15), 116. (Grigore Ma-teT-Vodd, gi flit), 357-8, 376 0

75703. Vol. X.

Enyedi (Stefan), 345.Eperies, 23.Eustatievici (Dimitrie), 318.Evrei, 388-90 (22-3), 394, 400 (4).

141-4 (19). (Pant al H-lea), 240.(Rada 0 fiff eT), 299, 304-6 (8).

Filipe0T (ttrg), 211 (16).Filipopol, 323-4 (2).Floe( (ores), 8, 314.FocpnT, 199, 361.Fotinu (Dionisie), 243-4-Franca, 19, 24, 26, 28.Fronius (familie), 40 (9), 241.

urm. (Grigore Dimitrie.Vocla), 246.(Scarlat- Vodd), 396. (generalulCostachi), 246, 265-6. (DunntrachiBanul), 244. (MihaT Scarlat bei-zadeb.1, 248.9. (Scarlat, boier), 243

Ghimbav, 172 (25).Ghiorma (Banul), 298, 301-2 (4).GTanfl (costa), 322.Gild, 281.

28

(pirctilabl), (1),

434 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE §1 ISTORICB

Gtrlisteanu (Camille), 427 (1).Giurgiu, 7, 54, 192 (20). 34o (21).Golescu (Radu Comisul), 38 (7), 96-7

(5), 167 9 (21-2), 196-7 (si fami-lia sa).

Grad; steanu (Bu nea), 185. (Gheorghe,fiul luY), 298, 303 (6). (Vilcul),159 (12), 160.1 (14).

H

Hakenau (Agent austriac la Bucu-rest°, 274 n. 1.

Harar (WA), 19.Hateg, 5, 9, 233 n. 1.

Heineccius (tilosof), 246.Ilennig (Andreias, din Brasov), 324-5

(a).Herbert (Samuil), 216-7 (21), 333,

376 (12).Herrmann (MihaT, din Brasov). 151-3

(6), 154-6 (8-9), 157-9 (11-2),:59.61 (13-4), 290-1 (80), 363-4 (3).

Ialomita Oa), 8 si n. 1, 225 (5).Ianovici (Teodor), 94 (3).IRO, 83 (6), 92-4 (z-2), III (4),

297-8, 330 (1), 341 (22). 396-7.lbasfalail (sat), 235.Iemen, 77.Ienachi (Ilie, Stolnic), 298.leniser, 17, 21.Ierusalim (DosofteT, patriarh de), 136.

K

Kalnoky (Petru, sef de airlift), 32.Katzendorf (Cala), 222 (2).

Laico-Vorla (Doran muntean), 8 siurm., 114.

Graf (tamale din Brasov), 40-1 (9).Graz, 12, 320.Greceanu (Radu), 428. (Serban), 86

(3), 428.GrecT, 257. (negustorT), 199-20o (5).Gulian6 (familia), 241 n. 3. ;Tom),

216-7 t21).

Himesch (din Brasov), 16.Hirscher (Luca, din Brasov), 198 (4)Horez (mingstire). 234.Horia, 346.Horvath ( Gheorghe), 287 (3)Hrisoscoleti (Banul Ienachi), 426-7

Hriza (Vistier sf Vornic), 159 (12).16c-1 (14), 179-80 (8).

Hug (episcopf de). 362.

Ilfov (jude(), 422 (2)Ilie (Medelnicerul), 159 (1t).Iosif at II-lea (ImpIrat), 241-2, 321-2,Ipsilanti (Alexandru- Vodii), 792-3

(21), 242.3 (si fiiT), 359, 396.(Constantin-VodK), 245.

Isac (Logoflit moldovean), 745-6.Italia, 20, 238.

Kemeny (loan, principe at Ardea-lulu7), 117.

Laiotl (sau Leaotli ; rcountele 101),

356, 374.

L

TABLA NUMELOR GEOGRAFICE 1)1 MOBIL'S

Lambrind (Manolachi si soiia sa),

234.LNpusneanu (Alexandru-Vocla) ro8.Lemberg, 5-b, 145-6.Leurdeanu (Stroe),Linz, 12.Lipsca, 20, 423. (-ant), 329.Lobor4T, 118.

M

Maghiaroglu (Ali-Pasa), 286 Si arm.Mai (Gheorghe, din Brasov), 35, 69

(13), 87, 98, rot, 102-3 (9-10.Manu (Apostolo), 73. 74 (17), 76,

78 (19), 237, 3oS (12). (sotiafiul), 237, 239-40, 264.

MarcltsuluT (pAclUrea), 227 (S).MlirginenT (nlastire), 190 (18).Maria-Teresa (linp6rdteasa). 227 (8).Matey Basarab, 57 $i arm., 88-9 (I),

1081 110-I (2-3), 116-7,119, 122 Siurm., 146 (0, 147 Si arm., 174 5i111r01,, 195 (I), 217 (22), 233, 257,293 51 UM., 316, 355, 362-3 (1-2).

Mavrocordat (Constantin-VodX), 216,

358, 361, 374, 376 (12). (reforms,luT), 193.

Mavrocordat ([oan Alexandru-Voc11),356.

Mavrocordat (Nicolae - Voc111), 356,

373-5 (1 I). 394.Mavrocordat (Scarlat, fratele prece-

dentuluT, si so)ia lui, Ilinca), 65Si n. 1.

Mavrogheni(Nicolae-Vodh), 241, 243.Mega-Spileon (mKnlistire), 267.Mehemed- beg (de Nicopol), 233,

284 (1).Melenic (localitate), IS.Merisanu (Barba), 375.

435

Louvain, zo.Ludovic-cel-Mare (rege al UagarieT),

9 51 0. 1, 114 n.Lupu (Gavrtl Hatmanul), 92 (I), 93.

(Maria, 6ica luf Vasile-Vocifi), 79 n. 293 51 II. I. (Vasile-Vodt1), 56 (1)5i n. 2, 90-1, 95 (4), Ill (4).

MicsunestY (sat In jud. Ilfov), 316.Mihail-Vodfi (fiul luT Mircea), I I, 145.MihaT-Vodl Viteazul, r i6, 119, 314 -5.Mihalce (Stolnicul), 164 (1S).Mihalcea (negustor), 112 (6).Mihalogli (familia), 245.Mihnea-cel-Rdil, 91, 232.Mikes (contele Mihaly, 238-9.Mindra ( ? ; sat), 354 ( to).Mircea-cel-BfitrIn, 6 n. 2, 9-10 Si 9

n. 2, 10, 13, 118-9, 145, 229, 312.Mircea-Voclit Ciobanul, 232, 313-4.MitropolitT muntenT, 245, 266-7, 273-4

n. I. Dionisie Lupu, 245-6, 265,272 - 4. (L0g0fItul MitropolieT),270-1 (20) 51 271 n. 1. DosofteTFilitis, 246-7. Nectarie, 247-8,266 si arm. Teodosie, 186-8 (15-6),316, 412-3 03).

Moise-Voda, 230 -1.Moldova, 56, 184 (13), 229, 359 51

WM.

Molnar (Pavel), 345.Moruzi (familie), 241 n. 3. (Cons-

tantin-VodK si fratele, Alexandra),243.

Moscova, 318.Mosul, 21.MOVila (leremia-Vod1), 3 0. I, 120Muscel (jade°, 34 (4), 115.

si

1.

294-5

436 TABLA NIIBELOR GEOGRAFICE I ISTORIOB

N

Naliczy (Andre), 254 (6).Neagoe Basarab. 11, 90-1, 232, 313.

236, 236-8 (9).Nicolae-Vodit (Pitrascu), 315 6.

0

Ocna (din Moldova), 417. Cdmdra$1 :Dumitraco Boul, 30-1 (2), Gher-ghe, 94-5 (3). lane, 94.5 (3), 83(6). Ienachi, 56-7 (1). M iron,

3o.! (2), 95-6 (4) Stan, 79 (1)Si n.

Ocna (din Ardeal), 192 (20).Olanda, 17, 19, 20.

Pdharnicul Gheorghe, 92 (1), 93.Papa Sachelarie (Serdarul Nicolae),

273.4.Pavay (Limas, vame ?), 150 (4).PazvangiY, 243-4.Pazvantoglu, 397,PecenegY CumanY, 4.Pernambuco, 13, zo, 22.Per$I, 6 n. 2.Petersburg, 335-6 (t 6).Petrascu-cel-Bun, 232, 282.Petru-Vodit S4.Piatra CraiuluY, 244.Pietro$ita (sat), 175 (2).PiscurY (sat), 208-9 (14).Pitarul Nicolae, 267, 268-9 (18).PitestY, 38-9 (7), 394. (judeml din),

415. (vin de), 28, 37 (6).Ploie$tf, 320.Pogoiani (famibe), 422 (18).

R

RIcoasa (sat). 36o.Racovitl (familia), 246 n. 4. (con-

stantin-Vodd), 358.9, 382-5 (18),

Negoitd. Comisul, 150-I (5).Nica Hogea (din Brasov), 35-6 (5),Nicopol, 53 (1 , 175-7 (3-4), 177,

283 (1), 324 (2).

Olbav (sat), 184 (13)-Oltenia, 9.Opri$anY, 120.Oradea-Mare, I 290 (8).Orghidan (Brasovean), 26.Orlea (sat), 415.Osorheid, 292-3 I0).

Pogoniana (Dionisie episcop de),265.

Poiana (sat , 244.Poiana MdruluY, 235, 247, 249-50

(5), 254 (6).POIOIlia,'53 (1 , 236, 323 (1). (re-

gele August), 296 $i urm.Popescu (Radu, cronicar), 375.Prahova (judel), 34 (4). 115. (is-

pravnicl de), 216 urm.Prahova (riii), 8. (plait)), 242-3.Prahova (drum), 29, 182 (11).PrahovenY (d.rtiti$0, 22, 396.Preda Vel Spdtar $i Vel Vornic,

1234 (2), 220-1 (1).Predeal, 4, 66 (t 2), 115.Prejmer, 114, 351 (7).Prisaca (deal), 426.PurcitrenY, t14, 122-3 (1).Puma (judet), 359.

392. (MihaY-Vodti), 358. (*tefan-Vodd), 358-9, 391-3 (25).

P

9i

si

8chioput,

TABLA NUMELOB GBOGBAFICE 1) !STORM

Racz (Istvan), 151-3 (6-7), 154 (8),155-6 (9-10), 157, 150, 160 (13),

Radila (munte), 190 (t8).Radu-Vocla Praznaglava, 11, 145-Radu-cel-Mare, 91.Radu de la Afumaff (Si lloamna),

23o, 232.Rada Palm, 231.Radu Bias, 231.Radu Serban, 285, 314.Radu Mihnea, 116, 283, 284-6 2),

315.Radu Leon, 116, 294.Radu Vel Agit, 51-2 (z), 127-9

(6), 146-7 (I).Radu Vel Coatis, 15(3-I (5), 363

(2). (altul), 197-8 (4).Radu Cupariul. 184 (13), 195.Radu Vel Logollt, 159 (ix).Rgghiniste, 54.Raicevich (Agent austriac), 362.Raloaczy 57 (2), 117, 119, 126,

127 (5), 128, 176 (3), 177,Ralcaczy al II-lea, 117, 149, 150 (4),

292 si urm.Ra.koczy (Francis), 118, 239.Rdkos, z6, 28.Rall (de), 243.Ramadan (D um itrachi), 375.Recea 238-9.Reichenbevg, 24, 28.

S

Sacele, 3, 26, 142, 379 (15)-Sadova (Iosif, egumen de), 274 Si

n. 1.Safta (Doamna luY Gheorghe Stefan),

292-3 (Jo).Silggeanu. (Constantin), 291-2 (9).Salonic, 20.Sanitescul (Radu Cif maras), 41-2 ( t o).Stipa (Andreia0. 304.SasY, 4 Si urm., 22, 54, 169 (23),

Riga, 322.Rimnic (episcopi), 266, 344, 352

(Climent), 332.3.Rtmnicul-Sprat (jade°, 238.Risnov, 3, I I, 21, 114 01 11. 2, 132-3

(10), 147 (2), 149, 178 (7), 342,351 (7).

Rodna, 90.Rudr, 4, 10-1, 48 (z), 55, 6S, 72

(16), 76, 8o (2), 84, 107 (13),109, 114 n.1, 115, 119, 122, 133-4(11-2), 137, 139, 141 (18), 151-4(6-7), 154-6 (8-1o), 162-4 (16-7),167 (21), 168, 178 (7), 195-6(2), 202 (7), 204, 205-6208-9 (14), 210 (1). eptralabt50-I (II), 154 (7), 161 (15-6),191, 203 (8), 204, 205. (1I0,208-9 (13-4). (preotI), 154 (7),159-60 (r3), 168, (Capitanul Vasiledin), 200-1. (baffle), 154 (7),159-60 (13).

Racal. (In Tara Ffiggrasulut), 119.Rudca (Aga), 127 (5).Rumelia, 14, 19.Rusava, 290 (8,.Ruset (lordachi Postelnicul), 158-9

(I1-2), 16o-1 (14). (Luxandra Stmama et), 233-4. (Nicolae, so(iatntaia Si a doua ; fetele), 234,

239, 375.

171, 172-3 (26), 297, 323 (tip,

332, 395, 401 (4).Satulung (din Septe-Sate), 1 t4r

135-6 (13). 138, 351 (7;. (preo-tul din), i86-8 (15-6).

Saxonia, 320,Scheia, 3 a. 1.Scheff (BrasovuluT), 3, 54.5, 77 (18),

16%2 (15), 171-2 (25), 202 (7),281, 31 x Si urm., 317, 319 Si

(MOie),

48%7

(11-21

438 TABLA NUMELOR `GEOGRAFICE 1STORICE

urm., 369-70 (9), 373-5 (11), 399(3), 402, 406-7 (9). (bisericaNicolae), 234, 265, 267, 311 Si

urm., 416 (14). (preotT : Florea),189, 351 (6-7). (Simion), 267,269 (IS). (Statie), 238, 351-2(7-8), (Tempe), 332 Si urm., 327(8). 351-2 (7). (Teodor), 332, 335(r5). (Vilsiitl), 347 (0. (altil), 327(7), 332 Si urm. (clatarect), 417(da.s-calf), 327 (7). (scoala), 318-9. (god-manT),- 239. (mIcelarT), 207-8 (13).

Schemni-Ceaus, 295.Seen; 4, 22, 114, 172 (26), 342, 355.SecuienT, 240.

eleerasT (sat), at ( to)Senius (dascal). 249.§epte $ate. 114, 342.Serbia, 318.Serdarl : Barbu, 221 (2). Lie, 267,

270-1 (20-2), 273. (Profira), 269 -7o (19)

Seres, 16-7, 19, 21.Severin, 8, 9.Sf. Mortnint (cflugSrT de la la

Brasov), 238.Sibiiti, 26, 28, 34 (4), 36, 73, 91,

106 (13), 119, 121, 226 (8), 229,231, 233, 245 Si n. I, 343. (Com-pania din), 319. (TutuienT de358, 386.

Siegensburg, 245.Sighisoara, 13, 22, 24-6, 28, 229,

288 (4), 304 (7).Sigismund (rege al UngarieT),

n. I, 12-3, 115, 229.Silesi a, 10.Siliste (line 343.Slinbata-de-sus (sat), 34-6 (5), 235.7,

247.

9 Si

Sinaia 216 (21), 220,244.iinca (sat), 147 (2), 154 (7), 349 (5)SlrbT, 119, 185, 211-2 (17), 257.

(Mitrop0111), 334.Siria, 21, 52.Slatina (din Tara-Romhneasea), 9,Sliven, 15, 19, 20, 52, 54, 320.

337, 338 (19).Smirna, 21.Socol (Clucerul), 58 (4), 109-10 (1),

132-3 (10), 149-50 (4), 194-5 (0+(lenachi, fiat Ati), 132.3 (to).

Sofia, 14, 283 (t).Sohodol (sat), 191.Sol iman-cel-Mare, 283-4 (1).Soveja (sat), 36o.Stainville (general), 235.Stamati (Mitropoldul Tocob),Stamati (Iordachi), 375.§tefan (Gheorghe- Vodl), 112 (5),

292-3 (10).§tellinestY (In Tara-Romaneascit ; vin

de), 29.tirbeY (Barbu-Vods), 362. (Barbu

Stolnicul), 390 (23). (Constantin),38-9 (7).

Stiria, 26, 28.Stolnicul Grigore, 246 n. 4.Stratonichia (Ioanichie, Mitropolit de),

267.

Sturdza (Dumitrasco), 241 11. 3.SultanT, 284-5 (2).Sulu (Alexandru Nicolae-VoclI ; Si

Doamna le), 246. (beizadelele Gri-gore Si Than, ale precedentilor),244. (MihaT ConstantinVodel Si

familia luT), 244. (Nicolae hut luTAlexandru), .247 Si urm. (Ruxan-da), 249-

Szekely (fratil), 235, 254 (6).

249.

Sf,

,lIngh),

(milnkstire),

2ABLA NUMELOR GEOGRAFICE §I IS PORICE 439

T

cTara- Munteneascd., 184 (13).TiirlungenY, I 14, 251 (7).Tartler (Marcus), 340-1 (22)Tatar; zo, 115-7, 288-9 (5-6), 290.1

(8-9), 294.Teleajin (cale), 182 (t I).Tell (generalul , 249.TePeS (vlagl), 1r, 230-1.Tercean1 (sat),, 427 (2).Tesilk (mitnIstire), 135-6 (13), 18o

(9).Teuton! (cavaleff), 4.TiganY, 20, 110 -I (3), 122, 124 (2),

126, 177 (5), 129 32 (7'10), 146(1), 150 (5), 179 (7), 244, 361,403 (7). (vataff de), 424.

Timis, 15, 211, 218 (23), 227 (9),243, 248, 345.

Timisoara, I I, 290 (So).Timoni (Agent austriac), 397.Tinian (sat), 131 (9), 343, 348-9

(4), 351.Tirgoviste, 10, 46, 4S (2), 55, 57

(2), 91, 99 (7), 116, 125 (3),171, 299 (I), 306 (9), 373 4 (t0-1),

U

Udriste (boier), 231.Ungaria (reg! 0e1), 119. V. si

Ludovic, Sigismundf

V

Viiarescu (Barbu l), 377-9 (14),382 (17) (Barbs, al II-lea), 246.(Constantin), 375, 376 (i1).(Gheorghe), 246 n. 4. (lenachi),240-3. (tefan), 382 (13), 387-8(20), 390 (23).

Vadnicul (sat). ,8o (9).Valea Pope!, 415.

388-9 (22) (biserica Curti°, 91.(Mitropolia), 91. (VornicY de), 390(23).

Tlrnova, 14, 19.Tirsor, 10, 46.Tocat, 16-21.Tokoly (Emeric), 116-7.TohanY (sat 3, 44 Si urm. (2 , 115,

120, 133-4 (112), 151-2 (6), 154-6(S-1 , 221 (1). 343. 345, 346 (1),351 (7), 352.

TohanY (sat in jud. Buzdu , 120.

Tokay (vameT), 222-3.Tomsa (§,efan al II-lea), 3 t5.Trausch (senator sas), 271 n.Trestiara (sat), 122-3 (I).Tricala, 17.Triest, 17.Tripoli, 18, 21.TnrChi5 (sat), 114, 350-1 (6-7).Turd, 32, 5o, 52, 115-6, 229, 319,

385 (19). (negustorT In Ardeal),54. (marfit easel!), 10-2, 14, 24,27, 282, 320.

Ungurl, 172-3 (26).Unirea (Ardelenilor cu Roma), 118,

316.7. 344

Viilera-de-Munte, 34 (4 , 148, 244,357, 374.

Vassan (profesor), 249.Venetia, 14, 18, 20,

din),22, 28, 90

320, 423. (ban! 13.

Vidin, 397.Vie3; 12, 18-20, 24, 26, 28, 36, 117,

246, 345. 397, 419. (tisurI), 84.

440 TAMA NUMgLOR GEOGRAFICE §I ISTORICE

Vilatta (colonel), 249.Vilcan (sat), 3, 254 (6), 358 n. 1.

Vistea (sat), 235.Vistierul lorga, 79 ci n. 1, 92 (1),

93Vizid (Mart -), 290 (8).Vlad Dracul, 13, 145, 23o, 313.Vlad Cling Krul, 232.Vlad Tepes. V. Tepes.Vllic lea, 115, 345, 351 (7), 355.

Wagner (Marcus, din Brasov), 41-2(To), 112 (6), 191, 33o-1 (12-3),402 (5), 416 si urm., 420.1(16).

V15descu (qerban Comisul), 39-40(8), 134-5 (12), 165 (59), 195-7,205 (zo).

Vladimirescu (Tudor), 245.Vladislav Dan (Domn muntean), 13,

230.VINdut (Domn muntean),Vodita (sat), 358 n. 1.

Vornicul (Costanda), 131-2 (9).Vrancea, 355.

Weiss (Mihail, jude brasovean), 284-5(2).

Wolf (familie brasoveanil), 335-6(16).

Ypres, zo.

Zapolya (loan), 314.Zeiden. V. Codtea.Zilot (Romlnul), 245.Zimnicea, 421-2 ( 7).ZirnestT, 3, 25, 27-8, 44 Si urm. (2),

115, 233, 343, 347 (2), 349-50

(5), 351 (7) 352, 353-4 (9), 391(24).

Zizin, 114.Zota (cojocar), 211 (16).

Y

TABLA DE L1JCB,IIRI

A

Aba, 52-3 (1).Adetiii, 356, 36o-2.Adoptiuni, 240.Afurisanie (carte de), 136, 264.Anafornite, 91, 103 (1o).ApotecarY, 324 (3).Arest, 309 (13).Argintarir, 35, 69 (13), 75, 78 (19),

B

Bac', 142, 225 (5).BalurY, 249.Banr, 10, 12-3, 30 (1), 44 (2),

151 (5), 305, 330 (11), 351 (7),352-3 (8), 365, 368 (6), 373 (II),374-5, 379 (15), 380, 383, 384-5(18-9), 392, 426.

Basmale, 224.BlitrinT (de sate), 343, 349 (5).Beilic §i beglicgiT, 357, '359, 362,

386, 392.Belacoasil, 340 (21),BetivT, 210, 316-7, 330 (12).Bir, 138, 427 (2). (anume), 395.Birgit, 254 (o), 343, 349 (5).Birsag, 344, 348 (4)..Bisenceascl (judecatI), x86-8 (15 -6).BlInurY, 267, 269 (19), 340 (21).

90 urn., 234, 304 (7), 329,423.

/Wow (judecata le), 424.Amid, 34o (21).Arvunh, 45, 6o (7) 89 (a).Aspri, 13, 15, 315.Astare, 340 (21).Atlaz, 340 (20.

Boari, 142.B0b06, 56 (t).Bogasie, 52, 53 (I), 224.BM', 5o, 91, 172-3 (26), 320, 392.Br Nail, 423.Bresle, 427 (2).Brina, 211 (16).Belli, 224, 337.BrutitriY, 108.(Bucatea (de vim), 5o gi urn'.Bumbac, 52 urm 205

(19), 340 (21).Bun:lb/cad, 329.Burcf, 361.Bunt, 374, 414.BurlincT, 15.

ButT, 34 (4).Butucf (a pune tn), 210.

(5), 339

si

1

$i

442 TABLA DE LUCRURI

C

Minn, 224.Cadelnite, 102-3 (to).Cafes (prIjitorY de), 239.CaY, 112 (5), 147 (2), 148-9, 153

(7), 164 (i8), 178-9 (6-7), 181-2(9), 182-3 (i I), 202 (7), 209 (14),218 (23), 227-8 (9), 305.6 (8),341 (23), 383,384 (18), 392.

ClIdgrarT, 40-1 (9).Cale5te, 265.Calfe, 405 (8).Cgmle, 56 (1), 224.Candele, 91, 103 (to).Cantare, 224.apitanY, 89-90 (2), 217 (22), 362

393.Carl, 33.4 (4), 36, 44 Si urm. (2),

54-5, 63.4 (to), 65, 68, 7o, 72(16), 84 .5i urm., 98, 107 (13),120, 199. (mocline5tT), 36o.

Cargta5Y, 84 5i urm.atittO, 210, 320.Can't, 25, 237. (de soroc), z 6o-i (14).Carton, 340 (21).Cgrutil nemteascg, 86 (3).Cg5ariY, 225 (5), 390 (23).Ca5cavale, 225 (5), 374.Mane si cgtgnie, x 18, 218-9 (24).Cearg, 41 (to), 224, 234Ceau5T, i8i (10).CerceT, 225 (5).CergY, 361.Ce5tT, 237.Chizect, 326 (6), 328 (9), 337-8

(18), A4617 (I).CIripT, 62.Cinggtoil 224.CioarecT, 224.

DhjdY (muntene), 32-3 (3),DIrgbantY, 178 (6), 288 (5).Dascgli, 427 (.1).

CiorapT, 1o.CirciumarT, 77 (i 8).Cire5e, 36.Cisla, 121.Ci5megii, 417.Ciubuce, 339 (19).Ciumg, 316, 405 (8).Liuoaie, 105.Cizme, 88, 225 (5), 340 (al).Clondire, 47 (1), 49 (3)Clopote 51 clopotarT, 70, 71-2 (15),

90-r, 98, 105, io6 (13).Coase, 340 (2i).ConnarT, 338 (19),CojocarY, 99 (7), 211 (x6).Colac (rgsplatg), 226 (7). ( ca51)

186. (collier, a), 18o (9).Colane, 340 (20.ComInace, 56 (i)Condury, 34o (21).Conte5e, 423.CopiY de casg, 78 (r9), 336 (17).Corngrit, 362.Coroane, 327 (8).CorturY, 44 (2).Cosoaie, 88.Costande, 15, 29 (1), 47 (1), 79 (I).CovrigY, 282.Cratite, 224.CroitorY, 99 (7), 278, 328 (9).Cupe, 91.Curele, 224.Curvg, 348 (3).Cutia Milelor, 267.CutitarT, 236-7, 26o.Cutite, 282.Cutnie., 340 (21).

Datoril feudale, 344Datorii (incbisoare pentru), 176-7

(3-4)

(I),

0

TAhLA DE i.TiCRUilt

DaugiT, 418.Degete (In loc de pecetT), 16o (13),

346, 348-9 (4).DesagT, 327 (8).De zi (a rdminea), 176 (3).Diate, 189, 199, 422 Si urm. (t18).DicheY, 123 (1).

E

Dijcae, 344.Dirste, 324-5 (4)Dobincid, 236.DucatT, 12-3.Dulame, 224, 423.Dutce, 4o (9).DuvalmT, 398 (2).

Evanghelie, 91, 102-3 (1o).

F

Fertun, 13.Fete de pernd, 224.Fier, 90.Fileri, 224.Fin, 46 (1), 349 (5).FinttnarT, 107 (13).FlorT (seminturT de), ii, (3).FlorintY, 13, 52-3 (r), 79 (1), 147

(2), 169 (23), 171, 183 (ti), 203(8), 259 (to), 269 (18), 322 (1),

GalbenT, 14-5, 64, 151 (5), 341 (24),355

Gliete (de grid), 43, 45.Gazde, 41 (9), 160 (i3).Girbace, 225 (5).Gloabe, 424. GlobnicT, 132 (9).Gostine de oi, 259-60, (-arT), 340

(20.

H

Hagii, 49 (4), 267, 269 (18), 274,398 (2).

HamurT, 88-9 (I), 239.Haracid, 427 (2)HereghiT, 13.

443

324 (4), 331 (13), 347 (1), 349(4), 352-3 (8).

FluturT, 49 (3).Foamete, 316.FoarfecT, 224.Foisor, 164 (i8).Frine, 88, 224.FugarT, 8o-1 (2), 349 (5)FurcY, 83 (6).FustasT,

GrIclinarT, 95-6 (4), I I I

GrdindticT, 354 (9).Gresla (ban), 15.Grine, 4z si arm.Grid. 43, 195-6 (2), 202-3 (74)1

205 (io), 206, 309 (t3).Grivne, 75, 93, 95 (4).Grosi, 15.

(4)

HirsiY, 224.Htrtie, 339 (19). (risurY de), 328 (8).Holde (m1tsurit de pdmint), 324-5

(4).Hoff, 219 si arm., 263 (i5), 264.

54.

G

444 TABLA DE LUORtrBf

Iarbit de puscii, 285.lcoane, 237.Ierbbit, 357 Si urm., 375, 386.II, 224.Impletitoare, o- (3).Inctiltbninte, 10.Inchisoare, 191.

Jimble, 282.Jitarn 147 (2), 210.JudecKtY dezblitute, 173 si urm.

L

LgatusT, 38 (7).LazY, 327 (8).LeT, 64, 207-8 (is), 224, 237, 270-1

(20, 22), 305, 328 (1o), 337,

338 (19), 350 (6), 401 (5), 417.(turCefff), 224.

Ling, 46 si urm., 153 (7), 320 n.3, 357- (tigate), 48 (2). (de Do-bropl), 49 (4).

M

Mhcelart 321-2.Mdlaitt, 44 Si urm. (2) (1i gropY de).Millburn 3 t.Mgrtimn 224.

Mardi, 47 (1).Margtiritare, 423.MtirgelarY, 53-4 (2).Mitriag (ban.), 15.Mbarn 261 (12).

N

NegustorY mutttenY, 40-I (9). (11r-

van), 52.Nemesn 140 (17), 167 (2i), 207

(13), 213, 372.

Inele, 224.IobagY, 123 (1)g 142, 167 (21), 254

(6), 349_59 (5), 362 (1).IspmvnicY, 1934IuzbasY, 146 (t).Izvoade, io -1 (3).

Juratl, 343.Juratorr, 172-3 (26), 181-2 (Jo),

213.

Lime, 54.Litere latine, 416 (14).LogofetY (pisarY), 286 (2)LopetY, 23o (12).Lotn 93.Lotri, 18 (Io), 284 (1).

Mittasit, 224, 328 (8), 340 (21).Meitt, 43Mied, 33o (12).Miere, 41 (to), 234MintiY, 34o (21).Mise (Arad), 56 (1), 95 (4),Modii, 26-7.MusafirY (turd), 396.MutcalurY, 423.

NicovalX, 424NotarY, 336 (16).Nuntli, 299 (1).

J

,

t.

.

TABLA DE LURID:if

0

Oa le de anima, 91.ObezY, 330 (12).Ocni, 56 (1).OM de oT, 383, 384 (18).OgarT, 302 (5).OT, so-i (1), 128, 146 (I), 151-3

(6-7), 159, 161.4 (15-7), 167 (2o).x68, 174-5 (r -2), 198 (4), 202(7), 207 (13), 216 (21), 251 (3),331, 349 (5), 362 oi urm., 392.

Oierit ,Si oierI, 72-3 (16), 204, 357oi urm.

P

PacurarT, 153 (7).Mare, 93.Pale, 46 (3)-PalariT, 282.Parale, 379 (15), 382 (13).Putod, 291 (9).PastravY, 307-8 (11).PecelT, 9t. (pecetarl), 96-7 (6).PecetT (--=poruncT pecetluite), 45Perdele, 282.PerperT, 13.Peote, 341 (23), 375-Peteare, to8-9, 110-IPlata acrd, 54.PieY, 224. (argasite), 49 (4). (de boll),

89 (2).PielanT, 88 oi urm.Pieptare, 340 (21).Pietrarl, 143.PInza, 10, 225 (5), 327 (8),

(21), 341 (23). (de masa), 224,271 n. 1.

Pistoale, 336 (17).PitacY, 15.Pitarf, 174 (1).Plaiag, 120-1, 222 (3) , 342-3.

(3).

340

445

Opera, 249.OprirT, 123 (1), 126, 128, 131-3

(9-10), 144 ;3 urm., 174 (1).Orez, 54.Organaor, 261 (12).Or(T, 15, 33 (3), 325 (4), 33o (11).Om, 43.Ole', 190Ova; 30 (1).

Plaiul (spartuluT),Plapoma, 327 (8).Ploote, 339 (19).Plumb, 90. z85.PodinT, 396.PolturacT, 15.Porcl, 50, 51-2 (2),PortarT, 348 (3)Porumb, 42, 247.Posada, 153 (7). (posadarT), 218 (23).Postav, lo, I2, 47 (1), 49 (3), 54

oi urm., 98, 121, 194, 282, 423.(P051KVarl), 189, 346 (z)

PotorT, 208 (13)PotronicT, 40 (g).PoverY, 14, 49 (4).PovodnicT, 295:Pravile, 425.

Pre04Y, 147 (2).PribegY, 229 gi urm.PristavT, 32I.Provocov ( procov), 44 (2).Pungi de Wulf, 389 (22),Puocarie, 176 (4).PuotT, 224.

153-4 (7):

304 (7).

446 TABLA DR LUCRURT

RlichiarY, 184 (13).Rachid (bdtlag de), 199.Rozmarin, 143-

SIbii, 237, 282.SacT, 224.SaigiT, 376-7 (13), 392..5alurT, 267, 269 (t9).SdlciT, 357.SalhanagiT, 361.Smile (VisterieT muntene), 33 (3),

204.*amalageit, 340 (21).SamurT, 337.Sdpun, 224.Sdrindare, 35o (6).

ItrarY, 33o (11), 427 (2).Scatulch, 327 (8).Scule, 165 (19).Seimeni, 55, 116, 298.

ele, 88.§ervete, 271 n. 1.Sfesnice, 47 (I), 49 (3), 90. 1, 106(13).Sfoard, 62, 64, 65, 78 si urm. 121,.$indrilk 90, 164 (18).

R

S

T

RuminT ( -= serbT), 12r, 128-9 (6),132-3 (ro), 135-6 (13), 142-3)149, 183-4 (12), 276.

Sipete, 327 (8),SlujitorT, 6o (7), 68, 154 (7), 428 (2).SodaST, 145.

ofrangiT, 255 (7).*04, 340 (21).

pant, 147 (2), 342.SpdtareT, 209 (14), 221 (1).SpinzuratorT, 131 (o), 227-8 (9).Spioni, 282.SpiterT, 299-300 (2).SpoitorT, 113 (7)Sterna (munteand), 6 si n. 2.

tergare, 224.Stichirie, 107 si urm.Straie, 324-5 (4).Strajd §i stritjerT, 12o, 213.StreasinT, 164 (18).Stucatori, 113 (7).StuparT, 18o (9)Sulinare, 107 (15).*Wad, I 5.

TalerT, 34 (4), 36, 53 (1), 62, 64,69 (14), 71, 74-5 (17), 84, 89

TipsiT, 47 (I), 49 (3), 51-2 (2),62-3 (9), 64-5, 90-1, 224, 424.

(2), 164 (18), 171, 176, 185, 189, Tivilichie, 340 (21).190 (18), 192 (20), 202 (7), 207-8 Toiege, 21o.(13), 214 (19), 219 (24), 227 (8), Tong, 341 (23).255-6 (8), 261-2 (12-3), 282, 329, TOrturT, 224.333, 365, 368 (6), 38o, 390 (23), Traiste, to.395, 397-8 (1), 42o (15), 422 Trasuri. V. oprirT.(18), 423-4, 426. Tulpane, 328 (8).

Ted, 224. Turte- dulcT, 282.TehurT, 253 (5), 320-1. V. Brasov. Tutun, 49 (4), 239.Tinicheu, 31.

TABLA DE LITCRUB! 447

u

UghT, 58 (4), 79 (t), 95 (4), 120, I Tint, 211 (t6).179 (7), 427 (2). (VeneticT), 297. UrbariT, 345-6.

V

Vaasa, 33-4 k3-4), 68, 372.VacT, 123 (t), 153 (7), 202 (7).Vadra (ungureascit si rotniineasci1),

40.1 (9).InituT si vamesi, 321, 342-3, 404,

407 (9), 408, 410, 412 (12), 414,424-5

VdroX (la poduri), 44 si 11101. (2).V1tafi, 125 (3), 174 (1). 179-8o

(8), 305, 346 (1), 405 (8). (deplaid In Prahova), 227-8 (9), 388(21). (DFighicT), 212 3 (r8), 215

Z

Zhblifil, 66 (12), 7o, 337, 339 (19)ZXbor. V. oprire.abranice, 224.ZII0g, 427 (2).ZarafY, 415.

(20). (Leca), 83 (5). Lupul), zo8,1 10 (2).

VIt'asesc (birul), 120.VerdeturT, 309 (13).Viclene (cirtT), 16o (3).VinurY, 28 si urm., 68, 72 (16),

199, 234, 250 (1), 338 (19), 396,414, 415-6 (14).

Vite inchise, 354 (to). (boat de),354-5 (11).

Vladicesc (poclon), 333.

Zeciuiala, 336 (17),Zestre, 336 (17),ZidarT, 113 (7), 142, 164 (18).Zlotl, 45, 380, 391 (24), 422 (17),

424. (trumXnestiv), 350 (6).

I

ONOMASTIC

A

*Abotic, 341 (24).*Abra, 82 (5).Albs, 172 (25).*A1b4, 400 (4).*Albuooi6, 242-3 (3-4).

B

*Midi hi, 354 (9).*Badly, 341 (24).*Baiu, 351 (7), 353 (9).*Bit 'elf, 348-9 (4).Ba lea, 225 (5).*Baron, 348-9 (4).*Barna, 347 (2).*J3eangbia, 189.*Beagea, 276-7.Ben e, 54.Bercea, 347 (2).*Bibosul, 327 (8).Bibul, 124 (a).Blrsan, 154 (7).*Blegul, 216 (2i).*Boghean (Boghina), 161-2 (r5-6),

.207 (13).*BoghicT, 161-2 (15-6), 207 (13).

C

*Clciulg, 219 (24), 328 (9).*Calabrezu, 332.*Cillator, 348-9 (4).

Aldea, 153 (7), 355 (9).Aldimir, 347 (2). 353.4 (9), 391 (24).*Aldulea, 222 (3), 347 (2).Avram, 191.

*Boiaru, 348 (4).Bonciul, 179-82 (8-10).*Brildh, 403 (7).*Breace, 351 (7).*Brincea, 161 (15).*Buburuzea, 210-19 212-3 (18), 214

(ro), 215.*Bucur, 116.Budea, 353 (9).*Butz, 416 (14).Burcu, 351 (4).*Burghez, 326-7 (7).*BurtuS, 225 (5).*BuzN, 353 (9).*Bueirlan, 353-9.BuzIla, 147-8 (3)

Caloian, 423, 427 (2).*Cgpfiitoiti, 347 (2), 353 (9).*CaFamba, 192-3 (20.

* inseamni1 nume intrebuintate ca nume de familie.

*CKtanA, 416 (15).Chirqa, 417.*Cioarts, 89 (2),*Ciocanca, 347 (2).*Ciuboid, 337.*Ciurcui, 415.*Clinci4, 353 (9)

*Dobrescu, 351-2 (7-8)Drhgulin, 172 (26).Dr5guna, 180 (9)Degu#, 235.Duca, 208 (14 }.

ONOMASTIC 440

Comp, 190 ( [8), 351-2 (7-8).*Corciutel, 35o (6).

Coptl, 347 (z).*Coptotti, 353 (9).*Cretul, 227 (8).*Cur-Negru, 324-5 (4).*Cur-Rap, 204.

Duduiil, 208 (13).*DularnI, 162 (16).Duraa, 330 i), 332.Dupa, 353 (9)

*Enepid, 336 (17).

*FIgurel , 192 (20).*Floroiti, 389-Do (22-3), 415.*Fluiera,, 327 (7).

*GAIAnea, 351 (7).*Gitureanul, 415.GhidicT, 44 0 urrn. (2).*GhizdaveI, 328 (io), 4[7 -8.*Matta, 353 (9).Ohms, 147 (2).

*Elko, 332, 339-10 (2o)*Mtn, 324 (3).

*fgoiul, 254 (6)*Inapl, 330 (11), 332, 415.

75703. Vol. X.

F

169 (23). 179 (8). 180-1

(9-10), 388 (21).*Fu0e, 415.

*Giurgea, 347 (2).*Giuvele, 338 (19).*Glegot, 348.9 (4).*Grecul, 416 (14).*Grid, 33o ( t i), 331 (13), 415.

H

*Hula, 216 (2i).

Iuga, 175 (z)

J

Jiuga, 138-9, 353-9.

29

E

FrItild,

LI 50 ONOMASTIC

L*Lacer, 415.*Lazul, 35o (6)*Lebul, 4 (.5.

M

Leondari, 327 (8).*Lobontul, 421-2 (17).

*M3n3i13, 353 (9) Milea, 255 (7).Marcea, 211-2 (17), 402Mares, 49 (4)

(5), 414-!' Mog0$, 42 (10). 328 (10). 332,(23), 416 (14).

390

Marian, 353 (9). *Moldoveanul, 210-1, 212-3 (18)Marta, 185. 214-5.Miirtinith, 346 (r). *Moradul, 353 (9)*MArtoiul, 353 (9) *Mortco, 325 (id).Mici34, 48 (3) *Mo§oili, 426.Mihil, 208 (13) *Munteanu, 348-9 (4), 353 (6).

N

*Nhmiiescul, 353 (9). Neagoe, 284 (1).Nan, 156 (to), 331 (12). *Noghea, 353 (9).Neap, 347 (2).

0

Oand, 347 (I). Obr4tin, 348 (3).Oancea, 326 (6), 328 (9), 347 (2), *Olteanu, 354 (9).

349 (4).

Palco, 171.*Panctova, 328 (9).Papa, 44 0 urn,. (2)PardoT, 231.*P1r§oiul, 353 (9).*PelicT, 391 (24).*Pepelea, 353 ( ,).

RiicealN, 205 (io).Raon, 161.2 (15).Radmuir, 162 ( z 6), 208 (13).*Rtidutul, 172 (25).Rante, 219 (24).

S

andrut, 341 (23-4).

*Ortea, 325 (4).

*Pepene, 326 (6)*PicTcu, 353 (9)*Pitea, 353 (9).Plumbotil, 347 (2)*Popocea, 353 (9).Precup (Prtcop), 33z, 415.*Prislcuanu, 426.

*Rat, 219 (24)*RKut, 190 (ib).*Reantea, 179 (8), 180-1 (9-10).*Romcea, 33o (11).

er1311, 348-9 (4).Saval, 171. I *Sfantu, 112 (6).

P

ONOMASTIC

*Simanul, 347 (1).*Sindel, 347 (2),*Slavescu, 336 (17).*Sohanul, 346 (1)Sore, 216 (21), 328 (9).Stae, 331 (13).

*Tampa, 327 (7).Tana, 417.Tanciu, 341 (24).*Tapul, 161-2 (15-6), 207 (13)1415*TarbingN, 323 (2)*Tate, 353 (9).*Teatiul, 178 (7)Temelie, 95 (4).*Tempea, 32o.

*Ten1111, 354 (9).*Tercit, 390-1 (24).

*VadrN, 348-9 (4)*Vititurli, 324 (4).*Varna, 227 (8).*Verzea, 351 (7).*Vevericd, 326 (6).*Weed, 323 (2).

*Zelinca, 330-1 (12).*Zgrantfl, 326-7 (7).

T

V

StInimir, 171.*Sane, 425.*Stoia, 415.Stoichina, 132 (9).Stoienel, 330 (II).§W, 353 (9).

*Tiganul, 33o (11).*Timpea, 350-1 (6).*Thitul, 353 (9).Tita, 338 (19).*Titretmwd, 324 (3).Todoran, 189.*Toflan, 153 (7).*Tomitco, 415.*Topul, 413-4 (14)Tunis, 205 (to).*rural!, 354 (9).

*Vtlsan, 354 (9).*Viltoare, 351 (6).*Vtadati, 348-9 (4).VladuKl, 347 (2), 351 (7).Vlddutil, 352 (8).*Voiculet, 353 (9).

451

Zmadul, 252 (8), 351 (71i 354 (9),

AbNnat, 128.

LEXIC

A

Adistation, 329.

aBagdadel, 419.

C

ComhndatY, 219 (24). Comision, 226 (8), 339 (201.ComisarT, 205 (to), 226 (7) Contromat, 223 (4)

Fame lie, 49 (4). 397 (I)

Dna, 327 (8).

D

Director, 222 (3).

F

Micisat (hot), 147 (3).

G

Gros (temnitii) 401

I

Istautie, 419,

Maistrat (maghistrat), 225 (6), 226-7(8), 376 (12), 379 (15), 381 (t6),387, 388-9 (22), 391 (24).

L

1

M

(s).

Lehitti (a), 258 (to).

Memorie, 329,MumilnY, 175 (2).

bIleing, 31.Nitscut (= Critciun), 94 (3).

ObicYna, 375.Oblrsi (a), 26o.

Paradie, 265.PasusY, 383.Polecrli (= poreciii), 383.PonturY, 328 (io).Portion, 355.

RKfet, 400 (4)

SicritarY , 418§ocodolotn, 31.Sotie (tovargs), 214.

LEXIO

N

Mstilvi (a), 181 (to).

0Ostoia (a), 405 (8).

P

453

Profasisi (a), 193 (20.Prot4tIlui (a) 328-9 (10), 420 (16).Protexie, 326 (5).'Protocol, 418.

R

RI1zIog, 391 (24).

S

Stuc, 328 (8), 354 (to).Stupaiii, 54.

TTaxie, 192 (2o).

Z

Zalud, 48 (2).

ERATA

A se ceti la p. it, r. 6 de sus: (Dan al II-leas, In loc de: .Dan LifisLa p. 13, r. 12 de sus: smonetK polonli (fertones)s, In loc de: intoned( deour bizantinas. La p. 116, r. 19 de sus : cMihnea Radus, In loc de: 'RadaMihnetta. La p. io8, r, 3 de jos: cXVII-leas, In loc de: t XVI-leas. La p.197, n. 5 de jos: salt Radii', In loc de: cRadus. La p. 35r, n 7, r. 2 desus : star[i], In loc de : cstar[etul] s.

TABLA CUPRINSULUI

Pag.

Introducere 3CAP. I. Negotul Brapvulta cu RominiY 8

I. VinurY 28Ii. Grine 42M. Lind 46Iv. cBucatei (oY, boY, rimItorY) sov. Bumbac 52VI. Orez 54vit. Postav 54viii. Sfoard 78IX. Card, chrutY 84X. Pie ldriY 881ET. Argintftrif gi lucriirl de metal 90XII. Stich{ 107

XIII. cPetearea, florY §i marunt4urY z 08

CAP. II AfacerY de hotare 114I. Fugarif 114II. OprirT 141-

In. Judecdtr dezbdtute 173IV. LegdturY cu dregltoriT de hotare 193V. HOY , 219

CAP. III. Legaturile politice dintre Bragov §i 'rara-Romfineascd 229I. PribegiY 228Adaus la actele pribegilor 275Ir. Alte legilturY politice , 281A. ScrisorY de vqtY politice 284B. ScrisorY domnqtY §i boierqtY de convenientd 198

a) MuntenY 298b) MoldovenY 299

CAP. IV. SupuOY Brapvului 311

I. Schell sad Scheienri 311

11. SitteniY Tinutule . 342In. Birsanii pdstorY 355Iv. Bra§oveniT negustorY din principate 393

Anexe f 4 2 6V

.

.