Sedaetiunea, Mministrattuft şi

Sciisori neirancate nu se p ri meseü. M anuscrip'e n u ie re-

tiim iLu!Birourile ie ammcmii:

Brafovfi, piaţa mare Nr. 22.Inserate m ai primescü în Vlena Rudolf Mosse, Haatensiein & Vogler (OU) Maas), Heinrich Schalek, Aloit Eerndl,M,T>ukes, A.OppeUk,J. Dan- neberg; In Budapesta: A. V Gold­berger, AutonMesei, EclsteinBemat; la Frankfurt: G. L, Daube; în Ham­

burg: A. Steiner.Preţul inserţiunilorii: o seri» garmondü pe o col6n& 6 cr. şi 30 cr. tim bra pentru o pu­blicare. Publicări m ai dese

după tariifc şi învoială, iteclame pe pagina III -a • ieriă 10 or. v. a. s6u 90 bani.

ERAŞOVU, piaţa mar» Rr 22.

- Â J b T T T X / O " L L

Patra Sofflliia si strSlnltatePe unü anü 40 franci, pe fése luni 20 franci, pe tre i ltmi

.10 ünuiol. , ■. S e p r e n n m e r f t la tó té ofl- ciele poştale din în tru şi din

afară şi la dd. colectori.ADaanatiili pentru BrtţoYi:

laadm inistraţiune, p iaţa m are N i. 22, etagiulü. I.: pe unüanü 10 fl., pe şese luni 5 fl., pw trei luni 2 fl. 50 or. Cu d u s tx ltt ln o a g &: Pe unü anü 12 fl.,.pe sése luni 6 fl., pe tre i Iun! 3 fl. Unü: esem plară 5 or. v. a». séu

15 bani.At&tü abonam entele c&tü şi

inserţiunile suntü a se pl&ti înainte.

'„-Gaseta* iese Ix fie-ear» $iAbonamente peitin Anstro-UngariaPe un& anü 12 fl., pe şâse luni

6 fl., pe tre i luni 3 fl.

Nr. 260. Braşovti, Sâmbătă 26 Noemvrie (8 Decemvrie) 1838.

Braşovâ, 25 Noemvre v.

Pressa oficiósá germană a în­cepută o straşnică- campaniă în contra împrumutului ce Ru&ia e în ajunü de a-lü face în Francia, Anglia şi Germania.

Oficiosele germane se esprimă cu hotărîre în contra participării capitaliştiloră germani la noulă împrumut,u rusescă, cjicéndü că acestă împrumută nu ţîntesce con­versiunea, cum 4icu foile rusescî, ci urmăresce ţeluri multă mai în­depărtate ale politicei rusescî, şi capiţaliştii germani ară ajuta sco­purile panslaviştiloră, cari frater- nisézá cu liga patriotică francesă, prin urmare prin participarea loră ară comite nu numai o erőre, ci chiar o crimă.

Deodată cu aeésta campaniă,4iarele oficióse germane se silescă a înfăţişa situaţiunea européná în colori mohorîte şi a arata, ca în­armările Rusiei continuă fără în­trerupere.

Astfelă „Kölnische Zeitung“ a publicată ună interesantă articulă, ce i-s’a trimisă din Berlină şi care a făcută sensaţiune.

Se 4ice adecă în acelă arti­culă, că deşi panslaviştii şi Ţarul nu voescă sé facă tocmai aeum résboiu, totuşi íntréga activitate a ministerului rusesc de résboiu e concentrată în a mobilisa armata rusa, nu-i vorbă încetă, dér înstilă mare, şi aeésta din causă că pre­vede posibilitatea unui mare rés­boiu, cum n’a mai avută şi nici n a mai purtată Rusia. Trupele se concentrézá încetă-încetu în ţinuturile vestice, unde deja suntă întrunite doué din trei părţi din armata rusă européná şi cea mai mare parte e adăpostită în cvar- tire; apoi sporirea pe de patru ori atâta a trupeloră de venătorî în ţinuturile vnstice, în fine dupli­carea deja hotărîtă a batalióne- loră cadrelor de reservă şi alte multe mesurî de felulă acesta a- rată că se face totulă, câ armata rusă sé fiă gata de résboiu înmo-

mentulă potrivită şi la loculă do­rită.

Administraţiunea rusă de rés­boiu, în lipsa de căi ferate în- destulitóre care sé lege Rusia cu apusulă şi în neputinţa d’a mio- bilîsa repéde, caută a’şi ajuta ese- cutândă acum cea mai grea lu­crare a mobilisării în t0tă liniştea şi comoditatea în timpă de pace, aşa că pentru momentulă decisivă îi rémáne de făcută lucrarea cea mai uş6ră, adecă d’a transporta reservele în vestă cu trenurile, care’i stau mai tóté la disposiţiune spre scopulă acesta.

Fóia oficiósá germană 4i°e c&, décá Rusia nu voesce se facă toc­mai acum résboiu, causa e că voesce sé câştige timpă pentru lucrările de mai susă şi că înche- iarea unei alianţe cu Francia nu se póte esecuta acum din causa esposiţiunei din Parisă, prin ur­mare încă nu consideră momen­tulă potrivită, care de bună sémá va trebui căutată totă în ces- tiunea bulgară. Sosindă acelă mo­mentă, Rusia va fi în posiţiune cu cele doué milióne de soldaţi s0'şî accentueze pretensiunile sale şi Ţarulă, oricâtă de pacînică este', nu va întâr4ia a stărui pentru res­tabilirea influinţei rusesc! în Bul­garia.

E forte greu a réspunde, că óre Austro-Ungaria şi Rusia puté-se- voră înţelege pe cale pacînică asupra intereseloră loră la Balcani sciutu fiindă, precum scrie „Köln- Ztg.“, câ Rusia e nesăţiosă in pre- tenţiunile sale.

Oficiósá germană 4ice, că băr­baţii de stată ai Germaniei, care nu are interese directe în penin­sula balcanică, datori suntă sé observe o atitudine împăciuitore şi mijlocitóre ; ea crede că Bis- mark va isbuti a susţin0 pacea, de aceea şi observă elă o reservă aprópe indiferentă faţă cu cestiu- nea orientală, fără înse a neso­coti îndatoririle ce resultă din alianţa germano-austro-ungara. Şi apoi celă mai puternică temeiu

pentru susţinerea păcii este fap- tulă, că părţile interesate voră chibzui fórte seriosu, înainte d-a lăsa sé decidă sorţii résboiului asupra unoră posesiuni dubióse.

v Espectorările fóiei oficióse din Colonia cu privire la linia de pur­tare a politicei germane în ces­tiunea orientală n’a produsă în pressa din Viena tocmai efectă plăcută. Accentuarea, că Ger­mania nu e împărtăşită directă în cestiunea orientală şi că Bis- mark o privesce cu mare récélá, póte din nou deştepta, mai alesă după campania cjiaristică din 4i- léle din urmă, neîncredere în sco­purile finale ale aliaţiloră din Berlină.

E posibilă, că legăturile de prieteniă ce pară a se strînge totă mai multă între Ruşi şi Francesî, şi simpatia ce începe a ’şi-o ma­nifesta Ţarulă pentru Francesî, care în 4ilele din urmă a decorată mai mulţi bărbaţi literaţi de-ai acestora, îndemnă pe cei din Ber­lină a observa o atitudine bine- voitdre faţă cu Rusia, póte chiar o atitudine de a’i face servicii în cestiunea orientală, cu scopă de a împedeca o alianţă tranco-rusă.

Căci sciută este, că t0tă aten­ţiunea Gérmaniei e îndreptată asupra Franciéi. Tóté mésurilé militare ce le iau cei din Berlină au în vedere viitorulă résboiu cu Francia. Chiar în 4üele acestea, ministrulă de résboiu germană a spusă în parlamentă, că va cere bani ca sé sporéscá artileria la graniţa Franciéi, a căreia artileriă e mai numerósá.

Ce n’ar jertfi Bismark în pe­ninsula balcanică, numai sé pótá în- genunchia pe Francesî!

ZDZEZLsT - A - J r

Corespondentulă din Roma alti «fa­rului „Daily Chronicle“ scrie, că în cer­curile politiciloră italieni domnesc e mare iritaţiune asupra guvernului rusesc#, care de luni de (|ile lasă neocupata postula

de ambasadora în Roma, pe când cu Vaticanulă tratézá pentru a încopcia ra­porturi diplomatice. Guverhuía italianü vede în aeésta o manifestaţiune dupsî# ^ nósá a Rusiei în contra alianţei -táíjfcí'jy Pe lângă aeésta tractările cu Vatîc&nttlă mergă bine şi deja se amintesce cance- larulű dela ambasada1 rusă din Londrâ, Butenjev, ca viitoră trimisa rusü pe lângă Vaticanü.

Din Madridü se anunţă cătră „Daily News“, că ministrulă de esterne alu Spaniei şi-a esprimatü cătră anibasadorulu germanii mirarea şa, că contele Benomar, fostulü trimicrü ala Spaniei în BerlinÜ, a fbstü tratata de guvemulü şi de curtea germană totü ca representantü oficialü alü Spaniei) deşi se notificase rechemarea sa. Gu­vernului germanü i-s’au făcuta tota odátft cunoscute şi motivele suspendărei , lui Benomar din postula de trimisü alü Spaniei.

In ministerulü rusü de esterne, spune „Graşdanin“, se vora ţin0 în curéndü consultări asupra nouei însemnări a gra­niţei ruso-şvediane. Semnele de graniţă aşed&fce după hotărîrile tractatului dela Friedrichsham din 1812 au dispăruta partea cea mai mare în cursulü tim­pului. Pentru a se’mpedeca conflictele între locuitorii dela graniţă, se 4ice că se va face acum o nouă delimitare.

Statele unite ale Americei au ajunsă cu bunăstarea acolo, încâtă guvemulă nu mai are unde >sé pună banii ca intră în visteriă. Preşedintele republicei, Cle* veland, a adresată congresului întrunită în Washington ună mesagiu, în care insista pentru revisuirea tarifului vamală, care e necesară pentru a împuţina nejus­tificata şi periculósa grămădire de bani în visteria statului. Mai cere a se sus­penda baterea monedelorü de argintă. Dările se voră scádé în modă însemnată. Ferice de Americani.

Ministrulii de résboiu ală Germaniei a declarata în parlamentă că, în faţa sporirei artileriei în alte state, se stu­diază în departamentulă séu cestiunea sporirei artileriei germane.

Ministrulă de résboiu ală Italiei a depusă în cameră în numele séu şi ală ministrului de marină proiéctele de lege asupra cheltueliloră estraordinare pe anul 1888/9 şi 1889/90 pentru armată şi ma-

FOILETONULŰ „GAZ. TRANS.“

(1)CODRU.

(Poveste.)AC? ■

A fostü ce-a fostü, eă de n’ar fi fostă nu s’ar povesti.

A fostă odată ună omă, care era— cum se 4ice — putredü de avută. Pă­mânturile lui se întindeau din capă în capă de hotară, şi despre bogăţiile lui vorbiau şepte sate.

Avea turme de oi, porci, cire4l de boi de nici elă nu scia câte. Cu ună cuvéntü avea de tóté, ce numai omă pă­mânteană póte pofti dela Dumnezeu dră- guţulă, dér ci că era f&ră nevastă şi-apoi sciţi, boerl Dumnévóstré, ce-i casa fără nevastă: lăcată fără cheiă, moră fără morară. ;

Avut’a elă şi nevastă, o comoră de nevastă numai ca ea, cum nu s’a pomenită alta pe faţa pământului de bună şi de iarnică si de credinciosă. Vorba Româ­

nului, s’o pui pe rană. Insé lumea asta, bagă sâmă, aşa-i lăsată, ca nimenea în ea sé nu fiă deplină fericita.

Unulă h’are copii, altulă are câtă spuză’n vatră; unulă n’are una, altulă n’are alta, destulă că nici unü muritorü cu jugulü vieţii în spinare nu póté 4ice, că elü ar fi deplină fericită. Yorba ceea : totă omulă cu nácacjurile lui.

Ba şi care are de tóté, aceluia mai într’ună felă, mai îutr’altulă îi trimite Dumnedeu câte ună sbiciu, ca sé nu se prea înOredă, ci sâ-şl aducă mereu aminte, că şi peste elă este ună stăpână, din a căruia îndurare trăiescă şi căruia îi datorescă totulă. Şi Dumne4eu are multe sbiciuxl, ca sé’i întorcă la calea adevârată pe cei cari ’şl uită de sine şi se îmbuibă în bunurile loră. Ei ! dér nu-i sbiciu mai greu lăsată de Dumne4eu decâtă când ţi-se ia pofta inimei, mân­gâierea sufletului, soţia bună şi credin­ciosă, căci precum glăsuesce o dicală veche, muierea bună e pâne şi sare în casă. Şi ce va sé dică a perde o fe-

méiá bună, o scie numai celă ce o pă- ţesce.

Omă păţită, ca mulţi dintre noi, era şi omulă nostru, şi elă chiar pentru că nevasta i-a fostă atâtă de cu credinţă, s’a hotărîtă, în mintea lui, sé nuse în­sor e de-a doua 0ră, nu cumva sé o ni- meréscá réu cu a doua însurătore şi sé se íngrópe în pécate acum la b0trâneţe.

A 4isă şi a făcutfi în tocmai pre­cum a disü, a rémasü véduvü. Elü ferbea, elü spăla, elü găta lucrurile din casă şi totü elü îşi vedea de singurulü séu co­pilă, ună vlăstăraşă scumpă, născută din cea mai curată dragoste.

Şi a fostă aşa de bine, că a voită odată sé cócá. Dér cică n’avea lopată, căci una vechiă, oe a avută, totă era o scorbură, încâtă era peste póte sése mai slugărescă cu ea.

Sé te miri şi nu pré, căci d e! uşoră se întâmplă şi cu celă mai bogată sé nu aibă o sculă ori alta la casă. Apoi lipsa, şi ea, printre omeni trebue sé fiă. Asta-i firea lucruriloră.

Acuma ce sé facă? Trimete’n ve­cini. In vecini locuia o véduvá, care pe lângă sérácia cârpită de ea mai avea 6incl tete totă una ca uiia, bune de mâncată şi de făcută cioroboră, dér dé alta de nimica’n pască.

Copilaşulă îi spuse de unde şi pănă unde, érá nevasta îi dicé:

„Spune tátáne-téu sé mé ia de ne* vastă, că va ave lopată şi pe tine te-oi scălda totă în lapte şi-n smântână.“

Codru aü^indü de una ca asta se pune pe gânduri. Cugetă íntr’unü ohipü, cugetă íntr’altulü, se frământă, se sdro- besce, căci nu scia ce sé facă. De-o parte s’ár fi ínsuratü, să’şl mai împartă şi elü gândurile, de alta se temea de draculü, se temea nii cumva tocmai cu elü sé aibă împlinire cjínteculü păţitului:

Sămăchişe, lapte acru,. Mé’nsuraiu, hiaiu pe dracu.

E vorba ínsé, că de ce te temi nuscapi şi cu câtă întorci şi réstorcl mai de multe ori ună lucru în capă, cu atâta mai greu te laşi de elă. Cugeta la starea

Nr. 260 G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I, 1883

rină. După aceste proiecte, se cerii pen­tru administraţiunea de răsboiu 109 mi­lione, din care 90 milione se vinii pe anulă 1888/89 şi 19 milione se vină pe anulă 1889/90; din cele 109 milione deja s’au cheltuită 53 milione pe temeiulu credi- teloră acordate mai nainte, pe când 56 milione se ceră acum. Pentru marină se ceră aprope 36 milione pe anulă 1888/89 din care peste 17 milione s’au cheltuitu pe temeiulă crediteloră acordate mai nainte, er peste 19y2 milione se ceră acum. Ministrulă de răsboiu a ceruta urgenţa pentru aceste proiecte.

Ministrulu de resboiu alu Franciei a declarată în consiliulă de miniştri, că s’a înţelesă cu comisiunea bugetară în privinţa cheltueliloră estraordinare pen­tru armată. Aceste cheltuelî s’au sta­bilită definitivă cu suma de 500 milione, din care suma de 400 milione va cere camerei să o voteze imediată. Suma cre­diteloră pe anulă 1889 s’a stabilită cu 180 milione.

Acţiunea militară la ţermulu orientalii alu Africei a începută. Admiralulă ger­mană şi celă englesă au proclamata blo­cada peste posesiunile litorale ale Sulta­nului din Zanzibar, cu consimţămentulă acestuia. Deja a fosta o luptă între co­răbiile de resboiu germane şi între in­surgenţi, cari se adunaseră în Vindi. Insurgenţii au fostă alungaţi şi sătulă Vindi (spre sudă de Bagamoys) a fostă distrusă. „Times“ spune, căîmpuşcânda insurgenţii asupra corăbiiloră Jde răsboiu germane, „Sofia“ şi „Carola“, acestea au bombardată ţărmulă, er trupele au de­barcata pe uscata. Doi insurgenţi arabi au rămasa morţi, er ună marinară ger­mană a fostă rănită. Arabulă Bushiri (conducătorulă răscolei în Pangania) a sosită la Bagamoys cu 800 de insurgenţi şi cu tunuri de calibru mica. Elă face propagandă printre triburi pentru ună nou atacă. Corabia de răsboiu „Sofia“ a distrusă lângă Saadani ună număra de locuri întărite, care aveau să provaclă pe insurgenţi cu arme şi muniţiunî. In timpulă luptei au fostă omorîţl dece A- rabi şi doi Ger-mani.

SOIRILE IHiiEl.Maiestatea Sa Monarchulă, mulţă-

mită de modula cum s’a serbată jubi- leulă domnirei Sale de 40 de ani, a adresată ministrului preşedinte contelui Taaffe ună autografii, în care îşi esprimă bucuria, că în locă de-a se cheltui banii cu festivităţi pompose, s’au săvârşită di­ferite acte de caritate, prin fundaţiuni umanitare şi dedicaţiunl patriotice, ce voră ave în viitoră ună efectă binecu­vântată.

%* * . , Pentru constituirea Româniloru din

Satu-Chinezuîn comună bisericescă română, şi încorporarea loră la ierajrchia română

sa, la casa sa, dór cugeta mai alesă la copilaşulă său, căruia nu-i scia purta de grije, după cum ar fi trebuită, căci de! bărbatulă, fiă elă şi tată, to tă bărbată rămâne, şi din tată, mamă nu vei face în vecii veciloră. .

Şi cum cugeta elă aşa, ajuns’a să înţelegă, că omului, mai alesă omului de vîlfa lui, cu atâta moşiă şi mulţime de cilecpi (servitori) pe lângă sine, nu-i este bine să fiă singură.

S’a însurată dâră. S’a însurată mai dinadinsulă, ca să aibă cine să păzescă şi să védá de copilaşulă său, pe care’lă avea draga mai multă ca tóté.

Şi ela avea mare nădejde în văduva. De unde nu?! Ea i-a făgăduita, că-lă va scălda totă în lapte şi în smântână. Şi omnlă uşoră crede ceea ce doresce. Aşa suntemă toţi.

Ei bine, dór văduva văcjându-se odată stăpână pe atâta moşiă, de unde să se fi ţinută de vorbă?! Vorba ca vorba, socotea ea, omulă o 4ice, omulăo des4ice şi omul a omă rămâne. Viclenă

consistoriulă din Aradă a numită o co- misiune constătătore din asessorii consis­toriali Augustină Hamzea şi Emanoilă Ungureanu. Acestă comisiune a fostă la faţa locului, ca să efectuescă încorpo­rarea faptică a numiţiloră fraţi ai noş­tri. Astfelă biserica română adauge po- poraţiunei sale una din cele mai frumose comune din părţile bănăţene cu ună numără de 2000 de credincioşi de naţio­nalitate română.

** *Cu privire la protestulu profesoriloru

dela universitatea din Cernăuţi în contra depunerei jurământului în limba română în dietă de cătră rectorulă universităţii, „Schwarzgelb“ dice, că profesorii ger­mani se află în rătăcire, pentru că uni­versitatea nu e germană, ci austriacă şi deci rectorulă are dreptă a ju ra în limba naţiunei sale; totă aşa nu se pote con­fisca o facultate greco-orientală care are să producă teologi negermani. Pro- testulă este o provocare şi compromite pe autorii lui, pentru că universităţi ger­mane numai în G-ermania esistă. In pri­vinţa subscrieriloră protestului, numita foiă dice, că nu e subscrisă de toţi pro­fesorii germani, ci doi dintre cei mai vechi şi mai cu vadă au refusata a-lă sub­scrie, de asemenea a refusată subscrie­rea şi profesorulă de filologia slavă Dr. Kaluzniski.

*V *D-lă Al. Const. Bădescu, consiliară

ală curţii imperiale rusescl şi locuitoră în comuna Bălţi din Basarabia, a dăruit Academiei române 2000 de ruble.

** *Sub titlulă rMonumentii mincinoşii“

scrie „Ellenzek“ dela 5 Decemvre: „La Predeala, în apropierea graniţelora de cătră România, se află o peatră monu­mentală cu următtfrea inscripţiune : „Hier wurde ermordet der russische general Uzejov im Iahre 1848, durch die Ma- gyaren“ (Aci a fosta omorîta generalulă rusă Uzejov în anulă 1848, de cătră Maghiari). Că naţiunea maghiară e tole­rantă şi că multe le trece cu vederea, acesta e ună lucru vechiu, der că în hotarulă Făgăraşului au suferită acestă inscripţiune pănă în diua de astăzi, dela 1848 pănă în 1888, una ca asta nu se pote esplica nici cu acestă toleranţă“. ţ)ice apoi foia şovinistă, că generalulă Uzejov n ’a fostă omorîtă de Unguri, ci a că4ută în luptă dreptă ; monumentulă minte şi de aceea cere să se ştergă ins- cripţiunea de pe elă.

Pentru înaltele cunoscinţe geografice recomandămă pe „Ellenzek“ ministrului Csaky pentru o decoraţiă.

** *In Macău directorula de teatru un­

gurescă Szabadhegyi a luat’o la sănătosa lăsândă totă trupa teatrală în cea mai mare miseriă şi o mulţime de datorii în urmă’i.

** *

ca tóté fetele Evei şi sumâţă ca toţi calicii ajunşi la frun4ă verde, da din mâni şi din picióre ca să facă traiulă copilului nesuferita.

In locă să-lă fi cinstită şi grijită, mereu îlă bătea şi-lă ocăra. Ba din gura ei cea pângărită nu înceta a-lă înegri pe bietulă copilaşă înaintea tă- tâne-său, că-i ră u , că-i neascultătoră, că-i îndărătnica, că nu o póte duce cu elă. Cu ună -cuvânta, câte-să rele şi nu-sa bune, tóte-tóte le-a încărcată pe bietulă copilă.

Şi vai era de elă când îla apuca la lăute! Totă îlă făcea sânge din greu ce trăgea cu peptenula. Şi apoi asta aşa mergea 4i de 4i în vreme ce feteloră ei le împlinea şi cele mai próste ale loră pofte. Şi le spăla şi le peptăna frumosă şi le purta totă din haine’n haine, schiţase şi împupuţate, de gân­deai că acu-acu s’ora ridica în slavă.

(Va urma.)

Academia de drepturi din Sáros­patak, răspun4endă la provocarea minis­trului adresată tuturoră şcoleloră supe- rióre, propune ca juriştiloră, cari au ser­vită anulă de voluntariată cu succesă bună, să li-se dea favorulă de a dovedi numai doi ani de praxă, în locă de cei trei ani prescrişl, pentru a fi admişi la esamenulă de advocatură.

** *La 1 Decemvre n. a sosită în Bra-

şovă unu transportű de tunuri cu totulă nouă, încărcate pe trei trenuri de marfă, de câte 24 vagoné unulă. Cum spune „Kr. Ztg.“, se aşteptă şi alte „transpor­turi, dintre care unele ar fi şi sosită Luni şi Marţi.

îfe* *Representanţa oraşului Reghinü a

hotărîtă sé córá ministeriului comună de răsboiu, printr’o petiţiune, ca să primóscá oraşulă Reghin a în rândulă aceloră oraşe, care au o garnisonă permanentă, deórece representanţa a decisă constru­irea unei casarme pentru ună batalionă din armata comună.

** *In Homorodü a încetată scarlatina

şi şcolele s’au deschisă.** *

Camera deputaţiloru din Bucurescl a primită o petiţiă subscrisă de vr’o 20 de ţărani români din Slobozia Bălţiloră în Basarabia, locuitori pe moşia spitalu­lui Spiridonă din Iaşi, cari ceră să li-de împartă pământă din acestă moşiă. Camera s’a declarată incompetentă a de­cide în acestă afacere, deórece n ’are dreptă de disposiţiune pe teritoriulă rus.

** *Uniunea centrală a căiloru ferate ger-

mane a invitată direcţiunea generală a căiloru ferate române, ca se asiste la con­ferinţa ce se va ţine în scopă de a chib- zui asupra măsuriloră ce trebue a se lua în faţa lipsei generale de vagoné.

** *„Românulă“ află, că în primăvera

viitóre se voră face săpături sistematice la Cucuteni (pod. Iaşi), localitate unde s’au găsită mai multe obiecte, care pre- sintă una interesă archeologica.

A şiptei}ecea aniversarea Inaltü Pré Sfinţiei Sale părintelui Archiepis- copü şi Metropolitü Dr. Silvestru Morariu An-

drieviciu.

In 14 (26) Noemvre s’a serbat şi jubilat în Cernăuţi a ş0pte4ecea aniversare a me- ritosului prelată ala bisericei ortodoxe române, a înaltă Pró Sfinţiei Sale pă­rintelui Archiepiscopă şi Metropolită Dr. Silvestru Morariu Andrieviciu.

Sărbătorea s’a începută cu ună ser- viţiu dumne4eescă solemnă, oficiată în frumósa şi spaţiosa biserica catedrală de cătră venerabilulă părinte consilieră con­sistorială Dr. Zurcană, asistata de 8 pă­rinţi protopresbiterl şi de părintele ar- chidiaconă Isopescula ; ér cântările s’au esecutată cu multă precisiune şi pietate de corulă teologilora. Sânta biserică catedrală era îmbrăcată în haina de săr- bătore şi împodobită prin ună publică alesă şi numărosa, ce se compunea din inteligenţi şi pop oră. Astfeliu la rugă­ciunile preoţimei celebrante pentru înde­lunga vieţă şi sănătate a înaltului iubi- lară s’au asociată şi sântele rugăciuni ale unui numără de 250 de preoţi şi cam peste 4000 de creştini, ce erau de faţă, din tôte clasele societăţii.

Terminându-se serviţiulă divină, toţi cei de faţă, formânda ună împunătoră conductă, au mersa spre reşedinţa me­tropolitană. Grandiósa sală sinodală nu i-a putută primi pre toţi cei cari mânaţi de sâmţulă pietăţii cătră biserică şi ins­piraţi de tributula recunoscinţei merse­seră din apropiere şi depărtare să ia parte la serbare aducândă ovaţiuni cor­diale de veneraţiune şi iubire metropo- litului iub ilară.

La intrarea Inaltü Pré Sfinţiei Sale în sală, corulă întonâ imnulă ocasionaiă, ér mulţimea adunată îlă întâmpina cu

una „să trâiéscà“ eşită din mii de pepturi.

Ocupândă locă înaltă Pré Sfinţia Sa pe estrada minunată împodobită, d-lă Baronă Victoră Stîrcea ceti adresa die- cesanilora, ce ce afla într’o cuvertă pre­gătită cu multă gusta şi este provădută cu 4000 de subscrieri. In adresă se (Şice, că I. Pré Sfinţia Sa şi-a ridicată în ini­mile credincioşiloră săi ună monumentü mai trainica, mai sincera şi mai plinü de iubire, decâtă este ori şi ce pompă, ori şi ce omagiu, ce caută să bată la vedere.

La adresa diecesanilora, înaltă Pré Sfinţia Sa răspunse între altele:

Laudă Domnului, biserica nostra dreptă măritore din pământulă Buco­vinei, deşi mai mică la numërulü credin- cioşilorti săi, decâtă alte biserici parti­culare, este pusă în acelea condiţiunl publice şi sociale, după cari ar puté sô fiă una din cele mai binecuvântate de D-4eu dintre bisericile surori şi fiice ale maicei nostre biserice dreptcredinciôse de a totă lumea.

Pentru că în pré înalta personă a Maiestăţii Sale, pré graţiosului nostru Impărată, avemă parte de ună patronù şi protectora supremă marinimosa, şi mulţămită fericiţiloră ctitori ai Epis­copiei şi ai Mânăstirilora, din ale că- roră proprietăţi este instituită fondula religionarü, suntema provă4uţî cu mij- locele recerute pentru trebuinţele bise­ricesc!. In fruntea eparchioţilora avemuo cunună de patroni parochiali însufleţiţi pentru întărirea ortodoxiei şi prosperi­tatea cultului bisericescă. Avemă ună cleră luminată, carele ’şl pricepe chie- marea sa înaltă şi stărue a-i corăspunde în totă privinţa. Avemă o inteliginţă seculară în tote stările publice, care, în- mulţindu-se îmbucurătoră, este ună spri­jină puternică ală intereseloră nostre bi­sericesc! şi culturale. Avemă prin oraşe şi sate poporeni aprinşi de religiositate şi evlaviă, cari cu totă diferinţa de limbă, în carea vorbescü, fiindă con- sciuţl, că suntă fii ai unei şi aceleiaşi maice biserice, prin urmare fraţi adevë- raţi întru Christosă, stau cu ună sufletu şi cu o inimă întru asoultarea şi apărarea bisericei.

Aflându-se Eparchia nostră întru cel© intetfae în acestea condiţiunl favorabile, avéu resonă cugetările, dorinţele şi pro­pusele umilinţii mele, cu cari, înainte de optă ani, am primită toiagulă Arclii- păstoriei.

Durere, că în decursulă timpului at­mosfera politică, socială, economică, na­ţională şi însăşi cea religionară înde- sându-se, resuflarea maicei nostre biserice devine totă mai grea, eră prosperitatea némului nostru creştină mai cu anevoiă.

Cu atâtă mai neapărată se arată aşader, de a pătrunde împrejurările se- riôse, în care devine totă mai încurcată starea bisericei nostre bucovinene ; cu atâtă mai vârtosă se recere, de a-ne re­culege şi-a întruni puterile morale ale tuturoră fiiloră maicei nostre biserici, fără deosebire de stare şi de vîrstă; cu atâta mai alesă se cuvine a cunosce cumpenitatea bisericei nostre în cause de mântuinţă precum şi în afacerile da cultură şi de prosperitate a némului nos­tru creştină şi înţelegându-ne despre mijlôcele corespun4ăt6re scopuriloră sânte ale bisericei a conlucra cu o inimă şi cu ună sufletă nu numai câtă pentru con­servarea bisericei întru întregirea, sa ci pentru desvoltarea şi înflorirea Sionului ortodoxiei nostre în pământulă Bu­covinei.

Să sperămă, că orisontulă sântei nostre biserici, care, cam smolită de mâh­nire, se va însenina curândă ; să sperâmü că din graţia Maj. Sale Prealuminatului nostru împărată ; şi în puterea articu- lului §. 15 a legiloră fundamentale de stată, epitropia seculară în afacerile nostre bisericesc! va mai scàdé din ri- gôrea sa ; să sperămă, că bunulă Dum- ne4eu va căuta din ceriu şi vëdândü stăruinţele nostre de mântuinţă va bine­cuvânta viia ortodoxiei nostre pe careao-a plantată drépta Sa.

Câtă despre umilinţa mea, vă asi­gură cu cuvintele prorocului : „că pentru Sionă nu voiu tâcé şi pentru Ierusalimü nu va înceta gura mea ; de asemenea, ca ună strejară ce sunt pusă ală casei noului Israilă, voiu veghia neadormitü şi voiu întîmpina cu bărbăţie veri cari încercări agresionale ; ér ca Archipăstorii voiu fi după mandatulă Domnului pururea gata a’mi pune şi sufletulă pentru încre- dinţata’ml turmă cuvântătore : tote aceste pănă la răsuflarea mea cea de pe urmă.

Terminândă acestă memorabilă răs­punsă, înaltă Pré Sânţia Sa primi feli-

Nr. 2 60 G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I. 1883

citările mulţimei deputaţiunilora, cariI veniseră së depună din incidentulü aces­tei sărbători sâmţula lora de pietate cătră biserică şi de iubire cătră prelatulü carele de o jumătate de vécü a servita cu atâta credinţă, cu atâta zela şi abne- gaţiune acestui semţă de pietate, petrii fundamentale a bisericei lui Christosa.

Presidentulü ţăreii, d-lü Baronü Pino, se presentà în personă, ca să feliciteze pe septuagenariulü iubilarü ; ér dintre deputaţiunile cele multe, cari s’au pre- sentatü cu acéstâ ocasiune spre a felicita pre Inaltü Pré Sânţia Sa, vomă aminti următorele: a nobilimei române din ţâră, a patronilorü bisericesc!, a consistoriului şi clerului din locü, a colegiului profe­sorala dela facultatea teologică, a proto- presbiţilora, a preoţimei din térà, cam 250 de preoţi, a proistosilora dela mă­năstiri, a corpului oficerilora din loca, a dragonilora, a poporului din proto- presbiteratele: Cernăuţi, Storojneţa, Şi­reta, Cosmana, Dinstru, Putila, Cere- mosa, Rădăuţi, Sucéva, Yicova, Gurahu- mora şi Câmpulunga, deputaţiunea gr. or. din Sucéva etc. etc.

Răspunsurile, pre cari le-a data înalta Pré Sânţia Sa deputaţiunilora, sunta cuvintele de învăţătură şi iubire creşti^scă, cari l’au caracterisata în tota decursula vieţii.

Felicitări telegrafice au sosita la adresa înalta Pré Sânţiei Sale dela Es- celenţa Sa părintele Archiepiscopa şi Metropolita Mironü Romanula, delà P. S. S. Metropolitula de Moscva, delà Pré Sanţia Sa părintele Episcopa ala Roma­nului Melchisedeca, P. S. S. părintele Episcopa ala Caransebeşului Iona Po- pasu, delà P. S. S. părintele Episcopa ala Aradului Ioana Meţiana şi dela d-la generala T. Seracina, precum şi dela multe corporaţiunî diu ţéră şi străinătate.

După primirea deputaţiunilora înalta Pré Sânţia Sa împătăşi celora de faţă binecuvântarea archieréscà, ér corula întonà o frumosă cântare.

Astfeliu se încheia acéstà frumosă şi împunătore serbătore, care vecînica va rëmâné neşt0rsă din inima clerului şi poporului credinciosa din Bucovina.

Literatură.Transilvania, foia Associţiunei transil­

vane. Anula XIX.jRedactora GeorgeţBariţit. Nr. 23—24 dela 1 —15 Decemvre con­ţine : 15 ani din activitatea Associaţiu- nei. — Disertaţiune despre poesia poporală, de Petru Mureşianu Sirega- nula. Archeologiă, de Demetriu Ra­du. — In partea oficială: Procesa ver­bala ala Comitetului Associaţiunei, luata în şedinţa dela 8 Noemvre 1888. — Epi- grafula, de P. Mureşianu Sireganula. — Diverse. — Bibliografiă. — Cu 1 Ianua­rie foia acesta va intra în anula alaXX- lea ; se va trimite dela acesta timpa gratis nu numai tuturora membrilora fundatori şi pe vieţă, ci şi tuturora mem- brilora ordinari, cari plătesca regulata taxa de 5 fi. pe ana. Pentru nemem­bri preţuia este 3 fi. pe ana, seu 9 franci pentru străinătate: Abonamentele sunta a se face numai pe anula întrega, fiinda a se trimite banii la Comitetulu Associa­ţiunei transilvane în Sibiiu.

X :n .tem p lă ,r l d i f e r i t e .Furturi. Una locuitora din Roda

voi să fure căruia unui Româna din cur­tea unui birta. Românula dete peste ela tocmai când ducea căruia. Hoţula a fosta arestata, precum şi unü locuitora din comitatula Făgăraşului, care avea una cala ce’i fusese furata unui locuitora din Brada. — Lui Dumitru Pavela din Orlata i-s’au furata 44 scânduri de brada, fiinda duse prin Cacova şi Săcela la Si­biiu spre venerare. Hoţii sunta daţi pe mâna judecătoriei de cerca în Sălişte.— Din pivniţa lui Andrei Mangesius ,din Megirei i-a furata cunoscutula hoţa Daniila Billz mai multe lucruri, din careo parte le-a data în păstrare unei Ţi- gance. Hoţula e arestata la judecătoria de cerca în Agnita.

Sinucidere. In 2 Decemvre s’a împuşcata prim-notarula Kecskemet-ului şi fostula profesora ala unei academii de drepturi, cu numele Keresztes János, murinda imediata.

Focü. In Budapesta a arsa la 2 De­cern vre una magazina cu 10,000 măjl metrice de grâu, care a fosta prefăcuta tota în cenuşe.

Furtü. Unui Sasa din Caţa i s’au furata trei porci graşi în preta de vr’o 50 fi. G-endarmeria a prinsa pe hoţa în ţinutula Oclandului, găsinda şi carnea şi osînza aprópe totă

Societatea pentra cultura şi literatura română ia Encovina.

(Raportu pe anulu 1887.)Comitetula a continuata cu edarea

broşurelora pentru lectura tinerimei de pe la şcolele române poporale, tipărinda în anula 1887 patru broşurele edate sub obicinuitula titlu: „Bibliotecă pentru ti­nerimea română44, broşurele s’au împăr­ţita gratuita pe la şcolele poporale din Bucovina şi au costată pe societate 262 fi. 93 cr. Din cărţile de distragere ce se aflau în mai multe esemplare în biblio­teca Societăţii s’au mai împărţita 42 de cărţi bibliotecii Spitalului ţării şi 38 de cărţi „Institutului penitenţiara pentru băr­baţi“ din Stanislau.

Din fondula Societăţii s’au data la doi studenţi dela universitatea din Cer­năuţi câte 25 fl., unui practicanta de li- brăriă în Cernăuţi 25 fl., unui studenta, ca taxă pentru esamenula de maturitate 5 fl. Tota din fondula Societăţii s’au data 100 fl. pentru sprijinirea studenţi- lora români dela gimnasiula din Rădă­uţi, er cu suma de 187 fl. 78 cr. s’au cum­părata cărţi şi îmbrăcăminte de iernă pentru şcolarii români sermanl de pe la şc6lele poporale din suburbiile Cernău- ţului ; în scopula acesta s’a pusa la dis- posiţiunea Comitetului şi o colectă de110 fl. iăcută prin dnele A. Isopescula,A. de Volcinschi şi S. Stefanoviciu. S’au mai data din fondula Societăţii 173 fl. pentru ajutorarea a 4 tineri dela mese­rii. Din „Fundaţiunea Pumnulenă“ s’au data 470 fl. ca stipendii la 6 jurist! ro­mâni dela universitatea din Cernăuţi şi una mica ajutora unui studenta de agro- nomiă din Yiena. Din „Fundaţiunea d-nei Agnesa Popoviciu“ s’au data 2 stipen­dii de câte 50 fl. la 2 studenţi gimna- siall din Suceva. Precum în anii trecuţi, aşa şi în 1887 dna Elena de Popoviciu, născ. contesa Logothetti, a binevoita a oferi una stipendiu de 50 fl., care s’a data unui studenta dela gimnasiula din Suceva. Din „Fundaţiunea contelui Ema- nuila Logothetti“ s’au data 2 stipendii de câte 50 fl. la 2 eleve dela institu- tula pedagogica. Cu începutula an. 1888 s’au data din „Fundaţiunea Alesandru de Popoviciu“ una stipendiu de 50 fl. pentru una studenta româna gr. or. dela scola de agronomiă din Cernăuţi. Tota cu începutula acestui ana s’au data sti­pendiile menite prin fundaţiunile repo- satului protopresbitera Dimitrie Sereleanu, anume una cu capitala de 2700 fl., ce portă numele fundatorului, pentru una studenta dela universitatea din Cernăuţi, şi alta cu capitalii de 1300 fl., ce portă numele soţiei sale, Elena Sereleanu, pentru o copilă sermană, ce studieză la şcola de fete din Cernăuţi.

Cu finea an. 1887 Societatea avea6 membri ordinari, 19 fundatori, 93 or­dinari şi 3 membri activi.

Biblioteca Societăţii a crescută în anula 1887 cu 56 opuri şi 16 făsciore. La finea anului biblioteca a constata din 2516 opuri. Biblioteca lui Alexandru Zotta constă din 524 opuri. Cabinetula de lectură: 10 epare literare-române, 8 politice literare-române, 8 germane.

Capitalula Societăţii în obligaţiuni: 900 fl., 7200 franci, 1000 galbini; Bani depuşi la cassa de păstrare 7172 fl. 85 cr; Bani gata 576 fl. 85 cr.

Malţăraita publică şi dare ie sém iBăla, Noemvre 1888.

Din incidentula sfinţirei nouei nós- tre biserici, sevîrşită cu solemnitatea cu- viinciosă în 4iua de 28 Octomvre n. c.r la iniţiativa unora bărbaţi cu tragere de inimă pentru causa nostră, s’a înscenată0 colectă în favorula susa <|isei biserici pentru care colectă subscrisula curato- rată bisericesca gr. cat. îşi ţine de plă­cută datorinţă a aduce sinceră mulţu­mită atâta marinimoşilora contribuitori, ale cărora nume le înşirăma aci, câta şi tuturora acelora onorabili participanţi, cari prin presenţa d-nialora au binevoita a lua parte împreună cu noi la sărbă­torirea acestei încoronări a muncei nós- tre. împreună cu numele, însemnăma totodată şi sumele contribuite, lăsânda ca acéstá mulţămită publică să servéscá totodată şi ca dare de sâmă.

Din Băla au contribuita: Dănilă Rusu, parocha gr. cat., 1 f l.; Vasiliu Vlassa, cooperatorii, 1 fl.; Ioachima Huza, curatora primara, 1 fl.; Bálint Ferencz, proprietara, 2 fl.; Gavrila Lázára, cu­ratora, 1 fl.; Vasilie Furnea, economa,1 fl.; Balint Gyula, proprietara, 1 fl. 20 c r .; Tamasi Oczkar, proprietara 1 fl.; economii şi proprietarii: Teodora Penca 50 cr., Grigorie Ungura 50 cr., Zöldi Ferencz 40 cr., Alexandru Cherecheşa 25 cr., Simeona Pola sen. 20 cr., Arti- mona Pola 20 cr., Maria Zöldi 20 cr., Ioana Hintea 20 cr., Mirona Pola 20 cr.. Simeona Pola jun. 20 cr., Gavrila Furnea 20 cr., Rosalia Zöldi 20 cr., Ioana Co- toră 11 c r.; Avrama Huza, Ana Zalariu, Petru Huza, Ioana Huza, Vasilica Maiora, Ioana Vlada a Gavr., Grigore Olteana, Aritona Pencu, Cosma Pola: câte 10 cr.; Ioana Bucura 6 cr.

Din Milăşelu: Dănilă Harşia, paroch gr. cat. 1 fl.; Georgiu Gorea, econ. şi proprietara, 1 fl.; Ilie Covaciu şi Simeon Covaciu câte 10 cr.; Simeona Gorea7 cr.

Din Cicudiu: Georgiu Ylassa, pro­prietara, 1 fl.; Maria Ylassa 10 cr.

Din Moişa: Ioana Yarhegyi, paroch gr. cat. 1 fl.; Ştefana Olteana, jude co­munala, 1 fl.; Grigore O lteana, eco­noma 1 fl-

Din Almaşn: Pavela Lucreana, eco­noma 1 fl., judele comunala 30 cr.

Pe lângă aceştia au mai contribuita d-nii: Georgiu Ylassa, capelana cas- trensa şi protopopa onorara, 1 fl.; Ioan P an tea , administratorii protopopesca, (Riciu) 1 fl.; Teodora Mateiu, parocha (Craifalău) 1 fl.; Maximiliana Codarcea, parocha. (Pogăceaua) 1 fl.; Simeona Che- ţana, parocha, (Ercea) 1 fl.; Alexandru Lupana, parocha, (Silivaşa) 1 fl.; Ioana Angéla, parocha, (Lechincióra) 1 fl.; Ioana Cătană, parocha, (Toldala) 1 fl.; Yasiliu Mana, proprietara, (Sânmărtina)1 fl. 20 cr.; Haj du Elek, pretora, 1 fl.; morarula-şeta din Şarpatoca 1 fl.; Kis Sándor 50 cr.; Yasilica Ţanţoşa, econom, (Săbada) 30 cr. Suma 33 fl. 19 cr. v. a.

La aceştia se mai adaugă 13 fl. v. a. colectaţi prin contribuirl mai mici, de 4—5 cr., dela diferiţi credincioşi din Băla şi împrejurime. La olaltă se vina dér 46 fl. 19 cr. v. a.

Pentru acéstá sumă esprimăma încă odată sincera nostră mulţămită marini­moşilora contribuitori.

In numele curatoratului bisericesca gr. cat. din Băla:

Dănilă Rusii, loachimu Huza,parocha gr. cat. curatora primara.

TELEGRAMELE „GAZ. TRANSA1

(Serviciulu biuroului de coresp.' din Pesta)

Berlinu, 7 Decemvre. — Foile oficiose continuă campania loru în contra împrumutului rusescu.

Brucxela, 7 Decemvre. — încer­cările de atentate cu dinamită se conti­nuă. Dinamitarcjii au încercatu de a arunca în aeră trenulu de per- sone în apropiere de Longchamps.

Gruvernulă va proclama starea de asediu

Paristl, 7 Decemvre. — In ca­meră s’a petrecută unü scandalü ne mai aucfită. Socialistulă Basly i-a 4Í9Ü boulangistului Susini în plină şedinţă „prostule!“ In urma acesta se încăierară améndoi. „Cve- storulü şi uşierii îi despărţiră apoi. Preşedintele declară, că tre- que se roşâscă omulu în faţa unorü asemeni intemplărî.

Roma, 7 Decemvre. — Minis- trulă-preşedinte Crispi a declaratü în senatü, că nu crede în proba­bilitatea unui résboiu în timpulu celü mai apropiaţii, deşi starea lucrurilorü în Europa este câtă se pote de seriosă. Raporturile Ita­liei cu Francia au fostü grave, dér acuma s’au îndreptată. Gruv̂ r- nulü italiană nu va procede nici­odată în modă provocatoră.

NECROLOGt.Pavela Beşia, preota-catecheta şi

învăţătora, ca so ţa ; Leontina, Anastasiu, Octavia şi Maria Beşia, ca fii; Avrama Hărşianu parocha ca tată, Ana Hărşianu ca mamă ; Lariona şi Maria Beşia ca so­crii ; Maria Hărşianu căs. Moţoca, Elisa Hărşianu căs. Popescu, Elena Hărşianu căs. Craiu, Juliana Hărşianu, ca surori şi Octaviana Hărşianu teologâ ca frate ; Floriana Moţoca profesora, George Po­pescu parocha, Dumitru Craiu economi, şi Emanuila Beşia directorii ca cumnaţi, er Aurelia Albini căs. Beşia ca cumnată; apoi ca nepoţi: Aurela Moţoca, Octa­viana, Maria, Yaleriu, Leontina, Titu şi Li viu Popescu şi Ioana Craiu, în numele lora şi ala altora consângeni şi afini cu inima frântă de durere aducă la cunos- cinţă, cumcă multa iubita lo ra : soţiă, mamă, fică, noră, soră, cumnată şi mă­tuşăVictoria Beşia născ. Hărşianudupă una morba greu de 2 luni şi ju ­mătate provenita din nascere nenorocosă şi-a data blândula său sufleta în mânile Creatorului în 28 Noemvre st. n. a. c. la 2 ore după anukja în ala 32-lea ana ala etăţei şi în ala 10-lea ala fericitei că­sătorii.

Rămăşiţele pămentesci se vora bine­cuvânta Vineri în 30 Noemvre st.n. a. c. la 10 ore înainte de ame4a în s. biserică din Borgo-Prunda şi se vora aşe4a spre eternula repausa în cimiterula cela vechiu din loca.

Fiă-i ţărîna uş6ră şi memoria bine­cuvântată !

Borgo-Prundii, la 29 Noemvre 1888.

Cursul ii pieţei Braşovudin 7 Decemvre st. n. 1888.

Bancnote românesc! Cump. 9.14 Vend 9.16Argint* românesc* . n 9.10 n. | 9.14Napoleon-d’orI . . . n 9.64 « 9.66Lire turcescl . . . n 10.88 n 10.90

n 9.88 11 9.90n 5.65 n 5*72

Scris. fonc. „Albina“ 6u/0 n 101.— n

n 11 ii 58/„ V ,98.— n 98.50Ruble rusescl . . . n 121.— i i 122.—Discontulii . . . . 67,---8% pe anü.

Cursulu la bursa de Vienadin 6 Decemvre st. n. 1888.

Renta de aurii 4(’/0 .............................100.30Renta de hârtiă5°/0 .............................91.75împrumutul* căilor* ferate ungare . 144.40 Amortisarea datoriei căilor* ferate de

ost* ungare (1-ma emisiune) . . 98.25 Amortisarea datoriei căilortl ferate de

ostii ungare (2-a emisiune) . . —.— Amortisarea datoriei căilor* terate de

ostii ungare (B-a emisiune) . . 117.50Bonuri rurale u n g a r e ........................104.25Bonuri cu clasa de sortare . . . . 104.—Bonuri rurale Banat*-Timiş* . . . 104.—Bonuri cu cl. de s o r ta r e ................... 104.-— ,Bonuri rurale transilvane................... 104.30Bonuri croato-slavone........................104.50Despăgubirea pentru dijma de vinii

u n g u resc ii......................................99.50împrumutul* cu premiulii ungurescii 183.— Losurile pentru regularea Tisei şi Se-

ghe d in u lu i......................................124.50Renta de hârtiă austriacă . . . . 81.65Renta de argintii austriacă . . . . 82.20Renta de aurii a u s tr ia c ă ................... 109.55LosurI din 1860 ............................ . 139.60Galbeni împărătesei ................... 5.72 iNapoleon-d’orI ................................. 9.657»Mărci 100 împ. g e rm a n e ................... 59.727*Londra 10 Livres sterliage . . . . 121.80

Editora şi Redactorii responsabila :Dr. Aurel Mureşianu,

Nr. 260 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888

Sz. 11198—1888

Brassó vármegye alispánjától

Hirdetmény.Brassó vármegye törvényhatóságának közigazgatási árva és gyámhatósági

valamint mérték hitelesítő hivatalainál az 1889. évben szükségeltető, mintegy 415 köbméter száraz bük tűzifa szállításának biztosítására f. évi december 10-én dé­lelőtt 9 órakor a‘ vármegyei alispáni hivatalban zárt levelű ajánlati versenytár­gyalás fog tartatni.

Versenyezni kívánok felhivatnak, 52 irt. bánatpénzei ellátott, lepecsételt írásbeli ajánlatukat fennti nap és óráig az alispáni hivatalnál benyújtani.

A szállítási feltételek mai naptol kezdve a hivatalos órákban az alispáni kiadó hivatalnál betekinthetök. < f

B t á ss ó, 1888 november 28-án. Hűli Gy"llla>196,0—2 kir. tan. alispán.

Sz. 11199—1888 Hirdetmény.Brassó vármegye törvényhatósága központi, árva és gyámhatósági, valamint

a mérték hitelesítő hivatali helyiségekhez és a katona csapatkórházhoz tartozó fűtők és kéményeknek az 1889 évre leendő takarositásának biztosítására f. évi december 10-én d. előtt 11 orakor zártlevelü ajánlati verseny tárgyalás fog tar­tatni, melyre Versenyezni kívánok oly megjegyzéssel hivatnak meg hogy 5 frt. bánátpénzzel ellátott és lepecsételt írásbeli ajánlatukat melyben az alispáni hi­vatali helyiségek, a katona csapatkórházi épületek és a mérték hitelesítő hivatali helyiségekhez tartazó kéményseprői munkákra, külön külön ajánlat teendő, fennti nap és óráig az alispáni. hivatalhoz adják be.

A részletes feltételek mai naptól kezdve a hivatalos órákban az alispáni ki­adó hivatalnál betekinthetök.

Bras s ó , 1388 november hó 28-án. Hűli Gyula,197,2—2 kir. tan. alispán.

Sz. 112Í 0—1888 Hirdetmény.Brassó vármegye törvényhatósága szolga személyzete részére az 1889 évben

szükséges ruha illetmény szállításának biztosítására f. év dezember 13-án d. előtti 9 orakor az alispáni hivatalnál zárt levelű ajánlati versenytárgyalás fog tartatni. — A versenyezni kívánok felhivatnak 80 frt. bánatpénzzel, posztó és nyári kelme mintákkal felszerelt lepecsételt írásbeli ajánlataikat a fennti nap és óráig az alispáni hivatalnál benyújtani.

A szállítandó öltöny darabok következők:

2 darab köpenyeg5 n attila6 7J kabát5 n nadrág (magyar)6 V pantalon

11 7) mellény22 » nyakravaló11 V sapka11 m nyári öltöny.

kinthetök.B r a s s ó , 1888 november 28-án

198,2—2Roll Gyula,kir. tan. alispán.

Sz. 11201—1888 Hirdetmény.Brassó vármegye törvényhatósága szolga személyzete részére az 1889 évben

szükségeltető 11 pár csizma és 11 pár czipö szállításának biztosítására f. évi de­cember 11-én délelőtti 9 orakor az alispáni hivatalnál zárt levelű ajánlati ver senytérgyalás fog tartatni. A versenyezni kívánók felhivatnak, 20 frt. bánat­pénzzel ellátott, lepecsételt Írásbeli ajánlatukat fennti nap és óráig az alispáni hivatalnél beadni.

A szállítási feltételek mai naptól kezdve a hivatalos órákban az alispáni kiadó hivatalnál megtekinthetők.

B r a s s ó , 1888 november 28-án.199,2—2

Sz. 11202—1888 Hirdetmény.

Roll Gyula,kir. tan. alispán.

Brassó vármegye törvényhatóságának központi, árva és gyámhatósági, va lamint mérték hitelesítő hivatalainál az 1889 évben szükségeltető irodai szerek szállításának biztosítására f. évi december ll -én,d. előtti 10 órakor a vármegyei alispáni hivatalban zárt levelű ajánlati versenytárgyalás fog tartatni.

A versenyezni kívánók felhivatnak, 20 frt. bánatpénzei ellátott és a kellő mintákkal felszerelt, lepecsételt iráábeli ajánlatukat fennti nap és óráig az alis páni hivatalnál benyújtani.

A szállítási feltételek mai naptol kezdve a hivatalos órákban az alispáni kiadó hivatalnál betekinthetök.

B r a s s ó , 1888 november 28-án. Roll Gyula,200,2—2 kir. tan. alispán.

Rugăm* pe domnii abonaţi ca la reînoirea prenumeraţiunei se binevoiascăa scrie pe cuponul* manda­tului postai* şi numerii de pe faşia sub care au primit* (Jiarul* nostru până acuma.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“.

P I A Ţ A M A R E N r . 2 2 ,

înfiinţată cu începerea anului acestuia, prov£dutâ eu cele mai noue mijldce tehnice şi asor­tată cu cele mai modeme tipuri,

primesce şi efectueză totii felulu de lucrări tipografice, precum:

Opuri şi broşure, statute, foi periodice* imprimate artistice în aurii, argintii , şi colori, tabele, etichete de totU feliulU şi esecutat elegantu.

Pentru comercianţi: adrese pe scrisori, facture, liste cu preţuri curente, avisuri, reco-mandaţiuni, cerculare ş. a.

Programe elegante, bilete de visită, bilete de logodnă şi de nuntă, după dorinţă şi în colore*

Dispunând* de maşini perfecţionate şi de isvore eftine pentru procurarea hărtiei, sta­bilimentul* nostru tipografic* este în posiţiune a eseuta ori-ce comandă în modul* cel* mai esactu şi estetic* precum şi cu preţurile cele mai moderate.

Comandele eventuale se primesc* în biuroulil tipografiei, Brasovti, piaţa mare .Nr. 22, etagiulft I, cătră stradă. Comandele din afară rugăm* a le adresa la

Tipografia A. MITREŞIAITU, Braşovă.

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu