Bonitarea natural pentru profilul Nr.6 (Gleisol cernic)

Grupa: Marin Emanuela, Milea Anca, Milea Radu, Năstase Alexandru

Rezultate:

Nota maximă de bonitare naturală a orizontului Apc este pentru GRÂU – 64,8;

Nota de bonitare potenţată maximă a orizontului Apc este pentru GRÂU – 142,56 (la un coeficient de potenţare de 2,2);

Note de bonitare naturală mari: floarea soarelui -57,6; mazăre/fasole/in ulei/legume – 51,8;

Note de bonitare potenţată mari: porumb – 134,4; sfeclă – 119,92; floarea soarelui – 116,92; mazăre/fasole/in ulei – 113,96;

Metodologie:

În vederea determinării notelor de bonitare naturală şi potenţată s-a realizat încadrarea folosinţelor în funcţie de coeficienţii de bonitare naturală elaboraţi de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în 1987 şi coeficienţii de bonitare potenţată elaboraţi de acelaşi institut. Notele de bonitare s-au calculat pentru fiecare categorie de folosinţă identificată cu ajutorul codurilor prezente în „Fişa pentru calculul manual al notelor de bonitare în condiţii naturale” prin determinarea valorilor indicatorilor sugeraţi de acelaşi material. Încadrările valorice ale coeficienţilor s-au făcut prin consultarea tabelelor prezente în notele de curs „Organizarea teritoriului şi bonitarea cadastrală” (paginile 77-99 pentru bonitarea naturală şi 103-120 pentru coeficienţii de potenţare a notei de bonitare naturală).

Astfel, notele de bonitare naturală s-au identificat pentru cele 24 de categorii de folosinţă ale terenului (păşune, fâneaţă, măr, păr, prun, cireş/vişin, cais, piersic, vie vin, vie masă, grâu, orz, porumb, floarea soarelui, cartof, sfeclă, soia, mazăre/fasole, in ulei, in fuior, cânepă, lucernă, trifoi, legume), la care se adaugă domeniul arabil (a cărei notă de bonitare naturală se obţine prin media aritmetică a notelor de bonitare ecologică pentru porumb, orz, grâu şi lucernă).

În ceea ce priveşte calcularea notei de bonitare naturală pentru fiecare dintre aceste categorii de folosinţă a terenurilor, a avut la bază determinarea coeficienţilor fiecărui indicator ce caracterizează tipul respectiv de sol (gleisol cernic). Potrivit Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, au fost identificaţi 18 astfel de indicatori, dintre care 6 sunt fizio-geografici (temperatura medie anuală, precipitaţiile medii anuale, panta terenului, prezenţa sau absenţa alunecărilor de teren, adâncimea apei freatice şi inundabilitatea) şi 12 pedologici (gradul de gleizare al solului, cel de stagnogleizare, salinizarea/alcalinizarea solului, textura acestuia, gradul de poluare al solului, porozitatea, conţinutul de CaCO3, reacţia solului, volumul edafic, rezerva de humus, excesul de apă în suprafaţă). Datele privind parametrii pedologici ai gleiosolului cernic au fost identificate în arhiva OSPA Timişoara, 1976 (probe de sol recoltate de Gh.Ianoş şi analizate de Minerva Crăciun).

Determinarea bonitării pentru gleiosolul cernic s-a realizat pentru orizontul Apc (0-19 cm), dar şi pentru orizontul AmcGo4 (19-43 cm), de tranziţie către unui gleic de oxidate, în final valoarea luată în calcul fiind, însă, doar cea pentru orizontul superior.

Pentru indicatorii fizico-geografici referitori la temperatură şi precipitaţii coeficienţii selectaţi au corespuns valorilor de 11,3˚C, respectiv 388 mm/an. Valorile pentru fiecare utilizare au fost extrase din tabelele B12 (precipitaţii) şi B11 (temperatură) prezente în notele de curs (pg.88, respectiv pg.87). Datele referitoare la gradul de salinizare/alcalizare şi pseudogleizare sunt similar pentru toate categoriile de folosinţă, întrucât ambii parametrii au valori nule (indicate în partea superioară a tabelului ce descrie caracteristicile solului), deci coeficienţi cu valori nule (1) în calculul notei de bonitare naturală. În aceeaşi categorie intră indicatori ca panta terenului, gradul de poluare (nepoluat), alunecările de teren (absente), inundabilitatea, volumul edafic (maxim). Deşi în aceeaşi categorie de influenţă asupra stabilirii notei de bonitare naturală (cu valoare 1), indicatorii referitori la rezerva de humus şi excesul de umiditate de suprafaţă, au beneficiat de această încadrare din lipsa de date.

În aceste condiţii indicatorii ai căror coeficienţi determină încadrarea diferenţiat a categoriilor de folosinţă sunt: temperatura medie anuală de 11,3 C (cu valori maxime de 1 pentru păşune, fâneaţă, cais, piersic, vie pentru vin, pentru masă, grâu, orz, porumb, floarea soarelui, mazăre, in ulei, lucernă trifoi şi legume; 0,9 pentru cânepă, soia, sfeclă, cireş/vişin, măr; 0,8 pentru cartof şi prun şi 0,7 pentru in fuior şi trifoi), precipitaţiile medii anuale de 388 mm/an (cu valori maxime de 0,8 pentru legume, lucernă, in ulei, mazăre/fasole, soia, floarea soarelui, grâu), starea de gleizare a solului – foarte puternic gleizat (coeficient ce se calculează şi în funcţie de amenajarea terenului –în cazul de faţă, desecat; conform tabelului B1-pg.77 din Notele de curs- cele mai mari valori sunt pentru păşune, fâneaţă, păr, orz, porumb, floarea soarelui, sfeclă, in fuior şi trifoi), textura solului (indicator dat de simbolul prezent în tabelul de caracterizare a gleiosolului cernic –TT- lut argilos mediu; încadrarea se face ţinând cont şi de gradul de tasare al solului, de porozitatea acestuia – foarte mică, n cazul de faţă), adâncimea apei freatice (coeficient ce ţine cont şi de precipitaţiile medii anuale, amenajarea teritoriului şi textură; astfel, valorile s-au atribuit pentru o adâncime de 1-2 m, precipitaţii de sub 600 mm/an, desecat şi textura mijlocie fină –tabelul B17b, pg. 97, cele mai mici valori fiind cele pentru măr, prun, cireş/vişin- 0,70), porozitatea totală (cu valori maxime pentru grâu, orz şi trifoi) şi reacţia solului (pH-ul în apă de 7,9 încadrând solul în categoria celor saturate în baze, propice pentru culturile de legume, lucernă, cânepă, in ulei, mazăre, fasole, soia, sfeclă, floarea soarelui, porumb, orz, grâu, vie, păşune şi fâneaţă).

În urma determinării acestor coeficienţi, nota de bonitare naturală a fost obţinută din înmulţirea produsului acestora cu 100, obţinându-se Bonitare_naturala.xlsx.

În vederea potenţării notelor de bonitare naturală s-au folosit indicatorii stabiliţi de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, publicaţi în 1987 în „Metodologia Elaborării Studiilor Pedologice” şi preluaţi în Notele de curs „Organizarea teritoriului şi bonitarea cadastrală” (Canarache, A., pg.102-120). Astfel, s-au identificat 11 coeficienţi de potenţare, dintre care, pentru cazul de faţă, doar 4 au valoare de potenţare. Aceşti indicatori sunt amendarea cu calcar şi ghips (coeficient determinat de Ph-ul în apă al solului, potenţarea

cea mai mare realizându-se pentru măr), afânarea în adâncime a solului (dată de gradul de tasare al solului; potenţarea este de 1,1 pentru toate categoriile de folosinţă), lucrările de desecare la suprafaţă (coeficient ce ţine cont de temperatura medie anuală, precipitaţiile medii anuale, textura solului şi amenajarea acestuia; prin înmulţirea acestor coeficienţi intermediari –ai căror valori s-au determinat prin consultarea notelor de curs pg.109-110- s-a obţinut cea mai mare potenţare de 2,8 pentru sfeclă, şi 2,1 pentru păşune, fâneaţă, măr, păr, prun, cireş/vişin, piersic, cartof, in fuior şi trifoi). Indicele privind drenajul în adâncime a rezultat din înmulţirea coeficienţilor ce ţin cont de adâncimea pânzei freatice, precipitaţiile medii anuale, textura solului şi gradul de gleizare a acestuia (tabelele 11.1 a şi 11.1 b, pg.118-119 note de curs); cea mai mare valoare s-a obţinut pentru via pentru vin -1,68.

Prin înmulţirea acestor coeficienţi s-a obţinut un coeficient maxim de 3,69 pentru capacitatea de potenţarea a culturilor de sfeclă. Cu toate acestea, cea mai mare notă finală de potenţare a obţinut-o tot cultura de grâu cu o valoare de 142,56 (urmată de culturile de legume – 134,68, porumb – 134,4 şi sfeclă – 119,55). Rezultatele finale sunt: Nota_bonitare_potentata.xlsx

Raportat la aceste note de bonitare, nota de bonitare naturală de 64,8 pentru grâu încadrează terenul parcelei cu numărul 6 în clasa de bonitare IV, grupa B. Pentru notele de bonitare potenţată, terenul este încadrat în clasa de bonitate XV, grupa A+ (pentru nota de 142,26).