Bolile secarei

3
Bolile secarei 1. Cornul secarei – Claviceps purpurea Cornul, cornuta sau pintenul secarei este o boala cunoscuta in toate zonele unde se cultiva secara. Pagubele cantitative produse de aceasta boala sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezenta si pe gramineele din flora spontana si depreciaza calitativ furajele. Simptome. Boala apare pe spice in perioada infloritului si maturitatii spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picaturi de lichid vascos si dulceag. In aceste picaturi se gasesc sporii ciupercii. In locul semintelor, ciuperca formeaza scleroti de 2-4 cm lungime si 3-6 mm grosime, care au o structura densa, fiind alcatuiti din micelii impletite strans. La exteriorul lor exista un strat, de culoare neagra-violacee, iar interiorul este de culoare alba. Sclerotii contin substante foarte toxice pentru om si animale (fig.8. 20). Transmiterea ciupercii de la o cultura la alta se face prin intermediul sclerotilor ramasi in sol, sau a celor care la recoltare ajung intre semintele de secara. Prevenire si combatere. Intrucat substantele continute de scleroti sunt toxice, se impune controlul calitatii furajelor si a semintelor de secara folosite la furajarea animalelor.

description

fitotehnie

Transcript of Bolile secarei

Page 1: Bolile secarei

Bolile secarei

1. Cornul secarei – Claviceps purpurea

Cornul, cornuta sau pintenul secarei este o boala cunoscuta in toate zonele unde se cultiva secara. Pagubele cantitative produse de aceasta boala sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezenta si pe gramineele din flora spontana si depreciaza calitativ furajele.

Simptome. Boala apare pe spice in perioada infloritului si maturitatii spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picaturi de lichid vascos si dulceag. In aceste picaturi se gasesc sporii ciupercii.

In locul semintelor, ciuperca formeaza scleroti de 2-4 cm lungime si 3-6 mm grosime, care au o structura densa, fiind alcatuiti din micelii impletite strans. La exteriorul lor exista un strat, de culoare neagra-violacee, iar interiorul este de culoare alba. Sclerotii contin substante foarte toxice pentru om si animale (fig.8. 20).

Transmiterea ciupercii de la o cultura la alta se face prin intermediul sclerotilor ramasi in sol, sau a celor care la recoltare ajung intre semintele de secara.

Prevenire si combatere. Intrucat substantele continute de scleroti sunt toxice, se impune controlul calitatii furajelor si a semintelor de secara folosite la furajarea animalelor.

Industria farmaceutica foloseste sclerotii obtinuti in culturile de secara infectate artificial pentru ob]inerea unei substante (ergotina) care poate opri sangerarea ranilor, pentru separarea unui acid (acidul sphacelinic) care produce contractia muschilor netezi si este regasit in perfuziile indicate in nasterile grele, a substantei cornutina ce are actiune asupra sistemului nervos .

In vederea limitarii atacului de Claviceps sp. se recomanda curatarea semintelor prin triorare inainte de semanat si cultivarea de soiuri cu perioada scurta de inflorire, pentru ca sa nu existe o perioada mare in care sa se poata realiza infectiile.

Page 2: Bolile secarei

2. Rugina bruna - Puccinia dispersa

Boala apare anual in toate culturile de secara pentru samanta sau secara masa verde, dar nu produce pagube insemnate. In anii deosebit de favorabili pentru evolutia ciupercii au fost inregistrate pagube de 8 % din productie.

Simptome. Boala apare numai pe frunzele secarei sub forma unor pete mici, de decolorare, in centrul carora se deschid crapaturi pe fata superioara a frunzei, brune-ruginii, pline cu spori de vara. Gruparile sporilor de rezistenta care au forma eliptica asemanatoare cu forma grupurilor de spori de vara, au raspandire neuniforma pe suprafata frunzei, sunt negre, lucioase, la inceput subepidermice, apoi se deschid pe fata inferioara a frunzei si devin prafoase (fig.8. 21).

Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la inceput, apoi galbene portocalii, mari de pana la 3-8 mm in diametru.

Transmitere-raspandire. Raspandirea ciupercii este asigurata in tot cursul anului de sporii de vara, care pot rezista atat la seceta cat si iarna la temperaturi scazute. Desi are gazda intermediara, pe care apar spori, infectiile pe secara, se pot face fara aportul sporilor de pe gazda intermediara, deci sporii de rezistenta nu infecteaza in fiecare an gazdele intermediare.

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente si distrugerea gazdelor intermediare datorita carora pot aparea in natura noi rase fiziologice mai virulente.