Boli ale sistemuluicirculator la omReferat la biologieElev: TrandafrM dlinaClasa: a X-a FProfesor coordonator:Roescu Marinela!nomalia EbsteinAnomalia Ebstein este un defect cardiac congenital n care cuspa septal avalvei tricuspideestendreptatanormal spreapexul ventriculului drept alinimii. Inelul valvei estenpoziianormal. Cuspelevalvei nssunt ntr-unanumit grad ataate la pereiiiseptul ventriculului drept.Wilelm Ebstein adescrisprimadatunpacientcu defecte cardiacetipiceanomalieiEbstein n!"##. $n !%&' a fost sugerat numele de anomalia Ebstein pentru aceste defectecardiace. Mecanism fziopatologic(ezvoltarea embriologica cuspelor valvei tricuspide i a corda)elorimplicparticiparealaformareaperetelui liber ventriculardrept.Acestprocescontinula nivelul )onciunii atrioventriculare. $n anomalia Ebstein procesul deformare a peretelui liber al ventriculului drept este incomplet i ntrerupt naintede a a)unge la )onciunea atrioventricular. $n plus* poriunile apicale aleesutului valvular* care sufer resorbie n mod normal* sunt resorbite incomplet.Aceste defecte determin forma i poziia anormale ale valvei tricuspide* iar unsegment din ventriculul drept devine atrializat. CauzeAnomalia Ebstein este o condiie congenital de cauz incert. +actorii de mediu implicai n etiologie cuprind urmtorii, ingestia matern de litiu n primul trimestru de sarcin- consumul matern decompusi benzodiazepinici- expunerea matern la detergeni- istoric matern de avorturi idiopatice..iscul este mai mare la albi fatde alterase.Semne isimptomeAnomalia Ebstein poate devenimanifestla v/rste diferite i poate 0asimptomatic la muli pacieni p/n la v/rstade 12-32 ani.$n timpulvieiifetale anomaliaeste diagnosticat accidental la ecocardiogra0e. $n perioada neonatala i primacopilrie pacientul prezintcianozi insu0cientcardiacsever. 4ipicsimptomele dezvoltate n copilrie se amelioreazpe msurce rezistentapulmonarvascularscade. 5a aduli anomalia debuteazcu, fatigabilitate*dispnee deefort* cianoz*regurgitaretricuspidiana i6sauinsu0cientcardiacdreapt* palpitaii* aritmii. 7acienii pot prezenta diferite simptome asociate cu anomaliile anatomicedin anomalia Ebstein i efectele lor emodinamice. Evoluia boliiCursul natural al condiiei variaz nfunciedeseveritateamalpoziiei valveitricuspide. 7cienii care sunt descoperii ncopilria timpurie sunt adesea severi i auprognostic nefavorabil. 8/rstamediedeprezentarelamedicestelaadolescent.Aproximativ 9: dintre aceti pacienisupravieuiesc peste v/rsta de 92 de ani.Initial apar dispneea i oboseala la efort. Diagnostic.adiogra0ile toracice pot evidenia,cardiomegalie* rdcin aortic mic* vascularizaie pulmonar diminuati atriudrept mrit. Ecocardiogra0aestecriteriul standardpentrudiagnostic. ;tudiul(oppler aratdiferitegradederegurgitaretricuspidianai excludeunturileasociate. -7ar?inson-Wite. Tratament4ratamentul farmacologic cuprinde pro0laxia antibioticpentruendocardita infecioas* tratarea insu0cientei cardiace @inibitori ai enzimei deconversie* diuretice idigoxinA* tratareaaritmiei@antiaritmice sau ablaiaprinradiofrecvena cilor accesoriiA. $n taicardia supraventriculara se prefertratamentulcurativ prin ablaie prin radiofrecven..atade succes aterapieieste mai micdec/t lapacienii franomalii structuralecardiace.+actorii derisc asociai cu un prognostic nefavorabil cuprind, calea accesorie localizat de-alungul ventriculului drept atrializat* ci accesorii multiple* geometrie complex acilor i morfologie anormala potenialelor de aciune endocardiale n aceastregiune. "emofliaBoala ereditara legata de cromozomul C* caracterizata printr-o tulburare acoagularii sangelui. Demo0liaestetransmisainmodrecesivsi legatdesex,gena in cauza se gaseste pe unul dintre cei doi cromozomi C ai mamei si doarbaietii dezvolta boala. +etele nu o prezinta @cu exccptia* uneori* a unor tulburariminoreA. E femeie purtatoare a genei acestei boli va avea )umatate din 0ii saiemo0lici* iar )umatate dintre 0icele sale purtatoare ale genei* ceilalti copii* fetesau baieti 0indindemni @neafectatiA. In scimb* bolnavul emo0lic de sexmasculintransmitegenaanormalatuturor0icelorsale* caredevinpurtatoareale genei* dar 0ii lui scapa neafectati. Exista doua feluri deemo0lie* Asi B* prima 0inddezece ori maifrecventadecat ceadeadoua. Coagulareanormalaasangelui depindedeactiunea a treisprezece factorisangvininumerotatide la I la CIII. Demo0lia Aestelegatadeunde0cit al factorului 8III* iar emo0liaB* deunde0cit alfactorului IC. Simptome si semne Demo0liaantreneazaemoragii acarorrepetare si gravitate sunt proportionale cuimportantade0citului infactorul sangvin8IIIsau IC. o In formele usoare* in care nivelulsangvin al factorului8III este mai marede 9:* nu exista temerea de emoragiidecat cu ocazia interventiilorcirurgicale sau a extractiilor dentare. o In formele moderate* in care nivelulsangvin al factorului8III variaza intre &si 9:* emoragiilesunt provocateprintraumatisme* prin caderio In formele severe* in care nivelulfactorului sangvin8III estemai micde!:* sangerarile se produc spontanaproape in tot organismul* cauzand efuziuni in musci* sub piele@ematoameA si in articulatii@emartrozeA. Demoragiileinternepot antrena prezenta sangelui inurina @ematurieA. Diagnostic(iagnosticul este con0rmat prinmasurarea nivelului factorilor sangvini8III si IC. El poate* de asemenea* sa 0estabilitinaintedenastere,delaa!2-asaptamana de sarcina* o prelevare avilozitatilor coriale permite analizagenetica a fatului. 5a !" sau la &2saptamani de sarcina* analiza unui prelevat de sange fetal din cordonulombilical permite aceeasi cercetare.Tratament si prevenireDemoragiile sunt oprite cu substantele coagulante si* daca este necesar*pierderea de sange este compensata printr-o transfuzie. Este practicata oin)ectare de concentrat de factor 8III lio0lizat si incalzit* sau de factor IC incalzit.Demo0licii iau* preventiv* dozeregulatedeconcentrat defactor 8III sauIC..iscul de transmisie prin sange al mai multor virusuri a modi0cat modurile detratament cu utilizarea ad)uvantilor ca desmopresina* sau ((A87* sianti0brinoliticele. Astazi* riscul de transmisie a virusului cauzator al ;I(A este inmare parte eliminat prin incalzirea produselor in)ectate. .iscul transmisieiepatitei C persista* dar el este foarte moderat* evaluat intre !-1 pentru !222transfuzii de sange sau de plasma- cel al transmisiei virusului epatitei b esteevaluatla!pentru92222* darel poate0prevenitprinvaccinare. (eacuminainte* producerea de factor 8III prin inginerie genetica prote)eaza totaltransmiterea virala pe aceasta cale. Alterarile articulare provocate prinemartroze necesita uneori o reeducare ortopedica. #indromul !dams $#to%esAccident neurologiccauzat deodiminuarebruscaairigarii cerebrale.;indromul lui Adam-;to?es atinge mai ales barbatii trecuti de varsta de 92 ani.5a originea lui se a=a o incetinire extrema a ritmului cardiac* prin bradicardiesau bloc auriculoventricular* raspunzatoare de o oprire cardiocirculatorie. Simptome si semneCaracteristica sindromului este sincopa spontana* nelegata de efort.;ubiectul isi pierdebruscconstienta,el este palid* inert* dar respira inpermanenta in po0da incetinirii saudisparitiei pulsului. El redevineconstient dupa cateva zeci desecunde. Diagnostic sitratamentCon0rmarea acestei dereglari deconducere este obtinuta prininregistrarea Dolter @inregistrareelectrocardiogra0ca timp de &3 oreA siprin inregistrarea fasciculului lui Dis@care asigura conductia in=uxuluinervos pana in ventriculeA* prin sondaintracardiaca. Cu scopul de a evita sincopele* ale caror consecinte pot 0 grave*bolnaviibene0ciaza de implantarea unuistimulator cardiac @pacema?erA* caredeclanseaza contractiile cardiace in cazul opririi acestora.4ratamentul initial poate 0 medicamentos si implica utilizarea demedicamente precum isoproterenol si epinefrina @adrenalinaA. Isoproterenolul siepinefrinasunt catecolaminecarestimuleazainimasi crescusor tensiuneaarteriala sistolica. 4ratamentul de0nitiv este cel cirurgical* care implica inserarea unuistimulator cardiac @pace-ma?erA. ;timulatorul cardiac este alcatuit dintr-ungeneratordeimpulsuri electriceconectatlaunul saudoi electrozi conductoriintrodusi pe cale venoasa in cavitatile cardiace sau pe suprafata exterioara ainimii. Atunci cand generatorul ramane in afara corpului pacientului* serealizeaza o cardiostimulare temporara. Aceasta este indicata in acele situatii incare se presupune ca taicardia simptomatica tratata prin electrostimulare vaincetaspontan. Insituatiaunei cardiostimulari permanente* generatorul deimpulsuri estepozitionat intr-unbuzunar subcutanat @subpieleA. Impulsurileelectriceemisedeacesta sunt condusela inima0eprinintermediul unorcatetere introduse pe cale endovenoasa pana in cavitatile drepte ale inimii* 0eprin electrozi epicardici implantati in miocard. Fn pacema?er este capabil sa-siintrerupa activitatea in prezenta unui ritmcardiac spontan* evitind astfelcompetetia intre activitatea cardiaca spontana si activitatea cardiaca initiata decatre generatorul de impulsuri. Ta&icardia4aicardiaestedenumireamedicaldataccelerrii frecvenei btilorinimii peste%2depulsaii peminut. Etimologic* secompunedintai* carenseamn rapid* iar cardie* care nseamninim. Inima unui adult sntos batede #2-%2 de ori pe minut*atunci c/nd persoana respectivse a=n stare derepaus. $n cazul persoanelor care suferde taicardie* rata btilor inimiidepete cu mult aceastmedie. +recvena cardiacmai micde #2 de btipe minut este numitbradicardie.5a adult vorbim de taicardie sinuzal* c/ndritmulregulat alinimiicapto frecven ntre !22 i!#2 de btipe minut.Apariiaei este0ziologicdacsurvinedupunefort0zic* digestivsaudupemoii. 4aicardia paroxisticeste un ritm cardiac rapid*de peste !"2 de btipe minut.Clasifcare4aicardia poate 0 de doutipuri,ventricular@c/nd implicnumaiventriculeleA sau supraventricular @at/tatriile c/t i ventriculele sunt implicateA.a. 4aicardia ventricular*manifestatprin ritm accelerat nventricule* poate pune viaa npericol. Ceamai gravtulburarede ritmcardiac este 0brilaia ventricular* c/nd camerele inferioaretremurnlocspompezes/nge. (acpacientul nuprimetengri)irimedicale de urgen * exist riscul de stop cardiac sau moarte subit.b. 4aicardia supraventricular@denumiti Gtaicardia supraventricularparoxisticG sau Gtaicardia atrialparoxisticGA constntr-un ritmaccelerat al btilor inimii ce provine de la atrii. Cea mai frecvent formde taicardie supraventriculareste 0brilaia atrial. $n taicardiasupraventricular* btile inimii accelerate sunt declanate de tulburri aleiniierii sautransmiterii impulsurilor electricecedetermincontraciileinimii. $n mod uzual* frecvena cardiac n timpul episoadelor de taicardiesupraventricular se situeaz ntre !92 i &22 de bti pe minut* ocazionalciar peste 122 pe minut.Simptome4aicardia poate prezenta urmtoarele simptome," palpitaii-" bti accelerate ale inimii-" stri de ameeal-" slbiciune-" lein.Cauze supradozarea unor medicamente* precum digoxinul saubronodilatatoarele ca teo0lina- alte boli sau afeciuni* precumboala pulmonarcronicobstructiv*insu0ciena cardiac* pneumonia sau tulburrile metabolice.Tratament4aicardia se poate auto-corecta n unele cazuri* fra 0 nevoie de tratamentmedicamentos. Cu toate acestea existsituaii n care btile rapide ale inimiitrebuie controlate medicamentos.H ;epotutilizain)eciilecumedicamenteanti-aritmicepentrurestabilireabtilor normale ale inimii. Iedicul poate prescrie aceste medicamente i subform de pastile* care trebuie administrate atunci c/nd un episod de taicardieapare.H 4ratamentul taicardiei mai poate0realizati prinadministrareauneiunde de oc ctre inim prin intermediul unor plasturi ataai de piept. Curentulafecteazimpulsurile electrice de la nivelul inimiii restabilete ritmul cardiacnormal.4aicardia J metode de prevenire a dereglrii ritmului cardiacH Iedicamenteleanti-aritmicepotpreveni apariiataicardiei atunci c/ndsunt luate cu regularitate. Alte medicamente care pot 0 luate mpreun cu anti-aritmicele sunt medicamentele de blocare a canalelor de calciu J diltiazem sauverapamil* sau beta blocanii J propranolol i esmolol.H Cirurgia pe cord descis poate 0 folositn unele cazuri* pentrudistrugereaunei ci electricesuplimentare. Cirurgiaestederegulfolositatunci c/ndtoatecelelalte terapii disponibilenu sunt e0cienten tratareataicardiei.H $n cazulpersoanelor care suferde taicardie sever* care poate afectaviaa individului* medicul poate recomanda implantarea unui de0brilator cardiac.(ispozitivul de dimensiuni mici este implantat la nivelul pieptului. Acestamonitorizeazritmulcardiac* detecteazicrete btile inimiiioferocurielectrice pentru restabilirea ritmului cardiac normal."i'erli'idemiaereditar Diperlipidemia ereditara esteprezenta de lanastere* darde obiceiestedescoperita de abia in prima copilarie. ;e datoreaza unei gene anormalemostenitedepacient delaunul saudelaambii parinti. Edietabogataingrasimi si lipsa exercitiului 0zic agraveaza afectiunea. Kivelul crescut detrigliceride si in special* de colesterol* maresc riscul de a face ateroscleroza siboala arterei coronare.SimptomeIn afara de simptomele aterosclerozei* nivelul crescut de colesterol asociat cuiperlipidemia ereditara poate produce unul dintre urmatoarele simptome* careapar treptat* de-a lungul anilor, pete sau noduli galbeni sub piele@ xantoameA* pe dosul mainilor- um=aturi ale tendoanelor din )urul gleznelor si ale inceieturilor mainilor- um=aturi galbene pe pleoape @xantelasmeA- un uinel galben pal in )urul irisului @membrana circulara colorata aociuluiA.Barbatii caresuferadeaceastaboalapot prezentasimptomealeboliiarterei coronariene* cum ar 0 de pilda angina pectorala* inca de la varsta de &2-12 de ani. +emeile sunt de obicei prote)ate de estrogen* de aceea simptomelenu vor aparea decat odata ci instalarea menopauzei.CauzeCreterea cantitii de lipide sau acolesterolului n s/nge. Boala esteereditarsau contractatca urmare a unor cauze precumipotiroidismul*ciroza* obezitatea* diabetul* afeciuni renalei tulburri epatice* alimentaiapreabogatn grsimi* unele medicamente* consumul excesiv de alcool* pilulacontraceptiv.Tratament7acientul trebuie s0e supravegeat medical din cauza gravelorcomplicaii arteriale care apar adesea @aterom* arterio-aterosclerozA.4ratamentul este cel al bolii cauzale* pe de-o parte*i al reducerii procentuluilipidic* pe de altparte* printr-un regim alimentar adaptat la caz* o scdere ngreutate n caz de obezitate i* n 0ne* medicamente speci0ce.#indromulBrugada;indromul Brugadaesteoaritmiecardiacapotential amenintatoaredeviata.;e caracterizeazaprintr-un ritm cardiacanormal particular* detectatcua)utorul electrocardiogramei* ritmcepoartadenumireadesemnul Brugada.;indromul Brugada este de cele mai multe ori o afectiune transmisa genetic. Iulte persoane care au acest sindrom nu prezinta simptome* astfel incatnusuntavizatedefaptul caaraveaoboala. Inunelecazuri insasindromulBrugada poate cauza aritmii cardiace care pot conduce la lesin sau stop cardiac*producandmoarteapersoanei afectate. ;indromul Brugadasepoatetratacua)utorul de0brilatoarelor - cardiovertere implantate. (eoarece sindromulBrugada a fost recent descoperit* cercetatorii sunt inca in curs de a stabili untratament exact al afectiunii.SimptomeIulte dintre persoanele care prezinta sindromul Brugada suntnediagnosticate intrucat afectiunea nu cauzeaza simptome importante care saalerteze pacientul si sa il trimita la medic. Cel mai important semn alsindromului Brugada este ritmul cardiac anormal numit semnul Brugada. Acestsemn este un model repetitiv decelabil electrocardiogra0c @ELM -electrocardiogramaA- semnul Brugadanupoate0simtitsaudecelatclinic* cidoar cu a)utorul aparatelor. Cele mai frecvente acuze ale persoanelor care sufera de sindromulBrugada sunt,H 5esinul @sincopaA-H Aritmiile cardiace si palpitatiile-H Eprirea batailor inimii @stopul cardiacA-;indromul Brugadaaremanifestari similarecualteproblemecardiace* motivpentru care doar medicul cardiolog poate face deosebirea intre sindromulBrugada si celelalte afectiuni ale inimii.Cauze;indromul Brugada este o aritmiecardiaca. +iecarebataieainimii estedeclansata de un impuls electricgenerat de niste celule speciale situatein atriul drept. Iici pori ce poartadenumirea de canale ionice sunt situatiin membrana acestor celule si au roluldeadirectionaactivitateaelectricaainimii astfel incat bataileacesteiasasurvinaintr-oordinenormala. Incazulsindromului Brugada un defectstructural al acestorcanaledeterminao tulburare a activitatii electrice a inimiicauzand aparitia de batai cardiaceanormale. In timpulacestor episoade inimanu mai pompeaza sangele intr-un mode0cient si ca urmare apar lesinul*sincopa* alte aritmii sau ciar stopul cardio-respirator. ;indromul Brugada estetransmis genetic* dar poate aparea si in cazul administarii anumitormedicamente sau a drogurilor ilicite de tipul cocainei. ;indromul Brugada estediagnosticat de obicei in adolescenta sau* rareori* in copilarie.DiagnosticIn afara examenului clinic si a auscultatiei cardiace efectuate cu a)utorulstetoscopului testele care pot certi0ca diagnosticul de sindrom Brugada sunt,!. Electrocardiograma@ELMAsubmedicatie. Incadrul acestui testnon-invazivniste electrozi plasati pe piept inregistreaza activitatea electrica a inimii- acesteimpulsuri se inregistreaza gra0c sub forma electrocardiogramei* permitandmedicului saleanalizeleindetaliupentrua apreciaeventualeleanomalii aleritmului si structurii cardiace. Caurmareafaptului caritmul cardiacnuesteintotdeauna acelasi* o simpla electrocardiograma poate sa nu detectezesindromul Brugada. Astfel* medicul poate administra intravenos agentifarmacologici care induc un ritm cardiac anormal doar in cazul persoanelor caresufera de sindromul Brugada* stabilind astfel diagnosticul.&. ;tudiul electro0ziologic @E7;A. (aca ELM-ul sugereaza posibilitatea existenteisindromului Brugada medicul poate recomanda un studiu electro0ziologicpentruastabili cuomai mareexactitatelocul dininimaundeapareritmulcardiacanormal. Incadrul acestei investigatii* medicul plaseazauncatetervenos in interiorul inimii* prin intermediul vaselor de sange- acest catetercontine mai multi electrozi* acestia urmand a 0 plasati in diferite puncte-ceiealeinimii. Electrozii vor oferi informatii despreactivitateaelectricaainimii*informatii ce vor permite alcatuirea unei arti electrice a inimii pe care se poatedetecta locul in care apar ritmurile cardiace anormale.1. 4estarea genetica. In timp ce aceasta nu este necesara pentru diagnosticareasindromului Brugada in sine* poate 0 deosebit de utila in screening-ul celorlaltimembri ai familei.Tratament4ratamentul sindromului Brugada depinde de probabilitatea de aparitie aaritmiilor cardiace. 7ersoanele la risc pentru a face aritmii sunt,H Cei cu istoric familial de moarte subita de cauza cardiaca-H Cei cu istoric personal de afectiuni cardiace-H Cei cu istoric personal de lesin sau sincopa-Avandinvedereparticularitatileritmului cardiacdinsindromul Brugadamedicamentelenupot 0defolos- singuraalternativaesteimplantareaunuide0brilator-cardioverter- aceasta manevra se realizeaza in cazul pacientilor caresunt larisc demoartecardiacasubitasaualtecomplicatii alesindromuluiBrugada. (e0brilatorul-cardiovertor implantabil @(CIA7entrupersoanelecurisc tratamentul poateincludeimplantareaunuidispozitivnumit de0brilator-cardioverter. Acest dispozitivdemici dimensiunimonitorizeazainmodcontinuuritmul cardiacsi transmiteimpulsuri electriceatunci cand este necesar pentru a controla bataile anormale ale inimii.7rocedura de implantare a unui de0brilator-cardiovertor implantabil @(CIAnecesita spitalizare de !-& zile. Exista un risc de complicatii in cazul existentei unui (CI. 7ersoanele careau un (CI implantat pentru tratarea sindromului Brugada s-au plans cade0brilatorul transmite unde de soc si atunci cand inima bate in ritm normal-acest lucru se intampla maiales la persoanele tinere a caror inima bate mairepede in conditii de stres sau efort 0zic. In acest caz medicul poate programadispozitivul astfel incat sa se reduca posibilitatea de aparitie a acestor neplaceri.In cazul in care aveti implantat un dispozitiv de0brilator-cardiovertor este indicatsa intrebati medicul cardiolog cum anume puteti evita declansarea unor socuride de0brilare la momente inadecvate.#indromul Ra(naud;indromul .aNnaud este o tulburare a circulaiei sanguine la niveluldegetelor de lapicioare i mini iar boala se agraveaz din cauza expunerii lafrig. Astfel* expunerea la frig reduce circulaia sngelui* ceea ce face ca pieleadinzonaafectatsdevinalbsauviolet.ncazul pacienilor cuboala.aNnaudarterelecarefurnizeazs/ngectrepielesengusteaz* limit/ndcirculaia sngelui n zonele afectate.+emeile sunt mult mai susceptibile de a avea boala .aNnaud* acesta 0indmai frecventla persoanele care locuiescn climatele maireci. 4ratamentulbolii .aNnaud depinde de severitatea acesteia dari dacpacientul suferdealte afeciuni.CauzeCauze care duc la dezvoltarea sindromului .aNnaud nu sunt cunsocute iarspecialitii a0rmcnu este cunoscut motivul pentru care vasele de snge lanivelul minilor i al picioarelor reacioneaz la temperaturi sczute sau la stres.5a pacienii care sufer de acest boala* arterele de la nivelul degetelor sengusteazlimitndtemporarfurnizareadesngectreacestezone. 7ieleaafectat capt o culoare palid sau viinie. E dat ce spasmele s-au nceiat*esutulrevene la culoarea normal. Expunerea la frig* la aprece* sau luareaunor alimente din congelator sunt aciuni care pot declana un episod al bolii.(easemenea* stresul emoional poateprovocaapariiaunei crizecauzatedesindromul .aNnaud. Iai mult* specialitii susincafeciuneapoate0i otulburare motenit.Diagnostic7entru a diagnostica sindromul .aNnaud* medicul va analiza istoriculmedical al pacientuluii vaefectuaunexamen0zic. 7entruadistingentresindromul .aNnaudprimar i secundar* mediculpoate efectua un test denumitcapilaroscopiaungiilor. $ntimpul testului* medicul examineazpieleadelabaza ungiei cu a)utorul unui microscop. 8asele mici de snge din apropiereaungiei* mrite sau deformate pot indica acestboala. (acmediculsuspecteazclabazasindromului .aNnaudstoboalaautoimunacestapoate recomanda realizarea,4estului dedozareaanticorpilorantinucleari. Fntestpozitivpentruprezenaacestor anticorpi indicunsistemimunitar stimulat* iar disgnosticul pozitivapare la persoanele care au diferite boli aleesutului con)unctiv sau altetulburri autoimune..ata de sedimentare a ematiilor. Acest test de snge determinrata lacare celulele roii din snge se stabilizeaz ntr-o or. E rat mai rapid dec/tcea normal poate semnala prezena unei boli in=amatorii sau autoimune.Tratament$n funcie de cauza simptomelor* medicul poate recomanda terapiamedicamentoaspentrupacienii caresuferdesindromul .aNnaud. Acestapaoate prescrie,H Blocante ale canalelor de calciu. .educ frecvena i severitatea atacurilor lapersoanele cu sindromul .aNnaud. HAlfa-blocantele. Acestemedicamentepot atenuasimtomatologiancazulunor pacieni. Iedicul poate recomanda prazosin sau doxazosin.H 8asodilatatoare. Aceste medicamenterelaxeaz vasele de snge* iar acesteapot diminua severitatea atacurilor n caz de sindromul .aNnaud. Fnele medicamente pot agrava sindromul .aNnaud iar medicul vvarecomnada s evitai aceste pastile,H Iedicamentele ce conin pseudoefedrin H Beta-blocantele - utilizate n tratamentul ipertensiunii arterialeintratamentul bolilor de inim.HAnticoncepionaleJ medicul varecomandatrecerealaoaltmetoddecontracepie* deoarece acestemedicamenteafecteazcirculaia sngeluiipoate predispune pacientul la atacuri.