Bogdan-Petriceicu Hasdeu - Poezie, proza

��

��

��

��

CZU 859.0-8H34

NOT{ ASUPRA EDI|IEI

Textele pentru edi\ia de fa\[ au fost reproduse din

volumele: B . P . H a s d e u , Scrieri alese, 1. Edi\ie de

prof. J. Byck. Cu un studiu introductiv de George Muntea-

nu. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1968 =i

B . P . H a s d e u, Scrieri literare. Postfa\[ =i bibliografie

de Paul Cornea. Editura Minerva, Bucure=ti, 1989. Tabe-

lul cronologic - dup[: B . P . H a s d e u , Ursita. Edi\ie

]ngrijit[, prefa\[, curriculum vitae =i bibliografie de Con-

stantin Mohanu. Editura Gramar, Bucure=ti, 1994. Au

fost f[cute o seam[ de redact[ri pur ortografice, cu deo-

sebire ]n compartimentul POEZIE, date fiind rigorile unei

edi\ii destinate tineretului studios.

Coperta: Isai C`rmu

ISBN 9975-904-43-2 © «LITERA», 1997

3

TABEL CRONOLOGIC

1838 26 februarie Se na=te Tadeu Hasdeu ]n comuna C`rstine=ti(Cristine=ti) l`ng[ Hotin, ]n Basarabia. (Mai t`rziu ]=i vaschimba prenumele din Tadeu ]n Bogdan - corespondentulrom`nesc pentru polonezul Tadeu -, ad[ug`nd la nume =iPetriceicu, voind s[ arate ]nrudirea cu +tefan Petriceicu,domnitor ]n Moldova ]n secolul al XVII-lea, ]n anii 1672-1674). Este fiul lui Alexandru Hajdeu (H]jdeu) - n[scut ]n1811 - =i al Elisabetei Dauszka (Dauc=), fiica unui locote-nent, nobil lituanian, Teofil Dauszka, =i a unei moldovence,Melania, n[scut[ Mor\un. Aceast[ Melanie a tr[it p`n[ ]n1889, ]n ultima parte a vie\ii fiind c[lug[ri\[ la M[n[stireaPas[rea de l`ng[ Bucure=ti.

Arborele genealogic al Hasdeilor urc[ mult ]n istorie, familiaboiereasc[ Hajdeu (H]jdeu) fiind atestat[ ]nc[ din timpul lui+tefan cel Mare. Bunicul scriitorului - Tadeu Hajdeu (1769-1835) -, str[nepot al lui Gheorghe Lupa=cu Hajdeu, ]=i recap[t[drepturile asupra mo=iilor str[mo=e=ti din \inutul Hotinului=i se stabile=te la Cristine=ti. Acest Tadeu Hajdeu era ominstruit, poliglot, poet de limb[ polon[, a tradus din scrii-torul german August von Kotzebue ]n polonez[ =i a culesliteratur[ popular[ rom`neasc[. Un unchi al scriitorului -Boleslav-, de=i de profesie naturalist, se ocupa =i cu scrisul,fiind autor de proz[ de inspira\ie istoric[. Tat[l scriitorului- Alexandru Hajdeu - a fost un c[rturar de seam[ al timpului

4

=i scriitor (]n rus[, polon[ =i rom`n[). Dup[ ce ]nv[\ase la

pensionul fiilor de nobili de pe l`ng[ Seminarul teologic dinChi=in[u, urmeaz[ Facultatea de Drept de la Universitateadin Harkov, f[c`nd paralel =i studii de =tiin\e ale naturii =ifilologie (anticipeaz[ studiile fiului). Continu[ studiile laLemberg =i la Mьnchen, unde ]=i ia doctoratul ]n filozofie. }n

afar[ de munca de profesor a practicat =i avocatura. A avutpreocup[ri de drept, filologie, istorie, folclor, filozofie =i deliteratur[. S-a dovedit un mare patriot, ]n preocup[rile saleistorice =i literare f[c`ndu-=i loc cu preponderen\[ trecutulMoldovei =i al ]nstr[inatei Basarabii. Ca efor al +coalelor din

\inutul Hotinului, la 25 iunie 1837 - la ]ncheierea anului=colar - \ine un discurs Vechea glorie a Moldovei, care ]i vaaduce multe necazuri, c[z`nd ]n dizgra\ia autorit[\ilor ruse=ti.Dup[ 1841 va fi nevoit s[ predea ca profesor la gimnaziiledin Vini\a, Cameni\a =i Rovno. }nfrunt`nd despotismul gu-

vernatorului din Cameni\a, este considerat “tulbur[tor allini=tii publice”, cer`ndu-i-se exilarea. Alexandru Hajdeu erao prefigurare spectaculoas[ a fiului s[u. Preocup[rile tat[luiau favorizat dezvoltarea unei atmosfere intelectuale cu totuldeosebite ]n casa p[rinteasc[.

Tat[l c[l[uze=te primii pa=i spre ]nv[\[tur[ ai micu\uluiTadeu (Bogdan), d[ruindu-i Gramatica rom`neasc[ a lui

I. Heliade R[dulescu, pe care o va p[stra cu sfin\enie. Copi-lul, receptiv, ]nva\[ cu tat[l s[u limbile =tiute de acesta:greaca, latina, slavona, franceza, italiana, engleza, germana,rusa, polona, bulgara. “Singurul meu dasc[l a fost tat[l meu”,va afirma mai t`rziu B.P. Hasdeu.

1845-1850 Face studii gimnaziale ]n diverse ora=e din Podolia =iVolinia (Vini\a, Cameni\a, Rovno), unde tat[l AlexandruHasdeu era mutat ca profesor. T`n[rul gimnazist vorbea polo-

na perfect. Vacan\ele =i le petrece ]n casa p[rinteasc[ de laCristine=ti.

5

1848 La Cameni\a (]n Polonia) ]nceteaz[ din via\[ mama sa, la ov`rst[ p`n[ ]n 30 de ani.

1850 Alexandru Hasdeu se stabile=te la Chi=in[u. Fiii s[i Tadeu(Bogdan) =i Nicolae (n[scut ]n 1840) devin elevi ai liceului“regional” al fiilor de nobili din Chi=in[u. O educa\ie aleas[primesc cei doi tineri de la tat[l lor, Alexandru Hasdeu, careposeda - a=a cum scrie admirativ I. Heliade R[dulescu - obibliotec[ de mare valoare, ]n care la loc de cinste erau c[r\ile=i manuscrisele rom`ne=ti.

La Chi=in[u era =i poetul Constantin Stamati, rud[ ]ndep[rtat[din partea mamei, care ]l ]ncurajeaz[ ]n ale scrisului. Deacum dateaz[ primele ]ncerc[ri poetice: Doin[, +tefan celMare (“domn =i erou/}n gloriosul veac de aur”), dar predo-minante devin preocup[rile pentru istoria Moldovei =i arom`nilor ]n general.

1852 Cu prilejul anivers[rii a jum[tate de mileniu de la ]ntemeiereaMoldovei, B. P. Hasdeu public[ o evocare a desc[lec[rii luiDrago=, scriere pe care o dedic[ lui Constantin Stamati, “pa-triarhul poe\ilor moldoveni”.

Din anul 1852 dateaz[ ]nsemn[rile personale ale lui B. P.Hasdeu privind preocup[rile asidue pentru istorie: “De multm[ ocup de istoria Moldovei”, “M-am ocupat ]n primul r`ndde adunarea materialului pentru istoria \[rii mele...”.

}n vara lui 1852 B. P. Hasdeu se ]nscrie ca student la Univer-sitatea din Harkov, unde, p`n[ ]n 1854, face studii de drept,audiind =i cursuri de istorie =i filologie. La Harkov are profe-sor de drept roman pe Al. Mickiewicz, fratele poetului ro-mantic polonez Adam Mickiewicz. La cursurile de filologieeste coleg cu viitorul filolog rus A. Potebnea.

Ca student, desf[=oar[ o bogat[ activitate literar[ =i =tiin\ific[:organizeaz[ o mic[ “societate literar[“; avea gata o lucraredespre mitologia dacilor; ducea coresponden\[ cu Pogodin,

6

secretarul Societ[\ii pentru istoria =i antichit[\ile ruse din

Moscova, c[ruia ]i anun\a mai multe lucr[ri =tiin\ifice.

}ncepe s[ scrie un Jurnal intim, pe care ]l va \ine p`n[ ]nanul 1856. Din acest jurnal afl[m c[, spre sf`r=itul anului

1852, cunoa=te o t`n[r[ polonez[ Alina Merjeewski de carese ]ndr[goste=te fulger[tor.

1853 “Disperat de tr[darea Alinei” (cf. Jurnalului s[u), se hot[r[=tes[ intre ]n armat[. La ]mpotrivirea tat[lui s[u, ]ncearc[ osinucidere. Sc[pat de moarte (pistolul a c[rui \eav[ =i-o v`r`se]n gur[ ]nainte de a trage nu era ]nc[rcat), “nu =i-a maipermis s[ mai ]ncerce o dat[ voin\a Celui de Sus”.

Un “vr[jitor” de l`ng[ Chi=in[u ]i prezice c[ “]nc[ din tinere\eva ajunge la cele mai ]nalte onoruri”.

1854 mai }nso\it de tat[l s[u, mama vitreg[, bunica Valeria =i defratele Nicolae, merge la Dub[sari (la grani\a Basarabiei),unde se ]nroleaz[ ]n regimentul feldmare=alului conte Ra-

detzki ]n care fusese primit. Merge apoi la Mirgorod, unde seafla “statul major al Diviziei de rezerv[ a cavaleriei u=oare”,]n care fusese trecut, =i de acolo — la Noua Odesa.

La Nikolaev provoac[ la duel pe un Meyendorf, baron finlan-dez, pe care ]l \inte=te ]n um[r, Hasdeu sc[p`nd nev[t[mat.

Prime=te scrisori de la tat[l s[u care ]l ]ndeamn[ s[ nup[r[seasc[ “ocupa\iile literare”, “s[ se cultive =i s[ ]nve\eneap[rat germana”. Ca iunker va participa pentru scurt timpla R[zboiul Crimeii.

1857 An hot[r`tor pentru ]ntreaga sa activitate viitoare: la 16februarie trece Prutul ]n Moldova, la mo=ia cneazului Moruzi=i apoi la Ia=i. Venit ]n Moldova cu pa=aport rusesc, ]=i sf`=ie

pa=aportul =i ]l trimite la Consulatul rusesc de la Ia=i. Guver-nul \arist ]l condamn[, ]n lips[, la exil ]n Siberia; totodat[ ]ldezmo=tene=te de drepturile asupra averii p[rinte=ti =i asu-

7

pra averii unchiului s[u Boleslav care nu avea al\i mo=tenitori(]n total 30.000 de galbeni).

}nc[ din 1852 ]=i schimb[ prenumele din Tadeu ]n Bogdan =iadaug[ la nume Petriceicu, ]n amintirea lui +tefan Petricei-cu (domn al Moldovei ]n secolul al XVII-lea); de acum va ficunoscut sub numele de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

1858 8 martie Vogoride (caimacan al Moldovei) ]l nume=te judec[torla Cahul (jude\ul Cahul, ]mpreun[ cu jude\ele Ismail =i Ce-tatea Alb[, reveniser[ Rom`niei dup[ R[zboiul Crimeii). Darrefuz`nd s[ devin[ “unealta politic[“ a lui Vogoride, estedestituit peste pu\in timp de c[tre oamenii lui Vogoride.

Re]ntors la Ia=i, colaboreaz[ la revista unionist[ Zimbrul =iVulturul.

Cu pa=aport moldovenesc, pe numele “comisului Bogdan Pe-triceicu Hasdeu”, face o vizit[ la Chi=in[u, de unde aduce ceamai mare parte din biblioteca tat[lui s[u.

11 noiembrie Scoate prima sa revist[ Rom`nia (unionist[),scris[ ]n ]ntregime de Hasdeu (dou[ numere p`n[ la sf`r=itulanului).

Public[ primul s[u studiu (]n num[rul dint`i al revistei) DespreIo ]n titlul domnilor rom`ni ai Moldovalahiei =i Bulgariei.

1859 ianuarie Continu[ revista, sub titlul Rom`nia. Revist[ ebdo-madar[ sub redapciunea dlui Bogdan Petriceicu- H[jd[u (maiapar numai trei numere).

septembrie D[ruie=te Bibliotecii +coalelor din Ia=i circa 4000volume. Scoate Foaea de storia rom`n[. Sub redapciunea luiBogdan Petriceicu H[jd[u (patru numere).

octombrie Este numit custode al Bibliotecii +coalelor din Ia=i.

1860 ianuarie Este numit profesor de istorie, geografie =i statis-tic[ la =coala real[ din Ia=i.

8

martie-iunie Editeaz[ Foi\[ de istorie =i literatur[ (cinci nu-mere). }n revist[ public[ Pierit-au dacii?, studiu ce anun\[viitoarele cercet[ri ale lui Hasdeu asupra originii poporuluirom`n.

Face o c[l[torie la Chi=in[u pentru a achizi\iona c[r\i =imanuscrise.

Este numit ]n Comisia pentru alc[tuirea unei h[r\i a Dacieivechi, ]mpreun[ cu Simeon B[rnu\iu =i Nicolae Ionescu.

Consulatul rus din Principatele Rom`ne intervine pentruextr[darea lui Hasdeu, dar va fi ocrotit de c[tre PartidulLiberal.

Spre sf`r=itul anului este ]nl[turat din func\iile avute, ]nurma unor intrigi =i inimici\ii pe care le st`rnise printrepoliticieni =i istorici.

Se stinge din via\[ Nicolae, fratele lui B.P. Hasdeu, se pare]n urma unei ]ntemni\[ri politice. (Se n[scuse ]n 1840.)

1861 Colaboreaz[ la revistele ie=ene.

iulie-septembrie Este trimis ]n Polonia, ]ntr-o misiune pen-tru documentare asupra istoriei rom`nilor. Despre c[l[toria]ntreprins[ relateaz[ ]n studiul Luca Stroici. Fragment din“C[l[toriile ]ntreprinse ]n p[r\ile Gali\iei” (publicat ]n Athe-neul Rom`n, septembrie-octmbrie 1861).

Tot ]n Atheneul Rom`n reproduce texte rom`ne=ti vechi, pub-lic[ versuri =i o traducere din Tristele lui Ovidiu.

Colaboreaz[ la Tribuna rom`n[, Dacia, Trecutul.

+coala la care fusese numit profesor desfiin\`ndu-se, ]n-fiin\eaz[ un “Institut privat de educa\iune”, la care renun\[]n 1862.

}=i reia postul de bibliotecar =i pe cel de profesor la Gimnazi-ul central.

9

1862 Editeaz[ revista Din Moldova (de la nr. 10 ]i schimb[ titlul

]n Lumina). }n Lumina public[ Duduca Mamuca, scriere care

duce la suprimarea revistei =i-i atrage protestul Ministerului

Cultelor =i Instruc\iunii Publice pentru “frivolit[\ile” cuprinse

]n nuvel[ =i apoi destituirea din postul de profesor de istorie

=i bibliotecar. Urmeaz[ un proces de pres[ (3-4 iunie) pentru

“imoralitate”, de mare r[sunet ]n epoc[, ]ncheiat cu achita-

rea lui. B. P. Hasdeu, ]n urma unei str[lucite pledoarii a

acuzatului. Nu-i va uita pe cei care l-au atacat: Titu Maiores-

cu =i V. A. Urechia.

1863 }n var[ se mut[ la Bucure=ti, fiind numit ]n Comisia mo=iilor

m[n[stire=ti =i ]n Comisia istoric[.

3 noiembrie La Bucure=ti editeaz[ Aghiu\[. Revist[ umoris-

tic[ =i critic[ (apare p`n[ la 17 mai 1864). Colaboreaz[ la

reviste de istorie =i lingvistic[ de peste hotare.

1864 februarie Se tip[re=te prima lucrare a lui B. P. Hasdeu: Luca

Stroici, p[rintele filologiei rom`ne (dup[ ce ap[ruse mai ]nt`i

]n “Foiletonul Buciumului”).

martie }n “Foiletonul Buciumului” =i apoi ]n bro=ur[ public[

Filozofia portretului lui |epe=.

}mpreun[ cu istoricul bulgar G.S. Rakowski, fondeaz[ ziarul

politic Viitorul, scris ]n rom`n[ =i bulgar[.

}n revista Aghiu\[, apoi ]n volum, public[ Micu\a. Trei zile

=i trei nop\i din via\a unui student, forma ref[cut[ a nuvelei

Duduca Mamuca (1863), prin atenuarea unor asperit[\i care

indignaser[ pudoarea conven\ional[ a epocii. Nuvela repre-

zint[ un moment important ]n afirmarea prozei realiste.

17 mai Gazeta Aghiu\[ este suspendat[ din ordinul primului-

ministru Mihail Kog[lniceanu.

10

2 iunie-18 august }n “Foiletonul Buciumului”, public[ textul

]nso\it de note al primei versiuni din Ursita, cel dint`i roman

istoric rom`nesc. Ini\ial, acest prim episod intitulat Ursita,

precum =i Procopseala (un fragment din Episodul II, tip[rit

tot ]n Buciumul ]n continuare) f[ceau parte dintr-un proiect

de roman istoric din trecutul Moldovei: Copil[riile lui IancuMo\oc.

8 august Ministerul Instruc\iunii ]l ]ns[rcineaz[ pe B.P. Has-

deu s[ editeze Arhiva istoric[, colec\iune critic[ de docu-

mente asupra trecutului istoric rom`nesc, din care va tip[ri

patru volume ]ntre 1865 =i 1867.

1865 27 februarie La Ateneul Rom`n \ine o conferin\[ despre Talmud.

aprilie |ine dou[ conferin\e la Ateneu: despre stadiul cercet[rii

istorice rom`ne=ti =i despre scriitorii N. Filimon =i

Al. Dep[r[\eanu.

10/22 iunie }n biserica Sf. Ilie Gorgani se cunun[ cu Iulia

Faliciu dintr-o familie de mo\i din Ro=ia Abrudului.

|ine conferin\e foarte apreciate la Ateneul Rom`n: despre

sp[tarul Milescu =i alta despre trei tipuri ]n dramaturgia

european[: Shyloc, Gobsec =i Moise, conferin\[ publicat[ ]n

volum ]n acela=i an: Trei ovrei: jup`nul Shyloc al lui Shakes-peare, domnul Gobsec al lui Balzac =i jup`nul Moise al luiAlecsandri.

Public[ una din cele ma valoroase monografii istorice ro-

m`ne=ti: Ion Vod[ cel Cumplit: aventurile, domnia, rezbelele,moartea lui; rolul s[u ]n istoria universal[ =i ]n via\a poporu-lui rom`n (1572-1574) (]n colec\ia “Oamenii mari ai Ro-

m`niei”). Bazat[ pe o documenta\ie minu\ioas[ =i corect[,

scrierea nu are precedent la noi; deschide un drum ]n cerce-

tarea istoric[.

11

1866 6 februarie-5 iunie La Bucure=ti editeaz[ ziarul Satyrul, carecontinu[ linia revistei Aghiu\[.

Dup[ lovitura de stat de la 11 februarie ia atitudine ]mpo-

triva principelui str[in.

Societatea Academic[ Rom`n[ ]l nume=te pe Alexandru Has-

deu printre membrii ei, dar autorit[\ile ruse din Basarabia ]i

interzic s[ vin[ la Bucure=ti =i s[ fac[ parte din Academia

Rom`n[. Va fi primit membru de onoare ]n 1870.

La Teatrul Na\ional, la ]nceputul stagiunii de toamn[, are

loc premiera dramei istorice Domni\a Ruxanda, sub direc\ia

lui C. Demetriad, printre interpre\i fiind Costache Caragiale

=i +tefan Velescu.

Printre articole ca Fraternitatea =i unirea, Unirea, Hasdeu

pledeaz[ pentru ideea de unitate a Transilvaniei cu Muntenia

=i Moldova.

octombrie La Ateneul Rom`n B.P. Hasdeu ]ncepe cursul pub-

lic Istoria dreptului constitu\ional al rom`niloor.

Public[ ]n volum conferin\a \inut[ la Ateneu: Talmudul, caprofesiune de credin\[ a poporului israelit.

1867 10 februarie Are loc premiera piesei R[zvan Vod[, ]n inter-

pretarea trupei lui M. Pascaly; piesa se public[ mai ]nt`i ]n

ziarul Perseveren\a, apoi ]n volum: R[zvan Vod[. Dram[ is-

toric[ ]n cinci acte, ]n versuri. Edi\ia a II-a apare ]n 1867;

Edi\ia a III-a apare ]n 1869 cu titlul schimbat ]n R[zvan =iVidra, ca =i la edi\ia a IV-a din 1895 care apare cu o introdu-

cere de P.P. Carp.

1 martie La Ia=i apare revista Convorbiri literare.

}n vara lui 1867 c[l[tore=te ]n Transilvania, z[bovind ]n Mun\ii

Apuseni, ]n \inuturile natale ale so\iei.

12

Face parte din Comitetul de conducere al Societ[\ii “Transil-vania”. Din toamn[ colaboreaz[ cu Partidul Liberal, scriindarticole politice =i polemice ]n Rom`nul.

}n decembrie c[l[tore=te ]n Basarabia de Sud; este ales depu-tat la Colegiul III de la Bolgrad.

1868 Are o activitate parlamentar[ bogat[: discursuri ]n Camer[privind Legea organiz[rii armatei.

}ncepe atacurile deschise ]mpotriva Junimii.

Public[ Istoria toleran\ei ]n Rom`nia. Edi\ia a doua rev[zut[=i adaus[ (scrierea se tip[rise mai ]nainte ]n foiletonul ziaru-lui Rom`nul, ]ntre 28 ianuarie =i 28 februarie). (}n 1876va fi tradus[ ]n francez[ de Frederic Damй =i Bonifaciu Flo-rescu.)

iunie-august }ntreprinde c[l[torii de studii ]n Austro-Unga-ria, Serbia, Boemia, Bavaria =i Fran\a. Cu acest prilej ]lcunoa=te pe Iosif Vulcan.

La Biblioteca Na\ional[ din Paris descoper[ un exemplar pre-scurtat al Basilicalelor ]n limba greac[ (fusese folosit ]n |[rileRom`ne ]n timpul lui Mircea cel B[tr`n =i Alexandru celBun).

1869 16 aprilie Editeaz[ revista Traian (respectiv 16 aprilie 1869 -14 februarie 1870); programul revistei continu[ ideile de laDacia literar[.

La 16 octombrie 1869 renun\[ la postul de director, r[m`n`ndnumai colaborator la revista Traian. Public[ studii =i docu-mente istorice, lingvistice =i folclorice. Public[ Oda la boieri,1848-1869.

C[l[torie de studii la m[n[stirile din Serbia.

august La alegerile pentru primiri de noi membri ]n Soci-etatea Academic[ Rom`n[ este respins; au contribuit la aceasta=i numeroasele polemici ]n care s-a angajat B. P. Hasdeu.

13

2/14 noiembrie Se na=te singurul s[u copil, Iulia; este botezat[de Ion C. Br[tianu. A fost un copil excep\ional: la 3 ani =tias[ citeasc[; la 8 ani vorbea franceza, germana =i engleza; totla 8 ani trece examenele pentru clasele primare.

15 noiembrie Este ales pre=edinte al Societ[\ii “Rom`nismul”.

1870 2 martie Apare prestigioasa revist[ Columna lui Traian (di-rector =i proprietar B.P. Hasdeu). (Aici public[ Od[ la cio-coi.) Cu dou[ numere pe s[pt[m`n[, revista va fi o prezen\[vie ]n publicistica rom`neasc[ p`n[ ]n mai 1875, reluat[ apoidin ianuarie 1876 p`n[ ]n decembrie 1877 =i iar reactivat[din ianuarie 1882 p`n[ ]n 1883. B.P. Hasdeu public[ nu-meroase articole antimonarhice.

8 august B[nuit c[ ar fi implicat ]n complotul Candiano-Popescu (Republica de la Ploie=ti), este arestat pentru 9 zile=i ]nchis la V[c[re=ti.

La Societatea “Rom`nismul” roste=te discursul Cosmopolitism=i na\ionalism.

aprilie La Bucure=ti apare sub conducerea lui B.P. HasdeuFoaia Societ[\ii “Rom`nismul”, care ]=i propune s[ ]nt[reasc[con=tiin\a na\ional[ a publicului cititor. (Revista apare p`n[]n august 1871).

1871 6 iunie }n cadrul serb[rilor organizate de Societatea “Rom`-nismul” pe C`mpul Cotrocenilor, pentru s[rb[torirea a 50 deani de la Revolu\ia lui Tudor Vladimirescu, roste=te un dis-curs.

iulie-august C[l[torii de studii ]n Serbia, unde la Belgraddescoper[ prima parte din Pravila lui Matei Basarab, =i ]nUngaria, prilej de a identifica, la Budapesta, Anonymus Lo-goshiensis.

septembrie }n Columna lui Traian ]ncepe s[ publice vastulstudiu istoric Vladislav Basarab. Via\a politic[, social[,

14

militar[, religioas[, juridic[, economic[ =i literar[ a rom`nilrdin Muntenia ]n anii 1350-1380.

octombrie }ncepe s[ scrie Istoria critic[.

decembrie Printr-un articol publicat ]n revist[ anun\[ trans-formarea Columnei lui Traian ]n revist[ =tiin\ific[.

1871-1872 }n Columna lui Traian public[ Orthonerozia (Trei crai dela r[s[rit), savuroas[ comedie de limbaj ]mpotriva latinismuluiexagerat =i stric[torilor de limb[.

1872 30 aprilie }n numele presei rom`ne=ti, roste=te o cuv`ntare la]nmorm`ntarea lui Ion Heliade R[dulescu.

9 noiembrie Se stinge din via\[, la Cristine=ti l`ng[ Hotin,tat[l scriitorului: Alexandru Th. B. Hajdeu (n[scut ]n 1811),mare patriot rom`n din Basarabia =i om de mare cultur[ (filo-zofie, literatur[, folcloristic[), membru de onoare al Acade-miei Rom`ne. Fiul afl[ despre moartea p[rintelui s[u de-abiape 20 ianuarie 1873, f[r[ s[-=i poat[ explica “motivul unei]nt`rzieri at`t de monstruoase”.

Apar primele dou[ fascicule din Istoria critic[ a rom`nilor.

1873 3 februarie. I se decerneaz[ Marea medalie de aur pentrucontribu\iile sale la studiul istoriei na\ionale. Public[ Istoriacritic[ a rom`nilor din ambele Dacie ]n secolul XIV. Tom. I.P[m`ntul |[rii Rom`ne=ti ]n secolul XIV. ParlamentulRom`niei voteaz[ un premiu lui B.P. Hasdeu pentru conti-nuarea Istoriei critice a rom`nilor. Regele Carol ]l decoreaz[cu “Medalia de aur”.

}i apare volumul de versuri intitulat Poesie.

1874 }n timpul verii ]ntreprinde o c[l[torie de studiu ]n Transilva-nia, care dureaz[ trei luni.

Continu[ publicarea volumului II din Istoria critic[ arom`nilor.

15

14 octombrie La Facultatea de Litere din Bucure=ti deschidecursul de Filologie comparat[ “]mbr[\i=`nd limbile sanscrit[,zendic[, armean[, elen[, latin[, albanez[, celtic[, germanic[,slavica =i limbile romanice, toate ]n raport cu limba rom`n[“.

1875 Apare volumul I din Istoria critic[ a rom`nilor (edi\ia a 2-a“rev[zut[ =i foarte adaus[“), ]nso\it de vlumul II: Reac\iuneaomului contra naturii.

Titu Maiorescu, ministrul Instruc\iunii, ]i suspend[ cursulde Filologie comparat[.

Public[ Principie de filologie comparativ[ ario-europea (cur-sul \inut la Facultatea de Litere).

1876 15 februarie - 15 mai Director la Revista literar[ =i =tiin\ific[]n care, ]n numerele 2-3, tip[re=te a doua edi\ie, rev[zut[ =iad[ugit[, a romanului Ursita.

17 mai Este numit director al Arhivelor Statului, func\ie ]ncare va r[m`ne p`n[ la 1 aprilie 1900.

5 iunie La Universitate ]=i ]ncepe cursul de Filologie compa-rat[, re]nfiin\at de noul ministru al Instruc\iunii, Gh. Chi\u.

septembrie }n misiune =tiin\ific[ la Cracovia, trimis de Mi-nisterul Instruc\iunii Publice.

Public[ ]n bro=ur[ studiul Baudouin de Courtenay =i dia-lectul slavoturanic din Italia. Cum s-au introdus slavismele]n limba rom`n[?

Colaboreaz[ =i la alte reviste ale timpului: Familia, Sentinelarom`n[, Rom`nul, Perseveren\a, Ghimpele.

1877 13 septembrie Este ales membru al Societ[\ii AcademiceRom`ne, Sec\ia Filologic[, pre=edinte al Academiei fiind IonGhica.

Public[ studiul istorico-lingvistic, Dina Filma. Go\ii =i gepizii]n Dacia.

16

1878 septembrie Ca delegat al Rom`niei, particip[ la al IV-lea Con-gres Interna\ional al Orientali=tilor, \inut la Floren\a.

Public[ Obiceiele juridice ale poporului rom`n (studiu reedi-tat ]n 1882).

1878-1881 Public[ Cuvente din b[tr`ni. Tom. I-III. Tom. I: Limbarom`n[ vorbit[ ]ntre 1550-1600; Tom II: C[r\ile poporane alerom`nilor ]n secolul XVI ]n leg[tur[ cu literatura poporan[cea nescris[; Din Tom III public[ doar partea introductiv[:Conspectul =tiin\elor Filologice; Lingvistica ]n general.

2 octombrie Este numit profesor titular la catedra de filologiecomparat[ a Universit[\ii din Bucure=ti, post pe care ]l vaonora p`n[ ]n anul 1900.

1879 3 ianuarie Stagiunea teatral[ de la Na\ionalul din Bucure=tise inaugureaz[ cu Trei crai de la r[s[rit, comedie ]n dou[acte (ap[rut[ ]n Columna lui Traian ]n 1871-1872). Printreinterpre\ii piesei: +tefan Iulian, Frosa Sarandi =i Aristi\aRomanescu. La a doua reprezenta\ie a participat =i familiaregal[. }n acela=i an piesa se tip[re=te ]n volum.

Este ales membru al Academiei Literare din Belgrad. Devinesecretar general al Academiei Rom`ne =i secretar al Sec\ieiLiterare (func\ii ]n care va r[m`ne timp de 7 ani).

1880 10 aprilie Academia Rom`n[ ]i acord[ premiul “Ion HeliadeR[dulescu” (5000 lei aur) pentru primele dou[ tomuri dinCuvente din b[tr`ni.

Vara }ntreprinde o c[l[torie =tiin\ific[ la Londra, unde stu-diaz[ manuscrisul Evangheliarului de 1574, p[strat la Bri-tish Museum.

1881 Admirator al lui Heliade =i unul din ini\iatorii ridic[rii unuimonument ]n cinstea lui, B. P. Hasdeu roste=te un discurs cuprilejul dezvelirii statuii lui I. Heliade R[dulescu ]n fa\aUniversit[\ii din Bucure=ti.

17

Iulia Hasdeu, la 11 ani, termin[ cursul secundar la Liceul“Sf. Sava”; ]nso\it[ de mama sa, pleac[ la Paris, unde ur-meaz[ cursurile Colegiului Sйvignй.

1882 4 februarie Este ales ]n unanimitate membru al Societ[\ii deLingvistic[ din Paris.

7 februarie Este ales membru al Societ[\ii EnciclopediceRom`ne.

13 iulie Trimis la Paris pentru a reprezenta Rom`nia la dez-velirea monumentului lui Jules Michelet, B. P. Hasdeu roste=teun discurs reprodus =i comentat elogios de cele mai impor-tante ziare pariziene. La re]ntoarcere, viziteaz[ Italia, laArhivele din Genova identific`nd un document emanat de laun str[mo= de al s[u.

1883 La Bucure=ti ia fiin\[ “Societatea presei”, B. P. Hasdeu fiindales pre=edinte al Comitetului.

2 aprilie Academia Rom`n[ ]l desemneaz[ pe B.P. Hasdeu cas[ realizeze dic\ionarul Etymologicum Magnum Romaniae.

}n aprilie candideaz[ la alegerile parlamentare de la Craiova,dar nu ob\ine voturile necesare.

Public[ studiul Din istoria limbei rom`ne.

11 iunie Ia parte la dezvelirea monumentului lui +tefan celMare de la Ia=i, unde roste=te un entuziast discurs; dezvelireafestiv[ a monumentului se face ]n prezen\a regelui Carol.

}n var[ c[l[tore=te la Budapesta =i Paris.

29 decembrie Este ales membru al Academiei Imperiale de+tiin\e din Petersburg.

C[l[torie de studii la Budapesta.

1884 }n vara acestui an ]ntreprinde o c[l[torie de studii la Viena,Mьnchen =i ]n special ]n Elve\ia pentru a studia organizarea=i func\ionarea ]nv[\[m`ntului.

18

noiembrie Este ales deputat de Craiova.

Public[ Oltene=tele. Patru discursuri (1869-1871).

1885 }ncepe lucrul la Etymologicum Magnum Romaniae; la 2 mar-tie prezint[ Academiei un raport asupra desf[=ur[rii lucr[rilorla Dic\ionar.

1886 La Viena se stinge din via\[ unchiul s[u Boleslav, l[s`ndu-imo=tenire documentele familiei Hasdeu =i mo=ia din Basara-bia.

2 octombrie La Viena particip[ la cel de al doilea Congres alOrientali=tilor, unde \ine comunicarea Sur les йlйments turcsdans la langue roumanie (studiu lingvistic tip[rit ]n bro=ur[]n acela=i an).

iulie Iulia Hasdeu ia bacalaureatul ]n litere la Sorbona =i se]nscrie la Facultatea de Litere, urm`nd cursuri =i la Йcole desHautes Йtudes. Scrie versuri ]n francez[.

Public[ primul tom din Etymologicum Magnum Romaniae.

1887 15 decembrie Scoate Revista nou[, care va fiin\a p`n[ ]n sep-tembrie 1895 (una din cele mai prestigioase reviste ale tim-pului).

Iulia Hasdeu, la Paris, este ]ncercat[ de primele semne deftizie.

1887-1898 Editeaz[ opera fundamental[ Etymologicum MagnumRomaniae. Tom I-IV, volumele apar respectiv ]n anii: 1887(reeditarea tomului I din 1886), 1893 (dou[ volume) =i 1898.

1888 La Paris, Iulia Hasdeu ]ncepe s[-=i preg[teasc[ teza de doc-trat, av`nd ca tem[ Filozofia ]n literatura nescris[ a poporu-lui rom`n. Cu o ]nzestrare extraordinar[, scrie versuri ]nfrancez[, are preocup[ri muzicale =i de pictur[. Dar boala depl[m`ni se agraveaz[, fiind dus[ de tat[l ei la tratament laMontreux, ]n aprilie, apoi ]n var[ la Agapia. Cu toate ]n-

19

grijirile (la Agapia a stat ]n permanen\[ cu p[rin\ii), boala se

agraveaz[ =i se stinge din via\[ la 17/29 septembrie, ]naintede a ]mplini 19 ani. Este ]nmorm`ntat[ la cimitirul Bellu,printre cei prezen\i la ceremonie fiind M. Kog[lniceanu =i I.C. Br[tianu. }n num[rul din 15 noiembrie 1888, Revista nou[public[ un studiu al lui Ionescu-Gion despre opera literar[ a

Iuliei Hasdeu, iar B. P. Hasdeu public[ prima scriere dup[moartea Iuliei: Povestea crinului. Cutremurat de moartea fii-cei sale, Hasdeu va tr[i de acum ]ncolo cu credin\a comuniu-nii mistice cu fiin\a disp[rut[. }ncepe s[ traduc[ =i s[ pu-blice din opera fiicei sale.

1889 15 martie }n Revista nou[, B. P. Hasdeu public[ A=tept`nd(cea dint`i poezie dup[ moartea Iuliei).

Apare primul volum postum din opera Iuliei Hasdeu, Bour-geons d’Avril, cu o introducere de Angelo de Gubernatis.

noiembrie Se ]ntrev[d primele preocup[ri spiritiste ]n comen-tariile la O introducere ]n istoria universal[ (republicareaunor capitole din Istoria critic[, vol. II, ap[rute ]n Revistanou[).

1890 Este suplinit de Laz[r +[ineanu la catedra sa de la Facultateade Litere.

1891 Cea mai mare parte a activit[\ii sale din acest an este dedi-cat[ elabor[rii scrierii Sic cogito (tip[rit[ succesiv ]n Revistanou[). Public[ Anonymus Lugoshiensis. Cel mai vechi dic\ionaral limbii rom`ne, dup[ manuscriptul din Biblioteca Uni-versit[\ii din Pesta.

1892 Public[ ]n volum studiul de filozofie spiritist[ Sic cogito. Cee via\a? Ce e moartea? Ce e omul?

Apare Strat =i substrat. Genealogia popoarelor balcanice(Introducerea la tomul III din Etymologicum Magnum Roma-niae).

20

9 februarie Inaugureaz[ la Ateneul Rom`n seria de conferin\e

cu tema “Noi ]n 1892”.

}=i reia Cursul general de filologie comparat[ la Facultatea de

Litere (manuscrisul redactat de un student dup[ notele luatela prelegeri a fost descoperit de Mircea Eliade la Arhivele

Statului).

20 decembrie La Ateneul Rom`n inaugureaz[ seria confe-rin\elor “Noi =i voi”.

1893 19 septembrie }n =edin\[ solemn[, la Academia Rom`n[ cite=tedarea de seam[ asupra dic\ionarului Etymologicum MagnumRomaniae.

}ncepe construc\ia castelului de la C`mpina, ridicat ]namintirea fiicei sale Iulia.

Aproape tot anul sus\ine polemici cu Titu Maiorescu, Al.

Vlahu\[, C. Dobrogeanu-Gherea, Al. Philippide.

1894 9 aprilie La Academia Rom`n[, de fa\[ fiind =i regele Carol,

B. P. Hasdeu cite=te studiul s[u asupra Basmului. Public[studiul Basarabii. Cine? De unde? De c`nd?

}n Revista nou[ public[ noi studii spiritiste.

decembrie }n Revista nou[ public[ poemul Dumnezeu. Apare

edi\ia a doua din Ion Vod[ cel Cumplit (1572-1574)

1895 Este ales membru onorific al Academiei de +tiin\e din New

York, titlu care se adaug[ celorlalte distinc\ii academice acor-

date de academii de la Paris, Petersburg, Belgrad, Sofia =.a.

1896 }n amintirea fiicei sale Iulia, face o dona\ie de 50.000 lei, din

care, o dat[ la trei ani, s[ se distribuie premii pentru scrieri

literare. La Facultatea de Litere ]ncepe cursul Elemente da-cice ]n limba rom`n[. (Caietele cursului au fost descoperite

de Mircea Eliade la Arhivele Statului.) Este terminat Caste-

21

lul “Iulia Hasdeu” de la C`mpina, o construc\ie aparte alc[rei proiect - spunea Hasdeu - i l-ar fi transmis chiar fiica sa

Iulia prin efluvii de natur[ ocult[. B. P. Hasdeu devenise un

preot la templul fiicei sale.

1897 Apare Sarcasm =i ideal. 1887-1896. Ultimii nou[ ani de lite-ratur[. Multe din poeziile publicate aici, ca =i Sic cogito (ap[rut

]n 1892), sunt m[rturii ale m[cin[rii l[untrice dup[ pier-

derea fiicei sale.

martie Academia Rom`n[ ]i retrage sarcina de a mai conti-nua Dic\ionarul limbei rom`ne (Etymologicum).

Se retrage la C`mpina, la Bucure=ti vine numai pentru a-=i

\ine cursul Elemente dacice ]n limba rom`n[.

}n var[ I. L. Caragiale ]l viziteaz[ la C`mpina =i public[ ]n

Epoca (27 iunie - 1 iulie 1897) reportajul O vizit[ la castelulIulia Hasdeu.

1898 La universitate \ine cursul Dezvoltare asupra principalelorpuncte din vocalismul “ea” =i “oa”.

Public[ Negru Vod[. Un secol =i jum[tate din ]nceputurilestatului |[rei Rom`ne=ti.

1899 Se retrage din func\ia de director la Arhivele Statului. Estedecorat =i i se acord[ o pensie viager[ de 1500 lei pe lun[.

1900 februarie |ine un ciclu de lec\ii universitare despre Elemen-tele dacice ale limbii rom`ne. (Manuscrise ale cursului au

fost g[site de Mircea Eliade la Arhivele Statului).

martie Se retrage de la catedra universitar[ prin pensionare.

1901 Public[ studiul Cine sunt albanezii?

7 decembrie |ine o conferin\[ la Ateneul Rom`n contra pro-

pagandei ruse=ti: Papa de la Neva (conferin\[ tip[rit[ =i ]n

bro=ur[).

22

1902 13 ianuarie |ine un discurs la Academia Rom`n[ despre I.Heliade R[dulescu.

19 iunie/2 iulie Se stinge din via\[ so\ia sa.

Din ianuarie p`n[ ]n iulie conduce ziarul Ap[rarea na\ional[,]n care public[ ultimele sale articole politice.

1903 Public[ O nevast[ rom`nc[ ]n traiul p[m`ntesc =i-n via\a eidup[ moarte, scriere care cuprinde elemente spiritiste.

1904 Prefa\eaz[ volumul Studii al lui N. I. Apostolescu (este ulti-ma sa scriere).

1906 23 noiembrie B. P. Hasdeu ]=i scrie testamentul.

1907 25 august Singur =i uitat, se stinge din via\[ ]n Castelul s[ude la C`mpina.

27 august Corpul ne]nsufle\it al lui Bogdan Petriceicu Has-deu este adus =i ]nmorm`ntat ]n cavoul de la cimitirul Bellu,al[turi de cele dou[ Iulii: so\ia =i fiica. Roste=te un discursfunerar istoricul D. Onciul din partea Academiei Rom`ne =i aArhivelor Statului.

}n 1909, la Academia Rom`n[, ]n Discursul de recep\ie ]n-chinat lui P. Hasdeu, N. Gane declara: “Hasdeu e dintre acelef[pturi alece care n-ar fi trebuit s[ moar[, c[ci e p[cat s[ serisipeasc[ ]n neant at`tea mari ]nsu=iri izvor`te din d[rniciadivin[... Hasdeu n-a murit =i nu putea s[ moar[. Prin ]ns[=ipoarta mor\ii el a intrat ]n nemurire. El e mai viu dec`toric`nd ]n amintirea =i inimile noastre, deoarece ast[zi figu-ra lui ]nseninat[, dezbr[cat[ de haina p[m`nteasc[, aparemai frumoas[ privit[ prin prisma dreptei judec[\i. Numelelui va r[m`ne deci pururea nu numai sub aceast[ str[lucit[cupol[, ci =i ]n orice loc =i ]n orice timp c`t va tr[i gintarom`neasc[ pe coaja p[m`ntului...”.

Constantin MOHANU

23

FRUNZELE

“Precum ]n codri frunzele se scutur[cu anii ce trec,/ +i ]nt`ile n[scute

se duc acolo dint[i...”HORATIUS

Bubuie furtuna,Una c`te unaFrunzele r[pite

Cad =i r[t[cesc:

Arborul suspin[,}ns[ nu se-nchin[,}nfrunt`nd ispite

Pieptu-i b[rb[tesc!

+i la prim[var[,O verdea\[ iar[Mugurind ]mbrac[

Falnicul stejar;

V`ntul url[-geme,Trunchiul nu se teme,Foile c`nd pleac[ -

Altele r[sar!

POEZIE

24

Arboru-i ideea,Frunzele-s aceeaCe-nviaz[ \ara

+i-o ridic[ sus:

C`nd furtuna muge+i fricosul fuge,Al\ii iau povara

Celor ce s-au dus!

CRANUL LUI MIHAI CEL VITEAZ

Sus la Deal ]n mon[stireSe p[streaz[

O trunchiat[ suvenire,De trei secoli pref[cut[}ntr-un negru putregai.

Pleac[-\i capul, m[i rom`ne,+i ofteaz[,

C[ci din gloria trecut[,Ce z`mbise o minut[,Ast[zi tot ce-\i mai r[m`neEste ceafa lui Mihai!

Ba ridic[ m`ndra frunte -+i nainte!

F[ din g`ndul t[u o punte,Ca s[ legi cu b[rb[\ieTimpul vechi cu noul trai;

25

+i privind aceste oase,Oase sfinte,

Tu s[ crezi c-o s[ mai fiePentru biata Rom`nieAlte zile mai frumoase+-un al doilea Mihai!

*C`ndu-i iarn[, c`nd nu-i soare,

C`ndu-i cea\[, -Nemerind uscata floare,Omul st[ =i s[ g`nde=te;D-a= ajunge p`n’la mai!

O s-ajungi =i tu, rom`ne,Iar la via\[!

Iute, neaua se tope=te,Iaca, fulgerul tr[sne=te,Vai de liftele p[g`ne:Tun[ groaznicul Mihai!..

LA IULIA

C`nd v[z o floareLucind la soare

Ca o lumin[ din curcubeu,M[ fac o raz[,Ce coloreaz[

Flori =i mai m`ndre pe chipul t[u!

C`nd pe sub sear[}n prim[var[

Previghetoarea c`nt[ cu dor,

26

Printre suspineG`ndind la tine,

Te-auz, iubito, =optind amor!

C`nd luna-n undeGale= s-ascunde,

V[rs`nd ]n valuri mii de sc`ntei,Eu jur, Iulie,C[-i mult mai vie

V[paia dulce din ochii t[i!

C`nd ]n altareVin cu-ntristare

S-ador ]n pace pe Cel-de-Sus,V[z pe icoan[S`nta Madoan[,

+i bietul cuget la tine-i dus!

Nimic nu-mi place!Anima tace,

Dar mintea-ntreab[ de multe ori:S[ fii tu oareMai dalb[ floare

Dec`t at`tea sublime flori?

Sc`ntei pl[p`nde,Stelu\e bl`nde,

S[ nu mai fie ca-n ochiul t[u?S[ fii tu oareLun[ =i soare,

Lun[ =i soare =i Dumnezeu?...

27

Suflet, junie+i poezie

Astfel se-nchin[ la z`na lor,Pe l`ng[ careTotul se pare

O noapte neagr[, un negru nor!


Sunt c[l[toare p-acest p[m`nt:Orice le placeVor s[-l ]mbrace

}n haina \[rii de unde s`nt!


Din cer ]n lume c`nd r[t[cesc,Aduc cu sineForme divine

+i prin iubire le r[sp`ndesc!

MUNTELE +I VALEA

Nebun, nebun de mii de oriAcel ce cat[ gr`u =i floriPe mun\ii r[t[ci\i ]n nori:Sunt tari, sunt nal\i, sunt de granit,Dar fruntea lor cea triumfal[Abia rode=te cu sfial[Un mu=chi m[nunt =i otr[vit.

28

Privi\i, privi\i aceste v[i,De r`ule\e =i de c[i,De busuioace =i de cl[iBr[zdate ca un curcubeu:Se scald[ struguru-n lumin[,+i iese mierea din albin[,+i totu-i plin de Dumnezeu!

Nu sus, nu sus la cei avu\i,}n norii fumului pierdu\i,Se nasc fecundele virtu\i.Poporul ce suspin[ josE singur valea roditoare,}n care cre=te gr`u =i floare,

Bun =i frumos!...

VIERSUL

Homer c`nta m`nia divinului Ahille,+i Dante Tartarul c`nta;

Poetul, c`nd se na=te ]n am[r`te zile,Amar =i el ca lumea, nu c`nt[ pe copile,Nici cupa baccanal[ nu-l poate ]mb[ta!

+i eu c`teodat[ smulg harpa din t[cere,C`nd sparge muza pieptul meu,

C[ci ]nima zdrobit[ r[sun[ prin c[dere+i salt[ desperat[ ]n spasmuri de durere,Sco\`nd din agonie un \ip[t scurt =i greu;

29

O poezie neagr[, o poezie dur[, O poezie de granit,

Mi=cat[ de teroare =i palpit`nd de ur[,Ca vocea r[gu=it[ pe patul de tortur[,C`nd o silab[ spune un chin nem[rginit!

Ar fi o ironie s[ c`nt eu flori =i stele}n veacul nostru pe p[m`nt,

C`nd ele sunt o larv[ grimat[ cu v[psele,Iar adev[rul geme tempeste =i rezbele,Blestem, urgie, neguri, pucioas[ =i morm`nt!

L[sa\i pedestrei proze minciuna curtezan[!Al c`ntului entuziazm

Respinge veselia spoit[ =i viclean[,C`nd totul ]mprejiuru-i printr-o imens[ ran[Exal[ din cangren[ un colosal miasm!

Homer c`nta m`nia divinului Ahille,+i Dante Tartarul c`nta;

Poetul, c`nd se na=te ]n am[r`te zile,Amar =i el ca lumea, nu c`nt[ pe copile,Nici cupa baccanal[ nu-l poate ]mb[ta!

30

COMPLOTUL BUBEI

“Descrierea pe care anticii ne-aul[sat-o despre lepro=i provoac[ oro-

are. }n 1321 ace=ti nenoroci\i ajun-ser[ s[ cread[ c[, dac[ s-ar g[si

un mijloc de a transmite ]ntregiilumi oribilul flagel de care eraucontamina\i, ar putea =i ei s[ ajun-

g[ la ranguri ]nalte...”CIBRARIO

I

Era-ntr-o b[tr`n[ p[dure,Din care vr[jma=a secure

Nu smulse o creang[ de brad:P-o st`nc[ de fulger cr[pat[,P-o r`p[ de =erpi ]mb[lat[,

P-o bezn[ cu fundul ]n iad.

}n cuibul acei v[g[une -Precum ]ntr-o cronic[ spune

Din secolul patrusprezeci -A fost o petrecere mare:Lepro=ii din mii de hotare

Venir[ pe mii de poteci.

31

Vedeai o icoan[ grozav[!Tot bube, pocnind de otrav[,

Pe bra\e, pe coapse, pe frun\i!Otrepuri, de mult ]nchegate,Lipite pe r[ni destupate,

Ca ni=te oribile pun\i!

Obrajii lor - cronica spune -P[reau ca un foc de t[ciune

Cu spuz[-nvelit ]mprejur,C`nd negrul cu ro=ul s-alung[,Trec`nd pe de l[turi ]n dung[,

Alb, v`n[t, =i galben, =i sur!

S-a=eaz[ pe g`nduri ]n iarb[,+i buba pe bub[ se-ntreab[:

Cum merge =i ce-i de f[cut}n lume s[ nu mai domneasc[T[ria =i fala trupeasc[,

Frumosul c[lc`nd pe cel slut?

Se scoal[ atunci din gr[mad[O fiar[, un monstru, o prad[

A unui sarcasm infernal:At`t de ur`t c[, v[z`ndu-l,N-ai pune pe oameni d-a r`ndul

Cu cel mai hidos animal!

Se umfl[ a scoate cuv`ntul,+i parc[ vuie=te morm`ntul,

R[sun[ un glas din pl[m`ni,Pe care ca to\i s[-l auz[,}l trage prin n[ri =i prin buz[,

Sudoarea curg`nd peste r[ni!

32

“De prin pu\uri =i izvoareToat[ lumea bea -A=a el zicea -

Fra\ilor, pricepe\i oareCugetarea mea?

Apa-i pentru noi sc[pare,Iute la f`nt`ni,Din glezne =i m`ini

Da\i-le cu mic =i marePuroaie din r[ni!

Toate \[rile s[ fieDe sus p`n[ jos+i p`n[ la os

Un popor de carne vie:Lepros =i lepros!

Ha, ha, ha! S[ vezi atunceO vi\[ =-un soi}ntocmai ca voi:

Unde-i s`ntul ca s-arunceCu piatra ]n noi?..”

II

Trecu d-abia o lun[,Bubo=ii ]mpreun[Acum din nou s-adun[

}n codrul cel spurcat;Dar nu mai este jale,Ci r`suri triumfale,Sun`nd ]n deal =i-n vale,

Ca dracii ]n sabat!

33

Aduce fiecareCu sine pe spinareBucata-i de m`ncare

La pr`nzul canibal:Nem[cinate gr`neServind ]n loc de p`ine,Cu vrun ciolan de c`ine

Sau un picior de cal!

Apoi voioasa ceat[,De st`rvuri s[turat[,}ncinge desfr`nat[

Un dan\ neru=inat:Satan r`njind se puneCu pomp[ s[-ncununeCumplita ur`ciune

Cu groaznicul p[cat!...

Striga\i de bucurie,S[lta\i de veselie,C[ci lepra cu urgie

Se mi=c[ pas la pas:Prin t`rguri =i prin sate,Cu ape-nveninate,Ea \[rile r[zbate,

Pu\in i-a mai r[mas!

Privi\i-o cum p[trunde}n turnurile undeD-abia se mai ascunde

Seniorul tremur`nd;

34

Bordeiul =i palatul,S[racul =i bogatul,Opinca =i-mp[ratul

O vor sim\i pe r`nd!

Atunci din voi oricareVa fi u=or ]n stare+i el s-ajung[ mare,

C[ci lepra-i chiar pe tron!+i iac[ din nimic[Bubosul se ridic[Marcheze ori vl[dic[,

Sau cel pu\in baron!

+i nu viseaz[ nimeC-o nou[ nobilimeSe urc[ la n[l\ime

Pe feudalul car!O bub[ mo=tenit[,De secoli ]nvechit[,E cea mai str[lucit[:

Lepros ereditar!

}n urm[, se-n\elege,Ve\i n[scoci o lege,C[ nimeni nu s-alege

De nu va fi bubos:C[ci este cu dreptateCa prin majoritateRotund s[ mearg[ toate

Sub cerul luminos!

35

O goan[-nver=unat[Se va porni pe dat[}n lumea cea curat[

Pe bietul nesupus,Ce nu vrea s[-n\eleag[C[ trebuie o plag[S[ fie \ara-ntreag[

C`nd buba =ade sus!

Printr-un decret se schimb[Orice idee str`mb[,Sco\`ndu-se din limb[

C[ lepra e un r[u;+i dup[ chip =i seam[,Pe p`nz[ =i p-aram[,Ve\i face f[r[ team[

Bubos pe Dumnezeu!!..

III

Poporul ]nconjoar[ p[durea f[r[ veste+i-i pune foc:

Lepro=ii p`n’ la unul, b[rba\i, copii, neveste,Au ars pe loc.

Memoria lor ]ns[ p-o lespede funebr[D-atunci s-a scris,

Pe care se cite=te: “Cre=tini, fugi\i de lepr[Ca d-un abis!”

36

De c`tva timp ]ncoace, furtuna, pe morminteCutrier`nd,

Se zbucium[ a =terge b[tr`nele cuvinte,Str[bunul g`nd.

De lene uit[ lumea ispitele-i antice.+i iar la sfat

Se gr[m[desc bubo=ii, vis`nd s[ se ridice -P`n’ la palat!...

LILICA

C`nd copila=u-mi se lipe=tePl[p`nd la s`nul meu,+i-l port ]n bra\e, =i-mi z`mbe=te,+i-l str`ng, =i-l pup mereu;

}mi pare-atunci c[-s o tulpin[Ce-abia mai sta pe r[d[cin[,Tot sughi\`nd dup[ lumin[D-at`tea ierne-n =ir,+i iat[ c[-ntr-o zi cu soare,Sosind o raz[ iubitoare,F[cu din trestia ce moareS[ ias[ trandafir:

Un copila= ce se lipe=tePl[p`nd la s`nul meu,+i-l port ]n bra\e, =i-mi z`mbe=te,+i-l str`ng, =i-l pup mereu!

37

OD{ LA CIOCOI

I

Ca lacoma omid[, ce-=i caut[ o prad[Pe fragede ml[di\e,

Ca neagra lipitoare pe s`nul de z[pad[Al dulcii copili\e,

Ciocoiule! un secol, un secol =i mai bine,Setos de du=m[nie,

Sugeai ]n frunz[ sucul =i s`ngele din vine}n bl`nda Rom`nie!

II

De groaz[ =i durere, de munc[ =i b[taie,}n jaf =i-n umilin\[,

Am tot strigat, dar glasul se-neac[ =i se taieD-at`ta suferin\[;

+i ca prin codri fream[t, ca murmur ]n izvoare,A=a ]n noi suspinul

Mai r[m`nea el singur s[ spun[ cum ne doare,C`t de cumplit e chinul!...

III

+i tu r`deai, jup`ne, cu fal[ =i r`ngire:R`deai precum un g`de,

C`nd vede capul jertfei zburat dintr-o izbire,Se laud[ =i r`de;

C[ci nu =tiai c[ via\a, ]nchis[-n nemi=care,E cea mai cu putere;

C[ci nu credeai c-un suflet se face =i mai tare,C[lindu-se-n t[cere!...

38

IV

Suspinul, ca sc`nteia ce cade jos ]n paieSau p-un covor de spice,

P`ndind o adiere s-o umfle-ntr-o v[paie+i-n slav[ s-o ridice;

Suspinul, c`nd poporul ]ntreg din piept ]l scoate+-un echo se g[se=te,

Suspinul, ca sc`nteia, turbat cuprinde toate+i-n praf le mistuie=te!

V

Ca un satrap alene lungit ]ntr-o gr[din[}n moale cugetare,

Privind cum se ive=te ]n ziua cea senin[Un nor ]n dep[rtare,

A=a privea ciocoiul cu genele-adormiteSuspinul Rom`niei,

+i iat[ c[-ntr-o clip[ din neguri gr[m[diteD[ flac[ra urgiei!

VI

C[ci el zicea ]n g`ndu-i, ca to\i ap[s[torii}n scurta lor vedere:

“Nu-mi pas[ de nimica! Nu m[-nsp[im`nt[ norii!E aburul ce piere!...”

Da! abur este norul, suspinu-i o suflareCe-n aer r[t[ce=te,

U=oar[, nesim\it[, ginga=[, dar ]n careUn tr[snet locuie=te!

39

VII

A patruzecea iarn[, a patruzecea var[S-au dus p-a vremii roat[,

De c`nd prin mii de echuri suspinului din \ar[R[spunse \ara toat[;

C[ci sunt anume timpuri ]n care o idee}=i afl[ un r[sunet,

+-atunci, ori niciodat[, ia foc dintr-o sc`nteie,Suspinul na=te tunet!

VIII

A=a cea sf`nt[ carte a Bibliei ne spune,Prin tainice cuvinte,

C-o tr`mbi\[ de ]nger odat[ va s[ sunePe st`rvuri =i morminte;

+-un sunet, numai unul, va face s[ re-nvie}ncenu=ata fire,

C[ci timpul este totul: o clip[ dintr-o mieAduce m`ntuire!

IX

A patruzecea var[-mbr[case ieri c`mpia}n busuioci =i-n gr`ne,

De c`nd suspinul nostru smulsese Rom`niaDin gheara ta, jup`ne;

A patruzecea iarn[ ]n haina-i de mireas[Se-ndrum[ dup[ var[,

De c`nd suspinul nostru pe litfa n-o mai las[A-=i bate joc de \ar[!...

40

X

+i \ara se de=teapt[, voioas[, z`mbitoare,Pl[p`nd[, r[sf[\at[;

Jos florile dezmiard[, se uit[ sus la soare,De raze-nconjurat[;

Sc[ld`ndu-se-n lumin[, din ce ]n ce mai vie,Ca trandafiru-n rou[,

O alt[ simte via\[, o veche b[rb[\ie+i o putere nou[!...

XI

Dar ce privesc, o, Doamne! Eu c`nt, =-acum d-odat[Cutremurul m-apuc[;

O cea\[ se l[\e=te, o brum[-ntunecat[,O groaznic[ n[luc[:

Ciocoii se ridic[, ca hoituri ]nvechiteDin cripta infernal[,

+i ca-n trecut se-a=eaz[ pe holdele-nverzite,R[zbi\i de fl[m`nzeal[!...

XII

Nu-i oare vro p[rere, vrun joc al fantezieiTeribila icoan[?

Tu n-ai fost mort, jup`ne? Sub masca letargieiSc[pat-ai viu din goan[?

A \[rii bucurie la patul mor\ii taleS[ fie o gre=eal[?

Venit-ai iar ]n lume s[-nfrun\i cumplita jaleCu fa\a triumfal[?

41

XIII

Sau poate c[ natura, s[rind din c[i b[tute,Din legile-i eterne,

C`nd teancul de verdea\[, din mii de flori \esute,Pe \arin[ s-a=terne,

+i filomela c`nt[, =i soarele z`mbe=te,+i dragostea viseaz[,

Atunci d-odat[ ninge... dar neaua se tope=teSub c[lduroasa raz[!

XIV

Un mort, ce-n cursul vie\ii a secerat blesteme,Poporul poveste=te

C[ viermii nu-l m[n`nc[ =i nemiloasa vreme}n veci nu-l putreze=te:

C`nd vine miezul nop\ii, c`nd fulger[ =i tun[,Din gaura-ngrozitoare

Strigoiul dezmor\e=te =i iese la furtun[...S[ fie asta oare?

XV

Mai =tim c[ mort[ciunea se-nt`mpl[ c`teodat[S[ str`ng[ din spr`ncene,

Ori ochii s[ deschid[, ori m`na-i ]nghe\at[S-o lase jos alene,

+i frica ne cuprinde... dar am[girea trece+i nu ne mai ]n=eal[:

Cadavrul nu se scoal[, cadavrul este rece,Mi=care ma=inal[!...

42

XVI

O, nu! E viu ciociul! Nu-i vis, nu-i r[t[cire,Nu-i nea de prim[var[!

Nu-i spaim[ zbur[toare, n[scut[-n z[p[cire+i gata s[ dispar[!

Nu-i chiar nici letargia, ce las[ o pecetePe tristele-i victime!

O, nu! E viu ciocoiul, cu bube =i cu pete,}ntocmai ca-n vechime!...

XVII

Nu s-a schimbat nimica! Aceea=i fudulieDe na=teri venetice

Din oameni f[r[ nume, goni\i de prin Grecie+i prip[=i\i aice.

Aceea=i goliciune la inim[, la minte,La cugete rom`ne;

De jafuri l[comie, dispre\ de cele sfinte+i lips[ de ru=ine!

XVIII

O, nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s moa=te:Privi\i-i crunta ghear[!

+i pentru ca de-ndat[ s[-l poat[ recunoa=teNefericita \ar[,

El trage dup[ sine, ca-n zile denainte,Invazia str[in[,

Chem`nd p[g`ni =i unguri s[ dan\e pe morminte}n patria rom`n[!...

43

XIX

La lupt[ dar! La lupt[! S[ ne vedem d-aproape!...L[custele-ngropate,

De n-a\i strivit chiar oul, din fundul negrei groape}nvie mai turbate!

Nu mai gre=i d-acuma! Trecutul s[ te-nve\e!La v`n[toare, frate!

La v`n[toare! }ns[... jos pu=tile =i be\e:S[-i ba\i prin libertate!...

DORUL

I

Privind t[cuta und[,Pe g`nduri am r[mas:C`t este de profund[La fiecare pas;+i totu=i izvor[=teDin dep[rtate v[i,Apoi se risipe=tePrin mii =i mii de c[i!

Asemenea-i =i dorul}n pieptul meu s[dit:E dep[rtat izvorulDin care mi-a venit,+i-n multe lumi str[ineC[r[rile-i s-ascund,Dar rev[rsat ]n mineC`t este de profund!

44

II

C`nd razele din soare,C[t`nd iubirea jos,Pe-mb[ls[mata floareArunc[ voluptosLumin[ =i c[ldur[,Eu m[ g`ndesc uimitC[ ele str[b[tur[Un spa\iu nefinit!

+i dorul meu ]=i areUn soare n[sc[tor;Un cer f[r[ hotareStr[bate =-al meu dor;Dar prin ]ntunecime,Pe drumu-i r[coros,El vine din n[l\ime+i cald =i luminos!

III

O raz[ diafan[+i undele d-azurDe nor =i buruian[Lovindu-se-mprejur,O sfer[-nveninat[}nfrunt[ ne-ncetat,Dar flac[ra-i curat[+i valul e curat!

45

A=a-i =i doru-n lume!}n negur[ =i spin,Menite s[-l sugrume,R[m`ne tot senin;Nu simte =i n-audeSarcasmul trivial:Ispitele-i sunt crude -+i-i pur ca un cristal!

S{R{CIA

S[r[cia cea fl[m`nd[Ca pu=ca=ul st[ la p`nd[,

Cu coco=ul ridicat:Dintr-un deget o mi=care,Glon\ul zboar[ cu turbare

+i v`natul a picat!

Munca tare, munca deas[Numai d`nsa nu m[ las[

Zbucium`ndu-m[ s[ pier:Tocmai astfel alt[dat[O c[ma=[ ferecat[

Ap[ra p-un cavaler!

Dar junia mea, o, Doamne,Face loc zb`rcitei toamne:

B[tr`ne\ele-au sosit!Zile reci =i f[r[ soare,Ca un negru =ir de cioare

Pe cadavrul p[r[sit!

46

Munca geme =i suspin[+i se roag[ la odin[, -

Invalid neputincios,Care dup[ lungi campanii,C`nd apar din nou du=manii,

F[r[ voie cade jos!

}n zadar ca mai-nainte}mi azv`rl trudita minte

Colo-n sferele de sus:Ea se-nal\[ o bucat[,+i s-afund[ desperat[,

Ca lumina ]n apus!

Totu=i, surd[ la durere,Lumea strig[, lumea cere,

Lumea str`nge birul ei!D`ndu-i spirit pentru p`ine,Ea-\i d[ oase ca la c`ine:

Schimb de c[rnuri =i idei!

+i de \i-a secat izvorul,Te turte=te cu piciorul,

Scuip[ ca-ntr-o c`rp[ rea;C[ci pe lume n-o atingeC[ fitilul, ce se stinge,

Ars-a numai pentru ea!...

S[r[cia cea fl[m`nd[St[ ca un pu=ca= la p`nd[,

Cu coco=ul ridicat:Dintr-un deget o mi=care,Glon\ul zboar[ cu turbare

+i v`natul a picat!...

47

VORNICUL IANCU MO|OC

(Balad[ din secolul XVI)

R[sturn[tor ]n curs de dou[zecide ani, vornicul Iancu Mo\oc alung[pe Alexandru-vod[ =i aduce la locu-ipe un str[in din Germania; dar maila urm[, d`nd jos =i pe acesta, pen-tru a pune pe tron o nou[ creatur[,poporul nu-l mai ascult[, ci prime=te]napoi pe gonitul Alexandru. Vorniculfuge ]n Polonia, unde ]ns[, dup[st[ruin\a Por\ii otomane, piere de-capitat ]n capitala Gali\iei. Testamen-tul acestei triste celebrit[\i se afl[p`n[ ast[zi la Lemberg, ]n TabulaMunicipal[, Liber Testamentorum,t. 2, ab anno 1554 ad 1578, p. 225.

La cetate Leov, ]n \ara le=easc[,Va t[ia cal[ul p-un rom`n fugar:Curge tot poporul, lacom s-o priveasc[ -Lacom s-o priveasc[, c[-i un lucru rar.

Solul din Moldova, trimis ca s[ cear[Marfa cump[rat[: capul cel t[iat,St[ cu ner[bdare mai cur`nd s[ piar[ -Mai cur`nd s[ piar[ omul vinovat.

Mii =i mii de glasuri se pornesc d-odat[,Ca =i c`nd ora=ul izbucnea de foc;Vine! vine! vine! =i-n sf`r=it s-arat[ -+i-n sf`r=it s-arat[ vornicul Mo\oc.

48

D`nsul alungase pe trei domni din \ar[,D`nd apoi cununa unui venetic,Care-n holda noastr[ ne-mbl`nzit[ fiar[ -Ne-mbl`nzit[ fiar[, nu cru\a nimic.

}nv[\at boierul s[ sufle =i-ndat[A tr`nti p-un vod[, fie bun sau r[u,Cugeta s[-=i spele fapta-i cea spurcat[ -Fapta-i cea spurcat[: neam\ul n[t[r[u.

Dar s[tul rom`nul, mai crescut la minte,Tot mereu s[-ndure baterea de joc,Nu-l mai am[ge=te, me=ter la cuvinte -Me=ter la cuvinte, agerul Mo\oc.

Cel ce-nstr[inase \ara prin domnie}n str[in[tate cat[ ajutor;}ns[ chiar str[inii sfarm[ cu urgie -Sfarm[ cu urgie pe ciocoiul lor.

“Iancule! ]i zice solul din Suceava,Vezi tu cum p[\e=te cel necredincios?Astfel to\i s[ moar[, cine cuteza-va -Cine cuteza-va s[ dea domnii jos!”

“Min\i, ling[u de c`ine, gata s[ iubeasc[,Fie chiar murdar[, palma de st[p`n!Mul\i tirani zdrobit-au =-o s[ mai zdrobeasc[ -+-o s[ mai zdrobeasc[ puiul de rom`n.

Nu-i aci blestemul ce m[ urm[re=te;Vai, cu mult mai groaznic e p[catul meu!Moartea cea mai crunt[ nu m[ pedepse=te -Nu m[ pedepse=te ]ndestul de greu!

49

C`nd rom`nul nostru e croit s[ fieRamur[ domneasc[, vi\[ de-mp[rat,Eu, nesocotitul, printr-o nebunie -Printr-o nebunie domn str[in i-am dat!”...

G`dea mi=c[ barda. C`rca se despic[.Ceafa dup[ trepte zuruind c[dea...Ast[zi este timpul ca lumea s[ zic[ -Ca lumea s[ zic[: a=a-i trebuia!

LUNTREA

+i r`de, =i pl`nge, =i-ntocmai ca luntrea u=oar[,Plutind pintre valuriDeparte de maluri

Se zbucium[ inima mea.

C`nd luntrea, o, Doamne, se-nal\[ =i iar se coboar[,Ajunge odat[Mereu leg[nat[

Doritul liman a vedea.

+i eu am o \int[, dar timpul ce fuge =i zboar[L[sa-m[-va oarePe c[i mi=c[toare

S-ajung =ov[ind p`n’la ea?

C`nd luntrii se-nt`mpl[ c[ groaznicul v`nt o doboar[,Cui pas[ s[ =tie}n lumea cea vie:

Cu ce =i-ncotro se ducea?

50

Ci-n mine s-ascunde ferit[ de to\i o comoar[:D-a fi s[ se-nece}n unda cea rece,

Mai bine, ah, nu se n[=tea!...

+i r`de, =i pl`nge, =i-ntocmai ca luntrea u=oar[,Departe de maluriPlutind printre valuri

Se zbucium[ inima mea!...

BRADUL

C`nd arde soarele de mai,C`nd v`ntul iernii geme,M[re\ul brad pe naltul plaiSt[ verde-n orice vreme.

O r[d[cin[ de colos+i-a sfredelit ]n st`nc[,+i de pe st`nc[ maiestosMai sfredele=te ]nc[!

De mult cu blocul de granitEl s-a f[cut totuna,+i pe-am`ndoi necontenit}i zguduie furtuna.

+i lemn, =i piatr[ la un loc,Verdea\a-i ne-ntrerupt[,Aspir[ ger, ]ndur[ foc,Cu tr[snetul se lupt[!

51

La piept cu viforul turbat,La cap cu norul rece,D-at`\ia ani nestr[mutatEl tot a=a petrece.

D-ar fi s[-i da\i ]n v[i ad`nciOdihn[ dezmierdat[,R[pindu-i viscole =i st`nci,L-a\i omor] pe dat[!

C`nd arde soarele de mai,C`nd v`ntul iernii geme,M[re\ul brad pe naltul plaiSt[ verde-n orice vreme!

LUI N. NICOLEANU(1866)

R`de omul c`t e june;C`t e june, omul pl`nge;

+i r`z`nd-pl`ng`nd,C`nt[ c`ntece nebune,C`nt[ c`ntece de s`nge,

C`nt[ vr`nd-nevr`nd!

R`su-i o speran\[ plin[,Pl`nsu-i urma de speran\[

Rupt[ din apus:Iar speran\a-i o gr[din[D-unde c`ntecul se nal\[

Drept la Cel-de-Sus!

52

}ns[ iat[ f[r[ vesteFocu-n spuz[ se preface,

Spuza piere-n v`nt:C`nd speran\a nu mai este,Tace pl`nsul, r`sul tace...

Cum vrei s[ mai c`nt!

Am ajuns o c[z[tur[+i privesc cu nesim\ire

}mprejurul meu:F[r[ team[ de tortur[,F[r[ dor de fericire,

Voi s[ cuget eu!

Suflet ve=ted, minte rece,Mi-a r[mas at`ta-n lume

S-o tot c`nt[resc:Orice \ip[, orice trece,S[ despoi de m`ndru-i nume,

Masca s[-i r[pesc!

Tot ce-i falnic, tot ce-i mare,Tot ce-\i place ]n natur[,

June c`nt[re\,Nu-i a=a precum se pare!Totul merge cu m[sur[!

Totul are pre\!

Ziua zboar[, noaptea vine;C`nd din marea vie\ii june

Vei sosi la mal,O s[ vezi =i tu ca mine,+i ca mine tu vei spune:

Sarb[d carnaval!

53

P`n-atunci r`sul =i jaleaTe-mpresoar[ =i te-mbat[:

C`nt[! Nu-nceta!C`ntecul deschide calea:Cine n-a c`ntat vrodat[

Nu va cugeta!

ADEV{RATUL POET

Doi du=mani f[r-ast`mp[r ]n urgie}n inima poetului se bat:A \[rnei din aproape tiranie+i-al cerului un eco dep[rtat!

}n jos at`rn[-n greutate lutul;}n sus se-nal\[-al ]nsufl[rii foc...Se rumpe inima la tot minutul:Vr[jma=ii =i-au ales acela=i loc!

Cumplit[-i lupta! ea se poate simte!Dar n-o depl`nge-al graiului penel:El zugr[ve=te plastice morminte,Morm`ntul inimii i-ascuns de el!

Sunt clipe c`nd v[paia cea sublim[Se urc[, str[lucind ca meteor:Se pare c[ splendoarea se d[r`m[Pe elem`ntul ce-o popre=te-n zbor!

Sunt clipe c`nd povara t`r`toare}ntinde falnic orizontul s[u,

54

+i-ascunde-n ad`ncimi m[re\ul soareAl cuget[rilor lui Dumnezeu!

C[zut din sfera de lumini nestinse,Tr`ntit ]n globul patimii lume=ti,Poetul r`de-n am[r`te pl`nseSau geme el ]n hohote dr[ce=ti!

Idei contrare, cerul =i p[m`ntul,Din inima s[rmanului detun.S-adun[ gloate spre-asculta cuv`ntul...+i-apoi rostesc os`nda: “]i nebun!”

O DOIN{ POSTUM{

Nu aveam o =chioap[ de p[m`nt s[-mi fieLocul meu... acuma-mi st[p`nesc morm`ntul;+i nu ]ndr[zne=te ciocoiul s[ vie

S[-mi stoarc[ p[m`ntul!

Alergam ca vit[, m`nat de porunc[...M[ desf[t acuma-n tihna boiereasc[;Ar vrea =i nu poate ciocoiul la munc[

D-aci s[ m-urneasc[!M[ b[tea boierul... acum nu m[ bateNici v`ntul, nici raza fierbintelui soare;Timpul n-a =ters ]nc[ semne de pe spate,

Dar nu m[ mai doare!

}mi lipsea c[ma=a pe ger =i pe ploaie,C`nd =edea ciocoiul l`ng[ calda-i vatr[;

55

Acum port o hain[ care nu se moaie:|[r`n[ =i piatr[!

Fra\ii =i copiii, ce-au r[mas ]n ghear[,Din a lor durere auzindu-mi c`ntul,De la ciocoime at`ta s[ cear[

C`t mi-a dat morm`ntul!

1864

S{ VORBIM ROM~NE+TE

Cugetarea rom`neasc[Are portul rom`nesc:Nu l[sa\i dar s-o cionteasc[Cei ce limba ni-o pocesc.

C`nd rom`nul se-nd`rje=teDin \[r`n[ c`nd mi-l sco\i,El ]\i toarn[ rom`ne=teUn blestem de =apte co\i,C`nd de dragoste s-aprindeEl vrbe=te lin =i bl`nd,}nc`t dorul te cuprindeDulcea-i vorb[ ascult`nd.

Niciodat[ alt[ limb[,De pre buze rom`ne=ti,Nu se-ndoaie, nu se schimb[Dup[ g`ndul ce g`nde=ti.

La m`nie, la iubire,La suspin =i chiuit,

56

Dup[ chiar a noastr[ fireGraiul nostru e croit.La iubire, la m`nie,La chiot =i la suspin,Rom`nia-i Rom`niaCu fagur =i cu pelin.

Sucind limba rom`neasc[,Stric`nd graiul str[mo=esc,Dup[ moda fran\uzeasc[,Sau cu modul latinesc,Ne-am str`ns min\ile cu fracul+i sim\ul ne-am ]mbr[catCu haina, de unde draculCopiii =i-a ]n\[rcat.

Rom`nimea c`t tr[ie=teGraiul nu =i-l va l[sa;S[ vorbim dar rom`ne=te.Orice neam ]n limba sa!

1879

SUNT ROM~N

Eu din rom`ni ]mi trag sorgintea.C-o sf`nt[ dragoste-i iubesc=i pentru tot ce-i rom`nesc,oric`nd, =i bra\ele =i mintea=i sufletul mi le jertfesc.

57

IOAN-VOD{ CEL CUMPLITAventurile, domnia, r[zboaiele, moartea lui; rolul s[u ]n

istoria universal[ =i ]n via\a poporului rom`n.(1572-1574)

Ainsi d’un peuple entier je feuilletais l’istoire!Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire...

Astfel r[sfoiam istoria unui popor ]ntreg: cartefatal[ de doliu, de m[rire, de victorie!

V i c t o r H u g o , oda Ubi defuit orbis

PREFA|A LA A II-A EDI|IUNE

Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, ]n casele lui Mircousch

din Pia\a Teatrului, am scris pe Ioan-vod[ cel Cumplit.

Eram t`n[r =i scriam a=a cum nu mai sunt ]n stare de a scrie

ast[zi: dar tocmai de aceea, reproduc`nd lucrarea mea de atunci,

o las cum a fost, f[r[ a cuteza s[-i ]mb[tr`nesc tinere\ea, c[ci

orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zb`rcitur[.

F[r[ a ad[oga, f[r[ a scurta, f[r[ a schimba textul, mi-am

permis totu=i a =terge pe t[cute c`teva mici sc[p[ri din vedere,

cari nu ating ]ntru nemic nici caracterul organic peste tot, nici

diapazonul de expresiune ]n parte. Orice oper[ literar[ este p`n[

PROZ{

58

la un punct o icoan[ a autorului; dar ]ntr-un portret, fie origina-

lul b[tr`n, fie t`n[r, nu e nevoie de a p[stra o jubruli\[ trec[toare.

27 septembrie 1893

PREFA|A PRIMEI EDI|IUNI

Istoricul este un uvrier =i un artist totodat[. Ca uvrier, el

adun[; ca artist, el d[ brutei materii acea sublim[ expresiune,

care face c[ statuile lui Canova sau cur\ile Alhambrei nu sunt

din piatr[, c[ Madona lui Rafael nu este o p`nz[ sau o sc`ndur[

]mbuibat[ de ne=te sucuri vegetale.

Sculptorul, pictorul, arhitectul sunt numai arti=ti: ei las[

vulgului sarcina proviziunii.

Istoricul, din contra, el singur str`nge, singur scoate piatr[,

\ese p`nz[, taie sc`ndur[, fierbe culori; =i apoi tot el singur sculp[,

edific[, pinge!

De aceea sunt destui sculptori, destui arhitec\i, destui pic-

tori; de aceea sunt prea pu\ini istorici.

Unii gr[m[desc, f[r[ a avea geniul de a crea; cei mai mul\i

cre[, f[r[ s[ fi avut r[bdarea de a gr[m[di.

Unii fac temelie f[r[ edificiu, al\ii fac edificiu f[r[ temelie.

La rom`ni, am v[zut pe neobositul +incai colind`nd cu desagi

pe spate, pentru a culege un haos de petice, bune =i rele, pre\ioase

=i netrebnice.

Am v[zut pe at`\ia “Bolintineni” cl[dind mereu pompoase

palaturi ]n aer.

B[lcescu, numai neuitatul B[lcescu, fu un adev[rat istoric,un adev[rat uvrier =i artist al nostru; dar vai! moartea ]lsecer[ tocmai atunci c`nd crisalida devenea flutur.

59

Pe c`nd to\i imberbii din giuru-ne se laud[ a fi ascultat pe

ilustra\iunile profesorale de la Berlin =i de la Paris, fie-ne per-mis nou[ a avea o m`ndrie mult mai modest[: noi am auzit peB[lcescu.

Mai ]nt`i de toate, ]n curs de mai mul\i ani ]ngrop`ndu-m[ ]nbiblioteci =i arhive str[ine =i na\ionale, str[nsei ]n sudoarea fe\ei

gr[mezi de material, ]n leg[tur[ direct[ cu obiectul acesteic[rticele.

Apoi supusei indigesta proviziune la trei scalpeluri de art[:

critic[, perspectiv[ =i colorit.Scopul criticii este de a dezmorm`nta adev[rul. Astfel, m[

decisei odat[ pentru totdauna a nu m[ baza dec`t numai peizvoare, adec[ pe m[rturii contimpurane, adesea oculare, lim-pezite prin confrunta\iuni =i prin analize.

Nu v[ voi oferi nici o aser\iune pe care s[ n-o justifice o not[]n josul paginii; iar dac[ cita\iunea ar fi prea lung[ pentru a

putea ]nc[pea acolo, c[uta\i-o mai la vale: ]n Dezvolt[ri analiticesau ]n textul Pieselor documentale.

Perspectiva se cuprinde ]ntru a dispune toate p[r\ile ]ntregu-

lui, a=a ]nc`t s[ nu v[ ]nt`mpine lacune esen\iale al[turea cudetalii superflue; nemic s[ nu fie de prisos, nemic s[ nu fie des-

cusut; cele importante s[ reias[ ]n relief pe primul plan, celesecundare s[ se umbreasc[ pe planul al doilea, cele accesoare abias[ mijeasc[ mai ]ncolo.

Tabloul cat[ s[ aib[ un fond sau un cer: la ]nceputul opereischi\ar[m ]n c`teva cuvinte generale starea Europei de atunci.

Apoi apare figura cea curat rom`neasc[ a eroului; =ov[ie=tedin dep[rtare, cre=te =i se caracterizeaz[ din ce ]n ce mai bineapropi`ndu-se de \int[, aci ia propor\iuni gigantice =i... pierde

cump[tul!Dar privi\i-o chiar ]n pulberea c[derii: ea tot ]nc[ este mult mai

mare dec`t tremur`nzii pigmei, cari calc[ sub picioare cadavrul!

60

}n fine, c`nd eroul nu mai este, spectatorul urm[re=te cufiori cum se prevale una dup[ alta majestoasele crea\iuni alestinsului geniu, p`n’ce un funest ]ntuneric ]nf[=ur[ tot ori-zontul.

Mai r[m`ne o speran\[: ]nvierea mor\ilor!Atare fur[ principiele criticii =i ale perspectivei noastre:

judeca\i ]n=iv[ dac[ am fost ]n stare sau, mai bine, dac[ avuinoroc de a le \inea credin\[.

}nc`t prive=te coloritul, =tiu at`ta, c[ inima sim\ea ]n ad`nculs[u ceea ce scria condeiul; iar c`nd inima simte, condeiul devinescurt, laconic, iute ca b[t[ile pulsului...

28 februar 1865

INTRODUC|IUNEEuropa ]n a =aptea zecime a secolului XVI

Propter illa quae aliquid significant,etiam ea quae nihil significant attexuntur;solo enim vomere terra proscinditur, sed uthoc fieri possit, etiam caetera aratri mem-bra sunt necessaria.

}n favoarea punctului principal se maianin[ c`te ceva accesoriu, precum toatep[r\ile plugului sunt neap[rate, de=i numaifierul cel lung serve=te a br[zdui p[m`ntul.

St. Augustin, De Civ. Dei; XVI, 2

1. Guizot, ]n studiul s[u asupra lui Shakespeare, ]ncepe po-vestirea prin o lung[ digresiune despre Adam =i Eva.

Suntem mai discre\i: scriind istoria lu Ioan-vod[, ne m[rginima arunca mai ]nt`i o repede c[t[tur[ numai asupra Europei =inumai ]n momentul precis.

61

Dup[ ce astfel ne vom fi familiarizat cu organismul ma=inii]ntregi, ne va fi lesne apoi a ]n\elege acea mic[ parte din ea carene preocup[ ]n specie.

2. Spania ajunsese pentru o clip[ a fi statul cel mai puternicde pe continentul european.

Sub sceptrul monarcului de la Madrid se grupaser[ toate pro-vinciele mauresce, castilane =i aragoneze, Portugalia, Sicilia,Sardinia, Neapole, Neerlandele =i America.

Nici un principe nu poseda un teritoriu at`t de ]ntins; nici unprincipe nu primea un venit at`t de colosal; nici un principe nuavea ne=te generali at`t de abili.

+i cine oare era acel fericit p[stor al popoarelor?Fiul marelui Carol V, micul Filip II.Prin dou[ p[cate mortale el sf[rm[ pentru totdauna piedesta-

lul m[ririi spaniole: prin fanatism religios =i prin ura democra\iei.Neerlandele erau protestante =i autonome; Filip II a=ez[ ]n

ele o inchizi\iune contra du=manilor catolicismului =i o sp`n-zur[toare contra du=manilor absolutismului; neerlandezii r[dicar[steagul revoltei =i Filip pierdu pe cei mai industrio=i =i cei maicul\i dintre supu=ii s[i.

Anglia era reformat[ =i constitu\ional[; Filip II porni s-ostriveasc[ prin for\a brut[ =i pierdu ]n lupt[ toat[ marinaSpaniei.

}n Fran\a cre=tea partitul ugheno\ilor; Filip II cheltuisemilioane pentru a aduce extermina\iunea lor =i, drept rezultat,v[zu ]ncoron`ndu-se acolo un principe ughenot: Enric IV.

}n fine, el muri despre\uit de to\i, poate chiar de sine ]nsu=i,l[s`nd finan\ele secate, armata demoralizat[, teritoriul dezmem-brat, na\iunea ofticat[...

3. }mp[rat al Germaniei era Maximilian II, una din acele fi-guri flegmatice, at`t de ereditare pe tronul austriac, ]nc`t le-aiputea crede c[ sunt una =i aceea=i persoan[ nemuritoare, ca Dalai-Lama din Tibet.

62

Tributar al Por\ii otomane, b[tut de o m`n[ de poloni, ]nfrun-tat de un prin\i=or din Transilvania, el nu =tiu s[ merite nicim[car deviza cea de furc[ a dinastiei habsburgice: “Al\ii combat;tu te c[s[tore=ti, fericito Austrie! al\ii dob`ndesc regate prinsabie, tu prin zestre!”...

4. }n Fran\a domnea regele Carol IX.Gre=esc: el nu domnea.Domnea mum[-sa Caterina Medici; domnea ducele de Guise;

domnea principele de Conde; domnea papa; domnea Calvin; dom-nea toat[ lumea.... afar[ de regele Carol IX.

Un singur eveniment de genul aceluia prin care se ilustraseoarec`nd Ierostrat face s[ tr[iasc[ ]n istorie numele acestui som-noros Neron.

Cine oare nu se ]nfioar[ numai c`nd i se pare c[ aude cuv`ntul“La Saint-Barthйlemy”?

}n zece r`nduri Carol IX se aruncase ]n bra\ele partituluipapista= al Guisilor, =i iar ]n zece r`nduri ]ntinsese o m`n[ de]nfr[\ire partitului calvin al lui Conde; ]n zece r`nduri se silise ascutura tirania matern[ a Caterinei Medici, =i iar ]n zece r`nduris[rut[ lan\urile ce-l sugrumau; p`n[ ce ]ntr-o zi, vreau s[ zic]ntr-o noapte, desperat de con=tiin\a nulit[\ii sale, el se hot[r] adovedi lumii ce poate un rege: 30.000 de francezi fur[ m[cel[ri\iprin cea mai m`r=av[ tr[dare!

Se zice - oroare! - cum c[ ]nsu=i principele ar fi ucis vroc`\iva cu propria sa m`n[!

Peste pu\in el muri ]n v`rst[ de 24 de ani: juc[ria partitelor,cal[u al supu=ilor s[i, enigm[ pentru posteritate!

5. Un frate al acestui Carol IX fu ales rege ]n Polonia, arun-cat[ de cur`nd ]n anarhie prin moartea lui Sigismund-August.

R[posatul principe fusese sfiicios; tremura de turci, tremurade moscovi\i, tremura de t[tari; dar se distinsese prin pruden\aadministra\iunii, prin protec\iunea literelor, prin o toleran\[religioas[ nepilduit[ ]n celelalte state catolice.

63

Noul rege tremura =i el de turci, de moscovi\i, de t[tari; darpe l`ng[ astea, mai adause o suprem[ incapacitate administra-tiv[, un superb despre\ pentru literatura na\ional[, o ur[ fana-tic[ pentru tot ce nu era sanc\ionat de scaunul apostolic de laRoma...

Enric de Valois aduse ]n Polonia moda hainelor scurte =i adan\urilor pariziene: at`ta!

6. Moscovia era o imens[ p[dure prin care s[lta o fiar[s[lbatic[, numit[ Ivan cel Groaznic.

Porecla de “Groaznic” e prea moale pentru a caracteriza preacest curios principe: era mai bine a se zice “Ivan cel nebun”.

Urcat pe tron ]n etatea de 4 ani, sub tutela unei mumedesfr`nate; dent`i insultat de aman\ii \arinei, apoi corupt delingu=itorii puterii; n[scut cu o inim[ impresionabil[, ]nveninatprin aerul ce-l respirase din leag[n, r[nit de unii =i z[d[r`t deal\ii, nu e de mirare dac[ el ]=i pierdu min\ile.

+ahul Persiei ]i trimisese ]n dar un elefant: \arul ]l t[ie ]nbuc[\i fiindc[ bietul animal nu vru s[ stea ]n genunchi denainteamajest[\ii moscovite.

Pe patul mor\ii el cugeta... cum s[ violeze pe nor[-sa.Aceste dou[ exemple sunt de ajuns.Cu toate astea, el smeri pe poloni, pe suezi, pe t[tari; deveni

spaima otomanilor, l[\i hotarele \[rii sale... dar cum? prin de-votamentul moscovi\ilor, pe cari ]n biciuia f[r[ ca ei s[ obose-asc[ de a se gudura cu umilin\[, ling`nd c[lc`ile st[p`nului!

El ]nsu=i, niciodat[ nemine nu-l v[zu m[car ]n apropiereaunui c`mp de b[t[lie.

7. De la muscal trecem la turc.Marele Soliman, principe demn de apoteoz[, nu mai era; ]l

urm[ fiu-s[u Selim.El f[cu c`teva cuceriri; dar victoriele sale, ca =i acele mosco-

vite, erau o consecuen\[ a for\ei na\ionale interne, nu a geniuluiprinciar.

Selim, tot ca Ivan, nu =tia ce este o b[t[lie.

64

Administra\iunea se afla pe m`inile vizirului =i ale unui fa-vorit... ovreu!

Sultanul nu ie=ea din harem, ]nchin`nd mereu frumuse\ilorcircaziene cupe cu vin de Malvasia.

}n cronicele turce el este cunoscut sub porecla de “cel be\iv”.8. Italia, ]ntruc`t nu o cotropir[ armele spaniole, asculta pe

un pop[ =i pe un negu\itor: Roma =i Vene\ia.Dar papatul deveni abia o slab[ umbr[ a trecutei sale m[riri:

ra\iunea ]=i redob`ndi o mare parte din terenul ce-i uzurpasesupersti\iunea; Luther zgudui p`n-]n fundamente tronul Hilde-branzilor; mai toat[ Germania, Anglia, jum[tatea Fran\ei,jum[tatea Poloniei ]mbr[\i=ar[ lumina protestantismului =i nu-mai Spania mai r[m`nea neclintit[ ]n orbul s[u devotament c[tr[p[pu=eria catolic[.

Nemaiput`nd a dicta legi lumii, papa Grigori XIII reformacalendarul.

Vene\ia de demult nu mai era dictatricea comercial[ a Eu-ropei: descoperirea lui Vasco di Gama =i acea a lui Columbstr[mutar[ sceptrul m[rilor ]n m`na spaniolilor =i a portuge-zilor.

Acum ea primi o nou[ =i teribil[ lovire: turcii cuprinser[Chiprul =i Cicladele.

C[derea Vene\iei nu se poate atribui necapacit[\ii unuimonarc, c[ci era o republic[ aristocratic[; dar e cu at`t maitrist c[ ]ntre mul\imea capetelor ce o c`rmuiau nu-=i r[dic[fruntea nici un cap.

9. La bariera opus[ a Europei, ]n Svezia =i Danemarca, doiregi ]ncinser[ o lupt[ de exterminare.

Pentru ce?Pentru c[ fiecare din ei pretindea s[ poarte pe sigiliu una =i

aceea=i emblem[.Energica na\iune scandinav[ c[zu ]n copil[rie.10. E ciudat a zice c[ fu un moment ]n care singurul principe

adev[rat mare, din c`\i conduceau atunci popoarele cele mai ci-vilizate sau cele mai puternice ale Europei, era o femeie.

65

Regina Elizabeta ]nflori marina, comer\ul, literatura Angliei.Regina Elizabeta sf[rm[ colosul spaniol.Regina Elizabeta zdrobi idolatria papista=[.Regina Elizabeta fund[ Unirea britanic[...11. Acesta este inventarul capetelor coronate ]n momentul ce

ne preocup[.}n Spania, ]n Germania, ]n Italia, ]n Svezia, ]n Danemarca, ]n

Polonia, ]n Rusia, ]n Turcia... vedem sceptrurile m`nuite de popi,de copii, de zero, de nebuni, de be\ivi.

Tocmai atunci ]ntr-o \[ri=oar[ rom`n[ apare un principe pecare numai cea mai neagr[ tr[dare ]l putu opri de a nu da o alt[fa\[ Europei, fund`nd pe Peninsula Balcanic[ un nou imperiulatin.

Un mare administrator!Un mare politic!Un mare general!

AVENTURIERUL

Elefantul, oric`t de june, se face re-spectat de ceilal\i locuitori ai codru-lui. +arpele din ziua na=terii ame-nin\[ cu veninul acului s[u. Regii,din leag[n, ]=i simt puterea ]nn[s-cut[ de a c`rmui neamul omenesc.

Calidasa, drama Vicrama =i Urvasi

1. Dup[ +tefan cel Mare domni fiu-s[u, Bogdan cel Chior;dup[ Bogdan cel Chior, fiu-s[u +tefan cel T`n[r; acestamurind f[r[ urma=i, de aci ]nainte se joac[ pe scena isto-riei moldovene o lung[ tragedie de lupte ]ntre feluri\i copiinaturali ie=i\i din trupina domneasc[.

66

2. Erau mul\i acei copii naturali! erau mul\i, c[cirom`nii, str[muta\i din Italia =i a=eza\i ]n Dacia deja ]nepoca dec[derii anticei moralit[\i romane, aduseser[ cusine din prima patrie ne=te idei ciudate asupra leg[m`ntuluic[s[toriei; ne=te idei pe care nu le putu st`rpi ]n \ara noas-tr[ lumina cre=tinismului =i care apoi, fire=te, devenir[ cuat`t mai \epene cu c`t mai mult le ]nr[d[cina deprinderea=i mersul timpului.

}n Imperiul roman din zilele lui Traian familia era ojuc[rie.

M[riti=ul pierdu cu totul primitivul caracter sacru =isolemn care-l distingea sub republica roman[ =i ajunse a fio ]nso\ire per usum: a=a ]l numesc legile imperiale.

“Era o simpl[ ]nvoial[ din ]mbe p[r\ile, lipsit[ de oriceconsecra\iune civil[ sau religioas[, =i prin care nici unuldintre so\i nu se credea ]ndatorat ]ntr-un mod serios.”

}ns[, ceea ce-=i permiteau to\i rom`nii, f[lindu-se cuorigina lor din destr[mata Rom[ imperial[, trebuia s[ fifost permis de zece, de o sut[ de ori mai mult rom`nilorcelor cu for\a ]n m`n[: pe c`nd unui simplu \[ran i sed[dea facultatea de a schimba femeie peste femeie, cunu-n`ndu-se ]n toate zilele, cu aceea numai ca pentru fiecarenou divor\ s[ pl[teasc[ visteriei suma de 12 bani; tot atuncev[ pute\i ]nchipui sau, mai bine, nu v[ pute\i ]nchipui, c`tde ]ntins[ cat[ s[ fi fost latitudinea principilor rom`ni ]nprivin\a m[riti=ului!

Unii din ei, bun[oar[ +tefan cel Mare, avur[ c`te cincisau =ase femei legitime - cele nelegitime nu se mai num[r[- imit`nd astfel pe faimosul str[bun Mecenate, despre caremoralistul roman zicea: “s-a ]nsurat ]n o mie de r`nduri”.

Unde demoraliza\iunea na\ional[ se pogoar[ la o aseme-nea treapt[, acolo ar fi comic de a mai c[uta m[rginiri

67

legale contra copiilor nelegali, cari formau ca =i majoritateapoporului: e de mirare numai cum de mai fiin\au oamenicununa\i, dup[ ce rezultatele cununiei pierduser[ orice felde prestigiu, posteritatea din flori devenind deopotriv[ ]ndrepturi cu acea din biseric[, ba ]nc[ de cele mai multe orinelegitimitatea a=ez`ndu-se cu m`ndrie pe tronul \[rii!

3. +tefan cel Mare, Bogdan cel Chior, +tefan cel T`n[r,fiecare din ei n-a trecut cu vederea de a l[sa din parte-imai mul\i copii naturali, arunca\i prin bordeiele pescarilor,prin pr[v[liile negu\itorilor, ba p`n[ =i prin p[durile celenestr[b[tute ale Basarabiei, unde locuiau celebrii prin vite-jia lor codreni =i nu mai pu\in celebrele prin frumuse\ealor codrence.

Trei din acei “spurii” - cum ]i numeau vechii romani -]mplur[ un semisecol din istoria Moldovei.

+tefan cel Mare uitase ]n lume un bastard, pe PetruRare=, care, deja ]ntr-o v`rst[ ]naintat[, mai bine de 20 deani dup[ moartea p[rintelui s[u, apuc`nd domnia, se ar[t[unul din cei mai ilu=tri principi rom`ni, iubit ]n`ntrul\[rii, groaz[ pentru str[ini =i muri l[s`nd fiilor s[i tronulMoldovei.

Atunci r[t[cea un alt bastard, al lui Bogdan cel Chior,Alexandru L[pu=neanul: form`ndu-=i un partid ]n \ar[ =iintr`nd ]n fruntea unei o=tiri str[ine, el ucise pe v[rul s[u,fiul lui Rare=; zugrum[ pe m[tu=[-sa, v[duva lui Rare=, =ipe vara sa, fiica lui Rare=, =i-o lu[ femeie, zidind pe temeliaacestor monstruozit[\i un nou regim at`t de s`ngeros, ]nc`tcontimpuranii ]l asem[nau cu al regelui Diomed din antici-tate, care ]=i hr[nea caii cu carnea oamenilor.

}n tot cursul domniilor bastarde a lui Petru Rare= =iapoi a lui Alexandru L[pu=neanul, un al treilea bastard, ]na=teptare de a domni =i el la r`ndul s[u, cre=tea necu-

68

noscut ]n str[in[tate: fiul lui +tefan cel T`n[r din femeiaunui armean numit Serbega.

4. }n plec[rile =i chiar ]n exteriorul lui Ioan se r[sfr`nsetiparul p[rin\ilor.

Caracterul t[t`ni-s[u cronica \[rii ]l zugr[ve=te ]nurm[torul mod: “Acest +tefan-vod[ cel T`n[r ]ntru totsem[na cu firea mo=u-s[u, lui +tefan-vod[ celui Mare, c[la r[zboaie ]i mergea cu noroc, c[ tot izb`ndea =i lucruls[u ]l =tia a-l purta, m[car c[ era t`n[r de zile, =i era omm`nios, =i prea lesne v[rs[tor de s`nge”.

Vitejia, agerimea min\ii =i cruzimea trecur[ ca mo=tenirepatern[ ]n natura lui Ioan.

De la mum[-sa, de alt[ parte, el c[p[t[ o figur[ camarmeneasc[, fa\[ ]nchis[, p[r des =i negru ca pana corbu-lui; nas coroiat ]ntr-o form[ oriental[, ceva ca nasul famo-sului Attila, dup[ c`t ]l cunoa=tem de pe monete; o frunte]nalt[, lat[ ]n r[d[cin[ =i str`mt`ndu-se ]n partea superi-oar[: frunte frumoas[, dar nerom`neasc[.

Poporul, dup[ na\ionalitatea mumei, ]l numi IoanArmeanul, ]ntocmai precum Alexandru-vod[ fu L[pu=nean,ca fiu al unei L[pu=nence, sau precum Petru-vod[ fuseRare=, dup[ porecla mumei sale: bastardul nu are tat[.

5. }n 1561, deja ]n v`rsta aproape de patruzeci de ani,str[cura\i ]n obscuritate, Ioan ne apare deodat[ pentruprima oar[.

Atunci se cl[tina pe tron cumplitul L[pu=nean, ame-nin\at de c[tr[ un Iacob Despota, serb ]nrudit de pre muiericu dinastia domneasc[.

Era timp ca Ioan s[-=i aduc[ aminte cum c[ =i el este fiude domn din Moldova, av`nd drepturi egale cu ale L[pu=-neanului =i mai mari dec`t ale lui Despota.

El ]ncepu a da semne de via\[.

69

Pe c`nd Despota curta pe magnatul Laski, Ioan se adres[c[tr[ un alt magnat, nu mai pu\in puternic: Firlei.

}ntr-un stat aristocratic electiv ca Polonia, regele eranemic, magna\ii erau tot; ei st[p`neau ]n administra\iune,dispun`nd ]n adun[ri legislative de voturile cump[rate alenumero=ilor boierina=i s[raci; ei st[p`neau ]n armat[,conduc`nd numeroase steaguri feudale proprii; ei aveaucur\i ale lor, rivaliz`nd cu curtea regal[ =i adesea ]ntrec`n-d-o prin splendoare =i prin mul\ime. Regele, fiind unul,se temea de ei, pe c`nd ei, fiind mul\i, nu se temeau denimene.

Laski reu=ise a introduce pe Despota ]n Moldova,fug[rind de acolo pe L[pu=neanul; Firlei, mai pu\in]ntreprinz[tor, sc[p[ ocaziunea de a ]n[l\a pe prietenuls[u Ioan; dar ne ajunge a cunoa=te deocamdat[ leg[turalor am`ndurora; magnatul polon era luteran, partizan aprinsal Reformei, cap al tuturor protestan\ilor din Polonia; =ie ]nvederat c[ pentru a putea c[p[ta gra\iele sale, Ioantrebuia s[ se fi ar[t`nd =i el amic al doctrinelor lui Luther.

Aceasta fu prima cunoscut[ apostazie a eroului nostru,carele, ]n tot cursul vie\ii sale, trecea necontenit de la olege la alta, schimb`ndu-le asemenea hainelor.

6. V[z`nd moleciunea lui Firlei, Ioan pleac[ din Polonia=i apare ]n Cr`m, refugit la curtea hanului, unde captiveaz[simpatia mo=tenitorului tronului, Mehmed-Calga, pe carecronica t[t[reasc[ ]l descrie ca pe un ilustru viteaz.

To\i oamenii cu sufletele mari se ]nrudesc: aventurie-rul rom`n pl[cu principelui t[tar.

Hanul se afla atunci ]n lupt[ cu moscovi\ii; Mehmed-Calga conducea o=tile t[t[re=ti; pesemne =i amicul s[u Ioan,]nso\indu-l ]n acele expedi\iuni, se va fi distins prin ero-icul s`nge rece =i teribila putere a bra\ului, care ]l f[cur[

70

mai ]n urm[ at`t de groaznic pe un c`mp de b[t[lie; e maimult dec`t probabil; oricum s[ fie, leg[tura ]ntre Mehmed-Calga =i Ioan deveni at`t de str`ns[, ]nc`t, la plecarea luiIoan din Cr`m, Mehmed-Calga ]i dete ]n 1563 o scrisoarec[tre regele polon Sigismund-August: “Te rog foarte mults[ binevoie=ti a \inea ]n gra\iele tale pe acest fiu de domndin Moldova”.

7. Polonia era ca =i tributar[ t[tarilr.}n to\i anii regele trimitea hanului, sub numele de

pe=che=, bani, postavuri, m[t[s[rii, felurite produceri alemanufacturii.

Frica polonilor era cu at`t mai legitim[ cu c`t hanulDevlet-Ghirai ]=i f[cuse un mare nume prin succesele salemilitare: t[tarii ]i daser[ pompoasa porecl[ de “cuceritoral \[rilor”.

Prin urmare, Ioan avea dreptul de a crede c[ reco-manda\iunile t[t[re=ti ]i vor da roduri.

Zadarnic[ speran\[!Regele primi scrisoarea, z`mbi lui Ioan, dar ]n loc de

a-i da o oaste, cu care s[-=i cucereasc[ tronul str[mo=esc,el i-ar fi r[spuns, credem noi, cam dup[ urm[torul tipic:“Caut[ un magnat care s[ te duc[ ]n Moldova, precumLaski dusese pe Despota; acel magnat lesne va =ti s[r[spunz[ ]naintea celorlal\i confra\i din adunarea na\ional[;iar[ la caz dac[ ne va amenin\a turcul, ne vom scuza c[ nue culpe=[ \ara, nici eu, nici camera, ci e vinovat un singurnobil, turbur[tor de ordinea public[“.

8. Ioan nu se mai adres[ c[tr[ magna\i, c[ci unul eraLaski, ceilal\i erau ne=te Firlei; el nu mai st[rui nici pel`ng[ ne=te regi tari ]n vorbe =i slabi ]n fapte, ca Sigismund-August; pentru o bucat[ de timp ]i pierdem urmele. }n acelinterval o teribil[ tragedie se juca ]n Moldova: Despota fu

71

r[sturnat =i ucis de c[tr[ un +tefan Tom=a; +tefan Tom=afu r[sturnat =i fug[rit de c[tr[ Alexandru L[pu=neanul,c[ruia sultanul binevoi a-i ]ntoarce domnia Moldovei; toateacestea se petrecur[ ]n curs de c`teva luni.

C`nd s`ngerosul L[pu=nean se rea=eza pe tron, deodat[noi revedem pe Ion; =i unde? la Viena.

9. Germanii afl`ndu-se ]n necurmat[ lupt[ cu turcii,]mp[ratul Maximilian II se bucur[ de ocaziunea de a aveala curtea-i un pretendent rom`nesc, pe care s[-l \in[ ca osc`nteie de revolt[ dun[rean[.

El dede lui Ioan un serviciu ]n armata austriac[ =i-ipromise ]n gura mare 7 sau 8 mii de oaste, pentru ca ]nfruntea lor s[ alunge pe L[pu=neanul din Moldova.

Erau numai promisiuni, simple promisiuni, promisiunicurat nem\e=ti.

Cu toate astea, Poarta otoman[ ]ncepu a se cam ]ngriji.Un ceau= fu expediat la Viena cu aparen\a negocia\iunilor

cu Maximilian, dar mai cu seam[ pentru a atrage cumva laConstantinopole pe periculosul Ioan.

Ceau=ul ]i descrise perfidia =i debilitatea nem\ilor, cari=tiu numai a f[g[dui =i pe cari turcii ]i ]nfr`nseser[ ]nat`tea r`nduri; ]i zugr[vi generozitatea =i puterea sulta-nului; pentru care e o nemic[ toat[ de a da Moldova, ba =izece \[ri ca Moldova, la cel mai de pe urm[ sclav al s[u; ]nfine, ]i asigur[ mun\i de aur din partea sultanului.

Ioan p[\ise deja cu cre=tinii ]n Polonia =i avuse a face =icu mahometanii ]n Cr`m.

El se ]ncrezu ]n cuvintele ceau=ului, fugi ]n tain[ dinarmata austriac[, trecu Dun[rea =i iat[-l ]n Constantino-pole.

10. Popoarele orientale adoar[ frumuse\ea fizic[ cu careMahomet ]=i ]mpoporase paradisul.

72

Ioan avea o statur[ uria=[, cu o constitu\iune v`noas[,o ]nf[\i=are b[rb[teasc[, ]n care se vedea c[ fierbe pu-terea.

A=adar[, figura eroului nostru produse acum asupraturcilor efectul ce-l produsese mai nainte asupra t[tarilor.

Vizirul Mehmed-Socolli - zice agentul francez ]nraportul s[u c[tr[ Curtea parizian[ - “f[c`nd cuno=tin\[cu Ioan, ]l primi foarte bine, ]n a=teptare de a-l recoman-da sultanului”.

Dar nu trecu nici o lun[ de zile =i, cu toat[ amiciavizirului, politica Por\ii otomane ceru dep[rtarea lui Ioan;pe de o parte, sultanul str`ngea o=ti pentru a merge contra]mp[ratului Maximilian =i, prin urmare, avea trebuin\[ dea men\ine ]n lini=te provinciele Turciei; pe de alt[ parte,L[pu=neanul, rea=ezat prin o=tile turce=ti pe tronul Mol-dovei, se ar[ta ]n a doua sa domnie mai turc dec`t turcii=i, prin urmare, avea dreptul de a cere ca sultanul s[ nuproteag[ pe un pretendent rival.

Ioan fu trimis la insula Rodos.11. Aci, ]n patria =erpilor =i a trandafirilor, cunoscut[

la greci sub numele de Makara, adec[ \ar[ fericit[; aci,unde fiecare piatr[, fiecare pe=ter[, fiecare colnic conser-vau ]nc[ proaspete suveniri =i urme de eroismul crucia\ilorjerusalemitani; aci Ioan petrecu un an =i mai bine.

Sultanul Suleiman cel Mare muri ]n 1566 =i-i succesefiu-s[u, Selim II.

Tot atunci se auzi din Moldova cum c[ L[pu=neanul,pesemne pentru pedeapsa crimelor sale, sl[bi ]n corp, pier-du vederile =i c[zu ]ntr-un fel de copil[rie periodic[, maitrist[ dec`t ]ns[=i moartea.

Profit`nd de aceste ocaziuni, vizirul Mehmed-Socolli,r[mas la putere, chem[ din exil pe amicul s[u Ioan.

73

12. Petrecerea lui Ioan ]n Constantinopole, ]n curs detrei sau patru ani, ne prezint[ date foarte sigure, dar pecare noi nu le putem explica.

Aventurierul ne apare deodat[ ca milionar, ca cel maiavut comerciant de pietre scumpe ]n capitala Turciei,]ntunec`nd prin bog[\iile =i luxul s[u pe pa=ale =i peagale!

}n comer\ ne ]nt`mpin[ lucruri extraordinare, minunipu\in probabile =i, cu toate astea, foarte adev[rate; prin-cipiele de credit, de circula\iune, de concuren\[ etc., etc.,acele principie, oric`t de l[rgite, oric`t de elastice, tot]nc[ se refuz[ de a ne limpezi unele mistere: negu\itorul,ca =i popa, pretinde s[-l credem.

13. Un german care, peste un secol mai ]n urm[, scriseprima ]ncercare critic[ asupra vie\ii eroului nostru, ob-serv[, ]ntre altele: “Ioan deveni domn din pr[v[lia=, pre-cum ]n vechime la romani =i sarma\i plugarii se urcau lac`rma statului, sau precum ast[zi ]n Belgia comercian\iidevin capi ai marinei”.

Aceste exemple sunt frumoase; dar Ioan el ]nsu=i, desi-gur, nu cuget[ vrodat[ de a imita nici pe romani, nici pesarma\i, nici pe belgi.

Planul s[u era mult mai prozaic.El avea ]naintea ochilor probe de ceea ce poate o marf[,

=i mai ales o piatr[ scump[, asupra Por\ii otomane.Cu treizeci de ani mai nainte, d[ruind fiicei sultanului

Suleiman un simplu giuvaer, Petru Rare= ]=i redob`ndisedomnia Moldovei.

Chiar ]n timpul lui Ioan, un ovreu din Portugalia,introduc`ndu-se prin m[rfuri pe l`ng[ sultanul Selim,ajunse deodat[ duce de Naxos.

74

Giuvaergiii schimbau un rubin pe o coroan[: comer\ulpl[cu lui Ioan; =i, ca s[-l poat[ exercita =i mai cu succes, el]=i lep[d[ religiunea pentru a doua oar[.

Crescut ]n armenism, luteranizat apoi de c[tr[ polonulFirlei, Ioan ]mbr[\i=[ acum mahometismul.

14. Amic cu vizirul, cunoscut cu pa=alele mai de frunte,familiar cu ]nsu=i sultanul Selim, el p`ndea cu ner[bdarenumai prima ocaziune pentru a apuca de mult visatul tronal Moldovei, unde, dup[ moartea L[pu=neanului, se in-stal[ fiu-s[u Bogdan, copil de 15 ani, despre care cronica-rii zic c[ iubea dou[ lucruri nena\ionale: glumele =i pepoloni.

}n chip de negu\itor, Ioan cutreiera ne]ncetat hotarele\[rii, c`nd prin Gali\ia, c`nd prin Podolia, c`nd la Prut,c`nd la Nistru.

Un amic devotat =i nedesp[r\it, boierul moldovenescIeremia Golia, emigrat ]nc[ sub L[pu=neanul, ]l ]nso\ea=i-i ]nlesnea ]n\elegerea cu to\i cei nemul\umi\i de domnialui Bogdan.

Se form[ astfel un partit puternic, ]n fruntea c[ruia sepuser[ to\i boierii cei mari, =i carele adres[ o pl`ngerec[tr[ Poarta otoman[.

15. Sultanul de mult a=tepta o asemenea manifesta\iunena\ional[.

Bogdan era tr[d[tor oficial ]n privin\a Turciei.}ndat[ dup[ moartea p[rintelui s[u, el ]ncheiase un trac-

tat cu Polonia, prin care se recuno=tea vasal al regeluiSigismund-August, =i de atunci ]ncoace medita numai asu-pra momentului pentru a ]nceta de a mai pl[ti tribut Tur-ciei.

Sultanul, ]ncurcat ]n lupt[ cu Vene\ia, se f[cea deo-camdat[ c[ nu =tie nemica, tem`ndu-se de a mai aprinde

75

un alt r[zboi ]n p[r\ile Dun[rii, la caz dac[ moldovenii vorvoi a sus\ine pe principele lor.

C`nd scrisorile boierilor sosir[ la Constantinopole, cut`nguiri contra lui Bogdan =i cer`nd pe Ioan, sultanul segr[bi a-l trimite la Moldova.

Turcia tot se mai ferea ]ns[ a-=i atrage cumva un r[zboidin partea Poloniei; numirea lui Ioan la domnia Moldoveir[mase secret[, =i plecarea-i c[tr[ Dun[re fu divulgat[ a fipentru treburi comerciale.

}l ]ntov[r[=ea numai o mic[ oaste, sau, mai bine zic`nd,o caravan[ de turci, ca ]n chip de escort[ contra nesiguran\eidrumurilor.

Trec`nd prin Tesalia =i Bulgaria, Ioan mai ademeni ]nserviciul s[u o seam[ de voluntari serbi, greci, bulgari.

Dar ]n orice caz, for\a numeric[ a armatei sale nu putea]ntrece cifra de 4 p`n[ la 5 mii de oameni.

Nici at`\ia nu-i trebuiau, c[ci ]l chema \ara.16. C`nd Ioan trecea Dun[rea, Bogdan cu to\i ai s[i se

gr[bi a fugi, sc[p`nd din m`na boierilor deci=i a-l extradaTurciei.

De la Gala\i p`n[ la Suceava nu se v[zu un singur ad-versar.

La intrare ]n capital[, ]l ]nt`mpinar[ boierii =i poporulaclam`ndu-l dup[ anticul obicei str[mo=esc “p[rinte alMoldovei”, ]ntocmai precum vechii ]mp[ra\i romani senumeau patres patriae.

Acest m[re\ titlu moldovenii ]l d[deau acelor principicare veneau s[-i scape de jugul vreunui tiran: Despot[ ]lprimise dup[ alungarea cruntului L[pu=nean; Ioan ]l c[p[t[prin surparea nepopularului Bogdan, pe care, precumziser[m, \ara nu-l putea suferi din cauza gusturilor salepentru glume =i pentru poloni.

76

17. Pe c`nd acestea se petreceau ]n Moldova, Bogdan,]nchiz`ndu-se ]n cetatea Hotinului, cer=itorea sprijinul rege-lui Sigismund-August =i al magna\ilor amici din Polonia.

Regele f[cu tot ce putu, s[rmanul: trimise o ambasad[la Poarta otoman[, dar ambasadorul se ]ntoarse ]napoi f[r[nici un rezultat, afar[ numai c[ fuse luat ]n r`s de c[tr[Ion-vod[, care-l l[s[ s[ treac[ ]n lini=te prin Moldova, dup[ce ]ns[ ]ntr-o audien\[ ]l regalase cu o c[t[tur[ at`t defurioas[, ]nc`t bietul diplomat ]ncepuse a tremura, recu-nosc`nd c[ n-a v[zut o alt[ mai ]nfrico=at[.

}n adev[r, eroul nostru avea ne=te ochi mici =i negri, ]ncari se r[sfr`ngeau cu o deosebit[ energie =i repeziciunetoate pasiunile =i toate mi=c[rile sufletului: ]n momentede mul\umire, prin expresiunea cea mai simpatic[, ]n mo-mente de m`nie se umpleau de s`nge, fulger`nd din umbraunor stufoase sprincene ce se ]mbinau, zburlite prin con-vulsiva ac\iune a nervilor.

Magna\ii, cuscri ai lui Bogdan, ispr[vir[ ceva mai multdec`t regele. Cu vai, cu chiu - cum se zice - ei reu=ir[ aaduna ca la 3000 de lupt[tori ale=i, unul ca altul, tot junidin familiele cele mai ilustre ale Poloniei.

18. Pe l`ng[ st[p`nirea Hotinului, cea mai puternic[fortere\[ a \[rii, =i pe l`ng[ ajutoare polone, Bogdan, cato\i principii destrona\i, mai num[ra vro c`\iva partizani]ntre boieri.

Pentru a se feri de du=mani casnici, Ion-vod[ ]i puse peto\i sub sabie.

Aristocra\ia se ]nfior[, v[z`nd ]n m`na \iganilor, cariexercitau ]n Rom`nia profesiunea de cal[i, pe boierii ceimai de frunte, pe st`lpii nobilimii, mai cu seam[ pe b[tr`nulIona=cu Zbierea, mare vornic al |[rii-de-Jos =i dintr-unneam de cele mai antice ale Moldovei.

77

Capul s[u se rostogoli la picioarele g`delui tocmai ]nziua de Pa=ti.

Ioan-vod[ vru s[ arete c[ nu poate fi scuteala s[rb[toariipentru a pedepsi orice amenin\[ siguran\a statului.

|ara mai ]nt`i de toate; Pa=tile mai pe urm[!19. Noul vornic de |ara-de-Jos, Dumbrav[, era de neam

mic, dar avea o inim[ mare:Ion-vod[ ]l ]ns[rcin[ a respinge invaziunea polon[.Instruc\iunea ce-i dede domnul cu aceast[ ocaziune ne

aduce aminte de principiul marelui Scipion: “Las[ du=-manului nu numai mijlocul de a fugi, dar ]nc[ ]nsu\i]nlesne=te-i calea”.

Dumbrav[ avea vro 6000 de osta=i ale=i, din districtele|[rii-de-Jos, Soroca, Orhei, F[lciu, din vechime renumiteca cele mai belicoase ]n Moldova; c[tr[ cari se mai adauseun contingent de turci basarabiani, veni\i, dup[ cererealui Ion-vod[, sub comanda sangiacului de Ak-kerman.

Cu atari o=ti era lesne de a sf[r`ma pe cei 3000 depoloni, azarda\i ]ntr-o \ar[ str[in[ =i antipatic[; dar dom-nul Moldovei nu avea nici un zor de a-=i atrage ura unuiputernic regat ]nvecinat, a c[rui amicie, din contra, elprevedea deja c[-i va putea servi la un timp de nevoie.

Astfel, Dumbrav[ primise ordinul de a cru\a pe du=mani.20. Polonii trecur[ Nistrul mai sus de Hotin =i ]ncepur[

a se pogor] spre Prut, trec`nd prin famosul Codru de laCosmin.

Un codru teribil!Acolo, cu optzeci de ani mai nainte, str[mo=ul lui Ion-

vod[, +tefan cel Mare, strivise floarea armatei polone; =ioasele celor secera\i ]n acea zi r[m`neau p`n[ acum elocuen\imarturi; form`nd numeroase movile de schelete albe pen-tru verdea\a cea viu[ a arborilor.

78

Tot pe acolo intrase, cu zece ani mai nainte, polonul Las-ki, aduc`nd la domnie pe Despota contra L[pu=neanului.

Tactica polonilor era de a alege totdauna acea trist[cale ]n invaziunile lor asupra Moldovei; curagiul lor seaprindea prin sim\ul de r[zbunare, c[ci nu se afla niciunul din ei a c[rui familie s[ nu fi pl`ns vreo victim[,un tat[, un bunic ]ntre cei c[zu\i din m`na marelui+tefan!

21. }n capul polonilor se afla Mielecki, cel mai bun ge-neral al lor de atunce, pe care, cu c`teva luni mai ]n urm[,ei c`t p-aci erau s[ =i-l aleag[ rege, numai ]n favoareastr[lucitelor sale merite personale.

Lipsit de artilerie, el trimise la Hotin de aduse toatetunurile cet[\ii, =i apoi p[=i la vale pe \[rmul Prutului,p`n[ ]n dreptul +tef[ne=tilor, adic[ pe aceea=i linie cuSuceava, punctul obiectiv al invaziunii.

Aci vornicul Iona=cu Zbierea, s[ mai fi tr[it, era s[uneasc[ oastea moldoveneasc[ din |ara-de-Jos cu acea po-lon[ =i apoi s[ mearg[ cu to\ii asupra lui Ion-vod[.

Moartea tr[d[torului, de care Mielecki se ]n=tiin\[ preat`rziu, d[rm[ planul du=manilor: ]n loc de Zbierea, ei g[sir[pe Dumbrav[.

Avantposturile moldovene, ]mpr[=tiate pe ambele \[r-muri ale fluviului, se retr[geau mereu denaintea polonilor=i, ]n fine, trecur[ Prutul ]n speran\[ de a-i atrage dup[sine asupra corpului armatei moldovene, ascuns ]n ne=tep[duri nestr[b[tute mai sus de H`rl[u: acolo du=manul arfi fost silit de a depune armele chiar f[r[ v[rsare de s`nge.

Polonii ]n\eleser[ gre=eala =i, ]nfiora\i de suvenirea in-fernal[ a codrilor Moldovei, ]ncepur[ a da dos pe o calemai scurt[ drept spre Hotin.

79

Atunci Dumbrav[ se puse a-i urm[ri, sup[r`ndu-i dinc`nd ]n c`nd prin juc[ria unor mici atacuri de avantgard[,]n care el \inea ]nadins tot pe turci, pentru ca s[ dea a]n\elege, ]n c`t prive=te pe ]n=i=i moldovenii, c[ ei ar fibucuro=i de a nu avea du=m[nie cu regatul polon.

}n acest mod, ajung`nd p`n[ la Nistru, Mielecki ser[zem[ de cetatea Hotinului.

Dumbrav[ se opri =i el.Pozi\iunea inamicilor devenea din ce ]n ce mai critic[;

ei nu puteau a se ]nchide ]n fort[rea\[, unde caii lor ar fipierit de foame; nu puteau furagea din cauza explorato-rilor lui Dumbrav[, ce-i p`ndeau ]n toate unghiurile; nuputeau a se ]ntoarce ]n Polonia, c[ci Nistrul se afla tocmaiatunci ]n periodul s[u de cre=tere.

Str`n=i ]n chingi, bie\ii fugari se adresar[ cu rug[min\ic[tr[ capul contingentului turc, cer`nd permisiunea de ase retrage ]n Polonia =i jur`ndu-i de a nu se mai v`r] ]ntrebile Moldovei.

Poate s[ fi fost =i bani la mijloc; orientalii, ]ncep`nd dela sultan =i p`n[ la ultimul dervi=, nu fac nemic f[r[ daruri.

Oricum s[ fie, sangiacul de Ak-kerman se dede cu oas-tea-i ]n l[turi.

Dumbrav[, credincios politicii lui Ion-vod[, f[cea chipc[ ]mpu=c[ ]n du=mani; dar ]n realitate glon\ii alunecautot dasupra capetelor.

}n curs de cinci zile polonii abia putur[ opera trecereafuriosului fluviu; =i c`nd se v[zur[, ]n fine, pe \[rmulopus, ei se ]ngenuchear[ =i mul\umir[ lui Dumnezeu.

22. “Evenimentele se repet[“, zise marele Shakespeare.}n zilele noastre Moldova privi re]nnoindu-se o alt[

]ncercare polon[, sor[-geam[n[ cu acea din timpii lui Ion-vod[; cu simpla diferen\[ c[ ]n locul unui Mielecki era un

80

Milkowski: precum vede\i, azardul asem[n[ p`n[ =i nu-mile capilor!

}n ambele cazuri o m`n[ de oameni nesocoti\i cutezar[a ]nfrunta o \ar[.

}n ambele cazuri polonii - cei din 1572 prin afi=areapersoanei lui Bogdan-vod[, cei din 1863 prin proclama\iuni]n ziarul Rom`nul - ne ]ncredin\au c[ vin ca amici, nu cadu=mani.

}n ambele cazuri, domnii rom`ni, deopotriv[ baza\i peconsidera\iuni de o ]nalt[ politic[, recomandar[ genera-lilor - ]n 1572, vornicul Dumbrav[, ]n 1863, colonelulC[linescu - de a menagia nebunia adversarilor.

}n fine, ]n ambele cazuri, polonii retr[g`ndu-se cu ru=ine,]=i g[sr[ totu=i admiratori: pe cei din 1572 ]i celebrauistoricii lor na\ionali, pe cei din 1863 - vai nou[! - ]i cele-brase chiar un rom`n, al c[rui nume ]l d[m t[cerii pentrua nu huli pe cine nu ne poate r[spunde!

23. Hotinul tot r[mase ]n posesiunea polonilor.Despre apus ]l ap[rau muri foarte ]nal\i =i =an\uri foarte

ad`nci; despre r[s[rit - st`ncele Nistrului.Un c[l[tor care-l vizitase chiar ]n zilele lui Ion-vod[ ]l

asem[n[ cu Kockenhausen ]n Liflandia; un alt c[l[tor, cuConvay ]n Anglia; un al treilea, cu Rumilihissar de l`ng[Constantinopole.

O naiv[ tradi\iune na\ional[ ]ncredin\eaz[ c[ primafunda\iune a fortere\ei se urc[ ]n epoca pe c`nd domnulHristos umbla pe p[m`nt.

Tem`ndu-se ca polonii s[ nu re\in[ acest bulevard al\[rii ca o baz[ de opera\iuni ]n a=teptare ca destronatulBogdan s[-=i adune o alt[ oaste mai puternic[, Ion-vod[trimise pe episcopul Isaia R[d[u\eanul cu al\i deputa\i defrunte pentru a negu\a un tractat de pace.

81

Polonii sim\ir[ deja ce fel de bra\ \ine c`rma Moldovei.Cu o amabilitate nepilduit[ p`n[ atunci din parte-le, ei

se gr[bir[ a ]ndestula toate cererile lui Ion-vod[.Fugarul Bogdan ar fi fost extradat s[ nu fi fugit din

Polonia; ]n lips[-i fu remis ]n m`inile ambasadorilor moldo-veni un frate al s[u, pierit apoi f[r[ veste ]n robia turceasc[.

Cetatea Hotinului fu ]napoiat[ Moldovei.Pentru a ar[ta toat[ importan\a acestei acuizi\iuni,

c[p[tate at`t de lesne contra speran\ei, Ion-vod[ numip[rc[labi doi b[rba\i pe cari punea temei ca pe sine ]nsu=i;socru-s[u, boierul Lupea Hurul, =i cel mai intim al s[uamic, Ieremia Golia, cu care-l v[zur[m m`nc`nd ]mpreun[p`inea str[in[t[\ii...

II

DOMNUL

Era grato alli amici, alli nimici ter-ribile; giusto con i sudditi, infedelecon li esterni...

Era iubit de amici, teribil pentru

inamici, just cu supu=ii, perfid cu

str[inii...

Macchiavelli, Vita di Castruccio

1. }n fine, eroul nostru se v[zu st[p`n lini=tit al Mol-dovei.

Hotinul era asigurat.Pe turci ]i avea patroni, pe poloni - amici.Rivalul Bogdan r[t[cea prin lume: din Polonia trecu la

82

Viena, din Viena la Drezda, din Drezda la Paris, din Parisla Copenhaga, ]n sf`r=it, la Moscva, unde se poveste=te c[\arul, cos`ndu-l ]ntr-un sac, l-ar fi aruncat ]n fluviu.

2. Un filozof antic zise, sunt acum dou[ mii de ani:“C`nd cerul voie=te a ]ncredin\a unui om ales o mare

misiune, el ]ncepe totdauna prin a ispiti sufletul =i cugetuls[u ]n am[r[ciunea zilelor grele; ]i obose=te mu=chii =ioasele prin lucr[ri dureroase; ]i arunc[ fiin\a ]n toate lipseles[r[ciei =i ale nevoii; vrea ca faptele lui s[ capete tot re-zultate contrare celor dorite; ]n sf`r=it, ]i a\`\[ inima, ]i]nt[re=te firea, ]i m[re=te =i adauge for\ele prin o energief[r[ care el n-ar fi fost ]n stare de a-=i ]mplini ]nalta ur-sit[“.

A=a fu trecutul lui Ion-vod[ p`n[ a dob`ndi tronul Mol-dovei: ]n curs de o jum[tate de secol, el nu cunoscuse dec`tvagabonde colind[ri din \ar[ ]n \ar[; speran\e la tot pasulam[gite; dureri morale =i munc[ fizic[!

S[ vedem care fu misiunea cea mare ce-i ]ncredin\asecerul.

3. Armenist din leag[n, luteran ]n Polonia, turcit ]nConstantinopole, Ion-vod[ se ar[t[ cre=tin ortodox ca domnal Moldovei, precum s-ar fi ar[tat catolic s[ fi domnit ]nSpania.

Cezar ]n Galia ador[ pe zeii druizilor.Napoleon ]n Egipt se ]nchin[ ]n geamia mamelucilor.Oamenii cei mari, Cezarii =i Napoleonii, nu au to\i dec`t

o singur[ religiune: religiunea nestr[mutat[ ]n fundul in-imii lor ca albia m[rii, pe c`nd cultul exterior se alunec[pe marginile buzelor, ca undele ce se joac[ pe suprafa\[.

4. }n mai pu\in de doi ani de domnie ]n pace, Ion-vod[introduse ]n \ara sa urm[toarele cinci reforme, afar[ dec`te ne mai r[m`n p`n[ acum necunoscute:

83

1. Controlul personal al actelor emanate din cancelariadomneasc[;

2. Schimbarea capitalei;3. Eliberarea poporului de jos din jugul aristocra\iei

clericale =i laice;4. Baterea monetei na\ionale de aram[;5. Stricte\a contribu\iunilor fiscale.+i toate astea Ion-vod[ le f[cuse f[r[ ajutorul unei “ca-

mere legislative”: camerele legislative nu fac un “2 mai”.5. P`n[ la 1572 nu g[sim asupra tranzac\iunilor ]n in-

teriorul \[rii nici un document subscris cu m`na domneasc[.Am v[zut cu ochii no=tri cel pu\in vro zece mii de do-

cumente originale: vorbim dupre c`te am putut vedea.Marele logof[t, ca prim cancelar al statului, ]ntip[rea

pe h`rtie sigilul princiar ]n josul crisoavelor, sau ]l aninape =var[ de m[tas[ c[tr[ pergamen[; apoi uricarul, adec[scrib[, ]=i subsemna numele undeva ]n coad[; =i, ]n fine,f[r[ vro alt[ formalitate, documentul, care putea s[ fi fostchiar pe o sut[ de mo=ii, trecea bun dat ]n m`inile celui ]ndrept.

Se ]nt`mpla, fire=te, c[ marele logof[t, ca om =i maiales ca ministru, abuza de sigilul princiar: domnul nu =tianemica.

Ion-vod[, cel dint`i, v[z`nd nedrept[\ile ce se puteauface f[r[ =tirea-i, ]ncepu a subscrie el ]nsu=i, specific`nduneori cu propria sa m`n[ p`n[ =i data documentului.

}n primul an al domnirii sale el schimb[, unul dup[altul, doi mari logofe\i: cel al treilea nu mai cuteza a glu-mi cu ]ncrederea lui vod[.

6. P`n[ la 1572 capitala Moldovei fu Suceava.Ea se bucur[ de aceast[ prerogativ[ ]n curs de trei

sute de ani, avea 16000 de case, 40 de biserici, mai multe

84

palaturi, un fluviu limpede, o pozi\iune pitoreasc[ =i uncastel care, cu un secol mai nainte, respinsese toat[ furiaunei puternice armate polone.

Totul dar[ se p[rea a-i asigura lini=tita posesiune avechilor sale drepturi, cons`n\ite prin o tripl[ paragrafie“imemorial[“.

Deodat[, peste c`teva luni de domnie, Ion-vod[ str[mut[scaunul \[rii la Ia=i.

Acesta era un or[=el mic =i f[r[ ap[.Domnii cei vechi, c[rora le pl[cea a cl[di palaturi ori-

unde se opreau c`te dou[-trei zile pe an, desf[t`ndu-se cuv`natul prin codrii ]nvecina\i, zidiser[ =i aici un frumoscastel de piatr[ la cap[tul sudic al t`rgului, pe margineaunei r`pe, ]nc`t s[ poat[ servi la nevoie =i ]n timp de r[zboi.

Mai avea Ia=ul o capi=te armeneasc[, o capel[ catolic[ =itrei biserici rom`ne.

}n fine, ]l ]mpodobea o baie de piatr[ de arhitectur[oriental[.

Astfel, se p[rea c[ nemic nu putea prevesti acestuit`rgu=or un viitor str[lucit ]ntre ora=ele Moldovei.

Se na=te ]ntrebarea: care cauz[ s[ fi putut ]mpinge peIon-vod[ de a p[r[si Suceava? de a ]mbr[\i=a Ia=ul?

Suceava se afla a=ezat[ prea aproape de hotarele polono-ungare, prea departe de turci =i de t[tari, ]nc`t principele,]n caz de r[zboi, lesne putea fi surprins prin o invaziunedin partea Gali\iei sau a Transilvaniei, pe c`nd, totdeo-dat[, el nu putea ajunge la timp pentru a ]mpiedeca o inva-ziune de peste Nistru sau de peste Dun[re.

Ia=ul sta ]n mijlocul Moldovei.Acest suprem avantagiu strategic era de ajuns pentru a

determina alegerea lui Ion-vod[.

85

Decis a impune respect tuturor vecinilor, el c[ta s[-=iridice un cuib central, de unde s[ poat[ veghea ]n toatep[r\ile, ca vulturul ce de pe v`rful st`ncii p`nde=te =i pepu=ca=ul de care trebui s[ se fereasc[, =i biata turm[ dincare ]=i va ochi o victim[.

7. Strigat-au oare sucevenii contra Ia=ului ]n 1572, pre-cum strig[ acum ie=enii contra Bucure=tiului?

E sigur c[ prin retragerea capitalei, Suceava, care numai are nici 1000 de case, pierduse peste 90 la sut[.

E sigur c[ atunci nu era pus[ ]n joc sublima cestiune aunirii, pentru care salt[ orice inim[ rom`n[.

E sigur c[ Ion-vod[ nu l[s[ Sucevei, drept m`ng`iere,nici m[car o curte de apel sau o universitate.

E sigur... =i, cu toate acestea, istoria nu ne arat[ s[ sefi pl`ns sucevenii.

8. Tot ce r[m[sese fostei capitale din antica-i str[lucireera sicriul cu moa=tele unui s`nt.

Ioan cel Nou - a=a-i zicea pe nume - era trapezuntean deorigin[; c[ci rom`nii, ei singuri ]ntre toate popoarelecre=tine, nu produser[ nici un s`nt calendaristic din pro-priul lor s`n, l[s`nd aceast[ sarcin[ oficial[ muscalilor =igrecilor, ]ntre cari cei vrednici de ]mp[r[\ia cerului senum[rau totdauna cu milioane.

Cu vro doi secoli mai nainte, un domn foarte religioscump[r[, aduse ]n Moldova =i a=ez[ ]n biserica mitropoli-tan[ de la Suceava moa=tele fericitului, pe care-l declar[ afi patron al \[rii.

De atunci ]ncoace, mai mult din patriotism dec`t dinbigotism, s`ntul cel cu diploma de na\ional deveni obiectulcelei mai ]nfocate venera\iuni din partea moldovenilor; laziua lui, Suceava se umplea de numeroase gloate de b[rba\i,femei, copii, veni\i ]n peregrinagiu de prin toate unghi-urile \[rii.

86

Str[inii afirmau cum c[ tot cultul moldovenilor sem[rginea ]n adora\iunea lui Ioan cel Nou: ]n adev[r, noine ]nchinam numai aceluia pe care-l credeam c[ ne ap[r[\ara.

Moa=tele s`ntului formau unul din principalele veni-turi ale Sucevei; Ioan-vod[ respect[ aceast[ proprietate; =isermanii suceveni, atin=i la sl[biciune, r[maser[ mul\umi\i.

9. Privind asupra st[rii sociale a \[rii sale, eroul nostruvedea o na\iune mare zbucium`ndu-se sub ap[sarea uneiclase mici, asemena atletului mu=cat de un =erpe: era statualui Laocoon, dar o statu[ vie =i de propor\iuni imense!

De o parte sta ceea ce cronicele noastre numesc \ar[; dealt[ parte st[ ceea ce nu era “\ar[“: boierii =i c[lug[rii.

|ar[ erau mul\i, erau aproape to\i, dar vai! curat nu-mai “suflete”.

Boierii =i c[lug[rii erau pu\ini, erau vro c`\iva, dar“materie”: toate p[m`nturile, toate veniturile, toate folo-surile erau ale lor; =i oricine nu era din ei nu avea niciat`ta loc propriu c`t trebuie pentru o ]nmorm`ntare.

Rezultatul acestei st[ri de lucruri ]l descrie cronica \[rii:“}n Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pierf[r[ jude\, f[r[ vin[, f[r[ seam[!”

|i se pare c[ auzi r[sunetul c`ntecelor \[r[ne=ti din]ntunericul feodal al evului mediu: “St[p`nii ne fac numair[ut[\i; ei nu ne dau nici cuv`nt, nici dreptate; ei au toate,iau toate, m[n`nc[ toate, l[s`ndu-ne a tr[i ]n s[r[cie =i ]ndurere”...

}ntre cronica lui Urechea =i c`nteculu lui Robert Waceeste la mijloc o distan\[ de trei secoli; dar ]ntre cl[ca=iirom`ni =i servii feodali noi nu vedem nici o distan\[.

10. }ntr-un stat astfel constituit, principele putea s[-=ialeag[ numai una din trei c[i: sau s[ \in[ cu boierii =i

87

c[lug[rii contra poporului, ori se \in[ poporul contra boie-rilor =i c[lug[rilor sau, ]n fine, s[-i ]mpace unii cu al\ii.

C`te=itrele metodele fur[ ]ncercate.Cu poporul contra boierilor =i c[lug[rilor \inuse Petru

Rare=; el muri pe tron, dup[ o domnie glorioas[ aproapede dou[zeci de ani.

Cu boierii =i c[lug[rii ]mpotriva poporului \inuse Alex-andru L[pu=neanul ]n prima sa domnie: fu tr[dat, r[sturnat=i alungat.

A ]mp[ca poporul cu boierii =i c[lug[rii se silise IacobDespota: atr[g`ndu-=i o ne]ncredere din ambele p[r\ile, elpieri sub loviturile unei coali\iuni universale.

Aceste trei exemple erau toate proaspete; av`ndu-lepl[p`nde denaintea ochilor, Ioan-vod[, chiar din egoism,]=i alese calea prin care sc[p[ na\iunea din ghearele clasei,pe cei mul\i din m`inile celor pu\ini, pe turma din guralupului.

11. Am v[zut cum un mare vornic pieri sub cu\itulcal[ului chiar ]n ziua de Pa=ti.

Al\i boieri ]i urmar[ unul dup[ altul, de=i nu to\i avu-ser[ pl[cerea de a muri ]nfrupta\i de ou[ ro=ii.

“De pre boierii de cinste =i cei mai de jos sabia lui Ioan-vod[ nu lipsea, ci cu multe feluri de mor\i ]i omora”, zicecronica \[rii.

12. Monastirile consumau ]n tr`nd[vie =i ]n desfr`n[risudoarea Moldovei.

Ioan-vod[ dede o pild[ neauzit[ p`n[ atunci ]n istoriarom`nilor.

Un vl[dic[ fu convins de crima celei mai negre ne-moralit[\i; divanul domnesc execut[ ]ntocmai o legiuiredin Codicele Teodosian; “Sodomitul s[ piar[ prin fl[c[ri]n prezen\a poporului”; m[r=avul episcop fu ars de viu;

88

Ioan-vod[ \inea prea mult, pesemne, la litera dreptuluiroman!

Mitropolitul, putred de bog[\ii, adunate prin v`nzareacuv`ntului lui Dumnezeu, sc[p[ de cazn[ =i de moarte fu-gind la mun\i.

Un boier, care dint`i tr[dase pe trei domni ]n =ir, apoise f[cuse c[pitan de haiduci de codru =i, ]n fine, crezu a-=iascunde ur`tul trecut ]mbr[c`nd haina cea f[\arnic[ a mo-nachismului, fu ]ngropat de viu ]n p[m`nt.

“Temni\ele erau pline de c[lug[ri”, zice cronica \[rii.Fariseii ]=i r[zbunar[ ]ntr-un mod curios: nici ]ntr-o

monastire a Moldovei nu ni s-a ]nt`mplat a g[si portretullui Ioan-vod[ sau numele s[u ]nscris ]n vreun pomelnic;iar[ peste o sut[ de ani mai ]ncoace, un mitropolit ]l =tersechiar din catalogul domnilor \[rii, pe care-l scrisese ]nversuri =i ]n care, bun[oar[, c`nta ]n urm[torul modvirtu\ile L[pu=neanului:

Domni =-acesta bine, =i-n Slatina-=i fece“Monastire frumoas[, pe toate le-ntrece!”Apoi de!13. Ura sa pentru boieri =i c[lug[ri, despre\ul s[u pen-

tru aristocra\ia de tot felul, Ioan-vod[, ]n unele cazuri,=tia s[ le manifeste =i f[r[ ajutorul gela\ilor.

}n toat[ Moldova cei mari ]=i mascau faptele lor celeneevangelice prin cea mai zeloas[ p[zire a posturilor; pec`nd \[ranii, din contra, destul de stor=i numai prin ap[sarese fereau de a mai sl[bi =i mai mult prin l[s[ri de carne =i,de br`nz[ - dac[ aveau cumva, din ]nt`mplare, vreuna dinacestea.

“La munteni, boierii =i poporul sunt deopotriv[ religio=i,zice un c[lug[r oriental ]n interesanta sa c[l[torie; dar ]nMoldova chiar postul cel mare ]l observ[ numai clasale de

89

sus; iar[ ]nc`t prive=te pe cei de jos, ei de loc nu-l bag[ ]nseam[, =i ireligiozitatea lor, cea mai mult dec`t t[t[reasc[,merge p`n[ acolo ]nc`t patriarcul de Antiochia c`nd intra]n casele lor, ei nu ie=eau ]naintea lui nici m[car cu of[r`m[tur[ de p`ine”...

Ei bine! Ioan-vod[ era ]ntocmai ca \[ranii cei nelegiui\iai \[rii sale.

Un cronicar mare-logof[t strig[ cu un fel de spaim[bigot[: “nu cred s[ fi fost cre=tin pravoslavnic, c[ de ar fifost cre=tin, nu s-ar fi ]nsurat ]n postul mare!

Un cronicar mitropolit ]l nume=te: “Ioan cel R[u”.+i marele logof[t =i mitropolitul aveau dreptate... din

punctul lor de vedere.14. Uciz`nd pe boieri =i pe c[lug[ri, p`n[ atunci at`t de

puternici, Ioan-vod[, pentru o deplin[ siguran\[, lu[ m[surica s[-i ]mpiedice de a-=i uni for\ele contra tronului; m[carc[ orice lig[ e prea slab[ c`nd nu o sus\ine poporul de jos.

Precum ziser[m, to\i aristocra\ii, at`t clerici, cum =ilaici, aveau un singur Dumnezeu: egoism, interes perso-nal, ban.

Ioan-vod[ ]=i dede un frumos spectacol f[c`ndu-i s[ sebat[ unii cu al\ii, pe c`nd el ]i b[tea pe to\i deopotriv[.

Lu`nd, bun[oar[, o mo=ie monastireasc[, el o dedea unuiboier: iat[ c[lug[rii \ip`nd contra boierimii!

Sau, lu`nd proprietatea vreunei monastiri, o dedea uneialte: iat[ cele dou[ monastiri intr`nd ]n lupt[!

Sau, ]n fine, lu`nd de la boierul cutare, dedea unui altboier; iat[ boierii ]n=f[c`ndu-se de p[r!

|ara r`dea, privind ]ntresf`=iarea fo=tilor s[i ap[s[tori.Domnul r`dea v[z`nd c`t de proast[ e lumea!15. Ioan-vod[ nu ]mpropriet[ri pe \[rani; nu! c[ci se

ferea de o criz[ ale c[rii efecte, pe de o parte, nu eraudestul de limpezi, iar[ pe de alta, nu puteau s[-=i mani-

90

feste fructele lor cele bune dec`t numai doar[ dup[ un =ir]ndelungat de ani, str[cura\i ]n trist[ =ov[itur[.

}mpropriet[rirea \[ranilor din proprietatea cea uzur-pat[ clerico-boiereasc[ este o buc[\ire ]n urma c[rii, carezultat imediat, cei pu\ini boga\i sunt foarte s[r[ci\i =icei mul\i s[raci nu sunt de loc ]mbog[\i\i: zecimi de anitrebuie s[ treac[ mai nainte de a reveni lucrurile la o nou[stare normal[, mai bun[, fire=te, dec`t starea normal[ ceaveche... dar p`n[ atunci? p`n[ atunci egalitatea pentruto\i =i ]n toate!

Ioan-vod[ ]mpropriet[rea nu numai pe \[rani, ci chiarpe \igani, c`nd acei \igani aveau mijloace de a-=i pl[ti pe=ino proprietate; c`nd nu, nu: ci-i ]nzestra ]ncet-]ncet cuni=te atari mijloace, ]ntrebuin\`nd un metod prin care,departe de a produce o criz[, el, din contra, ]nfloreafinan\ele statului.

Secretul eroului nostru era de o simplitate nespus[; elnu l[s[ pe boieri =i pe c[lug[ri s[ abuze c`t un fir de p[r demunca \[ranului.

Ioan-vod[ vedea c[ ciocoiul ia aproape tot c`=tigul \[ra-nului, despoind astfel totdeodat[ vistieria \[rii, c[riiaboierii =i c[lug[rii nu-i d[deau nemica, iar[ ceilal\i nu maiaveau de unde s[-i dea.

Jos abuzul! - numai at`ta.16. Aice e locul de a analiza cestiunea propriet[\ii te-

ritoriale la rom`ni, dup[ vechile noastre legi, nescrise, darcu at`t mai ra\ionale, bazate nu pe imagina\iunea vreunuijurist, ci pe ]ns[=i natura cea intim[ a poporului.

Boierii sau monastirile nu erau proprietari, ci numaine=te posesori ereditari ai respectivelor por\iuni teritori-ale, cari dentru-nt`i le-au fost acordate lor din partea dom-niei ca locuri de=erte =i f[r[ valoare, pentru a le colonizacu oameni =i a le da astfel o utilitate.

91

Domnul \[rii r[m`nea totdauna adev[ratul proprietaral ]ntregului teritoriu na\ional, ]nc`t boierul sau monas-tirea, av`nd facultatea de a vinde, de a schimba, de a ipo-teca, de a d[rui mo=iele lor, pentru fiecare din ataritranzac\iuni trebuia s[ capete o nou[ special[ ]ncuviin\aredomneasc[, condi\ionat[ printr-o dare ]n bani sau ]n na-tur[, =i ]n care principele ]nt[rea acuizi\iunea noului pose-sor prin urm[toarele caracteristice cuvinte: “i-l d[m luiacel sat etc.”

Pe baza acestei constitu\iuni a propriet[\ii teritoriale,\[ranii rom`ni aveau duble ]ndatoriri; unele c[tr[ fisculdomnesc, altele c[tr[ posesorul ereditar, din cari cele prin-cipale erau:

}ndatoririle \[r[ne=ti c[tr[ fisc:1. D[ri =i gloabe judiciare, precum, de pild[: bani de

divor\, bani de m[riti=, gloabe pentru furturi, du=egubinepentru omoruri etc.

2. O mic[ sum[ b[neasc[ anual[ =i dijm[ ]n natur[ deoi, de porci, de miei.

Din toate aceste venituri ale fiscului, posesorul mo=iei]=i re\inea, ca un fel de r[splat[ pentru munca percep\iunii,c`te o a treia parte.

}ndatoririle \[r[ne=ti c[tr[ posesor:1. Trei zile de lucru, anume: una ar`nd, alta cosind, a

treia secer`nd.2. De dou[ ori pe an, la Cr[ciun =i la Pa=ti, daruri

numite “cinste”, anume: ou[, g[ini, ca=uri.Sub domni de principie aristocratice, fie prin concesiu-

ni formale, fie prin ]ng[duiri tacite, boierii =i c[lug[riireu=ir[, pe de o parte, a uzurpa toate folosurile, c`te secuveneau fiscului =i din cari ei nu aveau drept dec`t numaiasupra unei treimi; pe de alt[ parte, de a =terge cu

92

des[v`r=ire condi\ionalitatea obliga\iunilor \[r[ne=ti, si-lind pe s[teni s[ le lucreze =i s[ le dea mai ]n toate zilele!

Fiscul se fecunda mai ales prin confisca\iuni; prin v[mi,c`te nu ]nc[puser[ ]nc[ ]n m`inile particularilor; prin dij-ma de cear[ =i de miere. D[rile teritoriale, adev[rata avu\iea unui stat bine constituit, erau ca =i nule.

Restr`ng`nd cu totul drepturile cele abuzive ale senioru-lui asupra c`=tigului \[r[nesc, Ioan-vod[ ajungea la treiscopuri de o importan\[ suprem[:

1. }mbog[\ea pe \[rani, adic[ pe cei mul\i, sau, =i maibine, pe cei “to\i”.

2. Lu`nd de la \[rani numai 1/5, 1/10 din c`te le r[peaseniorul, umplu visteria ca niciodat[.

3. Reu=i a deveni idolul acelora ce erau “\ar[“.+i, cu toate astea, el nu ]mpropriet[rise pe \[rani!17. Un alt fapt concurge a proba geniul administrativ

al lui Ioan-vod[.Pentru tranzac\iuni importante, privitoare mai cu seam[

la clasa de sus, Moldova ]ntrebuin\a bani str[ini de aur =ide argint, cari intrau ]n \ar[, ]n mare c`time, ]n schimbpentru exporta\iunea vitelor.

Dar banii de aram[ erau pu\ini, ]nc`t \[ranul, ]ntranzac\iunile sale cele mici, se vedea for\at de a operamai mult ]n natur[ - moneta cea mai nedreapt[ =i mainesigur[.

Domnii preceden\i, Despota =i L[pu=neanul, f[cur[bani na\ionali de argint, ei nu se g`ndir[ la nevoile \[ra-nilor.

Ioan-vod[ pricepu pe dat[ toate avantajele monetei dearam[, a c[rii fabrica\iune, cost`nd pu\in statului, aduceatotodat[ foloase prin ]mbog[\irea \[ranilor - vrea s[ zic[ afiscului.

93

Gologanii na\ionali ]ncepur[, ]n fine, a circula prin toateunghiurile Moldovei.

Pe l`ng[ altele, ei familiarizau \ara cu icoana frumoa-sei figure a principelui, ]n giurul c[riia se citea patrioticultitlu: “P[rintele Moldovei”.

E de observat c[ ei fur[ la noi nu numai cei dent`i banide aram[, ci ]nc[ cei dent`i cu o inscrip\iune rom`neasc[,nu latineasc[, ca pe ai lui Despota =i ai L[pu=neanului,nici slavoneasc[, ca pe cei anteriori.

Boierii =i c[lug[rii vorbeau latine=te =i slavone=te; \[ra-nul - rom`ne=te.

18. Puternicul patronagiu, acordat poporului de joscontra claselor de sus, avea ]n ideea lui Ioan-vod[, precumlesne ne-am putut convinge, mai cu deosebire o \int[ fi-nanciar[.

El f[cu acum ]n privin\a \[ranilor ]ntocmai ceea ce regiioccidentali f[cuser[ mai nainte ]n privin\a comunelormunicipale, eliber`ndu-le din jugul seniorilor feudali:imensele abuzuri neregulate ale aristocra\ilor izola\i sepref[cur[ ]ntr-un venit periodic al fiscului, mai moderatindividualmente =i colosal ]n totalitate; cursul apei fu schim-bat =i canalizat ]n profitul tronului, astfel ]nc`t p`raielecele ]mpr[=tiate, numeroase =i umflate, se reduser[ deo-dat[ la propor\iunile unui singur fluviu de aur.

A=adar, e vederat c[, ]mbun[t[\ind soarta \[ranilor,Ioan-vod[ avea dreptul de a cere din parte-le nu numai orecuno=tin\[ moral[, ci ]nc[ pe acea material[, manifestat[prin exactitate =i sinceritate ]n plata d[rilor fiscale, cariformau acum o mic[ parte din c`te le storceau obicinuitboierii =i c[lug[rii.

Lipsa sau abundan\a financiar[ a unui stat, ]n cele maimulte cazuri, nu depind de s[r[cia sau avu\ia \[rii, ci nu-

94

mai =i numai de modul percep\iunii impozitelor; ]nc`t unpopor s[rac poate s[ aibe un fisc abundant din cazua uneipercep\iuni energice =i bine organizate, pe c`nd, din con-tra, un popor avut poate s[ aibe un fisc lipsit din cauzaunei percep\iuni mole=ite =i r[u organizate.

Ion-vod[ reu=i de a face ca banii s[ curg[, a=a zic`nd,de la sine, ]n visteria domneasc[, f[r[ concursul unei mi-riade de agen\i salaria\i, f[r[ directorate statistice, f[r[comptabiliate francez[, f[r[ inspectori financiari: el semul\umi a aplica ]n toat[ rigoarea teribila lege penal[ con-tra neplatei d[rilor.

Mai bine legi pu\ine, dar bine executate!Iat[ tabloul ce-l d[ un biograf contimpuran al lui Ioan-

vod[:“Dac[ cineva vindea f[r[ =tirea domneasc[ un strugur

din vie, sau ori=icare lucru supus censului, pe unul ca ace-la Ioan-vod[, ]nfig`ndu-i o verig[ prin n[rile nasului, cum`nile legate la spate, ]l da cal[ilor, ca s[-l biciuiasc[ pepie\e publice, =i apoi cadavrul l[s[ z[c`nd f[r[ ]nmor-m`ntare, hran[ c`inilor!”

Ast[zi legile noastre pedepsesc cu temni\a pe debitorulunui particular, de cele mai multe ori ale unui grec sauovreu, c[ci rom`nii nu prea au bani de dat cu ]mprumut...debitorul statului r[m`ne nepedepsit.

Prefer sistemul lui Ioan-vod[.19. Istoricii incrimineaz[ cruzimea eroului nostru.Sunt nedrep\i.Iat[ ce zise peste doi secoli =i jum[tate Napoleon cel

Mare, c`nd istoricii ]l incriminau =i pe el de cruzime:“Am \inut totdauna cu majoritatea poporului; la ce,

oare, mi-ar fi putut servi crima?”O logic[ sublim[!

95

Ioan-vod[ \inuse =i el totdauna cu majoritatea poporului.Majoritatea poporului ]l iubea, ca nici pe unul din c`\i

l-au proces =i i-au succes pe tronul Moldovei.}n=i=i istoricii cei ]ncriminatori recunosc, to\i ]ntr-o

voce, suprema popolaritate a lui Ioan-vod[.Deci unde e crima?Nu e crud acel principe care, cu pre\ul c`torva capete

aristocratice =i cu ne]mbl`nzita p[zire a legii, ]=i cump[r[idolatra iubire a \[rii ]ntregi.

20. Miraculosul rezultat al administra\iunii lui Ioan-vod[ se poate exprima prin pu\ine cuvinte.

}n 1572, la intrarea-i ]n domnie, toate calamit[\ile eraugr[m[dite asupra Moldovei.

O teribil[ cium[ zeciuia prin sate =i prin ora=e!Un comet speria imagina\iunea poporului!O furioas[ inunda\ie devasta c`mpiele.Visteria era secat[ prin nebuniele lui Bogdan-vod[, care

se plimba cu tr[suri acoperite cu argint =i aur.Turcii =i t[tarii, veni\i ]n ajutorul lui Ioan-vod[, nu se

putur[ re\ine, fire=te, de a nu comite jafuri, violin\e,omoruri.

}n fine, era un potop de rele!}n curs de doi ani, principele nostru realiz[ visul dom-

nilor celor mai mari; finan\ele erau ]n floare =i contribuabilii- mul\umi\i.

21. Cronicarul Urechea servise ]n tinere\ele sale, cauricar sau scrib[, la curtea lui Ioan-vod[; dar era aristo-crat din una din familiele cele mai ilustre ale Moldovei,]nrudit cu ceilal\i boieri, devotat c[lug[rismului =i, prinurmare, du=man sistematic al st[p`nului s[u.

Ei bine! cu toat[ ura-i personal[, ce respir[ mai ]n toater`ndurile povestirii sale, ]nc`t nu se teme de a r`de p`n[ =i

96

de moartea viteazului, ei bine, cu toate astea, ]nsu=i croni-carul Urechea se simte for\at a caracteriza pe Ioan-vod[ ]nurm[torul mod: “Era la minte ascu\it, la cuv`nt gata, =i sevedea a fi nu numai de domnia acestei \[ri, ci =i altor \[ris[ fie cap =i mai mare”.

Atari cuvinte din gura unui inamic!22. Nu mai pu\in dibace fu politica exterioar[ a lui

Ioan-vod[; de=i, din nenorocire, noi nu cunoa=tem din ea,p`n[ acum, dec`t numai o singur[ cestiune, ]n carediploma\ia cea machiavelic[ a unui mic principe rom`n erac`t p-aci s[ arunce ]ntr-un grozav labirint de complica\iunitrei din statele cele mai ponderoase ale Europei: Turcia,Fran\a =i Polonia.

23. Cur`nd dup[ intrarea lui Ioan-vod[ ]n Moldovamurise b[tr`nul rege polon Sigismund-August.

El fu ultimul din dinastia iagelon[ =i, tronul r[m`n`ndvacant, mai mul\i principi str[ini se gr[bir[ a se prezintaca pretenden\i la coroan[, ]ntre cari =i Enric de Valois,fratele regelui francez Carol IX.

Poarta otoman[ sprijinea aceast[ candidatur[.}n Polonia o sus\inea, mai cu deosebire, famosul Laski,

care ajutase odat[ lui Despota, dar acum se dumeri de a seface mai bine domn el singur dec`t s[ fac[ pe al\ii, =i cereacoroana Moldovei de la influin\a francez[ ]n Constantino-pole, ca r[splat[ a servicielor sale ]n cesiunea lui Enric deValois.

Fran\a ]ncepu a negu\a ]n tain[ destituirea lui Ioan-vod[.

Astfel politica moldovean[ se afla pus[ ]n lupt[ cu aceafrancez[.

S[ urm[rim peripe\iele intrigii.

97

24. }ndat[ dup[ moartea lui Sigismund-August, Ioan-vod[ expedi ]n acela=i moment doi ambasadori: unul laConstantinopole, c[tr[ vizirul Mehmed-Socoli; altul la Cra-covia, c[tr[ Camera polon[.

Ambasadorul trimis ]n Turcia solicit[ un ajutor de t[tari,]n fruntea c[rora Ioan-vod[ promitea, cu m`ndrie, c[ lesneva cuceri toat[ Polonia, sl[bit[ prin anarchie.

Domnul =tia prea bine c[ sultanul, legat prin amicie cuFran\a, nu-i va ]ncuviin\a cererea.

}n adev[r, vizirul se gr[bi a-i r[spunde de a se opri dela orice ]nc[lcare contra Poloniei; ]ns[, totodat[, ]i l[ud[zelul =i ]ndr[zneala.

De alt[ parte, ambasadorul trimis ]n Polonia ]ncredin\acum c[ o armat[ de 100.000 de turci, t[tari =i munteni,profit`nd de moartea lui Sigismund-August, erau gata dea n[v[li ]n Gali\ia; ]ns[, din mila lui Dumnezeu, ]i ]mp-iedec[ Ioan-vod[ prin rug[min\ile sale pe l`ng[ vizirulMehmed-Socoli.

Polonii, p[trun=i de spaim[, nu =tiau cum s[ mul\u-measc[ mai bine generosului principe al Moldovei.

Drept r[splat[ pentru pre\iosul serviciu ce zicea c[ lef[cuse, Ioan-vod[ cerea de la camera cracovian[ dou[ lu-cruri:

1. }napoierea Pocu\iei.+tefan cel Mare o cucerise de la poloni =i o re\inu p`n[

la moarte; Bogdan cel Chior o pierdu; Petru Rare= oredob`ndi =i iar[=i o sc[p[ ]n vro c`teva r`nduri; urma=iis[i o l[sar[, f[r[ protesta\iune, ]n curs de patruzeci deani, sub sceptrul Poloniei; p`n[ ce, ]n fine, demn str[nepotal marelui +tefan, Ioan-vod[ ]=i ridic[ glasul.

“Pocu\ia e un patrimoniu al meu”, scria el c[tr[ Ca-mera polon[.

98

2. }napoierea tezaurelor moldovene, confiscate ]n Polonia.}n 1564, fugind denaintea L[pu=neanului, care intra ]n

\ar[ cu o oaste turceasc[, +tefan-vod[ Tom=a, uciga=ul luiDespota, fu prins de c[tr[ poloni =i descapitat ]n Lemberg,din ordinea regelui Sigismund-August, sau, mai bine zic`nd,dup[ porunca unui expres ambasador turc.

Tom=a ducea cu sine toat[ visteria \[rii: polonii - cal[i]n serviciul sultanului - confiscar[ sacii cu aur ai victimei,m`ng`indu-se cu metalul pentru ru=inea de a se fi supusorbe=te voin\ei p[g`nilor, contra fr[\iei cre=tine =i contralegilr ospitalit[\ii.

Ioan-vod[ pretindea acum restituirea acelei propriet[\ina\ionale.

Ambasada moldoveneasc[ ]=i ]mplini misiunea cu o a=am`ndrie =i demnitate, ]nc`t Camera cracovian[, cuprins[de mirare, ]i ar[t[ mai mult respect dec`t chiar Ambasadeiimperiale de la Viena.

Polonii nu cutezar[ a ne t[g[dui dreptul asupra Pocu\iei,nici asupra averilor lui Tom=a; ci, recurg`nd la caleaam`n[rii, ei promiser[ a r[spunde ]ndat[ dup[ ce-=i vor fiales un rege.

Ioan-vod[ =tia de mai nainte c[ polonii nu-i vor ]napoiaPocu\ia, pentru care ei v[rsar[ at`ta s`nge ]n curs de unsecol; =i c[ de ar vrea, tot ]nc[ n-ar putea s[-i ]ntoarc[tezaurele lui Tom=a, de demult ]mp[r\ite, cheltuite =i ui-tate; dar nu Pocu\ia, nici Tom=a formau adev[rata \inut[a ambasadei moldovene.

At`t ]n Constantinopole, unde st[ruise contra Poloniei,precum =i ]n Cracovia, unde intrigase contra Turciei, Ioan-vod[ reu=i deplin ]n planurile sale:

}n Constantinopole el se ]nt[rea ]n buna opiniune a oto-manilor, pentru ca nu cumva s[ fie destituit dup[ unelti-rile Franciei;

99

}n Cracovia, atribuind turcilor, cu o fine\[ diabolic[,cele zise de el ]nsu=i, ]i compromitea ]n ochii polonilr, ceeace-i =i trebuia pentru a surpa candidatura protegiatuluiotoman Enric de Valois.

25. Peste pu\in timp, Ioan-vod[ r[pezi alte dou[ am-basade, iar[=i una la Constantinopole =i alta la Cracovia.

Ambasadorul trimis la Constantinopole ]n=tiin\[ Poar-ta otoman[ cum c[ destronatul Bogdan-vod[ adun[ ]n Po-lonia, cu ajutorul magna\ilor, o numeroas[ oaste pentru an[v[li din nou asupra Moldovei; =i c[ se =i apropie deja defort[rea\a Hotinului...

Ambasadorul trimis la Cracovia rug[ Camera de a nusuferi nici o ]ncercare din partea lui Bogdan.

Pretextul ambelor ambasade era de tot imaginar.Bogdan de mult nu se mai afla pe teritoriul polon.Cu toate astea, turcii se ]nfuriar[ contra Camerei cra-

coviane, iar[ camera cracovian[, crez`nd c[ ]n adev[rBogdan s-ar fi \in`nd ascuns undeva ]n Polonia, r[sp`ndi]n toate direc\iunile curieri =i emisari, pentru a prinde penenorocitul fugar; at`t de groaznic =tiuse a deveni Ioan-vod[ fa\[ cu unul din cele mai puternice regate ale Eu-ropei.

Care s[ fi fost scopul cel secret al domnului moldove-nesc ]n aceste dou[ ambasade?

1. De a provoca ]n Constantinopole din partea otoma-nilor vreo demonstra\iune du=man[ contra polonilor, f[c`ndastfel o lovire indirect[, dar dureroas[, ]n candidatura luiEnric de Valois;

2. Sub aparin\a de a urm[ri pe Bogdan, s[ c`=tigetimpul =i ocaziunea de a lucra prin ambasadorul s[u ]nCracovia, ]mpr[=tiind bani =i intrige contra politiciifranceze.

100

26. V[z`nd c[ Turcia, dup[ solicita\iunile Cur\ii de laParis, tot mai cru\[ hotarele Poloniei, Ioan-vod[ expediun al treilea ambasador la Constantinopole.

Reproducem chiar cuvintele agentului francez pe l`ng[Poarta otoman[ ]n scrisoarea sa c[tr[ Enric de Valois:

“M-am ]n=tiin\at c[ domnul Moldovei trimise aice unceau=, carele asigur[ c[ \arul moscovit fu primit ]n Vilna=i ]n toat[ Litvania, cu voia =i ]ng[duirea \[rii ]ntregi, =ic[ este de temut c[ =i Camera polon[ i se va supune, =tiin-du-l armat =i a=a de aproape; care veste a fost turburatfoarte mult pe turci, f[c`ndu-i s[ hot[reasc[ ]n divanul deieri un r[zboi contra Poloniei.”

Iat[ dar[ c[ diploma\ia lui Ioan-vod[ era c`t p-aci s[r[stoarne candidatura lui Enric de Valois, dac[ polonii nus-ar fi gr[bit a risipi b[nuielile Turciei.

27. }n fine, pu\in mai nainte de momentul decisiv alelec\iunii de rege, sosi =i la Cracovia un al treilea trimismoldovenesc.

Ioan-vod[ reu=ise a pune m`na pe dou[ scrisori turce=tidin partea vizirului Mehmed-Socolli, una c[tr[ Cameracracovian[, cealalt[ c[tr[ episcopul Montluc, ambasadorulfrancez ]n Polonia.

}n epistola-i c[tr[ Camer[, vizirul poruncea polonilr dea alege pe Enric de Valois, ]nchei`ndu-o a=a: “s[ nu ]nt`rzia\icu ]mplinirea ordinilor sultanului”; ]n epistola c[tr[Montluc m[rturisea ]nalta solicitudine a Turciei pentruinteresele Franciei.

Scandalul fu universal.P[g`nul dedea porunce “inclitului” regat polon!Enric de Valois ap[rea ca un cireac al sultanului!O indigna\iune general[ cuprinse pe m`ndrii magna\i,

cu at`t mai v`rtos c[ trimisul moldovenesc le mai citi ]n

101

=edin\[ plenar[ urm[toarea ironic[ scrisoare din partealui ]nsu=i Ioan-vod[:

“Din cele al[turate afla\i porunca m[riei-sale sultanu-lui de a pune ]n capul vostru pe fratele craiului fran\uzesc;ve\i fi av`nd, credem, destul[ pricepere ca s[ pute\i ]n\elegec[ m[ria-sa sultanul nu lucreaz[ pentru binele cre=-tin[t[\ii.”

Speriat prin efectul vicleniei lui Ioan-vod[, Montlucstriga, jura, =optea, zbucium`ndu-se a dovedi cum c[ celedou[ epistole sunt n[scocite din capul moldovenilor.

Totu=i, secretarul Ambasadei franceze, Jean Choisnin,recunoa=te ]n memoriile sale c[ infernala diploma\ie a prin-cipelui rom`n pusese candidatura lui Enric de Valois ]ntr-un pericol extrem, din care abia-abia o putu sc[pa renumi-ta abilitate politic[ a lui Montluc.

28. Oare pe cine s[ fi dorit Ioan-vod[ de a vedea petronul Poloniei?

Pe Ernest, fiul ]mp[ratului Maximilian?Nu; c[ci el apre\uise deja o dat[, prin propria expe-

rien\[, caracterul nedecis =i egoistic al austriacilor.Pe Sigismund, fiul regelui Sveziei?Nu; c[ci venea prea de departe...Simpatiele lui Ioan-vod[ erau c\`=tigate anume pentru

acela de care mai cu deosebire se temeau otomanii ca nucumva s[ apuce coroana Poloniei: \arul moscovit, famosulIvan cel Groaznic.

Cu acest scop, episcopul Isaia R[d[u\eanul, - inteligen-tul diplomat pe care vi-l aduce\i aminte la ]nceputul isto-riei noastre negu\`nd tractatul de pace cu Polonia, - futrimis ]n tain[ la Moscva.

Ce va fi inspr[vit acolo? Nu =tim.

102

29. Astfel principele Moldovei, ]n cei doi ani ai domnieisale, desf[=ur[ o activitate diplomatic[ de o fine\[ rar[, deo ]ntindere extraordinar[, =i ale c[rii toate mi=c[rile man-ifestau din ce ]n ce mai clar m[re\ul vis al eroului:

Scuturarea jugului musulman!...

30. Moldova pl[tea Turciei un tribut anual de 40 000de galbeni; dar m[iastra administra\iune a lui Ioan-vod[o aduse ]ntr-o stare at`t de ]nflorit[, ]nc`t Poarta oto-man[ se crezu acum ]n drept de a pretinde o dare mult maimare.

Sultanul Selim II =i vizirul s[u Mehmed-Socolli erauatunci doi oameni cei mai lacomi de pe fa\a p[m`ntului.

Un ceau= prezint[ lui Ioan-vod[ ]nalta porunc[ de apl[ti 80 000 de galbeni.

“Patruzeci mii s[ pl[te=ti ca bei al Moldovei, iar cele-lalte patruzeci mii ca ghiaur, de vreme ce ai cutezat a telep[da de credin\a lui Mahomed”, scria epistola viziral[,ascunz`nd m`r=ava aviditate sub o sofism[ bigot[.

Trimisul turcesc sosi la Ia=i tocmai ]n ziua ]n care Enricde Valois primea ]n Cracovia coroana regal[ a Poloniei;fatalitatea vru s[ triumfe ]n acela=i moment, la nord =i lasud, du=manii lui Ioan-vod[.

31. Pentru alegerea domnului, pentru facerea legilor,pentru cestiuni de o mare importan\[, rom`nii procedauprin convocarea unei adun[ri ob=te=ti, a=ezate ]n principiupe ne=te baze mult mai largi dec`t chiar “votul nostruuniversal”.

}n termeni generali luau parte la deciziuni, ca =i dup[legea actual[, “boierii, popii =i \ara”; dar analiz`nd cuam[nuntul aceast[ defini\iune, descoperim ]n ea elementedezmo=tenite ast[zi de anticul lor vot.

103

Nobilimea electoral[ se compunea atunci din to\i boieriif[r[ distinc\iune: boierii cei mari, cei de clasa a doua, ceide clasa a treia, cei ]n demisiune, boierna=ii de prin jude\e=i to\i capii militari.

Clerul electoral se compunea din mitropolit, to\i epis-copii =i to\i egumenii.

}n fine, “toat[ \ara”.Cu toate astea, nu numai ini\iativa, ci ]nc[ discu\iunea

proiectelor era o sacr[ prerogativ[ ministerial[, AdunareaOb=teasc[ fiind strict m[rginit[ ]n dreptul de a pronun\a oafirma\iune sau o nega\iune.

Divanul domnesc, adec[ cei opt sau nou[ mini=tri,hot[rau de mai nainte ]n ascunsul cabinetului; apoi mitro-politul, ori marele logof[t, sau chiar ]nsu=i domnul ie=eape esplanada cur\ii princiare =i, adres`ndu-se c[tr[ gloatelegr[m[dite pe pia\[, ]i ]ntreba: “Vre\i lucrul cutare?”

Poporul r[spundea din inspira\iune: “da” sau “ba”, f[r[dezbateri, f[r[ =icane, f[r[ amendamente.

Era just.Gloatele nu ra\ioneaz[; dar ele pricep foarte bine, prin

un fel de instinct, tot ce e bun =i ce e r[u. [...]A=adar[, legisla\iunea noastr[ cea veche era bazat[ ]n

aceasta pe o profund[ cuno=tin\[ a naturii umane: majori-tatea, adec[ instinctul adev[rului cel ]nn[scut =i sponta-neu, aproba sau dezaproba minoritatea, adec[ ra\ionamentulcel supus erorilor sistemei =i ale interesului.

Inima sanc\iona mintea.“Inima este care simte pe Dumnezeu!” zise marele

Pascal.Am putea ad[ugi: “Inima este care simte pe Satana”.Cu alte cuvinte, ]n planurile min\ii, inima simte c`nd

pe Dumnezeu, =i zice “da”, c`nd pe Satana, =i zice “ba”.

104

Da sau ba... nu cere\i alta de la un vot universal, care nue =i nu poate fi dec`t un juriu ]n cauzele na\iunii ]ntregi.

23. Istoria ne-a conservat propriile cuvinte ale lui Ioan-vod[ c[tr[ Ob=teasca Adunare a \[rii:

“Dragii mei boieri =i voi, iubitele mele slugi!Greul de ast[zi ]ntrece toate grelele de mai nainte.L[comia turcilor cere un haraci ]ndoit.De-l vom da, ea nu va z[b[vi a ne stoarce =i mai mult,

p`n[ ce ne va stinge cu totul, c[ci aceasta o vrea p[g`nul.De nu vom da, ne a=teapt[ r[zboi, stricarea \[rii, foc =i

sabie.Cugeta\i =i alege\i!Supun`ndu-ne orbe=te vr[jma=ului nostru, vom pieri

desigur, =i vom pieri ca mi=ei; scul`ndu-ne asupra-i, chiarde nu vom izbuti pentru p[catele noastre, tot ]nc[ vomavea m`ng`ierea de a pieri b[rb[te=te, noi, femeile noas-tre, copiii... cu to\ii!

Voi =ti\i c[ haraciul nu-l pl[tesc eu; ci voi =i ai vo=tri.Pu\in dar[ mi-ar p[sa de nu m-ar durea inima pentru

\ar[!Mi-e mil[ de voi, =i pentru voi ]mi voi pune capul meu,

dragilor mei tovar[=i!S[ chem[m pe Dumnezeu ]ntr-ajutor, ca s[ plece pe

vr[jma=ii no=tri sub picioarele noastre.S[ tr[im slobozi, ori s[ ne piar[ p`n’=i urma noastr[!Fi\i cu mine =i cu noi va fi izb`nda!”...33. Pentru a putea ]n\elege impresiunea produs[ prin

electrica voce a principelui asupra numero=ilor s[i ascul-t[tori, trebuie mai ]nt`i s[ cunoa=tem poporul moldove-nesc din 1574.

Tocmai atunci un c[l[tor polon cutreier[ Moldova ]ntoate direc\iunile, vizit[ ora=ele, avu curiozitatea de a vedea

105

unele monastiri, petrecu prin case boiere=ti =i prin bordeiede \[rani =i ]nv[\[ un c`ntec pe care-l auzise ]n at`tear`nduri, ]nc`t chiar f[r[ voie i se ]ntip[rise ]n memorie.

Vre\i a aprofunda caracterul unui popor? Studia\i poe-zia sa na\ional[.

C`ntecul moldovenesc, memorat de acel c[l[tor =i re-produs de el polone=te, fu:

+tefan, +tefan, domn cel mare,Seam[n pe lume nu are:Seam[n pe lume nu are,Dec`t numai m`ndrul soare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,La Suceava cuibu-=i are:La Suceava cuibu-=i are,+i din el ades el sare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,Pune pieptul la hotare:Pune pieptul la hotare,Ca un zid de ap[rare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,Bate oardele t[tare:Bate oardele t[tare,+i turcii pe zmei c[lare!

+tefan, +tefan, domn cel mare,Bate le=i f[r[ cru\are:Bate le=i f[r[ cru\are,+i unguri f[r[-ncetare!

106

+tefan, +tefan, domn cel mare,Are-o \ar[ mic[ tare:|ara-i mic[, \ara-i tare,De st[ lumea la mirare!

Ioan-vod[, marele str[nepot al acelui mare +tefan, seadresa acum c[tr[ ne=te oameni deprin=i a celebra ]n toatezilele, cu sonul al[utei, suvenirul str[lucitelor victorii dela Lipine\, de la Racova, de la Cozmin, de la Baia!

Trecuse abia =eptezeci de ani dup[ moartea viteazului:ici-colea mai ]nt`lneai ]nc[ centenari, cari au servit odat[sub steagurile sale =i ale c[ror povestiri volcanizau inimilenoii genera\iuni.

Ioan-vod[ =tia c[tr[ cine vorbe=te!34. N[scu\i cu tradi\iuni eroice ]n piept =i pe buze;

entuziasma\i prin tonul, prin cuvintele principelui; ]mb[ta\iprin iluziunea unui viitor glorios, moldovenii strigar[ cuglasuri mari - scrie cronica \[rii: “Vom pieri to\i l`ng[m[ria-ta! to\i vom pieri!”

Fu adus s`ntul Evangeliu.“Nu cer s[-mi jura\i mie, - sun[ Ioan-vod[, - nu mie, ci

jura\i unul altuia.”A jura unul altuia se zicea a se face “fra\i de cruce”;

una din cele mai nobile institu\iuni cavalere=ti d-alestr[bunilor no=tri, care se ]nso\ea de simbolica formalitatea gust[rii dintr-o p`ine f[cut[ ]n forma crucefixului; ceilega\i prin un asemenea jur[m`nt deveneau nedesp[r\i\i lavia\[ =i la moarte.

To\i jurar[.Jurar[ c[, dac[ vreunul din ei ]=i va vicleni credin\a,

atunci s[-l bat[ p[m`ntul, focul, apa, v[zduhul, p`inea,vinul, sabia, Dumnezeu =i Maica Domnului!

107

A=a era jur[m`ntul osta=ului rom`n.Sunt momente sublime ]n trecutul nostru!35. Ioan-vod[ promisese a nu-=i cru\a via\a pentru li-

bertatea patriei.Trebuia dar[ a se asigura, mai ]nt`i de toate, situa\iunea

Moldovei, la caz dac[ o lovitur[ du=man[ va precurma zilelegenerosului principe.

Adunarea ob=teasc[ ]ncuviin\[ dou[ m[suri:1. Tezaurul \[rii =i familia domneasc[ fur[ trimise la

fortere\a Hotinului, unde se gr[bir[ a refugi =i casniciiboierilor, sub paza socrului princiar, p[rc[labul Lupea-Huru.

2. Pruncul Petru, fragedul fiu al lui Ioan-vod[, fu de-clarat erede al tronului moldovenesc, =i numele s[u ]ncepua figura ]n documente al[turea cu al p[rintelui.

Patriotismul, trezit din amor\ire ]n fa\a pericolului,]n\elese necesitatea eredit[\ii tronului: fie-ne drept ]nv[-\[tur[!

36. Ioan-vod[ chem[ atunci pe ceau=ul turcesc.“Pleac[! ]i zise cu m`ndrie principele rom`n.Pleac[ =i spune ]mp[ratului t[u c[ de azi nainte necum

s[-i pl[tim optzeci mii de galbeni, dar nu va vedea nici c`tprimea p`n-acuma: cu banii haraciului ]mi voi face o=ti =iapoi... apoi vom vorbi.

Pleac[!”

108

III

C{PITANUL

...Aber der Krieg laesst die Krafterscheinen.

Alles erhebt er zum Ungemeinen!...Dar r[zboiul face s[ apar[ for\a,

]nal\[ toate p`n[ la sublim!

Schiller, Die Braut von Messina.

1. }nfrico=at[ era pozi\iunea Moldovei.}n |ara Rom`neasc[ =i ]n Transilvania st[p`neau doi

vasali orbi =i mu\i ai Turciei.}n Polonia se ]ncoronase Enric de Valois.Germania era departe; muscalii - =i mai departe...Niciodat[ istoria nu ne arat[ un popor mai mic =i mai

izolat, chem`nd f[r[ sfial[ la o lupt[ de moarte pe undu=man mai puternic!

2. +ti\i cine erau turcii ]n 1574?Iat[ ce zice famosul Robertson:“O lung[ succesiune de principi ageri dede o a=a vi-

goare =i t[rie guvernului otoman, ]nc`t el ajunse ]n secolulXVI la putincioasa culme a dezvolt[rii sale; pe c`nd statelecele mari ale cre=tin[t[\ii erau ]nc[ departe de a se urca ]nsfera lor la o treapt[ analoag[.

Tot atunci oastea turc[ se bucura de toate avantajelec`te se nasc din superioritatea disciplinei militare.

La ]ntronarea lui Suleiman, corpul ienicerilor era dejavechi de un secol =i jum[tate; =i p[=ea, f[r[ contenire, totnainte pe calea disciplin[rii.

Ceilal\i solda\i, recruta\i de prin provinciile imperiu-lui, fur[ \inu\i ne]ncetat sub arme ]n diferite r[zboaie alesultanilor, aproape f[r[ nici un interval de pace.

109

Contra unor armate astfel organizate =i exercitate,for\ele statelor cre=tine ie=eau la lupt[ cu un mare deza-vantagiu.

Autorii cei mai inteligen\i =i cei mai nep[rtinitori dinsecolul XVI recunosc =i depl`ng inferioritatea militar[ acre=tinilor fa\[ cu turcii”...

Ambasadorul francez ]n Constantinopole scria ]n 1572c[tr[ Curtea parizian[:

“Niciodat[ n-a= fi crezut c[ turcii sunt at`t de groaz-nici, s[ nu-i fi v[zut cu ochii”...

Dup[ calcul unui matematic de atunci, venitul anual alsultanuli se compunea din =esezeci butoaie mari cu aur...

Iat[ pe ce fel de du=man cutez[ a-l ]nfrunta domnulMoldovei de=i-l cunoscuse de aproape!

3. Primind insolentul r[spuns ce i-l adusese bietul ceau=,revenit cu ru=ine, sultanul Selim destitui pe Ioan-vod[ =inumi domn ]n locu-i pe Petru, poreclit cel +chiop, frateledomnului muntenesc =i care, dup[ mum[, descindea dins`ngele vechilor domni moldoveni.

Acesta era un june crescut ]ntre greci, amic al boier-ismului: prin urmare, ur`t poporului.

El promisese Turciei un tribut ]ndoit.Pe dat[ Poarta otoman[ expedi ordini la sangiacul de

Nicopole, la munteni =i la transilvani de a intra cu o=tilelor ]n Moldova.

Sultanul trimisese =i la Enric de Valois, dar moldoveniisurprinser[ pe ceau=, c[ci altfel cine =tie dac[ turcofilulrege al Poloniei nu s-ar fi gr[bit a lua parte la v`natulleului rom`n.

Fost-a cineva s[ ajute lui Ioan-vod[ contra acestei for-midabile coali\iuni?

|[ranii mldoveni =i... o m`n[ de cozaci!

110

4. Peste Nistru, la marginea Poloniei cu \ara T[t[reasc[,se formase cu vro cincizeci de ani mai nainte o mic[ repu-blic[ de oameni dispera\i, a c[ror deviz[ era nimicireadu=manilor cre=tinit[\ii.

Acea cavalereasc[ republic[ se contopise din trei popoare]nvecinate: rom`ni, poloni =i moscovi\i, cari uitau aci ure-le lor na\ionale pentru a nu mai ur] cu to\ii dec`t numaipre mahometani.

Ei vorbeau ]n o limb[ amestecat[, pe care lesne o ]nv[\auc`te=itrele na\iunile.

}n to\i anii sau, mai bine, pentru fiecare expedi\iunemilitar[, ei ]=i alegeau prin sufragiu universal c`te un capnumit “hatman”.

Re=edin\a lor era la gurile Niprului, unde ei ]=i ]nchi-puir[ o mic[ flotil[ de luntri sau “seice”, cu cari devastau,f[r[ fric[, \[rmii Cr`mului =i ai Turciei.

Erau c[l[re\i, pedestri, marinari, de toate pe r`nd, dup[cum le venea mai la socoteal[: c[l[re\i pe c`mpie, pedestri]n mun\i, marinari pe ap[.

Cetele lor se compuneau din c`te o sut[ de oamenicomanda\i de centurioni sau “sotnici”.

Strategia lor era mai mult t[t[reasc[, tactica - mai multpolon[.

Via\a lor se petrecea ]ntr-un ne]ncetat vagabundagiu lap`nda vr[jma=ului; armele erau arc, sabie, suli\[, dar maiales pu=ca, din care nu =tiau a da gre=.

To\i erau b[ie\i f[r[ femei =i f[r[ copii, re]nnoindu-semereu prin voinici, prin criminali, prin aventurieri, carise ad[posteau aci din toate p[r\ile.

Astfel, ei devenir[ groaznici sub numele de cozaci, adec[oameni u=ori ca o c[prioar[.

5. Pe ace=ti nelegiui\i - outlaws - ]i chem[ Ioan-vod[, culeaf[ mare, la lupt[ contra sultanului Selim.

111

Dou[sprezeci centurii de bravi venir[ la chemare.Era pe la mijlocul lui martie; prim[vara rom`n[ ]nce-

pea a-=i dezboboci frumse\ile; Ioan-vod[ se afla ]n corturila marginea Ia=ului, pe ]ntinsa c`mpie de la Copou.

El f[cu cozacilor o primire str[lucit[: le ie=i ]ntru]nt`mpinare, ]ncungiurat de floarea boierimii, cu ]mpu=-c[turile tunurilor =i zgomotoasa armonie de tr`mbi\e, tobe,fluiere, t`mpene...

Urm[ un pr`nz, dup[ care to\i cozacii c[p[tar[ gene-roase daruri de aur =i de argint.

+ase bu\i cu vin fur[ desfundate pentru scumpii oaspe\i,cari le de=ertar[ cu veselie ]n s[n[tatea lui Ioan-vod[.

“Nu sunte\i dec`t o mie dou[ sute - le zise principele -dar fiecare sut[ face c`t o mie!”

6. Cu toat[ pu\in[tatea mijloacelor sale, deciziunea luiIoan-vod[ de a sf[rma robia otoman[ era bazat[ nu petemeritate, ci pe cea mai profund[ convic\iune c[ va puteareu=i:

El =tia ce poate el ]nsu=i!El =tia ce pot rom`nii!7. Ioan-vod[ studiase arta militar[ la poloni, la t[tari,

la germani, la turci; =i imensa-i inteligen\[, apropiindu-=i]n sintez[ toate rezultatele progresului epocii, merse =imai departe.

Astfel, noi vedem cu admira\iune c[ principiile saleost[=e=ti, elaborate prin propriul s[u geniu, diferesc, ]nmare parte, de ale tuturor domnilor rom`ni de mai nainte;diferesc, ]n mai multe privin\e, chiar de starea lucrurilorde atunci la popoarele cele mai civilizate; =i se ]nrudesc deminune cu perceptele =tiin\ei de ast[zi.

Ne va fi permis a da aci din capul locului dou[ exemplemai generale.

112

Pe c`nd ]n Fran\a artileria era ]nc[ at`t de pu\inapre\uit[, ]nc`t abia peste treizeci de ani mai ]n urm[ En-ric IV izbuti a avea ]n arsenalul de la Paris 100 guri defoc, ei bine! Ioan-vod[, ]n scurta-i domnie de doi ani, ]=i]nzestr[ armata cu un num[r ]ndoit mai mare.

Pe c`nd ]n toat[ Europa nu era ]nc[ destul de sim\it[predomnitoarea importan\[ a infanteriei ]n compara\iunecu cavaleria - de=i celebrul Machiavelli se silise de demulta dezam[gi aceast[ r[t[cire - ei bine! Ioan-vod[ ajungedeja la concluziunea cum c[ oastea c[l[rea\[ trebui s[formeze numai o mic[ parte din cifra total[ a armatei.

Artileria =i infanteria ca temelie, cavaleria ca accesoriu- a=a credea eroul nostru; cavaleria ca temelie, artileria =iinfanteria ca accesoriu - a=a crezuser[ +tefan cel Mare,|epe=, Petru Rare=, Alexandru L[pu=neanul; ba a=a cre-deau pe la 1574 mai to\i generalii italieni, francezi =i ger-mani.

Pute\i judeca cine era Ioan-vod[.8. Armata moldoveneasc[ se ]mp[r\ea din timpii cei

mai vechi ]n arca=i, sau infanterie, =i c[l[ra=i, sau cavale-rie.

Unii =i al\ii devenir[ celebri.Arcul moldovenesc era de dimensiuni mari; dar osta=ul

]l m`nuia cu at`ta art[, ]nc`t “]ntrecea v`ntul prinr[peziciunea zborului =i cov`r=ea z[pada prin mul\imeadesc[rc[turilor”, dup[ expresiunea unei balade germanedin evul mediu.

Numai doar[ renumi\ii arca=i englezi ar fi putut intra]n rivalitate cu arca=ul moldovean.

Ast[zi, c`nd pu=ca ]nlocui cu totul ]ntrebuin\area arce-lor, s-a calculat c[, ]n fiecare b[t[lie, se pierde ]n de=ertaproape 1 500 de gloan\e sau 80 oca de plumb p`n[ a ucide

113

sau r[ni un singur du=man; oare un bun arca= de mai naintenu ]ntrecea prin rezultate pe un pu=ca= modern?

Turcii =i t[tarii p[strar[ uzul arcelor mai p`n[ maid[un[zi: s[ge\ile lor f[ceau =irurilor cre=tine ne=te pier-deri cel pu\in egale cu efectul pu=telor.

Arcul costa mai nemica: ]nc]t nu era poate nici un mol-dovean care s[ nu fi avut aceast[ arm[ =i s[ nu se fi exer-citat din ea a=a zic`nd din leag[n.

Pu=ca posed[ oare un asemenea avantagiu?Toate aceste supreme ra\iuni erau cauza c[ arcul prea

cu anevoie s-a putut dezr[d[cina din oastea moldoveneasc[,=i nici p`n[ la 1700 nu-l alungase ]nc[ muschetul sau ar-cabuza.

+-apoi, curios lucru: epoca gloriei noastre militare futocmai epoca arc[=iei!

Pe l`ng[ arce, infanteria moldoveneasc[ mai avea cio-megi, cari, ca arm[ curat na\ional[, merit[ un cuv`ntaparte.

Ele se numeau “ghioage” =i “fu=turi”.Erau sub\iri ]n m[nuchi, groase =i ghintuite cu cuie la

cap[tul opus.Ciomagul era ]n privin\a arcului ceea ce baioneta este

]n privin\a pu=tii: teribilul s[u aspect, ]ntr-un atac de pe-destrime, arunca spaim[, demoraliz`nd curagiul du=ma-nilor.

Cu aceast[ arm[ \[ranul era deprins de mic =i o fabricael singur: dou[ mari avantaje.

}n fine, unele p[r\i din infanterie erau ]narmate cu coa-se, cu cari secerau c`nd picioarele cailor inamici, c`nd peprizonieri: de acolo se n[scu expresiunea “a snopi prevr[jma=i”.

Erau ne=te snopi glorio=i pentru \ara noastr[!

114

Caveleria moldoveneasc[ se compunea din to\i propri-etraii teritoriali, mari =i mici, numindu-se oaste neme=easc[.

Caii, str[pun=i la n[ri pentru ]nlesnirea r[sufl[rii, sedeosebeau nu prin m[rime sau frumse\e, ci prin repezici-une =i neoboseal[.

Unde este ast[zi acea m`ndr[ ras[, care a\`\a odat[admira\iunea str[inilor =i era oprit[ cu totul de a se ex-porta afar[ din hotarele Moldovei?

Unde este? unde, ah! unde sunt multe lucruri!Cavaleria nu costa statului nici un ban: era un serviciu

feudal.9. Din legea mar\ial[ a vechilor moldoveni cunoa=tem

un singur articol:“Fugarul carele va l[sa c`mpul b[t[liei s[ fie pedepsit

cu o moarte mai cumplit[ dec`t aceea ce i s-ar fi putut]nt`mpla ]n lupt[ din partea vr[jma=ului.”

10. Vom aduce o serie de m[rturii despre proverbialabravur[ a moldovenilor ]n secolul XVI.

Cit[m numai o mic[ parte din c`te lesne s-ar putea cita.1. Graziani:“Ei se bat cu o a=a ]ndr[zneal[, cu un a=a dispre\ pen-

tru du=man, cu o a=a ]ncredere ]n sine, ]nc`t adesea cu om`n[ de oameni ]nfr`nser[ mari armate ale vecinilor”...

2. Vigenйre:“E un popor totdauna foarte ciudat, capri\ios, \`fnos;

dar at`t de dur =i r[zboinic, ]nc`t nu o dat[ a dat ]nv[\[tureacelora ce nu-l l[sau ]n pace”...

3. Reichersdorf:“Neamul moldovenesc e feroce, cam barbar, dar foarte

ager, dup[ propria sa manier[, ]n arta militar[“...4. Ruggieri:“Sunt oameni foarte vitejji, dar nu prea au arme,

]ntrebuin\`nd ]n ofensiv[ mai ales arce”...

115

5. Veranzio:“Moldovenii ]ntrec pe munteni ]n bravur[: dar munte-

nii ]ntrec pe moldoveni ]n ospitalitate”...6. Bielski:“Osta=ii moldoveni sunt viteji =i me=teri de a m`nui

suli\a =i a se ap[ra cu scutul, de=i sunt ne=te \[rani pro=tilua\i de la plug”...

7. Miedzieleski:“Domnul Moldovei are 30 000 de solda\i, din cari

15 000 sunt osta=i de cei mai buni =i lupt[tori de cei maiviteji”...

8. Gorecki:“Fiecare moldovean, p`n[ =i cel mai s[rac, cat[ s[ aibe

un cal, pe care-l ]ncalec[ pentru prad[ =i pentru r[zboi”...9. Orzechowski:“Sunt oameni groaznici =i foarte viteji; =i nici c[ este

pe fa\a p[m`ntului un alt popor care pentru gloria r[z-boinic[ =i eroism s[ apere o \[ri=oasr[ mai mic[ contra maimultor du=mani, atac`ndu-i sau resping`ndu-i f[r[ ]nce-tare”...

11. Dar ceea ce f[cea pe un osta= moldovean formidabil]n ochii vr[jma=ilor era nu at`t furioasa-i vitejie, precumo virtute a anticului legionar roman.

Scipionii, Metelii, chiar str[bunul nostru Traian ]=imul\umeau stomacul, ]n timpi de r[zboi, cu o buc[\ic[ desl[nin[ =i cu o f[rmitur[ de ca=.

Un burduf de br`nz[ =i o p`ine de gr`u ajungeau sol-datului moldovean pentru o expedi\iune.

Chem`ndu-i sub steaguri, principele ]i ]n=tiin\a de mainainte de num[rul zilelor pentru care trebui s[ se aprovi-zioneze cu hran[; niciodat[ ei nu luau mai mult dec[t ceeace puteau ac[\a de =ea sau a purta de-a umeri.

116

Astfel, istoria nu ne arat[ nici un singur caz unde ar-mata moldovean[ s[ se fi pl`ns sau ar fi suferit din lipsaproviziunii.

F[r[ aceast[ frugalitate cu greu ne-am putea explicailustrele campanii ale lui +tefan cel Mare =i Petru Rare=.

12. Artileria rom`n[, de=i prea pu\in[ ]n num[r p`n[ ladomnia lui Ioan-vod[, totu=i, ar merita prin caracterul s[uo men\iune de tot aparte ]n istoria artei militare moderne.

Se =tie c[ fusese rom`n acela carele dirigease tunurilesultanului Mahomed la luarea Constantinopolei: constat[maptitudinea na\ional[, jelind ]ns[ din inim[ ]mpregiurareaprin care ]=i dob`ndise primul s[u lustru.

Me=teri ]n artileria de asediu, rom`nii se distinser[ =imai mult ]n privin\a artileriei de c`mp.

R[posatul B[lcescu f[cu cel dent`i urm[toarea profund[observa\ie, pe care o reproducem ]ntreag[: ea este deB[lcescu!

“Artileria la rom`ni a fost mult mai ]n bun[ stare dec`tla cele mai multe neamuri.

La aceste, tunurile fiind prea mari, capii nu puteau,nici nu =tiau a le schimba pozi\ia dent`i, =i astfel de multeori ajungeau a fi nefolositoare ]n b[t[lie.

Pentru aceea, ]n Europa sc[zu mult artileria =i ]ncepu ase ]ntrebuin\a mai cu seam[ ]n izbirea =i ap[rarea cet[\ilor;astfel a urmat p`n[ ]n veacul al XVII.

Tunurile rom`ne=ti erau mici: de aceea erau mai mobile=i se putea trage tot folosul dintr-]nsele.

}n planurile din cartea lui Georgio Tomasi se v[d tu-nurile rom`ne=ti =i moldovene=ti t`r`te numai de doi cai,]n vreme ce cele ]mp[r[te=ti sunt t`r`te de patru cai.”

Vom completa aceast[ pre\ioas[ noti\[ prin cuvinteleunui autor polon din epoca lui Ioan-vod[, =i care vorbe=tenu de prea auzite, ci ca martur ocular:

117

“Tunurile moldovene=ti de c`mp sunt de fier.Ele se formeaz[ din c`te =ase sau c`te opt tuburi, a=ezate

numai pe dou[ roate mici, ]n a=a mod ]nc`t, d`ndu-se focunuia din tuburi, pe dat[ izbucnesc pe r`nd =i celelalte,urm`nd =ase sau opt detunete.

Cartu=ele sunt ]nv[lite ]n h`rtie.}nc[rcarea se face cu mult[ u=urin\[.Lungimea tuburilor e ceva peste un cot.Gloan\ele sunt de fier sau de plumb, cum se ]nt[mpl[.Nemic nu poate fi mai bun =i mai trebuincios pentru

infanterie dec`t aceste tunuri, cari lesne se str[mut[ dinloc ]n loc, ]nc`t o oaste pedeastr[, ]ncungiur`ndu-se ]nmar= de un atare zid, ]nfrunt[ orice atac de cavalerie...”

Iat[ dar[ c[ moldovenii cunoscur[, sunt acum trei se-coli, nu revolvere cele ]n miniatur[ din zilele noastre, citunuri-revolvere!

Aci admira\iunea devine prea vie pentru ca s-o putemexprima prin cuvinte...

13. Am ar[tat cine era Ioan-vod[.Am v[zut ce fel era oastea moldoveneasc[.}nchipui\i-v[ acum o oaste moldoveneasc[ sub un Ioan-

vod[!14. Sultanul Selim uit[ c[, cu un secol mai nainte, +tefan

cel Mare cu 40 000 de moldoveni b[tuse 120 000 de turcicondu=i de ]nsu=i sultanul Mahomet; =i c[ mult mai ]ncoaceilustrul sultan Suleiman crezu de trebuin\[ 300 000 deotomani pentru a putea alunga din Moldova pe Petru Rare=.

Dormit`nd pe sofalele haremului sub vaporile vinuluide Chipru, el credea c[ o armat[ de =esezeci mii deba=ibuzuci lesne va c[lca ]n picioare morm`ntul lui +tefancel Mare =i al lui Petru Rare=, prinz`nd =i leg`nd cot la cotpe dezmeticul Ioan-vod[.

118

20 000 de turci de la Nicopole, 40 000 de munteni cudomnul lor ]n frunte =i vro 20 000 de secui trimi=i dinpartea beiului transilvan p[=eau cu sunetele tabulhanalei,duc`nd cu triumf pe Petru cel +chiop pentru a-l a=eza petronul Moldovei...

15. Ioan-vod[ pr`nzea.Erau ]ntinse dou[ mari mese: la una =edea principele,

av`nd la dreapta-i pe marele logof[t, la st`nga pe hatma-nul =i ]n giur pe c[peteniile cozacilor; la acealalt[ mas[=edea boierimea \[rii.

Deodat[ un c[l[ra= aduce =tire despre mi=carea du=-manilor.

Ioan-vod[ se scoal[ din mijlocul pr`nzului.El are aduna\i l`ng[ sine, deocamdat[, numai 9 000 de

cavalerie =i cele dou[sprezeci cete de cozaci.Dar nu se sperie Ioan-vod[: planul s[u e gata.El cheam[ pe credinciosul vornic Dumbrav[, cunoscut

deja prin artistica respingere a invaziunii polone.“Ia pe cozaci; zboar[ cu r[peziciunea v`ntului =i apuc[

pe nea=teptate str[jile vr[jma=ului...”Zis, f[cut.}nsu=i eroul, cu r[m[=i\a cea mai grea a micii sale o=tiri,

urmeaz[ mai ]ncet pe Dumbrav[...16. }n jude\ul Slam-R`mnicului, pe malul r`ule\ului

R`mna, ]n o dep[rtare aproape egal[ de la hotarele turce,transilvane =i mldovene, se afl[ satul Jili=te.

Acolo fu punctul natural unde se concentrar[ munte-nii, secuii =i otmanii, pentru a n[v[li asupra lui Ioan-vod[.

Dosul armatei lor era spre vadul R`mnei, fa\a priveaspre Foc=ani, avantposturile se ]ntindeau p`n[ la \[rmiiSiretului.

Plini de ]ncredere ]n puterea for\ei numerice, siguri c[moldovenii sunt prea slabi pentru a se putea opune, baza\i

119

pe ura aristocra\iei c[tr[ Ioan-vod[, inamicii sperau c[vor ajunge la scopul lor chiar f[r[ v[rsare de s`nge.

Astfel, oprindu-se la Jili=te, Petru cel +chiop trimiseporunci la to\i boierii Moldovei s[ vin[ a i se ]nchina lamarginea \[rii, primindu-l ca pe un st[p`n nou, venit custeag de domnie de la ]nalta ]mp[r[\ie.

P`n[ atunci, ]n a=teptare, domnul muntenesc bea vinde Dr[g[=ani ]n s[n[tatea fr[\`ne-s[u; turcii beau ha=i= ]nonoarea prorocului; secuii beau ce g[seau pentru a nur[m`nea nici ei ]n urm[...

Tab[ra era f[r[ =an\uri.Str[jile st[teau la o mare distan\[...Ce le p[sa lor, fie oricum va fi, c`nd victoria era at`t de

sigur[?17. Vornicul Dumbrav[, ]naint`nd ]n cea mai mare

t[cere, surprinse ]ntr-amurgul serii, ]nconjur[ =i dezarm[400 munteni, cari p[zeau de departe intrarea taberei.

Mai nainte de zori sose=te Ioan-vod[ cu grosul o=tii.Afl[ num[rul, spiritul =i dispozi\iunea vr[jma=ilor; =i

concerteaz[ la moment, cu sc`nteia giganticului s[u ge-niu, schi\a ac\iunii.

Diminea\a era brumoas[, ca mai totdauna ]n ]nvecin[rileapelor.

Inamicii dormeau ]n lini=te, iar caii lor p[=teau ]n voiepe c`mp.

Ioan-vod[ trimite ]nainte pe bravul Dumbrav[ cu cozacii,pentru a ]ncungiura tab[ra =i a lovi din dos despre vadulR`mnei.

El ]nsu=i ]=i desf[=ur[ armata ]ntr-o singur[ linie pu\inprofund[, re\ine centrul, ]nainteaz[ aripele =i se r[pedeasupra inamicilor din celelalte trei p[r\i, izbind cu centruls[u fa\a taberei, cu aripa st`ng[ pe acea dreapt[ =i cuaripa dreapt[ pe cea st`ng[ a vr[jma=ilor.

120

18. Tab[ra du=man[, dup[ maniera turc[, introdus[atunci =i la munteni, era a=ezat[ ]n urm[torul mod.

Parcul, compus din c[ru\e =i c[mile, forma dosul.Mai ]ncoace, spre mijlocul taberei, se aflau corturile

c[peteniilor, ]n giurul c[rora st[tea ]n cuadrat infanteria.Baterie de tunuri o acopereau: unele denainte, celelalte

la spate.Cavaleria se lungea ]n dou[ linii perpendiculare parcu-

lui, ]n interiorul c[rora era ]nchis[ toat[ tab[ra, ca ]ntredou[ ziduri paralele.

19. Inamicii visau.Visuri dulci de victorie, de triumf, de prad[!Turcii visau paradisul lui Mohamed pe undoiosul s`n al

frumoaselor roabe moldovence.Muntenii =i secuii, smeri\i tovar[=i ai otomanilor,

dob`ndeau ]n vis tot ce nu trebuia p[g`nului: turme deporci!

Deodat[, c`nd abia se lumina de zi, ]i treze=te o muzic[infernal[: strig[te de furie, \ipete de durere, tropotul cailor,z`ng`nitul armelor...

Vornicul Dumbrav[ sfarm[ parcul =i p[trunde p`n[ lacorturile capilor; iar unde nu e vornicul Dumbrav[, acoloeste Ioan-vod[: Ioan-vod[ din fa\[, Ioan-vod[ din dreapta,Ioan-vod[ din st`nga!

20. Las pe oamenii de atunce a face tabloul m[celului:“Era un spectacol hidos; spa\iul c`mpului sta a=ternut

de cadavre, pres[rat de arme, ]mbuibat de s`nge; numai pealocurea vedeai c`te un r[nit mai zbucium`ndu-se ]nc[ ]ntrevia\[ =i moarte, vr`nd s[ fug[, vr`nd s[ se \in[ pe pi-cioare, ]ncerc`nd a se ridica din \[r`n[ =i iar[=i c[z`nd”...

Orgolioasa armat[ a lui Satana, zdrobit[ de m`nia ce-rului, ]n poemul lui Milton!

121

21. Cincizeci de mii de inamici ]=i deder[ sufletele,invoc`nd ]n agonie unii pe Crist, al\ii pe Mohamed.

Petru cel +chiop sc[p[, nu se =tie cum, la ]nvecinataBr[il[.

Frate-s[u, domnul muntenesc, fugi la Floci, datorindm`ntuirea vie\ii eroismului unei ilustre familii, ]n carevirtu\ile se par a fi fost ereditare.

Cu treizeci de ani mai ]nainte visternicul Radu Golescufuse celebru prin vitejiile sale.

El l[s[ doi fii demni de tat[: clucerul Alb =i vorniculIva=cu Gole=ti.

Ace=tia sunt cari sc[par[ ]n b[t[lia de la Jili=te zileledomnului muntenesc, precum o m[rturisea mai ]n urm[ el]nsu=i ]ntr-un act oficial: “Mai mare dragoste am v[zut dela jup`nul Iva=co vel-vornic =i de la frate-s[u, jup`nul Albvel-clucer dec`t de la to\i ceilal\i; fiind foarte bucuro=ia-=i pune ei capetele lor pentru capul domniei mele, c[ci s[nu se fi ]ntors ei asupra o=tii moldovene=ti cu suli\ele,apoi capul domniei mele ar fi c[zut; =i atunci jup`nul Iva=covel-vornic a sc[pat din r[zboi r[nit; iar jup`nul Alb vel-culcer =i-a l[sat capul s[u acolo, la vadul ce se zice R`mna,l`ng[ satul Jili=te, pentu capul domniei mele”...

Gole=tii, nu Petru cel +chiop, meritau de a se bate cuun Ioan-vod[... o, nu! fericit[ ar fi fost Rom`nia dac[tocmai cei ale=i ai s[i n-ar fi ridicat niciodat[ o fratricid[arm[ unul asupra altuia!

22. Pe c`nd boieri munteni sc[pau via\a domnului lor,domnul moldovenesc sc[p[ vie\ile boeirilor s[i.

P[rc[labul Ieremia Golia, de care avur[m deja ocaziu-nea de a vorbi ]n vro c`teva r`nduri =i vom mai vorbi =imai la vale, comb[tea cu o deosebit[ bravur[ al[turea cuIoan-vod[, adec[ acolo unde lupta era mai cr`ncen[,rezisten\a mai ]nver=unat[, pericolul mai mare.

122

O arm[ inamic[ se r[dic[ asupra viteazului boier.}n focul b[t[liei nu e chip a te feri de toate loviturile.}nc[ o clip[, =i p`rc[labul era mort.Ioan-vod[ preveni acea clip[; buzduganul principelui

turti pe ]ndr[zne\ul du=man.Ieremia Golia r[mase viu...23. Pentru a mic=ora gloria eroului nostru ]n str[lucita

victorie de la Jili=te, un critic mali\ios ar putea, la primavedere, s-o reprezinte ca un rezultat al ne=tiin\ei =i alneglijen\ei capilor armatei celei biruite.

1. De ce oare s[ se fi oprit ei la Jili=te, pe c`nd trebuias[ p[=easc[ drept ]nainte asupra Ia=ului?

2. De ce, oprindu-se cum au f[cut, ei nu-=i ]nt[rir[pozi\iunea?

Aceste dou[ imput[ri, ce se par a fi capitale, devin pu\inserioase ]n fa\a unei aprofundate expozi\iuni de motive.

Era for\a major[ ca du=manii s[ se opreasc[ la Jili=te,=i dac[ nu era de asemenea o for\[ major[, cel pu\in era oputernic[ ra\iune militar[ ca ei s[ nu se retran=eze ]npozi\iunea lor.

S[ analiz[m.24. 1. Armata lui Petru cel +chiop se compunea din trei

elemente eterogene, turci, munteni =i secui, cari, veninddin diferite p[r\i, nu puteau n[v[li ]n Moldova mai naintede a se fi ]nt`lnit =i concentrat undeva afar[ din hotare:Jili=tea fu, prin natura sa, punctul cel mai nemerit pentruatare opera\iune.

Sosirea c`te=trelor deta=amente nu putea ocurge ]naceea=i zi, fiind plecate din distan\e =i ]n ]mprejur[ri vari-ate; astfel ]nc`t deta=amentul sosit la Jili=te cel dint`itrebuia s[ a=tepte acolo sosirea celui de al doilea, =i apoiambele s[ adaste p`n[ la sosirea celui de al treilea: iat[deja un interval de mai multe zile.

123

Turcii veneau de departe, secuii de peste Carpa\i, chiarmuntenii nu erau to\i de pe aproape, cele mai brave fiindtocmai de la Olt; ]nc`t, dup[ un mar= foarte ]ndelungatp`n[ la Jili=te, le trebuia tuturora deopotriv[ un timp deodihn[.

}n acest mod se respinge acuza\iunea strategic[ cea maigrav[ ce se putea face armatei lui Petru cel +chiop: de cenu merse ]nainte?

2. De la Foc=ani p`n[ la Ia=i este o distan\[ de 18 milede mar= ordinar, 8 zile de mar= for\at pe drum mare, 6zile de mar= for\at pe drumuri l[tura=e; iar cu toate]nlesnirile c`te se mai pot procura prin un sezon frumos- cel pu\in 5 zile.

Astfel, o dep[rtare minimum de 5 zile se ]ntrepunea]ntre armata de la Jili=te =i re=edin\a lui Ioan-vod[.

C[tre aceast[ considera\iune se mai adaog[ o alt[ =imai ponderoas[: Petru cel +chiop =tia c[ domnul moldove-nesc nu avusese ]nc[ timpul de a-=i aduna o armat[, decare se afla ]n o prea mare lips[, deoarece se v[zuse silit aalerga la sprijinul c`torva sute de cozaci.

Neav`nd de cine a se teme =i mai fiind =i de tot dep[rtat[de la dezarmatul s[u adversar, contra cui oare s[-=i firetran=at tab[ra armata de la Jili=te?

}n fine, p`n[ =i ]ntr-o necesitate vegheat[, tot ]nc[ for-tificarea taberei ar fi fost prea v[t[m[toare, d`nd celorretran=a\i o idee exagerat[ de puterea adversarului =i depropria lor sl[biciune, ceea ce i-ar fi demoralizat de mainainte.

25. Care dar[ s[ fi fost gre=eala celui b[tut?Geniul, numai geniul aceluia ce-l b[tuse!26. Prin minunata execu\iune a ordinelor lui Ioan-vod[,

vornicul Dumbrav[ fu principalul instrument al victorieide la Jili=te.

124

Ambele sale misiuni, aceea de a surprinde avantpos-turile inamicilor =i aceea de a-i lovi ]n dos, fur[ deopotriv[de o greutate extraordinar[.

S[ fi sc[pat un singur om din avantposturi, vr[jma=iis-ar fi preg[tit, =i atunci totul era pierdut!

S[ fi ]nt`rziat o singur[ clip[ lovirea din dos - du=maniiar fi avut spa\iul deschis ca s[ fug[ peste R`mna, unde arfi putut a se reorganiza.

Pentru a izbuti ]n aceste dou[ artistice opera\iuni, prinr[peziciunea mersului, t[cerea mi=c[rii, calculul timpului,apropozitul atacului, se cerea din partea capului deta=amen-tului inteligen\a cea mai vie unit[ cu s`ngele cel mai rece.

27. Dar sublimul victoriei const[ ]n modul ]n care ]nsu=iIoan-vod[ atac[ pe vr[jma=i.

}n arta militar[ acea specie de atac se nume=te “ordineconcav[“.

Din cauza acestei ordine Annibal fu biruitor la Canna,Narses la Casilino, Eduard III la Crйcy.

Tot din cauza acestei ordine, Petru Rare= fu biruit laObertin.

Ea prezint[, prin urmare, =i avantaje =i dezavantaje, pecari le pot apre\ui ]n minutul decisiv numai crierii unuiadev[rat general.

Iat[ ce zice renumitul Montecuculli:“Ordinea concav[ reu=e=te mai cu sam[ pe un timp

nouros, c`nd e praf, c`nd e fum, sau ]n alte asemeni ocazi-uni, c`nd adversarul nu poate observa mi=c[rile tale.”

Ce e dreptul, ]ntinz`ndu-\i prea mult fruntea armatei,ca s[ ]ncingi pe vr[jma=i, r[re=ti peste m[sur[ =irurile =ile expui a fi rupte.

Aceasta se putea aplica mai cu deosebire c[tr[ oastealui Ioan-vod[, care era mai mult dec`t mic[ ]n compara\iunecu acea a rivalului.

125

De aceea nici eroul nostru nu recurse la ordinea con-cav[ dec`t numai o singur[ dat[: c`nd avea a face cu ne=tedu=mani orbi\i prin somn =i prin bruma dimine\ii. El ghi-cise pe Montecuculli!

28. Victoria de la Jili=te dezleag[ una din problemelepolitice cele mai vitale: un principe poate el oare a punetemei pe o armat[ mic[ =i compus[ din recru\i?

Ast[zi Rom`nia are sub arme ]ntreit at`\ia cu c`\i Ioan-vod[ ]nfr`nsese pe Petru cel +chiop.

Petru cel +chiop avea o oaste de =ase ori mai numeroas[dec`t acea a lui Ioan-vod[.

Dac[ atunci 10 000 de moldoveni b[tuser[ 60 000 deinamici, de ce oare acuma 30 000 de rom`ni n-ar fi ]n starede a bate 180 000 de du=mani?

Atunci, ca =i acuma, ]nving[torii erau aduna\i ]n prip[,r[u disciplina\i, nedeprin=i cu focul, f[r[ experiin\[.

Atunci ei aveau ]n fruntea lor un c[pitan mare; unc[pitan mare ne trebuie=te acuma...

29. Imense fur[ consecin\ele acestei prime b[t[lii:1. Ea supuse lui Ioan-vod[ toat[ |ara Rom`neasc[;2. Ea topi una din cele mai frumoase armate du=mane;3. Ea fu c`=tigat[ mai f[r[ nici o pierdere din partea

moldovenilor...O asemenea victorie merit[ cu tot dreptul de a fi recu-

noscut[ ca una din cele mai remarcabile din istoria mo-dern[.

3. Ioan-vod[ r[mase patru zile pe c`mpul de b[t[lie:]ngrop[ pe cei c[zu\i, ]ntre cari avu despl[cerea de a nu

g[si =i pe Petru cel +chiop;]mp[r\i ]ntre osta=i bogata prad[, surprins[ ]n tab[ra

inamicului;dete obositei sale armate un timp de repaos;

126

se mai ]nt[ri ceva=i prin noi solda\i de prin jude\elemai de aproape ale Moldovei.

Apoi se mi=c[ spre centrul |[rii Rom`ne=ti; arz`nd,t[i`nd, jefuind toate ]n cale-i, dup[ obiceiul timpului; c[ciHugo Grotius nu venise ]nc[ pentru a respinge seteas`ngelui la propor\iunile strictei necesit[\i.

Astfel, Ioan-vod[ ajunse la Bucure=ti.31. Eroul nostru era al doilea domn moldovenesc c[ruia

i s-au ]nchinat \[rmii D`mbovi\ei.Cu o sut[ de ani mai nainte, bucure=tenii v[zur[ aci pe

str[mo=ul s[u, marele +tefan, care, dup[ ce b[tuse pe dom-nul muntenesc de atunci ]ntr-o b[t[lie general[ de pe lamarginea \[rii, merse cu iu\eala s[ge\ii, ]ntocmai ca Ioan-vod[, drept asupra capitalei: o regul[ de strategie.

Dar ]n acele timpuri Bucure=tiul fusese mai tare: pe]n[l\imile malului nordic al D`mbovi\ei, unde r[mase p`n[]n zilele noastre memoria “Cur\ii Vechi”, se afla o cita-del[, numit[ “Cetatea D`mbovi\ei”, care ]n curs de o zi]ntreag[ respinsese armata lui +tefan cel Mare.

Vechile fortifica\iuni r[sipindu-se de atunci ]ncoace,Ioan-vod[ putu intra acum ]n Bucure=ti f[r[ a fi ]nt`mpinatcea mai mic[ opozi\iune, nu de o zi, ci ast[ dat[ nici m[carde o oar[.

32. Studiind istoria rom`n[, adesea ne cuprinde mira-rea cum de n-a luminat niciodat[ ]n mintea str[bunilorno=tri, de=i ocaziuni au fost prea destule, m`ntuitoareaidee de unire administrativ[ a unor \[ri mai mult dec`tsurori.

V[zur[m steaguri moldave ]n Bucure=ti, v[zur[m steagurimuntene ]n Suceava =i ]n Ia=i; dar unire tot nu era.

Mircea cel Mare a fost cuprins Moldova =i, ]n loc s-o]ncorporeze pentru totdauna cu |ara Rom`neasc[, el semul\umise a-i da un domn din m`na =i sub protec\iunea sa.

127

+tefan cel Mare imit[ acest exemplu ]n privin\a munte-nilor.

Mult mai t`rziu Mihai Viteazul reu=i a ]ntruni sub sa-bia sa Transilvania, |ara Rom`neasc[ =i Moldova; ei bine!el ]=i l[s[ sie numai Transilvania, d`nd |ara Rom`neasc[unui fiu =i Moldova unui nepot de frate.

De unde oare s[ fi provenit acea curioas[ tendin\[tradi\ional[, pe care abia-abia o putu st`rpi ieri-alalt[ierimurmurul Europei ]ntregi?

33. R[uvoitorii rom`nilor reprezint[ acest fenomen cao consecin\[ a unei antipatii care ar fi desp[r\ind din timpiicei mai vechi pe munteni de moldoveni.

Dar s[ fi fost a=a, Mircea =i Mihai n-ar fi dat moldove-nilor un domn separat, nici +tefan muntenilor; ci fiecaredin ei =i-ar fi ]nt[rit propriul jug, f[r[ care nu putea s[-=iexercite ura.

Purtarea lui +tefan, Mihai, Mircea fu simpatic[, nuantipatic[.

Muntenii se b[teau cu moldovenii, precum ]n anticitateatenienii se b[tuser[ cu beo\ianii, spartanii cu arcadianii,toate or[=elele Eladei unul cu altul, f[r[ a rumpe prinatari “petreceri” leg[m`ntul fr[\iei grece.

C`nd venea vorba de un Omer, to\i elinii se gr[beau astriga cu m`ndrie: al nostru.

La munteni =i moldoveni sentimentul gloriei na\ionalepanrom`ne fu, poate, =i mai dezvoltat.

Vom da un singur exemplu.+tefan cel Mare strivise ]n mai multe r`nduri pe mun-

teni; dar el ilustrase prin eroismul s[u numele tuturorrom`nilor; =i muntenii, uit`nd toate c`te au fost suferitdin parte-i, nu numai c`ntau c`ntece ]n onoarea-i, ci ]nc[portretul s[u ]l g[si ]nsu=i Ioan-vod[ ]n palatul domnesc

128

din Bucure=ti, f[cut fresco chiar pe p[retele ietacului prin-ciar, ]n toat[ statura, cu coroana pe cap =i cu un toiag ]nm`n[.

Cronicele muntene merser[ =i mai departe: ele pretindc[ viteazul Moldovei ar fi domnit =asesprezece ani asupra|[rii Rom`ne=ti.

Unde dar[ fost-a vreodat[ antipatie? numai doar[ ]nimagina\iunea cabinetului vienez sau ]n alucina\iunileTurciei!

34. Mircea, +tefan, Mihai fur[ oameni de geniu: ei nuputeau a nu fi ]n\eles supremele avantaje ale unei uniri,prin care se duplicau for\ele lor =i se mic=urau ]n acela=igrad acele ale du=manilor; prin urmare, cat[ s[ fi fost ocauz[ foarte serioas[, pentru ca s[-i fi ]mpiedicat pe ei dea pune culme m[ririi na\ionale.

Noi, unii, ]ntrevedem ]n misteriul trecutului aceea=itrist[ cauz[ care era c`t p-aci s[ z[d[rniceasc[ realizareaUnirii ]n zilele de acum: aristocra\ia.

Boierii preferiau s[ fie mai multe tronuri, mai multelogofe\ii, mai multe vornicii, mai multe visterii, mai multepostelnicii, mai multe “locuri boiere=ti”.

Boierii munteni se temeau de rivalitatea boierilor mol-doveni =i viceversa.

Boierii din ambele \[ri doreau a se \ine mai ]n familie,pentru a fi cu at`t mai tari.

}n fine, boierii, de la ]nceput =i p`n[ mai deun[zi, for-mau un zid nestr[b[tut contra a orice ]ncercare de unireadministrativ[.

}n 1859 opozi\iunea boiereasc[ fu ]nvins[, pentru c[boierii nu mai erau dec`t o fantom[ a trecutului lor; dar ]nsecolii XV =i XVI ]i ap[rau ]nc[ dou[ arme formidabile:

1. Fiecare boier nutrea sute de slugi ce-i lingeau tipsiile=i jurau ]n numele s[u;

129

2. Fiecare avea facultatea de a rev[rsa ]n tot momentulasupra \[rii sale o invaziune turc[, maghiar[, polon[.

+i la 1859 boierii ar fi vrut s[ lucreze tot prin slugi, =iprin invaziuni; dar slugile se ]mpu\inar[, se mole=ir[, ses[turar[ de at`ta slug[rit; iar politica Europei ]nchise caleainvaziunii, pentru a nu se c[lca “echilibrul” - idee necu-noscut[ ]n zilele lui +tefan, Mihai, Mircea.

35. Ioan-vod[ f[cu =i el ]n cestiunea unirii tot ce-i per-mitea starea ]mpregiur[rilor.

El vroia s[ vad[ |ara Rom`neasc[ dent`i mul\umit[ =ial doilea unit[ cu Moldova prin cea mai str`ns[ leg[tur[.

Pentru a satisface pe munteni, el le dede un principedintre ei =i din neam domnesc; ]ns[, fire=te, dintr-o fami-lie du=man[ de moarte cu acea a lui Petru cel +chiop.

Cu vro dou[zeci de ani mai nainte, domnise acolo unbastard - bastarzii erau prea mul\i nu numai ]n Moldova -un bastard renumit prin caracterul s[u bl`nd =i pa=nic, =icare, otr[vit de c[tr[ boierii s[i, de=i ei ]n=i=i ]i recunoscu-ser[ titlul de “cel Bun”, l[s[ orfani trei fii:

1. Petru Cercel;2. Mihai cel Viteaz;3. Vintil[.C`te=itrei r[maser[ despoia\i de tron, pe care-l apucase

o alt[ dinastie de asemenea bastard[, anume: tat[l lui Pet-ru cel +chiop.

}n interval, cei trei fra\i dezmo=teni\i cercau valurilelumii sub orizonturi str[ine: Petru Cercel c[l[torea prinItalia =i Fran\a, ]nv[\[ aproape toate graiurile Europei,scria versuri ]n limba lui Tasso =i atr[gea asupr[-=i, prinmaniere =i ]nv[\[tur[, admira\iunea curtezanilor celor mairafina\i =i a oamenilor celor mai instrui\i ai epocii; Mihaicel Viteaz era ]nc[ mic, dar deveni gigant peste treizeci de

130

ani; Vintil[ ]=i g[sise un refugiu ]n Moldova, =i Ioan-vod[]l puse acum domn al |[rii Rom`ne=ti.

Devotamentul acestui nou principe muntenesc era asi-gurat nu prin recuno=tin\a ce o datorea binef[c[toruluis[u, - c[ci recuno=tin\a, de cele mai multe ori, e mumavr[j-m[=iei, - ci-l asigura sim\ul ereditar de r[zbunare con-tra familiei lui Petru cel +chiop: amicii cei mai buni sunttocmai aceia ce ur[sc ]mpreun[ acela=i lucru.

Cu toate astea, ]ntr-o cestiune at`t de ginga=[, eroulnostru nu se mul\umi cu o singur[ garan\ie; spre deplin[lini=te, el l[s[ ]n Bucure=ti, pe l`ng[ Vintil[, pe gloriosulvornic Dumbrav[ cu vro c`\iva moldoveni, ca s[-l apere,s[-i slujeasc[... s[-l preveghieze.

Era oarecum o semiunire.36. Dup[ patru zile de odihn[ ]n capitala |[rii Ro-

m`ne=ti, Ioan-vod[ sun[ acum tr`mbi\a plec[rii =i condusetriumf[toarea-i armat[ la Br[ila, unde se afla refugit ri-valul s[u, Petru cel +chiop.

37. Ne ]ntrerupem aci un pic pentru a face o observa\iuneasupra muvementului numeric al o=tirii moldovene: altfelcu greu ne-am putea orienta ]n urmarea acestei campanii.

Am v[zut c[, ]n ziua de la Jili=te, Ioan-vod[ avuse9 000 de ai s[i, cavalerie grea, =i peste 1 000 de cozaci,cavalerie u=oar[: infanteria ]i lipsea cu des[v`r=ire, =i nicic[ i-ar fi fost de vreun folos, at`t din cauza miraculoaseir[peziciuni a mersului, precum =i din acea a caracteruluicurat ecuestru al luptei.

Dar el se g`ndise la importan\a pedestrimii chiar dinziua declara\iunii de r[zboi: “crainicii”, adec[ heralziidomne=ti, umblau din jude\ ]n jude\, din ora= ]n ora=, dinsat ]n sat, chem`nd oameni buni cari s[ mearg[ cu leaf[mare s[ serveasc[ principelui lor contra urgiei p[g`ne.

131

Era timpul lucrului de c`mp, dar oricum s[ fi fost, tot]nc[ voinici s-au g[sit destui =i se ]nmul\eau mereu pe zice mergea.

Astfel, vro c`teva mii din infanterie ajunser[ la Ioan-vod[ ]n intervalul repaosului dup[ victoria de la Jili=te;cei mai mul\i, desigur, din ]nvecina\ii mun\i ai Vrancei,popor totdauna vestit ca cel mai d`rz ]ntre moldoveni.

Apoi ]n cursul trecerii prin \ara Rom`neasc[ =i ]n tim-pul =ederii ]n Bucure=ti, infanteria moldoveneasc[ crescuprin un mare num[r de munteni, veni\i unii de bun[ voie,pentru a se distinge sub stindardele viteazului; al\ii dinantipatie contra fostei dinastii; o seam[ pu=i sub arme dinobliga\iune de alian\[ din partea lui Vintil[-vod[.

}n acest chip, sosind sub murii Br[ilei, Ioan-vod[ aveadeja aproape 14 000 de infanterie.

38. Cu o sut[ de ani mai nainte un istoric bizantin nu-mea Br[ila “cea mai celebr[ pia\[ ]n toate \[rile rom`ne”.

Nego\ul era at`t de ]ntins, ]nc`t ]n cursul evului-mediuo vizitau p`n[ =i vasuri spaniole, venite din dep[rtatele\[rmuri ale Barcelonei.

Turcii, cuprinz`nd-o, dup[ ce alungaser[ pe famosul|epe=, nu numai nu desfiin\ar[ comer\ul Br[ilei, ci ]nc[ ]l]n[l\ar[ p`n[ la culme.

Pentru a-=i asigura aceast[ important[ pozi\iune, ei]ncongiurar[ ora=ul cu un parcan =i zidir[ pe o st`nc[ aDun[rii o formidabil[ citadel[ cu cinci bastioane.

Un bei comanda garnizoana.39. Ca =i la Bucure=ti, Ioan-vod[ fu al doilea domn

moldovenesc venit sub murii Br[ilei.Cu un secol mai nainte ea fusese ars[ de c[tr[ +tefan

cel Mare, pe ale c[rui urme p[=ea acum viteazul s[ustr[nepot.

132

40. Ioan-vod[ ceru extr[darea lui Petru cel +chiop.Capul cet[\ii trimise patru turci cu zece ghiulele, zece

gloan\e =i dou[ s[ge\i, pentru ca s[ spun[ domnului mol-dovenesc c[-l va osp[ta cu acest fel de m`nc[ri, dac[ nu seva gr[bi a se retrage cu pace denaintea Br[ilei.

Ioan-vod[ dede pe cei trimi=i pe m`nile cal[ilor; le t[ien[rile, buzele =i urechile; ]i r[stigni cu cuie de fier pe opr[jin[, cu capetele ]n jos; =i-i expuse astfel ]n fa\a]nsp`ima\ilr or[=eni, strig`nd c[ aceea=i soart[ a=teapt[pe to\i p[g`nii.

Apoi, f[r[ a l[sa pe uimi\ii spectatori ai teribilului su-pliciu s[ revin[ din ]nlemnirea lor, el porunci pedestrimiia escalada murii.

Sc[rile de asediu erau gata: imitate dup[ acele ]ntre-buin\ate atunci ]n Germania, ele conservar[ ]n limba noas-tr[ militar[ p`n[ =i numele lor cel nem\esc “loitre” de laleiter.

Infanteria moldoveneasc[ nu avusese ]nc[ ocaziuni de ase distinge sub ochii eroicului principe.

Pe de alt[ parte, ea =tia din fam[, c`t de avut[ eranegu\[toreasca Br[il[.

Amorul propriu =i l[comia unite f[cur[ minuni: pe-destra=ii se aruncar[ asupra zidului cu at`ta furie, r[sipir[pietrele =i f[cur[ o lat[ bre=[ cu at`ta iu\eal[, ]nc`t garni-zoana turc[ nu avuse nici timpul, nici curagiul de a res-pinge turbatul asalt: c`\i putur[ fugir[ ]n citadel[.

Virtutea infanteriei noastre la escaladarea Br[ilei egal[pe acea a cavaleriei la surprinderea taberei de la Jili=te.

Arca=ul era demn de c[l[ra=, c[l[ra=ul era demn de arca=.41. Ioan-vod[ dede acum armatei sale o deplin[ liber-

tate de a se sc[lda cu to\ii ]n s`ngele vr[jma=ului, de a ser[sf[\a ]n prad[, de a se ]mbuiba ]n p[cate.

133

Jaful Br[ilei fu din acela=i secol =i avu acela=i caractercu famosul jaf al Romei, despre care un istoric italian nel[s[ urm[torul tablou:

“Dup[ luarea ora=ului, solda\ii se ]mpr[=tiar[ ]n toatedirec\iunile.

Trec`nd pe poduri, ei v[zur[ pe p[rin\i, ta\i =i mume=ez`nd pe pragurile locuin\elor, pl`ng`nd moartea copiiloruci=i ]n lupt[ =i jelind calamitatea patriei.

Ace=ti nenorci\i, ]mbr[ca\i ]n haine de doliu, ofereausoldatului casele, mobilele, toate avu\iile lor, cer`nd cu ovoce sf`=ietoare =i cu lacrime pe gene numai gra\ia vie\ii.

}n zadar!}mpin=i la m[cel prin sunetul tobelor =i al tr`mbi\elor,

s[lbaticii ]nving[tori se aruncar[ asupra bietelor victime=i le buc[\ir[, f[r[ distinc\iune de sex sau de v`rst[, pestrade, prin case, sub altarele bisericelor.

Apoi urmar[ scene nu mai pu\in oribile.Vedeai copile azv`rlindu-se ]n bra\ele nefericitelor

mume, cari, despletite, apucau pe solda\i de barb[, de p[r,silindu-se ]n de=ert a-i opri de la crim[: irita\i =i mai multprin rezisten\[, ei dezonorau femeie peste femeie =i apoi lem[cel[reau pe toate sub ochii p[rin\ilor sau a b[rba\ilor,pe cari ]i \ineau lega\i, mu\i, ]n\epeni\i, desufle\i\i ca ne=testatui - privind cumplitul spectacol!

Unele mume ]=i scoaser[ ochii cu degetele, ca s[ fiemarture acestor scene!

Iat[ =i un alt tablou, mai scurt, dar mai energic, asuprajafului Br[ilei: “Nimene nu fu cru\at; s`ngele curgea p`r[u]n Dun[re; nu r[mase nu numai un om, ci nici m[car unc`ine viu; nu r[mase piatr[ pe piatr[; pojarul nemici tot cesc[pase de sabie...”

A=a erau oamenii pe atunci.

134

Dac[ Ioan-vod[ fu barbar, snopind pe musulmani, apoicu c`t oare mai barbar fusese ducele de Bourbon, aduc`ndo armat[ de g`zi asupra grandioasei capitale a cre=tin[t[\ii!

Pentru a judeca de gradul civiliza\unii unui popor nutrebuie s[ ne baz[m pe propriile noastre idei moderne, cis[-l confrunt[m, f[r[ preven\iune, cu toate celelalte popoaredin aceea=i epoc[.

42. Dup[ obiceiul s[u, Ioan-vod[ permise armatei salenumai patru zile de odihn[.

Patru zile la Jili=te.Patru zile la Bucure=ti.Patru zile la Br[ila.Acest interval de patru zile de repaos dup[ o izb`nd[ se

pare a fi fost una din regulile militare d-ale lui Ioan-vod[.+tefan cel Mare, ]n asemenea cazuri, se odihnea totdau-

na numai trei zile.43. Citadela Br[ilei r[mase ]n posesiunea otomanilor.Ioan-vod[ o l[s[ ]n pace din urm[toarele cauze:1. Petru cel +chiop nu mai era acolo, fiind fugit peste

Dun[re la Constantinopole;2. Asediul ar fi adus mult[ sc[dere ]n cifra armatei

moldovene;3. Generalii cei mari, ]ncep`nd de la Alexandru =i p`n[

la Napoleon I, nu-=i pierdeau niciodat[ timpul denainteacet[\ilor, ci b[teau pe adversar ]n c`mp deschis; =i apoifortere\ele cele mai tari, r[m`n`nd f[r[ speran\[ de spri-jin, se ]nchinau de la sine.

44. Asigurat din partea |[rii Rom`ne=ti prin victoriade la Jili=te, ruina Br[ilei =i instalarea amicului s[u Vin-til[, Ioan-vod[ nu mai avea temeri din aceast[ parte.

Dar acum ]l mai amenin\a R[s[ritul: turcii =i t[tarii seconcentrau ]n sandjacaturile otomane de peste Prut, gataa rev[rsa “ceambulurile” lor asupra Moldovei.

135

Ioan-vod[ ]=i mi=c[ armata, al c[riia num[r sporea ne-contenit pe drum prin ]nrolarea noilor amatori de glorie =ide prad[.

}n avantgard[ mergea hatmanul domnesc Sl[vil[ cucozacii =i cu 8 000 din cavaleria moldoveneasc[.

Dup[ el urma ]nsu=i principele cu toat[ infanteria.R[m[=i\a cavaleriei ]nchidea mersul =i voltigea, pentru

paz[, la flancurile o=tirii.45. Teatrul luptei se str[mut[ ]n Basarabia.Ast[zi sub acest nume se ]n\elege tot teritoriul rom`nesc,

lungit ]ntre Prut =i Nistru, cu picioarele muiate ]n Mareaneagr[ =i cu fruntea umbrit[ la poalele Carpa\ilor.

}n vechime, numai partea sudic[ a acestei regiuni senumea Basarabie, nordul purt`nd un singur nume cu restulMoldovei.

}ntr-o vreme, mai ales p`n[ la moartea lui Mircea celMare, tot \[rmul Dun[rii, de la Severin p`n[ la gura Nis-trului, ap[r\inea muntenilr, a c[rora \ar[, dup[ porecladinastiei princiare, se numea Basarabie sau |ara Basara-bilor.

Dup[ ce moldovenii se l[\ir[ cu ]ncetul, bucat[ c`tebucat[, =i, ]n fine, sub +tefan cel Mare, t[iar[ tocmai laMilcov hotarul |[rii Rom`ne=ti, teritoriul dentre guraNistrului =i Dun[rea conserv[ el singur, ca suvenir, nu-mele de Basarabia.

Sub Petru Rare=, sultanul Suleiman cucerind de la Mol-dova acest pre\ios petic de p[m`nt, stabili acolo dou[ sand-jacaturi otomane: unde fusese Cetatea-Alb[ a rom`nilor seauzi numele turcesc de Ak-kerman, iar[ Tighina moldove-neasc[ deveni Bender.

De atunci ]ncoace, Basarabia pierdu aproape cu totulprimitiva-i popora\iune rom`n[, ]mpl`ndu-se de osmanl`i

136

=i, mai cu seam[, de t[tari, n[v[li\i cu mii de peste Nistru=i cari ]i deder[ p`n[ =i un nume ]n limba lor: “Budjac”adec[ unghi.

Un =an\ antic, cunoscut la popor sub numele de Troiande Sus, ]ncep`ndu-se de la Prut mai jos de F[lciu =isf`r=indu-se la Nistru mai sus de Bender, desp[r\ea Mol-dova proprie de aceast[ nou[ provincie musulman[.

46. Natura Basarabiei difere=te =i diferea totdauna cudes[v`r=ire de acea a celorlalte \[ri rom`ne.

}n loc de maestoase p[duri =i daurite holde nu vezi aco-lo dec`t monotone de=erturi, a=ternute cu luciul n[sipuluisau pres[rate cu debile arbuste, p[ducei sau m[cie=i =i cus[lbatice ierburi =i buruiene, iar ]ntre ele, ceva caracteris-tic, fantasticul scaiete, al c[rui cap, rotund ca o mince,spinos ca un arici =i u=ure ca puful, se dezlipe=te toamnade putrezitul s[u trunchi, =i apoi, gonit de cea mai slab[suflare a v`ntului, rote=te mereu d-a lungul pustiului,p`n’ce se ]neac[ ]n Nistru sau ]n Dun[re.

}n loc de posomor`\ii Carpa\i, urie=e sentinele ale Mol-dovei, nu vezi acolo dec`t pitulate =i ]mpr[=tiate gr[me-zioare de p[m`nt, cari se par a fi ]n[l\ate cu m`na omului,c[ci producerile naturii nu pot fi at`t de meschine.

}n loc de nenum[rate ape =i rùle\e, vezi c`te o balt[s[rat[, c`te un p[rù efemer ce nu-l vei mai g[si mìni,sorbit de ar=i\a soarelui; sau dai din ]nt`mplare peste unpu\... vei umbla mult, s[rmane, p`n[ a-i descoperi opereche!

47. Ast[zi pacea =i industria ]mpoporar[ Budjacul cuvro c`teva or[=ele =i mai multe sate.

}n secolul XVI, sub t`mpitoarea domina\iune turco-t[tar[, afar[ de Ak-kerman =i Bender, ]mpl`ntate tocmaila margine, nu ]nt`mpinai acolo nici o locuin\[ uman[ pesuprafa\a p[m`ntului.

137

Bordeiele erau s[pate pe sub p[m`nt, =i numai fumul cese furi=a din fundul acelor ]ngrozitoare suterane puteaconduce c`teodat[ pa=ii r[t[citului c[l[tor.

Mai z[reai ici-colea c`te o turm[ albind la picioarelevreunei coline...

Adauge o pestri\[ societate de mierle, ganguri, gra-uri... =i vei avea o idee complet[ despre toat[ vitalitateaBasarabiei.

48. Mai sus de Bender, cam ]n prejmetele L[pu=nei,deja pe teritoriul moldovenesc, avantgarda condus[ dehatmanul Sl[vil[ surprinse un deta=ament de inamici, tur-ci =i t[tari.

Ei erau siguri c[ Ioan-vod[ se afl[ departe, la Br[ila.Ataca\i ]n prip[ =i descuragea\i chiar ]nainte de lovire,

du=manii fur[ ]nfr`n\i, r[sipi\i, alunga\i, secera\i.Abia o mie reu=i a sc[pa teferi la Bender, duc`nd cu

sine ciuma spaimei.49. Ioan-vod[, ajung`nd la c`mpul luptei, nu permise

nici un moment de z[bav[.}nainte cu to\ii!Pe =es, sub murii Benderului, st[tea un alt deta=ament

de vr[jma=i, c[tr[ care se adauser[ acum fugarii de laL[pu=na.

Ast[ dat[ ]i lovi ]nsu=i Ioan-vod[.Goni\i p`n[ la por\ile Benderului, ]nvin=ii intrar[ odat[

cu ]nving[torii.Ora=ul fu cuprins; pu\ini izbutir[ a se ]nchide ]n cita-

del[.Urm[, fire=te, un jaf frate gemen cu acela de la Br[ila,

cu acea numai deosebire c[, ]n cazul de fa\[, prada, dinnecesitate, fu mai modest[.

50. B[taia de la L[pu=na =i cuprinderea Benderului sesucceser[ cu at`ta repeziciune =i se realizar[ cu at`ta

138

u=urin\[, ]nc`t nu credem s[ mai fie ]n istoria rom`n[ unalt exemplu c[tr[ care mai bine s[ se poat[ aplica sublimullaconism al lui Cesar: “venii, v[zui, vinsei”.

51. Dup[ izb`nd[, eroul nostru, l[s`nd f[r[ asediu ci-tadela, dup[ cum f[cuse la Br[ila, se a=ez[ cu tab[ra de-naintea Benderului, cu fa\a spre inamic =i cu dosul sprehotarul Moldovei.

Aci el dede armatei sale, pentru prima oar[, un dubluinterval de repaos: opt zile.

Aceast[ neobicinuit[ prelungire avea o grav[ cauz[ po-litic[.

}nc[ la ]nceputul r[zboiului, Ioan-vod[ scrisese c[tr[ doidintre cei mai puternici din aristocra\ia polon[, rug`ndu-is[-l ajute la nevoie chiar contra poruncilor turcitului lor rege.

Unul era celebrul Laski, prea adesea men\ionat ]n cur-sul acestei istorii.

Cellalt era principele Ostrogski, gubernatorul Polonieimeridionale.

Laski era furios pe turci pentru c[ ]n locul lui Ioan-vod[ puser[ domn pe Petru cel +chiop, iar nu pe d`nsul,dup[ cum st[ruise; era furios pe Enric de Valois pentru c[nu-=i pusese pe l`ng[ Poarta otoman[ toate silin\ele ]naceast[ cestiune; era furios =i pe turci, =i pe Enric de Valois=i, prin urmare, din rival periculos deveni acum amic de-votat al principelui moldovenesc.

Ostrogski, pe de o parte fiind de rit grecesc, simpatizacu coreligionarii rom`ni =i despre\uia fanaticul papism alnoului rege polon; pe de alt[ parte, fiind cap al marginilormeridionale ale Poloniei, el nu se putea r[sufla de necur-matele invaziuni t[tare =i c[p[t[ o ur[ nestins[ pentru totce era musulman; ]nc`t rug[mintea lui Ioan-vod[ ]l atinsela coarda cea mai delicat[.

139

A=adar[, Laski =i principele Ostrogski r[spunser[am`ndoi ]ntr-o voce c[, de=i deosebite ]mpregiur[ri nu leiart[ a veni ]n persoan[ ]n ajutorul scumpului prieten,totu=i, se vor gr[bi a-i trimete osta=i, muni\iuni, bani,orice le va sta ]n putin\[.

Ambii magna\i erau ]n stare de a pune sub arme 20 000de oameni ale=i, c[l[ri sau pedestri, prev[zu\i cu arme dem`n[, ]nso\i\i de artilerie =i condu=i de c[pitani de=tep\i;ei bine! pentru un asemenea contingent, mai frumos dec`tacel al regelui Sardiniei ]n campania de la Crimea, pentruun asemenea contingent Ioan-vod[ putea pierde patru zilepeste num[r.

Pozi\iunea de la Bender era ]n cazul de fa\[ cea maipotrivit[: pu\in mai sus, de ceea parte a Nistrului, se ]nce-pea teritoriul polon, p`n[ la care era abia vro c`teva ore dedep[rtare.

52. Afl`nd de b[t[lia de la L[pu=na =i de arderea ora=uluiBender, sandjacul de Ak-kerman trimise 10 000 de p[g`ni]n sprijinul citadelei, r[mase p`n[ acum ]n m`inile otoma-nilor.

Ioan-vod[ cheam[ pe Swierczewski, cel mai renumit din-tre c[pitanii cozacilor.

“Voiesc a-\i ar[ta ast[zi o deosebit[ a mea ]ncredere, ]izise principele; ia cozacii vo=tri =i trei mii din c[l[rimeamoldoveneasc[; o oaste vr[jma=[ se apropie pentru a nerespinge de aice; a=teapt-o dup[ acele movile, - el ar[t[ cum`na, - a=teapt-o =i zdrobe=te-o; f[ ast[ dat[ ca slavabiruin\ei s[ fie numai a ta!”

Cozacul se sim\i m[gulit p`n[ ]n ad`ncul amorului pro-priu: cuvintele lui Ioan-vod[ l-ar fi f[cut erou s[ nu-l fif[cut erou natura.

53. De ce oare principele nu porni cu toate for\ele sale]ntru ]nt`mpinarea inamicului?

140

Sau de ce oare, deta=`nd un corp de oaste, el nu-i po-runci a merge mai departe, iar de a a=tepta pe du=manchiar ]n apropierea Benderului?

Aceste dou[ ]ntreb[ri sunt foarte legitime; un general edator a da seam[ de to\i pa=ii s[i, ar[t`nd limpede pentruce a f[cut a=a cum a f[cut, =i nu altminterea, =i prob`ndl[murit c[ trebuia s[ fac[ anume cele f[cute.

S[ se fi mi=cat Ioan-vod[ cu ]ntreaga armat[, el l[sagarnizoanei din citadela Benderului facultatea de a-l lovidin dos, ]nc`t s-ar fi pus el singur ]ntre dou[ focuri.

S[ fi ]naintat deta=amentul s[u prea departe, r[m`neaf[r[ sprijin la caz de nenorocire; iar deta=amentul fiind]nvins, pe de o parte demoralizarea intra ]n toat[ masaarmatei moldovene, pe de alt[ parte garnizoana din Ben-der se unea cu contingentul de la Ak-kerman =i ne ataca cuun adaus de for\[ material[ =i moral[.

A=adar[, Ioan-vod[ fu constr`ns a nu porni cu toatefor\ele sale, ci numai a dezlipi un deta=ament, poruncin-du-i a nu se prea dep[rta cumva de prejmetele Benderului.

54. Locul unde st[tu Swierczewski, a\in`nd calea tur-cilor, era ]ntr-o a=a distan\[ de la tab[ra lui Ioan-vod[,]nc`t urc`nd vreo movil[ din acele cu cari e acoperit aci ]nabundan\[ tot litoralul Nistrului, principele observa cuochii s[i toate evolu\iunile b[t[ii.

Citadela de la Bender se afla la mijloc ]ntre dosuldeta=amentului lui Swierczewski =i fa\a taberei lui Ioan-vod[.

Aceast[ ingenioas[ dispozi\iune a armatei moldovene ]iasigura victoria chiar mai nainte de a se fi ]ncins lupta;c[ci:

1. S[ fi ie=it garnizoana turc[ din citadel[ pentru a lovipe dind[r[t deta=amentul lui Swierczewski, ]n aceea=i clip[

141

Ioan-vod[ s-ar fi repezit, lovind-o tot pe dind[r[t pe ea]ns[=i, ceea ce ar fi adus dup[ sine c[derea citadelei ]nmìnile moldovenilor.

2. Contingentul turc, venit de la Ak-kerman, s[ fi reu=ita turbura deta=amentul lui Swierczewski, Ioan-vod[ pe dat[ar fi mi=cat ]n ajutoru-i alte dou[ sau trei mii de oameni,f[r[ a ]nceta de a \inea totodat[ ]nchis[ ie=irea din citadel[.

55. }n b[t[lia de la Bender, Swierczewski fu ceea cefusese Dumbrav[ ]n b[t[lia de la Jili=te: cel mai inteligentexecutor al ordinelor unui om de geniu.

F[r[ doi-trei ca ace=tia, oare s-ar fi putut realiza mi-raculoasele izb`nde ale lui Ioan-vod[?

Atingem o cestiune care intereseaz[ toate popoarele =ito\i secolii ]n genere; =i care ne va interesa mìni-poimìnipe noi ]n=ine, ]n specie.

A ]ntreba cum ar fi mers Ioan-vod[ f[r[ un Dumbrav[sau un Swierczewski este a ]ntreba cum ar fi mers Bonapartef[r[ un Ney, un Murat, un Lannes.

A ]ntreba cum ar fi mers Bonaparte f[r[ un Ney, unMurat, un Lannes este a ]ntreba cum ar fi mers Columbf[r[ busol[.

Columb ar fi inventat busola, =i tot izbutea a merge]nainte; Bonaparte ar fi descoperit pe mare=alii s[i ]n toateunghiurile Franciei; Ioan-vod[ ar fi creat pe un alt Swier-czewski =i pe un alt Dumbrav[.

Prima =i fundamentala tr[s[tur[ a oamenilr mari, ]norice ram, este c[ lor nu le lipsesc niciodat[ instrumente;prima =i fundamentala tr[s[tur[ a oamenilor mici, iar[=i]n orice ram, este c[ ei nu v[d instrumentele z[c`nd lapicioarele lor =i ]n zadar ]=i fr`ng capul c[ut`ndu-le aiurea.

Sub Ludovic XVI, Ney ar fi murit dogar, Lannes - veze-teu, Murat - birta=; trebuia un Bnaparte ca s[ recunoasc[]n ei stofa de generali.

142

Swierczewski nu fusese nimic c`t timp se afla ]n Polonia,Dumbrav[ era necunoscut sub predecesorii lui Ioan-vod[...

Oamenii de geniu cre[ tot, tot, p`n[ =i uneltele crea-\iunii!

Prin dog[rit, prin birturi, prin grajduri, mul\i Nei,Lanni =i Mura\i rom`ni ofteaz[ ]n tot momentul dup[ unsoare care s[ p[trunz[ cu razele sale p`n[ la soiosul lor]ntuneric.

56. Swierczewski ]=i a=ez[ deta=amentul ]n urm[toareaordine.

Cozacii formau linia de b[taie.La aripa st`ng[ patru centurii cu suli\e, ]n centru pa-

tru centurii cu pu=tile, la aripa dreapt[ patru centurii cuarce.

La spatele acestora se lungea un =ir de colnice, din dosulc[rora se ascunser[ trei mii de c[l[rime moldoveneasc[.

Dent`i pu=ca=ii =i arca=ii desc[rcar[ o ploaie de s[ge\i=i de gloan\e, pentru a produce o dezordine ]n centrul =i ]naripa st`ng[ a du=manilor.

Apoi suli\a=ii f[cur[ atac asupra aripii drepte.Inamicii concepur[, =i trebuia s[ conceap[ ideea, pe

acest corp, azardat prea ]nainte, s[-l despar\[ de celelaltedou[ corpuri cozace, r[mase pe loc.

Deci ei ]=i mi=car[ centrul =i dreapta asupra pu=ca=ilor,pun`ndu-se la mijloc ]ntre ace=tia =i suli\a=ii cei ]nc[iera\icu aripa dreapt[.

Pe baza at[rii combina\iuni, turcii ]=i ]nchipuiau a fic[p[tat un avantagiu decisiv, put`nd acum a ]ncongiurape cei opt sute de cozaci, lipsi\i de o arip[, al c[reiia terenr[mase gol, =i care, =i aceea, izolat[ la o parte f[r[ nici unsprijin =i compus[ numai din patru sute de suli\a=i, c[taneap[rat a fi t[iat[ ]n buc[\i.

143

}n acest mod c`mpul b[t[liei, ]n urma evolu\iunilor,prezenta dou[ grupe: mai ]ncoace, peste 6 000 de turcistr`ng`nd 800 de cozaci; mai ]ncolo, din dos, 400 de cozacistr`n=i de peste 3 000 de turci...

Sosi momentul oportun.Pu=ca=ii =i arca=ii cozaci, precum ziser[m, st[teau

r[zema\i de ne=te colnice, la spatele c[rora se \inea ]nembuscad[ cavaleria moldoveneasc[.

C`nd cornurile atacului turc, silindu-se a ]ncinge pe cei800 de cozaci, se apropiar[ de linia colnicelor, deodat[moldovenii s[rir[ cu r[cnete la dreapta =i la st`nga.

Turcii se trezir[ ]nconjura\i ei ]n=i=i.}i cuprinse o panic[.Victoria fu complet[.Lupta durase numai o or[.Toat[ pierderea deta=amentului moldovenesc abia tre-

cea peste o sut[ de mor\i.Din turci, cei mai mul\i a=ternur[ c`mpul, pu\ini sc[par[

cu fuga, vro dou[ sute fur[ prin=i.Ioan-vod[, privind din tab[ra de l`ng[ Bender, aplauda

pe copiii geniului s[u.Oare s[ fi aplaudat =i garnizoana turc[, privind la spec-

tacol =i mai bine din v`rful citadelei?57. Meritul lui Swierczewski se cuprinde ]n urm[toarele:1. El permise turcilor s[ vaz[ ]n voie toat[ pu\in[tatea

cetei cozace, ceea ce-i f[cu a nu se forma ]n dou[ linii, mail[s`nd =i o rezerv[ dup[ obiceiul lor, ci s[ se grupeze cuto\ii ]ntr-o singur[ linie de b[taie, ]n speran\[ de a scurtaastfel lupta, turtind ]n clip[ o m`n[ de cozaci sub greutateamul\imii.

2. El puse ]n risc o arip[ ]ntreag[, mic=ur`ndu-i ]na-dins lungimea frontului, ceea ce, ]nlesnind turcilor facul-

144

tatea de a ]ncongiura pe cozaci, ]i ]ndemn[ a profita de ogre=eal[ imaginar[ =i-i atrase drept asupra embuscadei.

58. B[taia de la Bender dede na=tere unui epizod pecare ]l reproducem aci, ca o poezie purt`nd ca=etul epocii.

Un mare filosof a zis:“C`nd cineva devine famos ]n bine sau ]n r[u, poporul

se gr[be=te a =i-l ]nchipui ]n cutare sau cutare ]mpregiurare,=i inventeaz[ apoi asupra-i fabule ]n armonie cu caracteruleroului; cari sunt minciuni factice, dar verit[\i ideale, c[cigloatele nu imagineaz[ dec`t ceea ce este analog cu reali-tatea.

Deta=amentul lui Swierczewski prinsese, ]ntre al\ii, pe]nsu=i agaua, capul armatei turce, b[rbat frumos, nalt,plin de farmecul manierelor, =i at`t de bogat, ]nc`t, voinda se r[scump[ra din m`inile cozacilor, pentru ca s[ nu-lduc[ denaintea teribilului Ioan-vod[, le-ar fi propus s[-lc`nt[reasc[ de =ase ori, contra balan\`ndu-l o dat[ cum[rg[ritar, de dou[ ori cu aur, de trei ori cu argint.

M[rg[ritar ]n greutatea unui om trupe=... nu =tim, z[u,dac[ Rotschild ar fi ]n stare a se r[scump[ra cu un a=apre\ s[ fi c[zut ]n robia p[g`nilor; dar fabula nu c[uta laatari =icane de detaliu; ea tindea numai a da o idee pitoreasc[de bog[\ia pa=alelor turci de atunci =i, ]n aceast[ privin\[,minciuna e adev[rat[.

Urm[m mai departe cu nara\iunea.Oric`t de splendid[ fuse oferta prinsului ag[, totu=i,

cozacii nu se l[sar[ a se corumpe, ci-l depuser[ viu ]nm`inile lui Ioan-vod[, pun`nd credin\a cea jurat[ princi-pelui mai sus de orice avu\ie.

Nu-i de crezut c[ fidelitatea cozaciloor se va fi urcatvreodat[ tocmai p`n[ la un a=a grad de cavalerism; darchiar c`t[ a fost, ea tot ]nc[ era prea mare =i, am putea

145

zice, neprobabil[ din partea unei o=tiri mercenare din se-colul XVI; ]nc`t fabula avea oarecum dreptul de a iper-boliza acea minunat[ fidelitate, caracteriz`nd-o mai ]nreliev.

}n fine, adus denaintea lui Ioan-vod[, nenorocitul ag[fu interogat de c[tr[ principe ]n curs de c`teva zile asupracelor ating[tare de Turcia =i apoi dat solda\ilor s[-l taie ]nbuc[\i cu coasele, de=i nici lui Ioan-vod[, desigur, el nu vafi uitat s[-i propun[ cele =ase m[suri de m[rg[ritar, deaur =i de argint.

Mult mai erau ur`\i p[g`nii ]n ochii eroului rom`n: dinacest punct de vedere, bine ]l cunoscu fabula!

59. Pe c`nd Swierczewski triumfa asupra inamicilor,dou[zeci =i cinci de luntri, pogor`ndu-se pe Nistru de lafruntariile polone, aduser[ lui Ioan-vod[ prima mic[ do-vad[ cum c[ Laski =i Ostrogski sunt ]n adev[r deci=i a-itrimite ajutoare; era 600 de cozaci pedestri sub comandaunui vechi marinar, Pokotilo.

Oric`t de slab, acest contingent fu de o valoare nespus[pentru trebuin\a momentului.

Ioan-vod[ porunci noilor-veni\i a se rembarca ]n lun-trile lor, c`te 24 ]n fiecare, l[s`ndu-se ]n josul Nistruluiasupra Ak-kermanului unde nu puteau ]nt`mpina mult[rezisten\[, preced`ndu-i spaima victoriei de la Bender.

}nsu=i principele r[mase ]n excelenta-i pozi\iune, av`ndla spatele s[u hotarul Moldovei, de unde ]=i procura ]nabundan\[ proviziuni =i-=i m[rea cadrele o=tii, =i ]n]nvecinarea Poloniei, de unde a=tepta pe toat[ oara deplinarealizare a promisiunilr lui Laski =i Ostrogski.

S[ se fi mi=cat el singur pe uscat asupra Ak-kermanu-lui, ariditatea n[siposului sol, lipsa de ap[, ucig[toareac[ldur[ a acelei semiafricane regiuni, pe care am descris-o

146

cu c`teva r`nduri mai sus, n-ar fi ]nt`rziat a introducefoamete, sete =i boale ]ntr-o armat[ crescut[ deja la o cifr[destul de considerabil[.

Luntra=ii cozaci erau mai potrivi\i pentru atare misiune.Dezbarc`nd pe nea=teptate la Ak-kerman, ei surprin-

ser[ ora=ul, m[cel[rir[ orice li s-a p[rut a fi musulmansau musulm[nit, se ]nc[rcar[ de bogat[ prad[, =i, d`nd foccaselor, l[sar[ numai citadela, ]n[l\`ndu-se ca un monu-ment funebru dasupra mormintelor...

60. S[ observ[m c[ Ioan-vod[ fu unicul principe rom`nvictorios pe uscat =i pe ap[.

61. Trecur[ numai dou[ luni de la exploziunea r[zboiului.}n acele dou[ luni fu c`=tigat[ marea victorie de la Jili=te,

fu cucerit[ toat[ |ara Rom`neasc[, fur[ luate Br[ila,Benderul =i Ak-kermanul; mari deta=amente inamice fur[fr`nte, o dat[ l`ng[ L[pu=na =i de dou[ ori l`ng[ Bender...

}n acele dou[ luni pierir[, de incendiu =i de sabie, celpu\in 200 000 de du=mani, pe c`nd moldovenii nu se vedea fi pierdut peste tot nici o mie de oameni...

Trecur[ numai dou[ luni de la exploziunea r[zboiului!62. P`n[ aci avur[m ocaziunea de a analiza numai re-

soartele par\iale ale fiec[rei din b[t[liile lui Ioan-vod[,explic`nd victoriile sale una c`te una, f[r[ leg[tur[ cucelelalte.

P`n[ aci v[zur[m cauzele succeselor ]n varietatea mijlo-acelor: diferite terenuri, diferite arme, diferite ordine deb[taie, diferite timpuri...

P`n[ aci ar[tar[m, bun[oar[, cavaleria ilustr`ndu-se]n ordinea concav[ pe =esul de la Jili=te ]n bruma dimine\ii,infanteria culeg`nd lauri prin o furioas[ escaladare aBr[ilei, marina arunc`nd dezola\iune ]n Ak-kerman, em-buscada reu=ind pe terenul unduios de l`ng[ Bender, =i a=amai departe.

147

P`n[ aci, ]n fine, nu ne atinser[m de loc de acele prin-cipii sintetice cari fac s[ reu=easc[ nu o singur[ b[t[lie, -ceea ce se poate ]nt`mpla chiar unui general mediocru,prin efectul azardului, - ci cari fac s[ reu=easc[ o cam-panie ]ntreag[ ceea ce nu se poate ]nt`mpla dec`t unuigeniu militar prin for\a combina\iunilor...

63. Elementele, adunate mai sus, ne permit acum a atri-bui minunile lui Ioan-vod[, ]n \ara Rom`neasc[ =i ]n Basa-rabia, la trei cauze mari =i generale, cari planeaz[ deasu-pra tuturor celorlalte, mici =i speciale:

1. mar=ul;2. alegerea teatrului luptei;3. manierea personal[ a capului.64. Toate mi=c[rile lui Ioan-vod[ fuser[ astfel ]nc`t

inamicii nu-l puteau surprinde niciodat[, pe c`nd el, dincontra, ]i surprindea la tot pasul.

Armata sa mergea ]nchis[ din fa\[, din laturi =i la dosprin o ]ntins[ re\ea de a=a-numite str[ji, compuse din oasteu=oar[, =i pe cari le str[juiau iar[=i o mul\ime de senti-nele, pres[rate ]n toate direc\iunile, prin sate, pe ]n[l\imi,]n str`mtori, la trec[torile apelor...

Cea mai ascuns[ urnire a du=manului era pe minut cu-noscut[ lui Ioan-vod[, care se azv`rlea asupra-i, ]l sf[rma,]l m[cel[rea, f[cea s[ se sim\[ tr[snetul mai nainte de a sefi v[zut fulgerul.

Principalele rezultate ale acestei extreme r[peziciuni,unit[ cu o extrem[ paz[, fur[:

1. for\ele mici ]nvingeau for\e mari;2. inamicii pierdeau mii de oameni, iar ai no=tri

r[m`neau mai-mai intac\i.65. Alegerea teatrului luptei fu =i mai fecund[ ]n

consecuen\e.

148

Ioan-vod[ nu l[s[ pe du=mani s[ calce Moldova, ci-i]nfrunt[ ]n propria lor \ar[, dent`i ]n Muntenia, apoi ]nBudjac.

}n acest chip, el ajunse la trei scopuri de o suprem[importan\[:

1. Moldovenii, scuti\i ]n`ntrul patriei de nemul\umirile,z[p[ceala =i pagubele r[zboiului, r[maser[ ca o nesecat[rezerv[ de bani =i de bra\e.

2.Inamicul, sim\indu-se atacat ]n propriul s[u c[min,primea pericolul asupra-=i ]n loc de a-l da altora, exagera]n imagina\iune-i puterea adversarului, se descuragea.

3. Afl`ndu-se ]ntr-o \ar[ vr[jma=[, osta=ii lui Ioan-vod[,din cari cei mai mul\i f[r[ sold[, aveau drept impuls per-spectiva predei.

66. Un vechi autor polon, care avu bunul-sim\ de acuprinde =i pe rom`ni ]n tractatul s[u universal asupraartei militare, - ceea ce n-a f[cut p`n[ acum nici un autornou francez sau german, - zice, ]ntre altele:

“Ioan-vod[ din Moldova, Mihai cel Viteaz din |araRom`neasc[ =i Gustav Adolf, regele Sveziei, =tiau a ]nfr`nape numero=ii lor osta=i numai prin prestigiul elocuen\ei =iprin familiaritate”...

67. Trebuie oare s[ mai spunem c[ Annibal, Cesar,Wallenstein, Frederic cel Mare, Napoleon nu avur[ nici eialte principii afar[ de cele de mai sus, de=i fiecare le aplica]n modul cel mai potrivit cu ]mpregiur[rile propriei saleepoci?

149

IV

CATASTROFA

Thus, sometimes, hath the brightestday a cloud... Sirs, what’s o’clock?Astfel, uneori ziua cea mai senin[are un nor... Domnilor, c`te ceasurisunt?

Shakespeare, Henry IV; II, 4

1. Turcia din Europa prezint[ o mare asem[nare cu plan-ta numit[ senzitiva: de-ndat[ ce atingi cu indiscreta-\i m`n[una singur[ din foile sale, toat[ floarea resimte atacul =ise str`nge de durere.

Rom`nii, bulgarii, s`rbii, grecii =i arn[u\ii sunt celecinci foi\e ale senzitivei otomane: cea mai mic[ mi=careprodus[ ]n vreuna din aceste na\ionalit[\i trage dup[ sineimediata convulsiune a tuturor celorlalte.

Rom`nii sunt latini, bulgarii =i s`rbii - slavi, grecii - odegenera\iune elenic[, arn[u\ii - o vi\[ tracic[, astfeldiferen\a s`ngelui ]i dezbin[, dar ]i unesc doi nervi puter-nici: fr[\ia religioas[ =i fr[\ia de sclavie.

C`nd Mircea cel Mare b[tea pe turci, bulgarii =i s`rbiise ]ndesau sub steagurile eroului rom`n, a c[rui memorier[mase p`n[ ast[zi ]n poeziile lor na\ionale.

C`nd Petru Rare= se preg[tea a scutura jugul otoman,grecii ]i serveau ]n toate modurile cu cel mai curagios de-votament.

Armatele lui Mihai cel Viteaz erau pline de s`rbi, bul-gari, greci =i arn[u\i...

}n fine, c`te=icinci popoarele recuno=teau totdauna so-lidaritatea intereselor respective fa\[ de faptul comun alap[s[rii turce.

150

2. Dar din toat[ aceast[ grup[, leg[tura f[r[ ]ndoial[cea mai str`ns[ =i cea mai trainic[ une=te, din vechime =ip`n[ ast[zi, pe rom`ni =i pe bulgari.

}n evul mediu ei formau un singur imperiu, de la AlpiiCarpatici p`n[ la Alpii Balcanilor, sub sceptrul unei glo-rioase dinastii rom`ne, de care tremura Constantinopole =ipe care o lingu=ea Roma.

}n secolul XIII acea grandioas[ monarchie se rupse ]ntrei trunchiuri: Moldova =i |ara Rom`neasc[ ]ncepur[ a sena=te, Bulgaria ]ncepuse a muri.

}n loc de un singur suveran apar pe scen[ trei principineat`rna\i; dar tradi\iunea unit[\ii primitive nu fu ui-tat[: c`te=itrei ad[ugau c[tr[ propriile lor nume sacra-mentul prenume de Ioan, conserv`nd astfel nemuritoareamemorie a ]mp[ratului Ioan Asan, fundatorul m[ririirom`no-bulgare unite.

}n secolul XIV, Bulgaria c[zu cu des[v`r=ire sub jugulotoman; de atunci ]ncoace neferici\ii s[i fii refugiau ]nto\i anii cu miimi pe teritoriul r[mas pe jum[tate liber alrom`nilor, a=tept`nd cu r[bdare m`ntuirea lor de la aceiadintre cari avuseser[ ]ntr-o vreme generozitatea de a-=iprimi o dinastie.

Ziarul rom`no-bulgar Viitorul, ap[rut =i din nenorocireapus mai an pe ospetoasele maluri ale D`mbovi\ei, fu ceamai proasp[t[, dar nu ultima manifesta\iune a acelei eter-ne simpatii interna\ionale...

3. Inima bulgarilor putea ea, oare, a nu fi tres[rit ]nprofundul s[u c`nd fream[tul fluviului-rege le aducear[sunetul miraculoaselor fapte ale lui Ioan-vod[?

Serbii, arn[u\ii, grecii r[m`neau ei, oare, de tot surzila dep[rtatul echo de libertate?

Un luminos incendiu ardea cu v[paie dencoace deDun[re; t[ciuni ]nfl[c[ra\i zburau p`n[ la Balcani; vro

151

dou[-trei sc`ntei c[deau =i mai departe; undeva, pe st`ncileCroiei sau pe ruinele Panteonului!

4. Mare fu spaima Por\ii otomane v[z`ndu-se ]n pericolde a pierde, prin o conflagra\iune general[, tot ce uzur-pase din ast[ parte a Bosforului.

}n z[p[cirea lor, pe turci nu-i t[ia capul, un prin\u=orvasal, un simplu bei, un sclav cum s[ cuteze el a ]ntre-prinde =i cum s[ reu=easc[ a conduce o revolt[ at`t deextravagant[, ale c[rii consecuen\e amenin\au ]ns[=i ini-ma Imperiului otoman.

Sultanul Selim recurse, ]n fine, la trei m[suri:1. Se ruga Alahului =i prorocului s[u Mohamed ]n geamia

S`ntei-Sofie.2. Fulger[ contra guvernului polon, pentru ca s[ curme

orice comunica\iune cu Moldova.3. Trimise asupra lui Ioan-vod[ o nou[ armat[, de care

s-ar fi speriat atunci cel mai puternic monarc al Europei...5. Ahmed-pa=a, beglerbeiul Rumeliei, =i Adel-Ghirai,

fratele hanului Cr`mului, primir[ ordine de a intra cu toatefor\ele ]n Moldova; de a prinde viu sau mort pe “nebunult`r`ie-br`u =i v`ntur[-\ar[“ - a=a numeau pe Ioan-vod[turcii sup[ra\i peste m[sur[ - =i de a pune domn pe Petrucel +chiop.

O sut[ mii de turci p[=eau spre Dun[re; o sut[ mii det[tari p[=eau spre Nistru...

6. Afl`nd dispozi\iunile du=manilor, Ioan-vod[ nu maiputea r[m`ne l`ng[ Bender; el trecu Prutul =i-=i puse tab[rala marginea Moldovei, ]n Hu=i.

Cu un secol mai nainte, acest or[=el fu desc[lecat de ocolonie de husi\i, alunga\i din Boemia =i din Ungaria, =i pecari +tefan cel Mare, iert`ndu-le eresul ]n favorul indus-triei, ]i primise =i-i c[snicise ]n Moldova.

152

Fugarii ]=i aleseser[ un cuib care s[ le poat[ amintipierduta patrie: dealurile =i p[durile Hu=ului reproduc p`n[acum imagina\iunii c[l[torului pitore=tile situri de l`ng[Carlsbad.

P`n[ a sosi momentul oportun, aceast[ fort[rea\[fireasc[ era, pentru eroul nostru, cel mai nemerit =i, putemzice, unicul punct de a=teptare.

Pozi\iunea Hu=ului prezinta urm[toarele avantaje prin-cipale:

1. }nlesnire pentru hran[ =i pentru recruta\iuni dininteriorul Moldovei;

2. Apropiare de la fruntaria polon[, de unde Ioan-vod[tot ]nc[ nu despera de a c[p[ta ajutoare mai serioase;

3. Localitate retran=at[ prin ]ns[=i natura =i ]n care nuputea fi for\at ]ntr-un caz de n[val[ neprev[zut[;

4. Facultatea de a porni, ]ntr-un moment, sau la Nistrucontra t[tarilor, sau la Dun[re contra turcilor...

7. Aici Ioan-vod[ congedie toat[ infanteria compus[numai din \[rani.

Fiecare pedestra= fu ]ns[rcinat de a zbura la satul s[u,de a aduce br`nz[ =i f[in[ pentru mai multe zile, de ar[sp`ndi ]n \ar[ dulcea poveste despre victoriile dejaob\inute =i de a ]nrola pe acei ce ar voi s[ ia parte la gloria=i c`=tigul victoriilor viitoare.

Apoi dede porunc[ la cei 600 de cozaci marinari, cariarseser[ Ak-kermanul, s[ se tot plimbe cu luntrile lor peNistru, pe Marea Neagr[ =i pe Dun[re, ]n linia dentre Ben-der =i Br[ila, p`ndind mi=c[rile =i inten\iunile turce =it[tare.

Celelalte centurii cozace, ecuestre, fur[ r`nduite ]n alt[parte, autoriza\i de a cutreiera Budjacul ]n toate direc\iu-nile, t[ind, arz`nd =i apuc`nd tot ce le va sta ]n cale.

153

}n fine, r[m`n`nd ]n tab[ra de la Hu=i, deocamdat[numai cu garda personal[ sau curtenii, toat[ cavaleria mol-doveneasc[ Ioan-vod[ o expedi la Dun[re, cu misiunea de aopri pe otomani.

8. Oper`nd ]n unire cu t[tarii, turcii nu se puteau trans-porta ]n Moldova dec`t prin un singur punct, ]ntre Prut =iMarea Neagr[, pe la cetatea Isakcia, numit[ ]n vechilenoastre c`ntece istorice: “Vad de la Obluci\[“.

Ceva mai sus, Dun[rea, l[rgit[ prin numeroasele-i guri,nu mai prezint[ nici o putin\[ de trecere; ceva mai jos,]ncep`ndu-se Prutul, turcii nu puteau trece f[r[ a c[dea ]nimposibilitatea de a se ]nt`lni cu t[tarii.

Astfel, st`nd zid ]n fa\a Isakcei, mai fiind sus\inut[ =iprin cele 25 luntri ale cozacului Pokotilo, cavaleria noas-tr[ f[r[ greutate putea s[ apere trec[toarea Dun[rii ]ncurs de mai multe zile, resping`nd cu succes toate ]n-cerc[rile turcilor.

9. Pe c`nd Ahmed-pa=a cu otomanii ar fi st[tut ]nnemi=care pe \[rmul opus al Dun[rii, Adel-Ghirai cu t[tariiar fi trecut Nistrul l`ng[ Bender sau l`ng[ Ak-kerman,unde nemic nu-l putea ]mpiedica, fiind protejat de artile-ria cet[\ilor.

}n acel interval Ioan-vod[, concentr`ndu-=i toat[ infan-teria, garda personal[ =i cavaleria coz[ceasc[, s-ar fi r[pezitcu furie asupra t[t[rimii, ar fi zdrobit-o =i apoi, cu o oastedeja ]naripat[ prin victorie, s-ar fi ]ntors cu iu\eal[ laDun[re contra turcilor.

Aceast[ m[rea\[ combina\iune era de felul acelora cari,cu un secol mai ]n urm[, ilustrar[ pe mare=alul de Luxem-bourg ]n b[t[lia de la Fleurus =i pe celebrul Turenne ]nb[t[lia de la Sintzheim.

154

A preveni unirea duor armate inamice, b[t`nd dent`ipe cea mai slab[ =i apoi pe cea mai tare, este una dinopera\iunile cele mai frumoase ]n arta militar[.

10. Astfel, toat[ reu=ita campaniei depindea de ladeta=amentul trimis la vad de la Obluci\a.

}n fruntea lui fu pus p`rc[labul Ieremia Golia, care,precum v[zur[m, se distinsese prin bravur[ ]n b[t[lia dela Jili=te.

El era cel mai intim amic al lui Ioan-vod[;el ]nso\ise pe Ioan-vod[ ]n str[in[tate;el intrigase pentru a procura lui Ioan-vod[ coroana

Moldovei;lui ]i ]ncredin\ase Ioan-vod[ fort[rea\a Hotinului, una

din cheile \[rii;lui, deja ]n timpul r[zboiului, Ioan-vod[ ]i d[rui dou[

mari mo=ii;lui ]i sc[p[ Ioan-vod[ via\a ]n focul unei b[t[lii, cu

pericolul propriei vie\i;]nainte de a pleca la Dun[re, el jur[ lui Ioan-vod[ pe

s`nta cruce =i pe s`ntul Evangeliu de a fi credincios p`n[la moarte...

Garan\iile erau oare destule?Ei bine! pentru treizeci pungi cu aur, al doilea Juda,

p`rc[labul Ieremia Golia, v`ndu o suvenire, un amic, opatrie, o religiune!

11. Turcii trecur[ Dun[rea. Tr[d[torul ]n=tiin\[ pe Ioan-vod[ cum c[ ajunsese prea t`rziu pentru ca s[-i fi pututopri; dar c[ for\a du=manilor nu se ridic[ peste 30 000 deoaste nedesciplinat[.

Planul primitiv e r[sturnat: domnul se vede silit a batedent`i nu pe t[tari, ci pe turci.

Fiecare minut[ e pre\ioas[.El trece Prutul =i zboar[ spre gura Dun[rii...

155

12. Cu toate astea, veselia =i speran\a domnea ]n oasteaeroului.

Cu c`teva zile mai nainte, la 2 iuni, ea serbase ]n fecun-dele podgorii ale Hu=ului o zi mare, na\ional[, de bun ogur:ziua Sf`ntului Ioan de la Suceava, patronul Moldovei =itotodat[ patron al viteazului principe.

Acum ea p[=ea la lupt[ cu voioase c`ntece: zgomotoasamuzic[ de tobe, tr`mbi\e, surle, fluiere o ducea la cunu-nie... cu moartea!

13. Apropiindu-se de tab[ra turc[, Ioan-vod[ trimisepe hatmanul Sl[vil[, cu cozacii =i c`teva mii de cavaleriemoldoveneasc[, s[ afle num[rul precis =i dispozi\iunileinamicului.

Ei deder[ peste 4 000, ce formau avantposturile ar-matei du=mane; dar, fug[rindu-i, nu putur[ prinde dec`tun singur turc, greu r[nit =i carele expir[ mai nainte de afi putut r[spunde la ]ntreb[rile hatmanului.

Atunci ]nsu=i Ioan-vod[, lu`nd cu sine 5 c[l[re\i, carierau garda-i personal[, se sui pe o ]n[l\ime, sper`nd aputea judeca de cifra inamicilor dup[ spa\iul ce va fi ocu-pat armata lor.

Dar nu v[zu nimic, afar[ de vro patru cete, cari p[zeau]n diferite direc\iuni intrarea taberei p[g`ne.

Astfel, pentru prima oar[, ]i lipsea acum neap[rata pre-fa\[ a unei b[t[lii: s[ afle puterea, situa\iunea =i planuladversarului.

Norocul ]ncepu a-=i schimba pasul.Dar ]ns[=i fatalitatea dede ast[ dat[ peste un Prometeu

gata a provoca la lupt[ toate fulgerele Olimpului!14. C`nd osta=ii, turbura\i prin fel de fel de =oapte,

citind nedomerire pe frun\ile c[pitanilor =i silabisind ]npropriile lor inimi presim\im`ntul catastrofei, venir[ s[

156

]ntrebe pe Ioan-vod[ de num[rul p[g`nilor - “]i vom socoti]n lupt[!” le r[spunse eroul.

15. Mai r[m`ne la mijloc o noapte!A doua zi se va dezbate cestiunea emancip[rii cre=tinilor

de sub jugul Turciei.P`n[ acum st[p`n al Moldovei, cuceritor al |[rii

Rom`ne=ti, dezrobitor al Basarabiei, Ioan-vod[ m`ine...peri-va?

Mai r[m`ne la mijloc o noapte!S[ aromim ]n a=teptarea zilei.Ioan-vod[ m`ine va trece Dun[rea, al c[rii gemet r[sun[

deja p`n[ la tab[ra moldoveneasc[; va ]narma bra\elev`no=ilor bulgari =i, ]n[l\`nd pe culmea Balcanilor steagullibert[\ii, va striga: “Dup[ mine la Constantinopole!”

Mai r[m`ne la mijloc o noapte.16. C`nd se lumin[ de zi, trei boieri lipseau din tab[ra

moldoveneasc[.Le punem aci numele pentru a r[m`ne ]n vecii vecilor

stigmatizate ]n memoria str[nepo\ilr.Fu vornicul Murgu, stolnicul Bil[e =i hatmanul Sl[vil[.}n cursul nop\ii ei fugir[ la turci.Cronicarul Urechea se ]ncearc[ a-i scuza, zic`nd: “Se

temeau s[ nu caz[ ]n primejdie”.Curios!Cronicarul trebuia s[ fi fost boier pentru a scuza pe al\i

boieri cu at`ta naivitate.17. Cu toate dezavantajele sale, ba s[ mai fi fost altele

=i mai mari, Ioan-vod[ fu nevoit de a gr[bi cu orice pre\b[t[lia din urm[toarele cauze:

1. Pentru a preveni sosirea lui Adel-Ghirai cu t[tarii.2. Pentru a profita de prima ardoare a osta=ilor.3. Pentru a curma calea dezer\iunii...

157

18. }n fa\a cet[\ii Isakcia, din ast[ parte a Dun[rii, selunge=te, perpendicular fluviului, lacul numit Cahul, alec[rui maluri despre r[s[rit, unde se petrece scena, pre-zint[ un cre=tet r[dicat, cu mai multe ramuri l[turale,form`nd v[i =i v`lcele, sau mai bine amfiteatruri ]nchisefiecare prin c`te trei pere\i de p[m`nt.

Mai ]nainte de a deveni celebr[ ]n analele rom`nilor,aceast[ localitate ]=i c`=tigase deja un nume istoric dintimpii cei mai dep[rta\i: ea se deprinsese a vedea catas-troafe!

Aci, undeva ]n apropiere, se afla ]ntr-o vreme un ora=dacic, d[r`mat de macedonii lui Alexandru cel Mare ]nexpedi\iunea lor dincoace de Dun[re.

Aci per=ii lui Dariu Istasp trecur[ =i retrecur[ Istrul ]nnefericitul lor r[zboi cu nomazii sci\i.

Aci, mai t`rziu, ]mp[ratul roman Valinte o p[\iseazard`ndu-se contra go\ilor.

Aci, p`n[ ast[zi, ]n prejmele satului Cartal, se dezgroap[]n to\i anii din misterul \[r`nei pre\ioase anticit[\i grece=i latine, testamente ale unei lumi pierdute.

19. La dreapta moldovenilor se ]ntindea ]n lungime la-cul, lat de peste 2 000 de st`njeni =i f[r[ vaduri; ]n centruterenul era foarte accidentat; la st`nga se desf[=ura un=es; la spate - o teras[ natural[.

Din partea turcilor lacul era la st`nga; iar[ la dreapta=i ]n centru terenul, form`nd o ridic[tur[ cam paralel[ cufrontul moldovenilor, se pogora ]napoi p`n[ la \[rmulDun[rii.

Armata noastr[ avea peste vro c`teva mii de gloat[ saurecru\i; peste 20 000 de infanterie, peste 10 000 de cavale-rie, peste 1 000 de cozaci, 80 obuziere =i 60 tunuri dec`mp de cele mici moldovene=ti, pe cari le-am descris cu o

158

alt[ ocaziune; adec[ peste tot p`n[ la 35 000 de oameni =i140 piese de artilerie.

Turcii erau peste 130 000 de oameni, cei mai mul\i,dup[ obiceiul lor, cavalerie; =i 120 guri de foc.

Fiecare moldovean c[ta a se lupta, el singur, c`te cupatru p[g`ni; dar Ioan-vod[, ca un general adev[rat mo-dern, ]=i asigurase un mare avantagiu prin infanterie =iartilerie, mai ales av`nd a face pe un c`mp unduios, pre-cum sunt totdauna \[rmii lacurilor.

Pe l`ng[ astea, fiecare c[l[ra= moldovenesc avea c`teun cal de rezerv[, pentru a ]nlocui pe cel trudit sau ucis.

Parcul abunda ]n arme: s[ge\i pentru infanterie, pen-tru cavalerie suli\e...

Acestea erau mijloacele respective ale ambelor armate.20. Despre ordinea turcilr avem prea pu\ine indicii dup[

cari s[ ne putem orienta.Istoricii o laud[: cu at`t mai r[u trebuia s[ fi fost pen-

tru Ioan-vod[.Tot ce se =tie este c[:1. Linia lor de b[taie avea la aripa st`ng[ 20 000 de

lupt[tori.2. Artileria nu se afla denaintea frontului, ci la dosul

lui, dup[ coline.3. Armata avea multe linii, lungite, una dup[ alta, p`n[

la \[rmul Dun[rii.4. Batalioanele =i escadroanele erau profunde...21. Ordinea de b[taie a lui Ioan-vod[ se poate desf[=ura

cu destul[ claritate.}n Rom`nia, ca =i ]n Fran\a, armata na\ional[ se ]mp[r\ea

]n p`lcuri sau regimente c`te de 1 000 de oameni sub c`teun c[pitan, subdivize ]n desp[r\iri c`te de 500 de oameni,sub hodnogi, vatavi sau locotenen\i.

159

Ioan-vod[ conserv[ aceast[ diviziune, afar[ numai decozaci, al c[ror num[r nu se putea t[ia dec`t cu cel mult ]ncenturie; afar[ de gloat[, care nu avea nici o organiza\iuneregulat[; =i afar[ de garda personal[, o mic[ unitateexcep\ional[.

Pe aceast[ baz[, principele ]=i ]mp[r\i acum armatamoldoveneasc[ proprie ]n 30 de regimente, 20 de infante-rie =i 10 de cavalerie; c[uta a da celei una mie de cozaci oa=a pozi\iune, ]nc`t fiecare centurie a lor s[ aibe efectulunui regiment rom`nesc; iar gloata o l[s[ a fi deocamdat[numai spectatrice, c[lindu-se ]ncet =i de departe, ca ]ntr-o=coal[, pentru ocaziuni viitoare, cu focul luptei.

Forma\iunea tactic[ a acestor unit[\i prezinta trei li-nii, compuse fiecare, ]n propor\iuni diferite, din c`te treielemente separate: ]n centru st[tea infanteria, la aripast[ng[ - cavaleria, la aripa dreapt[ - cozacii.

Toate aceste elemente speciale erau prev[zute fiecarecu un element comun: artilerie.

Prin c`te=itrele liniile treceau trei intervaluri de ol[rgime egal[: unul desp[r\ind cavaleria de infanterie sauaripa st`ng[ ]n centru, un altul t[ind infanteria sau cen-trul ]n dou[ jum[t[\i, un al treilea desp[r\ind infanteriade cozaci sau centrul de aripa dreapt[.

}n intervalul din mijlocul infanteriei, ]ntre prima =isecunda linie, st[tea principele, ]ncongiurat de garda per-sonal[, 500 voinici ale=i din toat[ armata.

Acolo, la v[zul o=tii ]ntregi, se ]n[l\a steagul cel mareal \[rii, cu capul unui zimbru ]nstelat pe o parte =i o crucepe revers.

Compozi\iunea fiec[rei linii diferea de celelalte dou[prin putere, fiind cu at`t mai tare ]n toate cu c`t mai multse apropia de sfera ac\iunii inamice: cei mai mul\i oameni

160

=i cele mai multe tunuri se ]ndeseau ]n prima linie, liniasecund[ era mai pu\in[ =i mai rar[; propor\iunea mai sc[dea]nc[ ]n linia a treia.

Astfel:Prima linie num[ra 16 000 lupt[tori, anume: 10 000

infanterie, 5 000 cavalerie, 500 cozaci =i 500 garda per-sonal[.

Secunda linie num[ra ca la 9 300 lupt[tori, anume:6 000 infanterie, 3 000 cavalerie, 300 cozaci.

A treia linie num[ra ca la 6 200 lupt[tori, anume:4 000 infanterie, 2 000 cavalerie, 200 cozaci.

Prima linie avea 30 tunuri de c`mp, secunda - 18, atreia - 12.

Dispozi\iunea precis[ a celor 80 obuziere e necunoscut[,fiind ]ns[ mai mult dec`t probabil cum c[ o parte ocupa]n[l\imea predomnitoare ce se ridic[ pe \[rmul lacului, ladreapta armatei moldovene, adec[ din partea cozacilr; iarr[m[=i\a va fi fost distribuit[, ca =i tunurile de c`mp, ]ncalcul de c`te dou[ pe regiment.

Prima linie era menit[ a inaugura lupta; secunda tre-buia s[ receap[ pe prima la caz de retragere, sau s-o sus\in[la caz de debilitate; a treia forma rezerv[.

Aceast[ caracteristic[ a fiec[rei linii ]ndeosebi implicaluarea urm[toarelor m[suri necesare:

1. Prima linie fu dezv[lit[ ]n lungime, pentru a avea unfront egal frontului inamic.

2. Prima linie avea ]ntre regimente =i ]ntre centuriiintervaluri foarte mici, pentru a prezinta o rezisten\[ com-pact[.

3. Liniile a doua =i a treia fur[ formate ]n coloane,pentru a putea p[=i mai ]n ordine la ajutorul liniei precedin\irespective.

161

4. Secunda linie avea ]ntre regimente =i ]ntre centuriiintervaluri mari, ]n cari s[ se poat[ ]ncadra la nevoie pri-ma linie.

5. Linia a treia avea ]ntre regimente =i ]ntre centuriiintervaluri =i mai mari, ]n cari s[ se poat[ ]ncadra la nevoieprima =i secunda.

6. Distan\a dintre prima =i secunda era mic[, pentru casprijinul s[ poat[ fi mai grabnic.

7. Distan\a dintre secunda =i a treia era mare, pentru ap[stra rezerva intact[ de lovirile proiectilelor vr[jma=ep`n[ la momentul trebuin\ei extreme.

}n fine, afar[ de cele trei linii de mai sus, mai era o apatra linie, suplimentar[, ]ndat[ la spatele rezervei, ]n carese afla parcul, cai, muni\iuni etc., av`nd la dos un lungbr`u de coline, iar gloata la flancuri.

22. Aceast[ ordine primitiv[ de b[taie ni se pare a fi uncap d-oper[ de bun-sim\ militar: nu era cu putin\[ a pro-fita mai bine de toate condi\iunile terenului =i de marcataspecialitate a diferitelor arme.

}n privin\a terenului:1. Un lac ap[r`nd ]ntr-un mod inaccesibil aripa dreapt[

a oa=tii moldovene, Ioan-vod[, dup[ un principiu foartevechi ]n tactic[, putu s[-=i str[mute toat[ cavaleria la ari-pa st`ng[; unde, pe l`ng[ for\a-i numeric[ aglomerat[, eadevenea groaznic[ iar[=i prin un alt avantagiu natural,pre\ios anume pentru ac\iunea c[l[rimii: =es.

2. La aripa dreapt[, asigurat[ prin pozi\iunea locului =iprin o n[l\ime garnit[ de artilerie grea, Ioan-vod[ crezuprea de ajuns a l[sa numai o m`n[ de cozaci, voinici devota\i=i cari, fiind c[l[ri sau pedestri, dup[ trebuin\[, lesne seacomodau cu tot felul de teren.

3. +tiind c[ t[tarii vor putea supraveni chiar ]n cursulb[t[liei, lovindu-l din spate, Ioan-vod[ =i-l acoperi prin

162

c[ru\ele parcului =i prin o ridic[tur[ de teren, l[s`nd, dinnecesitate, mai descoperit[ numai cavaleria din aripa st`ng[,care ]ns[, precum ve\i vedea, era s[ aib[ un rol mai impor-tant numai la ]nceputul luptei.

}n privin\a armelor:1. Ioan-vod[ =tiu a se feri de o gre=eal[ comun[ gene-

ralilor europeni din secolul XVI, =i chiar mai t`rziu luiGustav Adolf, cari to\i obicinuiau a amesteca armele la unloc, f[c`nd monstruoase batalioane ecuestro-pedestre; ]narmata eroului nostru, din contra, cavaleria st[tea la oparte, infanteria la o parte, cozacii - un fel de dragoni -iar[=i la o parte.

2. De=i ]n Europa nu se stinsese ]nc[ uzul feudal dinevul mediu de a planta ]n centrul armatei cavaleria, ]ncare servea m`ndra nobilime =i pentru care mojica pedes-trime abia avea dreptul de a forma aripe; de=i o asemeneaordine se perpetuase, mai cu seam[ la vecinii no=tri un-guri =i poloni; totu=i, Ioan-vod[, ghicind prin geniul s[utoate misterele artei militare moderne, nu se sfii a abordao cale de tot opus[ obiceiului: el puse infanteria ]n centru=i cavaleria la aripe.

23. Studiind acum ]n cuintesen\[ ]ntregul ordin de b[taieal armatei moldovene, lesne deducem urm[toarele trei punc-turi principale:

1. Aripa dreapt[ - cozacii - prin lac =i prin tunuri eratare ]n privin\a defensiv[.

2. Aripa st`ng[ - cavaleria - prin =es =i prin num[r eratare ]n privin\a ofensiv[.

3. Centrul - infanteria - a=ezat pe terenul accidentat celmai propriu pentru aceast[ arm[ era gata a sus\ine, ofen-siv sau defensiv, pe oricare din aripele sale.

163

24. Mai nainte de a ]ncepe b[t[lia, Ioan-vod[ mai urc[,pentru a doua oar[, piscul de pe malul lacului =i v[zu, ast[dat[, toat[ armata turc[ ie=ind ]n ordine din v[i.

Era o mul\ime sp[im`nt[toare!Eroului tot ]ns[ nu-i venea a-=i ]nchipui c[ l-a tr[dat

p`rcalabul Ieremia Golia, acela c[ruia, - dup[ sublima ex-presiune a lui Tacit, - el ]i dase tot ce poate primi unsupus!

}n loc de a aresta pe criminalul, el se mul\umi cu scu-zele sale; ]n loc de a-i t[ia capul, el ]i l[s[ cea mai impor-tant[ opera\iune a b[t[liei.

La Waterloo Napoleon cel Mare crezu pe Grouchy!25. Buciumii ]ncepur[ a c`nta.R[sun[ fiorosul r[cnet: “Ucide! ucide!”, r[mas nou[,

ca mo=tenire, de la vechii romani, cari strigau ]n momen-tul atacului: “Feri! feri!”

Planul lui Ioan-vod[, precum se putea judeca din ]ns[=idispozi\iunea armatei sale, ]n care una din aripele, aceast`ng[, concentrase ]n sine toat[ for\a ofensiv[, era de a]ncepe b[t[lia ]n a=a-numita ordine oblic[, ca Epaminondala Mantinea, Cesar la Farsale, Gustav Adolf la Leipzig,Bonaparte la Marengo.

(26) Admirat deja ]n anticitate, acest gen de atac c[p[t[ne=te sufragii =i mai ponderoase =i se sanc\ion[ prin ne=teexemple =i mai str[lucite ]n timpii moderni.

Frederic cel Mare rezum[ pre\ioasele avantaje ale ordi-nii oblice ]n urm[toarele c`teva cuvinte:

1. “Cu o oaste mic[ ]nfr`ngi o oaste mare.2. Love=ti pe du=mani din partea de unde ]nsu\i te =tii

a fi mai tare.3. Expui pericolului numai o por\iune din armat[, restul

conserv`ndu-se proasp[t”...

164

Ar putea crede oricine cum c[ eroul prusian justific[aci anume motivele eroului rom`nesc!

27. Ioan-vod[ comanda centrul.Swierczewski - dreapta.St`nga... p`rc[labul Ieremia Golia.28. Precum v[zur[m, aceast[ din urm[ trebuia s[ ]nceap[

atacul.Cele cinci regimente de cavalerie se aruncar[ asupra

aripii drepte a turcilor.}nvecinatele cinci regimente de infanterie se mi=car[ ]nainte

pentru a sprijini lovirea, amenin\`nd centrul inamicului.Dar vai!Ioan-vod[ vede infanteria retrograd`nd, iar cavaleria

plec`nd steagul, ridic`nd cu=mele pe suli\e =i trec`nd ladu=mani.

}n capul acelei cavalerii, - o mai repet[m o dat[, - fumascatul p`n[ atunci tr[d[tor, care, dup[ ce v`ndusep[g`nului trec[toarea Dun[rii, se gr[bea acum a c`=tigadeplin pre\ul patricidului: fu p`rc[labul Ieremia Golia.

29. Secolul XVI fuse fecund ]n cruzimi: S`nt-Bartelemi,domnia lui Ivan cel Groaznic, furorile Incuizi\iunii ]l]mpestri\eaz[ ca ne=te pete de tigru.

Variet[\ile de pedepse, ]ntrebuin\ate atunci mai la toatepopoarele Europei, ]\i ridic[ p[rul, ]\i ]ncre\esc fruntea=i-\i ]ncheag[ s`ngele.

Dar nu fu, nu este, nu poate fi nici o penalitate destulde crud[ pentru a corespunde cu fapta unui v`nz[tor depatrie!

A ]mpinge milioane de fra\i pentru secoli ]n abisul scla-viei este un atentat nu contra unui om, nici chiar contraunei singure na\iuni, ci contra a zece, a dou[zeci de popoare,ce se nasc unul dup[ altul =i se numesc genera\iuni.

165

Crima este at`t de monstruoas[, ]nc`t imagina\iunea serefuz[ a-i inventa o pedeaps[ analoag[: penalitatea cea maipotrivit[ ar fi de a da mizerabilului via\a JidovuluiR[t[citor, pentru ca s[ auz[ =i s[ sim\[ ]n curs de o miri-ad[ de ani necurmatele bl[steme ale posterit[\ii.

Cain fusese s`nt al[turea de p`rc[labul Ieremia Golia!30. O descurajare general[ cuprinse pe moldoveni.Numai Ioan-vod[ conserv[ o frunte senin[: el devenea

cu at`t mai mare cu c`t mai mare devenea furtuna.Turcii a=ezar[ pe tr[d[tori denaintea liniei lor de b[taie.“Iat[ v`nz[torii no=tri!” strig[ Ioan-vod[, poruncind

ca toate focurile, toate ]mpu=c[turile, toate loviturile s[fie a\intate spre acea parte.

Mi=eii pierir[ p`n[ la unul; curagiul ren[scu ]n piep-turile celor credincio=i.

Ioan-vod[ ]naint[ cavaleria din secunda linie la loculcelei trecute la du=mani, apropie cavaleria din rezerv[,regul[ din nou pedestrimea, restabili or`nduiala ]n toate...

31. Folosindu-se de momentana teroare a infanterieimoldovene =i p[=ind pe cadavrele tr[d[torilor, turcii neatacar[ acum ]n ordine conic[, adec[ mi=c`ndu-se cu cen-trul lor asupra centrului nostru =i a\in`ndu-=i aripele.

Ei sperau a rumpe armata rom`n[ ]n dou[.Ioan-vod[ era gata.Toate tunurile fiind deocamdat[ desc[rcate, el form[

planul de a lua din coaste conul cel ]naintat al p[g`nilor,poruncind cozacilor s[-l loveasc[ cu pu=tele din dreapta,pe c`nd cavaleria cea rennoit[ din st`nga ]l str`ngea cusuli\ele, iar infanteria din centru ploua nouri de s[ge\i.

Turcii deder[ dos.Retr[g`ndu-se, inten\iuna lor era de a trage pe moldo-

veni asupra bateriilor ascunse dup[ coline.

166

Ei uitar[ c[ Ioan-vod[, fost amic al vizirului Mehmed-Socolli, cuno=tea toate fine\ele tacticii otomane.

Dup[ o scurt[ goan[, moldovenii primir[ ordinul de areveni ]napoi ]n =iruri str`nse.

Turcii nu puteau presupune ca Ioan-vod[ s[ le fi preg[titlor ]ntocmai aceea=i embuscad[ ]n care ei nu reu=ir[ a-lademeni pe d`nsul.

A=adar[, v[z`nd retragerea noastr[, ei se aruncar[ dinnou. Deodat[, =irurile moldovenilor se desf[cur[ ]n laturi=i, demasc`nd artileria, fulgerar[, ame\ir[, alungar[ peinamic.

Dou[ atacuri fur[ respinse.Ne=tiind ce s[ mai fac[, turcii n[v[lir[ pentru a treia

oar[, acum cu toat[ linia lor de b[taie, silindu-se a ]ncon-giura mica oaste rom`neasc[...

32.Zbor topoarele-aruncate,Zb`rn`i arcele-ncordate,+i s[ge\ile u=oareNoureaz[ m`ndrul soare.Caii salt[ =i necheaz[,Lupta url[, se-ncle=teaz[,+i barbarii to\i gr[mad[Mor\ii crude se dau prad[!Zece cad, o sut[ mor,Sute vin ]n locul lor;Mii ]ntregi se risipesc,Alte mii ]n loc sosesc!Dar viteazul cu-a sa pal[Face drum pintre n[val[,+i p[trunde prin s[ge\i,C[-i rom`n cu =apte vie\i!

167

}n zadar hidra turbeaz[,Trupu-i groaznic ]ncordeaz[,Geme, url[ =i cr`=ne=te,+i-mpregiur se-ncol[ce=te,Fiul Romei se aprinde,Hidra-n m`ine-i o cuprinde,+-o sugrum[, =i o sfarm[,+-o ]nvinge, =i o darm[...*

33. Dup[ un potop de s`nge din ]mbe p[r\ile, turcii,respin=i pentru a treia oar[, fur[ goni\i cu at`ta ]nver-=unare, ]nc[t garnizoana otoman[ de la Isakcia, pe malulopus al Dun[rii, ]n mic[ dep[rtare de la c`mpul luptei,v[z`nd neregulata lor mi=care ]nd[r`t, crezu b[t[lia de totpierdut[ =i rupse la fug[.

34. Pentru ]nlesnirea memoriei, rezum[m aci, prin c`tevacuvinte, ]ntr-un mod plastic, tot mersul ac\iunii ]n aceast[prim[ faz[ a b[t[liei, r[mas[ ]n avantagiul lui Ioan-vod[.

Liniile duble semnific[ armata inamic[; acele simple peai no=tri.

1. Aripa st`ng[ moldoveneasc[, sus\inut[ de jum[tateacentrului, atac[ aripa dreapt[ a turcilor;

2. Centrul inamic, sus\inut de ambele sale aripe, atac[centrul moldovenilor;

3. Ambele aripe moldovene atac[ din coaste centrul turcilor;4. Ambele aripe turce atac[ pe ambele moldovene;5. Toat[ linia de b[taie a turcilor atac[ pe acea a mol-

dovenilor.35. Apoi, analiz`nd ]n detaliu muvementul corpurilor

moldovene pe c`mpul b[t[liei, noi admir[m, mai ales, preci-

* Autor: Vasile Alecsandri.

168

ziunea =i apropozitul momentului c`nd, dup[ al doilea atacdin partea turcilr, aripele noastre, precum ar[tar[m, ]=idespicar[ =irurile, golind focul artileriei: o evolu\iune foartegrea ]n genere, iar mai cu seam[ ]n retragerea unei ca-valerii.

P`n[ atunci turcii se credeau oarecum numai ei singuricapabili de a opera aceast[ artistic[ mi=care, pentru carese exercitau ]n specie din timpii cei mai dep[rta\i, socotind-o ca pe unul din principalele resoarte ale propriei lor tac-tice, prin care c`=tigaser[ mai multe victorii str[luciteasupra cre=tinilor, ]ntre altele pe acea de la Mohacs.

V[zur[\i cum c[ moldovenii lui Ioan-vod[ ]i ]ntrecur[p`n[ =i ]n aceast[ privin\[!

36. Dup[ ultimul atac =i dezordinata respingere ap[g`nului, s[ fi avut eroul nostru o c[l[rime proasp[t[,adec[ s[ nu-l fi p[r[sit la ]nceputul b[t[liei, prin tr[dareap`rc[labului Ieremia Golia, cele mai alese cinci regimentede cavalerie, victoria era complet[.

Odat[ ]ntor=i la fug[, turcii trebuiau goni\i f[r[ unminut de z[bav[: linia lor de b[taie, alungat[ =i tot lovit[cu furie, s-ar fi r[sturnat peste celelalte linii, deja descu-rageate; iar neputin\a de a sc[pa peste Dun[re ar fi topit]ntr-o clip[ toat[ armata, prin fierul rom`nilor =i prin un-dele fluviului.

Dar lipsit de floarea =i cea mai mare parte a cavalerieisale, mica r[m[=i\[ fiind stoars[ de oboseal[, ce oare puteaface marele erou al Moldovei?

37. +i, cu toate astea, oricare va fi de aci ]nainte rezul-tatul final al b[t[liei, analele militare trebuie s[ admire cuentuziasm pe acela care, ]nfrunt`nd o armat[ de trei orimai numeroas[, fiind ]n trei r`nduri v`ndut, dup[ cesus\inuse trei atacuri teribile, tot ]nc[ p[rea a fi el]nving[tor.

169

38. Obosi\i de cr`ncena lupt[, turcii se oprir[; moldo-venii se puser[ la repaos din dosul tunurilor.

“+i a=a st`nd =i privind unii la al\ii - zice cronicarulUrechea - a dat o ploaie mare de a muiat praful cel depu=c[, de unde aveau moldovenii n[dejde de ajutor”.

Precum v[zur[m, numai prin inafanterie =i, mai ales,prin artilerie Ioan-vod[ ]ntrecea pe turci, contrabalan\`ndgrozava dispropor\iune a for\ei numerice.

Infanteria era ostenit[; artileria fu abimat[.Elementele se unir[ cu tr[d[torii!39. Ploaia domolind praful, =i ]mpr[=tiind fumul ce

s-au fost r[dicat de sub picioarele lupt[torilor, cai =i oa-meni, =i din detunetele artileriei, turcii se ]ncredin\ar[acum limpede de toat[ pu\in[tatea armatei lui Ioan-vod[.

La aripa dreapt[, ei v[zur[ o adev[rat[ miniatur[; nu-mai vro c`teva sute de cozaci, pe cari ]i ap[raser[ p`n[atunci formidabile b[t[lii, dar ]n urma ploaiei nu-i maiap[ra nimica.

Astfel, cei 20 000 de turci cari formau aripa st`ng[ ap[g`nilor se gr[bir[ a se azv`rli cu toat[ furia siguran\eiasupra vitejilor alia\i ai lui Ioan-vod[.

Contra acestei inunda\iuni de bra\e st[teau peste tot300 de cozaci: 900 c[zuser[ mor\i mai nainte ]n cursulb[t[liei.

Erau 70 de turci pe un singur cozac.40. Spre culmea fatalit[\ii, sose=te ]n acela=i moment

Adel-Ghirai cu 100 000 de t[tari, realiz`ndu-se nenoroci-rea pentru a c[rei ]nl[turare Ioan-vod[ pripise a da b[t[liacu o or[ mai nainte.

Pe c`nd aripa dreapt[ a armatei turce n[v[le=te dinfa\[ asupra restului cavaleriei noastre din st`nga, t[tariitrec terasa din dosul moldovenilor =i lovesc dind[r[t.

170

Nu aveam ]n totul nici 5 000 de c[l[ra=i, cari, pu=i]ntre dou[ focuri, sim\ir[ acum o sut[ de bra\e r[dicateasupra fiec[rui cap!

41. Cozacii aveau pu=te, se sprijineau de o parte de\[rmul lacului, de cealalt[ de infanterie, =i erau ataca\inumai din fa\[: ei rezistar[ contra aripii st`ngi a p[g`nilor.

Cavaleria moldoveneasc[, lipsit[ de arm[ de foc, av`ndo coast[ descoperit[ =i fiind atacat[ totodat[ din fa\[ =idin dos, de t[tari =i de aripa dreapt[ a turcilor, nu era chipa r[m`ne pe loc.

42. Infanteria se conserv[ p`n[ acum din trei cauze:1. Prin pozi\iunea-i central[, care nu permitea inami-

cului a o distruge mai nainte de a fi nimicit aripele;2. Prin parcul ce-i acoperea dosul, ap[r`nd-o de n[vala

t[t[rimii;3. Prin naturala-i stabilitate ]n compara\iune cu esen\iala

mobilitate a unei cavalerii.43. Gloata sc[p[ furi=`ndu-se printre c[ru\e.44. R[mas numai cu infanteria, cozacii =i gloata;

pierz`nd o arip[ ]ntreag[; p[r[sindu-l orice speran\[, oriceposibilitate de victorie, ce oare mai putea ]ntreprinde Ioan-vod[?

}n acest moment i se ar[t[ la lumin[ toat[ m[rimea desuflet.

El ar fi putut s[-=i scape propria sa via\[.Str[vestit ]ntr-o hain[ \[r[neasc[, ]nc[lec`nd pe un

m`ndru cursier domnesc, nimic nu era mai lesne dec`t aie=i pe din dosul armatei, a ocoli lacul Cahulului ]ndirec\iunea Prutului, pe unde nu p[trunser[ ]nc[ inamicii,a trece ]n Moldova =i a fugi d-aci ]n Polonia, recurg`ndacolo la ospitalitatea lui Laski sau a principelui Ostrogski.

Cine =tie dac[, ]n cursul timpului, el nu se va fi re-conciliat cu Poarta otoman[?

171

Cine =tie dac[ nu va fi adus din Polonia, ca L[pu=neanulsau ca Despota, o nou[ armat[, cu care s[-=i recucereasc[\ara...

Ei bine! aceste impulsuri egoistice, de=i au putut str[bate]n pieptul unui Pompei sau Carol XII, totu=i, nu-=i g[sir[loc ]n sublimul cuget al lui Ioan-vod[.

A sc[pa r[m[=i\ele armatei moldovene, f[r[ a se g`ndiun minut la sine ]nsu=i, sau dac[ nu, apoi cel pu\in a piericu glorie dempreun[ cu iubita patrie... numai una din ace-ste dou[ putea alege r[sstr[nepotul mumei lui +tefan celMare, care ]nv[\a pe fiii s[i c[ paserea ]n cuibul s[u piere!

45. T[tarii, ]mpin=i de nenfr`nata lor l[comie, purce-ser[ ]n goan[ dup[ ]mpr[=tiata cavalerie, compus[ din boieri=i boierna=i, adic[, mai bine zic`nd, din bl[ni de samur,din s[bii cu pietre scumpe, din lan\uri de aur.

Aceast[ capital[ impruden\[ eliber`nd deocamdat[spatele armatei moldovene, Ioan-vod[ - minte limpede ]n]mpregiur[ri turburi - se gr[bi a profita de gre=ealavr[jma=ului.

El descalec[ de pe cal, pedestre=te pe cozaci, grupeaz[gloata cu infanteria =i, strig`nd c[tre eroicele resturi aleo=tirii sale: “Fra\ilor! caz[ capul meu unde vor c[dea ca-petele voastre!”, face un atac at`t de furibund, ]nc`t apuc[de la turci artileria lor, o stric[ pentru ca s[ nu le mai poat[servi =i-i las[ ]nlemni\i de ame\eal[ =i uimi\i de admira\iune!

Cu propriile sale m`ini, ]n furia acelui moment suprem,el trase din mijlocul p[g`nilor un tun de cele mari: at`t decolosal[ era puterea fizic[ a acestui Ercule rom`n.

Apoi form`nd o compact[, nestr[b[tut[ coloan[, mol-dovenii se retraser[ p`n[ la apropiatul munte, pe v`rfulc[ruia fumegau ruinele satului Ro=canii, ars cu c`tevaminute mai nainte de c[tr[ urdiile tatare.

172

46. Ultimul atac, mai nainte de a se retrage, ca =i toatecelelalte manevre ale acestei memorabile b[t[lii, este unstr[lucit testimoniu de =tiin\[ militar[.

Mult mai ]n urm[, ilustrul Montecuculli zise:“Cat[ s[ ataci pe du=mani cu o violen\[ extraordinar[

mai cu seam[ atunci c`nd voie=ti a te retrage.”Pleca\i dar[ fruntea denaintea lui Ioan-vod[, care

]n\elesese aceasta la 1574, ]n momentul cel mai desperat alunei b[t[lii deja pierdute, nu denaintea lui Montecuculli,care rumega cu un secol mai t`rziu ]n lini=tea cabinetului!

47. Din aproape 35 000 de oaste, eroul r[mase abia cu 7 000.Cel pu\in 20 000 de rom`ni au c[zut ]ntr-o jum[tate de

zi, ap[r`ndu-=i cele trei idoluri, pe cari le recomandaseodat[ marele +tefan ]n instruc\iunile sale militare: Cru-cea, |ara =i Steagul!

48. Scriind aceste r`nduri ]n singur[tatea nop\ii, c`ndmisterul naturii =i t[cerea oamenilor duc imagina\iuneadeparte, departe - la ceea ce nu mai este sau ceea ce nu este]nc[, uit`nd prezentul =i confund`nd ]ntr-o raz[ trecutul=i viitorul - m[ cutremur[ b[taia inimii, m[ arde foculcapului, m[ furnic[ prin s`nge fluvii de for\[, m[ elec-trizeaz[ o =oapt[ ce vine nu =tiu de unde, din mine saudinafar[: “mare e Rom`nul!”

Dar deodat[ se aude troscotul unei birje zdrobindpavelele stradei; m[ arunc la fereastr[; luna ]ntinde omelancolic[ lumin[; un june cu m[nu=i albe, cu geam laochi, cu havana ]n gur[, se ]ntoarce palid de oboseal[ dup[o petrecere nocturn[...

49. A=ez`ndu-se printre d[r[m[turi, Ioan-vod[ ocoli cu=an\uri platoul muntelui; puse ]n fa\a inamicului, ]n giu-rul a=a-numitei “creste militare” (crкte militaire), adec[pe linia cea mai ]n[l\at[ a pogor`=ului, pe cei mai buni

173

arca=i =i pu=ca=i; ]i ]nt[ri prin o secund[ linie; =i, ]n fine,form[ o rezerv[, pentru a sus\inea la caz de trebuin\[puncturile cele mai amenin\ate.

Cu apropierea nop\ii turcii =i t[tarii, unii revenind dinz[p[ceal[,ceilal\i din goan[ dup[ fug[rita cavalerie, blo-car[ noua tab[r[ a lui Ioan-vod[.

R[zboialele franceze ]n Algeria probeaz[ p`n[ ast[zic`t de greu este a ataca o ]n[l\ime chiar lipsit[ defortifica\iuni =i ap[rat[ de un mic num[r de beduini; cuc`t dar[ mai tare era pozi\iunea moldovenilor, planta\i peun munte =an\uit, grupa\i ]n num[r de mai multe mii decei mai bravi =i unind avantajele ]n[l\imii cu ni=te avanta-je nu mai pu\in pre\ioase ale ruinelor: “atacul unui satcoast[ prea mul\i oameni”, zicea Frederic cel Mare.

Mai ad[uga\i c[ Ioan-vod[, ]n ultimul s[u atac, stricaseo mare parte din artileria turc[; iar c`te tunuri le mair[m`neau bune, toate ]=i pierdeau ]n zadar gloan\ele printrezigzagurile ruinelor, f[r[ a nemeri pe moldoveni, pe c`ndace=tia, din contra, \intind dintr-ascuns =i ]n lini=te, tri-miteau p[g`nilor cu fiecare desc[rc[tur[ un singur me-sagiu de moarte.

50. Istoricii acuz[ pe Ioan-vod[ de a-=i fi ales o pozi\iunef[r[ ap[ =i de a nu fi luat nici o m[sur[ pentru a =i-oprocura prin mijloace artificiale.

Acuza\iunea e bazat[ pe necuno=tin\a localit[\ii:1. }n tot cuprinsul Budjacului apa e aproape tot at`t de

rar[ ca =i ]n centrul Africii.2. C[ut`nd izvoare pe v[rful unui munte, trebuia s[pat

p[m`ntul p`n[ la o ad`ncime foarte mare.3. Chiar r[u=ind ]n asemenea azardoas[ =i grea opera\iune,

o f`nt`n[ n-ar fi ajuns pentru ]ndestularea a 7 000de oameni...

174

51. }n curs de trei zile =i trei nop\i Ioan-vod[ respinsetoate atacurile a 200 000 de p[g`ni.

Lipsi\i de o pic[tur[ de ap[, moldovenii a=teptau ve-nirea nop\ii pentru a ]ntinde petice de p`nz[ dasupra ier-burilor: ei ]=i ungeau buzele cu rou[!

Adesea cu Ioan-vod[ ]n frunte, o seam[ ie=eau din=an\uri, se repezeau cu turbare asupra celor mai expuseposturi inamice, t[iau, m[cel[reau, doborau toate dinaintealor, =i apoi, crun\i de s`nge, se ]ntorceau cu mul\umirealui Ugolino din infernul lui Dante c`nd roade capulvr[jma=ului s[u Ruggieri!

52. }n cursul acelor trei zile =i trei nop\i, demne detimpul lui Ora\iu Cocles, Ioan-vod[, s[ se fi g`ndit el c`tde pu\in la propria-i siguran\[, sc[pa.

Vorbind turce=te ca un turc, el putea trece ]n crepuscu-la serii chiar prin mijlocul p[g`nilr, precum deja f[cuseodat[ |epe=.

Dar toate demonstr[ c[ eroul nostru, groaz[ numai pen-tru p[g`ni, pentru ciocoi, pentru c[lug[ri, ]=i iubea \aramai mult dec`t pe sine ]nsu=i.

53. }n a patra zi turcii ]ncep a parlamenta.Ioan-vod[ arat[ celor trimi=i t[ria pozi\iunii sale =i

num[rul vitejilor ce-i mai r[m`n.“Precum vede\i, - le zice el, - sunt ]n stare de a mai

sus\inea lupta.”Apoi le propune urm[toarele trei condi\iuni:1. M`na du=manilor s[ nu se ating[ de osta=ii moldo-

veni, cari s[ fie liberi a merge pe la casele lor, f[r[ a fiprigoni\i vreodat[ pentru trecut de c[tr[ viitorul domn alMoldovei.

2. Cozacii s[ fie l[sa\i a se ]ntoarce la \ara lor.3. }nsu=i principele s[ fie trimis, viu =i nev[t[mat, d-a

dreptul la sultanul Selim...

175

54. P[g`nii primir[ tractatul.Condi\iunile fur[ jurate de =apte ori de c[tr[ begler-

beiul Ahmed-pa=a =i de =apte ori de c[tr[ Petru cel +chiop,devenit ]n fine ]n realitate domn al Moldovei.

Ahmed-pa=a le jur[ de =apte ori pe cartea lui Mahomed.Petru cel +chiop le jur[ de =apte ori pe cartea lui Crist...55. Cu lacrimi ]n ochi, f[r[ a putea vorbi de emo\iune,

Ioan-vod[ se desp[r\i de credincio=ii s[i tovar[=i.Cozacilor, oameni str[ini, veni\i a servi pentru plat[, el

le l[s[ toate sculele ce avea l`ng[ sine.Moldovenilor, fra\i ai s[i, cari se luptau pentru liber-

tatea patriei, le l[s[ suvenirul de a le fi fost un mare domn=i vaga speran\[ de ]ntoarcerea sa la domnie...

Eroul era convins c[ va reu=i prin profunda-i diploma\iea rec`=tiga gra\iile sultanului Selim, precum alt[dat[, tot]ntr-o asemenea situa\iune, Petru Rare=, numai prinb[rb[teasca-i elocuen\[, reu=ise a ]mbl`nzi m`nia sultanu-lui Suleiman.

Oamenii mari nu desper[ nici chiar pe insula Elba!P`n[ atunci - adio!Cozacii pl`ngeau; moldovenii nu puteau pl`nge: exce-

sul durerii seca izvorul pl`nsului.56. Capitula\iunea de la Ro=cani aminte=te o alt[, ]nche-

iat[ tot cu turcii, nu mai departe dec`t cu vro trei ani mainainte, pe c`nd ]nsu=i Ioan-vod[ petrecea ]nc[ ]n Constan-tinopole.

Dup[ o eroic[ ap[rare a cet[\ii Famagusta ]n Chipru,comandantul Bragadino, redus nu prin arme, ci prinfoamete, impusese p[g`nilor condi\iunea de a permite gar-nizoanei o liber[ retragere.

Seraskirul turc isc[lise f[r[ greutate, =i tot f[r[ greutatese gr[bi a-=i c[lca isc[litura: dup[ de=ertarea cet[\ii, viteazulBragadino =i floarea june\ei vene\iene pierir[ ]n torture.

176

Cunosc`nd dar[ perfidia otoman[, Ioan-vod[ nu semul\umi cu o simpl[ isc[litur[ a pa=alelor: el ceru =idob`ndi, ca garan\ie, un septuplu jur[m`nt, mahometan =icre=tin, din partea lui Ahmed-pa=a =i din acea a lui Petrucel +chiop, de la inamic =i de la rival...

Ei bine, prin aceasta tractatul deveni el oare mai sacru?57. Povestir[m tr[darea, s[ povestim sperjuriul.58. Pe l`ng[ persoana lui Petru cel +chiop, pentru a-l

instala cu firman - o inova\iune nepilduit[ p`n[ atunci ]nMoldova - se afla capigiba=i sau prim-u=ierul Por\ii oto-mane, un personagiu deja important, dar care mai ]n urm[ajunse =i mai sus, vizir, ginere =i cumnat al sultanilor...

Era Scipione Cigala, dintr-o familie aristocratic[ nea-politan[, renegat sub numele de Djigala-zade: un june moale,desfr`nat, nestatornic, m`nc[cios, be\iv... dar cu at`t =imai puternic la curtea unui sultan ca Selim II.

C`nd Ioan-vod[ intr[ ]n cortul beglerbeiului, Ahmed-pa=a era ]ncongiurat de ieniceri, agale, bei, sangiaci, carito\i se ]mbulzeau s[ vaz[ pe teribilul erou de la Jili=te,Br[ila, L[pu=na, Bender...

Seraskirul ]ncep`nd cu mustr[ri, Ioan-vod[ ]i r[spunsecu toat[ demnitatea unui principe c[, pe baza capi-tula\iunilor sale, el nu are a da seam[ dec`t numai c`nd ]lva fi ]ntrebat ]nsu=i sultanul.

M`ndria viteazului ]nfior[ pe musulmani; dar grandoa-rea-i se p[rea a fi ]nl[n\uit bra\ele lor: ei se uitau nedomeri\iunul la altul, ]ndemn`ndu-se care de care a da prima lovi-tur[, =i nemine nu cuteza... trebuia un apostat; trebuia unom ]ndobitocit prin excesul banchetelor =i un dobitoc ame\itprin furia opiului: trebuia un monstru pentru a face unasemenea pas contra onorii =i contra jur[m`ntului.

Acel monstru fu capigiba=i Djigala-zade.

177

59. Munteanul Petru cel +chiop aduse armele p[g`nilorasupra eroului Moldovei.

Italianul Scipione Cigala ]i ]nfipse cu\itul ]n inim[.Un muntean, un italian, un moldovean.Se sf`=iau fra\ii: r`dea otomanul, z`mbea neam\ul, se

preg[tea a r`nji muscalul.60. C`nd gigantul fu c[zut sub perfidul pumnar al nea-

politanului Cigala, ienicerii, ]mb[rb[ta\i prin ini\iativ[, seazv`rlir[ asupra victimei, t[iar[ majestosul cap ce-i speriamai d[un[zi p`n[ =i-n taina visurilor =i-l ]n[l\ar[ pe o suli\[.

Apoi tem`ndu-se, poate, ca un al doilea cap s[ nu r[sar[cumva pe desfiguratul corp, ei legar[ trunchiul martiruluide coadele a dou[ c[mile, cari, gonite ]n direc\iuni opuse,]l rupser[ ]n hidoase fragmente.

61. Dup[ ce finitul spectacolului le r[cise min\ile, p[g`niinu putur[ a nu recunoa=te propria lor nulitate ]n al[turarecu sublimul eroism al mortului.

Crez`nd c[ virtutea lui Ioan-vod[ ]=i va fi avut izvorul]n oasele din cari fusese \esut =i ]n s`ngele ce-i circulaseprin vine, ei ]=i ]mp[r\ir[ ]ntre sine, ca moa=tii, f[rm[turileacelor oase =i-=i ]nfruntar[ s[biile ]n acel s`nge, rug`ndu-se lui Allah ca s[ le dea =i lor tuturor inima principeluirom`n!

C[l[ii purtau pizm[ jertfei lor.62. C[t timp a tr[it Ioan-vod[, turcii, boierii =i c[lug[rii

nu-l sufereau deopotriv[.Dup[ ce murise, inamicii str[ini se ar[tar[ mai genero=i

dec`t inamicii casnici.Pe c`nd ienicerii se puser[ a adora r[m[=i\ele viteazu-

lui, ciocoii cei cu i=lice =i cu comanace crezur[ sosit mo-mentul de a-=i bate ]n fine joc de acela denaintea c[ruia einu ]ndr[zneau p`n[ atunce s[ ridice ochii de la p[m`nt.

178

Pentru a-i r[pi chiar gloria postum[, ei r[sp`ndeau acum]n popor odioasa anecdot[ cum c[ ]n momentul c`nd ]lrumpeau c[milele Ioan-vod[ s[ fi zis: “Ah! caut[ c[ eumulte feluri de mor\i groaznice am f[cut, iar cazn[ caaceasta n-am =tiut s[ fac!”

Dar cine oare s[ fi putut rosti aceast[ barbar[ =i atroceglum[: capul cel lipsit de trunchi? sau trunchiul cel lipsitde cap?

Nu pentru prima =i nu pentru ultima oar[ o neputinci-oas[ ur[ inventa absurdit[\i!

63. Cronicarul Urechea - o mai ziser[m deja nu o dat[ -este un echo al partitului aristocratic.

A=adar, el nu numai profaneaz[ prin satir[ ultimeledivine momente ale lui Ioan-vod[, ci ]nc[ se ]ncearc[ ascuza m`r=ava tr[dare na\ional[ a p`rcalabului IeremiaGolia.

C`nd vine vorba de v`nzarea trec[torii Dun[rii, analis-tul-cocon declam[ cu un aer de criminal[ inocin\[: “Cugreu este celor pu\ini a opri pe cei mul\i =i celor slabi pecei tari; c[ci trec`nd ]nt`i pu=tele cu ieniceri =i cu pedes-trimea s[ apere vasele, aci =i toat[ alalt[ oaste turceasc[ asosit, unde v[z`nd Ieremia p`rcalabul c[ nu-i poate opri,s-a ]ntors...”

C`nd ajunge la defec\iunea celor cinci regimente de ca-valerie, el se fere=te m[car de a men\iona numele p`rc[labuluiIeremia Golia, alunec`nd numai ]n treac[t urm[toarea fraz[obscur[ =i diminutiv[: “La ]nceputul r[zboiului zic c[ oseam[ de moldoveni s[ se fi ]nchinat la turci”...

}n=i=i cronicarii otomani sunt mai rom`ni!64. Dup[ m[celul de la Ro=cani, Petru +chiopul se gr[bi

a trimite caimacam la Ia=i, ca s[-i p[zeasc[ tronul, pe unuldin mizerabilii v`nz[tori ai lui Ioan-vod[, stolnicul Bil[e,

179

]n[l\at acum la demnitatea de mare vornic al |[rii-de-Jos,ocupat[ p`n[ atunci de bravul Dumbrav[.

65. Nu numai vitejii de la Cahul, nu numai “fra\ii decruce” ai lui Ioan-vod[, dezarma\i prin jur[m`nt =im[cel[ri\i prin sperjuri, avur[ soarta de a pieri, ca t[lhariicei os`ndi\i la moarte, f[r[ a se putea ap[ra; nu! nu numaipe \[rmii Cahulului =i pe ruinele Ro=canilor curse cel maipur s`nge =i c[zur[ cele mai nobile capete ale Moldovei;nu! “S-au pornit tatarii ]n prad[ peste toat[ \ara - zicecronica - c`t n-a fost niciodat[ mai mare pustietate dec`tatunce; c[ pre to\i i-au cuprins pe la casele lor f[r[ grij[,unde p`n[ ast[zi ]ntre Prut =i Nistru de atunce a r[maspustietate, de nu s-a mai ]mplut de oameni...”

Petru cel +chiop, ]n fruntea urdiilor p[g`ne, privea cuo sacrileg[ nep[sare cum inamicii rom`nilor =i ai Crucii ]ia=terneau p`n[ la Ia=i o cale domneasc[ de purpur[ dins`nge =i arcuri triumfale din capetele moldovenilor.

66. Moartea lui Ioan-vod[ fu semnal de piere pentrutrei mini=tri, credincio=i p`n[ ]n fine luceaf[rului libert[\iina\ionale:

Vintil[-vod[,Vornicul Dumbrav[,Episcopul Isaia R[d[u\eanul.67. Fostul principe muntenesc, alungat dimpreun[ cu

frate-s[u Petru cel +chiop, expedi acum o armat[ turc[ s[cuprinz[ Bucure=tiul.

De=i Vintil[-vod[ nu avea l`ng[ sine dec`t pe viteazulvornic Dumbrav[ cu o m`n[ de moldoveni, totu=i, lupta,]ncins[ pe c`mpia unde este ast[zi Radu-vod[, fu at`t decrunt[, ]nc`t ]nving[torul crezu de cuviin\[ a-i eternizamemoria, zidind o biseric[ pe locul b[t[liei =i ]nfiin\`nd oserbare anual[, r[mas[ p`n[ ast[zi sub numele de “Mo=i”.

180

O victorie, o biseric[, o serbare cari ne aduc aminte deru=inea discordiilor rom`ne!

68. Vornicul Dumbrav[ reu=ise a sc[pa ]n Transilvania,av`nd noble\a de a c[uta refugiu la generozitatea unuiinamic ale c[rui o=ti se luptar[ contra moldovenilor ]nb[t[lia de la Jili=te.

Un erou muntean fu trimis pentru a cere moartea unuierou moldovean: Iva=co Golescu mijloci extradi\iunea vor-nicului Dumbrav[.

Ce infamie, ce timpuri, o, Doamne!C[lc`nd acele legi, cari prin sublimul lor meritar[ ca

oamenii s[ le numeasc[ divine, +tefan Batori, beiul tran-silvan, dede pe Dumbrav[, legat la m`ini =i la picioare, ]ndispozi\iunea ambasadorului muntenesc.

Sosind la Bucure=ti, demnul tovar[= al lui Ioan-vod[ fudescapitat.

69. Vl[dic[ Isaia R[d[u\eanul nu ]nt`rzie a fi scos dinscaunul episcopal de c[tr[ Petru cel +chiop; de atunci]ncoace numele s[u, ilustrat un moment prin negocia\iunidiplomatice cu Polonia =i cu Moscovia, despare pentru tot-dauna din analele \[rii...

70. Nu putem trece cu t[cerea, ]n acest dureos mar-tirologiu, pe bravul Swierczewski.

F[r[ a fi fost rom`n, el merit[ s[-l punem =i pe el ]nnum[rul s`n\ilor: epitet ce poporul nostru ]l dedea ]nvechime nu ipocriziei ascetice, ci numai ap[r[torilor \[rii.

Dup[ b[t[lia de la Cahul, Swierczewski nu mai apare pescena istoriei: product al geniului lui Ioan-vod[, el se stin-se odat[ cu creatorul s[u...

71. Cellalt cozac, marinarul Pokotilo, ]nving[torul dela Ak-kerman, dup[ ce se v[zuse ]n imposibilitate de aap[ra el singur trecerea Dun[rii contra colosalei armateotomane, l[s[ portul Gala\iului, unde se \inuse ]n embus-cad[, =i... nu-i g[sim urme ]n istorie!

181

72. Mai pieri atunci, pieri f[r[ de veste, o fiin\[ gin-ga=[, de care n-am vorbit nemic ]n tot cursul acestei trage-dii, pline de caractere sau prea mari, sau prea mici, darnumai b[rb[te=ti: ]i rezervam pateticul finalului.

Era o femeie care iubea at`t de mult pe Ioan-vod[, ]nc`t]l ]ntov[r[=ea ]n toate b[t[liile sale, dempreun[ cu un pruncde \`\[...

Nu v[ m`ndri\i, rom`ncelr: era o str[in[, o s[soaic[,un blond =i melancolic c[p=or german din Transilvania.

}n focul ultimei lupte, cuprins[ de acel presim\im`ntprofetic ce ]nso\e=te totdauna un amor profund =i pur, -fie acel amor pentru un b[rbat, pentru o patrie, sau pen-tru ]nsu=i Dumnezeu! - “ea nu l[sa pe Ioan-vod[ - zicecronica \[rii - s[ stea ]ntre oastea cea c[l[rea\[, tem`ndu-se s[ nu-l vicleneasc[ boierii!”

C`z`nd prizonier[, v[duv[ a fericirii sale, condus[ ]nrobie la Constantinopole, ea se evaporeaz[ din istorie, dup[expresiunea poetului:

Ca o fantasm[ drag[, ce-n vise lungi =i rele,Trec`nd printre morminte, =opte=te: am tr[it!...*

Sugarul s[u, n[scut a=a zic`nd pe un c`mp de b[t[lie,crescu ]n haremul unui pa=[.

Peste dou[zeci =i cinci de ani, Turcia, sigur[ c[ naturap[rin\ilor degenerase cu des[v`r=ire ]n aceast[ r[mureatransplantat[ a unui neam eroic, ]l trimise domn ]n |araRom`neasc[.

El domni ceva peste un an, nu f[cu nemic =i abia fi-gureaz[ ]n cronice sub porecla de “cel Surd”.

}n adev[r surd, surd la vocea m[re\ei sale origini: fiudesnaturat al unui tat[ erou =i al unei mame eroine, maipurt`nd spre deriziune numele str[mo=esc al marelui +tefan!

* Autor: Dimitrie Bolintineanu.

182

Bruma sclaviei ucide ]n r[d[cin[ chiar florile cele mai alese.73. De la amorul nelegitim, dar pasionat =i poetic al

junei germane, s[ trecem la c[ldu\a proz[ a c[s[toriei luiIoan-vod[ cu fata marelui boier Lupea Huru.

V[zur[m c[ doamna, dempreun[ cu fiu-s[u Petru, decla-rat prin votul \[rii mo=tean al tronului moldovenesc, re-fugise contra nelini=tii r[zboiului la marginea Poloniei,dup[ murii formidabilului Hotin.

}nsu=i socrul princiar comanda cetatea, ca unul ce aveaun interes personal ]n m`ntuirea fiicei sale =i a coronatu-lui s[u nepo\el.

Familiile celor mai ]nsemna\i boieri cautar[ siguran\alor pe l`ng[ familia domneasc[.

Ajung`nd =tirea despre calamitatea de la Cahul, ei cuto\ii trecur[ Nistrul, duc`nd cu sine tezaurul princiar,]nso\i\i de 200 nobili poloni, cari se gr[bir[ a forma ofrumoas[ escort[ ]n giurul nefericitelor rom`nce, =i famil-ia domneasc[ se retrase la mo=ia unui magnat, vechi amical lui Ioan-vod[.

}n zadar Turcia ceruse ]n mai multe r`nduri extra-di\iunea fugarilor, mai ales a principesei cu copilul =i cubog[\iile lui Ioan-vod[: ospitalierul magnat, credinciossuvenirului amiciei, respinse toate st[ruin\ele Por\ii oto-mane =i chiar ale regelui polon, p`n[ ce, ]n fine, fiindamenin\at, el se c[s[tori cu v[duva eroului moldovenesc,=i numai a=a o putu sc[pa de robia p[g`n[.

Doamna Moldovei deveni so\ia lui Cristof Strus.Pe l`ng[ prestigiul s[u de m`ntuitor, noul b[rbat al

v[duvei lui Ioan-vod[ avea o calitate ce-l f[cea demn de oasemenea ]nso\ire: el se tr[gea dintr-o familie at`t de ero-ic[, ]nc`t ]n Polonia devenise proverbial c[ fiecare Strusmoare pe c`mpul b[t[liei.

Dou[zeci =i patru din acest neam pierir[ ]n lupte cup[g`nii.

183

Peste treizeci de ani, fiastrul lui Cristof Strus, eredelelui Ioan-vod[, str`ng`nd o m`n[ de cozaci, n[v[li ]n Mol-dova ca s[ cuprinz[ tronul p[rintesc, pe c`nd domnul Aron-vod[ se afla atunci dus la Constantinopole: dup[ o domniede dou[ luni, neput`nd s[ reziste unor for\e centuple, elfu silit a se ]ntoarce ]n Polonia, fu arestat =i trimis ]nexiliu la fort[rea\a Marienburg.

Prin un azard curios, tot acolo ]n exiliu =i-a fost petre-cut june\ea un str[mo= =i omonim al s[u, famosul PetruRare=.

74. A=a finir[ cele dou[ femei =i cei doi fii ai lui Ioan-vod[.75. Voind a ]ncheia acest registru mortuar, ]mi tre-

mur[ m`na, ca =i c`nd prin descrierea crimelor a= resim\ieu, ]n locul uciga=ilor, remu=c[rile con=tiin\ei!

Pu\in ]n urma b[t[liei de la Cahul, un str[in vizit[Bucure=tiul.

Pe poarta palatului domnesc el v[zu expuse dou[domne=ti capete.

Unul, de cur`nd secerat, conserva ]nc[ ceva sufletesc,asemenea undei de care ating`ndu-se ]n zbor aripa uneip[s[ri ]ntip[rise ]n ea pentru o clip[ o vag[ mi=care.

Cellalt, cosit de demult =i adus de departe, livid, fix,speria prin un aer de ironie mortal[, nu din ast[ lume, cidin ne=te sfere superioare: teribila expresiune a capetelormoarte de p`nzele lui Caravaggio!

Acele dou[ infernale trofeuri era capul lui Vintil[-vod[,domnul |[rii Muntene=ti, =i capul lui Ioan cel Cumplit,domnul Moldovei...

Fra\i p`n[ la moarte, fra\i dup[ moarte: adev[ratul sim-bol de unire!

184

V

DUP{ EL...

Tak strуny lutni od tengiego ciosuZabrzmia i penkna: zmieszanemi

dzwienkiZdaja sie glosic poczatek piosenki,

Ale jиj konca nikt sie nie spodziewa.

Astfel coardele al[utei, lovite preatare, r[sun[ =i plesnesc: confuzul sonse pare a promite abia ]nceputulc`ntecului, dar nimene nu se maia=teapt[ a-i auzi sf`r=itul...

Mickiewicz, Konrad Wallenrod

1. Era anul 1577: trei ani de la pieirea lui Ioan-vod[.Pe tronul Moldovei, dup[ ce =i-l cump[rase cu un tribut

]ndoit =i cu p`raie de s`nge rom`nesc, domnea ]n lini=te,ca ]ntr-un cimitir, Petru cel +chiop, ]ncungiurat de ciocoi,cari ]l numeau “matc[ f[r[ ac”, =i de c[lug[ri, cari ]i admi-rau cuno=tin\ele ]n astronomie =i ]n muzic[.

|[ranii nu aveau ce m`nca.Visteria era seac[.Ienicerii, cari formau garda princiar[, erau st[p`ni prin

ora=e =i prin sate.Deodat[ sose=te un curier: cozacii se preg[tesc a trece

Nistrul, av`nd ]n fruntea lor pe un frate al lui Ioan-vod[...2. Mult poate un nume!La Roma era de ajuns ca un Commod sau un Eliogabal

s[ se numeasc[ Antonin pentru ca pe dat[ tot imperiuls[-i aclame cu entuziasm, aduc`ndu-=i aminte de ferici\iitimpi sub Antonin cel Piu =i sub Marc-Aureliu Antonin!

185

}n ochii francezilor, unul din cele mai mari merite alelui Napoleon III fu calitatea sa de nepot al lui Napoleon I.

Judeca\i dar[ de impresiunea produs[ asupra moldove-nilor prin vestea venirii unui frate al neuitatului martirde la Cahul!

3. Pretendintele era fiul armencei, mumei lui Ioan-vod[;]ns[ fiu din un alt tat[, un tat[ nedomn =i chiar nerom`n.

Dac[ boierii =i c[lug[rii imputau ca o crim[ origineaarmeneasc[ numai matern[ a lui Ioan-vod[, apoi cu c`tmai pronun\at[ cat[ s[ fi fost aversiunea lor pentru acestfrate, nu fiu domnesc, armean =i de pe tat[ =i de pe mum[!

Prima a=ezare a armenilor ]n Moldova fuse anterioar[desc[lec[rii a=a-numitului Drago=-vod[; dar ]n curs de treisecoli de emigra\iune mica lor colonie nu =tiu a se ]ntrunicu rom`nii; ea r[mase diferit[ prin religiune, prin limb[,prin obiceiuri, prin ocupa\iuni, prin ]ncuscriri.

Din aceast[ cauz[, moldovenii priveau totdauna cu undespre\ suprem pe laborio=ii armeni, acufunda\i cu totul]n nego\ul lor, numindu-i p[g`ni, =i bisericii lor zic`ndu-icapi=te.

Ei bine! un armean, un paria al societ[\ii moldovene fuprimit acum cu bra\ele deschise, numai pentru c[ avuseseaceea=i mum[ cu nemuritorul erou al Rom`niei!

4. Carabied Serbega - a=a-i era numele armenesc - ecunoscut ]n cronicele noastre sub porecla de Ioan Cre\ul,dup[ caracterul p[rului, iar ]n analele cozace sub acea deIvan Potcoav[, fiindc[ fr`ngea ]ntre degete potcoava decal.

Nalt, bine f[cut, av`nd o for\[ extraordinar[, brav p`n[la temeritate, acest domn, adev[rat frate cu Ioan-vod[,fugind ]n urma catastrofei de la Cahul, ]=i g[sise un re-fugiu peste Nistru.

186

Antipatiile sale =i ale cozacilor erau comune: ]i ]nsufle\eadeopotriv[ acela=i sim\ de r[zbiunare contra p[g`nilor.

A=adar[, ]n cur`nd Potcoav[ ]=i c`=tig[ un renume teribilcare r[suna p`n[-n fundul Moscoviei =i p`n[ la haremurileStambulului; vitejiile sale contra turcilor din Budjac =i at[tarilor din Cr`m ]l f[cur[ groaza mahometanilor =i “Ro-land” al poeziei slavo-orientale!

N[scut =i crescut ]n Moldova, frate al unui mare domnmoldovenesc, el se sc`rbea de numele de armean =i se f[leacu acela de rom`n, pe temei c[ e rom`n oricine voie=te =isimte rom`ne=te: la anticii no=tri str[buni doi ]mp[ra\idin cei mai eminen\i, Traian =i Alexandru Sever, a fostunul - barbar din Spania, cellalt - barbar din Siria...

Astfel, gloria personal[ a lui Potcoav[ m[gulea amorulpropriu na\ional al moldovenilor, cari ]=i atribuiau =i aveaucuv`nt de a-=i atribui loru=i cu m`ndrie victoriile ]n-str[inatului viteaz, =i figura lui ap[rea cu at`t mai marecu c`t mai mult o exagera fama dep[rt[rii =i cu c`t maimic[ se vedea de aproape caricatura domneasc` a lui Petrucel +chiop...

5. Dup[ fatala b[t[lie de la Cahul reu=ise a sc[pa ]npatrie c[pitanul cozacesc Kopycki, p[str`nd ]n inim[ undevotament postum =i religios pentru memoria lui Ioan-vod[.

Tot atunci se retr[sese peste Nistru, de frica perse-cu\iunii lui Petru cel +chiop, fostul p`rc[lab de Roman,|opa; ]=i cump[rase o bucat[ de p[m`nt la hotarul Mol-dovei; se ]nsurase cu o femeie cozac[ =i, privind cu dor depe \[rmul fluviului la p[r[sita \ar[, gemea dup[ un tre-cut, ofta dup[ un viitor.

Ace=ti doi, Kopycki =i |opa, ]ntreprinser[ acum a da luiPotcoav[ coroana fr[\`ne-s[u lui Ioan-vod[, ve=tejit[ de treiani pe fruntea unui tr`ndav cirac al Por\ii otomane.

187

Pe de o parte, ei ]=i formar[ un puternic partit ]n inte-riorul \[rii, pentre vechile sluji ale glorioasei domnii tre-cute; pe de alt[ parte, prin bani =i promisiuni, adunar[c`teva centurii de cozaci; ]n fine, ar[t`nd lui Potcoav[scrisorile moldovenilor, cari ]i propuneau cu st[ruin\[tronul fratern, ]l ]ndemnar[ a profita de ocaziune.

6. Afl`nd despre mi=carea periculosului rival, Petru cel+chiop ]ncepu a-=i organiza armata, rug`nd totodat[ pecomandan\ii poloni de pe la fruntariile Moldovei ca s[opreasc[ coz[cimea de a c[lca tractatul de pace dintre Po-lonia =i Imperiul otoman.

Potcoav[, Kopycki =i |opa, neav`nd ]nc[ sub arme maimult de 300 de voinici, crezur[ de cuviin\[ a mai am`na]ntreprinderea p`n[ la un moment mai oportun, se retra-ser[ de la hotarul Moldovei =i se ]mpr[=tiar[ cu scop de arecruta mai multe for\e: Kopycki merse la cetatea Bar,|opa la ora=ul Breslaw, ]nsu=i Potcoav[ se a=ez[ ]nt`rgu=orul cozacesc Nemirov.

}n acest interval, guvernul polon, str`mtorat de cere-rile unui ceau= turcesc venit din partea lui Petru cel+chiop, se v[zu silit a aresta pe turbur[tori: un c[pitan fuexpedit la Nemirov cu trei escadroane pentru a pune m`nape Potcoav[.

Viteazul avea pe l`ng[ sine numai 50 de cozaci pede=tricu pu=te; dar ]n pieptul s[u b[tea inima unui frate al luiIoan-vod[: el nu se ]nfrico=[ a ie=i ]n c`mp ]ntru ]n-t`mpinarea unui deta=ament de =ase ori mai numeros,]nfrunt`nd Polonia ]n mijlocul Poloniei.

Pentru a putea intra ]n Nemirov, c[pitanul polon tre-buia s[ treac[ un r`ule\; Potcoav[ se puse ]n cale-i, v`r`ndu-se cu ai s[i ]n ap[ p`n[ la br`u, cu pu=te a\intate.

Renumele adversarului =i t[ria pozi\iunii ce-=i alesesesperiar[ pe trimisul regal: el se retrase cu cele trei es-

188

cadroane f[r[ a fi slobozit un singur foc; Potcav[ se ]ntoarselini=tit ]n t`rgu=or.

Dar orizontul s[u se posomor`se: el nu mai putear[m`nea ]n Polonia.

}n acest moment hatmanul coz[cesc +ah ]i propuse ser-viciile sale, cari, unite cu ale lui |opa =i Kopycki, se r[dicau]n totul p`n[ la o mie de osta=i de frunte.

Nu era timp de a se mai g`ndi.Tobele r[sunar[: Potcoav[ trecu Nistrul, l[s`nd la spate

r[zbunarea guvernului polon =i privind ]n fa\[ armata luiPetru cel +chiop...

7. Invaziunea cozacilor ]n Moldova se oper[ prin jude\ulSoroca.

Popora\iunea acestui district, o amestec[tur[ de rom`nicu t[tarii pecenegi din secolul XIII =i cu o colonie de ge-novezi din secolul XIV, se distingea prin spiritul s[ur[zboinic.

A=eza\i la hotarul \[rii, ei =tiau totdauna a-l ap[ra cupieptul lor, c`nd contra polonilor, c`nd contra t[tarilor:abia se ar[ta inamicul pe sacrul \[rm al Nistrului, ]n clip[sorocenii se str`ngeau gr[mad[, ]l r[spingeau =i-l goneauadesea chiar dencolo de fluviu.

}n=i=i cozacii o p[\iser[ nu o dat[, =i o p[\iser[ foarter[u, cu h`nsarii, - a=a se numea brava mili\ie districtual[,comandat[ de p`rc[labul Sorocei.

Prin urmare, s[ fi fost iubit sau, cel pu\in, s[ fi fostrespectat Petru cel +chiop, Potcoav[ cu o mie de aventuriericu greu str[b[tea prin r[zboinicele maluri ale Nistrului.

Dar sorocenii, ca =i toat[ \ara, ur`nd =i despre\uind penecapabilul lor domn, cozacii fur[ primi\i ca ne=te amici,Potcoav[ - ca un m`ntuitor...

“Acolo mul\i i s-au ]nchinat”, zice cronicarul Urechea.

189

8. Apropiindu-se de Ia=i, eroul nostru fu oprit de arma-ta lui Petru cel +chiop, care puse ]n prima-i linie 500 deturci, d`ndu-le ordinul de a trage dent`i din tunuri =i apoia se arunca ]n atac cu arm[ alb[.

Dar Potcoav[ mo=tenise o sc`nteie din acel geniu mili-tar care caracteriza ]ntr-un grad suprem pe r[posatul Ioan-vod[, f[c`ndu-l s[ prevaz[ =i s[ pre]nt`mpine toate pla-nurile inamicilor.

}n\eleg`nd g`ndul lui Petru cel +chiop, el porunci coza-cilor a se culca jos la p[m`nt, p`n[ ce gloan\ele tunurilorvor trece dasupra capetelor.

Atunci, s[rind pe nea=teptate ]n picioare, ei desc[rcar[]n turci toate pu=tile: trei sute otomani c[zur[ mor\i.

Petru cel +chiop crezu totul pierdut =i rupse la fug[.Victorie, goan[, m[cel...

9. Moldovenii nu luar[ de loc parte la b[t[lie.Toat[ ac\iunea se petrecuse numai ]ntre cei 500 turci

din prima linie =i cozaci.Dindat[ ce otomanii fur[ b[tu\i, oastea cea curat mol-

doveneasc[ a lui Petru cel +chiop se gr[bi a trece la Pot-coav[, pe care-l dorea mai denainte.

10. Prin o singur[ victorie Potcoav[ lu[ acel tron pecare Petru cel +chiop nu-l putuse lua cu toat[ armata turc[-maghiar[-muntean[ dec`t cu ajutorul celei mai m`r=avetr[d[ri, dup[ trei luni de o lupt[ necurmat[, unde fuseseb[tut =i tot b[tut ]n zece r`nduri; acel tron, pe care ]nc[mai nainte Ioan-vod[ el ]nsu=i l-a fost luat de la Bogdan-vod[ f[r[ a v[rsa o pic[tur[ de s`nge.

}n aceast[ cronologie se cuprinde o profund[ lec\iune filo-zofic[, la care cat[ s[ se g`ndeasc[ mult, foarte mult to\idomnii de pe fa\a p[m`ntului: tronurile se dob`ndesc lesne =ise pierd cu greu de c[tr[ acei ce-i vrea \ara, se dob`ndesc cugreu =i se pierd lesne de c[tr[ acei ce \ara nu-i vrea.

A=a fu, a=a este, a=a va fi totdauna.

190

11. Intr`nd ]n Ia=i, Potcoav[ fu coronat sub memorabi-lul nume de Ioan-vod[.

Dar domnia-i fu at`t de scurt[, ]nc`t nu e chip a nepronun\a asupra capacit[\ii administrative =i diplomaticea acestui mare osta=.

Prima-i grij[ fu de a trimite ambasadori la Constanti-nopole, ca s[ cerce de nu cumva vor reu=i a-i scoate ]nves-titura domneasc[.

Apoi eliber[ de prin ]nchisori gloate de prizoniericre=tini, c[zu\i ]n trecut la m`na p[g`nilor =i p[zi\i ]ncapitala Moldovei, sub prevegherea temnicerului turcesc -Petru cel +chiop.

}n fine, numi boieri: |opa deveni mare vornic al |[rii-de-Jos, Kopycki - p`rc[lab la Hotin, +ah - hatman...

12. Nu trecu mult timp, =i eternul nostru fugar, Petrucel +chiop, reveni cu o puternic[ armat[ de munteni, t[taridin Budjac, turci din Dobrogea, aduna\i prin firmanulimperial al lui Amurat III... uitasem a spune c[ sultanulSelim II nu mai era; el murise de be\ie ]n anul mor\ii celeiviteje=ti a lui Ioan-vod[.

Mai mul\i moldoveni, - moldoveni, vai! de felul p`r-c[labului Ieremia Golia, - se adauser[ c[tr[ oastea p[g`n[,ridicat[ ea singur[ la o cifr[ denaintea c[rii ar fi tremuratoricine afar[ de Potcoav[.

Fidel sistemului fratern, acesta nu a=tepta a fi atacat acas[,ci, cu mul\i-pu\ini c`\i avu l`ng[ sine, ie=i cu seme\ie el ]nsu=idrept contra inamicului, ajuns deja ]n prejmetele Ia=ului.

13. R[posatul B[lcescu analiz[ b[t[lia de la satul Docoli-na ]n urm[toarele c`teva cuvinte, pline de acea limpezici-une critic[ care distingea pe nemuritorul nostru istoric:

“La 1578 vedem pe Petru cel +chiop a ]ntrebuin\a aceea=itactic[ ce vestitul catarginez Annibal ]ntrebuin\[ ]n b[t[liade la Zama.

191

}n lips[ de elefan\i, ]ns[, el puse ]n fruntea liniei salede b[t[lie cirezi de vaci =i herghelii de cai, pentru ca s[calce pedestrimea lui Potcoav[.

Lui i se prileji aceea=i nenorocire ce ]nt`mpin[ vestitulbiruitor de la Canne: c[ci cozacii, st`nd pe loc =i l[s`nd s[se apropie o=tirea lui Petru-vod[, deodat[ slobozir[ fo-curile ]ntr-]nsa.

Atunci, acea herghelie de cai =i ciread[ de boi sp[i-m`nt`ndu-se, se ]ntoarse ]napoi, =i, n[v[lind peste oastealui Petru-vod[, o puse ]n neor`nduial[.

Cozacii se folosir[ d-aceast[ ]mpregiurare, o izbir[ deo-dat[ d-a dreapta =i d-a st`nga, =i lesne o ]nvinser[.”

14. Ciudat lucru!Petru cel +chiop, carele =tia bine eline=te, citise pe

Polybiu numai pentru a imita gre=elile lui Annibal, d`ndastfel lui Potcoav[ o frumoas[ ocaziune de a birui ]ntoc-mai ca marele Scipion.

Natura, nu lectura face adev[ra\ii generali, cari sunt =iei poe\i, adesea poe\i sublimi prin varietatea =i m[rimeaideilor, prin frumuse\ea =i armonia formei, prin u=urin\aconcep\iunii, prin efectul finalului, prin darul de a im-proviza.

15. Dup[ victoria de la Docolina, Poarta otoman[ sesperie, ]ntocmai ca =i c`nd ar fi v[zut ]nvi`nd din mor\i peteribilul Ioan-vod[: noi ordine fur[ expedite la munteni, latransilvani, la t[tari =i la beglerbeiul Rumeliei, ca s[ intrecu to\ii ]n Moldova, rea=ez`nd pe tron pe Petru cel +chiop.

16. Caracterul lui Potcoav[ prezint[ un tip de cavale-rism din evul mediu; despre\ pentru foloase materiale, amorfurios de renume.

Cu o m`n[ de oameni, el ar[t[ lumii c[ =tie s[-=i cuce-reasc[ o purpur[.

192

Cu o m`n[ de oameni, el ar[t[ lumii c[ =tie a ]nvinge ohidr[.

De patru ani ]n lupt[ necurmat[ cu p[g`nii, el nu fub[tut niciodat[...

Ei bine! dec[t s[-=i ri=te o reputa\iune, c`=tigat[ prinun =ir de vitejii minunate, el preferi acuma, dup[ o lun[de domnie =i dup[ dou[ victorii str[lucite, s[ renun\e debun[ voie la coroana fratern[, pierz`nd tronul, darconserv`nd gloria.

Pe c`nd Petru cel +chiop fuge cu ru=ine =i cu disperarede pe c`mpul Docolinei, Potcoav[ adun[ divanul \[rii =i-ideclar[, cu demnitatea unui ]nving[tor, c[ el “nu voie=te amai domni”.

Apoi ia cu sine cele 14 tunuri, cucerite ]n b[t[lia del`ng[ Ia=i =i pe cari le socotea cu tot dreptul ca un net[g[duittrofeu personal, =i se retrage ]n lini=te peste Nistru.

17. Prin capriciul azardului, guvernul polon ]ns[rcin[cu arestarea lui Potcoav[ tocmai pe generalul Mielecki,acela care, dac[ v[ mai aduce\i aminte, se ]ncercase cucinci ani mai nainte a restabili pe tron pe Bogdan-vod[ =ifuse alungat de pe teritoriul Moldovei de c[tr[ vorniculDumbrav[.

Mielecki cunoscuse pe Ioan-vod[, auzise de Potcoav[,=i, p[\it o dat[ de la unul din fra\i, se teamea a nu mai p[\io a doua oar[ =i de la cellalt: astfel, de=i avea la dispozi\iune-i toate for\ele armate ale regatului contra unui singur om,totu=i, el crezu mai demn a birui prin tr[dare.

Am[git cu promisiuni de iertare =i chiar de r[splat[pentru m[re\ele sale fapte contra vr[jma=ilor numeluicre=tin, Potcoav[ se dede el ]nsu=i, cu toat[ artileria =i cutoate tezaurele sale, ]n ghearele perfidiei: fu ferecat lam`ini =i la picioare =i aruncat ]n temni\[.

193

18. Cozacii =i moldovenii fur[ cuprin=i de indigna\iune;dar o resim\ir[ mai cu seam[ Kopycki =i |opa, ]n cari onestins[ iubire pentru familia lui Ioan-vod[ se unea cu our[ mortal[ contra lui Petru +chiopul.

Hatmanul +ah =i de ast[ dat[ se ]n\elese cu d`n=ii. Pot-coav[ avea un frate bun, mai mic de ani, numit Alexan-dru; ca =i d`nsul, armean prin s`nge =i rom`n prin cuget;ca =i d`nsul, refugit peste Nistru, ca =i d`nsul, sem[n`ndla caracter cu neuitatul Ioan-vod[.

“}n lipsa potcoavei avem o talp[!” strigar[ cozacii,aduc`nd ]n Moldova pe noul pretendinte.

Petru cel +chiop r[mase fidel principiilor sale; el fugisprinten mai nainte de a fi v[zut fa\a inamicului.

Alexandru-vod[ intr[ ]n Ia=i =i primi coroana \[rii.19. Aceast[ domnie, ca =i a lui Potcoav[, \inu abia o lun[.Noul principe nu avuse ]nc[ timpul de a-=i organiza o

armat[, c`nd iat[ o puternic[ oaste turc[, transilvan[ =imunteneasc[ cotrope=te \ara.

Alexandru-vod[, cu vro c`\iva cozaci, se ]nchide ]n pala-tul domnesc, decis a sus\ine un asediu.

20. Pentru un Ioan-vod[ fu de ajuns o zi, o noapte, s[ia o cetate ca Br[ila sau ca Benderul.

Petru cel +chiop pierdu un =ir de zile de nop\i f[r[ aputea reduce o cas[!

“A b[tut pregiur curtea din c`=legi p`n[ la meazi-p[r[simi”, zice cronica \[rii.

Lipsit de praf de pu=c[ =i de proviziuni, Alexandru-vod[ tot ]ns[ nu capitul[.

Ie=ind cu ai s[i din palat, el str[b[tu ]n ]ntunericulnop\ii prin posturile armatei inamice =i fugi ]n direc\iunealacului care scald[ o coast[ a capitalei.

Aci ]ns[ ]l ajunser[ gona=ii.

194

Dup[ o lupt[ furioas[, puiul de erou fu prins =i —oroare! — deja pe jum[tate mort din r[nile primite ]nb[t[lie, el expir[ ]n \eap[.

21. Aproape de locul b[t[ii, Petru cel +chiop zidi mo-nastirea Galata, precum frate-s[u, domnul muntenesc zi-dise adiniori o biseric[ pe locul b[t[liei cu vorniculDumbrav[.

+i biserica unuia, =i monastirea celuilalt ]nc[pur[am`ndou[ ]n grifele a ni=te greci, ]mbr[ca\i ]n haine dec[lug[ri.

Iat[ cine tr[gea foloase din sinuciderile rom`nilor.22. Dar pe c`nd Alexandru-vod[ moare ]n Ia=i din m`na

unui cal`u turcesc, ce oare va fi f[c`nd groaznicul Pot-coav[, pe care ]l l[sar[m ]n fundul unei pu=c[rii?

Va muri =i el, nu v[ ]ndoi\i; va muri =i el tot din m`naunui c[l[u turcesc: c[ci a=a fu scris ]n cartea destinuluipentru c`te=itrei fra\ii, lega\i prin s`nge, prin eroism =iprin martiriu!

23. Enric de Valois de demult nu mai domnea ]n Polonia.Chiar ]n anul pierii lui Ioan-vod[ el fugi dintr-un regat

ce nu-l meritase, alerg`nd la tronul Fran\ei, r[mas vacant=i pe care urc`ndu-se dovedi ]n cur`nd =i acolo c[ nu me-rita nici pe acela.

Dup[ ce polonii ]=i aleser[ rege, iar[=i =i iar[=i din ]ndem-nul Turciei, pe +tefan Batori... acel bei transilvan, caredint`i trimisese o=ti contra lui Ioan-vod[ =i apoi extr[dasemuntenilor pe vornicul Dumbrav[.

24. Cu c`teva zile mai nainte de oribila pieire a luiAlexandru-vod[, regele polon primi de la sultan urm[toareaepistol[, reprodus[ aci dup[ original:

“Etern-victoriosul fiu al lui Selim-han, nepot al lui Sule-iman-han, Amurat-han.

195

L[udatule ]ntre cei mai ale=i monarhi cre=tini! c`rma-ciule popoarelor lui Isus! tu, carele t`rì dup[ tine poalelegenerozit[\ii =i ale venera\iunii! maiestosule =i respecta-bilule st[p`n al \[rilor polone! rege +tefan Batori, a c[ruivia\[ dea Allah s[ se sf`r=easc[ pe calea cea dreapt[!

Pe dat[ ce aceast[ scrisoare imperial[ va ajunge lamìnile tale, ia aminte ceea ce urmeaz[.

Nu e mult timp de c`nd un turbur[tor al ordinii pub-lice, pun`ndu-se ]n capul unei monstruoase adun[turi decozaci din Mankerman, din Czerkas, din Kanev =i dinBraslav, dentì cucerise Moldova =i apoi, dup[ mii de pusti-iri =i neor`nduieli, se ]ntoarse ]napoi ]n regatul s[u.

De=i mai ]n urm[ hatmanul t[u reu=i a pune m`na pecei vinova\i, totu=i, gr[bindu-se a merge ]ntru ]nt`mpinareapersoanei tale, el se mul\umi a-i distribui sub paz[ prinfelurite casteluri, odat[ cu turbur[torul cel de frunte.

Afl`nd noi toate acestea, chiar c`nd ne preg[team acere cu st[ruin\[ extradi\iunea capului invaziunii, viu saumort, iat[ c[ tocmai atunci, spre mai marea noastr[ mirare,primim =tiri de la legitimul bei moldovenesc =i de la preaonorabilul Daud-bei, sanjac de Silistria, cum c[ un alt ne-mernic, ce se zice a fi frate cu acela de mai nainte, n[v[liacum cu vro 2 000 de pu=ca=i cozaci c[l[ri =i pedestri,t[i`nd =i arz`nd toat[ \ara Moldovei =i amenin\`nd ]ns[=icapitala Ia=ii.

+tii bine c[ din timpii respectabililor =i onorabililorstr[buni ai no=tri, - ale c[ror morminte Allah s[ le ]ncu-nune cu o lumin[ etern[! - =i p`n[-n ziua de ast[zi, ambelenoastre popoare, p[zind strict condi\iunile p[cii, conside-rau totdauna tractatul ce ne leag[ a fi un izvor de putere=i o temelie de prosperitate pentru fiecare din ele.

Dar acum, c`nd un ho\ netrebnic, ie=ind din hotarelePoloniei ]n fruntea unei bande de vagabonzi =i t`lhari,

196

cuteaz[ a inrumpe ]n Moldova, \ar[ at`rnat[ de posesiu-nile noastre cele de Dumnezeu ferite, c`nd el o pustie=te ]nmii =i mii de moduri =i apoi se ]ntoarce ]napoi ]n hotarelePoloniei, f[r[ a g[si acolo pedeapsa crimelor sale, oareunele ca acestea nu sunt ele o vederat[ c[lcare a tractatu-lui nostru de pace?

Mai apoi, c`nd hatmanul t[u, pun`nd m`na pe tur-bur[torul cel dent`i, ]l l[s[ ]n lini=te, f[r[ a ni-l trimitenou[ la fericita noastr[ Poart[, viu sau mort, oare to\ivagabonzii =i to\i tr`ntorii din Polonia nu sunt ei ]ncu-ragea\i a crede cum c[ ne=te asemenea ho\ii =i amestec[turinu numai nu vor fi pedepsite, ci ]nc[, din contra, r[spl[tite=i sus\inute?

}n adev[r, nep[sarea =i moleciunea din parte-\i suntsingura cauz[ at`t a cutez[rii primului turbur[tor, pre-cum iar[=i a invaziunii celui de al doilea!

Adu-\i aminte c[ numai prin ]nalta noastr[ protec\iuneurc`ndu-te pe tronul regal, tu ]nsu\i ne promiteai nou[ unnem[rginit devotament intereselor noastre: oare evenimen-tele astea din urm[, ]nt`mplate sub regimul t[u =i prinneglijen\a ta, oare ele s[ fie realizarea acelor promisiuniale tale?

A=adar[, ]ndat[ ce atingerea acestei epistole ]\i va ono-ra m`inile, pruden\a ta =i spiritul amiciei ce ne une=te cerdeopotriv[ ca s[ nu ]nt`rzii a trimite la fericita noastr[Poart[, viu sau mort, pe turbur[torul Moldovei, care sead[postise ]n hotarele Poloniei =i se afl[ p`n[ acum ]n a tadispozi\iune.

}nc`t prive=te pe secundul turbur[tor, apoi \i se cadeneap[rat =i nez[bovit a te pune tu ]nsu\i ]n capul o=tilortale, cu cari, dac[ po\i, prinde-l =i-l pedepse=te cu to\i ais[i; iar dac[ al\i inamici exteriori sau debilitatea for\elor

197

tale sau vro alt[ ]mpiedicare te va fi oprind de la aceasta,atunci f[-ne cunoscut[ nou[ sl[biciunea-\i, =i noi ]n=ine ]\ivom trimite ]n ajutor nenum[rate armate.

Pe de alt[ parte, ]nt`mpl`ndu-se cumva c[ pov[\uitorulacestor nemernici s[ scape din m`inile oa=tilor noastre =is[ fug[ ]n Polonia, apoi vei fi dator ]n orice chip a-l prinde=i a ni-l expedi nou[ viu sau mort.

C[ci ]\i declar[m \ie c[ nemic nu te va putea scuza]naintea noastr[ la caz de nu ne vei trimite viu sau mortpe capul primei turbur[ri sau de vei protege ori=icum peturbur[torul [st de al doilea: atunci pacea noastr[ inter-na\ional[ fiind s[pat[ ]n cele mai profunde ale sale funda-mente, r[zboiul va sf`=ia fericirea =i binele popoarelor!

Prin urmare, ]\i mai recomand[m ]nc[ o dat[ de a nucru\a =i a nu am`na nici unul din mijloacele c`te se pot]nchipui prin energie =i prin ]n\elepciune pentru ca s[ con-servi binefacerile p[cii =i ale leg[turilor de vecin[tate decari se bucur[ ambele noastre \[ri.

Scris ]n ultimele zile ale sacrei lune Zil-hidjdje, ]n anulhegirei nou[ sute optzeci =i cinci, ]n capitala Constantinopole.”

25. Reproduser[m textual aceast[ curioas[ epistol[, sau,mai bine, aceast[ semea\[ porunc[, pentru a ar[ta deplingradul de ]njosor`re vasal[ la care ajunse m`ndra Poloniefa\[ cu Poarta otoman[, prin stupiditatea unui Enric deValois =i prin slug[rnicia unui +tefan Batori.

26. Soarta gr[bise finitul lui Alexandru-vod[, f[r[ par-ticiparea regelui polon.

Dar Potcoav[ r[m`nea: a=adar[ fostul perzecutor al luiIoan-vod[ =i al vornicului Dumbrav[ tot ]nc[ mai avea ]nrezerv[ o ocaziune de a-=i demonstra acum, ca rege polon, zel=i supunere la ordinele lui Amurat III, precum =i le demon-strase alt[dat[, ca bei transilvan, la ordinele lui Selim II.

198

27. Scena ce o vom descrie se petrecu ]n Leopole, secu-lara capital[ a Gali\iei, respectat[ sub toate domina\iunile:rutean[, polon[, austriac[.

Acest ora= se afla totdauna ]n cea mai str`ns[ leg[tur[cu Moldova =i chiar cu |ara Rom`neasc[.

C`nd amic, c`nd neamic, istoria lui adesea se confund[cu istoria rom`n[, ]n c`t timp avuse =i el o istorie a sa, =inoi o istorie a noastr[.

Aliat[ cu Alexandru cel Bun =i cu Mircea cel Mare,comuna Leopolii se bucura ]n secolii XIV =i XV de ne=teimense prerogative comerciale ]n tot cuprinsul Rom`niei,de la Nistru =i p`n[ la Severin.

Apoi +tefan cel Mare, ]n r[zboiul s[u cu polonii, ajunsecu fier =i sabie p`n[ sub murii acestei capitale, pustiind]ntr-un mod ]nfrico=at toate satele dimpregiur =i chiarmahalalele, =i se zice - noi nu ne pronun\[m - se zice c[ ]njaful palatului unui magnat gali\ian ar fi g[sit acolo ceamai veche cronic[ moldoveneasc[, descoperit[ - zice-se - ]nanii trecu\i sub numele de Cronica lui Huru.

De aci ]nainte Bogdan cel Chior, p[=ind ]n urmele t[t`ni-s[u, veni =i el cu o puternic[ armat[ a brava zidurile Le-opolii =i se ]ntoarse ]nc[rcat de prad[.

Ca antic =i unic depozit al m[rfurilor moldovene ]nPolonia, acest ora= se umpluse ]n cursul timpului denegu\[tori rom`ni, din cari unii, ajuta\i dint`i de Alexan-dru L[pu=neanul, cel mai bigot dintre tirani, fundar[ aice,pe la mijlocul secolului XVI, o frumoas[ biseric[ de ritoriental, cunoscut[ p`n[ ast[zi sub numele de “bisericamoldoveneasc[“.

28. }n 1578 petrecea din ]nt`mplare ]n Leopole un ita-lian din Floren\a, numit Filip Talducci.

El l[s[ ]n manuscript o nara\iune, p[strat[ p`n[ ast[zi]n Arhivul Mediceu, =i pe care o traduceam aici din liter[

199

]n liter[, precum ]n tribunaluri se ]nregistreaz[ f[r[ nici oschimbare depunerile unui martur ocular.

29. “Plec`nd din Var=avia, regele poruncise a ]nchide]n castelul Rawa, ]n provincia Masovia, sub cea mai aspr[paz[, pe fostul domn moldovenesc Potcoav[.

Mai ]n urm[ dede ordin a-l str[muta la Leopole, undevenise un ceau= turcesc, nu cu alt scop, precum =tia toat[lumea, ci numai pentru a cere capul lui Potcoav[.

Tot cu aceea=i \int[ sosi =i un ambasador din partea luiPetru cel +chiop, aduc`nd regelui pe=ke= 50 boi, 4 bu\i det[mìoas[, 2 bu\i din l[mì s[rate de cele mici =i un fru-mos arm[sar.

Pe aci luni diminea\a, ]n 16 a lui iuniu, regele se dep[rt[pe dou[ zile din ora=, sub pretext de v`n`toare, dup[ cemai ]ntì poruncise ca toat[ poli\ia s[ stea sub arme, pre-cum =i garda regal[, iar por\ile ora=ului s[ fie ]nchise.

Ceau=ul turcesc fuse ]ndemnat a ie=i din Leopole at`tpentru a se feri de pericol personal, cum =i pentru a semasca ru=inea vasalit[\ii guvernului ]n privin\a Turciei.

Toate aceste m[suri fur[ ocazionate prin neobicinuitulconcurs de oameni arma\i, veni\i la Leopole sub cuv`nt dea onora prezin\a regelui, dar ]n realitate, precum se vor-bea, mai ales pentru a asista pe Potcoav[.

Dup[ plecarea regal[ =i regularea celor poruncite, cevamai ]nainte de ameazi, principele prizonier fu adus pe pia\[,f[r[ ca s[-l \in[ cineva, c[ci ]=i ceruse aceast[ singur[gra\ie, dup[ ce ]i fusese anun\at[ sentin\a de moarte.

Scena r[sun[ de zgomotul oamenilor =i de vuietul tobelor.Potcoav[ trecu de dou[ ori d-a lungul pie\ei, netezindu-

=i barba =i privind la public f[r[ cel mai mic semn de fric[;apoi rug[ s[-l asculte =i, f[c`ndu-se t[cere, rosti polone=teurm[toarele cuvinte:

200

“Domnilor le=i! merg la moarte nu =tiu pentru ce, c[cinu-mi aduc aminte s[ m[ fi ]nvrednicit prin faptele melede un asemenea sf`r=it.

+tiu at`ta, c[ totdauna m-am b[tut b[rb[te=te =i viteje=te]mpotriva du=manilor numelui cre=tinesc, lucr`nd numaipentru binele =i folosul \[rii mele, cu hot[r`re de a-i fi caun zid pentru ca p[g`nii s[ nu poat[ trece Dun[rea.

Dumnezeu =tie de ce nu putui izbuti ]n aceast[ dorin\[;pricina cea de c[petenie este tr[d[torul care prin ]n=el[ciunem[ aduse ]n starea ]n care m[ aflu.

Dar bun e Dumnezeu! =i cìnele cel v`nz[tor cur`nd ]=iva primi plata pentru nevinovatul meu s`nge.

At`ta =tiu; ba mai =tiu ]nc[, mai =tiu c[ trebuie s[ moracuma din m`na acestui c[l[u cre=tin - ar[t[ la acela - c[ciacestuia ]i porunci a=a craiul vostru, iar craiului vostrua=a ]i porunci st[p`nul s[u turcul, cìnele de p[g`n!

Mie unuia pu\in ]mi pas[ de via\a mea; dar \ine\i mintec[ peste pu\in timp v[ a=teapt[ =i pe voi ]n=iv[ aceea=isoart[; de c`te ori va vrea cìnele de p[g`n, capetele =iaverile voastre, ba =i capetele =i averile crailor vo=tri vorfi trimise la |arigrad!”

30. Ne ]ntrerupem aci, neput`nd a nu ne ]ntrerupe.Ultimele cuvinte din energicul discurs al lui Potcoav[

erau nu numai o prorocie, ci chiar un fel de a doua vedere;c[ci aproape ]n acela=i moment ]n care fur[ rostite, unnobil polon, amic personal al lui +tefan Batori, fiind tri-mis din parte-i ]n Turcia pentru a cump[ra cai orientali,fu ucis din porunca sultanului, =i banii s[i ]nc[pur[ ]ntezaurul otoman.

Afl`nd mai ]n urm[ aceast[ flagrant[ c[lcare a dreptu-lui gin\ilor, ]nceputul realiz[rii predic\iunii lui Potcoav[,Polonia pufni de m`nie =i... t[cu!

Revenim la nara\iunea lui Talducci.

201

31. “Apoi, dup[ o scurt[ pauz[, ar[t`nd la opt oamenice-l ]nso\eau, Potcoav[ zise:

“Ace=ti slujba=i =i tovar[=i ai mei fiind tot at`t de isprav[ca =i mine ]nsumi, oameni cinsti\i =i vrednici prin ni=teslujbe f[cute cr[iei-voastre; a=adar[, v[ rog ca, dup[moartea mea, nu numai s[ nu fie b`ntui\i, ci ]nc[ dimpo-triv[ r[spl[ti\i dup[ vrednicia lor.”

Apoi adaose:“V[ mai rog ca pe acest om lipsit de cinste - ar[t[ la

c[l[u - carele nu e vrednic a se atinge de trupul meu c`ttimp sunt viu, s[ nu-l l[sa\i a m[ p`ng[ri cu m`na-i nicidup[ moarte; ci ]ng[dui\i aceast[ sarcin[ oamenilor mei,cari numai pentru ast[ de pe urm[ slujb[ m[ ]nso\ir[ p`n[aice.”

De aci t[cu.Tot poporul pl`ngea; mai cu seam[ pl`ngeau o mul\ime

de osta=i, veni\i la Leopole numai pentru Potcoav[, dar pecari marea for\[ de rezisten\[ din partea guvernului ]i]mpiedica de a sc[pa pe erou.

Pe fe\ele lor se citeau durerile suflete=ti.Unul din ei, - se zice c[ dup[ rug[mintea lui ]nsu=i

Potcoav[, - ]l abord[ cu o mare cup[ de vin.Principele ]i mul\umi, lu[ cupa, o de=ert[ f[r[ a

r[sufla =i, uit`ndu-se ]n ochii aceluia ce-i dase, ]i zise,dup[ obicei, c[ bea pentru s[n[tatea lui =i a tuturortovar[=ilor lui.

Apoi iar[ trecu de dou[ ori de-a lungul pie\ei =i, ]najunul momentului fatal, z[rind o leg[tur[ de paie pe caretrebuia s[ ]ngenunche, strig[ cu indigna\iune:

“O, Doamne! oare s[ nu fiu vrednic de a ]ngenuncheape ceva mai bun dec`t asta!”

+i, adres`ndu-se c[tre oamenii s[i, le zise:

202

“Aduce\i covorul ce-mi mai r[mase din lucrurile mele!”C`nd tapetul fu adus, Potcoav[ se puse ]n genunchi cu

demnitate, recit[ rug[ciunea, f[cu cruce dup[ modul gre-cesc =i ]nchise ochii, ]n a=teptarea lovirii mortale; darc`nd sim\i c[ g`dele nu se mi=c[, se ]ntoarse c[tr[ el cu]ntrebarea:

“Ce mai stai?”C[l[ul r[spunse:“St[p`ne! mai ]nt`i haina trebuie a=ezat[ astfel ]nc`t

s[ nu m[ ]mpiedece.”“Bine, bine”, zise principele.Atunci el singur ]=i a=ez[ haina, invoc[ numele lui

Dumnezeu, =i, poruncind c[l[ului s[-=i ]mplineasc[ dato-ria, muri cu lini=tea cea mai senin[.

Unul din oamenii guvernului, voind a ar[ta c[ totul esf`r=it, r[dic[ de trei ori ]n sus, ]n spectacol, destruncheatulcap al eroului.

}n acest moment din toate gurile izbucni un singur \ip[tde durere.

Indigna\iunea poporului fu at`t de mare, ]nc`t gardaregal[ apuc[ pu=tele, tem`ndu-se de o revolt[...”

32. Capul lui Potcoav[ fu al doilea cap princiar dinMoldova rostogolit pe pia\a Leopolii din m`na unui g`de,]ntr-un scurt interval de 14 ani.

}n 1564 fuse descapitat tot acolo, din ordinea regeluiSigismund-August, +tefan-vod[ Tom=a, fugit denaintea luiAlexandru L[pu=neanul: testamentul s[u =i un petic decatifea din mantaua domneasc[ se p[streaz[ p`n[ ast[zi ]ncapitala Gali\iei.

Dar ]ntre +tefan Tom=a =i Potcoav[, ]ntre Sigismund-August =i Batori, ]ntre anul 1564 =i anul 1578 este un abisde diferen\[.

203

+tefan Tom=a, ]n domnia sa cea de c`teva luni, f[ceaparad[ de o antipatie febril[ contra Poloniei, merg`nd cuextravagan\a-i p`n[ la aceea ]nc`t pe negu\itorii din Gali\ia,ab[tu\i din ]nt`mplare la Suceava, poruncea arma=ilors[-i ]nece ]n r[u. Descapit`nd pe un asemenea vr[jma= alnumelui polon, regele Sigismund-August executa o r[z-bunare na\ional[.

Batori avu el oare vreo umbr[ de scuz[ m[cel[rind pePotcoav[?

33. Archiescop catolic al Leopolii era pe atunci, sau cuvro cinci ani mai t`rziu, ]nv[\atul Solikowski, carele nel[s[ o interesant[ istorie a timpului s[u.

De=i inamic declarat al ortodoxilor =i, prin urmare, altuturor rom`nilor, totu=i, el nu se sfie=te a m[rturisi ]ngura mare o profund[ indigna\iune ]n privin\a mor\ii luiPotcoav[.

“Aproape to\i cet[\enii - zice el - pl`nser[ pieirea aces-tui viteaz moldovean; =i nu pu\in pierdu regele chiar ]nstima popoarelor str[ine...”

Atare testimoniu este de o greutate extrem[.34. Depus ]ntr-un cosciug ]mpodobit cu cununi de tran-

dafiri, cadavrul lui Potcoav[ fu ]nmorm`ntat ]n bisericacea rom`neasc[...

Despre Kopycki nu se mai aude nemica; |opa abia pestecincisprezece ani cuteaz[ a se ]ntoarce ]n Moldova; +ah sec[lug[ri =i muri ]ntr-o mon[stire.

35. Petru cel +chiop, afar[ de o scurt[ ]ntrerumpere,]=i conserv[ letargica domnie p`n[ la anul 1591.

Atunci ]ncepu a cre=te ]n gra\iile Por\ii otomane, refu-git la Constantinopole, un frate mai mic al acelui Vintil[,care a fost ]mp[r\it ]n bine =i ]n r[u toat[ soarta lui Ioan-vod[; era famosul Mihai, cunoscut dent`i sub titlul de mareban, apoi sub porecla domneasc[ de “cel Viteaz”.

204

+i ca fiu al lui Petra=cu cel Bun, =i ca frate al nenoro-citului Vintil[-vod[, ur`nd cu ]nver=unare tot neamul luiPetru cel +chiop, acest nou personagiu nu contenea a-ls[pa mereu ]n opiniunea Turciei, p`n[ ce, ]n fine, reu=i ase face s[ se numeasc[ un alt domn ]n Moldova.

Afl`ndu-se acum ]n starea ]n care pusese alt[dat[ penemuritorul Ioan-vod[, Petru cel +chiop avu el oare inimade a imita pe predecesorul s[u? Chem[ oare la arme pe to\ifiii \[rii? Stete oare ]n fruntea vitejilor? Zbur[ s[ aperecu pieptul hotarele Moldovei? Umplu lumea de falaizb`nzilor sale =i pe p[g`ni de teroare?... Nu; el ]=i str`nsecatrafusele =i plec[ ]n Germania!

Suflet slab =i minte mic[, om n[scut nu pentru grandoa-rea purpurii, ci pentru a se supune orbe=te ast[zi la or-dinele turcului, m`ini la =oaptele jezui\ilor - pe cari el celdent`i se ]ncercase a-i introduce chiar ]n Moldova - acestprincipe t`r`tor muri peste pu\in timp ]n exil, devenindcatolic =i tocmai atunci c`nd mergea la Roma s[ s[rutepapucul papei!

Aci apune secolul lui Ioan cel Cumplit =i r[sare secolul

lui Mihai cel Viteaz; dou[ s[rb[tori rom`ne at`t de ]nru-dite, ]nc`t istoricii cei vechi, cari descriser[ pe una dinele, credeau de datorie a descrie tot ei =i pe cealalt[geam[n[.

205

EPILOG

A=a, druma=ul serei ]n c`mpvr`nd s[ se culce,E fericit c`nd pleac[ p-o floarefruntea sa...

BOLINTINEANU

1. P`n[ acum Ioan-vod[ juc[ un rol secundar ]n analelerom`ne =i form[ o lips[ ]n istoria universal[.

2. Nu vorbim nemic despre periodul cel aventuros al vie\iisale, sau de tot necunoscut, ori ]n totul desfigurat la Engel,Wolf, +incai, Photinos, Vaillant, Laurian =i la to\i ceilal\ic`\i crezur[ de ajuns o pagin[ sau dou[ pentru a cuprinde unom pe care nu-l putuse cuprinde o \ar[; ne vom pironi toat[aten\iunea noastr[ asupra altor elemente, prin cari persoanaindividual[ a lui Ioan-vod[ se contope=te cu persoana ceacolectiv[ a Rom`niei =i atinge colosul umanit[\ii.

3. Ca domn, el fu judecat p`n[ ast[zi numai de pre ]nve-ninatele spuse ale vr[jma=ilor s[i: ciocoi, farisei =i str[ini.

Astfel, marele Julian Apostatul, unul din cei mai su-blimi ]mp[ra\i ai Romei deja c[zute, z[cea os`ndit f[r[rezerv[ ]n cursul secolilor, p`n[ ce, ]n fine, trebuia s[vin[ un Bayle =i un Voltaire pentru ca s[ ]ntoarc[ cezaru-lui ceea ce este al lui cezar.

Astfel, de asemenea, uria=ul Napoleon apare =i mai pu\indec`t mic ]n pamfletul lui Victor Hugo; dar nu Victor Hugoeste istoricul lui Napoleon.

4. Ca osta=, Ioan-vod[ fu mic=orat p`n[ ast[zi dup[viclenele rela\iuni ale polonilor, c`nd du=mani neputincio=i,c`nd alia\i perfizi, cari, ]n ambele cazurile, voiau a-i r[pisau toat[ gloria, sau partea-i cea mai frumoas[, ]mp[u-n`ndu-se ei ]n=i=i cu mizerabilul plagiat de pene str[lucite.

206

Aceast[ soart[ o avur[, vai! to\i eroii Rom`niei.Maghiarii oare nu-=i atribuiau ei loru=i, ]n fa\a nedome-

ritei Europe, cele mai falnice =i mai legitime victorii alelui Mircea, |epe=, +tefan =i Mihai?

5. Numai un democrat poate ]n\elege domnia lui Ioan-vod[, a c[rui toat[ administra\iunea fuse ca o luminoas[presim\ire a cuvintelor lui Saint-Simon:

“Nu l[sa\i ca cei s[raci, despoindu-se de pu\inul ce au,s[ mai adauge la prisosul celor avu\i.

Nu l[sa\i ca ho\ii cei de frunte s[ fie pu=i judec[toripeste gre=elile cele mici.

Nu l[sa\i ca ne=tiin\a, supersti\iunea, lenea =i desfr`-narea, n[scute pe puful saloanelor, s[ calce ]n picioare ca-pacitatea =i moralitatea, ie=ite din ]ntunericul unui bordei...”

6. Numai un soldat poate ]n\elege r[zboaiele lui Ioan-vod[, cari se povesteau p`n[ acum ca un lung ]n=ir[-te-m[rg[rite f[r[ plan =i f[r[ succesiune, dar ]n cari artamilitar[ descopere cu uimire o prodigioas[ diversita-te de mijloace, c`rmuit[ de o minunat[ unitate dedirec\iune.

7. Ce e dreptul, ca domn, Ioan-vod[ se ar[t[ c`teodat[prea crud; dar Mircea, +tefan, Mihai fost-au ei, oare, maibl`nzi? dar secolul al =asesprezecelea ]ntreg nu fu el, oare,unul din secolii cei mai ]ncrunta\i ]n toate \[rile lumii, ]nSpania, ]n Francia, ]n Anglia? dar p`n[ =i capii biserici-lor, p`n[ =i predicatorii p[cii evanghelice, p`n[ =i Luther=i papa Piu V nu strigau ei, oare, atunci cu furie: “T[ia\i!t[ia\i! t[ia\i mereu!”

8. Ce e dreptul, ca osta=, Ioan-vod[, dup[ ce f[cusemiracole, c[zu; dar nu uita\i cuvintele lui Frederic: “Niciun geniu militar nu poate \inea contra tr[d[rii”; dar nuuita\i moartea lui Cezar, Enric IV, Gustav-Adolf, =i chiarpe a lui Mihai; dar nu uita\i Waterloo!...

207

Nu totdauna succesul este ceea ce distinge pe oamenii ceimari; c[ci adesea sunt foarte mari tocmai nenoroci\ii, carimor sem[n`nd, pentru ca mediocra posteritate s[ aib[ fericireade a culege mai t`rziu rodul cel ce se coace cu greu.

9. Mircea domnise aproape 40 de ani.+tefan - de asemenea.Mihai tot ]nc[ - cu bine, cu r[u - ]=i tr[g`n[ p`n[ la

9 ani eroica domnie...Mircea, +tefan, Mihai, av`nd puternici du=mani, avur[

]ns[ =i puternici amici, regi =i ]mp[ra\i.Dar c[uta\i cu lum`narea, ca Diogen, nu numai ]n

Rom`nia, ci c[uta\i ]n toat[ istoria universal[ un singurprincipe carele cu mai pu\ine mijloace s[ fi executat ]npace =i ]n r[zboi, ca domn =i ca osta=, ]ntr-un interval dedou[zeci =i opt de luni, ni=te lucruri mai gigantice dec`treformele administrative =i b[t[liile lui Ioan-vod[!

10. Fiecare fact istoric este o ]nv[\[tur[ adresat[ la unmoment oarecare ce se va ivi c`ndva ]n viitor, precum ]npoezia lui Heine cedrul Livanului se g`nde=te la dep[rtatulbrad din codrii Scandinaviei.

Zilele noastre mi se par a fi anume oara care r[spundela vechea lec\iune a lui Ioan-vod[: suntem slabi =i dez-organiza\i, nu avem amici, du=manii ne ]mpresoar[, neamenin\[, ne n[bu=esc din toate p[r\ile.

Dar trebuie oare s[ desper[m? Lipseasc[ un p`rc[labIeremia Golia, lipseasc[ ni=te vornici Bil[e =i Murgu,lipseasc[ un hatman Sl[vil[, lipseasc[ negrul stol de la-comi v`nz[tori: =i atunci, sub un alt Ioan-vod[, ne vorajunge doi ani, numai doi ani, fra\ilor rom`ni, pentru ar[s[di ]n scumpa noastr[ \[ri=oar[ un paradis, p[zit lahotarele sale de mii de ]ngeri cu s[bii ]nfl[c[rate!

11. Pentru cine vrea, ]n pu\in timp =i din nemica se facmulte =i mari.

208

R{ZVAN +I VIDRA

Poem[ dramatic[ ]n cinci c`nturi

“M[rirea de=art[ =i iubirea deargin\i, acestea sunt ne=te neputin\e iu\iale sufletului...”

Mitrop. T e o f i l , Cazania 1644

DEDICA|IUNE

So\iei meleIulia Petriceicu Hasdeu

Cumplita s[r[cie =-invidia viclean[Dan\au ]n jurul meu:

}n inim[ durere, =-o lacrim[ pe gean[,+i-n piept suspinul greu!

Tu, ]ns[, ca o lamp[ r[mas[ m`ng`iereC]nd faclele s-au stins,

Cu-o raz[ de iubire sorbeai acea durere,Secai amarul pl`ns!

Suspinul singur numai ]mi sta mereu ]n cale:Oftam f[r’s[ voiesc,

Ca umbrele, ce-n fa\a luminii matinaleDe noapte ne-amintesc.

DRAMATURGIE

209

}n zilele acelea de sumbr[ poezie,Cu-o m`n[-n m`na ta,

Am scris aceast[ dram[, ce-n via\[-mi o s[ fieCa floarea “nu-m-uita”!

}n stalactit se-ncheag[ o und[, picurat[,P-o st`nc[ ne-ncetat;

A=a oftarea-mi lung[ aice-i ]nchegat[Suspin cristalizat!

M`nia mizantrop[ a omului ]n goan[,Sarcasmul infernal

Le vezi ]n ast[ carte, ]nfipte-ntr-o icoan[Cu v`rful de pumnal!

+i cui s[-nchin eu oare, c`nd timpul se r[zbun[,Ecoul amor\it

Din nemilosul viscol pe care ]mpreun[Abia l-am resim\it?

O, tu, ce chiar suspinul ]l ]mp[r\eai cu mine,F[c`ndu-l mai u=or:

T[iai oftarea-ntreag[ ]n dou[ mici suspine,Unite prin amor!...

B.P.H.

210

C { N T U L I

UN ROB PENTRU UN GALBEN

“}n Moldova au cei mici despre cei mari

acest obicei de pier f[r[ jude\, f[r[ vin[ =i

f[r[ seam[. Singuri cei mari judec[tori, sin-

guri p`r`=i =i singuri plinitori Legii. +i de

acest obicei Moldova nu scap[...”

U r e c h e , sub anul 1564

F E | E L E :

R{ZVAN, \igan dezrobit T~RGOVEA|A III

SBIEREA, boier b[tr`n T~RGOVEA|A IV

T{NASE, cer=itor T~RGOVE|UL I

BA+OT{, mare v[tav T~RGOVE|UL II

DASC{LUL T~RGOVE|UL III

T~RGOVEA|A I FATA I

T~RGOVEA|A II FATA II

SLUJITORI de la v[t[vie

O pia\[ ]n Ia=i, ]n fund o biseric[, mai ]ncoace o piatr[, ]n l[turi

case.

211

T{NASE(=ez`nd pe piatr[)

Miluie=te-m[, jup`ne! Dumnezeu va da-nzecitSufletelor ce se-ndur[ de-un s[rman nenorocit!

SBIEREA(oprindu-se ]n drum)

Cum? ce spui? La sut[ mia? O cam[t[ minunat[!De-ar fi astfel, toat[ starea-mi eu \i-a= da-o chiar

]ndat[...S[ =tii ]ns[ c[ d`nd una, n-o mai vezi, n-o mai g[se=ti...

T{NASE(scul`ndu-se)

Miluie=te-m[, jup`ne, cu ce singur socote=ti!+-un b[nu\ o s[-mi ajung[... Iat[, de trei zile-n gur[N-am luat un pic de p`ine, n-am avut o f[rmitur[...

SBIEREA

De trei zile? Ce minciun[!.. +-apoi cine-i vinovat?Pentru mine e totuna de-ai m`ncat sau n-ai m`ncat...Un b[nu\! Cum nu! E lesne!.. B[ni=orii nu s-arunc[.Dec`t cer=itor, mai bine ia toporul =i la munc[.(R[zvan se arat[ ]n fund =i se opre=te din dosul lui Sbierea)

T{NASE

Vai, jup`ne! vai, jup`ne!.. Nu cer=e=te un rom`n,Nu cer=e=te c`t mai are un pai de n[dejde-n s`n!Nici eu nu cer=eam, jup`ne, pe c`nd aveam viti=oare,+-un p[m`nt c`t trage plugul, =-o prispuli\[ la soare;Dar vecinii, din rea pizm[, la judecat[ m-au tras,

212

+-acum iat[-m[-s, jup`ne, gol pe poduri am r[mas!..Copila=ii pl`ng de foame...

SBIEREA

Copila=ii!... Vrea s[ zic[Tu e=ti un nebun de frunte! Dup[ ce n-ai chiar

nimic[,Te mai apuci de pr[sil[. Auzi! }i trebui copii!Un neam de neto\i... D[-mi pace! Duc[-se pe la

pustii!

T{NASE(a=ez`ndu-se)

Of, of, of!... +i tu, jup`ne, o s[ dai de vro ispit[!(Sbierea face trei cruci mari dinaintea bisericii =i se dep[rteaz[,

f[r[ a b[ga de seam[ c[ i-a c[zut o pung[ din chimir.)

R{ZVAN

A=a cruci evlavioase, a=a fa\[ r[stignit[,A=a-nchin[ciuni plecate, p`n[ la br`u =i mai jos,Nu f[cea nici sf`ntul Petre, nici ]nsu=i domnul

Hristos!...Bre! Jup`nul [sta crede c[ drept la rai o s[

mearg[,Pe c`nd dracii dup[ d`nsul cu limba scoas[

alearg[!...(Face c`\iva pa=i =i ridic[ de jos punga.)

Aoleu! O punguli\[!... Ba-i un s[cule\ cam greu!...}l va fi pierdut boierul cel cu zor de Dumnezeu...M[i, opre=te-te, jup`ne!... Stai, jup`ne, de m-ascult[!...

213

SBIEREA(din afar[)

La naiba! |i-am spus o dat[ c[ nu-mi place vorbamult[!

Un singur pas nu po\i face f[r’s[ dai de vruncalic!...

Fugi! N-am bani! N-am o gro=i\[! N-am nimic,nimic, nimic!

R{ZVAN

Nimic n-are, s[r[cu\ul! A=a zice!... Prin urmare,Omul neput`nd s[ piarz[ tocmai lucrul ce nu-l

are,Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea,De vreme ce toat[ lumea mi se leap[d[ de ea...(Num[r[: “unu..., cinci..., opt...”)

Dou[zeci, =i to\i cu g[uri! Parc-ar fi s[-mipovesteasc[

Cum se dezmierdau, s[rmanii, ]n salbas[rb[toreasc[,

Pe-un grumaz de \[r[ncu\[, gr[suliu =i r[sf[\at,P`n’ce gheara ciocoimii din carne i-a ]nh[\at!...De-ar avea banii o limb[, lucrurile ce ne-ar spunePe mul\i albi i-ar face negri, ca cel mai negru t[ciune...Nu! Eu nu vreau ast[ pung[!... +i chiar foame

de mi-ar fi,P`inea astfel cump[rat[ m[ tem c[ m-ar otr[vi!...Mo=ule!

T{NASE

Ce vrei?

214

R{ZVAN

Jup`nul nu \i-a dat lescaie fr`nt[?Uite! Eu ]\i dau o pung[... Scoal[, mo=ule, =i c`nt[!

T{NASE

De la un \igan poman[?

R{ZVAN

Dec! +i totu=i, pe boier,De-\i da o sc`rb[ de-aram[, tu l-ai fi urcat ]n cer?

T{NASE

E rom`n, oricum.

R{ZVAN

Jup`nul e rom`n? Vai, ce ocar[!Te-n=eli, mo=ule! El este piatr[, lemn, strigoi sau

fiar[,Dar numai rom`n nu-l cheam[, c[ mult mai rom`n

sunt eu!...Nu c[ta c[-\i pare searb[d =i p`rlit obrazul meu,C[ nici noaptea nu-i b[lan[, dar p[m`ntul

odihne=te;C[ =i p`inea de secar[ este neagr[, dar hr[ne=te+-apoi, mo=ule, eu unul nu-s \igan de r`nd, m[ jur.Nu, nu, crede-m[, ]n pieptu-mi bate suflet de vultur.M[iculi\a fu rom`nc[...

T{NASE

Moldoveanc[?

215

R{ZVAN

Se-n\elege.

T{NASE

Moldoveanc[? Ce-auz, Doamne!... Dar asta-i o f[rdelege!

Unde s-a aflatC[ s-a-mpreunatCorbi cu turturele,+erpi cu floricele,Ur=i cu c[prioare+i norii cu soare?...

Orumbi\[ s[-ndure un b[rbat cioroi...

R{ZVAN

Taci, m[i!C[ sim\esc cum intr[-n mine =aptezeci de

n[b[d[i!...N-atinge \[r`na mamei, c[ nu mai =tiu ce-o s[ fie!Mi se-nt`mpl[ multe pozne c`nd sunt cuprins de

m`nie.Eu nu-s \igan... \i-am mai spus-o!... Nu m[ mai

tot z[p[ci!...Mai pe scurt, na, iat[ banii!... Pleac[ dracului

de-aci!

T{NASE

De la un =erb nu voi cere, nu voi lua niciodat[:Ursita-mi e neferice, dar a ta-i chiar blestemat[.De mi-ar fi s[ mor de foame, m`na mea n-o voi p[ta,Primind mil[ dintr-o m`n[, care... nici ea nu-i a ta!

216

R{ZVAN

Eu =erb? Dar bat[-te focul, mitropolitul N[staseNu =tii oare c[ la moarte-i pe to\i robii s[i iertase?...Singurul vl[dic[-n lume, sau cel pu\in la rom`ni,Care nu voia ca fra\ii s[ fie slugi =i st[p`ni,Fiind tot un os =-o carne... A=a scris-a ]n diat[,Poruncind s[ plece slobozi to\i \iganii s[i deodat[;To\i, mo=ule, p`n’la unul: b[rba\i, copii =i muieri...S-a spart lan\ul! De-atunci, iat[, dou[ ierni =i

dou[ veriEu zbor ]n st`nga =i-n dreapta, ca voioasa cioc`rliePe care n-o mai popre=te ferecata colivie.

T{NASE

E=ti \igan pe jum[tate, nu e=ti rob...

R{ZVAN

Asta-i nimic,Mai este ceva. V[zut-ai?...

T{NASE

Ce?

R{ZVAN

Un \igan gr[m[tic?

T{NASE

Gr[m[tic?... nu!... nu, b[iete... N-am v[zut, c[ci nu se vede,

+i chiar de-a= vedea cu ochii, pare-mi-se c[ n-a= crede.

217

R{ZVAN

|iganii sunt tot ce-\i place: =elari, fierari, potcovari...

T{NASE

C[l[i...

R{ZVAN

Adic[, nu-i vorb[, nici c[l[ii nu sunt rari!Dar gr[m[tici, ba... Ei bine! Numai singur eu sub

soare,Dintre mii de \ig[nime, =tiut-am s[-nv[\ scrisoare,S`rbeasc[ =i rom`neasc[, ]nc`t ajunsei de mic}n casa mitropoliei cel mai iste\ gr[m[tic...Gr[m[tic, mo=ule drag[!... Acuma ia dar[ banii,+i te rog a nu m[ pune ]ntr-un hal cu to\i \iganii...

T{NASE

Dar ace=ti bani, m[i b[iete, vor fi un lucru... furat.

R{ZVAN

A=a-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adev[rat!To\i banii din \ara noastr[ poart[, mo=ule, pe sineSemnul furilor ce-i prad[, pintre lacrimi =i suspine,De la noi, de la opinc[, de la omul cel s[rman,+-apoi nu vor s[ ne-arunce ]n obraz un gologan!Zbur[tori ce sug ]n umbr[! Javre, mo=ule, d-aceleaLa cari omeneasc[-\i pare numai fa\a, numai pielea,Iar sufletul pe dob`nd[ fu luat de la Satan,Cu tocmeal[ s[ se-ntoarc[ mai murdar =i mai

viclean!...

218

T{NASE

Bine, bine spui, b[iete!...

R{ZVAN

Lucru furat! ai dreptate!}ns[ n-oi fi eu acela care va pr[da pe-un frate!Mama, buna m[iculi\[, din morm`nt ar tres[riDe-ar =ti c[-n pieptu-mi se mi=c[ p[catul de-a

t`lh[ri!...Dar la naiba frunza verde! Ce s[ mai toc[m

degeaba?Iat[ banii, mul\ume=te, du-te, caut[-\i de treab[!Afl[, mo=ule, at`ta: fie banii chiar fura\i,Copila=ii t[i te-a=teapt[ f[r[ pit[ =i-nseta\i!...

T{NASE(lu`nd punga =i scul`ndu-se)

Bogdaprosti, m[i b[iete!... Bogdaprosti! R[u ]mi pare

Ca s[ v[z o lighioan[ c-un suflet at`t de mare!De-ai fi rom`n, cale-vale! dar \igan, p[cat!

p[cat!Tat-t[u o fi fost, b[iete, o groaz[ de bl[stematDe-au ]ntortocheat pe m[-ta ]n lingu=irile lui...Multe dragostea mai face pe fa\a p[m`ntului!E curat un fel de boal[, ce de noi c`nd se lipe=te,Pe rom`n mi-l \ig[ne=te, le \igan mi-l rom`ne=te,Toate lucrurile-n lume cu susul le pune-n jos:}ngerul ur`t se pare, ucig[-l crucea, frumos!...Dar eram s[ uit, b[iete, de-a te-ntreba, cum te

cheam[?

219

R{ZVAN

Pe mine R[zvan... Smaranda chema pe dr[gu\a mam[;Muri an.. ba nu!... tr[ie=te! tr[ie=te-n cugetul meu,+i va tr[i totdauna, p`n[ voi tr[i =i eu!...

T{NASE

Dumnezeu s[ mi te-ajute, precum tu m-aju\i pe mine;Zilele tale s[ curg[ tot zile lungi =i senine;Iar nevoia s[ doboare pe-oricine-\i va fi du=man!...R[m`i s[n[tos, b[iete!... Ce p[cat c[ e=ti \igan!...

(Pleac[ murmur`nd: “R[zvan, R[zvan, R[zvan”... apoi se ]ntoarce)

+tii ce? Mi-am luat de seam[... Nu-mi trebuiepunga-ntreag[,

Mi-ajunge =-un singur galb[n... z[u a=a, R[zvane drag[!Mai sunt mul\i s[raci, b[iete, =i eu n-a= vrea de prisos,Pe c`nd se zbucium[ fra\ii, sim\ind cu\itul la os!

(sco\`nd punga)

Na!...

R{ZVAN

Dar, mo=ule...

T{NASE

Ascult[, nu mai face vorb[ lung[!Mai ]mparte tu =-altora p`ine din aceast[ pung[.

(Ia un galb[n =i d[ sacul lui R[zvan.)

F[ pe g`ndul meu, c[ci altfel, z[u, nu primesc niciun ban...

Acuma m[ duc, b[iete... Mare p[cat c[-i \igan!...(Iese.)

220

R{ZVAN

Bietul om!.. Ce fudulie! Ce vorbe late! Cetoan[!

Cineva, privind, l-ar crede c[-i un ]mp[rat ]n goan[!

Ce dispre\! D-abia ne vede... Taica lui n-a fost\igan!...

(Se uit[ ]n jur cu paz[, apoi scoate din s`n o h`rtie.)

Lumea-=i bate joc de mine! R`de lumea deR[zvan!...

O s[ r`z =i eu de lume!... Da, vom r`de fiecare:Ea de mine cu trufie, eu de d`nsa cu turbare!...

(Lipe=te h`rtia pe un st`lp =i iese, pe c`nd u=a bisericii se deschide,venind mai mul\i, dintre cari dasc[lul se opre=te l`ng[ h`rtie, iar

ceilal\i se gr[m[desc.)

T~RGOVEA|A I

Uf! Nu mai stau pe picioare de nec[jit[ ce s`nt?Z[u, nu-i prea bun[ z[bava, fie locul c`t de sf`nt.P[rin\elul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,Dar lunge=te, vai!... Te face s[ fugi chiar de cele

sfinte.

T~RGOVEA|A II

E mai de=tept popa Tacu de la Sf`ntul Nicolai;}n dou[ vorbe \i-arat[ calea-n iad =i calea-n rai,+-apoi ]\i zice: alege-\i! - =i-ntr-o suflare

sf`r=e=te!De-\i place iadul sau raiul, cum vrei, el nu te

sile=te...(Dasc[lul, st`nd l`ng[ h`rtie, ]ncepe a r`de cu hohot.)

221

T~RGOVE|UL I

Dar tu ce r`zi, m[i f`rtate, singur, chiar ca unsmintit?

Te =tiam om de isprav[! Doar[ n-ai ]nnebunit?Spune, ce scrie pe-acolo?

T~RGOVE|ELE

Cine scrie =i cum scrie?

T~RGOVE|UL II

Nu cumva iar[=i vrun c`ntec, r`njind de biatadomnie?

T~RGOVE|UL III

Sau poate vro p[c[leal[, pe vornici? pe logofe\i?

DASC{LUL

E`yuwu, ̀ aveyuwu, xateywu1; ne=te cai verzi pe p[re\i!...

T~RGOVE|UL I

E=ti nerod, =i pace bun[! Eu nu-s c[rturar ca tine.

T~RGOVE|UL II

Nici eu!

T~RGOVE|UL III

Nici eu!

TO|I

Chiar nici unul!...

1 +tiu =i r[s=tiu (gr.)

222

DASC{LUL

A=a s[ fie!

TO|I

Vezi bine!

DASC{LUL

Vai de \ar[!

T~RGOVE|UL I

Tu cite=te!

T~RGOVE|UL II

E=ti dasc[l!

T~RGOVE|UL III

E treaba ta!

T~RGOVEA|A I

Cur`nd! Cur`nd!

T~RGOVEA|A II

Zi odat[!

CELELALTE

Nu mai putem a=tepta!

DASC{LUL

Fiindc[ voi nu =ti\i carte...

223

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

Dar face\i gur[...

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

C[ci, din p[cate, a rom`nului f[ptur[Este...

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

S[ zbiere cu c`tu-i mai n[t[r[u.

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

De voi mi-e mil[...

TO|I

Ei bine?

DASC{LUL

Voi citi eu.

224

T~RGOVE|UL I

Cite=te!

T~RGOVE|UL II

Da! Da!

T~RGOVE|UL III

}ncepe!

T~RGOVE|ELE

Ascultare! Ascultare!

T~RGOVE|UL I

Eu port bumbac ]n ureche. Ridic[-\i glasul maitare...

T~RGOVE|UL II

Dar nu r[cni, c[ pe mine m[ cam sup[r[ la cap...

T~RGOVE|UL III

Mai ]n sf`r=it, hai odat[, mi=c[-\i barba cea de \ap!

DASC{LUL(cite=te)

Frunz[ verde de negar[,De c`nd domne=te ]n \ar[Petru-vod[ =chiop =i slut,De r`s \ara s-a f[cut!...

225

TO|I

De r[s \ara s-a f[cut! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

T~RGOVEA|A I

Petru-vod[ =chiop[teaz[, dar nu-i slut!

T{RGOVEA|A II

Nu, nu, nu este!Ba-i chiar frumu=el la fa\[ ca f[tul cel din poveste!

T~RGOVE|II

T[ce\i, g`=telor, odat[!

T~RGOVE|ELE

Auzi, obraznici, mojici!

DASC{LUL

Ori me-\i asculta, sau altfel m[ duc =i v[ las aici...

T~RGOVE|II

Ba nu! Cite=te! cite=te!

T~RGOVE|ELE

Noi g`=te? Noi?... Ce ocar[!

T~RGOVE|UL I

T[ce\i sau pleca\i!

T~RGOVE|UL II

Fire=te!

226

T~RGOVE|UL III

Da, da! Afar[! Afar[!

DASC{LUL

Vre\i s[ m-asculta\i odat[?

T~RGOVE|UL I

Negre=it! Nu ne pricepi?

T~RGOVE|UL II

Cite=te! Haide! T[cere!

T~RGOVE|UL III

Apoi dar[ ce nu-ncepi?

DASC{LUL

Frunz[ verde de negar[,Vod[ doarme ]n c[mar[,Iar boierii, tot fur`nd,}=i fac trebile pe r`nd!

TO|I

}=i fac trebile pe r`nd! Da! da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

DASC{LUL

Frunz[ verde de negar[,Norodul pl`nge =i zbiar[,Dar ]n cer =i pe p[m`ntNu-l aude nici un sf`nt!

227

TO|I

Nu-l aude nici un sf`nt! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

DASC{LUL

Frunz[ verde de neg...

T~RGOVEA|A I(]ntrerup`nd)

Haide! iar[=i frunz[ de negar[?Ce Doamne! Tot numai una?... Ca =i cum n-ar fi-ntr-o var[Feluri de feluri de frunze!...

T~RGOVEA|A II

Viorele, rozmarini...

T~RGOVEA|A III

Garofi\e, busuioace...

T~RGOVEA|A IV

Trandafiri, br`ndu=e...

TOATE

Crini...

T{RGOVE|UL I

T[ce\i odat[, c[-i pozn[!

T{RGOVE|UL II

O s[ v[ lu[m la goan[!

228

T~RGOVEA|A I

Auzit-ai, soro, vorbe!

T~RGOVE|UL III

Bre! Doar nu e=ti o icoan[?

T~RGOVEA|A II

Dar nici dumneata un vod[, ca s[ ne batjocore=ti!

DASC{LUL

Vre\i s[ citesc mai departe? Nu vre\i...

TO|I

Ba da, s[ cite=ti!

DASC{LUL

Frunz[ verde de negar[,Dec`t un domn de ocar[,Iar boieri mi=ei =i ho\i,Mai bine la dracu to\i!

TO|I

Mai bine la dracu to\i! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

T~RGOVE|UL I

M[i! Oare tocmai la dracu?... S[ nu fie?... +tii... Mai las[...

T~RGOVE|UL II

Ba nu! Nicidecum! La dracu!

229

T~RGOVE|UL III

La dracu cei ce ne-apas[!

T~RGOVE|UL I

Fie =i la dracu, totu=i... vro vorb[ mai cu papuci...De pild[: la cel cu coad[ =i cu coarne s[ te duci;Se-n\elege c[-i tot dracul, dar ocara-i mai cioplit[...

DASC{LUL

A=! Cu carne =i cu coad[ poate s[ fie =-o vit[!Mai bine dar drept la dracu!

T~RGOVE|UL II

Mai bine, pre legea mea!

MAI MULTE VOCI

Ho! }ncet! Vine vatavul!

T~RGOVEA|A I

O s[ d[m de vreo belea!...(Se arat[ Ba=ot[, ]nconjurat de slujitori.)

DASC{LUL

Sose=te nenorocitul tocmai c`nd vorbeam de vite.Se-nt`mpl[, z[u, c`teodat[, cimilituri potrivite.

BA+OT{

Oameni buni! Ce sta\i aice? Ce veste? Ce v-a\i orpit?Cu ce scop?... A! o h`rtie! S[ vedem, ce s-a citit?

230

T~RGOVE|UL I

Va fi o carte domneasc[...

T~RGOVE|UL II

O cazanie...

T~RGOVE|UL III

O rug[...

BA+OT{

Slujitori! s[ fi\i cu paz[, ca nici unul s[ nu fug[...Parc-a= fi sigur c[-i iar[=i vrun c`ntec neru=inat!

T~RGOVE|UL I

N-a= crede!

T~RGOVE|UL II

Nu-l mai cite=te!

T~RGOVE|UL III

Foarte r[u ne-am ]ncurcat...

BA+OT{(apropiindu-se de placard =i silabisind: “frun... frunz[... verde... de

negar[... de c`nd... dom... dom... domne=te”...)

Cum? }mpotriva domniei? }mpotriva st[p`nirii?+i voi to\i sunte\i ]n gloat[ p[rta=i ai nelegiuirii?A! V-am prins, litfe spurcate! Vi-i drag[ via\a sau ba?S[-mi spun[ dar adev[rul pe cine l-oi ]ntreba!

(Apuc[ de piept pe T`rgove\ul I.)

231

Tu ai o fa\[ cam proast[: frunte jos, gur[ c[scat[,Semnele cele mai bune de-o inim[ nestricat[...Pune dar m`na pe cuget =-arat[-mi, cine l-a scrisAcest c`ntec ce cuteaz[ pe-un vod[ s[-l ia ]n r`s?

T~RGOVE|UL I

Iart[-m[, jup`n v[tave... m[ria-ta =i st[p`ne...Eu nu =tiu chiar nimicu\[... dar nu-i a=a, s[ fiu c`ine...Eu am sosit acu=ica... Sunt omul cel mai smerit...Eu nu =tiu carte, jup`ne... Nu eu, altul a citit...

(R[zvan, intr`nd pe nesim\ite, se amestec[ ]n gloat[.)

BA+OT{

A citit? Dar cine-anume? Care dintre to\i!Arat[!

T~RGOVE|UL I(arat[ la Dasc[l)

Acesta, jup`n v[tave...

BA+OT{

A! Fiin\[ blestemat[!

DASC{LUL

Da, da! Cam a=a, jup`ne! Ce s[ zic? Eu am citit,Dar nu cu voie vegheat[: chiar dumnealor m-au poftit...Cerceteaz[-i =i-i ]ntreab[... Nu sunt eu cel cu pricina.A citi c`nd nu te las[, de! a cui s[ fie vina?

BA+OT{

Oameni buni! Acuma dar[, ca s[ v[z ce-i de f[cut,V[ mai ]ntreb, cum anume a citit acest limbut?

232

T~RGOVE|UL I

Curat pe moldovenie...

T~RGOVE|UL II

Negre=it! Cum se cite=te!

BA+OT{

Drace! nu-i aci-ntrebarea. Eu =tiu c[ moldovene=te,Dar citit-a oare iute? F[r[ a se-nv[lm[=a?Resfirat? Limpede? Neted? Repede?

MAI MUL|I

A=a! a=a!

BA+OT{

A=a-i, ho\ule!... Ei bine! Acuma ce-mi vei r[spunde?

DASC{LUL

Ho\!, Gvwøi óautòu1 jup`ne. Eu nu doresc a m-ascunde.Citit-am cum este rostul; vezi bine c[ nu-n zadarAm tot ]nv[\at la buche. Sunt dasc[l! Sunt c[rturar!

BA+OT{

Tic[losule! Cum, Doamne, nu \i-e greu, nu \i-e ru=ineS[-mi spui mie la palavre c`nd vorbe=ti tocmai cu mine?...Eu! eu, v[tavul cel mare, m[-n\elegi tu cine-s eu?M`na dreapt[ a lui hatman, carele la r`ndul s[uEste =i el m`na dreapt[ a lui vod[... Prin urmare,Vreau s[-\i spun, cap f[r’ de crieri! c[ eu, v[tavul cel mare,N-a= putea citi prea iute ceea ce al\ii au scris.

1 Cunoa=te-te pe tine ]nsu\i (gr.)

233

+-apoi tu! tu s-o po\i face? Ar fi un lucru de r`s!Un d[sc[la=, o nimic[, tu s[ m[-ntreci chiar pe mine?Aceasta-i peste putin\[! Aceasta nu se cuvine!...Deci judecata \i-e scurt[, fiind foarte-nvederatC[ cine-i foarte obraznic este foarte vinovat.Tu ai scris c`ntecul [sta! Te cuno=ti dup[ spr`ncean[:Un nas ascu\it de vulpe, o b[rbiu\[ viclean[,Ochi mici =i buz[ sub\ire... chiar un chip de fariseu!Vezi c[ te-am ghicit? Pe mine nu m[-n=eli tu, f[tul meu!...Slujitorilor, lua\i-l! E bun de sp`nzur[toare!

R~ZVAN

Mai sta\i! De ce-i a=a prip[? Turci, t[tari sunte\i voi oareDe s[ri\i dintr-o n[val[ grabnic a ne sp`nzura?Jup`n v[tav, m`n[ dreapt[! M[ rog nu te sup[ra!S[ fie oare cu cale, ]n \ara moldoveneasc[,A omor] pentru-un c`ntec o fiin\[ omeneasc[?

BA+OT{

|igan! Cioar[! Faraoane!

R{ZVAN

Fie toate cum vei vrea,Dar pe bietul om, jup`ne, iart[-l, nu-l mai sp`nzura!El nu-i faraon, nu-i cioar[; e rom`n, ]\i este frate...

T~RGOVE|II

Are dreptate \iganul! |iganul are dreptate!

BA+OT{

O s[-l ]nv[\ eu ]ndat[! S[ m[-nfrunte =-un netot?B[ie\i! Pe-am`ndoi lua\i-i! Sp`nzura\i-i bot la bot!

234

R{ZVAN

Z[u? Ce spui? A=a-i povestea? De minune! Foarte bine...Atunci l[sa\i-l pe dasc[l =i lua\i-m[ pe mine;El nu-i vinovat, s[rmanul; c`ntecul f[cut-am eu;L-am scris, l-am lipit, =i pace! De nu-i bun, ]mi pare r[u...Ce privi\i a=a la mine? Doar[ nu-s o ar[tare...

MAI MUL|I

Tu ai scris?

R{ZVAN

Chiar eu, fire=te.

BA+OT{

Lucru vrednic de mirare,Un \igan s[ scrie stihuri, n-a= fi crezut-o...

Ce-i drept,Mutra-i oarecum arat[ suflet ager =i de=tept...Vrea s[ zic[, =-acea doin[ din s[pt[m`na trecut[?...

R{ZVAN

Foaie verde magheran,Logof[tul e viclean...Da, da, jup`ne v[tave! Tot de mine e f[cut[...

TO|I

Bre!

BA+OT{

Ciudat! S[ =tie carte o jivin[ de \igan!

235

R{ZVAN

Ba poate c[-ntrec, jup`ne, pe mul\i boieri din divan...

BA+OT{

Slujitori! l[sa\i pe dasc[l, m[car c[ eu cu arcanulPe to\i dasc[lii i-a= prinde =-a= sp`nzura cu toptanul;C[ci ei r[zvr[tesc norodul, ei ]nva\[ pe cei mul\iC-ar trebui ca boierii s[ umble goi =i descul\i;+i chiar [st \igan n-ar merge ast[zi la sp`nzur[toareDe n-ar fi fost nici un dasc[l ca s[-l pun[ la scrisoare...Cat[ dar, dasc[le, cat[! Sc[pat-ai cum ai sc[pat,Dar p[ze=te-te de dracul, c-o s[ dai de vrun p[cat!...Acuma tu, faraoane, r[spunde-mi doar docamdat[,De ce te-apuci tu d-o treab[ poprit[ =i neiertat[?O faci oare de la tine? sau cineva \i-o fi spus?

R{ZVAN

Apoi de, jup`ne vatave, Stan e jos =i Oprea-i sus!Dumneata mereu ne sp`nzuri, =-astfel tr[ie=ti boiere=te;Eu fac doine =i doini\e, ca s[-mi petrec \ig[ne=te;Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul ori=icuiS[ pun[-n =treang omenirea ]n mijlocul t`rgului!...+-apoi acest drept, jup`ne, dac[ mi s-ar da =i mie,Eu n-a= omor` nici unul, ca s[ pot ierta o mie.

BA+OT{(Sur`z`nd)

+iret \igan!... Dar nu-i lesne a sc[pa pe-un os`ndit!Fapta ce tu ai f[cut-o e un lucru de g`ndit.A necinsti c`rmuirea, a batjocori divanul,Poate numai doar[ vod[, sau m[ria-sa sultanul...

236

Totu=i, dragul meu, o lege, un vechi =i sf`nt obiceiTe-ar scoate din gura mor\ii... E=ti ]nsurat, sau holtei!

R{ZVAN

Ba nu-s ]nsurat, jup`ne...

BA+OT{

Mare noroc! E=ti ferice!Ai putea s[ scapi cu zile... }n pravila \[rii ziceCum c[ de-os`nd[ se iart[ pe cine-l ia de b[rbatO copil[, o fecioar[, un suflet nevinovat...A=a-i obiceiul nostru, datina cea str[mo=easc[.Acuma r[m`ne numai vro fat[ s[ se g[seasc[...

(C[tre t`rgove\e)Printre voi nu este oare?

FATA I

Sunt eu.

FATA II

+i eu.

BA+OT{

Minunat!Dou[ fete cumsecade? Nu-i a=a? De m[ritat?

FATA I

Negre=it!

FATA II

F[r[-ndoial[!

237

BA+OT{

Prea bine. Spuen\i-mi, dar[,Care dintre voi, de mil[, nu va l[sa ca s[ piar[De-o cazn[ foarte cumplit[ acest b[iat priceput?}nsu=i eu voi face nunta, dup[ cum am mai f[cut.M-e\i fi ciraci...

FATA I

Iert[ciune! Eu una nu vreau, jup`ne!...Un b[rbat \igan! O, Doamne!... Cum se poate!... E ru=ine!

FATA II

+i nici eu!... Fereasc[ Sf`ntul!... Mai bine foc =i potop!S-ajung de povestea lumii? Eu, fat[ de potropop?

R{ZVAN

A=a-i? Atunci de ce dar[ ie=it-a\i voi am`ndou[,R[s[rind ]n sus deodat[, ca ciupercile c`nd plou[,Ca s[ ne c`nta\i cu ison c[ sunte\i de m[ritat!

FATA I

De ce!... Iat[!... S[ se =tie!...

Fata II

Ce \igan neru=inat!

R{ZVAN

M[i! Le-a\i auzit cu to\ii de la mic =i p`n’la mare!Astfel dar, de-acu-nainte, ve\i =ti bine fiecare,Spun`nd-o-n toat[ Moldova, spre =tiin\a tuturor[...] c[ cine sunt dumnealor!

238

Mirese de porunceal[ ce-ar vrea b[rba\i s[-=i g[seasc[...Iar dumneaei mai cu seam[, o fat[ potropopeasc[!

(To\i r`d ]n hohote.)

SBIEREA(intr`nd)

Ce oameni lipsi\i de minte! S[ r`z[ chiar de prisos:+i f[r[ nici o dob`nd[, =i f[r[ nici un folos.

R{ZVAN

Ai v[zut, jup`n v[tave, c[ nu-i nici o fat[-n lumeCa s[ nu se ]nfioare c`nd aude de-al meu nume...Frumoas[-i legea str[bun[, ce iart[ pe-un vinovatDac[ poate s[-l iubeasc[ un ]nger f[r[ p[cat;Frumoas[-i legea str[bun[ care pricepe c-o cea\[Se pierde c`nd o r[zbate o raz[ de diminea\[;Frumoas[-i legea str[bun[ care crede c[ nu-i r[uAlesul unei fiin\e curate ca Dumnezeu!...Frumoas[-i legea str[bun[... dar d`nsa nu-i pentru mine,Precum ]ntr-o flor[rie nu-i loc unui m[r[cine,Precum ]ntr-o s[rb[toare nu-i loc unui cer=itor,Precum ]n zvonul de r`suri nu-i loc pl`nsului de dor;C[ci numai cerul prime=te, sub strea=ina-i milostiv[,Scai =i floare, catifeaua =i sucmanul dopotriv[!...Eu \igan! eu... o, jup`ne! Dec`t vai, dec`t amar,Mai dulce-i sp`nzur[toarea! Nu mai a=tepta-n zadar!...

(}n acest interval Sbierea, z[rind cap[tul pungii ie=it din c[ma=alui R[zvan, se pip[ie cu-ngrijire la chimir.)

BA+OT{

Pentru cea dint`i gre=eal[, moartea =treangului e mare...Slujitori, acum dodat[... duce\i-mi-l la-nchisoare.

239

SBIEREA(smulg`nd punga din s`nul lui R[zvan)

Sacul meu, jup`n v[tave! Iat[-l, s[cule\ul meu!(Se pune a num[ra banii.)

BA+OT{

Cum? A=a s[ fie oare? L-ai furat? Tu?

R{ZVAN

Ba nu eu.

T~RGOVE|UL I

|iganul la mal se-neac[!

T~RGOVE|UL II

|iganul ]=i dete-n petec!

T~RGOVE|UL III

Zi c[-i un \igan, =i pace!

T~RGOVE|ELE

Un tic[los! Un besmetec!

SBIEREA

Fost-au dou[zeci de galbeni... Numai nou[spreci mai s`nt!...

Unde-i unui? unul? unul?... Da\i-mi-l de sub p[m`nt!

BA+OT{

Unde-i galb[nul, \igane?

240

SBIEREA

Un g[lb[na=, rupt din soare,Str[lucitor, f[r[ gaur[, ferecat... M-auzi tu oare?

BA+OT{

De ce nu r[spunzi, \igane?

SBIEREA

De ce m[ nenoroce=ti?

R{ZVAN

Apoi de!... Iart[, jup`ne... Galb[nu-\i nu-l mai g[se=ti...}n locu-i va fi o p`ine ]ntr-o colib[ s[rac[...

SBIEREA

Eu nu te-n\eleg! Eu nu =tiu!... Scoate-mi-l din piatr[ seac[!

BA+OT{

|iganul e prea obraznic. Am fost cu d`nsul preabl`nd.

Slujitorilor, lua\i-l! Sp`nzura\i-l mai cur`nd!

SBIEREA(apuc`nd pe Ba=ot[ de m`n[)

Mai stai, jup`ne v[tave! Nu te gr[bi! Mai a=teapt[...Sp`nzur[-l, dar mai-nainte f[-mi o judecat[ dreapt[.

BA+OT{

Ciudat, boierule drag[! Apoi ce-\i pot face eu?

241

SBIEREA

Cum ce? Vreau sf`nta dreptate!... Cum ce? D[-mi galb[nul meu!...

Uitat-ai pravila \[rii? obicei? canoane? lege?...

DASC{LUL

}n ce guri ]ncape legea!

SBIEREA

}n gura mea, se-n\elege!...Ascult[, jup`n v[tave... Nu m[ l[sa p[guba=!...Sau \iganul s[-mi ]ntoarc[ acel galb[n... g[lb[na=...Ori de nu, atunci, jup`ne, st[p`nul s[ mi-l pl[teasc[...Astfel este obiceiul, pravila moldoveneasc[...

BA+OT{

Al cui e=ti tu, m[i \igane? Cine e st[p`nul t[u?

R{ZVAN

Sunt \igan iertat, jup`ne: \iganul lui Dumnezeu!

SBIEREA

Iertat? cu at`t mai bine! Dup-a legii gl[suire,B[iatul mi se cuvine ]n loc de desp[gubire,A=a-i jup`ne v[tave!... Pravila zice curat:Furul s[ se dea acelui de la care a furat.D[-mi-l rob.

R{ZVAN

Eu rob?

242

SBIEREA

Vezi bine!

BA+OT{

Adec[, oricum s[ fie,Vrei, boierule, s[-l cape\i jidove=te ]n robie.+tii c-un \igan, chiar de laie, se pl[te=te ori=ic`ndPeste dou[zeci de taleri, pe c`nd [sta nu-i de r`nd:E frumos =i =tie carte...

SBIEREA

+tie carte?

BA+OT{

Foarte bine.

SBIEREA

Tocmai a=a rob ]mi trebui. Este tocmai pentru mine.}mi va \ine catasti=e, socoteli =i daraveri.D[-mi-l dup[ legea \[rii...

DASC{LUL

Cea f[cut[ de boieri!

SBIEREA

Nu =tiu de cine-i f[cut[, dar =tiu c[-i foarte cu cale.

BA+OT{

Atuncea se schimb[ treaba... S[-\i spui verde dumitaleC-a= avea =i eu nevoie de-un \igan a=a de rar,

243

Cam cutez[tor, cam \an\o=, dar de=tept =i c[rturar.Nu-n\eleg, nu pot pricepe =i nu vreau ca el s[ fieBun[ prad[ pentru altul pe c`nd ]mi place =i mie...Deci, ia-\i galb[nul din parte-mi, iar eu pe \igan mi-l iau.

SBIEREA

Nu, jup`ne! Niciodat[! nu, nu, nu! Nu vreau! Nu vreau!...Vinovatul s[-mi pl[teasc[! Nu altul! Nu ori=icare!

BA+OT{

Boierule! +tii prea bine, cine-i v[tavul cel mare!...

SBIEREA

Dec! =i eu la visterie fost-am ftori-c[m[ra=!

BA+OT{

Boierule! Afl[ dar[ c[ postelnicul mi-e na=...

SBIEREA

Dar apoi =i eu, jup`ne, cu logof[tul sunt rud[...

BA+OT{

Boierule! Nu m-aprinde!... M[ faci s[ plesnesc deciud[!...

SBIEREA

Plesne=te. Eu nu te-mpiedec... Dar \iganu-i tot al meu!...

BA+OT{

Boierule! Taci din gur[, c[ci m[ jur c[ eu...eu... eu...

244

R{ZVAN(c[tre popor)

C`inii osul ca s-apuce, corbii st`rvul ca s[-mpart[,Boierii ca s[ robeasc[, unii cu al\ii se ceart[!...

T~RGOVE|UL I

Se-n\elege!

TO|I

A=a este!

SBIEREA

}i vezi, jup`ne v[tav!Taie-i pe to\i! Nimice=te mojicimea cu n[rav!Dar pe \igan d[-mi-l mie.

R{ZVAN

Sta\i, boieri! Vorba-i degeab[!Nu me-\i robi voi pe mine! Nu me-\i robi! Mai degrab[Ve\i pune-n lan\uri furtuna, cu tunete =i cu ploi,Dec`t s-ajung eu vrodat[ rob la unul dintre voi!...Jup`ne! Eu cer os`nda. Sp`nzur[toarea m-a=teapt[.Mi-am b[tut joc de domnie: e cea mai groaznic[ fapt[!...Cineva poate s[ r`z[ de sfin\i =i de Dumnezeu,Dar de vod[, nu... Ei, bine! D[-mi, jup`ne,

=treangul meu!

BA+OT{

Slujitorilor! Lua\i-l!... Ba nu!...(lui Sbierea la o parte)

245

Boierule drag[,Uit[ cearta, c[ci, pe cinste, am glumit, a fost o

=ag[,Un nimic. Dumneata, frate, cu logof[tul e=ti neam,+i chiar la logofe\ie eu o judecat[ amCu ni=te r[za=i... Un petec... Nu-i tocmai o treab[

mare...M[-n\elegi... S[ fim prieteni... O pricin[ de hotare...

(Se str`ng de m`ini cu c[ldur[.)

R{ZVAN

Ce mai a=tepta\i voi dar[? Ce sta\i? Ce v[ mai g`ndi\i?...

C[l[i ce pe robi ucide\i, pe cei slobozi ]i robi\i!

TO|I

Are dreptate \iganul! |iganul are dreptate!

BA+OT{

Slujitori! Da\i-mi afar[ toate gurile c[scate!(Slujitorii gonesc poporul, care se dep[rteaz[ cu nemul\umire.)

T~RGOVE|UL I

Las[-m[, jup`n v[tave, s[ v[z cioroi sp`nzurat!

CEILAL|I

+i eu! =i eu!...

BA+OT{

Ba la naiba!

246

SBIEREA

Afar[ de la mezat!

BA+OT{

A=a-i! Acum suntem singuri! Nimeni nu-mi mai st[ la spate

Ca s[ strige c[-i cu cale sau c[ nu este dreptate...Slujitorilor, la lucru!... Apuca\i-l pe \igan!

R{ZVAN(l[s`ndu-se ]n m[inile slujitorilor)

M[ dau eu singur, jup`ne.

BA+OT{

Treaba merge g[itan.Lega\i-mi-l =i duce\i-l...

R{ZVAN

}ntins la sp`nzur[toare!Omul om, s[ fie slobod; dec[t rob, mai bine moare;+-apoi moartea-i ]nviere pentru cel dispre\uit!

SBIEREA

Aleu! Vorbe=te-ntr-aiurea... Necum s[ fi-nnebunit!...

BA+OT{

Prietene! Ia-\i \iganul, =i nu uita mai cu sam[Pricina cea de hotare...

R{ZVAN(zbucium`ndu-se cu desperare)

Unde e=ti, o! mam[! mam[!

247

C ~ N T U L II

R{ZBUNAREA

“|iganul =i cl[ca=ul

Au fost g`ndirea mea;

St[p`nul, arenda=ul

+i legea lor cea grea...”

C . B o l l i a c

F E | E L E:

R{ZVAN, c[pitan de haiduci MO+ T{NASE

R{ZA+UL HO|UL I

VULPOI ceau=i de haiduci

HO|UL II

V{SCAN GANEA, boier HO|UL III

VIDRA, nepoata vornicului Mo\oc CIOBANUL

SBIEREA HAIDUCI

Un cr`ng ]n codul Orheiului ]n Basarabia. }n fund, un p[r[u.

Mai ]ncoace, un trunchi r[sturnat. }n laturi, st`nci.

}

248

HO|UL I

Ian s[-mi spune\i, ce s[ facem ca s[ mai scurt[m din vreme?

HO|UL II

Face-vom ce face frunza c`nd prin codru v`ntul geme;

Ori vom face ca izvorul, c`nd arunc[ spuma lui,Sc[p[r`nd argint din und[, pe verdea\a cr`ngului;Sau s[ facem ca securea, c`nd fieru-n copaci

love=te,Iar copaciul nu se las[, lupt`ndu-se b[rb[te=te;Frunza, securea, izvorul, toate ne c`nt[ cu dor:S[ c`nt[m =i noi ca frunz[, ca secure, ca izvor!

HO|UL III

C`ntecul s[ fie fream[t, troscot, =oapt`,toate-ntr-una;

Bl`nd ca s[rutarea mumei, crunt =i groaznic cafurtuna!

HO|UL I

S[ c`nte R[za=ul dar[!

R{ZA+UL(oft`nd)

De ce nu, de-a= avea cui,+terg`ndu-mi pl`nsul cu pl`nsul, cum se scoate cui

prin cui!...Dar ce zic! Nu sunt eu numai care sufer[ =i pl`nge;N-oi fi singur eu ]n care doina-mi cugetul va fr`nge;

249

Tot ca mine vars[ lacrimi, despuia\i =i nevoia=i,To\i acei ce-n \ara noastr[ se m`ndresc a fi r[za=i,P[str`nd, ca o moa=te sf`nt[, hrisoave, pece\i, uricePutrezite de vechime =i-n cari cu fal[ se ziceC[, sc[ld`ndu-se ]n s`nge, mo=ii =i str[mo=ii lorAu c`=tigat ca r[splat[ c`te-o brazd[ de ogor!...Tune, fulgere, tr[sneasc[, cu potopul =i pojarul!Mult mare mi-este m`nia! Mi-este mare mult

amarul!

HO|UL I

Eu am auzit, b[di\[, c-adec[ =i la munteniAr fi r[za=i ca =-ai no=tri, numi\i acolo mo=neni...

HO|UL II

Sunt =i-n Ardeal, m[i f`rtate; ba =i-n |araUngureasc[;

Le zice chineji, dar este chiar o breasl[ r[z[=easc[.

R{ZA+UL

Apoi oriunde s[ fie, tot o soart[, tot un drac!Tot vecinii mi-i ]n=eal[, tot vecinii mi-i dezbrac;Vecini de cei cu putere, cu c[ftane daurite,Numai fir, numai m[tas[, numai cu samur bl[nite;Vecini dintr-aceia care, c-o-mbr`ncire, c-un cuv`nt,Satul ]ntreg plin de via\[ mi-l prefac ]ntr-un

morm`nt!Vecini dintre cari acuma, de-i v[z ]n cale-mi, ]i

spintec,+i hohotesc spintec`ndu-i...

250

HO|UL III

Dar tu ai uitat de c`ntec.

R{ZA+UL

Ba n-am uitat. Vrut-am numai s`ngele-mi s[-l pui]n joc,

+-astfel, pomenind trecutul, s[ pot c`nta mai cu foc.(}=i drege glasul, ]=i apas[ cu=ma pe frunte =i c`nt[.)

Frunz[ verde de s[lcie,Bat-o sc`rba r[z[=ie!Eu credeam c[-i boierie,+i-i curat[ calicie!Ani ]ntregi m-am judecat,S[n[tatea mi-am m`ncat,+i nimic n-am c`=tigat.Eu umblam la judecat[,Copiii-mi pl`ngeau pe vatr[,Nevasta-mi era uitat[!Dar acuma DumnezeuA f[cut pe g`ndul meu,Ca s[-mi mai r[zbun =i eu!Pentru dalba haiduciePentru m`ndra voinicie,M-am l[sat de r[z[=ie,+-am ales judec[toriCei stejari nestr`mb[tori,Ca s[-mi fie fr[\iori!

TO|I

Numai codrule\ul dragD[ dreptate la s[rac!Numai arcul dup[ spateD[ s[racului drepatate!

251

HO|UL I

Zi, R[za=ule,-nainte! Zi-nainte! Nu mai sta!C[ s[ =tiu c[ piere lumea, tot cu drag te-a=

asculta!

HO|UL II

Zi-nainte! Zi-nainte! S[ te-auz[ sf`ntul soare!

HO|UL III

Uf, uf, uf! R[u m[ fr[m`nt[! Mi-e =i cald, mi-e =ir[coare!

R{ZA+UL(ia arcul ]n m`n[ =i c`nt[)

Frunz[ verde lemn sucit,+i de c`nd m-am haiducit,Dragu-mi-i drumul cotit+i de umbr-acoperit.C`nd v[z pe ciocoi viind,M[ fac broasc[ la p[m`nt,}mi a=ez s[geata-n v`nt+i mi-l iau la c[utare,De la cap p`n’ la picioare,F[r[ ah, f[r[ cru\are!+i chitesc, =i socotesc,+i cuget, =i m[ g`ndesc,Pe unde s[-l nemeresc:La retezul p[rului,Din dosul i=licului,Unde-i greu ciocoiului!

252

TO|I

Las’ s[ moar[ ca un c`ine,C[ mult te-a c[znit pe tine!Las’ s[ moar[ ca o fiar[,C[ mult geme biata \ar[!...

(Se arat[, trec`nd puntea p[r[ului, Ganea =i Ciobanul.)

HO|UL I

Un boier aice-n codru!

CEILAL|I(apuc`nd armele)

Un c[ftan... Suntem tr[da\i!

CIOBANUL

Lini=ti\i-v[, c[ doar[ ne cunoa=tem, m[i f`rta\i!Eu vi-l aduc pe credin\[: eu vi-s cheza= =i pova\[;Voi ave\i lips[ de galbeni, el are lips[ de bra\[...

GANEA

Care-i c[pitanul vostru?

R{ZVAN(ie=ind dintre tufe)

Ce-\i trebuie? Ce pofte=ti?

GANEA

Pe c[pitan...

R{ZVAN

C[pitanul?... sunt eu; dar tu cine e=ti?

253

GANEA

Dumneata? S[ fie oare? Sabia cea de v[paie,De care tremur[ \ara?

R{ZVAN

Numai pe cei r[i ]i taie.

GANEA

Dumneata R[zvan?

R{ZVAN

Ei bine, =tii acuma cine-s eu;Spune-mi dar =i tu, jup`ne, cum se cheam[ ciocul t[u?

GANEA

Nu-i vorba de nume...

CIOBANUL

Las[! \i-oi spune eu, c[pitane,Din botez V[scan ]i zice, iar dup[ porecl[ Gane:Feciorul lui Osip Gane, ce fusese c[minar...

GANEA

Eu n-am venit ]n p[dure ca s[ vorbim ]n zadar.Lucrul care m[ zore=te trebui ispr[vit ]ndat[...Nu-ncape nici o z[bav[... Afl[ c[ iubesc o fat[...

R{ZVAN

Atunci du-te la vrun pop[ dintre cei ce pentr-un zlotCunun[ sor[ cu frate =i m[tu=[ cu nepot!

254

N-ai ce c[ta pe la mine,Preo\it de cruda soarteCa s[ cunun alde tineNumai cu duhul de moarte!A=adar pleac[, jup`ne; pleac[, vesel c-ai sc[pat...}ns[ de-ai venit aice cu vrun scop ]nveninat...

(Pune m`na pe pumnal.)

CIOBANUL

Nu-l speria, c[pitane... Boierii sunt slabi la fire:Bra\ul, haina, mintea, fa\a, inima, totu-i sub\ire.

R{ZVAN

Urmeaz[-\i vorba, jup`ne. Te-ascult...

GANEA

Apoi ]\i spuneamC-am ]ndr[git pe-oarecine, fire=te fat[ de neam;Din nenorocire, totu=i, ea n-are mam[, nici tat[,+-unchiu-s[u vrea s[-i r[peasc[ mo=tenirea cea bogat[,Lu`ndu-=i de g`nd s-o-nchiz[ c[lug[ri\[ la schit!...O fapt[ nelegiuit[! Un lucru nepilduit!

R{ZVAN

S[rmana?... Dar zestrea-i mare?...

CIOBANUL

Avu\ii nenum[rate!...

R{ZVAN

S[rmana!... Mori dup[ d`nsa?

255

GANEA(d`nd lui R[zvan o pung[)

Iat[ trei sute de galbeni. Al\i trei sute, negre=it,O s[-\i aduc[ ciobanul, dup[ lucrul s[v`r=it...

R{ZVAN

Cum o cheam[ pe s[rmana?... Pe iubita cea bogat[?

GANEA

Nu-i vorb[...

CIOBANUL

O cheam[ Vidra... +tii?... A lui Mo\oc nepoat[...+i cin-oare n-o cunoa=te!

R{ZVAN

Da! Am auzit =i eu...

HO|UL II

Un f[toi ce c[l[re=te =i-mpu=c[ chiar ca un zmeu.}ntr-o zi am ]nt`lnit-o alerg`nd la v`n[toare...E voinic[, n-am ce zice! +i-i frumoas[ ca o floare...

R{ZA+UL

+tiut! Dup[ ce-i din osul acelui vornic Mo\oc,De care Moldova-ntreag[ mi se temea ca de foc!

GANEA

C[pitane! Noi ]n vorbe pierdem vremea f[r[treab[...

256

R{ZVAN

Se-n\elege! Tu ai sete s-apuci zestrea mai ]n grab[...Spune-mi ]ns[ mai-nainte, pentru banii ce ne-ai

dat,Ce fel de marf[ anume s[-\i dea codru-ntunecat?

GANEA

Chiar acuma, c[pitane, zece c[l[ra=i ]n sil[T`r[sc la c[lug[rie pe nefericea copil[...M[n[stirea nu-i departe... S-o smulgi din m`inile

lor...D[-mi-o mie...

R{ZVAN

Te iube=te?

CIOBANUL

A=a! Nu-i ceva u=or!Vidra-i o fat[ semea\[, b`csit[ cu fudulie,Care n-o s[ bage-n sam[ nici chiar pe sf`ntul

Ilie!...S[ iubeasc[ pe jup`nul? Dec! S[-=i pun[ pofta-n

cui...Boierul =tiu c-o iube=te, dar nu ea pe dumnealui...

GANEA

Dup[ cununie, las[! =i iubirea o s[ vie...Dar gr[be=te, c[pitane...

257

R{ZVAN

A=a-i! Dup[ cununie!Adev[rat. Eu uitasem c-asta-i legea pe la voi:Numai zestrea ]nainte, iar iubirea mai apoi!...Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine niciodat[,Unde dintre dou[ inimi, una-i boarf[

cump[rat[!...Dar, mai ]n sf`r=it, ce-mi pas[!...

CIOBANUL

Curat a=a zic =i eu:De nu se iubesc boierii, pentru d`n=ii e mai r[u.

R{ZVAN

B[ie\i! Merge\i cu jup`nul. A\i auzit ce pofte=te.Simbria-i destul de bun[: face\i treaba voinice=te...

CIOBANUL

S[n[tate, c[pitane!...

GANEA

Niciodat[ n-oi uitaSlujbuli\a cea frumoas[ ce-o mi-i face dumneata,+i-\i f[g[duiesc pe cinste c[ dac[ din ]nt`mplareVei fi prins de c[rmuire, te scap eu din sup[rare:Sunt cumnat cu p[rc[labul, iar vornicii am`ndoiMi-s cam rude de departe...

R{ZVAN

Ciocoii sunt tot ciocoi!(C[tre R[za=ul, care vrea s[ plece cu ceilal\i.)

R[za=ule! mai a=teapt[...

258

R{ZA+UL

Porunce=te!

R{ZVAN(lu`ndu-l deoparte)

Cat[ bine.De-i pricepe c[ miroas[...

R{ZA+UL

A tr[dare? Las’ pe mine!

R{ZVAN

Dar nu v-atinge\i de Vidra... E femeie.

R{ZA+UL

Chiar s[ vrei,R[za=ul nu se pogoar[ la b[taie cu femei!

(Ganea, Ciobanul =i haiducii ies.)

R{ZVAN

Femeie! Precum pojarul se na=te dintr-o sc`nteie,A=a m-aprinde pe mine ciudata vorb[: femeie!...Femeie! De c`nd pe d`nsa o f[cuse Dumnezeu,El nu mai face nimica, fermecat de lucrul s[u,+i privind cu mul\umire la lumea cea z`mbitoare,Zice: eu sunt r[d[cin[, dar femeia este floare!...Femeie!... +i totu=i, omul, de l[comie t`r`t,Iube=te nu pe femeie, ci auru-i c`nt[rit!...Pentru d`nsul e femeie mo=ia cea m[surat[,O scul[ pre\eluit[ sau o pung[ num[rat[!...

(Se aude afar[ glas strig`nd: “R[zvan! R[zvan!!”)M[ cheam[?... Cine s[ fie?...

259

T{NASE(ar[t`ndu-se dintr-o parte)

A! Iat[ c[ te-am g[sit!

R{ZVAN

St[i! Tu e=ti... Mi-aduc aminte... E=ti acel nenorocitCarele la Ia=i pe poduri oboseai strig`nd “jup`ne”,P`n’ s[ cape\i o lescaie sau o f[r`m[ de p`ine!...Te cunosc, de=i de-atuncea trecut-a un veac ]ntreg:Trei ani cumpli\i de robie...

T{NASE

Robie? Nu te-n\eleg!Te =tiam slobod, b[iete; sprinten ca o r`ndunic[;B[t`ndu-\i joc de necazuri... Z[u! nu mai pricep nimic[...

R{ZVAN

Da! O robie de spaim[, cum numai duhul cel r[u,De-ar putea s[ biruiasc[, ar robi pe Dumnezeu!Fost-am =erb, fost-am ]n lan\uri, =-acum inima-mi

suspin[}nt`lnindu-te pe tine, c[ci tu, tu ai fost pricin[!...

T{NASE

Eu?

R{ZVAN

Tu, mo=ule! Tu singur! Asta-n veci eu n-oi uita...+-apoi iat[-m[-s ]n codru, haiducind din vina ta;+i m`ini, de-mi va fi ursita s[ mor pe sp`nzur[toare,|i-o voi datora tot \ie...

260

T{NASE(f[c`nd semnul crucii)

Pozn[!... Nu glume=ti tu oare?...S[ =tiu c-a=a-i adev[rul, o clip[ n-a= z[bovi,D`ndu-\i pieptul meu drept \int[, s[ te poftesc a lovi...

R{ZVAN

Tu! da, tu e=ti o unealt[ a puterii f[r[ nume,Care \ese nev[zut[ toate lucrurile-n lume,Astfel c-ades muritorul, bun ca bl`ndul mielu=el,Face rele peste rele, f[r’ s-o =tie singur el!...

T{NASE

Dar ce spui?...

R{ZVAN

|i-aduci aminte nenorocita de pung[,Din care lua=i un galb[n, zic`ndu-mi c-o s[-\i ajung[,C[ sunt mul\i s[rmani ]n \ar[, c[ nu-\i place de prisos,Pe c`nd se zbucium[ fra\ii, sim\ind cu\itul la os?...Mo=ule! F[c`nd aceasta, puteai s[ prevezi tu oareC-o s[ m[ cufunzi pe mine ]n robia-ngrozitoare?...Ei bine! c[zut ]n fiare pentr-un galb[n ce-a lipsit,De primeai tu punga-]ntreag[, eu sc[pam nepedepsit!...Ha, ha, ha! +-apoi mai strige c[p[\`nile-n\elepteC-omul =tie tot ce face, =tie tot ce-o s[-l a=tepte,Uit`nd c-un flutur de sear[, ce trece repede-n zbor,Este-n stare s[ r[stoarne toat[ prevederea lor!...O fapt[ c`t de frumoas[, ca o floare cu otrav[,T[inuie=te c`teodat[ pieirea cea mai grozav[!...}n sf`r=it, tu e=ti pricin[!...

261

T{NASE

Dar de ce, copilul meu,S[ nu m[ veste=ti ]n clip[, l[s`ndu-m[-n locul t[u}nsu=i eu s[-ncarc robia pe c[runte\ele mele,+i sc[p`ndu-te pe tine, s[ port lan\uri c`t de grele?...Un \igan ce miluie=te pe-un neputincios b[tr`n,Zic[ tot ce-i place lumea, este chiar ca =-un rom`n...

R{ZVAN

Haide! Ce-a fost se trecuse... Spune-mi acuma,iubite,

De ce-\i t`r[=ti tu la codru oasele cele-nvechite?Cum de \i-ai l[sat copiii?

T{NASE

Ba copiii m-au l[sat.

R{ZVAN

Te-au l[sat? Nu-mi vine a crede!...

T{NASE

S[racii au r[posat.}n \ara noastr[ cea mare =i bogat[, m[i b[iete,Sunt rom`ni ce pier de foame! Sunt rom`ni ce mor

de sete!...Astfel ]n toat[ Moldova, p[c[tosului T[nasNici un sprijin, nici un raz[m, nici un scut n-a mai r[mas,Dec`t numai s[-=i ]nsemne pieptul cu cea sf`nt[ cruce+i zic`ndu-=i “Doamne-ajut[!” calea codrului s-apuce;C[ci de-o bucat[ de vreme, cer=itorind pe meidan,Auzeam mereu tot vorbe de c[pitanul R[zvan...

262

R{ZVAN

Cum? La Ia=i?...

T{NASE

La Ia=i, b[iete, se vorbe=te despre tineFelurite verzi =-uscate, c`te nici ]n cap nu-\i vine!Unii te laud[ foarte, ca pe-un str[lucit viteaz;Al\ii, adic[ boierii, te sf[=ie cu n[caz;Iar \iganii t[i... iertare! O s[-mi pui lac[t la limb[,C-alta orice i-a= mai face, degeaba! tot nu se

schimb[!...

R{ZVAN

Zi, mo=ule! Zi-nainte... Eu nu m[ sup[r de loc.

T{NASE

Ei bine, \iganii zbiar[ c[ tu e=ti al lor proroc:Tu o s[-i sco\i din c[tu=e, tu o s[-i speli din

p[cate,}n tine-i toat[ n[dejdea, f[r[ tine nu-i dreptate;O nebun[ de \iganc[ le-a spus c-a visat prin somnC[ tu o s-ajungi odat[ nu numai jude, ci domn!...

R{ZVAN

Ciudat!

T{NASE

O blestem[\ie! Auzi cine s[ domneasc[!}nsu=i dracul nu croie=te minciun[ mai \ig[neasc[.Dar nu-i vorba de \iganc[... Apoi precum ]\i

spusei,

263

R[m`ind singur ]n lume, f[r[ copila=ii mei,F[r[ mil[ =i-ndurare, f[r[ c[p[t`i =i vatr[,Mai r[u dec`t chiar \iganii ce colindeaz[ cu =atr[,M-am pus pe g`nduri, b[iete; g`nditu-m-am,

r[zg`ndit,+-acum iat[-m[-s aicea, bucuros c[ te-am g[sit...M-am b[tut cu multe litfe, care de care mai rele,Ba le=i, ba p[g`ni, ba unguri, ba fr`nci de-ai lui

Despot.+i ce-am ]nv[\at atuncea n-am uitat ]nc[ de tot...M[ vezi pr[p[dit, dar altfel aceast[ m`n[ secat[Tot ar mai putea trimite du=manului o s[geat[...Dec`t s[ mor ]n ora=e de cruzimea celor r[i,Mai bine voi ]n p[dure prin mine s[ piar[ ei!...O fiin\[ c`t de slab[ spore=te c`nd ]=i r[zbun[.}ncearc[-m[ =i pe mine... Sunt haiduc =i pace bun[!

R{ZVAN

A=a te vreau, mo= T[nase! +-o s[ vezi peste pu\inC-ora=u-i o lighioan[ =i numai codru-i cre=tin...}n ora= totu-i robie; cel mai mic =i cel mai mare,To\i ca unul poart[ lan\uri, to\i ca unul gem ]n

fiare;Fiecare slug[re=te, =i nici unul nu-i st[p`n;}nsu=i domnul cu ru=ine pleac[ fruntea la p[g`n!...Pe c`nd aicea stejarul l]ng[ buruian[ cre=te,Dar fie c`t de puternic, el pe d`nsa n-o robe=te;Iar s[lbatecele fiare, ce fl[m`nde r[t[cesc,Omoar[ s[rmana jertf[ pe care mi-o nemeresc,Dar n-o-njug[ cu n[paste, ca fiara cea omeneasc[,Care prada-i n-o ucide =i n-o iart[ s[ tr[iasc[!...

264

}n ora= totul se-ngroap[ =i putreze=te de viu}n locuin\a-i ]ngust[ =i rece ca un sicriu,Unde suflarea se curm[, unde v[zduhul lipse=te,Unde c[r[mid[, lespezi, lut =i piatr[ te-nv[le=te;Pe c`nd aicea verdea\a ne \ine loc de p[re\i,Ne-acopere numai frunza =i numai cerul m[re\,Iar jos s-a=terne covorul, v[psit cu mii de v[psele,Ce singur[ firea-l \ese din ierburi =i floricele!...Lumea totu=i de departe ne nume=te cu fioriUciga=i, ]mpu=c[-n-lun[, ho\i, t`lhari, omor`tori...O, nu, mo=ule! Nu crede! A=a fost-a totdaunaC[ de cel gonit se leag[ clevetirea =i minciuna,Precum mu=chiul se l[\e=te pe-un copaci pe care-l

tai,+i nu-l las[ p`n’ ce viermii nu-l prefac ]n

putregai!S[racul \[ran ce-=i pierde viti=oarele sau plugul,Robul os`ndit ce fuge, bl[stem`nd biciul =i jugul,To\i cei slabi, izbi\i de soart[, de nevoi ]nconjura\i,Afl[-n codru m`ng`iere =i ne dau nume de fra\i.C`nd prive=ti Moldova-ntreag[ p[r[sit[-n jaf =i-n

sil[,Pe cei buni ]n neputin\[, pe cei r[i f[r[ de mil[,Veneticul =i p[g`nul, cel de neam =i cel bogat,Numai ei av`nd dreptate =i la vod[ =i la sfat,C[ciuli\i de toat[ lumea, f[r[ grij[ de nimic[...O! atunce-\i pare bine c`nd deodat[ se ridic[Spaima de haiduci ]n \ar[, n[scu\i din al \[rii chin,Precum o durere crud[ na=te-n piept c`te-un suspin!

265

T{NASE

Urmeaz[, frate R[zvane! Mai vorbe=te! Mai vorbe=te!...

Focul cuvintelor tale m-alin[, m[ r[core=te!Sunt vorbe de sus, b[iete, iar nu de-un om

p[m`ntean...O, Doamne! S[ ias[ tocmai dintr-o gur[ de \igan!...

VULPOI(de departe)

C[pitane! C[pitane!

R{ZVAN

Ce veste?

VULPOI(t`r`nd dup[ d`nsul pe Zbierea)

O caracud[!Am pescuit-o acuma pe-uscat f[r[ mult[ trud[...

R{ZVAN

Sbierea? }n m`inile mele?

SBIEREA

Chiar R[zvan!... Vai!... Sunt topit!...

T{NASE

Te cunosc =i eu prea bine!

266

SBIEREA(c[z`nd ]n genunchi)

+i dumneata?... Am murit!...Sfinte Petre!... Sf`nt[ Ana!... Mucenice

Spiridoane!...Sc[pa\i-m[ de pieire!... O s[ v[ dau trei icoane,Tot d-aram[ poleit[ cu aur... sau cu argint!...

VULPOI

Drace! Nu =tiam eu singur c-am pus m`na chiarpe-un sf`nt!

L-am g[sit ]n drum la st`nga, ]ntr-o c[ru\[ stricat[;De gras ce-l vezi, de departe mi se p[ru c[-i o roat[;Dar fiindc[ vrea s[ fug[, ]i d[dui un bob`rnac,+i sim\ii atunci de-aproape c[-n roat[-i ascuns un

sac.Deci acuma, c[pitane, po\i s[-i dai r[va= la dracul,C[ tot ce-a fost bun ]ntr-]nsul nu mai este: iat[

sacul!...

SBIEREA(fr`ng`ndu-=i m`inile)

Taleri trei mii patru sute cincizeci =i =apte =-un ort!...Sunt pierdut!... Preasf`nt[ troi\[! Maic[ Precist[!...

Sunt mort!...

T{NASE

Da\i-mi cineva=i o arm[, c[ci poftesc cu poftamare

S[-i num[r, tot unul-unul, vro zece mii pespinare!

267

R{ZVAN

Eu \igan, =i iat[ cine se laud[ c[-i rom`n...Fra\ilor! Privi\i-l bine: eu sunt rob, d`nsu-i

st[p`n!...

TO|I

St[p`n?...

R{ZVAN

Boierule, scoal[!... Nu-i frumos =i nu-i cu caleS[-ngenunchezi dinaintea unui rob al dumitale.Jup`nului, ce-i cu dreptul d-a =edea chiar ]n divan,Nu se cade s[ se plece de frica unui \igan...Scoal[ dar ca =-alt[ dat[, scuip[-m[ =i

p[lmuie=te,C[ vod[ nu-\i cere sama, =i pravila nu te-opre=te!Scoal[ dar ca =-alt[ dat[, =i pune pe-arga\ii t[iCa s[-mi dea =i d`n=ii palme, ca s[ m[ scuipe =i ei!|ara-ntreag[ nu-i a voastr[?... Codru sau ora=,

ce-\i pas[?Oric`nd =-oriunde, jup`ne, sunte\i tot la voi acas[!...

(Sosesc Vidra, Ganea, R[za=ul =i ceilal\i ho\i.)

R{ZA+UL

C[pitane! }\i aducem pe nepoata lui Mo\oc,E cam cu n[rav ciocoaica: n-o auzi vorbind de

loc...

VULPOI

Bre! Ce de mai boierime! Doi jup`ni =-ojup`neas[!

268

HO|UL I

Parc[-i la Curtea domneasc[!

HO|UL II

O adunare aleas[!

R{ZA+UL(privind la Sbierea)

Haida-de! Dar [sta cine-i?... De c`nd maica m-af[cut,

N-am ]nt`lnit niciodat[ om mai pocit =i mai slut!

HO|UL I

O gadin[!

HO|UL II

O =op`rl[!

HO|UL III

O n[p`rc[-nveninat[.

R{ZVAN

T[cere? S[ fi\i cu to\ii martori la o judecat[.{st boier, pe care-acuma ]l vede\i ]ngenuncheat+i care la Ia=i se plimb[ m`ndru ca un ]mp[rat...

SBIEREA

Nu, nu, nu...

VULPOI

Taci, caracud[!

269

R{ZVAN

{st boier prin r[utate}ntrece gadini, =op`rle =i n[p`rci ]nveninate...Ca painjenul ce \ese pe furi= vicleanu-i ciur,+i-l ]ntinde, =i-l anin[, =i-l aca\[ pe-mprejur,+i drept din mijloc p`nde=te, pironit ]n neclintire,A=tept`nd s[-i intre g`za ]n capcana-i cea sub\ire,Apoi lacom se repede, bucuros c-a ]n=elat,+-o tot rumpe, =-o tot v`r[ ]n stomahu-i desfundat,+i iar ]=i c`rpe=te ciurul, =i iar la p`nd[ s-a=eaz[,+i iar oche=te-n t[cere, nou[ prad[ s[-i mai caz[...Astfel =i boierul [sta e painjenul s[tul,Gata s[-=i mai dreag[ cursa, tot strig`nd c[ nu-i

destul!

SBIEREA

Nu, nu...

VULPOI

Taci, c[ te ia naiba!

HO|UL I

Nici iadul n-o s[-l primeasc[!

R{ZVAN

}ns[ din jertfele sale, nu-i alta ca s[-l urasc[Cu furie mai cumplit[, cu foc mai ]nver=unat,De cum R[zvan ]l ur[=te, setos de-a fi r[zbunat!Pentr-un galben, ce pe drumuri l-am g[sit pe

nea=teptate,El, cu pravila-i ]n m`n[ =i pe buz[-i cu dreptate,

270

M[ ia rob... rob pentr-un galben =i m[ face nev[zut}ntr-un beci, de mucezeal[ ]n mocirl[ pref[cut,Unde m[ leg[se-n zgard[, ca pe-un c`ine-n

b[t[tur[...}l ur[sc cu cea mai crunt[ =i nepovestit[ ur[!...

(Vidra face o mi=care de groaz[.)

T{NASE

R[zbunare! R[zbunare!

HO|II

Furc[!

R{ZVAN

Da! voiesc =i euS[-mi r[zbun; dar moartea-n furc[ i-ar fi prea

pu\in...

SBIEREA(c[z`nd jos)

Valeu!

R{ZVAN

Cruce, \eap[, glon\, s[geat[... Nu-i destul[r[zbunare!

Vreau o altfel de pedeaps[: o pedeaps[ =i mai mare...

R{ZA+UL

C[pitane! Ian sf`r=e=te! C[ dec`t s[ mai a=tept,Mai bine-acum dintr-o dat[ s[-i ]nfig m[ciuca-n

piept!

271

R{ZVAN

M[i Vulpoiule, ridic[-l!...

SBIEREA(c`nd ]l scoal[ Vulpoi)

Vai mie!... R[zvane frate!...M[ jur c-am l[sat acas[ catasti=e ne-ncheiate...Iart[-m[!... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te

iert =i eu...De vrei, ]\i voi da =-un zapis... Martor mi-este

Dumnezeu!...

R{ZVAN

Vulpoiule, du-l din codru! Scoate-mi-l p`n` lar[sp`nte,

Arat[-i drumul cel mare =i zi-i aceste cuvinte:Iat[ dreapta, iat[ st`nga, iat[ jos =i iat[ sus;Alege la deal, la vale, la r[s[rit, la apus;R[zvan te-avusese-n palm[, =i numai c-un semn

de m`n[Ar fi putut s[ te fac[ praf, publere =i \[r`n[...Totu=i, uite! Nu-\i lipse=te nici un fir din perii t[i...S[ tr[iasc[ codrul verde!... Pleac[ slobod unde vrei...

(Vidra e foarte mi=cat[.)

T{NASE

Cum? ]l ier\i? }l la=i s[ scape?...

R{ZA+UL

C[pitane! Mi se pareC[ tu-\i cam petreci cu glume =-ai uitat de r[zbunare!

272

R{ZVAN

R[zbunarea cea mai crud[ este c`nd du=manul t[uE silit a recunoa=te c[ e=ti bun =i d`nsu-i r[u!...

R{ZA+UL

Astea nu se trec la mine! Doar[ nu-s o fat[ mare,Ca s[ cred c[ r[zbunarea nu-i dec`t o s[rutare!...Noi l-am prins, al nostru-i dar[, al codrului, nu-i

al t[u!Nu-l iert eu, bat[-l s[-l bat[!...

VULPOI

+i nici eu nu-l iert!

HO|UL I

Nici eu!

HO|UL II

Bag[ sama, c[pitane! Noi nu te-am ales pe tine,Ca s[ te pupi cu boierii =i s[ ne dai de ru=ine!

O VOCE

|iganul se prea gurgu\[!

ALT{ VOCE

Se cunoa=te c[-i \igan!

MAI MULTE VOCI

|igan! Chiar \igan!...

273

R{ZVAN

|iganul nu mai este c[pitan!(Scoate din br`u o bard[ poleit[.)

C`nd voi m-a\i pus peste codru, d`ndu-mi ]n m`n[securea,

Juratu-mi-a\i s[ m-asculte lunca, drumul =i p[durea.Iat[ barda ce-a p[tat-o jur[m`ntul cel viclean;Da\i-o unui alt mai vrednic, care nu va fi \igan!Pune\i dintre voi pe-acela care-i me=ter s[ v[-nve\eA n[v[li-n sl[biciune, a v[ izbi-n b[tr`ne\e,Sau pe-o singur[ furnic[ s[ da\i iur[= c`te doi!A=a c[pitan v[ trebui, dar R[zvan nu-i pentru voi!

(Arunc[ barda =i voie=te a ie=i.)

R{ZA+UL

Haide, haide, c[pitane! Te iu\e=ti peste m[sur[!Nu te pierdem noi pe tine pentru ast[ pocitur[!

(Prive=te ]ncruntat la Sbierea, r[dic[ de jos securea =i o d[ luiR[zvan.)

Iat[ barda, ia-\i-o iar[=i, f[ ce-\i place, f[ cum =tii...Dar eu, unul... of, m[icu\[!... l-a= t[ia f[=ii-f[=ii!

VULPOI

S[ tr[iasc[ c[pitanul!

TO|I

C[pitanul s[ tr[iasc[!

T{NASE

Da, da! +i de \ig[nie s[ nu se mai pomeneasc[!

274

R{ZVAN(c[tre Sbierea)

St[p`ne, acuma pleac[!...

SBIEREA

S[ plec?... Cum?... Adev[rat!...O, ce om! Ce piatr[ scump[! Ce suflet de matostat!...Dar fiindc[ scapi de moarte pe-un cre=tin foarte

cucernic,O s[ te blagosloveasc[ Dumnezeu atotputernic!...

R{ZVAN

Fugi, boierule, de-aice!... F[-mi =i tu pe placul meu!...Mi-e sc`rb[ s-aud din gur[-\i numele lui Dumnezeu!

VULPOI(]mping`nd pe Sbierea)

Mi=c[! Mi=c[, caracud[!

SBIEREA

Ba nu... M[ rog! F[r[ prip[!...Mai avem o socoteal[... Numai un cuv`nt...

O clip[!...Da\i-mi sacul meu!... R[zvane!... Nu m[ s[r[ci de tot...Taleri trei mii patru sute cincizeci =i =apte =-un zlot!

(Iese ghiontit de Vulpoi.)

VIDRA(]naint`nd =i ]ntinz`nd m`na c[tre R[zvan)

A= fi m`ndr[, c[pitane, ca s[ str`ng o m`n[, careNu voie=te s[-=i r[zbune dec`t numai prin iertare!...

275

R{ZVAN

M`na mea?... Aceast[ m`n[, dezmierdat[ de cu\it,Ars[ de foc =i de v`nturi, b[tut[ necontenit,Sp[lat[ de ploi =i grindini, aspr[ =i neagr[ din fire,Cuteza-va ea s-ating[ m`na-\i alb[ =i sub\ire?...

VIDRA

De c`nd oamenii din codru r[pitu-m-au dup[ drum,N-am oftat, n-am zis o vorb[, fost-am mut[

p`n-acum,Oprind lacrima pe gean[ =i-nec`nd ]n piept suspine,Ca s[ nu pogor pe Vidra p`n’ la ei =i p`n’ la tine...Dar nu-i pas[re pe lume s[ nu c`nte mai cu dor,C`nd ziua-i plin[ de soare =i cerul e f[r[ nor;Nu-i femeie s[ nu-=i sim\[ inima-i ]n tulburare,C`nd s-a=terne dinainte-i lumin`nd o fapt[ mare!...Rob, \igan, haiduc, de-oriunde soartea s[ te fi adus,Un suflet c-al dumitale ]=i va face loc ]n sus!

(R[zvan r[m`ne a\intit.)

T{NASE

Aferim! Ce mai muiere! De-ar fi mul\i boieri catine...

GANEA

Ce fac, drag[ jup`neas[? Cine-ar crede!...E ru=ine!

Nepoata marelui vornic =i fiica unui sp[tar,Dumneata s[ stai la vorb[... ce-njosire!... c-un

t`lhar!...

276

R{ZA+UL

C[pitane! C[pitane!... F[-\i cu mine o poman[:D[-mi voie m[car dintr-]nsul s[-\i fierb de pr`nz

o tocan[!

HO|II

Da, da! S[-l t[iem ]ndat[!...

R{ZA+UL

S[-l buc[\im m[run\el,Ca s[ nu se mai cunoasc[ de-a fost boier sau vi\el!...

R{ZVAN(ie=ind din g`ndire)

Cum? De ce-i a=a urgie?... L[sa\i-l ]n bun[ pace!...

El nu v-a f[cut nimica...

R{ZA+UL

Nu cumva! Iat[ ce-mi place!Doar n-ai fost surd, c[pitane!... Nu-l mai ap[ra-n

zadar!...Nu l-ai auzit tu singur c[ te nume=te t`lhar?...

R{ZVAN

Eu t`lhar?... Dar cine-a zis-o?... R[zvan nu puteas-auz[,

C[ci sim\irea-i se pierduse, r[t[cindu-se pe-o buz[Din care sorbea cu-ncetul cuvinte ce-mi par mereuC[ tot ]nc[ sun[, sun[ =i r[sun[-n jurul meu!

277

O, tu, femeie m[rea\[! tu un ]nger! tu o z`n[!Tu, ivire minunat[ ce-mi r[sai ca o lumin[!S[ te mai auz o dat[ c[ locul meu este sus...A=a c-ai spus-o? Mai spune-mi! Mai spune-mi

]nc[!...

VIDRA(cu sfial[)

Am spus...

R{ZVAN

Ai spus!... Eu credeam c[-n lume nu va fi nici o fiin\[

Ca s[-=i cufunde privirea sub gunoi de umilin\[,P`n’ la omul care-n via\a-i n-a gustat de nic[iriDec`t dispre\ =i nemil[, batjocur[ =i loviri!...Dar =tii tu oare puterea ce-o au cuvintele tale,Lumin`ndu-m[ cu raza str[curat[ jos ]n vale,Unde de-ale nop\ii umbre, sub un v[l ]ntunecos,Ascundeau ]n adormire tot ce-i bun, tot ce-i

frumos?...Tu mi-ai dat o lume nou[, mi-ai deschis o nou[

cale!C-un cuv`nt, c-o vorb[ numai, cu suflarea gurii tale,Ca domnul Hristos pe Laz[r tu din moarte m-ai

sculat!...Ce putere! Ce minune!...

R{ZA+UL

C[pitanu-i fermecat!

278

R{ZVAN

Dar tu stai =i taci acuma?... }\i pare r[u dumitaleC-ai picurat o n[dejde peste un noian de jale?Poate-\i mai aduci aminte cine e=ti?... Ei bine, dar,Nici eu n-o s[ uit atuncea c[ R[zvan e un t`lhar!

(C[tr[ Ganea.)

Sunt t`lhar!... A=a-i, jup`ne?... Ei, da! Suntt`lhar! Fire=te!...

Am ]n\eles cum m[ cheam[, =i-o s[ m[ portt`lh[re=te...

(Arunc`nd jos o pung[.)

Na, boierule! Ia-\i punga!...

GANEA

Ba nu! Ia-\i-o dumneata...}\i mai datoresc trei sute... Crede-m[ c[ n-oi uita...Ciobanul o s[-\i aduc[.

R{ZVAN

Nu-mi pas[ de datorie!Iat[ banii t[i, jup`ne! D[-mi o altfel de simbrie!...Numai c`ntecul deschide cugetul haiducului!

P-un deal, p-un colnic,Mergea un voinic,Voinicul voinicilor}n \ara piticilor:Cu fa\a voinic[+-o inim[ mic[!L`ng[ el mergea,+i la el privea,

279

+i mereu ofta,Poate c[-l iubea,O copil[ dalb[Cu galbeni ]n salb[O dulce feti\[Cu flori ]n cosi\[,Cu rai ]n guri\[!Am`ndoi mergea,+i merg`nd gr[ia,+i gr[ind z`mbea,C`nd iat[Deodat[Pe drum mi s-arat[,St`nd ]n calea lor,Vatavul haiducilor,C[pitanul ho\ilor,Groaza veneticilor!+i cum mi s-arat[,Prive=te la fat[,O vede =i iat[:I se face mil[De biata copil[!+i zice apoiC[tr[ cel ciocoi,C[tr[ cel voinic,Voinic de nimic:Calea e a ta,M`ndra e a mea,+i de nu mi-o dai,Hai la lupt[, hai!...

(Vidra ]=i pune m`na pe frunte.)

280

T{NASE

Uf, uf, ce inim[ mare! P[cat, z[u, c[ nu-icre=tin!...

GANEA

Eu nu-n\eleg, c[pitane... Ce vrei? |i-oi pl[tideplin...

R{ZA+UL

Nu-n\elegi ce este lupta?

GANEA

Lupta?

R{ZA+UL

Lupta voiniceasc[:Unul pe-altul s[-mi apuce, =-apoi s[ mi se

tr`nteasc[!

GANEA

Dar c[pitanu-i mai tare... mai um[ros... mai cupiept...

Lesne poate s[ m[ bat[... nu se cade... n-ar fidrept.

R{ZVAN

A! jup`nului, pesemne, ]i place lupta nem\e=te?Da\i-i s[bii dumisale; s[-=i aleag[ ce pofte=te!...Pentru mine-i chiar totuna: ne vom bate cum va

vrea;

281

De-oi muri nu-i mare treab[, iar de nu, Vidra-ia mea!

(Scoate palo=ul, pe c`nd R[za=ul d[ pe al s[u lui Ganea.)Apuc[ spata, jup`ne!...

GANEA(sco\`nd palo=ul)

Din dragoste!

CIOBANUL

Patru sate!

R{ZVAN(n[v[lind)

Ap[r[-te!...

VIDRA(descoperindu-=i fa\a =i pun`ndu-se ]ntre am`ndoi)

Nu, R[zvane!... N-ai cu cine!... Nu te bate!...

282

C ~ N T U L III

NEPOATA LUI MO|OC

“S[ nu te bl[steme cineva:

s-ajungi slug[ la cai albi

=i st[p`n femeie s-aibi!”

A n t o n P a n n

F E | E L E :

R{ZVAN, osta= le=esc MINSKI

VIDRA, iubita lui PIOTROWSKI c[pitani

R{ZA+UL ISCOADA MUSC{LEASC{

VULPOI tovar[=ii lui

OSTA+UL I

SBIEREA, prins ]n r[zboi OSTA+UL II

HATMANUL OSTA+UL III

C{PITANI +I OSTA+I LE+E+TI

O tab[r[ le=easc[ la marginile \[rii musc[le=ti: corturi, tunuri,

arme...

}

}

283

(Trei osta=i, din cari I =i II duc pe cel al treilea, greu r[nit.)

OSTA+UL I

Mul\i musculi ucis-ai oare?

OSTA+UL II

Cu sabie?

OSTA+UL I

Cu ce vrei!

OSTA+UL II

Cu suli\a dou[ sute =i cu palo=ul vro trei!Opt sau nou[-zece sute... Poate =i mai mult!...

OSTA+UL I

Desigur!

OSTA+UL II

Dar tu?

OSTA+UL I

N-am ucis nici unul. Nu-mi place. N-am vrut eusingur!...

R[nit-am ]ns[ vro mie... Tu m[ =tii c[-s camvoinic:

Tot r[ni de cele mai grele, de la cap p`n’ la buric...

OSTA+UL II

Vezi, a=a suntem noi, le=ii!

284

OSTA+UL I

Tr[iasc[ |ara Le=easc[!Muscalul, de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s-o

biruiasc[!...

OSTA+UL III

Of!... Eu m[ sf`r=esc cu zile... =i voi, ca ni=tenebuni,

C`nd nu tremura\i ]n tufe, v[ desf[ta\i ]nminciuni!...

Ah! duce\i-m[ la doftor: ]ncai moartea s[ m[scape...

(C`te=itrei ies la dreapta, pe c`nd la st`nga se arat[ Minski =iPiotrowski.)

MINSKI

Uite, m[i! Inima-n mine plesne=te, gata s[ crape!...S`ngele mi se ridic[ =i se suie ]n obrazDe ciud[, de-nt[r`tare, de durere, de necaz!Cum \i se pare, iubite? ]ntr-o tab[r[ cr[iasc[,Tocmai ]n mijlocul nostru =i-n \ara noastr[ le=easc[,Un str[in, o venitur[, un om f[r[ c[p[t`i,Un n[t[r[u din Moldova s[ fie tot cel dint`i?Pe c`nd eu zac la o parte, l[sat f[r[ nici o treab[,Uitat ca o juc[rie, ca un copil, ca o bab[!

PIOTROWSKI

Ce vrei! Ut verum dicamus1, m[rturise=te =i tuC-acest vir valachus este strenuissimus...2

1 Ca s[ vorbim drept (lat.)2 B[rbat valah... foarte s`rguitor (lat.)

285

MINSKI

Ba nu!Eu nu recunosc aceasta! Nu se cheam[ vitejieA nu se teme de moarte numai din obr[znicie!Un nu =tiu cine ca d`nsul, un mojic necunoscut,Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a f[cut!S[ cuteze el s-apuce steagul musc[lesc cel mare...Aceasta m-arunc[-n friguri, ]n furie, ]n turbare!...S[ p[trunz[ chiar ]n cortul voievodului rusesc...O! aceasta-i groz[vie! Sunt gata s[-nnebunesc!Spune singur tu, f`rtate, dac[ nu era mai bineNi=te astfel de izb`nde s[ se fi f[cut de tine?Sau de-un altul ori=icare... iar de mine mai ales!...Spune, spune tu!...

PIOTROWSKI

Fire=te! Non est in dubio res.1

}ns[, carissim’ amice2, a=a va fi totdaunaC[ virtus nu-i alta-n lume dec`t prospera fortuna3.R[zvan e felix ad casunt4! Totu-i merge g[itan!E noroc. Venti faventes!5

MINSKI

Tot R[zvan! R[zvan! R[zvan!Tab[ra le=easc[-ntreag[ mi-l ]nal\[ =i-l ridic[,Iar despre noi nu s-aude, nu se vorbe=te nimic[!...

1 Nu-i nici o ]ndoial[ (lat.)2 Mult iubite prietene (lat.)3 Virtutea... soarta prielnic[ (lat.)4 Fericit din ]nt`mplare (lat.)5 V`nturi prielnice (lat.)

286

Dreptu-i oare, ca-ntr-o \ar[, ]n care eu sunt n[scut,Un venetic f[r[ nume s[ fie mai cunoscut?!...Zici c[-i noroc?... Nu-i aceasta!... Nici noroc,

nici vitejie!Este altceva, iubite, =i-o s[ \i-o spun numai \ie...Eu sunt sigur =-a= fi gata chiar s[ jur c-acest R[zvanE frate...

PIOTROWSKI

Frate cu cine?

MINSKI

Cu...

PIOTROWSKI

Dic quaeso1!

MINSKI

Cu Satan!

PIOTROWSKI

Ce spui, Domine mi Deus!2... Dar de-unde s-o =tii aceasta?...

MINSKI

O vei =ti =i tu ca mine... Spune-mi, v[zut-ai nevasta}mbr[cat[ b[rb[te=te, haine negre, chip b[lan,Care ]ntov[r[=e=te ne-ncetat pe-acest R[zvan?

1 Spune, te rog (lat.)2 Doamne, Dumnezeule (lat.)

287

PIOTROWSKI

Am v[zut-o... E frumoas[! Virgo facie concina,

Perdecora, pervenusta...1

MINSKI

Ha, ha, ha! Asta-i pricina!R[zvan zice c[-i e sor[, dar eu pot s[-\i dovedescC-acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i

femeiesc!D`nsa-i o fermec[toare ce cu farmecele saleAre puterea pe-oricine s[-ntunece, s[-l ]n=ale,S[-i ia v[zul, s[-l orbeasc[, s[ fac[ noaptea-n

amiaz,}nc`t s-o crezi c[-i frumoas[ =i pe R[zvan c[-i

viteaz!...

PIOTROWSKI

Ce-i drept, Sanctissimus Thomas, in Summa

Theologiae,

Firmat2 asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrieCum c[ foemina =i dracul sunt affines3 oarecum:Dracul e foc, iar femeia iese dintr-]nsul ca fum...

MINSKI

Crede-m[ c-acea muiere, orice-i spune, orice-izice,

Orice-i vrea, e ]nsu=i dracul...

1 Fecioar[ cu chip pl[cut, minunat[, foarte frumoas[ (lat.)2 Afirm[ (lat.)3 Femeia... rude (lat.)

288

PIOTROWSKI

Taci, c[, iat[, vin aiceAlii duo Valachi1, ce-i tot v[d mai-mai de-un anConjunctissime vivendo2 nedesp[r\i\i de R[zvan...

MINSKI(privind ]n partea de unde vin R[za=ul =i Vulpoi)

Piha! Ce f[pturi ciudate! Ce fiin\i nesuferite!Ce mi=c[ri resping[toare! Ce obrazuri necioplite!Eu unul ]\i spui at`ta c[ de-oi fi vrodat[ crai -Lucrul este cu putin\[ - ei bine, de trei ori vaiCe legi aspre n-a= mai face, ca s[ dau peste hotar[+i s[ gonesc ]ntr-o clip[ to\i moldovenii afar[!}ns[ to\i! To\i p`n’ la unul! Nici un om! Nici

un picior!Numai pe R[zvan, el singur, l-a= l[sa... ca s[-l omor!

R{ZA+UL(c`nt`nd de departe)

Vom ]mbl[ti la s[car[P`n[-n m`ndra prim[var[+-om ie=i la codru iar[,}n cap[tul =esului,La marginea drumului,}n calea armeanului!

MINSKI(dulce)

S[ tr[i\i, voinici!

1 Ceilal\i doi valahi (lat.)2 Tr[ind foarte str`ns uni\i (lat.)

289

VULPOI

Prea bine; mul\umim.

R{ZA+UL

+i s[n[tate,C[ci ]n lume s[n[tatea e mai bun[ dec`t toate!

MINSKI

M[ prea bucur[-nt`lnirea... Doream s[ v[ v[z de mult...Eram s[ v[-ntreb un lucru...

R{ZA+UL

De nu-i fi lung, eu te-ascult,Fiindc[ noi, moldovenii, =tim a=a c[ vorba lung[E nebunie de creieri =i s[r[cie de pung[.

MINSKI

A= dori s-aflu... Pe cinste, R[zvan al vostru mi-i drag,+i... vorbind c-un oarecine... f[cut-am un r[m[=ag...Ca s[ nu-l pierd... m[ pricepe\i... vreau s[ zic... ]mi

trebui mie...}n sf`r=it, ce fel de slujb[ sau ce fel de boierieVa fi avut ]n Moldova viteazul cel str[lucit,Osta=ul cel mai de frunte, b[rbatul cel mai vestit,Podoaba taberei noastre, un luceaf[r, o minune!...

VULPOI

Drace! vrei numai at`ta?...

R{ZA+UL

Taci, Vulpoiule; nu-i spune...

290

VULPOI(z`mbind)

Ba s[-i spui! De ce s[ piarz[ s[racul un r[m[=ag?Mai v`rtos c`nd =tiu acuma c[ R[zvan ]i este

drag!...}nva\[ dar de la mine c[ slujba ce-o avusese}n \ara Moldovei este dintre cele mai alese;O treapt[ at`t de nalt[, ]nc`t era mititelBoierul cel mai puternic c`nd se punea l`ng[ el...

PIOTROWSKI

Admirandum!1

MINSKI

Dar ce slujb[? Cum se cheam[?

R{ZA+UL

M[i, \i-ajung[!C[ ne-am ]n\eles odat[ de-a nu face vorb[ lung[...Sunt cam iute. Bag[ sama!...

VULPOI

Las’, R[za=ule!... Euvreau

La toate c`te dore=te s[-i pot r[spunde pe =leau.C[ doar nu ne cerceteaz[ cu vrun scop de r[utate,Mai cu sam[ c`nd iube=te pe R[zvan ca =i pe-un

frate...

1 Este de admirat (lat.)

291

A=adar, m[-ntrebi ce slujb[? Cum se cheam[?... Fel de fel!

Unii c[pitan ]i zice, al\ii-i zice v[t[=el...Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere =i

simbrie,De cum pe la voi aice este chiar o h[tm[nie!...

PIOTROWSKI

Capitaneus pedestris?1

VULPOI

Ba =i c[lare ades:Pedestrime la str`mtoare =i c[l[rime la =es...}n codru se pedestre=te, pe c`mp ]ncalec[ iar[:Astfel este r`nduiala o=tilor la noi ]n \ar[...

MINSKI

Dar avea mo=ii?

VULPOI

Ha, drace! La asta eu nu m-am g`ndit!...

(Dup[ o t[cere.)C`t poate da o mo=ie, R[zvan cap[t[-nzecit...Adec[ ceva=i ca dijm[, ]n bani, ]n gr`ne =i-n vite,Ce trebuia la porunc[ s[-i dea to\i pe neg`ndite...

PIOTROWSKI

+i-\i fi avut multe pugnas, videlicet2 b[t[lii?

1 Comandant de infanterie? (lat.)2 Lupte, adic[ (lat.)

292

VULPOI

O! se-nt`mpl[ c`teodat[ =i-ntr-o zi dou[ sau trii,C`t \inea vremea de var[, c[ci ]n urm[, la iernatec,Ne hodineam cum fac turcii: obicei ]ndem`natec!

MINSKI

Dar spune-mi, acea femeie...

R{ZA+UL(cu furie)

La dracu! La nou[ draci!La nou[ sute!...

MINSKI

Ce-\i trebui? Ce vrei, voinice?...

R{ZA+UL

S[ taci!Bat[-te mama-p[durii! Te mai legi =i de muiere?

MINSKI

Ba nu; doream s[ =tiu numai...

R{ZA+UL

Z[u, mai bine f[-mi pl[cere,Ori ne las[ tu aice, sau noi te l[s[m aici!...

MINSKI(c[tre Piotrowski)

Haidem, tovar[=e!

293

PIOTROWSKI

Ergo1...

MINSKI

S[ fi\i s[n[to=i, voinici!(Iese cu Piotrowski.)

R{ZA+UL

Bun[ treab[!... Pizma, ura, zavistia, vr[jm[=ia,+i nici un pai de r[splat[ pentru toat[ vitejia,Iat[ c`=tigul cel mare, ce R[zvan l-a dob`ndit!De c`nd p[r[sise \ara =i codrul blagoslovit!Vai de dreptatea le=easc[! Vai de bun[t[\i streine!Ne-am p[c[lit, m[i f`rtate! R[u ne-am p[c[lit!...

VULPOI(g`nditor)

Vezi bine!...

R{ZA+UL

Mai ]n\elept mo= T[nase, c`nd zicea oft`nd cu foc!Tu f[ ce-\i place, R[zvane, dar eu o s[ stau pe loc;Nu las Moldova, =i pace! foamete, sete, ru=ine,Aice s[ suf[r toate, c[ci e cuibul meu!...

VULPOI

Vezi bine!...

1 A=adar (lat.)

294

R{ZA+UL

+i eu, Vulpoiule drag[, trebuia verde s[-i spui,Iar nu s[ caut orbe=te buricul p[m`ntului,Uit`ndu-mi de r[z[=ie!... Poate c[ prin judecat[De mai r[m`neam ]n \ar[, tot o c`=tigam odat[.Hrisoavele mele iat[-s!

(Scoate din s`n o leg[tur[.)Aci trei urice s`nt

De la Alexandru-vod[ =i de la +tefan cel Sf`nt,Pe cari le stropesc cu lacrimi, le =terg de praf cu

suspine,+i le =tiu pe dinafar[, f[r’ s[ fi citit!

VULPOI

Vezi bine!...

R{ZA+UL(s[rut[ =i apoi ascunde leg[tura)

}i ziceam eu: M[i R[zvane, nu pleca! nu finebun!

Dec`t orice trai ]n lume, traiul codrulu-i mai bun!...Of! Nu vru s[ m[-n\eleag[!... +i tu =tii a cui e

vina?A=a-i c`nd tace coco=ul, l[s`nd s[ c`nte g[ina;A=a-i c`nd capra-i ]n frunte, poruncind ]n loc de \ap,A=a-i c`nd b[rbatu-i coad[; a=a-i c`nd muierea-i cap!...Din dobitoacele toate, numai matca la albineN-are cusur ca st[p`n[... Celelalte, vai!

VULPOI

Vezi bine!

295

R{ZA+UL

Dracul ne trimise-n cale pe nepoata lui Mo\oc!S[rmanul R[zvan acuma nu-i om, ci-i un n[p`rstoc,Pe care Vidra mi-l mi=c[ =i-l ]ntoarce f[r[ preget,+i la dreapta, =i la st`nga, nu cu m`na, ci c-un deget!...+-apoi eu nu dau cu g`ndul, oric`t de mult chibzuiesc,De ce Vidrei nu-i pl[cuse obiceiul haiducesc?

VULPOI

M-am g`ndit =i eu l-aceasta, =-am ajuns drept]ncheiere

S[ cred c[ Vidra-i smintit[, ca ori=icare muiere,Iar R[zvan, de-a fost odat[ cu o minte de

b[rbat,De c`nd ascult[ pe Vidra, =i d`nsul s-a deocheat;C[ci nebunia s-aca\[ mai r[u ca un m[r[cine+i trece ca o c[scare de la om la om...

R{ZA+UL(g`nditor)

Vezi bine!

VULPOI

Este-nvederat c[ leahul nu face haz de R[zvan...+-apoi de-ar mai =ti, o, Doamne! c[ nu-i cre=tin,

ci-i \igan...Oho! L-ar goni departe! Ba cu d`nsul =i pe tine...Iat[ cum ne duce Vidra, tr[g`ndu-l de nas!

R{ZA+UL

Vezi bine!

296

VULPOI

Le=ii au o lege-anume: un om de neam \ig[nescS[ nu calce cu piciorul pe p[m`ntul cel le=esc...Alte neamuri s[ pofteasc[, ori=ic`nd =i ori=icine...

R{ZA+UL

Vezi bine!

ISCOADA(ar[t`ndu-se din fund)

Cre=tini cucernici...

VULPOI

Ce-\i trebui?

ISCOADA

V-am v[zut, de nu m[-n=el,Umbl`nd cu R[zvan...

R{ZA+UL

La naiba! Nici tu nu te-mpaci cu el?

ISCOADA

Nu m[-mpac? Iart[-m[, Doamne! Eu nicinu-n\eleg ce-i ur[;

A iubi pe to\i cre=tinii m[-nva\[ Sf`nta Scriptur[...A=adar, v[ rog s[-mi spune\i ]ntr-un chip

cuviincios,Unde poci oare s[-l aflu, ]n numele lui Hristos?...

(Z[rind pe R[zvan, care se apropie.)

297

Dar ce v[d! Iat[ chiar d`nsul!... Dumneata e=ti,mi se pare,

}n toat[ cre=tin[tatea lupt[torul cel mai tare?Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron,Pra=tea lui David prorocul, buzduganul lui

Samson...

R{ZVAN

Sunt R[zvan...

ISCOADA

E de nevoie, nimenea ca s[ n-o =tie,S[ vorbim precum vorbise Moise cu Iehova...

R{ZVAN(c[tr[ Vulpoi =i R[za=ul, f[c`ndu-le semn s[ plece)

Fie!

R{ZA+UL

Crede-m[ c-ar fi mai bine ca =i pe noi s[ ne la=i.Ai mul\i du=mani... Chiar muscalii nu-\i sunt a=a de

vr[jma=iCa leahul cel pizm[tare\, care alta nu viseaz[Dec`t el s[ se ridice =i toat[ lumea c[ caz[...

R{ZVAN

N-ave\i grij[! Fi\i ]n pace!... Pute\i s[ v[dep[rta\i!

Bra\ul meu e l`ng[ mine =i sabia-i l`ng[ bra\...

298

VULPOI(dep[rt`ndu-se cu R[za=ul)

Haidem, R[za=ule drag[! S[-i spunem Vidrei aceasta:Cine pe noi nu ne-ascult[ o s-asculte pe nevasta...

R{ZVAN

Suntem singuri. Ce vrei?

ISCOADA

Jur[ de-a nu spune nim[nuiTaina cea de m`ntuire ce-am venit ca s[ \i-o spui.

(R[zvan face un semn de ]nvoire.)Nu-i a=a! Eu vreau anume pe crucea prea l[udat[,Pe cei doisprezeci apostoli =i pe maica cea curat[,Pe cele =apte biserici, pe cei patruzeci de sfin\i,Pe soborul din Nikeia cu trei sute de p[rin\i,Pe-o sut[ cincizeci de psalmuri, pe =aptezeci de

t`lcovnici,Pe to\i ferici\ii pusnici =i mucenici =i duhovnici+i pe ieslele la care se-nchinar[ cei trei craiS[-mi juri mai ]nt`i de toate c[ le=ilor nu m[ dai...

R{ZVAN

Tu nu e=ti leah prin urmare?

ISCOADA(f[c`nd cruce)

Dumnezeu s[ m[ p[zeasc[De-a fi eretic ca le=ii de lege papist[=easc[!...Dar dumneata, ca =i mine, e=ti pravoslavnic curat,+i slujind ]n ast[ \ar[, faci cel mai mare p[cat,Precum zice sf`ntul Pavel...

299

R{ZVAN

A=a! Iar[=i cele sfinte?[...]Ce vrei? Ce cau\i pe-aice? De la cine vii =i de-unde?Ce faci ]n oastea le=easc[ =i ce-ai cu mine?...

R[spunde!...

ISCOADA(v[z`nd pe Vidra, care se apropiase =i se pusese ]n fa\a lui)

Acest om... ast[ muiere... muierea nu-i tocmai om,Dup[ cum m[rturise=te fericitul Chrisostom...

R{ZVAN

Taci!

ISCOADA

Femeia-i cam limbut[: ea nu pricepe ce-i taina;Vorba-i lung[ ca =i coada, coada-i lung[ ca =i haina,Precum arat[ prorocul!

R{ZVAN(apuc`ndu-l de barb[)

Z[u, nu m[ mai st[p`nesc!

ISCOADA

Nu m[ necinsti!... Sunt preot =i p[rinte sufletesc...

R{ZVAN

Zici c[ e=ti preot?... Dar spune-mi, popii i se cade oareS[-=i arunce jos ve=m`ntul, c[lc`nd rasa sub picioare,+i prin fapta cea mai neagr[ s[ m`njeasc[ sf`ntul dar,Iscoad[-n ]ntreaga lume, preot numai ]n altar?

300

ISCOADA

Fiule! Eu nu v[d r[ul de-a lucra cu st[ruin\[Pentru sf`ntul \ar =i pentru pravoslavnica credin\[.P[catu-i al dumitale, care, fiind moldovean,}\i dai sufletul ]n gheara leahului celui viclean,Popor dep[rtat de lege, oi r[t[cite din turm[+i pe cari o s[-i striveasc[ judecata cea din urm[,La un loc cu filistenii =i cu Gog =i cu Magog...+-apoi f[c`ndu-le astea, unde-i folosul, m[ rog?

R{ZVAN

Eu caut numai la cinste...

ISCOADA

Fleacuri! Treab[ de cuvinte!Folos, cinste, tot aceea, de=i se cheam[ altminte!A=adar, ce fel de cinste dob`ndit-ai de c`nd e=ti?Ca Nemvrodul din Scriptur[, floarea cetei

diavole=ti?

VIDRA

Are dreptate, R[zvane! Iat-a treia b[t[lie}n care bra\ul t[u vars[ ploi de s`nge pe c`mpie,+-apoi unde-i mul\umirea =i r[splata ce-o prime=ti,Ridic`nd pe brazda mor\ii cl[i de st`rvuri

du=m[ne=ti?...Pe c`nd tu goneai vr[jma=ul, d`nd cu pieptul la n[val[,Al\ii mul\i s-ascund ]n umbr[, de-unde, r[s[rind cu

fal[,}i vezi mari, ]i vezi ]n frunte, l[uda\i, sl[vi\i, ale=i,Iar tu r[m`i tot ]n urm[, ca o slug[ printre le=i!

301

R{ZVAN

+i tu, Vidro?

ISCOADA

Jup`neasa vorbit-a dumnezeie=te!C`teodat[ prin femeie duhul cel sf`nt ne vorbe=te!De pild[, Ana, Iudita, Estera... mai ]n sf`r=it,Este-nvederat c[ leahul de loc nu te-a r[spl[tit...Rusul =tie mult mai bine s[ dea ori=icui dreptate...

R{ZVAN

Taci! Destul!

VIDRA

Vorbe=te!

ISCOADA

|arul ]\i d[ruie=te trei sate...

VIDRA(cu dispre\)

Bog[\ie? Nu-i aceasta!

ISCOADA

Trei sate l`ng[ Kazan,+i, c`t va \ine r[zboiul, o treapt[ de c[pitan...

VIDRA(mi=cat[)

C[pitan?

302

ISCOADA

Mai pe dasupra, pentru cre=tineasca fapt[,Dup[ moarte fericirea =-un loca= ]n rai te-a=teapt[...

R{ZVAN

Nu primesc!

VIDRA

Ce spui, R[zvane! Dar de ce s[ nu prime=ti?...Nu-i pu\in c[pit[nia ]n o=tile musc[le=ti.Tu nu e=ti n[scut aice; po\i s[ mergi ]n

lumea-ntreag[;De le=i n-ai nici o nevoie =i nimica nu te leag[...Cat[-\i norocul aiurea, dac[ nu-l g[sim aici!

R{ZVAN

Am jurat!

ISCOADA

Dar jur[m`ntul nu se d[ la eretici.Deci mitropolitul nostru pe dat[ o s[-l dezlege,Judec`nd dup[ soboare =i dumnezeiasca lege,Precum anume se scrie ]n sf`ntul Nomocanon,Cite=te cap paisprezece soborul din Chalkedon,Cap treizeci =i trei sau patru sobor din Laodikia,Asemenea capul dou[ sobor din Antiohia...

R{ZVAN

Fugi, pop[ f[r[ credin\[, ce legea \i-o iei ]n r`s! [...]Fugi, de-aci!...

303

VIDRA

Dar ui\i, iubite, c[ de-ar fi oricum s[ fie

Muscalu-\i d[ chiar ]ndat[ cinstea de c[pit[nie...Vei fi c[pitan, R[zvane!... C[pitan, aceasta-i

mult!...

ISCOADA

+i trei sate mari...

R{ZVAN

Lipse=te! Mi-e greu s[ te mai ascult!...

VULPOI(venind iute, turburat)

Topenie! Groz[vie! Bazaconie!...

R{ZVAN

Ce este?

VULPOI

Lucrul nevisat ]n vise, nepovestit ]n poveste!...Vezi pe hatmanul acolo, st`nd la vorb[ =i la sfat,De toat[ c[pit[nimea ocolit =i-nconjurat?

(Iscoada se uit[ unde arat[ Vulpoi =i fuge ]n partea cealalt[.)

R{ZVAN

Ei bine, ce m[ prive=te?

304

VULPOI(cu necaz)

Ei bine!... Ba z[u nu-i bine!...Ei vorbesc =i pun la cale =i se-ntreab[ chiar de tine...

R{ZVAN

De mine? Ce n[lucire!

VULPOI

C[pitanii ]ntr-un g`nd}\i tot caut[ pricin[ =i te defaim[ pe r`nd;Unul cere s[ te scoa\[ din oaste, altul din \ar[,Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afar[,Iar hatmanul mi-i ascult[, neclintit ca un butuc;De multe ce tot aude s-a f[cut =i el n[uc!

VIDRA

Vez[, R[zvane, ce gre=eal[ de-a ne vesteji aice,Pe c`nd ]ntr-o alt[ parte ai putea s[ fii ferice?Hai ]n oastea musc[leasc[! At`ta ne-a mai r[mas...Te-a=teapt[ c[pit[nia, de-i face numai un pas...

VULPOI

Vine hatmanul... Prive=te!... S-au orpit ]n dou[ r`nduri...

E posomor`t b[tr`nul: se cunoa=te c[-i pe g`nduri.

R{ZVAN

Fie ce-a fi, las’ s[ fie!... Eu, unul, tot ce-am juratP[strez cu fruntea senin[ =i cu cugetul curat!Jur[m`ntul nu-i o glum[ n[scut[ printre pahare+i, deodat[ cu be\ia, r[suflat[ prin uitare:

305

Jur[m`ntul pentru mine este m`ndrul curcubeu,Ce leag[ josul cu susul =i pe om cu Dumnezeu!...

VIDRA

Ba mai bine-i o unealt[, o p[pu=[, o momeal[,Prin care cel ce nu crede pe to\i ceilal\i ]i ]n=eal[!...

(Se pune deoparte. Vin hatmanul, Piotrowski, Minski, mai mul\ic[pitani, ]n urma lor R[za=ul.)

MINSKI

+tiu bine, sunt foarte sigur =i de tot ]ncredin\atC[ tab[ra n-o s[ guste hot[r`rea ce-ai luat...

PIOTROWSKI

Asciscere peregrinos1 multe primejdii aduce:Pe str[ini las[-i ]n coad[, sapientissime duce2...

HATMANUL

Cine pentru noi se lupt[ nu-i str[in, ci-i p[m`ntean...Eu te c[utam pe tine, viteazule c[pitan.

R{ZVAN

Poate m[ iai drept un altul, hatmane prealuminate,Eu nu-s c[pitan...

HATMANUL

Aceasta-i cam pu\in; dup[ dreptateAr trebui s[ fii hatman, c[ci chiar b[t[lia de-aziNu eu, tu ai c`=tigat-o, viteazul cel mai viteaz!

1 A admite pe str[ini (lat.)2 Prea]n\elepte duce (lat.)

306

R{ZVAN

Iart[-m[...

HATMANUL(ridic`nd buzduganul)

Deci, ]n puterea semnului de h[tm[nie,R[spl[tind m[car ]n parte minunata-\i b[rb[\ie,C[pitan pe c`mpul luptei te ridic =i te vestesc,}n fa\a taberei mele =i prin numele cr[iesc!

(Muzica militar[ intoneaz[ un mar= triumfal. Vulpoi sare ]n sus,

R[za=ul ]=i freac[ m`inile.)

R{ZVAN

Eu?... Dar cum... }n ce cuvinte...

MINSKI(cu c[ldur[)

C[pitane, eu a= cereS[ te fac[ chiar polcovnic! A= le=ina de...

pl[cere!O dorin\[-nv[p[iat[ m[ tot roade ne-ncetat,Ca dup-at`tea r[zboaie s[ te v[d... ]naintat!...

PIOTROWSKI(s[rut`nd pe R[zvan)

Satisfactionis causa1, =i eu te s[rut acuma,+tiindu-te dignum esse chiar amplitudine summa2!...

1 Din pricina mul\umirii (lat.)2 C[ e=ti demn... de cea mai mare cinste (lat.)

307

HATMANUL

}ns[ nici c[pit[nia, m[ jur pe-acest buzdugan,Nu-i ceva destul de mare pentru bra\ul lui R[zvan.La seimul cel mai de-aproape \ara o s[ te primeasc[,Spre mai deplin[ r[splat[, ]n boierimea le=easc[...Voi st[rui =i eu ]nsumi, =i to\i prietenii mei...Dar p`n’ atunci, c[pitane, spune-mi singur, ce

mai vrei?

R{ZVAN

Nu pot mul\umi... n-am vorbe, hatmaneprealuminate...

HATMANUL(z`mbind)

A, da! Mi-am adus aminte! Printre pr[zile luate}n tab[ra musc[leasc[, g[sit-am un moldovan,Un boier, un om de frunte, judec`nd dup[ c[ftan,De=i de mult[ vechime nu mai are nici o fa\[,Iar din ceprazuri sclipe=te ici-colea d-abia vro a\[...|i-l d[ruiesc...

(R[zvan se ]nchin[, hatmanul =i c[pitanii ]ncep a ie=i.)

MINSKI(]ntorc`ndu-se iute)

C[pitane! }n veci nu m-oi s[turaToate bunurile lumii cu toptanul a-\i ura,+i v[z`ndu-te pe cale la o treapt[ =i mai-nalt[,Inima-mi de bucurie salt[, salt[, salt[, salt[...

(Iese. R[zvan ]ncruci=eaz[ m`inile pe piept =i r[m`ne nemi=cat peg`nduri. Vidra ]l prive=te ]n t[cere.)

308

VULPOI

Iat[-n sf`r=it, c[pitane, e=ti chiar c[pitan acum!+i-n p[dure, c[pitane, fu=i c[pitan oarecum,Ast[zi, ]ns[, c[pitane, e=ti mai cu c[pit[nie!

R{ZA+UL

Bat[-l norocul s[-l bat[! hai s[ facem o be\ie!(T`r[=te afar[ pe Vulpoi, c`nt`nd)

Frunz[ verde de castan,C[pitanu-i c[pitan!Tan! tan! tan!Tan! tan! tan!C[pitanu-i c[pitan!Frunz[ verde de castan!...

R{ZVAN

Iart[-m[, scumpo iubit[!... Chiar fericireane-apas[,

C`nd deodat[, ca un fulger, pe s[rmanul om se las[!...Sim\ ]n mine-o greutate... Doresc =i nu pot s[

crez...Nu-i cumva vro n[lucire? Poate dorm? Poate visez?...

VIDRA

Cum? At`ta veselie? Pentru ce?... Pentr-o nimic[?C[pitan! Ce mare treab[!... C[pitanu-i o furnic[!...Veseleasc[-se R[za=ul =i Vulpoi, f[pturi de r`nd,Care pentr-un pai sunt gata a se t[v[li c`nt`nd!...Dar tu?... Tu s-o faci, R[zvane?... C[pitanii

]ntr-o oasteSunt at`\ia, c[-n mul\ime se lovesc coaste la coaste...

309

C[pitan!... o juc[rie!... C[pitan!... e un covrig,Dup[ care colindeaz[ bie\ii copila=i pe frig!...

R{ZVAN

Ce? C[pitanu-i o glum[? }ntr-o tab[r[ cr[iasc[?Dar ce fel de lucru-\i trebui care s[ te

mul\umeasc[?...Au nu m[-nv[\ai tu, Vidro, a merge chiar la du=man,C`=tig`nd prin viclenie tot cinstea de c[pitan?...Nu-mi spuneai tu dineoare, cu m`nie =i mustrare,C[-ntr-o tab[r[ domneasc[ c[pitanu-i lucru

mare?...L[mure=te-m[, iubito, unde vrei tu s[ m-aduci?Nu-i de mult de c`nd ]n codru, cu o ceat[ de

haiduci,Numele-mi suna prin \ar[, ca o secer[ ce sun[C`nd reteaz[ buruiana s[ creasc[ iarba cea bun[!Eu credeam atunci c[-n lume nu-i chip s[ fie

pe-aiuriO zodie mai ferice ca traiul unei p[duri,Unde brazii =i stejarii, uria=i din vremea veche,}nfrunt`nd mii de furtune, viteji f[r[ de pereche,Mi se-nchinau cu r[bdare, m-ap[ra =i m-asculta,P`n’ ce din s`nul lor verde nu m-a smuls

voin\a ta!...Te v[zui... iubirea =terge tot ce-i place ca s[

=tearg[:L[sat-am c[r[ri ]nguste =-am ie=it la calea larg[,Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a

trecut,Venit-am ]n \[ri str[ine, cum ai spus =i cum ai vrut...Ast[zi norocu-mi z`mbe=te: sunt c[pitan =i pe cale...

310

VIDRA

De-a fi boier ca to\i le=ii: o boierime de jale!

R{ZVAN

Hatmanul m[ socote=te, de ceilal\i sunt c[utat,Numai tu pe bucuria-mi tragi un v[l ]ntunecat,Pe c`nd c-un ceas mai-nainte erai de-o alt[ p[rere...Nu sunt un copil, de care s[-=i bat[ joc o muiere!

VIDRA

Da! O muiere din neamul acelui groaznic b[rbat,Care numai cu-o-mbr`ncire patru domni a r[sturnat,+-al c[ruia falnic s`nge clocote=te cu putere,Ca talazurile m[rii, ]n pieptul meu de muiere!Ah, ascult[-m[, R[zvane! +i-ntre firile de josFoarte mul\i sunt tari de m`n[ =-au un suflet inimos,Dat totu=i r[m`n ca broasca cea cufundat[-ntr-o

balt[,De-unde numai c`teodat[, ie=ind pe uscat, tresalt[,Prive=te la m`ndrul soare, se-ntinde pe-un verde

strat,Sughi\a-n sine cu poft[ v[zduhul lin =i curat,}nc`t ai crede, v[z`nd-o, c-a priceput ce-i lumina+i nu mai poate s[ guste ]ntunericul =i tina,Pe c`nd n-a trecut o clip[: iat[, broasca ]napoiSe-ntoarce iar[=i ]n noapte, ]n mocirl[ =i-n noroi!...Vitejia cea mai mare, inima cea mai aleas[,Mii de bun[t[\i cu care nu =tiu cine te-nzestras[,Sunt, iubitule, ca fierul ruginit =i f[r[ pre\,P`n[ c`nd ]ncape-n m`na lucr[torului iste\,Ce-l apuc[ str`ns ]n cle=te, ]l cur[\[ pe c[rbune,

311

+i dintr-o gr[mad[ neagr[ mi-l vezi sco\`nd ominune,

Str[lucit[ ca oglinda, ginga=[ ]nc`t, sufl`nd,Suflarea-i ]ntip[rit[ pe luciul cel pl[p`nd!Acel lucr[tor, R[zvane, se nume=te...

R{ZVAN

Se nume=te?

VIDRA

Setea de-a merge-nainte... Iat[ ceea ce-\i lipse=te,Acea sete care frige =i-nghea\[ inima mea!Dar trebui s-o aibi, R[zvane! Eu voiesc, =-o

vei avea...Atunce c`nd buza Vidrei obrazu-\i p`rlit l-atinge,Ochii mei ]n ochii-\i cat[, m`na mea pe m`na-\i

str`nge,Sufletul meu desf[=oar[C`te-o p[rticea mereu,Ce pe furi= se strecoar[Ad`nc ]n sufletul t[u!Vidra-i pentru tine-n lumeCa izvoarele de munteCe fac Dun[rea s[ spumeDin p[raiele m[runte...

VULPOI(vine =ov`ind)

Hi, hi! Dun[re!... Departe!... C[pitane, eu sunt beat,

+-a= vrea s[-\i spui, c[pitane, un lucru foarteciudat...

312

Adic[te, c[pitane... z[u, n-are nici o pereche...Dar las[-m[, c[pitane, c[ s[ \i-o spui la ureche...

R{ZVAN

Spune...

VULPOI

Apoi, c[pitane, =tii leahul cel blestemat?...+tii cela ce-\i str`ngea m`na?... C[pitane, eu sunt

beat!...+tii, se v`r[-n om ca musca?... +tii, chiar cu

nepus[ masa?...Hi, hi! +tii leahul acela? Iube=te pe jup`neasa!

R{ZVAN

Vidra?

VIDRA

Eu?

VULPOI

Da, da, da, Vidra!... Mi-a spus c[-iplace de foc!

Z[u a=a! Chiar acu=ica!... Ha, ha, ha! Cedobitoc!...

(Minski se arat[ ]n fund.)

Dar iat[-l! }ntreab[-l singur! Bat[-l n[b[daica,leahul!

Hi, hi, hi!... Mi-e somn!... Mi-e lene!... Ba nu!M[ doare stomahul!

(Iese.)

313

R{ZVAN(merg`nd iute ]naintea lui Minski =i apuc`ndu-l de m`n[)

Ascult[-m[, cum te cheam[!... +tii un lucru?+tii sau ba!

Noi trebuie s[ ne batem!...

MINSKI

Dar pentru ce?

R{ZVAN

Nu-ntreba!...Pentru ce?... Pentru c[... pentru... pentru c[,

privind la tine,Sim\esc un fel de sim\ire... mai ]n sf`r=it, nu mi-e

bine!...O s[ ne batem chiar ast[zi... Chiar acu=i! M-ai

auzit?...

MINSKI

Cum a=a? Nu pot pricepe, tovar[=e preaiubit...Eu nu \i-am f[cut nimica... S[ ne batem nu-i cu

cale...Spune mai ]nt`i pricina...

R{ZVAN(cu furie)

Nu-mi plac ochii dumitale!M[ sup[r[, m[-nt[r`t[, m-aprind... Nu mai pot

vorbi!...

314

MINSKI(z`mbind cu dulcea\[)

Numai at`ta? Ei bine... atunci, c`nd ne-om ]nt`lni,M[ jur a-mi ]nchide ochii... O s[ m[ feresc de ceart[...Dar sunt gr[bit... Am o treab[... M[ duc... Iart[,

iart[, iart[!...(Fuge)

R{ZVAN(cu dezgust)

Ce mi=el!...

VIDRA

M[ mir, R[zvane, v[z`ndu-te tem[tor,Nu cumva m-ai crede-n stare p`n’la viermi s[ m[

pogor?...

R{ZVAN(lu`nd-o de m`n[ cu aprindere)

+i palaturi aurite, =-un acoperi= de paie,C`nd flac[ra le cuprinde, fac tot un fel de v[paie;Iubirea-i un foc, iar focul, oric`t de jos ar veni,E grozav c`nd izbucne=te, =i-i lesne a izbucni!Mi-e=ti drag[ =i-n toat[ lumea g[sesc cu putin\[

toate,Dar dragoste f[r[ team[ nu se poate, nu se poate!...

VIDRA(ar[t`nd ]n urma lui Minski)

Cuget[ acum, iubite, de-i cinste pentr-un R[zvanO biat[ c[pit[nie: =i d`nsul e c[pitan!...

315

OSTA+UL(aduc`nd pe Sbierea, care vine cu capul plecat =i num[r[ pe

degete)

Robul de la hatman...(Se ]nchin[ =i iese.)

R{ZVAN

Sbierea!...

SBIEREA(ridic`nd capul, cu bucurie)

Tu e=ti, R[zv[nic[ drag[?...+i dumneata, jup`neas[?... Parc[ v[d o

pung[-ntreag[!...

R{ZVAN

Te rog s[ ne spui =i nou[ prin ce minune-nc[pu=i,A=a departe de \ar[, tocma-n tab[r[ la ru=i?

SBIEREA

}nc[pui ca dou[-n patru... Ce-ntrebare! Nu =tiioare

C[ tab[ra musc[leasc[ este foarte-nc[p[toare?+-apoi, mai av`nd necazuri, sl[bisem mai mult

de-un =fert:Carnea sp`nzur[ pe mine curat ca un sac de=ert...

R{ZVAN

Eu te-ntreb prin ce-nt`mplare te g[se=ti ]n ast[\ar[?

Cum de te-au luat muscalii?...

316

SBIEREA

De la t[tari m[ luar[...

R{ZVAN

Dar t[tarii?

SBIEREA

M[ robise mai an\[r\, c`nd au trecutPrin mo=ia mea Fl[m`nzii, o mo=ie l`ng[ Prut.Asta n-ar fi fost nimica, s[ nu fi luat cu mineUn chimir cu trei f`=icuri pline, pline, pline, pline:Cel dint`i era cu taleri, altul numai cu florin\i,Al treilea galbeni, galbeni de cei ungure=ti cu

zim\i!...Ce chimir!... De piele neagr[, =i bag[ bine de sam[,Avea-n juru-i ac[\ate zece n[stura=i de-alam[...

R{ZVAN(z`mbind)

T[tarul de la Moldova, muscalul de la t[tar,De la muscal te ia leahul, =-ar fi cu putin\[ iarDe la leah s[ te ia neam\ul, ]nc`t astfel ]ntr-o zi,Deodat[ cine mai =tie prin ce \ar[ te-ai trezi!...Oare nu era mai lesne, cu pu\in[ cheltuial[,S[ te r[scumperi din lan\uri =i s[ scapi de

t[rb[ceal[?

SBIEREA

Cum? S[ mai pl[tesc? Vai mie? Ar fi mai bines[ crap!

O asemenea prostie nici nu mi-a trecut prin cap!

317

Ce-mi pas[ c[ nu sunt slobod, c`nd st[p`nul m[ hr[ne=te?

Iar p`n-atunci ]n Moldova venitul meu cre=te,cre=te...

+-apoi eu am totdauna o n[dejde-n Dumnezeu,C[ sf`ntul mereu m[ scap[, f[r[ s[-i dau nici

un leu,Dec`t numai c`teodat[ vro lum`nare de cear[,Care, de frica scumpetei, o fac la mine la \ar[...

R{ZVAN

Du-te, boierule, du-te! N[dejdea te-a m`ntuit...}ntoarce-te la Moldova f[r[ s[ fi cheltuit!Te iert pentru-a doua oar[...

SBIEREA(f[c`nd cruce)

}n sf`r=it, o, Doamne sfinte!

R{ZVAN

Te-am mai iertat ]n p[dure...

SBIEREA

Bine c[-mi aduci aminte!R[zv[na=e, cer dreptate! Ar fi un p[cat s[ tac...Ho\ii t[i atunci ]n codru m[ despoiar[ de-un sac.Fii =i tu om cumsecade, f[-\i o poman[ deplin[;Nu te bucura, dr[gu\[, de-o avu\ie strein[...D[-mi ]napoi s[cule\ul!... tu =tii c-a fost peste totTaleri trei mii patru sute cincizeci =i =apte =-un

zlot!...

318

VIDRA(lu`nd pe R[zvan la o parte)

Vezi! }nva\[ de la d`nsul patima ce vrea s[ zic[!Acest om pentr-o lescaie, acest om pentr-o nimic[Va suferi cu pl[cere, f[r’ s[ scoa\[ un suspin,Robie, lan\uri, ru=ine, b[t[i, ]nchisoare, chin...

SBIEREA(z`mbind cu m`ndrie)

O, da, da...

VIDRA

+-orice adaos, orice spor de bog[\ie,}n loc ca s[-l m[rgineasc[, ]i d[ o poft[ mai vie,O dorin\[ mai setoas[ =-un av`nt mai arz[torDe-a vedea lucind ]n lad[-i sun[tor pe sun[tor!

SBIEREA

O, a=a... a=a...

VIDRA

A=terne dinainte-i ca z[pad[Covoare cu pietre scumpe, aur =i argint gr[mad[...

SBIEREA(cu desf[tare)

+i...

VIDRA

D`nsul tot n-o s[-\i zic[: Stai! acuma-s mul\umit!

319

SBIEREA

Hai-de-de-de! Na! Fire=te! Doar[ n-am ]nnebunit!

VIDRA

O! dac[ =i tu, R[zvane, ai sim\i a=a de tareM`ndra patim[ de-a cre=te tot mai mare =i mai mare,Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat,Tu dintr-o c[pit[nie ai ajunge ]mp[rat!...

SBIEREA

Atunci m-ei da =i dob`nda... Acum ]ns[, deocamdat[,S[ ne r[fuim cu sacul. Fii datornic bun de plat[...R[zv[nic[, sufle\ele, s[ nu ui\i c[ e=ti cre=tin...Numai cam[t[ s-ar face nou[ sute pe pu\in...

R{ZVAN

Nu!... Departe de la mine toate patimile careCu l[comia lui Sbierea au vrun fel de-asem[nare!

VIDRA(resping`ndu-l cu dispre\)

Fugi! Mi-e mil[ =i mi-e jale! Mic, tot mic =iiar[=i mic!

}n de=ert din ]njosire eu m[-ncerc s[ te ridic!Du-te dar de te-nv`rte=te ]n ]ngusta-\i vizuin[:Cearc[-\i mintea-n ]ntuneric, scald[-\i sufletul

]n tin[!Eu te las! Te las, R[zvane! Om t`mpit =i sfiicios!O pr[pastie ne desparte: eu prea sus =i tu prea jos!

(Vrea s[ ias[. R[zvan se repede dup[ d`nsa. Sbierea strig[: “Saculmeu! sacul meu!”...)

320

C ~ N T U L IV

}NC{ UN PAS

“Pentru \igani s-au zis multe,

ca s[ nu fie primi\i,

C[ci ru=ine Eteriei a fi cu \igani

uni\i,

C[ci lu`ndu-se Elada, de vor fi =i

ei osta=i,

Vor cere cu tot cuv`ntul =i ei

s[ fie p[rta=i...”

B e l d i m a n , Jalnica tragodie

F E | E L E :

R{ZVAN, polcovnic le=esc VULPOI

VIDRA, nevasta lui SBIEREA

R{ZA+UL HATMANUL

BA+OT{

Locuin\a lui R[zvan ]ntr-un or[=el le=esc la marginea Moldovei.

321

R{ZA+UL

Nu mai pot, bat[-l n[pastea! De-at`tica timp ]n =irS[ nu vezi o s[rm[lu\[, ci tot numai bor= cu =tir!Destul[ str[in[tate!

(Arat[ la g`t.)

M-am s[turat p`n-aice:De am[r`t[ ce mi-e via\a, nu mai =tiu cum i-a=

mai zice!...+ase veri =i ierni vro =apte, nu o lun[ sau un an,De c`nd parc-a= fi o umbr[ dup[ pa=ii lui R[zvan:Ba z[u, chiar umbra, f`rtate, c`nd e lumin[

s-ascunde,Pe c`nd eu r[m`n cu d`nsul, am`ndoi oric`nd

=-oriunde!...Haiducit-am ]mpreun[ =i-mpreun[ am trecut}n ast[ \ar[ le=easc[, unde dracul s-a n[scut!...

VULPOI(cu displ[cere)

Haide! Cineva te-ar crede c[ numai voi am`ndoiA\i f[cut =i mari =i late! Dar uitat-ai de Vulpoi?

R{ZA+UL

Orice-i zice tu, acuma fostul nostru haramba=aAjuns-a obraz de cinste, c`t un vizir sau un pa=[:E polcovnic, e om mare, =i ca m`ini o s[-l privim}n[l\`ndu-se deodat[ =i mai ceva!... Aferim!Nu-i vorb[... I se cuvine!... N-a c`=tigat de

poman[!Chiar s[pt[m`na trecut[ a mai c[p[tat o ran[}n lupta cea cu t[tarii...

322

VULPOI

A=! D-abia l-au zg`riat!S[rutare de s[geat[... Nu-i lucru de speriat...Dec! A fost r[nit =i d`nsul ]ntr-o singur[ b[taie,Dup[ ce trecuse teaf[r prin dou[zeci de r[zboaie.

R{ZA+UL

Dar s[ l[s[m toate astea... Nu =tiu ce voiam s[-\i zic...Aa! Uite pe fereastr[!... Prive=te!... Nu vezi nimic?...

(C`nt[, ar[t`nd cu m`na.)Cu miros de viorele,Trandafir =i mic=unele,Bate v`ntul \[rii mele!Bate-ai, v`ntule, curat,S[ alini al meu oftat!Bate-ai, v`ntule, u=or,S[-mi mai treac[ din cel dor!Bate-ai, v`ntule, cu foc,S[ m[ mu\i din acest loc!

A=a-i, Vulpoiule drag[! Tare m[ furnic[ dorul!|[ri=oara-i prea aproape: de-i azv`rli cu toporul,Dai de brazda rom`neasc[!... [...]+-apoi ast[zi ]n Moldova nu mai e nici Petrea +chiopul,Prietenul ciocoimii, bat-o focul =i potopul!Alt vod[ st[tuse-n locu-i, un st[p`n mai omenos,Care =ade sus, dar \ine cu norodul cel de jos!Cic[-l cheam[ Aron-vod[... un voinic, un fl[c[iandru,O vi\[ l[pu=neneasc[: feciorul lui Alexandru...+tii? Cel Alexandru-vod[, ce m`nca boieri de vii,}nc`t ]i f[cea de groaz[ bejenari pe la pustii!...A=adar, pe-aci mi-e drumul. Trec prin foc =i prin furtun[!

323

S[ mai stea R[zvan =i singur... nu r[m`i =i pace bun[!...M[ duc la Ia=i cu hrisoave...

(Scoate din s`n o leg[tur[.)Iat[-le! Aice s`nt

Ispisoace =i direse chiar de la +tefan cel Sf`nt!...E cam veche leg[tura, de mare-mult ce-i purtat[,Dar n-o las de l`ng[ mine, n-o las cu capul odat[!O voi str`nge tot la s`nu-mi c`t voi umbla pe

p[m`nt,+i-n urm[, d`nd ortul popii, o voi duce =i-n morm`nt!...

(S[rut[ leg[tura =-o ascunde.)

Voi merge iar cu pro\apul, o s[ vorbesc cu domnia,Doar[ va da sf`ntule\ul s[-mi ]ntoarc[ r[z[=ia...

VULPOI

Drace! Nu cumva=i ai crede c-o s[ r[m`i numai eu?Culc[-te pe-acea ureche! Nu cuno=ti tu g`ndul meu.Orice \ipenie-n lume un sf`nt are sau o sf`nt[:Pe tine, vezi bun[oar[, r[z[=ia te fr[m`nt[,Pe mine m[ prigone=te frumuse\ea codrului,C`nd =edeam c`nt`nd din frunz[ la umbra stejarului.Tu a tale, eu a mele, fiecine ale sale!...Uite, z[u, c`nd mi se-nt`mpl[ de-nt`lnesc viind ]n

caleUn ciocoi ca o feti\[, mititel =i cur[\el,Lins la ceaf[, dres la fa\[, sprintenel =i sp[l[\el,}n sf`r=it, o pocitur[ dintre cele guri c[scate...M[-nvoalt[, m[ r[suce=te ca s[-i dau pe dup[ spate!...C`nd privesc ]ntr-o livad[ cop[celul ofticos,Cu crengi tocite de-omid[ =i cu trunchiul g[unos,Ho\omanul meu de cuget m[ g`dil[ =i-mi =opte=te:Nu-i a=a c[-n codrul nostru ciuperca mai bine cre=te?

324

C`nd aud o p[s[ruic[ ciripind pe vrun z[plaz,Mi se pare ciripirea-i c[, z[u, n-are nici un haz,C[ci mi-aduc aminte bine... of, of, of, mi-aduc

aminteCum ciripea dineoare, cum ciripea mai-nainte,Cum ciripea la p[dure prin r[ri=ul cel din cr`ng...+i c`nd mi-o aduc aminte, pe loc ]mi vine s[ pl`ng!

(Intr[ R[zvan, cu bra\ul st`ng oblojit.)

R{ZA+UL

Polcovnice!

R{ZVAN

Ha? Ce treab[?

R{ZA+UL

D[-mi drumul s[ plec de-aice.

VULPOI

+i eu...

R{ZVAN

M[ l[sa\i pe mine?

VULPOI

Ba nu... totu=i... cum am zice...

R{ZVAN

Ce? Nu v[ mai place dar[ al armelor me=te=ug?}n loc de sabia lat[ vre\i la sap[ =i la plug?Vi s-a ur`t cu r[zboaie? Pofti\i odihn[?...

325

R{ZA+UL

Nu ]nc[...

R{ZVAN

Poate vi-i foame? Vi-i sete?... N-ave\i cu=m[ sauopinc[?

VULPOI

Nu...

R{ZVAN

Atunci care-i pricina?

R{ZA+UL

Apoi d[, ce s[ vorbesc!Mi-e dor de \ara Moldovei, de c[minul str[mo=esc...

VULPOI

+i mie...

R{ZVAN(furios)

A=a, nemernici!... Cum! Vou[ vi-i dor de \ar[!...Dar eu? Ce-s eu? Ce? R[spunde\i! Sunt o gadin[? O fiar[?Oare inima-mi cernit[, ca o raz[ dup-un nor,Nu pl`nge =i ea, s[rmana, de focul acelui dor?Numai voi iubi\i Moldova?... Dor de \ar[!... Dor de \ar[!...R`ndunicele, c`nd pleac[, se g`ndesc la prim[var[,Ca s[ se-ntoarc[ voioase iar la cuiburile lor,+i numai omul, el singur, s[ nu sim\[ nici un dor!Fugi\i! Lipsi\i dinainte-mi...

326

VULPOI

Polcovnice...

R{ZVAN(lovind cu piciorul ]n p[m`nt)

Dor de \ar[!...

R{ZA+UL(sc[rpin`ndu-se la cap)

Z[u, n-ai cuv`nt s[ te superi...

R{ZVAN(pun`nd m`na pe sabie)

Ie=i afar[! Ie=i afar[!...(R[za=ul =i Vulpoi ies prin o u=[, pe c`nd Vidra intr[ prin alta.)

VIDRA

Ce-nsemneaz[ ast[ larm[?

R{ZVAN

Dint`i s[ m[ lini=tesc!

VIDRA

E=ti turburat?

R{ZVAN

Nu-i nimica... Nu poci s[ m[ st[p`nesc...Dor de \ar[!... Sunt cam iute...

(Strig[.)M[i R[za=ule! Vulpoi!...

327

VIDRA

Dar ce vrei s[ faci, iubite?(Vulpoi intr[ cu sfial[.)

R{ZVAN(d`ndu-i m`na)

Fie pace ]ntre noi!...Celalalt de ce nu vine?...

VULPOI

A=! El fulger[, tr[sne=te,Dup[ cum =tii c[-i e firea: c`nd se sup[r[, plesne=te!

R{ZVAN

Spune-i c[-l rog s[ m[ ierte... Mi-a\i vorbit]ntr-un ceas r[u.

C`t despre plecarea voastr[, o s[ vedem mai t`rziu.

VULPOI

S[ tr[ie=ti!(Iese.)

VIDRA

A= vrea s[ aflu =i eu cu tot dinadinsulCe-i =i cum...

R{ZVAN

Am fost la hatman...

VIDRA

A! +i ce-ai f[cut la d`nsul?

328

R{ZVAN

Drag[, o s[-\i spui ]n urm[ lucrurile ce-am gr[it;Ajung[-\i acum dodat[ c[ ie=ii foarte m`hnit...M-arunc pe cal ca v`rtejul, ]nfig ]n coasta-i un pinten,Murgul scutur[ din coam[, zboar[ vesel, fuge sprinten,+i cu c`t s[lta mai tare, =i cu c`t mai mult s[rea,Mi=carea-i cea furioas[ sim\eam c[ m[ r[corea,P`n[ ce-l l[sai ]n voie, azv[rlind din m`ini c[p[strul. [...]Ast[zi ]ns[ de nevoie m[ sim\ii ]mpins la mal,C[ci dorul \[rii r[zbate p`n’ =i sufletul de cal!...Nainte-mi se dezv[lir[, =erpuind ca un balaur,Holde =i c`mpii, ]n care, juc`nd pintre spice de-aur,Se z[reau, ca pietricele pres[rate pe-un inel,Busuioc =i garofi\[, topora= =i ghiocel,Iar prin ele-n dep[rtare, un rom`n muncind la soare,Falnic, rumen, plin de via\[, se p[rea =i el o floare!...Le v[zui acele locuri =i din v[z le s[rutai:|ara-mi, unde ]nsu=i iadul parc[ se preface-n rai!...Numai tu po\i ]n\elege, numai tu, Vidro iubit[,Po\i sim\i cu ce durere am trecut eu prin ispit[+i, sc[ld`nd calul ]n spume, de la \[rmul fermecat:Eu =i d`nsul, f[r[ voie, am`ndoi ne-am dep[rtat!...Viu acas[... d-abia ]ns[ pus-am piciorul, =i iat[,Vin R[za=ul =i Vulpoiul dinaintea mea dodat[,Ne=tiind c[-n pieptu-mi arde cel pojar ]ngrozitor,+i-mi vorbesc de \ara noastr[, =i-mi gr[iesc de-al \[rii dor!Ei s[ plece la Moldova! Dor de \ar[! Dor de \ar[!...Iar[ s`ngele meu fierbe! Furia m-apuc[ iar[!...

VIDRA

Vrea s[ zic[, tu, R[za=ul, calul vostru =i VulpoiSunte\i tocmai deopotriv[, tot un fel =i tot un soi?

329

R{ZVAN

Cum a=a?...

VIDRA

Inima voastr[ se vaiet[ =i suspin[Dup-o pulbere de=art[, o bucat[ de \[r`n[,Un p[m`nt uscat =i rece, de ierburi acoperit,Printre cari o floricic[ de-nt`mplare-a r[s[rit!...Asta-i iubirea de \ar[?... De-a=a iubire mi-e jale,De-a=a fiin\[ mi-e mil[...

R{ZVAN

Tu iar cu visele tale!...

VIDRA

Vise!... Nu oricine poate s[ viseze-al Vidrei vis!...C`nd te-am ]nt`lnit ]n codru =i-nt`lnindu-te mi-am

zis:Acest haiduc o s[-ntreac[ tr`nd[vita boierime -Eu visam... =-astfel de vise altul nu viseaz[ nime!C`nd te-am smuls la lumea larg[ din ascunsu-\i ad[post,}mping`ndu-te-nainte, iar[=i visul meu a fost!+-acum eu visez, R[zvane, c`nd mi se pare ciudat[Iubirea \[rii ce numai prin buruieni se desfat[!...Omul ce-=i iube=te \ara cu adev[ratul dorNu-i pas[ de lutul \[rii, ci de-al \[rii viitor!N[zuie=te p`n’ la stele, f[-te tot =i tot mai mare,+i slava-\i o s[ m[reasc[ \ara ta din dep[rtare.Precum luminosul soare,Din l[ca=u-i dep[rtat,Sparge f[r’ s[ se pogoareV[lul nop\ii-ntunecat!...

330

Fie R[zvan ori=iunde, el tot \ara =i-o iube=te,Dac[ prin faptele sale se ridic[ =i uime=te,}nc`t ]mprejuru-i face pe str[in =i pe p[g`nS[ =opteasc[ cu mirare: multe poate un rom`n!...

(Sbierea se arat[ ]n u=[.)

R{ZVAN

Tu, jup`ne? Cum? +-aice?...

SBIEREA(frec`ndu-=i m`inile)

Da, da! +-aice! +-aice!De ce nu? Viu din Moldova ca s[ te fac mai ferice...Jup`neas[ foarte scump[, nu =tii ]nc[, negre=it,C-unche=elul dumitale nu mai este?... S-a sf`r=it:+i-a ]ncheiat catastihul, ispr[vind de cheltuial[,C[ci =i via\a omeneasc[-i tot un fel de socoteal[...

VIDRA(cu r[ceal[)

A murit? Ce spui, jup`ne? +i dumneata cum o =tii?

SBIEREA

De vro c`tva timp ]ncoace eram vecini la mo=ii.C`nd m[-ntorsei din robie, cu dob`nzi ]nt`rziateCump[rai pe l`ng[ Nistru ni=te c`mpuri nelucrate...Apoi bine, jup`neas[, dumneata acuma e=tiDeplin[ st[p`nitoare mo=tenirii p[rinte=ti:Patru sate, dou[ iazuri, mii de vite r`m[toare,+epte mori, o herghelie, =-o p[dure... Nu vinzi

oare?

331

VIDRA

Duneata ai vrea s[ cumperei?

SBIEREA

Ieftin; bani ]n \ar[ nu-s!Cu turcii, cu bir, cu dajdii, to\i g[lb[na=ii s-au dus...

R{ZVAN

Nu! Noi nu vindem nimica! Voi l[sa pe le=i mai bine+-o s[ m-a=ez rom`ne=te ]n \ara mea =i la mine...

VIDRA

A=a? Nu cumva, R[zvane, s[ ne-nchidem ]ntr-un sat,Gust`nd via\a de c`mpie =i v[zduhul cel curat}ntr-o cu=c[ mojiceasc[, plin[ cu miros de varz[,}n cas[ gr[mezi de teancuri =i pe-acoperi= o barz[?Tu o s[ petreci, iubite, v`n`nd pot`rnichi =i lupi?Eu purt`nd grij[ de turme, de \arin[ =i de stupi,Iar v[tavii, p[rc[labii =i vecinii de mo=ie,V[z`ndu-ne, o s[ zic[: Ce bun[ gospod[rie!...Frumos trai! pl[cut[ soart[! Noi, o Vidr[ =-un R[zvan,S[-nlemnim st`nd la o parte, nemi=ca\i ca un bu=tean!...

SBIEREA

Este foarte potrivit[ socoteala dumitale:Dec`t a sta la mo=ie, mult mai bine cu parale...

R{ZVAN

Dar ascult[, drag[ Vidr[, =i-n Moldova, ca =-aici,Se d[ cuvenita cinste la osta=i =i la voinici...

332

SBIEREA(cl[tin`nd din cap)

Hem! s-ar putea ca =-acolo s[ te primeasc[polcovnic...

}ns[ la rom`ni o slujb[ nu-i tocmai lucru statornic!

VIDRA

S[ v[d eu cum se-ncovoaie cu sfial[ un R[zvanPe l`ng[ cei mai din coad[ boiera=i de la divanPentru ca dintr-]n=ii unul, c-o inim[ mai miloas[,Ca la un c`ine din curte s[-i arunce ni=te oase?Ba poate c[ =i pe Vidra, pe nepoata lui Mo\oc,O s[ m[ trimi\i, cu lacrimi s[ m[ duc ]ntr-un norocLa nevasta vrunui vornic sau la vro logofeteas[,Care n-ar putea la mine s[ fie nici fat[-n cas[!...A=a se cap[t[ slujba c`nd tu te pleci ca s-o cei,}n loc d-a-i sili prin fapte s[ te caute chiar ei!Nu, nu! Las’ ca \ara noastr[ s[ sim\[ durerea

crud[C[-n s`nu-i omul de frunte ]n de=ert ]l vezi c-asud[,+i din cupa dezn[dejdii b`nd ocar[, b`nd amar,Lucreaz[ =i zi =i noapte, lucreaz[ tot ]n zadar,C[ci mi=eii, ca o straj[, c`rma \[rii ]mpresoar[+i pe-oricine nu-i dintr-]n=ii mi-l resping =i mi-l

doboar[!

SBIEREA

Ca unul =-unul fac dou[, vorbit-ai drept =i frumos!Pe mine, z[u, tot mi=eii din visterie m-au scos.Mul\i mi=ei sunt ]n Moldova! Dumnezeu s[ te fereasc[Eu =-oricare om de treab[ poate s[ se pr[p[deasc[!...

(C[tre R[zvan.)

333

A=adar, vinde-\i mo=ia, s[ n-ai b[taie de cap:Uite, eu, ca un prieten, a= vrea numai s[ te scap...

R{ZVAN(lu`nd pe Vidra la o parte)

Iubit[ Vidr[, mai las[... De ce-i ast[ grab[ mare?Eu nu \i-am spus ]nc[ toate... Mai este o-mprejurare...

(Cu r[ceal[, c[tre Sbierea.)Vino mai t`rziu, jup`ne,... Mai t`rziu!

SBIEREA(cu umilin\[)

V[ las... V[ las...M[-ntorc ]ntr-o jum[tate, ba nu! }ntr-un sfert de

ceas.(Se dep[rteaz[, apoi se opre=te ]n u=[, se mai ]nchin[ o dat[ =i iese.)

VIDRA(cu t[rie)

Fie! Eu \i-am spus, R[zvane, =-acum ]\i voi spune iar[

C[ Vidra nu vrea s[ plece ca s[ se-ngroape la \ar[...

R{ZVAN

Bine! Nu ne vom ]ntoarce!... Vreau =i eu s[-\i dovedesc

C`t de mare \i-e puterea =i c`t de mult te iubesc.

VIDRA

Dar oare via\a-mi ]ntreag[ nu-i destul s[-\idovedeasc[,

}n toat[ clipa, c[ Vidra =tie =i ea s[ iubeasc[?

334

Eu nu m[ g`ndesc, R[zvane, eu nu mai pot cugeta,Eu nu mai pricep nimica dec`t ]n[l\area ta...

R{ZVAN

Nu vom pleca la Moldova; m[ supun voin\ei tale,Dar lumea-i ]nc[p[toare; s-alegem o alt[ cale;La nem\i, la turci sau aiurea, oriunde-mi vei

porunci,At`ta-i cu neputin\[ de-a mai r[m`nea pe-aci...

VIDRA

+i de ce-i cu neputin\[?

R{ZVAN

+tii c-am fost la hatman...

VIDRA

Bine...

R{ZVAN

Acum el n-o mai ascunde =-o spune la ori=icineC-o s[ fie cu Moldova un r[zboi ]nfrico=at...Ast[zi la d`nsul acas[ ne-a chemat pe to\i la sfat,Ne spuse dint`i c[ le=ii sunt r[u cu \ara

nem\easc[,+-av`nd leg[turi cu turcii ar dori s[ le p[zeasc[;Ne mai spuse c-Aron-vod[, noul domn

moldovenesc,|ine-mpotriva Turciei cu-mp[ratul cel nem\esc;Ne-a mai spus altele multe, ]n=ir`nd vro patru

oare,

335

+i-n sf`r=it, drept ]ncheiere, ne-a ar[tat o scrisoare,}n care craiul ]i zice s[ fie gata pe locA trece hotarul \[rii cu sabie =i cu foc...M-ai l[sa tu oare, Vidro, ca bra\ul meu s[

izbeasc[Un piept de rom`n? S-aprinz[ o colib[

rom`neasc[?...

R{ZA+UL(intr`nd z[p[cit)

Vine hatmanul! El ]nsu=i!...(Iese)

VIDRAEu te las a cugeta

C[... lovind pe-un domn netrebnic, vei sc[pe chiar\ara ta...

(Vidra iese prin o u=[, pe c`nd prin alta intr[ hatmanul.)

HATMANUL(privind ]n urma Vidrei)

Este sora dumitale? Acea femeie viteaz[,Ce te-nso\e=te-n r[zboaie, ]nfrunt[ moartea, vegheaz[Pe c`mpul de b[t[lie, ]n r`nd cu osta=ii mei,Pe cari ades ]i ]ntrece?... Minune dintre femei!

R{ZVAN

Este Vidra...

HATMANUL

Ast[ dat[ cerul a fost cu dreptate,D`nd o asemenea sor[ la un asemenea frate...

336

(Se a=az[, se g`nde=te, apoi, dup[ o t[cere.)Fiindc[-ast[zi diminea\[ ne certasem oarecum,Tu nu te-a=teptai, sunt sigur, s[ ne mai vedem

acum...

R{ZVAN

Nu, hatmane. Nea=teptat[ e numai cinstea ceamare

De-a te vedea-n locuin\a unui om f[r[-nsemnare...

HATMANUL

}n ]nt`lnirea ce-avur[m pare-mi-se c[-mi spuse=i...

R{ZVAN

+i \i-o mai spui ]nc-o dat[ c[-mi dau via\a pentru le=i,

+-oriunde m[ vor trimite, le voi sluji cu credin\[,Dar nu m[ bat cu rom`nii... nu; asta-i peste

putin\[!...

HATMANUL

Polcovnice! Bag[ seama c[, mai mult ca ori=ic`nd,E=ti dator tocmai acuma s[ te jertfe=ti chiar

nevr`nd.Ajutorul dumitale, dec`t altul ori=icare,Ni-i cu totul de nevoie ]n aceast[-mprejurare.Dumneata cuno=ti Moldova; \ara =-oamenii

cuno=ti,Locurile, r`nduiala, tot ce trebui pentru o=ti...R[zboaiele se c`=tig[ nu numai prin vitejie;Ades mai mult ca prin bra\e se face prin dib[cie...

337

R{ZVAN(posomor`ndu-se)

Am ]n\eles! Prin urmare, vou[ vi-i trebuitorUn om v`ndut, o iscoad[, un mi=el, un tr[d[tor...

HATMANUL

A, polcovnice! Se poate s[-mi faci astfel de dojene?Dumneata e=ti leah acuma, c[ci patria ubi bene,Dup[ cum zice latinul, =i nu mai e=ti moldovean:Po\i s[ te ba\i cu Moldova f[r-a te numi viclean...

R{ZVAN

Hatmane, latinul zice... dar fii bun de-mit[lm[ce=te,

}n cuibul meu, la Moldova, nu se-nva\[ latine=te...

HATMANUL

|ara este unde-i bine...

R{ZVAN

A=a?... P[c[tos latin,Cine iubea deopotriv[ pe-un frate =i pe-un str[in,Zic`nd c[ \ara-i o turt[, ]nc`t s[ poat[ stomahulLeah a m[ face pe mine, sau muscal s[ fac[ leahul!Nu, hatmane! Niciodat[!... Fie p`inea c`t de rea,Tot mai dulce mi se pare c`nd o =tiu din \ara mea!...

HATMANUL(scul`ndu-se)

Vrea s[ zic[, e=ti statornic ]n hot[r`rea luat[De-a ie=i din s`nul nostru?

338

R{ZVAN

Da. +-o mai spui ]nc-o dat[,Dar m[ jur c[ de nevoie =i cu p[rere de r[u:Dumneata singur ai face tot a=a la locul meu...

HATMANUL(a=ez`ndu-se, dup[ o t[cere)

Pe castelanul Piotrowski ]l cuno=ti; rud[ cu mine,}n r[zboaie totdauna s-a b[tut destul de bine,Fiind dintre cei de frunte =i la lupt[, =i la sfat,Nu-i b[tr`n, nu-i f[r[ stare, este foarte ]nv[\at...Ei bine! eu, cum s-ar zice, a= putea s[ pun la caleCa nepotul meu Piotrowski s[ ia sora dumitale...

R{ZVAN(scul`ndu-se)

Pe Vidra? El o iube=te? |i-a spus?

HATMANUL

Nu...

R{ZVAN

El nu \i-a spus?

HATMANUL

Piotrowski o s[ m-asculte: t`n[rul e preasupus...

R{ZVAN(lini=tindu-se)

Bine! O s[-ntreb pe Vidra... Vom vedea ce-o s[ ne zic[!...El nu \i-a spus c-o iube=te? S[ fi spus... Dar nu-i

nimic[...

339

HATMANUL

+-aceasta nu-i ]nc[ totul. Ca s[ leg cu \ara meaPe viteazul cel mai mare din c`\i am putut vedea,Eu, eu, hatmanul, sunt gata s[-\i dau ]n c[s[toriePe fiica mea...

R{ZVAN(mi=cat)

Cum? pe fiica-\i...

HATMANUL

A=a, polcovnice...

R{ZVAN

Mie?

HATMANUL

Nu m[ mir c[ te uime=te...

R{ZVAN

Da! +-o s-uimeasc[ pe to\i!Hatmane! Eu ]n Moldova =tii oare ce-am fost?

HATMANUL

Ce?

R{ZVAN

Ho\!

340

HATMANUL(scul`ndu-se cu mirare)

Ho\? O, Doamne!...

R{ZVAN

Ho\ de codru! S[ r[peasc[ =i s-omoare,Nu f[cea bra\ul meu alta... }mi mai dai pe fiica-\i oare?

HATMANUL

Trecutul nu ne prive=te... S[ privim ce este azi:Eu te v[d boier, polcovnic, osta=ul cel mai viteaz;C`nd \ara mea-\i datoreaz[ izb`nde str[lucitoare,Iar cine caut[ pete, le g[se=te chiar ]n soare,Eu ]\i dau pe fiica-mi!

R{ZVAN

}ns[... g`nde=te-te...

HATMANUL(a=ez`ndu-se)

M-am g`ndit.

R{ZVAN(dup[ o t[cere)

Hatmane prealuminate! }n Biblie ai cititC[ Faraon din Eghipet s-a-nfundat cu p[c[to=iiDin voia dumnezeiasc[ ]n undele M[rii Ro=ii?

HATMANUL

Dar ce-nsemneaz[-ntrebarea?

341

R{ZVAN

Astfel pieri Faraon;Pu\ini dintr-ai s[i sc[par[ din acel grozav canon;Totu=i, o alt[ pedeaps[ de la urgia cereasc[,O pedeaps[ =i mai crud[ a trebuit s[ primeasc[.Dumnezeu ]i os`ndise, ]n urma celui potop,Mii de veacuri s[ colinde f[r[ \int[, f[r[ scop,Alunga\i din \ar[-n \ar[, din loc ]n loc ca o turm[,Dispre\ui\i de noroade ca lucrul cel mai din urm[,+i-nv`rtindu-se pe drumuri, p`n[ la groaznica ziC`nd tr`mbi\a judec[\ii din cer o vor auzi,+-atunci lumea despletit[, ca muierea vinovat[O s[ strige: Doamne! Doamne! mai iart[-m[

=-ast[ dat[!...

HATMANUL

Polcovnice! Vino-n fire...

R{ZVAN

Acel neam nenorocit,La Dumnezeu ]n os`nd[ =i la oameni huiduit,Sufere cu nep[sare m`nia ursitei sale,B[rba\ii lor nu =tiu alta dec`t s[ fure, s[-n=ale,T[v[lindu-se minciun[, ]n mi=elii cufunda\i,Iar femeile ajut[, =i chiar ]ntrec pe b[rba\i,V`nz`nd druma=ilr floarea tinere\ilor pl[p`nde,+-apoi sufletul Satanei, c`nd alta nu se mai vinde,C[ci soarta lor e s[ v`nz[... nu le pas[ ce =i cui!

HATMANUL

|igani?

342

R{ZVAN(=terg`nd sudoarea de pe frunte)

Tat[l dumitale a fost leah?

HATMANUL

Ce vrei s[-mi spui?...

R{ZVAN

}ns[ maica dumitale se zice c-a fost maghiar[?

HATMANUL

Polcovnice! Ce-ntrebare? Unde mergem?

R{ZVAN

A=adar[,E=ti maghiar?

HATMANUL

Ba leah; dar totu=i prea ciudate mi se parAceste vorbe f[r[ noim[...

R{ZVAN

E=ti leah! Vai, nu e=ti maghiar!...Neamul se ia dup[ taic[!... Dup[ taic[!... Biata

mam[De loc nu se socote=te, de loc nu se bag[-n

sam[!...S[rmana maic[, ce poart[ copilu-n s`ngele s[u,Ca s[-i dea suflarea vie\ii, duce chinul cel mai greu,Cu c`ntecul ei ne-nva\[, cu laptele-i ne nutre=te;

343

C`nd pl`ngem noi, ea, dr[gu\a, c-un z`mbet ne lini=te=te

+i pl`nge de bucurie v[z`ndu-ne c[ z`mbim;Maica, cea dint`i fiin\[ pe care noi o iubim,Cea dint`i ce ne iube=te, nu-i nimic[! Totu-i

tat[!...O, dreptate omeneasc[! O, dreptate blestemat[!...

HATMANUL(cu ]ngrijire)

Polcovnice! Tu m[ sperii... E=ti bolnav... E=tir[t[cit...

R{ZVAN

Maica mea a fost rom`nc[. Tat[-meu... Mai ]nsf`r=it,

Eu... eu sunt \igan!

HATMANUL

O, Doamne! Tu \igan?...Nu-mi place gluma!...

R{ZVAN

Da! |igan, \igan!... Ei bine, s[ te mai vedemacuma!...

HATMANUL(]=i pune m`na pe frunte, se g`nde=te, apoi, dup[ o t[cere, ]n

cursul c[reia R[zvan ]l prive=te a\intit)

}ntreaga \ar[ le=easc[...

344

R{ZVAN(apuc`ndu-l iute de m`n[)

Taci, hatmane! Nu uitaCine-s eu, =-adu-\i aminte =i cine e=ti dumneata!...}n via\[ numai o dat[ ]nt`lnii ]n neagra-mi caleUna singur[ fiin\[ cu sim\irea dumitale,Ce din falnica n[l\ime a na=terii boiere=ti,Privind cu ochii cu care tu, hatmane, m[ prive=ti,Cu m`na-i ]mi str`nse m`na =i-mi vorbi cu omenie.Acea fiin\[ e Vidra... nu soru-mea, ci so\ie.

HATMANUL(scul`ndu-se =i r[z[m`ndu-se de umerii lui R[zvan)

Am f[cut, ca leah =i hatman, tot ce-n putin\[ mi-astat,

+i nimic, nimic ]n lume din parte-mi n-a= fi cru\at,Ca s[ c`=tig \[rii mele pe iubitul meu tovar[=...Dar nu-i chip! S[ fim prieteni! M`na ta!...

spuindu-\i iar[=iC[ primeam cu bucurie un ginere ca R[zvan!...

VULPOI(intr`nd iute)

Polcovnice! De la \ar[ un boier... Un moldovan...(Las[ s[ intre Ba=ot[ =i iese. R[zvan face o mi=care de mirare,

Ba=ot[, v[z`nd pe hatman, se opre=te ]n u=[.)

HATMANUL

Boierule din Moldova! Nu te cunosc p`n-acuma,+i totu=i, te rog d[-mi voie ca s[-\i spun o vorb[

numa...

345

Norodul vostru se zice c-oare=ic`nd ar fi venit+i s-ar trage tocma-tocma din R`mul cel preavestit;Dar cum oare vre\i ca lumea s[ v-asculte, s[ v[

creaz[,C`nd ]ntreag[ firea voastr[ cu totul se dep[rteaz[Din obiceiul acelor oameni ageri =i v`rto=i,Pe care voi cu trufie ni-i ar[ta\i ca str[mo=i?R`mlenii cei din vechime c[utau f[r[-ncetareCa s[ scoa\[ la lumin[ tot ce-i bun =i tot ce-i mare,}nc`t la plug =i la sap[ g[seau adesea b[rba\iCu cari se f[le=te lumea: pe Catoni =i Cincina\i...La voi, ]ns[, c`nd o raz[De soare p[trunde-n \ar[,To\i se scoal[, to\i turbeaz[,To\i voiesc s-o dea afar[!...

(Arat[ la R[zvan =i iese.)

BA+OT{(]nchin`ndu-se)

Cer iertare; viu d-a dreptul de la drum =i plin deprav.

M[ cheam[...

R{ZVAN

+tiu cum te cheam[, jup`ne mare v[tav!Ne cunoa=tem foarte bine.


[...] Umplut-ai Moldova-ntreag[ de numele dumitale,+i slava ce-o c`=tigase=i, nu pu\in a mai crescutPrin vestea c[ mai ]n urm[ =i pe t[tari i-ai b[tut;

346

Deci icoana m[t[lu\ei, la Cracovia lucrat[+i care, cum e=ti acuma, ]ntocmai astfel te-arat[,St[p`nu-meu Aron-vod[ o \ine-n palatul s[u,Unde cu mult[ pl[cere putut-am s-o v[d =i eu;+i cum o v[zui, pe dat[ zis-am: mare, mare, mare!Nas de =oim! O frunte-nalt[! din ochi inima tresare!Mai ]n sf`r=it, toat[ fa\a numai duh =i numai foc!...C[ci pe cei ale=i de soart[ eu unu-i ghicesc pe loc...

R{ZVAN

Nasul meu, ochii =i fruntea vor fi fost de tot altminte;A=adar, nu-i de mirare c[ nu-\i mai aduci aminte!...+-apoi altceva mai este: eu eram at`t de mic,}nc`t v[tavul cel mare, z[rind un s[rman pitic,Nu vrea nici s[-l bage-n sam[ sau d-aproape s[-l priveasc[+-ar fi putut cu piciorul ca pe-o musc[ s[-l turteasc[!Piticul ]ns[ de-atuncea, speriat de-un vis grozav,N-a uitat =i n-o s[-l uite pe-acel puternic v[tav...Dar l[s`nd acestea toate, spune-mi, cinstite jup`ne,Ce-nt`mplare, ce furtun[ te-o fi aduc`nd la mine?


M[ria-sa Aron-vod[, din voia lui DumnezeuMo=teanul \[rii Moldovei, domnul =i st[p`nul meu -Ba =i na=, c[ci mai deun[zi, din p[rinteasca sa mil[,Mi-a f[cut nespusa cinste de-a-mi boteza o copil[ -M[ trimite cu solie la polcovnicul R[zvan,Ca s[-i spui c[-l cheam[ \ara, d`ndu-i un loc ]n divan...

R{ZVAN

}n divan?...

347


Suntem ]n lupt[ cu puterile p[g`ne,+i, dup[ c`te se spune, o s[ mai vedem ca m`ineC[ =i leahul trece Nistrul turcului ]n ajutor.Un r[zboi at`t de stra=nic nu-i tocmai lucru u=or!De=i nem\ii =i muntenii sunt lega\i cu noi fr[\e=te,De=i o=ti avem destule, de=i hrana nu lipse=te,Totu=i, este trebuin\[ =i de-un hatman ispitit:St[p`nul meu Aron-vod[ la dumneata s-a g`ndit...

R{ZVAN(iute)

Cum ai spus? Ce zici? Eu hatman? Mai spune dar ]nc-odat[!...

Hatman?... Hatman ]n Moldova?... Ce-nt`mplarenea=teptat[!...


S[rut m`na. Merg la gazd[ =i stau gata ori=ic`ndLa porunca dumitale... Cred c-o s[ plec[m

cur`nd...(Iese cu mult[ umilin\[, pe c`nd Vidra se arat[ ]n alt[ u=[,

oprindu-se f[r[ a fi v[zut[ de R[zvan.)

R{ZVAN(dup[ o t[cere)

Acest om f[r[ dreptate de nu m-arunca-n robie,Eu n-a= fi c[tat lumin[ la codru =i-n haiducie;

348

De nu m[ ducea norocul ]n umbra negrei p[duri,Pe minunata mea Vidr[ n-a= fi ]nt`lnit-o aiuri;De nu iubeam o femeie cu o inim[ semea\[,N-a= fi g[sit ]n r[zboaie un nume =-o nou[ via\[!...Acest om, f[r[ s-o =tie, m-a ridicat p`n-aci:O, Doamne! c[ile tale cine le poate ghici!Tu, ce pe du=manii no=tri ades ni-i faci o unealt[,Prin care te-mpingi cu-ncetul la \inta cea mai ]nalt[!...

VIDRA(apropiindu-se)

Jup`ne! Jup`ne hatman!

R{ZVAN(str`ng`ndu-i m`na)

Tu o =tii?...

VIDRA

|i-a mai r[masS[ faci pe calea m[ririi un singur, un singur pas!

R{ZVAN

Un pas?...

VIDRA

Ca s-apuci cu fal[ scaunul lui +tefan cel Mare+i patruzeci mii de oaste s[ te-a=tepte-n ascultare,Bucuro=i a-nfige lancea ]n ce parte-i va-ndreptaUn deget al m`inei tale, o vorb[ din gura ta!...

349

R{ZVAN(turburat)

Scaunul lui +tefan cel Mare?...

VIDRA

+tefan cel Mare, iubite!

R{ZVAN(pun`nd m`na pe bra\ul cel legat)

+tii tu oare c[ t[tarii poart[ s[ge\i otr[vite?...Ast[ ran[...

VIDRA(z`mbind)

Ast[ ran[? Ei bine?... Ce-i?... S[ vedem!...Te temi de moarte, R[zvane?... De c`nd asta?...

R{ZVAN

Da, m[ tem!...Nu m[ temeam mai-nainte, p`n[ ce cu desf[tareNu gustai, Vidro iubit[, din fagurul de-a fi mare!

VIDRA

A=a-i, R[zvane, c[-i dulce?...

R{ZVAN

O, nepoata lui Mo\oc!Sufletul meu f[r[ tine n-ar fi cunoscut de locAst[ sim\ire ciudat[, ce-l ]ndeamn[ s[ doreasc[Jos la picioarele sale toat[ lumea s-o priveasc[!...

350

VIDRA

+i numai tu ca un munte ce prime=te cel dint[iM`ndrul soare, pe c`nd noaptea st[ culcat[ peste v[i!...

R{ZVAN

O, da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gr[mad[Voie=te movile de-aur numai la d`nsul ]n lad[!

(Sbierea scoate capul prin u=a din fund.)}ns[ rana bra\u-mi arde... O s[geat[ cu venin!

SBIEREA(]naint`nd)

Vinde\i? Dac[ da\i mai ieftin, eu pl[tesc acum pe=in...

351

C ~ N T U L V

M{RIREA

“A=a s-a pl[tit =i lui R[zvan r[ul

ce-i f[cuse =i el lui Aron-vod[...”

M i r o n C o s t i n , cap. II

F E | E L E :

R{ZVAN, hatman moldovenesc T{NASE

VIDRA R{ZA+UL c[pitani

BA+OT{ VULPOI

SBIEREA +OLTUZUL

UN COPIL, MAI MUL|I C{PITANI +I T~RGOVE|I.

Palatul lui R[zvan la Ia=i.

}

352

(R[za=ul =ade g`nditor, fluier`nd o doin[, cu capul plecat pem`n[. Afar[ se aud din dep[rtare ]mpu=c[turi de tun.)

VULPOI(intr`nd)

Bun[ ziua, c[pitane!

R{ZA+UL

Ziua rea, nu ziua bun[!Unde vezi tu bun[tate, c`nd tot fulger[ =i tun[?M[i, Vulpoiule, nu-i bine...

VULPOI

Te prea poftesc mai ]nt[iS[ te-nve\i a nu-mi mai zice nici “Vulpoiule”, nici “m[i”!Sunt c[pitan ca =i tine, =i nu-s c[pitan degeaba:Te rog dar s[-mi zici de-acuma: “c[pitane”...

R{ZA+UL

Mare treab[!Nu cumva s[-\i zic “jup`ne”, sau “boierule”? Ce spui!?Mai a=teapt[! Deocamdat[, pune-\i, drag[, pofta-n cui!...Leahul ne trimite-ntruna ghiulele peste ghiulele,Noi st[m ]nchi=i ]n cetate ca dobitocul ]n piele,Merinda se-mpu\ineaz[, iarb[ de pu=c[ m[ temC[ peste dou[-trei zile de leac n-o s[ mai avem,+i tu te g`nde=ti acuma, moar[ stricat[! dihane!A da lege =i porunc[ ca eu s[-\i zic: “c[pitane”?...

VULPOI

Te sperie leahul?... Asta-i?... Apoi pe pace s[ fii.Noi ne-am ]nfr[\it cu d`n=ii.

353

R{ZA+UL

Dar tu de unde o =tii?...

VULPOI

Drace! Vulpoi ce nu =tie? Ascult[, s[-\i spui pe fa\[,M[ria-sa Aron-vod[ trimis-a azi-diminea\[Chiar pe Ba=ot[ vatavul drept la hatmanul le=esc...

R{ZA+UL

+i crezi tu?...

VULPOI

Cu bun[ sam[! Nicidecum nu m[-ndoiesc!...Le=ii sunt gata la pace... Vrei dovezi? Ei bine, iat[!...Dint`i cetatea Sucevei nu s-a luat niciodat[+i, prin urmare, nici ast[zi nu se ia a=a u=or;Apoi Ba=ot[ vatavul e un faimos vorbitor+i deci, ]ndrug`nd la fleacuri, pe le=i o s[-i

ame\easc[,C[-i =tiut ce fel de poam[-i ]n\elepciunea le=easc[;}n sf`r=it, du=manul vede c[ nu-i glum[ cu R[zvan,Cunosc`ndu-l din aproape c[-i suflet de ho\oman!...A=adar, la dracu lupta, duc[-se naibei vr[jma=ul,T`rgu-i rupt, pacea-i f[cut[, n-ar strica nici

ald[ma=ul;Cr`=m[reasa nu-i departe: o m[sur[, doi =al[i,Cotnar din via domneasc[...

R{ZA+UL

M[i Vulpoiule...

354

VULPOI

Iar “m[i”?Nu po\i s[ zici “c[pitane”?... Z[u c-o s-ajung[ la ceart[!...

R{ZA+UL

Bre, n-am v[zut p`n-acuma o f[ptur[ mai de=art[,Tr[sni-te-ar c[pit[nia, c[pitane mare fleac!Sunt sute de semne rele, iar bune nu-s nici de leac.Hatmanul nostru, de pild[, c`nd intr[, c`nd vrea s[ ias[...Mereu se tot poticne=te, intr`nd =i ie=ind din cas[...

VULPOI

Dec! Astea sunt semne bune!

R{ZA+UL

Semne bune?

VULPOI

Negre=it!Este r[u c`nd omul cade, iar nu c`nd s-a poticnit...

R{ZA+UL

Vezi c[ =-altceva mai este...

VULPOI

Ori=ic`te mi s-ar spune,T[lm[cind cum se cuvine, toate semnele sunt bune!

T{NASE(intr`nd)

O veste, copii!... O veste!...

355

VULPOI

C[pitani, iar nu copii!Te rog, c[pitan T[nase, ca =i dumneata s-o =tii...Am ajuns =i eu odat[ s[ fiu un obraz ]n lume,+i tocmai acuma nimeni nu vrea s[-mi zic[ pe nume!...

R{ZA+UL

Ce veste?

T{NASE

O veste mare. Vatav Ba=ot[-n sf`r=it}mpac[ treaba cu le=ii, =i domnul a isc[lit...Avem pace chiar la vreme: ne lipseau hrana =i pravul,Nu era chip a mai merge...

VULPOI

Iste\ mai e =i vatavul!

R{ZA+UL

Cu le=ii?... Asta-i nimic[!... Mai este turc =i t[tar...

VULPOI

Haida-de! Ei sunt departe... Grij[ le por\i ]n zadar...

T{NASE

Ba nu-i vorb[ c[-s departe; dar le=ii se-ndatoreaz[A ne tocmi =i cu d`n=ii...

R{ZA+UL

Cine-i nebun ca s[-i creaz[!(Afar[ se aud strig[te: “S[ tr[iasc[ Aron-vod[“.)

356

VULPOI

Aron-vod[ s[ tr[iasc[... Auzi\i ce chiu? ce zvon?Mult mai iube=te norodul pe m[ria-sa Aron!

T{NASE

Adic[, orice s-ar zice, e un vod[ cumsecade:Pe s[r[cimea o cru\[, pe cei cu caftan ]i rade,Iar nu las[ pe ciocoiul, f[r[ fund =i f[r[ dop,S[ despoaie toat[ \ara, cum f[cea Petrea cel +chiop!...}ns[ nu-i lucru temeinic a norodului strigare.Sunt b[tr`n. V[zui cam multe... Strigau al\ii =i mai tare:“S[ tr[iasc[ L[pu=neanul”, =i-l viclenir[ ur`t:“Despot-vod[ s[ tr[iasc[”, =-apoi mi l-au omor`t;“S[ tr[iasc[ +tefan Tom=a”, =i-l gonir[ ca pe-un c`ine;“Ioan-vod[ s[ tr[iasc[“, =i-l dete-n gheare p[g`ne...}ntr-o clip[ L[pu=neanul, Tom=a, Despot =i IonFur[ jos =i jos dodat[... Vai =i de vod[ Aron!Una crede =-alta spune, iar face din z[p[cireNecrezute =i nespuse: a=a-i rom`nul din fire.

R{ZA+UL

Bine-ar fi s-avem odihn[! Dup[ ce de la divanMi-am c`=tigat judecata mul\umit[ lui R[zvan,Cum a= mai zbura, b[di\[, s[-mi mai v[z de r[z[=ie!...

VULPOI

Nu-\i este greu, c[pitane, ca s[ spui o nerozie?Eu, unul, din ziulica de c`nd m-am c[pit[nit,Uitat-am nu r[z[=ia, ci chiar codrul ]nverzit!...+-aice-s ca =i-n p[dure, av`nd puterea de-a face,F[r[ fric[ de pedeaps[, tot ce vreau =i tot ce-mi place.

357

Neghiobii, ce nu m-ascult[, stau la p`nd[ de-i ochesc,Apoi mi-i iau la b[taie, mi-i ]nchid =i mi-i globesc...Suntem oameni, c[pitane, pentru cari totul e lesne,C[ci lumea cea mai m[runt[ nu ne-ajunge nici la glezne.Venit-a apa la moar[! Vom m[cina c`t putem:S[ ne folosim de timpuri c`nd al\ii de noi se tem!...Ce s[ te mai pl`ngi at`ta pentr-un pai de r[z[=ie,C`nd acuma \ara-ntreag[ e pentru noi o mo=ie!...

R{ZVAN(intr[ foarte tulburat)

Bine c[ sunte\i aice!... Unde-i Vidra?Asculta\i!...

Merge\i... Pe to\i c[pitanii pe dat[ s[ mi-i chema\i!...Eu v-am fost ca =-un p[rinte!... Aduna\i-i mai ]n

prip[!...Timpul zboar[... Mai degrab[!... }ntr-o clip[! ]ntr-o

clip[!...(Iese prin u=a din st`nga.)

VULPOI

Ha, ha! }n\eles-a\i oare vrun singur cuv`nt m[car?M[ tem c[ hatmanul nostru e cu trei roate la car....

R{ZA+UL

Ce-\i spuneam eu dineoar[? Tot la vorba ceea vine:Poticneala-i mare lucru... M[i Vulpoiule, nu-i bine!...

VULPOI(furios)

M[i? Iar m[i?...

358

T{NASE

Noi pierdem vremea, tot la fleacuri ]n=ir`nd!...Haidem! Pe to\i c[pitanii s[-i adun[m mai cur`nd,Hatmanul =tie ce face. El ]nva\[, el r[spunde.Este datoria noastr[ ca s[-l ajut[m oriunde...Eu =tiu c[-n \ara Moldovei unul e R[zvan, m[ jur!P[cat c[-i \igan... La dracu!... {sta-i singuru-i cusur!(Ies to\i prin u=a din fund, pe c`nd prin cea din st`nga intr[

R[zvan =i Vidra.)

R{ZVAN

Da! S-au ]mp[cat cu le=ii...

VIDRA

+i cu p[g`nii?...

R{ZVAN

Fire=te!

VIDRA

Trebuia tu s[-i dai sfaturi...

R{ZVAN

De la mine nu prime=te...At`ta-i mai r[u! Iubito, cat[ drept ]n ochii mei!Drept!... A=a!... Spune-mi, acuma, nu cite=ti nimic ]n ei?...

VIDRA(cu nedumerire)

Sunt tulburi...

359

R{ZVAN

Tulburi? At`ta?... Foarte bine! Vrea s[ zic[,Nici Aron-vod[ ]n ochii-mi n-a putut citi nimic[...Ochii mi-au fost cu credin\[...

(Str`ng`nd pumnii =i cu un glas ]necat.)

Vidro! Vidro!... Eu voiescNegre=it una din dou[: sau moarte, ori s[ domnesc!

VIDRA

Asta-i =i dorin\a Vidrei... }ns[ trebui am`nat[...Nu-i timp...

R{ZVAN

Ast[zi, ast[zi, ast[zi; sau ast[zi, ori niciodat[!Aron se-mpac[ cu le=ii, =i cu ajutorul lorSe-nt[re=te la domnie, pe c`nd eu sughi\ =i mor!Prin du=mani s[ m[ sl[veasc[, iar slava duce la toate!...Aron se-mpac[ cu le=ii... F[r[ nume, f[r[ tron,Ce fac eu?... R[spunde-mi, Vidro!... A=adar[, jos Aron!...

VIDRA

Nu te gr[bi!... m[-ngrije=te o presim\ire ciudat[.+i presim\irea femeii nu se-n=eal[ niciodat[...

R{ZVAN

Vorbe seci!

VIDRA

O, nu, R[zvane! Chiar ast[zi eu am visatO vedenie grozav[, un lucru ]nfrico=at!...

360

Maica ta-n haine cernite din morm`nt p[=ea spremine,

Ochii-i se-necau, ]n lacrimi, pieptu-i gemea desuspine.

+i durerea-i, pl[m[dit[ cu m`nia la un loc,}mi striga din gura-i moart[: Piei, nepoata lui

Mo\oc!...

R{ZVAN

Vise! O nimica toat[! Lupt[torul care-n via\[}nt`lne=te la tot pasul ]ns[=i moartea fa\[-n fa\[,}nc`t i se par acuma deopotriv[ mor\i =i vii,Nu-l tulbur[ o n[luc[ ce sperie pe copii!...+-apoi unde-i acea Vidr[ care-mi tot spunea odat[De-a nu fi ca mici p`raie, ci ca Dun[rea cea lat[?Unde-i acea Vidr[ care zi =i noapte m[-nv[\aC[ p`n’ =i iubirea \[rii e pofta de-a se n[l\a?Unde-i acea mare Vidr[ ale c[reia cuvinte,Ca o s[m`n\[ m[runt[, ]mi c[deau ad`nc ]n minte,+i din tainicele brazde ale sufletului meu,Prinz`nd r[d[cini cu-ncetul, dezv[lindu-se mereu,Ie=ir-acuma deodat[, pline de suc =i de via\[,R`z`nd de viscoli, ca bradul ]ncins cu sute de

bra\[?Unde-i Vidra?... Denainte-mi st[ un chip tremur[tor,Ce de spaim[ crede-n umbre =i pl`nge de spaima lor...A=a? Tu, ce-ai fost ]n stare, cu-mbr`nciri

necontenite,P`n’ la marginea m[ririi s[ m-aduci pe nesim\ite,Tocmai ast[zi, c`nd ajungem la doritul nostru malTe-ngroze=te fa\a m[rii ce ridic[ val pe val?...

361

Afl[ dar[ c[ degeaba unda muge, v`ntul geme;R[zvan, ]mpins p`n-aice, de furtuni nu se mai

teme,+i c[lc`nd cu disperare peste und[, peste v`nt,Va =ti s[ mearg[-nainte: sau la tron, ori la

morm`nt!...(Intr[ R[za=ul, Vulpoi, T[nase =i mai mul\i c[pitani.)

VIDRA

M[ duc s[ m[-nchin, R[zvane... Numai ]n zile degoan[

Omul uit[ necredin\a =i-n\elege o icoan[!...(Iese.)

C{PITANII

S[ tr[ie=ti!

R{ZVAN

Nu-i timp de vorbe!... Pe c`nd viteazul MihaiScald[ |ara Munteneasc[ de la Giurgiu p`n’ la

plai,}n s`ngele de n[p`rc[ al urdiilor p[g`ne;Pe c`nd Jigmon ungureanul, la hotarele rom`ne,P[scut cu noi ]mpreun[ de =arpele veninos,}=i pune pieptul ]n lupt[ pentru crucea lui Hristos;Pe c`nd neam\ul, fr`ncul, papa, \[rile cre=tine

toateS-au unit ca s[ doboare spurcata p[g`n[tate,Numai le=ii cei zburdalnici sunt cu turcul ]n\ele=i,Iar domnul Aron al vostru s-a tocmit argat la le=i!Sunte\i rom`ni, =i rom`nii n-au suferit niciodat[Pe fruntea domnilor \[rii m[car o singur[ pat[!

362

Un vod[-i un fel de doftor, =i norodul, fra\iimei,

Nu-i dator s[ fie jertfa doftorilor celor r[i!...Mul\i domni avuse Moldova; cei buni au domnit

o via\[,Celal\i au purtat cununa o singur[ diminea\[;C[ci f[c`ndu-se lumin[ =i soarele fiind sus,Poporul da jos pe-aceia pe cari poporul i-a pus!...Un vod[, ca ori=icine, ]=i ia plata dup[ fapt[...M-a\i ]n\eles? Vremea trece...

C{PITANII

Jos Aron!...

R{ZVAN(ar[t`nd u=a)

|ara v-a=teapt[!(C[pitanii ies, afar[ de Vulpoi =i de T[nase.)

VULPOI

S[-l ucidem?...

R{ZVAN

Nu, l[sa\i-l!... Domnii c`nd nu mai domnescS-aseam[n[ cu strigoii: ei umbl[, dar nu tr[iesc...

VULPOI

Bine!...

R{ZVAN

Dup[ ce-l ve\i prinde, s[ da\i semne din pistoale!...

363

VULPOI

}n\eleg!... +-apoi s[ facem ca norodul s[ sescoale,

+-adun`ndu-se cu gloat[, mic =i mare pemaidan,

S[ zbiere dobitoce=te: “Tr[iasc[ vod[R[zvan”...

R{ZVAN

Pe Ba=ot[...

VULPOI

+tiu! Cu d`nsul voi avea chiar eu a face:De mult ]l p`ndesc de-aproape, c[ci nici de fric[

nu-mi place!...(Iese.)

T{NASE

O s[ plec =i eu ]ndat[, numai o vorb[ s[-\i spui...Faci r[u!...

R{ZVAN

De ce?

T{NASE

Apoi bine, nu se cade ori=icuiA =edea pe scaunul \[rii...

R{ZVAN

Ce-nsemneaz[?...

364

T{NASE

Proasta minteAr vrea s[-ndulceasc[ vorba =i nu g[se=te cuvinte...D[-mi voie s[-\i spui pe fa\[...

R{ZVAN

Spune verde, mo= T[nas!

T{NASE

Despot fu grec, Ioan-vod[ fu armean =i Iancu sas...Dar ori=icum p`n-acilea, din mila dumnezeiasc[,Noi n-am avut nici un vod[... =tii! |ara o s[

c`rteasc[.Ce s[-i faci!... Mai bine hatman. S[ nu fi fost

tat[-t[u...

R{ZVAN(]ncruntat)

Cum?...

T{NASE

Apoi de! B[tr`ne\e!... S[ ne ierte Dumnezeu!...(Iese.)

R{ZVAN(Se a=az[ cu capul plecat pe m`ini, apoi se scoal[, face ]n t[cere

c[\iva pa=i prin odaie, se opre=te pe loc.)

Nu-i greu ]nc[ patru zile de-a ne mai lupta-ncetate,

P`n’ ce tab[ra lui Jigmon va lovi pe le=ila spate...

365

Docamdat[, p`n-atunce, nu ne temem de p[g`ni:Ramazanul lor mai \ine tocmai dou[ s[pt[m`ni...M-am g`ndit bine la toate... C`te griji =i c`te

trudeNumai ca s-apuci domnia!...

(Cu tulburare.)Dar pistolul nu s-aude!...

(Ascult`nd.)Nu!... Tot nu!...

(}=i freac[ fruntea, se a=az[ iar[=i pe divan =i pleac[ capul pem`ini.)

VIDRA(intr`nd ]ncet)

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!

Steaua lui R[zvan e mare: ]ncrede-te-n steaua ta!...Fii b[rbat ]n orice soart[: =i-n c[dere, =i-n izb`nd[,Privind cu s`ngele rece la r[splat[ sau os`nd[!...

R{ZVAN(scul`ndu-se)

Tu n-ai auzit pistolul?

VIDRA

De nu vei avea noroc,Bl[stemul o s[ izbeasc[ pe nepoata lui Mo\oc,Care din cupa m[ririi s-a str[duit s[ te-mbete.+i nici ea nu-i vinovat[! Nu!... Sunt neamuri cu

pecete,}n cari Dumnezeu s[de=te vrun bine sau vrun p[cat,+-apoi to\i de-acela=i s`nge ]l mo=tenesc ne-ncetat!

366

Neamul lui Mo\oc nu poate s-aib[ alt[ cugetare,Dec`t numai-numai-numai v[paia s-ajung[ mare!...

R{ZVAN

Tu n-ai auzit pistolul?... Pistolul!.... Nu l-ai auzit?Spune!

(Cu furie.)Ureche! Ureche!...

(Afar[ se aude o ]mpu=c[tur[.)

A! De-acuma s-a sf`r=it!Sunt domn! Tr[iasc[ domnia!...

(Cu am[r[ciune.)C`t de lesne, c`t de iute

Se r[stoarn[ domnii \[rii, cel mult ]n zece minute!(C[tre Vidra.)

Dar tu nu mai spui nimica? Mai dinioar[ mi-ai zisNu =tiu ce... ba mi se pare... de!... ]mi povesteai

un vis...Mai spune-mi-l ]nc-o dat[...

VIDRA(]ngenunchind)

}\i mul\umesc, Doamne sfinte,C-ai auzit cu-ndurare o rug[ciune fierbinte!...

(Se scoal[)Crezut-ai oare, R[zvane, c[ se poate speriaDe ni=te de=erte vise chiar o inim[ c-a mea?G`ndit-ai oare, iubite, c-o n[luc[ muiereasc[Ar putea glasul m[ririi ]n pieptu-mi s[-l n[bu=easc[?...V`ntule\ul, ce-adiaz[ printre vi\e din l[star,R[m`ne f[r[ putere ]n fa\a unui stejar,Pe care numai furtuna ]l zguduie =i-l sf[ram[...

367

R{ZVAN

Furtun[?...

VIDRA

Cea mai cumplit[!

R{ZVAN

E=ti doamn[, Vidro...

VIDRA

Sunt mam[!...Aici copilul se mi=c[... Sim\indu-l ]n s`nul

meu,Uit toate =i v[d acuma, v[d c[-s femeie =i eu!...

(Afar[ se aud strig[te: “S[ tr[iasc[ R[zvan-vod[!”)

R{ZVAN

Ascult[, iubito Vidr[! Ascult[, scumpo so\ie!...S`ngele nostru din leag[n va mo=teni o domnie!...

(Intr[ +oltuzul =i mai mul\i t`rgove\i.)

+OLTUZUL(]nchin`nd lui R[zvan pe o tabl[ de argint struguri =i spice de grù)

Dup[ datina str[bun[, r[mas[ de la mai-mari,Eu, =oltuzul ot-Suceava, cu cei doisprezece

p[rgari,Ale=i ca s[ fim ]n fruntea t`rgove\ilor d-aice,Dorim m[riilor-voastre ani mul\i =i via\[ ferice,}nc`t s[-ncinge\i Moldova, asemenea unui brù,Numai cu livezi de struguri, numai cu c`mpii de

grù;

368

C[ci norodul, d`nd domnia, se mul\ume=te cupoame,

Ca s[ nu piar[ de sete =i s[ nu moar[ de foame.

R{ZVAN

Primesc din m`inile voastre prinosul de bunogur,

+-a fi p[rintele \[rii f[g[duiesc =i m[ jur:Nu voi uita niciodat[ c-a rom`nului t[rieEste plugul =i c`ntarul mai presus de boierie...

+OLTUZUL

Tot dup[ vechi obiceie, p[strate din veac ]n veac,Ales-am din s`nul nostru b[iatul cel mai s[rac,Pentru c[ m[riei-tale din gura-i copil[reasc[S[ dea, f[r[ s[ se team[, o pova\[ b[tr`neasc[...Copile, s[rut[ poala ]mbr[c[mintei domne=ti,+i cum vei putea mai bine, ora\ia s-o cite=ti!

B{IATUL(dup[ ce s[rut[ m`na ce-i ]ntinde R[zvan)

M[ria-ta!Nu te sup[ra,Ci fii bun a ne-asculta!}\i vom spune cam multe

+i m[runte,Dar tot lucruri pl[cute,S[ fie drag ori=icui s[ ne-asculte!O sut[ de ani s[ domne=ti,Pe du=mani s[-i biruie=ti,Pe vr[=ma=i s[-i pedepse=ti.[.. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ]

369

Dar cu moldovenii t[i,M[car de-o fi =i r[i,M[ria-ta, s[ fii bun cu ei;+i de-i vedea unii =i descul\i,M[ria-ta tot s[-i ascul\i;C[ci norodul e cam n[zdr[van:Face multe pozne ]ntr-u an;+i \ara-i cam nebun[:Face multe pozne =i-ntr-o lun[;Ba le-ndem`n[;+i-ntr-o s[pt[m`n[;Iar de nu te-i p[zi,Chiar ]ntr-o ziMulte-i auzi!

R{ZVAN(d`ndu-i o pung[)

Destul! S[ tr[ie=ti, b[iete!...(Intr[ R[za=ul, T[nase =i mai mul\i c[pitani.)

R{ZA+UL

M[ria-ta! S[n[tate!Ispr[vit-am toat[ treaba f[r[ mult[ greutate:P-Aron-vod[ la r[coare ]n sp[t[rie l-am pus;Boierii, mitropolitul, pe to\i la palat i-am dus;Mai ]n sf`r=it, lucru-i gata!

R{ZVAN

Unde-i Ba=ot[?

370

R{ZA+UL

El arePe Vulpoi cu toat[ ceata de v`n[tori ]n spinare.

R{ZVAN

Bine, dragii mei tovar[=i!... St[p`nirea-mi ]ncur`nd

La to\i =i la fiecare va da r[splat[ pe r`nd...

SBIEREA(intr`nd iute, speriat, pierz`nd r[suflul, cu o l[di\[ ]n m`n[)

Jup`ne!... M[rite Doamne!... Scap[-m[! Norodulprad[!

Sinete, zapise, \ara, lumea-i ]n aceast[ lad[!...

R{ZVAN

Lini=te=te-te, jup`ne. Averea-\i chiar pe maidanO po\i l[sa f[r[ grij[ ]n zilele lui R[zvan...

SBIEREA(r[sufl`nd mai u=or =i f[c`nd semnul crucii)

}n lad[ tot e mai sigur!... P[r[lu\a cere paz[:Mai bine s-o \ii sub cheie, ca nimene s[ n-o vaz[...

VIDRA

Doamne, so\ule, st[p`ne! Nu m[ mai pot opri!...}ntr-un glas cu \ara-ntreag[, viu a-\i ura =-a-\i doriO domnie fericit[... Ba ]nc-a= mai vrea ca m`ineTu s[ legi ]ntr-o cunun[ toate \[rile rom`ne,}nc`t de la Marea Neagr[ p`n’ la falnicul Carpat,S[ nu domne=ti ca un vod[, ci ca R[zvan-]mp[rat!

371

C{PITANII

Da, da, da! }mp[r[\ie!...

R{ZVAN(trist)

Ar fi bine docamdat[S[ r[m`nem cu Moldova!

SBIEREA

Ce om f[r[ judecat[!Dar Moldova-i s[r[cit[! Nu-i chip astfel s-o

c`rpe=tiDec`t unind laolalt[ mai multe \[ri rom`ne=ti...Dou[ =i dou[ fac patru: cea mai dreapt[

socoteal[!...

R{ZA+UL

Vulpoi avuse dreptate... Nu mai cred ]npoticneal[!...

Toate semnele sunt bune!... M[ria-ta, la palatNe-a=teapt[ mitropolitul cu to\i boierii din sfat!...

R{ZVAN

S[ mergem! Voiesc acuma din gura domniei-mele|ara s-aud[ n[dejdea d-a sc[pa din zile grele.

SBIEREA(cu umilin\[)

St[p`ne preamilostive, unde-i merge merg =i eu;Lada mea e-n siguran\[ numai l`ng[ domnul meu!...

(To\i se preg[tesc a ie=i)

372

VULPOI(intr`nd cu spaim[)

Pierdu\i!...

TO|I

Ce veste?

VULPOI

V[tavul...

TO|I

Ce-i?...

VULPOI

Ba=ot[...

TO|I

Zi!...

VULPOI

Tr[dare!Sc[p[ din m`inile mele, deschise poarta cea mare,Le=ii au umplut cetatea!...

(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexie.)

R{ZA+UL(cl[tin`nd din cap)

Poticneala!...

T{NASE

Eu =tiamC[ nu se c[dea s-apuce scaunul \[rii orice neam...

373

VIDRA(lu`nd pe R[zvan de m`n[)

Iubite! Nu sta pe g`nduri... C`nd soarta teprigone=te,

Fii m`ndru chiar ]n c[dere!...

C{PITANIIM[ria-ta! Porunce=te!...

VIDRA

+i ce s-a=tepta\i voi oare de la viteazul R[zvanDec`t palo=ul ]n m`n[ =i-nainte la du=man?

R{ZVAN(sco\`nd sabia)

S[ tr[iasc[ neagra moarte! Ne cunoa=tem foartebine!...

Cine vrea s-o str`ng[-n bra\e, iat[ calea! Dup[mine!...

Moartea-i mireas[,Morm`ntu-i cas[,Viermii sunt na=i,Hai la vr[jma=i!

(Iese urmat de c[pitani.)

VIDRA

Moarte!... Moarte!... Dar se poate?... Moar[ oamenii cei mici,

Precum c[lc`iul turte=te mo=oroiul de furnici;

374

Omul, ]ns[, care lumea pe palm[-i ar vrea s-opoarte,

Zodia-i, scris[ pe frunte, respinge pizma=a moarte!...

(Se g`nde=te.)

Dumnezeule puternic! De ce mai faci uria=iDac[-n r`nd cu to\i piticii prad[ mor\ii vrei s[-i

la=i?...Cum? Cereasca ta dreptate se pogoar[ p`n’ la

fiar[:Vulturul tr[ie=te veacuri, iar musca d-abia o var[,+i numai omul cel mare, st[p`ne, tu-l os`nde=tiCa s[ moar[ dopotriv[ cu mu=tele omene=ti!...

(Se cutremur[.)

O, nu, nu! R[zvan nu moare!... Orice pai ]n ast[ lume

Trebui s-aib[ vro ursit[, o \int[, vrun scopanume,

La care-i dator s[ mearg[, de v`ntul sor\ii ]mpins,+i cade numai atunce c`nd este semnul atins!...Calea lui R[zvan e lung[ =i d-abia se desf[=oar[:P`n’ la cap[t de departe... R[zvan nu poate s[ moar[!Nici chiar Dumnezeu el ]nsu=i nu schimb[ ceea ce-i

scris!...(Iute.)

}n genunchi, Vidro!...(}ngenuncheaz[ =i ridic[ ochii ]n sus.)

Iertare!...(Cu spaim[, pun`nd m`na la ochi)

Visul meu!... Grozavul vis!(Scul`ndu-se cu t[rie.)

375

+i de ce eu stau aice, c`nd R[zvan ]nfrunt[ focul?Da\i-mi arm[!... L`ng[ d`nsul, ]n primejdie mi-e

locul...

(Se repede la arm[tura de pe perete =i se opre=te.)

Dar copilul meu, o, Doamne!(Se cutremur[.)

(Din spa\iu r[sun[ o voce ca un echo: “Dar copilul meu?” Vidra cugroaz[ ]=i ]ntoarce fa\a spre u=[, ca =i c`nd ar vedea pe cineva acolo.)

Muma lui R[zvan!... M[-ntreab[... +i ce-i potr[spunde eu?

(F[c`nd semnul crucii.)Piei, n[luc[, piei! Sunt mam[!

(Face un pas ]nd[r[t.)Nu te-apropia!...

(R[sun[ iar[=i ecoul: “Sunt mam[!”... Vidra, zdrobit[ deemo\iune, se arunc[ pe divan.)

Ea vrea dinte pentru dinte! Muma mumei ceresam[!...

(Face o sfor\are =i se scoal[ cu energie.)

Oare nu mai sunt eu Vidra?(Ab[tur[.)E cumplit al mumei dor!...

(Pe prag apare R[zvan, greu r[nit, \inut de Vulpoi =i de R[za=.Vidra se repede ]niante-i.)

A! Sc[pat! Ce fericire!... Tu!

R{ZVAN(cu un glas slab, pe c`nd Vulpoi =i R[za=ul ]l pun pe divan.)

Am biruit =i mor!...(Ar[t`nd la cadavrul lui Sbierea.)

376

Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, s[ fiu ]ntocmai caSbierea?

Eu cu cinstea =i m[rirea, el cu prada =i averea!(Vidra ]ngenuncheaz[ =i-=i ascunde fa\a ]n m`ini.)

Dar ce-i mai trebui acuma mii de galbeni ]ngr[mezi?

Ce-mi folose=te domnia?... Pe-am`ndoi aci ne veziPraf, pulbere =i cenu=[!... Nebuni, ce din l[comie,El pentr-o biat[ lescaie, eu pentr-un ceas

de m`ndrie,Necru\`nd nimica-n lume, ne=tiind nimica sf`nt,Uitam c[ via\a-i o punte dintre leag[n =i morm`nt!...

(Cu durere.)

Mi se-ntunec[ vederea, dar v[d ceva de departe...O jum[tate din mine de cealalt[ se desparte...Ah! veni\i, veni\i cu to\ii!... Unde-i b[tr`nul T[nas?...

R{ZA+UL

Ap[r`ndu-te pe tine, mort ]n lupt[ a r[mas!...(Vulpoi pl`nge.)

R{ZVAN(]n agonie)

|igan!... |igan!... Ap[!... Ap[!...(Cade mort peste Sbierea.)

R{ZA+UL

Dec`t o a=a domnie,Mii de tunete, mai bine-i un petec de r[z[=ie!...Zmeul zmeilor s[-ncap[ ]ntr-o =chioap[ de

morm`nt!...

377

VULPOI(cu spaim[)

Nu vezi c[-i moart[ =i Vidra?... N-a zis unsingur cuv`nt,

Nici o vorb[, nici un \ipet, privind pe R[zvan c[ moare!...

VIDRA(scul`ndu-se lini=tit[)

Voi pute\i vorbi =-a pl`nge!...

VULPOI

Doamn[!...

VIDRA

Pe voi nu v[ doare!...

R{ZA+UL(cu furie)

Dar tu l-ai ucis, ciocoaic[! Tu la moartel-aduse=i!

O s[ mi-o pl[te=ti acuma, tune-fulgere!...(Scoate cu\itul =i voie=te s-o loveasc[.)

VIDRA(cu s`nge rece, ar[t`nd la u=[)

S[ ie=i!(R[za=ul las[ m`na ]n jos =i pleac[ capul.)

378

R[zvan =i Vidra... este una din cele mai bune drame din literatu-

ra rom`n[. Ideea nu-i f[r[ raport ]n preocup[rile vremii. P`n[ la

1855 tinerimea liberal[ fusese agitat[ de problema dezrobirii \iga-

nilor, care se rezolvi par\ial ]n 1844 =i integral ]n 1855. Kog[lniceanu

scrisese un studiu asupra \iganilor... Alecsandri, ]n Istoria unui

galb[n, arat[ reprobativ cum se vindeau copiii robilor...

L[s`nd la o parte inten\ia social[, drama r[m`ne ]n sine o oper[

admirabil[, cu conflict original. Figura de femeie b[rb[toas[ a Vi-

drei, care ]mpinge pe erou pe calea ambi\iilor, e ]n tradi\ia litera-

turii, dar nu ea ofer[ problema central[. R[zvan nu e un om slab,

]mpins, dincolo de capacitatea lui, de o femeie ambi\ioas[. Este dim-

potriv[ un om de voin\[ =i de putere =i, dac[ ezit[, face aceasta din

cauza unei m[sur[ri juste a condi\iilor. El =tie c[ un \igan un poate

p[trunde. Iubirea Vidrei, respectul polonilor fa\[ de el de=teapt[

amorul de sine amor\it de prejudecata oarb[ a vulgului...

R[zvan este dar un paria ]mbr[cat ]n hainele efemere ale pu-

terii, ]n lupt[ cu un factor monstruos, de nedefinit, =i ]n condi\ie cu

at`t mai tragic[, cu c`t admira\ia tuturor se amestec[ cu o compa-

siune jignitoare. Destinul implacabil din tragedia greac[ a fost ]nlo-

cuit aci cu reaua na=tere ap[s`nd asupra geniului...

O fericit[ vioiciune de spirit a ]ng[duit lui Hasdeu s[ pun[ ]n

jurul lui R[zvan un num[r de personagii viabile. Sbierea avarul, aci

\an\o=, aci onctuos, aproape incon=tient de primejdii din cauza pa-

timii lui, inocent ]n vi\iu =i ]n definitiv simpatic, T[nase, \[ran

judec`nd numai prin prejudec[\i, leal, t[cut, ]ndr[zne\ la vorb[,

REFERIN|E CRITICE

379

=leahticii polaci, infatua\i, latinizan\i, ho\ii din p[dure, v[zu\i ca

ni=te pira\i eroici =i nep[s[tori, ]ns[ cu mi=c[ri rom`ne=ti, to\i au

un contur pe care nu-l vor atinge niciodat[ eroii lui Alecsandri.

Desf[=urarea scenic[ este petulant[, cu truculen\e gra\ioase, ca acel

interminabil =i distrat “Vezi bine!” al lui Vulpoi. +i ]n sf`r=it mie-

zul poetic al versurilor este remarcabil.

GEORGE C{LINESCU,

Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent.

Edi\ia a II-a, rev[zut[ =i ad[ugit[,

Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p. 373, 374—375.

}ntr-o vreme ]n care erudi\ia istoric[ =i filologic[ lua ]nc[ loc

printre genurile literare, scriitorii savan\i aduc contribu\ia lor

dezvolt[rii artistice a literaturii. Dar dintre numele de ]nv[\a\i ai

timpului, patru sunt acelea care pot pretinde cu mai multe drepturi

a fi luate ]n considerare. Cel dint`i este acela al lui B. P. Hasdeu, ]n

care con=tiin\a artistului n-a ]ncetat niciodat[ a sprijini pe aceea a

savantului. “Istoricul este un uvrier =i un artist totodat[“, scrie el

]n 1865, ]n prefa\a primei edi\ii a lui Ioan-vod[ cel Cumplit. Acel

interesant text noteaz[ principiile artei sale de istoric, atent nu

numai la critica documentelor, dar =i la compunerea lor ]n ]ntreguri

care s[ aib[ o “perspectiv[“ =i un “colorit”. Perspectiva este grada-

rea episoadelor ]n a=a fel ]nc`t din fondul situa\iei generale, abia

estompate, s[ ]nainteze planurile din ce ]n ce mai luminoase ]n raport

cu importan\a lor pentru povestire. “}nc`t prive=te coloritul, adaug[

Hasdeu, =tim at`ta, c[ inima sim\ea ]n ad`ncul s[u ceea ce scria

condeiul; iar c`nd inima simte, condeiul devine scurt, laconic, iute

ca b[t[ile pulsului”.

Adev[rul este c[ istoricul Hasdeu renun\[ la perioadele ample =i

bogate, la caden\ele oratorice ale lui B[lcescu. Alt ritm domin[ aici.

Povestirea se ]ntrege=te din scurte tr[s[turi contrastante, din anti-

380

teze fulger[toare. “+i cine oare era acel fericit p[stor al popoare-

lor?” se ]ntreab[ istoricul. R[spunsul urmeaz[ numaidec`t: “Fiul

marelui Carol V, micul Filip II” (Ioan-vod[ cel Cumplit, ed. 1849, p.

XII). Sau: “}n Fran\a domnea regele Carol IX. Gre=esc: el nu dom-

nea. Domnea mum[-sa, Caterina Medici” etc. C`nd aceste efecte,

sporite prin figuri ca aceea care ni-l arat[ pe Carol IX “s[rut`nd

lan\urile care ]l sugrumau“, nu i se par de ajuns, Hasdeu introduce

exclama\ia melodramatic[, reflec\ia general[ =i patetic[, enumera\ia

=i ]ntrebarea retoric[, pentru a completa tabloul unui impenitent

stil romantic...

TUDOR VIANU, Arta prozatorilor rom`ni,

Chi=in[u, Editura Hyperion, 1991, p. 120—121.

Nu ca dram[ istoric[ ne intereseaz[ R[zvan =i Vidra (plin[ de

anacronisme), ci ca dram[ a unei pasiuni general-umane. Nici la

Hugo, nici la ceilal\i autori de teatru romantici lucrurile nu stau

altfel. +i de aceea nu e adev[rat c[ R[zvan “cade” de la statutul

unui revoltat social altruist la acela al unui egoist orbit de putere (=i

]nc[ sub influen\a ambi\ioasei Vidra): ]n el se afl[ din capul locului

germenele “r[ului” fatal. R[zvan e un romantic tipic, m[cinat de

ambi\ie ca de o boal[, =i care-=i dezv[luie treptat esen\a demoniac[.

El ]=i provoac[ ]n fond =i ]n mod repetat soarta: intervenind ]n

discu\ia dintre Ba=ot[ =i t`rgove\i sau iert`ndu-l pe Sbierea de c`te

ori ]l are ]n m`n[. Vidra e catalizatorul patimii lui (femeie, ea ]ns[=i,

din aceea=i spe\[ de monomani =i de obseda\i), ]ns[ nu mai mult. E

gre=it a vedea ]n ea geniul r[u =i dublul impur al lui R[zvan...

NICOLAE MANOLESCU,

Istoria critic[ a literaturii rom`ne, 1,

Editura Minerva, Bucure=ti, 1990, p.303.

381

R[zvan =i Vidra (1867) este o dram[ istoric[ ]n versuri, de un

real dramatism interior, cu m[sur[ transpus ]n \es[tura conflic-

tual[, fluent exprimat[ =i de faptele ]n fa\a noastr[ desf[=urate =i

de discursul u=or de acceptat al personajelor. Fiindc[ Hasdeu nu

cedeaz[ nici poetiz[rii, nici istorismului, ci se p[streaz[, cu adev[rat[

demnitate stilistic[, ]n dram[. |igan, deci ]n concep\ia rom`nilor

suspect religios =i moral, vrednic de dispre\uit =i de alungat, ori ]n

cel mai bun caz tolerat =i supus umilin\elor, R[zvan e ]nf[\i=at ca

cel mai capabil, mai drept =i mai curat printre rom`nii din jurul

s[u, fa\[ de care de\ine pe deasupra =i pecetea alesului, a omului cu

destin. El are farmecul naturale\ei calit[\ilor sale, spontaneit[\ii,

ingeniului. +i ambi\ioasa boieroaic[, Vidra, care ]l ]mpinge pe tronul

Moldovei, e de fapt subjugat[ de farmecul celui ales. Spre deosebire

de Satanii ceilal\i ai literaturii lui Hasdeu, care nu sunt niciodat[,

romantic, demoni, R[zvan este, singurul, un veritabil ]nger c[zut,

de unde incompatibilitatea dintre f[ptura lui spiritual[ =i cea mate-

rial[ (a fi \igan). Iat[ drama lui, =i odat[ cu ea ne afl[m, de ast[

dat[, ]n plin romantism, ]n plin[ poezie.

I. NEGOI|ESCU,

Istoria literaturii rom`ne, vol. I (1800-1945).

Editura Minerva, Bucure=ti, 1991, p.96—97.

Bazat pe o ]ntins[ documentare, efectuat[ “]n curs de mai mul\i

ani”, “]n biblioteci =i arhive str[ine =i na\ionale”, “]n leg[tur[ di-

rect[ =i indirect[ cu obiectul” c[r\ii, dar mai ales pe intui\iile sale

critice =i pe specula\iile trezite de lectura proasp[t[ a izvoarelor -

multe dintre ele necunoscute ]nainta=ilor - B. P. Hasdeu punea

]ntr-o cu totul alt[ lumin[ domnia lui Ioan Vod[.

Dintr-o figur[ =tears[ a istoriei, prezentat[ denaturat de croni-

cari, el f[cea un erou na\ional de prim[ str[lucire, capabil s[ adum-

382

breasc[ marile personalit[\i europene ale veacului, cu care era com-

parat nu o dat[.

}n pornirea sa romantic[ de a-=i aureola “personajul” cu atri-

butele idealului de conduc[tor ]n\elept, de bun administrator =i de

geniu militar, autorul supralicita ]ns[ documentele, for\`ndu-le s[

conlucreze cu fantezia sa ]nfierb`ntat[, ]nc`t, pe bun[ dreptate, s-a

afirmat c[ monografia Ioan-vod[ cel Cumplit e mai degrab[ “un

poem” sau o proz[ artistic[ de cea mai pur[ esen\[ ce proiecteaz[

figura voievodului ]n mit, dec[t o lucrare =tiin\ific[ ]n ]n\elesul

clasic al cuv`ntului.

I. OPRI+AN,

Romanul vie\ii lui B. P. Hasdeu,

Editura Minerva, Bucure=ti, 1990, p.270—271.

CUPRINS

Not[ asupra edi\iei ............................................................... 2

Tabel cronologic ................................................................... 3

POEZIEFRUNZELE ....................................................................... 23CRANUL LUI MIHAI CEL VITEAZ ...................................... 24LA IULIA ......................................................................... 25MUNTELE +I VALEA ......................................................... 27VIERSUL .......................................................................... 28COMPLOTUL BUBEI .......................................................... 30LILICA ............................................................................. 36OD{ LA CIOCOI ................................................................ 37DORUL............................................................................. 43S{R{CIA ......................................................................... 45VORNICUL IANCU MO|OC ................................................. 47LUNTREA ........................................................................ 49BRADUL .......................................................................... 50LUI N. NICOLEANU (1866) ................................................. 51ADEV{RATUL POET ......................................................... 53O DOIN{ POSTUM{ .......................................................... 54SÅ VORBIM ROM~NE+TE .................................................. 55SUNT ROM~N .................................................................. 56

PROZ{IOAN-VOD{ CEL CUMPLIT ................................................ 57

DRAMATURGIER{ZVAN +I VIDRA ......................................................... 208

Referin\e critice ................................................................................................................... 378

B o g d a n P e t r i c e i c u H a s d e u

POEZIEPROZ{

DRAMATURGIE

Ap[rut: 1997. Format: 70x1081/32

Coli tipar: 16,8. Coli editoriale: 15,85. Tiraj: 5000 ex.

Casa de editur[ «LITERA»

str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, MD 2005, Republica Moldova

Operator: Ecaterina Gu\u

Tehnoredactor: Alina Boicenco

Corector: Lucia Suceveanu

Redactor: Ion Ciocanu

Editor: Anatol Vidra=cu

Tiparul executat sub comanda nr. .

Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35,

Chi=in[u, MD 2004, Republica Moldova

Departamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i

Bogdan-Petriceicu Hasdeu - Poezie, proza

Documents

Transcript of Bogdan-Petriceicu Hasdeu - Poezie, proza