CIUBOTARU MARIUS COSMINGRUPA 467ANUL I I I

BOBUL

Bobul sau Vicia Faba face parte din familia Fabaceae , genul Vicia , si prezinta doua subspecii : -paucijuga cu un numar mic de foliole , flori mici , pastai scurte ce se cultiva in India.- eu-faba , cu un numar mare de foliole si pastaile mari Prezinta trei varietati : minor cu forma cilindrica aequina cu forma plat-cilindrica

major forma plata .Este originar din Asia Mica si Africa de nord (Egipt) de unde s-a raspandit, inca inaintea erei noastre, in tarile din sudul si vestul Europei, precum si in rasaritul Asiei. Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă,agățătoare,anuală care este cultivată pe întreg Pământul pentru folosința sa în bucătărie .

Raspandire

In prezent, bobul se cultiva pe suprafete foarte mari in tarile asiatice (China, Japonia, India), dar si in cele din sudul si vestul Europei (Italia, Spania, Franta, Anglia, Olanda, Belgia).Datorita cerintelor reduse fata de caldura, bobul se poate cultiva pana la latitudini de peste 67°.In tara noastra, cultura acestei plante s-a redus mult, fiind inlocuita cu cea a fasolei si mazarii, in prezent suprafete mai mari cultivate cu bob gasindu-se in Bucovina, Oltenia, Maramures si mult mai mici in alte regiuni, unde apare sporadic.

Seminţele conţin : proteine (25—34%) hidrati de carbon (50—55%)

grăsimi (1,5%)celuloză (7,5%)săruri minerale de Na, K, P, Ca, Fe, Mg (2-4%), mici cantităţi de vitamine A, B, B2, C. Păstăile verzi conţin apă,proteine,grăsimi,substanţe extractive neazotate, celuloză, vitaminele B, B2, C; au valoare energetică 101 kcal la 100 g.

COMPOZITIE CHIMICA

Este o planta anuala, cu radacina pivotanta, de tipul II, care patrunde adanc in pamant, pana la 1 m.Radacinile laterale , abundent ramificate , se raspandesc pe o raza de 50-60 cm in jurul pivotului .

Tulpina este erecta , groasa , fistuloasa , cu inaltime de 80-120 cm de obicei neramificata sau ramificata numai la baza .

Frunzele sunt paripenate, compuse din 2-4 perechi de foliole eliptice, de culoare verde-cenusiu. Florile sunt mari, de culoare alb-violaceu patate cu puncte negre la aripioare si sunt grupate in raceme scurte, la subsuoara frunzelor (2-9), din care rezulta 1-2-3 pastai la un loc.

Particularitati biologice

Fructul este o pastaie cilindrica, mare(6-14 cm), usor umflata, de culoare verde si contine 2-5 seminte comestibile (boabele de bob). La maturitate pastaia capata culoare neagra si este dehiscenta (elibereaza semintele in faza de supramaturare a fructelor).Semintele au forma cilindrica , pana la plata , lungime de 7-30 mm , fiind mai groase in dreptul embrionului si de culoare galbena , cafenie , violeta sau aproape neagra .MMB- ul variaza de la 400 la 1200 grame , MH este de 78 kg iar procentul de proteina este de 28,8 % .

CERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE SI SOL

Bobul necesita un climat umed si racoros.Cerintele fata de apa sunt ridicate,bobul fiind sensibil la seceta , in special la inflorire. In zonele secetoase intervine si atacul mai accentuat al afidelor , ducand la scaderea productiei.Solurile favorabiile pentru bob sunt cele luto-argiloase , fertile , cu reactie neutra , usor alcalina . Pe solutile nisipoase poate fi cultivat numai daca apa freatica este la circa 1 metru sau in regim irigat.Zonele in care bobul intalneste conditii in tara noastra sunt : Podisul si depresiunile Transilvaniei si subcarpatii Moldovei.

Tehnologia de acultivare

In asolament poate urma dupa orice planta , cu exceptia leguminoaselor.Cele mai bune rezultate se obtin dupa cerealele paioase sau dupa prasitoare. In zona de cultura de la noi poate si semanat dupa cereale paioase , in pentru fibre , sfecla sau cartofi.Bobul constituie o excelenta premergatoare pentru alte plante legumicole sau de cultura mare.

FERTILIZARE

Este o planta care valorifica bine elementele nutritive din rezervele solului , precum si efectul remanent al gunoiului de grajd , administrat plantei premergatoare . Pe terenurile argiloase , gunoiul de grajd aplicat direct da bune rezultate.Doza recomandata de gunoi de grajd este de 20-30 tone / ha . Pentru stimularea activitatii bacteriilor fixatoare de azot este recomandata tratarea semintelor inainte de semanat a semintelor cu Nitragin , in doze de 2 flacoane la cantitatea de samanta necesara unui hectar.

Dacă solul nu a fost fertilizat organic în

anul anterior, se recomandă aplicarea din toamnă a 20-30 de tone la hectar gunoi de grajd împreună cu 200-300 de kilograme de superfosfat. Acolo unde este necesar, în funcţie de conţinutul solului, se aplică şi 200-250 de kilograme de sare potasică sau, şi mai bine, sulfat de potasiu. Îngrăşămintele cu azot se aplică primăvara numai pe solurile extrem de sărace în azot, în doză de 70-100 de kilograme la hectar.

LUCRARILE SOLULUI

Imediat dupa recoltarea plantei premergatoare si eiberarea terenului de resturi vegetale , se recomanda sa se efectueze o lucrare de dezmiristire .Terenul va fi arat cu plugul in agregat cu grapa stelata la adancimea de 25-30 de centimetri.Araturile de vara se vor intretine pana in toamna pentru a pastra terenul curat.In primavara terenul se lucreaza cat mai timpuriu posibil.De regula se grapeaza terenul prima data pentru mobilizarea solului compactat peste iarna si a doua lucrare va avea loc cu combinatoru sau grapa cu discuri pentru pregatirea patului germinativ.Prin lucrarile solului se urmareste sa se obtine un teren foarte bine nivelat, care sa permita un semanat uniform ca adancime si ca distributie a semintelor.

SAMANTA SI SEMANATUL

Pentru semanat , semintele de bob trebuie sa aiba puritate de peste 97% , germinatia peste 85% si sa provina din culturi certificate ecologic.Perioada de semanat este la inceputul primaverii cand solul are temperatura de 4-5 grade celsius . Astfel , pentru germinatie este folosita mai bine umiditatea rezultata in urma topirii zapezii;plantele dezvoltate mai devreme scapa de atacul afidelor si se maturizeaza mai devreme.

Semanatul este efectuat , de regula , in luna Martie , folosind samanta de cel mult 2 ani vechime.

Pentru soiurile din varietatea minor norma de smanta este de 120-150 kg/ha , iar la cele din varietatea major 200-250 kg/ha.

Pentru o rasarire uniforma se recomanda umectarea semintelor in apa calda la 30 grade timp de 24 de ore.Se seamana la 6-7 cm adancime in randuri distantate la 45-50 cm , echidistante sau grupate in benzi de cate 4-5 randuri , cu poteci de 60 cm intre ele.Se poate semana si in cuiburi la 50/30 cm .

LUCRARI DE INGRIJIRE

Pe solurile grele este nevoie sa se intervina cu grapa cu colti pentru distrugerea crustei ce se formeaza dupa ploi . Prasitul dupa raserire se repeta de 2-3 ori si se faca la 8-10 cm , al doiea prasit fiind insotit de un osor musuroit.Daca sau facut tratamente prasilele nu mai sunt necesare.Combaterea chimica a buruienilor , prin aplicarea erbicidelor , este practicata mai ales dupa semanat , inaintea rasaririi buruienilor si a culurii .Printre agentii patogeni care provoaca pagube in cultura bobului se numara Botrytis viciae fabae – Rugna bobului , Peronospora sp. – Mana .Dintre daunatorii cei mai importanti amintim : Aphis fabae – Paduchele negru , Bruchus rufimanus -gargarita bobului.

Recoltare-Productii

Se poate recolta in stadiul de pastai tinere sau boabe dupa ce ajunge la maturitate . Pentru consumul pastailor se recolteaza cand acestea sunt in statiul de lapte-ceara . Durata de pastrare nu trebuie sa depaseasca cateva zile pana la a fi consumate.Daca se recolteaza pastai tinere , fragede , productia poate fi de 12-15 t/ha . Productia de boabe uscate ajunge la 3-4 t/ha .

Curiozitati

Bobul are intrebuintari multiple.Astfel, in alimentatia omului se folosesc pastaile tinere, semintele verzi si uscate, ajunse la maturitate, iar, uneori, chiar frunzele, preparate sub diferite forme: salate, supe, ciorbe, soteuri, creme.Semintele, uscate, prajite si macinate, se pot utiliza la obtinerea surogatului de cafea, iar sub forma de faina, in amestec cu cea de grau sau de secara, servesc la prepararea unui sortiment de paine.Toate partile plantei constituie un bun furaj pentru animale, iar din frunze se poate extrage acid citric.