Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro

1

Regimul igieno-dietetic în boala de reflux gastro-

esofagian

Regimul igieno-dietetic în boala de reflux gastro-esofagian

Stilul de viață pe care îl avem ne conduce automat și la un stil de alimentație incorect.

Mâncăm pe fugă, de cele mai multe ori când apucăm și eventual cât mai mult ca să nu

mai ”pierdem” timp cu o altă masă. Ne întindem imediat după ce am mâncat sau ne

reluăm brusc activitățile. Referindu-mă la boala de reflux gastro-esofagian voi menționa

câteva aspecte ale regimului igieno-dietetic pe care să le avem în vedere în cazul în care

suferim de aaceastă afecțiune.

Boala de reflux gastro-

esofagian este o afecțiune

digestivă cronică cauzată de

întoarcerea (refluxul) conținutului

gastric (acid, bilă, alimente) în

esofag producând iritația mucoasei

cu inflamație care duce la eroziuni

sau chiar ulcerații. Adesea acest

reflux este permis de către

funcționalitatea incorectă a

sfincterului esofagian inferior

(mușchi circular situat între esofag și

stomac). În mod normal acest

sfincter este închis și se deschide

pentru câteva secunde în momentul în care bolul alimentar trece din esofag în stomac.

Afecțiunea apare atunci când acest sfincter se deschide în alt moment decât cel al

înghițirii și se menține deschis mai mult decât trebuie. Această disfuncție este cauzată,

în cele mai multe cazuri, de un stil de viață incorect.

Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro

2

Cum știm că suferim de reflux gastro-esofagian?

Diagnosticul se pune în principal pe baza simptomelor. Investigațiile de specialitate

includ endoscopia digestivă superioară (cu sau fără prelevarea de biopsie),

monitorizarea pH-ului esofagian timp de 24 de ore (pH-metria esofagiană), examen

radiologic baritat, manometrie esofagiană.

Cum se manifestă boala?

Simptomul caracteristic afecțiunii este pirozisul (senzație de arsură retrosernală

inferioară, care poate urca și până la baza gâtului), cauzat de prezența conținutului

gastric acid în esofag.

Regurgitația (revenirea alimentelor din stomac sau esofag în cavitatea bucală, neînsoțită

de senzație de vărsătură), disfagia (dificultate la înghițire), odinofagia (durere la

înghițire), sughițul, senzația de nod în gât, răgușeala, disfonia, eructația (zgomot

caracteristic provocat de eliminarea gazelor din stomac spre esofag și cavitatea bucală),

greața, tusea uscată, halena reprezintă alte simptome întâlnite frecvent în boala de

reflux gastro-esofagian.

Care sunt cauzele bolii și ce putem face?

Cauzele acestei afecțiuni sunt multiple și includ: hernia hiatală (ascensionarea porțiunii

superioare a stomacului prin hiatusul diafragmatic al esofagului), obezitatea, sarcina,

consumul de medicamente care produc relaxarea inadecvată a sfincterului esofagian

inferior, afecțiuni pulmonare manifestate prin tuse, prezența unor tumori la nivelul

stomacului sau esofagului etc. Excluzând cauzele mai sus menționate, boala de reflux

gastro-esofagian poate să apară și pe un teren perfect sănătos însoțit însă de un stil de

viață inadecvat.

Recomandări pentru modificarea stilului de viață în prevenirea și, în cazuri

necomplicate, tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian:

– evitarea meselor abundente (de preferat e să avem trei mese principale cu două

gustări intercalate);

– ridicarea de la masă înainte de a avea senzația de plenitudine;

Dr. Cătălin Boghean © 2014 | www.catalinboghean.ro

3

– evitarea consumului excesiv de grăsimi, cafea, ciocolată, ceaiuri concentrate, băuturi

carbogazoase, citrice, tomate, condimente,mentă, ceapă, usturoi etc. Acestea

reprezintă excitanți care fie stimulează secreția gastrică, fie scad în mod direct pH-ul.

– renunțarea la fumat și la consumul de alcool (relaxează sfincterul esofagian și scade

pH-ul);

– consultul medical în vederea schimbării medicamentelor care acționează la nivelul

musculaturii sfincterului esofagian inferior (ex.: miorelaxante, somnifere, medicație

cardiacă) sau la nivel gastric prin stimularea secreției acide (ex.: antiinflamatoare);

– evitarea decubitului dorsal sau adoptarea unei poziții orizontale cu cel puțin 2 ore

după masă;

– evitarea activităților sau condițiilor care cresc presiunea intra-abdominală precum:

aplecatul imediat după masă, ridicatul greutăților, purtarea hainelor strâmte, constipația

etc.;

– în timpul somnului, jumătatea superioară a corpului trebuie să fie mai sus decât cea

inferioară pentru a permite gravitației să intervină la golirea conținutului gastric;

– scăderea în greutate.

Chiar și în cazul unui regim igieno-dietetic bine respectat, această afecțiune persistă.

Sub îndrumarea medicului, administrarea de medicamente care reduc sau scad

aciditatea gastrică (antiacide, inhibitori ai secreției gastrice), medicamente care

acționează direct pe musculatura sfincterului esofagian sau pe musculatura gastrică

(prokinetice) sau protectori de mucoasă aduc rezultate foarte bune. În cazuri severe se

poate recurge și la tratamentul chirurgical, deși mult mai agresiv, prezintă ultima

opțiune în cazul în care celelalte nu au funcționat (ex. fundoplicatura Nissen).

Sursa foto: www.sfatulmedicului.ro