F7.:7,:7-77.«"

-

N

OK

EDITURA-

°-_

MERIDIANE

i. -

e.° AWri

.

.74,1P

o

es.

N

BISERICASTAVROPOLEOS

''

www.dacoromanica.ro

MONUMENTE ISTOR ICE

?vi IC 1NDREPTAR

www.dacoromanica.ro

RAZVAN THEODORESCU

BISERICASTAVROPOLEOS

EDITU RA MERIDIANEBucure0.i, 1967

www.dacoromanica.ro

Fotografiile executate de S. Cernescu de laStudioul de arta fotografica al Combinatului Poll-grafic ((Casa Scinteii 0, Bucuresti

Pe coperta: Biserica StavropoleosPact. 2 3: Vedere dinspre nord-vest

www.dacoromanica.ro

In mima Capitalei, intr-un cartier in care aproape1 fiecare colt evoca succesivele epoci de istorie a

Bucurestilor, la citiva pasi de vechiul Pod al Mogosoaiei Calea Victoriei deazi si nu departe de imprejurimile fostei Curti Domnesti, coplesit de construc-çiile descoperit insa, de fiecare data, cu aceeasi emotie i incintare decatre toti iubitorii de frumos, se aft' unul dintre monumentele cele mai cunos-cute, mai bine pastrate, mai expresive si mai armonios concepute din intreagaartii medievalä tirzie romineasca, biserica fostei manastiri Stavropoleos.

Al XVIII-lea veac, in a cärui prima jurnatate se plaseazä ctitorirea monumen-tului bucurestean, reprezintä in istoria politicä si in cultura munteana epocaunor prefaceri adinci, sortite a-si rasa o durabila pecete. Regimul turco-fanariot,reprezentat prin domni recrutati dintre familiile grecesti sau grecizate ale Stam-bulului, a adus Moldova si Tara Roméneasca in pragul unei inclestari de lungidurata intre vechi i nou, intre conceptiile i modul de viati inca medievale alesocietätii românesti i influentele pe care aceasta le resimtea tot mai accentuat

dei inca' contradictoriu i nediferentiat din partea gindirii i culturiiapusene, in care se impleteau in acel timp ecourile renascentiste, ideile ratio-naliste si cele ale iluminismului.

Cei dintii ani ai veacului al XVIII-lea, ca si ultimele decenii ale celui anteriorvremea domniei fastuosului suveran, abilului diplomat si ctitorului neobosit

care a fost Constantin Brincoveanu (1688-1714) cunoscusera o deosebitäefervescenti culturalä, sintetizind in chip strälucit in ceca ce obisnuim a numiun stil, toate cautarile precedente. Coloritul bogat al picturii, arabescul complicatzugravit sau sculptat si motivele ornamentale venite din pfirtile Rasäritului, odata cu greco-orientala Esopie >>, cu povestile persane sau cu romanele populate,se impleteau in arta si in cultura romaneascii a epocii brincovenesti cu formele

spiritul Renasterii tirzii pitrunse fie prin intermediul Transilvaniei, fie princfirtile de mare circulatie in lumea Apusului, fie, in sfirsit, prin contacte directeale unor intelectuali români de felul stolnicului Constantin Cantacuzino, depildfi, cu atmosfera occidentalä, italiana mai cu seama.

5

www.dacoromanica.ro

in timpul domniilor fanariote, noile cistiguri ale gindirii si ale creatiei literar-artistice europene aveau sä pätrunda in continuare in tärile romäne, insesi curtilede la Iasi i Bucuresti constituind focare de cultura' inaintatä. O data cu intereseleeconomice si politice, gustul i predilectiile efemerilor domni, ale unei partidin boierime i chiar ale unor reprezentanti de seamä ai bisericii mergeau, incursul acestui secol, tot mai mult in sensul stringerii contactelor cu Occidentul.Pe de alta parte, prin traditiile une bogate literaturi laice i religioase, ca i prininvätämintul o in limbi elineasca », elementele culturii clasice si ale celei neogre-cesti se impleteau cu fondul original al creatiei medievale populare i culte,dind o fizionomie specificä fenomenului cultural romänesc dintr-o asemeneaepoca de structurale preschimbäri.

In acest climat avea sá soseascä in Bucurestii primilor ani ai veacului al XVIII-leao dupä mula cälätorie », grecul Ioanichie nascut in anul 1680 in satul Ostanitadin eparhia arhiepiscopiei Pogoniana (Epir). Deja calugarit, el se stabileste incapitala Tärii Romanesti la un metoh al arhiepiscopiei epirote, de Pogoniana,mänästirea Ghiorma Banul, al cara egumen va deveni dupa citva timp. La 6aprilie 1722 Il intilnim pe egumenul Ioanichie amintit in actul prin care cumpärä dela Despa, vdcluva fiului lui Cirstea Popescu vistiernicul, un loc invecinat cu caseleboierilor Greceni, in mahalaua ce purta numele vestitului o han al Gre-cilor » *.

Pe locul cumpärat, egumenul doritor extinde activitatea economici atitde rodnicfi pentru inaltii ierarhi, majoritatea greci, ai mänästirilor din secolulal XVIII-lea, ridica' curind un han cu etaj, asemänätor desigur multor edificiide acest fel ce impinzeau centrul Bucurestilor, amintind de caravanseraiurileOrientului. Tot acum, probabil, Ioanichie inälta in cuprinsul hanului paraclisulcu hramul sf. Haralambie, monument de proportii reduse, care a existat pinä

* Hanul Grecilor » sau hanul m5nAstirii Greci, ridicat probabil la inceputul secolului al XVIII-learmimistirea Hanul Greci (cunoscuta gi sub numele de Ghiorma Banul sau o biserica Grecilor »),

in secolul al XVI-lea i refAcutA la inceputul celui de al XVIII-lea, alcAtuiau un ansamblu ce se aflaintre str. Lipscani gi biserica Stavropoleos, ling3 hanul Serban Vocld (situat pe locul actualei BanciNationale a Republicii Socialiste Romfinia).

6

www.dacoromanica.ro

nt.

,

wy.i4~.04,,0)/WrsagirMitt

Attlagek"

wiztir f.tr

-,q0S20.;;FAEOZZa.,1'fli1611207411741190410ikiaLAGLIM nosio

Atdift4;r:"-ilz41::-. _404:

qfx: vrArzaiiwr I 3 'VoriffrfrPr7r2E6 15

isittva -`

ei ,; ,0

PlEir';',4,-L2

en-.3S1

rqo -

n

'

:44,_,.....2krAoal

1,44 --Fa -

.-4.*

-

1. Pisania bilingva deasupra uaii de intrare

spre sfir§itul veacului trecut q't despre care avem o serie de marturii incepindcu aceea a inscriptiei funerare a ctitorului, continuind cu cele ale lui DionisieFotino in 1818, ale calitorului rus Porfirie Uspenski in 1846 §i ale lui Ion GhicaIn 1876.

Dintr-un document din 1 iunie 1724 afläm ca boierul Grigore Greceanudäruiwe lui Ioanichie teren pentru construi o in hanul Sfintiei sale aiciIn Bucure§ti, in mahalaua Grecilor >>, o bisericil a carei inaltare se termina intoamna aceluia§i art, dupa cum ne lasa si o §tim inscriptia bilingvä in romine§te

7

L -40'' -, . _14,An1.1, FuraM""''- -

5...,, ,.. g 9r-tAr.3r, a e

et#S:0 Aittalr F .1" i,_ ,:: ,

44a,

www.dacoromanica.ro

§i in limba materni a ctitorului, cea greceasa a§ezatä la intrare : << Aceastäsanta §i dumnezeiascä biseria s-au zidit din temeliile . . . intru a doa domniea preainältatului §i preainteleptului salgan, domnul domnului loan NicolaeAliexandru Voevod a toatfi Ungrovlahia, vlädicind prea sfintitul mitropolitchir Daniil, cu toatä cheltuiala prea cuviosului intru ieromonahi li arhimandritchir Ioanichie den eparhia Pogonianii, den satul ot Ostanita, in annul de la späse-niia lumii 1724, octomvrie 30».

Edificiul a ami inältare se incheia in cea de-a doua domnie munteanä a luiNicolae Mavrocordat (1719-1730) era a§a cum §tim, mai ales datoritireprezentärii sale in tabloul votiv din pronaos un monument de dimensiunipotrivite, de plan dreptunghiular, obimuit la multe biserici din Tara Româneascäin veacul anterior.

De la inceput, ctitoria egumenului grec, inconjuratd de constructii ce alcätuiauun ansamblu mfinästiresc relativ insemnat, avea sä atraga daniile §i obladuirea

2. Tabloul votiv din pronaosdetaliu cu biserica

www.dacoromanica.ro

3. Pridvorul vedere partiala dinspre nord-vest

diferitilor boieri intre care, cei dintii,au fost chiar stipinii proprieatilor inve-cinate hanului si bisericii.

Astfel, la 9 iulie 1725, Maria, fiicalogoatului Radu Greceanu, däruia unloc pentru pivnità i clopotnitä. Acesteconstructii necesitau insfi, pare-se, unspatiu mai insemnat de vreme ce la 24februarie 1726 aceeasi boieroaici vindealui Ioanichie, in scopuri similare, un te-ren in imediata apropiere, achizitie careeste adeveritä egumenului foarte curindde cfitre Daniil mitropolitul o data Cuintärirea stäpinirii unei mosii ce fusesedäruitä mänästirii, in luna martie a acelu-iasi an, tot de cätre Maria, fiica Grecea-nului.

Importanta crescinclä a lui loanichiein lumea ecleziasticä a Tärii Românestinu va fi tras, desigur, putin in balanta ale-gerii, in primävara anului 1726, a o mi-tropolitului Stavropolei » i o exarhului atoatfi Caria» in persoana ctitorului mänäs-tirii care aves sfi poarte de aci inainte nu-mele de Stavropoleos, dupfi acela al scau-nului metropolitan al intemeietorului ej.Alegerea unui ierarh aflat in alte iocuri si

e e.

r

° ,,

_

.. lorkiii> '467,3- , --, .. ...

-,.,--s-. 7-.-- ' , 0a kL'i- 1 "ill --,:-. ''''4 ' tA 14 , - 4.. ---

r ' Io

, .

www.dacoromanica.ro

cu alte indatoriri drept con ducator religios al unei regiuni de mai mica importanta, dar cu unele traditii, asa cum era Stavropola greceasc5, devenise o practicacurenta in veacurile XVII si XVIII in politica patriarhiei din Constantinopol.Fárà indoialä cà acordarea unui asemenea titlu egumenului bucurestean insemnao ridicare a acestuia in ochii contemporanilor, fapt ce avea sa' se räsfringaasupra atentiei acordate nou ziditei sale manastiri.

Dorind el insusi a-si marca ascensiunea prin märirea dimensiunilor ctitoriei,Ioanichie planuieste in jurul anilor 1728 1729 o extindere a lacasului i, la18 noiembrie 1729, face un schimb de loc cu unul dintre boierii Greceni o ca samai mfireasca oltariul (altarul R.T.) bisericii D.

Lucrarile incepute in toamna anului 1729 sau in primavara anului urmatorcurind incheiate aveau sa adauge bisericii absidele laterale i admirabilul pridvor

märeascä incaperea din extrema rasäriteana, läsindu-ne un monumentale cärui proportii ar monioase ne incinta i astazi.

Dupil aceastä extindere asa cum ne lasa sä o stim testamentul sail dinnoiembrie 1733 Ioanichie, situindu-se pe linia politicii traditionale a egume-nilor greci din tfirile romane, inchina manistirea, cu toate averile ei hanul,un schit din Vlasca, moiile, casele, pravaliile, locurile din Bucuresti precums't numerosii robi tigani primiti in dar de la diferiti boieri manästirii Guradin Pogoniana, acolo unde se pare cali incepuse ucenicia calugareasca ctitorulStavropoleosului. Aceastä inchinare avea sa fie intfirita dupa citiva ani, la 12aprilie 1737, printr-un hrisov al lui Constantin Mavrocordat (intr-a treia dom-nie, 1735-1741) care, adeverind cá dupa moartea lui Ioanichie averile manfis-tirii urmau sa fie administrate de catre arhiepiscopul Pogonianei impreuna custarostele negustorilor bucuresteni i cu cei doi frati ai egumenului ctitor,recomanda ca urmasii la conducerea manastirii o inca de ar fi prin putinta säfie din neamul lui chir Ioanichie o. Actul se referä la o toatä zidirea de pre lingabiserica, toate mosiile, viile i alte lucruri mutfitoare i nemutkoare o, amintindde casele o primitoare de straini, aclica han ca si de o case mari pe pivni0 depiatrii i pivnite de vinzarea vinurilor, aproape o, enumerare ce sugereaza intru-

10

www.dacoromanica.ro

citva prosperitatea economicä a tila-ndstirii (mentionäm a in cursul unorsfipäturi fäcute pe str. Smirdan a fostdescoperit un beci de cgramidä, pro-babil unul dintre cele amintite in tex-tul hrisovului din 1737). Devenitàastfel, in deceniile al treilea i al pa-trulea ale secolului al XVIII-lea, prindanii ca i prin cumpfirari, o impor-tanta stäpinitoare de pärninturi indiferite pärti ale Munteniei (Greci,Moreni, Belciugul, Cartoiani. Cepa.oaia, Bärcanesti etc.), de vii in

dealul Bucurestilor lingA mitropolie»ca i la Valea Gálugäreasci, de lo-curi si case in mahalalele bucurestene(Fintina Boului, Stejarului, Popa Dir-vas), mänästirea Stavropoleos se afla,In acea vreme, printre asezämintelemonastice bogate din Tara Roma-neascä.

Cit despre hanul imediat invecinat,stim a el se numdra printre celemai insemnate din capitali. O cata-grafie mai tirzie (1828), precizind cäacesta forma un singur corp de c15-diri cu casele egumenesti aflate pestedrum de bisericä, insirä odAile, cfi-märile, bucfitäriile i celelalte depen-dinve ale ansamblului de la Stavropo-

n, pi'0 itrAs...4 f r .' r. '1 l' 1

' '''', 77/ ' '', 1 1 ,I.

c

47

t '1" .15 i ' ' ' I° r-,. 11 1 , ,.1. r. q ' r, 1 ,el 1 O 1 '

,.iIV -,.11,_ h. 3v) , '-C'.'4,! 51 1_ OVO Itti,`":' `..

. - 3 tiONWATV, .,

r,-), traill ip., , .

j Lv 1.g, , I?

-; _tarkTAW- Hi"

4. Lespedca funcrari a ctitorului

www.dacoromanica.ro

leos, in incinta ciruia ne putem lesne inchipui o intensfi viatg economici ce adu-cea minfistirii venituri importante. Semnete acestei situatii prospere si toto-data ale unei permanente favori domnesti aveau si se vficleascfi si prin faptul eltoate aceste proprietiti aveau sfi fie scutite de o serie intreagg de diri, in primulrind prin hrisoavele lui Scarlat Grigore Chica (1758 1761) din 28 februarie1759 si Constantin Mavrocordat (intr-a sasea domnie, 1761-1763) din 5februarie 1762, ca i prin nenumärate alte acte de aceeasi natura (1733,1743, 1750, 1766, 1797).

tntre timp, inca la inceputul anului 1742, intemeietorul mánfistirii inchideaochii pentru totdeauna, dupi cum aflim din inscriptia greceasa a lespezii fune-are aflate initial in naosul ctitoriei sale, astizi in lapidariul bisericii: o Aicea

zace preasfintitul mitropolit al Stavropolei Ioanichie din eparhia Pogonianasi din satul Ostanita, ctitorul din temelie al celei de fatä cinstite biserici a Arhan-ghelilor si a toate, al caselor de primprejur, al hanului si al paraclisului, dupgce a triit saizecisiunu de ani i patruzecisitrei de zile. Anul 1742, februarie 7 ».

in vremea urmasilor lui Ioanichie la conducerea mängstirii, intr-a doua jumä-tate a secolului al XVIII-lea si la inceputul celui urmitor, averea Stavropoleosului,dei alimentatg prin danii boieresti i ajutati prin o mile de bani >> din cfirnaradomneasca (1753, 1775, 1782, 1792, 1803, 1813, 1819 etc.) aves si scadi simtitordatoritg abuzurilor i proastei administratii.

in timpul cirmuirii lui Partenie (1742-1749) urmasul imediat al ctitoruluia conducerea obstei aluggresti sau a celei foarte lungi (1786 1823) a lui

Timotei, ministirea Stavropoleos, avind numeroase datorii mentionate intr-oserie de acte ale vremii, se aflá intr.° situatie din ce in ce mai grea si decade printreasezimintele monastice de categoria a treia, la inceputul secolului trecut. inaceasti situatie nu este de mirare ci mirturiile contemporanilor indica nu o datastarea jalnici a insemnatului monument bucurestean. Cutremurele din octom-brie 1802 si ianuarie 1838 au provocat avarii importante unora dintre clfidiri,de vreme ce, la inceputul anului 1841, clopotnita o in primejdie de cidere »e dgrimati ca i turla de pe naosul bisericii ; in 1855 soarta acestora este impgr-

12

www.dacoromanica.ro

5. Biserica Stavropolcos in 1860. dui:A un desen dc A. Lancelo

tfisità si de cfitre zidul dinspre stradä al hanului. Biserica ffirfi turlfi apare in desenuldin 1860 pe care ni-1 lasä artistul francez Dieudonné Auguste Lancelot, nu multdiferit de acuarelele pe care le vor realiza, tot la Stavropoleos, Preziosi si CarolPopp de Szathmary. Cu acest prilej, Lancelot constati ci monumentul o exprimäbine gustul artistic al poporului romfin », dind si o descriere destul de amänuntitä

13

www.dacoromanica.ro

si de sugestiva a pridvorului, partea din bisericä ce 1-a impresionat, in chipfiresc, cel mai mult : Ansamblul porticului scrie artistul are o infatisarebogata i plina de gratie ; deasupra coloanelor impodobite cu impletituri i cufrunzisuri fin sculptate, inviorate de dungi rosii i verzi, zidul este impärtit inzone de diferite culori ; arabescuri pictate se detaseaza, contrastind, alb pe albastru,aur pe rosu, inconjurind arhivoltele ca i figurile sfintilor cu nimburi de aur,mult colorate, pe fond albastru. Postamentul aflat intre piedestalele coloaneloreste decorat cu trei basoreliefuri : cel din mijloc reprezintä un cavaler inarmat calare,celelalte doui infatiseaza doi lei inconjurati de bogate vrejuri, infruntindu-se

Starea precara a monumentului ramas in paraginä o data cu desfiintareahanului inconjurator (între 1863 1871) determina autoritätile sa insarcineze, in1897, pe cunoscutul arhitect Ion Mincu cu realizarea unui proiect preliminarde restaurare, iar in 1904 Comisiunea Monumentelor Isto rice sa inceapa, subconducerea aceluiasi arhitect, unele lucrari ce aveau sa continue si dupa moartealui Mincu, incheindu-se definitiv i cu rezultate meritorii, in anii de dupa primulrazboi mondial.

Dezavantajat de clàdirile ce-1 inconjoara azi, singurul monument care ne-aramas din complexul monastic de la Stavropoleos este biserica, opera desuprema armonie >> cum o calificase ciniva Nicolae Iorga.

Asa cum aratam mai sus, infatisarea actualä a lacasului dateaza din ces de-adoua fazä a constructiei lui Ioanichie, prin transformarea monumentului anterior,lipsit de absidele laterale si de pridvor, intr-un edificiu märit i impodobit Cu grija.

O subtila imbinare a valorilor cromatice i plastice, o strälucire si o bogätiea decorului pe care patina anilor nu le-a diminuat, o fericitä proporcionare avolumelor si o armonioasfi dispozitie a ornamenticii, pictate in savante arabescuriflorale sau cioplite migalos in piaträ, conferä monumentului insemnatatea uni-catului si frumusetea capodoperei.

La Stavropoleos, impartirea traditionala a fatadelor bisericilor muntene dinveacul precedent in cloud registre egale este parisita, un briu in forma de ghirlandädind nastere unui registru inferior de douà ori mai inalt deck cel superior. Briul,

14

www.dacoromanica.ro

6. Farads nordicA a bi-sericii vedere partiali

'ONST

'r A

, w,fikT

c

o- =!-P.

.1/441e- ttitV.

',pm 730- -r -

X2)

, r_ e

4.-41

n-rie4k. In0, ".

_

'

www.dacoromanica.ro

odinioarà in stuc dar refficut in piatrfi la restaurarea de la inceputul secoluluinostru, se inaltä in zona pridvorului intrerupindu-se la mijlocul fatadei vestice,pentru a läsa loc nisei in care s-a zugrävit icoana unuia dintre sfintii al arorhram il poartä biserica.

In registrul inferior al fatadelor, intre acest briu i soclul bine profilat, sedeschid 25 de arcaturi oarbe cu arcade trilobate in acoladä, de viidità inspiratieorientalä, ce aveau sä fie adoptate si de cAtre alte ctitorii mai modeste ale vea-cului al XVIII-lea (bisericile o Cu Sfinti 1728 si Sf. stefan 1768, din Bucu-resti, biserica schitului Balamuci 1752 si mai ales biserica de la CalviniBuz5u 1775, ultima influentata evident de Stavropoleos). Arcadele stilt susti-nute de semicoloane angajate (inlocuite de pilastri la absida altarului) din cfirämidiitencuitä, incununate de capitele cu frunze de acant lucrate in stuc, fárá indoialäde catre acelasi Iordan care realizase briul si al cärui nume s-a pdstrat deasupraprimei ferestre de pe fatada sudicä a pronaosului, prin insasi semnätura sa urmatdde cuvintul o tiocatoriul », indicatie ciará a indeletnicirii obisnuite a mesterului.

Sub arcaturi se deschid ferestrele pronaosului, ale naosului si ale altarului,situate in axele panourilor (cu exceptia micilor ferestre laterale ale altarului),avind chenarele sculptate cu motive florale inrudite cu restul decoratiei in piaträa bisericii, iar profilul corniselor ornamentat cu virfuri de acant.

Din capitelele semicoloanelor angajate ale registrului inferior care ritmeazäfericit intreaga suprafatä, dind impresia inältärii intregului monument altfelde dimensiuni relativ reduse tisneste, aidoma une bogate vegetatii arbo-rescente, pictura reprezentind vrejuri i flori ce se dezvoltà spre registrul superior.Acesta cuprinde o frizä de medalioane adincite in zid, cu diametrul mai micin regiunea pridvorului, intre care sint zugrfivite de asemenea flori stilizatevrejuri intrutotul asemänätoare decoratiei pictate din registrul inferior.

Transpusfi in piatrfi si dovedind o viziune unitarfi a impodobirii fatadelor,aceastä decoratie floralä e reintilnitä la cele douà o räsufliitori >> din axul absidelorlaterale, cu ornamente de piaträ ajurate, cea de la sud hind incununatä de imaginilepictate a doi ingeri inaripati ce sustin o coroanä domneascfi.

16

www.dacoromanica.ro

7. FereastrA de pe fatada sudici cu numele mote-rului Iordan

Cornisa, pronuntatä, este si ea deco-ratä cu motive vegetale si geometrice,rosul, albastrul si galbenul tonalitatilecu predilectie folosite in impodobireaexterioara a Stavropoleosului domi-nind pini sub acoperis partea superioaria fatadei.

intreaga constructie este incununatd deturla octogonalä cu opt mici ferestre cuarcaturi sprijinite pe console si de aseme-nea in acolada, opera a restaurarii lui IonMincu, inspirani de reprezentarea biseri-cii din tabloul votiv, Ara a reda zvel-tetea mai pronuntatä a turlei originare.

Aspectul exterior al bisericii Stavropo-leos n-a intirziat a atrage atentia contem-poranilor prin mäiestria decoratiei salesi putem chiar bänui cg, monumentul luiIoanichie nu a jucat un rol mic in ex-tinderea procedeului pictärii exterioare,in noi formule decorative si figurative,a unor biserici din veacul al XVIII-leasi de la inceputul celui urmator, atit dinBucuresti cit si din tirgurile si sa-tele Tarii Românesti (bisericile dinGälasesti 1747, Slävitesti 1751,

ubesti 1779, Mäldaresti 1791, Scau-eni 1796 1805, Olänesti 1820).

teqSsrisat'd2

www.dacoromanica.ro

Ritmul fatadelor creat din jocul de umbre i lumini sau de culoare, al arca-turilor i al medalioanelor, al decoratiei pictate i sculptate ce atinge la Stavro-poleos maxima sa exuberanti, ca i impresia de bogitie ornamentali sint accen-tuate in foarte mare misurä de pridvorul pe care Ioanichie il adiugase bisericiisale, o dati cu absidele laterale, in anii 1729 1730.

Ridicat pe citeva trepte, de forma dreptunghiularä i a§ezat pe toatäbisericii, acesta se remarcä in primul rind prin decorul sipat in piatri, inscriin-du-se printre cele mai frumoase realiziri ale sculpturii de stil brincovenesc,alituri de foisoarele si de loggia palatului de la Mogosoaia (1702), de pridvorulbisericii ministirii Antim (1715), de pridvorul i pronaosul bisericiiVficiresti (1716 1722) sau de cunoscutul foisor al lui Dionisie Bilicescu de laminästirea Hurez (1753).

Cele cinci arcade trilobate ale pridvorului, terminate in acolaclä, sint sustinutede sase coloane, dintre care douä angajate, din arimidä si patru libere, din piatrii,legate intre ele printr-o balustradä, iar boltirea este realizati printr -o calotä cen-

sprijiniti prin pandantivi pe obisnuitele arce dublouri, i prin douil boltisemicilindrice laterale.

In prldvor se aflau inaintea restaurärii bisericii doui lespezi funerare dintrecare una, decorati cu motive vegetale, cu un mascheron j un cap de inger, purtadata de 1760 si a putut fi identificatä in lapidariul de la Stavropoleos datorità unu idesen exe cutat de citre Mincu.

Trecind printr-o intrare deasupra cäreia se allá pisania bisericii, se ajungein pronaosul dreptunghiular luminat de douä ferestre cu glafuri adinci, acoperitcu o calotä centrali mai mare decit cea din pridvor i cu arce laterale. Separareasa de naos se face prin trei arcade in plin centru sprijinite pe patru coloaneimbricate in intregime in stuc, douä libere si douä angajate, asezate pe un soclude zid, sistem de despirtire cunoscut mai de mult, dar din ce in ce mai folositla inceputul secolului al XVIII-lea la bisericile muntene (Coltea 1702, Cretu-lescu i Viciresti, ambele 1722).

Naosul, initial aproape pitrat, devenit dreptunghiular prin lärgirea sa sprerisärit, cu ocazia extinderii läcasului in 1730, este incununat de turla refilcutàde restauratori, ridicatä prin intermediul a patru pandantivi care se sprijind pe

18

www.dacoromanica.ro

r 1

.11 4v.". \ .... 2 "im0. 'I. 1--'71 '.1-' ' ..-___-,,, , ',, ' 4

n 14 '.1 kb

,C j

sari, i

,

8. Vedere din naos absida de sud

arcele sustinute de console bine acuzate. Absidele, semicirculare in interior sipentagonale la exterior, acoperite cu bolti in sfert de sferA, au fiecare cite doufiferestre.

19

6 \',.*N.I

-e

° .01 ¡JI

it _s. A.46 : '

' ' 7.''''J $

www.dacoromanica.ro

Ca si in pridvor si in pronaos (care adapostea pina la restaurare cinci lespezide mormint), in naos se gäseau linga soclu trei pietre funerare, intre care, pepartea dreapta, aceea ce acoperea mormintul lui Ioanichie.

Altarul, luminat de fereastra din ax si de cele doua mici ferestre ale diaconi-conului si ale proscomidiei (spatiu in care se atlas adapostit un frumos pomelnicsapat in piatri in 1733), este acoperit cu o bolta semicilindrica i cu o semicalotà

Aidoma fatadelor, pridvorul i interiorul bisericii sint inviorate de picturace acopera in intregime peretii. Acoperind calota centrala, boltile lateraleperetele de vest, pictura din pridvor, in parte deterioratä, se caracterizeaza printr-undesen mai putin elegant ca i printr-un colorit intrucitva sters de vreme, singurullucru deosebit constituindu-1 reprezentarea o Minunilor Sf. Mihai >> de pe pere-tele apusean, o raritate iconografica in epoca brincoveneasca.

Peretii pronaosului sint impodobiti cu scene inspirate din textele sacre (0 Aca -tistul Maicii Domnului >>) i cu o intreaga galerie de portrete reprezentind pectitor, pe fratii sài, Nicolae i Panaiotis, pe Nicolae Voda Mavrocordat cu sotiasa Smaranda i cu numerosii lor copii (perete vest), pe mitropolitul contemporanDaniil (perete sud), ca si pe unii boieri ce si-au legat numele de inceputurilemänastirii Stavropoleos, cum ar fi serdarul Grigore Greceanu sau cäpitanulAtanasie, intoväräsiti de sotiile i de copiii lor (peretii sud si nord).

Programul iconografic al naosului, reducindu-se la cel curent in epoca medievalä tirzie a Tärii Romanesti, cuprinde scene din viata Maicii Domnului si a luiIsus (perete vest), pe arhanghelii Mihail i Gavril (sträjuind trecerea din pronaos),sfinti militari i medalioane cu sfinti (absidele de sud si de nord) ca i obisnuitao Deisis » (absidi lateralä sud), reprezentäri de personaje si de scene intilnitein literatura teologica traditionalä continuindu se si in altar.

Una dintre ramurile de arta ilustrate cu o deosebita bogatie la Stavropoleoseste, desigur, sculptura in plata, a cfirei remarcabilä tratare poate fi consta tatila pridvor. Coloanele acestuia, sprijinite pe postamente cubice decorate cu rozete,au bazele impodobite cu vrejuri, frunze de acant i flori stilizate, fusele cu frunze,

20

www.dacoromanica.ro

de ferigä, de asemenea stilizate, cu tra-seu oblic i frumoase efecte decorative side ritm, ca si bogate capitele neocorinticela partea superioarä. Balustrada ce unestecoloanele este si ea sculptatà prin ajurarecu motive antropomorfe, zoomorfevegetale ; la mijloc e reprezentatil luptaunui personaj in care s-ar putea recunoas-te miticul Samson cu un leu, totul inca -drat de ondulatiile unui vrej cu terminatiiflorale, lar panourile laterale au sculptatecite un leu privind spre scena centralä,de asemenea inconjurat de vrejuri.

Trecerea din pridvor in pronaos estela rindu-i incadratä de o remarcabiläpiesfi de sculpturk chenarul din piatràcioplità al intrarii : un vrej de acantunduios, din care se ramificä alte vrejurisecundare, flori i frunze, intr-o ordo-nantä deplin simetricä legindu-se la par.tea superioarà cu un sir de virfuri deacant deasupra cäruia sc aft o micäcornisä cu aceleasi motive vegetale. Subvirfurile de acant i deasupra acolideice incheie cadrul propriu-zis al inträrii,sträjuità de vrejuri terminate cu floarede lalea, se giseste pisania.

O interesantä piesfi de sculpturà in pia-trfi se aflä i in altar, si anume prestolul(masa de cult) cu piciorul in formä de 9. Pomelnicul din proscomidie

www.dacoromanica.ro

coloanä canelatà, avind baza impodobitä cu frecvent folositul motiv al frunzeide acant, reintilnit si la soclul pätrat pe care stä.

Transpunind in lemn decoraçia cioplitä in piaträ, mesterii de la Stavropoleosne-au läsat o serie de piese admirabile ce vädesc talentul deosebit al celor cele-au fäurit. intre acestea, cea dintii pe care o vede vizitatorul este usa in douäcanaturi de la intrare, cu patru rinduri de panouri ornamentate cu soarele siluna, cu figurile arhanghelilor arora le este dedicata biserica, cu vrejuri s'i floriCu animale fantastice inaripate si .cu impletituri perlate.

Färä indoialä insä cfi obisnuita timplä care ascunde privirii spatiul rezervataltarului reprezintä la Stavropoleos cel mai frumos exemplar de sculpturä in

10. Balustrada pridvorului detaliu

www.dacoromanica.ro

lemn, constituind totodatfi una dintrepodoabele cele mai de pret ale acesteiramuri de ara' in vremea de inflorire atraditiilor stilului brincovenesc.

Cu un pronuntat caracter monumen-tal, märturisind o deosebità stlintfi aobçinerii de efecte prin alternarea golu-rilor si a plinurilor i o inaltA mdiestriea ordonfirii bogatului decor, timpla sedesffisoarà in patru registre cuprinzind,intr-un ansamblu unitar, icoanele deautenticfi traditie brincoveneascil i usileimparfitesti impodobite prin ajurare cuvrejuri i frunze cu nervuri perlate. Celdintii registru, decorat cu motive vege-tal-florale i cu coroane, se incheie cu obordurfi in care recunoastem sculptatecapete de ingerí i tiuleti, sustinind larindu-i un briu ce reprezintri simbolicagenealogie a lui Isus trigindu-se din Ie-seu ; din trupul acestuia räsare un ar-bore tratar in maniera decorativi a

epocii sub forma_ unui vrej cu ramifi-catli complicate, elegant desenate, cufrunze de vitä i struguri. RegistrulurmOtor, format din arcaturi pe colo.flete adäpostind 13 icoane, se incheiela partea superioarà cu un frumos briu,de asemenea decorar cu vrejuri i frunze,purtind in centru acvila cu cruce in cioc

AP

OCPX

5 10 . ' 4

I l. Capitel de la coloanele pridvorului

www.dacoromanica.ro

12. Jilrul lui Ioanichie (detaliu cu monograma)

stema munteanfi, incadratfi de o coroand de frunze §i sustinuti de doivulturi laterali. Cel de-al treilea registru, mai reliefat, cuprinde arcaturi spriji-nite pe colonete intre care se allá icoane, iar ultimul este format din 13 meda-lioane inconjurate de frunze, flori de crin §i coroane, totul continuind §i in-cheindu-se sus cu o cruce bogat impodobitä, ce dominii ansamblul armoniosal timplei.

24

www.dacoromanica.ro

Aldturi de aceasta si inrudit5 cuea, ca Cu usa de intrare, prinunele motive si detalii ce sublinia-z5 unitatea decoratiei sculptate inlemn, s-au p5strat cfiteva piese demobilier : jiltul domnesc, asezatIn sud-vestul naosului, cu stilpiisprijiniti pe trupurile a doi lei, cupanourile laterale decorate cu vre-jun i flori, avind spatarul infru-musetat cu dou5 frize de vrejuricu colonete i purtind pe frontonstemele unite ale Moldovei i TáriiRomfinesti, ce aminteau de cirmu-irile in ambele principate ale luiNicolae Mavrocordat ; jiltul arhi-eresc, mai mic, in dreapta pri-mului, de asemenea impodobit cuvrejuri, avind s5patfi pe frontonemblema ctitorului bisericii : IOKSRPL (Ioanikios Stavropoleos);stranele decorate cu motive flo-rale intre care recunoastem lalea-ua, un sfesnic i, irrsfirsit, iconos-tasul-tetrapod, de o lucrfitur5 mainou5, adus din paraclisul aflatcindva in cuprinsul hanului, dup5cum pare a o dovedi icoanasf. Haralambie, patronul aceluitdca. 13. Jiltul domnesc

www.dacoromanica.ro

14. Tetrapod

!ti lapidariul adäpostit pe locul undese ridica altädatfi o parte a clädirilor ha-nului, intr-un portic Cu trei laturi, princonstruirea ciiruia restauratorii moderniau voit a evoca stilul veacului alXVIII-lea, ca i in preajma bisericii,se gäsesc numeroase piese de valoareartistici i istoridi : capitele, cruci,pietre funerare i pisanii cu inscriptiiromânesti, grecesti i sirbesti, uneleprovenite din cuprinsul mänistirii Sta'vropoleos, altele de la o serie de bi-serici dispärute, ce se inältau in apro-piere.

in afarà de lespedea funerarà a ctito-rului epirot impodobità cu mitra dearhiereu, Cu crucea, cirja i numeleprescurtat al lui Ioanichie, se mai in-tilnesc aci cele trei pietre de mormintaflate odinioarä in pridvor (1760) si inpronaos (1727 si 1743) si una amintindpe ceausul agesc Drägoi cunoscut pen-tru unele danii fäcute cAlugärilor de laStavropoleos in rindul arora a si in-trat, se pare, spre sfirsitul vietii (intre1757-1761), asa cum o aratä numele« Daniil monah » din inscriptie.

www.dacoromanica.ro

Tot aci este adApostità ces mai ve-che lespede funerarä a unui mitropolit,cunoscutä pinä in prezent in Bucuresti,si anume aceea a lui Grigore I, ierarhce s-a aflat in fruntea clerului din TaraRomâneascfi intre anii 1629-1637. Faptulcä el si-a legat numele de refacerea mfi-nästirii bucurestene Stelea (aflatä odini-oarä pe str. Stelea i dispärutä in foculdin 1847) indreptfiteste bänuiala ci deaci ar putea proveni piatra de mor-mint a mitropolitului muntean.

Un numgr destul de mare de lespezifunerare ale unor bojen i egumeni dinsecolul al XVIII-lea ca i, probabil,aceea a lui Pantoleon Calliarhos dinChios, medic si filozof de la curtea luiBrincoveanu, mort in Bucuresti la 1725,provin de la dispäruta mänfistire Sf. Ioancel Nou, aflatä cindva in vecinätatea mä-nfistirii Stavropoleos (pe locul palatuluiC.E.C. de pe Calea Victoriei).

In acelasi lapidayiu se pästreazfi si pi-sania bisericii mfinfistirii Sf. loan cel Nou,consemnind anul 1703 drept data cindConstantin Brincoveanu j Radu Golescu

15. Lapidariul latura vestin

www.dacoromanica.ro

r

t

i 1

o den temelie o au facut si o au infrumusetat >>, pe locul unui lazas mai vechidin secolul al XVI-lea.

Cu alte doufi pisanii, una in limba dinA, provenind de la un pridvor o innoitdin temelii >> de catre mitropolitul Axente al Sofiei (poate la manästirea Sf. Saya

u iEr t fi

d

1:N [L, /,i trw

116

.... 4,..., ,,,,.....,,,L-w-, - .....ti:;"'. .;-+,:_1,-,,,,,5---.-r- ..-.. ,.. ... - ,.----',.".. , ti

, .4 1 114:.,

.. !oil' % . t I.,,ti,

Ni i J

I, ,..., .... .i

28

el.:

16. Motive decorativc ale ugii soarele gi luna

fostä pe locul statuilor din frita Universitätii), cealaltä, frumos impodobita cuornamente florale, adus'a de la biserica Mfigureanu (ridicatä in 1761 la capatulde azi al Cáii Victoriei, spre Dimbovita), incheiem enumerarea celor mai insemnateinscriptii care, adunate in acest lapidariu, evoca ceva din atmosfera bucuresteania veacului in care s-a inalvat ctitoria mitropolitului Stavropolei.

intre monumentele Tärii Romanesti, biserica fostei manastiri intemeiate deIoanichie reprezinta cel mai pregnant, poate, climatul de räscruce istorica propriusecolului asa-numit o al fanariotilor >>.

'(/'.°,' ' ' i,.iri_. ° Ard',,

i ... --. -...11,

...7,r , r ',,,,J I( I,.

4 4, r ,

t 14,- u -

www.dacoromanica.ro

Deschis tuturor inriuririlor, descoperitor de noi valori, receptiv la toatepreschimbArile mai insemnate din lumea modernä in care se ingloba din ce ince mai mult, secolul al XVIII-lea muntenesc incheia de fapt evul mediu, prininchegarea une viziuni noi i originale despre frumos, exprimatä, ca i in slovalui Anton Pann de pi1d5, in gäsirea pitorescului expresiv, colorat i viu pentrucare stau märturie peste ani, in chipul cel mai gräitor cu putinfá, fatadele infloritein zugrOvealä i piatri ale monumentului bucurestean.

www.dacoromanica.ro

In rexr:

1. Pisania bilingva - dcasupra ugii de intrare2, Tabloul votiv din pronaos - detaliu cu biserica

Pridvorul - vedere partialfi dinspre nord-vest1.-cspedca funerad a ctitoruluiBiserica Stavropoleos in 1860, duld un desende A. LancelotFatada nordid a bisericii - vedere partialAFereastd de pe fatada sudid Cu numelemesterului lordanVedere din naos - absida de sudPomelnicul din proscomidieBalustrada pridvorului - detaliuCapitel de la coloanele pridvoruluiPhut lui loanichie (detaliu Cu monograma)Jiltul domnescTetrapodLapidariul - latura vestinMotive decorative ale ugii - soarele gi luna

LISTA ILUSTRATIILOR

In al ara textul us :

Biserica Stavropoleos - vedere dinspre vestRegistrul superior gi turla - vedere dinsprenord-vestPridvorulPictud din calota central3 a pridvoruluiUga in dotd canaturi de la intrare

22-23. Uga - detaliiPanou din balustrada pridvoruluiDecoratia fatadei vestice - detaliu

26 - 27. Pictud din naos - sfintii arhanghcliMihail gi Gavril

28 - 29. Fronton gi panou lateral al jiltului dom.nesc - detaliuVedere din pronaos spre timplaPictud din semicalota absidei de sudDeisis - naosTimplfi - detaliuPisania ndnistirii Sf. loan cel NouLapidariul - latura estidFatada sudid - vedere partiall dinspre lapidariu

www.dacoromanica.ro

17

1.-:1;7'

www.dacoromanica.ro

It

. 1

Aft! h Vt,

o

71,

,

81

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

)31.1 0,11. JO,

Yttli ;71 ti.J111

20 21

'r]

4

:.t

;,

..-..---\

,......_.7.,...:r='

www.dacoromanica.ro

'vs,

_,...'""' '"'"'-

--.

.t_.."-'-',.......,

.

,_

'---r

r;as ii

......0.101,110.tit *II r ..-2' I I deft!, _Pt 1 e 11 r

----_..- - -_

_,

.....

.... .

11.

,..., .---(11.

,V,..

' `1,C,

''1/4110' ' 0.

e'76,.'.l;t.,..):71

S., , .

)4 ar ''I.'

..- \.,$)

,.. : ii

.%

....V

..i

..V

4 %'I

l'ik/(44,45 .-,_

..'

I5,1'

...'.' 01707, "=

V V

I-.,

g.,,

iV

C----,;_:--,

,'..-A

'Y's;.-.

..'

...),,-

.,.-

-

.--,..,..i,

.,i,

,.,

I..j0

4 - -7,..-4-4-T

ifir.**,0irrirvis-iisworm

rireiVip

-..4.44.,,,, ..-.-,,

,",11.

114'.4.'"¡: ';,1.?

''''',- - 1.

voir i.

...-...tt.I., _.;.

i7 -....0'

.-$11

1,e

.,

)r .

1.

...,....,,,,,,40_,'

"""'_ "..*',

(.,-,,,,*.

. .y.

s11

.Ill.

617,4.4".17.7-4';.

V

dP' i li I414.)

;'5,....

,1,:11

c. i t *' ' '

5f--

Vit

fkE

tt:. `

:.

MA

...t."-.7._-:--,!---,--,---,_______

' ?I./A' ,

1,

).

w.., lc. :

4.--,

....444:&

5''

-' ' '

--

*.."

''iiiA

4 ;".I

4 le.,' A

R,- -t,

---.--_-,........iiii

r--..

r

41\'`31'

Ail

:.,,t,..t.,*...---.......-

---,',-,--4,,W

s--,,,,,,,,,.,...,.

..:.iii

."-

.----

- '-e

a&

ite

;-''.-ticr;,'=---'-

..f

7' 7 '''-": - ':

' " ' '..-'

-''

..4-'''111. ' '' '

''.-4.:.'

i>.I,ow

v. ,

..-i.'4, '9k''''14174

0-4.,,;,:...

,- ,i , ,,,,,,0%

, .....- _

,,,., -"

':2104

'. - ''''4"---';'1._

'0,

't =or?,

, EN

,,,,,,,,NfW

-.k,

r..- `3,3,'

v,7';S;

or.7,

4,"I 4'

Th

---7-74E

1

T.

V--

www.dacoromanica.ro

;.....

t"rrr.

...

.1- 1

32.N.

ii,..1:.,i1 la '

4 '' '

..'''' N, 4r.

4-1-k,-......,............,.......A

..***9.*,,,,t+ip...0.,4.....;.4.,.:-.,r1,

II

,'- ,,--,

riä a

%

, '1)

"A

A A

1li

ir ii,ilri

-,:114W*ir-V

;ir 74;7;74,;, 4-3; -;

...

..........

,

f

I

-;

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

25

r A.../461 ;."4:

r m

r , .4sti.........L., ........,..---.4,. '-,. ,,F 4......4..;:-...z. ..i....,,,,e..;...a.--4,..,,, k........,

,s w a ....

/ ir' i e ''I .. .

i!...

4,41,

wi/ A

r

-

IAz..r #

,

www.dacoromanica.ro

- a

-bite' 11!1$

.1

26

www.dacoromanica.ro

,-

- t,,

Po,

r-

Le,

.°V

._

rrA

.

.".4

. .4

L

-,-,

:..ol

e:'^

,_

, -".

. °.

.,-

;L.

J.,

..

,....

3,-

Ann

-,

..al

gilk

- 7-

. -'

-aky

.v-.

.

,,y.i

i- '

,,,--

r7=

,,,,s

,-.4

,G

-'fr'l

..,"

1-'6

'. - : -

t--

.' /

.. --

'-'' 4

'6,6

:,

-,...

1-...

..rl

e/ -

-"

'-r.t.

,,..Y

,:

-....

-...

. -

..,,..

.-

' T.,

no.1

1 ..!

°,,

W ,

.!,,,

...'

'

. ,"t

&'''

'' I

l'

,.

v,

www.dacoromanica.ro

1

, !'. ..., 1I

il a1

u . ti, /A Z t. 6 , ..

..1

.,

rie.

kS_ . 0 11 '

=,

,/, ,,f

I ,rif»1

ri;,-,

. r-4 - .

' $_ ---,s

I o I e 3 , .. ..7.-.. ' 4 1 ..1

, 1 V,. k-t1.,f LP* ' '

,.r...s 4 ..V:t1L

I IV : 11

E

,,* *" %;,,..,±). e t tt --;iN g'

I

°

:4,

v F '

4 .., . ... ,

0 , ., ..

, ,.... .

,

. ,

i

.1

.61 .... r r ' 1 1

,. ,,,,,,I,

, I '1 6 '

,

r) . "N. : I- i ' , l' *-

., A,)-N N re: li- .1 u ,,, , I.'47 ..

,

, ' :" , '"''

:,; g 1,,, , 11'1'1 i ) A 7--V

i .. a.J. '

i,

.: .

28

..A . _-:. j-....4,....,1

1 . A 4,* , . Ati, &,,,.0, -4. ,.-.2_,. ,4 i

.

.

. ,% - 0.

o :,

-

°;' zwo

L7-- IL4t 4196 a_ t% k II

www.dacoromanica.ro

0RI

1

-

-

i

www.dacoromanica.ro

qpil

'

-f.

°

,: .

,110,-"r

< '

it-A I..

, . --ir IL2. r,.. ..., : - I '_ oi- -'

A

,-......, c N 4-,- -....i. Gi.,.._,r,145,2 .,,U.. ',Wive, .....-- - _-;:- 7. '`,..-- 1 i-8.1--rt,. z,n,.-74_ k.: ,

. -...,r--....,7,

:,; riS, ' -- -'.:r. .-t.3,1

:r' :. ,¡ kopi0.:', (fP - 'fr.. ''( ,, _ ,-,9,4,...... ,..4 ' ' -L. ;:001-0111,1

www.dacoromanica.ro

+144'.

F

-

/WA

i1L

"

- e

,

g

r ,g21-' t̀4ti

v:v

r10,.!'

e

t

.1,.

- Si it

I ¡ail

32

www.dacoromanica.ro

42

www.dacoromanica.ro

t anAiiiiiT

Wiallkiii.

rAoyilttv .0, . , VIM 111 ' l'ill

fl NOa

41- 11`

ONO le BOSE4,441

e itINUM4Vat'fiAlritn

r V-141T,Cj in

' A i

PI J4141-,

EN' t

34

'

r

www.dacoromanica.ro

r

a,,

4)www.dacoromanica.ro

36

7"'"4

www.dacoromanica.ro

B IBL IOGRA FIE

1. lnsciipiile medievale ale Ronulniei Orapal Bucuresei, volumul I, Bucureoti, 1965.

2 Florescu, G.D.,Nasturel,P.$.,Cernovodeanu,P.,Lapidariul biserici1Stavropoleosdin Bucuregi, (Biserlca Ortodoxa Romina, 1961, nr. 11-12, pp. 1055-1094).

3. GbikaBudeot I, N., Evalwia arhitecturii in Muntenia 0 In Okenia, Partea a I1.4, Buctvreoti, 1936.

4 lonesc u. G r., 'scoria arhitecturii in Rorniinia, vol. II, Bucureoti, 1965.

5. N ist ure 1, P. V., Biserica Stavropoleos din Bucuregi. Bucureoti, 1906.

6 Nediogi u, G., Stavropoleos (Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice,1924, pp. 147-168 si1927, pp. 2-33).

Potra G., Hanuille bucuregene, Bucureoti, 1943.

Stoicesc u. N., Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuregi, Bucurepti, 1961,pp. 111 oi 306-311.

www.dacoromanica.ro

PLANUL BISERICII STAVROPOLEOS

www.dacoromanica.ro

Redactor reeponeabil: BUTZ LILITehnoredactor: BRANCIU CONSTANTA

Dae la miles 03.09.1966. Bun de tipar 25.03.1967.APdrut 1967. Tira, 4000+150 est. brorate.Hirtie uelind cretatd de 100 R. 24/700X900.Colt ed. 2,82. Cali de tipar 2.33. Comanda 3141.A. nr. 10198. C. Z. Pentru bibliotecile mart 7. C. Z.

Pentru bibliotecile mici 7.726.

Intreprinderea Poligrafial Arta Orafici" CaleaSerban Voda 133 Bucureati, Republica Socialistii

Rominia. Comanda nr. 249.

www.dacoromanica.ro

Lei 7

AA.

R I DIP, EI- V

www.dacoromanica.ro