BIROUL NOTARULUI PUBLICBiroul – element structural de bază ; cine funcționează în cadrul biroului.

Activitatea notarilor publici se desfășoară în cadrul unui bioru , în care pot funcționa unul sau mai mulți notari publici asociați , cu personalul auxiliar corespunzător.

Legea statornicește regula că, prin asociere , notarul public nu-și pierde dreptul la biroul notarial individual.

Raporturile dintre notarii asociați se stabilesc în temeiul unui contract de societate civilă.Această soluție este prevăzută în mod expres în art.1 din Regulament.

Stabilirea numărului notarilor publici și al birourilor.

În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri de notari publici.Numărul notarilor publici și al birourilor în care aceștia își desfășoară activitatea se stabilește de ministrul justiției , la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.Numărul notarilor publici se actualizează anual de către ministrul justiției , pe baza propunerilor formulate de Camerele Notarilor Publici.O dispoziție diferită este înscrisă în art.2 alin.(2) din regulament.Acest text precizează că ” actualizarea numărului notarilor publici și al birourilor notariale” se face de regulă în primul trimestru al fiecărui an ”la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici”.

Înregistrarea biroului notarial.

Biroul notarial se înregistrează la curtea de apel în circumscripția căreia își are sediul.Această operațiune trebuie realizată în termen de 60 de zile de la numirea notarului public.În cazuri temeinice , ministrul justiției poate să prelungească termenul de 60 de zile .Sancțiunea neînregistrării biroului notarial în termenul legal este ”revocarea numirii notarului public”.

Înregistrarea biroului notarial se face , la cererea notarului public , într-un registru special , ținut de primul grefier al curții de apel.În caz de absență a primului-grefier , președintele curții de apel va desemna un alt grefier care să efectueze înregistrarea.La cererea de înregistrare se atașează , în mod corespunzător dovezi privitoare la : existența sediului biroului notarial , confirmarea colegiului director al camerei notarilor publici , în cazul în care activitatea se desfășoară pe baza unui contract de societate civilă și la existența spațiului necesar pentru conservarea arhivei în condiții adecvate.La înregistrarea biroului notarial , notarul public va prezenta specimenul de semnătură și modelul sigiliului.

Documentația prezentată de notar , cu prilejul înregistrării , se păstrează în dosare distincte pentru fiecare birou notarial.În termen de 3 zile de la înregistrare primul-grefier al curții de apel eliberează certificatul care atestă realizarea acestei operații.

Organizarea sediilor secundare. ...

Arhiva si registratura; evidența financiar-contabilă.

Arhiva activității notariale este proprietatea statlui și se păstrează , se conservă și se preă în condițiile legii.

Secretariatul va efectua operațiuni privind primirea , înregistrarera și expedierea corespondenței , înregistrarea și îndosarierea actelor , păstrarea registrelor , precum și alte lucrări cu caracter auxiliar necesar bunei desfășurări a activității notariale.Notarul public va ține și o evidență financiar-contabilă.Evidența pe care o ține un notar este una în partidă simplă.

1

CAMERA NOTARILOR PUBLICI

Condițiile de funcționare și organele de conducere.

Notarii publici care funcționează în circumscripția teritorială a unei curți de apel se constituie în Camera notarilor publici.Ea are personalitate juridică , sigiliu propriu și este condusă de un colegiu director format dintr-un președinte , un vicepreședinte și 3-5 membri.Organele de conducere sunt : Adunarea Generală a notarilor publici , Colegiul director și Președintele Colegiului director al Camerei.

Adunarea generală a notarilor publici.

Adunarea generală se întruneşte , trimestrial, în şedinţă ordinară şi, ori de câte ori este nevoie , în şedinţă extraordinară , la convocarea preşedintelui Colegiului director sau la cererea a , cel puţin , o treime din numărul membrilor săi, ori la solicitarea Consiliului Uniunii, în condiţiile prevăzute în statut.

Prezenţa notarilor publici la adunările generale este obligatorie.Convocarea Adunării generale în şedinţa oridinară se face cu , cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia , iar în şedinţă extraordinară cu , cel puţin 7 zile înainte , prin înştiinţarea membrilor săi , cu menţionarea datei , a locului şi a ordinii de zi.

Adunarea generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi.Notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generală.În cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director , de faţă cu cei prezenţi , stabileşte o nouă Adunare generală , în termen de cel mult 7 zile.Adunarea generală, convocată în condiţiile mai sus menţionate îşi va putea desfăşura activitatea în prezenţa, a cel puţin, unei treimi din numărul membrilor săi.Adunarea generală adoptă hotărâri cu votul majorităţii celor prezenţi.

Principalele atribuţii ale Adunării generale:

a) Alege şi revocă, pentru un mandat de 3 ani , Colegiul Director compus din preşedinte , vicepreşedinteşi 3-5 membri şi stabileşte indemnizaţiile acestora;

b) Alege şi revocă supleantul camerei şi supleantul acestuia în Consiliul Uniunii;c) Organizează alegerile pentru preşedintele şi vicepreşedinţii Camerelor în Consiliului Uniunii conform

regulamentului pentru alegeri;d) Alege reprezentanţii Camerei conform normei de reprezentare la Congres;e) Alege şi revocă membrii Comisiei de cenzori a camerei şi stabileşte indemnizaţia cenzorilor;f) Alege şi revocă membrii Camerei în Consiliul de disciplină al Uniunii;g) Propune Consiliului Uniunii numărul de birouri notariale şi / sau de notari publici din circumscripţia

fiecărei judecătorii din raza sa de activitate , precum şi actualizarea acestora , cu prioritate în raport cu numărul notarilor stagiari , care au promovat examenul de notar public;

h) Aprobă bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori şi de descărcare de gestiune;i) Acordă în cazuri justificate sprijin financiar, la cererea notarului public , pentru situaţia prevăzută la

art.11 lit. j (să benficieze de sprijin financiar în caz de întrerupere a activităţii biroului din cauza incapacităţii temporare de muncă pe o durată de cel mult 6 luni);

j) Analizează anual activitatea Colegiului director şi a reprezentantului Camerei în Consiliul Uniunii;k) Stabileşte organigrama secretariatului , schema de funcţii şi de salarizare , precum şi condiţiile de

angajare a personalului de specialitate şi adiministrativ;l) Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege , de regulament şi de statut.

Colegiul Director.

Colegiul Director este format dintr-un președinte , un vicepreședinte și 3-5 membri.Colegiul Director al Camerei lucrează legal în prezenţa a majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii , cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.Colegiul Director al Camerei se întruneşte în şedinţe oridnare , lunar şi în şedinţe extraordinare , la convocarea preşedintelui.Colegiul Director va avea un secretar salarizat şi personal auxiliar , în numărul şi în structura stabilite de adunarea generală a notarilor publici din judeţele ce compun

2

circumscripţia camerei.Colegiul director este ales de adunarea generală a membrilor camerei , pentru un mandat de 3 ani și are umrătoarele atribuții :

Conform art.26 din legea 36/1995 :a) Rezolvă plângerile părţilor împotriva notarilor publici şi a notarilor stagiari , luând măsurile

corespunzătoare şi aducându-le la cunoştinţă Uniunii Naţionale a Notarilor Publici;b) Deleagă în cazuri excepţionale , pentru o perioadă determinată, un notar public, din aceeaşi

circumscripţie a judecătoriei , care să asigure funcţionarea unui alt birou de notar public, cu încunoştinţarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.Cheltuielile cu delegarea se suportă din veniturile biroului notarului public la care este delegat;

c) Informează Uniunea Naţională a Notarilor Publici în legătură cu activitatea notarilor publici, asupra necesarului de notari publici şi notari stagiari şi face recomandări cu privire la persoanele ce urmează sa fie propuse de uniune pentru numirea lor în funcţia de notar public de către ministrul justiţiei.

d) Reprezintă Camera în relaţiile cu terţii la nivelul circumscripţiei Curţii de apel;e) Întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici;f) Ţine evidenţa veniturilor şi a cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi;g) Procură datele şi lucrările necesare pentru Buletinul Notarilor Publici şi asigură difuzarea acestuia.

Conform art.36 din statut:a) Primește cererile solicitanților pentru ocuparea posturilor de notari publici, împreună cu documnetația

necesară , pe care le înaintează Consiliului Uniunii , la termenele prevăzute în regulamentul de organizare a conscursului , dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege;

b) Primește contestațiile formulate împotriva rezultatelor concursului și respectiv , ale examenului de notar public și le înaintează Consiliului Uniunii în condițiile prevăzute de Regulamentul pentru organizarea și desfășurarea acestora;

c) Întocmește recomandările și confirmările prevăzute de Regulament privind îndeplinirea condițiilorlegale pentru numirea notarului public și înregistrarea biroului notarial;

d) Primește certificatul de înregistrare a biroului notarial , eliberat de primul grefier al curții de apel , și îl comunică de îndată Consiliului Uniunii și compartimentului de specialitate notarială din Ministerul Justiției;

e) Stabilește , anual , numărul de notari stagiari din circumscripția sa și condițiile de încheiere acontractului de muncă;

f) Avizează cererea de angajare a notarului stagiar de către notarul publci și verifică , semestrial , stadiul pregătirii și al formării profesionale a notarilor stagiari;

g) Soluționează sesizările împotriva notarilor publici și propune , după caz , luarea măsurilor legale și Statutare;

h) Deleagă în cazurile prevăzute de lege și de regulament , un notar public , cu acordul acestuia , dinaceeiași circumscripție a judecătoriei sau dintr-o altă circumscripție , care să asigure funcționarea unui birou notarial pentru îndeplinirea actelor ce sunt de competența teritorială a acelui birou , dacă în acea localitate nu mai funcționează un alt notar public;

i) Avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în cadrul aceleiaşi circumscripţii şi face recomandări Consiliului Uniunii de avizare a cererilor de schimbare a sediilor în circumscripţia altor judecătorii;

j) Reprezintă camera în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, prin preşedinte, iar în lipsa acestuia prin vicepreşedinte;

k) Difuzează Buletinul notarilor publici; aduce la cunoştinţa notarilor publici din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii notariale;

l) Exercită acţiunea disciplinară împotriva notarilor publici.m) În vederea exercitării controlului profesional administrativ desemnează notarii publici care vor verifica

birourile notariale din circumscripţie , o dată pe an;n) Desemnează biroul notarial , din circumscripţia fiecărei judecătorii , care va ţine opisul de evidenţă a

procedurilor succesorale, înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială, registrul de renunţări la succesiune şi care primeşte sesizările secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor

3

succesorale, cu excepţia municipiului Bucureşti şi a altor circumscripţii în care se va stabili ca aceste registre sa fie păstrate la cameră;

o) Stabileşte modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante;p) Prezintă adunării generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile şi cheltuielile

prevăzute în bugetul camerei şi informează în acest sens birourile notariale;q) Asigură, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ , efectuarea lucrărilor de personal, a

dosarelor de pensie, concedii şi alte drepturi de asistenţă socială privind personalul angajat al camerei.

Atribuţiile presedintelui Colegiului Director.

a) Reprezintă Camera în raporturile cu persoanele fizice şi juridice;b) Aduce la îndeplinire hotărârile Colegiului Director şi rezolvă lucrările curente;c) Angajează personalul de specialitate şi administrativ al secretariatului Camerei , cu respectarea

condiţiilor de concurs sau interviu, după caz , organizat de Colegiul director, în limita organigramei şi statului de funcţiuni, aprobate de Adunarea generală a Camerei;

d) Prezintă în fiecare adunare generală rapoarte privind activitatea desfăşurată de Colegiul Director şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

e) Convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale şi ale Colegiului Director al Camerei;f) Ordonanţează cheltuielile bugetare al Camerei.Preşedintele poate delega această atribuţie

vicepreşedintelui;g) Comunică notarilor publici actele de interes general, adoptate sau emise de organele de conducere ale

Uniunii, precum şi cele adoptate de Adunarea generală , Colegiul Director şi dipoziţiile proprii.

Preşedintele Colegiului Director al Camerei nu se subordonează reprezentantului acesteia în Consiliul Uniunii.Vicepreşedintele exercită atribuţiile preşedintelui, în lipsa acestuia , precum şi responsabilităţile stabilite de Colegiul director sau de Adunarea generală.

UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI

Uniunea Națională a Notarilor Publici este organizația prefesională a notarilor publici din România , ea reprezintă și apără interesele profesionale ale membrilor săi și acționează , prin organele sale , pentru asigurarea prestigiului și autorității profesiei de notar public.Uninea are personalitate juridică , sigiliu și siglă proprii și sediul în București.

Atribuții :

a) Informarea cu privire la practica notarială, judiciară și doctrina de specialitate;b) Organizarea de colocvii profesionale, reuniuni, simpozioane și alte forme de întălniri la nivel zonal ,

național și internațional;c) Editarea unor publicații proprii pe probleme de doctrină , practică , drept comparat , a breviarului

legislativ al actelor privind aspecte din activitatea organelor de conducere ale Uniunii , a participării la reuniuni , schimburi de experiență în țară și strainătate;

d) Organizarea controlului profesional și administrativ;e) Elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional, financiar și administrativ;f) Unificarea practicii notariale și aplicarea unitară a legii, în special , cu privire la : activitatea notarială ,

conduita notarilor , pregătirea și formarea profesională a stagiarilor , evidențele notariale , condițiile de funcționare a birourilor notariale și de conservare a arhivelor acestora, furnizarea datelor statistice;

g) Introducerea și însușirea tehnicilor noi în activitatea notarială;h) Stimularea notarilor publici prin asigurarea condițiilor de exprimare , a opiniilor cu caracter profesional,

în publicațiile Uniunii, ale Uniunii Internaționale a Notariatului Latin , în alte publicații de specialitate , precum și delegarea acestora la manifestări naționale și internaționale de interes notarial.

4

Drepturile membrilor Uniunii :

a) Să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale Uniunii și ale Camerelor , în condițiile prevăzute în prezentul statut;

b) Să se adreseze organelor Uniunii și ale Camerelor și să primească informațiile solicitate;c) Să poarte însemnele Uniunii;d) Să beneficieze de concediu de odihnă, anual;e) Să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activitații notariale , atât la nivelul

Camerelor , cât și al Uniunii;f) Să primească , pentru merite deosebite, recompense , diplome de onoare și de excelență , la propunerea

adunărilor generale ale notarilor publici sau a Consiliulului Uniunii;g) Să adere individual la Uniunea Internațională a Notarului Latin;h) Să fie invitați la ședințele organelor Camerelor și ale Uniunii, atunci când au un interes propriu, în

vederea susținerii acestuia;i) Să beneficieze de orice alte drepturi prevăzute de lege și statut;j) Să beneficieze de sprijin financiar în caz de întrerupere a activității biroului din cauza incapacității

temporare de muncă, pe o durată de cel mult 6 luni.

Obligațiile membrilor Uniunii:

a) Să respecte dispozițiile legii , statutului și ale Codului deontologic;b) Să execute hotărârile organelor alese ale Uniunii și ale Camerelor, să îndeplinească sarcinile ce le-au

fost încredințate și să acționeze pentru realizarea scopului Uniunii;c) Să participe la ședințele organelor de conducere din care fac parte ;d) Să participe la manifestările organizate de Uniune, de Camere și de alte organizații interne și

internaționale având scopuri și principii similare;e) Să se abțină de la vot , când au un interes propriu în cauza supusă deliberării;f) Să achite , la termen, cotele de contribuție stabilite pentru formarea bugetului Camerelor și al Uniunii;g) Să pastreze secretul profesional;h) Să păstreze confidențialitatea , față de terți, a dezbaterilor , opiniilor și voturilor exprimate în organele

de conducere;i) Să respecte normele , principiile și îndatoririle deontologiei notariale și să aibă un comportament demn

în exercitarea profesiei;j) Să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari, precum și a personalului angajat.

Oganele de conducere ale Uniunii sunt : Congresul notarilor publici , Consiliul Uniunii , Biroul executiv al Consiliului Uniunii și Președintele.

Congresul.Constituire ,întrunire și adoptarea hotărârilor.

Congresul este constituit din reprezentanții notarilor publici , aleși de adunarea generală a fiecăreiCamere , potrivit normei de reprezentare de la 1 la 5.El se întrunește în sesiuni ordinare anual și în sesiuni extraordinare , la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor , dacă aceasta reprezintă, cel puțin , o treime din numărul notarilor publici.Convocarea Congresului notarilor publici se face de Biroul executiv, cu cel puțin o luna înainte de data stabilită pentru ținerea acestuia, iar în sesiune extraordinară , cu cel puțin 10 zile înainte , prin înștiințarea în scris a Camerelor și prin publicarea în presă , cu menționarea datei , a locului desfășurării și a ordinii de zi.

Congresul este valabil constituit în prezența a două treimi din numărul reprezentanților și adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a acestora.Cvorumul stabilit la începutul sesiunii, va fi valabil cu toate efectele pe toată durata acesteia.În cazul în care cvorumul nu este întrunit , Președintele Uniunii are obligația să îndeplinească procedura de convocare în cel mult 30 de zile del a data constatării lipsei cvorumului.

Congresul , convocat în condițiile prevăzute mai sus , este valabil constituit cu participarea a cel ptțin , jumătate din numărul reprezentanților Camerelor pentru Congres și adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a acestora.

5

Atribuțiile Congresului :

a) Constată , prin hotărâre , completarea sau modificarea Statutului Uniunii și a Statutului Casei de Asigurări pentru Garantarea Responsabilității Civile a Notarilor Publici , ca urmare a aprobării acestora , între congrese , de către Consiliul Uniunii;

b) Adoptă Codul deontologic al notarilor publici , completările și modificările care i se aduc;c) Constată , prin hotărâre , alegerea reprezentanților Camerelor și a supleanților acestora în Cosiliul

Uniunii;mandatul membrilor Consiliului Uniunii este de 4 ani și începe la data constatării alegerii acestora;

d) Constată , prin hotărâre , alegerea , dintre reprezentanții Camerelor în Consiliul Uniunii, a președintelui și vicepreședinților.Supleanții reprezentanților Camerelor în Consiliul Uniunii, din care fac parte președintele și vicepreședinții aleși , devin membri titulari ai Consiliului, iar în locul acestora Camerele aleg alți supleanți;

e) Constată , prin hotarâre , alegerea membrilor Consiliului de disciplină;f) Acordă titlul de președinte de onoare al Uniunii , numai persoanelor care au îndeplinit funcția de

președinte al Consiliului Uniunii;g) Alege notarii publici memebri ai Comisiei de cenzori a Uniunii;h) Stabilește plafonul cotei de contribuție a notarilor publici la Cameră și Uniune;i) Analizează si aprobă raportul de activitate al Consiliului Uniunii;j) Analizează și aprobă raportul de activitate al Comisiei de cenzori cu privire la execuția bugetară și

descărcarea de gestiune;k) Adoptă însemnele Uniunii;l) Analizează situația generală a notariatului și stabilește strategia acestuia , politica de integrare în

structurile notariatelor din Europa, rolul activ al Uniuni în cadrul UINL;m) Dezbate unele probleme profesionale de interes general;n) Modifică și completează unele acte normative proprii și ia măsuri corespunzătoare ;

Hotarârile adoptate de Congres au caracter obligatoriu.

Consiliul Uniunii.

Consiliul este un organ de conducere al Uniunii, constituit din președinte , 2 vicepreședinți și câte un reprezentant al fiecărei Camere.Camerele își vor alege și un membru supleant al titularului lor în Consiliul Uniunii.

Membrii Consiliului Uniunii reprezintă interesele tuturor notarilor publici și voturile exprimate de către aceștia sunt egale.În cazul participării la ședințele Consiliului Uniunii a membrului supleant , acesta are toate drepturile și obligațiile membrului titular pe care îl înlocuiește.

Membrii Biroului Executiv al Consiliului Uniunii nu pot fi înlocuiți de reprezentantul Camerei sau de supleantul acestuia.

Președintele și vicepreședinții se aleg dintre membrii Consiliului Uniunii , prin vot secret , în Adunările generale organizate la nivelul fiecărei Camere.Procedura de depunere a candidaturilor şi de alegere a preşedintelui şi vicepreşedinţilor se stabileşte prin Regulamentul de alegeri, adopat de Consiliul Uniunii.

Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial și / sau ori de căte ori este convocat de preşedinte şi îşi desfăşoară activitatea cu participarea a , cel puţin , două treimi din numărul membrilor săi.

Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de cei prezenţi.

Principalele atribuţii ale Consiliului Uniunii:

a) Propune ministrului justiţiei numărul de birouri notariale pe care îl actualizează anual; propune ministrului justiţiei numărul de notari publici , care se actualizează anual, conform Regulamentului de aplicare a legii , potrivit propunerilor Camerelor şi , cu prioritate , în raport cu numărul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.La actualizare se vor avea în vedere : numărul notarilor publici în exerciţiu şi cerinţele locale rezultate din întinderea teritoriului , numărul locuitorilor , volumul solicitărilor etc.;

6

b) Organizează examenul sau , după caz , concursul pentru ocuparea locurilor vacante de notar public şi elaborează regulamentul de organizare şi desfăşurare a acestuia;

c) Propune ministrului justiţiei numirea , asocierea , suspendarea , revocarea şi încetarea calităţii de notar public , în condiţiile legii şi ale regulamentului;

d) Elaborează norme privind condițiile-cadru de încheiere a contractului individual de muncă între notarii publici și stagiari, precum și cele cu privire la pregătirea profesională a notarilor stagiari;

e) Stabilește cu aprobarea ministrului justiției , onorariile minimale pentru serviciile îndeplinite de notarii publici;

f) Examinează si aprobă bilanțul contabil și execuția bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar încheiat; examinează informarea Comisiei de cenzori asupra gestiunii economico-financiare a Uniunii;

g) Aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Uniunii pentru exercițiul financiar următor , prezentat de Biroul executiv;

h) Aporbă distribuirea cotei de contribuție a notarilor publici între Camere și Uniune;i) Soluționează , ca organ jurisdicțional , contestațiile împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină al

Uniunii;j) Reprezintă Uniunea în raporturile cu terții, pe plan intern și internațional , prin președintele său sau

printr-un alt reprezentant desemnat de acesta;k) Stabilește modelul sigiliului notarilor publici și îl supune aprobării ministrului justiției , precum și

modelul unitar al firmelor birourilor notariale și ale Camerelor;l) Exercită controlul prefesional-administrativ asupra Camerelor și birourilor notarilor publici , precum și

asupra calității actelor notariale , cel puțin o dată la 2 ani;m) Stabilește indemnizațiile președintelui, președintelui de onoare, ale vicepreședinților și ale membrilor

Consiliului Uniunii;n) Stabilește structura organizatorică și numărul personalului de specialitate și administrativ al Uniunii,

limitele de salarizare ale acestuia , precum și condițiile de angajare;o) Alege, prin vot , 4 dintre membrii săi în componența Biroului exectuiv al Consiliului Uniunii;p) Repartizează sarcinile și repsonsabilitățile vicepreședinților și ale celorlalți membri ai Consiliului

Uniunii;q) Organizează și coordonează activitatea Buletinului notarilor publici și a altor publicații privind

activitatea notarială , desemnează redactorul șef și colectivul redacțional, la propunerea redactorului șef;r) Elaborează norme specifice de aplicare a legislației economico-financiare, în condițiile legii , atât pentru

activitatea notarială cât și pentru activitățile proprii;s) Organizează activități economice conexe specifice;t) Ține , prin aparatul propriu , evidența notarilor publici și a birourilor notariale și centralizează datele

statistice privind activitatea notarială, pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor;u) Propune candidați pentru structurile Uniunii Internaționale a Notariatului Latin și ale altor organizații

internaționale;v) Avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în circumscripția altei

judecătorii , în condițiile prezentului statut.w) Rezolvă neînțelegerile dintre Camere , precum și dintre Camere și membrii acestora , în legătură cu

exercitarea atribuțiilor profesionale stabilite de lege, regulament și statut;x) Aprobă afilierea Uniunii la organizații internaționale profesionale ale notarilor și cotele de contribuție la

acestea;y) Aceeptă donațiile și legatele făcute Uniunii, aprobă sponsorizări , mecenate , ajutoare , donații precum și

alte acte de dispoziție;z) Constată alegerea de către Camere a supleanților reprezentanților Camerelor în Consiliul Uniunii, în

cazurile în care supleantul titularului în Consiliul Uniunii a devenit consilier , după alegerea președintelui și a vecepreședinților;

aa) Numește președintele și membrii Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări pentru Garantarea Responsabilităţii Civile a Notarilor Publici.Consiliul Uniunii poate să delege Biroul executiv să îndeplinească , temporar , unele atribuții ale

sale, urmând ca hotărârile adoptate să fie ratificate în prima ședință a acestuia.

7

Membrii Consiliului Uniunii răspund pentru prejudiciile cauzate , prin hotarârile adoptate , în legătură cu administrarea și gestionarea patrimoniului Uniunii, în funcție de votul exprimat.

Ori de câte ori este nevoie , Consiliul Uniunii poate constitui comisii speciale, care sunt organe de lucru și sprijin ale sale , înființate pe durată determinată , în scopul îmbunătățirii activitații notariale și a cadrului legislativ ori statutar.

Biroul executiv.

Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din președinte , vicepreședinți și 4 membri , aleși de Consiliul Uniunii.El se întrunește în ședință ordinară , lunar , și în ședințe extraordinare , ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui.Modul său de lucru este valabil în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.

Principalele atribuții ale Biroului executiv :

a) Asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;b) Pregătește proiectele de documente care vor fi prezentate , spre dezbatere și aprobare , Consiliului

Uniunii;c) Elaborează proiectul raportului anual al activității Uniunii;d) Elaborează proiectul de buget anual al Uniunii, asigură gestionarea curentă a patrimoniului, urmărește

întocmirea bilanțului finaciar-contabil și executarea bugetului;e) Întocmește proiectul tarifelor minimale de onorarii ale notarilor publici;f) Propune Consiliului Uniunii distribuirea cotelor de contribuție ale notarilor publici la Cameră și la

Uniune;g) Aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii și exercită orice alte atribuții, stabilite de acesta.

Președintele Consiliului Uniunii este și presedintele Uniunii și are următoarele atribuții :

a) Reprezintă Uniunea în raporturile cu autoritățile publice din România , cu organizaţiile guvernamentale și neguvernamentale, cu cele profesionale și cu alte persoane juridice , iar în plan extern , cu organizațiile naționale și internaționale ale notarilor publici și oriunde va fi invitat oficial , în calitate de președinte al Uniunii;

b) Ordonanțează cheltuielile bugetare ale Uniunii; președintele poate delega această atribuție unuia dintre vicepreședinți;

c) Convoacă și conduce ședințele Consiliului Uniunii și ale Biroului executiv al acestuia;d) Comunică notarilor publici , prin intermediul Camerelor , toate actele de interes general adopate de

Consiliul Uniunii și după caz , de Biroul executiv;e) Angajează personalul de specialitate și administrativ al Uniunii.

NUMIREA CA NOTAR PUBLIC

Condiții de numire

Art.16 din Legea nr. 36 / 1995 dispune că poate dobândi calitatea de notar public doar persoana care întrunește următoarle condiții :

a) Are numai cetățenia română și domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu a drepturilor civile;b) Este licențiat în drept - științe juridice - sau doctor în drept;c) Nu are antecedente penale;d) Se bucură de o bună reputație;e) Cunoaște limba română;f) Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;g) A îndeplinit timp de 2 ani funcția de notar stagiar și a promovat examenul de notar public sau a exercitat

timp de 5 ani funcția de notar , judecător , procuror , avocat sau o altă funcție de specialitate juridică și

8

dovedește cunoștințele necesare funcției de notar public , prin promovarea unui concurs organizat , potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

Incompatibilități

a) Desfășurarea unei activități salarizate.De la această regulă legea consacră și unele excepții , în sensul că exercitarea profesiei de notar public este compatibilă cu activitatea didactică universitară , cu activitățile literare și publicistice , precum și cu calitatea de deputat sau senator ori cea de consilier în consiliile locale sau județene;

b) Desfășurarea unor activități comerciale , direct sau prin persoane interpuse; c) Calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv , de asociat comanditat în societățile în comandită

simplă sau pe acțiuni, administrator al unei societăți cu răspundere limitată, președinte al unui consiliul de administrație , membru al consiliului de conducere , director general sau director al unei societăți pe acțiuni, administrator al unei societăți civile.În toate cazurile de incompatibilitate prevăzute mai sus funcția de notar nu mai poate fi executată.Sancţiunea care operează în acest caz este suspendarea funcției de notar public.Legea stabilește și cazurile în care notarul public nu poate îndeplini unele categorii de acte :

a) În cauză sunt părți sau interesați în orice caltitate , el , soțul , ascendenții și descendenții lor;b) Este reprezentantul legal ori împuternicitul unei părți care participă la procedura notarială.

Numirea;Cine o face ; Acte necesare

Numirea în funcție a notarului public se face de către ministrul de justiție , la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici împreună cu documentația din care rezultă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege :

a) Cerearea de numire în care solicitantul va declara pe propria răspundere că are numai cetățenia română;b) Dovada domiciliului în România;c) Copii de pe actele de studii;d) Cazierul judiciar;e) Caracterizarea de la Colegiul Director al Camerei Notarilor Publici în circumscripția căreia urmează să-

și desfășoare activitatea , cu privire la buna sa reputație;f) Certificat medical de sănătate , cu atestarea deplinei sale capacități psihice;g) Pentru notarul stagiar, dovada promovării examenului de notar public;h) Pentru cei care au susținut concurs în condițiile art.4 din prezentul regulament , în afara dovezii privind

exercitarea timp de 5 ani a uneia dintre funcțiile juridice prevăzute , se va prezenta și dovada că au fost declarați reușiți la concurs.

Depunerea jurământului

Notarul public va depune jurământul în fața ministrului justiției și a președintelui Uniunii Naționale a Notarilor Publici sau a reprezentanților acestora.Jurământul are următorul conținut :”Jur să respect Constituția și legile țării , să-mi îndeplinesc cu onoare și credibilitate publică , cu conștiință și fără părtinire atribuțiile ce-mi revin și să păstrez secretul profesional.Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a notarului public.Notarul public fără confesiune va depune jurământul fără formula religioasă , pe conștiință și onoare.

COMPETENȚA NOTARULUI PUBLIC

Atribuțiile notarului public

Notarul public exercită atribuțiile unei profesii liberale , el este investit să îndeplinească un serviciu de interes public și are statutul unei funcții autonome.

9

Competența generală

a) Redactarea înscrisurilor cu conținut juridic;b) Autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public , de parte personal sau de avocat;c) Certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;d) Legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri , a specimenelor de semnătură , precum și a sigiliilor;e) Darea de data certă înscrisurilor prezentate de părți;f) Primirea în depozit a înscrisurilor și documentelor prezentate de părți;g) Legalizarea copiilor de pe înscrisuri;h) Efectuarea și legalizarea traducerilor;

În îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin , notarul public are competență generală , cu excepțiile prevăzute în situațiile următoare:

a) Procdura succesorală notarială este de competența biroului notarial în circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu;

b) În cazul moștenirilor succesive, moștenitorii pot alege competența oricăruia dintre birourile notariale din circumscripția teritorială a judecătoriei în care și-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă;

c) Actele de protest al cambiilor ,biletelor la ordin și cecurilor se fac de biroul notarial din circumscripția teritorială a judecătoriei în care urmează a se face plata;

d) Eliberarea duplicatelor și reconstituierea actelor notariale se face de biroul notarial la care se află originalul acestor acte.

Competența teritorială

În materie succesorală , competența este stabilită în raport de ”circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu”.În circumpscripția unei asemenea judecătorii se pot afla mai multe birouri notariale.

Rezolavarea conflictelor de competență

În materie notarială legea reglementează două categorii de conflicte de competență : între birourile notariale din circumscripția aceleiași judecătorii și din circumscripția unor judecătorii diferite.Dacă birourile notariale în conflict se află în circumscripția teritorială a aceleiași judecătorii , competența de soluționare a conflictului revine acestei judecătorii.În cazul în care birourile notariale sunt situate în circumscripții diferite competența de soluționare a conflictului aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află biroul notarial cel din urmă sesizat.

Conflictul de compteneță se soluționeză de instanță la sesizarea părții interesate, iar hotărârea judecătoriei este definitivă.

DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE NOTARILOR PUBLICI

Drepturile notarilor publici

a) Dreptul notarului public la stabilitate în funcție ; el poate fi mutat din localitate numai cu acordul său;b) Dreptul la onorariu pentru serviciul prestat;c) Dreptul la concediu de odihnă , în condițiile stabilite prin statut;d) Dreptul la asigurări sociale pe baza contribuției stabilite în condițiile legii.

Îndatoririle notarilor publici

1. Obligația de a păstra secretul profesional;2. Obligația de respecta normele de drept substanțial și procedural aplicabile în materie notarială;

10

3. Obligația de a respecta normele de disciplină inerente serviciului public pe care-l îndeplinește; notarul public nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv fără a asigura funcținonalitatea biroului său;

4. Notarului public îi este interzis să-și facă reclamă prin orice mijloace;el poate recurge însă la anunțuri referitoare exclusiv la existența și sediul biroului notarial, programul de lucru și conținutul activității;

5. Obligația de a respecta normele si principiile eticii si ale deontologiei;

RĂSPUNDEREA CIVILĂ SI DISCIPLINARĂ A NOTARILOR PUBLICI

Răspunderea civilă

Notarul public răspunde pentru modul în care își îndeplinește atribuțiile cu privire la legalitatea raporturilor juridice pe care le constată și la exercitarea drepturilor și ocrotirea în condițiile legii a intereselor persoanelor care solicită încheierea actelor notariale.

Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată în condițiile legii civile, pentru încălcarea obligațiilor sale profesionale, atunci când acesta a cauzat un prejudiciu.

Considerațiile menționate prezintă semnificație și sub aspectul determinării naturii juridice a răspunderii notarului public.Răspunderea notarului public operează, de regulă , în condițiile dreptului comun privitoare la răspunderea delictuală.Este o răspundere profesională asemănătoare cu cea a medicului.În ipoteza unui prejudiciu cu prilejul acordării de consultații juridice notariale, pe baza de contract, răspunderea notarului va fi angajată în condițiile dreptului comun al răspunderii contractuale.Pentru dezdăunarea persoanelor păgubite s-a instituit , după modelul legislației franceze , un sistem de asigurare de răspundere profesională a notarului. Acesta se realizează prin Casa de Asigurări constituită în acest scop.

Răspunderea disciplinară

Legiuitorul determină abaterile disciplinare ce pot angaja răspunderea disciplinară a notarului public.Potrivit art .39 din din Legea nr.36/1995 răspunderea disciplinară poate interveni pentru următoarele abateri:

a) Întârziere sau neglijență în efectuarea lucrărilor;b) Lipsa nejustificată de la birou;c) Nerespectarea secretului profesional;d) Comportament care aduce atingere onoarei sau probității profesionale.

Exercitarea acțiunii disciplinare se face de către Colegiul Director al camerei notarilor publici.Acesta se poate autosesiza sau poate fi sesizat , după caz de ministrul justiției sau de Biroul Exectuiv al Consiliului Uniunii.Acțiunea disciplinară se exercită în termen de 60 de zile de la data când colegiul a luat la cunoștință de existența abaterii.

După terminarea anchetei administrative acțiunea disciplinară se exercită în fața Consiliului de disciplină.

Organul competent;Reguli de judecată.

Competența de soluționare a abaterilor disciplinare aparține Consiliului de disciplină constituit la nivelul Uniunii.Organul de jurisdicție disciplinară este alcătuit din 15 membrii , câte unul din fiecare cameră , desemnați de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani.Congresul adoptă hotărârea de constatare a alegerii membrilor Consiliului de disciplină.

Consiliul de disciplină își desfășoară activitatea în mod independent și nu se subordonează nici unui organ de conducere al Uniunii.El judecă în complet format din 3 membrii , prezidat de președintele Consiliului de disciplină sau de unul dintre membrii acestuia desemnat de președinte.

În scopul stabilirii răspunderii diciplinare este obligatorie efectuarea unei cercetări prealabile.Legea 36/1995 limitează cercetarea prealabilă doar la aplicarea unor sancțiuni grave , pentru suspendarea din funcție sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă care se efectuează de către Colegiul Director.Cercetarea precede și faza dezbaterilor contradictorii în fața Consiliului de Disciplină.

11

Audierea notarului este obligatorie , acesta fiind îndreptățit sa ia cunoștință de oncținutul dosarului și să-și formuleze apărarea.

La judecată se citează în mod obligatoriu atât titularul acțiunii disciplinare - colegiul director - , cât și notarul public.După administrarea și cercetarea probelor Consiliul de disciplină se pronunță cu majoritate de voturi asupra acțiunii disciplinare.Hotărârea se semnează de președintele completului și de secretar și se comunică părților în termen de 15 zile.Hotărârea trebuie să cuprindă elementele unei veritabile sentințe judecătorești.

Sancțiunile disciplinare :

a) Observație scrisă ;b) Amendă de la 50.000 la 200.000 lei;c) Suspendarea din funcție pe o durată de maximum 6 luni;d) Excluderea din profesie.În ceea ce privește amenda precizăm că aceasta face venit la bugetul camerei notarilo publici.

Neachitarea amenzii , în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii , atrage suspendarea de drept a notarului public din funcție.Suspendarea va dainui până la achitarea sumei.Hotărârea de aplicare a amenzii constituie , potrivit legii titlu executoriu.

Căi de atac:

Împotriva hotărârii pronunțate părțile pot face contestație la Consiliul Uniunii , în termen de 10 zile de la comunicare , pentru părțile lipsă și de la pronunțare , pentru cei care au fost prezenți .

Contestația se soluționează de Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici cu citarea părților. Decizia pronunțată în contestație se adoptă cu majoritate de voturi , se redactează în termen de 15 zile de la pronunțare și se comunică părților.

Hotărârea pronunțată de Consiliul Uniunii poate fi atacată la instanța judecătorească competentă civilă sau de contencios administrativ , după caz. În practică un asemenea litigiu este considerat ca fiind de competența Curții de apel în temeiul art.3 pct.1 C.proc.civ. Soluția care s-ar impune de lege ferenda este aceea a determinării expresei a competenței instanțelor de contencios administrativ.

ÎNCETAREA ȘI SUSPENDAREA CALITĂȚII DE NOTAR PUBLIC

Încetarea calității de notar public (art. 23 din lege)

a) La cerere;b) Prin pensionare sau în cazul constatării incapacității de muncă;c) Prin desfințarea biroului notarului public , urmată de neexercitarea fără justificarea de către titularul

acestuia a profesiei , într-un alt birou de notar public , în termen de 6 luni;d) Prin excluderea din profesie , dispusă ca sancțiune disciplinară;e) În caz de vădită incapacitate profesională , constatată în urma unor inspecții repetate;f) În cazul condamnării definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave sau care aduce

atingere prestigiului profesiei.g) În cazul în care notarul public nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de art.16 lit.a , d. și f. din Legea

nr.36 / 1995 (adica nu mai are cetățenia rom. , domiciliul în Rom. și nu mai are capcitatea de exercițiu a drepturilor civile , nu se mai bucură de o bună reputație și nu mai este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției);Încetarea calității de notar public se constată sau se dispune după caz de ministrul justiției.

Suspendarea calității de notar public (art. 24 din lege)

a) În caz de incompatibilitate;

12

b) În cazul aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute de art.41 lit.c din lege adică suspendarea din funcție pe o perioadă de maxim 6 luni și în cazul în care împotriva notarului public s-a luat măsura arestării preventive;

c) În caz de neachitare a obilgațiilor bănești profesionale, după 6 luni de la scadența acestora, până la achitarea debitului;

d) În caz de incapacitate temporară de muncă.Suspendarea ca măsură disciplinară , poate fi dispusă pe o perioadă de maximum 6 luni.În cazul arestării

preventive măsura suspendării poate dura până la soluționarea cauzei penale.În cazul condamnării pentru una din infracțiunile prevăzute de art.23 lit. f din lege se va dispune excluderea din profesie.În toate cazurile , suspendarea se dispune de ministrul justiției , la solicitarea Cosiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

NOTARUL STAGIAR: ANGAJARE; ATRIBUȚII; DREPTURI ȘIÎNDATORIRI; SUSPENDARE ȘI ÎNCETARE.

NOTARUL STAGIAR

Condiții necesare

a) Are numai cetățenia română și domiciliul în România și are capacitatea de exercițiu a drepturilor civile;b) Este licențiat în drept - științe juridice - sau doctor în drept;c) Nu are antecedente penale;d) Se bucură de o bună reputație;e) Cunoaște limba română;f) Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției;g) Este angajat într-un birou de notar public;h) Se află în perioada de stagiu până la promovarea examenului de notar public;i) Nu depășește 5 ani de la data obținerii diplomei de licență.

Cererea de angajare și dovezile necesare

Cererea de angajare , avizată de către Colegiul director al Camerei notarilor publici va fi însoțită de dovezile corespunzătoare îndeplinirii condițiilor prevăzute mai sus.

Numărul notarilor stagiari care pot fi angajați în birourile notariale se stabilește , de regulă , anual de către Colegiul director al fiecărei Camere a notarilor publici.

Angajarea notarilor stagiari în cadrul unui birou notarial în care funcționează mai mulți notari publici asociați se va putea face de către oricare dintre aceștia dacă îndeplinesște condițiile stabilite prin Statutul Uniunii.

Verificarea în perioada de stagiu

În perioada de stagiu , Camera notarilor publici va verifica semestrial stadiul de pregătire și formarea profesională a notarului stagiar, precum și modul cum acesta și-a îndeplinit atribuțiile care i-au fost delegate de notarul public.Constatările verificărilor perioadice și măsurile luate se vor consemna în procese – verbale semnate de reprezentantul Camerei notarilor publici și de notarul public la care își exercită activitatea notarul stagiar și se vor aduce la cunoștință celui verificat.

Atribuțiile care pot fi delegate notarului stagiar:

a) Efectuarea lucrărilor de secretariat;b) Legalizarea copiilor de pe înscrisuri;c) Legalizarea semnăturii traducătorului;d) Darea de dată certă a înscrisurilor prezentate de părți;e) Redactarea unor proiecte de înscrisuri cu conținut juridic.

13

Examenul de notar public

Uniunea Națională a Notarilor Publici organizează annual , de regulă în perioada 1-31 octombrie , exameul de notar public pentru notarii care până la data examenului , au îndeplinit stagiul de pregătire de 2 ani. Durata de pregătire a notarilor stagiari poate fi considerată îndeplinită după cel puțin un an de activitate , dacă s-au distins în profesie și anterior angajării lor , au exercitat și alte funcții de specialitate juridică timp de cel puțin un an.Data examenului se va stabili de președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici , cu acordulministrului justiției și va fi comunicată Camerelor Notarilor Publici cu 30 de zile înainte de această dată , în vederea înștiințării candidaților.Examenul va consta în probe scrise cu caracter teoretic și practic din domeniile dr.civil , familiei , comercial , internațional privat , procedurii notariale, constituțional și legislație notarială.

Media minimă de promovare este 7 fără a putea fi mai mică de 5 la oricare dintre probele de examen.

EVIDENȚELE ACTIVITĂȚII NOTARIALE

Registrele prevăzute de art.40 din Regulament si înregistrările (înscrierile) care se fac în ele

a) Registrul general – se înregistrează toate lucrările notariale , cu excepția celor privind procedura succesorală, primirile în depozit de înscrisuri , documente și valori precum și protestele.Fiecare lucrare va avea număr distinct de înregistrare.Înscrisurile autentice sunt înregistrate separat după obiectul lor , ele vor avea un număr special de autentificare;

b) Opisul registrului general – are ca scop consemnarea numelui prenumelui tuturor părților ce au figurat în actul notarial.Această consemnare se face în ordine alfabetică.Legalizările copiilor și traducerilor nu se opisează;

c) Registrul de succesiuni – se înregistrează toate dosarele succesorale.Pentru evitarea unei duble proceduri succesorale este obligatorie verificarea din oficiu a existenței unui alt dosar cu același obiect, la același birou notarial sau alt birou notarial din aceeași circumscripție.Poziția din registru succesoral se închide doar la finalizarea procedurii prin eliberarea certificatului de moștenitor , în caz de suspendare a procedurii sau în alte cazuri de închidere a procedurii succesorale.În caz de repunere pe rol se face o nouă înregistrare a dosarului;

d) Opisul succesiunilor – în el se evidențiază , așadar , numele și prenumele autorului succesiunii , precum și numărul de înregistrare a dosarului;

e) Registrul de termen succesorale – evidențiază ședințele și soluțiile adoptate în cauzele succesorale. Certificatele de moștenitor au un număr evidențiat în ordinea soluționării cauzelor.La sfârșitul fiecărei luni secretarul biroului notarial înscrie în registrul de termene succesorale situația dosarelor existente pe rol , a celor rezolvate , cu soluțiile date , taxele și onorariile stabilite , precum și cauzele rămase nesoluționate;

f) Registrul de depozite – cuprinde mențiuni referitoare la înscrisurile , documentele și valorile precizate în procesul verbal de inventariere a bunurilor succesorale și pe care notarul public a încuviințat să le păstreze în biroul său;

g) Registrul de proteste – evidențiază zilnic și în ordinea dată efectele de comerț prestate cu efectuarea mențiunilor cerute de lege;

h) Regsitrul de consultații juridice notariale – toate consultațiile juridice acordate se înregistrează în registrul corespunzător de consultații.În cazul consultațiilor scrice se păstreză și o mapă specială cu câte un exemplar al acestora;

i) Registrul de traduceri – notarii care folosesc traducători angjați cu contract de muncă sunt obligați să țină și un regsitru de traduceri;

j) Registrul de corespondență – se consemnează corespondența oficială a notarului public , alta decât cea înregistrată în alte registre.

Reguli privind utilizarea registrelor

Înainte de utilizare , toate registrele vor fi numerotate , sigilate și semnate de notarul public.În acest sens se încheie și un proces verbal pe prima pagină a registrului.La terminarea registrului sau anului calendaristic se întocmește un proces verbal de închidere a registrului (sub ultima înregistrare).

14

Toate înregsitrările se fac în momentul și în ordinea obligatorie a primirii lucrărilor.Regulamentul determină și modul de remediere a erorilor de înregistrare.Acestea ”se îndreaptă fără a se șterge vechiul text , peste care se trage o linie , astfel ca acesta să poată fi citit”.

Mapele cu acte întocmite

Fiecare birou notarial este obligat să organizeze mape cu actele întocmite.Actele autentice se păstrează în mape a câte 50 de acte împreună cu documentația necesară (actele care au stat la baza autentificării). Celelalte se păstreaza în mape de câte 100 de acte.

O mapă specială trebuie să cuprindă certificatele de moștenitor.La fiecare certificat de moștenitor se va atașa și încheierea finală a procedurii succesorale (întocmită în 2 exemplare , unul păstrându-se în dosarul succesoral).

Datorită rolului și importanței sale , art. 102 din Legea nr.36/1995 dispune că arhiva activității notariale este proprietatea statului.

PROCEDURILE NOTARIALE

PROCEDURA AUTENTIFICĂRII ACTELOR NOTARIALE

Actul îndeplinit de notarul public , purtând sigiliul și semnătura acestuia este de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege.

Verificările făcute de notar

Prima operație ce trebuie realizată o constituie identificarea părților.Dacă ele sunt cunoscute personal de notar se va menționa în încheiere această imprejurare.În cazul în care notarul public nu cunoaște părțile , este obligat să se convingă de indentitatea acestora, stabilită , după caz , prin:

a) Acte de identitate sau legitimații oficiale prevăzute cu semnătură, ștampliă și fotografia posesorului;b) Atestarea avocatului care asistă partea;c) 2 martori de identitate , cunoscuți personal de notarul public sau legitimați conform lit. a);

Nu poate fi martor de identitate cel care :a) Nu a împlinit 18 ani;b) Figurează în act ca parte sau beneficiar;c) Din cauza unei deficiențe psihice sau fizice nu este apt pentru dovedirea identității.

Dacă notarul public are rezerve privitoare la deplinătatea facultăților mintale ale vreuneia dintre părți, autentificarea se va face doar după atestarea , de către un medic specialist a faptului că partea ”poate să-și exprime în mod valabil consimțământul în momentul încheierii actului”.

Luarea consimțământului

Pentru a lua consimțământul părților notarul procedează în felul următor : după citirea actului întreabă părțile dacă au înțeles conținutul actului și dacă acesta exprimă voința lor.În prezența unor motive temeinice consimțământul poate fi luat părților și separat.Notarul public va menționa , în acest caz în încheierea de încuviințare a autentificării ora și locul luării consimțământului fiecărei părți.

În cazul surdului , mutului sau surdomutului , știutori de carte , declarația de voință se exprimă în scris , în fața notarului , prin înscrierea , înaintea semnăturii , a mențiunii ”consimt la prezentul act , pe care l-am citit”

Dacă persoanele menționate se află în imposibilitate de a scrie , declarația de voință se va luat prin interpret.În cazul nevăzătorilor , notarul va întreba partea în cauză daca a auzit bine când i s-a citit înscrisul și dacă cele auzite reprezintă voința sa; aceste împrejurări vor fi consemnate în încheierea de autentificare.Este posibil ca partea , datorită unor infirmități sau din alte cauze , să nu poată semna înscrisul; notarul va face mențiune despre aceste împrejurări în încheierea de autentificare , iar mențiunea astfel făcută va ține loc de semnătură.

15

Semnarea înscrisului

Toate exemplarele originale ale înscrisului autentificat , solicitate de părți , precum și cel destinat arhivei notariale , împreună cu anexele ce fac parte integrantă din acest înscris , se semnează în fața notarului de către părți , reprezentanții lor și , când este cazul , de martorii asistenți ori de redactorul înscrisului.

Încheierea de autentificare:

a) Sediul biroului notarial;b) Denumirea încheierii și numărul acesteia;c) Data îndeplinirii actului notarial;d) Numele și prenumele notarului public;e) Locul unde s-a îndeplinit actul notarial , în cazul îndeplinirii în afara sediului biroului notarial ,

precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea în acel loc;f) Numele sau denumirea părților , domiciliul sau sediul acestora și mențiunea faptului prezentării lor în

persoană , reprezentate ori asistate , precum și modul în care li s-a constatat identitatea , cu excepția încheierilor prin care se dă dată certă înscrisurilor sau se legalizează copii de pe înscrisuri;

g) Arătarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă ale actului notarial întocmit în raport cu natura acelui act;

h) Constatarea îndeplinirii actului notarial și a citirii acestuia de către părți;i) Mențiunea perceperii taxelor de timbru , a onorariului și cuantumul acestora;j) Semnătura notarului public;k) Sigiliul biroului notarului public;l) Constatarea că s-a luat consimțământul părților;m) Constatarea că înscrisul a fost semnat în fața notarului de toate părțile;n) Numărul anexelor cuprinse în actul autentic;o) Dispoziția de învestire cu formă autentică , care se exprimă prin cuvintele : ”Se declară autentic

prezentul înscris”.

Fiecare parte poate solicita cel puțin un exemplar original al înscrisului autentic.Actul autentificat de notarul public care constată o creanță certă și lichidă are putere de titlu executoriu

la data exigibilității acesteia.În lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.

PROCEDURA SUCCESORALĂ NOTARIALĂ

Deschiderea procedurii succesorale.Competența notarului public.

Cauzele succesorale întră în competența birourilor notariale doar în cazul acordului dintre moștenitori. Orice problemă litigioasă în materie succesorală conduce la suspendarea procedurii în fața notarului public și atrage după sine competența instanței de judecată.Prin urmare procedura succesorală este o procedură necontencioasă.

Competența de soluționare a cauzelor succesorale necontencioase aparține biroului notarial din raza teritorială în care defunctul a avut ultimul domiciliu.

De la regula menționată anterior face excepție cazul în care defunctul nu a avut domiciliul în țară.Pentru această ipoteză legea determină competența notarului public din circumscripția teritorială a judecătoriei în care defunctul și-a avut bunurile cele mai importante ca valoare.

După sesizare notarul public este obligat sa-și verifice propria competență , iar dacă constată că cererea intră în atribuțiile altui birou notarial trebuie să-și decline competența în favoarea acestuia.

16

În situația în care în circumscripția teritorială conrespunzătoare ultimului domiciliu al defunctului există mai multe birouri notariale , competența de realizarea a procedurii succesorale revine ”primului birou sesizat”.

Procedura succesorală se deschide, după caz, la cererea oricărei persoane interesate , a procurorului , precum și a secretarului consiliului local.Sesizarea organelor notariale se poate face de orice persoană interesată , nu numai de către moștenitori.

Cererea pentru deschiderea procedurii succesorale trebuie să cuprindă în toate cazurile mențiuni privitoare la : datele de stare civilă ale defunctului , numele , prenumele și domiciliul moștenitorilor prezumtivi; bunurile defunctului , cu menționarea valorii lor , precum și precizări privitoare la pasivul succesiunii.Înregistrarea cererii se va face doar după ce se stabilește că nu a fost înaintat un alt dosar cu același obiect la biroul notarial respectiv sau la un alt birou din aceeași circumscripție.

Măsuri de inventariere și conservare a bunurilor succesorale.

Inventarierea se face la cererea persoanelor interesate și în cazurile prevăzute de lege.Ea se poate face de notarul public sau de un delegat al acestuia.În mod obișnuit inventarierea se face după sesizarea biroului notarial.Cererea de inventariere ține loc și de cerere de deschidere a acestei proceduri.Ea va trebui să cuprindă însă toate elementele unei cereri pentru deschiderea succesiunii.

Procedura inventarierii se poate realiza numai cu acordul persoanei în posesia căreia se află bunurile defunctului.Dacă persoana ce se află în posesia bunurilor refuză efectuarea inventarului , se va încheia un proces verbal , semnat de cei prezenți.

Inventarierea bunurilor se consemnează într-un proces verbal ce va cuprinde ”enumerarea , descrierea și evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data decesului”.Bunurile a căror proprietate este contestată se consemnează separat.Dacă cu prilejul inventarierii se găsește un testament lăsat de defunct acesta va fi vizat spre neschimbare și va fi depus la biroul notarial.

La sfârșitul operațiilor de inventariere se procedează la întocmirea invetarului, care se va semna de cel care l-a redactat, de moștenitorii prezenți , iar în lipsa succesibililor sau a refuzului lor de a semna , de martorii prezenți.

Notarul public poate lua măsuri pentru conservarea bunurilor ce au format obiectul inventarului.Astfel , dacă există pericol de dispariție notarul public pune bunurile sub sigiliu sau le predă unui custode.Dacă în timpul inventarului se găsesc sume de bani, cecuri sau alte valori se vor depune în depozit notarial sau la o insitituție specializată ; despre această situație se face și cuvenita mențiune într-un proces verbal de inventariere.

Toate măsurile de conservare trebuie comunicate moștenitorilor legali , lagatarilor și , când este cazul executorilor testamentari.Aceste măsuri pot fi completate sau modificate până la încheierea finală a procedurii succesorale.Precizăm că măsurile de conservarea încetează la data finalizării procedurii succesorale.

Legea consacră și posibilitatea exercitării căii de atac a plângerii atât împotriva inventarului întocmit, cât și împotriva măsurilor de conservare luate de notarul public.Plângerea poate fi exercitată de orice persoană care se consideră vătămată prin măsurile respective.Un asemenea interes în promovarea plângerii îl au în primul rând moștenitorii , dar și terțele persoane pot fi îndreptățite să se plângă împotriva măsurilor luate de notar.

Desfășurarea porcedurii succesorale

După înregistrarea cauzei la biroul notarial, se dispune citarea moștenitorilor, iar dacă există testament se vor cita și legatarii, precum și executorul testamentar.Prezența moștenitorilor este necesară pentru soluționarea tuturor problemelor succesorale , întrucât procedura notarială se bazează pe acordul părților.

În cazul existenței unui legat universal se va cita numai legatarul , dacă acesta a fost instituit printr-un testament autentic și nu a avut moștenitori rezervatari.Dacă testamentul este olograf sau mistic se vor cita în mod obligatoriu toți moștenitorii legali.

Notarul public poate fi sesizat și cu o succesiune pretins vacantă , de către organele administrației publice , situație în care se va cita autoritatea competentă a prelua bunurile.

În procedura succesorală pot dobândi calitatea de moștenitori și minori sau persoane puse sub interdicție.De aceea , legea dispune că în asemenea împrejurări se va cita reprezentantul legal și autoritatea tutelară.

După citarea legală a tuturor moștenitorilor sau a reprezentanților lor, atunci când este cazul , notarul public va proceda la administrarea tuturor dovezilor în vederea soluționării cauzei.

17

Spre a stabili calitatea moștenitorilor notarul public va trebui să verifice , în prealabil , dacă aceștia au acceptat succesiunea în termenul legal.Acceptarea sau neacceptarea moștenirii se va stabili pe baza declarațiilor părților , a martorilor și a celorlalte documente prezentate de părţi.De asemenea , notarul public este obligat să verifice dacă s-a înscris în registrul special de renunţări la succesiune vreo declaraţie de renunţare sau de acceptare sub beneficiu de inventar.

Calitatea moştenitorilor şi numărul acestora se determină prin acte de stare civilă şi cu martori.Componenţa masei succesorale se dovedeşte prin înscrisuri sau prin orice alte mijloace de probă permise

de lege.

Suspendarea procedurii succesorale

a) Dacă au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii şi deşi legal citaţi succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de moştenitor şi există dovada că cel puţin unul dintre ei a acceptat moştenirea;

b) Dacă succesibilii îşi contestă unii altora calitatea sau nu se înţeleg asupra componenţei masei succesorale şi cu privire la întinderea drepturilor care li se cuvin;

c) Dacă moştenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s-au adresat instanţei pentru stabilirea drepturilor lor.

Măsura suspendării se dispune în toate cazurile printr-o încheiere.Ea trebuie să cuprindă toateelementele ce au rezultat din dezbateri , cu privire la identitatea celor prezenți, la opțiunea succesorală și la compunerea masei succesorale.Dosarul succesoral se poate repune pe rol oricând , dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea.

Încheierea procedurii succesorale. Certificatul de mostenitor

Încheierea reprezintă un act procedural important și se întocmește la fiecare termen de către notarul public.Ea este o oglindă fidelă a faptelor petrecute la fiecare termen al dezbaterilor succesorale.De aceea art.79 din Legea nr.36/1995 enunță elementele necesare ale încheierii , respectiv : mențiuni cu privire la îndeplinirea procedurii , declarațiile părților , prezența martorilor și măsurile dispuse de notarul public.

Încheierea finală trebuie să cuprindă toate elementele comune încheierilor notariale.Ea trebuie să mai cuprindă și următoarele elemente : numele , prenumele și ultimul domiciliu al defunctului ; data decesului ; numele și domiciliul moștenitorilor și legatarilor ; întinderea drepturilor cuvenite moștenitorilor și legatarilor; bunurile și datoriile moștenirii ; taxele de timbru ; onorariul și alte date relevante.

În cadrul procedurii succesorale moștenitorii pot conveni să-și împartă bunurile ce au format obiectul dezbaterilor.Împărțeala se va consemna în încheierea de finalizare a procedurii succesorale.Într-o asemenea situație în încheiere se va indica modul de împărțeală și bunurile atribuite fiecărui moștenitor.

În termen de 20 de zile de la finalizarea procedurii succesorale se redactează certificatul de moștenitor.El se întocmește pe baza încheierii finale și cuprinde tocmai constatările din aceasta cu privire la : masa succesorală , numărul și calitatea moștenitorilor și cotele ce le revin din patrimoniul defunctului .

Certificatul de moștenitor se întemeiază pe acordul de voință al prților asupra tuturor aspectelor succesorale ale cauzei.

Certificatul de moștenitor nu îndeplinește decât funcția unui instrument probator ; el constată calitatea de moștenitor , dobândită ca urmare a deschiderii succesiunii.Se poate afirma că certificatul de moștenitor se înfățișează ca un document oficial constatator al calității de succesor și ca un act caracteristic procedurii necontencioase.

Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor conform legii.Până la anularea sa prin hotărârea judecătorească , certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.

Legea consacră și posibilitatea eliberării unui certificat de moștenitor suplimentar în ipoteza omiterii unor bunuri din masa succesorală , în vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală.

18

PROCEDURILE NOTARIALE (CU EXCEPȚIA AUTENTIFICĂRII SIPROCEDURII SUCCESORALE)

Legalizarea semnăturilor

Notarul public poate legaliza semnătura părților ”numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere forma autentică ca o condiție de valabilitate a actului”.

Pentru legalizarea semnăturii, părțile trebuie să prezinte exemplarele înscrisului nesemnate.În încheierea de legaliazare de semnătură se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării de semnătura în sensul art. 49 lit. g , prin următoarele mențiuni :

a) Data (anul , luna , ziua);b) Numele părții și faptul prezentării ei în persoană;c) Constatarea subscrierii în fața notarului a tuturor exemplarelor înscrisului.

Legea permite notarului public să procedeze , la cererea părții , și la legalizarea specimenului de semnătură.În acest scop , partea se va prezenta personal la sediul biroului notarial și va semna în fața notarului public.Încheierea de legalizare va cuprinde aceleași elemente ca și cele de mai sus cu adaptările necesare , în privința cerinței lit. c).

Darea de dată certă înscrisurilor

Înscrisurile autentice au dată certă din ziua întocmirii lor, iar aceasta face dovadă până la înscrierea în fals.De aceea , darea de dată certă vizează înscrisurile sub semnătură privată.Înscrisurile sub semnătură privată dobândesc dată certă potrivit art.1182 C.civ. , numai în urma survenirii unor împrejurări anume prevăzute de acest text (prezentarea actului la o instituție sau autoritate publică , înregistrarea înscrisului într-un registru public, moartea uneia din persoanele care l-a subscris , trecerea înscrisului , chiar în prescurtare ,în actele întocmite de funcționarii publici).

Potrivit textului evocat înscrisul căruia urmează să i se atribuie dată certă se întocmește în numărul de exemplare cerut de parte.În încheierea de dată certă se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale pentru darea de dată certă în sensul art.49 lit. g) din legea 36/1995 prin următoarele mențiuni :

a) Data (anul , luna , ziua ) , iar la cererea părții și ora;b) Starea în care se află înscrisul.

Data înscrisului corepsunde cu ziua prezentării înscrisului la notar și întocmirii încheierii anterior menționate.

Certificarea unor fapte

Notarul public are în baza dispozitiei art.91 din legea 36/1995 posibilitatea de a constata personal următoarele fapte:

a) Faptul că o presoană se află în viață;b) Faptul că o persoană se alfă într-un anumit loc;c) Faptul că persoana din fotografie este aceiași cu persoana care cere certificarea;d) Faptul că o persoană , ca urmare a unei somații sau notificări , s-a prezentat sau nu într-o anumită zi și la

o anumită oră la sediul biroului notarial și declarația acesteia.În cazul certificării faptelor prima obligație a notarului public este aceea de a proceda la identificarea

persoanei care i se adresează , după care se va întocmi încheierea corepsunzătoare în numărul de exemplare solicitat , plus un exemplar pentru arhivă.

Pentru certificarea faptului că persoana din fotografie este aceiași cu persoana care solicită certificarea , partea va depune o fotografie de dată recentă , în numărul de exemplare cerute a fi certificate , plus unul pentru arhivă.Încheierea de certificare se va întocmi în acest caz , într-un singur exemplar care se va păstra în arhiva notarului public , iar pe versoul fiecărei fotografii se va face următoarea mențiune semnată de notarul Public : ”România.Biroul notarului public.Sediul---------- nr.----------/20--------.Persoana din fotografie este -------------- identificată prin ------------------ Notar Public . L.S.”

Pentru certificarea faptului că o persoană s-a prezentat în urma unei somații sau notificări la o anumită oră la sediul biroului notarial , partea interesată va depune duplicatul somației , împreună cu procesul-verbal de

19

înmânare întocmit de autoritatea competentă.Notarul public va verifica apoi dacă somația s-a făcut în condițiile legii , iar în caz contrar va solicita repetarea procedurii de somare cu execpția cazului în care persoana somată se prezintă și acoperă astfel neregularitățile procedurii de chemare.La ora indicată în somție , notarul public dispune să se strige de 3 ori la intevale de 5 minute numele și prenumele persoanei chemate.Declarația persoanei chemate se va consemna în încheierea semnată de notarul public și de părțile interesate.Se face mențiune corespunzătoare în încheiere și în cazul refuzului de a face declarația sau de a semna , precum și în ipoteza neprezentării persoanei somate.Încheierea se va întocmi în numărul de exemplare solicitat de parte plus un exemplar pentru arhiva notarului public.Potrivit art.92 din Legea nr. 36/1995 , notarul public , la cerere , certifică procesele verbale și hotărârile adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților societăților comerciale , printr-o încheiere în care se va menționa data și locul adunării, faptul semnării procesului verbal sau a hotărârii de către preșendintele adunării generale sau de către toți participanții.La cererea președintelui sau a unei părți dintre participanții la adunarea generală , notarul public poate stabili identitatea participanților.

Certificările menționate mai sus sunt solicitate , cel mai adesea din rațiuni de ordin probatoriu , astel că ele pot fi folosite într-un eventual litigiu civil.

Legalizarea copiilor după înscrisuri

Notarul public eliberează copii legalizate după înscrisurile originale prezentate de părți, după confruntarea copiei cu originalul.Cererea pentru legalizarea copiei trebuie să identifice înscrisul și să precizeze numărul de exemplare solicitate a fi legalizate.

Încheierea va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării copiei în sensul art 49 lit .g) prin următoarele mențiuni:

a) Atestarea conformității copiei cu înscrisul prezentat;b) Starea în care se află înscrisul;c) Semnătura secretarului care a făcut colaționarea.

Un exemplar al copiei va fi reținut la dosar.Regulamentul de aplicare a Legii 36/1995 precizează că nu se pot elibera copii legalizate de pe înscrisurile care coțin corecturi , ștersături, adăugiri , cuvinte tăiate sau alte particularități , dacă nu sunt confirmate prin semnătura și sigiliul autorității care le-a întocmit sau , după caz semnătura părților.

De asemenea , potrivit Regulamentului , se pot elibera atât copii de pe un înscris în întregime , cât și de pe părți determinate ale acestuia, cu condiția în această ultimă ipoteză de a nu se denatura , printr-o astfel de copie , înțelesul integral al înscrisului.

Legea permite să se legalizeze și o copie după un înscris sub semnătură privată.În acest caz se va face mențiune expresă în încheiere că înscrisul după care s-a eliberat copia este sub semnătură privată.Notarul public poate elibera copii legalizate și după înscrisurile notariale din arhivă.Copiile legalizate de pe actele autentificate din arhiva biroului notarial se eliberează numai părților , succesorilor și reprezentanților acestora precum și celor ce justifică un drept sau un interes legitim.

Primirea în depozit de înscrisuri și documente

La primirea în depozit a unor înscrisuri și documente , notarul public va menționa , în încheiere , că s-au îndeplinit condițiile speciale esențiale ale primirii în depozit , în sensul art.49 lit.g prin următoarele mențiuni :

a) Data depunerii (anul , luna , ziua) , iar la cererea părții și ora;b) Identificarea înscrisurilor predate , arătându-se toate datele necesare în acest scop;c) Numele deponentului și al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile;d) Termenul de păstrare.

Încheierea de primire în depozit se întocmește în numărul de exemplare cerut de parte, plus unul pentru arhivă.Restituirea , înscrisurilor , documentelor sau valorilor primite în depozit se face pe baza semnăturii părților , succesorilor sau , după caz , reprezentanților acestora, în registrul de depozite.

20