Investigarea Termenului Biometrie

2

Cuprins:

Capitolul 1: Termenul Biometrie........................................................................................3

1.1 Generalitati - Definerea Termenului Biometrie......................................................3

1.2 Biometrie Ocupationala..........................................................................................5

Capitolul 2: Domenii de Utilizare a Biometriei....................................................................7

2.1 Biometrie Fetala......................................................................................................7

2.2 Biometria Criminalistica........................................................................................10

2.3 Biometria Arheologica...........................................................................................14

2.4 Biometria in Securitate si Accesul Sistemelor Informatice....................................17

Concluzii...........................................................................................................................20

Bibliografie.............................................................................................................. .........21

3

Capitolul 1: Termenul Biometrie

1.1 Generalitati - Definirea Termenului Biometrie

Termenul biometrie este un termen care se foloseste in mai multe domenii. Biometria

provine din cuvintele grecesti "bios" care inseamna viață si "metron" care inseamna măsură,

acest termen se referă la două domenii diferite de studiu și aplicații. Primul este cel mai

vechi și folosit în studiile biologice, inclusiv studii referitoare la domeniul forestier pentru

sinteze, analize și managementul datelor cantitative obținute pentru comunități biologice

cum ar fi pădurile. Mult mai recent și deja mult mai cunoscut, termenul biometrie include

studii ale metodelor de recunoaștere a persoanelor bazate pe măsurători fizice sau

măsurători de comportament.

Astfel biometria devine integrata foarte multe domenii de activitate si devine foarte

diversificata. Cateva dintre aceste domenii vor fi enumerate si exemplificate.

Biometria este utilizată de asemenea, pentru a identifica indivizi în grupuri aflate sub

supraveghere. Caracteristicile biometrice pot fi împărțite în două clase principale:

4

Fiziologice, sunt legate în general de formele corpului. Exemplele includ, dar nu sunt

limitate la amprente, geometria mâinii, recunoașterea feței, recunoașterea irisului care a

înlocuit-o în mare măsură pe cea a retinei, ADN și odor/miros.

Comportamentale, sunt legate de comportamentul unei persoane. Exemplele includ, dar

nu sunt limitate la ritmul tastării, mers și voce. Unii cercetători au inventat termenul

de comportametrie pentru această clasă a datelor biometrice.

Strict vorbind, vocea este, de asemenea, o trăsătură fiziologică deoarece fiecare persoană

are un tract vocal diferit, dar recunoașterea vocii se bazează în principal pe

studiul modului în care o persoană vorbește, de obicei clasificat ca și comportamental.

Biometria poate cuprinde investigaţiile funcţionale, poate reprezenta joncţiunea dintre

statistică şi prelevarea de informaţii medicale sau biologice, dar poate cuprinde mijloacele şi

metodele de identificare a persoanei prin achiziţia de informaţii fiziologice şi

comportamentale ale acesteia.

5

1.2 Investigatile Biometrice Ocupationale

Investigaţiile biometrice ocupaţionale se referă la mijloacele şi metodele de prelevare a

unor indicatori fiziologici şi comportamentali în situaţia în care subiectul uman se află în

timpul exercitării profesiei.

Rezultatele investigaţiilor biometrice ocupaţionale devin utile astfel:

Determină starea de sănătate a subiectului uman

Permit acţiuni preventive pentru conservarea stării de sănătate

Cresc eficienţa la locul de muncă

Asistă factorii de decizie în luarea de măsuri pentru optimizarea activităţii

profesionale a angajaţilor

Identifică posibile surse ce pot provoca boli ocupaţionale

Conduc la luarea de măsuri eficiente pentru proiectarea ambientului la locul de

muncă prin măsuri ergonomice

Contribuie la optimizarea designului unor produse comerciale

Contribuie la eficientizarea proceselor de reabilitare în cazul persoanelor cu

deficienţe psiho-locomotorii

Contribuie în general la creşterea calităţii vieţii

6

Investigaţiile biometrice ocupaţionale cuprind :

Determinarea unor indicatori geometrici

Determinarea unor indicatori cinematici

Determinarea unor indicatori cinetostatici

Determinarea unor indicatori dinamici

Determinarea parametrilor fluidelor

Investigaţiile biometrice ocupaţionale se ocupă de

Deteminări fiziologice

Determinări comportamentale (psihologice)

Indicatorii geometrici fac referire la: Datele antropometrice ale persoanei ( lungimi şi

unghiuri ) si la geometria coloanei vertebrale (coordonatele unor puncte caracteristice,

unghiul Cobb etc )

Indicatorii cinematici provin din: Analiza echilibrului, analiza mersului ( timp, viteză,

acceleraţie ) si determinarea mobilităţii sistemului musculo-scheletal ( curse unghiulare şi

liniare )

Indicatorii cinetostatici fac referire la : Determinarea de forţe şi momente, si determinarea

de presiuni ( presiunea plantară)

Indicatorii dinamici se referă la: Determinarea indicatorilor vibraţiilor la nivelul corpului

uman (amplitudine, acceleraţie, frecvenţă ) si la determinarea tremurului.

7

Capitolul 2: Domenii de utilizare a Biometriei

2.1 Biometria Fetala

Biometria fetala reprezinta o analiza ecografica fetala prin care se fac masuratori cu privire

la evolutia sacului gestational, cat si pentru evolutia fatului, mai exact dimenstiunile

acestuia. Rezultatele obtinute la biometria fetala difera in functie de varsta gestationala la

care se face biometria (masurarea dimensiunilor biologice).

In mod normal unei persoane gravide i se fac 4 biometrii fetale, fiecare dintre acestea find

facute in diferite stadii de dezvoltare ale fatului.

1. intre 6 si 8 saptamani – se face biometrie fetala pentru confirmarea sarcinii, dimensiunilor

sacului gestational, pentru depistarea unor sarcini multiple, pentru depistarea sarcinii

ectopice, pentru stabilirea varstei gestationale si stabilirea datei probabile a nasterii;

2. intre 12 si 14 saptamani se face biometrie fetala pentru depistarea unor anomalii fetale,

pentru evaluarea sindromului Down;

3. intre 18 si 22 de saptamani se face biometrie fetala pentru stabilirea sexului fatului

8

4. intre 34-36 saptamani se face biometrie fetala pentru evaluarea dimensiunilor fatului,

lichidului amniotic si pentru evaluarea greutatii fatului.

Cu ajutorul masurarilor biometrice se identifica indicii de biometrie. Indicii de biometrie

fetala reprezinta masuratorile care se iau in considerare la aceasta analiza, rezultatele

acestor masuratori depistand eventuale probleme ale fatului in functie de varsta lui

gestationala.

DMS (diametrul mediu al sacului) = reprezintă media aritmetică a dimensiunilor

craniocaudală, transversală și anteroposterioară a sacului gestațional și este utilizată

pentru aprecierea vârstei gestaționale până la 5-6 săptămâni de amenoree; valoarea

sa este de 2-3 mm la 4 săptămâni, 5 mm la 5 săptămâni și 15 mm la 6 săptămâni

CRL (crown-rump length) = lungimea cap-șezut, este cel mai bun parametru care

estimează vârsta gestațională în primul trimestru (după săptămâna 13, fătul se

curbează și aprecierea vârstei gestaționale se face pe baza diametrului biparietal,

BPD)

BPD (biparietal diameter) = diametrul biparietal, este parametrul cu cea mai bună

acuratețe în stabilirea vârstei gestaționale în trimestrul 2

9

OFD (occipito-frontal diameter) = diametru frontooccipital

AC (abdominal circumference) = circumferința abdominală, prezintă o acuratețe

maximă în corelarea cu vârsta gestațională între săptămânile 26-31

FL (femoral length) = lungimea femurului

HL (humerus length) = lungimea humerusului

HC (head circumference) = circumferința craniană

CI (cephalic index, BPD/OFD) = index cefalic

FHR (fetal heart rate) = frecvența cardiacă fetală

EFW (estimated fetal weight) = greutatea fetală estimată

GS (gestational sac) = sacul gestațional

TCD (transverse cerebellar diameter) = diametru transcerebelos transversal

TTD (transverse thoracic diameter) = diametru toracic transversal

APTD (anteroposterior thoracic diameter) = diametru toracic anteroposterior

FTA (fetal trunk cross-sectional area)

Prin ecografie Doppler se mai pot evalua fluxurile prin artera ombilicală, aortă, artera

cerebrală medie (MCA), arterele uterine arcuate, vena cavă inferioară.

Astfel biometria a ajuns sa fie o componenta importanta in monitorizarea dezvoltarii fatului

si in diagnosticarea problemelor medicale la gravide.

10

2.2 Biometria Criminalistica

Biometria in domeniul indetificarii criminalistice foloseste sisteme biometrice de

recunoastere a diferitelor caracteristici are corpului uman, astfel se obtin solutii biometrice.

Soluţiile biometrice abordează aceste probleme fundamentale, pentru că informaţiile

biometrice ale unei persoane sunt unice şi nu pot fi transferate. Biometria constituie metoda

automată de indentificare a unei persoane sau de verificare a identităţii unei persoane pe

baza unei caracteristici morfologice sau comportamentale. Biometria furnizează valori in

două moduri. Mai întâi, o componentă biometrică automatizează intrarea intr-o locaţie

securizată, eliberând sau cel puţin reducând necesitatea unei monitorizări pe tot parcursul

timpului de către un personal angajat. In al doilea rând, când intră intr-o schemă de

autentificare, biometrul adaugă un nivel puternic de verificare pentru utilizatori şi parole.

Biometrul adaugă un indentificator unic la reţeaua de autentificare, unul ce este extrem de

dificil de duplicat.

Cardurile inteligente si pachetele de date furnizează şi ele un identificator unic, dar

biometrul are avantaj asupra acestor echipamente întrucât un utilizator nu îşi poate pierde

sau uita amprenta, retina sau vocea. Aplicaţiile practice ale sistemelor biometrice vizează

diverse domenii: asistenţă medicală, servicii financiare, transport, siguranţa publică si

justiţie. Asemenea aplicaţii sunt identificări online pentru Comerţul electronic, controlul

accesului într-o anume clădire sau zona restrictivă, indentificarea personalului neconectat,

11

maşini automate de citire financiară (ATM), achiziţionarea de bilete prin intermediul

internetului si controlul accesului in zonele militarizate, etc.

Folosind recunoaşterea irisului, o persoană pur si simplu merge la dispozitivul automat de

recunoaştere a irisului şi priveşte in camera cu senzori pentru a-şi accesa conturile. O

autentificare pozitivă poate fi citită şi prin ochelari de vedere, lentile de contact si

majoritatea ochelarilor de soare. Este important să distingem dacă un sistem biometric este

folosit pentru a verifica sau indentifica o persoană. Acestea sunt scopuri separate si anumite

sisteme biometrice sunt mai potrivite pentru unul decât pentru celălalt, deşi nici un sistem

biometric nu se limitează la unul sau la celălalt.

Necesităţile mediului vor dicta ce anume sistem va fi ales. Cel mai utilizat de catre biometrie

este verificarea. După cum sugerează numele, sistemul biometric verifică utillizatorul

bazându-se pe informaţia furnizată de către utilizator. De exemplu, când X îşi introduce

numele de utilizator şi parola sistemul biometric introduce datele biometrice pentru X. Dacă

există o potrivire, sistemul verifică dacă utlizatorul este de fapt X. Procesul de scanare a

irisului începe cu o fotografie realizată cu un aparat de fotografiat specializat ce foloseşte o

lumină infraroşie pentru a ilumina ochiul şi a capta o imagine cu o rezoluţie foarte ridicată.

Acest proces durează doar una sau doua secunde şi furnizează detaliile irisului, care sunt

înregistrate şi stocate pentru o viitoare potrivire sau verificare. Ochelarii de soare şi lentilele

de contact nu influenţează calitatea imaginii si sistemele de scanare a irisului.

Marginea interioară a irisului este localizată printr-un algoritm de scanare a acestuia care

creionează modelele distincte si caracteristicile irisului. Un algoritm reprezintă o serie de

directive ce arată sistemului biometric cum să interpreteze o problemă specifica. Algoritmele

au un număr de paşi şi sunt folosite de sistemul biometric pentru a determina dacă un

şablon (prima înregistrare) şi o înregistrare ulterioară sunt identice.

12

Aeroporturile au început să folosească scanarea irisului pentru înregistrarea, identificarea

sau verificarea angajaţilor pentru traversarea zonelor securizate si permiterea accesului

pasagerilor pe liniile aeriene. Acest sistem permite o verificare rapidă si uşoară a identităţii

persoanelor pentru a li se permite accesul prin punctul de control. De asemenea, irisul nu

îmbătrâneşte niciodată ceea ce înseamnă că rămâne intr-o formă stabilă de la vârsta

aproximativă de un an şi până la moarte. Folosirea ochelarilor sau a lentilelor de contact

(colorate sau incolore) are un efect minim asupra reprezentării irisului si prin urmare nu

afectează tehnologia identificării. Din cele prezentate se desprinde concluzia că irisul se

caracterizează printr-o serie de trăsături care permit identificarea persoanei, cum ar fi:

- unicitate;

- imuabilitate;

- nu poate fi contrafăcut;

- diversitatea varietăţilor (desenelor) din iris;

- nu poate fi influenţat prin utilizarea accesoriilor (ochelari, lentile de contact).

13

Irisul uman

Recunoaşterea irisului se bazează pe următoarele caracteristici vizibile principale:

- ţesutul conjuctiv care dă aparenta de divizare a irisului în fâşii radiale;

- cercurile;

- semnele;

- pistruii;

- coroana.

Se poate spune că irisul are un cod.Imaginea retiniana consta în determinarea aspectului si

marimii vaselor de sânge existente în retina. Este o metoda de identificare extrem de sigura

însa este putin folosita datorita caracterului invaziv. Persoana trebuie sa-si scoata ochelarii

sau lentilele de contact si sa-si focalizeze privirea pe un punct, astfel încât sistemul optic al

cristalinului sa nu modifice focalizarea sistemului optic de citire.

În timp ce ochiul este tinut nemiscat, un fascicul infrarosu de mica intensitate scaneaza

circular zona centrala a retinei. Cantitatea de lumina reflectata, modulata de diferentele de

reflectivitate între vasele de sânge si tesutul înconjurator, este memorata si constituie

informatia care va fi prelucrata pentru identificare.

Astfel biometria patrunde in domeniul criminalisticii si a identificarii persoanelor care au

comis infractiuni, potentialul biometriei in criminalistica este mare si in continuu dezvoltare.

14

2.3 Biometrie Arheologica

Prin biometrie arheologica se intelege identificarea obiectelor vechi si a fosilelor folosindu-

se sisteme biometrice care identifica anumite caracteristici unice. Scheletele de cornute si

alte animale pot fi identificate cu ajutorul biometriei.

Prin biometrie, dar şi prin observaţie directă, se poate constata existenţa unui dimorfism

sexual evident, dar penuria materialului nu ne dă posibilitatea de a stabili exact raportul

dintre femele şi masculi, cât şi de castraţi, întrucât se ştie, că la noi, încă din cultura Vinča,

erau cunoscute modalităţile de castrare a masculilor cornutelor mari. În ceea ce priveşte

vârsta de sacrificare, atât după dinţi, cât şi după oasele lungi, putem prezenta următorul

tablou: un individ în jur de un an, unul de circa 2,5 ani, patru sau chiar cinci de 3-4 ani, unul

de 5-7 ani, cât şi unul bătrân, de 8-10 ani. Ca frecvenţă urmează ovicaprinele, sau aşa zisele

cornute mici. Se cunoaşte faptul că, nu pentru toate segmentele osoase, mai ales când sunt

fragmentare, departajarea lui Ovis de Capra este aproape imposibilă.

Cu ajutorul masuratorilor biometrice am constatat însă precis, prezenţa ambelor genuri,

ovinele predominând. În ceea ce priveşte tipologia, cele patru resturi de coarne de femele de

capră – deşi trei cu totul fragmentare şi doar unul mai întreg care a putut fi măsurat, ne

arată tipul „prisca” aşa cum sunt de fapt, de obicei, coarnele de capră din cadrul culturii

Cucuteni. Cele trei coarne provenite de la Ovis, aparţin toate unor masculi, dintre care unul

ar fi poate castrat, dar ele sunt rupte, cioplite, încât nu s-au putut măsura; apar nu prea

15

masive, de asemenea, oarecum tipice pentru cultura Cucuteni. Măsurătorile arată atât

pentru Ovis, dar omeneşti, încă din mezolitic. Vârsta de sacrificare, stabilită mai ales după

dinţi cu ajutorul masuratorilor biometrice arată un individ de un an, patru de 2,5 ani, unul de

4-5 ani, dar şi doi bătrâni, de 5-7 ani. Porcinele se aşează pe locul trei, între speciile

domestice, având un total de 16 fragmente şi patru indivizi prezumaţi. Puţinele măsurători

ce s-au putut executa, arată un porc gracil de talie mică, aşa-zisul ani. Câinele are trei resturi,

pe care le-am socotit că ar aparţine aceluiaşi individ.

Pe o mandibulă, aproape întreagă, s-au executat măsurători biometrice, prin ele s-a putut

aproxima, considerând coeficenţii lui Dahr şi Brinkmann, lungimea bazală a craniului, a cărei

medie a fost găsită =136mm, deci un exemplar de câine foarte mic. Este acel Canis familiaris

palustris, caracteristic, probabil, pentru neo-eneoliticul european. Penuria resturilor câinelui

este de asemenea o particularitate a aşezărilor neo-eneolitice de la noi, mai ales pentru

cultura Cucuteni. Al doilea grup de specii pus în evidenţă este cel al speciilor sălbatice, de

asemenea în număr de cinci. În ordine sistematică ele sunt: ursul (Ursus arctos), mistreţul

(Sus scorfa ferus), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus) şi bourul (Bos

primigenius), actualmente stins. Trebuie să menţionăm că toate aceste specii sunt

comestibile, inclusiv deci ursul, încât erau de predilecţie vânate, fiind socotite drept comune,

în cadrul materialului alcătuit din resturi de bucătărie (menajere), iar alte sălbăticiuni apar

doar accidental. Ursului, care a fost găsit în faza B a culturi Cucuteni, îi aparţine un radius

fragmentar, reprezentat prin epifiza sa inferioară; ca dimensiuni s-a măsurat epifiza

16

inferioară a sa, ce are următoarele valori: lărgimea epifizei=59 mm, lărgimea suprafeţei

articulare= 55mm. Individul găsit în materialul nostru este destul de masiv. Se ştie că ursul

est o specie stenoecă, ce frecventează pădurile bătrâne, cu arbori scorburoşi şi/sau cu

pietrării, în care îşi face adăpost pentru iarnă, când este somnolent. Astăzi, arealul lui este

mult mai micşorat, el devenind, de nevoie, doar carpatin. Mistreţul are mai multe resturi, 22

la număr, ce ar proveni de la minimum trei indivizi. S-au putut executa o serie de măsurători,

ce arată o specie masivă, aşa cum este încă şi astăzi mistreţul de pe la noi, ce aparţine la o

subspecie mare – Sus scrofa attila. Ca şi ursul, mistreţul este o specie stenoecă, de pădure şi

în ziua de astăzi, mai mult de nevoie, ajunge, în căutarea de hrană, să producă stricăciuni

culturilor agricole. Zona sitului de la Cucuteni, se află astăzi cam la limita spre est a arealului

său. Cerbul este sălbătăciunea cea mai bogată în resturi, 57 de fragmente, aparţinând la cel

puţin patru indivizi, existând aproape toate segmentele osoase ale unui schelet de mamifer.

S-au găsit cinci resturi de corn, dar ele sunt cu totul nesemnificative din punct de tip

„palustris”, caracteristic pentru neo-eneoliticul românesc.

Conform masuratorilor biometrice vârstele de sacrificare evidenţiază doi indivizi în jur de un

an şi doi în jur de doi ani.

Biometria aduce un mare avantaj arheologiei prin faptul ca se pot masura date exacte si

ajuta la identificarea scheletelor, plantelor si obiectelor din lut.

17

2.4 Biometrie in Securitate si Accesul Sistemelor Informatice

Biometria din sistemele de securitate si acces foloseste mai multe tipuri de date biometrice,

toate acestea la un loc numindu-se sisteme biometrice multimodale.

Fiecare caracteristică biometrică are limitele ei şi nici un sistem biometric nu este perfect.

Depăşirea inconvenientelor şi a limitelor menţionate se poate realiza prin utilizarea

sistemelor multimodale care duc la îmbunătăţirea performanţelor sistemelor, creşterea

numărului populaţiei înrolate în sisteme şi la descurajarea fraudei.

Informatia biometrica multimodală poate proveni din diferite surse :

multi-sensor – aceeasi trasatura biometrică este captată folosind diferiti senzori

pentru a extrage diferite informatii din imaginile inregistrate (spatial);

multi-algoritm – aceiasi inregistrare a unei trasaturi biometrice este procesata

folosind diferiti algoritmi. De exemplu, aceiasi captura a unei amprente poate fi

prelucrata prin algoritmi bazati pe texturi si pe minutiae (detalii de baza) realizand o

imbunatatire a performantelor sistemului;

multi-instanta (-caracteristica) – se utilizeaza mai multe caracteristici ale aceleiasi

trasaturi biometrice ( ex. indexul de la mana dreapta si stanga, irisul de la ambii ochi)

multi-sample – acelasi senzor face capturi multiple ale aceleiasi trasaturi biometrice

cu scopul de a surprinde variabilitatea unei trasaturi sau de a obtine o reprezentare

cat mai completa a trasaturii ;

multimodale – combina capturile diferitelor trasaturi biometrice pentru stabilirea

identitatii;

hibride – integreaza un subset a scenariilor mai sus enumerate.

18

Din punct de vedere teoretic, in sistemele biometrice multimodale fuziunea este posibil sa

apara la orice nivel (senzori, extragerea caracteristicilor, compararea parametrilor sau

modulul de decizie).

Aceste nivele pot fi grosier clasificate ca:

- fuziune inainte de modulul de comparare a caracteristicilor (fusion prior matching)

- fuziune dupa modulul de comparare a caracteristicilor

In urma investigatiilor şi studiilor facute asupra diferitilor verificatori biometrici viza ți si

tinand seama si de resursele disponibile am stabilit ca in arhitectura sistemului multimodal

să utilizăm două caracteristici biometrice comportamentale şi anume semnătura dinamică şi

vocea. Aceste caracteristici biometrice au câteva caracteristici comune importante:

- un grad ridicat de acceptare de catre utilizatori;

- utilizare prietenoasa si neinvaziva;

- inrolare rapida si intuitiva;

- nu necesită hardware special pentru achizitie (microfon, tableta);

- dificil de fraudat ambele caracteristici simultan;

- profilele biometrice rămân local (garantată confidentialitatea);

- prelucrarea datelor biometrice se face la nivel local.

19

Pe baza rezultatelor experimentale, autorii fac observaţia că regula sumei atinge cele mai

bune performanţe.

Sistemul biometric implementat extinde regula sumei printr-o nouă abordare: aplicarea

unor ponderi specifice utilizatorului la trasaturile individuale care vor fi combinate precum şi

utilizarea de praguri specifice utilizatorului pentru a lua decizia final ă de autentificare.

Fuziunea la nivel de decizie, in aceasta strategie de fuziune pentru fiecare trăsătură

biometrică se iau decizii de autentificare separate care mai apoi sunt combinate intr-un vot

final. Fuziunea la nivel de decizie este o arhitectur ă de sistem cu cuplare destul de

slabă, fiecare subsistem operand ca un sistem biometric unimodal. Aceast ă arhitectură a

devenit, din ce în ce mai populară datorită furnizorilor de sisteme biometrice, deseori

anunţate sub termenul de " sistem biometric stratificat”.

Fuziunea la nivel de decizie are loc într-un stadiu foarte avansat a procesului de

autentificare. Prin urmare, se poate presupune că aceasta nu prezintă acelaşi potenţial de a

îmbunătăţi performanţa globală a sistemului ca şi fuziunea la

nivel de scoruri. Numai în condi ţii foarte particulare îmbunătăţirea preciziei poate fi

garantată. Daugman arată, ca în cazul în care aceste condiţii sunt încălcate, folosind trasaturi

biometrice care diferă în mod semnificativ ca performanţe, combinarea lor la nivel de decizie

poate duce chiar la o serioasă degradare a performanţelor.

20

Concluzii

Biometria face parte dintr-o gama larga de domenii de activitate, aceasta incepe sa

reprezinte o parte tot mai mare din investigatii si determinari in viata de zi cu zi. Potentialul

biometriei este foarte mare, aceasta incepe sa capete importanta in cat mai multe domenii

de activitate. Domenii care pot beneficia de masurarile biometrice sunt criminalistica,

arheologia, monitorizarea si securitatea unui sistem, etc.

Potentialul exista, trebuie doar explorat.

21

Bibliografie

Pentru intocmirea referatului s-au studiat urmatoarele carti:

Aparatura pentru explorări funcţionale – Dr. Ing Marius Mateiaş -Timişoara: Editura

Politehnică, 2002 ISBN 973-625-023-7

Inginerie Medicala - Ciupa V. Radu, Editura Casa Cartii de sStiinta Cluj - Napoca, 2000.

Investigatii Functionale in Medicina de Familie - Alexandru Gheorghiu, Editura All,

1988.

Aparatura Medicala Principile Fizice ale Aparaturii Medicale Moderne, ,2000

Aparatura Biomedicala - Maltoc I. , Editura Tehnica, 1996

Electronica Medicala - Strungarie R. , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1993

Aparatura Biomedicala - Vacarescu I. , Vacarescu V. , Editura Mirton Timisoara, 2001

Aparate Biomedicale - Vacarescu I. , Vacarescu V. , Editura Orizonturi Universitare

Timisoara, 2001

S-au studiat urmatoarele pagini de internet:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Biometrie

http://www.catedra.ro/personal/vstanciu/Bancas%202012/BIOMETRIE%20%5BCom

patibility%20Mode%5D.pdf

http://kidz.garbo.ro/articol/Sarcina/8042/Ce-trebuie-sa-stie-o-graviduta-despre-

biometria-fetala.html

http://mymed.ro/biometrie-fetala.html

S-au studiat urmatoarele referate in format pdf si word:

Identificarea persoanelor și a cadavrelor prin mijloace și metode criminalistice

Genetica – ştiinţa eredităţii şi variabilităţii organismelor vii

Cucuteni-Cetatuie Monografie Arheologica

Sistem Biometric Multimodal de Autentificare