Biomasa si biogaz

7/28/2019 Biomasa si biogaz

1/11

97Articol bibliograficIntegrarea biomasei lignocelulozice nconceptul de producere

de energie regenerabilaKUSCH Sigrida*, Maria V. MORARba Universitatea din Stuttgart, Instiutul pentru Inginerie Sanitara, Managementul Apei siGestionarea DeseurilorSolide, Bandtaele 2,70569 Stuttgart, GermaiabUniversitatea de Stiin_e Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca, Facultatea deAgricultura, Manastur 3 5,400372 Cluj Napoca, RomniaPrimit n data de 17 mai 2009; primit n forma finala dupa recenzie n 28 mai 2009; acceptat n 15 iunie2009Disponibil online din 15 august 2009Rezumatn toate _arile Europei, au nceput sa fie utilizate diferite biomase lignocelulozicepentru producerea de energieregenerabila. Dintre acestea, putem aminti: reziduurile agricole (paie, paie ce con_indejec_ii) sau frac_iuni din deseurimunicipale solide disponibile n cantita_ii mari, nsa pu_in din acest poten_ial esteutilizat la momentul de fa_a. n aceastalucrare sunt prezentate diferite op_iuni ce includ scheme de transformare a biomaseilignocelulozice n energieregenerabila. Nu toate deseurile au un con_inut adecvat tratarii lor cu ajutorultehnicilor disponibile cum este digestiaanaeroba, producerea de etanol sau valorificarea termica. n lucrarea de fa_a esteprezentat un tablou general alop_iunilor de utilizare a masei lignocelulozice att pentru a produce biocombustibili,ct si pentru integrarea biomasei nprocese de digestie anaeroba. Este discutat, de asemenea si conceptul de

biorafinare.Cuvinte cheie: lignoceluloza, bioenergie, biocombustibili, biogaz, biorafinare1.IntroducerePe plan mondial, n ultimii ani a crescut totmai mult gradul de constientizare a publiculuiasupra schimbarilor climatice si a necesita_iireducerii impactului uman asupra mediului.Luarea

n considerare a emisiilor de gaze de sera este strnslegata de actualul context al energiei.Dintre sursele poten_iale de energiealternativa, lignocelulozele au fost identificate casurse de prima importan_a pentru biocombustibili si

alte produse cu valoare adaugata [13].Autorul caruia i se va adresa coresponden_aTel.: ++49 711 68565409; Fax: ++49 711 68563729e-mail: [email protected] sunt prezente n frac_iunimari de deseuri municipale solide, reiziduuri de laculturile agricole, gunoiul de grajd de la animale,resturi de lemne, deseuri forestiere sau culturiagricole energetice [26]. Focusing on residuals, it


2/11

can be stated that lignocelluloses such asagricultural, industrial and forest residuals accountfor the majority of the total biomass present in theworld [12]. Global crop residues alone wereestimated at about 4 billion Mg for all crops and 3billion Mg per annum for lignocellulosic residues of

cereals [14].Exisa diferite tehnologii de conversie abiomasei lignocelulozice; tehnologiile principalesunt disponibile comercial n perspectiva si pot urmaDisponibil online la adresawww.proenvironment.ro

ProEnvironmentProEnvironment 2 (2009) 97 - 102

98KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102cai descries n tabelul 1. n Europa, generareaclasica de energie din surse lignocelulozice consta

n particular din incinerarea substaturilorlemnoase sau a paielor, iar biogazul este produsdin material degradabil anaerob. Bioetanolul segaseste deja pe pia_a europeana, dar este vorba nprincipal de produc_ia de etanol din plante bogate nglucide, ceea ce reprezinta la momentul de fa_a celmai nalt nivel de dezvoltare n domeniu, n timp ceutilizarea lignocelulozelor este subiectul unorcercetari n desfasurare.Tabelul 1. Principalele alternative ale utilizarii furnizorilor de energie din biomasalignocelulozicaPurtatorul de energie Conversia Utilizarea principala Nivelul de dezvoltarePelete de lemn, pelete de paie Termica Caldura, electricitate Cel mai nalt nivel dedezvoltareBiogaz Biocimica Caldura, electricitate Cel mai nalt nivel dedezvoltareEtanol, etil butyl-eter ter_iar(ETBE)Biocimica Combustibil, aditivi (Cel mai nalt nivel dedezvoltare, n cazulculturilor), ce con_inlignoceluloze: scara pilotCombustibili Fischer-Tropsch(FTF); Combustibili lichizi sipe baza de biomasa (BTL)Termochimica Combustibil Scara pilot

Metanol; Metanolpna lacombustibili sintetici (MTS)Termochimica Combustibil, posibilecellule de combustibilHidrogen Termochimica Combustibil, posibilecellule de combustibilScara pilotBiocimica Combustibil, electricitate,caldura


3/11

Nivel de cercetare2. Biocombustibili din lignocelulozeSe discuta mult despre bioetanol ca desprecombustibilul viitorului mai ales pentru motoarelecu combustie. Cu toate acestea, costurile deproduc_ie sunt nca ridicate. Cnd se utilizeaza

culturi, n mod obisnuit peste 80% din costul totalde produc_ie este reprezentat de costul materieiprime [2] si astfel, utilizarea deseurilor poate avea oinfluen_a decisiva n reducerea drastica a costurilorglobale. n mod obisnuit, bioetanolul este produs dinmaterii prime celulozice, cum sunt: tulpinile deporumb, paiele, reziduul celulozic rezultat de laprelucrarea treistiei de zahar, celuloza de laprelucrarea materiilor lemnoase, iarba din speciaPanicum vigratum si deseuri municipale solide [2].Cnd se utilizeaza biomasa lignocelulozica,pretreatmentul este un factor important n realizarea

unor produc_ii mari de etanol [6].Prelucrarea lignocelulozelor n etanol are loc

n patru etape principale: pretratarea, hidroliza,fermentarea si purificarea produsului. Prin hidroliza,polimerii carbona_i sunt converti_i n glucidemonomere, care apoi fermenteaza producndetanolul. Scopul oricarui pretratament consta nruperea nvelisului ligninei si distrugerea structuriicristaline a celulozei n vederea transformariiacesteia n substrat mult mai accesibil enzimelorcare vor converti polimerii glucidelor n glucidefermentabile [20]. Un pretratament efficient si

economic ar trebui sa ndeplineasca urmatoarelecerin_e: producerea de fibre celulozice reactive laatacul enzimelor, evitarea distrugeriihemicelulozelor si celulozei, evitarea formariiposibililor inhibitori ai enzimelor hidrolitice simicroorganismelor de fermentare, minimalizareanecesarului de energie, reducerea costurilor pentrumicsorarea volumului materiilor prime, reducereacosturilor pentru materialele de construc_ie areactoarelor de pretratare, producerea unor cantita_imi mici de reziduuri, consumul unor cantita_i micide szbstan_e chimice sau, unde este posibil, lipsaconsumului acestor si utilizarea substan_elorchimice ieftine [27].Metodele de pretratare sunt subiectul uneiintense activita_i de cercetare n desfasurarere pestetot n lume. Posibilele metode de tratament pot ficlasificate dupa cum urmeaza, desi nu toate au fostsufficient de bine puse la punct pentru a devenifezabile pentru a fi aplicate proceselor ce se


4/11

desfasoara la scara industriala [27]:Pretratamente fizice: macinarea (moara cubile, moara cu doua sisteme de rota_ie, moara cuciocane, moara coloidala,moara cu vibroenergie),iradierea (raze gamma, unde electronice,microunde), altele (tratamente hidrotermice, abur de

nlta presiune, expansiunea, extruziunea, piroliza)Pretratamente prin metode fizico-chimicesi chimice: explozia (explozia cu abur, explozia cufibre de amoniac, explozia cu CO2, explozia cu99KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102SO2), tratamentul cu substan_e alcaline (tratamentulcu hidroxid de sodium, ammoniac, sau sulfite deamoniu), tratamentul cu acizi acid sulfuric, acidclorhidric, acid fosforic), tratamentul cu gaze(dioxid de clor, dioxid de azot, dioxid de sulf),adaugarea agen_ilor oxidan_i (peroxidul de hidrogen,

oxidarea umeda, ozonul), extrac_ia ligninei cusolven_i (extrac_ia etanol - apa, extrac_ia benzen -apa, extrac_ia etilenglicol apa, extrac_ia butanol -apa, extrac_ia cu agen_i de marire de volum).Pretratamente biologice: cu fungi siactinomicete.Desi s-a stabilit ca biomasa lignocelulozicareprezinta materia prima cea mai promi_atoare,

_inndu-se cont de marea sa disponibilitate si costulredus, producerea de combustibil biotehnologic dinlignoceluloze nu a fost implementata la scaracomerciala [3].

Combustibilii de tip Fischer - Tropsch suntgenera_i prin procese de sintaza speciale si oferaoportunitatea utilizarii combustibililor cucompozi_ie speciala bine definita, ap_i sa respectetoate limitele impuse de emisie n aer.Hidrocarburile C1 pna la C35 sunt roduse prinutilizarea gazelor de sinteua (H2 si CO). Gazele desinteza pot fi produse din gazul natural dar si dintr-ovarietate dstul de mare de biomasa solida. Totusiaceste tehnologii sunt foarte complexe, investi_iilesunt costisitoare si viabilitatea economica trebuiestabilita cu multa precau_ie. Demn de men_ionat este

faptul ca exista mai multe uzine pilot n Europa si nlume [21]. Combustibilii de tip Fischer-Tropsch arputea fi integra_i n infrastructura existenta si arputea deveni combustibili pentru motoarele cuardere.Metanolul si hidrogenul sunt considera_icombustibilii viitorului. Totusi aceasta necesita oinfrastructura noua si foarte costisitoare.


5/11

Disponibilitatea acestora n viitor depinde n maremasura de posibilitatea crearii unei asemeneainfrastructuri. Factorii care influen_eaza o asemeneaproduc_ie nu sunt numai de ordin ethnic. Decisivevor fi, politicile generale, viabilitatea economica aunei asemenea solu_ii, precum si cadrul legislative.3. Digestia anaeroba ce conduce la biogaz sibiohidrogenDigestia anaeroba ce are ca rezultatproduc_ia de biogas reprezinta la momentul de fa_a otehnica de vrf n prelucrarea materiilor primeagricole, substraturilor municipale si apelorreziduale industriale. n ferme, aceasta poate devenio sursa de venit suplimentara, transformndfermierul n producator de energie [24]. n present,se poate observa tendin_a de a utilize culturileenergetice, de tipul porumbului siloz, sau a ntregiiplante de porumb siloz, pentru producerea debiogas. Pentru ca nu sunt dezirabile nicimonoculturile nici competi_ia acestora pentru a fiutilizate ca materie prima n alimenta_ie, materiileprime pentru produc_ia energetica ar trebui sa ia nconsiderare materiile prime lignocelulozice, cumsunt paiele, reziduurile agricole si materialele de

ntre_inere a peisajului [8]. n plus, aceste materialeau costuri mult mai accesibile dect biomasacultivata, factor care influen_eaza viabilitateaeconomica a unei asemenea facilita_i de producere abiogazului.Producerea de biogaz din biomasalignocelulozica este un process lent (fara aplicareapretratamentului substratului anterior digestiei) darsigur. Metanul provine n cea mai mare parte dinhemiceluloze si nu din lignina care nu poate fidegradata de microorganismele anaerobe. La fel casi n cazul altor cai biochimice de conversie, ndigestia anaeroba a acestui tip de substrat, enzimeletrebuie sa distruga ini_ial bariera ridicata d elignina,pentru a avea acces la componentele degradabile.Rata reac_iei este legata direct de suprafa_a pe careac_ioneaza bacteriile hidrolitice [28]. Reducereadimensiunilor particulelor este o metoda adecvata deintensificare a producerii metanului din substraturilignocelulozce de tipul paielor si dejec_iilor cecon_in aceste componente ct sunt utilizate ca

ngrasamnt natural, dar gradul de utilizarerealizabil nu se ridica la nivelul poten_ialului total deproducere a metanului [13].Pentru a mari disponibilitatea acestui tip debiomasa pentru degradarea anaeroba, sunt utilizate


6/11

tehnici de pretratament adecvate dar sofisticate. Secunosc diverse tehnologii fizice si chimice depretratare, inclusiv tehnici de pretrataretermochimice sau care utilizeaza ultrasunetele; semai utilizeaza si diversi aditivi sau distrugereastructurii lignocelulozice cu ajutorul presiunii

aburilor, toate avnd drept scop intensificareadegradabilita_ii anaerobe a biomasei [17, 23, 31].

Totusi, la scara mica, este dificil sa se ob_ina oviabilitate economica acceptabila. Implemetareaetapelor suplimentare de pretratare n vedereacresterii produc_iei de biogas, necesita utilizareaunor facilita_i situate ntr-o ferma n care sunt deinteres facilita_i reduse n care se realizeaza digestia.Digestia anaeroba a biohidrogenului este oalternativa care este intens cercetata peste tot nlume. Hidrogenul este considerat ca principalulpurtator de energie cu poten_ial ridicat de nlocuire acombustibililor fosili n viitor. Este vorba nparticular de hidrogenul provenit din biomasa ceinclude diferite deseuri organice, ca sursa versatilasi regenerabila de energie ce prezinta o atractivitatespeciala [7, 25]. Producerea de biohidrogen prinfermentarea la ntuneric este un poces foarte similar100KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102producerii conven_ionale de biogaz, dar n carecondi_iile specifice ale procesului sunt men_inute nvederea producerii de hydrogen prin activitateametabolica a microorgansimelor. n general, valorile

pH-ului situate ntre 5,0 si 5,5 au fost considerateoptime [11, 16, 22]. Bacteriile producatoare dehidrogen au nevoie sa fie mboga_ite n popula_iemicrobiana, ceea ce se poate realiza prin diferitetehnici cum ar fi tratamentul inoculului saureciclarea cu acizi, baze, cloroform, socuri fierbin_isau aerare [30].Biomasa lignocelulozica are un con_inut de70 pna la 80% glucide si ar putea constitui materiaprima ideala pentru produc_ia fermentativa dehidrogen [5]. La fel ca si n cazul altor cai deconversie biochimica, identificarea si optimizarea

metodelor de pretratament necesare pentru adisponibiliza glucidele pentru consumul microbianeste una dintre provocarile cheie ale ingineriei.4. Biorafinarea si conceptele de integrarePe lnga faptul ca reprezinta o sursa deproducere a energiei, biomasa lignocelulozoica arepoten_ialul de a servi unor scopuri multiple. Nuesista nsa o concuren_a ntre diferitele op_iuni. Cea


7/11

mai nalta valorificare s-ar pute ob_ine prin divizareacomponentelor individuale si utilizarea acestora pecai optime, cu scopul valorificarii complete amaterialului. Printe posibilele op_iuni de utilizaremerita men_ionate n special: Producerea de electricitate si combustibili Producesarea de substan_e chimice Precursori pentru produse industriale cum ar fiplasticul biodegradabil Utilizarea ca amendamente ale solului.Ideea asa numitei biorafinari cnsta nprelucrarea bioresurselor cum este biomasaprovenita din agricultura sau silvicultura pentru aproduce energie si o larga varietate de procursorichimici si materiale bazate pe resurse bio. n cadrulacestui concept, substan_ele chimice specificeplatformelor industriale, cum este acidul acetic,

combustibilii lichizi de tipul bioetanolului simaterialele plastice biodegradabile cum suntpolihidroxialcanii pot fi produse din lemn si altetipuri de biomasa lignocelulozica [10]. La momentulde fa_a, n ciuda disponibilita_ii n cantita_i mari,biomasa lignocelulozica nu este utilizata pe scaralarga pentru producerea de substan_e chimice, cafactor negativ putnd fi men_ionata eterogenitateasubstratului [4]. Frac_ionarea biomasei lemnoase ncomponente majore este discutata n cadrulconceptului de biorafinare [1]. S-a constatat faptulca lemnul delignificat ar putea constitui o materie

prima adecvata pentru producerea de biohidrogenprin fermenta_ie la ntuneric [15]. Spre exemplu,acesta ar putea constitui un punct de plecare ncadrul conceptului de biorafinare. Se cunoaste faptulca lignina are poten_ialul de a mbunata_i stabilitateamecnica mterialelor plastice biodegradabile produsedin resurse agricole. Materialul delignificat ar puteafi astfel utilizat pentru a produce biohidrogen prinfermenta_ie la ntuneric. Producerea de biohidrogensi biogaz poate fi eficient cuplata n doua reactoare

n serie, alimentate cu rezultatul digestiei de lareactorul de hidrogen ce va servi ca materie prima

ideala pentru etapa metanogenica [9, 29].Identificarea componentelor urmatoare saualternative din fluxul tehnologic al procesului arputea conduce n acest fel la valorizarea universalasi eficienta a substratelor.O abordare holistica a valorificarii biomaseilignoceluozice necesita sa se ia n considerareadurabilitatea op_iunilor alese. Daca conceptele suntorientate n prea mare masura spre producerea de


8/11

energies au utilizare industriala, aceasta poate aveachiar repercusiuni asupra protec_iei mediului. Dacareziduurile provenite de la culturi, cum sunt paiele,nu mai sunt lasate pe cmp, aceasta va conduce lascaderea con_inutului de substan_a organica asolului. n timp ce digestia anaeroba va avea ca

rezultat un produs de digestie care va putea fi adusnapoi n camp pentru a furniza nu numai nutrien_iidar si substan_a organica, valorificarea termica siproducerea biocombustibililor de genera_ia a douava avea drept rezultat consumul complet al biomaseisi drept consecin_a caren_e n elemente nutritive sisubstan_a organica. Necesarul solului n acesteelemente difera n limite largi si trebuie stabilita lanivel local. Doar masa lignocelulozica ce se gaseste

n surplus fa_a de cerin_ele solului n substan_aorganica trebuie luata n considerare pentru op_iuneade tratare si consum complet al substratului. nregiunile n care exista ngrijorare cu privire lascaderea con_inutului de substan_a organica asolului, trebuie acordata o aten_ie speciala digestieianaerobe chair si atunci cnd recuperarea energieinete este scazuta n compara_ie cu cea ob_inuta ncazul aplicarii altor tehnologii alternative cu consumtotal de biomasa.n ceeea ce priveste importan_a reziduurilorculturilor pentru con_inutul solului n substan_aorganica, se recomanda ca sa se acorde prioritateaprincipala utilizarii dejec_iilor animale si dejec_iilorsolide municipale pentru produc_ia generala debiocombustibili [14].Stabilirea de terenuri de culturapentru producerea de materie prima pentrutransformarea acesteia n combustibili se recomandasa ia n considerare zonele situate n zonele agricolemarginale, sau chiar terenuri degradate, fapt ce se101KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102considera ca prezinta un caracter durabil puternic,precum si beneficii pentru mediu [14], cum a fostcazul mpaduririi zonelor degradate [18].Compostarea merita men_ionata ca op_iune detratare a deseurilor organice. Aceasta produce un

material ce poate fi utilizat ca amendament alsolului. Compostarea biomasei elibereaza si energiesub forma de caldura, dar aceasta energie nu poate firecuperata economic [19]. Un concept foarte valorosinclude procesul n doua etape ce consta n digestiaanaeroba urmata de compostare. n Germani, dinanul 2009 Legea Energiei Regenerabile garanteazamaterii prime la costuri avantajoase pentru


9/11

electricitatea ob_inuta din biogas n facilita_i de tipulcelor descrise anterior.5. ConcluziiBiomasa lignocelulozica are poten_ialul de adeveni elemnentul cheie n cresterea viitoare acantita_ii de bioenergie generata. Disponibilitatea sa

universala n cantita_i mari, precum si faptul ca esteutilizata n mica masura la ora actuala sunt motivepentru care biomasa lignocelulozica este considerataca una dintre cele mai promi_atoare resurse pentruviitorul producerii de bioenergie. Caile de conversiebiochimica, n particular producerea de biogaz sifermenta_ia etanolica sunt privite ca alternativeatractive din punct de vedere economic, la proceseletermochimice. Caile biochimice includ o etapa dehidroliza.Structura cristalina a celulozei, zona desuprafa_a accesibila, protejarea de catre lignina,precum si nvelisul hemicelulozic sunt factori carecontribuie la rezisten_a acestei biomase la hidrolizaenzimatica [20]. Pretratamentele pot mbunata_isemnificativ produc_ia de energie si trebuie privateca element cheie n conversia biochimica alignocelulozelor. Trebuie acordata o mare aten_ieintegrarii no_iunii de biomasa lignocelulozica nconceptul de biorafinare. Tebuie re_inut faptul cabiomasa lignocelulozica de tipul reziduurilorculturilor sau compostului are un rol important nstabilizarea con_inutului de substan_a organica asolului. Utilizarea lignocelulozei pentru producereade energie nu trebuie sa se realizeze pe seamareducerii pe o perioada lunga a productivita_iisolului.Bibliografie[1]Amidon, T.E.; Wood, C.D.; Shupe, A.M.; Wang, Y.;Graves, M.; Liu, S.J. 2008, Biorefinery: Conversion ofwoody biomass to chemicals, energy and materials.Journal of Biobased Materials and Bioenergy 2, pp. 100-200[2]Balat, M.: Bioethanol as a vehicular fuel: a criticalreview. Energy Sources Part A, vol. 31, 2009, pp. 1242-1255

[3]Balat, M.; Balat, H.; Oz, C., 2008, Progress inbioethanol processing. Progress in Energy andCombustion Science 34, pp. 551-573[4]Binder, J.B.; Raines, R.T. 2009, Simple chemicaltransformation of lignocellulosic biomass into furans forfuels and chemicals. Journal of the American ChemicalSociety 131, pp. 1979-1985[5]Datar, R.; Huang, J.; Maness, P.C.; Mohagheghi, A.;Czemik, S.; Chornet, E., 2007, Hydrogen productionfrom the fermentation of corn stover biomass pretreated


10/11

with a steam-explosion process. Int. J. Hydr. Energy 32,pp. 932-939[6]Demirbas, A., 2008, Products from lignocellulosicmaterials via degradation processes. Energy Sources PartA, vol. 30, pp. 27-37[7]Fountoulakis, M.S.; Maniosa, T., 2009, Enhanced

methane and hydrogen production from municipal solidwaste and agro-industrial by-products co-digested withcrude glycerol. Bioresource Technology, pp. 3043-3047[8]Gerath, H.; Sakalauskas, A.; Koehn, J.; Knitter, C.;Geick, T.; Boettcher, R., 2008, Extension of the rawmaterial basis for the production of biogas through anefficient conversion of biomass. Agronomy Research 6,pp. 199-205[9]Han, S.K.; Shin, H.S., 2004, Performance of aninnovative two-stage process converting food waste tohydrogen and methane. J. of the Air & WasteManagement Association 54, pp. 242-249[10]Huang, H.J.; Ramaswamy, S.; Tschirner, U.W., 2008,Ramarao, B.V.: A review of separation technologies incurrent and future biorefineries. Separation andPurification Technology 62, pp. 1-21[11]Jun, Y.S.; Yu, S.H.; Ryu, K.G.; Lee, T.J., 2008,Kinetic study of pH effects on biological hydrogenproduction by a mixed culture. J. Microb. Biotechn. 18,pp. 1130-1135[12]Kumar, R.; Singh, S.; Singh, O.V., 2008,Bioconversion of lignocellulosic biomass: biochemicaland molecular perspectives. Journal of IndustrialMicrobiology & Biotechnology 35, pp. 377-391[13]Kusch, S.; Oechsner, H.; Jungbluth, T., 2008, Biogasproduction with horse dung in solid-phase digestionsystems. Bioresource Technology, pp. 1280-1292[14]Lal, R., 2008, Crop residues as soil amendments andfeedstock for bioethanol production. Waste Management28, pp. 747-758102KUSCH Sigrid si col./ProEnvironment 2 (2009) 97 - 102[15]Levin, D.B.; Islam, R.; Cicek, N.; Sparling, R., 2006,Hydrogen production by Clostridium thermocellum27405 from cellulosic biomass substrates. Int. J. Hydr.Energy 31, pp. 1496-1503[16]Liu, D.W.; Liu, D.P.; Zeng, R.J.; Angelidaki, I.,2006, Hydrogen and methane production from householdsolid waste in the two-stage fermentation process. WaterResearch 40, pp. 2230-2236

[17]Liu, H.W.; Walter, H.K.; Vogt, G.M.; Vogt, H.S.;Holbein B.E., 2002, Steam pressure disruption ofmunicipal solid waste enhances anaerobic digestionkinetics and biogas yield. Biotechnology andBioengineering, pp. 121-130[18]Metzger, J.O.; Huttermann, A., 2009, Sustainableglobal energy supply based on lignocellulosic biomassfrom afforestation of degraded areas.Naturwissenschaften 96, pp. 279-288


11/11

[19]Montoneri, E.; Savarino, P.; Bottigliengo, S.; Boffa, V.;Prevot, A.B.; Fabbri, D.; Pramauro, E., 2009, Biomasswastes as renewable source of energy and chemicals for theindustry with friendly environmental impact. FreseniusEnvironmental Bulletin 18 (2), pp. 219-223[20]Mosier, N.; Wyman, C.; Dale, B.; Elander, R.; Lee,

Y.Y.; Holtzapple, M.; Ladisch, M. 2005, Features ofpromising technologies for pretreatment oflignocellulosic biomass. Bioresource Technology 96, pp.673-686[21]Munack, A.; Krahl, J., 2007, Generation andutilization of bio-fuels national and international trends.Clean Soil Air Water 35, pp. 413-416[22]Pan, C.M.; Fan, Y.T.; Hou, H.W., 2008, Fermentativeproduction of hydrogen from wheat bran by mixed anaerobiccultures. Ind. Eng. Chem. Res. 47, pp. 5812-5818[23]Petersson, A.; Thomsen, M.H.; Hauggaard-Nielsen,H.; Thomsen, A.B., 2007, Potential bioetanol and biogasproduction using lignocellulosic biomass from winter rye,oilseed rape and faba bean. Biomass & Bioenergy, pp.812-819[24]Ranta, O.; Molnar, A.; Gheres, M.; Deac, T. 2008,The agriculture as energy producer (B).ProEnvironment 2, pp. 39-41[25]Sikora, A., 2009, Hydrogen production bymicroorganisms. Postepy Mikrobiologii, pp. 465-482[26]Sims, R., 2003, Biomass and resources bioenergyoptions for a cleaner environment in developed anddeveloping countries. Elsevier Science, London, UK,[27]Taherzadeh, M. J.; Karimi, K., 2008, Pretreatment oflignocellulosic wastes to improve ethanol and biogasproduction: a review. International Journal of MolecularSciences, pp. 1621-1651[28]Tong, X.; Smith, L.H.; McCarty P.L., 1990, Methanefermentation of selected lignocellulosic materials.Biomass, pp. 239-255[29]Ueno, Y.; Fukui, H.; Goto, M., 2007, Operation of atwo-stage fermentation process producing hydrogen andmethane from organic waste. Env. Sci. Tec. 41, 1413-1419[30]Wang, J.; Wan, W., 2008, Comparison of differentpretreatment methods for enriching hydrogen-producingbacteria from digested sludge. Int. J. Hydr. Energy 33, pp.2934-2941[31]Yadvika; Santosh; Sreekrishnan, T.R.; Kohli, S.;Rana, V., 2004, Enhancement of biogas production from

solid substrates using different techniques a review.Bioresource Technology, pp. 1-10

Biomasa si biogaz

Documents

Transcript of Biomasa si biogaz