Particularitati ale sist respirator la alte animale&shit decembrie 4, 2007 Pestii respira prin branhii aflate sub opercule (la pestii ososi). O branhe e fo rmata dintr-un arc branhial, in care sunt vase de sange pe care se afla lame bra nhiale vascularizate cu lamele branhiale. Amfibienii au plamani goi pe dinauntru, inghit aerul. Adulti respira si prin pie le, pe cand mormolocii prin branhii. Reptilele respira prin plamani care sunt mai mari si cu pereti mai cutati decat la amfibieni dar nu au structura complexa a plamanilor de la mamifere. Cavitatea bucala e complet separata de cea nazala Pasarile au respiratie pulmonara. Prezinta 9 saci aerieni, care sunt dilatatii a le ramificatiilor bronhilor ce ies din plamani si sunt rezerva de O2 pt pasare i n timpul zborului. Plamanii pasarilor sunt mai dezvoltati decat ai reptilelor , nu prezinta alveole pulmonare. Mamiferele au cea mai complexa structura pulmonara. In plamanii lor sunt alveole pulmonare, specializate in schimbul de gaze.Sistemul respirator la animale decembrie 4, 2007 Cavitatiile nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii. Cavitatile nazale sunt captusite cu mucoasa nazala. Aceasta are o foarte bogata retea de vase cu rol in incalzirea aerului. Ea produce mucus care umezeste aerul si retine particule straine. Faringele este organul comun sistemelor digestiv si respirator. Laringele are in peretele sau numerosi muschi si piese cartilaginoase protectoa re. Un cartilaj in forma de frunza (epiglota) acopera intrarea, in timpul deglut iei. In interior, peretele laringelui are niste pliuri musculoase, coarde vocal e, care produc sunete. Traheea contine in peretele sau inele cartilaginoase suprapuse care o tin mereu deschisa. Bronhiile au si ele tesut cartilaginos. Mucoasa traheei si bronhiilor produce mu cus care retine particule straine si are cili, care, prin miscarea lor permanent a imping corpurile straine spre iesire. Plamanii ocupa cea mai mare parte din cavitatea toracica. Ei sunt acoperiti cu d oua membrane subtiri numite pleure: pleura externa adera la peretele toracic iar cea interna adera la plamani. Intre ele este o pelicula subtire de lichid. Fiecare plaman este alcatuit din lobi, acestia din segmente care, la randul lor, sunt formate din lobuli. fiecare din aceste unitati primeste independent cai ae riene, vase, si nervi, astfel ca la nevoie, fiecare poate fi extirpata fara sa s e afecteze structurile vecine. Bronhiile se ramifica de mai multe ori in plamani. Cele mai subtiri se numesc br onhiole. Ele nu mai au cartilaj, dar au mult tesut muscular neted si se termina cu sacii alveolari.Alveolele pulmonare sunt specializate pentru schimbul de gaze. Ele sunt inconjur ate de o retea deasa de capilare sanguine. Epiteliile alveolar si capilar sunt f ormate din celule foarte turtite, astfel ca impreuna formeaza un perete permeabi l, cat mai subtire posibil. Peretele alvelolo-capilar este strabatut de O2, spre sange si de CO2 spre alveola. Deci, aici are loc schimbul de gaze.Respiratia la plante decembrie 4, 2007 Schimbul de gaze la plante in procesul de respiratie (intrare O2 si iesire CO2) se face prin stomate care se afla in epiderma organelor. Factorii care influenteaza respiratia la plante Concentratia de O2 21%-50% CO2 inhiba respiratia Temperatura pana la 35 de grade celsius intensifica respiratia Varsta embrionii si plantutele tinere respira mai intens. Organul vegetal respiratie mai intensa la nivelul frunzei si florii Concentratia subst org produse in frunze daca e mare, respiratia e intensa Leziuni la nivelul unor tesuturi intensifica respiratia in acel loc. Postat in Uncategorized | Lasa un comentariu Respiratia decembrie 4, 2007 Aeroba Subst organice + O2 => CO2 + H2O + Energie Respiratia aeroba (in prezenta oxigenului) se realizeaza in mitocondriile din ce lule si consta in degradarea subst organice in prezenta oxigenului (oxidare) rez ultand CO2, H2O si energie folosita la toate procesele organismului. Energia obtinuta si nefolosita e inmagazinata intr-o subst chimica (ATP) care va fi folosita la nevoie pt eliberarea de energie. Anaeroba Subst Org A => Subst Org B + CO2 + Energie (putina) Respiratia anaeroba e descompunerea subst organice in lipsa O2 in subst mici sim ple si o cantitate mica de energie. E caracterizata bacteriilor si ciupercilor. Fermentatia alcoolica consta in transformarea glucozei in alcool etilic si CO2. Este produsa de ciuperci unicelulare numite drojdii: drojdia de bere, drojdia v inului, etc; are aplicatii la fabricarea painii si a bauturilor alcoolice. Fermentatia lactica consta in transformarea moleculei de glucoza in doua molecul e de acid lactic. Este produsa de unele bacterii si este folosita ca metoda de c onservare deoarece acidul lactic este un bun conservant. Se aplica la acrirea la ptelui, la prepararea muraturilor si a nutreturilor murate. Fermentatia acetica este atipica deoarece esete un proces aerob. Ea consta in tr ansformarea alcoolului etilic, in prezenta oxigenului, in acid acetic. Este prod usa de niste bacterii si este importanta pentru prepararea otetului.Particularitati ale sist digestiv la animale&shitdecembrie 4, 2007 Amfibieni & Reptile: intestinul gros se termina cu cloaca, o camera finala comun a pt tubul digestiv, caile urinare, si caile genitale. Pasari: Esofagul are o dilatatie gusa care stocheaza si inmoaie hrana. Stomacul are doua compartimente: stomacul glandular, care secreta suc gastric, si pipota, cu peretii musculosi care marunteste hrana. Intestin gros scurt si se termina cu cloaca. Mamiferele pot fi ierbivore (cel mai lung intestin), carnivore (cel mai scurt) s i omnivore (mediu) Hrana vegetala e mai greu de digerat datorita continutului de celuloza dar ierb ivorele au in sist digestiv bacterii simbiote care descompun celuloza Mamiferele rumegatoare prezinta un stomac cu 4 camere (ierbar ciur, foios si che ag), hrana e regurgitata, ajunge din nou in gura, si mestecata, apoi inghitita d in nou. Postat in Uncategorized | Lasa un comentariu Sistemul Digestiv decembrie 4, 2007 Digestia e procesul de descompunere a hranei in substante hranitoare simple sub actiunea sucurilor digestive (saliva, suc gastric, suc pancreatic, bila) Absorbtia intestinala e procesul prin care substantele hranitoare simple din int estinul subtire strabat peretele acestuia care prezinte cute numite vilozitati i ntestinale si trec in sange, care le transporta la toate celulele din corp. Sistemul digestiv: Tub digestiv: cavitate bucala faringe esofag stomac intestin subtire intestin gros Glande anexe: salivare: contine o enzima numita amiloza salivara care descompune amidonul in s ubstante dulci, mai simple, si mai contine biozimi care distrug bacteriile ficat: cea mai mare glanda din corp, aflata in partea dreapta a cavitatii abdomi nal, secreta bila (fierea) care participa in special la digestia grasimilor. Fie rea se depoziteaza in vezica biliara. pancreas: glanda mixta ce secreta suc pancreatic cu rol de digestie /sucul gastric produs de stomac contine HCl care creeaza un mediu acid, favorabi l digestiei si distruge microbii sienzime digestive care digera hrana Proteine ? Aminoacizi Glucide ? Glucoza Lipide ? Acizi grasi & Glicerol Apa, sarurile minerale, si vitaminele raman neschimbateNutritia Heterotrofa decembrie 4, 2007 Nutritia organismelor saprofite -vietuitoarele isi iau hrana din apa, alimente, vietuitoare moarte Bacterii saprofite Cele din sol descompun organismele moarte Cele din lapte, prin fermentatie, il transforma in iaurt acresc muraturile transforma vinul in otet prin fermentatie altereaza alimentele Ciuperci saprofite drojdia de bere, prin fermentatie alcoolica transforma apa si zaharul in alcool si CO2 mucegaiurile se formeaza pe alimente in conditii de umiditate, lipsa aerului si a luminii, altereaza alimente si secreta toxine care afecteaza sist. respirator Din mucegaiul verde-albastrui se extrage penicilina ciuperci cu palarie Nutritia heterotrofa parazita -nutritia prin care vietuitoarele traiesc pe seama altor vietuitare gazda carora le iau hrana Plante parazite: tortelul sta pe plante ierboase si le extrage seva Bacterii parazite: produc boli (pneumonie, TBC, sifilis) se trateaza cu antibiot ice Viermii paraziti: in intestinul omului & au ca gazda intermediara porcul sau alt e animale Antropode: pureci, capuse, paduchi Nutritia mixotrofa la plante Plante semiparazite extrag apa si saruri minerale din alte plante cu ajutorul un or haustori. O asemenea planta este vascul care traieste pe ramurile unor arbori .Nutritia Autotrofa decembrie 4, 2007 Fotosinteza CO2+H2O+ Saruri Minerale ==> Substante Organice + O2? Pot realiza fotosinteza numai organismele care au pigmenti asimilatori. Acestia capteaza energia luminii si o convertesc in energie chimica. Amintitiva ca se hr anesc prin fotosinteza cianoficeele, algele si plantele verzi. Organul vegetal specializat in fotosinteza este frunza, desi mai exista tesut as imilator si in alte organe expuse la lumina. Frunza Sediul fotosintezei este cloroplastul. Pigmentii asimilatori sunt plasati pe mem brana interna unde sunt asociati cu alte substante, mai ales cu proteine. Plante le contin doua tipuri de clorofila: a si b, impreuna cu doua tipuri de pigmenti carotenoizi: caroten (portocaliu) si xantofila(galben). Fazele Fotosintezei Sub influenta luminii, molecula de clorofila elibereaza un electron. Energia lum inii a fost transferata acestui electron liber, deci a devenit energie chimica. In cloroplast, energia este apoi folosita pentru:descompunerea (fotoliza) apei in oxigen si hidrogen. Oxigenul va fi pus in liber tate, iar hidrogenul va fi acceptat de substante organice, cu energia pe care o contine; producerea unei substante speciale purtatoare de energie chimica numita ATP. Clorofila recupereaza un electron revenind la starea initiala. evenimentele desc rise pana acum formeaza faza de lumina a fotosintezei. Urmeaza faza de intuneric (numita asa pt ca nu mai necesita lumina). Acum hidrogenul si CO2 sunt incorpor ate independent in substantele organice. Rezulta o mare varietate de molecule or ganice noi: glucide, lipide, proteine, etc. Factori ce influenteaza fotosinteza Lumina: 50k-100k lucsi Temperatura: 20-30 grade celsius Umiditatea Solului: 70%-80% Concentratia de CO2: 0.03% 3-5%Chemosinteza Proces de hranire autotrof, prin care anumite bacterii isi produc hrana utilizan d energia chimica rezultata din arderea unor compusi chimici.Tesuturi Animale decembrie 2, 2007 TESUTURI EPITELIALE Se clasifica in: epitelii de acoperire, secretoare, si senzoriale. Epiteliile de acoperire invelesc suprafate. Sunt formate din celule alaturate, a sezate pe unul sau mai multe straturi, sprijinite pe o membrana bazala finala ca re le separa de tesuturile vecine. In epitelii patrund vase de sange. Ele formea za epiderma si captusesc cavitatile: tubul digestiv, caile respiratorii, inimia, vasele, etc. Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei, din cavitate a bucala, faringe si esofag au functie de protectie. Cele unistratificate, cu gr osimi diferite, mai au adesea si functia de a fi traversate de unele substante. Epiteliile secretoare produc si elimina substante. Ele sunt deci principalele co mponente ale glandelor. Epiteliile senzoriale contin celule specializate in receptionarea unor stimuli s i transmiterea semnalelor catre sistemul nervos central. Ele intra in alcatuirea unor organe de simt. TESUTURI CONJUNCTIVE Sunt formate din celule distantate, intre care se afla fibre si un material subs tanta fundamentala. Dupa consistenta substantei fundamentale, ele pot fi: moi, s emidure, dure, si fluide. Tesuturi conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o mare varietate d e functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor, hranesc alte tesuturi, ofera protectie mecanic, depoziteaza grasimi, produc elementele figurate ale san gelui, au rol in imunitate, etc. Tesutul conjunctiv semidur formeaza cartilajele. Acestea nu au vase de sange. Tesutul conjunctiv dur (osos) are in substanta fundamentala o proteina oseina pregnata cu saruri minerale. Tesutul osos este format din lamele osoase dispuseimin doua moduri: in tesutul osos compact au dispozitie concentrica, in jurul unor canale pice prevazute cu vase si nervi. Acest tesut se afla in partea centrala r lungi si la periferia oaselor late si scurte. in tesutul osos spongios se intretai, lasand intre ele niste spatii, de e aspectul spongios. Acest tesut se afla in extremitatile oaselor lungi ntrul oaselor late si scute. Tesutul conjunctiv fluid poate fi considerat sangele, in care plasma ar i substanta fundamentala iar elementele figurate celulele. TESUTUL MUSCULARmicrosco a oaselo unde vin si in ce constituEste format din celule alungite care se pot contracta, producand la capete forta de tractiune. Celulele musculare contin organite specifice numite miofibrile. Tesutul muscular striat se afla in muschii scheletici, mai putin in musculatura unor organe interne (limba, faringe, laringe, prima parte a esofagului). Tesutul muscular neted este situat in peretii organelor interne. Fibrele muscula re sunt celule in forma de fus, cu nucleul central. Rareori ating lungimea de 0. 5 mm. Tesutul muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu c entral. TESUTUL NERVOS Este format din neuroni si celule gliale. Neuronii sunt celule specializate in g enerarea si conducerea impulsurilor nervoase. Ei primesc, prelucreaza, memoreaza si transmit informatii. Legatura dintre neuroni se numeste sinapsa, si prin aceasta informatia circula d e la un neuron la altulTesuturi Vegetale decembrie 2, 2007 Tesuturi Embrionare: Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid. Se formeaza astfel celule noi, care se diferentizaza ulterior, specializandu-se si generand tesutur i definitive Tesuturi Definitive: Tesuturile definitive contin celule specializate care nu se mai divid. Ele pot f i: Tesuturi de aparare: formate din unul sau mai multe straturi de celule care acop era organele. Organele tinere sunt acoperite cu epiderma, formata de regula dint r-un singur strat de celule. Tesuturile fundamentale: produc sau depoziteaza substante. Tesuturi conducatoare: transporta seva. vase lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circula seva bruta. Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, is pierd citoplasma si raman peretii ce lulari formand tuburi. vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circula seva bruta Tesuturile mecanice (de sustinere) dau organelor rezistenta necesara pt a sustin e greutatea propriului corp, in conditiile actiunii unor forte externe. Ele sunt formate din celule cu peretii ingrosati. Tesuturile secretoare: sunt formate din celule care produc si elimina diferite s ubstante: rasina, nectar, latex, arome, etc.