Biodegradarea Apelor Uzate Municipale Cu Bacterii Locale Si Comerciale (1)

4
Biodegradarea apelor uzate municipale cu bacterii locale si comerciale Acest studiu a fost efectuat pentru a evalua degradarea sintetica și reală a apelor uzate municipale de bacterii comerciale cunoscute sub numele de bacterii SludgeHammer și unele tulpini izolate locale. Eficiențele de îndepărtare din apele uzate sintetice a carbonului organic total. 1.Introducere Permiterea apelor uzate municipale să fie eliberate în mediul înconjurător poate face o mulțime de probleme.Apele uzate pot fi tratate prin procedee fizico-chimice sau biologice. Tratamentul biologic este soluția preferată pentru îmbunătățirea tratamentului apelor uzate municipale. Recent, procesul biologic este principalul sistem de tratare al apelor uzate în instalațiile municipale. Performanța unui proces biologic este adesea îmbunătățită prin introducerea din exterior a (bioaugmentarea ) unei sau mai multor specii de microorganisme specializate. Microorganismele, de obicei, bacteriile sunt selectate pe baza capacitatii acestora de a degrada compuși specifici. Mulți cercetători au raportat că introducerea de specii indigene de bacterii poate spori degradarea poluanților organici din apele uzate. Qu și colab. (2011) au constatat că pseudomonas spp. (izolat din nămol activ) a fost foarte eficient în îndepărtarea fenolului din apele uzate industriale, comparativ cu o tulpina neimbogatita Tuo și colab. (2011) au constatat ca Bacillus spp. au capacitate mare pentru îndepărtarea chinolinei(Este un lichid incolor higroscopic cu un miros puternic.) . Alte lucrări de Chen et colab. (2009) au investigat tratamentul apelor uzate municipale cu tulpina unică de bacterii și consorțiu bacterian (Un consorțiu microbian sunt două sau mai multe grupuri care trăiesc în simbioză microbiana- Forma de conviețuire reciproc avantajoasă între două specii diferite de organisme. )și a constatat că introducerea a trei tulpini de E. cloacae, Gordonia și P. putida ar fi mai eficientă în îndepărtarea TOC, comparativ cu tratamentul cu o singura tulpina. Rezultate similare dupa Mongkolthanaruk et al. (2002) a constatat ca folosirea tratamentului bogat în lipide a apelor uzate de către o cultură mixtă de pseudomonas aeruginosa, Bacillus sp. și Acinetobacter calcoaceticus reduce conținutul de BOD (Consumul biochimic de oxigen) și lipide din 3600 mg / l și 21.000 mg / l, respectiv, la mai puțin de 20 mg / l în termen de 12 de zile. Mai mult decât atât, aceste 3 tulpini au fost mai eficiente în tratarea apelor reziduale, în comparație cu tratamentul cu o singura tulpină.

description

...............................................................................................................................................................tyfh

Transcript of Biodegradarea Apelor Uzate Municipale Cu Bacterii Locale Si Comerciale (1)

Biodegradarea apelor uzate municipale cu bacterii locale si comerciale

Acest studiu a fost efectuat pentru a evalua degradarea sintetica i real a apelor uzate municipale de bacterii comerciale cunoscute sub numele de bacterii SludgeHammer i unele tulpini izolate locale. Eficienele de ndeprtare din apele uzate sintetice a carbonului organic total. 1.IntroducerePermiterea apelor uzate municipale s fie eliberate n mediul nconjurtor poate face o mulime de probleme.Apele uzate pot fi tratate prin procedee fizico-chimice sau biologice. Tratamentul biologic este soluia preferat pentru mbuntirea tratamentului apelor uzate municipale. Recent, procesul biologic este principalul sistem de tratare al apelor uzate n instalaiile municipale. Performana unui proces biologic este adesea mbuntit prin introducerea din exterior a (bioaugmentarea ) unei sau mai multor specii de microorganisme specializate.Microorganismele, de obicei, bacteriile sunt selectate pe baza capacitatii acestora de a degrada compui specifici. Muli cercettori au raportat c introducerea de specii indigene de bacterii poate spori degradarea poluanilor organici din apele uzate. Qu i colab. (2011) au constatat c pseudomonas spp. (izolat din nmol activ) a fost foarte eficient n ndeprtarea fenolului din apele uzate industriale, comparativ cu o tulpina neimbogatita

Tuo i colab. (2011) au constatat ca Bacillus spp. au capacitate mare pentru ndeprtarea chinolinei(Este un lichid incolor higroscopic cu un miros puternic.) . Alte lucrri de Chen et colab. (2009) au investigat tratamentul apelor uzate municipale cu tulpina unic de bacterii i consoriu bacterian (Un consoriu microbian sunt dou sau mai multe grupuri care triesc n simbioz microbiana- Forma de convieuire reciproc avantajoas ntre dou specii diferite de organisme. )i a constatat c introducerea a trei tulpini de E. cloacae, Gordonia i P. putida ar fi mai eficient n ndeprtarea TOC, comparativ cu tratamentul cu o singura tulpina.

Rezultate similare dupa Mongkolthanaruk et al. (2002) a constatat ca folosirea tratamentului bogat n lipide a apelor uzate de ctre o cultur mixt de pseudomonas aeruginosa, Bacillus sp. i Acinetobacter calcoaceticus reduce coninutul de BOD (Consumul biochimic de oxigen) i lipide din 3600 mg / l i 21.000 mg / l, respectiv, la mai puin de 20 mg / l n termen de 12 de zile. Mai mult dect att, aceste 3 tulpini au fost mai eficiente n tratarea apelor reziduale, n comparaie cu tratamentul cu o singura tulpin.n alt studiu realizat de Schneider i Topalova (2011) a raportat c inoculul folosit la epurarea apelor uzate municipale a fost la fel de eficient ca i inoculul comercial (i anume: hydropacks; Bilikuk i Laktazyme), n ndeprtarea CCO i fenolilor din apele uzate. Acest lucru are drept scop de a compara bioaugmentation a apelor uzate municipale cu tulpini bacteriene indigene i comerciale.

2. Metode2.1. Prelevarea probelorProbele de ape reziduale au fost colectate din diferite staii de tratare a apelor reziduale din Tripoli. Probele s-au colectat n baloane sterile conice din rezervorul de aerare, i pstrate n frigider pentru o viitoare utilizare.

2.2. Izolarea, identificarea i pregtirea inoculilorIzolarea bacteriilor a fost fcut prin metoda diluiilor n serie. 0,1 ml din fiecare flacon de diluie a fost repartizata in placi Petri cu mediu nutritiv prin metoda in gazon (cu ansa Drigalski) . Vasele Petri au fost incubate la 37 C pn cnd au aprut coloniile. Izolatele au fost re-cultivate pe noi medii de cultura pentru a obine o singura tulpin pur . Metoda Gram (cu violet de gentiana+solutie Lugol+fuxina gram pozitive- albastru violet, gram negative-roz/rosu) a fost realizat pentru fiecare izolat.

S-au realizat teste biochimice in conformitate cu standardele. Pentru a obine biomasa corespunztoare de izolate bacteriene, acestea au fost inoculate separat n vase Erlenmeyer coninand mediu de bulion nutritiv i au fost incubate timp de 24 de ore la 37 C n agitatorul rotativ. Celulele recoltate dupa centrifugare la 4000 rpm timp de 10 minute i supernatantul au fost aruncate. Concentraia celular a fiecrei tulpini a fost msurat utiliznd spectrofotometrul la 600 nm (OD600) pentru a obine 1.5x108 ufc / ml. (unitati formatoare de colonii)

3. Experimente de biodegradare3.1 Prepararea mediului de cultura ( Chen 2009):7,5 g/l glucoz, 1,15 g/l NH4Cl0.2 g/l KH2PO40,2 g/l MgSO47H2O0,25 g/l CaCl2Soluia diluat la o concentraie de dorit de Carbon organic total ( TOC) 220mg / l i utilizate ca apa uzat sintetic n tulpina singur. 0,5 ml din soluia de microelemente a adugata n mediu cu urmtoarea compoziie: 50 mg/l H3BO3 50 mg/l ZnCl2 30 mg/l CuCI2 500 mg/l MnSO4 30 mg/l COCL2.H2O50 mg/l (NH4) 6MOO24H2O . PH-ul este ajustat la 7,1 i mediul a fost sterilizat la autoclava la 121 C timp de 15 minute.

3.2 Studiu experimentalS-au folosit tulpini comerciale de SludgeHammer i tulpini locale izolate din bacterii ca Bacillus spp., Bacillus subtilis, Bacillus laterosponus, Bacillus agricole, Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas putida.

10ml din fiecare tulpin s-au adugat ca inocul n balon de 500 ml ce contineau 240ml ap uzat , baloanele au fost incubate in agitatorul rotativ la 170 rpm la 37 C. Probele au fost recoltate la dou ore pentru a monitoriza dezvoltarea bacteriilor la 600 nm i rata biodegradarii. Ratele de cretere i biodegradare bacteriene au fost monitorizate prin msurarea densitii optice i a valorii carbonului organic total (TOC).

3.3 Determinarea Oxigenului organic total ( TOC)Analiza TOC a fost realizata folosind testele cuveta Hach Lange (LCK 386) dup cum urmeaz: 1,0 ml de prob au fost pipetai n cuva care este introdusa deschisa in agitatorul TOC-X5 timp de cinci minute. Cnd prepararea eantioanelor este finalizat, cuva indicator a fost incubata la 100 C timp de 120 de minute, apoi se las s se rceasc si se evalueaza.

4. Rezultate4.1 Determinarea creterii bacteriene i a biodegradarii folosind o singura tulpina

Capacitatea unei tulpini de bacterie pentru a trata o ap uzat a fost monitorizat prin msurarea att a creterii celulare cat i a biodegradarii TOC dintr-o proba de ap rezidual sintetica. Toate probele (120 ml cu 220 mg / l TOC) au fost inoculate cu 10 ml de tulpina activa , densitatea optic iniial variind intre 0.037-0.056 D.O. Se recolteaza probe la fiecare 2 ore si se citeste densitatea optica. Fig. 1 i 2 prezint creterea bacteriilor i respectiv concentraia Carbonului organic total . Aceste determinari sunt dovada faptului c toate bacteriile locale au avut nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la faza staionar fa de bacteriile SludgeHammer.Pentru a evalua performana fiecarei tulpini n privinta degradarii TOC , creterea parametrilor cinetici au fost determinati i comparati n tabelul 1.

Printre cele ase soiuri naturale, B. subtilis, B. laterosponus, P. aeruginosa au avut capacitatea de degradare mai mare a TOC cu Rmax de 54%, 52%, i 43%; Cu toate acestea, Pseudomonas aeruginosa avut puin mai mare Qmax (0,59 mgTOC / (d-mgVSS) i Ts scurte (10h). Aceste rezultate au artat c Pseudomonas aeruginosa a fost tulpina cea mai eficient pentru a degrada substratul organic (glucoz) din apa uzat. Cu toate acestea, tulpinile locale naturale au fost mai putin degradate (20-40% mai puin), n comparaie cu bacteriile SludgeHammer (a se vedea figura 2). De la parametrii cinetici din tabelul 1, aceast bacterie a avut cel mai mare Rmax (71%), cea mai scurt tlag (