Analiza URINII.Generalitati:Rinichiul indeplineste functia de mentinere a hemostazei mediului intern. Prin urina se elimina 50-60g substanta uscata in 24 h, cu un nr mare de componenti, a caror variatii au valoare diagnostica in bolile renale sau extrarenale.Recoltarea:ptr analiza sumara–urina de dimineata, iar ptr determ cantitative se recolteaza urina timp de 24 h: -prima urina de dimineata se runca sau serveste analizei sumare-restul urinei timp de 24 de ore se recolteaza intr-un recipient separat- ultima portiune se recolteaza separat ptr determinarea aciditatii si analizei bacteriologiceConservarea : urina la emisie trebuie sa fie sterila, dar ptr a se evita alterarile se pastreaza la rece si se adauga: timol, cloroform, solutie de timol in cloroform, toluen sau xilen, aldehida formica sau cianura de mercur. Criteriile de alegere a conservantului:-urinile care servesc la exam bacteriologic nu se conserva, sau se aleg conserv care nu afecteaza microorg-la det glucidelor nu se foloseste timol, cloroform, HgCN; aldehida formica pastreaza struct microscopice, dar afecteaza albuminele si glucidele

Caracteristicile fizice ale urinii:1.Aspectul urinii:- limpede si transparent sau poate sa prez tulbureala si aspect floconos datorita mucinelor, nucleoproteidelor, care pp la adaos de acid acetic.Tulbureala indica: puroi , sange, bacterii, mucus, albumine precipitate. Foarte important este pH-ul si comportarea la incalzireIn urinile acide: este scazuta solubilitatea ac.uric si a uratilor, care se solubiliz prin alcaliniz. La urinile acide sau la cele la care se adauga HCl apare un pp caramiziu(sedimentum lateritium) care sunt urati de Na si K, sau pot pp oxalatii si fosfatii de Ca.La acidulare dispar fosfatii amoniacomagnezieni si pp de CaCO3. In urina alcalina pp unii fosfati.Prin incalzire poate disparea tulbureala datorita acidului uric si oxalatilor, dar devine mai intens pp de fosfati.In prez puroiului urina nu se clarifica nici la acidulare, iar in baze se form o masa densa care prin agitare tine in suspensie bule de aer(Proba Dorine)In prez lipidelor urina este laptoasa la emisie si se limpezeste prin adaugare de eterInainte de analize, urina tulbure se filtreaza, cu exceptia cand se det aciditatea sau componente ce pot sa apara in pp.2.Mirosul urinii – este slab carasteristic, datorita unui ceto-hexen – urinoidIn timp, urina poate avea miros amoniacal (procese infectioase la niv cailor urinare), miros de putrefactie(infectii grave), miros fecaloid(fistule ale cailor urinare cu tubul intestinal), miros de comp cetonici(diabet zaharat).Mirosul e infl de consumul de alimente sau de medicamente.3.Culoarea urinii: galben deschis, galben portocaliu, datorita unor pigmenti si a unor substante incolore care se transf in pigmenti sub influenta luminii si aerului. Urocromul si urozeina devin roz in prez HCl. Urocromogenul este galben in prez de permanganat. Porfirinele, urobilina, acetoxilul, coloreaza urinaDenumiri folosite: apoasa, galben deschis, galben pai, galben portocaliu, culoarea vinului, a berii brune, sangvin. Urina are o culoare inchisa cand e mai concentrata si la ph acid. Semnificatia culorii:-incolora: poliurie, cloroze, dupa diuretice, leziuni renale, alcool-galb verzui sau brun: pigmenti biliari(icter)-brun rosiatic: stari febrile, glomerulonefrite, coloranti alimentari, medicamente-brun cafeniu:pigmenti biliari in cantitati mari, sange-brun pana la brun negru:melanina, alcapton, medicamente, tanin-verde-albastrui: sulfamide, albastru de metilen, guaiacol4.Volumul urinii emise: ritmul: 0,6-1,2 ml/min sau 20 ml/kg/24h-variaza cu varsta:30-60 ml in primele zile, 250-300 in primele saptamani, 500-600 la 1-3 ani, 800-1400 intre 4-14 ani. Volumul de urina variaza circadian: elim diurna reprez 2/3, iar cea de noapte reprez 1/3.

Oliguria= eliminarea mai mica de 4-500 ml, apare in stari de deshidratare, hemoragii, afectiuni hepatice, insuficienta cardiaca. Oligurii renale apar in glomerulonefrite, nefroze, nefrite sclerogene.Anuria=sub 100 ml/zi sau lipsa totala: intoxicatii, arsuri grave, insuficienta cardiaca, calculoza renala. Persistenta cateva zile este mortalaPoliuria= peste 2-3 l/zi. Si pot fi:-poliurii pasagere – perioada de sfarsit a pneumoniei, febra tifoida, administrare de diuretice-poliurii persistente – diabet zaharat si insipid, scleroze renale, pielite, tuberculoza renala, cistite5.Densitatea urinii: se det cu urodensimetru. Determ se face pe urina din 24h, dar mai bine sa se faca pe fiecare emisie. Valori normale 1,016-1,022. In conditi speciale, rinichiul sanatos poate produce si denditati de 1,010-1,040. Densitatea se datoreaza ureei, cloruri, sulfati, fosfati, creatinina, si variaza cu regimul alimentar, gradul de diureza etc.6.Reziduul fix sau extractul sec: reprezinta cantitatea de substante ramase dupa evaporarea urinii(45-55g/24h). Comp organici=30-35 mg;saruri minerale= 15-20g

Aciditatea urinii : deosebim aciditatea actuala sau ph-ul si aciditatea totala sau de titrare:Determinarea aciditatii actuale sau a ph-ului: ph-ul reprezinta co-logaritmul concentratiei de H si se determina in cazul urinei cu indicator Guillamin, cu hartii indicatoare de pH sau pH-metreDeterminarea aciditatii de titrare(totala): se titreaza aciditatea urinei cu NaOH in prez de fenolftaleina pana la roz persistent. In unele cazuri de urina foarte alcalina culoarea este la inceput rosie si in acest caz se face titrarea cu HCl fiind deci vb de alcalinitate.Interpretarea rezultatelor:pH-ul urinii normale este cuprins intre 5,6-6,2, deci slab acid datorita fosfatilor primari, acidului citric, uric, lactic, formic. Aciditatea de titrare variaza obisnuit intre 200-450, variatii fiziologice se constata dimineata, cand urina este mai acida(5-5,50) si neutra sau alcalina dupa mese, iar cand aceste variatii nu mai apar se indica prezenta cancerului gastric.Aciditatea urinii variaza in functie de regimul alimentar carnat sa vegetarian.Patologic, cresteri ale aciditatii apar in diabet zaharat, inanitie, insuficiente renale, calculoza renala si vezicala. Urina are pH alcalin dupa perioada de resorbtie a edemelor dupa medicamente alcalinizate, varsaturi, ape minerale alcaline.

Dozarea clorurilor din urina:clorurile sunt pp in mediu neutru sau slab acid sub forma de AgCl cu sol de AgNO3 de normalitate cunoscuta. Indicator se foloseste K2Cr2O7care in exces form Ag2CrO4.Nacl+agno3= agcl+nano3 ; agno3+k2cro4=ag2cro4+2kno3Interpretarea rezultatelor:in cazul unei diete obisnuite cantit de cloruri este intre 10-15g la 24h si scad la diete fara sare si creste peste valori normale la un regim hiperclorurat. Valori crescute=poliurie, crize postinfectioase, scaderea incipienta a edemelorValori scazute=pneumonii, formarea edemelor, boli febrile acute, leziuni renale

Dozarea fosfatului organic din urina: se bazeaza pe formaerea fosfomolibdatului de amoniu in mediu acid, care prin reducere form un compus colorat care se dozeaza fotometric. Agentul reducator poate fi amestec de hidrochinona si Na2SO3(Metoda Briggs), Clorura stanoasa sau acid ascorbic(met Lowrig sau Lopez).Interpretarea rezultatelor:cantitatea de fosfat eliminata este de 1-5g/24h daca se elimina P2O5, sau 0,4-2g daca se exprima in fosfor. Hiperfosfaturii intalnim in effort muscular, epilepsie,cancer, boli osoase. Hipofosfaturii apar in boli febrile, nefrite, infectii acute, atrofia galbena a ficatului.

Dozarea calciului urinar: se poate face prin mai multe metode:Metoda volumetrica: precipitarea Ca cu oxalat de amoniu sub forma de CaC2O4. acesta izolat prin filtrarepoate fi descompus sub forma de acid oxalic care se poate doza permanganometric.Metoda fotometrica: in flacara, este comoda, rapida si sensibila. In laboratoare performante se mai poate folosi aceasta metoda si ptr Na, K, Mg.

Metoda complexometrica: este sensibila si rapida, dar unii cationi de Mg interfereaza reactia. Complexonometria consta in formarea unui complex colorat, sau chelat, prin reactia intre un ion si un ligand. Titrarile bazate pe aceste reactii se numesc titrari complexometrice. Complexonii utilizati sunt acidul iminoacetic, acidul nitriloacetic, acidul EDTA, sarea de Na a EDTA.Dozarea Ca cu EDTA: Ca in prez EDTA si a murexidului ca indicator form un complex chelat, complexonatul de Ca. Initial murexidul fixeaza Ca, solutia devenind roz, apoi la titrare cu EDTA solutia devine violeta.

Interpretarea rezultatelor: cantit de Ca eliminata este de 0,07-0,3g/24hHipercalcemii: hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, osteoporozaHipocalcemii: rahitism, hipoparatiroidism, spasmofilism

Dozarea creatinei si creatininei: creatina se formeaza prin 2 reactii enzimatice de transfer de pe molecula glicocolului. In prima reactie care are loc in rinichi se transfera o grupare amido de pe arginina, rezultand acid guanidinacetic si ornitina. In a doua etapa pe acidul guanidinacetic se transfera un rest metil din S-adenozilmetionina, formand creatinina. Creatinina se repartizeaza in muschi scheletici, netezi, miocard, creier, unde se fosforileaza la fosfocreatina sun prez creatin-kinazei, si reprezinta un rezervor important de legat macroergice mai ales in muschi. 2% din totalul de fosfocreatinina se ciclizeaza spontan la creatina care este eliminata prin urina. Dozarea creatininei din urina: creatinina react cu acidul picric in mediu alcalin => col rosu-portocaliu (R Jaffe). Coloratia se compara fotocolorimetric cu un standard de creatinina.Aplicatii clinice:rata formarii creatininei din creatina este constanta, concentratia celor 2 subst in sange va fi proport cu masa musculara. Cele 2 substante sune eliminate diferit:creatina este reabsorbita in totalitate in tubii contorti proximali, iar creatinina ramane si se elimina in intregime prin urina. Viteza de formare si eliminare a creatininei sunt constante si se poate aprecia daca s-a recoltat sau nu toata urina in 24h. Valorile de laborator indica unele boli care afecteaza muschii, afectiuni renale cu implicarea glomerulilor.Valorile normale ptr concentratia in urina sunt:Creatina: al barbati 0-40 mg/24h, femei – 100 mg/24h; Creatinina al barbati1-2 g/24h si 0,6-1,5g/24h la femei.Valorile ptr creatinina sunt mai mari la femei, iar cele ptr creatina sunt mai mari ptr barbati, deoarece masa musculara este mai dezv la barbati.Valorile servesc ptr diagnosticul de laborator in traumatisme musculare, necroze, distrofia muschilor. Aceste valori mai servesc la aprecierea functiei renale si determinarea Clearance-ului renal= volumul de plasma care a fost utilizat de rinichi intr-un minut ptr a elimina cantitatea dintr-o substanta oarecare eliminata prin urina in acelasi interval de timp. Valoarea Clr. creatininei este de 85-125 ml/min la barbati si 75-115 ml/min la femei. Clr. creatininei este scazut in insuficienta renala.

Componentii patologici din urina: cercetarea lor se rezuma la r. calitative care evidentiaza prezenta lor in urina provenita dintr-o singura emisie sau din urina pe 24 de ore. Uneori se cere un examen mai complet al urinii si se face si reactiile cantitative. Rezultatele sunt exprimate la litru sau la urina din 24 de ore.I Reactii de evidentiere a glucidelor urinare:1. reactia Trommer:reducerea Cu(OH)2 la Cu2O cu schimbarea culorii albastre si aparitia unui pp rosu.

2. reactia Fehling: glucoza se oxideaza la acid gluconic in mediu alcalin, la cald reducand Cu2+ la Cu+. CuOH in exces se dizolva prin formarea unui complex solubil cu atrtratul dublu de Na si K(sarea Seignette)

3. reactia Benedict: se bazeaza pe principiul reactiei Fehling, inlocuind sarea Seignette cu citratul de Na. Reactia este mai specifica si se preteaza mai bine interpretarii semicantitative. Dupa culoare se poate aprecia concentr glucozei si anume – opalescenta sau culoare verde => sub 0,1g% glucoza,– tulbureala galben-verde indica 0,2-0,3 g%– pp galben portocaliu 0,5 g%– pp rosu peste 1g%4. reactia Nylander reducerea azotatului bazic de Bismut, in mediu alcalin in prez glucidelor reducatoare

Bi(OH)2NO3+NaOH => Bi(OH)3 + NaNO32Bi(OH)3 + 3R-CH=O => 2Bi + 3R-COOH + 3H2O. pp negru indica prez glucidelor

Interpretarea rezultatelor: glucidele care pot sa apara in urina sunt glucoza, fructoza, galactoza, pentozele, acestea se gasesc in urma, nefiind decelabila in mod obisnuit.Stari fiziologice cand glucidele apar in urina: ingerarea de glucide, sau la gravide. Glicozuriile patologice pot fi pasagere(hipertiroidism) sau permanente(diabet zaharat).

Dozarea glucozei din urina: se colecteaza urina din 24 h la rece pe un conservant. Prima metoda este defeacrea urinii cu acetat de Pb(R Courtonne), ptr a elimina alte substante reducatoare decat glucidele. Prin reactia Fehling glucoza se oxideaza la acid gluconic, reducand Cu2+ la Cu+. Cu(OH)2 se dizolva prin formarea unui complex solubil cu tartratul dublu de Na si K.II Reactia de evidentiere a proteinelor: albuminele si globulinele provin din plasma. Analiza se face pe urina clara, iar urina tulbure se filtreaza sau se centrifugheaza. Urina la emisie trebuie sa fie acida, iar daca nu, se aciduleaza cu cu acid acetic. Patologic in urina pot sa apara albumine propriu zise, albumine acetosolubile, albumoze si peptone. Identificarea albuminelor urinare se face prin precipitare

- cu acid sulfosalicilic => pp alb; - cu acid tricloracetic => pp alb floconosInterpretarea rezultatelor: urinala emisie nu contine decat urme de proteine(20-40 mg%). Cantitatea eliminata este diferita, de aceea se fac determ pe urina emisa in 24 h. Proteinuriile variaza in limite de 2-10g/l-albuminurii tranzitorii: pana la 2g si dispar odata cu vindecarea starii patologice:edem pulmonar acut, accdiednte neurologice, stari febrile-albuminurii intermitente: effort fizic, oboseala-albuminurii permanente: in glomerulonefrite, eliminari de20g/24h, insotite de hematurie.III Depistarea puroiului(piuria):puroiul este constituit din leucocite care au suferit o degenerescenta granuloasa si apare in urma proceselor inflamatorii de origine microbiana. Ptr depistare se iau 5 ml urina si cateva picat ed NaOH, apoi se astupa si se rastoarna brusc. Aparitia unor bule de aer indica prez puroiului. Examenul de evidentiere a comp patologice se numeste APZ(albumina, puroi, zahar)

Identificarea corpilor cetoniciin urina: in sange compusii cetonici apar ca si metaboliti normali, dar in cazuri patologice(diabet zaharat) cand se depaseste o anumita limita, ei se elimina prin urina, unde sunt considerati componenti patologici. Acestia sunt acetona, acidul acetil-acetic si acidul beta hidroxibutiric. In special se secreta cei 2 acizi, iar acidul acetil acetic se transf in acetona.Identificarea acetonei: 1.reactia Lugol:reactia este pozitiva si cu acidul acetilacetic. Aspirina interfereaza aceasta reactie. Ptr aceasta se fierbe urina si acetona se evapora, apoi la repetarea reactiei, se obt rezultat negativ.2.reactia Leben: acetona totakla cu Iod in mediu alcalin formeaza iodoform cu miros caracteristic.

Interpretarea rezultatelor:aparitia in urina a corpilor cetonici indica un deficit in metabolismul glucidic caracteristic diabetului zaharat, boli hepatice, diaree, varsaturi, inanitie. Se considera patologic cantitati ce depasesc 20-30 mg/l, cantitati decelabile prin mijloace uzuale.

Identificarea acizilor biliari din urina: prin metoda Pettenkoffer, care se bazeaza pe obtinerea unor produsi colorati in reactia de condensare a acizilor biliari, cu derivati furfurolici, rezultati din oze, in mediu de acid H2SO4.Cholaluria apare in cazuri de icter, cand sarurile acizilor biliari, trec in tractul sangvin si de aici in urina. Prezenta lor mai este semnalata si in hepatita infectioasa, cand celula hepatica nu ii mai poate fixa.

Explorarea biochimica a functiei renaleRinichiul – fct de excretie, mentinerea izosmiei, izoioniei si rolul metabolic specific tesutului renal. Excretia reprezinta extragerea din sange si apoi eliminarea produsilor de catabolism. Pot fi eliminati:-compusi ce nu sunt ultracentrifugati(proteine)-compusi total reabsorbiti in tubul renal ce apar numai dupa depasirea pragului de eliminare-compusi partial reabsorbiti care se gasesc in urina in concentratii mai mari decat in sange.-comp total ultracentrifugati respectiv neabsorbiti in tub(insulina, manitol, ceratinina)-compusi ultracentrifugati si excretati in tubFunctia de excretie renala se testeaza prin:-examene de urina – caract fizice(volum , aspect, culoare miros, densitate), det comp minerali sau organici, exam microsc al sedim urinar-explorarea epurarii plasmatice prin teste Clearance-masurarea vitezei de eliminare provocata a unui colorant-daca urmarim o substanta ce se elimina numai prin filtrare glomerulara, fara a fi reabsorbita sau excretata de tubii renali, investigam functia glomerulului-urmarind un comp care este ultrafiltrat si secretat de tubi, se det fluxul plasmatic renalPrin testari combinate se pot determ reabsorbtia tubulara sau excretia tubulara. Unul dintre teste este coeficientul de epurare van Slyke, care se bazeaza pe dozarea ureei serice si urinare, deci arata capacitatea rinichiului de a excreta ureea.Sedimentul urinar: urina contine in suspensie elemente ce pot fi separate prin centrifugare.Interpretare:se distinge un sediment neomogenizat format din saruri in stare cristalina, dependent de pH si starea coloizilor din urina si un sediment format din elemente celulare.Sedimentul neorganizat:-fosfati bicalcici, tricalcici ce apar in urinile alcaline si slab acide-fosfati bimagnezieni ce apar in urinile alcaline-fosf amoniaco-magnezieni-acidul uric apare in urinile acide foarte concentrate, elem prez in febra si diatoza urica.-urati de Na, K, Mg, Ca, in urini concentrate acide-urati de amoniu-oxalat de Ca. Toate aceste elemente pot sa aparain litiaza renala si frecvent in icter si diabet. Mai pot sa apara CaCo3, sulfamide etc.Sedimentul organizat: au importanta in diagnosticarea afectiunilor urinare:-celule epiteliale renale sau provenite din traseul urinar-celule neoplazice, identificabile prin testul Papanicolau-leucocite, prez in nr mare indica un proces inflamator microbian in aparatul excretor, genital, sau alta sfera-hematiile-apar galbui in urina proaspata si decolorate daca este veche.Mai apar in nefrite acute, neoplasm.-cilindrii-forme ce contin proteine, care prin pp, pe supraf lor pot adera celule epiteliale, leucocite, si apar in afectiuni cardiace, icter, coma diabetica, pot fi adevarati sau pseudocilindrii.Alte formatiuni:filamente urinare, spermatozoizi, paraziti, bacterii. Unele elem nu sunt patologice, ele putandu-se gasi intr-o proportie redusa in urina normala.Dependent de alimentatie sau pH, pot aparea saruri, fosfati, urati, oxalati.Urina clara la emisie poate forma prin sedere tulbureala sub forma de nor sau nubecula care reprez mucine, leucocite, cel epiteliale. In urina proaspata pot sa apara leucocite, cel epiteliale, cilindroizi, cilindrii hialiniValorile normale sunt intre 100-190.