5 OCTOMBRIE 2010

LIPIDE COMPLEXE

a.Glicerofosfolipidele

-conțin în molecula lor acid fosforic

-sunt răsp. în toate celulele corpului în special în celulele nervoase

-au o structură complexă și un rol fundamental în biochimia celulei

-se găsesc în nuclei în microzomi și mitocondriile celulare

-se găsesc în cantități mici în org. mamiferelor

-glicerofosfolipidele se clasifică în urm. subgrupe:

1.acizi fosfatidici

2.cardiolipide-se găsesc în miocard

3.lecitine-se găsesc în celulele sist. nervos, în ficat și în ouă

4.cefaline- se găsesc în sist. nervos

5.plasmalogenii-conțin aldehide, acizi grași, colină sau colamină și se găsesc în celulele indivizilor tineri

6.inozitfosfolipide – se găsesc în sist. nervos

b.Sfingofosfolopide

-conțin în molecula lor sfingozină, acid fosforic și mol. de lipide simple

-se găsesc în celulele sist. nervos

c.Sfingolipidele

-conțin în molecula lor sfingozină și o moleculă de lipide simple

-se găsesc în celulele sist. nervos

1

-se clasifică în

1.sfingomielinele

-conțin sfingozină, acid gras și colină

-se găsesc în teaca de mielină a prelungirilor axonice și îndeplinesc rol de izolator al influxului nervos

2.cerebrozidele

-conțin sfingozină, acid gras și galactoză

-se găsesc în sist. nervos , în spilă și în rinichi

3.gangliozidele

-se găsesc în subst. cenușie și în membranele eritrocitelor și au un rol imp. în favorizarea pătrunderii virusurilor în celule

4.sulfatidele

-conțin în moleculă sulf

-au o str. complexă

-se înmagazinează în unele celule ale sist. reticulohistocitar

METABOLISMUL LIPIDELOR A. Aporul de lipide

–lipidele constituiente ale materiei vii au o dublă origine în org: exogenă și endogenă

1.Lipide de origine exogenă

-sunt introduse în org. prin alimentație

2

-conținutul în lipide al alimentelor este în medie

*ulei vegetal-99% *nuci-50%

*unt-90% *carne-10-20%

*lapte-4% *făină-1%

*cartofi, mazăre, varză-0,1%

-ele îndeplinesc în org. în special rol energetic

-cantitatea de lipide în rația zilnică alimentară este în medie de 60 gr lipide/zi (450 kcc)

-cantitatea de lipide exogene este mult mărită la eforul fizic și în condiții de temperatură scăzută

2.Lipide de origine endogenă

-sunt lipide care sunt sintetizate în org. de glucide și proteine

B.Digestia lipidelor

1.Gliceridele

-introduse în tubul digestiv gliceridele alimentare trec fără a fi modificate până în duoden

-în stomac există o enzimă lipolitică denumită lipaza gastrică care are o acțiune neglijabilă asupra gliceridelor

-la nivelul duodenului gliceridele din chimul gastric suferă în primul rând un proces de emulsionare în prezența sărurilor biliare, subst. cu propr. tensioactive

3

-grăsimea transformată în fragmente mici prezintă o suprafață mărită și astfel lipaza din sucul pancreatic poate acționa și hidroliza gliceridele în acizi grași și glicerol

-digestia gliceridelor se produce treptat și se formează produși intermediari: trigliceride, monogliceride, glicerol și acizi grași

2.Glicerofosfolipidele

-o parte din ele sunt scindate de fosfolipazele sucului pancreatic care hidrolizează aceste subst și rezultă acizi grași și molecule mai mici de lipide

3.Steridele

-sunt hidrolizate de colesterol esterază produsă de pancreas punând în libertate colesterol liber și acid gras

4.Sfingolipidele

-scindarea lor se produce la capătul terminal al intestinului gros fapt pt. care nu se absorb în org.

Rolul acizilor biliari în dig. lipidelor

-în lipsa a.b. digestia și abs. lipidelor nu are loc și acestea sunt eliminate ca atare prin materiile fecale

-acțiunea a.b. asupra lipidelor intestinale este

*acț. emulsionantă

*acț. de solubizare a acizilor grași =acț. hidrotropă

*acț. de activare a lipazei pancreatice

*acț. de solubizare a lipazei pancreatice, a colesterolului liber

*a.b. fac posibilă abs. vitaminelor liposolubile

4

C.Absorbția lipidelor

-se produce la niv. intestinului subțire și gros

1.Gliceridele

-abs. gliceridelor hidrolizate se reduce la abs. glicerolului și a acizilor grași

-glicerolul străbate cu ușurință mucoasa intestinală și o parte pătrunde în circulația portă, servește la resinteza lipidelor combinându-se la nivelul mucoasei intestinale cu acizii grași

2.Acizii grași

-sunt abs. sub formă de acizi colenici (=combinatie a acizilor grași cu acizii biliari)

-o parte din acizii grași se combină la nivelul celulelor mucoasei intestinale cu glicerol resintetizând gliceridele iar o parte rămân liberi

-acizii biliari eliberați din combinația cu a.g. trec în vena portă și ajung la ficat de unde sunt eliminate din nou în duoden prin bilă

-gliceridele nehidrolizate sunt abs. ca atare și trec în vasele limfatice intestinale

3.Glicerofosfolipidele

-o parte din ele sunt abs. scindate iar o altă parte sunt abs. netransformate

4.Steridele-sunt abs. scindate

6.Vitaminele liposolubile-se abs. în prezența acizilor biliari

D.Transportul și depozitarea lipidelor

-lipidele sunt abs. sub formă de emulsie fină

-dupa abs. produșii urmează 2 căi

1.aprox. 90% din grăsimile ingerate trec în vasele limfatice intestinale, sunt colectate de canalul toracic și se varsă în vena subclaviculară de unde sunt răspândite în toată circulația

5

2.aprox.10% din grăsimile ingerate trec în vena portă și ajung în ficat

-indiferent de calea urmată după abs. grăsimile ajung în cele din urmă în ficat unde sunt metabolizate iar o parte trec spre țesuturi unde sunt metabolizate sau depozitate

-depozitarea lipidelor se face la niv. țesutului conjunctiv adipos

6