1

SoluŃii bio - inginereşti propuse pentru restaurarea pârâului PeŃa, pe sectorul de râu situat pe raza comunei Sânmartin, judeŃul Bihor

Bio-Engineering Solutions for Restoring the PeŃa Creek, on the water sector in Sânmartin Village, Bihor County

LILIANA VOICU, RĂZVAN VOICU Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor

lilianavoicu80@gmail.com,getiiliberi@gmail.com

Rezumat: Tematica restaurării ecologice a cursurilor de apă, este una de interes public şi a apărut ca urmare a efectelor impactului antropic cauzat de următorii factori: industrializare, urbanizare, activităŃi agro-zootehnice, exploatarea materialelor din albii, lucrări de regularizare şi îndiguire etc. Aplicarea unor măsuri privind restaurarea stării / potenŃialului ecologic al sistemelor lotice deteriorate, în conformitate cu prevederile D.C.A. (2000/60/CE), prezintă o contribuŃie semnificativă la refacerea funcŃiilor (producŃie, reglare, suport, informaŃională) şi implicit a serviciilor (ex.: calitatea apei) generate de aceste sisteme ecologice componente ale capitalului natural.

Scopul lucrării de faŃă îl reprezintă propunerea la scară locală a unor soluŃii bio – inginereşti, în vederera renaturării malurilor pârâului PeŃa, la nivelul sectorului de râu: PeŃa --> cnf. Hidişel p. - vărs. în Crişul Repede (L=12,7 km), desemnat, în Planul de Management al SpaŃiului Hidrografic Crişuri, corp de apă puternic modificat. łinând cont că, acest sector de râu deteriorat prezintă un potenŃial ecologic moderat (PEMo), obiectivul vizat este restaurarea potenŃialului acestuia de la moderat la bun, conform cerinŃelor D.C.A. (2000/60/CE).

În vederea realizării scopului propus în cadrul acestei lucrări, s-a făcut o analiză detaliată a zonei de studiu (documentări, deplasări pe teren, analiza datelor privind biocenoza şi calitatea apei, precum şi analiza datelor referitoare la justificarea desemnării corpului de apa analizat ca fiind puternic modificat) şi a fost selectat, în extravilanul municipiului Oradea, pe raza comunei Sânmartin, judeŃul Bihor, un tronson de râu. Acesta are o lungime de 100 m şi a fost supus transformării în urma lucrărilor de regularizare realizate în anul 1978.

De asemenea, aşa cum s-a menŃionat anterior, soluŃiile propuse au caracter local, şi ar trebui asociate şi cu un management corespunzător al apelor reziduale şi al deşeurilor din zona analizată. Cuvinte cheie: restaurare, potenŃial ecologic, corp de apă puternic modificat, pârâul PeŃa. Abstract :

The issue of ecological restoration of water courses is a matter of public interest and has emerged as a consequence of human impact caused by the following factors: industrialization, urbanization, agricultural and livestock activities, exploitation of riverbeds materials, adjustment and embankment works etc. The application of measures on restoring ecological status / potential of deteriorated lotic systems, in accordance with W.F.D. (2000/60/EC) presents a significant contribution to restoring functions (e.g. provisioning, regulating, supporting, cultural) and implicitly services generated (ex. water quality) by the ecological systems of natural capital.

2

The purpose of this paper is to propose solutions to renaturating the banks of the PeŃa Creek, specifically in the river sector: PeŃa -> confluence to Hidişel creek – discharging into the Crişul Repede River (L = 12.7 km) wich has been designated as body of water heavily modified, in Crişuri River Area Management Plan. Considering that this deteriorated sector has a moderate ecological potential, the objective is restoring its ecological potential from moderate to good level in accordance with the requirements of the WFD 2000/60 / EC.

In order to achieve its purpose in this paper, there was a detailed analysis of the study area (documentation, field trips, analyzing data on biocenosis and water quality and and data analysis to justify the designation of the body of water heavily modified) and a river sector was selected in the unincorporated area of Oradea, Sânmartin Village, Bihor County. This river sector has a length of 100 meters and has undergone transformation as a result the regularization made in 1978. Also, as mentioned above, the bio-engineering solutions proposed have local character, and should be coupled with suitable management of wastewater and waste management in the analiyzed area.

Keywords: renaturation, ecological potential, heavily modified water body, PeŃa creek.

INTRODUCERE

Tematica restaurării ecologice a cursurilor de apă este una de interes public şi a apărut ca urmare a efectelor impactului antropic cauzat de următorii factori: industrializare, urbanizare, activităŃi agro-zootehnice, exploatarea materialelor din albii, lucrări de regularizare şi îndiguire etc. Acest impact al presiunii exercitate de factorii de comandă a avut ca rezultat creşterea ponderii ecosistemelor create şi transformate de populaŃiile umane comparativ cu cele naturale şi seminaturale (Vădineanu, 2004). Prin urmare, aplicarea unor măsuri privind restaurarea stării / potenŃialului ecologic al sistemelor lotice deteriorate, în conformitate cu prevederile D.C.A. (2000/60/CE), este necesară şi prezintă o contribuŃie semnificativă la refacerea funcŃiilor (producŃie, reglare, suport, informaŃională) şi implicit a bunurilor si serviciilor (ex.: calitatea apei) generate de aceste sisteme ecologice acvatice componente ale capitalului natural. Astfel se va urmari sa se asigure protecŃia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor. Totodată, Planul de Management Bazinal prin capitolul “Programe de Măsuri” reprezintă instrumentul de implementare al articolului 4 din Directiva Cadru a Apei care sustine necesitatea implementarii unor masuri pentru a preveni deteriorarea starii sistemelor ecologice acvatice de suprafata, pentru toate Statele Membre UE. Scopul lucrării de faŃă îl reprezintă propunerea la scară locală a unor soluŃii bio – inginereşti, în vederera renaturării malurilor pârâului PeŃa, la nivelul sectorului de râu: PeŃa --> cnf. Hidişel p. - vărs. în Crişul Repede, desemnat, în Planul de Management al SpaŃiului Hidrografic Crişuri, corp de apă puternic modificat. łinând cont că, acest sector de râu deteriorat prezintă un potenŃial ecologic moderat (PEMo), obiectivul vizat este restaurarea potenŃialului acestuia de la moderat la bun, conform cerinŃelor D.C.A. (2000/60/CE). Masurile de renaturare a corpului de ap analizat in aceasta lucrare vizeaza, propunerea unor solutii in vederea refacerii conectivitatii laterale, intrerupta de o serie de lucrari realizate in lungul cursului de apa Peta (indiguiri, regularizari si consolidari de mal).

DATE UTILIZATE Pentru elaborarea acestei lucrări, s-au utilizat o serie de date: hidrologice, de monitoring, la care se adaugă şi cele obŃinute în urma consultării diferitelor surse bibliografice din literatura de specialitate. Date hidrologice

3

În vederea caracterizării regimului hidrologic în zona supusă cercetării au fost utilizate serii de date hidrologice: debitele medii anuale, in intervalul 1962 – 2012, înregistrate la staŃia hidrometrică Sânmartin. Aceste date au fost furnizate de Baza de date a Institutului NaŃional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. Date de monitoring

Datele btute obŃinute din sistemul de monitorizare au fost furnizate de AdministraŃia NaŃională Apele Române (ANAR) şi ABA Crişuri, pentru intervalul 2006-2011. Se face precizarea că pentru anul 2004, datele referitoare la speciile de peşti identificate în zona de studiu au fost extrase din Teza de doctorat “Monitoringul ecologic şi analiza comportamentului unor specii de peşti ameninŃate cu dispariŃia din fauna României”, Adrian Ionaşcu, 2009, Bucureşti. METODE FOLOSITE

Zona de cercetare (figura 1) este integrată spaŃio-temporal în subbazinul Crişul Repede, SpaŃiul hidrografic Crişuri şi la scară macro-regională în Districtul hidrografic al fluviului Dunăre. Această zonă aparŃine ecoregiunii Câmpia Ungară (11), care este compusă din fâşii înalte discontinue şi câmpii joase de divagare cu o uşoară înclinare de la SE spre NV, geologie silicioasă, soluri cernoziomice şi nisipoase.

Figura nr.1. Amplasarea zonei de studiu

Corpul de apă PeŃa --> cnf. Hidişel p. - vărs. în Crişul Repede (RW3.1.44.30_B3), care va fi supus analizei apartine tipologiei RO16a şi conform anexei 6.2 din Planul de Management al S.H.

sectiuni de monitorizare

zona de studiu RW3.1.44.30_B3

corpul de apa

RW3.1.44.30_B2

corpul de apa RW3.1.44.30_B1

C

B

A

C

B

A

Amplasare in judetul Bihor

Amplasare in

Spatiul hidrografic Crisuri

4

Crisuri, 2009, potenŃialul ecologic a fost evaluat ca fiind unul moderat (confidenŃă medie) şi s-a constatat o scădere a condiŃiilor de oxigenare şi o creştere a cantităŃii de nutrienŃi. Totodată, vulnerabilitatea la poluare a corpului de apă subteran ROCR01–Oradea (Câmpia de Vest) care este în interdependenŃă cu corpul de apă de suprafaŃă menŃionat anterior este dată de valorile concentraŃiilor compuşilor azotului. Acest aspect poate fi explicat prin faptul că acest corp de apă subteran este situat aproape de suprafaŃa terenului şi dezvoltat în depozite aluvial-proluviale poros permeabile, de vârstă cuaternară. În prezent, corpul de apă de suprafaŃă supus analizei, nu se află în stare naturală, ci a fost desemnat corp de apă puternic modificat ( Planul de Management al S.H. Crişuri, 2009) urmare a lucrărilor hidrotehnice realizate la sfârşitul anilor `70, în lungul albiei, după cum urmează: lucrări de regularizare care au fost efectuate pe toată lungimea corpului de apă 100% (12,7 km); lucrări de indiguire şi /sau consolidare a malurilor (cu dale pline şi cu dale tip fagure, gabioane, grinzi de reazem cu capac din beton) realizate la nivelul sectorului din intravilanul municipiului Oradea, pe o lungime de 7,3 km; micşorarea lungimii cursului de apă PeŃa cu aproximativ 5 km, în vederea irigaŃiilor şi desecărilor, în sectorul aval de municipiul Oradea şi implicit modificarea confluenŃei pârâului PeŃa cu râul Crişul Repede. (Sursa: AdministraŃia Bazinală Crişuri Oradea).

Aval de sectoarele de râu (din extravilanul municipiului Oradea) care prezintă consolidări de maluri cu gabioane, se constată că procesul de eroziune în loc să fie diminuat, se accentuează afectând în timp stabilitatea malurilor.

Ceea ce conferă specificitate zonei de studiu, este faptul că acest corp de apă analizat este un ecosistem termal, având o “temperatură mai ridicată decât cea determinată de temperatura aerului, datorită aportului de ape geotermale ale izvoarelor de la Victoria şi 1 Mai” (Monografia hidrologică a bazinului hidrografic Crişuri, 1968). Acest lucru presupune că în lunile de iarnă, temperatura apei să prezinte valori de peste 0ºC.

Referitor la zonarea ecologică a peştilor dulcicoli din România (Bănărescu, 1964), ihtiofauna zonei de studiu aparŃine zonei cleanului, fiind specifică râurilor rapide şi limpezi, cu substratul nisipos sau prundos sau cursurilor de apă destul de rapide, cu substratul argilos, specia dominanta fiind cleanul.

Sectorul de râu selectat (figura 2) la nivelul corpului de apă analizat, în vederea renatuării malurilor este situat la aprox. 250 m aval de staŃia hidrometrică Sânmartin pe o lungime de 100 m. ÎnălŃimea malurilor acestui sector variază între 4 şi 5 m, prezentând un grad de erodabilitate semnificativ, cu o accentuată tendință de eroziune şi surpare la nivelul malului stâng, iar lăŃimea albiei minore este de cca. 1,5 m. Amonte de acest sector, malurile au fost consolidate prin pereu de dale din beton (lucrări hidrotehnice clasice).

a) erodarea malului ca răspuns al râului la

lucările de regularizare b) creşterea excesivă a vegetaŃiei

c) blocarea parŃială a curgerii cu copaci căzuŃi în albie

Figura 2. Sectorul de râu selectat, stare actuală (2014)

5

Trebuie precizat faptul că, sectorul supus analizei este încadrat în perimetrul sitului Natura

2000: ROSCI0098 Lacul PeŃea (figura 2). Fiecare arie naturala protejata, are un Plan de management care, în mod obligatoriu, trebuie respectat de către administratorii ariilor naturale protejate, de autorităŃile care reglementează activităŃi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi de persoanele fizice şi juridice care deŃin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităŃi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. În acest context, lucrările de renaturare propuse pentru acest sector, se vor supune regulilor Organismului responsabil pentru managementul sitului (Muzeul łării Crişurilor Oradea), prevăzute în Planul de Management al sitului Natura 2000: Lacul PeŃea.

zona de

studiu

Figura 2. Localizarea ariilor protejate în zona de studiu (sursa: A.B.A. Crişuri)

REZULTATELE LUCRĂRII Caracteristici particulare ale zonei supusă cercetării

Pornind de la premisa că acest corp de apă este un ecosistem termal a cărui temperatură prezintă valori peste 0 ºC chiar şi în lunile de iarnă, când temperatura aerului scade sub 0 ºC, s-a făcut o analiză pe baza valorilor înregistrate la cei doi parametri temperatura apei şi temperatura aerului, în anul 2011, la secŃiunea de monitorizare PeŃa av. Oradea.

Astfel, la o temperatură a aerului de -2ºC, valoare înregistrată la data 27.01.2011, corespunde o temperatură a apei de 14º C, valoare înregistrată la aceeaşi dată, iar în ceea ce priveşte lunile de vară, la valori ale temperaturii aerului de 29-30ºC, s-au înregistrat valori ale apei, cuprinse între 25-28ºC. Rezultatele acestei analize au confirmat afirmaŃia de mai sus şi sunt evidenŃiate în reprezentarea grafică din figura 3. Se precizează că au fost utilizate spre analiză, valorile înregistrate în anul 2011, deoarece din şirul de date avut la dispozitie (anii 2010-2013), acest an a prezentat o valoare negativă a temperaturii aerului (-20 C).

6

Sectiunea de monitorizare Peta av. Oradea, 2011

-505

10152025

3035

dec.no

v. oct.se

pt.

august iulie

iunie mai

april iemartie

februarie ian.

(t 0C

) Temperatura aer (0 C)

Temperatura apei(0 C)

Figura 3. EvoluŃia temperaturii apei şi aerului, la secŃiunea de monitorizare PeŃa av.Oradea

(amplasată pe corpul studiat), în cursul anului 2011

În urma analizei comparative a valorilor temperaturii medii anuale a apei, înregistrate în anul 2011, pentru corpul de apă supus cercetării, dar şi pentru sectorul din zona amonte a acestuia, respectiv zona de izvor se apreciază că temperatura apei, spre zona de izvor, prezintă valori mai ridicate, urmând să scadă cu câteva unităŃi (grade) spre zona aval, vărsare în Crişul Repede. Astfel, pentru anul 2011, la secŃiunea Lac PeŃa mijloc, temperatura medie anuală a apei este de 26,36 º C; la secŃiunea am. Sânmartin 20,83 º C, iar la secŃiunea PeŃa av. Oradea 19,16 º C. Caracteristicile regimului hidrologic

Pentru corpul de apă PeŃa - -> cnfl. p.Hidişel – vărsare în râul Crişul Repede, evoluŃia debitelor medii anuale ale pârâului PeŃa, a fost urmarită pe baza analizei debitelor medii anuale înregistrate la staŃia hidrometrică Sânmartin, în perioada 1962 – 2012 (sursa date: Baza de date INHGA) figura 4.

Paraul Peta, Statia Sanmartin

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

196219

6419

6619

6819

7019

7219

7419

7619

7819

8019

8219

8419

8619

8819

9019

9219

9419

9619

9820

0020

0220

0420

0620

0820

1020

12

anul

m3/sQmedAnual

Figura 4. EvoluŃia debitelor medii anuale (m3/s)

Valoarea debitului mediu multianual pe corpul de apă analizat este de 0,487m3/s, iar

reprezentarea grafică din figura de mai sus evidenŃiază o scădere a debitelor medii anuale, după perioada executării lucrărilor hidrotehnice (în jurul anilor `80), pe cursul de apă PeŃa, comparativ cu perioada dinainte de executare a acestora. Precizăm că pe afluenŃii pâraului PeŃa nu există staŃii hidrologice, prin urmare nu s-a putut calcula aportul adus de aceşti afluenŃi.

În literatura de specialitate este menŃionat faptul că, una din caracteristicile importante ale râurilor din bazinul Crişuri este cea referitoare la schimburile cu apele subterane, în sensul în care

7

scurgerea subterană aduce un aport important scurgerii superficiale (Monografia hidrologică a bazinului hidrografic Crişuri, 1968). Pornind de la această afirmaŃie, se poate aprecia că valoarea debitului ar putea fi influentaŃă nu doar de prezenŃa lucrărilor hidrotehnice pe cursul de apă şi pe afluenŃii săi, dar şi de prezenŃa unui număr de foraje neinventariate, realizate în vederea captării apei geotermale. Această vulnerabilitate a resursei de apă geotermală este subliniată şi în Anexa 6.2, privind justificarea desemnării CAPM şi artificiale, P.M. al S.H Crişuri, 2009. Caracterizarea compartimentului faunei piscicole în zona de studiu

łinând cont că speciile de peşti sunt indicatori sensibili la calitatea habitatului, iar potenŃialul ecologic al corpului de apă supus cercetării (PeŃa --> cnf. Hidişel p. - vars. în Crişul Repede) pe baza elementelor elementelor fizico-chimice generale (nutrienŃi şi condiŃii de oxigenare) este unul moderat (PEMo), s-a încercat evidenŃierea modului în care aceste modificări ale parametrilor fizico- chimici se reflectă şi în compoziŃia faunei piscicole.

Astfel, în urma analizei s-a constat că populaŃia de caras argintiu (Carassius auratus gibelio) este cel mai bine repreprezentată numeric pe întreaga perioada analizată (2004-2011), fiind o specie tolerantă la concentraŃii scăzute de oxigen. O altă specie care rezistă la concentraŃii scăzute de oxigen: Scardinius erythrophthalmus (roşioara).

Se remarcă, printre speciile identificate în zona de studiu, prezenŃa unor specii de peşti, tolerante la uşoare poluări ale apei după cum urmează: Alburnus alburnus (obleŃ), Scardinius erythophthalmus (roşioara), Perca fluviatilis (biban), precum şi specii care prezintă o toleranŃă ridicată la procesele de eutrofizare şi poluare a ecosistemului acvatic, preferând sectoarele de râu colmatate şi cu vegetaŃie acvatică abundentă (specii euribionte), precum: Cobitis taenia (zvârluga), Pseudorasbora parva (murgoi bălŃat), Carassius auratus gibelio (carasul argintiu).

În urma comparării datelor istorice cu privire la inventarul speciilor migratoare de peşti identificate în zona de studiu (Bănărescu, 1964), cu cele obŃinute din analiza datelor de monitoring din perioada 2006 – 2011, s-a constatat pe de o parte menŃinerea în prezent a speciei Cyprinus carpio (crap) identificată la staŃia PeŃa av.Oradea, iar pe de altă parte dispariŃia speciei semimigratoare Rutilus rutilus (babuşca) şi a speciei migratoare Leuciscus idus (vaduvita). MenŃionăm faptul că, specia Rutilus rutilus (babusca) în perioada de referinŃă (Bănărescu, 1964) era prezentă şi în Crişul Repede, astfel încât în prezent, dispariŃia speciei din pârâul PeŃa poate fi corelată cu dispariŃia acesteia din Crişul Repede.

Dintre speciile identificate în zona de studiu/corpul de apă analizat se remarcă prezenŃa a două specii de peşti de interes conservativ, Rhodeus sericeus amarus (boarŃa) şi Cobitis taenia (zvârluga) enunŃate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE şi Sabanejevia aurata balcanica (dunarita) care este specie rară, ocrotită.

Ulterior, toate aceste informaŃii au servit la explicarea/ evidenŃierea unor aspecte necesare în propunerea unor soluŃii în vederea renaturării sectorului de râu selectat. SoluŃii propuse în vederea renaturării malurilor pe sectoru de râu supus analizei

łinând cont de starea actuală a sectorului de râu analizat figura 2 şi 5, în vederea renaturării malurilor s-a propus parcurgerea următoarelor etape: a) curăŃarea malurilor de excesul de vegetaŃie care afectează curgerea, umbreşte în exces corpul de apă şi favorizează menŃinerea deşeurilor menajere în albia râului. Se va îndepărta vegetaŃia invazivă (unele specii datorită rădăcinilor pivotante pot afecta stabilitatea malurilor) şi se vor elaga speciile de arbori şi arbusti existente pe maluri (figura 2b). După finalizarea operatiunii de elagare a vegetatiei, se va igieniza tronsonul respectiv, atât ambele maluri, cât şi albia râului, de deşeurile menajere depozitate necorespunzător (anvelope, peturi, haine uzate etc.) (figura 6).; b) reconfigurarea malurilor (ex.: liniarizare şi stabilizare) şi c) selectarea speciilor de plante şi plantarea propriu-zisă.

8

mal stâng

mal drept

eroziune avansata

eroziune minora

râul Peţa

Raspunsul raului Peta la

lucrarile de regularizare

Figura 5. Starea actuală (2014) a malurilor râului PeŃa -

proces de erodare a malurilor

Figura 6. Deseuri menajere in albie si pe maluri

MenŃionăm că prima etapă este comună celor trei soluŃii propuse, motiv pentru care nu se va

reitera prezentarea acesteia pentru fiecare soluŃie în parte. In cele ce urmează se vor prezenta cele trei soluŃii propuse în vederea renaturării malurilor

pârâului Peta, pe sectorul de râu selectat.

Prima soluŃie propusă, vizează stabilizarea malului stang, la nivelul căruia se observă un grad avansat al procesului de eroziune (figura 2a). În această zona, malul se va compacta, se va liniariza şi se va transforma în plan inclinat (figura 7a.), după ce va fi înlaturată vegetaŃia existentă. La baza malului refăcut se va fixa un gard impletit din nuiele cu înălŃimea de h ≈ 40 cm şi lungimea L ≈ 10m (figura 7b). Înainte de plantarea vegetaŃiei, care datorită sistemului radicular, va avea rolul de susŃinere a malului stâng, în zona supusă procesului avansat de eroziune, se va fixa o plasă din cânepă. Această plasă are rolul de a susŃine malul până la creşterea vegetaŃiei. Plantarea vegetaŃiei se va face începând cu baza planului înclinat, unde se vor planta specii erbacee anuale şi perene: Lolium perene, Festuca pratensis, Agrostis stolonifera, etc. Pe planul înclinat se va urmări crearea unei benzi reprezentată de specii de arbuşti: Alnus glutinosa (arin negru) sau specii ale genului Salix: Salix fragilis (răchita), Salix alba (răchita albă).

9

mal stang

parâul PeŃa

pilon fixare plasă din cânepă

plasă din cânepă

gard din nuiele

pilon fixare plasă din cânepă

mal stâng

a) malul stang neamejat, in zona de studiu

b) amenajarea malului stang al raului Peta in zona de studiu

Figura 7 a şi b. Refacerea malului stâng supus unui proces avansat de eroziune

A doua soluŃie propusă în vederea reducerii procesului de eroziune a malului stâng constă în verticalizarea completă a malului pe o înălŃime de 1m, după care se formează un plan înclinat pe o lungime de 1m, pe care se vor planta în linie specii de arbuşti (figura 8). Pe ultima porŃiune malul se va orizontaliza pe o lăŃime de aproximativ 1m. Se va urmări ca panta taluzului malului să fie corespunzatoare, astfel încât să se menŃină echilibrul natural. La baza malului se vor fixa rulouri realizate din cânepă sau din fibră de nucă de cocos. Toate aceste amenajari ale malului vor duce la reducerea eroziunii, dar şi la renaturarea malului pe porŃiunea de studiu. Aceasta tehnică, se poate folosi pe toate sectoarele de râu, în care malurile sunt supuse procesului de eroziune, Ńinând cont de particularităŃile zonei analizate.

mal stâng

gard din nuiele

arbuşti

stalp din lemn pentru stabiliarea ruloului rulou din cânepă

parâul PeŃa

Figura 8. Reprezentarea schematică a stabilizării malului cu ajutorul gardului de nuiele şi a

ruloului din cânepă

Ulterior se vor planta pe ambele maluri, specii erbacee, dar şi specii native de arbuşti şi arbori specii ale genului Alnus si Salix (arini, salcii) etc. În acest mod se va obŃine şi stabilizarea malurilor. Necesar este ca aceste lucrări de întreŃinere a malurilor să se efectueze cu regularitate.

A treia soluŃie După realizarea activităŃilor expuse în prima etapa, se va parcurge a doua etapă, cea

referitoare la reconfigurarea malurilor, prin efectuarea lucrărilor de liniarizare şi stabilizare a acestora. Malul stâng se va liniariza şi transforma într-un plan înclinat pe toata lungimea supusă

procesului de eroziune. Dupa formarea planului înclinat, pe malul stâng, pe toată suprafaŃa liniarizată se va fixa cu ajutorul unor dibluri din lemn (pari din lemn) o saltea din cânepă (≈ 10 cm grosime). În vederea stabilizării malului, peste salteaua din cânepa se vor fixa, în plan orizontal mai multe bârne din lemn (stejar, fag, brad etc.) imobilizate cu ajutorul unor pari din lemn dispuşi de o parte şi de alta a

10

bârnelor, dar şi cu ajutorul unor coliere metalice (figura 9). Astfel, salteaua din cânepă va fi presată de aceste bârne care vor asigura malului stâng pe porŃiunea supusă refacerii, un grad ridicat de stabilitate. La baza saltelei, dar şi în cursul de apă se vor planta specii ierbacee care vor stabiliza mica porŃiune a malului rămasă în afara saltelei de cânepă, oferind totodată un habitat adecvat şi loc de refugiu populaŃiilor de peşti existente în acest râu, dar şi a celorlalŃi hidrobionŃi (figura 9).

vegetatie hidrofila

mal

stâng

mal

drept bârne din

lemn diblu din

lemn

saltea din canepa impletitura din canepa

pari din lemn

vegetatie ierbacee

Figura 9. Reprezentarea schematică stabilizării malurilor râului PeŃa, secŃiune transversală

Pe acelaşi sector de râu, dar la nivelul malului drept, se vor realiza lucrări de liniarizare, elagare,

după care se vor planta specii ierbacee. Se recomandă a se planta după ce în prealabil o plasă (împletitură) subŃire (≈ 3cm grosime) din cânepă se va fixa cu nituri din lemn pe toată suprafaŃa liniarizată (figura 9). CONCLUZII

De precizat că soluŃiile propuse în această lucrare utilizează doar materiale vegetale de la

plasă şi rulouri din canepă, bârne de lemn, la specii de plante autohtone. În prezent, importanŃa diferitelor specii de plante în stabilizarea malurilor este bine cunoscută, motiv pentru care menŃionăm doar câteva aspecte: consolidarea şi reducerea eroziunii solului, datorită capacitătii de aderenŃa la particulele de sol ale sistemului radicular; prin învelişul foliar plantele intervin în procesul de intercepŃie a apei provenită din precipitaŃii, dar şi în procesul de evapotranspiraŃie; intervin în absorbŃia apei din sol, prin intermediul sistemului radicular (rădăcini), apa necesară în procesul de fotosinteză.

Renaturarea nu vizează doar plantarea unor specii de plante, ci implică şi refacerea configuraŃiei malurilor, în special pe sectoarele supuse procesului de eroziune, drept pentru care habitatele unor specii de peşti pot fi afectate. Prin urmare, se recomandă ca desfaşurarea lucrărilor privind refacerea malurilor să Ńină cont de perioada de reproducere şi depunere a pontei speciilor existente în zona de studiu, deoarece din analiza amintită mai sus, se remarcă prezenŃa, atât a unor specii cu valoare economică şi industrială, cât şi prezenŃa unor specii rare, ocrotite: ex. Sabanejewia aurata (dunăriŃa).

Bibliografie

Bănărescu, P.(1964): Fauna Republicii Socialiste România, Volumul XIII, Editura Academiei RPR. Berindei, I.O., Pop, Gr. P (1972): Judetele patriei, judetul Bihor, Institutul de Geografie, Editura Academiei RPR. Diaconu, C. (1971): Raurile Romaniei: Monografie hidrologica, Bucuresti. Ionaşcu, A., (2009): Monitoringul ecologic şi analiza comportamentului unor specii de peşti ameninŃate cu dispariŃia din fauna României, Facultatea de Biologie, Universitatea Bucuresti, Teza de doctorat. Wasson J.G., Malavoi J.R., Maridet L., Souchon Y., Paulin L., (1998) : Impacts écologiques de la chenalisation des rivières, Editions Cemagref, 160 p. *** Anexa 6.2, Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artificiale din Spatiul hidrografic Crisuri, (2009), Planul de management al S.H. Crisuri.

*** Jurnalul postului hidrometric Sinmartin, 1964, Arhiva I.N.H.G.A., Bucuresti. *** Planul de management al Spatiului hidrografic Crisuri, 2009. *** Studii de hidrologie XXIV: Monografia hidrologica a bazinului hidrografic Crisuri, Bucuresti, (1968), p.86.

11

*** Water Framework Directive 2000/60/EC of European Parliament and European Commission. European Community Official Journal. *** www.mmediu.ro/departament_ape/gospodarirea_ape lor/directiva_cadru.htm.