Viaţa, opera şi activitatea lui Adrian Marino – Cercetare bibliografică şi de referinţă –

Universitatea Babeş-Bolyai Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”

Viaţa, opera şi activitatea lui Adrian Marino

Cercetare bibliografică şi de referinţă

Coordonator: Florina Ilis Bibliografie întocmită de: Florina Ilis, Ana Maria Căpâlneanu

Colaboratori: Rodica Frenţiu, Ionuţ Costea, Angela Marcu

Studiu introductiv: Florina Ilis

Argonaut Cluj-Napoca

2010

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ILIS, Florina VIAŢA, opera şi activitatea lui Adrian Marino:

cercetare bibliografică şi de referinţă / bibliografie întocmită de Florina Ilis, Ana Maria Căpâlneanu ; colaboratori : Rodica Frenţiu, Ionuţ Costea, Angela Marcu ; editare versiune electronică : Olimpia Curta. – Studiu introductiv / Florina Ilis. – Cluj-Napoca : Argonaut, 2010. – 24 cm ; 466 p.

ISBN 978-973-109-164-8

I. Căpâlneanu, Ana Maria II. Curta, Olimpia

016:929 (Marino, A.) This work was supported by CNCSIS – UEFISCSU, project number ID 2444, PNII/Idei 2008. © Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” & Florina ILIS Editura ARGONAUT Cluj-Napoca Tel./Fax: 0264-425626 Tel. 0740-139984 e-mail: editura_argonaut@yahoo.com www.editura-argonaut.ro Consilier editorial atestat : Emil POP

CUPRINS

Studiu introductiv................................................................................ IX

Notă asupra ediţiei ..........................................................................LXXI

A. Opera lui Adrian Marino................................................. 1 I. În volume ..................................................................................3

a. În limba română ................................................................3

1. Monografii, sinteze critice ..........................................3

2. Studii în antologii şi volume colective .......................4

3. Cuvânt înainte. Prefeţe. Studii introductive................6

4. Interviuri ....................................................................8

b. În limbi străine...................................................................8

1. Monografii, sinteze critice ..........................................8

2. Colaborări în antologii şi volume colective................9

3. Congrese. Colocvii şi seminarii internaţionale ........10

II. Articole în periodice ........................................................12

a. În limba română ........................................................12

1. Estetică, teorie şi critică literară................................12

1.1 . Studii literare .................................................29

1.2 . Cronici literare. Recenzii ...............................36

2. Istorie literară..............................................................60

3. Idei literare şi hermeneutică........................................69

4. Literatura universală şi comparată..............................85

4.1. Comparatism (teoretic şi aplicat)....................93

5. Idei europene ..............................................................95

6. Cultură şi ideologie politică........................................98

6.1. Idei liberale ...................................................113

7. Polemici şi controverse politice................................114

8. Anchete. Dezbateri. Mese rotunde............................120

8.1. 1965-1989 ...................................................120

8.2. 1990-2004 ...................................................123

9. Interviuri ...................................................................128

9.1. 1967-1989 ..................................................128

9.2. 1990-2005 ..................................................132

10. Note de călătorie .....................................................141

11. Note autobiografice ................................................146

12. Varia .......................................................................147

12.1. Filatelice .....................................................150

b. În limbi străine.........................................................151

1. Estetică şi critică literară.........................................151

1.1. Studii literare ................................................154

1.2.Recenzii .........................................................157

2. Istorie literară..........................................................164

3. Idei literare şi hermeneutică....................................165

4. Literatură universală şi comparată..........................167

4.1. Comparatism (teoretic şi aplicat)..................170

5. Idei europene ..........................................................171

6. Cultură şi ideologie politică....................................172

7. Interviuri .................................................................172

8. Varia .......................................................................173

B. Despre viaţa şi opera lui Adrian Marino ................... 175 I. Lucrări cu caracter general. Volume.................................177

1.1. Monografii. Sinteze ......................................177

1.2. În lucrări de critică........................................177

1.3. Bibliografii.Dicţionare..................................179

II. Cronici, recenzii şi studii despre operă. În periodice ....180

III. Despre viaţa şi opera lui Adrian Marino........................283

a. În limba română ......................................................283

1. Istorie şi critică literară .............................................283

2. Critica ideilor literare................................................284

3. Hermeneutica literară................................................284

4. Cultură şi ideologie politică......................................286

5. Despre personalitatea critică.....................................287

6. Literatura de călătorie ...............................................289

7. Comparatism şi teoria literaturii ...............................289

8. Polemici cu contemporanii .......................................290

9. Biografice. Aniversări...............................................291

10. Manuscrise..............................................................294

11. Varia .......................................................................294

12. Corespondenţă ........................................................295

b. În limbi străine.........................................................297

1. Istorie şi critică literară .............................................297

2. Hermeneutica literară................................................298

3. Comparatism şi teoria literaturii ...............................298

4. Biografice. Aniversări...............................................298

IV. In memoriam ....................................................................299

Indici de titluri - articole publicate de Adrian Marino în periodice......304

Indice de reviste ..................................................................................348

Indice de autori ...................................................................................362

Indice de subiecte - în opera lui Adrian Marino..............................374

Studiu introductiv

I. Consideraţii preliminare Personalitate remarcabilă a culturii române, Adrian Marino a contri-

buit prin vasta sa operă la evoluţia studiilor literare şi critice româneşti şi, după 1989, lărgindu-şi sfera cercetărilor înspre domenii de gândire imposibile în perioada comunistă, a deschis noi drumuri înspre critica de idei şi ideologia politică. Prin formaţia sa intelectuală şi prin spiritul său enciclopedic, s-a identificat, aproape jumătate de veac, cu critica şi hermeneutica literară româ-nească, dovedind, prin calitatea recunoscută a studiilor sale publicate în Occident, că, cel puţin în cultură, Europa şi România pot comunica de pe poziţii de forţă egale. S-a numărat printre puţinii autori români recunoscuţi şi publicaţi în Occident înainte de 1989, demonstrând, atât prin rigoarea metodică a scrierilor sale de istorie şi critică literară, cât şi prin originalitatea interpretării fenomenelor literare dezbătute în studiile de hemeneutică, că, în cazul culturii, noţiunile de provincie şi centru sunt complet depăşite. Adrian Marino a înţeles că numai studiile serioase şi solide pot conduce la afirmarea şi recunoaşterea unei culturi, militând în permanenţă pentru ieşirea culturii române din anoni-matul provincial. După 1989, criticul de idei sau ideocriticul (cum îi plăcea să se autodefinească) a contribuit, prin studiile şi cercetările din domeniul ideolo-gicului, la reafirmarea şi cristalizarea unei gândiri ideologice (de dreapta), româneşti.

A fost considerat orgolios, infatuat sau neprietenos, când nu era decât un om de cultură român care îşi fixase standarde înalte, standarde de la care nu accepta să abdice sub nici o formă. Greşeala sa a fost aceea că a aplicat aceeaşi măsură (cu care se judeca pe sine) şi contemporanilor, atrăgându-şi, astfel, nenumăraţi duşmani sau neprieteni. S-a mai spus că ar fi fost ranchiunos sau neiertător, intransigent şi critic. A trăit în societatea oamenilor, dar n-a iubit-o. Dezamăgit de relaţiile cu semenii, s-a întors printre cărţile pe care le iubea mai presus de orice. Şi-a iubit biblioteca cu patimă, dar a dispus ca, după moartea sa, această bibliotecă să fie accesibilă cât mai multor cititori, donând-o Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. A avut şi prieteni, puţini la număr, dar adevăraţii săi prieteni au fost, de la început şi până la sfârşit, cărţile.

S-a născut în septembrie 1921. A făcut liceul la Iaşi. Mai întâi, Liceul Militar, unde a fost „închis” fără voia sa: „N-aveam nici o afinitate cu viaţa militară şi am suferit pe nedrept ani de groază. Din fericire, un accident la piciorul drept, care a dus la reformarea mea, a permis evadarea din această

IX

situaţie imposibilă”.1 Descoperirea cărţilor s-a produs în modul cel mai firesc, chiar în biblioteca tatălui său, o bibliotecă impresionantă pentru un inginer CFR şi care, pe lângă lucrările tehnice, de specialitate, conţinea şi opere clasice sau cărţi şi reviste de critică literară.

Debutând publicistic în 1939, cu un studiu despre H. Sanielevici, Adrian Marino, încă elev de liceu, dovedea chiar de la scrierea primului său articol că poseda un temperament critic excepţional, care, dezvoltându-se şi cizelându-se în timp, îl va ajuta să-şi susţină cu forţă şi tărie ideile proprii. „Cazul” criticului H. Sanielevici îi permitea tânărului debutant să se apropie de una dintre cele mai constante şi fructuoase polemici din critica literară româ-nească, şi anume, dominanta opoziţiei etic/estetic. Cum just observa Adrian Marino, incapacitatea lui Sanielevici, critic de orientare socialistă, de a judeca opera literară cu ajutorul criteriilor de ordin estetic, l-au determinat pe acesta să avanseze verdicte literare pe care, ulterior, timpul să le infirme. E cazul unui scriitor ca Sadoveanu sau a unui istoric ca Nicolae Iorga a căror valoare Sanielevici, prin judecăţile sale exclusiv etice, n-a intuit-o. O asemenea atitu-dine, susţine tânărul Marino, o dată ce şi-a pierdut actualitatea polemizantă, devine „anacronică”2 şi lipsită de substanţă. Surpriza liceanului Marino a fost enormă atunci când s-a văzut publicat într-o revistă al cărei director era însuşi George Călinescu, o autoritate critică a vremii. Publicarea acestui articol l-a mai ajutat pe elevul de atunci să dobândească în liceu şi o oarecare notorietate. Nu neapărat de bun augur3. În orice caz, liceanul s-a simţit încurajat, conti-nuând să se preocupe de ceea ce-l interesa îndeobşte, şi anume, de literatură (chiar dacă profilul liceului său era cu totul străin literaturii). La sfârşitul lui 1939, din motive financiare, Jurnalul literar îşi înceta apariţia. Ca un fapt de anecdotică literară, liceanul Adrian Marino e luat la rost de către profesorul său de română fiindcă, susţinea acesta, şi-ar fi plătit abonamentul pe întreg anul4. În concepţia profesorului invidios pe succesul elevului său, (devenit colaborator al revistei) Marino trebuia să fie „responsabil” de pierderea suferită de profesor, respectiv, de banii plătiţi pentru abonamentul la o publicaţie care nu mai ap

ărea. După război, aflându-se la Bucureşti (1945-1948), Adrian Marino

devine asistent suplinitor la catedra lui George Călinescu. Într-un climat incert şi confuz, în 1947, Marino îşi susţine teza de doctorat având ca temă studiul vieţii lui Alexandru Macedonski. După cum explică şi Marino, opţiunea pentru

1 Adrian Marino, Viaţa unui om singur, Iaşi: Polirom, 2010, p. 23. 2 Idem, H. Sanielevici, în Jurnalul literar, nr. 43, 1939, p. 3. 3 Idem, „Urmărind mereu o documentare metodică, tenace, îndârjită, cu un plan precis în faţă”, (Interviu de Nicolae Florescu) în Revista de istorie şi teorie literară, XXXIII, 2, 1985, p. 62. 4 Ibidem.

X

Macedonski, într-o perioadă în care George Călinescu recenza în Naţiunea, în cuvinte elogioase, tezele lui Jdanov, a reprezentat pentru tânărul critic, atât „un protest” împotriva „uitării” care cuprinsese opera lui Macedonski, cât şi un „gest polemic”, de „reabilitare a inconformismului, a personalismului acut, a estetismului” 5 . Ca un amănunt biografic interesant (reprezentativ pentru evoluţia ulterioară a raporturilor dintre Călinescu şi studentul său), Marino mărturiseşte în aceleaşi „confesiuni literare” că profesorul său şi-ar fi bătut joc de teza despre Macedonski, comparând-o cu Viaţa lui Tănase, de I. Massoff, o carte care abia apăruse la vremea aceea6. Lipsa de compatibilitate cu gândirea şi personalitatea lui George Călinescu, precum şi conştiinţa că nu este sortit unei cariere didactice (carieră care, pe lângă abilităţile pedagogice mai presupunea şi abilităţi în mânuirea relaţiilor sociale), l-au determinat pe Marino să se înde

estuia, Marino i-

fost arestat din nou şi deportat în Bărăgan (la Lăteşti), unde a fost obligat să

părteze de climatul intelectual şi cultural creat în jurul „maestrului”. Despărţirea de Călinescu s-a produs la sfârţitul lui 1947, când Marino

a fost îndepărtat de la catedră. Încă din acea perioadă, Adrian Marino a realizat că ceea ce-l opunea „maestrului” său nu era numai viziunea diferită asupra literaturii, ci, mai ales, o raportare, de pe baricade diferite, faţă de contextul politic ambiguu din acei ani de după război. Ca o ironie a sorţii, ironie pe care Marino o înregistra uneori cu indignare, alteori cu resemnare, unii dintre inter-preţii operei sale l-au considerat „călinescian”. A încercat pe tot parcursul vieţii să contrazică această etichetă şi s-o infirme. Întreaga sa operă de critică literară s-a născut, astfel, din frondă faţă de direcţia instituită în critică de George Călinescu, dar şi din refuzul de a fi considerat un „călinescian”, străduindu-se să se situeze la antipozi faţă de viziunea maestrului. Estetismului lui Călinescu i-a opus rigoarea teoriei şi criticii ideilor. Marino era arid şi se baza pe docu-mente atunci când Călinescu se lăsa în voia speculaţiilor şi a rafinatelor sale intuiţii, devenind rece şi calculat în exprimarea ideilor, fără să se lase sedus de cuvinte. Interesului pentru biografie al lui Călinescu şi pentru înţelegerea operei unui scriitor prin analiza vieţii şi a evoluţiei intelectuale a ac

a opus interesul pentru ideile literare şi pentru „biografia” lor. Anul 1949 a pus capăt în mod brutal evoluţiei promiţătoare a carierei

de critic a lui Adrian Marino. Este anul în care a fost arestat, fiind acuzat de activitate politică în rândul tineretului ţărănist. A trecut prin „celebrele” închisori ale gulagului românesc, fiind eliberat abia în 1957. În câteva dintre intervenţiile sale de după 1989 va vorbi despre experienţa carcerală cu o atitudine lipsită de exagerări, fără să se victimizeze sau să se eroizeze. Dar, după numai trei luni de libertate, în 1957, (din cauza revoluţiei din Ungaria) a

5 Ibidem, pp. 63-64. 6 Ibidem, p. 64.

XI

rămână timp de şase ani. A redevenit liber după 14 ani de interdicţie şi întreru-pere totală a oricărei activităţi intelectuale.

Debutul în volum s-a produs astfel, din cauza arestării şi a deportării, destul de târziu, abia în 1966 cu Viaţa lui Alexandru Macedonski. Faţă de teza de doctorat (susţinută în 1947), Marino recunoaşte că biografia dedicată lui Macedonski a fost practic, rescrisă în 1964. Ar fi interesant de urmărit, sub raportul aceleiaşi polemici sau „despărţiri” de Călinescu, maniera de concepţie a biografiei literare dedicate de Marino lui Macedonski şi biografia pe care Călinescu i-a dedicat-o lui Eminescu, marele rival literar al „poetului rozelor”. Desigur, elementele subtile ale acestei polemici pot fi percepute atât în privinţa concepţiei lucrării, cât şi a viziunii sau a metodologiei de lucru. Marino preferă o biografie critică, bine documentată, o biografie care să nu facă nici o concesie speculaţiilor sau interpretărilor spumoase, de natură eseistică. Pornind de la studiul operei lui Macedonski şi de la analiza documentelor de arhivă, Marino reconstituie un fel de „portret moral” al scriitorului, încercând să înţeleagă ce rol a avut în viaţa şi creaţia acestuia pendularea între realitate şi vis (fantasme), între himera esenţei şi atracţia aparenţei, mai strălucitoare şi mai uşor de atins. Dar, deşi sobru, stilul biografului nu e lipsit de savoare sau de ironie. Cu tot pitorescul „personajului” său, Marino nu se lasă furat de aprecieri hazardante sau subiective, menţinând faţă de acesta o anumită distanţă critică, chiar dacă, uneori, binevoitoare şi înţelegătoare. Eugen Simion recunoaşte „complexi-tatea” metodei critice utilizată de Marino care a reuşit să combine studiul istoric cu psihocritica sau cu critica filologică7. Calitatea de bază a biografiei, observă Simion, e aceea de a fi în afara oricărei suspiciuni a „romanţării” eroului, constituindu-se ca o adevărată biografie critică a lui Macedonski, putând servi drept model oricărei alte încercări similare.

Ediţia critică a operei lui Macedonski, care, pe lângă aparatul critic substanţial, mai conţine studii introductive şi note, a debutat în 1966, conti-nuând cu o oarecare regularitate până în 1980. Primele cinci din cele şapte volume din seria Opere de Macedonki au fost întocmite de către Adrian Marino. Volumele VI şi VII au fost realizate împreună cu Elisabeta Brîncuş.

Un element biografic, deloc lipsit de importanţă, este şi faptul că, după întoarcerea din domiciliul forţat, Adrian Marino a fost obligat o vreme să semneze cu un nume care reprezenta un fel de compromis între numele său real şi un posibil pseudonim liber consimţit: M. Adrian. Cu acest nume va semna câteva articole publicate în Lumea, articole dedicate iluminismului şi iluminiştilor români: Iluminiştii români şi "afacerile" Europei (nr. 39/1964), Iluminiştii români şi problema colonială (nr. 29/1964), Iluminiştii români şi progresul ştiinţific (nr. 10/1965) etc. 7 Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1974, p. 519.

XII

De la momentul debutului său în critică (1966) şi până la definiti-varea lucrării enciclopedice Biografia ideii de literatură (în şase volume), în 1996, Adrian Marino şi-a adus o reală contribuţie în domenii literare impor-tante cum ar fi: critica ideilor literare, hermeneutica literară sau comparatistica. A pus, la noi, bazele teoretice (teoretizante) ale criticii de idei literare susţinând neobosit ideea elaborării lucrărilor mari, de sinteză sau a lucrărilor teoretice care să confere şi domeniului care se ocupa de studiul literaturii, statutul de „ştiinţă”. A demonstat, prin tot ceea ce a gândit şi a scris, că acest lucru este posibil. N-a avut nici o inhibiţie faţă de Occident şi, ca mai vechii paşoptişti, pe care i-a iubit şi i-a admirat, a călătorit fără sfială în Occident, a scris în limbi străine şi a dialogat cât mai deschis cu toţi colegii săi de breaslă din ţările occidentale.

Pentru că şi-a permis puţine dintre plăcerile vieţii, chiar şi atunci când avea o pasiune, transformată într-un adevărat act de cunoaştere, Marino a început să colecţioneze timbre cu o pasiune aproape „maniacală” de la vârsta cea mai fragedă. Colecţia impresionantă de timbre (organizată tematic) va fi donată (conform testamentului) viitorului Muzeu al Filateliei româneşti (când acesta se va înfiinţa).

În mai 1985, a luat premiul internaţional Herder. Întrebat în Tribuna cum apreciează obţinerea acestei distincţii, Marino a răspuns (nu cu modestie, ci cu luciditatea şi cu conştiinţa propriei valori): „Noi [românii] avem într-o mare măsură „mistica” premiilor literare internaţionale (să ne reamintim de întreg folclorul din jurul premiului... Nobel) şi suntem nu o dată înclinaţi să exagerăm importanţa acestor distincţii care, în Occident, sunt o practică obişnuită, inclusiv publicitară. În cazul în speţă, este vorba de un serios premiu de importanţă regională acordat ţărilor din Est”8.

După 1989, şi-a continuat proiectele de critică şi hermeneutică a ideilor literare, dar, în acelaşi timp, mulţumit că se putea exprima liber, şi-a îndreptat atenţia înspre critica de idei politice, militând neobosit pentru „integrarea” noastră europeană. Cele mai importante cărţi scrise în această perioadă probează, din punct de vedere cultural, „meritele” unei culturi care ar fi trebuit să-şi regăsească locul firesc în Europa, de care, prin forţa vicisitu-dinilor istorice şi politice, a fost izolată în perioada comunistă. În primii ani de după 1989, a intrat şi în arena publică, contribuind atât prin atitudinea sa, cât şi prin articolele politice la consolidarea poziţiei partidelor istorice (PNŢCD), precum şi la unificarea forţelor de opoziţie faţă de puterea nou instalată în România (de tip neocomunist), afirmând neîncetat că singura şansă înspre o

8 Adrian Marino, "Doar prin comparaţii, raportări şi încadrări în scheme universale adevărata personalitate poate fi definită şi evaluată în spiritul obiectivităţii şi al diferenţierii specifice", (Interviu de Mircea Popa) în Tribuna, nr. 1, 1985, p. 3, 6.

XIII

democraţie viabilă o constituie afirmarea pluralismului politic. Spiritul său critic şi lucid l-a ferit întotdeauna de exagerările care afectează adeseori menta-litatea românească, înclinate spre auto-mistificare sau subiectivism. A refuzat Academia română care şi-ar fi dorit să-l onoreze cu titlul de academician. Răspunsul intransigent al lui Marino (îi era imposibil să se alăture unei instituţii din care nu dispăruseră prezenţele nomenclaturii comuniste) a ocupat paginile ziarelor din acea perioadă.

Dezamăgit de viaţa publică, s-a retras, dedicându-se, în ultimii ani ai vieţii, lucrărilor sale. A demarat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de după 1989, şi anume, elaborarea unei istorii a ideii de libertate şi a cenzurii în România. Din păcate, acest din urmă proiect n-a mai putut fi dus la îndeplinire, Marino încetând din viaţă în martie 2005.

În cele ce urmează, vom încerca să reconstituim personalitatea complexă a unui om de cultură care s-a afirmat în atâtea direcţii de cercetare: istoria literară, critica ideilor literare şi hermeneutica literară, dar şi ideologia culturală sau critica ideilor politice. A publicat nenumărate cărţi şi articole, atât în limba română, cât şi în limbi străine. A participat la conferinţe şi întruniri internaţionale. A coordonat o revistă de critică şi teorie literară de prestigiu. A călătorit şi, asemeni paşoptiştilor pe care îi admira profund, a întocmit impre-sionante „note de călătorie” europene. S-a afirmat şi în publicistica politică, dar, ca o formă de „destindere” intelectuală, s-a preocupat şi de filatelie.

Bio-bibliografia de faţă încearcă să reconstituie întreaga activitate a lui Adrian Marino care, începând cu debutul său, în 1939, şi continuând până în ultimele clipe ale vieţii, martie 2005, se întinde pe parcursul a 66 de ani de activitate (cu menţiunea întreruperii ei pe perioada celor 14 ani de privare de libertate). S-a contopit în toată această perioadă cu singura carieră pe care a practicat-o, scrisul, rămânând până la sfârşitul vieţii sale, aşa cum a trăit, un liber-profesionist (freelancer writer). Un caz, probabil, unic în cultura română contemporană.

II. Criticul literar

Adrian Marino a conceput Introducere în critica literară (1968) ca o lucrare de metodologie critică, al cărei principal scop era acela de a analiza starea criticii literare a vremii şi, pentru viitor, de a impune în critica literară românească o rigoare sistematică şi metodică a conceptelor, care s-o afirme ca o adevărată „ştiinţă a literaturii”. După cum susţine Marino în prefaţa-manifest a acestei lucrări, Introducere în critica literară a apărut din cel puţin două motive bine întemeiate. Mai întâi, fiindcă autorul ei îşi dorea prin această lucrare să ofere un răspuns riguros dezbaterilor din anii 1965-1967, centrate în jurul criticii literare, dezbateri marcate atât de diverse polemici, cât şi de

XIV

consideraţii improvizate şi dilentantiste (chiar dacă bine intenţionate), dar care nu au izbutit, totuşi, consideră Adrian Marino, să contureze şi să coaguleze o direcţie critică coerentă. Un al doilea motiv, care răspunzând „sentimentului interior de nemulţumire” provocat de lipsa de conţinut a dezbaterilor critice la care participase şi Marino, îl reprezenta nevoia sa personală de a realiza „un tur de orizont şi o punere la punct, printr-o sistematizare în adâncime a principiilor fundamentale ale criticii literare”9. De aceea, Adrian Marino şi-a propus „un studiu pe cât posibil complet al problemelor critice, o fundamentare, reorgani-zare şi cercetare analitică a principalelor teze, dintr-o perspectivă unitară”10. Această sinteză a principiilor, a metodelor critice şi a conceptelor de bază avea menirea de a demonstra că problemele „lipsei de principii” sau a „vidului conceptelor critice” ar putea fi depăşite printr-o cercetare riguroasă şi printr-o analiză metodică şi sistematică a criticii literare ca „ştiinţă a literaturii”.

Un alt aspect, demn de semnalat, îl reprezintă şi polemica directă şi deschisă (o polemică pe care o va susţine neîncetat) cu „moda” eseismului vaporos, lipsit de substanţă sau cu viziunea impresionistă care, în absenţa criticii sistematice, „infestase” peisajul critic românesc. Nu trebuie uitat nici faptul, subliniat de Marino, că lucrarea se revendică din „marea tradiţie a culturii ideologice româneşti şi străine”, criticul înţelegându-şi „construcţia” ca fiind rezultatul interferenţei dintre perspectiva clasică asupra literaturii, cu întreaga sa bogăţie de metode, şi momentul modern (noua critică, structuralis-mul sau semantica literară), mai dinamic şi înnoitor. Un rol predominant în sinteză îl au, după cum subliniază Marino, şi „meditaţiile proprii despre obiectul şi metoda criticii literare”11. În acest punct, direcţia aleasă de critic se desprinde de curentele noi, inovatoare ale vremii, în special, de critica franceză (direcţie reprezentată de Roland Barthes), în vogă şi la noi, care iniţiase o polemică aprinsă cu vechea istorie literară, al cărei rol fundamental în lumea academică şi ştiinţifică franceză, începuse să-l problematizeze, subminându-l. Dacă Roland Barthes, în Critică şi adevăr (1966) urmărea o înlocuire12 a principiului „verosimilului critic”, proferat de istoria literară franceză, extrem de influentă în Franţa, printr-o „ştiinţă a literaturii” şi, implicit, ca teorie a literaturii, Marino nu respinge achiziţiile istoriei literare clasice, în special, dimensiunea ideologiei literare, atât de necesare înţelegerii momentului istoric al impunerii unor noi forme literare. În plus, atent la rezultatele spectaculoase ale criticii structuraliste, Marino preia principiul-cheie în jurul căruia s-au dezvoltat toate teoriile de natură structuraliste, şi anume, opera literară conce-

9 Adrian Marino, Introducere în critica literară, 1968, Bucureşti: Editura Tineretului, p. 5. 10 Ibidem, p.6. 11 Ibidem, p.10. 12 Antoine Compagnon, Demonul teoriei, Cluj: Editura Echinox, 2007, p. 15.

XV

pută ca structură. Ceea ce rezultă este o sinteză remarcabilă între modalităţile foarte deschise şi suple de abordare a textului literar cu care opera noua critică franceză şi concepţia riguroasă, extrem de limpede, a viziunii lingvisticii structuraliste care conferea criticii literare statutul mult râvnit de „ştiinţă a literaturii”. În interiorul procesului de elaborare a acestei sinteze, un loc onorabil îşi găseşte şi tradiţia istoriei literare pe care Marino n-o reneagă, dar căreia îi conferă un nou statut în sistemul de înţelegere şi interpretare a operei literare. De asemenea, ca factor iniţiator şi motor al funcţionării întregii construcţii nu trebuie neglijat, susţine Marino, nici rolul pe care îl joacă criticul însuşi (orizontul de lectură al acestuia) în elaborarea conţinuturilor şi semnificaţiilor operei literare.

Ideea de pornire a sintezei critice urmărite de Marino o constituie întoarcerea la „opera literară”. Orice analiză critică, susţine acesta, trebuie să pornească de la definirea şi înţelegerea operei literare ca unitate de sine stătătoare. Întoarcerea la texte sau „instalarea” în operă ar trebui să reprezinte baza de la care să se intreprindă orice demers critic substanţial. A declara însă, programatic, acest lucru, pe de-o parte şi, pe de altă parte, a-l transforma în fapt sau principiu de analiză propriu-zisă, reprezintă afirmarea unor intenţii care, dacă nu se împlinesc în acelaşi sens, devin irelevante şi lipsite de substanţă.

Marino porneşte în analiza operei literare de la principiul, am putea spune, de natură ontologică, că opera literară este. Critica literară e chemată să răspundă, astfel, în ce constă specificul operei literare şi care este esenţa artei literare. Dacă a defini specificul operei literare ţine de o practică a criticii şi istoriei literare, definirea esenţei artei literare corespunde viziunii unei poetici sau chiar estetici a literaturii. Impasului de metodă la care se putea ajunge printr-o cercetare univocă a literaturii (în critica de tip structuralist, de exemplu) Marino îi răspunde printr-o ştiinţă complexă şi sistematică care să reunească atât practici din istoria şi critica literară, cât şi metode de analiză şi cercetare specifice esteticii sau poeticii tradiţionale. De aceea, Marino înţelege critica literară ca o încercare de a exprima o anume ştiinţă totală a literaturii. Astfel, în viziunea totalizantă asupra operei literare ca structură, Marino identifică trei straturi (dispuse în ordine ascendentă): o substructură, o structu-ră propriu-zisă, obiectivă, materializată în limbaj şi o suprastructură (nivel la care sensurile germinate de substructură şi precizate în structură sunt concentrate într-un univers literar)13. Analizând cele trei straturi ale operei literare, Marino integrează în sistemul critic, în funcţie de nivelul de abordare a textului, practici şi modalităţi de analiză şi interpretare provenind din tradiţia literară. Astfel, definind substructura, Marino recunoaşte că există o anumită „istorie” a operei literare care trebuie văzută, în acest stadiu germinativ al său,

13 Introducere în critica literară, pp. 28-29.

XVI

într-un plan „cauzal”, ca un produs al unei serii determinante de factori. Evident, pentru a analiza complexitatea cauzalităţii literare, metodele criticii genetice, ale criticii pozitiviste sau practicile sociologiei literare reprezintă, pentru critic, dacă le cunoaşte şi le stăpâneşte bine, avantaje de care se poate servi în procesul complex de interpretare a operei. În cazul structurii propriu-zise, estetica joacă un rol predominant, deoarece în absenţa unor criterii şi judecăţi estetice care să confirme un anume „produs lingvistic” ca operă artistică, textului respectiv nu i s-ar recunoaşte locul în rândul operelor literare. Dar, subliniază Marino, urmând direcţia de gândire structuralistă (îndeosebi evidenţiată în analizele formaliştilor ruşi), spre deosebire de estetica tradiţio-nală care vedea opera ca un produs finit, trebuie acceptată ideea unui dinamism interior al operei care, evoluând, nu-şi pierde totuşi calitatea de structură14. Astfel, viziunii esteticii tradiţionale (concentrate asupra operei ca obiect frumos), i se alătură, în vederea interpretării operelor moderne, deschise, concep-ţia structuralistă asupra operei ca „sistem”, ca o pluralitate de semnificaţii sau o constelaţie (în sensul definit de Roland Barthes 15 ). În fine, în privinţa suprastructurii, contribuţia semanticii literare este hotărâtoare în determinarea gradului de expansiune a „universului” literar. Literatura este limbaj, limbajul fiind, indiscutabil, o sursă a literaturii, dar nu orice limbaj este, implicit, literatură. Analiza acestei reţele fine de semnificaţii (în continuă mişcare) reprezintă una dintre provocările semanticii literare care, demontând şi remon-tând eşafodajul construcţiei literare (pe nivelele lingvistice cunoscute: conţinut şi expresie), încearcă să ajungă la sensul intrinsec al operei. Şi totuşi, acest sens scapă înţelegerii sau este mereu amânat (după cum se exprimă Roland Barthes). Marino însuşi recunoaşte că duplicitatea sau ambiguitatea literaturii este de esenţă polisemantică 16 , ceea ce conduce la acceptarea existenţei anumitor limite de înţelegere şi interpretare ale criticii literare în faţa bogăţiei inepuiza-bile a literaturii. Chiar dacă recunoaşte că, în fond, aceasta e esenţa literaturii (polisemia), Marino nu se poate abţine, în finalul demersului său critic să nu acuze o lipsă de satisfacţie, recunoscând că, în ciuda atingerii tuturor obiecti-velor critice, studiul critic proiectat nu corespunde în totalitate intenţiei iniţiale şi nu răspunde total aspiraţiilor şi întrebărilor ultime17 . În final, conchide Marino, aşa cum literatura se dovedeşte mai mult decât literatură, şi actul critic aspiră să fie mai mult decât „critică literară”.18

Mai mult decât critică literară?

14 Idem, p. 56. 15 Roland Barthes, S/Z, în Oeuvres complètes, Tome II, 1966-1973, Edition établie et présenté par Eric Marty, Paris: Editions du Seuil, 1994, pp. 563-564. 16 Introducere în critica literară, p. 69 17 Idem, p. 496. 18 Idem.

XVII

Da, răspunde Adrian Marino şi, anume, o critică a ideilor literare. Şi, în felul acesta, Marino se desparte de concepţiile şi inovaţiile şcolii Tel Quel care, avansând în studiul literaturii ca „ştiinţă”, ajungea prin unii reprezentanţi ai săi, Julia Kristeva, de pildă, la adoptarea semiologiei ca „ştiinţă critică”19 sau, mai târziu, când studiul „structurii” îşi va fi epuizat întreg arsenalul metodologic, la „deconstruirea” metodelor înseşi.

Dicţionarul de idei literare (A-G) apărea în 1973. Îi va urma, în 1974, volumul Critica ideilor literare anunţat încă din articolul program Pentru o „nouă critică”: critica ideilor literare, publicat în prefaţa Dicţionarului. Critica ideilor literare s-a născut, afirmă Marino cu convingere, dintr-o hotărâ-toare experienţă personală, din dorinţa şi din „necesitatea de a asuma, altfel, actul critic, de a dezvolta şi, în acelaşi timp, de a depăşi o serie de premise şi jaloane puse în Introducere în critica literară”20. Constatând, în sfera istoriei literare, dar şi a esteticii tradiţionaliste, o dezordine şi o dezorientare termino-logică, Marino încearcă, în spiritul „criticii noi”, scientistă şi riguroasă, să redeschidă, dintr-o perspectivă modernă, dezbaterea clarificării conceptuale şi, printr-o disciplinare sistematică a definirii noţiunilor şi conceptelor, să confere şi domeniului literar un plus de consecvenţă şi rigoare metodologică. Critica ideilor literare îşi propune, afirmă Marino, să combată „fatalitatea semantică, aflată sub semnul aproximaţiei, lacunei şi contradicţiei.” 21 Critica ideilor literare, consideră entuziastul ei adept, se situează „la confluenţa criticii, esteti-cii, istoriei literare şi istoriei ideilor literare, într-un cadru general de istorie a ideilor”22. Această proximitate cu discipline care, fiecare în felul său, analizea-ză şi interpretează opera literară, presupune din partea celui ce practică critica ideilor literare „o competenţă multiplă şi bine organizată”. Astfel, criticul ideilor ar trebui să fie, consideră Marino, un „critic total”, în personalitatea căruia să se asocieze fineţea omului de gust, viziunea unui ideolog, rafinamen-tul unui estet şi competenţa unui istoric, dar, totodată, acel critic să fie capabil „de lecturi clasice şi moderne, fără pedanterie şi fără superficialitate”.23

Aceste competenţe şi exigenţe ale criticului de idei literare, pe care Adrian Marino le deţine cu prisosinţă, pot fi observate cu uşurinţă în metoda sa de lucru. Respingând „nominalismul”, Marino consideră că ideile literare nu sunt simple nomina („semne convenţionale pentru realităţi artistice”), susţinând că, înainte ca un anumit concept să se impună conştiinţei, au existat fenomene 19 Julia Kristeva, La semiologie: science critique et/ ou critique de la science, în Tel Quel. Théorie d’ensemble, Paris: Editions du Seuil, 1968, p. 84. 20 Adrian Marino, Pentru o „nouă critică”: Critica ideilor literare, în Dicţionarul de idei literare, Bucureşti: Editura Eminescu, 1973, p. 1. 21 Ibidem, p. 10 22 Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj: Editura Dacia, 1974, p. 21. 23 Ibidem.

XVIII

şi idei care l-au precedat şi care, ulterior, atunci când conceptul (ideea literară) s-a fixat, a pătruns şi în limbajul critic: „Nu conceptul instituie ideea literară, ci ideea literară se instituie în concept, care doar fixează, clarifică şi potenţează un moment dintr-un lung proces de maturaţie estetico-literară”.24 Cu atât mai mult, susţine Marino, acest lucru poate fi argumentat şi prin aceea că se observă, „chiar şi după apariţia conceptului, cum conţinutul continuă să se modifice”25. Exemplul prin care Marino argumentează această observaţie este conceptul de realism. Au existat, desigur, şi înaintea curentului propriu-zis, manifestat la sfârşitul secolului al XIX-lea elemente de realism în literatură sau artă, tot aşa cum şi după încetarea acestui curent se va mai vorbi în literatură de noi tendinţe ale unei estetici realiste aflate într-o continuă re-afirmare. O idee similară, demonstrată printr-o impresionabilă bibliografie, susţinea şi Auerbach în celebrul său Mimesis.

Cum procedează Adrian Marino atunci când defineşte un termen sau concept literar, ideea literară, în speţă? Ce este, în fond, o idee literară? Ideea literară, susţine criticul, se prezintă ca „un sistem constituit dintr-un nucleu, sensul său central, programatic (arhetipul ideii), de maximă densitate şi potenţialitate semantică, şi o grupare de sensuri convergente, derivate, asociate sau marginale, tot mai elastice şi inevitabil interferente cu alte idei apropiate sau asociate”.26 Astfel, în scopul definirii cât mai precise a unui concept literar, Marino procedează la o arheologie a cunoaşterii acestuia, elaborând un fel de biografie a ideii (sintagmă care va reveni câţiva ani mai târziu în preocupările lui Marino) şi, încercând să epuizeze toate sensurile termenului, să ajungă la „sistemul” de semnificaţii al acestuia. Marino respinge ideea că, de pildă, în privinţa conceptului de avangardism, în ciuda afirmării principiului de noutate (ca specific esteticii avangardiste) au existat anterior, înaintea avangardei ca manifestare propriu-zisă, idei şi fenomene de avangardă ce au precedat şi alte curente artistice. Prima apariţie a conceptului de avangardă, arată Marino apărea în 1830 în Franţa la saint-simonieni, apoi, cu conotaţii estetice precise în 1845, la D. Levardant. În secolul al XIX-lea, ca termen, avangarda presupunea o puternică notă militară (termenul provine din zona armelor) şi, prin extensiune, militantă, pentru ca, înainte de a se constitui ca o poetică propriu-zisă, termenul să reprezinte o anumită atitudine de viaţă, un mod de a percepe şi de a înţelege existenţa. Reţinând ideea de „militantism” şi de situare „în primele rânduri ale ofensivei”, Marino procedează, în biografia termenului, prin acumulare progresivă de calităţi specifice, explicitând provenienţa radica-lismului avangardist şi a spiritului său negativist printr-o serie de manifestări/

24 Pentru o „nouă critică”: Critica ideilor literare, p. 35. 25 Idem. 26 Idem.

XIX

contra-manifestări care l-au precedat şi au dat forţă curentului propriu-zis. O idee literară (în speţă, avangarda) pare a avea, cel puţin trei cronologii care nu se suprapun, ci interferează, şi care, va arăra Marino, mai târziu, în Critica ideilor literare, presupun trei nivele de funcţionare a conceptului: nivelul universal, permanent, nivelul circulaţiei nominale şi nivelul teoretizat-individualizat 27 . Acestor nivele le corespund, aşadar, unor „istorii”, sau cronologii distincte: o cronologie „eternă”, una care are ca punct de reper prima atestare lexicală a termenului şi alta, propriu-zisă, databilă la primele manifestări ale curentului28. Există astfel un spirit „etern” de avangardă, apoi, un prim început (atunci când termenul s-a folosit pentru întâia oară fără, însă, să însemne altceva decât sensul său iniţial) şi, în final, un moment al afirmării şi impunerii în spirit şi conştiinţă a unei sensibilităţi avangardiste. În aceeaşi manieră, a unei viziuni recurente a literaturii şi artei, se discută şi în plan european concepte cum ar fi barocul sau manierismul (Ernst Robert Curtius, Gustav René Hocke) sau realismul (E. Auerbach) care, după cum semnalează toţi interpreţii, dezvăluie felul în care funcţionează în istoria culturală europeană un invariant sau o constantă literară.

Marino nu se lasă, însă, sedus de toate aceste descoperiri ale arheolo-giei conceptuale şi, trecând dincolo de descrierea trăsăturilor unui curent incitant şi controversat (Avangardismul), descoperă o adevărată „dramă existenţială” a artiştilor avangardişti angajaţi în căutarea şi recuperarea purităţii originare, sfâşiaţi între polii contrari ai absolutului şi relativului, ai libertăţii şi necesităţii, ai purităţii şi corupţiei, ai acţiunii şi pasivităţii29. De la avangardă ca atitudine şi mod de viaţă, Marino ajunge la afirmarea avangardei ca o paradigmă culturală a epocii. Analizează raporturile avangardei cu politicul, pentru ca, în cele din urmă, recunoscând cât de dificilă e delimitarea avangar-dei literare de restul mişcărilor de avangardă, să încerce, totuşi, o definire a acesteia prin una dintre cele mai sugestive şi semnificative manifestări: dadaismul. A defini stilul şi programul literar al avangardei sau al dadaismului este dificil, recunoaşte Marino, cu atât mai mult cu cât dadaiştii s-au ridicat împotriva oricărui stil, negând, totodată, una dintre trăsăturile specifice şi proprii literaturii, fantezia. Şi totuşi, paradoxal, în ciuda negativismului lor, dadaiştii, dezlănţuindu-se împotriva poeziei, caută să ajungă la adevărata poezie, poezie pe care arta şi stilul au ucis-o, cred aceştia, făcând-o să dispară. Există, aşadar, un sens eminamente pozitiv al acestei mişcări nihiliste30, susţine, cu varii argumente, Marino, definind convingător poetica/anti-poetica avangar-

27 Critica ideilor literare, pp. 53-54. 28 Idem, p. 54. 29 Avangarda, în Dicţionarul de idei literare, Bucureşti: Editura Eminescu, 1973, p. 185. 30 Idem, p. 201.

XX

distă. Parcurgând lista bibliografică de la sfârşitul volumului se poate aprecia vastitatea muncii de documentare şi de cercetare intreprinsă de Adrian Marino, studiile străine dedicate fenomenelor studiate abundă, creând impresia (reală, de altfel), că nimic n-a fost lăsat pe dinafară sau la voia întâmplării.

Fiecare termen, din cei 28 de termeni care compun primul volum al Dicţionarului, va fi supus aceleiaşi minuţioase analize. Din păcate, din motive mai mult sau mai puţin obscure, nu vor apărea şi celelalte două volume proiectate ale acestei lucrări. Bogăţia de fişe de lectură care există în Fondul Documentar Adrian Marino din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj dovedeşte cu prisosinţă că autorul Dicţionarului avea tot interesul ca această lucrare să fie încheiată. În plus, o serie de articole din presa literară, mai ales, publicate sub rubrica „Cronica ideii literare” din revista Cronica, dovedesc faptul că o parte din materialul documentar fusese fructifi-cat de către Adrian Marino sub forma unor articole de dicţionar care urmau să fie elaborate într-o formă finală şi introduse în volumele ulterioare. De asemenea, articolele publicate în Iaşul literar sau Cronica sub tematica Dintr-un dicţionar de idei literare, demonstrează intenţia de continuare şi finalizare a dicţionarului. Sunt analizate aici concepte ca Lectură, Limbaj, Modern, Spirit critic, termeni care urmau să fie reluaţi şi elaboraţi sub forma completă şi consacrată a fişei de dicţionar de „idei literare”. Aceste aşteptate volume nu au mai apărut, însă. Nu este exclusă, în viitor, o muncă de reconstituire documen-tară şi de editare a acestora, pornindu-se de la principiile de lucru ale lui Adrian Marino, utilizându-se întreg corpusul de fişe existent sau al articolelor deja publicate.

În 1973, apariţia Dicţionarului reprezenta pentru cultura română, şi nu numai, o muncă de adevărat pionierat. Era prima lucrare de acest fel în critica literară românească. În plus, demonstra că, printr-o muncă riguroasă şi disciplinată, astfel de lucrări de sinteză erau posibile, dar, mai ales, necesare. Apariţia Dicţionarului a suscitat nenumărate discuţii şi s-au publicat o serie de cronici sau recenzii31. Mircea Martin salută cu entuziasm reverenţios apariţia Dicţionarului, reuşita unui om singur reprezentând „le triomphe d’une ascèse intellectuelle et d’une production à cadence régulière en passe de devenir, sinon exemplaire, du moins notoire”.32 Dicţionarul de idei literare era printre primele încercări româneşti de acest tip. Dicţionarul de terminologie literară, 31 Conform prezentei Bio-bibliografiei au fost publicate 69 de cronici şi recenzii, în cele mai diverse publicaţii literare şi de cultură ale vremii. Au scris, printre alţii: Al. Călinescu, Alexandru Dobrescu, Romul Munteanu, Nicolae Balotă, Mircea Martin, Zaharia Sângeorzan etc. În publicaţii străine au recenzat Dicţionarul: Thomas Amherst Perry, Emmerich Reichrath, Galdi Lászlo, Maurice Nadeau, buni cunoscători ai culturii şi literaturii române. 32 Mircea Martin, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare I, A-G (Bucureşti, Ed. Eminescu, 1973), în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 1, 1973, p. 91.

XXI

publicat în 1970, editat de un grup de cercetători sau Dicţionarul de estetică generală din 1972 nu se puteau ridica nici la anvergura teoretică şi sistemică a Dicţionarului lui Marino şi nici nu se puteau compara cu dimensiunea documentară şi culturală a acestuia. Dacă, pentru Duicu Serafim, Dicţionarul reprezintă o lucrare monumentală 33 , pentru critici ca Florin Mihăilescu, Dicţionarul, deşi reprezintă una din „operele cruciale ale disciplinei noastre intelectuale”34, trebuie, totuşi, primit şi analizat cu luciditate: „De aici însă şi pînă la a cădea într-un extaz apologetic anihilant rămâne o distanţă pe care luciditatea spiritului critic o respinge principial.”35 Luându-şi această distanţă critică faţă de Dicţionar, Florin Mihăilescu analizează atât concepţia, cât şi tehnica de lucru a autorului. În privinţa concepţiei, Florin Mihăilescu găseşte dicţionarul prea enciclopedic, autorul este prea erudit (pentru o asemenea sarcină), considerând că „interesul investigaţiei şi al dialogului ideologic ar trebui deplasat către sistemul de gândire şi interpretare”36, în sensul că acumu-larea de date riscă să oculteze interpretarea propriu-zisă. Florin Mihăilescu mai remarcă spiritul polemic al lui Marino, recunoscând în polemica implicită sau explicită a acestuia, o atitudine faţă de ceea ce Marino reproşează criticii literare româneşti, şi anume, „neoimpresionismul” jurnalistic. Într-un cuvânt, Florin Mihăilescu „critică” exact principiile pe care Marino le susţine cu tărie (profesionalismul critic, erudiţia şi anvergura teoretică).

La revista Tribuna din Cluj se organizează o masă rotundă 37 destinată apariţiei Dicţionarului. Participă: D.R. Popescu, Ion Vlad, Mircea Zaciu, Augustin Buzura, Mircea Popa, Radu Mareş, Valentin Taşcu, Ion Marcoş, Constantin Cubleşan, Ion Lungu, Kantor Lajos, Aurel Sasu, Nicolae Prelipceanu, Vasile Igna, Marcel Runcanu, Canstantin Zărnescu. Parcurgând numărul din Tribuna, dedicat apariţiei Dicţionarului, se poate remarca faptul că, în ciuda diferenţelor de opinii, discuţiile au fost extrem de interesante şi de incitante, ceea ce dovedeşte un interes major faţă de problemele criticii literare.

Trebuie, altfel, remarcat faptul că în acei ani, ai unei uşoare „dezţele-niri culturale” (cum se văd astăzi, privind retrospectiv, lucrurile) se simţea, mai ales, în critica literară, nevoia recuperării unor tradiţii culturale, dar, implicit, şi de sincronizare la noile tendinţe culturale europene. Noua generaţie de scriitori sau critici urmărea să fie la curent cu noile lecturi şi să cunoască direct de la sursă noile tendinţe în critică. Tot în această perioadă, Matei Călinescu scrie 33 Duicu Serafim, Dicţionarul de idei literare - o lucrare monumentală, în Steaua roşie, nr. 80, 1973, p. 3. 34 Florin Mihăilescu, Adrian Marino: Dicţionar de idei literare, în Viaţa românească, an. XXVI, nr. 7, 1973, p. 143. 35 Idem. 36 Idem, p. 145 37 Masă rotundă: Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, în Tribuna, nr. 15, 1973, pp. 7-9.

XXII

eseuri despre concepte cum ar fi realismul, clasicul, romanticul, fantasticul sau barocul. Volumul Clasicism, baroc, romantism, publicat la Editura Dacia în 1971, volum care reunea studii de G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino şi Tudor Vianu, era dedicat curentelor literare enunţate chiar din titlul lucrării. Individual, criticii români publică studii de analiză a unor noţiuni sau concepte literare. Matei Călinescu, de pildă, publică Eseuri despre literatura modernă, Marino însuşi publică studiul Modern, modernism, modernitate (1970). Sau, câţiva ani mai târziu, cartea lui Edgar Papu despre baroc, ca tip de existenţă (1977). Necesitatea clarificării conceptuale reprezenta aşadar o prioritate pentru critica literară şi nu numai38. De aceea, interesul lui Marino pentru critica de idei literare nu este străin unei vizibile strădanii a intelectu-alilor epocii care, dincolo de cadrele şi barierele cenzurii ideologice, încercau, pe cât posibil, să genereze o adevărată mişcare de idei, atât în critică, cât şi în artă. Singularitatea lui Adrian Marino provine din faptul că, fără să se izoleze de contemporani şi continuând dialogul critic sau polemic cu aceştia, criticul clujean şi-a urmărit propriul drum, angajându-se, fără ezitare şi fără epuizare, în îndeplinirea propriilor sale proiecte.

Astfel, proiectul de sinteză critică al lui Marino, anunţat încă de la apariţia din 1968 a Introducerii în critica literară, se dovedea unul amplu şi de anvergură. Avea în plan elaborarea unei Etici a criticii precum şi a unui Dicţionar de idei literare. Dacă Etica criticii n-a mai apărut, deşi problema a fost dezbătută de Marino în diverse articole din presa literară, Dicţionarul de idei literare a apărut, cum am arătat, în 1973. Un an mai târziu se publica la Cluj, Critica ideilor literare sau „micul discurs de metodă” asupra criticii. Marino nu ascunde intenţia de a elabora o adevărată „construcţie critico-teoretică”, un „sistem” care, chiar eşuat să fie39, ar demonstra că numai prin asemenea încercări se poate ajunge la mari sinteze, la sisteme riguroase şi la lucrări sistematice care să depăşească improvizaţia critică sau empirismul desuet încă prezent în sfera criticii româneşti. Al. Călinescu, recenzând volumul, exprimă aceeaşi convingere, faptul că, împreună cu Dicţionarul, Critica ideilor literare reprezintă un manifest teoretic: „le manifeste théorique d’un critique dont le système est constitué, clairement défini”.40 Marino era convins că în critica românească era nevoie de o „extindere şi adâncire a bazei

38 Remarcăm, la întâmplare, volumul lui Alexandru Duţu, Eseu în istoria modelelor umane, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1972 sau volumul dedicat Renaşterii de către Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Renaşterea, Bucureşti, Albatros, 1971. 39 Critica ideilor literare, p. 7. 40 Al. Călinescu, Adrian Marino, Critica ideilor literare în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1975, p. 121.

XXIII

teoretice, de o tot mai mare pasiune ideologică şi speculativă, de reformularea şi perfecţionarea întregului sistem tehnic de principii”41.

Punctul de pornire al elaborării acestui sistem critic (care este perfect logic, coerent şi funcţional) îl reprezintă definirea constantei sau a invariantei (acel element de unitate, stabilitate, permanenţă şi universalitate în timp şi spaţiu).42 Pe parcursul capitolelor care urmează, Marino defineşte ideea literară, analizând trăsăturile sale specifice în raport cu elementele constitutive acesteia, cum ar fi: constanţa, recurenţa, circularitatea, modelul, autonomia, istoricitatea. Astfel, ajungând la capitolul VIII, criticul de idei dezvăluie faptul că metoda cea mai pertinentă de explorare şi definire a ideilor literare o reprezintă hermeneutica ideilor literare. O dată, ajuns aici, Marino face un pas înainte înspre ceea ce va reprezenta, sistemul său critic şi anume, epuizând toate meto-dele şi normele criticii literare, fără, însă, să le repudieze (ba, dimpotrivă, articulându-le într-o nouă viziune), va atinge domeniul, mai vast şi mai complex, al hermeneuticii. Înţelegând ideea literară ca operă-model şi, accep-tând faptul că orice model este produsul unui proces hermeneutic, Marino va proceda în continuare în sens invers: reconstruind, din interior, prin metoda de tip hermeneutic, caracteristicile procesului de constituire a ideii literare. Critica ideilor literare nu recunoaşte decât existenţa unui singur sens, sensul modelului. De aceea, funcţionând în acelaşi sens, riscul „conflictului interpretărilor” este îndepărtat. Pe de altă parte, modelul hermeneutic presupune, cel puţin iniţial, posibilitatea existenţei mai multor sensuri, a căror interpretare, să conducă în final la interpretarea „cea mai probabilă”.

Problema care se pune în faţa sistemului critic elaborat de Marino este aceea de a relaţiona sensul unic al modelului (considerat ca element esenţial în critica ideilor literare) şi sensul hermeneutic (sensurile latente) ale textului. Astfel, susţine Adrian Marino, critica ideilor literare „elaborează un nou tip de hermeneutică”43. În ce constă această nouă hermeneutică? Ea constă, nu într-o nouă metodă, ci, argumentează Adrian Marino, într-un nou principiu de abordare, în principiul circularităţii, principiu care guvernează funcţionarea (desfăşurarea) ideii literare, fiind, totodată, constitutiv mecanismului de interpretare hermeneutic care este, în esenţă, creativ. O atenţie specială acordă Marino aspectului creativ al procesului hermeneutic, insistând asupra faptului că, fără a căuta originalitatea, hermeneutica literară are ca preocupare esenţială „adevărul”. Pe de altă parte, orice demers critic sau hermeneutic conduce la „stimularea capacităţii autocreatoare a criticului”44. Marino însuşi, în finalul

41 Critica ideilor literare, p. 25. 42 Idem, p. 52. 43 Idem, p. 255. 44 Idem, p. 253.

XXIV

lucrării sale, mărturiseşte că, în ceea ce-l priveşte, n-a conceput niciodată ideile literare ca fiind realităţi abstracte sau teoretice, ci ca fiind concrete, vitale, existenţiale. Pentru adevăratul critic, susţine el, „viaţa ideilor literare este la fel de pasionantă, de reală, de fecundă, ca oricare altă formă de viaţă”45. Amăgire sau nu, Adrian Marino a crezut cu pasiune în bucuriile spirituale ale cunoaşterii, continuând şi în anii ce aveau să urmeze aventura hermeneutică a înţelegerii şi interpretării ideilor literare.

Acest efort de sinteză îşi va găsi în Biografia ideii de literatură întreaga cheie de boltă. Cu această lucrare în şase volume, apărută pe parcursul mai multor ani, Marino urmărea să epuizeze problematica ideii de literatură în totalitatea sa. Parcurgând cuprinsul acestor volume, nu putem decât să dăm dreptate, autorului lor: din punctul de vedere al concepţiei, metodei, cât şi a informaţiei conţinute, Biografia ideii de literatură „şi-a epuizat” pe deplin subiectul. O altă intenţie declarată a acestei lucrări este aceea de a oferi „o bază studiilor literare româneşti prin clarificarea întrebării esenţiale: ce este literatura şi cum a evoluat istoric această idee, cum a fost şi cum poate fi ea gândită”46. Marino nu ascunde, astfel, un spirit militant al lucrării pe care îl afirmă cu tărie, fiind ferm convins că numai prin lucrări de o asemenea anvergură, care să depăşească nivelul foiletonist, antisistematic şi antimetodologic 47 , critica literară românească ar avea şanse să fie cunoscută şi recunoscută în străinătate. O istorie completă a ideii de literatură (la nivelul anilor 80), recunoaşte Adrian Marino citând diverşi critici (René Wellek, Tzvetan Todorov) nu fusese încă întocmită, de aceea demersul său teoretic depăşeşte, prin amploare, cadrele stricte de raportare la critica literară românească.

Pornind de la conceptul unit ideas, concept definit de A. O. Lovejoy, Marino consideră că ideea de literatură poate fi descompusă într-o serie de unităţi de bază, înţelegând prin această noţiune „totalitatea elementelor componente”48, combinaţia acestora în timp şi spaţiu constituind viaţa propriu-zisă a ideii de literatură sau biografia acesteia. De aceea, o astfel de istorie sau biografie a ideii de literatură ar trebui să înregistreze atât elementele de continuitate (invarianţă), să accepte o eventuală sinonimie a terminologiei, cât şi să aibe în vedere o inevitabilă evoluţie istorică a acesteia 49 . Adoptând metodologia perspectivei istorice, căreia îi recunoaşte avantajele, Marino urmăreşte evoluţia ideii de literatură servindu-se şi de posibilităţile hermeneu-

45 Idem, p. 254. 46 Biografia ideii de literatură, vol. I, (ed. a II-a), Cluj: Editura Dacia, 2006, p. 7 (Prefaţă scrisă în 10 octombrie 1989, atunci când vedea lumina tiparului primul volum al Biografiei). 47 Idem, p. 10. 48 Idem, p. 19. 49 Idem, p. 20.

XXV

tice de interpretare şi, printr-o „lectură simultană” (pe care o defineşte ca metodă)50, explică toate sensurile şi accepţiile termenului de „literatură”. Prin această masivă lucrare, Marino polemizează cu ideea avansată de noua critică franceză (reprezentată de R. Barthes, G. Genette sau Ph. Sollers) care considera că „ideea de literatură” ar data abia din secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea. Refăcând „biografia” ideii de literatură, începând cu Antichitatea (primul capitol propriu-zis al lucrării), Marino demonstrează, prin extensie, că noţiunea de literatură / litere (lat. litterae) trebuie integrată în contextul istoric mai larg al înţelegerii date termenului de către filosofii sau scriitorii antici, literatura fiind, dincolo de orice accepţie, un produs al culturii scrise. Biografia ideii de literatură (cuprinzând toate cele şase volume) „se înalţă etaj după etaj, pe o bază empirică pe cât de amplă pe atât de solidă”51, susţine Monica Spiridon, Marino construind un „edificiu speculativ” căruia ar putea să i se reproşeze orice, mai puţin faptul că, din punct de vedere metodologic şi conceptual, se susţine şi se verifică.

Traducerea engleză a cărţii, publicată în 1996, prezintă o versiune oarecum restrânsă a ediţiei româneşti (cercetarea oprindu-se la perioada barocă), o versiune, am spune „esenţializată” care, însă, nu reduce cu nimic caracterul său „totalizator”. În prefaţa acestei traduceri, Marino expune pentru publicul cititor englez aceleaşi principii de metodă şi de concepţie cunoscute din primul volum al ediţiei româneşti. Relevantă ni se pare, însă, distincţia explicită pe care Marino o face atunci când îşi afirmă preferinţa pentru termenul „biography” în locul celui de „history”: „Biography refers to the meaning and organic evolution of an existence (in this case, of an idea), to the inner logic, a series of symbolic gestures and privileged moments, a growth marked by decisive stages and crucial moments; it refers, above all, to an accomplished evolution”52. Pe de altă parte „istoria” presupune o ordine cronologică şi o înlănţuire de cauză şi efect, generând o dezvoltare dialectică: „History, on other hand, presupposes a strict chronology, a chain of causes and effects, of corsi e ricorsi, progress, stagnation or decadence, maybe even certain laws of development” 53 . Astfel, biografia ideii de literatură presupune o tensiune structurală între o stabilitate anistorică, ahistorical stability of the schematic, typological view (decelabilă prin reducere la unit-ideas 54 ) şi o mobilitate 50 Idem, p. 27. 51 Monica Spiridon, Interpretarea fără frontiere, Cluj: Editura Echinox, 1998, p. 94. 52 Adrian Marino, The Biography of the Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Translated from Romanian by Virgil Stanciu and Charles M. Carlton, Albany, State University of New York Press, 1996, p. xi. 53 Ibidem. 54 În sensul definit de Arthur O. Lovejoy, Marele lanţ al fiinţei. Istoria ideii de plenitudine de la Platon la Schelling, Bucureşti: Humanitas, 1997, pp. 11-26.

XXVI

concretă, vie a ideii de literatură, concrete, mobile life, (observabilă cu ajutorul metodei hermeneutice).

The Biography of „The idea of Literature” se încheie cu perioada clasică şi cu cea barocă (reprezentând primul volum din ediţia în limba română), perioadă în care marile dicţionare ale vremii „oficializează” literatura, iar „ideea de literatură” se clasicizează. În plus, susţine Marino, în funcţie de spaţiu, timp şi mediu, conceptul devine mai „liberal”, „relativ”, literatura extinzându-se: „Literature expands and becomes universal, which paves the way for the idea – and so for the theory – of a world literature”.55 Cu această din urmă afirmaţie putem spune că direcţiile de cercetare urmărite de Adrian Marino în critica literară: critica ideilor literare, hermeneutica şi literatura universală (comparatism) se reunesc într-o viziune totalizatoare şi sistemică.

Interpreţii lui Marino au observat că opera sa „trădează linii directoa-re exacte şi de durată”56, Viorel Cacoveanu întrebându-l într-un interviu dacă a avut de la început „ideea unui program pe termen lung sau dacă acesta s-a cristalizat pe parcurs”57. Marino răspunde cu onestitate că acest proiect s-a conturat pe parcurs, explicând că, în esenţă, programul său este de „natură ideologică şi culturală, de orientare paralelă şi alternativă, în spirit neo sau post-paşoptist: de încercare de restaurare, întemeiere şi iniţiere, de punere a unor baze solide”58. Aceste baze solide reprezintă în intenţie, consideră Adrian Marino: „1. O teorie a criticii literare, respectiv a ideilor literare; 2. O teorie a literaturii pe baze hermeneutice; 3. O istorie a ideii de literatură; 4. Un repertoriu sau dicţionar critic de idei literare; 5. Un sistem comparatist, militant şi teoretic; 6. O metodă de integrare a literaturii române în literatura univer-sală.”59 Acest răspuns ni se pare relevant pentru orice încercare de analiză a operei lui Adrian Marino, cu atât mai mult cu cât aici, criticul însuşi îşi trasează principalele direcţii de analiză.

Astăzi, cercetând opera critică a lui Adrian Marino şi având în vedere propriile sale mărturisiri, putem afirma cu convingere că intenţiile şi proiectele sale s-au concretizat într-o mare măsură. A scris o istorie (biografie) a ideii de literatură, a început consolidarea unei teorii a literaturii pe baze hermeneutice, începând chiar de la baza sistemului (de la ideea de literatură), a descris modalităţile de funcţionare a unui sistem comparatist militant (prin aplicarea sa la opera teoretică a unui comparatist francez, Etiemble, dar şi prin descrierea

55 The Biography of the Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, op.cit., p. 200. 56 Adrian Marino, „Monumente, nu documente” (interviu de Viorel Cacoveanu) în Steaua, nr. 11, 1988, p. 46. 57 Idem. 58 Idem. 59 Idem, p. 47.

XXVII

caracteristicilor unui astfel de sistem) şi, după cum se ştie, a început proiectul unui dicţionar critic de idei literare, proiect care, independent de voinţa sa, s-a întrerupt la primul volum tipărit. Din programul critic detaliat mai sus rămâne încă de recuperat şi, eventual, de consolidat o teorie literară, în sensul adevărat al cuvântului. Opt ani mai târziu, preocupat încă de dezvoltarea teoriei literare, Marino afirma că soarta acesteia nu a fost şi nu este una dintre cele mai bune în cultura română 60 , explicând că orice teorie literară implică două etape de dezvoltare, care nu au ajuns, în cultura noastră, să se formeze şi să se implinească. Condiţiile care, în general, servesc la dezvoltarea unei teorii a literaturii, cum ar fi existenţa unei reale tradiţii filosofice, funcţionarea unor catedre universitare sau publicarea unor lucrări de sinteză substanţiale n-au ajuns să se impună, fie din cauza condiţiilor istorice (începuturile tradiţiei estetice interbelice au fost brusc întrerupte după 1946), fie din cauza situaţiei politice (autorităţile comuniste nu au tolerat alte filosofii în afara materialis-mului dialectic şi istoric). Şi, în al treilea rând, perioada de destindere de la sfârşitul anilor ’60 şi începutul anilor ’70 a coincis în critica literară europeană cu apariţia unor curente în mare vogă: structuralism, semiologie şi formalism, care au pătruns rapid şi la noi. Marino nu neagă influenţa benefică a acestor mişcări de idei, care au spart blocada gândirii dogmatice marxiste, dar, pe de altă parte, din cauza unei sincronizări superficiale sau a unei asimilări nefiltrate critic a ideilor Şcolii de la Geneva, planul elaborării unei teorii literare originale nu s-a mai concretizat. La aceste trei cauze care au condus la absenţa unei teorii literare solide la noi, Marino adaugă şi o a patra, explicabilă prin absenţa în mediul publicistic a unei critici constructive sau a unei cronici specializate.

Au trecut, astăzi, aproape paisprezece ani de la aceste afirmaţii, dar încă nu putem afirma că lucrurile ar fi evoluat în direcţia dorită şi aşteptată de Adrian Marino.

III. Hermeneutul Opera critică a lui Adrian Marino, deşi elaborată pe parcursul câtorva

decenii, prezintă o coerenţă tematică şi conceptuală greu de egalat în critica literară românească. Dacă iniţial, atunci când Adrian Marino s-a angajat pe direcţia criticii de idei, demersul său avea un caracter pur cultural, încadrându-se în sfera literarului, pe măsură ce avansa în cercetările sale, aprofundând caracterul „abstract” al ideilor, criticul şi-a lărgit sfera de interes, făcând-o să cuprindă şi arii culturale complementare domeniului literar, dar care, în analiza teoretică, să ajute la exprimarea unei perspective complexe asupra fenomenelor

60 Adrian Marino, Soarta teoriei literare, în Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi: Polirom, 1996, p. 243.

XXVIII

studiate. Astfel, hermeneutica ideilor a însemnat pentru Adrian Marino mai mult decât o metodă critică de evaluare şi re-evaluare a ideilor literare şi religioase, conform unui program metodologic prestabilit, permiţându-i, în plus, să-şi dezvolte o disciplină sistematică care să ofere soluţii de interpretare în cele mai complexe situaţii. Fără îndoială, Constantin M. Popa are dreptate atunci când afirmă, în una dintre primele lucrări monografice destinate lui Adrian Marino, că prin modelul hermeneutic conceput, criticul de idei realizează „cel de-al treilea sistem critic la noi, după Mihail Dragomirescu şi Mircea Eliade.”61

Fidel principiului său de a-şi elabora, înainte de a porni la drum, o metodologie adecvată, cu ajutorul căreia să întreprindă apoi actul critic, de pe poziţii cât mai obiective cu putinţă, Adrian Marino va proceda în acelaşi fel şi în cazul metodei hermeneutice pe care, înainte de a o aplica în mod concret, o va defini în diverse studii, dezvoltând o „metodologie nouă”, capabilă să susţină demersul său teoretic: „În ceea ce ne priveşte, intenţionăm să readucem hermeneutica în centrul studiilor literare, prin dezvoltarea unei metodologii noi (s.n.), deosebită radical de toate metodele criticii româneşti actuale [...] şi care să constituie în acelaşi timp şi o încercare de contribuţie la teoria generală a hermeneuticii contemporane”62. Apoi, cu orgoliul celui care priveşte spre un lucru bine făcut, Adrian Marino, departe de a rămâne în această contemplare a solidităţii ştiinţei pe care tocmai o elaborase, îndemnându-i şi pe alţii să-i probeze eficacitatea, oferă, în Hermeneutica lui Mircea Eliade, un exemplu de analiză prin care „noua metodă a hermeneuticii” funcţionează în conformitate cu cele mai severe exigenţe critice. Dar Adrian Marino atrăgea atenţia încă din Critica ideilor literare că noua sa metodă nu poate fi aplicată de oricine şi, cu atât mai puţin, de cineva situat în afara înţelegerii critice a ideilor: „Deci nu orice critic poate studia orice idee. În cazul ideilor literare el trebuie să aibă - sub toate formele – vocaţia ideilor, a imaginaţiei ideologice, criticul de idei fiind un adevărat creator de idei (s.n.).”63 Pentru criticul de idei sau creatorul de idei angajat în această „aventură a ideilor” demersul interpretativ nu se opreşte o dată cu trăirea sau interiorizarea ideii, ci continuă printr-un proces complex de „obiectivare”, actul de participare la viaţa ideii desfăşurându-se sub forma unui „proces dialectic de cunoaştere”, proces observabil la nivelul unui sistem teoretic bine configurat. Un astfel de sistem teoretic, construit sub formă de „model”, a reuşit Adrian Marino să consolideze, elaborând principiile metodologice necesare oricărei analize de natură hermeneutică. Din păcate, pentru claritatea cu care şi-a expus sistematic ideile, direcţia pe care acesta a

61 Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova: Editura Aius, 1993, p. 56. 62 Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj: Editura Dacia, 1974, p. 234. 63 Ibidem.

XXIX

schiţat-o pentru critica ideilor literare nu şi-a găsit în peisajul literar românesc, încă revendicabil de la tradiţia critică călinesciană, un teren prea fertil. Ceea ce a reuşit însă Adrian Marino, şi acest lucru rămâne incontestabil, a fost „îndrăz-neala” cu care a atras atenţia criticii româneşti asupra hermeneuticii lui Mircea Eliade64, deschizând astfel calea şi altor studii despre savantul român exilat în Occident şi, în plus, ceea ce era mai important la vremea aceea, a reuşit să-l încadreze într-o tradiţie filosofică românească, chiar dacă nu, explicit, hermeneutică, dar prezentând toate datele pentru o asemenea dezvoltare. Astfel, Mircea Eliade era situat, pentru prima oară în perioada postbelică, în „familia de spirite româneşti”, familie care îi cuprindea pe Lucian Blaga, Constantin Noica sau Mircea Vulcănescu.

Insistând asupra ideii că „metoda hermeneutică” nu trebuie aplicată mecanic şi în orice condiţii, Adrian Marino era conştient de faptul că, pentru a nu cădea în capcanele unei grile rigide de interpretare, exterioare ideii literare analizate, e nevoie de o abordare „din interior”, „progresivă”, care să se consti-tuie într-o „cale de acces”65 spre adevărata esenţă a ideilor literare. Această viziune, care presupune existenţa unui centru şi a unui cerc de semnificaţii constitutiv ideii, se revendică dintr-o temă binecunoscută hermeneuticii filoso-fice, tema cercului, temă exprimată întâi de Schleiermacher şi dezvoltată, apoi, de Heidegger. Dacă Schleiermacher, formulând una dintre regulile de bază ale hermeneuticii, care presupune înţelegerea întregului din parte şi a părţii din întreg, descrie o anumită nevoie de identificare a interpretului cu autorul textului66, Heidegger va încerca, întâi de toate, să consolideze un fundament epistemologic pentru hermeneutica interpretării poetice. Definind existenţa ca fiind în mod necesar „interpretativă”, chiar „hermenutică”, în termeni metafo-rici, Heidegger consimte că, în acest context filosofic, arta şi literatura devin una dintre cele mai înalte forme de cunoaştere a vieţii umane67, în general. Ideea lui Schleiermacher, aceea a recuperării întregului din parte şi a părţii din întreg, preluată şi de Heidegger, o regăsim definită şi de către Adrian Marino într-un fel de text program al metodei hermeneutice; este vorba despre Herméneutique et lecture simultanée, publicat într-un număr din Cahiers roumains d’études littéraires: „Il est évident que toute lecture systématique va du tout á la parties et de la parties au tout, du niveau historique actuel de la totalité aux éléments historiques composants, ramenés en bloc devant l’esprit

64 Traducerea franceză a Hermeneuticii lui Mircea Eliade, apărea la Gallimard în 1981. 65 Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj: Editura Dacia, 1987, p. 11. 66 F. Mussner, Histoire de l’herméneutique, Paris: Les Editions du CERF, 1972, p. 22. 67 Felix Martinez Bonati, Hermeneutics Criticism and the Description of Form, în Interpretation of Narrative, Edited by Mario J. Valdés and Owen J. Miller, Toronto, Buffalo, London: University of Toronto Press, 1976, p. 80.

XXX

investigateur.”68 La Adrian Marino însă, sensul divinator pe care trebuie să-l posede interpretul unui text pentru a putea accede la „viaţa interioară şi exterioară” a autorului nu prezintă, atunci când nu există nici o diferenţă între nivelul istoric şi cel actual, o condiţie sine qua non a interpretării. Pentru a evita capcanele oricărei interpretări de natură metafizică, riscante în epocă, Adrian Marino se va strădui să confere metodei hermeneutice o imagine cât mai „obiectivă” şi „ştiinţifică” în raport cu alte metode de analiză a ideilor şi textelor literare. Fără a neglija totuşi aceste perspective filosofice, Adrian Marino concepe, pentru hermeneutica ideii de literatură, un sistem specific de interpretare, constituindu-se într-un adevărat model hermeneutic, a cărui funcţionare presupune iniţial un preconcept (Vorassetzung, présuposé), termen preluat din filosofia heideggeriană. Fără înţelegerea prealabilă a acestei noţiuni, ca un fel de centru motor al metodei69 lui Adrian Marino, eşafodaşul teoretic pe care criticul de idei îşi construieşte analiza îşi pierde din întreaga coerenţă. Spre deosebire însă de gândirea lui Heidegger, unde cunoaşterea lumii e condiţionată şi fundamentată existenţial, perspectiva abordată de Adrian Marino, unde preconceptul funcţionează într-un sistem logic, ideatic, atribuie cunoaşterii lumii un sens strict obiectiv.

Înainte de a întreprinde orice analiză a metodei de lucru a lui Adrian Marino se impune o precizare: această metodă de interpretare hermeneutică nu este o grilă schematică care să poată fi aplicată mecanic în cazul oricăror fenomene literare. Dimpotrivă, chiar în interiorul gândirii lui Adrian Marino există, de pildă, o diferenţă de esenţă între hermeneutica ideilor religioase, practicată de Mircea Eliade şi hermeneutica literară, care, abordând fenomene diferite în structura lor, conduc spre constituirea unor metodologii diverse de interpretare. În al doilea rând, cu toate că metoda de interpretare şi înţelegere hermeneutică pe care o descrie Adrian Marino conduce la ideea funcţionării în „cercuri” a metodei de investigare propriu-zisă, în realitate, aceasta operează simultan în direcţii care presupun planuri distincte în procesul hermeneutic. Dacă hermeneutica ideilor religioase promovată de Mircea Eliade presupune ca impulsul „descifrării, al descoperirii de semne şi semnificaţii”70 să dobân-dească şi un statut ontologic, chiar dacă „esenţial obiectiv, textualizat, istorici-zat” 71 , hermeneutica ideii de literatură se prezintă ca „teoria, metoda şi practica interpretării şi a înţelegerii corecte a textelor”72, conţinutul ontologic

68 Adrian Marino, Herméneutique et lecture simultanée în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 4, 1977, p. 34. 69 Hermeneutica ideii de literatură, p. 19. 70 Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj: Editura Dacia, 1980, p. 47. 71 Idem, p. 48. 72 Hermeneutica ideii de literatură, p. 11.

XXXI

atenuându-se în favoarea unor practici de natură textuală (şi filologică), care eliberează procesul hermeneutic de orice determinări apriorice.

Conştient de faptul că, analizând hermeneutica lui Mircea Eliade, fenomenul religios necesită şi o perspectivă de abordare mai puţin agreată în epoca comunistă, Adrian Marino, cu un simţ desăvârşit al obiectivităţii, va încerca să definească procesul hermeneutic practicat de istoricul religiilor într-o manieră cât mai „ştiinţifică” posibil. Astfel, consideră Adrian Marino, urmând direcţia de gândire propusă de Bultmann şi Gadamer, Mircea Eliade înţelege actul interpretării ca fiind mai mult decât o „înţelegere” a datelor propriu-zise ale textului, subliniind, în plus, şi necesitatea de a înţelege semnificaţiile din „interior”, printr-o transpunere „ontologică” în starea „originară” a textului sau, în speţă, a fenomenului religios studiat. Descriind acest aspect, uşor susceptibil de misticism, Adrian Marino nu ezită să se întrebe în ce măsură această „participare” a hermeneutului la starea „originară” a textului, dublată de efortul de re-creere, ca „transpunere creatoare”, se „învecinează sau chiar se confundă cu un tip de experienţă spirituală”73. Dar răspunsul, în cazul lui Mircea Eliade, nu conduce nicidecum spre ceea ce s-a considerat a fi direcţia urmată de Schleiermacher, Dilthey şi, mai târziu, Paul Ricoeur, pentru care demersul de înţelegere a fenomenului religios trebuie dublat de un act de trăire „mistică”, ci, şi aici Adrian Marino exprimă un punct de vedere propriu, înspre un fel de „euforie intelectuală receptivă”, euforie pe care o presupune „plenitudinea vitală şi existenţială a cunoaşterii şi înţelegerii”74. Pentru Adrian Marino, siste-mul explicativ al hermeneuticii lui Mircea Eliade nu este cauzal, ci „ontologic şi existenţial”.

Dacă hermeneutica religiilor operează, în plan ontologic, cu anumiţi semnificanţi, hermeneutica literară, revendicându-se de la mai vechea tradiţie filologică de interpretare a textelor sacre, rămâne, aşa cum o concepe Adrian Marino, în zona literarităţii. Cunoscând foarte bine tradiţia hermeneutică, de la F.D.E. Schleiermacher la Dilthey, de la Heidegger la H.G. Gadamer sau de la R. Bultmann la Paul Ricoeur, Adrian Marino îşi propune un fel de sinteză a metodelor şi tehnicilor de interpretare hermeneutică, dezvoltând însă, prin aplicarea concretă a acestora asupra „ideii de literatură” o metodologie care se revendică dintr-o viziune proprie, în esenţă, total diferită de practica hermene-utică literară al cărei unic obiectiv este recunoaşterea semnificaţiei şi, prin deducţii interpretative, a intenţiei autorului. Deoarece, în cazul textelor de teorie literară, nu exista o asemenea metodă de analiză hermeneutică, Adrian Marino inventează una, descoperind, în cazul hermeneuticii ideii de literatură, „un nou sistem de lectură”. În esenţa sa, acest nou sistem de înţelegere şi 73 Hermeneutica lui Mircea Eliade, p. 67. 74 Idem, p. 68.

XXXII

interpretare a ideilor literare urmăreşte „descifrarea, clarificarea şi interpretarea sensurilor explicite şi implicite ale ideii de literatură în mod organizat şi semnificativ”75. Hermeneutica elaborată astfel „operează la un dublu nivel: terminologic şi semnificativ” 76 . Lipseşte, aşadar, din această ecuaţie orice aluzie la sensul ontologic al hermeneuticii ideii de literatură. Aşa cum o conce-pe Adrian Marino, această „nouă hermeneutică” îşi creează propria sa metodo-logie şi propriile sale tehnici de analiză, situându-se, în raport cu hermeneutica literară, pe un alt palier de interpretare, un palier care, în absenţă, se cere totuşi „inventat”. „Inventând” un nou sistem de interpretare, Adrian Marino elaborea-ză o nouă ştiinţă, o critică a ideilor, care, însă, din păcate, nu a fost adoptată şi de alţi istorici sau critici literari din spaţiul românesc. Dacă unul dintre principiile esenţiale pe care se clădeşte această hermeneutică este interpretarea, obiectivul interpretării nu poate fi altul decât „înţelegerea corectă a ideilor literare”. Noţiunea de „interpretare”, esenţială în hermeneutică, constituie una din condiţiile constitutive ale hermeneuticii pe care o elaborează Paul Ricoeur. Dacă însă la Paul Ricoeur sarcina dublă a hermeneuticii trebuie să se manifeste, întâi, ca „reconstituire a dinamicii interne a textului” şi, apoi, ca „restituire a capacităţii operei de a se proiecta în afară”77, interpretarea funcţionând ca un proces complex desfăşurat în plan ontologic, la Adrian Marino desprinderea de fundalul ontologic este mai mult decât evidentă. Acest lucru se datorează, în mare parte, diferenţierii obiectului de studiu, după cum s-a putut constata, Adrian Marino însuşi făcând o diferenţiere netă între studiul literaturii ca literatură şi studiul ideii de literatură în devenirea sa. Pentru a-şi putea duce cercetarea la bun sfârşit, Adrian Marino îşi permite luxul să creeze, pornind de la elementele tradiţionale ale hermeneuticii, o disciplină aparte al cărei obiect de studiu să fie unul singur, în mod inevitabil, unic.

Conştient de dificultatea cu care, în absenţa unei cât mai explicite descrieri a metodologiei sale, ar putea fi înţeleasă hermeneutica ideii de litera-tură, Adrian Marino elaborează un „sistem de interpretare” detaliat, formulând cu acurateţe mecanismele de interpretare şi înţelegere a ideii de literatură. În viziunea lui Adrian Marino, atât interpretarea, cât şi înţelegerea, ca funcţii de bază ale hermeneuticii ideii de literatură, presupun un „sens obiectiv”, caracterul logic şi cauzal al raportului dintre interpretare şi înţelegere generând o metodă de cercetare ce poate fi urmărită pe parcursul a trei faze. Cele trei faze de cercetare a ideii de literatură se desfăşoară în raport cu nivelul dublu în care operează acest tip de hermeneutică, adică terminologic şi semnificativ. Dacă prima fază, aceea a „recuperării întregii tradiţii istorice” poate fi încadrată

75 Hermeneutica ideii de literatură, p. 15. 76 Idem. 77 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti: Humanitas, 1995, p. 29.

XXXIII

nivelului terminologic, celelalte două, „inducţiile şi deducţiile hermeneutice”, precum şi ultima, „reproiectarea acestor inducţii-deducţii asupra accepţiilor ideii de literatură analizate”78 se manifestă la nivelul semnificativ. Sistemul interpretării ideii de literatură presupune contexte interdependente specifice, cu ajutorul cărora Adrian Marino analizează ideea de literatură în spiritul unui model hermenutic care parcurge, în mod circular, anumite cicluri de interpre-tare, evoluând de la ceea ce istoricul de idei va numi cadrul originar, adică de la fondul etimologic al ideii de literatură, spre stratul genetic şi autodestructiv, adică spre mecanismele interioare de producere a literaturii, dar şi spre mecanismele care subminează ideea însăşi de literatură. Straturile sau nivelele care compun modelul hermeneutic se succed în logica interioară a demonstra-ţiei analizei de interpretare a ideii de literatură: stratul originar, stratul cultural, stratul cantitativ, stratul specific, stratul heteronomic, stratul ierarhic şi stratul genetic şi autodestructiv.

Pe acest model care funcţionează în straturi succesive de interpretare, urmând traseul sinuos al unei „spirale ascendente”, Adrian Marino analizează conceptul de literatură, demonstrând, în mod convingător, fiabilitatea modelu-lui său de interpretare. Sprijinindu-se pe o documentare aproape exhaustivă a câmpului de cercetare, criticul parcurge cu o siguranţă teoretică demnă de invidiat un domeniu de cercetare vast şi adeseori greu de analizat în contextul istoric din care lipsesc mărturiile scrise, dar infailibilitatea sistemului său de cercetare se verifică, mai ales, în faţa acestor obstacole dificil de surmontat. Definirea literaturii orale în raport cu cea scrisă, precum şi a literaturii sacre în raport cu cea profană reprezintă numai două exemple elocvente în acest sens. Dincolo de rigurozitatea şi calităţile metodologice ale modelului hermeneutic configurat de Adrian Marino, ceea ce impresionează cu adevărat în Hermeneutica ideii de literatură, dar şi, mai târziu, în masiva Biografie a ideii de literatură, este atât bogatul material documentar şi bibliografic studiat, cât şi, în plus, capacitatea extraordinară de sinteză şi de abstractizare a proceselor literare analizate.

Din toate aceste puncte de vedere, volumele de critică a ideilor literare sau de hermeneutică literară, publicate de Adrian Marino între 1968-2000, sunt de trei ori polemice. O primă direcţie polemică este recunoscută şi, implicit, asumată de Adrian Marino încă din volumul Introducere în critica literară, volum apărut în 1968, în prefaţa căruia criticul se situa pe poziţii polemice faţă de diletantismul de care dădea dovadă critica vremii: „[...] cartea de faţă propune o ieşire hotărîtă din improvizaţie şi diletantism, ceea ce nu vrea să spună cîtuşi de puţin că lansează invitaţii la pedanterie şi savantlîc” 79 . 78 Hermeneutica ideii de literatură, p. 19. 79 Introducere în critica literară, p. 6.

XXXIV

Spiritul critic moderat, distanţa faţă de excesele de orice natură vor caracteriza, de altfel, constituind firul roşu al criticii lui Adrian Marino, întreaga sa operă. Pe de altă parte, situându-se pe o poziţie polemică atât faţă de critica „diletantistă” a vremii, cât şi faţă de limbajul critic depăşit al tradiţiei critice româneşti, de la Maiorescu şi Gherea până la Lovinescu şi Călinescu, Adrian Marino făcea, în 1968, un pas de mare curaj intelectual, militând pentru înnoirea metodelor critice de analiză printr-o reevaluare a conceptelor critice şi, implicit, pentru actualizarea discursului critic la noile curente ale criticii moderne afirmate în cultura europeană occidentală. Se poate constata, încă din această epocă, cum criticul român intuieşte că şansa criticii literare româneşti ar fi aceea de a se „sincroniza” (nu copiind, ci asimilând) cu critica europeană. Aceeaşi necesitate a „deprovincializării” culturii române a fost susţinută şi mai târziu, în plină epocă de înţepenire intelectuală, în 1987, în Prefaţa la Hermenutica ideii de literatură. Fidel însă principiului său de originalitate asupra judecăţilor estetice, Adrian Marino se grăbeşte să sublinieze că instru-mentele de analiză ale criticii europene moderne nu pot fi preluate mecanic şi fără a fi, în prealabil, asimilate, confruntate şi sintetizate în funcţie de principiile metodei proprii de analiză80.

A doua direcţie polemică în care se manifestă opera critică a lui Adrian Marino ţine de „idealul” metodologic pe care îl urmăreşte în întreaga sa carieră. Acest „ideal” exprimă convingerea criticului că, dincolo de orice notă subiectivă, critica literară poate deveni o disciplină sistematică care să se fundamenteze pe concepte şi practici obiective, creându-şi metode proprii de analiză şi de interpretare. În plus, ca această opţiune pentru metodă să se consolideze, ar fi nevoie, susţine Adrian Marino, de un aport considerabil în direcţia constituirii unei direcţii enciclopediste în cultura română. Convingerea că instrumentele esenţiale prin care se fundamentează statutul unei culturi sunt reprezentate de lucrările de tip enciclopedic sau de sinteză şi de referinţă va constitui pentru Adrian Marino una din liniile principale de gândire, aceeaşi idee dezvoltând-o însă, mult mai târziu, în Politică şi cultură, atunci când, dispărând cenzura comunistă, putea să o analizeze şi din perspectiva raportului culturii cu complexele pe care, de-a lungul timpului, cultura română, le-a dezvoltat fără să le poată, în mod real, depăşi. Din acest punct de vedere, capitolul ultim din Politică şi cultură, O nouă cultură română şi, în mod special, ultimul subcapitol, reprezintă un adevărat proces de conştiinţă al culturii româneşti în totalitatea ei. Departe însă de a fi în spiritul actual al vremii care denunţă, fără să încerce să găsească soluţii la problemele ridicate, Adrian Marino, în spiritul său propriu, activ şi militant, analizează cu extremă luciditate complexele culturii române, încercând în acelaşi timp, pentru prima 80 Idem, p. 9.

XXXV

oară după 1989, să schiţeze energic câteva direcţii de dezvoltare viitoare, direcţii care să permită culturii române să se afirme în circuitul european al valorilor81.

Un alt aspect important al demersului programatic întreprins de Adrian Marino este faptul, subliniat încă din Argument, că ceea ce se pune în discuţie prin problematizarea culturii române nu sunt atât personalitatea şi originalitatea care trebuie păstrate, cât, mai ales, formele în care se organizează cultura, precum şi motivarea lor ideologică82. Privită astfel, integrarea culturii române în Europa nu mai este o problemă de esenţă sau de fond, ci una de formă, care vizează, în primul rând, structurile organizatorice culturale şi, abia în al doilea rând, expresiile de manifestare ale culturii care se cer sincronizate cu manifestările similare din restul Europei.

În al treilea rând, polemicile în care se angajează Adrian Marino nu sunt polemici de suprafaţă sau simple fandări critice care merg împotriva valului autohton, ci, dincolo de tăria cu care criticul îşi exprimă principiile, răzbate un spirit activ, militant, spirit care nu-l va părăsi nici în cărţile sale de analiză a ideilor politice de mai târziu. Departe de a avea accente virulente, militantismul său se revendică de la principii exclusiv culturale, dar nici nu se situează în spaţiul securizant al neutralităţii teoretico-ideologice83. Dacă însă, în anii perioadei comuniste, militantismul lui Adrian Marino s-a păstrat la rigoare în sfera culturală, în perioda imediat următoare anului 1989, criticul de idei s-a manifestat liber, asumându-şi pe deplin latura militantă a spiritului său activ, dezinhibat, deschis oricărui dialog cu marile culturi europene.

Gândindu-ne, însă, şi la Hermeneutica lui Mircea Eliade, putem vorbi şi de un act subversiv, mai mult sau mai puţin calculat, din partea lui Marino, dar şi de un act care, în numele demersului ştiinţific, încerca să spargă o barieră, bariera cenzurii comuniste. Controversele din jurul acestei cărţi, dar şi „neplăcerile” pe care le-a suferit Marino din cauza ei au putut fi făcute publice (deşi în anumite medii circulau anumite informaţii chiar şi în acea perioadă) abia după 1989. Într-un dialog deschis84 Marino însuşi vorbeşte despre toată vâlva stârnită de Hermeneutica lui Mircea Eliade recunoscând că, din bună credinţă şi „naivitate de intelectual”, a intrat într-un „joc care-l depăşea”, intrând într-o groapă cu lei din care nu l-a salvat decât stoicismului caracterului său, precum şi „convingerea fermă că acesta era adevărul”85 . Românii din

81 Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi: Polirom, 1996, p. 334. 82 Ibidem, p. 198. 83 Hermeneutica ideii de literatură, p. 29. 84 Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi: Polirom, 2001, pp. 84-88. 85 Idem, p. 87.

XXXVI

străinătate îi reproşau lui Marino că „îl recuperează” pe Eliade în folosul lui Ceauşescu (care urmărea obţinerea premiului Nobel pentru pace şi avea nevoie de sprijinul lui Eliade), iar unii români din ţară aveau toate motivele (altele) pentru a dezavua cartea. Chiar dacă o parte a criticii româneşti a recunoscut meritele volumului, au existat voci, vehemente, care i-au negat valoarea, respingând-o de pe poziţiile conformiste criticii marxiste.

În Revista de filozofie, Cristian Petru, de pildă, analiza Hermeneutica lui Mircea Eliade, găsind că obiectivul principal – „reconstituirea hermeneu-ticii lui Mircea Eliade – a fost într-o mică măsură îndeplinit”86, lucru cu atât mai surprinzător, subliniază acesta, cu cât Marino a avut la dispoziţie o bibliografie impresionantă şi a beneficiat de toate textele lui Eliade. Singurul merit al lucrării, constată Cristian Petru, este acela de „a înregistra şi de a expune tematic ideile lui Eliade” 87 , erudiţia binecunoscută a lui Marino, subliniază recenzentul, nu-l salvează pe acesta de greşelile de utilizare a surselor sau de înţelegerea şi interpretarea eronată a sistemului hermenutic elaborat de către filosoful religiilor.

Pentru Alex. Ştefănescu demersul lui Marino se înscrie în aceeaşi „fanfaronadă scientistă” care nu reprezintă decât „o formă de sinceritate inabilă, un donquijotism al erudiţiei şi conştiinciozităţii”88 . Tăişul replicilor lui Alex. Ştefănescu nu e greu de înţeles dacă avem în vedere faptul că Marino s-a declarat întotdeauna un susţinător al lucrărilor mari, de sinteză, înverşunându-se în repetate rânduri împotriva cronicii literare ca gen (practicată la acea vreme şi de Alex. Ştefănescu, printre alţii). Pentru Adrian Marino, cronica literară este, în durata lungă, lipsită de valoare autentică atunci când nu e susţinută de un sistem critic care să sprijine demersul cronicarului.

Apariţia, la scurtă vreme, a ediţiei franceze a cărţii a reprezentat pentru autorul criticat în ţară un fel de colac de salvare, fiindcă, după cum explică tot Marino, „nimic nu speria mai tare Securitatea şi organele române de propagandă decât un scandal cu un autor român interzis în ţară şi publicat în străinătate”89.

Şi, totuşi, cincisprezece ani mai târziu, Marino mărturiseşte că regretă faptul de a fi scris Hermeneutica lui Mircea Eliade, o carte „căzută în total contratimp” şi care i-a atras „mari neplăceri, conflicte morale interioare şi

86 Cristian Petru, Observaţii la o „hermeneutică a hermeneuticii lui Mircea Eliade”, în Revista de filozofie, Tomul XXVIII, nr. 1, 1981, p. 109. 87 Ibidem, p. 110. 88 Alex. Ştefănescu, O hermeneutică a hermeneuticii, în România literară, An XIII, nr. 16, 1980, p. 10. 89 Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, p. 86.

XXXVII

iritări”90. Întreaga corespondenţă cu Mircea Eliade se află astăzi în fondurile Bibliotecii Academiei din Bucureşti. Scrisorile acestei corespondenţe au fost editate în şase numere consecutive din Jurnalul literar, începând cu 199291. Din acest schimb de scrisori reiese dorinţa lui Mircea Eliade de a fi editat în ţara sa de origine, chiar dacă acest lucru însemna, tacit, şi o abţinere (acceptată) din partea cunoscutului istoric al religiilor de a critica regimul ceauşist. Evoca-rea împrejurărilor apariţiei cărţii despre Eliade şi descrierea contextului politic al acelei epoci se regăsesc în capitolul „Dosarul” Mircea Eliade, publicat în volumul Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română. Preocuparea lui Adrian Marino pentru opera lui Mircea Eliade (un autor, la vremea aceea, prea puţin recuperat în România) reprezinta pentru fostul deţinut politic şi pentru fostul deportat expresia unui dublu impuls: „realizarea unui proiect critic personal, în cadrul unui efort de recuperare şi de salvare, cu orice preţ, a cât mai multor posibilităţi de libertate şi de creativitate culturală”92.

A dat dovadă de curaj (apropriindu-se de un exilat, dar şi, în ochii Occidentului, de un simpatizant al extremei drepte româneşti)? De abilitate şi diplomaţie adaptată împrejurărilor (urmărind un context favorabil)? De inconştienţă (având în vedere atacurile care au urmat)? De vizionarism? De sfidare a regimului? Un posibil răspuns ar fi chiar cel oferit de Marino: „Am scris-o cu intenţiile cele mai bune din lume: să sparg o blocadă. Cartea a fost scrisă în ’79 şi editată în ’80, într-o perioadă de ceauşism-stalinism pur, când Eliade era anatemizat, dar pe care unii încercau să-l recupereze”93.

IV. Cronicarul literar Cahier roumains d’études littéraires şi-a început apariţia în 1973 ca

„o revistă trimestrială de critică, estetică şi istorie literară în limbi străine”. Astăzi, analizând retrospectiv condiţiile apariţiei acestei publicaţii, se poate interpreta cu uşurinţă contextul politic favorabil care a făcut posibilă editarea unei reviste româneşti de critică literară şi estetică publicată în limbi străine. E limpede că stimularea gândirii critice şi estetice româneşti, în cadrele acceptate ale grilei de interpretare materialiste (marxiste), intra în directivele de bază ale ideologiei de partid. Pe de altă parte, însă, o serie de intelectuali români au profitat de această oportunitate şi deschidere culturală, „profesionalizându-se”

90 Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, p. 42. 91 Corespondenţa cu Mircea Eliade s-a publicat astfel: Corespondenţă inedită: Mircea Eliade către Adrian Marino în Jurnalul literar, nr.27-30/1992 (I), nr.31-34/1992 (II), nr.35-43/1992 (III), 1-4/1993 (IV), 5-8/1993 (V). Publicarea coresponenţei este precedată de o introducere semnată de Mircea Handoca. 92 Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, p. 44. 93 Idem, p. 46.

XXXVIII

în domeniile lor de competenţă, iar, uneori, forţând, în ciuda cenzurii, cercetări şi interpretări la limita admisă de către ideologia oficială. Marino însuşi remarcă faptul că apariţia acestei publicaţii era oarecum inedită în peisajul cultural românesc, când, în afara unui Bulletin linguistique al lui Rosetti sau a broşurilor publicate în limbi străine de către Institutul de literatură, elaborarea în România a unei publicaţii de specialitate în alte limbi decât româna repre-zenta o noutate94. Treptat, revista şi-a dobândit un loc binemeritat în peisajul publicaţiilor de gen din Europa. Publică aici nume ca: Marcel Raymond, Jean Starobinski, Jean Rousset, W. Tatarkiewicz, Etiemble, Tzvetan Todoros şi mulţi alţii. Prin prezenţa acestor nume ilustre, Cahier roumains d’études littéraires dobândea un prestigiu şi o notorietate europeană şi, în felul acesta, criticii români intrau direct în contact cu mişcarea de idei a vremii, în plus, aveau şansa de a se face remarcaţi în paginile revistei şi de a-şi face cunoscute propriile cercetări.

Un alt aspect esenţial şi inedit pentru o publicaţie venită din interiorul blocului comunist l-a reprezentat şi funcţionarea unei „politici” de difuzare, revista fiind trimisă prin schimb internaţional de publicaţii înspre publicaţii similare din lume, ceea ce a favorizat, la vremea aceea, şi o îmbogăţire a fondurilor bibliotecilor româneşti cu reviste străine. Intrând într-un circuit internaţional, Cahiers a beneficiat de acelaşi „tratament” pe care, în mod obişuit, îl practicau publicaţiile străine (recenzii, semnalări, citări etc.).

Încrezător în propriile forţe, Marino pledează pentru un dialog cultural egal cu celelalte culturi ale lumii, în special, cu cele occidentale. Lipsit de binecunoscutele „complexe” intelectuale româneşti, obişnuite în cazul celor care fac parte dintr-o cultură mai puţin vizibilă în plan internaţional, Marino n-a ezitat să participe într-un dialog cultural şi critic cu importanţi reprezentanţi ai curentelor de idei europene: Etiemble, Jean Rousset, Jean Starobinski etc. A făcut schimb de publicaţii, de scrisori (corpusul de scrisori, impresionant ca volum, face parte din fondul de arhivă al BCU „Lucian Blaga”), de idei şi de informaţii bibliografice. Marino, de exemplu, îi semnalează lui René Wellek absenţa bibliografiei româneşti la capitolul despre simbolism95. Acesta reacţio-nează prompt, solicitând criticului român informaţii. Absenţa contribuţiilor româneşti din notele şi bibliografiile străine se datorează, admite Marino şi din cauza faptului că limba română nu este o limbă de circulaţie, de aceea apariţia unor publicaţii ca şi Cahiers ar putea face să dispară astfel de dificultăţi. Pe de altă parte, Marino susţine că adevărata dificultate în cadrul acestui dialog cultural internaţional nu-l reprezintă documentarea sau informarea reciprocă, ci o anumită „incompatibilitate şi deosebire de nivel, de orientare şi metodolo-

94 Adrian Marino, Carnete europene, Bucureşti: Editura Noul Orfeu, 2003, p. 47. 95 Ibidem, p. 50.

XXXIX

gie”96. Pentru Marino curentul structuralist sau formalist, la ideile cărora adera-seră mulţi autori români, urma, inevitabil, să-şi epuizeze metodele şi strategiile de analiză şi să intre într-un con de umbră. Astfel, Marino sugerează criticii literare româneşti să fie mai puţin receptivă în „copierea” şi adoptarea imitativă a unor modele străine şi să încerce să se manifeste creator şi, o dată depăşite barierele lingvistice, să-şi urmeze propriile direcţii de cercetare. În ceea ce-l priveşte, Adrian Marino n-a ezitat să scrie despre un comparatist francez Etiemble, realizând prima monografie critică despre cunoscutul comparatist.

Apariţia revistei româneşti este semnalată în câteva publicaţii străine pe care Adrian Marino le aminteşte nu fără oarecare mândrie: Yearbook of Comparative and General Literature (Bloomington) se ocupă în două rânduri de Cahiers roumains97 (în nr.22/1973, p. 113 şi în nr. 24/1975, p. 177-179). La fel alte publicaţii cum ar fi: Comparative Literature Studies (Urbana), Revue de littérature comparée, Canadian Review of Comparative Literature sau altele. În toate aceste recenzii este remarcată calitatea publicaţiei româneşti şi sunt evidenţiate studiile care compun fiecare număr. Maurice Nadeau (directorul de la Quinzaine littéraires) constată „orientarea ideologică marxistă a revistei”, dar admite că metodele recente ale criticii, esteticii, istoriei literare şi comparatismului european98 sunt cunoscute de către criticii români. Diversifi-carea limbilor în care vor fi publicate articolele din Cahiers o va face accesibilă şi altor medii intelectuale decât celor francofone, lucru pe care Adrian Marino, recunoscând influenţa tot mai mare a limbii engleze, îl susţinea neobosit.

Dar, pe lângă succesul extern, Marino observă că cel mai important merit al revistei îl reprezintă „succesul” intern 99 . Nu putem să nu-i dăm dreptate când afirmă că „impunerea, acceptarea şi deprinderea”100 intelectua-lilor români cu ideea noului tip de revistă constituie un lucru extrem de pozitiv atât în însuşirea unor metodologii sau modalităţi de lucru profesioniste, cât şi în realizarea unor contacte internaţionale importante.

Oricât ar părea de orgolioasă viziunea lui Adrian Marino în raport cu recunoaşterea valorii revistei, criticul român a reuşit să păstreze o atitudine temperată, atât faţă de lumea occidentală, cât şi faţă de cea românească, situându-se într-o poziţie echilibrată şi echidistantă, lipsită de false exagerări. Acest lucru i-a permis să dialogheze deschis şi fără complexe cu criticii sau universitarii străini.

În Cahiers roumains d’études littéraires Marino a avut, conform statisticii elaborare în baza de date alăturată, nu mai puţin de 78 de articole,

96 Ibidem, p. 51. 97 Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene, Iaşi: Polirom, 2004, p. 74. 98 Ibidem, p. 75. 99 Ibidem, p. 79. 100 Ibidem.

XL

dintre cele mai diverse. A publicat în paginile revistei o serie de recenzii dedicate unor autori străini: M. Conrad Hyers, Zen and the Comic Spirit, London, Rider and Company, 1974 (nr.3/1978), Mariano Baquero Goyanes, Estructuras de la novela actual, Barcelona, Editorial Planeta, Segunda Edición, 1972 (nr.1/1975), Jean Rousset, Narcisse Romancier, Essai sur la premičre personne dans le roman, Paris, José Corti, 1973 (nr.1/1974), René Wellek, Discriminations: further concepts of criticism, New Haven and London, Yale University Press, 1970 (nr.1/1974) etc, sau recenzii ale unor numere tematice din cunoscute publicaţii străine: Yearbook of Comparative and General Literature 1973-1974 (nr. 1/1976), World Literature Today (nr.1/1978) şi Colóquio/Letras (nr.1/1975).

Studiile şi analizele sale critice dedicate „ideilor liteare”, care consti-tuiau la vremea aceea principalul său domeniu de interes, sunt extrem de boga-te şi bine documentate (cu bibliografia străină adusă la zi): L'avant-garde historique et la question du réalisme (nr.1/1978), L'avant-garde et la "révolution" du langage poétique (nr.2/1975) etc. sau, mai târziu, dedicate literaturii „universale”: Vers une théorie de la littérature (universelle): nr.4/1986 etc.

Imprimând publicaţiei o orientare comparatistă, Adrian Marino a condus şi a redactat Cahiers roumains d’études littéraires timp de aproape zece ani, perioadă în care, urmărind sumarele revistei, se poate afirma fără exagerare că cei care au publicat în paginile acesteia erau unii dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai criticii româneşti, dar şi străine, cercetători preocupaţi, în special, de studiile comparatiste. Pentru Adrian Marino, după cum el însuşi mărturiseşte, activitatea de la Cahiers a însemnat şi o încercare de a ieşi din izolare şi de a depăşi, cultural, barierele ideologice impuse de politica de stat. În acelaşi timp, comparatistica reprezenta „o metodă de a sparge o gheaţă, de a ieşi în lume, de a sfida cenzura”101, în fond, o posibilitate de a se exprima liber (posibilitate pe care, studiul comparatist al literaturilor, o poate permite într-o manieră mai puţin restrictivă).

O altă publicaţie românească la care colaborează Adrian Marino, având oarecum o miză culturală similară cu Cahiers roumains d’études littéraires a fost Synthesis, prima revistă românească de literatură comparată, publicată în limbi străine. Synthesis apărea la un interval de doi ani după Cahiers, în 1975, din aceleaşi motive de promovare a unei imagini externe a României. Revista a fost coorodantă de Alexandru Duţu şi de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, fiind afiliată Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a lui Mihnea Gheorghiu. Studiile şi articolele indexate în Bio-bibliografia de faţă reflectă foarte exact contribuţia lui Adrian Marino şi la această prestigioasă publicaţie. 101 Adrian Marino, Un ideal de europenism, în Observator cultural, nr. 61, 2001, p. 6.

XLI

Pe lângă numeroasele contribuţii din domeniul ştiinţei literaturii, publicate în revistele menţionate mai sus, Adrian Marino a fost atras şi de jurnalismul literar. Astfel, timp de mai bine de un an (1968-1969), a ţinut în Cronica pagina Cronici literare unde a publicat aproape o sută de articole. Din 1983 reia cronica literară de la Tribuna, unde, aproape fără întrerupere până în 1989, publică aproximativ 160 de recenzii. Adrian Marino a înţeles importanţa cronicii literare de întâmpinare, susţinând întotdeauna că o recenzie obiectivă orientează nu numai cititorul în alegerea lecturilor, dar şi autorul care are, astfel, ocazia să se confrunte cu opinia avizată a criticii. Pe de altă parte, însă, Marino a respins impresionismul critic şi subiectivismul unor cronici literare care, ignorând caracterul obiectiv şi orientativ al cronicii ca „gen”, uzează de un stil eseistic sau eclectic şi, prezentându-se sub forma unor impresii personale, nu servesc, în fond, nimănui. Recunoscând că şi cronica literară îşi are importanţa ei, fiind o necesitate publicistică esenţială, Marino militează, totuşi, pentru elabora-rea unor lucrări de sinteză, organizate, gândite şi documentate în adâncime 102. Inevitabil, prin însăşi condiţia sa, cronica literară se limitează asupra publicaţiilor curente şi, concentrându-se numai asupra prezentului, este lipsită de perspectiva istorică care constituie punctul de pornire al marilor lucrări de sinteză. Din acest punct de vedere, consideră Adrian Marino, marii critici literari (Sainte-Beuve, Lovinescu, Călinescu etc.) nu s-au ocupat decât accidental de foiletoane sau cronică literară, aceştia fiind cunoscuţi, mai ales, datorită lucrărilor mari de sinteză, de critică sau istorie literară103 pe care le-au elaborat.

Marino n-a dispreţuit cronica literară, el însuşi practicând-o timp îndelungat la Tribuna, dar o considera ca un fel de exerciţiu critic în vederea elaborării analizelor şi sintezelor literare. Totuşi, fără să acorde acestui gen o importanţă exagerată, a considerat că singura calitate a cronicii este aceea de a fi în actualitate şi de a oferi o oarecare orientare de lectură cititorilor. Era convins, însă, că o adevărată cultură nu se consolidează prin colecţii de cronici literare şi nici prin volume de poezii. Considera că gândirea românească se poate consacra în plan european numai prin lucrări mari, de sinteză şi prin lucrări teoretice care să fie rezultatul unor cercetări serioase şi ambiţioase.

Cronicile literare, publicate de Marino în diferite reviste, pot fi citite şi ca adevărate lecţii de metodă critică, prin felul său de a vedea lucrurile, criticul clujean urmărind să impună un standard metodologic în critica românească. Stilul său a părut unora rigid, altora lispit de sentiment sau rece, inexpresiv, dar niciunul dintre criticii săi n-a putut să ignore erudiţia şi puterea de sinteză a spiritului lui Marino.

102 Confesiuni literare (convorbire realizată de Nicolae Florescu) în Revista de istorie şi teorie literare, XXXIII, nr.2, 1985, p. 67. 103 Colocviu critic. Opera durabilă, Bucureşti: Editura Eminescu, 1971, p. 110.

XLII

Marino a scris recenzii atât despre cărţi de literatură, cât şi despre cărţi de critică literară sau teorie a ştiinţei. În acei ani, cronica literară repre-zenta pentru criticul clujean şi un mijloc de a fi în actualitatea literară românească şi, de ce nu, chiar un mijloc de supravieţuire.

A recenzat în special cărţi de critică literară, lucrări publicate de critici sau istorici literari din diferite generaţii: Livius Ciocârlie, Mihail Nasta, Radu Petrescu, Mircea Braga, Mircea Anghelescu, Ion Hobana, Irina Mavrodin, Gheorghe Grigurcu şi mulţi alţii. Interesentă, dincolo de opţiunea lui Marino pentru o carte sau alta, este maniera în care înţelege să vorbească nu despre autori, ci, despre idei şi despre problematica pe care acele cărţi o ating (Problema fantasticului, Estetism, Science fiction, Stilistică etc.). Iată, de pildă, în recenzia cărţii Irinei Mavrodin, Poietică şi Poetică (Bucureşti, Univers, 1982), Marino înscrie lucrarea recenzată între încercările „constituirii unei teorii literare româneşti a poeticii”104, socotind că cea mai originală contribuţie a Irinei Mavrodin, din perspectiva ideii de literatură, o reprezintă ideea „asocie-rii atitudinii poietice de clivajul esenţial, originar, oral/scris”105, asociere care, conducând la ideea „impersonalizării creatoare”, deschide noi perspective de interpretare pentru critica ideilor literare.

Faptul că Adrian Marino preferă să discute despre „idei” şi nu despre cărţi sau despre autorii lor poate fi observat cu uşurinţă, urmărindu-se conţinutul cronicilor ţinute, cu mai mult sau mai puţină, regularitate, în Tribuna. Cartea lui Ion Vasile Şerban, de pildă, Critica sociologică, îi permite lui Marino să analizeze raportul dintre critică şi sociologie, socotind că o sociologie a literaturii funţionează ca o grilă de interpretare a „ansamblului de relaţii şi tipuri sociale, de cauzalităţi şi documente sociale”106, în cazul în care o literatură de un anumit gen impune o asemenea abordare. Am putea continua cu exemple similare.

Pornind de la ideea că orientarea cronicii literare româneşti se limita la aprecieri subiective, legate de valoarea unui poet X faţă de un poet Y, Marino a încercat să opună cronicii ca „formă de publicitate, de succes”107, o cronică a ideilor literare pe care a promovat-o mai întâi, în revista Cronica (1968-1969), apoi, după cum am arătat, în Tribuna (1981-1989) şi să orienteze discuţiile înspre idei şi nu înspre scriitori.

Pe de altă parte, a urmărit îndeaproape presa literară şi, atunci când a observat reacţii la articolele sale, n-a ezitat să revină în dezbatere şi să se arunce cu noi argumente în focul polemicii. A realizat, însă, că o polemică în

104 Adrian Marino, Noi perspective ale poeticii, în Tribuna, XXVII, nr. 10, 10 martie, 1983, p. 2. 105 Ibidem, p. 2. 106 Adrian Marino, Critică şi sociologie, în Tribuna, XXVIII, nr.5, 2 februarie, 1984, p. 8. 107 Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, p. 246.

XLIII

sensul constructiv al termenului nu era posibilă şi, treptat, s-a retras din terenul plin de controverse al jurnalismului literar dedicându-se exclusiv lucrărilor şi proiectelor personale. Despre eficienţa cronicii de idei literare mărturiseşte „că nu şi-a făcut nici cea mai mică iluzie”108 . Recunoaşte, însă, că publicarea cronicilor literare e necesară şi că numai aşa se poate „constitui, progresiv, pe etape, o conştiinţă literară românească tot mai competentă şi exigentă.”109

Pe lângă contribuţiile publicistice în reviste româneşti, Adrian Marino a publicat şi o serie de articole în presa străină (recenzii sau studii de analiză şi critică literară). A fost prezent în reviste de limbă franceză (Cahiers internationaux du symbolisme, Baroque, Etudes littéraires, Les Lettres Nouvelles, La Nouvelle Revue Française, Revue de littérature comparée etc.), engleză (New Literary History, Comparative Literature Studies, Canadian Review of Comparative Literature etc.), germană (Beiträge zur Romanischen Philologie, Der Bund, Komparatistische Hefte etc.), italiană (Futurismo-Oggi) sau portugheză (Colóquio/Letras), dar şi în reviste editate în limbi de mai redusă circulaţie cum ar fi maghiară (Korunk, Helikon, Neohelicon, Acta comparationis litterarum universarum etc.) sau poloneză (Studia Filozoficzne). Toate aceste articole sunt prezente şi indexate în bibliografia de faţă.

I s-a solicitat participarea în volume colective cu diferite studii. De semnalat este volumul Les Avant-gardes littéraires au XX-e siècle, editat la Budapesta în 1984, volum în care Adrian Marino concepe capitolul Tendances esthétiques.

După 1989, revine în publicistică, dar jurnalismului literar îi va prefera publicistica politică. Urmăreşte viaţa literară românească de la o oarecare distanţă, fără, însă, să se mai implice în mod direct. Scrie despre câteva cărţi recent apărute, dar cărţile recenzate provin, în special, dintr-o anumită zonă literară, cea mai mare parte dintre ele reprezentând memoria-listică din detenţie, imposibil de publicat înainte de 1989. La rubrica „Represiune şi confesiune” din Cuvântul sau din 22, Marino scrie despre Jurnalul lui I.D. Sârbu (în 22, nr. 34/1996), despre Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara urmată de Mărturia lui Cornel Drăgoi (în 22, nr. 28/1996), Rusalii '51. Fragmente din deportarea pe Bărăgan (în 22, nr.29/1996), Livius Ciocârlie, Viaţa în paranteză (Cuvântul, nr. 4/1997), Corneliu Florea, Jurnal pe frunze de arţar. Canada (1981-1985) (în 22, nr. 31/1996), Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei: 1987-1989. Încercări de sociologie spontană (Cuvântul, nr. 7/1997), Liviu Ioan Stoiciu, Jurnalul unui martor, 13-15 iunie 1990, Bucureşti (în 22, nr. 32/1996), Corneliu Coposu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, Mircea Mihăieş (Cuvântul, nr. 8/1997), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (Cuvântul, nr. 10/1997), precum şi altele. 108 Idem, p. 246. 109 Idem.

XLIV

Fidel felului său de a fi, adică un intelectual care caută în orice situaţie particulară de viaţă, generalul, Marino analizează cărţile integrate acestei rubrici făcând totodată şi o necesară analiză a mizei acestora (miză care, după cum subliniază fostul deţinut politic, nu este deloc literară, ci confesivă). În viziunea lui Marino, toate aceste cărţi având ca tematică universul concentraţionar şi societatea totalitară reprezintă mărturii vii ale unui timp al „terorii”. Admite sinceritatea naivă a lui I.D. Sârbu, care în ciuda detenţiei, păstrează încă vie credinţa comunistă, dar, dincolo de crezul acestuia, Marino consideră că, prin tot ceea ce reprezintă acest jurnal, se poate înscrie alături de alte cărţi care „mărturisesc” direct şi ne-literar despre închisorile comuniste. Pe de altă parte, toate aceste „mărturii” pot fi incluse în categoria pe care Marino a „elogiat-o”, definind-o cu atâta măiestrie, şi anume, „antiliteratura”, adică o literatură a autenticităţii, „anti-creatoare, antiretorică, antiliteratură, ostilă oricărei artificialităţi şi falsităţi literare”110. Cărţile de memorii ale închisorilor comuniste, cu o miză, exclusiv, confesivă, documentară, nu ar trebui, în concepţia lui Adrian Marino, să dezvolte vreun „cult” al eroului sau al condamnatului care îşi păstrează şi în cele mai dificile condiţii de temniţă convingerile, luptând „eroic” pentru afirmarea acestora. În toate articolele sale de confesiune, Marino însuşi trecând prin mai multe temniţe comuniste, este exprimată aceeaşi idee a judecării obiective, în funcţie de context, a fiecărei situaţii particulare. Aceeaşi echidistanţă, susţine Marino, ar trebui păstrată şi atunci când se vorbeşte de rezistenţa anti-comunistă 111 care necesită, în concepţia sa, mai multe disocieri: „de abţinere de a colabora, de a trece, de a nu ţine seama de o dispoziţie administrativ-legală, de cenzură şi al treilea lucru când ataci frontal”112. Marino recunoaşte cu onestitate că, în comparaţie cu Doina Cornea sau cu Ana Blandiana, atacul frontal, în cazul său, a fost unul mic 113 . În concluzie, afirmă Marino, „aceste cadre precise trebuiesc bine delimitate pentru a păstra simţul proporţiilor şi adevărul şi a nu ne crea nici merite pe care nu le avem”114. Acest spirit lucid şi obiectiv reprezintă, în fond, o latură esenţială a personalităţii lui Adrian Marino, capacitatea sa de a judeca raţional şi de a păstra un simţ ponderat al proporţiilor ferindu-l de numeroase exagerări. 110 Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti: Editura Albatros, 1978, p. 18. 111 Adrian Marino: „Există astăzi tendinţa de a avea o inflaţie de rezistenţi” (Interviu de Gabriela Păsărin) în Literatorul, nr. 3, 1991, p. 9. 112 Ibidem. 113 Ibidem. 114 Ibidem.

XLV

IV. Comparatistul O altă direcţie de cercetare în care s-a afirmat Adrian Marino a fost

cea a literaturii comparate. Pornind de la conceptul de „literatură universală” definit de Etiemble, care punea în discuţie rolul „central” al marilor literaturi europene, lărgind sfera studiului literaturii şi înspre culturile socotite marginale, Adrian Marino, familiarizându-se cu sistemul de gândire al criticului francez (a realizat prima monografie critică a operei acestuia) şi-a propus în Comparatisme et Théorie de la Littérature (1988) să elucideze, din punct de vedere teoretic, problemele de terminologie şi de metodă cu care se mai confrunta încă comparatismul.

Chiar din prefaţa la această carte, Marino îşi declară scopul urmărit, şi anume acela de a elabora o „teorie a literaturii ale cărei obiective şi mijloace să fie în mod specific şi eminamente comparatiste.” 115 Delimitarea unui domeniu propriu al teoriei comparatiste a literaturii şi lărgirea sferei de interes a cercetării avea, în cazul lui Marino, un dublu impact, atât unul militant, cât şi unul polemic. Militant fiindcă, pe de-o parte, contesta imprecizia terminologică din domeniul „ştiinţelor” literaturii şi, pe de altă parte, deoarece, pornind de la conceptul lărgit de”literatură universală” (definit de Etiemble), justifica lărgirea ariei de cercetare înspre literaturile considerate marginale faţă de literaturile occidentale, centriste. Nota polemică a textului este subliniată, indirect, de însuşi Marino în aceeaşi prefaţă, acesta considerând că, în ciuda dezavantejelor unui cercetător venit din Est, poziţia sa prezintă şi două avantaje evidente. Mai întâi, ar fi vorba de o anumită neutralitate faţă de „modele intelectuale” ale vremii, precum şi de putinţa distanţării faţă de acestea şi, în al doilea rând, faptul că Marino provenea din Est, fără să aparţină unui establishment critic academic sau unei tradiţii comparatiste instituţionalizate116, îi permitea o mai mare libertate de mişcare faţă de direcţiile oficiale din domeniul criticii literare. Prin acest text, impecabil scris din punct de vedere teoretic şi stilistic (destinat publicului occidental), Marino îşi afirma încă o dată convingerea că dialogul cultural şi intelectual dintre Vest şi Est nu era numai o problemă a criticii occidentale, ci, mai degrabă, una a complexelor culturale cu care criticii din Est, dorind să spargă barierele tradiţiei academice europene, erau, inevitabil, obligaţi să se confrunte.

Într-o recenzie, Jean-Pierre Cometi recunoaşte meritele cărţii, precum şi ambiţiile autorului de a propune o nouă definiţie a literaturii, considerând că, prin concepţiile sale, Adrian Marino îşi aduce o contribuţie remarcabilă la elucidarea problemei literaturii: „[...] avec ce livre austère et ambitieux, Adrian 115 Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Traducere din franceză de Mihai Ungurean, Iaşi: Polirom, 1998, p. 5. 116 Ibidem., p. 6.

XLVI

Marino apporte une remarquable contribution à l’examen d’une question qui n-avait probablement pas été abordée, jusqu’ici, avec un tel souci de riguer et d’exhaustivité. Il est vrai que le regard lointain dont se réclame l’auteur dans sa préface n’a certainement pas constitué pour lui un mince avantage.”117

Înainte însă de publicarea acestei lucrări teoretice despre compara-tism, Marino studiase şi analizase opera lui Etiemble, cel care, în Franţa şi nu numai, revoluţionase viziunea asupra literaturii comparate, deschizând un adevărat câmp „planetar” de cercetare în domeniul literaturii. Textul despre Etiemble, publicat la Gallimard în 1982, reprezenta prima monografie dedicată marelui comparatist francez.

Pentru Marino, însă, textul său despre Etiemble prezenta şi o miză, mai puţin vizibilă la prima vedere, dar extrem de importantă pentru autor, şi anume, o miză politică. Personalitatea lui Etiemble l-a inspirat pe Marino care a descoperit în comparatistul francez (aşa cum descoperise cândva şi în Macedonski) un confrate de idei, un scriitor care, în ciuda oricăror autorităţi oficiale sau academizante, îşi urma, neabătut, calea. Etiemble se impusese în lumea culturală şi literară franceză (universitară, tradiţionalistă şi rezistentă) susţinând idei (anitinaţionalism, internaţionalism, contra-europocentrism, uma-nism planetar) care, în acei ani, provocau oroare oricărui om de litere francez. Esenţa mesajului umanist al lui Etiemble, pe care Marino nu se sfieşte să-l definească ideologic şi militant118 , corespunde aceloraşi valori (raţionalism, universalism, umanism) în care credea şi criticul român. Comparatismul militant al lui Etiemble, orientat înspre actualitate, se constituie ca o „nouă atitudine” a ştiinţelor umane: „une nouvelle attitude envers les sciences humaines, qui exige leur transformation, de passives et académique, en militantes qui agissent sur l’opinion publique”119 . Valorile militante susţinute de Etiemble provin, explică Marino, din spiritul critic şi optimist, progresist, al secolului al XVIII-lea. Întrebându-se care sunt principiile pentru care militează Etiemble, Marino răspunde fără ezitare că acestea nu pot fi decât „adevărurile raţiunii”: „Pour quels principes se bat donc Etiemble? Pour les vérité de la raison, en premier lieu: claires, distinctes, évidentes, prouvées”120. Sunt principii pe care, voalat, în scrierile sale de dinainte de 1989, dar apăsat şi explicit în cele apărute ulterior, le va afirma cu tărie şi consecvenţă şi Adrian Marino.

Pe de altă parte, numele şi activitatea lui Etiemble reprezenta pentru un autor român care trăia dincolo de cortina de fier şi un fel de „pavăză”, un paravan sau o cale de acces prin intermediul căreia el însuşi îşi putea susţine

117 Jean-Pierre Cometti, Pour un nouveau comparatisme, în Critique, nr. 502, 1989, p. 201. 118 Adrian Marino, Etiemble ou le comparatisme militant, Paris: Gallimard, 1982, p. 11. 119 Ibidem, p. 12. 120 Etiemble ou le comparatisme militant, p. 17.

XLVII

concepţia ideologică, profund umanistă, dar şi credinţa deplină în libertatea de exprimare. Unele dintre titlurile capitolelor cărţii puteau deveni în România acelei vremi semnul unui act „subversiv”: Communication libre, Antinationalisme, Internationalisme, cosmopolitisme, universalisme 121 . Din fericire, cartea a apărut suficient de repede pentru ca organele de partid să aibe posibilitatea să se regrupeze (să analizeze situaţia) şi să acţioneze. Pe baza versiunii franceze s-a realizat şi o versiune japoneză122 a volumului dedicat lui Etiemble (Ed. Keiso Shobo, Tokyo, 1988).

Dincolo însă de caracterul ideologic al concepţiei lui Etiemble (caracter subliniat şi de către Adrian Marino), ceea ce rămâne viabil din întreaga operă a acestuia este clarviziunea cu care comparatismul francez a redefinit o disciplină (literatura comparată) care încremenise în limitele „aspiraţiilor” secolului al XIX-lea. Înainte de a face literatură comparată, afirmă Etiemble, se impune atât definirea termenilor cu care operează această disciplină, cât şi a obiectului propriu-zis de studiu. În studiul La littérature comparèe. Vingt ans aprés, Etiemble face o trecere în revistă a evoluţiei conceptului de literatură universală şi/sau literatură comparată, începând, desigur, cu binecunoscutul articol al D-nei de Staël De l’Allemagne (1810), continuând cu definirea conceptului la Goethe şi ajungând până în timpul său când, prin deschiderile oferite de cunoaşterea literaturilor non-europene (asiatice, arabe sau africane), se încerca afirmarea unui fel de „comparatism planetar”. Etiemble remarcă persistenţa unei confuzii în ceea ce priveşte termi-nologia (ezitarea dintre literatura generală/universală şi literatura comparată), dar, dincolo de aspectul terminologic care se impune clarificat, se constată încă, în privinţa „marilor” literaturi, o anumită rezistenţă în cazul discutării proble-mei influenţelor pe care, inevitabil, şi literaturile considerate „mari” le pot suferi din partea celor „mici”: „Or, paradoxalement, dans la plupart des „grands” ou soi-disant „grands” pays qui acceptent qu’on étudie et enseigne la littérature générale et comparée, le chauvinisme exige presque toujours qu’on exalte „l’influence” qu’exerça la littérature nationale sur telle littérature étrangères sur la „grande” littérature en question.” 123 Etiemble remarcă, deasemenea, ostilitatea guvernelor totalitare (stanilist, maoist) faţă de literatura comparată 124 , lucru, de altfel, explicabil datorită impunerii forţate a unei ideologii de partid care refuză, ab initio, orice dialog şi orice „influenţă”.

121 Un ideal de europenism, art.cit., p. 6. 122 Despre versiunea japoneză vezi: Rodica Frenţiu, Tatakau hikaku bungaku. Adrian Marino and the Militant Comparativism in Japan, în Philobiblon, vol. XII, 2007, pp. 115-128. 123 Etiemble, Ouverture/s/ sur un comparatisme planétaire, Paris: Christian Bourgois Editeur, 1988, p. 158. 124 Ibidem, p. 158.

XLVIII

Pe de altă parte, însă, principiul „universalismului” afirmat deschis în literatura comparată şi generală începea treptat să fie descoperit şi acceptat şi în alte ţări europene, dar şi în Orientul îndepărtat, în Japonia (ţară foarte receptivă la comparatism). Tot în acelaşi studiu, Etiemble remarcă contribuţia lui Adrian Marino la cunoaşterea operei sale şi, opunându-l125 lui Douwe F. Fokkema, care respingea teoria „invarianţilor”, e convins că interpretul român a înţeles şi a recunoscut importanţa şi avantajul „invarianţilor” în reconstituirea raportu-rilor istorice, a contactelor sau a influenţelor dintre literaturi. Teoriei invarian-ţilor, Marino îi va dedica un întreg capitol din lucrarea teoretică Comparatism şi teoria literaturii, publicată în 1988, tot în Franţa. Cum, însă, Etiemble nu este un teoretician avant la lettre, ideea de „invariant” apare mai degrabă la criticul francez într-o formă şi o întrebuinţare „empirică”, Etiemble insistând asupra avantajelor „recunoaşterii” invarianţilor în studiile de literatură compa-rată care ar permite o definiţie mai puţin vagă a genurilor literare („une définition moins vagues et, qui sait, tout à fait précise, des principaux genres littéraires”). Utilizarea invarianţilor va admite distincţia între ceea ce este esenţial din punctul de vedere al literalităţii şi ceea ce este efemer, circumstanţial („distinguer dans chaque genre, ce qui est l’essentiel, du point de vue de la littérarité, et les traits adventices, qui dépendent des circonstances historiques, politiques, etc.”). Astfel, pornind de la „teoria invarianţilor”, cercetătorii ar putea schiţa o teorie plauzibilă a literaturii („une théorie plausible de la littérature”)126 demonstrând că, dincolo de diversitatea limbilor şi a culturilor, în literatură, se reflectă o sensibilitate umană, comună („une preuve que quelque chose en l’homme fonctionne qui, triomphant du temps, de l’espace, contribue à le définir”). Adrian Marino preia sugestiile lui Etiemble şi, folosindu-se de avantajele „teoriei invarianţilor”, urmăreşte în Comparatism şi teoria literaturii să elaboreze o „ştiinţă” a literaturii care, pornind de la achiziţi-ile comparatismului, să devină o adevărată „teorie a literaturii”: „Transforma-rea comparatismului în teorie comparată a literaturii şi, până la urmă, în poetică (comparată) pur şi simplu, îşi găseşte astfel obiectivul esenţial care o justifică”127. Marino respinge însă practica comparatistă care „se desfăşoară empiric, în derivă, după scheme şchioape şi preluate fără spirit critic, fără obiect precis şi după procedee folosite la întâmplare”128. Admite că punctul slab al „teoriei invarianţilor” se află în „alunecarea” către normativ sau în riscul purismului ori dogmatismului129, dar nu poate să nu recunoască că „tentaţiile

125 Ibidem, p. 159. 126 Ibidem, p. 182-183. 127 Comparatism şi teoria literaturii, p. 206. 128 Idem, p. 61. 129 Comparatism şi teoria literaturii, p. 80.

XLIX

teoriei comparatiste” sunt, totuşi, mari. Pentru a nu cădea în greşeala celor care, combătând un lucru, se servesc de aceleaşi argumente ca şi cei care îl susţin, Marino consideră că oricât de mari ar fi „tentaţiile” teoriei literare comparatiste, trebuie, mai întâi, cântărite cu prudenţă posibilităţile prin care o asemenea teorie reuşeşte să rezolve şi cazurile individuale (nu numai cele generale), apoi, să fie evaluate şi posibilităţile de sinteză (pe care orice teorie o presupune). Dar, apreciază Marino, pentru a se ajunge la „edificarea” unei teorii sau poetici comparatiste e necesară, mai întâi, „punerea la punct a unei metode care să permită funcţionarea sa”130. O astfel de metodă, în concepţia teoreticianului român, nu poate fi decât metoda hermeneutică. Prin această afirmaţie, Marino urmăreşte unificarea studiilor de comparatism cu hermeneutica literară, dar şi cu preocupările de critică a ideilor literare. Ceea ce, dincolo de obiectul de studiu unic, literatura, orientează în acelaşi perimetru de cercetare toate aceste direcţii, aparent neconcordante, este metoda de analiză, hermeneutica, care, pe de-o parte, ar trebui să funcţioneze ca o „lectură simultană” a literaturii pe mai multe nivele de înţelegere şi de interpretare: sincronie/diacronie, spaţii culturale (Est/Vest) şi, pe de altă parte, prin adaptarea prin procese teoretice distincte a unui mecanism complex al demersului hermeneutic, să se completeze reciproc: inducţie/deducţie, analiză/sinteză, întreg/parte, tipologie, model/structură etc.

Întrebat de Constantin M. Popa, într-un interviu, în ce constă identi-tatea sa literară, Adrian Marino se defineşte ca un critic-hermeneut al ideilor literare: „[...] aş spune că sunt un critic-hermeneut al ideilor literare în sensul cel mai larg al cuvântului. „Comparatism” face parte din însăşi tehnica de lucru a hermeneuticii. În plus, oferă după mine şi o bază sigură pentru o teorie obiectivă a literaturii” 131 . Mult-visata „teorie obiectivă a literaturii”, din cauzele enunţate mai sus (tradiţia impresionistă, ideologia marxistă sau sincronismul necreativ), va rămânea, consideră Marino, o opţiune pentru viitor. Totuşi, atunci când observă încercări de fundamentare a unei baze teoretice româneşti, Marino le salută cu bucurie, evidenţiind totodată efortul necesar pentru ca o astfel de iniţiativă să fie dusă la bun sfârşit. Printr-o recenzie publicată în Cotidianul (10 iulie 1997), Marino remarcă apariţia unei cărţi ca cea a lui Gheorghe Crăciun, Introducere în teoria literaturii: „Este o reuşită, echivalentă cu o aventură intelectuală personală” 132 . Adrian Marino evidenţiază meritele lucrării (concepţia, stilul, aportul bibliografic etc.), deşi recunoaşte că o aseme-nea carte, în peisajul critic românesc, nu-şi poate găsi un teren fertil pentru a da roade. Încheie totuşi într-o notă care-l îndreptăţeşte să

130 Idem, p. 93. 131 Adrian Marino, O singură lume – o singură literatură (Interviu de Constantin M. Popa) în Meridian, nr. 14, 1990, p.3. 132 Adrian Marino, Teoria literaturii revine, în Cotidianul, VII, nr. 156, 10 iulie 1997, p. 6.

L

spere că, în viitor, lucrurile se pot preschimba în bine: „Începem să ne obişnuim deci cu ideea că o teorie literară românească începe totuşi, – de bine, de rău, –

uperate de către viitorii cercetători din ansamblul întregii sale opere critice.

să existe.”133 O astfel de teorie ar fi constituit pentru Adrian Marino o încheiere, în

cheie teoretică, a unui demers critic început în 1968 (prin Introducere în critica literară) şi conceput prin lucrările de critică de mai târziu sub forma unei ştiinţe cuprinzătoare a literaturii româneşti. Acest proiect nu a mai putut fi finalizat de către Adrian Marino printr-o teorie a literaturii deoarece criticul şi-a transferat interesul, mai ales după 1990, înspre alte domenii de gândire (în special, ideologia politică). Premisele teoretice ale unei posibile teorii a litera-turii ar putea fi, însă, rec

V. Călătorul ¡Olé! España, prima carte de călătorii semnată de Adrian Marino a

apărut în 1974. Anterior, publicase în reviste literare note sau impresii de călătorie din Elveţia, Franţa sau Olanda134. Note din călătoria spaniolă vor fi publicate, în avans, în 1972 în revista Ramuri. Jurnalul spaniol (¡Olé! España), ca ton şi stil, exprimă un entuziasm senin şi curios pentru toate splendorile spaniole (clădiri, muzee, biblioteci, oraşe etc.), temperat de livresc (un livresc de care, conştient, Marino încearcă să se debaraseze sau să-l contracareze cu observaţii de la faţa locului135). În capitolul de Impresii finale, Marino afirmă că nu doreşte să facă un „jurnal de călătorie”, sau un „eseu”, ci că impresiile sale sunt acelea ale unui intelectual român care „citeşte pentru întâia oară Spania cu ochii săi”136. Eugen Simion afirmă despre ¡Olé! España : „că este un delectabil jurnal de călătorie livrescă şi reală”137, intuind cu profunzime

133 Ibidem. 134 Note din Jurnalul elveţian vor apărea în Cronica (nr. 46/1970), dar şi în Ramuri (nr.5/1972). Apoi, impresii din călătoriile pariziene vor fi publicate în România literară (nr.38/1973) şi în Tribuna (nr. 43, 44/1973). În Familia (nr.10, 11, 12/1974) va publica de asemenea impresii din voiajul belgian. În acelaşi an, 1974, a mai călătorit în Olanda, note din jurnalul olandez fiind publicate în România literară (nr. 44/1974), Ramuri (nr. 12/1974) sau Tribuna (nr. 37 şi nr. 40/1974). 135 Ca o notă amuzantă, una din prejudecăţile livreşti pe care Marino se străduie s-o „analizeze” este aceea a frumuseţii femeilor spaniole. În urma observaţiile directe (pe stradă), Marino combate ideea că femeile spaniole ar fi toate aidoma eroinelor din cărţi sau filme (Carmen, Marisol sau Rosa Durán). Observaţiile sale, uşor autoironice, sunt însă fine şi subtile. Recunoaşte totuşi că e „lipsit de vocaţie sentimentală sau curtenitoare” (p. 109). 136 Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti: Editura Eminescu, 1974, p. 149. 137 Eugen Simion, Literatura de călătorie, în Luceafărul, nr. 50, 1975, p. 6.

LI

două din

icţionarul de idei literare, adică, de „antiliteratură”. Nu se consideră un calofi

stânjenit atunci când i se atribuie un „spirit baroc”, că îi plac „revenirile insis-

trăsăturile fundamentale ale spiritului lui Marino, amestecul până la confuzie dintre livresc (erudiţie) şi real (trăit).

În următoarea sa carte de călătorie, Carnete europene (1976), Marino îşi precizează cu mai multă susţinere punctele de vedere în privinţa atât a jurnalului ca gen, cât şi a rolului jurnalului sau notelor de călătorie, situându-se într-o tradiţie „literară” românească ce merge la noi până la Dinicu Golescu. Depăşirea „complexului provincial” al lui Dinicu Golescu138 reprezintă, crede Marino, una dintre mizele esenţiale ale jurnalelor de călătorie româneşti, dar, în acelaşi timp, constituie pentru conştiinţa culturală română modernă un prag care a început deja să fie trecut. Dacă ¡Olé! España dădea glas entuziasmului unui călător român într-o ţară cunoscută anterior numai prin referinţe livreşti, prilej pentru autor de a-şi verifica şi analiza cunoştinţele într-o manieră trăită, directă, Carnetele europene prezintă, în plus, o notă suplimentară, de reflexie şi de analiză, de reflectare asupra „naturii” jurnalului însuşi. Marino încearcă să explice care ar fi rostul unui jurnal de călătorie printr-o „falsă” interogaţie asupra raportului dintre un jurnal vital (vitalist) şi un jurnal intelectual. Marino consideră că distincţia dintre cele două tipuri de discursuri (cel al „vieţii” sau al impresiilor trăite direct şi cel „intelectual” sau reflexiv) nu ţin de modalităţile de descriere ale trăirii sau „vieţii” (dezbaterea de idei sau confruntarea pot fi la fel de vii ca oricare alte satisfacţii). În plus, jurnalul de idei, consideră Marino este de fapt un „antijurnal literar”, singura formă de „pseudo-literatură pe care o poate practica”139. Consideră că falsul său jurnal literar ţine de ceea ce a definit în D

l şi militează implicit pentru stilul direct, pentru notaţiile sincere şi imediate.

Recunoaşte totuşi că nu-şi poate publica notaţiile pe care le-a făcut în călătoriile sale şi că acestea nu-i servesc decât ca aide-mémoire, de aceea nu consideră necesară „găsirea” unui stil. Prelucrarea notaţiilor devine astfel cel mai important pas în procesul redactării carnetelor: „Reelaborarea trebuie să respecte şi să refacă tensiunea şi vibraţia originară, ritmul confesiunii şi al impresiei spontane. [...] Tehnică de expunere şi, în acelaşi timp, adevărată experienţă existenţială: continuă actualizare a trecutului, permanentă convertire în trăiri prezente a unei întregi sedimentări”140. Preîntâmpinând observaţia de repetare a anumitor observaţii sau afirmaţii, fiind el însuşi conştient de o oarecare redundanţă în aprecierile sale, Marino recunoaşte că nu se simte

138 Adrian Marino, Carnete europene. „Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975”,

pene, p. 10. Cluj: Editura Dacia, 1976, p. 5. 139 Carnete euro140 Idem, p. 15.

LII

tente, ritmice, uşor obsedante, în suprapunere arhitectonică”141. Călătoriile în străinătate reprezintă pentru Marino o necesară pauză de „reumanizare”, mai ales după perioade aride în care s-a preocupat numai de studii „serioase”: „Îmi place evaziunea după perioade de mare concentrare, izolare şi asceză”142. În plus, aceste ieşiri, dar şi carnetele sau notele de călătorie care rezultă, răspund unei chemări intime şi profunde de confesiune şi de eliberare interioară, repre-zentând „antidotul împotriva agitaţiei şi seismelor interioare, nu totdeauna bine stăpânite prin claustrare şi studiu143”. Spirit raţional şi raţionalist, Marino e conştient de „rolul” pe care-l atribuie acestor „însemnări” de călătorie şi e convins că „starea sa de tensiune, de iritare şi amărăciune, de indignare şi revoltă” 144 se observă în subtextul multor pagini. Odată încheiat rolul de „exorcizare” a stărilor negative care-l bântuie, calmul revine, omul „resenti-mentelor”

cu o nunaţă de ironie şi uneori

retrăgându-se în spatele eruditului şi a spiritului raţionalist, voltairian. Cu aceeaşi luciditate autoreflexivă, Marino îşi face un portret care

rămâne valabil pentru cei care l-au cunoscut, până în ultimele sale zile: „Observ, în acelaşi timp, o serie de contradicţii, de antagonisme interioare, a căror unita-te o realizează doar existenţa concretă, imediată, tradusă în acte. Mă surprind deci stăpânit de admiraţii şi repulsii, simpatii şi antipatii, recunoştinţă şi resentimente intelectuale, entuziast şi sceptic, utopic şi lucid, iubitor de risc, dar capabil şi de calcule foarte exacte enciclopedist şi specializat etc. Tenace în marile scopuri şi proiecte durabile, sînt dispus la concesii,

chiar de dispreţ, pe planuri minore, efemere”145. Nu poţi, citind aceste însemnări de-o brutală sinceritate, să nu remarci

că dorinţa de autenticitate, de mărturisire directă şi antiliterară se împlineşte cu atât mai mult cu cât e de ajuns să deschidem orice cărţi „subiective” din epocă pentru a observa că nu toţi autorii care se revendicau de la tradiţia autenticităţii respectau cu rigoare principiile ei. Astăzi e un fapt comun a afirma că literatura memorialistică a vremii, oricât de puţină ar fi fost ea (şi întreaga literatură, în genere), îşi perfecţionase un soi de limbaj secund, limbaj care să „devieze” atenţia cenzurii de la semnificaţiile sale de bază. Privite din această perspectivă lucrurile, onestitatea şi, în fond, curajul cu care Marino afirmă direct şi deschis ceea ce gândeşte pare fie un act de sfidare, fie de inconştienţă: „Se face mereu teoria „adevărului”, „autenticităţii” şi „antijurnalului” şi totuşi se evită scrierile şi, în orice caz, documentul subiectiv, notaţia crudă, directă, „brutală” dacă vreţi, dar adevărată, care ar confirma teoriile de prin reviste. Acest spirit de

141 Idem, p. 16. 142 Idem, pp.18-19. 143 Idem, p. 18. 144 Idem, p. 19. 145 Idem, p. 18.

LIII

iniţiativă, de consecvenţă estetică, uneori şi de „curaj”, trebuie cultivat la scriitorul şi intelectualul actual. De a fi într-adevăr sincer, cât mai sincer posibil, lipsit de c

ţii, inclusiv trei măşti senegaleze şi un mic idol african sculptat în abanos

omplexe şi inhibiţii”146. În privinţa călătoriei, Marino consideră că e necesară o anumită

pregătire, declarându-se, mai ales în cazul intelectualilor, împotriva „călătoriei empirice, haotice, de simplă destindere”147. De aceea, reuşita unei călătorii în plan spiritual şi intelectual presupune „un studiu” prealabil sau o minimă orientare şi informare privitoare la cultura ţării care urmează a fi vizitate. Cunoştinţele şi etalarea acestora în privinţa multor locuri vizitate (oraşe, muzee etc.) poate părea livrescă sau semn de infatuare dacă n-ar fi rodul unei dorinţi şi nevoi interioare de cunoaştere şi de autoeducare, absolut firească la cineva care a fost privat de atâţia ani (închisoare, domiciliu forţat) de dreptul elementar de informare. Marino cutreieră bibliotecile, se închide ore în şir în bibliotecă, citeşte şi fişează cu răbdare toate cărţile care îi trec prin mână. Când e pus în faţa opţiunii de a face o călătorie suplimentară în SUA (se afla în Canada la un congres A.I.L.C. şi i se oferise oportunitatea de a pleca spre America) sau de a se întoarce în Franţa pentru a-şi încheia documentarea la Biblioteca Naţională, alege reîntoarcerea la Paris148 , studiul Critica ideilor literare la care lucra atunci cântărind mai mult în balanţa priorităţilor sale. Nu e de mirare că, oriunde s-ar fi aflat în lume, primele locuri vizitate vor fi bibliotecile, librăriile şi anticariatele. Se bucură sincer când într-o librărie anglo-saxonă din Paris (Shakespeare et comp.) dă peste un exemplar din Ortega y Gasset. Din întâmplare, găseşte într-o librărie de pe Boul’Mich, La Nuit Bengali, versiunea franceză (Paris, Gallimard, 1950). Nu are curajul să trimită acel exemplar, cu semnătura autorului, prin poştă. Preferă să-l ia cu sine „alături de cele mai preţioase achizi

”149. Printre notele „erudite” sau presărate printre micile mărturisiri de

bucurii interioare datorate achiziţiei unor cărţi sau unor noi cunoştinţe intelectu-ale, omul Adrian Marino se dezvăluie în notaţii de-o crudă sinceritate, notaţii care, din punct de vedere „literar”, nu mai aparţin jurnalului intelectual, ci pot fi încadrate cu uşurinţă în categoria mărturisilor jurnalelor intime. Astfel de notaţii nu sunt foarte dese, dar atunci când apar te izbesc prin sinceritarea cu care sunt făcute: „Seara, la hotel, încerc mai acut ca niciodată sentimentul izolării, al singurătăţii. Este o senzaţie surdă, atroce, pe care n-o poate înlătura nici profundele bucurii interioare ale studiului, nici relaţiile intelectuale, nici

146 Idem, p. 19. 147 Idem, p. 39. 148 Dilemă descrisă în Carnete europene, p. 99. 149 Idem, p. 105.

LIV

achiziţiile sistematice de cărţi, nici muzeele. Poate fiindcă sunt într-o dispoziţie mai „afectivă” decât altădată, poate fiindcă L. (Lidia Marino) care ar dori să mă viziteze n-o poate face” 150 . Pentru ca, imediat după aceste izbucniri, aproape speriat de propria sa mărturisire, Marino să redevină lucid, conştient de „menirea” sa intelectuală şi să considere că singurătatea la Paris este aproape firească pentru străini, că „drama exilului, a însingurării negre, a aşteptărilor exacerbate şi ratate” 151 se consumă fără încetare în diferite împreju-rări. Această schimbare de stil, de la jurnalul intim înspre rigoarea prozei autobiografice (în sensul definit de Philippe Lejeune152), este desoebit de interesantă în carnetele de călătorie ale lui Adrian Marino şi survine atunci când o anumită cenzură interioară se manifestă, sancţionând dorinţa de confesi-une a aut

orului. Interesante, în Carnetele sale, sunt şi portretele pe care le face unor

oameni pe care i-a întâlnit, fie români, fie străini. Nu sunt „portrete” în adevăratul înţeles al cuvântului, deoarece Marino reţine întotdeauna de la celălalt câteva trăsături care-l individualizează, trăsături prin care acesta, fie se desparte în idei sau sentimente de cel care-l priveşte şi analizează, fie se apropie, fiind recunoscut ca făcând parte din aceeaşi familie de spirite. Interesantă este maniera, de pildă, în care Marino vorbeşte despre Roland Barthes ale cărui cursuri şi seminarii le audiase la Geneva cu regularitate. Îl admiră pe Roland Barthes, indiscutabil, recunoscându-i meritele şi calităţile (inteligenţa, mobilitatea, spiritul asociativ, predilecţia pentru paradox, anti-conformismul), dar nu se poate abţine să nu admită că, în ceea ce-l priveşte, dacă n-ar observa şi punctele de divergenţă dintre el şi Roland Barthes ar însemna să-şi renege „întreaga formaţie, orientare estetică şi direcţie a studiilor literare”153. Această afirmaţie este mult mai importantă decât pare la prima vedere, deoarece, deşi strecurată într-un volum de călătorii, printre notaţii jurnaliere, reprezintă, într-o perioadă în care studiile „noii critici franceze” începuseră să pătrundă şi la noi, o adevărată profesiune de credinţă. Fără să respingă în bloc noua critică, Marino însuşi inspirându-se din sugestiile structuraliste ale criticii franceze grupate în jurul revistei Tel-Quel, criticul român va încerca să păstreze o oarecare distanţă critică faţă de „moda” noii critici. Pe Adrian Marino îl despărţea faţă de mai tinerii confraţi din ţară care adoptaseră cu entuziasm noua critică, o formaţie intelectuală consolidată la şcoala influentă a „gândirii estetice” interbelice, de aceea Marino nu putea renunţa şi, implicit, „renega” acea solidă formaţie. Recunoaşte în profesorul

150 Idem. 151 Idem, p. 105 152 Philippe Lejeune, Pactul autobiografic, Bucureşti: Editura Univers, 2000, pp. 12-13. 153 Carnete europene, p. 184.

LV

Roland Barthes un spirit „alexandrin” definit prin „formalism excesiv, fragmentarism, estetism violent, scepticism, nihilism” 154 , trăsături opuse spiritului lui Marino. Ca un student recalcitrant, Marino recunoaşte că se străduia (şi chiar reuşea) să-l irite pe maestru, să-l contraziscă sau să pună în discuţie probleme care în mod evident constituiau pentru profesor probe de adevărată măiestrie pedagogică. Discipolii fervenţi ai lui Barthes îl priveau cu suspiciune pe studentul român, dar, susţine Marino o parte dintre studenţii străini erau de partea sa. Micul şi anonimul război dintre profesor şi student constituia şi un prilej de conversaţie pentru cetăţenii unui oraş, considerat, de provincie, cum era Geneva de atunci. Făcându-se, astfel, cunoscut în oraş, şi-a câştigat o oarecare simpatie ceea ce, (fapt amuzant) mărturiseşte Marino, i-ar fi adus şi do

să-l transforme: „Nu mă atrage şi nu mă interesează „folclorul” uman”156

uă „invitaţii la masă”. Totuşi, încă din capitolele introductive şi explicative al Jurnalului său

de călătorie, Marino recunoaşte că „peisajul” uman nu va predomina, că, prin însăşi definiţia sa, jurnalul intelectual nu poate fi şi un jurnal al relaţiilor inter-umane. Oamenii nu vor fi total absenţi din jurnal, dar caracterologia sau descrierea tipurilor de relaţii interumane nu reprezintă o preocupare a „însem-nărilor” sale şi nici nu se constituie ca o miză: „Umanitatea mă preocupă numai în măsura în care poate fi asimilată unor relaţii spirituale de semnificaţie universală. De aceea evit în mod sistematic „lumea bine”, băieţii de „viaţă”, superficialitatea mondenă, de drink-party, care pur şi simplu mă plictiseşte. Nu fumez, nu beau whisky, nu fac exerciţii yoga, nu dansey mambo, nu port plete unisex, nu citesc efemeride. Autoportret oribil, obiceiuri detestabile, profund antipatice...”155 Sunt afirmaţii stupefiante, dar nu surprinzătoare din partea unui spirit care a ales singurătatea ca pe o formă sigură de „conservare” a fiinţei sale profunde, convins că umanitatea din jur, prin simpla sa atingere, ar putea să-l altereze şi

. În 1978, Marino publica cel de-al treilea jurnal intelectual şi de

călătorii al lui, intitulat sugestiv Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Capitolul introductiv Mică autobiografie spirituală ocupă un spaţiu mult mai larg decât în volumele anterioare. Aici Marino îşi sintetizează toate ideile şi convingerile privitoare la definirea „jurnalului intelectual”. Revine asupra concepţiei de antiliteratură cu noi precizări, subliniind faptul că jurnalul literar prin dezinteresul său faţă de stilul frumos şi distins sau elegant, face parte din categoria „literaturii” autentice, directe, o categorie ostilă artificilităţii şi retorismului alexandrin. Acestei „literaturi” autentice, Marino îi opune o

154 Idem. 155 Carnete europene, p. 24. 156 Idem.

LVI

literatură „estetizantă”, nesinceră, preocupată numai de stil sau de noutate. Viziunea lui Marino, total lipsită de nuanţe, este schematică, deoarece întreaga literatură nu poate fi redusă la existenţa a doua categorii distincte şi contradic-torii de texte: texte convenţionale (frumoase) şi texte autentice (antiliterare). Din perspectiva în care judecă Marino lucrurile, literatura ar fi inutilă: „într-o lume agitată, literatura interesează tot mai puţin; după mari catastrofe, literatura devine aproape indecentă, dacă nu chiar imposibilă. Ce poate să spună miilor, zecilor, sutelor de mii de victime ale războaielor etc. mica poezioară, mica pastişă, mica frazeologie lacrimogenă?”157. Din fericire, pentru toţi iubitorii de literatură

unţat în diferite interviuri, să fie publicat numai după dispariţia

acest adevăr e doar unul parţial. Pe de altă parte, dorinţa de autenticitate, afirmată răspicat de Adrian

Marino, mai ales în aceste cărţi, mai „personale”, devine o adevărată necesitate lăuntrică, care se afirmă polemic faţă de o literatură asupra căreia funcţiona opresiv un sistem de cenzură aproape imposibil de anihilat. Văzute din acest punct de vedere lucrurile, cu toată aparenţa inofensivă din punct de vedere ideologic a unei astfel de credinţe, afirmarea autenticităţii şi a sincerităţii ca principii călăuzitoare ale literaturii subiective, dobândeşte, implicit, calitatea unui adevărat act politic. Or, se ştie, în afara unor jurnale de călătorie, perioada comunistă este extrem de săracă în publicarea jurnalelor intime, deşi, după cum s-a constatat ulterior (după 1989), marea majoritate a intelectualilor români ţinuseră cu regularitate „în secret” un astfel de jurnal, fie ca o formă interioară de eliberare, fie ca un exerciţiu necesar de sinceritate, imposibil de conceput în viaţa de zi cu zi. Interesant este faptul că Adrian Marino a constatat că sinceri-tatea autentică, mai ales în relaţiile sociale, poate deveni dacă nu periculoasă, cel puţin incomodă, şi în lumea democratică. Aşa se explică faptul că, într-un ultim gest de sinceritate extremă, Marino dispune ca volumul de memorii Viaţa unui om singur, an

sa fizică. Urmând schema de interpretare propusă de Philippe Lejeune,

încadrarea de gen a volumului Viaţa unui om singur cunoaşte unele ambiguităţi şi ezitări teoretice, care pun în dificultate pe orice cititor. Din perspectiva definiţiei propuse de Lejeune („povestire retrospectivă în proză, pe care o persoană reală o face despre propria existenţă, atunci când pune accent pe viaţa sa individuală, îndeosebi pe istoria personalităţii sale”158), la o primă analiză a discursului lui Adrian Marino, se poate constata apartenenţa volumului la ceea ce criticul francez numeşte „autobiografie”, diferenţiind-o, prin trăsături distincte, de celelalte discursuri subiective (memorii, biografie, roman personal, poem autobiografic, jurnal intim, autoportret sau eseu). Pe de altă parte, însă,

157 Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, p. 17. 158 Pactul autobiografic, p. 12.

LVII

estomparea dimensiunii temporale aproape până la anihilarea caracterului „retrospectiv” al autobiografiei, făcând ca, printr-o suspendare temporală interioară, prin retrăire, trecutul celor relatate să devină contemporan cu timpul povestirii, induce în cititor un soi de ezitare şi de tremur, creând senzaţia stranie că cititorul devine nu numai martor al celor relatate, ci, dintr-un martor pasiv, se transformă într-unul activ, autorul cerându-i parcă, în mod imperativ, să se decidă în adoptarea unei viziuni şi să-şi afirme poziţia în raport cu „adevă-rul” confesiunii. Rezultă, astfel, o combinaţie, aproape imposibilă, dintre autobiografie (dar căreia îi lipseşte, în sensul definit de Lejeune, aportul stilistic literar) şi jurnalul intim (care nu respectă totuşi perspectiva retrospectivă a povestirii). Departe însă de a reprezenta o „încrucişare” inabilă de calităţi şi trăsături generice, Viaţa unui om singur reflectă, dincolo de toate aceste aspecte de gen, viziunea complexă şi completă a unui intelectual român, obligat să trăiască sub vremi, dar care nu şi-a uitat, în ciuda dificultăţilor, menirea sa esenţială, aceea de a spune adevărul, chiar dacă acest lucru însemna a începe, în primul rând, cu sine. Din acest punct de vedere, considerăm că Viaţa unui om singu ă adevărata carte de debut a lui Adrian Marino. r reprezint

VI. Europeanul Vocaţia europeană a început „mascat” pentru Adrian Marino încă din

perioada primelor sale ieşiri în străinătate (prima, după reabilitare, petrecându-se în 1969, în Elveţia). Ca orice interbelic, Adrian Marino a reluat un contact întrerupt cu Europa chiar la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. „Revenirea” în Europa s-a produs pentru Adrian Marino, cultural vorbind, încă din timpul primelor călătorii în afara graniţelor, dar, mai ales, prin stagiul de un an petrecut la Universitatea din Geneva unde a luat contact (direct sau mediat de lecturi) cu intelectualitatea apuseană şi cu mişcarea de idei a epocii. Solida sa pregătire intelectuală, erudiţia, dar şi un orgoliu înnăscut l-au ajutat să depăşească complexele „provinciale” ale unui critic venit dintr-o ţară mică şi să dialogheze deschis cu partenerii de dialog europeni. Pentru Adrian Marino, „a fi european” nu înseamnă asimilarea noastră la civilizaţia europeană, ci „integrarea” ca popor distinct, afirmându-ne personalitatea proprie în cadrul celorlalte naţiuni europene. „Mă simt român şi în acelaşi timp european” declara Marino încă din 1978 în Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Înţelegea, însă, că nu e de ajuns să ne declarăm europeni pentru a fi europeni, că acest proces trebuie să fie reciproc şi reversibil: „Urmează ca şi Europa să ni se deschidă nouă. Trebuie să ne facem cu alte cuvinte cunoscuţi, acceptaţi, integraţi şi asimilaţi Europei. Să oferim în mod efectiv valori, idei, opere de

LVIII

circulaţie

„descoper

sa conducăt

şi semnificaţie europeană. Creaţia noastră să primească şi o anume confirmare şi validare europeană.”159

Desigur, înainte de 1989, termenul de „integrare” nu putea fi utilizat în discursul public, Marino căutând, instinctiv, alţi termeni care să corespundă cel mai bine credinţei că aparţinem şi că trebuie să ne revendicăm de la un spirit european raţionalist, democratic, liber şi reflexiv. „Să facem totul să fim, să devenim europeni! afirma Marino în Steaua în 1988 (sic). Cu personalitatea noastră, cu originalitatea noastră.”160 . Reeditându-şi, după 1989, cărţile de călătorie, impresiile călătorului român nu numai că nu-şi pierduseră farmecul

irii” Europei, ci deveneau mai actuale ca oricând într-o cultură în care, din cauza regimului totalitar, dialogul cu Europa avusese mult de suferit.

Discursul „integrării europene” n-a devenit însă posibil decât după 1989, Marino fiind printre primii oameni de cultură români care, din necesitate proprie, dar şi din convingere, a promovat principiile democratice şi valorile europenismului, afirmând cu tărie mesajul integrării europene atât în articolele de presă161, cât şi în cărţile sale162. Dacă, însă, discursul integrării europene a preocupat întreaga sferă publică sau politică a anilor de dinaintea aderării la Uniunea Europeană, pentru Marino, ca toate ideile „trăite” şi asumate de criticul de idei, „revenirea” în Europa n-a însemnat numai un simplu discurs publicistic, ci, asumându-şi cu toată convingerea ideea europeană, s-a străduit în toate studiile ideologice să confere acestei idei o perspectivă cât mai coeren-tă şi concretă de înţelegere. Marino a făcut întotdeauna distincţia între planurile în care, în acei ani, se ridica problema europeană: planul politic, economic, cultural sau geografic şi istoric. Nu numai că nu a făcut confuzie între aceste planuri, dar a şi înţeles că politica de la Bucureşti, din anii de pre-aderare, chiar fără să cunoască prea bine problematica europeană, a confundat planurile şi a urmărit doar politica măruntă, locală a interesului de grup politic. Cla

oare, nomenclaturistă, educată la Moscova sau în spirit comunist, susţinea Marino, nu poate asimila ideea unei integrări euroatlantice efective.

Volumul colectiv din 1996, Revenirea în Europa, reprezintă, din acest punct de vedere, un adevărat act public de adeziune a unei elite intelectu-ale pro-occidentale şi dornice de a ieşi din izolaţionismul politic promovat de

159 Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, p. 34. 160 Monumente, nu documente, art.cit, p. 47. 161 Adrian Marino, Revenirea în Europa, în Tribuna, nr. 2, 1990, p. 1,7. În acest articol, publicat în primele zile ale anului 1990, Marino a fost printre primii oameni de cultură români care a afirmat că "revenirea" României în Europa nu se poate face dacă nu sunt respectate libertăţile individuale, circulaţia liberă în Europa şi libertatea de exprimare. 162 Explicit în : Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi: Polirom, 1995 şi în volumul colectiv: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti (1990-1995), Craiova: Aius, 1996, dar şi în alte volume.

LIX

puterea de la Bucureşti. Prefaţa volumului, scrisă de Adrian Marino, afirmă spritul unei ideologii democratice, de centru, editorul volumului subliniind faptul că în antologie n-au fost acceptate texte de extremă dreapta sau stânga. Considerând că, la vremea aceea, ideea europeană constituia o idee prea puţin răspândită în cercurile largi, fiind, mai degrabă, un concept înţeles doar în mediile intelectuale, Marino consideră ca obiectiv esenţial al antologiei „popularizarea şi apărarea ideii europene”163. Pe de altă parte, gândind din perspectiva unei istorii a ideii europene, Marino apreciază că elementul „documentare” nu este deloc de neglijat, o asemenea antologie constituind pentru vi

itor un soi de „radiografie” a ideii europene, studiile adunate în volum reprezentând, în linii generale (cu excepţiile recunoscute şi semnalate), contri-buţiile româneşti la înţelegerea şi promovarea în România a ideii europene.

Pentru ca viziunea ideii europene să fie bine înţeleasă, antologia cuprinde cinci capitole din care, primele trei (Ce este Europa, România şi integrarea europeană, România între est şi vest) au o tentă oarecum istorică şi reflexivă faţă de raporturile pe care de-a lungul istoriei România le-a avut cu naţiunile europene). Studiile publicate în ultimele două capitole (Pro şi contra ideii europene şi Acţiuni româneşti proeuropene) oferă o imagine reprezenta-tivă asupra modului în care se discuta sau se analiza problematica europeană înaintea integrării. Trebuie remarcat faptul că, în afara câtorva studii, marea majoritate a contribuţiilor publicate în antologie reprezintă articole publicate de autori în revistele sau ziarele vremii. Puţine sunt aşadar studiile serioase dedicate problemei europene, cele mai multe dintre aceste contribuţii reprezen-tând opinii exprimate de autori în publicistica de diferite orientări. Octavian Paler, de pildă, era integrat în volum cu articole publicate la România liberă pe tema identităţii naţionale/identităţii europene. Fără să respingă ideea integrării europene, Octavian Paler discută cu extremă luciditate ambiguitatea relaţiei România-Europa. Nu se sfieşte să-i critice, de pildă, pe „noii bonjurişti”164 (politicieni români care sunt „la modă” cu tot ce e european fără să înţeleagă prea mult din esenţa ideii europene). Cum poate fi înţeles textul lui Paler? Pro sau contra Europa? Dar textul lui C-tin Noica, Răspuns al unui prieten îndepărtat? Sau cel al lui Andrei Pleşu, Retorica europenităţii: un nou limbaj de lemn continental? E greu de spus, mai ales că nici C-tin Noica şi nici Andrei Pleşu care vorbesc de „fiinţa naţională” nu pot fi consideraţi automat anti-europeni. Inevibail însă, în ciuda oricărui principiu de dialog şi de comunicare deschisă, discursul pro şi contra Europa devenea în România acelor ani un

163 Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti 1990-1995, Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova: Aius, 1996, p. VIII. 164 Octavian Paler, Noii bonjurişti, în Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti 1990-1995, Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova: Aius, 1996, pp. 372-374.

LX

discurs care punea faţă în faţă două direcţii contradictorii, aşa cum în tânăra noastră cultură problema sincronismului şi a autohtonismului au constituit (indiferent de felul în care au fost numite în epocă) poziţiile a două direcţii ireconciliabile. Urmărind situaţia socială a României, Marino a înţeles că problema „integrării europene” nu este numai o problemă de conjunctură istorică sau de aspiraţie politică imediată, ci, având rădăcini în chiar „structura socială fundamentală”165 a României, disputa „europenizării” noastre este mai profundă decât ar părea la prima vedere. Marino defineşte „o Românie rurală şi inevitabil etnicistă, conservatoare, izolaţionistă, tradiţionalistă, sămănăto-ristă”166 în opoziţie cu o Românie citadină, modernistă şi europeană. Pentru o „recunoaştere” europeană s-ar impune „o modificare radicală a spiritului public, părăsirea

rat în Europa? Nu este oare acum mai mult ca oricând nevoie de

noi acasă , deşi nu imposibilă, este însă mult mai greu de

mentalităţii izolaţioniste, specifiste, tradiţionaliste, etniciste, protocro-niste etc., cultivate timp de decenii la noi, în România, de către dreapta naţiona-listă, încă între cele două războaie”167 şi cultivarea valorilor moderne, citadine.

Dar, în privinţa scopului declarat, acela ca antologia Revenirea în Europa să reprezinte un document de epocă, Adrian Marino avea dreptate. După integrarea României în structurile euro-atlantice, discursul european încheindu-şi menirea politică nu a mai constituit pentru nimeni o provocare. Şi, totuşi, la puţină vreme după integrarea noastră europeană, putem oare afirma că am „revenit” cu adevă

„rediscutarea” dosarului europenizării noastre? Şi nu e oare acum mai mult ca oricând necesar ca acest „dosar” să fie analizat cu toată seriozitatea şi raţiunea necesară?

Abia de acum, probabil, ar trebui să se împlinească cu adevărat şi cel de-al treilea obiectiv invocat de Marino, şi anume, acela ca studiile publicate în antologie să servească drept bază de pornire şi de analiză pentru stimularea unei „reflexii” româneşti asupra problematicii europene. Soluţia, „ideal” vorbind, aceea de a aduce Europa la 168

realizat decât pare la nivelul discursiv. Dar, pare să spună Adrian Marino, merită încercat chiar dacă, din perspectiva istoriei, lucrurile nu se vor rezolva în prea scurt timp.

Al treilea discurs reprezintă pentru Marino soluţia unei colaborări între cele două orientări ideologice fundamentale ale culturii române: autohto-nism (primul discurs) şi europenism (al doilea discurs) sau impunerea şi

arino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi:

. 67.

, pp. 83-84

165 Adrian MPolirom, 2005 (ed. a II-a), p166 Ibidem. 167 Ibidem, pp. 65-66. 168 Ibidem

LXI

redefinirea unui nou raport între tradiţionalism şi modernism 169 . Ideologia celui „de-al treilea discurs” se caracterizează prin „centrism, pluralism, liberalism”170, fiind totodată partizana integrării europene. Principiile de bază care stau la formarea programului celui de-al „treilea discurs” au fost expuse şi cu alte prilejuri, dar dintr-o altă perspectivă. Formula celui „de-al treilea discurs”, care îi aparţine, după cum precizează Marino, lui Sorin Antohi, sintetizează o concepţie ideologică care presupune: deschidere internaţională în sens stimula-tiv, nu, imitativ, depăşirea oricărui complex de inferioritate sau superioritate, respingerea oricărei forme de colonism cultural, recuperarea gândirii tradiţiei româneşti (fie modernistă, fie tradiţionalistă) şi promovarea creaţiei originale171. Produsul imediat al celui de-al „treilea discurs” ar fi o sinteză între „a fi român” şi „a fi european”, deopotrivă. Din păcate, Adrian Marino nu precizează care dintre trăsăturile „europeanului” şi care dintre cele ale „românului” ar trebui să primeze în această sinteză. Sau, în cazul „dublei identităţi”, nu ne putem, oare, gândi că, în urma unei sinteze nereuşite, ar putea exista pericolul unei separaţii psihologice schizoide între „europeanul” insuficient asimilat şi „românul” neeliberat de toate complexele. Chiar dacă Adrian Marino observă şi analizea-ză cu luciditate şi obiectivitate toate problemele culturale sau de mentalitate românească, totuşi un optimism genuin străbate scrierile sale pro-europene, optimism explicabil şi prin speranţele pe care le împărtăşea înaintea aderării şi integrării României în structurile europene.

VII. Ideocriticul Una dintre preocupările majore ale lui Marino, după 1989, a fost şi

analiza, din perspectivă raţionalistă, a culturii româneşti. Volumul Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română analizează starea de fapt culturii române şi, observând deficienţele majore ale acesteia, propune o alternativă culturii oficiale, centriste, o cultură care, în perioada totalitarismului comunist, s-a manifestat ca un instrument esenţial al politicii de stat. Defectele majore ale culturii române, consideră Adrian Marino, sunt în publicistică, fragmentaris-mul, adică a nu avea nici un proiect sau plan propriu de studiu, dorinţa de a fi mereu la modă şi, în fine, cel de-al treilea ar fi acela de a nu definitiva nimic în plan cultural, din care cauză, „lucrările care presupun muncă în echipă, coope-rare, coordonare, planificare”172, nu au, la noi, sorţi de izbândă. Desigur, aceste observaţii nu sunt total necunoscute pentru toţi cei care s-au preocupat de 169 Al treilea discurs, p. 191. 170 Idem. 171 Idem. 172 Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, pp. 311-312.

LXII

cultura română, ele regăsindu-se şi în alte studii sau analize, dar maniera sintetică, precum şi perspectiva globală din care sunt privite, prin opoziţia a două forme de cultură, una oficială şi o altă alternativă, constituie una dintre cele mai fine radiografii ale culturii române care s-a realizat în perioada postrevoluţionară. Pe de altă parte, ideile lui Marino nu sunt noi nici în ceea ce-l priveşte, doar că, după 1989, a putut să le exprime direct şi cu mai multă limpezime. În privinţa literaturii române, de pildă, criticul de idei a afirmat dintotdeauna că sunt necesare lucrări mari, de referinţă şi că, maturizarea unei literaturi nu se realizează prin „cronica literară. În plus, Marino a militat dintotdeauna pentru o literatură „citadină”, intelectualistă şi pentru trecerea de la o literatură lirică, sentimentală la o literatură de tip raţional173 . În fond, susţine Marino acestea sunt şi trăsăturile de bază ale unei culturi medii, adică o cultură care să nu se bazeze numai pe apariţia „imprevizibilă” a geniilor, ci să se dezvolte ca „un fenomen colectiv, de un nivel mediu cât mai ridicat”174, care să formeze specialişti şi tehnicieni în domeniile culturale. Deşi analiza lui Marino e

ideea că Revoluţia din decembrie a pornit ca o revoltă anti-comunistă, dar a fost transformată într-o victorie a anticeauşismului şi confiscată de către

ste în mare măsură exactă, absenţa acestor specialişti în multe domenii fiind o realitate, ideocriticul trece cu vederea un lucru esenţial, pe care nu-l aminteşte decât în treacăt, şi anume faptul că aceşti viitori specialişti ar trebui să se formeze în cadrul sistemului de învăţământ, sistem care, din păcate, nu a izbutit să se reformeze decât parţial şi insuficient.

Un alt aspect esenţial al activităţii lui Adrian Marino, după 1989, îl reprezintă publicistica politică. Încă din primele zile de după revoluţie, s-a aflat în primele rânduri ale celor care demascau şi denunţau pericolul instaurării neo-comunismului în România. Cu experienţa sa de viaţă şi cu luciditatea care-l caracterizau, Marino a înţeles că experienţa comunismului nu se poate uita uşor,că există generaţii de tineri care nu cunoşteau sensul unor noţiuni ca proprie-tate, mică-proprietate, societate deschisă, vot democratic, pluralism politic etc. A scris articole de presă, încercând să facă toate aceste noţiuni inteligibile şi accesibile unui public cât mai larg, unui public care abia începea să înveţe abecedarul democraţiei şi a societăţii deschise. Începând cu 1 februarie 1992, s-a implicat în funcţionarea ziarului Tribuna Ardealului, colaborând periodic şi la Dreptatea (organul PNŢCD) sau la Patria. A scris editoriale şi articole în care şi-a afirmat atât opoziţia faţă de regimul politic de stânga instaurat în România o dată cu venirea la putere a lui Ion Iliescu, cât şi adeziunea pentru o adevărată opoziţie democratică faţă de orientările de stânga. La un an de la Revoluţie, în ziarul Dreptatea scria despre „decepţii şi speranţe”, afirmând

173 Idem. 174 Idem, p. 307.

LXIII

reformiştii neocomunişti care se aflau atunci la putere. Pe de altă parte, „deşi decepţionat pe termen scurt”175 , Marino se consideră, pe termen lung, „un optimist”

umai în plan cultural, ci şi istoric şi politic. N

, fiind convins că adevărata opoziţie anticomunistă se va regrupa şi că, în scurt timp, o nouă conştiinţă individualistă, cu adevărat pluralistă, se va forma şi se va dezvolta, „înmormântând definitiv comunismul”176.

Marino nu s-a mulţumit numai să critice direcţia evoluţiei societăţii româneşti în plan cultural şi politic, direcţie care, în absenţa unei schimbări profunde de mentalitate, tindea să-şi piardă sensul, ci, făcând o paralelă istorică şi culturală cu momentul paşoptist, propune soluţii pentru impasul în care se găsea societatea românească. Admiţând că istoria se repetă, Marino face o apropiere a momentului paşoptist de istoria contemporană şi observă, cu extre-mă obiectivitate şi luciditate, că acelaşi spirit al „începutului” şi al „întemeie-reii” reprezintă caracteristici comune ale celor două perioade istorice. Întrevede şansa istorică ca, prin reiterarea unui nou paşoptişm şi adoptarea valorilor acestuia, societatea contemporană românească să-şi găsească o nouă direcţie de dezvoltare. Prin neopaşoptism, Marino înţelege „europenizare imperios necesa-ră, fundamentală, sistematică”177 şi adaptare a structurilor sociale şi politice la condiţiile impuse unei societăţi moderne, autentice. Marino ştie însă că, în afara consolidării unei baze sociale solide, orice liberalism paşoptist este imposibil178. Pledoaria pentru neopaşoptism constituie pentru Adrian Marino una dintre ideile de forţă ale gândirii sale ideologice. Mişcarea paşoptistă repre-zintă în viziunea lui Marino un exemplu elocvent prin care elitele româneşti s-au „sincronizat” cu lumea occidentală nu n

eopaşoptismul ar putea reprezenta o nouă şansă istorică pentru România. Marino nu încetează să-şi arate admiraţia faţă de generaţia paşoptistă, socotindu-se, el însuşi, un „neopaşoptist”.

Marino şi-a afirmat cu tărie ideile în toate articolele politice, susţi-nându-şi fără încetare punctele de vedere: necesitatea integrării europene, afirma-rea culturală sau sprijinirea politică a formării unei puternice clase de mijloc.

S-a implicat activ şi în sfera politică (mai întâi ca membru PNŢCD) sau publică (prin luări publice de atitudine)179, contribuind la înfiinţarea din iniţiativa Doinei Cornea a Forumului Democrat Antitotalitar din România. FDAR a reprezentat la acea vreme (august 1990) prima grupare a forţelor 175 Adrian Marino, Decepţii şi speranţe, în Dreptatea, nr. 279, 12 ianuarie 1991, p.1, 3. 176 Ibidem, p. 3. 177 Pentru neopaşoptism în Al treilea discurs, p. 148 178 Idem, p. 162. 179 Vezi articolele În apărarea doamnei Doina Cornea din România liberă (29 ianuarie 1993) sau Solidari cu doamna Doina Cornea în Tribuna Ardealului (30 ianuarie 1993)... Sau protestul scris şi publicat, Cuvinte de protest, cuvinte de îndurerare, cuvinte de mânie, în Dreptatea (28 iunie 1990) în legătură cu violenţele din Piaţa Universităţii din Bucureşti.

LXIV

politice democratice din România la care au aderat 14 partide, reprezentând nucleul în jurul căruia s-a organizat mai târziu Convenţia Democratică. Analizând articolele sale ideologice se poate observa cum, dintr-un simpatizant cu vechime al creştin-democraţiei a preferat să se replieze înspre zona de orientare liberală (mai modernă, ca viziune, în raport cu evoluţia actuală a societăţii româneşti). Era convins că proprietatea şi respectul proprietăţii reprezintă în România piatra de încercare în vederea schimbării mentalităţii unui popor învăţat să gândească timp de 40 de ani printr-o ideologie unică, cea a partidului şi pentru care noţiuni ca „proprietate privată” şi „proprietate de stat” se confundau încă. Una dintre concluziile la care ajunge Marino, la cinci ani de la „evenimentele” din decembrie, a fost sintetizată într-o formulă care, dincolo de simplitatea ei, exprimă un adevăr incontestabil: „O revoluţie care nu schimbă regimul proprietăţii nu este o revoluţie”180. Una dintre ideile pe care Marino le-a susţinut cu consecvenţă, dar şi cu solide argumente, atât de natură istorică, cât şi politică sau socială, o reprezintă ideea susţinerii dezvoltării unei clase şi culturi medii în România. Marino consideră că ridicarea nivelului cultural al României este în strânsă legătură cu „dezvoltarea unei culturi medii”181 care să funcţioneze ca o alternativă la postcomunismul cultural, considerat ca o prelungire a vechilor mentalităţi şi ca o încercare de păstrare a fostelor privilegii ale culturii oficiale. În 1993, când avansa aceste idei, Marino era încă convins că, în „ordinea culturală”182, prăbuşirea regimului n-a antrenat şi multaşteptatele schimbări de mentalitate. Pentru ca aceste schimbări să se producă, Marino crede că ar fi necesară impunerea unei culturi de tip „liberal”, independentă. Din păcate, susţine Marino, această cultură liberă şi liberală nu are şanse să se impună în faţa vechii mentalităţi a culturii paternaliste din cauza absenţei unui cadru adecvat legislativ (care să asigure independenţa culturii de politic), a absenţei unei independenţe financiare a oamenilor de cultură, precum şi a lipsei unei pături m 183edii (de intreprinzători în domeniul cultural) . Viziunea

, iniţiatorul acestui mare proiect

liberală spre care înclina dintr-o necesitate firească, lăuntrică, dar şi dintr-o lucidă cunoaştere a situaţiei istorice, va constitui pentru Adrian Marino un nou reper ideologic în jurul căruia îşi va organiza ideile politice şi îşi va consolida propria concepţie.

De departe, însă, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte avansate de Adrian Marino, după 1989, rămâne studierea şi cercetarea „ideii de libertate şi de cenzură” în România. Din păcate, însă

180 Adrian Marino, O „revoluţie” care nu schimbă regimul proprietăţii nu este o revoluţie, în Românul liber, Anul XI, nr. 1, 1995, p. 3, 5. 181 Adrian Marino, Descoperirea Europei, Craiova: Aius, 2006, p. 25. 182 Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, p. 202. 183 Idem, p. 203.

LXV

cultural d

când elitele politice româneşt

grafie rom

gândire exprimate de Adrian Marino, chiar dacă, în vederea elabo-

e istoria ideilor a plecat dintre noi înainte să-l ducă la îndeplinire. A rămas, ca o schiţă de proiect, trasarea începuturilor ideii de libertate în ţările româneşti, precum şi viziunea unei radiografii complete a acestor idei care ar fi trebuit să se încheie cu perioada comunistă.

Importanţa acestui proiect este enormă pentru cultura română. În primul rând, după cum a reuşit deja Marino să sugereze, ar demonstra prin surse documentare că a existat un început al ideii de libertate care, în funcţie de dezvoltarea istorică a celor trei provincii româneşti, a prezentat aspecte diferite, dar extrem de importante în plan politic şi cultural. O conştiinţă a ideii de libertate, chiar dacă în formă embrionară (neconceptualizată), apare, după cum arată Marino, chiar din vremea apariţiei primelor cronici româneşti. În al doilea rând, dezvoltarea şi manifestarea ideii de libertate a fost percepută şi la noi, ca şi în alte ţări, ca avansând în paralel cu constrângerile (de natură religioasă sau politică) sau cu diferitele manifestări sau forme ale cenzurii. În al treilea rând, au existat momente în evoluţia istorică a României

i au gândit într-o manieră similară cu elitele europene, sincronizându-se cu mişcările de idei ale Europei. Generaţia cea mai „europeană” din acest punct de vedere o reprezintă, susţine Marino, generaţia paşoptistă, când elitele politice româneşti simţeau şi gândeau în spirit european.

Aşa cum ne-a obişnuit încă din studiile de critică a ideilor literare, Marino atrage atenţia chiar din Prefaţă că şi-a conceput proiectul de cercetare a ideii de libertate şi de cenzură într-un spirit polemic şi militant. Polemica şi militantismul reprezintă, de altfel, cele două principii directoare care unifică întreaga sa operă, conferindu-i o coerenţă conceptuală şi ideatică de principiu. În general, Marino combate polemic cu scopul mărturisit de a îndrepta neajun-suri, de a umple goluri sau lipsuri, polemica sa fiind întotdeauna una creativă. În cazul acestei din urmă lucrări, ideologul îşi propune să polemizeze cu toţi cei care contestă existenţa unei tradiţii ideologice liberale româneşti184. În plus, înţelege să ofere o ripostă ideologiilor de extremă dreapta sau stânga care s-au impus, cu unele excepţii istorice, aproape alternativ în lumea românească. Polemică este şi dorinţa de a demonstra că există o bogată şi interesantă biblio-

ânească în domeniu, bibliografie pe care unii cercetători, neavizaţi, par să o ignore. Militantismul lucrării se afirmă, mai ales prin „angajamentul” cu care Marino înţelege să susţină şi să apere, în pofida modelor sau a diferite-lor grupări culturale, „afirmarea libertăţii de conştiinţă, de gândire şi exprimare185.

Indiscutabil, Libertate şi cenzură în România. Începuturi, lucrare apărută după moartea autorului, reprezintă cu adevărat demarajul în forţă şi de anvergură al unui proiect cultural şi ideologic care se cere continuat în liniile direcţiei de

184 Libertate şi cenzură în România. Începuturi, Iaşi: Polirom, 2005, p. 8. 185 Idem, p. 9.

LXVI

rării une rale de evoluţie a ideii de libertate şi de cenzură în România

a pe sine, ar şi uşoara autoironie la care apela adeseori pentru a se feri de credinţa în uzii ieftine sau false. Ideologul cu perucă al secolului al XVIII-lea reprezintă

arte potrivită a personalităţii sale: voltairian în spirit, raţionalist în ândire, sceptic în raporturile cu oamenii, liber-cugetător şi solitar.

lorina Ilis

i lucrări gene, punctul de pornire ideologic, fundamental liberal, mai poate fi nuan-

ţat sau adaptat rigorilor de concepţie şi de sistem a unei lucrări generale de acest tip.

VIII. Omul Înţelegerea personalităţii culturale a lui Adrian Marino se poate face

numai analizându-i întreaga evoluţie intelectuală şi aprofundându-i opera. În tot ceea ce a scris, Adrian Marino s-a identificat cu viziunea, cu ideile şi cu concepţiile sale. Omul Adrian Marino n-a trăit în afara cărţilor pe care le-a conceput. Dar, pe de altă parte, fiecare idee din scrierile sale, de la cele mai banale până la cele care i-au consolidat imaginea de critic de idei, a fost trăită autentic şi asumată interior cu toată responsabilitatea. Poate că unul dintre cele mai precise portrete şi-l face Marino însuşi: „Nu sunt decât un critic de idei literare (categorie încă neratificată), pe care – în cazul meu – aş asimila-o unei formule predominant ideologice. Cred că pot afirma că sunt un mic ideolog, speţă de teoretician situată între filozoful profesionist, riguros şi eseistul literar, spontan şi improvizat. Prototipul ar fi ideologul cu perucă al secolului al XVIII-lea, cu care-mi pare a surprinde anumite afinităţi.” 186 Citind aceste declaraţii nu poţi să nu remarci fineţea lucidităţii cu care se cunoştedilo imagine fog F

186 Carnete europene, p. 29.

LXVII

Bibliografie

1. Al. Călinescu, Adrian Marino, Critica ideilor literare în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1975.

2. Antoine Compagnon, Demonul teoriei, Cluj: Editura Echinox, 2007. 3. Jean-Pierre Cometti, Pour un nouveau comparatisme, în Critique, nr.

502, 1989. 4. Roland Barthes, S/Z, în Oeuvres complètes, Tome II, 1966-1973,

Edition établie et présenté par Eric Marty, Paris: Editions du Seuil, 1994.

5. Felix Martinez Bonati, Hermeneutics Criticism and the Description of Form, în Interpretation of Narrative, Edited by Mario J. Valdés and Owen J. Miller, Toronto, Buffalo, London: University of Toronto Press, 1976.

6. Etiemble, Ouverture/s/ sur un comparatisme planétaire, Paris: Christian Bourgois Editeur, 1988.

7. Rodica Frenţiu, Tatakau hikaku bungaku. Adrian Marino and the Militant Comparativism in Japan, în Philobiblon, vol. XII, 2007.

8. Julia Kristeva, La semiologie: science critique et/ ou critique de la science, în Tel Quel. Théorie d’ensemble, Paris: Editions du Seuil, 1968.

9. Philippe Lejeune, Pactul autobiografic, Bucureşti: Editura Univers, 2000. 10. Mircea Martin, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare I, A-G

(Bucureşti, Ed. Eminescu, 1973), în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 1, 1973.

11. Florin Mihăilescu, Adrian Marino: Dicţionar de idei literare, în Viaţa românească, an. XXVI, nr. 7, 1973.

12. F. Mussner, Histoire de l’herméneutique, Paris: Les Editions du CERF, 1972.

13. Octavian Paler, Noii bonjurişti, în Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti 1990-1995, Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova: Editura Aius, 1996.

14. Cristian Petru, Observaţii la o „hermeneutică a hermeneuticii lui Mircea Eliade”, în Revista de filozofie, Tomul XXVIII, nr. 1, 1981.

15. Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova: Editura Aius, 1993.

16. Duicu Serafim, Dicţionarul de idei literare - o lucrare monumentală, în Steaua roşie, nr. 80, 1973.

17. Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1974.

LXVIII

18. Eugen Simion, Literatura de călătorie, în Luceafărul, nr. 50, 1975. 19. Monica Spiridon, Interpretarea fără frontiere, Cluj: Editura Echinox,

1998. 20. Alex. Ştefănescu, O hermeneutică a hermeneuticii, în România

literară, An XIII, nr. 16, 1980. 21. Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Bucureşti: Humanitas, 1995.

Din opera lui Adrian Marino:

1. Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi: Polirom, 2001.

2. The Biography of the Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Translated from Romanian by Virgil Stanciu and Charles M. Carlton, Albany, State University of New York Press, 1996.

3. Carnete europene. „Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975”, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1976.

4. Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova: Editura Aius, 2000.

5. Critica ideilor literare, Cluj: Editura Dacia, 1974. 6. Critică şi sociologie, în Tribuna, XXVIII, nr.5, 2 februarie, 1984 7. Decepţii şi speranţe, în Dreptatea, nr. 279, 12 ianuarie 1991. 8. Descoperirea Europei, Craiova: Editura Aius, 2006. 9. Dicţionar de idei literare, I, A-G, Bucureşti: Editura Eminescu, 1973. 10. "Doar prin comparaţii, raportări şi încadrări în scheme universale

adevărata personalitate poate fi definită şi evaluată în spiritul obiectivităţii şi al diferenţierii specifice", (Interviu de Mircea Popa), în Tribuna, nr. 1, 1985.

11. „Există astăzi tendinţa de a avea o inflaţie de rezistenţi”, (Interviu de Gabriela Păsărin) în Literatorul, nr. 3, 1991.

12. Herméneutique et lecture simultanée în Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 4, 1977.

13. Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1987. 14. Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1980. 15. L’herméneutique de Mircea Eliade, Paris: Gallimard, 1980. 16. H. Sanielevici, în Jurnalul literar, nr. 43, 1939. 17. Introducere în critica literară, Bucureşti: Editura Tineretului, 1968. 18. Libertate şi cenzură în România. Începuturi, Iaşi: Polirom, 2005. 19. „Monumente, nu documente” (Interviu de Viorel Cacoveanu) în

Steaua, nr. 11, 1988. 20. Noi perspective ale poeticii, în Tribuna, XXVII, nr. 10, 10 martie, 1983.

LXIX

21. O „revoluţie” care nu schimbă regimul proprietăţii nu este o revoluţie, în Românul liber, Anul XI, nr. 1, 1995.

22. O singură lume – o singură literatură (Interviu de Constantin M. Popa) în Meridian, nr. 14, 1990.

23. ¡Olé! España, Bucureşti: Editura Eminescu, 1974. 24. Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale,

Iaşi: Polirom, 2005. 25. Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi: Polirom, 1996. 26. Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Iaşi:

Polirom, 2004. 27. Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti 1990-1995.

Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova: Editura Aius, 1996. 28. Soarta teoriei literare, în Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură

română, Iaşi: Polirom, 1996. 29. Teoria literaturii revine, în Cotidianul, VII, nr. 156, 10 iulie 1997. 30. „Urmărind mereu o documentare metodică, tenace, îndârjită, cu un

plan precis în faţă” (Interviu de Nicolae Florescu) în Revista de istorie şi teorie literară, XXXIII, 2, 1985.

31. Viaţa unui om singur, Iaşi: Polirom, 2010.

LXX

Notă asupra ediţiei

Bio-bibliografia Adrian Marino (1939-2005) reprezintă rezultatul

unui efort de documentare şi cercetare care se întinde pe parcursul mai multor ani. Această lucrare a fost iniţiată la sugestia directorului BCU „Lucian Blaga”, prof. univ. dr. Doru Radosav, care a sprijinit preluarea întregului fondul docu-mentar şi de arhivă Adrian Marino. Structura lucrării a fost realizată, în mare parte, în colaborare cu Adrian Marino. Dorinţa criticului a fost aceea de a se elabora o Bio-bibliografie a întregii sale activităţi editoriale şi publicistice, precum şi un repertoriu bibliografic al referinţelor despre operă. Am încercat să respectăm sugestiile sale şi am conceput această lucrare tematic, o lucrare care să inventarieze şi să descrie analitic întreaga activitate editorială şi publicistică a lui Adrian Marino, la care să se adauge şi referinţele despre operă. Începând cu anul 2007, am elaborat un proiect mai amplu care să conţină, pe lângă această lucrare, conceptul unei baze de date complete asupra activităţii sale, precum şi asupra proiectelor culturale concepute de Adrian Marino în ultima perioadă a vieţii, înscriind întregul demers de cercetare în competiţia CNCSIS. Proiectul a fost acceptat, intrând în seria de granturi IDEI-PN II, finanţarea obţinută permiţându-ne să definitivăm şi să publicăm lucrarea de faţă.

Această Bio-Bibliografie cuprinde două părţi, din care prima consem-nează opera lui Adrian Marino, începând cu 1939 (anul debutului publicistic) şi încheind cu 2005 (anul dispariţiei sale), iar cea de-a doua cuprinde referinţele la viaţa şi activitatea criticului şi ideologului român. Toate referinţele apărute după martie 2005 vor putea fi adunate, ulterior, într-un supliment bibliografic.

În privinţa organizării primei părţi a volumului (Opera lui Adrian Marino), am ţinut cont de anumite criterii generale de metododologie biblio-grafică: a) separarea operei în volume şi în periodice, apoi, separarea creaţiei în funcţie de limba de publicare (în limba română sau în limbi străine), b) în cadrul capitolelor, titlurile au fost expuse cronologic. Totodată, am ordonat opera publicată în volume după criteriul de formă (monografii, capitole şi contribuţii în alte volume sau participări de congrese, colocvii şi seminarii), operându-se, în prealabil, o separare pe criteriul limbii de apariţie. Activitatea publicistică a fost ordonată tematic, urmărindu-se marile direcţii de gândire ale lui Adrian Marino. Termenii utilizaţi, precum şi structura acestora au fost stabiliţi încă din faza de pregătire a lucrării, la sugestiile lui Adrian Marino. Din respect pentru memoria sa, am preferat să păstrăm acest criteriu tematic, chiar dacă nu corespunde întrutotul normelor de clasificare tradiţionale.

În ceea ce priveşte a doua parte a volumului (Despre viaţa şi opera sa), după separarea necesară în volume şi periodice, am preferat, la sugestia lui

LXXI

Adrian Marino, ca aranjarea informaţiilor bibliografice să se realizeze în funcţie de cronicile, recenziile sau studiile scrise pe marginea cărţilor sale. Această aranjare este una cronologică. Într-un scurt capitol final (In memoriam), au fost adunate intervenţiile din presă prilejuite de moartea criticului.

Am dorit să consemnăm exhaustiv opera lui Adrian Marino, dar, după toate probabilităţile, avându-se în vedere frecvenţa mai greu de urmărit a multor periodice româneşti apărute mai ales după 1990, respectiv lipsa multora dintre acestea din biblioteci sau lipsa anumitor numere, acest principiu al exhaustivităţii nu a putut fi respectat într-atât cât ne-am fi dorit. E un fapt deja cunoscut şi acceptat în discursul literaturii de specialitate că, după cum afirma şi Adrian Marino în capitolul destinat bibliografiei în Biografia ideii de literatură, vol. 4, destinul acestor bibliografii istorico-literare, ca şi al oricărei bibliografii din lume, este de a nu fi niciodată complete. Nu afirmăm acest lucru drept o scuză pentru eventualele scăpări, ci ca pe o posibilă explicaţie atunci când, inevitabil, se vor constata anumite omisiuni sau inevitabile inexactităţi (în cazul în care nu am avut publicaţia, ne-am bazat exclusiv pe notiţele lui Adrian Marino).

În plus, pentru articolele publicate de Adrian Marino în străinătate, precum şi în cazul referinţelor despre opera sa, apărute în afara graniţelor ţării, am avut la dispoziţie doar dosarele din arhiva „Adrian Marino” existente în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. E posibil să nu fi avut acces la tot ceea ce s-a scris despre Adrian Marino în străinătate, mai ales în cazul unor publicaţii de circulaţie mai redusă (în această situaţie, ar putea să se constate, din nou, unele omisiuni).

Aria cercetărilor noastre se întinde pe întreg peisajul revuistic al literaturii române de dinainte de 1989, iar, după aceea, au fost avute în vedere inclusiv publicaţiile cotidiene sau simple ziare de informaţii la care a colaborat Adrian Marino sau în care s-a scris despre viaţa şi activitatea sa. Această muncă a fost destul de anevoioasă, mai ales din cauza unor numere sau pagini lipsă din publicaţiile consultate. În plus, unele titluri şi-au încetat, după puţine numere, apariţia, ceea ce, uneori, explică absenţa acestora din fondurile bibliotecilor.

Lucrarea este însoţită şi de indici. Cu indicii de autori, de reviste, de titluri (articolele publicate în periodice) şi de subiecte (din opera lui Adrian Marino), această lucrare prezintă o vizibilitate bibliografică extinsă pe trei nivele de selecţie (alfabetic, cronologic şi tematic). Un lucru demn de remarcat este şi descrierea analitică a intrărilor bibliografice, fapt care permite, în cazul articolelor publicate de Adrian Marino, o cât mai bună apreciere a conţinutului acestora. Menţionăm că atunci când, din titlu, se poate deduce cu uşurinţă subiectul articolului am omis, pentru a nu îngreuna textul, descrierile analitice.

LXXII

Am adoptat standardele de indexare bibliografice curente, dar, în anumite situaţii, am preferat să utilizăm standarde care să se adapteze la structura şi concepţia lucrării.

Dublată de o versiune electronică, această lucrare va constitui, credem, o importantă sursă de referinţă atât pentru cercetătorii operei lui Adrian Marino, precum şi pentru toţi cei interesaţi de istoria criticii literare româneşti din a doua parte a secolului trecut.

LXXIII

A. Opera lui Adrian Marino

1

I. În volume

În limba română 1.1. Monografii, sinteze critice 1. Viaţa lui Alexandru Macedonski. Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966, 624 p.

2. Opera lui Alexandru Macedonski. Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967, 760 p.

3. Introducere în critica literară. Bucureşti, Editura Tineretului, 1968, 556 p.

4. Modern, Modernism, Modernitate. Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969, 136 p.

5. Dicţionar de idei literare, I, A-G. Bucureşti, Editura Eminescu, 1973, 1087 p.

6. Critica ideilor literare. Cluj-Napoca, Dacia, 1974, 428 p.

7. !Olé! España. Bucureşti, Editura Eminescu, 1974, 160 p.

8. Carnete europene. Cluj-Napoca, Dacia, 1976, 372 p.

9. Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual. Bucureşti, Albatros, 1978, 365 p.

10. Hermeneutica lui Mircea Eliade. Cluj-Napoca, Dacia, 1980, 480 p.

11. Hermeneutica ideii de literatură. Cluj-Napoca, Dacia, 1987, 552 p.

12. Biografia ideii de literatură. Vol. 1: Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea, Umanismul, Clasicismul, Barocul. Cluj-Napoca, Dacia, 1991, 340 p.

13. Biografia ideii de literatură. Vol. 2 : Secolul Luminilor, Secolul 19. Cluj-Napoca, Dacia, 1992, 360 p.

14. Evadări în lumea liberă. Iaşi, Institutul European, 1993, 258 p.

15. Biografia ideii de literatură. Vol. 3. Partea I : Secolul 20. Cluj-Napoca, Dacia, 1994, 359 p.

16. !Olé! España. Ed. a 2-a revăzută şi adăugită de autor. Craiova, Aius, 1995, 168 p.

17. Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale. Iaşi,

2

Polirom, 1995, 225 p.

18. Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română. Iaşi, Polirom, 1996, 370 p.

19. Biografia ideii de literatură. Vol. 4. Partea II : Secolul 20. Cluj-Napoca, Dacia, 1997, 339 p.

20. Biografia ideii de literatură. Vol. 5. Partea III : Secolul 20. Cluj-Napoca, Dacia, 1998, 234 p.

21. Comparatism şi teoria literaturii. Iaşi, Polirom, 1998, 292 p. Titlul original în limba franceză: Comparatisme et théorie de la littérature.

22. Biografia ideii de literatură, Vol. 6. Partea IV : Problema definiţiei literaturii, criza definiţiei literaturii, antiliteratura (cu un epilog). Cluj-Napoca, Dacia, 2000, 284 p.

23. Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă . Craiova, Aius, 2000, 96 p.

24. Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Iaşi, Polirom, 2001, 200 p.

Coautor : Sorin Antohi.

25. Carnete europene. Ed. a 2-a, cu un post-scriptum al autorului. Bucureşti, Noul Orfeu, 2003, 253 p.

Reeditarea volumului editat în 1976 la editura Dacia din Cluj.

26. Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual. Ed. a 2-a, cu un post-scriptum al autorului. Bucureşti, Polirom, 2004, 316 p.

27. Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale. Ed. a 2-a, revăzută şi întregită, cu un post-scriptum al autorului. Iaşi, Polirom, 2005, 282 p.

1.2. Studii în antologii şi volume colective 28. Actualitatea literară. În : Adrian Marino, Ion Pascadi, Ion Dodu Bălan, Leon

Baconsky, Matei Călinescu, Ion Vlad, Literatura în actualitate. Cluj-Napoca, Dacia, 1971, p. 5-22.

29. Anchetă literară. În : Colocviu critic. Opera durabilă. Bucureşti, Editura Eminescu, 1971, p. 103-120.

Au răspuns: Ion Dodu Bălan, Nicolae Balotă, Eugen Barbu, Nina Cassian, Liviu

3

Călin, Ovid S. Crohmălniceanu, Ştefan Aug. Doinaş, Ion Ianoşi, Alexandru Ivasiuc, Adrian Marino, Aurel Martin, Ion Negoiţescu, Alexandru Piru, Cornel Regman, Al. Rosetti, Paul Schuster, Szémlér Ferenc, Virgil Teodorescu.

30. Barocul; Clasic; Clasicismul; Clasicitate; Clasic şi modern. În : George Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, Baroc, Romantism. Cluj-Napoca, Dacia, 1971, p. 56-249.

31. Procesul creaţiei. În : Gheorghe Stroia, coord., Creaţie şi ideaţie. Bucureşti, Minerva, 1971, p. 87-110.

32. Spiritul macedonskian. În : Florea Firan, coord., Comentarii macedonskiene. Bucureşti, Minerva, 1971, p. 23-28.

33. Funcţiile poeziei. În : Adriana Mitescu, ed., Poeţi şi critici despre poezie. Bucureşti, Albatros, 1972, p. 203-208.

Ediţie îngrijită şi prefaţă de Adriana Mitescu.

34. "Critica ideilor literare este cea mai sincronică, mai adaptată şi mai necesară formă de critică în faza actuală a spiritului literar de pretutindeni". În : Constantin Dumitrache, Conştiinţa artistică, prin operă. Craiova, Scrisul Românesc, 1979, p. 77-85.

35. O "revoluţie" privită la T.V. În : Pavel Chihaia, Faţa cernită a libertăţii. 20 convorbiri la "Europa liberă". Bucureşti, Jurnalul literar, 1991, p. 91-99.

36. O "revoluţie" privită la T.V. În : Pavel Chihaia, Faţa cernită a libertăţii. 20 convorbiri la "Europa liberă". Ed. a 2-a. Bucureşti, Jurnalul literar, 1992, p. 98-106.

37. Un mare exemplu. În : Corneliu Coposu în faţa istoriei. Bucureşti, Metropol, 1996, p. 379-380.

38. Lăteşti, 4 iulie 1958; Lăteşti, 26 martie 1962. În : Scrisori către Tudor Vianu. Vol. III : 1950-1964. Bucureşti, Minerva, 1997, p. 188-189; 290-291.

39. Trei critici literari văzuţi de T. Vianu. În : Tudor Vianu în conştiinţa criticii. Bucureşti, Floarea Darurilor, 1997, p. 157-159.

Prefaţă de Zoe Dumitrescu Buşulenga. Antologie de Emil Moangă şi Daniel Cristea-Enache. Coordonator: Dan Grigorescu.

40. Tudor Vianu: "Filosofie şi poezie". În : Tudor Vianu în conştiinţa criticii. Bucureşti, Floarea Darurilor, 1997, p. 148-157.

Prefaţă de Zoe Dumitrescu Buşulenga. Antologie de Emil Moangă şi Daniel Cristea-Enache. Coordonator: Dan Grigorescu.

4

41. Cred că şansa culturii noastre o constituie romanul şi eseul de toate speciile. În : Romulus Diaconescu, O lume a dialogului. Bucureşti, Cartea Românească, 1998, p. 25-32.

Cuprinde interviuri cu: Silviu Purcărete, Octavian Paler, Adrian Marino, Mihai Şora, Adriana Babeţi, Augustin Buzura, Gabriel Dimisianu, Andrei Pleşu, Laurenţiu Ulici, Ştefan Augustin Doinaş, Nicolae Breban, Eugen Uricaru, Mircea Mihăieş, Mihai Sin, Nicolae Manolescu.

42. [Despre Holocaust]. În : Semnal! Bucureşti, Vivaldi, 2000, p. 99-103. Antologie.

43. Brâncuşi - interpretat de Mircea Eliade. În : Constantin Zărnescu, ed., Brâncuşi şi Transilvania. Cluj-Napoca, Grinta, 2001, p. 61-64.

Antologie de Constantin Zărnescu.

44. Două Românii ideologice. În : Iordan Chimet, Dosar Mihail Sebastian. Bucureşti, Universal Dalsi, 2001, p. 57-59.

1.3. Cuvânt înainte. Prefeţe. Studii introductive 45. Studiu introductiv. În : Alexandru Macedonski, Opere. Vol. I-II. Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1966, p. 7-288. Studiu introductiv, ediţie critică, note şi variante, cronologie şi bibliografie de

Adrian Marino.

46. Prefaţă. În : George Călinescu, Scriitori străini. Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1967, p. 5-23.

Antologie şi text îngrijit de Vasile Nicolescu şi Adrian Marino; prefaţă de Adrian Marino.

47. Prefaţă. În : Alexandru Macedonski, Versuri. Bucureşti, Editura Tineretului, 1967, p. 5-15.

Ediţie îngrijită şi prefaţă de Adrian Marino.

48. Prefaţă. În : Alexandru Macedonski, Excelsior. Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, p. XIX-XLXIX.

Ediţie îngrijită de Adrian Marino.

49. Prefaţă. În : George Călinescu, Studii de literatură universală. Bucureşti, Albatros, 1972, p. V-XXVI.

50. Prefaţă. În : Meliusz Jozsef, Oraşul pierdut în ceaţă. Bucureşti, Kriterion, 1974, p. 5-10.

5

În româneşte de C-tin Olariu.

51. Prefaţă. În : Alexandru Macedonski, Versuri. Bucureşti, Minerva, 1975. Ediţie îngrijită de Elisabeta Brâncuş şi Adrian Marino.

52. Prefaţă. În : Jean Rousset, Literatura barocă în Franţa. Circe şi păunul. Bucureşti, Univers, 1976, p. 5-11.

53. [Selecţia textelor]. În : Alexandru Macedonski, Versuri şi proză. Ed. a 2-a. Bucureşti, Albatros, 1976.

Antologie, studiu introductiv şi note de Mircea Anghelescu. Texte stabilite de Adrian Marino. XLVIII, 210 p.

54. Cuvînt înainte. În : André Helbo, Michel Butor. Spre o literatură a semnului. Cluj-Napoca, Dacia, 1978, p. 5-7.

55. [Selecţia textelor]. În : Alexandru Macedonski, Versuri şi proză. Ed. a 3-a. Bucureşti, Albatros, 1987.

Antologie, studiu introductiv şi tabel cronologic de Mircea Anghelescu. Texte stabilite de Adrian Marino.

56. Prefaţă. În : Irina Van Goeree, Trandafirul de la Agapia. Cluj-Napoca, Gloria, 1992, p. 5-6.

57. Cuvînt înainte. În : Köllö Károly, Confluenţe literare. Studii de literatură comparată româno-maghiară. Bucureşti, Kriterion, 1993, p. 5-8.

58. Cuvînt înainte. În : Mircea Carp, Vocea Americii în România (1969-1978). Iaşi,

Polirom, 1997, p. 5-7.

1.4. Interviuri 59. Adrian Marino: "A fost o schimbare de regim, nu şi o revoluţie în profunzime".

În : Cristina Rhea, 22 de martori la Destin: Interviuri. Bucureşti, Curtea Veche, 2000, p. 164-173.

Interviu.

60. Adrian Marino: "Monumente, nu documente". În : Viorel Cacoveanu, Interviuri literare. Slobozia, Pod peste suflete, 2001, p. 54-69.

6

În limbi străine

2.1. Monografii, sinteze critice 61. Kritik der literarischen Begriffe. Cluj-Napoca, Dacia, 1976, 180 p. Ediţia în limba germană din Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974.

62. La critique des idées littéraires. Bruxelles, Editions Complexe, 1977, 428 p.

63. Bevezetés az irodalomkritikába. Bucureşti, Kriterion, 1979, 530 p. Traducere în limba maghiară a volumului Introducere în critica literară, Bucureşti,

Editura Tineretului, 1968.

64. L'herméneutique de Mircea Eliade. Paris, Gallimard, 1981, 421 p.

65. Etiemble ou le comparatisme militant. Paris, Gallimard, 1982, 259 p.

66. Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres . Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982, 225 p.

Traducere din română de Annie Bentoiu.

67. Comparatisme et théorie de la littérature. Paris, Presses Universitaires de France, 1988, 391 p.

68. Teoria della letteratura. Bologna, Il Mulino, 1994, VI, 503 p.

69. The Biography of "the Idea of Literature" From Antiquity to the Baroque. Albany, State University of New York Press, 1996, XIV, 336 p.

70. Moderno, Modernizam, Modernost. Beograd, Narodna Knijga, 1997, 132 p.

2.2. Colaborări la antologii şi volume colective 71. Esztétizmus. În : Világirodalmi Lexikon. Vol. II. Budapest, Akadémiai Kiadó,

1972, p. 1262-1265.

72. Lecture [lettre L]. În : Robert Escarpit, ed., Dictionnaire International des Termes Littéraires. The Hague, Paris, Mouton, 1973, p. 14-22.

73. Izlés [Le Goût]. În : Világirodalmi Lexikon. Vol. V. Budapest, Akadémiai Kiadó,

7

1977, p. 464-466.

74. Expresionismus und Rumänische Avantgarde. În : Zoran Konstantinovic, hrsg., Expressionismus im Europäischen Zwischenfeld. Innsbruck, 1978, p. 87-93.

75. Etiemble, les "invariants" et la littérature comparée. În : Le mythe d'Etiemble. Paris, Didier Erudition, 1979, p. 157-167.

76. The Romanian Enlightenment: Ideas about Theatre, Poetry, Literature, Books, Publishing Houses, Reading. În : Pompiliu Teodor, ed., Enlightenment and Romanian Society. Cluj-Napoca, Dacia, 1980, p. 21-39.

77. Wo ist der Ort der "Weltliteratur"? În : Gerhard R.Kaiser, hrsg., Vergleichende Literatur-forschung in der sozialistischen Ländern 1963-1973. Stuttgart, 1980, p. 189-208.

78. Die Rumänische Aufklärung und die "Entdeckung Europas". În : Zoran Konstantinovic, hrsg., Komparatistik. Theoretische Uberlegung und südost-europäische Wechselseitigkeit. Heildelberg, 1981, p. 457-465.

79. Echos marinettiens et échos futuristes dans la littérature roumaine. În : Presence de Marinetti. Lausanne, L'Age d'Homme, 1982, p. 303-325.

80. Etiemble, les invariants, la poétique et la littérature comparée. În : Romul Munteanu, coord., Le comparatisme roumain. Histoire. Problemes. Aspects. Bucureşti, Univers, 1982, p. 30-72.

81. Histoire littéraire et conscience nationale au XVIII-e siècle . În : Geschichte und Funktion der Literaturgeschichts-schreibung. Berlin, 1982, p. 146-155.

82. Les Lumières roumaines découvrent "l'Europe". În : Romul Munteanu, coord., La culture roumaine à l'époque des Lumières. Vol. I. Bucureşti, Univers, 1982, p. 39-61.

83. Les Lumières roumaines et "L'Illustration" de la langue. În : Romul Munteanu, coord., La culture roumaine à l'époque des Lumières. Vol. I. Bucureşti, Univers, 1982, p. 307-361.

84. Mircea Eliade's Hermeneutics. În : Norman J. Girardot, Mac Linscott Ricketts, eds., Imagination and Meaning. The Scholarly and Literary Worlds of Mircea Eliade. New York, The Seabury Press, 1982, p. 19-69.

85. Mircea Eliade und die Säkularisierung der Literatur. În : Die Mitte der Welt. Aufsäze zur Mircea Eliade. Herausgegeben von Hans Peter Duerr. Frankfurt am Main, Surkamp Verlag, 1984, p. 296-313.

8

86. The Necessity of a Hermeneutics of the Idea of Literature. În : Joseph P.Strelka, ed., Literary Theory and Criticism. Festschrift: Presented to René Wellek in Honor of his Eightienth Birthday. Vol. I : Theory. Bern, Frankfurt, New York, 1984, p. 417-437.

87. Tendences esthétiques. În : Les Avant-Gardes Littéraires au XX-e siècle. Vol. II : Théorie. Budapest, Akadémiai Kiadó, 1984.

88. Literature and Ideology in the Republic of Letters. În : François Jost, ed., Aesthetics and the Literature of Ideas. Essays in Honor of A. Owen Aldridge. New York, London and Toronto, University of Delaware Press ; Associated University Press, 1990, p. 214-224.

89. Marxist Ideology and East Comparative Studies. În : Joep Leerssen, Karl Ulrich Syndram, eds., Europa Provincia Mundi. Amsterdam-Atlanta, Ga., 1992, p. 45-51.

Cartea reprezintă o antologie de eseuri de literatură comparată şi europeană publicate cu prilejul aniversării lui Hugo Dyserinck, şeful catedrei de literatură generală şi comparată de la Universitatea din Aachen.

90. Histoire de l'idée de "littérature européenne" et des études européennes. În : Béatrice Didier, coord., Précis de littérature européenne. Paris, Presses Universitaires de France, 1998, p. 13-17.

91. Replantearse la literatura comparada. În : Orientaciones en literatura comparada. Compilación de textos y bibliografia Dolores Romero López. Madrid, Arco/Libros, S.L., 1998, p. 37-85.

92. The Difficulties of the European Integration. În : Ovidiu Pecican, coord., Romania and the European Integration. Cluj-Napoca, European Studies Foundation Publishing House, 1999, p. 13-23.

93. La "letteratura europea" oggi. În : Il mito della letteratura europea. A cura di Franca Sinopoli. Roma, Meltemi, 1999, p. 188-205.

94. Romania. În : Derek Jones, ed., Censorship. A World Encyclopedia. Vol. 3. London, Chicago, Fitzroy Dearborn Publishers, 2001, p. 2042-2048.

2.3. Congrese. Colocvii şi seminarii internaţionale 95. [Intervenţii]. În : Les Lumières en Hongrie, en Europe Centrale et en Europe

Orientale. Actes du Colloque de Mátrafüred, 3-5 novembre 1970. Budapest,

9

Akadémiai Kiadó, 1971, p. 26-69.

96. [Intervenţii]. În : Les Lumières en Hongrie, en Europe Centrale et en Europe Orientale. Actes du Colloque de Mátrafüred, 2-5 octobre 1972. Budapest, Akadémiai Kiadó, 1972, p. 41-43.

97. [Intervenţii]. În : Oú va la civilisation? Rencontres internationales de Genève. Neuchâtel, Editions de la Baconnière, 1972, p. 173-174, 276-277, 301-302.

98. La notion de valeur en littérature comparée. În : Actes de VII-e Congres de l'Association Internationale de Littérature Comparée [Budapest, Akadémiai Kiadó]. 1973, p. 451-453.

99. Aspects modernes de la critique littéraire roumaine. În : Cours d'Été et Colloques Scientifiques - Universitatea Bucureşti [Braşov 21 juillet-16 août 1974]. 1974, p. 22.

100. Modèle et idées littéraires. În : Actes du VII-e Congres International d'Esthétique. Vol. II. Bucureşti, 1977, p. 213-216.

101. L'idea letteraria come modelli. În : Teoria dei modelli, critica, poetiche. Seminario italo-romeno di storia della critica letteraria. Roma, 22 aprilie 1977. Roma, Bulzoni Editore, 1978, p. 35-51.

102. La notion de valeur en littérature comparée. În : Actes du XII-e Congres de l'A.I.L.C. - Montréal - Ottawa, 1973. Vol. II. Stuttgart, 1979, p. 451-455.

103. Comment définir l'avant-garde? În : Actes du VIII-e Congres de l'A.I.L.C. - Budapest 1976. Vol. I. Stuttgart, 1980, p. 881-895.

104. Aspects et idées politiques des Lumières roumaines. În : Transactions of the Fifth International Congress of the Enlightenment, 3, The "Philosophes" and politics. Oxford, The Voltaire Foundation, 1981, p. 356-364.

105. Interpréter et/est moderniser les classiques. În : Proceedings of the IX-th Congress of the International Comparative Literature Association. Innsbruck - 1979. Innsbruck, 1981, p. 77-82.

106. Un point de vue roumain. În : Association internationale des critiques littéraires. Vol. 19.1981, p. 41-43.

Comunicare susţinută la cel de-al IX-lea Colocviu International (Madrid, 19-21 Octobre 1981): Les Littératures minoritaires et les problemes qu'elles se posent a la critique littéraire. Textul a fost reprodus în Literary Word (Knijevna rec). Edition Internationale, 2-3/1982, p. 28, Belgrade.

107. Mircea Eliade et la sécularisation de la littérature. În : Festschrift Mircea Eliade

10

[Actele Congresului de studii neolatine]. Bologna, 1983.

108. "European" and "Word" Literature. A New Comparative View. În : ICLA'91 Tokio. Proceedings of the XIIIth Congress. 1991, p. 299-308.

Prezentare la Congresul Internaţional al Asociaţiei de Literatură Comparată Tokyo, 1991.

109. "European" and "World" Literature. A New Comparative View. În : ICLA. 1991. Tokyo Proceedings V. 1994, p. 39-48.

II. Articole în periodice

În limba română

1. Estetică, teorie şi critică literară 110. H. Sanielevici. În : Jurnalul literar, I, nr. 43, 1939, p. 1, 3. Este debutul absolut în publicistică al lui Adrian Marino. Analizează intenţiile

"etice" ale literaturii şi polemica lui Sanielevici cu principalele direcţii critice ale vremii, reprezentate de Titu Maiorescu şi Nicolae Iorga.

111. Semidoctism. În : Curier ieşean, nr. 10-12, 1941, p. 176. O scurtă menţiune, în cadrul rubricii "Revista revistelor", despre I. Fr. Botez,

Câteva comemorări, în revista "Moldova" (nr. 128/1 feb. 1941).

112. Arta, esenţă neînţeleasă. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 9, 1944, p. 658-664.

Despre : André Boll, L'Art, cet incompris, Paris, Editions Corrêa, 1943.

113. Trei critici literari văzuţi de T. Vianu. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 3, 1945, p. 709-711.

Comentariu la volumul lui Tudor Vianu, Trei critici literari (Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu şi Eugen Lovinescu).

114. Metodă şi cunoaştere literară. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 4, 1945, p. 189-194.

Despre lucrarea lui Basil Munteanu Panorama de la littérature roumaine publicată în străinătate. Utilizând metode de lucru occidentale (specifice sintezelor), Basil Munteanu, consideră Adrian Marino, aduce un serviciu

11

remarcabil cunoaşterii literaturii române în afara graniţelor.

115. Huliganul cultural. În : Tribuna poporului, II, nr. 106, 10 ianuarie 1945, p. 2. Printre trăsăturile "huliganului cultural", Marino constată: "superficialismul,

cabotinismul şi ratarea".

116. O traducere inutilă. În : Universul literar, LIV, nr. 7, 4 martie 1945, p. 16. Marino critică traducerea lui Eugen Tănase, Cântarea lui Roland, poem epic

vechi francez, apărută la Sibiu în 1942.

117. Tăceri semnificative. În : Universul literar, LIV, nr. 9, 18 martie 1945, p. 16. Despre tăcerea criticii literare la apariţia unei cărţi de George Călinescu.

118. Limbaj critic. În : Universul literar, LIV, nr. 10, 25 martie 1945, p. 16. Marino face cateva aprecieri critice la adresa limbajului Revistei Cercului

Literar, numărul din ianuarie, 1945.

119. Al. Philippide. În : Universul literar, LIV, nr. 16-17, 27 mai 1945, p. 16. Despre poezia lui Al. Philippide.

120. Convorbire cu D.V.G. Paleolog. În : Universul literar, LIV, nr. 16-17, 27 mai 1945, p. 11-12.

Dialog cu un vechi discipol al lui Macedonski, V.G. Paleolog.

121. Societăţi literare. În : Naţiunea, I, nr. 11, 29-31 martie 1946, p. 2. Despre înfiinţarea unei societăţi literare în Bucureşti.

122. Poet "tânăr" ? În : Naţiunea, I, nr. 15, 5 aprilie 1946, p. 2. Criteriul biologic sau biografic nu trebuie să constituie un criteriu de clasificare

în cazul poeziei, consideră Adrian Marino.

123. Arta de a citi. În : Naţiunea, I, nr. 18, 8 aprilie 1946, p. 2. Despre arta lecturii.

124. Cultură şi creaţie. În : Naţiunea, I, nr. 26, 18 aprilie 1946, p. 2. Adrian Marino susţine existenţa unei strânse legături între cultura unui scriitor

(educaţia sa culturală) şi creaţia artistică.

125. Ceva despre polemica literară. În : Naţiunea, I, nr. 45, 17 mai 1946, p. 2. Despre inutilitatea polemicii literare în combaterea mediocrităţii.

126. Dialog despre critică. În : Naţiunea, I, nr. 54, 27 mai 1946, p. 2. Un dialog închipuit între un critic literar "egoist" şi un amator de literatură.

127. La un debut. În : Naţiunea, I, nr. 77, 26 iunie 1946, p. 2.

12

Despre volumul de nuvele La marginea câmpiei de Ruxandra Oteteleşteanu.

128. Critică şi egotism. Dialog I. În : Naţiunea, I, nr. 88, 8 iulie 1946, p. 2. Un dialog închipuit între un critic literar "egoist" şi un amator de literatură.

129. Critică şi egotism. Dialog II. În : Naţiunea, I, nr. 94, 15 iulie 1946, p. 2. Continuarea unui dialog închipuit între un critic literar "egoist" şi un amator de

literatură.

130. Etica lui Tudor Arghezi. În : Naţiunea, I, nr. 106, 29-30 iulie 1946, p. 2. Despre volumul lui Tudor Arghezi, Manual de morală practică, Iaşi, Pygmalion,

1946.

131. Ce este un scriitor ? În : Naţiunea, I, nr. 141, 9 septembrie 1946, p. 2. Câteva impresii polemice despre "menirea" şi "misiunea" scriitorului.

132. Să fim sceptici ! În : Naţiunea, I, nr. 147, 16 septembrie 1946, p. 2. Marino susţine că este necesar un anumit "scepticism" în judecarea unor scrieri

literare, mai ales când acestea au succes de public.

133. Manualul debutantului. În : Naţiunea, I, nr. 153, 23 septembrie 1946, p. 2. Despre debutul în literatură.

134. Lipsa literaturii fantastice. În : Naţiunea, I, nr. 171, 14 octombrie 1946, p. 2. Marino se întreabă de ce literatura fantastică nu are succes în România, deşi

există o anume tradiţie românească în literatura fantasticului.

135. Definiţia actualităţii. În : Naţiunea, I, nr. 182, 28 octombrie 1946, p. 2. Despre incompatibilitatea conceptului de "actualitate" cu adevărata cultură.

136. Confesiunile unui moralist. În : Naţiunea, I, nr. 219, 9 decembrie 1946, p. 2. Despre cartea de aforisme a lui Petre Pandrea, Pomul vieţii.

137. Însemnările doctorului Ulieru. În : Naţiunea, I, nr. 225, 16 decembrie 1946, p. 2. Despre publicarea postumă a carnetelor doctorului Gh. Ulieru în "Revista

Fundaţiilor Regale".

138. Critica foiletonistică. În : Naţiunea, I, nr. 235, 2 ianuarie 1947, p. 2. Marino deplânge absenţa unei cronici literare serioase în revistele literare

româneşti.

139. "Criza omului". În : Naţiunea, II, nr. 243, 13 ianuarie 1947, p. 2. Marino polemizează cu Ion Caraion pe tema "crizei culturii româneşti" şi a

"crizei omului", în general.

13

140. Un nuvelist ardelean. În : Naţiunea, II, nr. 248, 19 ianuarie 1947, p. 2. Despre nuvelistul ardelean Vasile I. Rusu.

141. Artă şi artificialitate. În : Naţiunea, II, nr. 249, 20 ianuarie 1947, p. 2. Despre problema creaţiei artistice văzută ca un produs uman, "artificial".

142. Un "hispanist". În : Naţiunea, II, nr. 265, 10 februarie 1947, p. 2. Marino semnalează faptul că Dan Simionescu ar fi utilizat nişte date dintr-un

articol al lui Gerge Călinescu despre o traducere anonimă a romanului El Criticon de Baltasar Gracián, tipărită la Iaşi, în 1794, fără să menţioneze sursa informaţiilor. De aceea, Marino îl numeşte ironic pe Dan Simionescu "un hispanist".

143. Poeţi şi critici. În : Naţiunea, II, nr. 336, 10 mai 1947, p. 2. Aprecieri despre pagina de critică a "Revistei literare".

144. Publicul literar. În : Naţiunea, II, nr. 342, 18 mai 1947, p. 2. Despre formarea unui public literar în jurul unor reviste literare consacrate.

145. M. Rollinat. În : Naţiunea, II, nr. 365, 16 iunie 1947, p. 2. Despre Maurice Rollinat (1846-1903) şi influenţa decadentistă.

146. Premiile literare. În : Naţiunea, II, nr. 383, 8 iulie 1947, p. 2. Despre acordarea premiilor literare în România care se practică în cerc închis.

147. Difuziunea literaturii române. În : Naţiunea, II, nr. 413, 11 august 1947, p. 2. Despre posibilităţile de difuziune a literaturii române în spaţiul european prin

intermediul traducerilor, a istoriilor literare sau a unor antologii care să fie prevăzute cu introduceri, prefeţe şi referinţe bibliografice.

148. Despre realism şi modernism. În : Tribuna, IX, nr. 48, 1965, p. 7. Despre realism şi modernism la Liviu Rebreanu.

149. La "Jurnalul literar". În : Viaţa românească, XVIII, nr. 4, 1965, p. 187-192.

150. Macedonski, antiformalist, I. În : Tribuna, IX, nr. 13, 1965, p. 9.

151. Macedonski, antiformalist, II. În : Tribuna, IX, nr. 14, 1965, p. 6.

152. Proza umoristică română. În : Contemporanul, nr. 9, 26 februarie 1965, p. 3. Adrian Marino analizează antologia de Proză umoristică română întocmită de

Silvian Iosifescu încercând o definire a "umorului" şi a unei "mici" tipologii a umorului românesc.

153. Lecţia lui Călinescu. În : Contemporanul, nr. 12, 19 martie 1965, p. 2.

14

154. Alecsandri văzut de G. Călinescu. În : Gazeta literară, XII, nr. 23, 3 iunie 1965, p. 2.

Despre felul în care îl interpretează Călinescu pe Alecsandri în contextul "momentului junimist".

155. Definiţia poeziei în critica actuală (I). În : Cronica, I, nr. 4, 1966, p. 8. Despre modalităţile de abordare a poeziei în critica literară contemporană.

Marino menţionează câţiva critici literari: D. Micu, N. Manolescu, Matei Călinescu şi Eugen Simion care prin contribuţiile lor au demonstrat că au depăşit formalismul, dogmatismul şi sociologismul.

156. Definiţia poeziei în critica actuală (II). În : Cronica, I, nr. 5, 1966, p. 8. Despre modalităţile de abordare a poeziei în critica literară contemporană şi

despre definirea unei "poezii de idei". Sunt discutate concepţiile lui: D. Micu, N.Manolescu, Matei Călinescu şi Eugen Simion.

157. În jurul criticii "totale". În : Cronica, I, nr. 32, 1966, p. 7. Marino consideră că opera literară reprezintă, la toate nivelele, "o structură, o

unitate, o totalitate", de aceea prima obligaţie a criticii literare este aceea de a porni de la principiul de totalitate sau de la viziunea totală a operei.

158. Definiţia criticului. În : Gazeta literară, XIII, nr. 11, 17 martie 1966, p. 7. Evocând personalitatea lui George Călinescu şi analizând concepţia acestuia

despre critica literară, Adrian Marino enumeră principiile de bază ale "unui posibil manual de etică a criticului".

159. Critica arhetipurilor. În : Contemporanul, nr. 14, 8 aprilie 1966, p. 2.

160. Cibernetica şi critica literară. În : Contemporanul, nr. 17, 29 aprilie 1966, p. 3.

161. Cibernetice... În : Contemporanul, nr. 22, 3 iunie 1966, p. 2. Răspuns polemic la articolul "ironic şi maliţios" al "tovarăşului" Titus Priboi,

Cibernetica şi critica literară din "Luceafărul", 28 mai 1966.

162. Lucrări fundamentale. În : Contemporanul, nr. 38, 23 septembrie 1966, p. 3. Marino susţine necesitatea unor traduceri din clasicismul greco-latin.

163. În jurul criticii actuale. În : Gazeta literară, XIII, nr. 46, 17 noiembrie 1966, p. 7. Despre noile direcţii în critica vremii şi despre influenţa "pozitivă" sau

"negativă" a "călinescianismului" în critică.

164. Estetica şi judecata critică. În : Iaşul literar, XVIII, nr. 3, 1967, p. 56-61. Pornind de la un articol al lui Nicolae Balotă, Marino polemizează pe marginea

estetismului critic, susţinând că adevărata critică nu trebuie să fie exclusiv estetică, ci trebuie "să perceapă, să definească şi să ierarhizeze valori".

15

165. Un mit critic: intenţia scriitorului. În : Cronica, II, nr. 34, 1967, p. 1, 11. Deşi scriitorul are bine precizată o intenţie creatoare, acesta, susţine Marino, nu

poate fi integral fidel intenţiei iniţiale.

166. Esenţă şi originalitate literară. În : Cronica, II, nr. 44, 1967, p. 7-8. Marino defineşte "originalitatea literară" ca o permanentă "revenire la esenţă".

167. Explicaţie sau demonstraţie critică ? În : Cronica, II, nr. 47, 1967, p. 1, 6-7. Marino susţine că recunoaşterea şi definirea valorii literare nu este suficientă,

criticul trebuind să argumenteze şi să demonstreze valoarea unei opere literare.

168. Critică şi personalitate. În : Viaţa românească, XX, nr. 1, 1967, p. 116-119. Marino susţine că "personalitatea critică" ar trebui să-şi construiască un stil

propriu şi un limbaj critic original.

169. Profilul "Convorbirilor literare". În : Viaţa românească, XX, nr. 3, 1967, p. 79-85.

Despre apariţia revistei "Convorbiri literare" şi despre momentul junimist.

170. Între impresie şi impresionism. În : Ramuri, IV, nr. 12, 1967, p. 19, 23. Despre rolul şi utilitatea "impresiei" în critica literară. Impresionismul critic,

consideră Adrian Marino, este un concept perimat.

171. Poezia iubirii. În : Contemporanul, nr. 5, 3 februarie 1967, p. 3. Pornind de la antologia întocmită de Vasile Nicolescu, Cîntecul iubirii, Adrian

Marino încearcă o definire a erosului şi a reprezentării acestuia în poezia românească.

172. Valoarea poeziei populare. În : Contemporanul, nr. 12, 24 martie 1967, p. 3.

173. Arta prozei. În : Gazeta literară, XIV, nr. 16, 20 aprilie 1967, p. 7.

174. Structură şi valoare. În : Gazeta literară, XIV, nr. 27, 6 iulie 1967, p. 8. Despre metodele de analiză structuraliste aplicate în critica literară. Ca punct de

plecare, Adrian Marino analizează articolul lui Sorin Alexandrescu Structuralismul şi cercetarea literară, publicat în "Contemporanul" (11 martie 1967).

175. Necesitatea valorificării. În : Contemporanul, nr. 45, 10 noiembrie 1967, p. 9.

176. Ce este imaginea critică. În : Contemporanul, nr. 49, 8 decembrie 1967, p. 9.

177. Precizări necesare. În : Contemporanul, nr. 51, 22 decembrie 1967, p. 9.

178. Anul literar 1967. În : Gazeta literară, XIV, nr. 52, 28 decembrie 1967, p. 2. Despre apariţiile literare din anul 1967.

16

179. Sensibilitatea estetică. În : Cronica, III, nr. 3, 1968, p. 7-8. Marino susţine că, pe lângă spiritul critic de care are nevoie criticul literar, este

nevoie şi de percepţie sau sensibilitate estetică.

180. Plăcerea literară. În : Cronica, III, nr. 5, 1968, p. 7. Descoperirea sensului fundamental al unei opere şi explorarea semnificaţiilor

acesteia reprezintă, susţine Adrian Marino, adevărate motive de "plăcere literară".

181. Gustul literar. În : Cronica, III, nr. 8, 1968, p. 7-8. Prin tradiţia literară, "gustul", susţine Adrian Marino, trebuie să emită judecăţi

de valoare şi să fie, prin excelenţă critic. "Suprema dovadă de prost gust în critică este aceea a pretinde că ai un bun gust infailibil" afirmă Adrian Marino.

182. Intuiţia estetică. În : Cronica, III, nr. 11, 1968, p. 7-8. Marino recunoaşte contribuţia esenţială a "intuiţiei" în analiza literară, dar o

critică bazată exclusiv pe intuiţie nu este, zice el, "nici posibilă, nici de dorit".

183. Simpatia estetică. În : Cronica, III, nr. 15, 1968, p. 7-8. Condiţia esenţială a intuiţiei estetice, susţine Marino urmându-l pe Bergson, este

"simpatia".

184. Spiritul monumental. În : Cronica, III, nr. 25, 1968, p. 6. Despre "spiritul monumental" în cultură.

185. Spre o nouă revistă literară. În : Cronica, III, nr. 28, 1968, p. 9. Despre necesitatea ca revistele literare să aibe un program estetic pe care să-l

urmeze. Adrian Marino explică care sunt principiile după care trebuie să se orienteze o revistă literară în activitatea ei.

186. Un program literar. În : Cronica, III, nr. 31, 1968, p. 9. Despre reapariţia revistei "Luceafărul" într-o nouă formă. Cu acest prilej, Adrian

Marino evidenţiază câteva din principiile după care ar trebui realizată o revistă literară.

187. Ierarhiile consolidate. În : Cronica, III, nr. 33, 1968, p. 9. Despre necesitatea consacrării ierarhiilor în sfera literară, dar şi despre

"relativismul" acestora.

188. Publicul literar. În : Cronica, III, nr. 39, 1968, p. 9. Pornind de la articolul lui Al. Philippide din "Scînteia" (7 august, 1968) privind

publicul cititor, Marino defineşte câteva categorii de public cititor.

189. Povestea vorbei (I). În : Cronica, III, nr. 40, 1968, p. 7. Despre : Toma Pavel, Fragmente despre cuvinte, Bucureşti, Editura pentru

Literatură, 1968.

17

190. Povestea vorbei (II). În : Cronica, III, nr. 41, 1968, p. 9. Despre : Henri Wald, Realitate şi limbaj, Bucureşti, Editura Academiei RPR,

1968.

191. Literatura română în prezentare străină. În : Cronica, III, nr. 42, 1968, p. 9. Despre apariţia în versiune germană a lucrării Literatura română de azi de D.

Micu şi N. Manolescu.

192. Diversificarea cronicii literare. În : Cronica, III, nr. 43, 1968, p. 9. Marino susţine că se impune o anumită "specializare" în elaborarea unei cronici

literare. Cronica ideilor literare, rubrică iniţiată de revista "Cronica", îşi propune prezentarea critică a problemelor literare româneşti şi străine, "specializându-se" în definirea "ideilor literare".

193. Probleme actuale. În : Cronica, III, nr. 45, 1968, p. 9. Despre necesitatea reorganizării Uniunii Scriitorilor din România pornind de la

rolul acesteia de autoritate critică în stabilirea "tablei de valori a literaturii contemporane".

194. Liniştea cuvîntului. În : Cronica, III, nr. 47, 1968, p. 9. Despre "tăcere ca limbaj", ca una dintre ideile literare cele mai moderne întâlnite

la poeţii contemporani.

195. Fenomenul originar. În : Cronica, III, nr. 48, 1968, p. 9. Pornind de la studiul lui Lucian Blaga Zări şi etape (Buc., E.p.l., 1968), Adrian

Marino repune în discuţie ideea de "arhetip" ca fenomen originar.

196. Editoriale. În : Cronica, III, nr. 37, 1968, p. 9. Despre activitatea de editare a operelor clasicilor literaturii noastre. Marino

susţine că este necesară o asemenea acţiune culturală, chiar dacă nu se dovedeşte a fi "rentabilă" financiar.

197. Gusturile se discută. În : Ramuri, V, nr. 9, 1968, p. 7, 23. Despre "gust" ca subiectivitate estetică şi "rolul" acestuia în critica literară.

198. Valoare literară şi patriotism. În : Luceafărul, XI, nr. 34, 1968, p. 1. Consolidarea unor valori autentice, precum şi susţinerea unei literaturi originale,

susţine Adrian Marino, reprezintă o formă şi o dovadă de "patriotism literar şi cultural".

199. Consecvenţa gîndirii artistice. În : Luceafărul, XI, nr. 40, 1968, p. 1. Adrian Marino pledează pentru o anumită "consecvenţă estetică" în elaborarea

actului critic. Susţine că, pornind de la principiul că o operă adevărată este "unitară" în organicitatea ei, un critic literar nu ar trebui să susţină opinii diferite faţă de aceasta la un anume interval de timp. Cariera literară, spune plastic

18

Adrian Marino, nu este "o pîrtie de slalom".

200. Poziţia grupului "Atelier". În : Cronica, III, nr. 29, 1968, p. 9. Despre grupul literar francez "Atelier" şi concepţia sa despre poezie.

201. Disciplina creaţiei. În : Ramuri, V, nr. 7, 1968, p. 1, 23. Despre importanţa disciplinei în munca de creaţie. Marino exemplifică prin

autori ca Michelet, Sainte-Beuve şi G. Călinescu.

202. Ce este analiza literară ? În : Gazeta literară, XV, nr. 1, 4 ianuarie 1968, p. 7. Obiectul analizei literare, susţine Marino, este "în orice împrejurare imanenţa

operei".

203. Cultivarea sensibilităţii estetice. În : Contemporanul, nr. 9, 1 martie 1968, p. 9. Sensibilitatea estetică, susţine Marino, presupune erudiţie, cultură şi vocaţie critică.

204. Lectura fecundă. În : Gazeta literară, XV, nr. 11, 14 martie 1968, p. 7. Adevărata lectură, crede Adrian Marino, este un "sistem de lectură".

205. Substanţa gustului, cultura. În : Gazeta literară, XV, nr. 12, 21 martie 1968, p. 3. Despre : George Călinescu, Ulysse, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967.

206. Disociaţii estetice. În : Gazeta literară, XV, nr. 19, 9 mai 1968, p. 2. Despre noţiunea de "estetism". Adrian Marino face câteva distincţii pertinente

asupra noţiunii de "estetism": disocierea dintre "criteriul estetic" şi "estetism", asimilarea "estetismului" cu unele curente literare, "estetismul ca formă de viaţă", "panestetismul" şi "estetica vieţii cotidiene".

207. Critica de interpretare. În : Contemporanul, nr. 32, 9 august 1968, p. 3.

208. O pledoarie pentru "carte". În : Contemporanul, nr. 44, 1 noiembrie 1968, p. 3. Articol scris în preajma Adunării Generale a Scriitorilor. În acest articol Marino

defineşte "cartea" (de critică, eseistică sau teoria ideilor literare) ca o operă de sinteză care să rezolve problema literară abordată. În concepţia lui Adrian Marino, scriitorul este creatorul unor astfel de cărţi.

209. Eseul, I. În : România literară, II, nr. 10, 1969, p. 19. Devenind un gen "la modă", Marino susţine că se impune "necesitatea

clarificării şi demistificării sistematice" a eseului. Sfera de investigaţie a eseului începe prin definiţia lui Montaigne şi continuă cu explorarea "modernilor".

210. Eseul, II. În : România literară, II, nr. 11, 1969, p. 5. Dominantă în eseu este, susţine Marino, reflecţia subiectivă. Un alt principiu al

eseului îl reprezintă "vocaţia actualităţii".

19

211. Eseul, III. În : România literară, II, nr. 12, 1969, p. 5. Pentru Adrian Marino, eseul este un gen "semiliterar, la interferenţa structurii

imagistice şi ideologice, o interferenţă de lirism şi reflexie".

212. Eseul, IV. În : România literară, II, nr. 13, 1969, p. 5. Există, susţine Marino, deosebiri esenţiale între critica literară şi eseu. Aceste

deosebiri sunt atât de concepţie, cât şi de metodă.

213. Condiţia literaturii citadine. În : România literară, II, nr. 19, 1969, p. 7. Despre impunerea la noi a unei literaturi de inspiraţie citadină şi despre

caracteristicile acesteia în raport cu literatura de inspiraţie rurală.

214. Literatură sau poezie ? În : România literară, II, nr. 22, 1969, p. 8. Despre raportul dintre literatură şi poezie din punct de vedere istoric şi estetic.

215. Dicţionarul literaturii române. În : România literară, II, nr. 28, 1969, p. 12-13. Despre elaborarea Dicţionarului literaturii române, în cadrul Centrului de

Lingvistică, Istorie literară şi folclor al Academiei, filiala Iaşi. O posibilă metodologie de întocmire a dicţionarelor literare.

216. Literaritatea. În : Cronica, IV, nr. 4, 1969, p. 9. Marino comentează "literaritatea" ca o noţiune nouă cu care ştiinţele literare au

înlocuit "literatura ca obiect de studiu" al lor.

217. Concepţia editorială. În : Cronica, IV, nr. 6, 1969, p. 9. Marino consideră că, pentru funcţionarea bună a unei edituri, se cere existenţa

unui program editorial, a unui spirit critic şi un profil editorial coerent.

218. Logica poetică. În : Cronica, IV, nr. 7, 1969, p. 9. Despre : Liviu Rusu, Logica frumosului, Bucureşti, Editura pentru Literatură

Universală, 1968.

219. Între critică şi eseu. În : Cronica, IV, nr. 9, 1969, p. 9. Despre definirea "eseului" în raport cu critica literară. Marino consideră că

noţiunea de "eseu" este mai cuprinzătoare şi mai puţin specializată decât cea a criticii literare.

220. Literatura citadină. În : Cronica, IV, nr. 12, 1969, p. 9. Marino pledează pentru o literatură citadină, demonstrând că în literatura

română persistă literatura de inspiraţie rurală.

221. Cîteva precauţii. În : Cronica, IV, nr. 14, 1969, p. 9. În analiza operei literare, susţine Marino, trebuie să se pornească de la premisa

că orice operă reflectă un ethos, o concepţie de viaţă, un "Weltanschauung".

20

222. Formă şi istorie. În : Cronica, IV, nr. 15, 1969, p. 9. Despre opoziţia sincronie/diacronie şi "soluţia" formalismului rus.

223. Confruntări utile. În : Cronica, IV, nr. 16, 1969, p. 9. Despre valoarea editării unor lucrări de sinteză literară : Nicolae Iorga, Istoria

literaturilor romanice în dezvoltarea şi legăturile lor şi Mihai Isbăşescu, Istoria literaturii germane.

224. Limitele literaturii. În : Cronica, IV, nr. 21, 1969, p. 9. Despre satisfacţiile şi insatisfacţiile cititorilor şi scriitorilor în raport cu literatura.

225. Major şi minor. În : Cronica, IV, nr. 23, 1969, p. 9. Despre conceptele de "cultură majoră" şi "cultură minoră", definite de Lucian

Blaga în Trilogia culturii.

226. Creaţie şi formă. În : Cronica, IV, nr. 24, 1969, p. 9. Despre structura poetică eminesciană văzută de Ion Negoiţescu, într-un raport

tensional de forţe contradictorii.

227. Critica criticii. În : Cronica, IV, nr. 30, 1969, p. 9. Despre discuţiile Cercului de Studii al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj,

consacrate romanului F de Dumitru Radu Popescu.

228. Utopii lunare. În : Cronica, IV, nr. 31, 1969, p. 9. Despre tema călătoriilor lunare în literatura de anticipaţie.

229. Formalismul - azi. În : Cronica, IV, nr. 33, 1969, p. 9. Deşi recunoaşte importanţa formalismului rus, Marino comentează unele

rezultate care rămân "inferioare principiilor şi indicaţiilor de metodă".

230. Suprarealism sau poezie ? În : Cronica, IV, nr. 35, 1969, p. 9. Despre Robert Desnos, ca unul dintre principalii reprezentanţi ai

suprarealismului, evocat de Marino cu prilejul apariţiei traducerii în limba română a volumului de poezii Noaptea nopţilor fără iubire.

231. Din nou impresionismul. În : Cronica, IV, nr. 37, 1969, p. 9. Despre metoda impresionistă în critica literară românească şi despre critica

lovinesciană la adresa impresionsmului.

232. Redescoperirea retoricii. În : Cronica, IV, nr. 40, 1969, p. 9. Despre : Vasile Florescu, Retorica şi reabilitatrea ei în filozofia contemporană ,

Bucureşti, Editura Academiei, 1969.

233. Spiritul ieşean. În : Iaşul literar, nr. 3, 1969, p. 57-59. Despre funcţionarea unui "spirit al locului", în cazul lui Marino - oraşul Iaşi.

21

234. Întrebări şi nelămuriri. În : Contemporanul, nr. 2, 10 ianuarie 1969, p. 6. Despre poezia onirică şi despre onirismul estetic.

235. Bluful comic. În : România literară, III, nr. 27, 1970, p. 4. Despre una dintre legile comicului: contrastul care crează confuzii şi generează

stări de superioritate inversă ceea ce conduce la "bluful comic".

236. Tehnici comice. În : România literară, III, nr. 29, 1970, p. 4. Marino analizează câteva metode prin care comicul, ţinând de "atitudinea

estetică a distanţării", devine efectiv creator.

237. O temă perimată: Iraţionalitatea creaţiei. În : România literară, III, nr. 31, 1970, p. 1-2.

Unul din marile topos-uri ale conştiinţei literare europene îl reprezintă teoria "iraţionalităţii" creaţiei. Marino urmăreşte evoluţia acestei teorii care s-a impus plenar o dată cu romantismul, cunoscând, apoi, în timpurile moderne, un fel de eclipsă.

238. Colocviu de literatură. În : România literară, III, nr. 48, 1970, p. 4. Despre colocviul internaţional consacrat epocii luminilor în Europa centrală şi

orientală, organizat de Academia Maghiară de Ştiinţe la Mátrafüred, Ungaria (3-5 noiembrie, 1970).

239. Cine povesteşte ? În : Cronica, V, nr. 13, 1970, p. 9. Despre relaţia narator-autor în opera literară.

240. Conflictul dramatic. În : Ramuri, VII, nr. 7, 1970, p. 10. Despre "conflict" ca marcă de identitate a "dramaticului" şi despre o tipologie a

conflictului dramatic.

241. O experienţă. În : Tribuna, XIV, nr. 6, 1970, p. 2. Despre un cerc de critică la Cluj.

242. Impersonalitatea poetică, I. În : Tribuna, XIV, nr. 9, 1970, p. 4.

243. Impersonalitatea poetică, II. În : Tribuna, XIV, nr. 10, 1970, p. 6.

244. Dificultăţile genului liric. În : Tribuna, XIV, nr. 11, 1970, p. 2.

245. Disociaţiile ideii epice. În : Tribuna, XIV, nr. 16, 1970, p. 3.

246. Notă despre dramatic. În : Tribuna, XIV, nr. 18, 1970, p. 2.

247. Esenţa genurilor literare, o ipoteză. În : Tribuna, XIV, nr. 24, 1970, p. 3.

22

248. Imitaţie sau creaţie ? În : Tribuna, XIV, nr. 30, 1970, p. 3.

249. Fantasticul, azi. În : Tribuna, XIV, nr. 36, 1970, p. 2-3.

250. Aspecte critice. În : Tribuna, XIV, nr. 53, 1970, p. 1, 14. Marino evidenţiază câteva evoluţii şi tendinţe în critica literară românească.

251. De ce se citeşte critica. În : România literară, IV, nr. 3, 1971, p. 10. Marino remarcă că au început să fie citite lucrările de critică literară, critica

ajungând să intereseze o categorie largă de intelectuali. Marino nu discută cauza, dar atrage atenţia asupra faptului că tirajele cărţilor de critică sau estetică literară sunt totuşi insuficiente în raport cu cererea pe piaţa culturală.

252. Un roman actual. În : România literară, IV, nr. 23, 1971, p. 8. Câteva impresii despre apariţia romanului Absenţii de Augustin Buzura.

253. Etape necesare. În : România literară, IV, nr. 26, 1971, p. 5, 13. Despre studiul lui Eugen Simion, Lovinescu, scepticul mîntuit. Marino constată

lipsa de interes pentru monografiile literare, fapt explicabil prin succesul la noi a unor genuri "facile", cum ar fi: critica impresionistă, "noua critică" sau eseul.

254. Umanism şi creaţie. În : Tribuna, XV, nr. 28, 1971, p. 5.

255. Tendinţe în critica străină. În : România literară, nr. 6, 1971, p. 29. Semnalizarea unei rubrici noi, o pagină bilunară consacrată noilor apariţii critice

străine. În acest număr este prezentat Cesare Segre: Între structuralism şi semiologie.

256. Formele antiliteraturii. În : Tribuna, XV, nr. 15, 1971, p. 4.

257. Comunicarea valorilor. Scrisoare din Geneva. În : România literară, V, nr. 2, 1972, p. 32.

Câteva impresii despre contactul cu criticii elveţieni de la Universitatea din Geneva.

258. Ideea de constanţă. În : România literară, VI, nr. 50, 1973, p. 4. Despre utilitatea "constantelor" teoretice ale criticii literare şi necesitatea

definirii riguroase a acestora.

259. Constante în teoria literară. În : România literară, VII, nr. 3, 1974, p. 4. Deşi terminologia poate deveni ea însăşi "convenţională", susţine Marino, o

"convenţie" acceptată unanim constituie o "constantă". Condiţia esenţială a "constantelor" o reprezintă însă "clarificarea semantică".

260. Mecanismul modelului literar I. În : Tribuna, XVIII, nr. 10, 1974, p. 5.

23

261. Mecanismul modelului literar II. În : Tribuna, XVIII, nr. 11, 1974, p. 2.

262. Model, istorie, marxism. În : Tribuna, XVIII, nr. 28, 1974, p. 10.

263. Construcţia "modelului literar" (I). În : Ramuri, XI, nr. 3, 1974, p. 8. Ca şi construcţie "pur teoretică", artificială, susţine Adrian Marino, modelul ideii

literare nu-şi găseşte finalitate decât într-o perspectivă euristică.

264. Construcţia "modelului literar" (II). În : Ramuri, XI, nr. 4, 1974, p. 8. Marino analizează cele două etape ale instituirii "ideii literare": "formalizarea"

ideii, respectiv, "modelarea" propriu-zisă.

265. Ignorarea criticii noastre ? În : România literară, VIII, nr. 37, 1975, p. 4.

266. Conştiinţă ideologică şi conştiinţă literară. În : Convorbiri literare, nr. 2, 1976, p. 9, 13.

267. Naţional şi universal în literatură şi critică. În : Convorbiri literare, nr. 5, 1976, p. 19.

268. Provincial şi universal. În : Tribuna, XXI, nr. 6, 1977, p. 8-9.

269. Literatură modernă, critică modernă. În : Convorbiri literare, nr. 4, 1977, p. 13.

270. Rolul editurilor şi al revistelor. În : Convorbiri literare, nr. 2, 1980, p. 2. Despre contribuţia editurilor şi a revistelor la formarea unei conştiinţe culturale a

publicului cititor.

271. Science fiction. În : Tribuna, XXVII, nr. 25, 1983, p. 4. Despre literatura de science fiction şi câteva din problemele "poetice" ale acestui

gen literar.

272. Personalitatea culturii. În : Tribuna, XXVIII, nr. 3, 1984, p. 4. Despre influenţa lui Tudor Vianu în estetica literară cu referire la volumul XI

din Opere : Studii de literatură universală şi comparată, II.

273. Bibliografia literaturii. În : Transilvania, XIV, nr. 12, 1985, p. 25-27. Eseul reprezintă un fragment din Hermeneutica ideii de literatură, în pregătire

la Editura Dacia. Marino defineşte "bibliografia", explicând tehnicile specifice de întocmire a bibliografiilor.

274. Literatura de masă. În : Tribuna, XXIX, nr. 46, 1985, p. 3. Încercare de definire a "literaturii de masă" în raport cu termenul german

consacrat "Trivialliteratur".

24

275. O discuţie necesară. În : Tribuna, XXIX, nr. 48, 1985, p. 4. Despre cronica literară românească şi critica foiletonistică.

276. Literatura orală. În : Viaţa Românească, LXXX, nr. 2, 1985, p. 17-23.

277. Mihai Eminescu. Receptarea operei. Aspecte metodologice. În : România literară, XVIII, nr. 3, 1985, p. 12.

Marino conturează câteva aspecte metodologice în privinţa receptării operei lui Eminescu arătând cum a funcţionat estetica receptării, atât în epocă, cât şi în perioadele care au urmat, indicând câteva direcţii de urmat pentru viitoarele studii.

278. Arta literară (I). În : Steaua, XXXVII, nr. 3 , 1986, p. 6-7. Marino urmăreşte tradiţia definirii literaturii ca "artă literară". Fragment din

Hermeneutica ideii de literatură, publicat în avanpremieră.

279. Arta literară (II). În : Steaua, XXXVII, nr. 4 , 1986, p. 30-32. Marino urmăreşte tradiţia definirii literaturii ca "artă literară". Fragment din

Hermeneutica ideii de literatură, publicat în avanpremieră.

280. Gramatică, literatură, cultură. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXIV, nr. 1, 1986, p. 47-52.

Adrian Marino susţine că înţelegerea noţiunii de "scriere" este esenţială pentru interpretarea sensurilor literaturii.

281. Literatură, idei, ideologie. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXIV, nr. 2-3, 1986, p. 45-52.

Despre felul în care se reflectă în terminologia literară relaţiile lumii ideilor şi ale ideologiei cu literatura.

282. Literatura poetică sau poezia. În : Transilvania , XV, nr. 3, 1986, p. 23-25, 36. Despre relaţia poezie-literatură văzută pe parcursul evoluţiei sale.

283. Moralitatea cronicarului. În : Tribuna, XXX, nr. 1, 1986, p. 3. Despre cronicarul literar, ca profesie şi despre critica foliletonistică.

284. Perspective culturale europene. În : Tribuna, XXX, nr. 13, 1986, p. 6. Despre personalitatea lui Romul Munteanu, omagiat cu prilejul aniversării

vîrstei de 60 de ani.

285. Proza românească de azi. În : Tribuna, XXX, nr. 29, 1986 , p. 6.

286. Portret şi autoportret. În : Tribuna, XXX, nr. 48, 1986, p. 3. Teoria portretului şi a autoportretului discutată pe marginea lucrărilor : Octavian

Paler, Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a auto-portretului. (I). Spre centrul labirintului, Silviu Angelescu, Portretul literar, Mariana Codruţ, Schiţă de autoportret.

25

287. Specificul literar. În : Echinox, XVIII, nr. 4, 1986, p. 7. Definirea "ideii de literatură" presupune şi definirea domeniului caracteristic

care o diferenţiază de celelalte arte: "specificul literar". Fragmentul face parte din Hermeneutica ideii de literatură, lucrare aflată în pregătire la Editura Dacia.

288. Sensul "epistolarului". În : Tribuna, XXXI, nr. 45, 1987, p. 6.

289. Evoluţia studiilor literare. În : Tribuna, XXXII, nr. 1, 1988, p. 6. Despre evoluţia criticii literare româneşti şi apariţia, în acest context, a două

reviste româneşti publicate în limbi străine, consacrate studiilor literare [Cahiers roumains d'études littéraires şi Synthesis].

290. Morala literară "minimă". În : Tribuna, XXXII, nr. 31, 1988, p. 4.

291. Coincidenţă sau invariant literar ? În : Tribuna, XXXII, nr. 51, 1988, p. 8.

292. Consideraţii empirice. În : Astra, XXIII, nr. 12, 1988, p. 8. Despre problema "decalajelor" în literatură din punctul de vedere al receptării.

Un exemplu ar fi şi ediţia de Opere de Tudor Vianu.

293. Literatura critică: obstacole şi perspective. În : România literară, XXII, nr. 33, 1989, p. 19.

294. Amintirea lui Tudor Vianu. În : Tribuna, XXXIII, nr. 20, 1989, p. 5. Evocarea figurii criticului şi esteticianului Tudor Vianu.

295. Prezenţe româneşti în publicaţii străine. În : Tribuna, XXXIII, nr. 45, 1989, p. 9. Despre prezenţa unor contribuţii româneşti în publicaţiile străine. Sunt menţio-

nate contribuţiile unor autori ca: Marian Papahagi, Constantin Crişan sau Ion Deaconescu.

296. O nouă profesiune: literatura. În : Viaţa românească, LXXXIV, nr. 7, 1989, p. 58-61.

297. Literatura naţională. În : Convorbiri literare, nr. 8, 1989, p. 4.

298. Limbajul literaturii. În : Viaţa Românească, LXXXV, nr. 10, 1990, p. 27-31.

299. Specificul literar. În : Ramuri, XXVII, nr. 2, 1990, p. 8. Definirea ideii de literatură presupune şi definirea domeniului caracteristic care

o diferenţiază de celelalte arte: "specificul literar".

300. Receptarea lui Eminescu. Cîteva aspecte metodologice, I. În : Atlas, II, nr. 37, 1990, p. 8.

Despre receptarea operei lui Eminescu în câteva studii de critică literară.

26

301. Receptarea lui Eminescu. Cîteva aspecte metodologice, II. În : Atlas, II, nr. 38, 1990, p. 8.

Despre receptarea operei lui Eminescu în câteva studii de critică literară.

302. Soarta teoriei literare. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 9-12, 1991, p. 4.

303. Limbajul poeziei. În : Jurnalul literar, II (serie nouã), nr. 13-14, 1991, p. 1, 3.

304. Sensul unor jurnale de călătorie. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 17-18, 1991, p. 2.

305. Salut cordial. În : Convorbiri literare, nr. 1-2, 1992, p. 3. Despre importanţa Convorbirilor literare în presa literară românească.

306. Excelsior. În : Tribuna Ardealului , I, nr. 187, 23 octombrie 1992, p. 3. Despre apariţia revistei "Excelsior" pentru învăţământul pre-universitar.

307. Teoria literaturii ca literatură. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 6.

308. Specificul literar, I. În : Revista de istorie şi teorie literară, XLII, nr. 2, 1994, p. 187-199.

În definirea şi interpretarea literaturii, "specificul literar" reprezintă, în raport cu celelalte arte ale cuvântului, unul dintre criteriile de diferenţiere.

309. Specificul literar, II. În : Revista de istorie şi teorie literară, XLII, nr. 3, 1994, p. 293-305.

În definirea şi interpretarea literaturii, "specificul literar" reprezintă, în raport cu celelalte arte ale cuvântului, unul dintre criteriile de diferenţiere.

310. Critica literară ca literatură, I. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 9-12, 1994, p. 3, 6.

311. Critica literară ca literatură, II. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 13-16, 1994, p. 3.

312. Critica literară ca literatură, III. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 17-20, 1994, p. 6.

313. Critica literară ca literatură, IV. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 21-24, 1994, p. 6.

314. Literatura - o totalitate. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 29-32, 1994, p. 1, 2.

Despre înţelegerea şi interpretarea literaturii ca "totalitate".

27

315. Cultura literaturii. În : Aurora [Oradea], nr. 5, 1995, p. 17-25. Articolul reprezintă un fragment din Biografia ideii de literatură, vol. IV, volum

aflat în pregătire.

316. Confrate de idei. În : Vatra, XXV, nr. 4, 1995, p. 46-50. Pornind de la volumul Amintiri în dialog, scris împreună cu Ion Vianu, Adrian

Marino face referiri la relaţia sa de prietenie cu Matei Călinescu.

317. Literatura ca totalitate. În : Sud Est. Artă, cultură, civilizaţie [Chişinău], 23 ianuarie 1996, p. 19-36.

318. Literatura de masă. În : Contrapunct, VIII, nr. 4, 1997, p. 5-11. Definirea "literaturii de masă" ca literatură de consum.

319. Literatura de masă sau triumful criteriului cantitativ. În : Carnet literar, II, nr. 7, 1998, p. 5.

320. Profil de savant: Alexandru Ciorănescu. În : Jurnalul literar, X (serie nouă), nr. 15-18, 2000, p. 28.

1.1. Studii literare 321. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Fundaţia

regală pentru literatură şi artă, 1941, 948 p., 950 lei. În : Curier ieşean, I, nr. 7-9, 1941, p. 164-171.

Studiu critic despre Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent a lui G. Călinescu.

322. Dadaism juvenil. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 11, 1944, p. 475-476. Despre câteva versuri vechi nursery rhymes (citate de Paul Hazard) din care

reiese faptul că metoda dadaistă a "gratuitului şi a absurdului" poate fi întâlnită şi în sec. al XVIII-lea.

323. D-l Iorgu Iordan şi neologismul. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 12, 1944, p. 716-717.

Despre: Iorgu Iordan, Limba română, o gramatică a "greşelilor", Iaşi, 1943.

324. Despre cultura literară. În : Preocupări universitare, I, nr. 2, 2 februarie 1944, p. 161-168.

Expunere la "Congresul Studenţesc de Ştiinţe Morale şi Politice", Bucureşti, iunie, 1943. Marino susţine că adevăratul spirit critic trebuie să fie consecinţa unei serioase culturi literare şi a unei bune cunoaşteri a literaturii clasice.

28

325. Despre spiritul critic. În : Ecoul, II, nr. 148, 20 mai 1944, p. 2. Marino constată absenţa spiritului critic considerând-o o fază trecătoare în

evoluţia criticii.

326. G. Călinescu. În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 4-5, 1945, p. 82-84. Studiu critic despre Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent a lui

G. Călinescu.

327. Balcanism şi polemică. În : Universul literar, LIV, nr. 4, 11 februarie 1945, p. 16. O scurtă notiţă referitoare la polemica dusă de Felix Aderca împotriva Istoriei

literaturii române de Călinescu, în care Marino îşi arată nemulţumirea faţă de tonul violent al campaniei duse de Aderca.

328. O nuvelă. În : Universul literar, LIV, nr. 6, 25 februarie 1945, p. 15. Despre publicarea nuvelei Un cal singur de Ştefan Enescu în "Viaţa Românească".

329. Banalităţi moderne. Obscuritate poetică. În : Universul literar, LIV, nr. 8, 11 martie 1945, p. 13-14.

Despre poezia ermetică în contextul mişcării suprarealiste.

330. Idei despre biografie. În : Naţiunea, I, nr. 177, 21 octombrie 1946, p. 2. Despre "biografia literară" ca gen.

331. Autenticitate şi artificialitate. În : Naţiunea, II, nr. 259, 3 februarie 1947, p. 2. Între problema estetică a autenticităţii şi a artificialităţii se stabileşte, consideră

Marino, un "raport de principială contrarietate".

332. Poetul naţional. În : Naţiunea, II, nr. 401, 28 iulie 1947, p. 2. Acest fenomen al "poetului naţional", consideră Marino este tipic literaturilor

mici, balcanice.

333. Profilul literaturii române la începutul secolului XX. În : Steaua, XV, nr. 12, 1964, p. 34-39.

Pornind de la studiul de istorie literară a lui Dumitru Micu, Literatura romînă la începutul secolului al XX-lea, 1900-1916. Publicaţii, grupări, curente, Marino analizează literatura începutului de secol observând că, deşi a existat în jurul direcţiilor şi revistelor literare o presiune ideologică puternică, aceasta n-a influenţat decât în mică măsură programele literare.

334. Retrospectivă Minulescu. În : Steaua, XV, nr. 12, 1964, p. 156-159. Marino analizează volumul de versuri al lui Minulescu (Versuri, Bucureşti,

E.P.L., 1964), o ediţie îngrijită şi prefaţată de Matei Călinescu, subliniind într-o notă de subsol calităţile de critic literar a îngrijitorului volumului (o personalitate proprie, fără mimetisme). În acest articol Marino explică unele particularităţi ale liricii lui Minulescu (blazare, autorinie, erotism, spleen etc.).

29

335. Shakespeare văzut de clasicii noştri. În : Steaua, XV, nr. 9, 1964, p. 23-38. Articolul este semnat M. Adrian. În acest studiu Marino înregistrează din

punctul de vedere al istoriei literare primele contacte ale literaturii române cu literatura Apusului. Cel dintîi autor român (despre care există mărturii), susţine Marino, care l-ar fi citit în original pe Shakespeare pare să fi fost Gh. Asachi.

336. Programul lui Macedonski: Premise şi orientări. În : Iaşul literar, XVI, nr. 2, 1965, p. 76-81.

Sub aparenţa de "cosmopolitism" şi "decadenţă" se ascunde la Macedonski un spirit poetic aparţinând tradiţiei paşoptiste.

337. Direcţii în studiile eminesciene. În : Iaşul literar, XVI, nr. 5, 1965, p. 79-83. Dspre câteva direcţii în studiile eminesciene.

338. Macedonski şi definiţia poeziei. În : Iaşul literar, XVI, nr. 8, 1965, p. 63-70. Marino susţine că la Macedonski "poezia poeziei" constituie o temă de bază a

operei sale, alături de cea a geniului şi a poetului.

339. Alexandru Macedonski şi limba literară. În : Limba română, XIV, nr. 3, 1965, p. 381-397.

Despre "inovaţiile stilistice" macedonskiene.

340. Rebreanu despre realism şi modernism. În : Tribuna, IX, nr. 48, 1965, p. 7.

341. Tudor Arghezi, moralist. În : Steaua, XVI, nr. 5, 1965, p. 36-46. Despre caracterul satirico-moral al operei lui Tudor Arghezi. Despre "morala"

poetului, Marino spune că este "spontană", "organică".

342. Problema moştenirii literare. În : Steaua, XVI, nr. 7, 1965, p. 20-33. Despre discuţiile purtate în jurul programului şi metodelor criticii şi istoriei

literare a vremii. Marino discută "revenirea la estetism" şi la valorile estetice ale operei.

343. Ion Pillat, la o nouă lectură. În : Steaua, XVI, nr. 8, 1965, p. 72-83. Articolul este semnat Adrian Marin. Analizând trăsăturile liricii lui Ion Pillat,

Marino evidenţiază şi trăsături care nu aparţin strict de estetica tradiţionalistă, ci se revendică din simbolism sau chiar din poetica modernistă.

344. Creangă şi autobiografia. În : Steaua, XV, nr. 1, 1965, p. 21-25. Marino susţine şi demonstrează că Amintirile lui Creangă reprezintă un tip

specific de autobiografie, subiectivitatea amintirilor fiind estompată de viziunea obiectivă a povestitorului.

345. Alexandru Macedonski despre tradiţie şi inovaţie. În : Steaua, XVI, nr. 2, 1965, p. 17-25.

30

Marino îl consideră pe Macedonski ca fiind poetul care, la finele secolului al XIX-lea deşi a început ca un continuator al paşoptiştilor, a rupt cu tradiţia poetică a înaintaşilor adoptând principiile moderne ale poeziei simboliste.

346. Retrospectivă Ion Barbu. În : Steaua, XVI, nr. 3, 1965, p. 41-47. Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la naşterea poetului Ion Barbu, Al Rosetti şi

Liviu Călin au editat un volum retrospectiv de versuri, intitulat Ochean. Marino analizează trăsăturile liricii lui Ion Barbu din perspectiva poeticii moderne.

347. Macedonski şi poezia materiei. În : Iaşul literar, XVII, nr. 11, 1966, p. 46-54. La Macedonski, susţine Mrino, există o poetizare a universului care începe de la

"stadiile inferioare" ale materiei. Marino analizează, în acest sens, câteva exemple de "corupere" a formelor vieţii şi a "degradării".

348. Probleme de estetică a limbii la Alexandru Macedonski. În : Limba română, XV, nr. 1, 1966, p. 21-34.

349. Sensuri etice în poezia lui Macedonski. În : Cronica, I, nr. 37, 1966, p. 6-7, 11. Despre conflictul cu caracter etic dintre aspiraţiile ideale şi inerţiile materiei în

opera lui Macedonski.

350. Macedonski, poet modern. În : Iaşul literar, XVIII, nr. 1, 1967, p. 56-67. Macedonski distinge câteva trăsături moderne în lirica lui Macedonski:

discontinuitate, contrast, introspecţie şi un anumit tragism trăit şi asumat în profunzime de către poet.

351. Semnificaţia operei literare (I). În : Cronica, II, nr. 40, 1967, p. 1, 8. Despre înţelegerea operei literare ca sistem unitar, din perspectiva criticii

structuraliste. Definiţia noţiunii de "semnificaţie".

352. Semnificaţia operei literare (II). În : Cronica, II, nr. 41, 1967, p. 8. Despre înţelegerea operei literare ca sistem unitar, din perspectiva criticii

structuraliste. Despre cele trei sensuri fundamentale ale operei: "substructura", "structura" şi "suprastructura".

353. Semnificaţia operei literare (III). În : Cronica, II, nr. 42, 1967, p. 6-7, 8. Despre polisemantismul operei literare în tezele noii critici franceze. Marino

afirmă că Mihai Ralea, încă din 1928, în studiul despre critica literară, ar fi anticipat anumite idei promovate de noua orientare în critica franceză.

354. E. Lovinescu şi metoda impresionistă. În : Anuar de lingvistică şi istorie literară, XVIII, 1967, p. 62-83.

Despre Lovinescu şi influenţa criticilor impresionişti francezi.

355. Programul literar. În : Gazeta literară, XIV, nr. 19, 11 mai 1967, p. 8.

31

356. Literatură şi semnificaţie. În : Cronica, III, nr. 38, 1968, p. 9. Marino susţine că lipsa de înţelegere a noţiunii de semnificaţie" în critica literară

generează o serie de confuzii. Pornind de la definiţia pe care Todorov o dă acestei noţiuni, Marino "reţine" câteva trăsături ale "semnificaţiilor literare".

357. Cînd Ulysse debarcă la Tomis... În : Contemporanul, nr. 26, 28 iunie 1968, p. 3. Răspuns polemic la recenzia semnată de Al. Protopopescu în revista "Tomis"

(nr. 3, 4 şi 5 din 1968), dedicată volumului lui George Călinescu, Ulysse.

358. Disociaţiile modernismului. În : Cronica, IV, nr. 11, 1969, p. 9. Marino susţine că e absolut necesară scoaterea modernismului din categoria

"noţiunilor aproximative, jurnalistice" şi analiza acestuia din punct de vedere estetic sau literar.

359. Un baroc românesc ? În : Cronica, IV, nr. 39, 1969, p. 9. Discutând problematica barocă, Marino se întreabă dacă critica românească este

îndreptăţită să pună problema unui baroc românesc.

360. Tehnica epică. În : România literară, III, nr. 16, 1970, p. 8. Câteva observaţii pe marginea funcţionării tehnicilor epice într-o naraţiune.

361. Contradicţia lui Maiorescu ? În : România literară, III, nr. 35, 1970, p. 4. Despre Contracţia lui Maiorescu de Nicolae Manolescu. Deşi recunoaşte

meritele lucrării, Marino susţine că Manolescu nu aduce interpretări noi în ceea ce priveşte opera lui Maiorescu.

362. Tipuri de biografii. În : România literară, III, nr. 37, 1970, p. 4. Despre problema biografiei literare în critica românească. biografia, consideră

Adrian Marino, este de trei tipuri: tip documentar-istoric, tip portretistic şi tip spiritual, genetic.

363. Autobiografie. În : România literară, III, nr. 43, 1970, p. 4. Despre autobiografie ca "gen literar".

364. Situaţia epică. În : Tribuna, XIV, nr. 13, 1970, p. 3.

365. Specificul avangardei literare. În : România literară, IV, nr. 13, 1971, p. 29. Marele paradox al avangardei, susţine Marino, "constă în sensul pozitiv" al unor

tendinţe "nihiliste". Marino defineşte câteva principii ale poeticii avangardiste, afirmând că principala revoluţie poetică se produce la nivelul şi în interiorul limbajului.

366. Sofismele antiliteraturii. În : România literară, IV, nr. 18, 1971, p. 5, 12. Antiliteratura, spune Marino, "trebuie să revină, uneori inevitabil, la literatură",

deoarece nu poate evada din condiţia sa "literară".

32

367. Construcţia în studiile literare. În : Tribuna, XV, nr. 15, 1971, p. 14.

368. Pentru monografie. În : Tribuna, XVIII, nr. 51, 1974, p. 5.

369. Comparatism şi model, I. În : Convorbiri literare, nr. 2, 1975, p. 13. Pornind de la "teoria modelelor" aplicată istoriei literare, teorie dezvoltată în

Critica ideilor literare, Adrian Marino contată că printre autorii români care folosesc "modele" de analiză în domeniul studiilor istorico-literare şi compara-tiste se află şi Al. Duţu. Adrian Marino critică, însă, felul în care, utilizând "modelul umanismului", Al Duţu a "descoperit" sau chiar "a inventat" un "Umanism" românesc. Se întreabă în ce măsură această "descoperire" a lui Duţu are şi o "realitate istorică".

370. Comparatism şi model, II. În : Convorbiri literare, nr. 3, 1975, p. 13. Continuă dezbaterea legată de "modelul" aplicat de Al. Duţu în cazul "Umanis-

mului românesc". Adrian Marino consideră că în spaţiul românesc nu se poate vorbi de "umanism" ci, cel mult, de câteva elemente comune cu Renaşterea europeană, elemente care, prin comparatism, pot fi cu uşurinţă identificate şi analizate ca atare.

371. Mici glose de etică eminesciană. În : Tribuna, XIX, nr. 3, 1975, p. 6-7.

372. Dimensiuni istorice ale realismului: Principele de Eugen Barbu. În : Limbă şi literatură, II, 1976, p. 422-429.

Definind realismul la Eugen Barbu, Marino distinge câteva elemente de istoricitate în Principele.

373. Omagii internaţionale lui Mircea Eliade. În : Tribuna, XXII, nr. 26, 1978, p. 3.

374. Omagii internaţionale lui Mircea Eliade. În : Mioriţa. A Journal of Romanian Studies [Rochester, USA], VI, nr. 2, 1979, p. 54-57.

375. Spiritul macedonskian. În : Tribuna, XXIII, nr. 11, 1979, p. 1, 5. Marino încearcă să definească "macedonskianismul" ca formulă estetică, dar şi

ca o "realitate spirituală" de esenţă universală.

376. Specializările literaturii. În : Transilvania, XV, nr. 1, 1986, p. 32-35. Despre definirea literaturii în funcţie de dimensiunea "timp-istorie", "geografic-

geo-politic".

377. Studii I. Literatura: criterii. În : Transilvania, XV, nr. 6, 1986, p. 22-23, 45. Începând cu acest număr Adrian Marino publică o serie de cinci studii despre

literatură şi specificul literar. În acest număr încearcă o definiţie hermeneutică a literaturii (din perspectivă istorică), precum şi definirea "autonomiei" literaturii.

33

378. Studii II. Literatura: polarităţi. În : Transilvania, XV, nr. 7, 1986, p. 24-26, 29. În acest studiu Marino defineşte câteva polarităţi specifice literaturii: primitiv/

cultivat-civilizat, natural/artificial, popular/artistic, geniu/cultură, imaginaţie/ raţiune.

379. Studii III. Literatura: ficţiunea. În : Transilvania, XV, nr. 8, 1986, p. 18-20. Continuând definirea "specificului literar" şi urmărind disocierea "polarităţilor"

constitutive literaturii, Marino analizează conceptul de "ficţiune" şi evoluţia interpretărilor.

380. Studii IV. Literatura: conştiinţa de sine. În : Transilvania, XV, nr. 10, 1986, p. 26-28.

Pornind de la criteriul specific literaturii şi, anume, "mijlocul de expresie" Marino defineşte "autonomia literaturii" în raport cu sistemul artelor tradiţionale.

381. Studii V. Disocierile literaturii. În : Transilvania, XV, nr. 11, 1986, p. 35-38. Marino continuă analiza privind dobândirea "conştiinţei de sine" a literaturii. O

bună cunoaştere a "specificului literar" duce, susţine Marino, atât la o definire cât mai "precisă" a literaturii, cât şi la "disocierea" literaturii de ceea ce nu este literatură.

382. Jurnalul provincial. În : Tribuna, XXXI, nr. 18, 1987, p. 6.

383. [Eminescu văzut astăzi]. În : Apoziţia [München], nr. 12-13, 1991, p. 206-209. Număr dedicat împlinirii a 100 de ani de la moartea poetului.

384. Difuzarea criticii româneşti în străinătate. În : România literară, XXIV, nr. 27, 1991, p. 20.

Comunicare în cadrul "Colocviului traducătorilor şi editorilor de literatură română - Sinaia, 20-21 iunie 1991". Marino se adresează invitaţilor la colocviu propunând câteva soluţii pentru o mai bună difuzare a criticii literare în afara graniţelor româneşti.

385. Exilul românesc şi literatura. În : România literară, XXXI, nr. 33, 1998, p. 15. Despre literatura exilului românesc şi despre necesitatea ca şi această literatură

să fie integrată şi evaluată în scara de valori a literaturii române.

386. Exilul românesc şi literatura. În : Aurora [Oradea], nr. 10, 1999, p. 7-10. Despre literatura exilului românesc şi despre necesitatea ca şi această literatură

să fie integrată şi evaluată în scara de valori a literaturii române.

387. Renaşterea şi critica armelor. În : Caietele Echinox, VI, 2004, p. 131-151.

388. Spiritul macedonskian. În : Mozaicul, VII, nr. 5-6, 2004, p. 1, 16. Marino încearcă să definească "macedonskianismul" ca formulă estetică, dar şi

34

ca o "realitate spirituală" de esenţă universală.

1.2. Cronici literare. Recenzii 389. Între critică şi Universalitate. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 11, 1944,

p. 428-433. Recenzie [René Bady, Introduction à l'étude de la littérature française, Fribourg,

Editions de la Librairie de l'Université, 1943].

390. Al. Dima: probleme estetice. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 4, 1944, p. 229-232.

Recenzie [Al. Dima, Probleme estetice, Sibiu, Institutul de Arte Grafice "Dacia Traiană", 1943].

391. Un român despre o problemă de literatură comparată. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 1, 1944, p. 220-222.

Recenzie [N. I. Popa, "Rezistenţele" franceze în literatura comparată, Iaşi, 1938].

392. Perpessicius, "Jurnal de lector". În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 12, 1944, p. 127-128.

Recenzie [Perpessicius, Jurnal de lector, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944].

393. O contribuţie macedonskiană. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 11, 1944, p. 474-475.

Recenzie [V.G. Paleolog, Imaginea poetică colorată la Alexandru Macedonski, pagini, manuscrise colorate şi inedite din "Calvaire de feu", Bucureşti, Vatra, 1944].

394. Dan Petraşincu: Edgar Poe, Iluminatul, Bucureşti, Cultura Românească. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 1, 1944, p. 228-231.

Recenzie [Dan Petraşincu, Edgar Poe, Iluminatul, Bucureşti, Cultura Românească, 1944].

395. Paul Morand şi o problemă modernă. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 3, 1944, p. 664-670.

Recenzie [Paul Morand, L'Homme pressé, Paris, N.R.F., 1941].

396. Vladimir Streinu, Clasicii noştri, I, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943. În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 1-2, 1945, p. 175-177.

Recenzie [Vladimir Streinu, Clasicii noştri, I, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943].

35

397. Alexandru Macedonski, Opere. Vol. III: Nuvele, Schiţe şi povestiri. Ediţie critică cu studii introductive, note şi variante de Tudor Vianu. Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă. În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 3-4, 1945, p. 191-192.

Recenzie [Alexandru Macedonski, Opere. Vol. III: Nuvele, Schiţe şi povestiri. Ediţie critică cu studii introductive, note şi variante de Tudor Vianu. Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă, 1945].

398. Mihail Sadoveanu, Anii de ucenicie, Bucureşti, Cartea Românească, 1944. În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 4-5, 1945, p. 145-146.

Recenzie.

399. Al. Philippide, Floarea din prăpastie, Bucureşti, Editura Contemporană, 1942. În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 7-8-9, 1945, p. 196-199.

Recenzie.

400. Amica mea Europa. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 6, 1945, p. 711-712. Recenzie [D. I. Suchianu, Amica mea Europa, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1939].

401. Tudor Vianu: "Filosofie şi poezie". În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 1-2, 1945, p. 178-183.

Despre Tudor Vianu şi despre volumul Filosofie şi poezie, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943.

402. E. Lovinescu, "T. Maiorescu şi posteritatea lui critică". În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 5-6, 1945, p. 147-149.

Recenzie [E. Lovinescu, T. Maiorescu şi posteritatea lui critică, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943].

403. Literatura comparată. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 3, 1945, p. 713-714.

Recenzie [Al. Ciorănescu, Literatură comparată, Bucureşti, Cartea Şcoalelor, 1944].

404. Joc şi sinceritate în artă. În : Universul literar, LIV, nr. 2, 28 ianuarie 1945, p. 12-13.

Recenzie [Sandro Burgi, Jeu et sincerité dans l'art, considérations psychologiques sur la peinture au XX-e siècle, Neuchâtel, A la Baconnière, 1943].

405. În jurul clasicismului. În : Universul literar, LIV, nr. 5, 18 februarie 1945, p. 15. O scurtă prezentare a articolului lui D. M. Pippidi, în jurul clasicismului, articol

publicat în "Studii literare", volumul II, Sibiu, 1943.

406. O nouă traducere din Platon. În : Universul literar, LIV, nr. 5, 18 februarie

36

1945, p. 15. Despre versiunea românească a dialogului Symposium, tradus de Ştefan

Bezdechi.

407. Setea liniştei eterne. În : Universul literar, LIV, nr. 6, 25 februarie 1945, p. 16. O scurtă apreciere asupra cărţii lui I. M. Raşcu, Setea liniştei eterne, apărută în

Bucureşti la Editura Cugetarea, 1943. Volumul este un amestec de memorial de călătorie, jurnal interior şi itinerar spiritual.

408. "Rumanien Review". În : Naţiunea, I, nr. 39, 9 mai 1946, p. 2. Despre primul număr al revistei "Rumanian Review", revistă de informaţie

dedicată lumii anglo-saxone.

409. Belfagor. În : Naţiunea, I, nr. 42, 13 mai 1946, p. 2. Despre nuvela lui Niccoló Machiavelli, Belfagor.

410. Paradoxe banale. În : Naţiunea, I, nr. 129, 26 august 1946, p. 2. Despre : Kléber Haellens, Paradoxe sur le roman, Marseille, Sagittaire, 1941.

411. Jurnalul lui Alecsandri. În : Jurnalul literar, nr. 2, 1947, p. 57-60. Recenzie [C. D. Papastate, Vasile Alecsandri şi Elena Negri, cu un jurnal inedit

al poetului].

412. Brillat-Savarin. În : Naţiunea, II, nr. 307, 31 martie 1947, p. 2. Despre cartea de gastronomie Physiologie du goût şi încercările de tipologie pe

baze de preferinţe culinare.

413. D. Micu: Opera lui Tudor Arghezi. În : Steaua, XVI, nr. 9, 1965, p. 90-95. Recenzie [Dumitru Micu, Opera lui Tudor Arghezi, Bucureşti, Editura pentru

Literatură, 1965].

414. Opera postumă a lui V. Voiculescu: "Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare". În : Contemporanul, nr. 6, 5 februarie 1965, p. 3.

Recenzie [V. Voiculescu, Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1964].

415. Aurel Gurghianu: "Biografii sentimentale". În : Contemporanul, nr. 25, 18 iunie 1965, p. 3.

Recenzie [Aurel Gurghianu, Biografii sentimentale, Bucureşti, Editura Tineretului, 1965].

416. D. Păcurariu: "Ion Ghica". În : Contemporanul, nr. 32, 6 august 1965, p. 3. Recenzie [D. Păcurariu, Ion Ghica, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1965].

417. Ion Bănuţă: "Lacrima diavolului". În : Cronica, I, nr. 10, 1966, p. 8. Recenzie [Ion Bănuţă, Lacrima diavolului, Bucureşti, Editura Tineretului, 1965].

37

418. Virgil Ardeleanu: Însemnări despre proză. În : Cronica, II, nr. 11, 1967, p. 8. Recenzie [Virgil Ardeleanu, Însemnări despre proză, Bucureşti, Editura pentru

Literatură, 1966].

419. Pop Simion: "Orga de bambus". În : Cronica, II, nr. 14, 1967, p. 8. Recenzie [Simion Pop, Orga de bambus, Bucureşti, Editura pentru Literatură,

1966].

420. Teohar Mihadaş: "Ţărîna serilor". În : Viaţa românească, XX, nr. 10, 1967, p. 184-185.

Recenzie [Teohar Mihadaş, Ţărîna serilor, Bucureşti, Editura Tineretului, 1967].

421. Personalitatea eseului. În : Viaţa românească, XX, nr. 6, 1967, p. 161-165. Recenzie [Matei Călinescu, Eseuri critice, Bucureşti, Editura pentru Literatură,

1967].

422. Clasicii sînt moderni. În : Cronica, III, nr. 30, 1968, p. 9. Recenzie [Vladimir Streinu, Pagini de critică literară, Bucureşti, Editura pentru

Literatură, 1968].

423. Idei trăite. În : Cronica, III, nr. 50, 1968, p. 9. Recenzie [Geo Şerban, Idei trăite, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

424. Poezia, mod de existenţă. În : Cronica, III, nr. 44, 1968, p. 7. Recenzie [Ion Biberi, Poezia, mod de existenţă, Bucureşti, Editura pentru

Literaturã, 1968].

425. Istorie literară şi nu prea... Tratatul de istoria literaturii române (vol. II). În : Ramuri, V, nr. 11, 1968, p. 16.

Recenzie [Istoria literaturii române. Vol. II. Bucureşti, Editura Academiei, 1968].

426. Critica veche într-o nouă lectură. În : Gazeta literară, XV, nr. 3, 18 ianuarie 1968, p. 7.

Recenzie [George Ivaşcu, Din istoria teoriei şi a criticei literare româneşti, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1967].

427. Tradiţia modernă. În : Gazeta literară, XV, nr. 10, 7 martie 1968, p. 8. Recenzie [The Modern Tradition. Backgrounds of modern literature. Edited by

Richard Ellmann & Charles Feidelson. New York, Oxford University Press, 1965].

428. Paradoxul poeziei. În : Gazeta literară, XV, nr. 17, 25 aprilie 1968, p. 2. Recenzie [Tudor Vianu, Studii de stilistică, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1968]. În această cronică, Marino nu se arată convins de stilistica literară promovată de Tudor Vianu.

38

429. Scriitori de seamă. În : Cronica, IV, nr. 5, 1969, p. 9. Recenzie [Alexandru Balaci, Francesco Petrarca, Bucureşti, Editura Tineretului,

1968].

430. Regenerarea epigramei. În : Cronica, IV, nr. 10, 1969, p. 9. Recenzie [Antologia orăşelului Spoon River, Bucureşti, Editura pentru

Literatură Universală, 1968].

431. Ambiguitatea poeziei. În : Cronica, IV, nr. 17, 1969, p. 9. Recenzie [Matei Călinescu, Semn, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968].

432. Literatura veche. În : Cronica, IV, nr. 19, 1969, p. 9. Recenzie [Vasile Florescu, Conceptul de literatură veche, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică, 1968].

433. Laicizarea culturii. În : Cronica, IV, nr. 20, 1969, p. 9. Recenzie [Alexandru Duţu, Coordonate ale cuturii româneşti în secolul XVIII,

Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968].

434. Lukács şi specificul literar. În : Cronica, IV, nr. 22, 1969, p. 9. Recenzie [Georg Lukács, Specificul literaturii şi al esteticului, Bucureşti,

Editura pentru Literatură Universală, 1969].

435. Tehnica sintezei. În : Cronica, IV, nr. 27, 1969, p. 9. Recenzie [Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc, 1940-1950,

Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968].

436. Proza eseistică. În : Cronica, IV, nr. 29, 1969, p. 9. Recenzie [Matei Călinescu, Viaţa şi opiniile lui Zacharias Lichter, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1969].

437. Genul "micro". În : Cronica, IV, nr. 32, 1969, p. 9. Recenzie [D. Păcurariu, D. Bolintineanu, Bucureşti, Editura Tineretului, 1969].

438. Analiza creaţiei. În : Cronica, IV, nr. 36, 1969, p. 9. Recenzie [Lucian Raicu, Liviu Rebreanu, Bucureşti, Editura pentru Literatură,

1967].

439. Literatură şi existenţă. În : Cronica, IV, nr. 38, 1969, p. 9. Recenzie [Radu Enescu, Franz Kafka, Bucureşti, Editura pentru Literatură

Universală, 1968].

440. Un roman despre viaţă şi moarte. În : România literară, III, nr. 4, 1970, p. 8-9. Recenzie [Petru Popescu, Prins, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1969].

39

441. Cronicarul în "campanie". În : România literară, III, nr. 39, 1970, p. 4. Recenzie [Mihai Ungheanu, Campanii, Bucureşti, Editura Eminescu, 1970].

442. Renaşterea şi dialogul artelor. În : România literară, IV, nr. 28, 1971, p. 5. Recenzie [Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Renaşterea, umanismul şi dialogul

artelor, Bucureşti, Albatros, 1971].

443. Etica memoriei. În : România literară, IV, nr. 30, 1971, p. 9-10. Recenzie [Laurenţiu Fulga, Moartea lui Orfeu, Bucureşti, Editura Eminescu,

1970].

444. Lecturi critice. În : România literară, IV, nr. 32, 1971, p. 10. Recenzie [G. Dimisianu, Prozatorii de azi, Bucureşti, Cartea Românească,

1970; C. Stănescu, Cronici literare, Bucureşti, Cartea Românească, 1971].

445. Efemer, ironie, luciditate. În : Tribuna, XV, nr. 14, 1971, p. 3. Recenzie [Nicolae Prelipceanu, 13 iluzii, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

446. Permanenţa artei. În : Luceafărul, XVI, nr. 20, 1973, p. 9. Recenzie [George Uscătescu, Supervivencia de la literatura y del arte, Madrid,

Reus, 1972].

447. O ştiinţă literară este posibilă ? În : Convorbiri literare, nr. 22, 1973, p. 5. Recenzie [France Vernier, Une science du littéraire est-elle possible ? Paris, Les

Editions de "La Nouvelle Critique", 1972].

448. Narcis romancier. În : Convorbiri literare, nr. 2, 1973, p. 5. Recenzie [Jean Rousset, Narcisse, romancier, essai sur la première personne

dans le roman, Paris, José Corti, 1973].

449. Prefaţă la o antologie elveţiană. În : Tribuna, XVII, nr. 3, 1973, p. 5. Despre apariţia în limba franceză a unei antologii de proză românească :

Rumänische Erzähler der Gegenwart, Berna, 1972.

450. Dramatism şi transfigurare. În : Tribuna, XVII, nr. 50, 1973, p. 2. Recenzie [Vasile Nicolescu, Secţiunea de aur, Bucureşti, Editura Eminescu,

1973].

451. Critica ideilor literare. În : Ramuri, X, nr. 7, 1973, p. 10. Recenzie: [Wladyslaw Tatarkiewicz, Did Aesthetics Progress? în Philosophy

and Phenomenological Research, Vol. XXXI, nr 1, septembrie 1970; Gillo Dorfles, Senso e insensatezza nell'arte d'oggi, Roma: Ellegi edizioni, 1971; Szabolcsi Miklos, Szocialista Közizlés - Szocialista Tudat, în Magyar Tudomány, 1971, 2].

452. Critica ideilor literare. În : Ramuri, X, nr. 8, 1973, p. 10.

40

Recenzie: [René Wellek, Discriminations: further concepts of criticism, New Haven and London: Yale University Press, 1970; I metodi attuali della critica in Italia, a cura Maria Corti e Cesare Segre, Torino ERI Edizioni RAI Radiotelevisione italiana, 1970].

453. Romul Munteanu: Literatura europeană în epoca luminilor, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971. În : Ramuri, X, nr. 9, 1973, p. 13.

Recenzie.

454. Noi direcţii ale criticii (1). În : Convorbiri literare, nr. 11, 1974, p. 11. Recenzie [Guillermo de Torre, Nuevas direcciones de la critica literaria,

Madrid, Alianza Editorial, 1970].

455. Noi direcţii ale criticii (2). În : Convorbiri literare, nr. 12, 1974, p. 11. Recenzie [Mariano Baquero Goyanes, Estructuras de la novela actual,

Barcelona, 1972].

456. Ultimul romantic: Mihail Eminescu. "The last romantic: Mihail Eminescu" English version and introduction by Roy Mac Gregor-Hastie, Iowa City, University of Iowa Press, 1972, 129 p. În : Convorbiri literare, nr. 6, 1975, p. 10.

Recenzie.

457. Critică în profunzime. În : Convorbiri literare, nr. 7, 1975, p. 12. Recenzie: [Mircea Martin, Critică şi profunzime, Bucureşti, Univers, 1974].

458. Literatura comparată azi. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1975, p. 13. Recenzie [Ulrich Weisstein, Comparative literature and literary theory, survey

and introduction, Bloomington-London, Indiana University Press, 1973 ; François Jost, Introduction to comparative literature, Indianapolis and New York, Pegasus, 1974].

459. Literatura generală. În : Convorbiri literare, nr. 4, 1975, p. 11. Recenzie [René Etiemble, Essais de littérature (vraiment) générale, Paris,

Gallimard, 1974].

460. Apariţia scriitorului român. În : Convorbiri literare, nr. 5, 1976, p. 5. Recenzie [Leon Volovici, Apariţia scriitorului în cultura românească, Iaşi,

Junimea, 1976].

461. "Apocalips" şi literatura germană. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1976, p. 11. Recenzie [Lionel Richard, D'une Apocalypse à l'autre, sur l'Allemagne et ses

productions intellectuelles de Guillaume II au annés vingt, Paris, 1976].

462. Critică portugheză. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1976, p. 13. Recenzie [Arnaldo Saraiva, Literatura marginalizada, Porto, 1975].

41

463. Scrierea poetică. În : Steaua, XXIV, nr. 3 , 1978, p. 49. Recenzie [François Cheng, L'écriture poétique chinoise, suivi d'une anthologie

des poèmes des T'ang, Paris, Seuil, 1977].

464. Jacinto do Prado Coelho, Ao contrário de Penélope, Lisboa, Livraria Bertrand, 1976, 366 p. În : Observator cultural, nr. 4, 1978, p. 111-113.

Recenzie [Jacinto do Prado Coelho, Ao contrário de Penélope, Lisboa, Livraria Bertrand, 1976].

465. "Barocul ca tip de existenţă" de Edgar Papu. În : Scînteia, XLVII, nr. 11.016, 20 ianuarie 1978, p. 4.

Recenzie [Edgar Papu, Barocul ca tip de existenţă, Bucureşti, Minerva, 1977].

466. Jean Weisgerber, L'Espace romanesque, Lausanne, Editions l'Age d'Homme, 1978, 267 p. În : Observator cultural, nr. 4, 1979, p. 139-141.

Recenzie.

467. Retrospectivă ardeleană. În : Tribuna, XXV, nr. 48, 1981, p. 6. Recenzie [Mircea Vaida, Zile în cuibul păsării, Bucureşti, Cartea Românească,

1980].

468. Tradiţia moralismului. În : Transilvania, XI, nr. 6, 1982, p. 37. Recenzie [Georges Roditi, L'esprit de perfection, Paris, Stade, 1981].

469. Interpretarea literaturii fantastice. În : Transilvania, XI, nr. 8, 1982, p. 43, 45. Recenzie [Louis Vax, Les chefs-d'oeuvres de la littérature fantastique, Paris,

P.U.F., 1979].

470. Tradiţia istoriei literare. În : Tribuna, XXVI, nr. 48, 1982, p. 2. Recenzie [Vasile Gr. Pop, Conspect asupra literaturii române şi literaţilor ei de

la început şi până astăzi în ordine cronologică. Studiu introductiv şi note de Paul Lăzărescu. Bucureşti, Editura Eminescu, 1982].

471. Dicţiunea ideilor. În : Tribuna, XXVI, nr. 7, 1982, p. 3. Recenzie [Mircea Martin, Dicţiunea ideilor, Bucureşti, Cartea Românească,

1981].

472. O carte de "nouă critică" românească. În : Tribuna, XXVI, nr. 39, 1982, p. 2. Recenzie [Irina Mavrodin, Modernii - precursori ai clasicilor, Cluj-Napoca,

Dacia, 1981].

473. Limbajul critic la microscop. În : Tribuna, XXVI, nr. 19, 1982, p. 2. Recenzie [Doina Bogdan-Dascălu, Critica - limbaj secund, Timişoara, Facla,

1981].

42

474. Personalitatea cercetătorului literar. În : Tribuna, XXVII, nr. 8, 1983, p. 2. Recenzie [Mircea Braga, Istoria literară ca pretext, Cluj-Napoca, Dacia, 1982;

Mircea Anghelescu, Scriitori şi curente, Bucureşti, Editura Eminescu, 1982].

475. Limitele intuiţiei critice. În : Tribuna, XXVII, nr. 9, 1983, p. 1, 2. Recenzie [Radu Petrescu, Meteorologia lecturii, Bucureşti, Cartea Românească,

1982].

476. Noi perspective ale poeticii. În : Tribuna, XXVII, nr. 10, 1983, p. 2. Recenzie [Irina Mavrodin, Poietică şi Poetică, Bucureşti, Univers, 1982].

477. Exerciţii de lectură. În : Tribuna, XXVII, nr. 14, 1983, p. 5. Recenzie [Mihail Nasta, Anatomia suferinţei, Bucureşti, Cartea Românească,

1981].

478. Cultură şi polemică. În : Tribuna, XXVII, nr. 19, 1983, p. 4. Recenzie [Octavian Paler, Polemici cordiale, Bucureşti, Cartea Românească,

1983].

479. Critică şi teorie. În : Tribuna, XXVII, nr. 23, 1983, p. 4. Recenzie [Livius Ciocârlie, Eseuri critice, Timişoara, Facla, 1983].

480. Ideea latină. În : Tribuna, XXVII, nr. 27, 1983, p. 4. Recenzie [Sergiu Pavel Dan, Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică,

Cluj-Napoca, Dacia, 1983].

481. Conştiinţa scriitorului. În : Tribuna, XXVII, nr. 29, 1983, p. 4. Recenzie [Augustin Buzura, Bloc notes, Cluj-Napoca, Dacia, 1981].

482. Exemplul unui tratat. În : Tribuna, XXVII, nr. 31, 1983, p. 8. Recenzie [Mircea Eliade, Histoire des croyances et des idées religieuses. 3.,

Paris, Payot, 1983].

483. Permanenţa studiilor istorice. În : Tribuna, XXVII, nr. 33, 1983, p. 5, 6. Recenzie [Stat, Societate, Naţiune. Interpretări istorice. Volum îngrijit de

Nicolae Edroiu, Aurel Răduţiu, Pompiliu Teodor. Cluj-Napoca, Dacia, 1982].

484. Prezentarea literaturii române. În : Tribuna, XXVII, nr. 35, 1983, p. 4. Despre prima lucrare de sinteză critică de literatură română, apărută în limba

germană: Literatur Rumäniens, 1944 bis 1980. Einzeldarstellungen. Marino vorbeşte despre dificultăţile de a prezenta publicului străin o literatură puţin cunoscută cum este literatura română, considerând că maniera în care au fost selectate unele studii critice ignoră o anumită tradiţie istoric-filologic-exegetică a culturii germane.

43

485. Critică pe "stil vechi". În : Tribuna, XXVII, nr. 37, 1983, p. 4. Recenzie [Ovidiu Cotruş, Meditaţii critice, Bucureşti, Minerva, 1983].

486. Meandrele adevărului. În : Tribuna, XXVII, nr. 51, 1983, p. 5. Recenzie [Achim Mihu, Meandrele adevărului, Cluj-Napoca, Dacia, 1983].

487. Georges Cioranesco, La Mission de Stanislas Bellanger dans l'Empire Ottoman, Tessaloniki, Institute for Balkan Studies, 164, 1981, 295 p. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXII, nr. 1, 1984, p. 154-155.

Recenzie.

488. Critică şi sociologie. În : Tribuna, XXVIII, nr. 5, 1984, p. 8. Recenzie [Ion Vasile Şerban, Literatură şi societate, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1983; Critica sociologică, Bucureşti, Univers, 1983].

489. Istorie literară şi model. În : Tribuna, XXVIII, nr. 7, 1984, p. 8. Despre studiul lui Manfred Gsteiger, Les Modèles en histoire littéraire et le

paradigme "continuité et rupture" publicat în "Etudes de lettres", nr. 3, 1983, p. 55-63 şi despre "funcţionarea" unor modele de analiză în operele literare.

490. Independenţă şi estetism. În : Tribuna, XXVIII, nr. 9, 1984, p. 4. Recenzie [Gheorghe Grigurcu, Între critici, Cluj-Napoca, Dacia, 1983].

491. Între mondenitate şi atitudine. În : Tribuna, XXVIII, nr. 11, 1984, p. 4. Recenzie [Alexandru Paleologu, Alchimia existenţei, Bucureşti, Cartea

Românească, 1983].

492. Comparatism şi mască barocă. În : Tribuna, XXVIII, nr. 13, 1984, p. 8. Recenzie [Alexandru Ciorănescu, Le Masque et le Visage. Du Baroque

espagnol au Clasicisme français, Genève, Droz, 1983].

493. Interferenţe iluministe. În : Tribuna, XXVIII, nr. 17, 1984, p. 8. Recenzie [Pompiliu Teodor, Interferenţe iluministe europene, Cluj-Napoca,

Dacia, 1984].

494. Limbajul artistic. În : Tribuna, XXVIII, nr. 21, 1984, p. 4. Recenzie [Mihaela Mancaş, Limbajul artistic românesc. Secolul al XIX-lea,

Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983].

495. Interpretarea documentelor. În : Tribuna, XXVIII, nr. 45, 1984, p. 8. Recenzie [Al. Zub, Pe urmele lui Vasile Pârvan, Bucureşti, Editura Sport-

Turism, 1983].

496. Notă hermeneutică. În : Tribuna, XXIX, nr. 7, 1984, p. 8. Recenzie [Enzo Caramaschi, "Poetik und Hermeneutik" (A propos

44

d'Apollinaire), Lecce, Adriatica Editrice, 1983].

497. Text şi utopie franceză. În : Transilvania, XIV, nr. 6, 1985, p. 31-32. Recenzie [Jean-Maurice de Montrémy, Mémoires, Paris, Olivier Orban, 1984].

498. Atelier critic. În : Tribuna, XXIX, nr. 5 , 1985, p. 8. Recenzie [Marian Papahagi, Critica de atelier, Bucureşti, Cartea Românească,

1983].

499. Spre definiţia literaturii. În : Tribuna, XXIX, nr. 9, 1985, p. 8. Recenzie [Monica Spiridon, Despre "aparenţa" şi "realitatea" literaturii,

Bucureşti, Univers, 1984].

500. Maşina critică în rodaj. În : Tribuna, XXI, nr. 13, 1985, p. 8. Recenzie [Radu Bagdasar, Critică şi cibernetică, Bucureşti, Univers, 1983].

501. Condiţia modernizării literare. În : Tribuna, XXIX, nr. 17, 1985, p. 5. Recenzie [Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ştefan Petică,

Bucureşti, Minerva, 1984].

502. Puţină orientalistică. În : Tribuna, XXIX, nr. 19, 1985, p. 6. Recenzie [Proceedings of the Fourth International Conference on the

Theoretical Probelms of Asian and African Literatures. Edited by M. Galik, Bratislava, 1983].

503. Procedee critice şi literare. În : Tribuna, XXIX, nr. 21, 1985, p. 5. Recenzie [Radu G. Ţeposu, Viaţa şi opiniile personajelor, Bucureşti, Cartea

Românească, 1983; Val Condurache, Fantezii critice, Iaşi, Junimea, 1983 şi Portret al criticului în tinereţe, Bucureşti, Cartea Românească, 1984].

504. Paradoxul în literatură. În : Tribuna, XXIX, nr. 35, 1985, p. 3. Recenzie [Solomon Marcus, Paradoxul, Bucureşti, Albatros, 1984].

505. Turism cu interpret şi fişe. În : Tribuna, XXIX, nr. 37, 1985, p. 3. Recenzie [Eugen Simion, Sfidarea retoricii, Bucureşti, Cartea Românească, 1985].

506. În căutarea fiinţei. În : Tribuna, XXIX, nr. 44, 1985, p. 6. Recenzie [Constantin Barbu, Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei,

Craiova, Scrisul Românesc, 1985].

507. Note critice selective. În : Tribuna, XXIX, nr. 52, 1985, p. 5. Recenzie [Mircea Braga, Cînd sensul acoperă semnul, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1985; Anton Cosma, Geneza romanului românesc, Bucureşti, Editura Eminescu, 1985; Ion Itu, Critică şi strategie, Cluj-Napoca, Dacia, 1983].

508. Jurnal intim. În : Tribuna, XXIX, nr. 33, 1985, p. 6.

45

Recenzie [Ion Vlasiu, Cartea de toate zilele unui an, Cluj-Napoca, Dacia, 1984; Radu Petrescu, A treia dimensiune, Bucureşti, Cartea Românească, 1984].

509. Bibliografie literară româno-americană. În : Tribuna, XXIX, nr. 2, 1985, p. 6. Recenzie [A Bibliography of American Literature Translated into Romanian

with Selected Romanian Commentary de Thomas Amherst Perry, New York, Philosophical Library, 1984].

510. Descoperirea poeziei portugheze. În : Tribuna, XXIX, nr. 50, 1985, p. 8. Recenzie [Mihai Zamfir, Formele liricii portugheze, Bucureşti, Univers, 1985].

511. Critica filologică. În : Tribuna, XXX, nr. 5, 1986, p. 3. Recenzie [Marian Papahagi, Intelectualitate şi poezie. Studii despre lirica lui

Duecento, Bucureşti, Cartea Românească, 1985].

512. Cărţi şi lecturi critice (I). În : Tribuna, XXX, nr. 7, 1986, p. 3. Recenzie [Eugeniu Sperantia, Cartea despre carte, Bucureşti, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, 1984; Theodor Codreanu, Eminescu - Dialectica stilului, Bucureşti, Cartea Românească, 1984].

513. Cărţi şi lecturi critice (II). În : Tribuna, XXX, nr. 9, 1986, p. 3. Recenzie [Radu Călin Cristea, Emil Botta. Despre frontierele inocenţei,

Bucureşti, Albatros, 1984; Mihai Dinu Gheorghiu, Reflexe condiţionate, Bucureşti, Cartea Românească, 1983].

514. Facerea poemului. În : Tribuna, XXX, nr. 11, 1986, p. 3. Recenzie [Marius Ghica, Facerea poemului, Craiova, Scrisul Românesc, 1985].

515. Condiţia morală a criticului. În : Tribuna, XXX, nr. 15, 1986, p. 6. Recenzie [Mircea Iorgulescu, Prezent, Bucureşti, Cartea Românească, 1986].

516. Poezie, joc, jazz. În : Tribuna, XXX, nr. 21, 1986, p. 4. Recenzie [Ion Pop, Jocul poeziei, Bucureşti, Cartea Românească, 1985; Virgil

Mihaiu, Cutia de rezonanţă, Bucureşti, Albatros, 1985].

517. Distanţă şi obiectivitate. În : Tribuna, XXX, nr. 23, 1986, p. 4. Recenzie [Cornel Ungureanu, Proza românească de azi. Volumul întîi:

Cucerirea tradiţiei, Bucureşti, Cartea Românească, 1985].

518. Două alternative. În : Tribuna, XXX, nr. 25, 1986, p. 6. Recenzie [Theodor Enescu, Camil Ressu, Bucureşti, Meridiane, 1984; Andrei

Pleşu, Ochiul şi lucrurile, Bucureşti, Meridiane, 1986].

519. Promisiunea ideilor fecunde. În : Tribuna, XXX, nr. 30, 1986, p. 3. Recenzie [Titu Popescu, Concepte şi atitudini estetice, Bucureşti, Meridiane,

1983; Adrian Dinu Rachieru, Vocaţia Sintezei. Eseuri asupra spiritualităţii

46

româneşti, Timişoara, Facla, 1985; Valentin Taşcu, Poezia poeziei de azi, Iaşi, Junimea, 1985].

520. Lecturi productive. În : Tribuna, XXX, nr. 32, 1986, p. 3. Recenzie [Irina Mavrodin, Stendhal - scriitură şi cunoaştere, Bucureşti,

Albatros, 1985; Anna Brîncoveanu de Noailles, Cartea vieţii mele şi Marcel Proust, Scrisori către Anna Brîncoveanu de Noailles, Bucureşti, Univers, 1986].

521. Tipologia şi lectura literaturii. În : Tribuna, XXX, nr. 34, 1986, p. 6. Recenzie [Eugen Negrici, Introducere în poezia contemporană, Partea I,

Încercare de sistematizare, Bucureşti, Cartea Românească, 1985; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, Bucureşti, Editura Eminescu, 1986].

522. Logica teoriei literare. În : Tribuna, XXX, nr. 40, 1986, p. 1, 5. Recenzie [Constantin Noica, Scrisori despre logica lui Hermes, Bucureşti,

Cartea Românaescă, 1986].

523. Problema biografiei. În : Tribuna, XXX, nr. 42, 1986, p. 4. Recenzie [Mircea Iorgulescu, Spre alt Istrati. Partea întîi, Bucureşti, Minerva,

1986].

524. Aproape de Elada ? În : Tribuna, XXX, nr. 44, 1986, p. 4, 6. Recenzie [Geo Şerban, Aproape de Elada. Repere pentru o posibilă axiologie,

Bucureşti, Colecţia "Capricorn", 1985].

525. Echilibrul spiritului critic. În : Tribuna, XXX, nr. 46, 1986, p. 4. Recenzie [Mircea Martin, Singură critica, Bucureşti, Cartea Românească, 1986].

526. Comparatism, arabistică, exotism. În : Tribuna, XXX, nr. 50, 1986, p. 4. Recenzie [Nadia Anghelescu, Limbaj şi cultură în civilizaţia arabă, Bucureşti,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986].

527. Semn, sens şi semnificaţie literară. În : Ateneu, nr. 8, 1986, p. 7. Fragment din Hermeneutica ideii de literatură, publicat în avanpremieră.

528. Literatura frumoasă, I. În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, VI, nr. 8, 23 februarie 1986, p. 12.

Fragment din Hermeneutica ideii de literatură, publicat în avanpremieră.

529. Literatura frumoasă, II. În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, VI, nr. 9, 2 martie 1986, p. 12.

Fragment din Hermeneutica ideii de literatură, publicat în avanpremieră.

530. Imagologie. În : Tribuna, XXXI, nr. 16, 1987, p. 6, 8. Recenzie [Klaus Heitmann, Das Rumänenbild im Deutschen Sprachraum,

47

1775-1918, Eine imagologische Studie, Köln-Wien, Böhlau Verlag, 1985].

531. Sensul confesiunii. În : Tribuna, XXXI, nr. 22, 1987, p. 3, 6. Recenzie [Alexandru George, Petreceri cu gândul şi inducţii sentimentale,

Bucureşti, Cartea Românească, 1986].

532. Valoarea specializării. În : Tribuna, XXXI, nr. 24, 1987, p. 3. Recenzie [Ion Hobana, Literatura de anticipaţie. Autori, cărţi, idei. II, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1986; Mircea Muthu, Permanenţe literare româneşti în perspectivă comparată, Bucureşti, Minerva, 1986].

533. Biblioteca literaturii. În : Tribuna, XXXI, nr. 28, 1987, p. 6. Recenzie [Al. Călinescu, Biblioteci deschise, Bucureşti, Cartea Românească,

1986].

534. Critica poetică. În : Tribuna, XXXI, nr. 33, 1987, p. 5. Recenzie [Gheorghe Grigurcu, Existenţa poeziei, Bucureşti, Cartea Românească,

1986].

535. Despre livresc. În : Tribuna, XXXI, nr. 37, 1987, p. 6. Recenzie [Al. Cistelecan, Poezie şi livresc, Bucureşti, Cartea Românească,

1987; Al. George, Dimineaţa devreme, Bucureşti, Cartea Românească, 1987; Aurel Dumitraşcu, Biblioteca din noi, Bucureşti, Cartea Românească, 1986].

536. Sociologia culturală. În : Tribuna, XXXI, nr. 41, 1987, p. 6. Recenzie [Mihai Dinu Gheorghiu, Scena literaturii. Elemente pentru o

sociologie a culturii româneşti, Bucureşti, Minerva, 1987].

537. Instrumentele culturii. În : Tribuna, XXXI, nr. 39, 1987, p. 1, 6. Recenzie [Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei. Vol. 1. Bucureşti,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987].

538. Critica sincronică. În : Tribuna, XXXII, nr. 4, 1988, p. 8. Recenzie [Marin Mincu, Eseu despre textul poetic, II, Bucureşti, Cartea

Românească, 1986].

539. Problema fantasticului. În : Tribuna, XXXII, nr. 8, 1988, p. 5. Recenzie [Ioan Vultur, Naraţiune şi imaginar. Preliminarii la o teorie a

fantasticului, Bucureşti, Minerva, 1987].

540. Maiorescu, azi. În : Tribuna, XXXII, nr. 35, 1988, p. 4. Recenzie [Alexandru Dobrescu, Introducere în opera lui Titu Maiorescu,

Bucureşti, Minerva, 1988].

541. Lectura ironică a ironiei. În : Tribuna, XXXII, nr. 39, 1988, p. 4.

48

Recenzie [Ioan Buduca, După Socrate (eseuri despre spiritul ironiei în literatură), Bucureşti, Cartea Românească, 1998].

542. Lecturile poetului. În : Tribuna, XXXII, nr. 43, 1988, p. 2. Recenzie [Sorin Mărculescu, Semne de carte, Bucureşti, Cartea Românească,

1998].

543. Mitul premiului Nobel. În : Tribuna, XXXII, nr. 45, 1988, p. 4. Recenzie [Laurenţiu Ulici, Nobel contra Nobel, Bucureşti, Cartea Românească,

1988].

544. Stilistica românească. În : Tribuna, XXXII, nr. 49, 1988, p. 3. Recenzie [Ileana Oancea, Istoria stilisticii româneşti, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988].

545. Alexandru Căprariu. În : Transilvania, XVII, nr. 4, 1988, p. 21. Recenzie [Alexandru Căprariu, Cicatricele umbrei, Bucureşti, Cartea

Românească, 1987].

546. Paul Zarifopol: român şi european. În : Tribuna, XXXIII, nr. 1, 1989, p. 6. Recenzie [Paul Zarifopol, Eseuri. Ediţie îngrijită de Al. Săndulescu şi Radu

Săndulescu, studiu introductiv, argument şi note de Al. Săndulescu, Bucureşti, Minerva, 1988].

547. Poetica romantismului italian. În : Tribuna, XXXIII, nr. 3, 1989, p. 8. Recenzie [Michel Orcel, "Langue Mortelle". Etudes sur la poétique du premier

romantisme italiene, Paris, L'Alphée, 1987].

548. Oralitate şi subdezvoltare. În : Tribuna, XXXIII, nr. 6, 1989, p. 4. Recenzie [Mircea Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, Bucureşti,

Cartea Românească, 1988].

549. Cazul Macedonski. În : Tribuna, XXXIII, nr. 10, 1989, p. 3. Recenzie [Daniel Dimitriu, Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru

Macedonski, Iaşi, Junimea, 1988].

550. Glose alexandrine. În : Tribuna, XXXIII, nr. 12, 1989, p. 5. Recenzie [Stephane Mallarmé, Album de versuri, tălmăcire, glose şi iconografie

de Şerban Foarţă. Bucureşti, Univers, 1988].

551. Limbajul în discuţie. În : Tribuna, XXXIII, nr. 14, 1989, p. 8. Recenzie [Marius Ghica, Omul poietic pe tărîmul limbajului, Craiova, Scrisul

Românesc, 1989].

552. Noua istorie literară. În : Tribuna, XXXIII, nr. 16, 1989, p. 4.

49

Recenzie [Mircea Anghelescu, Textul şi realitatea, Bucureşti, Editura Eminescu, 1988].

553. Jurnalul ca literatură. În : Tribuna, XXXIII, nr. 22, 1989, p. 4. Recenzie [Mircea Mihăieş, De veghe în oglindă, Cartea Românească, 1988].

554. Studii eminesciene, I. În : Tribuna, XXXIII, nr. 23, 1989, p. 1, 2 . Recenzie [Eminescu : sens, timp şi devenire istorică. Vol. îngrijit de Gh. Buzatu,

Ştefan Lemny şi I. Saizu. Iaşi, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", 1988].

555. Studii eminesciene, II. În : Tribuna, XXXIII, nr. 24, 1989, p. 12. Recenzie [Svetlana Paleologu-Matta, Eminescu şi abisul ontologic, Aarhus,

Nord, 1988].

556. Semne noi în critică. În : Tribuna, XXXIII, nr. 28, 1989, p. 3. Recenzie [Constantin Pricop, Marginea şi centrul, Bucureşti, Cartea

Românească, 1990].

557. Noi proiecte critice . În : Tribuna, XXXIII, nr. 36, 1989, p. 3. Recenzie [Anton Cosma, Romanul românesc contemporan 1945-1985,

Bucureşti, Editura Eminescu, 1989; Vasile Popovici, Eu, personajul, Bucureşti, Cartea Românească, 1988].

558. Ideile Revoluţiei Franceze şi Românii. În : Tribuna, XXXIII, nr. 40, 1989, p. 10. Recenzie [La Révolution Française et les Roumains. Etudes à l'occasion du

bicentainaire, publiées par Al. Zub. Iaşi, Universitatea "Al. I. Cuza", 1989].

559. Titu Maiorescu în actualitate. În : Steaua, XL, nr. 1, 1989, p. 33. Recenzie [Alexandru Dobrescu, Introducere în opera lui Titu Maiorescu,

Bucureşti, Minerva, 1988].

560. A fi original. În : Tribuna, XXXIII, nr. 18, 1989, p. 4. Recenzie [Marian Vasile, Conceptul de originalitate în critica literară

românească, Bucureşti, Cartea Românească, 1988].

561. Psihologia exilului. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 32, 1990, p. 3. Recenzie [Titu Popescu, Un an cît o speranţă. Romanul unui azilant, München,

Carnetele Observator, 1989].

562. Cînd Eugène Ionesco debutează în România. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 34, 1990, p. 3.

Recenzie [Gelu Ionescu, Les débuts littéraires roumaines d'Eugène Ionesco (1926-1940). Traduit du roumain par Mirella Nedelco-Patureanu, Heidelberg, Carl Winter, Universitätsverlag, 1989].

50

563. Ce spune un "omagiu"? În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 35, 1990, p. 3. Recenzie [A Man, a Life, a Destiny. Ionel Jianu and His Work. Los Angeles,

American Romanian Academy of Arts and Sciences, 1990].

564. Lectura Jurnalului intim. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 37, 1990, p. 3. Recenzie [Mircea Eliade, Journal. IV. 1979-1985, Chicago; London, The

University of Chicago Press, 1990].

565. Literatura documentului uman. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 38-39, 1990, p. 5.

Recenzie [Corneliu Florea, Jurnal de lagăr liber, Aarchus, Editura Nord, 1987].

566. Hermeneutica medievală. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 1, 1990, p. 3. Recenzie [Pavel Chihaia, Immortalité et Décomposition dand l'Art du Moyen

Age, Madrid, Foundation Culturelle Roumaine, 1988].

567. Este literatura "reacţionară" ? În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 43, 1990, p. 1, 3.

Recenzie [Virgil Nemoianu, A theory of the secondary, Literature, Progress and Reaction, Baltimore and London, The John Hopkins University Press, 1989].

568. Din critica literară a ilegalităţii. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 44, 1990, p. 3.

Acest text nu a trecut de cenzura comunistă, dar a fost publicat în străinătate în revista Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Méditéranéenne (nr. 14/1985). Este o recenzie a romanului lui Bujor Nedelcovici, Le second messager, Paris, Albin Michel, 1985.

569. Fiinţa şi limba. În : Tribuna, II (serie nouă), nr. 4, 1990, p. 5. Recenzie [Constantin Barbu, Încercare asupra temeiurilor limbii româneşti,

Craiova, Scrisul Românesc, 1989].

570. Eroism şi politică. În : Tribuna, II (serie nouă), nr. 8, 1990, p. 8. Recenzie [Michel Prigent, Le héros et l'état dans la tragédie de Pierre

Corneille , Paris, P.U.F., 1987].

571. Criticul moralist. În : Tribuna, II (serie nouă), nr. 6, 1990, p. 9. Recenzie [Virgil Ardeleanu, Jurnal, Bucureşti, Cartea Românească, 1989].

Conţine un post scriptum al autorului : "Această cronică a fost scrisă înainte de 22 decembrie 1989. Recitind-o, n-am socotit necesar să fac nici cea mai mică modificare. A. M.".

572. Aventura limbajului. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 15-16, 1991, p. 3. Recenzie [Dumitru Tsepeneag, Le mot sablier, Paris, P.O.L., 1984].

51

573. Semne noi în critică. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 27-30, 1991, p. 3. Recenzie [Constantin Pricop, Marginea şi centrul, Bucureşti, Cartea

Românească, 1990].

574. Cultura paralelă. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 31-34, 1991, p. 3. Recenzie [A.I. Brumaru, Fiinţă şi loc, Cluj-Napoca, Dacia, 1990].

575. Cetatea cărţilor. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 43-46, 1991, p. 3. Recenzie [Dan Pavel, Bibliopolis. Eseu asupra metamorfozelor cărţii, Bucureşti,

Cartea Românească, 1990].

576. Alexandru Paleologu îşi aminteşte. În : România literară, XXIV, nr. 12, 1991, p. 5.

Recenzie [Alexandru Paleologu, Souvenirs merveilleux d'un ambassadeur des golans. Entretiens réalisé avec Marc Semo et Claire Tréan, Paris, Editions Balland, 1990].

577. Post-scriptum la o carte. În : Jurnalul literar, III (serie nouă), nr. 13-14, 1992, p. 3. Recenzie [Leon Volovici, Nationalist Ideology and Antisemitism. The Case of

Romanian Intelectuals in the 1930s, Oxford, Pergamon Press, 1991].

578. Din nou: stînga, centru sau dreapta ? În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 32, 1992, p. 11.

Recenzie [Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu. Aşa cum l-am cunoscut, Bucureşti, Humanitas, 1992].

579. O nouă istorie literară. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 37-40, 1993, p. 3. Recenzie [Radu G. Ţeposu, Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu

literar nouă, Bucureşti, Editura Eminescu, 1993].

580. Lectură sau relectură ? În : 22 [Douăzeci şi doi], IV, nr. 42, 1993, p. 15. Recenzie [Matei Călinescu, Rereading, New Haven; London, Yale University

Press, 1993].

581. O carte de sertar. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 68, 8 aprilie 1993, p. 3. Recenzie [Costin Merişca, Tărîmul Gheenei, Galaţi, Porto-Franco, 1993].

582. Poezie cosmopolită. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 77, 21 aprilie 1993, p. 3. Recenzie [Adela Popescu, Între noi - Timpul. Between us - Time. Poems,

Translation by Kiki Skagen Munshi, Washington D.C. Moonfall Press, 1992].

583. Dante în româneşte. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 192, 29 septembrie 1993, p. 3. Recenzie [Dante Alighieri, Divina Comedie, Craiova, Editura Europa, 1993].

584. "Amintiri în dialog", o lectură ideologică. În : 22 [Douăzeci şi doi], V, nr. 16, 1994, p. 14.

52

Recenzie [Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, Bucureşti, Litera, 1994].

585. Don Quijote a greşit adresa. În : 22 [Douăzeci şi doi], V, nr. 25, 1994, p. 15. Recenzie [Octavian Paler, Don Quijote în Est, Bucureşti, Albatros, 1994].

586. Români în "Republica literelor". În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, IV, nr. 84, 11 aprilie 1994, p. 4.

Recenzie [Matei Călinescu, Ion Vianu, Amintiri în dialog, Bucureşti, Litera, 1994].

587. Document de epocă. În : România liberă, nr. 1412, 15 noiembrie 1994, p. 3. Recenzie [Ioan Victor Pica, Libertatea are chipul lui Dumnezeu, Bucureşti,

Arhipeleag, 1993].

588. O sinteză germană a literaturii române. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, IV, nr. 286, 5 decembrie 1994, p. 2.

Recenzie [Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart, Konstanz, Universitäts-Verlag Konstanz, 1994].

589. [Dicţionarul scriitorilor români. Vol. I, A-C]. În : Apostrof, VI, nr. 8, 1995, p. 19. Recenzie [Dicţionarul scriitorilor români. Vol. I, A-C, Bucureşti, Editura

Fundaţiei Culturale Române; Albatros, 1995].

590. Convertirile unui talent amoral. În : Cuvîntul, I, nr. 3, 1995, p. 16. Recenzie [George Pruteanu, Pactul cu diavolul. Şase zile cu Petru Dumitriu,

Bucureşti, Albatros & Universal Dalsi, 1995].

591. Poezia crizei poeziei. În : Contrapunct, VI, nr. 3, 1995, p. 9. Recenzie [Ioan Flora, Starea de fapt, Cluj-Napoca, Dacia, 1986].

592. Aici radio... Horasangian. În : România liberă, nr. 1473, 1995, p. 2. Recenzie [Bedros Horasangian, Enciclopedia Armenilor, Bucureşti, Kadet,

1994].

593. Sensul unei antologii. În : Cotidianul, V, nr. 21, 1995, p. 6. Recenzie [Competiţia continuă. Generaţia '80 în texte teoretice. O antologie de

Gheorghe Crăciun. Piteşti, Vlasie, 1994].

594. Poezia politică. În : Cotidianul, III, nr. 61, 15 martie 1995, p. 6. Recenzie [George Achim, Despre ieri spre nicăieri, Cluj-Napoca, Dacia, 1994].

595. Noi perspective ale criticii româneşti actuale: un exemplu al "mutaţiilor". În : Cotidianul, V, nr. 105, 9 mai 1995, p. 6.

Recenzie [Monica Spiridon, Eminescu. O anatomie a elocvenţei, Bucureşti,

53

Minerva, 1994].

596. Represiune şi confesiune I. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 28, 1996, p. 9. Recenzie [Povestea Elisabetei Rizea din Nucşoara urmată de Mărturia lui

Cornel Drăgoi, Bucureşti, Humanitas, 1993].

597. Represiune şi confesiune II. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 29, 1996, p. 12. Recenzie [Elena Spijavca, Rusalii '51. Fragmente din deportarea pe Bărăgan.

Studiu istoric - Viorel Screciu, de Viorel Marineasa şi Daniel Vighi, Timişoara, Marineasa, 1994].

598. Represiune şi confesiune III. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 30, 1996, p. 12. Recenzie [D.C. Danielopol, Jurnal parizian. Documente confidenţiale. Ediţie

îngrijită de Valeriu Florin Dobrinescu şi Nicolae Niculescu, Iaşi, Institutul European, 1995; D.C. Danielopol, Jurnal londonez. Ediţie îngrijită de Valeriu Florin Dobrinescu şi Valeria Dumistrăcel, Iaşi, Institutul European, 1995].

599. Represiune şi confesiune IV. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 31, 1996, p. 9. Recenzie [Corneliu Florea, Jurnal pe frunze de arţar. Canada (1981-1985),

Oradea, Lumina, 1993].

600. Represiune şi confesiune V. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 32, 1996, p. 11. Recenzie [Liviu Ioan Stoiciu, Jurnalul unui martor, 13-15 iunie 1990,

Bucureşti, Bucureşti, Humanitas, 1992; Ion D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. 1, Craiova, 1983-1986, Ediţie îngrijită de Marius Ghica, Craiova, Scrisul Românesc, 1991].

601. Represiune şi confesiune VI. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 34, 1996, p. 15. Recenzie [Ion D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, Craiova,

1983-1986, Craiova, Scrisul Românesc, 1991; Ion D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist. Exerciţii de luciditate, vol. II, 1986-1987, Craiova, Scrisul Românesc, 1993].

602. Imposibila indiferenţă. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 36, 1996, p. 15. Recenzie [Livius Ciocârlie, Paradisul derizoriu. Jurnal despre indiferenţă,

Bucureşti, Humanitas, 1993].

603. Decadenţa în istorie. În : Tribuna, nr. 17, 1996, p. 16, 6. Recenzie [Pierre Chaunu, Istorie şi decadenţă, Cluj-Napoca, Clusium, 1995].

604. Corneliu Coposu - jurnalist politic. În : România liberă, nr. 2363, 6 ianuarie 1996, p. 19.

Recenzie [Corneliu Coposu, Semnele timpului, Timişoara, Editura de Vest, 1997].

605. "Trei" publică un outlaw ideologic. În : Cotidianul, VII, nr. 139, 1997, p. 6. Recenzie [Dan Oprescu, Filosofia avortului, Bucureşti, Editura Trei, 1997].

54

606. Filosofia unificării Europei. În : Apostrof, VIII, nr. 9, 1997, p. 3-4. Recenzie [Andrei Marga, Filosofia unificării europene, ediţia a II-a. Cluj-

Napoca, Biblioteca Apostrof, 1997].

607. O carte dificilă şi foarte utilă. În : Apostrof, VII, nr. 1-2, 1997, p. 8-9. Recenzie [Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Bucureşti,

Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995].

608. Un iluminist al zilelor noastre. În : Cuvîntul, IV (VIII), nr. 6, 1997, p. 4. Recenzie [Andrei Cornea, Turnirul Khazar. Împotriva relativismului

contemporan, Bucureşti, Nemira, 1997].

609. Mic-burghezi, paşoptişti întîrziaţi. În : Cuvîntul, III (VIII), nr. 4, 1997, p. 15. Recenzie [Livius Ciocârlie, Viaţa în paranteză, Timişoara, Amarcord, 1995].

610. Spionul în faţa şevaletului. În : Cuvîntul, III (VIII), nr. 11, 1997, p. 14. Recenzie [George Tomaziu, Jurnalul unui figurant. 1938-1964, Bucureşti,

Univers, 1995].

611. Nu este momentul să fim sentimentali ! În : Cuvîntul, III (VIII), nr. 8, 1997, p. 13-14.

Recenzie [Corneliu Coposu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, ediţia a II-a. Bucureşti, Anastasia, 1993, 1995; Confesiuni, Dialoguri cu Doina Alexandru, Bucureşti, Anastasia, 1996].

612. Revolta simţurilor exacerbate. În : Cuvîntul, III (VIII), nr. 1, 1997, p. 15. Recenzie [Ion Negoiţescu, Straja dragonilor, Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof,

1994].

613. Trista soartă a liberalismului românesc. În : Cuvîntul, III (VIII), nr. 3, 1997, p. 15. Recenzie [Stelian Tănase, Sfidarea memoriei (Convorbiri), aprilie 1988-

octombrie 1989, Bucureşti, Du Style, 1996].

614. Scriitorii nu şi-au făcut decît datoria. În : Cuvîntul, III (VIII), nr. 7, 1997, p. 12. Recenzie [Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei: 1987-1989. Încercări de

sociologie spontană, Iaşi, Polirom, 1995].

615. Epilogul cărţilor crude. În : Cuvîntul, III (VIII), nr. 10, 1997, p. 13. Recenzie [Mircea Mihăieş, Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea,

Timişoara, Amarcord, 1995].

616. Teoria literaturii revine. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, VII, nr. 156, 10 iulie 1997, p. 6.

Recenzie [Gheorghe Crăciun, Introducere în teoria literaturii, Braşov, Magister/Cartier, 1997].

55

617. Limitele lucidităţii literare. În : Cotidianul, VII, nr. 204, 4 septembrie 1997, p. 6. Recenzie [Daniel Vighi, Valahia de mucava, Timişoara, Amarcord, 1996].

618. Cartea nu are graniţe. În : Realitatea evreiască, nr. 82-83, 1998, p. 11. Recenzie [Victor Neumann, Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor

moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est, Bucureşti, All, 1998].

619. Spiritul european şi elitele. În : Cuvîntul, IV, nr. 8, 1998, p. 16. Recenzie [Victor Neumann, Tentaţia lui Homo Europaeus. Geneza ideilor

moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est, Bucureşti, All, 1998].

620. Eşecul Revoluţiei ? În : Cotidianul, VIII, nr. 4, 8 ianuarie 1998, p. 6. Recenzie [Stelian Tănase, Revoluţia ca eşec. Elite şi societate, Iaşi, Polirom,

1996].

621. Personaje colorate răsar, după multă străduinţă, din arhivele ieşene. În : Cotidianul, VIII, nr. 70, 26 martie 1998, p. 6.

Recenzie [Mihai-Răzvan Ungureanu, Marea Arhondologie a boierilor Moldovei (1835-1856), Iaşi, Editura Universităţii "Al. I. Cuza", 1998].

622. Represiune şi confesiune. În : Mozaicul, II, nr. 5, 1999, p. 1-2. Recenzie [Ion D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, glose, vol. I, Craiova,

1983-1986, Ediţie îngrijită de Marius Ghica. Craiova, Scrisul Românesc, 1991].

623. Stilul călătoriei. În : Mozaicul, II, nr. 2-3, 1999, p. 1. Recenzie [Constantin M. Popa, Noaptea lui Vincent, Craiova, Aius, 1998].

624. Problema "Europei centrale". În : Carnet literar, III, nr. 11, 1999, p. 5. Recenzie [Vladimir Tismăneanu şi Mircea Mihăieş, Vecinii lui Franz Kafka.

Romanul unei nevroze/ The neighbors of Franz Kafka. The Novel of a Neurosis, Iaşi, Polirom, 1998].

625. "Gândirea captivă" în discuţie. În : Carnet literar, III, nr. 12, 1999, p. 5. Recenzie [Czeslaw Milosz, Gândirea captivă, Bucureşti, Humanitas, 1999].

626. Mit şi antimit comunist. În : Continent: revista de dialog cultural Est-Vest [Suceava], I, nr. 2-3-4, 1999, p. 5-6.

Recenzie [Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Bucureşti, Humanitas, 1999].

627. Et in Balcania ego. În : Cuvîntul, V, nr. 10, 1999, p. 4, 15. Recenzie [Bujor Nedelcovici, Jurnalul infidel. Pagini din exil, 1987-1993,

Bucureşti, Editura Eminescu, 1998].

628. Cura de dezideologizare. În : Cuvîntul, V, nr. 1, 1999, p. 16, 14. Recenzie [Doru Pop, Obsesii sociale, Iaşi, Institutul European, 1998].

56

629. O surpriză: Ion Mureşan. În : Ziarul de Cluj, II, nr. 249, 24 iunie 1999, p. 16. Recenzie [Ion Mureşan, Cartea pierdută (o poetică a urmei), Bistriţa, Aletheia,

1998].

630. Doina Cornea: "Faţa nevăzută a lucrurilor" - un document istoric. În : România liberă, nr. 2969, 18 decembrie 1999, p. 11.

Recenzie [Doina Cornea, Faţa nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade, Cluj-Napoca, Dacia, 1999].

631. Exerciţii de "ideologie". În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 9, 2000, p. 16. Recenzie [Exerciţii de memorie, Editor Romulus Rusan. Postfaţă de Ana

Blandiana. Biblioteca Sighet. Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 1999].

632. Cioran sub lupă. În : Cuvîntul, VI, nr. 5, 2000, p. 15. Recenzie [Marta Petreu, Un trecut deocheat sau Schimbarea la faţă a României,

Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 1999].

633. Moarte şi umor negru. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 14, 2000, p. 7.

Recenzie [Mircea Săucan, Funérailles à Bucarest, Tel Aviv, Minimum, 2000].

634. Europa ? O iluzie. În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 12, 2000, p. 16. Recenzie [Vladimir Tismăneanu şi Mircea Mihăieş, Încet spre Europa, Iaşi,

Polirom, 2000].

635. Stelian Tănase şi critica de idei. În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 3, 2000, p. 13. Recenzie [Stelian Tănase, Miracolul revoluţiei. O istorie politică a căderii

regimurilor comuniste, Bucureşti, Humanitas, 1999].

636. Două japonizante la Cluj. În : Transilvania jurnal, nr. 795, 23 noiembrie 2000, p. 13.

Recenzie [Rodica Frenţiu, Florina Ilis, Haiku şi caligrame, Cluj-Napoca, Echinox, 2000].

637. Neînvinsa libertate. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 48, 2001, p. 11.

Recenzie [Tudorel Urian, Proza românească a anilor '90, Colecţia "Critică şi istorie literară". Bucureşti, Albatros, 2000, 203 p.].

638. Cum citesc americanii literatura română. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 59, 2001, p. 10.

Recenzie [Thomas Amherst Perry, Passage to Romania. American Literature in Romania, Iaşi, Oxford, Portland, The Center for Romanian Studies, 2001].

639. Exilul cultural românesc. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi

57

analiză culturală, II, nr. 71, 2001, p. 9-10. Recenzie [Mircea Anghelescu, Cămaşa lui Nessus, Bucureşti, Cartea

Românească, 2000].

640. Experienţa externă. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 82, 2001, p. 32.

Recenzie [Experienţa externă. Volum iniţiat şi coordonat de Ştefan Borbély. Iaşi, Institutul European, 2001].

641. Naţionalismul provincial. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 88, 2001, p. 16.

Recenzie [Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Bucureşti, Humanitas, 1999].

642. Exemplul intransigenţei morale. În : Cuvîntul, VII (XII), nr. 3, 2001, p. 16. Recenzie [Ana Blandiana, Ghicitul în mulţimi, Bucureşti, Du Style-Atlas, 2000].

643. Nae Ionescu: fascinaţia mitului. În : Cuvîntul, VII (XII), nr. 2, 2001, p. 5. Recenzie [George Voicu, Mitul Nae Ionescu, Bucureşti, Ars Docendi, 2000].

644. Ideile în istorie. În : Cuvîntul, VII (XII), nr. 1, 2001, p. 4. Recenzie [Andrei Pippidi, Despre statui şi morminte. Pentru o teorie a istoriei

simbolice, Iaşi, Polirom, 2000].

645. România viitoare. În : 22 [Douăzeci şi doi], XII, nr. 50, 2001, p. 13. Recenzie [Mai avem un viitor? România la început de mileniu, Mihai Şora în

dialog cu Sorin Antohi. Iaşi, Polirom, 2001].

646. Lungul drum al "democraţiei creştine". În : 22 plus [Douăzeci şi doi], nr. 125, 16 ianuarie 2001, p. XVI.

Recenzie [N. Carandino, Rezistenţa - prima condiţie a victoriei. Articole apărute în Dreptatea (1944-1947). Antologie, introducere, note şi comentarii de Paul Lăzărescu. Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro, 2000].

647. Tortura politică, mode d'emploi. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 106, 2002, p. 17.

Recenzie [Ruxandra Cesereanu, Panopticum. Tortura politică în secolul XX. Studiu de mentalitate. Prefaţă de Alexandru Zub. Iaşi, Editura Institutului European, 2001].

648. Cronici inconformiste. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 113, 2002, p. 14.

Recenzie [Monica Gheţ, Obrăznicii întîrziate, Piteşti, Paralela 45, 2002].

649. Cum citesc americanii literatura română. Thomas Amherst Perry, Passage to Romania. American Literature in Romania, Iaşi, Oxford, Portland: The

58

Center of Romanian Studies, 2001. În : Revista Româno-Americană, VI (serie nouă), 2002, p. 88-91.

Recenzie.

650. Un roman neobişnuit. În : Piaţa literară, II, nr. 7, 2002, p. 4. Recenzie [Florina Ilis, Coborîrea de pe cruce, Cluj-Napoca, Echinox, 2001].

651. Românul violent. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 195, 2003, p. 32.

Recenzie [Ruxandra Cesereanu, Imaginarul violent al românilor, Bucureşti, Humanitas, 2003].

652. O radiografie a criticii. În : Mozaicul, VI, nr. 1-2, 2003, p. 11. Recenzie [Ion Bogdan Lefter, Anii '60-'90. Critica literară, Piteşti, Paralela 45,

2002].

653. Între virtual şi real. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 156, 2003, p. 13.

Recenzie [Florina Ilis, Chemarea lui Matei, Cluj-Napoca, Echinox, 2002].

654. Libertatea criticii de idei. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 153, 2003, p. 14.

Recenzie [Ştefan Borbély, Opoziţii constructive, Cluj-Napoca, Limes, 2002].

655. Români în "Republica literelor". În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 225, 2004, p. 14.

Recenzie [Doru Radosav, Cultură şi umanism în Banat. Secolul XVII, Timişoara, Editura de Vest, 2003].

656. Controversă Mircea Eliade. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 207, 2004, p. 10.

Recenzie [Ştefan Borbély, Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic , Cluj-Napoca, Biblioteca Apostrof, 2003].

2. Istorie literară 657. Vechi traduceri româneşti nesemnalate încă, din Lord Byron. În : Kalende, II,

nr. 4-5, 1943, p. 45-59 . Printre primii traducători din Byron se remarcă Ioan Voinescu II, Const.

Filipescu, Gr. Alexandrescu, Heliade Rădulescu, C. Negruzzi, C. A. Rosetti şi alţii.

59

658. Ahasver în literatura română. În : Kalende, II, nr. 8-9, 1943, p. 21-33. Despre Mihail Corradini, publicist italian (născut la Iaşi), autorul unei lucrări în

franceză La Juive errante şi tema jidovului rătăcitor în literatura vremii.

659. Ahasver în literatura română. În : Kalende, III, nr. 4-5, 1944, p. 33-42.

660. Alte traduceri româneşti nesemnalate încă, din Lord Byron. În : Kalende, III, nr. 4-5, 1944, p. 21-30.

Marino susţine că marele moment byronian al literaturii noastre s-a desfăşurat între anii 1850-1865. Face referire şi la cazul poetului I.C. Fundescu, puternic influenţat de byronianism.

661. Ceva despre familia Macedonski. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 6, 1944, p. 712-713.

Elemente de biografie a familiei Macedonski, în special legate de familia Fisenţa, familia mamei poetului.

662. O teorie a istoriei literare. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 7, 1944, p. 184-191.

Marino trecere în revistă câteva dintre ultimele controverse în privinţa teoriei istoriei literare.

663. Poezia stupefiantelor. În : Vremea, XVI, nr. 734, 1944, p. 3.

664. Discuţii despre originea fraţilor Macedonski. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 8, 1944, p. 473-476 .

Despre cei doi fraţi Macedonski, Pavel şi Dimitrie. Noi date biografice.

665. Spiritul modern şi ideile literare ale antichităţii. În : Viaţa Românească, XXXVII, nr. 3-4, 1945, p. 155-159.

666. Ultimul volum din "Bibliografia Românească Veche". În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 1, 1945, p. 234-235.

Despre cel de-al treilea tom al Bibliografiei Româneşti Vechi, apărut sub îngrijirea lui Dan Simonescu.

667. În jurul originii fraţilor Macedonski, I. În : Universul literar, LIV, nr. 4, 11 februarie 1945, p. 6-7.

Despre cei doi fraţi Macedonski şi originea lor sârbească.

668. În jurul originii fraţilor Macedonski, II. În : Universul literar, LIV, nr. 5, 18 februarie 1945, p. 7-8.

Despre cei doi fraţi Macedonski şi originea lor sârbească.

669. Lipsa biografiilor. În : Universul literar, LIV, nr. 11, 1 aprilie 1945, p. 16. Marino afirmă că una dintre lacunele majore ale istoriei literare româneşti este

60

absenţa biografiilor şi a monografiilor critice.

670. Efemeride macedonskiene În : Universul literar, LIV, nr. 13, 15 aprilie 1945, p. 12-13.

Despre un strămoş din partea familiei mamei lui Alexandru Macedonski.

671. Favoritul Fisenski. În : Universul literar, LIV, nr. 13, 15 aprilie 1945, p. 12-13. Despre bunicul dinspre mamă al poetului Emanoil Fisenţa (1764-1834).

672. În jurul lui Macedonski. În : Universul literar, LIV, nr. 14-15, 20 mai 1945, p. 16. Despre obârşia familiei Macedonski şi despre polemica ce s-a creat în jurul

acesteia. Marino susţine originea ei sârbească, în contradicţie cu opinia lui Vladimir Streinu, care afirmă că familia ar proveni din Bulgaria.

673. Efemeride macedonskiene. Convorbire cu d. V. G. Paleolog. În : Universul literar , LIV, nr. 16-17, 27 mai 1945, p. 11-12.

Impresii dintr-o convorbire pe care Marino a avut-o cu fostul discipol al lui Macedonski, V. G. Paleolog.

674. Decadenţa hermetismului. În : Naţiunea, I, nr. 8, 24 martie 1946, p. 2. Snobismul intelectual este la noi cel care determină, crede Adrian Marino,

succesul ermetismului poetic.

675. Lipsa monografiilor. În : Naţiunea, I, nr. 21, 12 aprilie 1946, p. 2. Absenţa "sentimentul de tradiţie şi de continuitate istorică a efortului cultural",

consideră Marino, este principala cauză a lipsei monografiilor critice ale clasicilor literaturii române.

676. Fragment autobiografic macedonskian. În : Naţiunea, I, nr. 100, 22 iulie 1946, p. 2.

677. Macedonski turist. În : Naţiunea, I, nr. 118, 12 august 1946, p. 2. Despre itinerariile din tinereţe ale lui Macedonski.

678. Din corespondenţa lui Al. Macedonski. În : Naţiunea, I, nr. 159, 30 septembrie 1946, p. 2.

679. Al. Rosetti, călător. În : Naţiunea, I, nr. 189, 4 noiembrie 1946, p. 2. Despre călătoria în Grecia a lui Al. Rosetti.

680. Procesul lui Hasdeu. În : Naţiunea, II, nr. 419, 18 august 1947, p. 2. Despre procesul literar în care Hasdeu a fost acuzat de "pornografie" pentru un

pasaj din romanul său Duduca Mamuca. În final, Hasdeu a fost achitat.

681. Problema antologiei ideologice. În : Contemporanul, nr. 29, 19 iulie 1963, p. 3.

61

Despre antologiile de critică literară elaborate din perspectivă ideologică. Articolul este semnat cu "pseudonimul" A. Marin.

682. Iluminiştii români şi problema colonială. În : Lumea, II, nr. 29, 1964, p. 18-19. Neavând încă drept de semnătură, Marino semnează M. Adrian. Pornind de la

conceptul utopic al "omului universal" iluminiştii români, în continuarea celor francezi, fac, susţine Marino, o critică umanitară oricăror sisteme clădite pe sclavie, inclusiv sistemului colonial. Astfel de exemple se găsesc la Gh. Bariţ sau Cezar Bolliac.

683. Ideea păcii la iluminiştii români. În : Lumea, II, nr. 32, 1964, p. 23-25. Neavând încă drept de semnătură, Marino semnează M. Adrian. Despre

ideologia iluminismului românesc la D. Ţichindeal sau I. Budai-Deleanu.

684. Iluminiştii români şi "afacerile" Europei. În : Lumea, II, nr. 39, 1964, p. 24-25. Neavând încă drept de semnătură, Marino semnează M.Adrian. Iluminismul

românesc descoperă "Europa" ca nou "pol spiritual", laic, de influenţă. Marino evidenţiază această "descoperire" prin exemplul câtorva iluminişti români: Dinicu Golescu, Barbu Paris Mumuleanu.

685. Iluminiştii români şi problema "cultivării" limbii (I). În : Limba română, XIII, nr. 5, 1964, p. 467-482.

686. Iluminiştii români şi problema "cultivării" limbii (II). În : Limba română, XIII, nr. 6, 1964, p. 571-586.

687. Primii "teoreticieni" români ai drepturilor omului. În : Lumea, II, nr. 45, 1964, p. 21-22.

Despre începuturile "ideii de egalitate" la ideologii români ai începutului secolului al XIX-lea.

688. Monografie şi metodă. În : Steaua, XV, nr. 10, 1964, p. 86-93. În 1964, neavând încă drept de semnătură, Adrian Marino semnează M. Adrian.

Pornind de la definirea "monografiei" şi a "metodelor de cercetare" specifice istoriei literare, Marino analizează câteva studii recent apărute.

689. Macedonski şi "poezia socială". În : Contemporanul, nr. 43, 23 octombrie 1964, p. 3.

690. Nicolae Iorga şi iluminismul românesc. În : Contemporanul, nr. 52, 25 decembrie 1964, p. 3.

691. Iluminiştii români şi idealul "luminării" (I). În : Iaşul literar, XVI, nr. 3, 1965, p. 42-52.

Despre "preistoria" idealurilor iluministe din secolul al XVIII-lea şi răspândirea

62

europeană a principiilor iluministe: "lumină", progres, raţionalism şi critică.

692. Iluminiştii români şi idealul "luminării" (II). În : Iaşul literar, XVI, nr. 4, 1965, p. 29-40.

Despre "preistoria" idealurilor iluministe din secolul al XVIII-lea şi răspândirea europeană a principiilor iluministe: "lumină", progres, raţionalism şi critică.

693. Primii "republicani" români. În : Lumea, III, nr. 5, 1965, p. 21-22. Despre răspândirea ideii "republicane" la iluminiştii români. O ilustrare elocven-

tă a acestei răspândiri o constituie şi editarea, în 1851,de către revoluţionarii români aflaţi în exil la Paris, a publicaţiei "Republica română".

694. Iluminiştii români şi progresul ştiinţific. În : Lumea, III, nr. 20, 1965, p. 21-22. Marino susţine că una dintre ideile de progres ale iluminismului românesc se

datorează adoptării principiului laic al învăţării şi educării. Exemple ale acestei idei se regăsesc la Barbu Paris Mumuleanu, Vasile Popp sau D. Scavinschi, autori interesaţi de progresul ştiinţific al vremii lor, fie prin traducerea unor opere de popularizare ştiinţifică, fie prin adoptarea directă, din lecturi, a ideilor progresiste ale epocii.

695. Începuturile ideii de revoluţie. În : Lumea, III, nr. 25, 1965, p. 23-24. Despre "descoperirile" româneşti ale "dreptului la revoluţie". Aceste descoperiri,

susţine Marino, se fac prin intermediul lecturilor unor autori străini.

696. Iluminiştii şi progresul. În : Lumea, III, nr. 31, 1965, p. 22-23. Printre iluminiştii români, demonstrează Adrian Marino, care au afirmat cu tărie

ideea de progres se numără: Ţichindeal, C. Negruzzi, Cezar Bolliac şi Heliade Rădulescu.

697. O operă de interes patriotic. În : Steaua, XVI, nr. 11, 1965, p. 5-8. În acest articol Marino militează pentru o bună editare a clasicilor literaturii

noastre. Susţine necesitatatea existenţei unui "plan editorial" concret şi coerent deoarece, afirmă el, editarea clasicilor "nu mai poate fi lăsată pe seama iniţiativelor şi entuziasmelor strict individuale".

698. Jurnalul lui Macedonski. În : Steaua, XVI, nr. 3, 1965, p. 67-68. Marino publică fragmente din Jurnalul inedit al lui Macedonski intitulat

Răsboiul Ţării. Jurnalul debutează cu data de 14 august 1916, data intrării României în primul război mondial. În perioada primului război mondial, Macedonski, deşi fusese anterior un admirator înfocat al Franţei, nu s-a sfiit să-şi arate simpatia germană fiind acuzat de filo-germanism.

699. Al. Philippide la 65 de ani. În : Steaua, XVI, nr. 4, 1965, p. 35-36. Despre personalitatea lui Al. Philippide, ca poet, critic şi traducător din literatura

germană.

63

700. Începuturile româneşti ale ideii de realism. În : Luceafărul, VIII, nr. 7, 1965, p. 11. Despre pătrunderea în literatura română din a doua jumătate a sec. al XIX-lea a

primelor noţiuni despre realism.

701. În critica şi istoria literară. În : Gazeta literară, XII, nr. 37, 9 septembrie 1965, p. 5.

Marino descrie imaginea lui Vasile Alecsandri în critica şi istoria literară a vremii.

702. În critica şi istoria literară. În : Gazeta literară, XII, nr. 44, 28 octombrie 1965, p. 2.

Marino descrie imaginea lui Mihail Sadoveanu în critica şi istoria literară a vremii. Îl aminteşte pe Nicolae Iorga ca fiind primul istoric literar care a remarcat talentul literar al scriitorului.

703. Macedonski. În : Gazeta literară, XII, nr. 46, 11 noiembrie 1965, p. 3. Despre temele poeziei lui Macedonski.

704. Rebreanu în critica şi istoria literară. În : Gazeta literară, XIII, nr. 49, 2 decembrie 1965, p. 2.

Despre imaginea lui Liviu Rebreanu în critica şi istoria literară românească, începând cu studiul lui Lovinescu, carea avea să impună un mare scriitor. Marino analizează şi acele studii care "au amendat" "deficitul de artă" din proza lui Rebreanu.

705. Primele definiţii ale egalităţii politice. În : Lumea, IV, nr. 6, 1966, p. 23-24. Despre începuturile "ideii" de egalitate şi despre primele noţiuni de ideologie

politică românească.

706. Iluminiştii români şi rolul presei. În : Lumea, IV, nr. 10, 1966, p. 23-24. Despre rolul presei în răspândirea ideilor iluministe.

707. Literatura Unirii. În : Contemporanul, nr. 3, 21 ianuarie 1966, p. 3.

708. Dezinformare. În : Cronica, II, nr. 19, 1967, p. 8. Marino critică maniera în care este tratată poezia românească în Encyclopedia of

Poetry and Poetics, Princeton University Press, 1965.

709. Macedonski inedit. În : Ramuri, IV, nr. 5, 1967, p. 12. Despre o fotografie inedită a lui Macedonski.

710. Pentru un dicţionar de idei literare. În : Contemporanul, nr. 32, 11 august 1967, p. 1, 8.

711. Reconstituirea universului literar. În : Contemporanul, nr. 41, 13 octombrie

64

1967, p. 9.

712. Din istoria teoriei "formă fără fond". În : Anuar de lingvistică şi istorie literară, XIX, 1968, p. 185-188.

Despre evoluţia teoriei "formei fără fond" şi afirmarea acesteia în cadrul Junimii prin scrierile criticului literar Titu Maiorescu.

713. Revista şi publicul său. În : Gazeta literară, XV, nr. 15, 11 aprilie 1968, p. 3. Despre cititorii revistelor literare şi despre felul în care revistele literare

formează gustul publicului. Ca exemple, Marino oferă revistele "Literatorul", "Convorbiri literare", "Contemporanul".

714. Contextul istoric. În : Cronica, IV, nr. 8, 1969, p. 9. Marino critică impresionismul şi neo-impresionismul critic care nu produc

judecăţi de valoare.

715. Pasiunea ideii. În : Cronica, IV, nr. 26, 1969, p. 9. Despre personalitatea lui Nicolae Bălcescu.

716. Noua viaţă a ideilor. În : Cronica, IV, nr. 34, 1969, p. 9. Despre aplicarea metodelor ştiinţifice în critica literară.

717. Iluminism ieşean. În : Cronica, IV, nr. 43, 1969, p. 9. Despre corespondenţa dintre Daniel (Dimitrie) Philippide (1770-1832), monah

şi profesor grec stabilit în Moldova şi J.D. Barbié din Bocage.

718. Istoria literară. În : Anuar de lingvistică şi istorie literară, XX, 1969, p. 133-150. Despre istoria literară ca disciplină. Marino se distanţează de concepţia

"călinesciană" asupra istoriei literare, susţinând ideea unei istorii literare care să se limiteze la sursele documentare şi la interpretarea acestora.

719. Biografia morală. În : România literară, III, nr. 40, 1970, p. 4. Despre biografia de tip moral, care evocă existenţa vieţii psihologice şi

individualitatea morală a eroului.

720. Creaţia biografică. În : Ramuri, VII, nr. 12, 1970, p. 10. Marino încearcă să clarifice ce presupune o "biografie literară" diferenţiind-o de

"biografia romanţată".

721. Biografia spirituală. În : Tribuna, XIV, nr. 37, 1970, p. 3.

722. Biografia istorică. În : Tribuna, XIV, nr. 39, 1970, p. 3.

723. Lecţia lui Macedonski. În : Tribuna, XIV, nr. 48, 1970, p. 1, 4.

65

724. Poeţii români descoperă pe Baudelaire. În : Tribuna, XV, nr. 16, 1971, p. 3.

725. Problema monografiei. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXIII, nr. 4, 1974, p. 467-475.

Marino discută noţiunea de "monografie" urmărind şi evoluţia istorică a terminologiei literare de la monografie ca metodă de lucru a istoriei literare (pozitiviste) până la monografia ca metodă a criticii literare care filtrează critic materialul pe care-l adună şi-l sistematizează.

726. Alexandru Macedonski. Închinare la clasici. În : Almanahul literar. Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, 1974, p. 246.

Despre personalitatea lui Alexandru Macedonski. Continuându-l pe Tudor Vianu, Adrian Marino l-a impus pe Macedonski alături de figurile poetice importante din poezia românească de la începutul secolului al XX-lea.

727. Idei literare macedonskiene. În : Manuscriptum, VI, nr. 4, 1975, p. 17-19.

728. Noua istorie literară. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1976, p. 8. Pornind de la lucrarea: New Directions in Literary History. Edited by Ralph

Cohen. Baltimore, 1974, Adrian Marino discută noile direcţii în istoria literară.

729. Literatura Unirii. În : Almanah "Tribuna", 1976, p. 123. Literatura despre Marea Unire din 1918.

730. Iluminismul românesc: idei despre teatru, poezie, literatură. În : Limbă şi literatură, I, 1977, p. 179-188.

731. Iluminismul românesc: idei despre carte, editură, lectură. În : Limbă şi literatură, II, 1977, p. 419-428.

732. Literatura română şi străinătatea. În : Convorbiri literare, nr. 3, 1977, p. 6. Despre un articol al lui T. Maiorescu din anul 1882.

733. Protocronism, pancronism, sincronism. În : Luceafărul, XX, nr. 51, 1977, p. 6. 734. Ossianismul românesc. Schiţă introductivă. În : Revista de istorie şi teorie

literară, XXVII, nr. 2, 1978, p. 173-187. Despre tema poetului "bard" în romantismul românesc. Prima referire a poetului

de tip "homemic" apare în prima versiune a Ţiganiadei, tema regăsindu-se, apoi, la poeţii ca: Cezar Bolliac, Heliade Rădulescu sau Ghe. Asachi.

735. Începuturile româneşti ale ideii de realism. În : Limbă şi literatură, I, 1979, p. 58-66.

Despre pătrunderea în literatura română din a doua jumătate a sec. al XIX-lea a primelor noţiuni despre realism.

66

736. "Luminile" româneşti şi descoperirea Europei. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXVIII, nr. 1, 1979, p. 27-48.

Marino face referiri la mişcarea iluministă din Transilvania şi Ţările Româneşti, precum şi la modul în care iluminismul românesc a luat contact, direct sau indirect, cu mişcările iluministe europene.

737. Gînduri personale despre G. Călinescu. În : Tribuna, XXIV, nr. 17, 1980, p. 8. Despre figura controversată a fostului său profesor, George Călinescu.

738. Ce facem cu patrimoniul Şcolii ardelene? Cîteva sugestii de organizare. În : Tribuna, XXVII, nr. 12, 1983, p. 3.

739. Dicţionarele literare. În : Tribuna, XXVII, nr. 21, 1983, p. 4, 8. Despre lipsa de tradiţie a lucrărilor referenţiale cu specific literar în cultura

română, fapt care se reflectă într-o metodologie insuficient însuşită în elaborarea acestora.

740. De la "Shöne Wissenschaft" la "Shöne Literatur". În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXII, nr. 2, 1984, p. 36-42.

Marino discută evoluţia semantică a terminologiei literare germane începând cu secolul al XVIII-lea, de la "Shöne Wissenschaft" până la adoptarea termenului mai cuprinzător de "literatură".

741. Idee şi istorie literară (I). În : Tribuna, XXIX, nr. 41, 1985, p. 4. Despre ediţia de Alese fabule a lui Nicolae Oţălea şi Cărţi populare şi cultura

românească de Cătălina Voiculescu, din perspectiva practicii istoriei literare.

742. Idee şi istorie literară (II). În : Tribuna, XXIX, nr. 42, 1985, p. 4. Comentarii la culegerea de studii Istoriografia literară românească 1944-1984,

Bucureşti, Minerva, 1984.

743. Moses Gaster în corespondenţă. În : Romanian Jewish Studies, I, nr. 2, 1987, p. 109-110.

744. Începuturile literaturii critice. În : Transilvania, XVIII, nr. 8, 1989, p. 30-32.

745. Istoria literară ca instituţie literară. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 45-46, 1990, p. 1, 3.

Adrian Marino consideră că istoria literară are un rol esenţial în formarea şi organizarea unei culturii, dar, din păcate la noi, istoria literară a rămas la nivelul studiului lui G. Călinescu.

746. Fişe de istorie teatrală. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 40, 1990, p. 3. Despre apariţia câtorva antologii de culegeri de teatru: Der theatralische

Neoklassizismus um 1800. Ein europäischen Phänomen?, Das Shakespeare -

67

Bild in Europa zwischen Aufklärung und Romantik şi Inevitabilis Vis Fatorum. Der Triumph des Schicksalsdramas auf der europäischen Buhne um 1800.

747. "Dosarul" Mircea Eliade. În : Jurnalul literar, III (serie nouă), nr. 27-30, 1992, p. 1, 6.

748. Cine deţine monopolul istoriei literare ? În : Cuvîntul, I (VI), nr. 8, 1995, p. 16, 15.

Replică la textul lui Alexandru George, publicat în Cuvîntul, nr. 7, 1995, în care Adrian Marino era considerat un adversar al "spiritului critic".

749. Bibliografia. În : Libros, nr. 4, 1996, p. 36-40.

750. Soarta sintezelor. În : Curentul, II, nr. 69, 25 martie 1998, p. 21. Despre dificultatea elaborării lucrărilor de sinteză în cultura română în absenţa

unui "geniu" al colaborării culturale.

751. Cenzura în România. În : Mozaicul, III, nr. 3, 2000, p. 1. Despre proiectul lucrării Cenzura şi libertatea în România.

3. Idei literare şi hermeneutică 752. Destinul criticului tînăr. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 1, 1945, p.

171-189. O încercare de portretizare interioară a criticului tânăr.

753. Pentru cunoaşterea umanismului. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 8, 1945, p. 383-394.

Despre interesul suscitat de "humanism" în publicistica românească.

754. Artă şi autenticitate. În : Naţiunea, II, nr. 254, 27-28 ianuarie 1947, Despre autenticitate în artă.

755. Clasic şi actual. În : Contemporanul, nr. 52, 24 decembrie 1965, p. 3.

756. Definiţia gustului literar. În : Contemporanul, nr. 28, 15 iulie 1966, p. 2. Despre diferitele accepţiunii ale noţiunii de "gust literar". Adrian Marino

defineşte "gustul" din perspectivă estetică, socială, istorică şi "etnică".

757. Avangarda literară şi tradiţia. În : Contemporanul, nr. 45, 11 noiembrie 1966, p. 3. Deşi unul din principiile esenţiale ale avangardei era "noutatea" sau ruperea cu

tradiţia literară, după o anumită perioadă, avangarda literară îşi "creează", ea

68

însăşi, propria tradiţie.

758. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Structura (I). În : Iaşul literar, XVIII, nr. 9, 1967, p. 56-61.

Utilizată de structuralism ca noţiune cheie în conctrucţia operei, Marino susţine că biografia ideii de "structură" are o îndelungată tradiţie şi o "istorie" extrem de veche.

759. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Structura (II). În : Iaşul literar, XVIII, nr. 10, 1967, p. 44-49.

În partea a doua a articolului despre "structură", Marino discută principalele obiecţii care au fost aduse structuralimului.

760. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Critică şi semnificaţie. În : Iaşul literar, XVIII, nr. 12, 1967, p. 53-62.

Raportul dintre "sens" şi "semnificaţie" produce o oarecare oscilaţie între examenul şi judecata critică, de aceea se cere o oarecare "prudenţă", susţine Marino, în descoperirea de sensuri şi semnificaţii cu orice preţ.

761. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Autenticitatea. În : Iaşul literar, XVIII, nr. 6, 1967, p. 42-49.

Deşi a fost introdus la noi, târziu, de Camil Petrescu, Marino urmăreşte termenul de "autenticitate" în evoluţia sa istorică, definindu-l pe trei paliere semantice: etic, obiectiv şi filosofic.

762. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Avangarda literară (I). În : Iaşul literar, XVIII, nr. 7, 1967, p. 65-70.

Marino defineşte "avangarda literară" urmărind evoluţia istorică a conceptului şi felul în care mişcările de avangardă se raportează la mişcările literare ale momentului.

763. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Avangarda literară (II). În : Iaşul literar, XVIII, nr. 8, 1967, p. 26-32.

Marino defineşte "avangarda literară" urmărind evoluţia istorică a conceptului şi felul în care mişcările de avangardă se raportează la mişcările literare ale momentului.

764. O definiţie a literaturii. În : Gazeta literară, XIV, nr. 12, 23 martie 1967, p. 8. Despre înţelegerea ideii de literatură din Antichitate până în zilele noastre şi

încercarea unei definiţii a literaturii.

765. Opera deschisă. În : Gazeta literară, XIV, nr. 23, 8 iunie 1967, p. 8. Despre definirea operei literare ca operă deschisă pornind de la conceptul "opera

aperta" impus de Umberto Eco.

69

766. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Spiritul critic (I). În : Iaşul literar, XIX, nr. 1, 1968, p. 67-71.

Ca element esenţial al vocaţiei critice, susţine Adrian Marino, spiritul critic trebuie să se conducă după câteva principii şi reguli de bază.

767. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Spiritul critic (II). În : Iaşul literar, XIX, nr. 2, 1968, p. 47-53.

Ca element esenţial al vocaţiei critice, susţine Adrian Marino, spiritul critic trebuie să se conducă după câteva principii şi reguli de bază.

768. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Curentul literar. În : Iaşul literar, XIX, nr. 3, 1968, p. 65-75.

Dacă dispare ca şi "realitate istorică", curentul literar devine o simplă categorie istorico-literară convenţională, teoretică.

769. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Critica şi filozofia . În : Iaşul literar, XIX, nr. 4, 1968, p. 44-52.

Marino susţine că în critica literară aportul filosofic este mai mult decât necesar.

770. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Experimentul. În : Iaşul literar, XIX, nr. 5, 1968, p. 58-63.

Pornind de la faptul că în publicistica timpului conceptul "experiment" era foarte des întrebuinţat, Marino încearcă să clarifice confuziile care au determinat ca acest termen să fie folosit fără discernământ.

771. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Clasic şi modern. În : Iaşul literar, XIX, nr. 6, 1968, p. 57-64.

Pornind de la disputa dintre clasic şi modern, Marino urmăreşte evoluţia istorică a acestei opoziţii care, departe de a avea numai specificitate literară, a determinat şi evoluţia socială sau istorică a culturilor.

772. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Modern (I). În : Iaşul literar, XIX, nr. 7, 1968, p. 51-58.

Marino încearcă să clarifice ideea de "modern" raportând-o la noţiunile înrudite de modernitate, modernism şi modernist, făcând atât disocieri de natură semantică, cât şi disocieri istorice.

773. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Modern (II). În : Iaşul literar, XIX, nr. 8, 1968, p. 67-75.

Marino încearcă să clarifice ideea de "modern" raportând-o la noţiunile înrudite de modernitate, modernism şi modernist, făcând atât disocieri de natură semantică, cât şi disocieri istorice.

774. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Lectura. În : Iaşul literar, XIX, nr. 9, 1968, p. 50-56.

70

Despre accepţiunile curente ale termenului de "lectură" şi despre relaţia scriitor-carte-cititor.

775. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Limbajul (I). În : Iaşul literar, XIX, nr. 10, 1968, p. 71-80.

Despre rolul interpretărilor lingvistice şi stilistice în analiza operelor literare.

776. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Limbajul (II). În : Iaşul literar, XIX, nr. 12, 1968, p. 48-56.

Despre rolul interpretărilor lingvistice şi stilistice în analiza operelor literare.

777. Modernismul (I). În : Cronica, III, nr. 26, 1968, p. 9. Marino comentează cele două definiţii ale modernismului: în sens larg - orice

curent sau tendinţă inovatoare în artă şi în sens restrâns - curentul literar post-romantic.

778. Modernismul (II). În : Cronica, III, nr. 27, 1968, p. 9. Marino analizează câteva trăsături specifice ale modernismului.

779. Literatura şi viaţa. În : Cronica, III, nr. 34, 1968, p. 9. Între literatură şi viaţă, susţine Marino, există o legătură esenţială de

interdependenţă şi reciprocitate.

780. "Cheia" structurii literare. În : Cronica, III, nr. 35, 1968, p. 9. Despre problema "structurii" în critica literară.

781. Eseul ca formă. În : Cronica, III, nr. 36, 1968, p. 9. Despre dezbaterile teoretice legate de definirea eseului ca un "gen" care să

"problematizeze cunoaşterea" fără a emite judecăţi valorice asupra fenomenelor literare.

782. Luciditatea poetului. În : România literară, I, nr. 9, 1968, p. 14. Despre sensul şi condiţia poeziei definite de Marin Sorescu în prefaţa la volumul

său Tinereţea lui Don Quijote.

783. Înţelegerea literaturii, I. În : Ramuri, V, nr. 3, 1968, p. 8-9. Înţelegerea operei, arată Marino, departe de a fi o metodă sau un procedeu critic

înseamnă "o concluzie", un "rezultat final", o "sinteză".

784. Înţelegerea literaturii, II. În : Ramuri, V, nr. 4, 1968, p. 5-6. Înţelegerea operei, arată Marino, departe de a fi o metodă sau un procedeu critic

înseamnă "o concluzie", un "rezultat final", o "sinteză".

785. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Clasicismul. În : Iaşul literar, XX, nr. 1, 1969, p. 60-67.

71

Idei literare definite în Dicţionarul de idei literare: Clasicism.

786. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Literatura comparată . În : Iaşul literar, XX, nr. 4, 1969, p. 53-62.

Evoluţia istorică a sintagmei de "literatură comparată".

787. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Literatura universală. În : Iaşul literar, XX, nr. 5, 1969, p. 51-58.

Despre semnificaţiile istorice ale sintagmei "literatură universală".

788. Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Începuturile ideii de literatură. În : Iaşul literar, XX, nr. 7, 1969, p. 34-43.

Despre biografia "ideii de literatură" şi primele începuturi ale utilizării termenului.

789. Anul ideilor literare. În : Cronica, IV, nr. 2, 1969, p. 1, 7. Articolul reprezintă o trecere în revistă a principalelor apariţii editoriale ale

anului 1968, atât în ceea ce priveşte critica literară, cât şi estetica, precum şi o evidenţiere a principalelor contribuţii critice din presa literară.

790. Modernismul în fişe. În : Cronica, IV, nr. 3, 1969, p. 9. Despre încercarea colectivului de bibliografi de la BCU Bucureşti de a repertoria

curentele literare. Marino apreciază efortul, dar critică metoda de lucru.

791. Critica ideilor literare. În : Cronica, IV, nr. 25, 1969, p. 9. Marino dă o definţie succintă a "ideii literare" ca şi obiect de studiu al criticii

ideilor literare.

792. "Avangarda". În : Cronica, IV, nr. 28, 1969, p. 9. Despre conceptul de "avangardă" şi evoluţia mişcărilor avangardiste.

793. Ideograme şi caligrame. În : Cronica, IV, nr. 41, 1969, p. 9. Despre experimentele avangardiste ale lui V. G. Paleolog şi caracterul "picturii-

poezie" întâlnite în Caligramele lui Apollinaire.

794. Clasic. În : Limbă şi literatură, XX, 1969, p. 13-33.

795. Critica ideilor literare: antiliteratura. În : Steaua, XX, nr. 6, 1969, p. 60-74. Despre definiţia "antiliteraturii" şi despre raportul dintre literatură şi antiliteratură.

796. Problema barocului. În : Steaua, XX, nr. 10, 1969, p. 78-86. Despre "ideea" de baroc şi evoluţia "istorică" a conceptului.

797. Originalitatea studiilor literare. În : Ramuri, VI, nr. 4, 1969, p. 8-9, 22. Despre criteriul "originalităţii" în evaluarea operelor literare sau critice. Tonul

articolului este polemic faţă de cei care, consideră Marino, sunt insuficient

72

"documentaţi" pentru a face judecăţi de analiză critică pornind de la "originalitatea" unei opere.

798. Critica ideilor literare. Formalismul (I). În : Ramuri, VI, nr. 7, 1969, p. 10. Despre principiile estetice ale formalismului rus (1915-1930).

799. Critica ideilor literare. Formalismul (II). În : Ramuri, VI, nr. 8, 1969, p. 10. Despre principiile estetice ale formalismului rus (1915-1930). Una dintre erorile

formalismului, susţine Marino, o reprezintă "teoria dualistă a artei".

800. Critica ideilor literare. Poetica barocului. În : Ramuri, VI, nr. 10, 1969, p. 10. Despre poetica barocului şi specificitatea spiritului baroc.

801. Critica ideilor literare. Decadentismul. Sensurile unei noţiuni confuze. În : Ramuri, VI, nr. 11, 1969, p. 10.

Despre conceptul de decandentism şi evoluţia sa "istorică".

802. Noile dimensiuni ale creaţiei. În : România liberă, XXVII, nr. 7675, 24 iunie 1969, p. 3.

Despre promovarea "literaturii citadine" şi ideologia de partid.

803. Critica ideilor literare. Estetismul (I). În : Ramuri, VI, nr. 12, 1969, p. 10. Înţeles ca o "supremaţie absolută a valorii estetice", estetismul izolează arta de

restul valorilor culturale. Marino încearcă să clarifice câteva confuzii în legătură cu conceptul de "estetism".

804. Critica ideilor literare. Estetismul (II). În : Ramuri, VII, nr. 1, 1970, p. 10. Înţeles ca o "supremaţie absolută a valorii estetice", estetismul izolează arta de

restul valorilor culturale. Marino încearcă să clarifice câteva confuzii în legătură cu conceptul de "estetism".

805. În jurul genurilor literare. În : Anuar de lingvistică şi istorie literară, XXI, 1970, p. 97-114.

Marino discută definiţia genurilor literare prin prisma noilor teorii structuraliste.

806. Critica ideilor literare. Dogmatismul genurilor literare. În : Ramuri, VII, nr. 2, 1970, p. 10.

Despre dogmatizarea esteticii aristotelice. Marino susţine că nu există genuri "pure", ci numai "forme intermediare".

807. Critica ideilor literare. Distanţa lirică. În : Ramuri, VII, nr. 3, 1970, p. 10. Prin "distanţă lirică" Marino înţelege poziţia poetului faţă de "emoţie" şi

"sentiment". În funcţie de stabilirea acestei atitudini, Marino disociază tipul de discurs liric.

73

808. Critica ideilor literare. Naraţiune şi istorie. În : Ramuri, VII, nr. 4, 1970, p. 10. Marino discută raportul dintre "naraţiune" şi "istorie" pornind de la criteriul

epicităţii.

809. Critica ideilor literare. Teatral sau dramatic ? În : Ramuri, VII, nr. 5, 1970, p. 10.

Dramaticul susţine Marino nu aparţine numai teatrului, ci este o categorie "suprateatrală".

810. Critica ideilor literare. Spiritul macedonskian. În : Ramuri, VII, nr. 6, 1970, p. 10.

Marino susţine că se poate vorbi despre o categorie nominală "macedonskianism" tot aşa cum vorbim de "bovarism" sau "donquijotism".

811. Critica ideilor literare. Spiritul comic. În : Ramuri, VII, nr. 8, 1970, p. 10. Despre confuzia care asimilează "comicul" spectacolului teatral al "comediei".

812. Critica ideilor literare. Creaţia: natură sau artă ? În : Ramuri, VII, nr. 9, 1970, p. 10.

Despre conceptele de "talent", "geniu" şi "artist" în raport cu dualitatea natură-artă.

813. Critica ideilor literare. Mecanismul creaţiei. În : Ramuri, VII, nr. 10, 1970, p. 10. Despre mecanismele ideii de creaţie.

814. Critica ideilor literare. Fantezie şi fantastic. În : Ramuri, VII, nr. 11, 1970, p. 10. Pornind de la etimologia noţiunilor, Marino explică raportul de interferenţă

dintre "fantezie" şi "fantastic".

815. Nostalgia maioresciană. În : Tribuna, XIV, nr. 7, 1970, p. 1. Despre influenţa lui Titu Maiorescu în critica literară românească.

816. Pentru o "nouă critică": critica ideilor literare. În : România literară, IV, nr. 22, 1971, p. 22.

Critica ideilor literare se află, susţine Adrian Marino, "la confluenţa criticii, esteticii, istoriei literare şi istoriei ideilor literare". Articolul reprezintă un fragment din studiul introductiv al Dicţionarului de idei literare, volum aflat la acea dată în curs de apariţie.

817. Problema barocului. În : România literară, IV, nr. 39, 1971, p. 23. Marino analizează câteva motive şi teme specifice barocului, inventariate de

criticul elveţian Jean Rousset.

818. Clasic şi modern. În : Anuar de lingvistică şi istorie literară, XXII, 1971, p. 113-148.

Marino defineşte conceptele de "clasic" şi "modern" în raport de determinare

74

"istorică" unul cu celălalt.

819. Critica ideilor literare. Evoluţia conceptului de comedie. În : Ramuri, VIII, nr. 1, 1971, p. 10.

Pornind de la Poetica lui Aristotel, Marino urmăreşte evoluţia istorică a conceptului de comedie.

820. Critica ideilor literare. Umanismul azi, agonie sau renaştere spirituală ? În : Ramuri, VIII, nr. 2, 1971, p. 10.

Ideea umanistă, susţine Marino (în ciuda crizei sale în lumea occidentală), îşi păstrează încă întreaga vitalitate în culturi mai mici, cum ar fi cultura română, de pildă.

821. Critica ideilor literare. Gust natural, gust raţional. În : Ramuri, VIII, nr. 3, 1971, p. 10.

Despre "gust" ca judecată estetică. Marino analizează evoluţia conceptului, de la "gustul literar" (secolul al XVIII-lea) la definiţia kantiană a gustului ca "facultate de judecată asupra frumosului".

822. Critica ideilor literare. Paradoxul gustului. În : Ramuri, VIII, nr. 4, 1971, p. 10. Cum putem judeca obiectiv, se întreabă Marino, încercând să evităm o anumită

rigiditate critică sau chiar dogmatismul. Aceasta este şi problema "gustului".

823. Critica ideilor literare. Spiritul avangardei. În : Ramuri, VIII, nr. 5, 1971, p. 10. Spiritul avangardei, susţine Marino, este un spirit combativ şi ofensiv.

Avangarda mizează pe ruptură şi negaţie.

824. Critica ideilor literare. Esenţa antiliteraturii. În : Ramuri, VIII, nr. 6, 1971, p. 10. Prin antiliteratură Marino înţelege o "rezistenţă" la literatură, o permanentă

opoziţie la "valorile" instituţionalizate ale literaturii.

825. Critica literară a ideilor. Pentru o hermeneutică românească (I). În : Ramuri, VIII, nr. 8, 1971, p. 10.

În elaborarea unei "ştiinţe" a hermeneuticii, Marino păstrează ideea circularităţii de la Schleiermacher. Printr-un exerciţiu complex de abstractizare care funcţionează circular, Marino elaborează un sistem hermeneutic care să funcţioneze ca model unic de interpretare în cazul ideilor literare.

826. Critica literară a ideilor. Pentru o hermeneutică românească (II). În : Ramuri, VIII, nr. 9, 1971, p. 10.

În elaborarea unei "ştiinţe" a hermeneuticii, Marino păstrează ideea circularităţii de la Schleiermacher. Printr-un exerciţiu complex de abstractizare care funcţionează circular, Marino elaborează un sistem hermeneutic care să funcţioneze ca model unic de interpretare în cazul ideilor literare.

827. Critica ideilor literare. Limitele metodei hermeneutice. În : Ramuri, VIII, nr.

75

10, 1971, p. 8. Despre utilizarea hermeneuticii ca metodă de analiză critică a textelor literare.

Interpretarea hermeneutică nu presupune, însă, şi judecăţi de valoare estetică.

828. Critica ideilor literare. Modernul şi evoluţia conştiinţei literare (I). În : Ramuri, VIII, nr. 11, 1971, p. 10.

Definirea ideii de "modern".

829. Critica ideilor literare. Modernul şi evoluţia conştiinţei literare (II). În : Ramuri, VIII, nr. 12, 1971, p. 10.

Definirea ideii de "modernitate".

830. Critica ideilor literare. Modernul şi evoluţia conştiinţei literare (III). În : Ramuri, IX, nr. 1, 1972, p. 10.

Despre poetica modernă şi noile descoperiri "moderne" ale discursului liric.

831. Tip, tip ideal, model. În : România literară, VII, nr. 13, 1974, p. 8. Marino defineşte din perspectiva criticii ideilor literare noţiunile de "tip", "tip

ideal" şi "model" pornind de la sensurile originare ale acestora.

832. Recurenţa ideilor literare. În : Convorbiri literare, nr. 1, 1974, p. 12.

833. Originalitatea ideilor literare. În : Convorbiri literare, nr. 2, 1974, p. 12.

834. Toposforschung. Idei literare. În : Convorbiri literare, nr. 3, 1974, p. 12.

835. Lectura simbolică. Idei literare. În : Convorbiri literare, nr. 4, 1974, p. 12.

836. Literatura şi ideologie. Idei literare. În : Convorbiri literare, nr. 5, 1974, p. 12.

837. Model şi schemă. Idei literare. În : Convorbiri literare, nr. 6, 1974, p. 12.

838. Istoria ideilor literare, I. În : Convorbiri literare, nr. 7, 1974, p. 10.

839. Istoria ideilor literare, II. În : Convorbiri literare, nr. 8, 1974, p. 10.

840. Istoria ideilor literare, III. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1974, p. 10.

841. Cercul hermeneutic. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1974, p. 11.

842. Relaţia hermeneutică "tot - parte", I. În : Tribuna, XVIII, nr. 30, 1974, p. 6.

843. Relaţia hermeneutică "tot - parte", II. În : Tribuna, XVIII, nr. 31, 1974, p. 8.

844. Critica ideilor literare. Semantica ideii literare. În : Ramuri, XI, nr. 1, 1974, p. 8.

76

Marino explică că toate transformările semantice produc diverse schimbări în traiectoria ideilor literare.

845. Critica ideilor literare. Începuturile "modelului" literar. În : Ramuri, XI, nr. 2, 1974, p. 8.

Marino analizează sub metodologic, dar şi categorial şi tipologic, noţiunea de "model".

846. Critica ideilor literare. Logica sistemului literar. În : Ramuri, XI, nr. 5, 1974, p. 8. Despre definirea unui "sistem literar"şi felul în care funcţionează un "model

literar" în raport cu un "sistem literar".

847. Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (I). În : Ramuri, XI, nr. 7, 1974, p. 10, 15.

Marino face câteva precizări legate de etimologia termenului "hermeneutică".

848. Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (II). În : Ramuri, XI, nr. 8, 1974, p. 10, 14.

Este o continuare a articolului din numărul anterior în care Marino a analizat etimologia termenului "hermeneutică".

849. Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (III). În : Ramuri, XI, nr. 9, 1974, p. 4.

Este o continuare a articolului din numărele anterioare în care Marino a analizat etimologia termenului "hermeneutică". Marino reţine câteva trăsături de bază ale hermeneuticii: sinonimia hermeneutică, "înţelegere" şi "exegeză", precum şi "explicarea" şi "interpretarea".

850. Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (IV). În : Ramuri, XI, nr. 10, 1974, p. 6.

Despre "interpretarea literară" şi introducerea în "interpretarea literară"a anumitor criterii, reguli sau scheme fixe cu valoare universală.

851. Literatura semnului. În : Convorbiri literare, nr. 12, 1976, p. 11, 15.

852. Hermeneutica lui Mircea Eliade (I). În : Revista de istorie şi teorie literară, XXVI, nr. 2, 1977, p. 223-250.

Despre concepţia hermeneutică a lui Mircea Eliade în abordarea fenomenului religios.

853. Hermeneutica lui Mircea Eliade (II). În : Revista de istorie şi teorie literară, XXVI, nr. 3, 1977, p. 371-399.

Despre concepţia hermeneutică a lui Mircea Eliade în abordarea fenomenului religios.

77

854. Avangarda istorică şi problema realismului. În : Tribuna, XXI, nr. 34, 1977, p. 8. Despre "avangardă" ca o "forma mentis" culturală.

855. Literatura şi contraliteratura. În : Convorbiri literare, nr. 1, 1977, p. 11. Pornind de la un eseu al lui Bernard Mouralis, Marino defineşte literatura şi

caracterul contra-literar al literaturii de sorginte populară, a literaturii exotice şi a celei africane.

856. Mircea Eliade şi metoda hermeneutică. În : Tribuna, XXI, nr. 10, 1977, p. 10.

857. Hermeneutică şi istorie la Mircea Eliade. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXVIII, nr. 3, 1979, p. 423-436.

Despre o posibilă interpretare hermeneutică a prozei lui Mircea Eliade în raport cu scrierile sale de hermeneutică a religiei.

858. Mircea Eliade: hermeneutică şi interpretare I. În : Tribuna, XXIII, nr. 7, 1979, p. 10.

859. Mircea Eliade: hermeneutică şi interpretare II. În : Tribuna, XXIII, nr. 8, 1979, p. 8.

860. Filologie şi hermeneutică la Mircea Eliade. În : Tribuna, XXIII, nr. 17, 1979, p. 11.

861. Orientări româneşti în hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Tribuna, XXIII, nr. 29, 1979, p. 8.

862. Pentru "Alma Mater". În : Cronica, XIV, nr. 14, 1979, p. 2.

863. Hermeneutica arhetipului şi mitului la Mircea Eliade. În : Viaţa românească, XXXII, nr. 5, 1979, p. 14-22.

Despre definiţia "arhetipului" şi a "mitului" la Mircea Eliade.

864. Exigenţa calitativă. În : Luceafărul, XXII, nr. 46, 1979, p. 10. Despre prezenţa literaturii române în afara graniţelor ţării şi importanţa

traducerilor.

865. A fi prezent. În : Ramuri, XVII, nr. 8, 1980, p. 1, 5. Despre necesitatea afirmării literaturii române în sistemul internaţional de

referinţă şi despre participarea la proiectele bibliografice europene.

866. Hermeneutica ideii de literatură. În : România literară, XV, nr. 8, 1982, p. 19. Despre validitatea unei istorii a ideii de literatură.

867. Pentru o hermeneutică a ideii de literatură. În : Caiete critice, nr. 11, 1982, p. 4-20.

78

Marino susţine că există premize teoretice pentru o "hermeneutică a ideii de literatură".

868. Scriere şi oralitate. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXII, nr. 3, 1984, p. 45-51.

Despre evoluţia literaturii ca artă prin dobândirea unei conşiinţe specifice şi ruperea literaturii de oralitate.

869. Literatură, cultură, studii literare. În : Vatra, XIV, nr. 9, 1984, p. 12. Una dintre definiţiile de bază ale literaturii este înţelegerea acesteia ca

"gramatică" şi cultură. Acest studiu face parte din lucrarea Hermeneutica ideii de literatură, aflată în pregătire.

870. Receptare, experienţă estetică, hermeneutică. În : Tribuna, XXVIII, nr. 15, 1984, p. 5.

Despre "ecoul slab" al traducerii lucrării lui Hans Robert Jauss, Experienţă estetică şi hermeneutică literară în critica literară românească, Marino înlesnind receptarea teoriei acestuia prin câteva lămuriri concludente.

871. Literatura ca scriere. În : Viaţa Românească, LXXIX, nr. 4, 1984, p. 8-13.

872. Hermeneutica ideii de literatură: sacrul şi profanul (I). În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXII, nr. 4, 1984, p. 23-29.

Despre polaritatea literatură sacră/ literatură profană şi despre maniera în care a evoluat de-a lungul timpului această pereche de termeni.

873. Hermeneutica ideii de literatură: sacrul şi profanul (II). În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXIII, nr. 1, 1985, p. 73-79.

Continuare din numărul anterior.

874. Genul epistolar. În : Tribuna, XXIX, nr. 11, 1985, p. 5. Despre corespondenţă ca literatură.

875. Lingvistică şi spirit critic. În : Tribuna, XXIX, nr. 39, 1985, p. 3. Despre critica coşeriană a lingvisticii lui Roman Jakobson şi Leo Spitzer.

876. Literatura şi umanităţile. În : Vatra, XV, nr. 7, 1985, p. 10. Acest studiu face parte din lucrarea Hermeneutica ideii de literatură, aflată în

pregătire la Editura Dacia.

877. Scris, cultură, literatură. În : Vatra, XV, nr. 12, 1985, p. 11, 12. Pornind de la definiţia curentă a literaturii ca "tot ceea este scris, gravat sau

tipărit", Marino urmăreşte evoluţia acestei definiţii până în epoca modernă.

878. Biblioteca literaturii. În : România literară, XVIII, nr. 46, 1985, p. 19.

79

Eseul reprezintă un fragment din Hermeneutica ideii de literatură, în pregătire la Editura Dacia. Definirea "ideii de literatură" presupune, susţine Marino, analiza unor termeni ca "scriere", "cultură" sau "totalitate".

879. Literatura şi societatea (I). În : Steaua, XXXVII, nr. 7, 1986, p. 4-6. Mariono analizează felul în care este formulată şi interpretată relaţia literatură-

societate.

880. Literatura şi societatea (II). În : Steaua, XXXVII, nr. 8, 1986, p. 16-17. Mariono analizează felul în care este formulată şi interpretată relaţia literatură-

societate. Ca o concluzie Marino precizează că tendinţa de a înţelege literatura în termeni sociali constituie o "eroare" dacă nu se ţine seama de "literaturitatea" literaturii.

881. Poeticul şi literaritatea. În : România literară, XIX, nr. 11, 1986, p. 19. Fragment din Hermeneutica ideii de literatură, în pregătire la Editura Dacia.

Marino analizează şi defineşte poeticul în raport cu literaritatea.

882. Text şi comunicare literară. În : România literară, XIX, nr. 22, 1986, p. 19. Fragment din Hermeneutica ideii de literatură, în pregătire la Editura Dacia.

Marino analizează literatura şi specificul său ca "text" şi "textualitate".

883. Literatura despre literatură. În : România literară, XIX, nr. 33, 1986, p. 19. Fragment din Hermeneutica ideii de literatură, în pregătire la Editura Dacia.

Marino analizează literatura ca discurs despre literatură.

884. Intertextualitatea. În : Tribuna, XXX, nr. 27, 1986, p. 6. Despre modelul intertextualităţii abordat de teoria literară românească

contemporană şi reflectarea acestuia în poezie.

885. Mecanismul sintezei. În : Tribuna, XXX, nr. 29, 1986, p. 6. Despre mecanismele elaborării sintezei literare ca o construcţie teoretică şi

analitică.

886. Literatura şi Economia, I. În : Vatra, XVI, nr. 8, 1986, p. 11. Fragment din "Hermeneutica ideii de literatură", volum aflat în pregătire la

Editura Dacia.

887. Tehnica biografiei ideii de literatură. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXV, nr. 1-2, 1987, p. 43-47.

Marino enunţă câteva principii în vederea întocmirii unei biografii a "ideii de literatură".

888. Atelierul simbolic. În : Amfiteatru, XXI, nr. 8, 1987, p. 5. Despre o vizită în atelierul lui Brâncuşi de lângă Centre Beaubourg din Paris.

80

889. Construcţia modelului hermeneutic. În : România literară, XX, nr. 5, 1987, p. 19. Marino susţine că "operaţia-cheie" a metodei hermeneutice o constituie

"construcţia modelului". Deşi este un proces complex, "construcţia modelului" reprezintă o adevărată "creaţie" hermeneutică. Eseul reprezintă un fragment din Hermeneutica ideii de literatură, aflate în pregătire la Editura Dacia.

890. Biografia ideii de literatură. În : România literară, XX, nr. 46, 1987, p. 19.

891. Ideocritica. În : Tribuna, XXXI, nr. 35, 1987, p. 6. Despre principiile şi metodele criticii de idei în articolul lui Laurenţiu Ulici, În

pragul teoriei. O paranteză şi în volumele Recursul la tradiţie. O propunere hermeneutică de Mircea Braga şi D. Caracostea. Un critic modern de Titu Popescu.

892. Note critice despre jurnal. În : Tribuna, XXXI, nr. 52, 1987, p. 6. Definirea jurnalului ca "gen literar" şi percepţia critică românească în această

perspectivă. În vederea evidenţierii observaţiilor teoretice, Marino se referă la Jurnalul de copilărie şi adolescenţă de Geo Bogza şi jurnalul lui Mircea Horia Simionescu, Trei oglinzi.

893. Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, I. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXV, nr. 3-4, 1987, p. 80-86.

Despre tradiţia şi evoluţia "ideii" de literatură în Evul Mediu european.

894. Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, II. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXVI, nr. 1-2, 1988, p. 73-78.

Despre tradiţia şi evoluţia "ideii" de literatură în Evul Mediu european.

895. Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, III. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXVI, nr. 3-4, 1988, p. 56-62.

Despre tradiţia şi evoluţia "ideii" de literatură în Evul Mediu european.

896. Imitaţia şi originalitatea ideilor. În : Tribuna, XXXII, nr. 6, 1988, p. 3.

897. Poetica romanului românesc. În : Tribuna, XXXII, nr. 10, 1988, p. 5. Despre necesitatea elaborării unor lucrări sistematice despre poetica romanului

românesc.

898. Puţină filologie clasică. În : Tribuna, XXXII, nr. 12, 1988, p. 10. Despre studiile româneşti de filologie clasică (D. M. Pippidi, Eugen Cizek,

Aram M. Frenkian).

899. La izvoarele ficţiunii ştiinţifice. În : Tribuna, XXXII, nr. 29, 1988, p. 4. Despre nr. 5 din 1988 al revistei "Revue Roumaine" consacrat fenomenului

science-fiction românesc.

81

900. Poezia filosofică. În : Tribuna, XXXII, nr. 41, 1988, p. 8. Despre conceptul de poezie filosofică definit de Louis Vax şi o "recapitulare" a

problemei poeziei de idei.

901. Intelectualul şi criticul literar ca erou cultural. În : Transilvania, XVII, nr. 6, 1988, p. 26-28.

Despre conceptul de "erou cultural" în Occident în raport cu cel din Răsărit.

902. Mici precizări despre sincronism. În : Tribuna, XXXII, nr. 37, 1988, p. 8. Despre definirea sincronismului şi influenţa sa în cultura română.

903. Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, IV. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXVI, nr. 1-2, 1989, p. 269-273.

Despre tradiţia şi evoluţia "ideii" de literatură în Evul Mediu european.

904. Modernizarea ideii de literatură, I. În : România literară, XXII, nr. 14, 1989, p. 19. Marino urmăreşte "evoluţia" ideii de literatură în perioada de modernizare a

înţelegerii sensului literaturii şi ca "literaturitate".

905. Modernizarea ideii de literatură, II. În : România literară, XXII, nr. 17, 1989, p. 19.

Marino urmăreşte "evoluţia" ideii de literatură în perioada de modernizare a înţelegerii sensului literaturii şi ca "literaturitate".

906. Lucrări estice despre avangardă. În : Tribuna, XXXIII, nr. 8, 1989, p. 3. Cu referire la : Texte der Rumänischen Avangarde 1907-1947, Leipzig, 1988 ;

Grzegorz Gazda, "Avangardă, modernitate şi tradiţie, în cadrul mişcărilor literare din primele decenii ale secolului XX", Łódź, 1987 ; Surrealismus in Paris, 1919-1939. Ein Lesebuch, Leipzig, 1986.

907. Literatura universală. Fragment din "Biografia ideii de literatură" în pregătire (Editura Dacia). În : Convorbiri literare, nr. 7, 1989, p. 4.

908. Istoria ideilor. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 48-49, 1990, p. 3. Deşi la noi istoria ideilor este o disciplină mai puţin cunoscută, susţine Adrian

Marino, se cunosc, în lume, o serie de studii care s-au preocupat de istoria şi evoluţia ideilor. Marino rezumă problemele de analiză ale acestei discipline.

909. Universalele literaturii. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 1-4, 1991, p. 5. Rezolvarea problemei "universalelor" în literatură are o soluţie hermeneutică,

susţine Adrian Marino.

910. Noi precizări. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 39-42, 1991, p. 3. La biografia ideii.

82

911. Din "Biografia ideii de literatură. Secolul XX". În : Aurora [Oradea], III, nr. 2, 1993, p. 7-15.

Despre felul în care a evoluat în secolul al XX-lea "ideea de literatură".

912. Lectura ca literatură/ Fragment din "Biografia ideii de literatură", vol. III, p. I-a. În : Viaţa Românească, LXXXVIII, nr. 8-9, 1993, p. 39-47.

913. Problema literaturii orale (I). În : Ramuri, XXXI, nr. 12, 1994, p. 5. Capitol din Biografia ideii de literatură, vol. 4, aflat în pregătire.

914. Problema literaturii orale (II). În : Ramuri, XXXII, nr. 1-2, 1995, p. 8-9. Capitol din Biografia ideii de literatură, vol. 4, aflat în pregătire.

915. Literatura sacră, I. În : Revista de istorie şi teorie literară, XLIII, nr. 1, 1995, p. 25-34.

Despre înţelesul "literaturii sacre" de-a lungul timpului şi despre modul în care literatura sacră se va desprinde de restul literaturii considerate "profane".

916. Literatura sacră, II. În : Revista de istorie şi teorie literară, XLIII, nr. 2, 1995, p. 161-169.

Despre înţelesul "literaturii sacre" de-a lungul timpului şi despre modul în care literatura sacră se va desprinde de restul literaturii considerate "profane".

917. Vârsta modernă a ideii de literatură. În : Revista de istorie şi teorie literară, XLIII, nr. 1, 1995, p. 41-46.

"Ideea de literatură" nu are o istorie foarte îndelungată, înaintea utilizării termenului de "literatură" s-a folosit o terminologie care situau "artele frumoase" în cadrul mai larg al artelor "cuvântului".

918. Literatura ca totalitate. În : Vatra, XXV, nr. 8, 1995, p. 9-14. Despre literatură ca "totalitate" atât în sens larg - totalitatea scrierilor de orice tip,

cât şi în sens restrâns - totalitatea scrierilor cu specific literar.

919. Cultura modernă şi literatura. În : Vatra, XXV, 1995, p. 69-76. Despre relaţia dintre cultură şi literatură din punctul de vedere al artei scrisului.

920. Literatura cu literatură, I. În : Ramuri, XXXII, nr. 5-6, 1995, p. 6. Capitol din Biografia ideii de literatură, vol. IV.

921. Literatura cu literatură, II. În : Ramuri, XXXII, nr. 7-8, 1995, p. 4-5. Capitol din Biografia ideii de literatură, vol. IV.

922. Literatura cu literatură, III. În : Ramuri, XXXII, nr. 9-10, 1995, p. 8-9. Capitol din Biografia ideii de literatură, vol. IV.

923. Despre "revizuiri". În : Cuvîntul, I (VI), nr. 4, 1995, p. 13.

83

Despre rolul şi eficacitatea "revizuirilor" literare.

924. Literatura profană. În : Ramuri, XXXII, nr. 3-4, 1995, p. 12-13. Capitol din Biografia ideii de literatură. Vol. IV : Secolul 20, în pregătire.

925. Critica română şi antiliteratura. În : Viaţa Românească, XCIII, nr. 7-8, 1998, p. 6-15.

Despre felul în care a perceput critica românească "antiliteratura".

926. Mitologie şi spirit critic. În : Cuvîntul, IV, nr. 9, 1998, p. 5, 15. Despre demistificarea istoriografică în opera lui Lucian Boia.

927. Mitologii citadine. În : Mozaicul, II, nr. 1, 1999, p. 1. Despre mitologia culturală a oraşelor.

928. "Moartea literaturii". În : Mozaicul, II, nr. 12, 1999, p. 1. Despre condiţia literaturii şi conceptul de antiliteratură.

929. Simple idei despre antiliteratură. În : Mozaicul, II, nr. 10-11, 1999, p. 1-2. Clarificarea conceptului de antiliteratură în raport cu contestarea ierarhiei

literare actuale.

930. Epilog la "Biografia ideii de literatură". În : Carnet literar, III, nr. 10, 1999, p. 5.

931. Antiliteratura: antilimbaj şi anticultură. În : Continent: revista de dialog cultural Est-Vest [Suceava], I, nr. 2-3-4, 1999, p. 85-96.

932. Epilogul unui proiect cultural şi ideologic. În : Cuvîntul, VI, nr. 10, 2000, p. 15-16.

Despre încheierea proiectului Biografiei ideii de literatură.

933. Aspecte ale anitiliteraturii. În : Aurora [Oradea], nr. 11, 2000, p. 5-17. Definiţia antiliteraturii - ca efect al crizei literaturii. De antiliteratură ţin toate

mişcările de avangardă care s-au ridicat împotriva unei mentalităţi canonice şi tradiţionale, "excesiv literare".

4. Literatură universală şi comparată 934. Pearl Buck, Înger luptător. În : Jurnalul literar, I, nr. 46, 1939, p. 3. Despre traducerea în limba română a romanului Înger luptător de Pearl Buck.

935. André Maurois memorialist. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 12, 1944, p. 686-689.

84

Despre scriitorul André Maurois ca "memorialist" al timpului său.

936. Lucien Romier şi câteva probleme europene. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 6, 1944, p. 694-703 .

Despre eruditul istoric francez Lucien Romier.

937. Un spirit lucid: Prosper Merimée. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 8, 1944, p. 444-452.

Despre arta literară a lui Prosper Merimée caracterizată prin "conciziune, sobrietate şi precizie".

938. Montherlant adolescent. În : Revista Fundaţiilor Regale, XI, nr. 5, 1944, p. 433-439.

Pornind de la volumul lui J.N. Faure-Biguet, Les Enfances de Montherlant de neuf à vingt ans, Marino face câteva observaţii despre biografia lui Henri de Montherlant.

939. Sir Philip Sidney şi apărarea poeziei. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 6, 1945, p. 627-636.

Despre tratatul de poetică a lui Sir Philip Sydney şi maniera în care gândirea sa a influenţat poezia engleză începând cu Renaşterea.

940. Sociabilitatea literaturii franceze. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 6, 1945, p. 712-713.

Despre "sociabilitate" ca una dintre formele tipului francez de umanitate, definite de Bazil Munteanu în articolul Forme de sociabilitate în literatura franceză, publicat în "Saeculum" (nr. 1, 1943).

941. André Maurois, critic literar. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 2, 1945, p. 405-406.

Despre "scurtul" destin de critic literar al lui André Maurois.

942. În jurul esteticei horaţiene. În : Revista Fundaţiilor Regale, XII, nr. 1, 1945, p. 235-237.

Despre interpretarea pe care D. M. Pippiddi o face unei celebre epistole horaţiene.

943. Cocteau despre poezie. În : Naţiunea, I, nr. 5, 21 martie 1946, p. 2. În jurul câtorva observaţii despre poezie, publicate de Cocteau în Ecrits de

France sub titlul de Secrets de beauté.

944. Petrarca şi etica scriitorului. În : Naţiunea, I, nr. 24, 15 aprilie 1946, p. 2. Despre diferite categorii de literaţi la Petrarca şi etica scriitorului.

945. Un mister pascal. În : Naţiunea, I, nr. 28, 21 aprilie 1946, p. 2. Despre poezia mistică a clericului florentin Feo Belcari, 1410-1484.

85

946. Poezie şi revoluţie. În : Naţiunea, I, nr. 32, 29 aprilie 1946, p. 2. Despre poezia franceză publicată în "Almanahul Muzelor", în perioada 1793-

1794.

947. Mandragola. În : Naţiunea, I, nr. 59, 3 iunie 1946, p. 2. Despre procedeele comice din farsa Mandragola de Niccoló Machiavelli.

948. Lermontov nuvelist. În : Naţiunea, I, nr. 65, 10 iunie 1946, p. 2. Despre Lermontov, autor al romanului Un erou al timpului nostru.

949. Griboedov. În : Naţiunea, I, nr. 73, 21 iunie 1946, p. 2. Despre comedia Prea multă minte strică de Alexandru Serghievici Griboedov.

950. Eichendorff. În : Naţiunea, I, nr. 82, 1 iulie 1946, p. 2. Despre poetul şi nuvelistul Joseph Eichendorff.

951. Clasicism şi romantism după Sainte-Beuve. În : Naţiunea, I, nr. 135, 2 septembrie 1946, p. 2.

Pentru Sainte-Beuve, Goethe reprezintă exemplul tipic de afirmare a principiilor raţionale, clasice "în faţa oricăror nostalgii, fantasme şi bizarerii" romantice.

952. Poetica "Rezistenţei". În : Naţiunea, I, nr. 195, 11 noiembrie 1946, p. 2. Despre poetul francez Pierre Emmanuel.

953. Heine humorist. În : Naţiunea, I, nr. 213, 2 decembrie 1946, p. 2. Marino interpretează câteva exemple ale ironiei lui Heine, pe care le găseşte în

volumul, tradus în româneşte: Călătorie în Harz.

954. Un erou balzacian: Cicikov. În : Naţiunea, I, nr. 231, 23 decembrie 1946, p. 2. Despre caracterul "balzacian" al eroului lui Gogol, Cicikov.

955. Poveste de Crăciun. În : Naţiunea, I, nr. 232, 25 decembrie 1946, p. 2. Despre povestirea A Christmas Carol de Charles Dickens.

956. Doamna de Stäel despre literatură şi societate. În : Jurnalul literar, nr. 2, 1947, p. 53.

Doamna de Stäel este considerată ca fiind prima care a întrebuinţat explicit termenul de "literatură".

957. Cazotte. În : Naţiunea, II, nr. 277, 24 februarie 1947, p. 2. Marino evocă figura aventurierului Cazotte, punctând câteva momente

semnificative ale vieţii sale.

958. Valmont. În : Naţiunea, II, nr. 283, 3 martie 1947, p. 2. Despre eroul romanului libertin, reprezentat de Valmont în romanul Legăturile

86

primejdioase, de Laclos.

959. Villiers de L'Isle-Adam romancier utopic. În : Naţiunea, II, nr. 289, 10 martie 1947, p. 2.

Despre Villiers de L'Isle-Adam (1838-1889), ca autor de proză fantastică şi utopică.

960. Chamfort anecdotist. În : Naţiunea, II, nr. 295, 17 martie 1947, p. 2. Despre anecdotă, ilustrată în Caractere şi anectode de Chamfort.

961. Rivarol. În : Naţiunea, II, nr. 301, 24 martie 1947, p. 2. Despre definirea substanţei "omului de spirit" la Rivarol.

962. Condorcet şi ideea de progres. În : Naţiunea, II, nr. 313, 7 aprilie 1947, p. 2. Despre Nicolas de Condorcet (1743-1794), om de ştiinţă, pedagog şi om politic

francez.

963. Faublas. În : Naţiunea, II, nr. 323, 21 aprilie 1947, p. 2. Despre romanul de aventuri Les amours du chevalier de Faublas, văzut ca un

Bildungsroman.

964. Studii italiene. În : Naţiunea, II, nr. 337, 11 mai 1947, p. 2. Despre primul volum din Saggi di filologia e filosofia (Bucureşti, 1946) publicat

de Institutul de Cultură Italiană din Bucureşti.

965. Note simboliste. În : Naţiunea, II, nr. 348, 26 mai 1947, p. 2. Despre poezia lui Albert Samain.

966. Stuart Merrill. În : Naţiunea, II, nr. 354, 2 iunie 1947, p. 2. Despre Stuart Fitzrandolph Merrill (1863-1915), poet american care a scris în

limba franceză. A aderat la poetica simbolistă.

967. Jules Laforgue. În : Naţiunea, II, nr. 359, 9 iunie 1947, p. 2. Despre poezia lui Jules Laforgue (1860-1887) şi unele influenţe ale acesteia

asupra poeziei simboliste româneşti.

968. Laurent Tailhade. În : Naţiunea, II, nr. 371, 23 iunie 1947, p. 2. Despre poezia lui Laurent Tailhade (1854-1919) şi temele sale predilecte.

969. Fernand Gregh. În : Naţiunea, II, nr. 377, 30 iunie 1947, p. 2. Despre poezia lui Fernand Gregh (1873-1960) care se desprinde de peisajul

simbolist printr-o notă de vitalism.

970. Kleist în româneşte. În : Naţiunea, II, nr. 430, 1 septembrie 1947, p. 2. Despre traducerea lui O. Papadima din opera nuvelistică a lui Kleist.

87

971. Erasmus critic al "armelor". În : Secolul 20, nr. 11, 1966, p. 155-162. Despre tipul ideal de umanitate în Evul Mediu şi polemica privitoare la locul

clericului şi al cavalerului în societate.

972. Jarry şi sensul farsei. În : Contemporanul, nr. 5, 4 februarie 1966, p. 2. Pornind de la teatrul lui Alfred Jarry, Marino defineşte noţiunea de "farsă".

973. Reîntîlnire cu Thibaudet. În : Contemporanul, nr. 25, 24 iunie 1966, p. 2. Despre Albert Thibaudet (1874-1936) ca profesor al lui Jean Rousset la

Universitatea din Geneva. Marcel Raymond i-a urmat la catedră. Marino a avut ocazia să-i cunoască atât pe Jean Rousset, cât şi pe Marcel Raymond.

974. Noul roman sub acuzaţie. În : Cronica, III, nr. 32, 1968, p. 9. Despre "noul roman francez" şi criza ideii de creaţie. Marino susţine că "noul

roman francez" trebuie abordat ca o "problemă teoretică" fiind lipsit, ca literatură, de satisfacţii de ordin estetic.

975. Leopardi şi gloria. În : Cronica, III, nr. 49, 1968, p. 9. Despre Leopardi şi clarificarea ideii de glorie literară.

976. Jean Starobinski şi istoria ideilor. În : România literară, II, nr. 51, 1969, p. 4. Despre Jean Starobinski ca fondator al Şcolii de la Geneva şi promotor al istoriei

ideilor.

977. Întîlniri cu criticii elveţieni. În : România literară, III, nr. 2, 1969, p. 22. Marino vorbeşte despre câţiva dintre cei mai importanţi critici literari pe care i-a

cunoscut la Geneva şi despre operele lor reprezentative: Jean Starobinski, Jean Russet, Henri Morier, Max Wehrli sau Roland Barthes.

978. Mitul literaturii. În : Cronica, IV, nr. 18, 1969, p. 9. Despre funcţia mitului în literatura modernă şi în teatrul lui Sartre, subliniată de

Georgeta Horodincă în prefaţa la volumul Teatru al lui Sartre, apărut în traducere românească.

979. Peisaj literar elveţian. În : Cronica, IV, nr. 50, 1969, p. 9. Despre întâlnirile cu scriitorii şi criticii elveţieni de la Geneva.

980. Alexandru Ciorănescu şi literatura comparată. În : Ramuri, VI, nr. 9, 1969, p. 10. Despre câteva dintre principiile de literatură comparată aplicate de către

Alexandru Ciorănescu literaturilor romanice.

981. Întîlnire la Geneva. În : România literară, IV, nr. 40, 1971, p. 30-31. Despre întâlnirile cu scriitorii şi criticii elveţieni de la Geneva.

982. Noţiunea de valoare în literatura comparată. În : Revista de istorie şi teorie

88

literară, XXII, nr. 4, 1973, p. 565-570.

983. Ce este "literatura universală"? I. În : Tribuna, XIX, nr. 11, 1975, p. 8.

984. Ce este "literatura universală"? II. În : Tribuna, XIX, nr. 12, 1975, p. 8.

985. Ce este "literatura universală"? III. În : Tribuna, XIX, nr. 14, 1975, p. 10, 6.

986. Românii în opera lui Jules Verne. În : Tribuna României, IX, nr. 175, 1980, Despre "prezenţele româneşti" în opera lui Jules Verne analizate de Ion Hobana.

987. Benjamin Franklin în cultura şi literatura română (I). În : Limbă şi literatură, I, 1981, p. 42-51.

Despre "popularitatea" lui Benjamin Franklin în literatura română din secolul al XIX-lea.

988. Benjamin Franklin în cultura şi literatura română (II). În : Limbă şi literatură, II, 1981, p. 217-226.

Despre "popularitatea" lui Benjamin Franklin în literatura română din secolul al XIX-lea.

989. Al IX-lea colocviu al A.I.C.L., Madrid 19-21.X. 1981. În : România literară, XIV, nr. 48, 1981, p. 21.

Tema Colocviului : Literatura în limbi minoritare şi problemele ce se pun criticii. În intervenţia la Colocviu, Adrian Marino face anumite precizări legate de raportul minoritate/majoritate lingvistică şi literară.

990. Scurte precizări despre literatura universală. În : Transilvania, XI, nr. 11, 1982, p. 31-32.

991. Critica de referinţă. În : Tribuna, XXVI, nr. 51, 1982, p. 8.

992. Literatura comparată şi istoria mentalităţilor. În : Contemporanul , nr. 44, 29 octombrie 1982, p. 2.

Despre cartea lui Al.Duţu, Literatura comparată şi istoria mentalităţilor. Marino constată o evoluţie a studiilor comparatiste la noi, remarcând faptul că Al. Duţu se desprinde de vechiul comparatism istoricist şi pozitivist practicat de Al. Dima şi Paul Cornea.

993. Surprizele antologiei. În : Tribuna, XXVII, nr. 15, 1983, p. 4. Despre o antologie publicată în R.D.G. de traduceri de schiţe şi nuvele din

literatura ţărilor socialiste. Marino se opreşte asupra selecţiei româneşti de texte remarcând prezenţa lui Virgil Cacoveanu.

994. Studii româneşti în Olanda. În : Tribuna, XXVIII, nr. 1, 1984, p. 8.

89

Despre activităţile "Asociaţiei internaţionale de studii româneşti" aflate sub conducerea profesorului olandez W. Noomen.

995. Comunitatea poeţilor. În : Tribuna, XXVIII, nr. 19, 1984, p. 8, 3. Despre traducerea în limba franceză a unor poezii de Lucian Blaga, în publicaţia

internaţională francofonă L'Alphée. Cahier de Littérature, nr. 8-9, 1983.

996. Critici români în publicaţii străine. În : Contemporanul, nr. 7, 10 februarie 1984, p. 15.

Despre câteva "prezenţe româneşti" în spaţiul cultural european.

997. Visul literaturii mondiale. În : Tribuna, XXIX, nr. 15, 1985, p. 5. Despre conceptul de literatură "mondială" lansat de Armando Gnisci într-o

antologie italiană de texte şi studii despre literatura comparată.

998. O prietenă a culturii române în Italia: Luisa Valmarin . În : Contemporanul, nr. 4, 18 ianuarie 1985, p. 6.

O scurtă prezentare a cercetătoarei italiene Luisa Valmarin.

999. Literatura română în R.D.G. În : Tribuna, XXX, nr. 3, 1986, p. 10. Despre două antologii de proză românească apărute în R.D.G.: Die Tanzende

Katze, Lepzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1985 şi Erkundungen II, Berlin, Verlag Volk und Welt, 1985. Întrebându-se în ce măsură acsete antologii oferă o imagine completă a prozei române, Marino comentează selecţia autorilor şi prezentarea volumelor.

1000. Bibliografie comparată internaţională. În : Transilvania, XV, nr. 2, 1986, p. 37-40.

Marino eviudenţiază meritele ştiinţifice ale noii bibliografii internaţionale de comparatistică (Internaţionale Bibliographie zu Geschichte und Theorie der Komparatistik, Herausgegeben von Hugo Dyserinck gemeinsam mit Manfred S. Fischer, Stuttgart, Anton Hirseman Verlag, 1985) în comparaţie cu cele existente.

1001. Studii literare româno-germane. În : Tribuna, XXXI, nr. 26, 1987, p. 8. Marino analizează câteva lucrări despre interferenţele culturale dintre români şi

germani: Rumänisch-deutsche Interferenzen, herausgegeben von Klaus Heitmann, Heidelberg, Carl Winter-Universitätsverlag, 1986; Rumänistik in der Diskussion. Sprache, Literatur und Geschichte, Günther Holtus/Edgar Radtke (Hrsg.), Tübingene, Gunter Narr Verlag, 1986; Interferenţe culturale româno-germane/ Rumänisch-Deutsche Kulturinterferenzen, Iaşi, Universitatea Al. I. Cuza, 1986.

1002. Studii şi traduceri germane. În : Tribuna, XXXI, nr. 53, 1987, p. 10. Despre câteva lucrări de germanistică şi traduceri de poezie apărute la noi: Peter

Motzan, Lesezeichen, Cluj-Npoca, Dacia Verlag, 1986; Studien zur deutschen

90

Literatur aus Siebenbürgen. Hrsg. von Michael Markel, Cluj-Napoca, Dacia Verlag, 1982; Al. Căprariu, Die allegegenwärtigen Augen, Cluj-Npoca, Dacia Verlag, 1987.

1003. Publicaţii româno-italiene. În : Tribuna, XXXI, nr. 20, 1987, p. 10. Despre contribuţia lui Marin Mincu la cunoaşterea literaturii române în spaţiul

italian.

1004. Critica şi literatura comparată. În : Tribuna, XXXII, nr. 2, 1988, p. 10. Despre câteva apariţii recente de comparatistică. Sunt menţionaţi: Constantin

Crişan, Luisa Valmarin şi Cornel Ungureanu.

1005. Literatura română în străinătate. În : Tribuna, XXXII, nr. 47, 1988, p. 10. Despre ecoul a două traduceri româneşti în străinătate: D.R. Popescu, The Royal

Hunt, translated from the Romanian and with an Introduction by J.E. Cottrell and M. Bogdan, Quartet Encounters, Quartet Books, London, New York, 1988; Reception de la littérature française en Roumanie în revista Oeuvres et Critiques, 1988].

1006. Musil şi "calităţile" sale. În : Tribuna, XXXIII, nr. 32, 1989, p. 8. Despre personajul literar "anti-eroul" la Robert Musil.

1007. "Literatura europeană", azi. În : Transilvania, XIX, nr. 1, 1990, p. 24-30. Marino defineşte conceptul de "literatură europeană" în raport cu cel de

literatură comparată şi/sau universală.

1008. Poezie română în traducere engleză. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 21-22, 1991, p. 3.

1009. Academia româno-americană. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 37, 1993, p. 3. Despre ultimul număr al revistei American Romanian Academy Journal, nr. 16-

17/ 1992, număr care publică lucrările celui de-al 16-lea Congres al "Academiei de Arte şi Ştiinţe" - Bucureşti, 27 iunie-2 iulie 1991.

1010. Un scriitor belgian la Cluj. În : Tribuna, V, nr. 15-16, 1994, p. 2. Despre o serie de trei conferinţe susţinute de profesorul belgian Jacques de

Decker la Facultatea de Litere din Cluj.

1011. Studiile literare internaţionale. În : Aurora [Oradea], nr. 7, 1997, p. 7-13. Despre culegerea de texte Wie international ist die Literaturwissenschaft?

Methoden- und Theorie-diskussion in den Literaturwissenschaften: kulturelle Besonderheiten und interkultureller Austausch am Beispiel der Interpretationsproblems (1950-1990), Stuttgart-Weimar, 1996. Adrian Marino remarcă că selecţia temelor şi a colaboratorilor volumului reflectă parti-pris-ul unui anumit "sistem de relaţii academice vest-europene".

91

1012. "Rădăcini" româno-americane. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, VII, nr. 127, 6 iunie 1997, p. 6.

Despre antologia de poeme From these roots and other poems, întocmită de Thomas Amherst Perry, antologie în care sunt introduse şi câteva traduceri din T. Arghezi şi Ion Barbu.

4.1. Comparatism (teoretic şi aplicat) 1013. Metoda lui Arnold Bennett pentru formarea gustului literar. În : Revista

Fundaţiilor Regale, XI, nr. 7, 1944, p. 220-222. Despre reeditarea eseului Literary Taste, how to form it... (1939) , publicat

pentru prima oară în 1909 de către romancierul Arnold Bennett.

1014. Il Novellino. În : Naţiunea, I, nr. 12, 1 aprilie 1946, p. 2. Despre cea mai veche culegere de poveşti italiene, Il Novellino şi despre arta

basmului.

1015. Sainte-Beuve şi clasicismul. În : Naţiunea, I, nr. 124, 19 august 1946, p. 2. Despre Sainte-Beuve (1804-1869), critic literar francez de mare influenţă.

1016. Eroul romantic. În : Naţiunea, II, nr. 271, 17 februarie 1947, p. 2. Despre tipologia eroului romantic la Mikhail Lermontov, Un erou al timpului

nostru. Traducere de Paul Ancel, Bucureşti, Cartea rusă, 1946.

1017. Croce şi biografia. În : Naţiunea, II, nr. 328, 28 aprilie 1947, p. 2. Despre concepţia estetică şi filosofică a lui Croce.

1018. Croce şi clasicismul. În : Naţiunea, II, nr. 343, 19 mai 1947, p. 2. Lui Croce îi revine meritul, consideră Marino, de a fi analizat clasicismul nu ca

pe o pereche antinomică a romantismului, aşa cum procedaseră teoreticienii germani.

1019. Structuralismul lui Roland Barthes. În : Cronica, I, nr. 23, 1966, p. 7-8. Despre structuralism la Roland Barthes.

1020. Literatură comparată sau estetică literară ? În : Cronica, III, nr. 46, 1968, p. 9. Despre "criza" conceptului de "literatură comparată". Invocând teoria lui

Etiemble despre "invarianţii literari", Marino demonstrează că ideea "crizei" este o problemă generată de opoziţia dintre perspectiva estetică şi perspectiva istorică (pozitivistă) în analiza literară şi că această opoziţie ar putea fi depăşită.

1021. Comparatism nou şi vechi. În : Ramuri, V, nr. 1, 1968, p. 9.

92

În critica literară, susţine Adrian Marino, "judecata de valoare" trebuie să fie precedată de "judecata de comparaţie".

1022. Relaţii literare internaţionale. În : Tribuna, XVIII, nr. 39, 1974, p. 6. Marino susţine că în cadrul congreselor dedicate ştiinţei literare, autorii români

ar trebui să se afirme şi să favorizeze crearea unor relaţii literare internaţionale.

1023. Legături literare româno-portugheze. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1977, p. 15.

1024. Etiemble şi invarianţii literari. În : Transilvania, IX, nr. 11, 1980, p. 33-35. Despre definirea invarianţilor şi a derivatelor teoretice şi metodologice ale

teoriei acestora la Etiemble.

1025. Noul comparatism. În : Tribuna, XXXII, nr. 14, 1988, p. 10. Despre "tezele" esenţiale ale noului comparatism susţinut de Etiemble şi René

Wellek.

1026. "Etiemble ou le comparatisme militant" apărut la Tokyo. În : Convorbiri literare, nr. 3, 1989, p. 4.

Despre apariţia în traducere japoneză a lucrării dedicate de Marino criticului francez Etiemble.

1027. Spiritul comparatist modern. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXVII-XXXVIII, nr. 3-4/1-2, 1989-1990, p. 66-72.

Despre principiile "noului comparatism" în raport cu vechiul model de Weltliteratur. Adrian Marino comentează "noua orientare comparatisă" înţeleasă ca o formă "modernă de umanism".

1028. Literatura "europeană" şi "universală": o nouă perspectivă comparatistă. În : Luceafărul, XXXV, nr. 10, 1992, p. 10, 12.

Comunicare prezentată la al XIII-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale de literatură comparată (Tokyo, 23-30 august 1991). În această comunicare Adrian Marino vorbeşte despre conceptele de literatură "europeană" şi "universală" într-un nou context al dezvoltării studiilor de literatură.

1029. Paul Cornea despre şansele comparatismului. În : România literară, XXVI, nr. 47, 1993, p. 12-13.

1030. Comparatism şi teoria literaturii. În : Acta Iassyensia Comparationis, nr. 160-161, 2003,

Despre metoda "comparatistă" şi locul acesteia în teoria literaturii.

93

5. Idei europene 1031. Revenirea în Europa. În : Tribuna, II (serie nouă), nr. 2, 1990, p. 1, 7. Marino a fost printre primii oameni de cultură care a afirmat după 1990 că

"revenirea" României în Europa nu se poate face decât dacă nu sunt respectate libertăţile individuale, circulaţia liberă în Europa şi libertatea de exprimare.

1032. Revenirea în Europa. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 142, 28 iulie 1990, p. 1, 4.

Marino a fost printre primii oameni de cultură români care a afirmat, după 1990, necesitatea "revenirii" României în Europa prin aderarea la valorile democratice europene: democraţie pluralistă şi respectarea libertăţilor şi drepturilor omului.

1033. Transilvania mea. În : Manuscriptum, XXII, nr. 2-4, 1991, p. 5-7. Marino susţine că primele încercări de apropiere a românilor de lumea europeană

au avut loc în Transilvania prin adoptarea şi cultivarea ideii de "latinitate".

1034. Ieşirea din Europa ? În : Agora. Revistă alternativă de cultură, II, nr. 7, 1991, Despre unele "afirmaţii" antieuropene susţinute în cadrul unui miting organizat

de Vatra Românească.

1035. Literatura europeană, azi. În : România literară, XXIV, nr. 34, 1991, p. 12-13. Despre evoluţia ideii de "literatură europeană" în raport cu cea de "literatură

universală".

1036. Europa: o idee în expansiune. În : Transilvania, XXI, nr. 3-4, 1992, p. 6-10. Despre conceptualizarea unor termeni ca "Europa" şi "literatură europeană".

1037. Intrarea în Europa. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 13, 19 februarie 1992, p. 3. Printre cauzele care ar putea împiedica sau întârzia aderarea României la

Comunitatea Eurpeană , Marino enunţă: economia de tip socialist-centralizat-colectivist şi păstrarea la Putere a vechii nomenclaturi.

1038. Europa: o idee în expansiune, I. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 207, 20 noiembrie 1992, p. 1.

1039. Europa: o idee în expansiune, II. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 208, 21 noiembrie 1992, p. 2.

1040. Europa: o idee în expansiune, III. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 209, 24 noiembrie 1992, p. 2.

1041. Europa: o idee în expansiune, IV. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 210, 25 noiembrie 1992, p. 3.

94

1042. Cultura română între Est şi Vest. În : Familia, XXIX, nr. 5-6, 1993, p. 4-5. Problema sincronizării culturii române cu cea europeană. Marino anunţă un nou

program cultural: a aduce Europa "acasă" - Prezentare susţinută în cadrul colocviului revistei "Familia".

1043. Literatura română "intră" în Europa. În : 22 [Douăzeci şi doi], IV, nr. 51, 1993-1994, p. 15.

Marino constată că referinţele româneşti din Histoire de la littérature européenne, Lettres européennes sunt incomplete şi "departe de a fi satisfăcătoare". Pentru a se evita în viitor astfel de situaţii, Marino recomandă o colaborare mai eficientă şi strânsă din partea unor adevăraţi specialişti ai literaturii române.

1044. A "intra" în Europa... În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXV, 4 octombrie 1993, p. 1 , 4.

1045. Europa: o idee în expansiune. În : Contrafort, nr. 2, 1994, p. 3, 15.

1046. Literatura română "intră" în Europa (I). În : Contrafort, II, nr. 4, 1994, p. 4.

1047. Literatura română "intră" în Europa (II). În : Contrafort, II, nr. 5-6, 1994, p. 4, 14.

1048. Europa văzută de români. În : 22 [Douăzeci şi doi], V, nr. 35, 1994, p. 14. Despre un jurnal al exilului şi despre două jurnale de călătorie în Europa: Vasile

Iliescu, Povestirile unui exilat la München, Titus Popescu, Povestiri din Italia şi Alexandru Vlad, Atena, Atena.

1049. Revenirea în Europa. În : Contrafort, II, nr. 3, 1995, p. 4.

1050. Dificultăţile integrării europene. În : Românul liber, XI, nr. 3, 1995, p. 3, 4. Despre absenţa, în România, a unei mari tradiţii în ideologia şi politica europeană.

1051. "Decolonizarea" Europei literare. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, V, nr. 122, 29 mai 1995, p. 4.

Despre evoluţia ideii de "literatură europeană" şi despre necesitatea ca literatura română să revină în circuitul valorilor literare europene.

1052. România ţară europeană. Aspiraţii şi dificultăţi. În : Paideia, III, nr. 2, 1996, p. 61-64.

Despre condiţiile aderării României la Uniunea Europeană.

1053. "A face ca Europa să devină o realitate locală". În : Caietele tranziţiei. Revista Institutului de Studii Posttotalitare şi a Institutului de Antropologie Culturală, nr. 1, 1997, p. 23-25.

95

1054. O idee în discuţie: Europa (I). În : Cotidianul, VII, nr. 269, 19 noiembrie 1997, p. 6.

Marino evidenţiază orientările pro-europene ale unor intelectuali şi oameni de cultură români.

1055. O idee în discuţie: Europa (II). În : Cotidianul, VII, nr. 270, 20 noiembrie 1997, p. 6.

Marino trece în revistă alte contribuţii româneşti la "literatura pro-europeană".

1056. Descoperirea Europei. În : Mozaicul, I, nr. 1, 1998, p. 1. Marino susţine că primele semne de solidarizare spirituală a intelectualităţii

româneşti cu lumea occidentală şi de adoptare a caracterului modelului cultural european datează de la sfârşitul secolului 18 şi începutul secolului 19.

1057. Pentru neopaşoptism. În : Mozaicul, I, nr. 1, 1998, p. 2. Marino susţine că "idealurile" revoluţionarilor de la 1848 nu au fost în totalitate

îndeplinite, de aceea una dintre direcţiile de modernizare a României actuale ar însemna tocmai "reevaluarea şi regândirea" valorilor paşoptiste.

1058. Prejudecăţi despre "omul occidental". În : România literară, XXXI, nr. 44, 1998, p. 12-13, 14.

1059. De la "problema transilvană" la "problema europeană". În : Altera [Tîrgu-Mureş], IV, nr. 9, 1998, p. 110-112, 119.

Discuţii legate de încadrarea "problemei transilvane" în contextul cultural şi politic al Europei.

1060. Adrian Marino despre o editură "europeană" la Cluj. În : România liberă, nr. 2415, 1998, p. 11.

Despre proiectele "europene" ale Editurii Fundaţiei Pentru Studii Europene.

1061. Istoria ideii de "literatură europeană". În : Carnet literar, II, nr. 8, 1998, p. 5. Despre evoluţia ideii de "literatură europeană" şi începuturile studiilor europene.

1062. Istoria ideii de "literatură europeană" şi a studiilor europene. În : Caietele tranziţiei. Revista Institutului de Studii Posttotalitare şi a Institutului de Antropologie Culturală, nr. 2-3, 1998-1999, p. 19-21.

Despre problematica "literaturii europene" şi "studiilor europene" dintr-o nouă perspectivă culturală şi istorică.

1063. Pro Europa. În : Curentul, II, nr. 25, 2 februarie 1998, p. 17. Despre Liga Pro Europa şi principiile democratice pe care le promovează.

1064. Istoria ideii de "literatură europeană". În : Cuvîntul, III, nr. 8, 1999, p. 5.

96

1065. Prejudecăţi despre "Omul occidental". În : Aletheia. Revistă de ştiinţă şi dialog interdisciplinar, nr. 10, 1999, p. 5-10.

1066. Idei "simple" despre Europa. În : Secolul 20, nr. 10-12/1-3 (415-420), 1999-2000, p. 45-51.

Titlul volumului : Europele din Europa.

1067. Intelectualul din Estul Europei. În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 7, 2000, p. 16. Despre câteva deosebiri din punct de vedere ideologic între intelectualul din

Vest şi cel din Est. Figura emblematică a intelectualului estic o reprezintă preşedintele ceh Vaclav Havel.

1068. "Literatura europeană", aspecte ideologice. În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 8, 2000, p. 16.

Despre evoluţia ideii de "literatură europeană" şi integrarea literaturii române în circuitul valoric european.

1069. Un ideal de europeism. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 6.

Marino: "pentru mine comparatistica a reprezentat o metodă de a sparge o gheaţă, de a ieşi în lume, de a sfida cenzura...".

1070. Europa în discuţie. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 244, 2004, p. 15.

Despre reeditare - "Pentru Europa".

1071. Idei "simple" despre Europa. În : Însemnări ieşene, I, nr. 1, 2004, p. 3-5.

6. Cultură şi ideologie politică 1072. Începuturile mişcării feministe. În : Lumea, II, nr. 50, 1964, p. 20-21. Marino arată care au fost la noi primele începuturi ale "emancipării" femeilor.

Prima revendicare a "feminismului" românesc, se susţine în articol, este dreptul la învăţătură.

1073. Momentul 1821 şi ideea democratică. În : Lumea, III, nr. 10, 1965, p. 21-22. Analizând Momentul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu, Marino constată că în

mişcarea de idei a vremii noţiunea de "democraţie" se confunda cu cea de "glasul norodului", cererile de reorganizare a ţării, formulate la Iaşi în 1822, putând fi considerate un fel de "constituţie".

1074. Solidaritatea literară. În : România literară, I, nr. 1, 1968, p. 8.

97

Prin "solidaritate literară" Adrian Marino înţelege "cooperarea intelectuală între scriitorii care gândesc la fel" şi realizarea unui "climat de colaborare literară".

1075. Independenţa României - conştiinţa naţională, conştiinţa europeană I. În : Tribuna, XXI, nr. 15, 1977, p. 1-2.

1076. Independenţa României - conştiinţa naţională, conştiinţa europeană II. În :

Tribuna, XXI, nr. 15, 1977, p. 7.

1077. Complexul cultural Noica. În : Tribuna, XXXII, nr. 16, 1988, p. 3, 6.

1078. Europa şi conştiinţa naţională. În : Transilvania, XVII, nr. 12, 1988, p. 28-29. Despre volumul: Europa und das nationale Selbstverständnis. Imagologische

Probleme in Literatur, Kunst und Kultur des 19. und 20. Jahrhunderts. Herausgegeben von Hugo Dyserinck und Karl Ulrich Syndram, Bonn, Bouvier, 1988.

1079. Speranţele culturii libere. În : Tribuna, XXXIII, nr. 1, 1989, p. 8. Marino afirmă că instaurarea în România a unui sistem politic democratic,

pluralist va conduce la dezvoltarea culturii libere în care să fie posibilă confrun-tarea de idei.

1080. Elogiu muncii şi gândirii libere. În : Tribuna, XXXIII, nr. 1, 1989, p. 8.

1081. Rezistenţa intelectuală: două generaţii. În : Jurnalul literar, I (serie nouã), nr. 3, 1990, p. 1.

Despre rezistenţa anticomunistă în perioada ceauşistă. Marino consideră că trecutul nu trebuie uitat şi că generaţiile tinere au dreptul să cunoască adevărul despre generaţiile anterioare de scriitori care au suferit din cauza regimului totalitar.

1082. O reformă necesară: Uniunea Scriitorilor. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 2, 1990, p. 2.

Despre necesitatea reformei instituţionale a Uniunii Scriitorilor, prin descentra-lizare, depolitizare şi decomunizare şi transformarea acesteia într-o asociaţie de tip sindical.

1083. Din critica literară a ilegalităţii. Situaţia culturii române actuale (I). În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 28, 1990, p. 1, 3.

Acest text a fost citit la "Europa liberă" în 1982 de către Mircea Carp. Textul a fost distrus imediat după lectură, dar Mircea Carp i-a restabilit paternitatea deoarece l-a dactilografiat la acea dată după manuscrisul lui Marino. Toate aceste informaţii apar la începutul articolului. Textul reprezintă o radiografie a culturii române de atunci.

98

1084. Din critica literară a ilegalităţii. Situaţia culturii române actuale (II). În : Jurnalul literar, I (serie nouă) , nr. 29, 1990, p. 1, 3.

Acest text a fost citit la "Europa liberă" în 1982 de către Mircea Carp. Textul a fost distrus imediat după lectură, dar Mircea Carp i-a restabilit paternitatea deoarece l-a dactilografiat la acea dată după manuscrisul lui Marino. Toate aceste informaţii apar la începutul articolului. Textul reprezintă o radiografie a culturii române de atunci.

1085. Din critica literară a ilegalităţii. Situaţia culturii române actuale (III). În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 30, 1990, p. 1, 2.

Acest text a fost citit la "Europa liberă" în 1982 de către Mircea Carp. Textul a fost distrus imediat după lectură, dar Mircea Carp i-a restabilit paternitatea deoarece l-a dactilografiat la acea dată după manuscrisul lui Marino. Toate aceste informaţii apar la începutul articolului. Textul reprezintă o radiografie a culturii române de atunci.

1086. Un alt scriitor. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 8, 1990, p. 1. Despre locul şi rolul scriitorului în perioada imediat post-decembristă.

1087. Tribuni moderni. În : Puntea. Foaie informativă a Uniunii Maghiarilor Democraţi [Cluj], I, nr. 2, 1990, p. 1.

Despre rolul scriitorilor români şi maghiari în cadrul relaţiilor culturale libere româno-maghiare.

1088. Ideologie şi literatură. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 6, 1990, p. 1, 3. Despre necesitatea dezideologizării culturii şi a începerii unui dialog constructiv

de idei.

1089. Puterea şi scriitorii. În : 22 [Douăzeci şi doi], I, nr. 35, 1990, p. 13. Despre raportul dintre puterea politică şi scriitori, precum şi despre compromi-

surile politice ale anumitor oameni de litere în vederea obţinerii de avantaje.

1090. Scriitorul şi puterea. În : 22 [Douăzeci şi doi], I, nr. 35, 1990, p. 13. Despre tipologia raporturilor scriitorului român cu puterea. Marino constată că

au existat, de-a lungul tipului, patru tipuri de raporturi pe care le defineşte cu luciditate. Afirmă că cea mai "subţire" categorie de scriitori a fost cea a "liber-profesionistului", singura, de altfel, care ar fi putut să asigure o oarecare independenţă a scriitorului faţă de putere.

1091. Scriitorul şi politica. În : Amfiteatru, I, nr. 2, 1990, p. 1, 2. Marino analizează tipologia scriitorului român în raport cu politica. Susţine că

detaşarea "estetică" a scriitorilor nu va ajuta la consolidarea democraţiei.

1092. Noua presă clujeană. În : Agora. Revistă alternativă de cultură, I, nr. 1, 1990. [Numărul a fost blocat].

99

1093. Tragedia şi eroismul culturii. În : Orizont, I, nr. 3, 10 ianuarie 1990, p. 3. Despre oraşul revoluţionar Timişoara.

1094. Intelectualii şi lupta politică. În : Patria. Revistă a Partidului Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat. Organizaţia Cluj, I, nr. 1, 16 februarie 1990, p. 2.

Despre necesitatea ridicării nivelului conştiinţei politice, în special, în ceea ce priveşte lumea intelectuală.

1095. Două revoluţii. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 14, 20 februarie 1990, p. 1, 4.

Marino distinge "două tipuri de revoluţii" care au avut loc în decembrie 1989 în România.

1096. De ce mica proprietate ? În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 23, 2 martie 1990, p. 1, 4.

Despre "mica proprietate" ca necesitate economică în vederea dezvoltării unei clase de mijloc în România.

1097. Libertatea comunicaţiilor. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 98, 3 iunie 1990, p. 4.

Marino pledează pentru eliminarea cenzurii corespondenţei şi pentru democrati-zarea structurilor vamale româneşti.

1098. "Comunistul Moldovei" şi presa română liberă. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 178, 8 septembrie 1990, p. 4.

Despre publicaţia "Comunistul Moldovei", revistă a C.C. al Partidului Comunist al Moldovei, o revistă retrogradă care ignoră realităţile istorice şi politice ale momentului.

1099. Politic şi apolitic. Polarităţi balcanice. În : Epoca, I, nr. 5, 5-11 decembrie 1990, p. 4.

Despre o întâlnire a scriitorilor membri sau simpatizanţi ai P.N.Ţ.C.D. S-a discutat problema politic/apolitic în sfera culturii.

1100. Cuvîntul dl. Adrian Marino, la Conferinţa Naţională a Alianţei Civice. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 264, 18 decembrie 1990, p. 4.

Cuvântare rostită de Adrian Marino la Conferinţa Naţională a Alianţei Civice în numele Forumului Democrat Antitotalitar din România.

1101. Ideologia marxistă şi comparatismul est-european. În : România literară, XXIV, nr. 41, 1991, p. 3.

Despre influenţa ideologiei marxiste asupra studiilor de comparatism din ţările blocului comunist.

100

1102. O voce liberă: Mircea Carp. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIII, nr. 303, 15 februarie 1991, p. 2.

Despre personalitatea lui Mircea Carp.

1103. Amintirea lui Iuliu Maniu. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIII, nr. 310, 26 februarie 1991, p. 1, 3.

Despre personalitatea politică a lui Iuliu Maniu.

1104. Săptămîna politică. În : Epoca, II, nr. 11, 25-31 martie 1991, p. 3. Despre convenţia naţională a F.S.N. şi criza de identitate a acestei formaţiuni

politice hibride.

1105. Sensul unui film. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIII, nr. 364, 15 mai 1991, p. 2.

Despre evenimentele din Piaţa Universităţii reflectate în filmul documentar Piaţa Universităţii - România.

1106. Mica privatizare. În : Cotidianul, I, nr. 65, 8 august 1991, p. 2. Despre Legea privatizării. Marino susţine că la fel de importantă ar fi şi o lege a

"micii privatizări", adică o lege a micii proprietăţi care, în cazul aplicării, ar conduce la crearea unei clase mijlocii stabile.

1107. Speranţe pentru anul 1992. În : Cotidianul, I, 30 decembrie 1991, p. 8. Câteva "speranţe" pentru anul 1992: dispariţia mentalităţii gorbacioviste din

România, slăbirea influenţei ruseşti asupra ţării noastre, rezultate bune pentru PNŢCD în alegeri. Ca autor, Marino îţi doreşte încheierea şi publicarea volumelor II şi III din Biografia ideii de literatură.

1108. "Dosarul Constantin Noica" I. În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 40, 1992, p. 14. Marino analizează atitudinea lui Constantin Noica faţă de puterea comunistă şi

soluţiile "alternative" propuse de filosoful de la Păltiniş în raport cu cultura oficială.

1109. "Dosarul Constantin Noica" II. În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 41, 1992, p. 14. Marino analizează atitudinea lui Constantin Noica faţă de puterea comunistă şi

soluţiile "alternative" propuse de filosoful de la Păltiniş în raport cu cultura oficială.

1110. "Dosarul Constantin Noica" III. În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 42, 1992, p. 14. Marino analizează atitudinea lui Constantin Noica faţă de puterea comunistă şi

soluţiile "alternative" propuse de filosoful de la Păltiniş în raport cu cultura oficială.

1111. "Dosarul Constantin Noica" IV. În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 43, 1992, p. 13. Marino analizează atitudinea lui Constantin Noica faţă de puterea comunistă şi

soluţiile "alternative" propuse de filosoful de la Păltiniş în raport cu cultura

101

oficială.

1112. "Dosarul Constantin Noica" V. În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 45, 1992, p. 13. Marino analizează atitudinea lui Constantin Noica faţă de puterea comunistă şi

soluţiile "alternative" propuse de filosoful de la Păltiniş în raport cu cultura oficială.

1113. Procesul comunismului. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, I, nr. 1, 1992, p. 1.

Marino susţine necesitatea demarării unui adevărat proces al comunismului.

1114. Probleme ale democraţiei creştine. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, I, nr. 2, 1992, p. 1.

Despre doctrina politică a "democraţiei creştine" pe care Marino chiar dacă susţine că este "încă virtuală" o consideră, în principiu, singura politică realistă a momentului.

1115. Sensul legitimităţii. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, I, nr. 4, 1992. Despre legitimitatea politică într-un stat de drept şi problema legitimităţii în

România post-ceauşistă.

1116. Pentru un nou Parlament. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, I, nr. 5, 1992, p. 1.

Alegerea democratică a unui nou Parlament reprezintă, susţine Marino, şansa României de a dovedi că urmăreşte reforme democratice.

1117. Intelectualii şi alegerile. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, I, nr. 6, 1992, p. 2.

Despre categoria intelectualului în politică. Adrian Marino analizează două categorii de intelectuali : una dominantă, de categorie medie, a universitarilor angrenaţi în viaţa politică ca simpli partizani sau militanţi în anumite partide şi alta, a unor "vârfuri" care s-au realizat în domeniul lor profesional, aceştia fiind, în general, fie neangajaţi politic, fie "dezamăgiţi" în cazul în care s-au implicat.

1118. După alegeri: o privire lucidă. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, I, nr. 7, 1992, p. 8.

Despre rezultatele alegerilor din 1992. Marino consideră că este dificilă trecerea de la un regim totalitar la un regim democratic de tip occidental, de aceea marea majoritate a românilor a preferat să voteze împotriva schimbării.

1119. "Gînduri despre Constantin Noica". În : Tribuna, IV, nr. 48, 4-10 decembrie 1992, p. 5.

1120. Cele trei culturi. În : Albina, nr. 5, 1992, p. 1, 2. Despre cultura de dreapta şi cultura de stânga, văzute ca două "totalitarisme

102

culturale". Marino susţine necesitatea afirmării, în România, a unei culturi de centru.

1121. Ce dorim noi. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 1, 1 februarie 1992, p. 1. Despre necesitatea ca presa românească din perioada post-ceauşistă să fie o

presă liberă şi independentă de puterea politică.

1122. Unitatea Convenţiei Democratice. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 27, 10 martie 1992, p. 1, 2.

Despre Convenţia Democratică din România.

1123. Unitatea Convenţiei Democratice. În : Cotidianul, II, nr. 47, 10 martie 1992, p. 2. Despre Convenţia Democratică din România.

1124. Procesul comunismului. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 38, 25 martie 1992, p. 1. Marino susţine că un adevărat proces al comunismului presupune trei aspecte:

moral, juridic şi ideologic.

1125. Cultură de stînga, de dreapta, sau de centru ? În : Tribuna Ardealului, I, nr. 53, 15 aprilie 1992, p. 1.

Despre cultura de dreapta şi cultura de stânga, văzute ca două "totalitarisme culturale". Marino susţine afirmarea unei culturi de centru în România.

1126. Doar cultura de centru se poate opune extremelor. În : Cotidianul, II, nr. 75, 17 aprilie 1992, p. 2.

Marino militează pentru o cultură română de centru care să promoveze valorile europene şi să se opună extremelor de orice natură.

1127. Cauză şi efecte. În : România liberă, nr. 638, 24 aprilie 1992, p. 5. Despre necesitatea realizării unui adevărat "proces al comunismului".

1128. Democraţia creştină. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 62, 30 aprilie 1992, p. 1, 2. Despre doctrina social-politică a democraţiei creştine.

1129. Ecumenism şi înţelegere etnică. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 70, 13 mai 1992, p. 1, 2.

Despre întâlnirea ecumenică de la Miercurea-Ciuc (9 mai 1992), unde s-au adunat reprezentanţi de rang înalt ai bisericii catolice, ortodoxe, luterane, unitariene şi reformate.

1130. Regenerare morală. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 82, 29 mai 1992, p. 1. Despre "responsabilizarea" civică şi morală a tuturor cetăţenilor în vederea

schimbării mentalităţii comuniste.

1131. Lecţia Convenţiei. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc

103

Creştin Democrat, XXIV, nr. 635, 11 iulie 1992, p. 1, 4.

1132. Lecţia Convenţiei. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 114, 14 iulie 1992, p. 1.

1133. Libertatea presei. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 150, 2 septembrie 1992, p. 1. Marino precizează că "Tribuna Ardealului" este un ziar independent, "devotat

cauzei libertăţii presei în România post-ceauşistă".

1134. Tineretul în presă. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIV, nr. 676, 8 septembrie 1992, p. 1, 4.

Meseria de jurnalist profesionalist presupune responsabilitate morală şi politică. Tinerii jurnalişti, susţine A. Marino, sunt tentaţi să facă o serie de compromisuri.

1135. Convenţia şi cultura. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 157, 11 septembrie 1992, p. 1. Câteva spicuiri din platforma program a Convenţiei democratice referitoare la

cultură.

1136. Convenţia şi cultura. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIV, nr. 680, 12 septembrie 1992, p. 1, 2.

Câteva spicuiri din platforma program a Convenţiei democratice referitoare la cultură.

1137. Ce aşteaptă românii ? În : Tribuna Ardealului, I, nr. 167, 25 septembrie 1992, p. 1.

Despre "ciudata" psihologie românească de a aştepta pe cineva din afară ca să ne "salveze". Marino susţine că ar trebui să funcţioneze, în primul rând, şi un Self help.

1138. Cîştigătorul este Convenţia Democratică. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIV, nr. 692, 30 septembrie 1992, p. 1.

În ciuda înfrângerii în alegeri, Marino consideră că adevăratul câştigător este Convenţia Democratică deoarece a devenit o forţă politică redutabilă pentru viitor.

1139. Cîştigătorul este Convenţia Democratică. În : România liberă, I, nr. 759, 30 septembrie 1992, p. 1.

În ciuda înfrângerii în alegeri, Marino consideră că adevăratul câştigător este Convenţia Democratică deoarece a devenit o forţă politică redutabilă pentru viitor.

1140. Cîştigătorul este Convenţia Democratică. În : Cotidianul, II, nr. 191, 30 septembrie 1992, p. 2.

În ciuda înfrângerii în alegeri, Marino consideră că adevăratul câştigător este Convenţia Democratică deoarece a dovedit că va fi, în viitor, o forţă politică redutabilă.

104

1141. O privire lucidă, I. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 171, 1 octombrie 1992, p. 1. Despre rezultatele alegerilor din 1992. Marino consideră că în zonele urbane,

precum şi în Nordul şi Vestul ţării populaţia, mai bine informată, a preferat să voteze cu Convenţia Democratică. România rurală şi Vechiul Regat au preferat să voteze cu I. Iliescu şi partidul său.

1142. O privire lucidă, II. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 172, 2 octombrie 1992, p. 1. Mass-media şi, în special, televiziunea a avut un rol esenţial, susţine Marino, în

propaganda electorală a puterii.

1143. Votul clujenilor. În : România liberă, I, nr. 769 (serie nouă), 12 octombrie 1992, p. 3.

Despre opţiunea sa pentru candidatul Emil Constantinescu la alegerile prezidenţiale.

1144. Imaginea României. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 187, 23 octombrie 1992, p. 1.

1145. Despre proprietate. În : Cotidianul, II, nr. 221, 4 noiembrie 1992, p. 2. Despre problema proprietăţii ca principiu politic esenţial în constituirea unui stat

de drept.

1146. Literatura, ideologia şi politica (I). În : Jurnalul literar, III (serie nouă), nr. 21-22, 1992, p. 6.

1147. Literatura, ideologia şi politica (II). În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 1-4, 1993, p. 6, 8.

1148. Mitul "situaţiei ireversibile" I. În : 22 [Douăzeci şi doi], IV, nr. 7, 1993, p. 12. Prin "mitul situaţiei ireversibile" Marino înţelege concepţia potrivit căreia

începând cu 1944 mentalitatea publică dominantă a crezut în instalarea defini-tivă la putere a regimului comunist. De "forţa" acestui mit a depins "succesul" regimului.

1149. Mitul "situaţiei ireversibile" II. În : 22 [Douăzeci şi doi], IV, nr. 8, 1993, p. 12. Prin "mitul situaţiei ireversibile" Marino înţelege concepţia potrivit căreia

începând cu 1944 mentalitatea publică dominantă a crezut în instalarea defini-tivă la putere a regimului comunist. De "forţa" acestui mit a depins "succesul" regimului.

1150. Mitul "situaţiei ireversibile" III. În : 22 [Douăzeci şi doi], IV, nr. 9, 1993, p. 13. Prin "mitul situaţiei ireversibile" Marino înţelege concepţia potrivit căreia

începând cu 1944 mentalitatea publică dominantă a crezut în instalarea defini-tivă la putere a regimului comunist. De "forţa" acestui mit a depins "succesul" regimului.

105

1151. Mitul "situaţiei ireversibile" IV. În : 22 [Douăzeci şi doi], IV, nr. 10, 1993, p. 15. Prin "mitul situaţiei ireversibile" Marino înţelege concepţia potrivit căreia

începând cu 1944 mentalitatea publică dominantă a crezut în instalarea defini-tivă la putere a regimului comunist. De "forţa" acestui mit a depins "succesul" regimului.

1152. În apărarea d-nei Doina Cornea. În : România liberă, nr. 858, 29 ianuarie 1993, p. 1.

Marino incriminează actul prin care Doina Cornea a fost invitată să se prezinte la procuratură.

1153. Solidari cu Doamna Doina Cornea. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 20, 30 ianuarie 1993, p. 1.

1154. După un an. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 21, 2 februarie 1993, p. 1, 4. Despre aniversarea unui an de la apariţia ziarului "Tribuna Ardealului".

1155. Presa şi partidele. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 80, 24 aprilie 1993, p. 1. Marino deplânge faptul că în România, din cauza lipsei resurselor financiare,

lipseşte presa de partid şi, mai ales, lipsesc "oficioase" ale partidelor de opoziţie.

1156. Politica externă. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 85, 1 mai 1993, p. 1.

1157. Puterea politică şi cultura. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 93, 13 mai 1993, p. 1.

1158. Sensul Marii Uniri. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 235, 27 noiembrie 1993, p. 1, 3. Despre aniversarea a 75 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

1159. La mulţi ani ! 1994. În : Tribuna Ardealului, II, 28 decembrie 1993, p. 1.

1160. Cultură de stînga, de dreapta, sau de centru ? În : Contrafort, nr. 1, 1994, p. 4. Despre cultura de dreapta şi cultura de stânga, văzute ca două "totalitarisme

culturale". Marino susţine afirmarea unei culturi de centru în România.

1161. Fazele ideologiei comuniste şi alternativa comparatistă. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, IV, nr. 24, 31 ianuarie 1994, p. 8.

1162. Problemele politologiei româneşti, I. În : Sfera politicii, V, nr. 34, 1995, p. 41-45.

1163. Problemele politologiei româneşti, II. În : Sfera politicii, V, nr. 35, 1995, p. 38-42.

1164. Problemele politologiei româneşti, III. În : Sfera politicii, V, nr. 36, 1995, p. 32-34.

1165. Problemele politologiei româneşti, IV. În : Sfera politicii, V, nr. 37, 1995.

106

1166. După cinci ani. În : Românul liber, XI, nr. 1, 1995. Marino evaluează situaţia politică din România la cinci ani de la Revoluţia din

decembrie 1989.

1167. Un mare exemplu. În : Cotidianul, V, nr. 266, 13 ianuarie 1995, p. 2. Despre personalitatea lui Corneliu Coposu.

1168. Politologia românească: aspecte şi tendinţe. În : Aurora [Oradea], V, nr. 6, 1996, p. 67-73.

Despre tendinţele noi ale politologiei româneşti. Marino remarcă apariţia şi "întărirea" unor poziţii de orientare şi gândire liberală.

1169. Politologia românească: aspecte şi tendinţe. În : Sfera politicii, V, nr. 37, 1996, p. 42-44.

1170. Cultură de stînga, de dreapta, sau de centru ? În : Luceafărul Românesc, 6, nr. 64, aprilie 1996, p. 10.

Despre cultura de dreapta şi cultura de stânga, văzute ca două "totalitarisme culturale". Marino susţine necesitatea afirmării unei culturi de centru în România.

1171. Cenzura în România. Schiţă istorică (I). În : Sfera politicii, V, nr. 49, 1997, p. 49-56.

Marino urmăreşte să schiţeze etapele mari ale cenzurii din România, începând de la apariţie şi până la perioada actuală.

1172. Cenzura în România. Schiţă istorică (II). În : Sfera politicii, V, nr. 50, 1997, p. 52-53.

Marino urmăreşte să schiţeze etapele mari ale cenzurii din România, începând de la apariţie şi până la perioada actuală.

1173. Cenzura în România. Schiţă istorică (III). În : Sfera politicii, V, nr. 51, 1997, p. 48-52.

Marino urmăreşte să schiţeze etapele mari ale cenzurii din România, începând de la apariţie şi până la perioada actuală.

1174. Cenzura în România. Schiţă istorică (IV). În : Sfera politicii, V, nr. 52, 1997, p. 58-60.

Marino urmăreşte să schiţeze etapele mari ale cenzurii din România, începând de la apariţie şi până la perioada actuală.

1175. Cenzura în România. Schiţă istorică (V). În : Sfera politicii, VI, nr. 53, 1997, p. 54-56.

Marino urmăreşte să schiţeze etapele mari ale cenzurii din România, începând de la apariţie şi până la perioada actuală.

107

1176. Cenzura în România. Schiţă istorică (VI). În : Sfera politicii, VI, nr. 54, 1997, p. 53-56.

Marino urmăreşte să schiţeze etapele mari ale cenzurii din România, începând de la apariţie şi până la perioada actuală.

1177. Dintr-un carnet personal. În : Contrapunct, VIII, nr. 4, 1997, p. 3-4. Câteva meditaţii personale despre schimbarea regimului politic din România.

Marino consideră că totul va depinde de "viitorul clasei de mijloc, urbane".

1178. O sugestie practică pentru TVR. În : Cotidianul, VII, nr. 166, 22 iulie 1997, p. 6. "Sugestia" pe care Marino o face televiziunii publice este aceea de a include şi o

agendă culturală săptămânală la o oră de mare audienţă.

1179. Pentru Emil Constantinescu. În : Cotidianul, VII, nr. 204, 4 septembrie 1997, p. 2.

Mesaj de susţinere a preşedintelui Emil Constantinescu.

1180. Pentru neopaşoptism. În : Sfera politicii, VI, nr. 60, 1998, p. 5-14.

1181. Actualitatea ideologiei culturale paşoptiste. În : Sfera politicii, VI, nr. 61, 1998, p. 17-23.

Marino explică în ce măsură ideologia culturală paşoptistă poate deveni un izvor de "inspiraţie" pentru lumea politică actuală. Unul dintre principiile de bază ale paşoptismului l-a constituit liberalismul.

1182. Pentru o societate civilă militantă. În : Curentul, II, nr. 20, 27 ianuarie 1998, p. 15. Despre criza politică a guvernului Ciorbea.

1183. Scriitorul liber-profesionist despre scriitorul funcţionar de stat. În : Cotidianul, VIII, nr. 34, 12 februarie 1998, p. 6.

Despre o nouă lege şi noi reglementări de funcţionare la Ministerul Culturii care să înlăture vechea mentalitate "sinecuristă" a unor scriitori şi oameni de cultură.

1184. Pentru cultura medie. În : Mozaicul, II, nr. 8-9, 1999, p. 1. Despre actualitatea problemei culturii medii într-o lume dominată de cultura de

masă.

1185. Doina Cornea, o frumoasă figură a rezistenţei române. În : Carnet literar, III, nr. 14, 1999, p. 5.

1186. Un cuvînt despre cenzură. În : Continent: revista de dialog cultural Est-Vest [Suceava], I, nr. 1, 1999, p. 5-7.

1187. Dilemele ideii federaliste. În : Carnet literar, III, nr. 13, 1999, p. 5. Despre reeditatarea unei teze de doctorat având ca subiect ideea federalistă:

108

George Ciorănescu, Românii şi ideea federalistă. Marino consideră că această idee a avut în România o presă "proastă" din cauza necunoaşterii principiilor de bază ale federalismului şi a unor prejudecăţi politice care ignoră istoria ideii federaliste.

1188. Mitologia culturală apolitică. În : Ziarul de Cluj, II, nr. 219, 20 mai 1999, p. 16. Despre ancheta "Ziarului": "Românul mileniului, românul secolului". Marino

consideră că rezultatele sondajului au scos la iveală caracterul "dezideologizat, apolitic şi anistoric" a mentalităţii culturale româneşti care a considerat că Mihai Eminescu este omul mileniului şi C-tin Brâncuşi este omul secolului în defavoarea unor personalităţi politice sau istorice importante.

1189. Intelectualii clujeni - pro Emil. Între semnatarii apelului de sprijin la adresa actualului preşedinte se află mulţi intelectuali clujeni. În : Transilvania jurnal, nr. 501, 9 decembrie 1999.

1190. Multiculturalitatea - lumini şi umbre. În : Mozaicul, III, nr. 1-2, 2000, p. 1-2. Despre "capcanele" unei sintagme mult prea generoase: multiculturalismul.

1191. Precizări despre "Al treilea discurs" (I). În : Mozaicul, III, nr. 9, 2000, p. 1-2. Prin "al treilea discurs", consideră Marino (formula îi aparţine lui Sorin Antohi)

s-ar putea depăşi eterna adversitate dintre cele două direcţii de gândire româneşti: tradiţionalism ("autohtonism") şi modernism ("europenism").

1192. Precizări despre "Al treilea discurs" (II). În : Mozaicul, III, nr. 10-11, 2000, p. 1, 6.

Câteva din principiile de bază ale celui "de-al treilea discurs" precizează Marino ar fi: deschiderea internaţională (stimulativă) a culturii române, depăşirea complexelor culturale, recupererarea tradiţiei ideologice româneşti şi putinţa de a fi creatori şi originali.

1193. Succesul este relativ (I). În : Mozaicul, III, nr. 4-5, 2000, p. 1. Perspectivă istorică şi critică asupra succesului de public.

1194. Succesul este relativ (II). În : Mozaicul, III, nr. 6, 2000, p. 1. Perspectivă istorică şi critică asupra succesului de public.

1195. Multiculturalitatea: lumini şi umbre. În : Altera [Tîrgu-Mureş], VI, nr. 13, 2000, p. 166-172.

Despre "capcanele" unei sintagme mult prea generoase: multiculturalismul.

1196. "Autohtonism" sau "occidentalism"? Al treilea discurs. În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 2, 2000, p. 16, 13.

Prin "al treilea discurs", consideră Marino (formula îi aparţine lui Sorin Antohi), s-ar putea depăşi eterna adversitate dintre cele două direcţii de gândire

109

româneşti: tradiţionalism ("autohtonism") şi modernism ("europenism").

1197. "Eu sînt un spirit liberal". În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 4, 2000, p. 12, 13. Cu ocazia aniversării lui Alexandru George la vârsta de 70 de ani, Marino

vorbeşte despre personalitatea scriitorului.

1198. Despre climatul cultural craiovean. În : Mozaicul, IV, nr. 8, 2001, p. 3. Referirea la climatul cultural craiovean a fost făcută prin telefon (11 ianuarie

2001), cu prilejul decernării Premiului "Constantin Rădulescu-Motru" al revistei "Mozaicul", pentru ideologie culturală.

1199. Libertate şi cenzură în România. Începuturi. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 134, 2002, p. 7-12.

Fragmente din lucrarea Libertate şi cenzură în România vor fi publicate în secvenţe în câteva numere din "Observator". Lucrarea reconstituie începuturile tradiţiei gândirii româneşti, precum şi apariţia primelor manifestării ale ideii de libertate în România.

1200. Libertate şi cenzură în România. Începuturi. Moldova: Biserica şi Domnia. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 147-148, 2002, p. 15-18.

Fragment din lucrarea Libertate şi cenzură în România în care Marino reconstituie începuturile tradiţiei gândirii româneşti, precum şi apariţia primelor manifestării ale ideii de libertate în România.

1201. Un nou reper: istoria ideilor. În : deci, nr. 1, 2002, p. 15. Marino susţine că o lucrare ca Libertate şi cenzură în România nu mai poate fi

scrisă cu ajutorul metodelor tradiţionale fiind nevoie de utilizarea unei noi metodologii care ţine de disciplina istoriei ideilor politice.

1202. Libertate şi cenzură în România. Moldova - Începuturi. În : Caietele Echinox, V, 2003, p. 11-18.

Fragment din lucrarea Libertate şi cenzură în România în care Marino reconstituie începuturile tradiţiei gândirii româneşti, precum şi apariţia primelor manifestării ale ideii de libertate în România.

1203. Libertate şi cenzură în România - începuturi (I) - Muntenia. În : Mozaicul, VI, nr. 3-4, 2003, p. 1-3.

Despre începuturile funcţionării cenzurii în Muntenia şi despre conştiinţa individuală şi publică a ideii de libertate.

1204. Libertate şi cenzură în România - începuturi (II) - Muntenia. În : Mozaicul, VI, nr. 5-6, 2003, p. 1-4.

Despre începuturile funcţionării cenzurii în Muntenia şi despre conştiinţa individuală şi publică a ideii de libertate.

110

1205. Libertate şi cenzură în România (I). Începuturi. Secolul al XIX-lea. Transilvania. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 211, 2004, p. 12-15.

Fragmente din lucrarea Libertate şi cenzură în România vor fi publicate în secvenţe în câteva numere din "Observator". Lucrarea reconstituie începuturile tradiţiei gândirii româneşti, precum şi apariţia primelor manifestării ale ideii de libertate în România.

1206. Libertate şi cenzură în România (II). Începuturi. Secolul al XIX-lea. Transilvania. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 212, 2004, p. 9.

Fragmente din lucrarea Libertate şi cenzură în România vor fi publicate în secvenţe în câteva numere din "Observator". Lucrarea reconstituie începuturile tradiţiei gândirii româneşti, precum şi apariţia primelor manifestării ale ideii de libertate în România.

1207. Libertate şi cenzură în România (III). Începuturi. Secolul al XIX-lea. Transilvania. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 213, 2004, p. 11-13.

Fragmente din lucrarea Libertate şi cenzură în România vor fi publicate în secvenţe în câteva numere din "Observator". Lucrarea reconstituie începuturile tradiţiei gândirii româneşti, precum şi apariţia primelor manifestării ale ideii de libertate în România.

1208. O speranţă. În : Creştin democraţia. Periodic de informaţie şi atitudine PNŢCD Cluj, III, nr. 1, 2004, p. 3.

Despre personalitatea lui Ion Raţiu.

1209. De ce Observator cultural ? În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 210, 2004, p. 8.

Despre aniversarea revistei "Observator cultural". Orientarea ideologică care garantează libertatea exprimării spiritului critic i se pare lui Adrian Marino unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale publicaţiei.

1210. Un manifest incitant. În : România liberă. Ediţia de Transilvania-Banat, 13 iulie 2004.

Despre manifestul "Pentru normalitatea criticii literare" semnat de Gheorghe Grigurcu, Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican. Adrian Marino susţine "democratizarea şi liberalizarea" oricăror tipuri de "revizuiri" din cultură în spirit critic şi valoric.

111

6.1. Idei liberale 1211. Cultura oficială, cultura alternativă I. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 7,

1996, p. 13. Marino se referă la perioada comunistă când au funcţionat în paralel două tipuri

de cultură: oficială (cultura ideologizantă, promovată de partid) şi alternativă (o cultură neconvenţională care funcţiona independent şi autonom).

1212. Cultura oficială II. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 8, 1996, p. 13. Despre cultura oficială (din perioada comunistă) care s-a impus printr-un control

ideologic strict şi prin monopol administrativ şi de difuzare.

1213. Cultura oficială III. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 9, 1996, p. 13. Despre cultura oficială (din perioada comunistă) care s-a impus printr-un control

ideologic strict şi prin monopol administrativ şi de difuzare.

1214. Cultura oficială IV. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 10, 1996, p. 14. Despre cultura oficială (din perioada comunistă) care s-a impus printr-un control

ideologic strict şi prin monopol administrativ şi de difuzare.

1215. Cultura oficială V. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 11, 1996, p. 11. Despre cultura oficială (din perioada comunistă) care s-a impus printr-un control

ideologic strict şi prin monopol administrativ şi de difuzare.

1216. Cultura oficială VI. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 12, 1996, p. 13. Despre cultura oficială (din perioada comunistă) care s-a impus printr-un control

ideologic strict şi prin monopol administrativ şi de difuzare.

1217. Dilemele ideii federaliste. În : Sfera politicii, VII, nr. 76, 1999, p. 59-61. Despre reeditatarea unei teze de doctorat având ca subiect ideea federalistă:

George Ciorănescu, Românii şi ideea federalistă. Marino consideră că această idee a avut în România o presă "proastă" din cauza necunoaşterii principiilor de bază ale federalismului şi a unor prejudecăţi politice care ignoră istoria ideii federaliste.

1218. Mass-media, instrumentul ideologic decisiv al societăţii deschise. În : Carnet literar, III, nr. 9, 1999, p. 5.

1219. Două Românii ideologice. În : Mozaicul, III, nr. 7-8, 2000, p. 1-2. Marino susţine că pe lângă tradiţia unei Românii antidemocratice, intolerante şi

mistice s-a dezvoltat şi o tradiţie a unei Românii liberale şi raţionalist-critice.

1220. Păturile mijlocii. În : Mozaicul, IV, nr. 8, 2001, p. 1, 2. Despre importanţa unei clase mijlocii puternice în cadrul unei societăţi.

112

Fragment din Conferinţa susţinută în cadrul Colocviilor revistei "Mozaicul", Ediţia a II-a, Craiova, 20 octombrie 1999, având ca temă Cultura medie şi clasa de mijloc.

1221. Apel către Parlamentul României. În : România liberă, 11 decembrie 2001, p. 22. Scrisori deschise. Luări de poziţie.

1222. Noi interpretări ale liberalismului românesc. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 99, 2002, p. 16-17.

Una dintre problemele interpretării liberalismului românesc, susţine Adrian Marino, o reprezintă lipsa de tradiţie ideologică. Marino polemizează cu Cristian Preda pe marginea înţelegerii şi explicării liberalismului românesc, argumentând că în ceea ce-l priveşte nu face decât "o critică şi o istorie a ideilor".

7. Polemici şi controverse politice 1223. Eliberarea de teamă. În : Patria. Revistă a Partidului Naţional Ţărănesc-

Creştin şi Democrat. Organizaţia Cluj, I, nr. 18, 30 iulie-6 august 1990, p. 1. Despre gândirea liberă şi eliberarea de frica şi teroarea impusă de sistemul

comunist totalitar.

1224. Din nou despre paradoxul poeziei. În : Gazeta literară, XV, nr. 26, 27 iunie 1968, p. 3.

Răspuns la articolul polemic al lui Sorin Alexandrescu, publicat în "Gazeta literară" (16 mai 1968), referitor la teoria "dublei funcţii a limbajului" la Tudor Vianu şi Paul Valéry.

1225. Scrisoare către redacţie. În : Gazeta literară, XV, nr. 30, 25 iulie 1968, p. 2. Răspuns la articolul polemic al lui Vasile Florescu, Paternitatea teoriei dublei

funcţii a limbajului, publicat în "Gazeta literară" (iulie 1968), articol în care Vasile Florescu susţine "cauza" criticului român Tudor Vianu, "suspectat" de Adrian Marino de a fi preluat "teoria dublei funcţii a limbajului" de la Paul Valéry. În această polemică a intervenit şi Sorin Alexandrescu, în "Gazeta literară" (16 mai 1968).

1226. Scrisoare către redacţie. În : România literară, III, nr. 8, 1970, p. 2. Marino răspunde scurt unor observaţii ale lui Nicolae Manolescu făcute într-un

interviu cu Adrian Păunescu.

1227. Paradoxuri reale şi imaginare. În : România literară, III, nr. 22, 1970, p. 8. Marino răspunde afirmaţiilor polemice ale lui Manolescu din articolul

Paradoxurile unei teorii, recenzie la Modern, modernism, modernitate. Marino

113

îl acuză pe Manolescu de tendinţa de a face afirmaţii nedovedite şi nedemonstrate.

1228. Teorie sau critică de idei ? În : Tribuna, XXV, nr. 39, 1981, p. 3. Replică la articolul lui Laurenţiu Ulici, Critică şi teorie, publicat în "România

literară" (nr. 37/ 1981), referitor la relaţia dintre critică şi teoria literară.

1229. "Precizări" imprecise. În : Tribuna, XXVII, nr. 30, 1983, p. 2. Răspuns la articolul Câteva precizări, publicat de Livius Ciocârlie în "Tribuna"

(14 iulie 1983), ca reacţie la recenzia cărţii sale Eseuri critice semnate de Marino, într-un număr anterior al revistei.

1230. "Critica autorizată". În : Tribuna, XXVII, nr. 17, 1983, p. 2. Despre sintagma "critica autorizată" avansată de Nicolae Manolescu într-un

interviu cu Gheorghe Grigurcu în "Familia" (nr. 3/ 1983), sintagmă considerată de Marino "un fel de mit şi formulă fără acoperire".

1231. Deziluzie sau speranţă ? În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 23, 1990, p. 1. Marino consideră că adevărata revoluţie nu a avut încă loc, dar că libertatea de

expresie câştigată în decembrie 1989 trebuie folosită în scopul demascării oricăror forme de dictatură comunistă.

1232. Nomenclatura, schiţă de portret. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 4, 1990, p. 1, 3.

Marino încearcă o definire a "nomenclaturii" care s-a impus în România ca o adevărată clasă socială de privilegiaţi.

1233. Partidele şi libertatea. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 5, 1990, p. 1, 3. Despre rolul partidelor politice în noua organizare politică a ţării.

1234. Nomenclatura revine. În : Patria. Tribună de luptă împotriva comunismului [Cluj], I, nr. 19, 1990, p. 1.

Marino susţine că prin numirea în funcţii a unor foşti activişti de partid, nomenclatura comunistă (abuzivă, nulă şi parazitară) revine în România.

1235. Rănile revoluţiei culturale. În : Clujul liber. Săptămînal independent, II, nr. 1, 1990, p. 3.

Marino vorbeşte nespre necesitatea ca "noua cultură" postrevoluţionară trebuie să fie o cultură care gândeşte şi se exprimă liber.

1236. O dogmă absurdă: omogenizarea. În : 22 [Douăzeci şi doi], I, nr. 6, 1990, p. 6. Despre "omogenizarea" comunistă ca obiectiv social de anulare a personalităţii

umane şi de desfinţare a unor deosebiri între clasele şi categoriile sociale.

1237. Schimbarea sistemului. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 1, 5 februarie 1990, p. 1, 2.

114

Marino susţine schimbarea radicală a sistemului politic din România post-decembristă. Deplînge păstrarea vechilor structuri comuniste în sistemul de stat, fapt ce va împiedica în viitor "regenerarea" democratică a României.

1238. Revoluţia şi moravurile. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 2, 6 februarie 1990, p. 1, 3.

Adevărata revoluţie, susţine Marino, trebuie să schimbe ceva şi din vechile moravuri, nu numai să realizeze un transfer de putere politică la vârf.

1239. Cuvinte de protest, cuvinte de îndurerare, cuvinte de mînie. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 116, 28 iunie 1990, p. 4.

În acest protest (trimis din München), Marino se pronunţă vehement, criticând felul în care autorităţile au intervenit în Piaţa Universităţii împotriva manifestaţiilor anti-comuniste.

1240. "Superficialitate inadmisibilă". În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 134, 19 iulie 1990, p. 2.

Replică la articolul Ochiul magic apărut în "România literară" (25 ianuarie 1990).

1241. Esenţa ceauşismului. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 136, 21 iulie 1990, p. 1, 3.

Despre "ceauşism" ca ideologie totalitară.

1242. Nomenclatura revine. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 156, 14 august 1990, p. 1, 2.

Marino susţine că prin numirea în funcţii a unor foşti activişti de partid, nomenclatura comunistă ("abuzivă, nulă şi parazitară") revine în România.

1243. Dificultăţile pluralismului. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 166, 26 august 1990, p. 1, 3.

Marino susţine că mentalitatea comunistă reprezintă una dintre "dificulăţile" cu care se confruntă în România, la câteva luni de la revoluţie, pluralismul politic.

1244. Rezistenţa literară. În : România literară, XXIV, nr. 23, 1991, p. 3.

1245. Doina Cornea - între etic şi politic. În : România literară, XXIV, nr. 3, 1991, p. 3. Despre ideile politice exprimate de Doina Cornea într-un volum de interviuri

apărut la Paris ca o formă continuă de rezistenţă anti-comunistă.

1246. De ce opoziţia ? În : Fracul, I, nr. 1, 1991, p. 2. Despre sensul opoziţiei într-o societate civilă: "opoziţia introduce ideea

diferenţierii şi a pluralismului, a unei critici libere".

1247. Decepţii şi speranţe. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc

115

Creştin Democrat, XXIII, nr. 279, 12 ianuarie 1991, p. 1, 3. Decepţia lui Marino provine din faptul că în România regimul lui Iliescu

continuă să promoveze o ideologie de tip neo-comunist. Speranţa lui Marino o reprezintă noua generaţie care va avea şansa să "înmormânteze" definitiv comunismul.

1248. Democraţia totalitară. În : Dialog, mai 1991, p. 4. "Democraţia totalitară" înseamnă, în concepţia lui Marino "un fond totalitar în

forme democratice".

1249. Democraţia totalitară. În : Gazeta de Vest [Oradea], II, nr. 44, 9 iulie 1991, p. 3. Deşi pare o contradicţie în termeni conceptul de "democraţie totalitară" exprimă

cel mai bine situaţia politică din România postdecembristă, adică un regim care păstrează numai aparenţa unei democraţii pluraliste, dar, în esenţă, continuă să consolideze vechile structuri comuniste, încercând să impună principiul ideologiei unice.

1250. Între "suferinţă" şi "competenţă". În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, I, nr. 8, 1992, p. 8.

Marino discută două luări de poziţie în presă (Andrei Pleşu şi Michael Shafir) în care se afirmă că "suferinţa" foştilor deţinuţi politici nu ar trebui să constituie capital politic în alegerile electorale. Marino afirmă însă că "suferinţa" nu exclude automat şi competenţa unora dintre foştii deţinuţi.

1251. Revoluţie sau anticeauşism ? În : Fapta transilvăneană. Revista independentă a artelor şi meseriilor, II, 1992, p. 16.

Marino consideră că Revoluţia din decembrie 1989 nu a fost o mişcare anti-comunistă, ci o mişcare anticeauşistă care dorea impunerea unui "comunism cu faţă umană", după modelul Gorbaciov.

1252. Privatizare sau luptă de clasă ? În : Cotidianul, II, nr. 6, 13 ianuarie 1992, p. 2. Despre menţinerea unei mentalităţi de tip comunist în România post-

revoluţionară care susţine propaganda urii de clasă.

1253. Dispariţia imperiului sovietic. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 5, 7 februarie 1992, p. 1.

Despre puciul de la Moscova şi dispariţia U.R.S.S.

1254. Gîndirea comunistă încă n-a murit. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIV, nr. 529, 12 februarie 1992.

Despre supravieţuirea unei gândiri şi mentalităţi comuniste în societatea românească post-decembristă.

1255. Noul raport de forţe. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 10, 14 februarie 1992, p. 1. Marino consideră că în România începe să se afirme în mod real principiul

116

pluralismului politic.

1256. Vot etnic sau vot democratic ? În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIV, nr. 552, 14 martie 1992, p. 1.

Marino deplânge faptul că la alegerile locale din 1992 a primat votul "etnic" în defavoarea votului "democratic". Votul "etnic" dovedeşte o lipsă de maturitate politică a românilor din Transilvania şi reactualizarea anumitor temeri naţionaliste.

1257. Cum se manipulează informaţia în presă. În : Cotidianul, II, nr. 104, 1 iunie 1992, p. 1, 2.

Marino se pronunţă despre imaginea României în presa occidentală şi despre posibilitatea manipulării informaţiei în scopuri politice.

1258. România, stat închis ? În : Tribuna Ardealului, I, nr. 99, 23 iunie 1992, p. 1. E necesar, susţine Adrian Marino, ca "vechile reflexe naţionaliste" să dispară şi

ca România să adopte principiile democratice ale unei reale "societăţi deschise". Oferă spre exemplu controversele şi atacurile din jurul "Fundaţiei Soros pentru o societate deschisă".

1259. Între "suferinţă" şi "competenţă", I. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 205, 18 noiembrie 1992, p. 3.

Marino discută două luări de poziţie în presă (Andrei Pleşu şi Michael Shafir) în care se afirmă că "suferinţa" foştilor deţinuţi politici nu ar trebui să constituie capital politic în alegerile electorale. Marino afirmă însă că "suferinţa" nu exclude automat şi competenţa unora dintre foştii deţinuţi.

1260. Între "suferinţă" şi "competenţă", II. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 206, 19 noiembrie 1992, p. 3.

Marino discută două luări de poziţie în presă (Andrei Pleşu şi Michael Shafir) în care se afirmă că "suferinţa" foştilor deţinuţi politici nu ar trebui să constituie capital politic în alegerile electorale. Marino afirmă însă că "suferinţa" nu exclude automat şi competenţa unora dintre foştii deţinuţi.

1261. Revoluţia presupune, în primul rând, un transfer real de putere. În România transferul nu s-a produs. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXV, nr. 1, 22 septembrie 1993, p. 6.

Marino constată că nu putem vorbi în România despre o "revoluţie" în adevăratul sens al cuvântului, deoarece schimbările politice şi sociale pe care le presupune orice revoluţie nu s-au produs.

1262. Postcomunismul cultural. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, III, nr. 43, 8 noiembrie 1993, p. 8.

Marino constată că în România funcţionează două direcţii culturale: "una centralizată şi dirijată" şi o alta "independentă şi liberă". Prin cea dintâi direcţie

117

se continuă tradiţii culturale moştenite din epoca comunistă.

1263. "Burghezia": o noţiune învechită ? În : 22 [Douăzeci şi doi], V, nr. 10, 1994, p. 14.

Marino deplânge faptul că în România nu s-a consolidat o pătură "burgheză" autentică şi, în acelaşi timp, susţine ideea că în platformele politice ale unor partide actuale ar trebui să existe sprijin pentru formarea şi consolidarea unei pături de mijloc.

1264. Postcomunismul cultural. În : Xenopoliana, II, nr. 1-4, 1994, p. 118-121. Despre reminiscenţele unor atitudini culturale de mentalitate şi ideologie

comunistă în perioada de după 1989.

1265. O noţiune perimată: "cultura oficială". Din ciclul: Restauraţia în cultură IV. În : 22 [Douăzeci şi doi], V, nr. 6, 1994, p. 12.

Despre o "revenire" a noţiunii de "cultură oficială" prin diverse acţiuni abuzive ale reprezentanţilor Ministerului Culturii.

1266. Proletcultiştii de la Ministerul Culturii au trecut la represalii. În : Cotidianul, IV, nr. 4, 7 ianuarie 1994, p. 1.

Despre scoaterea de pe lista de subvenţii a Ministerului Culturii a Jurnalului literar.

1267. Păturile mijlocii - o problemă esenţială. În : România liberă, nr. 1406, 8 noiembrie 1994, p. 2.

Despre necesitatea constituirii unei pături româneşti mijlocii.

1268. Izolaţionismul cultural - lumini şi umbre -. În : Sfera politicii, V, nr. 40, 1995, p. 51-56.

Despre problema minorităţilor culturale şi literare şi a multiculturalismului.

1269. Televiziunea oficială. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, IV, nr. 5, 1995, p. 1.

Despre televiziunea publică care a devenit un fel de oglindă oficială a puterii.

1270. O "revoluţie" care nu schimbă regimul proprietăţii nu este o revoluţie. În : Românul Liber, XI, nr. 1, 1995, p. 3, 5.

Marino radiografiază societatea românească după şase ani de la "revoluţia" din decembrie 1989. Concluziile autorului sunt clare şi necruţătoare: societatea românească n-a cunoscut o schimbare politică majoră, deoarece regimul proprietăţii nu este garantat de către stat.

1271. Sensul schimbării. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, V, nr. 12, 1996, p. 1.

Despre necesitatea ca schimbarea politică din România să fie dublată şi de o

118

schimbare de mentalitate, prin formarea unei conştiinţe civice.

1272. Speranţe raţionale. În : Cotidianul, VII, nr. 5, 10 ianuarie 1997, p. 2. Despre guvernul Convenţiei Democrate după primele două luni de la investitură.

1273. Gulagul românesc. În : Cuvîntul, V, nr. 3, 1999, p. 5, 12. Recenzie [Ruxandra Cesereanu, Călătorie spre centrul infernului. Gulagul în

conştiinţa românească, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998].

1274. Opţiunea societăţii civile într-un moment de cumpănă. În : România liberă, nr. 2754, 20 aprilie 1999, p. 2.

Scrisoare deschisă - Apel al intelectualilor: "Să spunem apăsat care este interesul pe termen lung al României".

1275. Ce fel de mituri ? În : Ziarul de Cluj, II, nr. 229, 1 iunie 1999, p. 16. Adrian Marino susţine că numai eliberarea de credinţa în falsele mituri vor

conduce la o asumare obiectivă şi liberă a culturii noastre.

1276. Adrian Marino: "Ai noştri tineri la Paris învaţă". În : Cuvîntul , VI (XI), nr. 6, 2000, p. 2, 12.

1277. Vechi complexe româneşti. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 76, 2001, p. 15.

Marino argumentează că în ciuda celor ce susţin contrariul în România a existat o "tradiţie liberală proprie" care s-a afirmat, mai ales, o dată cu Revoluţia paşoptistă.

1278. "Nu am avut o cultură de rezistenţă". În : Complement. Supliment Ziua de Ardeal, I, nr. 2, 9 iulie 2002, p. 2.

Despre inexistenţa unei mişcări de dizidenţă românească în perioada comunistă.

8. Anchete. Dezbateri. Mese rotunde 8.1. 1965-1989 1279. Ancheta "Steaua": Critică şi creaţie. În : Steaua, XVI, nr. 12, 1965, p. 49-52. Despre raportul dintre critica literară şi "creaţie". Marino susţine că şi critica este

o "formă de creaţie".

1280. Ancheta "Iaşul literar": Modernitate şi accesibilitate. În : Iaşul literar, XVII, nr. 8, 1966, p. 34-37.

Marino răspunde la Ancheta "Iaşului literar" care şi-a propus să definească literatura modernă şi să investigheze interesul pentru modernitate al publicului.

119

1281. Specificul naţional în literatura română - Subiectul sau unghiul de percepţie ? În : Gazeta literară, XIII, nr. 14, 7 aprilie 1966, p. 7.

Masă rotundă "Gazeta literară".

1282. Ancheta "Iaşul literar": Reviste, preocupări, direcţii. În : Iaşul literar, nr. 2, 1967, p. 61-64.

Prin cele şapte întrebări, Ancheta "Iaşului literar" şi-a propus să investigheze prorfilul estetic sau critic al revistelor literare ale vremii. La Anchetă mai răspund Demonstene Botez, Al. Andriescu, Const. Ciopraga, Mihai Drăgan, I. Sârbu, Romulus Vulpescu.

1283. Ancheta "Cronica": Contemporaneitate şi univers artistic. În : Cronica, II, nr. 1, 1967, p. 6-7.

Despre evoluţia ideii de modernitate în literatura română.

1284. "Localism creator" şi specific regional în cultură. În : Ramuri, IV, nr. 2, 1967, p. 3, 4.

Răspuns la ancheta revistei "Ramuri": O stilistică diferenţială ?

1285. Ancheta "Gazeta literară": Funcţia activă a criticii literare. Răspunde Adrian Marino: Autoritate şi lipsă de autoritate. În : Gazeta literară, XIV, nr. 22 , 1 iunie 1967, p. 4.

Despre rolul şi autoritatea criticii în literatură.

1286. Ancheta "Cronica": În discuţie: estetica. În : Cronica, III, nr. 21, 1968, p. 3. Despre rolul esteticii în critica literară.

1287. Ancheta "România literară": Mişcarea literară 1968 . În : România literară, I, nr. 12, 1968, p. 6.

1288. Ancheta "România literară": Momentul literar 1969. În : România literară, II, nr. 32, 1969, p. 4.

Marino consideră că literatura română are nevoie de un "roman al intelectualui modern", iar în privinţa criticii literare susţine că studiile literare sistematice ar trebui să înlocuiască critica "foiletonistică".

1289. Masă rotundă "Făclia": Responsabilitatea scriitorului. În : Făclia, XXIV, nr. 7014, 25 mai 1969, p. 3.

Au participat scriitorii: Dumitru Radu Popescu, Dumitru Mircea, Fodor Sandor, Augustin Buzura, Ion Pop, Adrian Marino şi Virgil Ardeleanu.

1290. Masă rotundă la România literară: Critica literară şi selecţia valorilor. În : România literară, III, nr. 48, 1970, p. 16-19, 30.

Participă : Nicolae Breban, Matei Călinescu, Şerban Cioculescu, Al. Paleologu, M. Sorescu, G. Dimisianu, Lucian Raicu, M. Ungheanu şi S. Damian.

120

1291. Convorbirile României literare: Cinci opinii despre o carte. În : România literară, IV, nr. 17, 1971, p. 5, 8-9.

Despre : Al. Ivasiuc, Păsările, Bucureşti, Cartea Românească, 1970.

1292. Întîlnirile "României literare": Două zile calde de iarnă, la Cluj... În : România literară, nr. 3, 1971, p. 4-6.

Participă : Adrian Marino, Augustin Buzura, Nicolae Breban, Ion Pop, Matei Călinescu şi alţii.

1293. Masă rotundă "Tribuna": Socialul în literatură. În : Tribuna, XV, nr. 21, 1971, p. 6.

Participă: Adrian Marino, Mircea Tomuş, Vasile Rebreanu, Constantin Cubleşan, Fodor Sandor, Marosi Peter, Ion Lungu.

1294. Ancheta "Argeş": Întrebări ale prozei de azi. Adrian Marino, Depăşirea dogmelor. În : Argeş, VI, nr. 4-5, 1971, p. 26.

Despre proza românească din deceniul 6 al secolului trecut. Marino explică lipsa tragicului din proza românească prin "lirism" şi biografism.

1295. Masă rotundă Tribuna: Ion Lungu: Şcoala Ardeleană. În : Tribuna, XXII, nr. 13, 1978, p. 4-5, 7.

Participă: Ion Oarcăşu, Nicolae Mărgineanu, I.I. Rusu, Adrian Marino, Mircea Popa, Iosif Pervain, Pompiliu Teodor, Domiţian Cesereanu, Al. Matei, Teohar Mihadaş, Mircea Vaida, Petru Poantă, Constantin Zărnescu.

1296. Cum sîntem contemporani în literatură şi artă ? În : Contemporanul, nr. 27, 7 iulie 1978, p. 6.

Dezbaterile revistei "Contemporanul".

1297. Scrisoare din Roma. În : Tribuna, XXVIII, nr. 52, 1984, p. 3. Despre Colocviul Aspetti e problemi nella ricezione dell'opera letteraria: il

momento Eminescu desfăşurat la Roma în perioada 3-5 decembrie 1984.

1298. Colocviu italo-român: Eminescu. În : Tribuna, XXXI, nr. 30, 1987, p. 8.

1299. Cum să citim cărţile. În : Amfiteatru, XXI, nr. 10, 1987, p. 6-7. Dezbaterile revistei "Amfiteatru" cu tema Recurs la educaţia artistică.

1300. Ancheta "Astra": Exigenţe în receptarea critică. În : Astra, XXIII, nr. 12, 1988, p. 8.

Despre problemele receptării critice.

1301. Dinspre o altă generaţie. În : Tribuna, XXXII, nr. 37, 1988, p. 3. Dezbaterile revistei "Tribuna" intitulate Trei ipostaze ale spiritului creator, cu

referire la : Vasile Sav, Tudor Vlad şi Ion Cristofor.

121

1302. Ancheta "Amfiteatru": Există o criză a teoriei literaturii? (I). Răspunde Adrian Marino: Întoarcerea la sistem. În : Amfiteatru, XXII, nr. 9, 1988, p. 5.

Pentru Adrian Marino soluţia ieşirii din "criza" teoriei literaturii o reprezintă critica de sistem, precum şi critica ideilor literare.

8.2. 1990-2004 1303. Ancheta "Opinia studenţească": Cărţi - Destin. În : Opinia studenţească, XIII,

nr. 5-6, 1986, p. 18. Despre autori şi cărţi care i-au influenţat viaţa sau destinul literar. Ca elev,

Marino îi menţionează pe Ibrăileanu, Ralea şi Sanielevici, autori descoperiţi în biblioteca tatălui.

1304. Ancheta "Amfiteatru": Cu cine votăm? Parlamentul scriitorilor. În : Amfiteatru, I, nr. 2, 1990, p. 4.

Despre "simpatiile" politice ale scriitorilor.

1305. Ancheta "Dreptatea": Scriitorul şi fenomenul politic. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 200, 4 octombrie 1990, p. 2.

Marino defineşte patru tipuri de relaţii ale scriitorului cu fenomenul politic: independenţa absolută de putere (a liber-profesioniştilor), afilierea sau încadra-rea politică (a scriitorilor puterii), opoziţia faţă de putere (opozanţii) şi compro-misul faţă de putere în funcţie de moment (oportunismul de orice fel).

1306. Ancheta "Nu": Săpânţa la ora adevărului. În : Nu, nr. 27, 6-12 octombrie 1990, p. 8.

Despre fenomenul "Săpânţa". Marino consideră că fenomenul Săpânţa este un simbol al "decolectivizării" ţăranului român şi a statului românesc.

1307. Ancheta "Epoca". În : Epoca, I, nr. 1, 7 noiembrie 1990, p. 3. Despre "spiritul Europei" şi despre integrarea europeană.

1308. Ancheta "Apostrof": Revizuiri şi supravieţuiri în cultura română contemporană. În : Apostrof, II, nr. 6, 1991, p. 18.

Despre procesul de reevaluare a trecutului nostru cultural şi literar şi despre criteriile care ar trebui să primeze în acest proces. Marino consideră că totul trebuie evaluat şi judecat "de la caz la caz".

1309. Ancheta "Interval": Am fost şi am rămas un izolat sociabil . În : Interval , nr. 6, 1991, p. 20.

Despre relaţia dintre viaţa scriitorului şi opera sa. Despre ce înseamnă "moralitatea" scriitorului.

1310. Criza literaturii?: Dar de o "criză" a literaturii, în sens moral în primul rînd,

122

se poate vorbi. În : Ramuri, XXVIII, nr. 10-11, 1991, p. 2. Ancheta "Ramuri": Criza literaturii.

1311. Ancheta "Amfiteatru": Credeţi în posibila regenerare a poliţiei politice ? În : Amfiteatru, II, nr. 8, 1991.

Marino consideră că poliţia politică ca formă instituţionalizată a dispărut, dar că o anumită mentalitate de tip comunist mai persistă încă în structurile puterii politice.

1312. 40 de ani de noapte a Dicţionarului românesc, Cluj 28 martie 1991. În : Contemporanul. Ideea europeană, nr. 22, 1991, p. 4-5.

Dezbaterile revistei.

1313. Scriitorii şi problemele lor, deocamdată. În : Tribuna, 3, nr. 12, 1991, p. 6. Răspuns la ancheta revistei "Tribuna".

1314. Ancheta "Dreptatea": Ce reprezintă fenomenul Piaţa Universităţii în istoria noastră contemporană ? În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIII, nr. 349, 23 aprilie 1991, p. 2.

Despre prima manifestare a opoziţiei anti-comuniste din România - Piaţa Universităţii 1990.

1315. Dezbaterile revistei "Contemporanul - Ideea europeană" - Cluj 28 martie 1991: Al doilea martiraj al Bisericii Române Unite. În : Contemporanul. Ideea europeană, nr. 18, 3 mai 1991, p. 5.

Participă: Tertulian Langa, Matei Boilă, Ioan Bota, Ion Vasile Botiza, Ioan Bizău, Adrian Marino, Nicolae Breban.

1316. Ancheta "Vatra": Ce ziare citesc scriitorii ? În : Vatra, XXII, nr. 9, 1992, p. 5. Marino este abonat la "Dreptatatea". Mai citeşte: "România liberă" şi

"Cotidianul". Ca editor citeşte şi urmăreşte "Tribuna Ardealului".

1317. Ancheta "22": A fost sau nu fraudă electorală ? În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 6, 1992, p. 2.

Despre posibilitatea de fraudare a alegerilor. Bazându-se pe informaţiile furni-zate de presă (un număr mare de voturi anulate şi votanţi flotanţi), Marino consideră, fără echivoc, că s-ar putea vorbi de o "fraudă electorală".

1318. Ancheta "Viaţa Românească": Este mult, mult prea devreme. În : Viaţa Românească, LXXXVII, nr. 12, 1993, p. 39.

Adrian Marino consideră că este prea devreme pentru a se putea face o evaluare asupra efectelor pe care schimbările din decembrie 1989 le-au produs în plan cultural şi literar. În vederea "revizuirii" în termeni lovinescieni a trecutului cultural se cere, crede Marino, elaborarea, după noi criterii estetice, a unor noi sinteze şi lucrări de referinţă.

123

1319. O nouă cultură română. În : Vatra, XXIII, nr. 5, 1993, p. 5. Răspuns la ancheta revistei "Vatra": Invitaţie la un examen: "cultura română

postbelică".

1320. Ancheta "Jurnalul literar": Ce vă spune astăzi numele Nae Ionescu ? În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 23-26, 1993, p. 1, 4.

Pentru Adrian Marino, ideologia politico-socială a lui Nae Ionescu înseamnă: "izolaţionism total, naţionalism, scăderea nivelului de viaţă, rasism".

1321. Ancheta "Apostrof": [Filosofia]. În : Apostrof, V, nr. 5-6-7, 1994, p. 5. Despre rolul filosofiei în cultura română. Răspund: V. Fanache, Alexandru

George, Gheorghe Grigurcu, Adrian Marino, Dan C. Mihăilescu, Mircea Muthu, Marian Papahagi, Dumitru Ţepeneag, Ion Vartic.

1322. Omul tînăr de cultură; în România. În : Euphorion, V, nr. 2, 1994, p. 5. Răspuns la ancheta revistei "Euphorion".

1323. Ancheta "Euphorion": Omul tînăr de cultură în România. În : Euphorion, V, nr. 3, 1994, p. 5.

Despre formarea unei culturi umaniste în rândul tinerilor.

1324. Ancheta "Dilema": 1. Este cultura română marginală ? 2. Există fenomene de marginalizare în interiorul culturii române ? În : Dilema, III, nr. 146, 1995, p. 9.

1325. Ancheta "Dilema": Două întrebări pentru Sorin Alexandrescu şi Adrian Marino. În : Dilema, III, nr. 146, 1995, p. 9.

La întrebarea Dacă este cultura română marginală? Adrian Marino răspunde afirmativ invocând numele unor mari autori români care, însă, nu s-au preocupat şi de "exportul" culturii române în Occident. La cea de-a doua întrebare a anche-tei: Dacă există fenomene de marginalizare în cultura română? Adrian Marino oferă exemplul său personal de marginalizare.

1326. Matei Călinescu şi Adrian Marino în convorbiri literare la Iaşi: Orice cititor inteligent este mult mai inteligent decît cel mai inteligent cenzor. În : Convorbiri literare, 1995, p. 6-7.

Pagini realizate de Constantin Coroiu.

1327. Ancheta "Familia": Cartea religioasă şi saloanele. În : Familia, XXXII, nr. 11-12, 1996, p. 112-113.

Despre Salonul de carte religioasă de la Oradea.

1328. Ancheta "România literară": Premiile literare. În : România literară, XXIX, nr. 19, 1996, p. 7.

Marino consideră că există două tipuri de premii literare: "publicitare" şi "critice".

124

Dar, spune el, ambele sunt "foarte relative şi practic efemere".

1329. Ancheta "Vatra": Care credeţi că este contribuţia Bisericii Române Unite cu Roma la spiritualitatea, cultura, politica şi istoria României ? În : Vatra, XXVI, nr. 4, 1996, p. 57-59.

1330. Ancheta "A treia Europă". În : A treia Europă, nr. 1, 1997, p. 29-23. Despre geografia culturală a României în raport cu Europa Centrală.

1331. Ancheta "Viaţa Creştină": Biserica Română Unită cu Roma din perspectiva Cultului Naţional şi al Concordatului. În : Viaţa creştină, nr. 13-14, 1999, p. 5.

Marino punctează câteva motive esenţiale pentru care Biserica Română Unită cu Roma ar trebui să redobândească statutul de "cult naţional".

1332. Ancheta "Astra": Reevaluarea critică - o "vânătoare de vrăjitoare" sau stabilirea unui adevăr istorico-literar ? În : Astra, nr. 6, 1999, p. 20-21.

Reevaluarea critică, susţine Adrian Marino, nu se poate realiza decât pe baza criteriilor estetice şi valorice, criteriul ideologic fiind un criteriu secundar de evaluare istorică a unei opere literare.

1333. Un raport contextual. În : Vatra, XXVII, nr. 9, 1999, p. 30-31. Răspuns la o anchetă a revistei "Vatra" : Naţiune & Confesiune.

1334. Ancheta "Ziarul de Cluj": Românul mileniului, românul secolului. În : Ziarul de Cluj, II, nr. 106, 6 ianuarie 1999.

Răspunde la două întrebări: Care sunt primele trei personalităţi româneşti ale mileniului ? şi Care sunt primele trei personalităţi româneşti ale secolului ?

1335. Cum priviţi, din perspectivă românească, evoluţia Rusiei după alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte ? În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 6, 2000, p. 5.

Dezbatere "Observator cultural".

1336. Două erori de perspectivă. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 38, 2000, p. 5-6.

Dezbaterea cu tema : România în prag de alegeri: cum stăm ?

1337. Ancheta "Jurnalul literar": Care este după opinia dumneavoastră locul/rolul Jurnalului literar în peisajul publicistic românesc actual. În : Jurnalul literar, X (serie nouă), nr. 1-2, 2000, p. 16.

Pentru Adrian Marino Jurnalul literar reprezintă o "arhivă a exilului cultural, literar şi ideologic românesc".

1338. Ancheta "Observator cultural": Dezincriminarea homosexualităţii - între Codul Penal, Uniunea Europeană şi Biserica Ortodoxă Română. În : Observator

125

cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 31, 2000, p. 6. Despre perspectiva dezincriminării homosexualităţii prin abrogarea articolului

200 din Codul Penal.

1339. Ancheta "Ararat": Deportarea şi masacrarea a 2,2 milioane de armeni în octombrie 1915 poate fi considerat genocid ? În : Ararat, XII, nr. 8, 2000, p. 4.

Marino consideră că masacrarea armenilor în 1915 de către turci poate fi considerat un genocid, dar subliniază faptul că turcii de astăzi nu mai sunt în situaţia de a repeta acest gest.

1340. Ancheta "Ramuri": Ce scriitori sau ce cărţi din literatura acestui secol v-au marcat ? În : Ramuri, XXXVII, nr. 10, 2000, p. 1.

Marino enumeră câteva cărţi şi autori care au contribuit la formaţia sa intelectuală şi morală.

1341. Ancheta "Steaua": Centru versus provincie. În : Steaua, LII, nr. 1, 2001, p. 4-6. Despre relaţia centru-provincie şi provincie-centru în cultura română.

1342. Globalizare. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 6.

Intervenţie în cadrul colocviului "Observatorului cultural": Marino: Teoretician al literaturii, comparatist. Despre globalizare în sens larg.

1343. Despre critica literară. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 6.

Intervenţie în cadrul colocviului "Observatorului cultural": Marino: Teoretician al literaturii, comparatist. Despre critica literară actuală.

1344. Literatura şi antiliteratura. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 7.

Intervenţie în cadrul colocviului "Observatorului cultural": Marino: Teoretician al literaturii, comparatist. Despre conceptul de "antiliteratură" definit şi în Biografia ideii de literatură.

1345. Neopaşoptism. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 7.

Intervenţie în cadrul colocviului "Observatorului cultural": Marino: Teoretician al literaturii, comparatist. Despre o "istorie a ideii de libertate" pe care Marino proiectează s-o elaboreze.

1346. Masă rotundă omagială: Adrian Marino la optzeci de ani. În : Caietele Echinox, I, 2001, p. 243-253.

Participă : Adrian Marino, Mircea Martin, Mircea Anghelescu, Paul Cornea, Leon Volovici, Matei Călinescu.

126

9. Interviuri 9.1. 1967-1989 1347. Creaţie şi actualitate. În : Tribuna, XI, nr. 22, 1967, p. 5. Interviu de Ion Oarcăşu.

1348. Opera lui Macedonski. În : Contemporanul, nr. 51, 22 decembrie 1967, p. 9. Dialog cu Nicolae Manolescu.

1349. Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Făclia, XXIII, nr. 6640, 12 martie 1968, p. 2.

Interviu cu Ilie Călian despre decernarea Premiului Academiei pentru Viaţa lui Alexandru Macedonski.

1350. Introducere în critica literară. În : Făclia, XXIII, nr. 6756, 26 iulie 1968, p. 2. Interviu cu Ilie Călian despre apariţia noii lucrări a lui Marino: Introducere în

critica literară. În pagină se publică şi un fragment din prefaţa lucrării.

1351. Critică şi modernitate. În : Cronica, IV, nr. 21, 1969, p. 3. Interviu de Zaharia Sângeorzan.

1352. Interviu. În : Astra, IV, nr. 8, 1969, p. 8. Interviu de Paul Antim.

1353. Interviu: Adrian Marino. În : România literară, II, nr. 25, 1969, p. 16-17. Lui Adrian Marino i se solicită câteva impresii "sincere" despre climatul literar

al ultimelor două decenii.

1354. Interviu cu Adrian Marino. În : Cronica, IV, nr. 15, 1969, p. 7. Despre Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor (1969) pentru volumul

"Introducere în critica literară".

1355. Convorbire cu Bernand Pingaud. În : România literară, III, nr. 45, 1970, p. 20. Dialog cu Bernand Pingaud, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Franţa.

1356. De vorbă cu Adrian Marino. În : Echinox, II, nr. 4, 1970, p. 7. Interviu de Ion Pop.

1357. Cu Adrian Marino despre critică şi cultură. În : Astra, V, nr. 5, 1970, p. 1, 6. Interviu de I. Candianu.

1358. Adrian Marino: "Avem nevoie de o critică efectiv nouă, modernă". În : Flacăra, XXV, nr. 7221, 25 ianuarie 1970, p. I, V.

Interviu de Ilie Călian.

127

1359. Antologia "Clasicism, Baroc, Romantism". În : Făclia, XXVI, nr. 5, 1971, p. 1, 2. Interviu de Ilie Călian.

1360. "Noi nu trebuie să avem nici un complex, dar nici să dăm ocazie de a ni se pune note sub valoarea noastră reală". În : Tribuna, XVI, nr. 43, 1972, p. 8-9.

Interviu de Nicolae Prelipceanu.

1361. Un interviu cu Adrian Marino. În : Convorbiri literare, nr. 8, 1973, p. 3. Interviu.

1362. "Cred cu fervoare în libertatea criticii, în libertatea criticii serioase, competente, neridicole". În : Convorbiri literare, nr. 8, 1973, p. 3.

Interviu.

1363. Convorbiri cu un decan. În : Tribuna, XVII, nr. 5, 1973, p. 16. Dialog cu Domnul Bernard Gagnebin, decanul Facultăţii de Litere din Geneva.

1364. Pentru un dialog internaţional al criticii româneşti. În : Tribuna, XVIII, nr. 12, 1974, p. 8-9.

Interviu de Nicolae Prelipceanu.

1365. "Mă socotesc mai mult un om al viitorului decît al trecutului". În : Vatra, nr. 10, 1976, p. 7.

Interviu de Mihai Sin.

1366. Dacă o să mă "acuze" cineva că am sedus-o pe Greta Garbo, azi, probabil că am să mă apăr, dar asta nu înseamnă "polemică"... În : Convorbiri literare, nr. 12, 1976, p. 3.

Interviu de Constantin Coroiu.

1367. "Convorbiri literare" cu Adrian Marino. În : Convorbiri literare, nr. 12, 1976, p. 3.

Interviu de Constantin Coroiu.

1368. O gîndire critică originală românească. În : Cronica, XII, nr. 7, 1977, p. 4-5. Interviu de Constantin Pricop.

1369. "Un critic fără atitudine este de fapt un critic care nu există". În : Scînteia tineretului, XXXII, nr. 8821, 1 octombrie 1977, p. 4.

Interviu de Victor Atanasiu.

1370. Longitudini şi latitudini ale criticii literare contemporane. În : Cronica, XIII, nr. 23, 1978, p. 7.

Interviu de Al. I. Friduş.

128

1371. "O idee asumată este totdeauna o idee vie, trăită". În : Ramuri, XV, nr. 6, 1978, p. 8, 15.

Interviu de Constantin Dumitrache.

1372. "Opera durabilă care creşte dintr-o tradiţie şi provoacă viitorul". În : Tribuna, XXIII, nr. 33, 1979, p. 3.

Interviu de Mircea Vaida.

1373. "În anii ce vin aş dori să domine calitatea, nu cantitatea...". În : Tribuna, XXII, nr. 35, 1979, p. 3.

Interviu de Mircea Vaida.

1374. Prezenţa studiilor româneşti în lume. În : Tribuna României, VIII, nr. 164, 1 septembrie 1979, p. 12.

Interviu de Dumitru Radu Popa.

1375. Adrian Marino: "A gîndi şi a construi personal plecînd de la ideile lui Mircea Eliade". În : Tribuna, XXIV, nr. 25, 1980, p. 4.

Interviu de Mircea Vaida.

1376. Adrian Marino: "Afinităţile mele merg spre hermeneutică, spre critica profunzimilor". În : Ateneu, nr. 3, 1980, p. 3.

Interviu de Ion Alex. Angheluş.

1377. "Ceea ce contest este doar exclusivismul unui anumit foileton şi scara inversă de valori în detrimentul altor genuri critice, toate legitime". În : Luceafărul, XXIII, nr. 41, 1980, p. 6.

Interviu de Mihai Ungheanu.

1378. Literatura română în lume. În : România liberă, XXXVIII, nr. 11.103, 12 iulie 1980, p. 2.

Interviu de Ion Drăgănoiu.

1379. "Competitive sînt talentul şi competenţa...". În : Tribuna, XXV, nr. 28, 1981, p. 3. Interviu de Mircea Vaida.

1380. Cu scriitorul Adrian Marino. În : Orizont, XXXII, nr. 39 , 2 octombrie 1981, p. 1, 6. Interviu de Ion Jianu.

1381. Vocaţia comparatismului. În : Cronica, XVII, nr. 43, 1982, p. 1, 5. Interviu de Ion Alex. Angheluş.

1382. "Comparatismul militant respinge orice fel de imperialism, din orice zonă geografică sau culturală". În : Tribuna, XXVI, nr. 43, 1982, p. 5.

Interviu de Mircea Vaida.

129

1383. Filatelia este un act de cultură ? În : Filatelia, XXXI, nr. 6, 1982, p. 5. Interviu de Viorel Cacoveanu.

1384. Adrian Marino: "A consolida şi înmulţi pilonii de susţinere ai unei culturi reprezintă condiţia fundamentală de supravieţuire şi dezvoltare spirituală a unei naţiuni !". În : Ateneu, XX, nr. 7, 1983, p. 3.

Interviu de Ion Alex. Angheluş.

1385. "Cultura şi literatura română au ajuns într-o fază de dezvoltare care impune, într-un mod tot mai activ, cunoaşterea, confruntarea şi afirmarea lor pe plan internaţional". În : România liberă, XLI, nr. 11.932, 12 martie 1983, p. 2.

Interviu de Boris Buzilă.

1386. Un comparatist militant: Adrian Marino. În : Steaua, XXXVI, nr. 1, 1985, p. 30-31.

Interviu de Mircea Popa.

1387. Confesiuni literare I: "Urmărind mereu o documentare metodică, tenace, îndîrjită, cu un plan precis în faţă". În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXIII, nr. 28, 1985, p. 62-67.

Interviu de Nicolae Florescu.

1388. Confesiuni literare II: "Idei organizate, dar puternic personalizate şi liber formulate". În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXIII, nr. 3, 1985, p. 79-84.

Interviu de Nicolae Florescu.

1389. Confesiuni literare III: "Mă regăsesc într-o variantă a hermeneuticii, a comparatismului teoretic, a istoriei ideilor". În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXIII, nr. 4, 1985, p. 67-70.

Interviu de Nicolae Florescu.

1390. Adrian Marino: "... să avem ambiţia de a fi pionieri şi fondatori în cultura noastră...". În : Convorbiri literare, nr. 3, 1985, p. 3.

Interviu de Andrei Corbea.

1391. "Doar prin comparaţii, raportări şi încadrări în scheme universale adevărata personalitate poate fi definită şi evaluată în spiritul obiectivităţii şi al diferenţierii specifice". În : Tribuna, XXIX, nr. 1, 1985, p. 3, 6.

Interviu de Mircea Popa.

1392. Despre filatelie, cu Adrian Marino. În : Filatelia, XXXIV, nr. 1, 1985, p. 7. Interviu cu Silvia Manoliu.

1393. "De fapt, toate adevărurile şi toate ideile adevărate sînt vitale". În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, V, nr. 8, 24 februarie 1985, p. 3.

Interviu de Dan Ciachir.

130

1394. Cîteva idei (literare şi dincoace de literatură). În : Contemporanul , nr. 20, 17 mai 1985, p. 7.

Interviu de Valentin Taşcu.

1395. "Cred cu toată fermitatea în valoarea ideologiei literare" . În : Tribuna, XXX, nr. 36, 1986, p. 5.

Interviu de Alexandru Căprariu.

1396. Adrian Marino: "Sîntem un popor european, care a participat activ la istoria Europei". În : Ateneu, nr. 5, 1986, p. 16.

Interviu de Ion Alex. Angheluş.

1397. "Cred în superioritatea calitativă şi în eficienţa culturală superioară a sintezei". În : Pagini bucovinene, VI, nr. 7, 1987, p. I, III.

Interviu de Dana Prelipceanu.

1398. "Visez construcţii ample, nu culegeri întîmplătoare" . În : Amfiteatru, 21, nr. 12, 1987, p. 9.

Interviu de Sorin Antohi.

1399. Adrian Marino: "... fără un sistem de idei nimic nu se poate întemeia în adîncime". În : Tribuna Sibiului, XXXIX, nr. 9315, 16 iulie 1987, p. 2.

Interviu de Traian Suciu.

1400. Adrian Marino: "Monumente, nu documente". În : Steaua, XXXIX, nr. 11, 1988, p. 46-47.

Interviu de Viorel Cacoveanu.

1401. Literatura universală este o realitate unitară. În : Tribuna, XXXIII, nr. 5, 1989, p. 8.

Interviu de Ion Cristofor.

1402. Succese ale criticii literare româneşti. Interviu cu Adrian Marino cu ocazia apariţiei în Japonia a lucrării "Etiemble ou le comparatisme militant". În : Convorbiri literare, nr. 3, 1989, p. 4.

Interviu de Viorel Cacoveanu.

1403. Întrebare pentru teoreticianul literar Adrian Marino. În : Amfiteatru, XXIII, nr. 2, 1989, p. 2.

Interviu.

9.2. 1990-2005 1404. "Doresc o cultură română deschisă". În : Noua Gazetă de Vest, II, nr. 21, 28

mai-3 iunie 1993, p. 2. Interviu de Ioan F. Pop.

131

1405. "Dacă şefii opoziţiei ar fi luat conducerea marşului spre guvern...". În : Epoca, II, nr. 20, 29 mai- 4 iunie 1991, p. 8.

Interviu de Mariana Şip.

1406. "O singură lume - o singură literatură". În : Meridian, nr. 14, 1990, p. 3. Interviu de Constantin M. Popa.

1407. Din Turnul de Fildeş în Agora. În : Atlas, II, nr. 34, 1990, p. 9. Interviu de Carol Hârşan.

1408. "Vom avea, în sfîrşit, ţara şi cultura pe care le merităm". În : Tineretul liber. Supliment literar-artistic, II, nr. 6 (7), 1990, p. 8-9.

Interviu de Nicolae Ţone.

1409. Cu Adrian Marino împotriva totalitarismului. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 36, 1990, p. 1, 4.

Interviu realizat de Szabó Péter pentru "Europa liberă" (transmis în data de 24 august 1990 în emisiunea "Actualitatea culturală românească" de Emil Hurezeanu).

1410. "Vocaţia Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici este de a constitui o forţă de acţiune politică, dar şi o instanţă morală". În : Cuget şi veghe. Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Braşov, Subfiliala Făgăraş, nr. 3, 1990, p. 1-2.

Interviu de Ioan Victor Pica.

1411. "Eu cred că în România au loc două revoluţii". În : Cuvîntul, I, nr. 5, 1990, p. 3, 8.

Interviu de Radu G. Ţeposu.

1412. Interviu cu radio "Europa liberă", transmis în ziua de 24 august/1990 la emisiunea "Actualitatea culturală românească", prezentată de Emil Hurezeanu. În : Patria. Revistă a Partidului Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat. Organizaţia Cluj, I, nr. 20, 15-22 august 1990, p. 1-2.

Interviu de Szabó Péter.

1413. "Nici o conştiinţă onestă şi responsabilă nu poate să mai păstreze tăcerea" (I). În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 194, 27 septembrie 1990, p. 1, 4.

Interviu de George Achim.

1414. "Nici o conştiinţă onestă şi responsabilă nu poate să mai păstreze tăcerea" (II). În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 195, 28 septembrie 1990, p. 1, 2.

Interviu de George Achim.

132

1415. Discuţie cu criticul Adrian Marino - preşedinte de onoare a Forumului Democratic Antitotalitar din Cluj (I). În : Gazeta de Vest [Oradea], nr. 47, 5 octombrie 1990, p. 1, 5.

Interviu de Horia Al. Căbuţi.

1416. Discuţie cu criticul Adrian Marino - preşedinte de onoare a Forumului Democratic Antitotalitar din Cluj (II). În : Gazeta de Vest [Oradea], nr. 48, 12 octombrie 1990, p. 3.

Interviu de Horia Al. Căbuţi. Urmare din numărul 47

1417. "Cred cu putere în democraţia pluralistă" - convorbire cu scriitorul Adrian Marino. În : România liberă, XLVII, nr. 14276, 10 octombrie 1990, p. 2.

Interviu de Virgil Lazăr.

1418. "Pamfletul nu a coborît niciodată atît de jos". În : Timişoara, I, nr. 116, 18 octombrie 1990, p. 3.

Interviu de Ioan Crăciun.

1419. "Intelectualitatea cu vederi occidentale a fost măturată". În : BN Direct. Săptămînal democratic bihorean, I, nr. 34, 2 noiembrie 1990, p. 2.

Interviu de Judit Simon.

1420. Resping orice naţionalism şi şovinism literar. La noi, legea presei este legată de ideea de control şi opresiune. Avem nevoie ca aerul de libertatea presei. În : Lumea liberă, III, nr. 128, 1991, p. 13, 24.

Interviu de Pavel Chihaia.

1421. Adrian Marino: "... nici un român n-a scris încă o carte personală, notabilă despre Europa". În : Sud Est. Artă, cultură, civilizaţie [Chişinău], nr. 3, 1991, p. 13-19.

Interviu de Constantin Pricop.

1422. De vorbă cu D-nul Adrian Marino. În : Poesis, II, nr. 11-12, 1991, p. 7. Interviu de Dan Brudaşcu.

1423. "Birocratizare şi supraveghere securistă permanentă a literaturii". În : Apostrof, I, nr. 3-4, 1991, p. 26-27.

Interviu de Ovidiu Pecican.

1424. "Îmi păstrez optimismul". În : Tribuna, XXXV, nr. 12, 1991, p. 6. Interviu. Despre proiectele sale de critic şi teoretician literar. Continuarea

Biografiei ideii de literatură reprezintă un asemenea proiect.

1425. "Deplîng fenomenul rinocerizării". În : Comunismul la zid, I, nr. 2, 1991. Interviu de Sorin Grecu.

133

1426. În camera de lucru: Adrian Marino. În : România literară, XXIV, nr. 29, 1991, p. 7.

Interviu de Mariana Şipoş.

1427. Un critic al ideilor literare: Adrian Marino. În : Universul cărţii, I, nr. 9, 1991, p. 8.

Interviu de Octavian Soviany.

1428. "Există astăzi tendinţa de a avea o inflaţie de rezistenţi". În : Literatorul, I, nr. 3, 1991, p. 8-9.

Interviu de Gabriela Păsărin.

1429. "Să creăm români-europeni, nu şovini, izolaţionişti, antioccidentali". În : Vatra, XXI, nr. 7, 1991, p. 5.

Interviu de Alexandru Vlad.

1430. "N-am fost şi nu sunt un om politic". În : Meridianul Timişoara, II, nr. 7, 1991. Interviu de Adrian Dinu Rachieru.

1431. Putem scăpa de nomenclatură ? În : Formula AS, I, nr. 9, 1991, p. 2. Interviu de Cătălin C. Harnagea.

1432. "A clarifica o situaţie morală, socială, ideologică şi politică nu înseamnă deloc 'vînătoare de vrăjitoare' ". În : Arca, II, nr. 10-11, 1991, p. 4.

Interviu de Horia Al. Căbuţi.

1433. Interviu cu Mariana Şipoş. În : România literară, XXIV, 1991, p. 7. Interviu de Mariana Şipoş.

1434. De vorbă cu Adrian Marino (I). În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 23-24, 1991, p. 1, 4.

Interviu de Pavel Chihaia. [Fragment din volumul îngrijit de Pavel Chihaia, Faţa cernită a libertăţii. 20 convorbiri la "Europa liberă", în curs de apariţie].

1435. De vorbă cu Adrian Marino (II). În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 25-26, 1991, p. 1, 4.

Interviu de Pavel Chihaia.

1436. "Rolul intelectualilor în actualul moment politic este deosebit de important". În : România liberă, XLIX, nr. 14407, 6 aprilie 1991, p. 1, 2.

Interviu de Virgil Lazăr.

1437. "Nu sînt mare amator al pelerinajului de scriitori la Cotroceni". În : Timpul [Iaşi], II, nr. 7, 15-22 iunie 1991, p. 4.

Interviu de Dorin Popa.

134

1438. "România se îndreaptă vertiginos spre lumea a treia". În : Gazeta de Vest [Oradea], II, nr. 50, 23 iulie 1991, p. 1, 3.

Interviu de Luminiţa Bondar.

1439. "M-am opus cu dinţii, pot spune, destinului". În : Tribuna, XXXV, nr. 36, 5-11 septembrie 1991, p. 3, 7.

Interviu de Ion Cocora.

1440. România la Congresul Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată. În : România liberă, XLIX, nr. 14527, 25 septembrie 1991, p. 4.

Interviu de Virgil Lazăr.

1441. P.U.N.R. a adus în Cluj o tensionare (deocamdată verbală) - interviu cu Adrian Marino - critic literar, membru al P.N.Ţ.C.D. În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 17, 1992, p. 4, 5.

Interviu de Gabriela Adameşteanu. Despre rezultatele alegerilor locale din Cluj.

1442. "Rolul oamenilor de cultură angajaţi trebuie să fie luat de noua clasă politică în formare". În : Puntea. Foaie informativă a Uniunii Maghiarilor Democraţi [Cluj], III, nr. 10, 1992, p. 4.

Interviu de Ioan Popa.

1443. Eminescu, Macedonski, prezenţele româneşti şi realităţile europene. În : Sud Est. Artă, cultură, civilizaţie [Chişinău], nr. 2 (8), 1992, p. 24-32.

Interviu de Mihai Cimpoi.

1444. "Tradiţia este un concept cu două tăişuri". Mihai Cimpoi în dialog cu Adrian Marino. În : Sud Est. Artă, cultură, civilizaţie [Chişinău], nr. 2, 1992, p. 24-32.

Un interesant aspect al acestui dialog îl reprezintă comparaţia pe care o face Marino între tragismul "cultivat" retoric de Eminescu şi tragismul asumat ca mod de viaţă de către Macedonski.

1445. O întrebare pentru Adrian Marino. În : Cuvîntul, III, nr. 22, 1992, p. 11. Interviu de Lucian Ştefănescu.

1446. Ancheta "22": 1. Ce publicaţii citiţi şi de ce ? 2. Care este publicaţia preferată şi de ce ? În : 22 [Douăzeci şi doi], III, nr. 31, 1992, p. 11.

Marino citeşte: Dreptatea, Cotidianul, România liberă, 22, Tribuna Ardealului şi România literară.

1447. "Vocaţia PNŢCD este crearea unei pături mijlocii". În : Cotidianul, II, nr. 54, 19 martie 1992, p. 4.

Interviu de Şerban Madgearu.

1448. "Mache premiind pe Lache". În : Expres, 3, nr. 45, 10-16 noiembrie 1992, p. 6. Interviu de Ovidiu Dărămuş. Marino vorbeşte cu umor şi ironie despre

135

decernarea de către Gheorghe Funar a unor premii lui George Uscătescu şi Ştefan Pascu.

1449. "Sîntem încă fundamental poeţi, nu raţionalişti". În : Familia, XXIX, nr. 7-8, 1993, p. 2.

Interviu de Ioan F. Pop.

1450. "Autobiografia mea chiar aşa se va intitula: Viaţa unui om singur". În : Apostrof, IV, nr. 7-8, 1993, p. 8, 24.

Interviu de Ştefan Melancu. Marino vorbeşte despre cartea de memorii la care a început să lucreze.

1451. "Cred că şansa culturii noastre o constituie romanul şi eseul de toate speciile". În : Ramuri, XXX, nr. 10-11-12, 1993, p. 12-13.

Interviu de Romulus Diaconescu. Marino consideră că genul epic (romanul şi, eventual, eseul) reprezintă o "şansă" pentru literatura română "dominată" de poezie.

1452. "O revoluţie care nu schimbă aparatul de stat nu este o revoluţie". În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 7.

Interviu de Alexandru Cistelecan. Marino radiografiază societatea românească după cinci ani de la "revoluţia" din decembrie 1989. Concluziile autorului sunt clare şi necruţătoare: societatea românească n-a cunoscut o schimbare politică majoră, deoarece noua clasă nomenclaturistă dominantă păstrează aceeaşi mentalitate represiv-totalitară.

1453. Despre conduita civică a omului creator. Convorbire cu Dl. Adrian Marino realizată de Bartunek István. În : Puntea. Foaie informativă a Uniunii Maghiarilor Democraţi [Cluj], IV, nr. 3-4, 1993, p. 8-9.

Interviu de Bartunek István.

1454. Azi răspunde ziarului scriitorul Adrian Marino. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 25 , 6 februarie 1993, p. 1.

Interviu de V. Sighişoreanu.

1455. Adrian Marino: "E greu de prezis cine va fi următorul lider". În : Flacăra, nr. 15-16 , 14-27 aprilie 1993, p. 2.

Interviu de George Arion.

1456. Adrian Marino: "Am rămas un etern marginal". În : Orizont, IV, nr. 11 , 10 iunie 1993, p. 3.

Interviu de Gheorghe Vidican.

1457. "Un om cu o anumită personalitate nu se poate integra". În : Timpul [Iaşi], IV, nr. 5, decembrie 1993, p. 12-13.

Interviu de Radu Neculau.

136

1458. "Critica română a evoluat mult faţă de momentul 1940. Ea a început să iasă în lume". De vorbă cu teoreticianul şi criticul literar Adrian Marino. În : Tribuna, XXXVIII, nr. 37, 1994, p. 3.

Interviu de Maxim I. Danciu.

1459. "În cultură fiecare se salvează singur". În : Calende, IV, nr. 6-7, 1994, p. 12-13. Interviu de Nicolae Oprea.

1460. Misticul din inima comunismului. De vorbă cu Matei Călinescu şi Adrian Marino. În : Cuvîntul, I, nr. 6 , 1995, p. 16.

Interviu de Ioan Buduca.

1461. "Întotdeauna când România este gata să intre, într-un fel sau altul în Europa, cineva agită problema interetnică". În : Actualitatea clujeană, I, nr. 23, 1995.

Interviu de Sorin Grecu.

1462. Cu Adrian Marino despre intrarea în Europa. În : Evenimentul [Iaşi], 29 aprilie 1995.

Interviu de Oltiţa Cîntec.

1463. "Cîtă vreme psihologia românească nu va face un salt decis spre rigoare, continuitate, seriozitate, nu vom putea intra în Europa". În : Renaşterea bănăţeană, nr. 1601, 27 mai 1995, p. 1,2.

Interviu de Ion Marin Almăjan.

1464. Tranziţie de la ce... spre ce ? În : Societatea, încotro... Bilunar de analiză şi informaţie [Târgu-Mureş], I, nr. 4, iulie 1995, p. 4.

Interviu de Ioan Cătană.

1465. "Întreaga structură a societăţii româneşti actuale nu este decât formal 'democratică' ". În : România liberă, nr. 1638, 15 august 1995, p. 2.

Interviu de Cristian Oprea.

1466. "Nu sunt în relaţii cordiale cu nici un Yogin de contrabandă, nu-mi pictez pe frunte ochiul lui Shiva şi nu am cea mai mică intenţie să mă mut în Shambala". În : Tribuna, nr. 40-41, 1996, p. 3, 15.

Interviu de Maxim I. Danciu.

1467. "Simt nevoia să privesc şi în alte direcţii". În : Steaua, XLVII, nr. 9-10, 1996, p. 6-7.

Interviu de Mircea Popa.

1468. Salonul de carte orădean - ediţia a IV-a. În : Familia, XXXII, nr. 11, 1996, p. 112.

Interviu de Laurenţiu Lazăr.

137

1469. Cu Adrian Marino despre supravieţuirea prin cultură. În : Jurnalul literar, VI (serie nouă), nr. 49-52, 1996, p. 1, 8.

Interviu de Anca Mateescu. Cu referire specială la detenţia politică.

1470. "Partea cea mai originală a culturii române, după 1989, este incipienta politologie românească". În : România liberă, nr. 1933, 5 august 1996, p. 2.

Interviu de Virgil Lazăr.

1471. "Eu cred încă în posibilităţile poporului român". În : Transilvania Expres. Ediţia de Braşov, IV, nr. 949, 14 octombrie 1996, p. 3.

Interviu de Alexandru Ţion.

1472. "Europa e mult mai complicată decît credem !". În : Cuvîntul libertăţii, VIII, nr. 1939-1940, 28-29 decembrie 1996, p. 3.

Interviu de Luminiţa Ristea.

1473. "Cred, în perspectivă, că o cultură română organică funcţionează şi-şi secretă singură anticorpii". În : Lutetia, nr. 5 (numéro special), 1997, p. 16-26.

Reluarea interviului Iolandei Vasiliu publicat în Dacia literară.

1474. "Cred, în perspectivă, că o cultură română organică funcţionează şi-şi secretă singură anticorpii". În : Dacia literară [Iaşi], VIII, nr. 4, 1997, p. 42-46.

Interviu de Iolanda Vasiliu.

1475. "O reflexie de STÂNGA originală românească ar îmbogăţi efectiv incipienta noastră cultură ideologică". În : Stânga, serie nouă, nr. 1, 1997, p. 18.

Interviu de Marius Lazăr.

1476. "Fără o conştiinţă civică activă, liberalismul riscă să rămână o nostalgie pur teoretică, un ideal livresc al unor ideologi individualişti incurabili". În : Interval, nr. 2, 1997, p. 27-29.

Interviu de Caius Dobrescu.

1477. Azi cu: Adrian Marino. În : România liberă, nr. 2283, 27 septembrie 1997, p. 11. Interviu de Virgil Lazăr.

1478. Adrian Marino în dialog cu tinerii. În : Revista elevilor Liceului "Fraţii Buzeşti" [Craiova], III, 6-7 noiembrie 1997, p. 2-4.

Interviu de Mădălina Tronea, elevă clasa a XII-a E.

1479. "Sunt partizanul unor lucrări de referinţă". În : România liberă, LV, nr. 2642, 3 decembrie 1998, p. 2.

Interviu de Virgil Lazăr.

1480. Adrian Marino (prin telefon de la Cluj-Napoca). Premiul Constantin

138

Rădulescu-Motru - pentru ideologia culturală. În : Mozaicul, IV, nr. 1-2, 2001, p. 2.

Interviu. Premiile Mozaicul - 2000.

1481. Constructorul solitar. În : 22 [Douăzeci şi doi], XI, nr. 52, 2001, p. 9-11. Interviu de Ruxandra Cesereanu.

1482. Adrian Marino - 80. Dialog. În : Steaua, LII, nr. 9, 2001, p. 19-20. Interviu de Doru Pop.

1483. Adrian Marino sau despre supravieţuirea în semiclandestinitate. În : Radio România, nr. 242, 2001, p. 24.

Interviu de Anca Mateescu.

1484. Autoportret cu societate. În : Ziarul de duminică, III, nr. 590 , 23 martie 2001, p. 8. Interviu de Sorin Antohi.

1485. Adrian Marino: "Am fost şi am rămas până azi un liber-profesionist integral". În : România liberă, nr. 3486 , 5 septembrie 2001, p. 3.

Interviu de Virgil Lazăr.

1486. "Drumul meu nu este nici călinescian, nici anticălinescian. Este altceva". În : Ziua literară, nr. 15, 19-25 august 2002, p. 1, 4.

Interviu de Grigore Ilisei.

1487. Interviu cu Adrian Marino despre literatură, cultură şi intelectuali. În : România liberă. Ediţia de Transilvania-Banat, nr. 3817, 8 octombrie 2002, p. II.

Interviu de Lia Valendorfean.

1488. "Instituţionalizarea înseamnă moartea culturii". În : Evenimentul zilei. Ediţia de Transilvania, nr. 3191, 9 noiembrie 2002, p. 6-7.

Interviu de Ion Mureşan.

1489. "Nu sunt un om al acestei lumi". În : Tribuna, nr. 10, 2003, p. 16-17. Interviu de Monica Gheţ.

1490. "<Comparatismul militant> - un început de <globalizare>". În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 186, 2003, p. 5-6.

Interviu de Monica Gheţ.

1491. "Participarea la universalitatea literară - o nouă paradigmă în conjunctura mondializării". În : România liberă. Ediţia de Transilvania-Banat, nr. 4097, 9 septembrie 2003, p. II.

Interviu de Virgil Lazăr.

139

1492. "Întreaga filosofie a românului e grefată pe întrebarea Ce dă statul ?". În : Generaţia E, nr. 4, 2004, p. 26.

Interviu.

1493. Adrian Marino: "Aş fi sperat o altă Românie". În : Familia, XLI, nr. 4, 2005, p. 8-18.

Interviu de Ion Mureşan pentru ziarul "Evenimentul zilei", ediţia din Ardeal, în toamna lui 2002.

1494. "Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" (I). În : România literară, XXXVIII, nr. 28, 2005, p. 16-17.

Interviu de Mircea Iorgulescu.

1495. "Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" (II). În : România literară, XXXVIII, nr. 29, 2005, p. 18-19.

Interviu de Mircea Iorgulescu.

10. Note de călătorie 1496. Vizită literară elveţiană. În : Ramuri, VI, nr. 12, 1969, p. 17. Despre o vizită literară în Elveţia la invitaţia "Societăţii scriitorilor elveţieni".

1497. Escală în Gruzia, I. În : Cronica, IV, nr. 4, 1969, p. 12.

1498. Escală în Gruzia, II. În : Cronica, IV, nr. 5, 1969, p. 12.

1499. Carnet iugoslav. În : România literară, III, nr. 1, 1970, p. 21, 23.

1500. Carnet elveţian. În : Cronica, V, nr. 46, 1970, p. 12.

1501. Carnet maghiar. În : Cronica, V, nr. 51, 1970, p. 12.

1502. Carnet francez, I. În : Tribuna, XIV, nr. 40, 1970, p. 9.

1503. Carnet francez, II. În : Tribuna, XIV, nr. 42, 1970, p. 16.

1504. Carnet francez, III. În : Tribuna, XIV, nr. 47, 1970, p. 16.

1505. Escală vieneză. În : Tribuna, XV, nr. 39, 1971, p. 16.

1506. Jurnal elveţian. În : Ramuri, IX, nr. 5, 1972, p. 10.

140

1507. Itinerar spaniol. Descoperirea Madridului (I). În : Ramuri, IX, nr. 6, 1972, p. 10.

1508. Itinerar spaniol. Descoperirea Madridului (II). În : Ramuri, IX, nr. 7, 1972, p. 10, 24.

1509. Itinerar spaniol. El Escorial, Toledo. În : Ramuri, IX, nr. 8, 1972, p. 10, 24.

1510. Itinerar spaniol. Vizită la Barcelona. În : Ramuri, IX, nr. 9, 1972, p. 10, 24.

1511. Note de călătorie. Zile şi nopţi în Tenerife (I). În : Ramuri, IX, nr. 10, 1972, p. 24.

1512. Note de călătorie. Zile şi nopţi în Tenerife (II) . În : Ramuri, X, nr. 2, 1973, p. 24.

1513. Reflecţii iberice. În : Tribuna, XVII, nr. 14, 1973, p. 5.

1514. Jurnal parizian (I). În : Tribuna, XVII, nr. 43, 1973, p. 8.

1515. Jurnal parizian (II). În : Tribuna, XVII, nr. 44, 1973, p. 8.

1516. Carnet spaniol: fenomenul Gaudi. Barcelona: "Piaţa spaniolă"; Anticariate; Galerias preciades. În : Convorbiri literare, nr. 21, 1973, p. 10.

1517. Itinerar spaniol. În : Ramuri, X, nr. 4, 1973, p. 17.

1518. Spania: impresii finale. În : Ramuri, X, nr. 5, 1973, p. 24.

1519. Jurnal olandez. Delft. În : România literară, VII, nr. 44, 1974, p. 19.

1520. Jurnal olandez (I). În : Tribuna, XVIII, nr. 37, 1974, p. 5.

1521. Jurnal olandez (II). În : Tribuna, XVIII, nr. 40, 1974, p. 9.

1522. Jurnal olandez (fragmente). În : Ramuri, XI, nr. 12, 1974, p. 16.

1523. Note de drum. Bruxelles. În : Familia, X, nr. 11, 1974, p. 16.

1524. Note de drum... jurnal belgian... În : Familia, X, nr. 10, 1974, p. 16, 11.

1525. Jurnal belgian... În : Familia, X, nr. 12, 1974, p. 16.

1526. O zi în Luxemburg. În : Tribuna, XIX, nr. 23, 1975, p. 9.

1527. München. În : Tribuna, XIX, nr. 26, 1975, p. 8.

1528. Jurnal finlandez (I). În : Tribuna, XIX, nr. 30, 1975, p. 8.

141

1529. Jurnal finlandez (II). În : Tribuna, XIX, nr. 31, 1975, p. 10.

1530. Jurnal danez (I). Copenhaga. În : Tribuna, XIX, nr. 33, 1975, p. 6.

1531. Jurnal danez (II). Vikingi, intrarea liberă. În : Tribuna, XIX, nr. 35, 1975, p. 8.

1532. Jurnal danez (III). Copenhaga. În : Tribuna, XIX, nr. 37, 1975, p. 8.

1533. Jurnal danez. În : Tribuna, XIX, nr. 39, 1975, p. 7.

1534. Castelele în Franţa. 27 aprilie 1975. În : Tribuna, XIX, nr. 48, 1975, p. 8.

1535. Muzee pariziene (I). În : Tribuna, XIX, nr. 51, 1975, p. 7.

1536. Muzee pariziene (II). În : Tribuna, XIX, nr. 52, 1975, p. 9.

1537. Jurnal portughez: Coimbra. În : România literară, X, nr. 38, 1977, p. 20-21.

1538. Scrisoare din Londra. În : Tribuna, XXI, nr. 26, 1977, p. 8.

1539. Scrisoare din Lisabona. În : Tribuna, XXI, nr. 30, 1977, p. 8.

1540. Jurnal portughez (I). În : Tribuna, XXI, nr. 36, 1977, p. 8.

1541. Jurnal portughez (II). În : Tribuna, XXI, nr. 43, 1977, p. 8.

1542. Jurnal danez. În : Tribuna, XXI, nr. 48, 1977, p. 12.

1543. Jurnal englez. În : Ramuri, XIV, nr. 12, 1977, p. 16.

1544. Jurnal danez. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1977, p. 9.

1545. Jurnal portughez. În : Viaţa românească, XXX, nr. 10, 1977, p. 33-39.

1546. Jurnal englez. În : Tribuna, XXII, nr. 5, 1978, p. 10.

1547. Scrisoare din Aix-en-Provence. În : Tribuna, XXII, nr. 39, 1978, p. 10.

1548. Jurnal portughez. În : Convorbiri literare, nr. 3, 1978, p. 16.

1549. Jurnal danez. În : Viaţa românească, XXXI, nr. 3, 1978, p. 25-35.

1550. Jurnal londonez. În : Luceafărul, XXI, nr. 6, 1978, p. 8.

1551. Scrisoare din R.D.G. În : Tribuna, XXIII, nr. 5, 1979, p. 10.

1552. Scrisoare spaniolă. În : Tribuna, XXV, nr. 48, 1981, p. 8. Impresii de la cel de-al IX-lea Colocviu al "Asociaţiei Internaţionale a Criticilor

142

Literari, Madrid, 19-21 octombrie 1981.

1553. Jurnal spaniol. În : Tribuna, XXV, nr. 50, 1981, p. 10.

1554. O lună în Bavaria (pagini de jurnal) I. În : Transilvania, XII, nr. 3, 1983, p. 21-23, 33.

1555. O lună în Bavaria (pagini de jurnal) II. În : Transilvania, XII, nr. 4, 1983, p. 20-22, 40.

1556. Scrisoare din München. În : Tribuna, XXVII, nr. 49, 1983, p. 8. Marino evocă oraşul München semnalând aici şi câteva prezenţe culturale

româneşti.

1557. Toamnă la München. (Pagini de jurnal) I. În : Transilvania, XIII, nr. 2, 1984, p. 14-19.

1558. Toamnă la München. (Pagini de jurnal) II. În : Transilvania, XIII, nr. 3, 1984, p. 26-30.

1559. Scrisoare din Paris. Congresul capitalelor literare. În : Tribuna, XXVIII, nr. 26, 1984, p. 8.

1560. Jurnal german. În : Steaua, XXXVI, nr. 2 , 1985, p. 28-29.

1561. Pagini de jurnal. Zece zile la Roma. În : Vatra, XV, nr. 4, 1985, p. 12. Marino a călătorit la Roma cu ocazia colocviului Aspetti e problemi nella

ricezione dell'opera litteraria: il momento Eminescu. Vizitează câteva locuri importante în geografia turistică a Romei.

1562. Jurnal german. În : Vatra, XV, nr. 2, 1985, p. 11, 12. München: 14 septembrie-3 octombrie 1984.

1563. Vară la Paris (pagini de jurnal) I. În : Transilvania, XIV, nr. 1, 1985, p. 28-30.

1564. Vară la Paris (pagini de jurnal) II. În : Transilvania, XIV, nr. 2, 1985, p. 16-19.

1565. Vară la Paris (pagini de jurnal) III. În : Transilvania, XIV, nr. 3, 1985, p. 21-23.

1566. Vară la Paris (pagini de jurnal) IV. În : Transilvania, XIV, nr. 4, 1985, p. 31-33. 1567. Scrisoare din Milano. În : Tribuna, XXXI, nr. 14, 1987, p. 8. Despre o călătorie la Milano cu ocazia unui simpozion la Centro italo-romeno

di studi storici - martie 1987.

143

1568. Zece zile în Jugoslavia (I). În : Tribuna, XXXI, nr. 46, 1987, p. 6, 8.

1569. Zece zile în Jugoslavia (II). În : Tribuna, XXXI, nr. 47, 1987, p. 6, 8.

1570. Zece zile în Jugoslavia (III). În : Tribuna, XXXI, nr. 48, 1987, p. 6.

1571. Impresii naive despre America . În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 24, 1990, p. 4.

Câteva impresii de călătorie dintr-o scurtă vizită în America.

1572. Jurnal - München, 1987 (note finale). În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 20, 1990, p. 4.

1573. Impresii naive despre America. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXII, nr. 104, 10 iunie 1990, p. 2.

Câteva impresii de călătorie dintr-o scurtă vizită în America.

1574. Un român la Tokyo. În : România literară, XXIV, nr. 39, 1991, p. 7. Despre Congresul Asociaţiei Internaţionale de literatură Comparată (23-28

august 1991) de la Tokyo.

1575. Jurnal münchenez (fragmente). În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 5-6, 1991, p. 1-2.

1576. Simbolul culturii române unice de pretutindeni. Corespondenţă din München. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 7-8, 1991, p. 1, 4.

1577. Două zile la New York. În : Familia, XXVIII, nr. 3, 1992, p. 7. Impresii dintr-o călătorie mai veche la New York: 20-21 mai 1990. Marino

votează la Reprezentanţa României.

1578. Jurnal belgian, I (26 octombrie 1992). În : Tribuna Ardealului, I, nr. 222, 11 decembrie 1992, p. 2.

Impresii de călătorie din Belgia.

1579. Jurnal belgian, II (27 octombrie 1992). În : Tribuna Ardealului, I, nr. 223, 12 decembrie 1992, p. 3.

Impresii de călătorie din Belgia.

1580. Jurnal belgian, III (28 octombrie 1992). În : Tribuna Ardealului, I, nr. 224, 15 decembrie 1992, p. 3.

Impresii de călătorie din Belgia.

1581. Jurnal belgian, IV (29 octombrie 1992). În : Tribuna Ardealului, I, nr. 225, 16 decembrie 1992, p. 3.

144

Impresii de călătorie din Belgia.

1582. Jurnal belgian, V (30 octombrie 1992). În : Tribuna Ardealului, I, nr. 226, 17 decembrie 1992, p. 2.

Impresii de călătorie din Belgia.

1583. Jurnal belgian, VI (31 octombrie 1992). În : Tribuna Ardealului, I, nr. 227, 18 decembrie 1992, p. 3.

Impresii de călătorie din Belgia.

1584. Jurnal belgian, VII (1 noiembrie 1992). În : Tribuna Ardealului, I, nr. 228, 19 decembrie 1992, p. 3.

Impresii de călătorie din Belgia.

1585. Jurnal belgian, VIII (2 noiembrie 1992). În : Tribuna Ardealului, II, nr. 233, 5 ianuarie 1993, p. 3.

Impresii de călătorie din Belgia. Zilele de 2 şi 3 noiembrie 1992. Întâlnirea cu Jacques De Decker.

1586. Glorificarea şi bagatelizarea istoriei. În : Cuvîntul, II (VII), nr. 6, 1996, p. 16. Impresii despre o călătorie turistică în Asia Mică: Efes, Troia, Dikili, Asklepion

etc.

1587. Mică "lecţie" de istorie în Grecia. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, VI, nr. 10, 15 ianuarie 1996, p. 6-7.

Impresii despre o călătorie turistică în Grecia.

1588. Turism şi idei critice. În : Vacanţe şi călătorii, I, nr. 3, 2000, p. 5. Meditaţii legate de o călătorie turistică în Israel.

1589. Israel: turism şi ideologie. În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 1, 2000, p. 8-9, 16. Câteva reflecţii şi meditaţii legate de o călătorie turistică în Israel.

1590. Călător în Ţara Sfîntă. Israel: turism şi ideologie. În : Minimum [Tel Aviv], XIV, nr. 158, mai 2000, p. 15-19.

Despre o călătorie turistică în Israel.

11. Note autobiografice 1591. Amintiri din deportare. În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 33, 1990. Adrian Marino evocă câteva amintiri din perioada deportării la Lăteşti, în

Bărăgan (1957-1963), perioadă care a urmat anilor de detenţie (1949-1957).

145

1592. Autobiografie: Ani de închisoare. În : Memoria, nr. 2, 1990, p. 80-85. Marino evocă anii de detenţie încercând să fie cât mai obiectiv cu putinţă.

1593. Din textele rezistenţei anticomuniste. Amintiri din deportare (fragmente). În : Jurnalul literar, I (serie nouă), nr. 33, 1990, p. 1 , 2.

1594. Amintiri din deportare. În : Apostrof, I, nr. 3-4, 1991, p. 26. Adrian Marino evocă câteva amintiri din perioada deportării la Lăteşti, în

Bărăgan.

1595. Pe marginea unei corespondenţe din domiciliul obligatoriu. În : Manuscriptum , XXVIII, nr. 2-4, 1997, p. 191.

12. Varia 1596. Fiziologia cenaclului. În : Naţiunea, I, nr. 56, 30 mai 1946, p. 2. Trecând prin experienţa unui cenaclu literar, Marino ajunge la concluzia că un

cenaclu literar "nu promovează absolutul ci... efemerul".

1597. Dispariţia unui sentiment. În : Naţiunea, I, nr. 165, 7 octombrie 1946, p. 2. Marino constată la tinerii generaţiei sale dorinţa succesului imediat şi o

indiferenţă faţă de gloria postumă.

1598. Scriitorul profesionist. În : Cronica, IV, nr. 13, 1969, p. 9. Despre noul statul al asociaţiilor de scriitori din România şi profesionalizarea

statutului scriitorului.

1599. Ştiinţă, folclor, diplomaţie. Scrisoare din Geneva. În : România literară, V, nr. 5, 1972, p. 32.

Impresii despre Geneva şi despre câţiva intelectuali şi diplomaţi români întâlniţi în Elveţia.

1600. La "Academia di Romania". În : Tribuna, XVI, nr. 37, 1972, p. 16. Despre Academia di Romania şi obiectivele culturale ale acesteia la trei ani de la

redeschiderea din 1969.

1601. "Fête de l'Humanité". Scrisoare din Paris. În : România literară, VI, nr. 38, 1973, p. 32.

Câteva impresii despre o sărbătoare populară organizată la Paris.

1602. Succes şi public. În : Tribuna, XVII, nr. 9, 1973, p. 4. Marino consideră ca succesul este un fenomen pur social, disociat de ideea de

valoare.

146

1603. Album "Turner". În : România literară, VII, nr. 43, 1974, p. 8. Semnalarea albumului Turner editat la Editura Meridiane în colecţia Clasicii

Picturii Universale de către Vasile Nicolescu.

1604. În Cluj-Napoca, azi. În : Tribuna, XVIII, nr. 42, 1974, p. 4.

1605. Despre Sabin Bălaşa. În : Tribuna, XIX, nr. 32, 1975, p. 7. Despre arta lui Sabin Bălaşa.

1606. Congrese internaţionale. În : Tribuna, XXIII, nr. 46, 1979, p. 9. Despre participarea lui Adrian Marino la două congrese internaţionale: Al IX-

lea Congres al Asociaţiei Internaţionale de literatură Comparată (Innsbruck, 20-24 august 1979) şi Al V-lea Congres Internaţional al Iluminismului (Paris, 27 august-2 septembrie 1979).

1607. Propuneri tematice. În : Transilvania, XII, nr. 3, 1983, p. 56. Despre propunerea de a include într-o emisiune mărci de cronici vechi

româneşti sau a unor personalităţi ale literaturii române.

1608. Parisul văzut de scriitorii români de azi. În : Transilvania, XIII, nr. 9, 1984, p. 23-27.

Despre fascinaţia culturală a Parisului asupra scriitorilor şi artiştilor români. Comunicare prezentată la Congresul de literatură comparată "capitalele literare" (23-26 mai 1984, Paris).

1609. China şi Europa. În : Tribuna, XXXII, nr. 33, 1988, p. 4.

1610. Pro domo. În : Jurnalul literar, II (serie nouă), nr. 35-38, 1991, p. 7. Evocare a debutului său literar din "Jurnalul literar" (1939).

1611. Oaspeţi ai Clujului. În : Tribuna Ardealului, I, nr. 6, 8 februarie 1992, p. 2.

1612. Români în ştiinţa şi cultura occidentală. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 61, 1993, p. 5.

Despre editarea volumului bio-bibliografic al românilor stabiliţi în străinătate editat de "Academia Româno-Americană de ştiinţe şi arte": Români în ştiinţa şi cultura occidentală, Enciclopedie, vol. 13, Davis, 1992.

1613. In memoriam. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 26, 9 februarie 1993, p. 1. Marino evocă în câteva cuvinte personalitatea a doi cunoscuţi exilaţi ai culturii

române: Ion Negoiţescu şi George Ciorănescu a căror dispariţie constituie "o pierdere grea pentru cultura română din ţară şi exil".

1614. După "Salonul Naţional de Carte". În : Tribuna Ardealului, II, nr. 107, 2 iunie 1993, p. 1, 2.

147

1615. Ultima colonie de pelicani ? În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 43-48, 1994, p. 3.

Marino consideră că lucrări cum ar fi Biografia ideii de literatură sau Hermeneutica ideii de literatură n-ar trebui să fie singulare în peisajul critic românesc. Critica românească trebuie să depăşească momentul impresionist şi "să nu se cantoneze să rămână ultima colonie de pelicani a Europei".

1616. Legile lui Murphy aplicate cronicii literare. În : Cuvîntul, I (VI), nr. 5, 1995, p. 11. Despre Legile lui Murphy "adaptate" de Adrian Marino cronicii literare.

1617. Un salut din partea domnului Adrian Marino. În : Ramuri, XXXIV, nr. 11, 1997, p. 2.

1618. Deschidere internaţională. În : Ramuri, XXXIV, nr. 9, 1997, p. 14, 16. Despre necesitatea "deschiderii internaţionale" a culturii române chiar dacă

scriitorul trebuie să înveţe să-şi vândă cât mai bine "marfa".

1619. Deprinderi. În : România liberă, nr. 2245, 14 august 1997. Despre "forţa" unor moravuri proaste la români: furtul, spargerile, ascultarea

telefoanelor etc.

1620. Fiziologia conformistului. În : Mozaicul, I, nr. 2, 1998, p. 1. Marino creionează câteva trăsături ale "conformistului", trăsături uşor de sesizat

în viaţa publică.

1621. Portretul exilatului tânăr. În : Mozaicul, II, nr. 6-7, 1999, p. 1. Recenzie [Adrian Niculescu, Din exil/după exil, 1986-1996, Bucureşti, Univers,

1998].

1622. Premiul literar, o instituţie ambiguă. În : Mozaicul, II, nr. 4, 1999, p. 1. Despre "obsesia" naţională a premiului Nobel pentru literatură.

1623. Demnitatea de oraş civilizat, democratic a Clujului. În : 22 [Douăzeci şi doi], XI, nr. 25, 2000, p. 6.

Despre necesitatea ca oraşul Cluj "să-şi recapete demnitatea de oraş cultural, civilizat şi democratic".

1624. Gînduri despre Radu G. Ţeposu. În : Cuvîntul, VI (XI), nr. 11, 2000, p. 11. Omagiu lui Radu G. Ţeposu, editor al revistei "Cuvîntul".

1625. Adrian Marino despre climatul cultural craiovean . În : Mozaicul, IV, nr. 8, 2001, p. 3.

Marino, un colaborator frecvent al revistei "Mozaicul", elogiază "climatul cultural craiovean" format în jurul revistei.

148

1626. Grea pierdere culturală. În : 22 [Douăzeci şi doi], XII, nr. 47, 2001, p. 9. In memoriam Zigu Ornea.

1627. Premiile Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România - ASPRO pentru anul editorial 2003. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 223, 2004, p. 7.

Despre decernarea Marelului premiu ASPRO 2003, câştigat de Monica Lovinescu.

12.1. Filatelice 1628. Literatură şi filatelie. În : Transilvania, X, nr. 11, 1981, p. 56. Despre Ediţia a II-a a Salonului filatelic de toamnă al revistei "Cronica" (Iaşi,

11-19 octombrie 1980) cu tema "Literatura în filatelie".

1629. Ziua mărcii poştale româneşti '81. În : Transilvania, X, nr. 12, 1981, p. 56. Despre expoziţia filatelică "Ziua mărcii '81" (8-15 noiembrie 1981), organizată

la Muzeul de Artă de către A.F.R. Filiala Cluj.

1630. Studentfila '81. În : Transilvania, XI, nr. 2, 1982, p. 56. Despre o expoziţie de filatelie clujeană (21-29 noiembrie 1981) a tinerilor

colecţionari.

1631. Tematica la Philexfrance 82. În : Transilvania, XI, nr. 9, 1982, p. 56. Despre expoziţia filatelică internaţională Philexfrance 82 (Paris - La Défense,

11-21 iunie 1982).

1632. Ziua mărcii poştale româneşti (Cluj-Napoca). În : Transilvania, XI, nr. 12, 1982, p. 56.

Despre expoziţia filatelică Interjudeţeană dedicată "Zilei mărcii poştale româneşti", organizată la Muzeul de Artă Cluj, în perioada 14-20 noiembrie 1982.

1633. Eroare culturală... În : Filatelia, XXXII, nr. 5, 1983, p. 14. Despre o "eroare" filatelică legată de numele unui dramaturg francez care apare

în emisiunea de timbre "Interpreţi vestiţi ai teatrului românesc".

1634. Valenţele educative ale filateliei. În : Filatelia, XXXII, nr. 7, 1983, p. 3. Despre contribuţia filateliei la educaţia tinerilor.

1635. Expoziţia clujeană de maximafilie. În : Transilvania, XIII, nr. 1, 1984, p. 56.

1636. München, aspecte filatelice recente. În : Transilvania, XIII, nr. 1, 1984, p. 56. Despre o expoziţie filatelică de la München (29-30 octombrie 1983), organizată

149

cu prilejul a o sută de ani de la înfiinţarea Asociaţiei colecţionarilor bavarezi.

1637. Friedrich Schiller. În : Filatelia, XXXII, nr. 3, 1984, p. 2-3. Despre comemorarea filatelică de către Poşta R.D.G. a iluştrilor scriitori

germani: Friedrich Schiller şi Goethe.

1638. A doua expoziţie clujeană de maximafilie. În : Transilvania, XIII, nr. 12, 1984, p. 56.

Despre expoziţia interjudeţeană de maximafilie şi numismatică (25-30 octombrie 1984), organizată de Filiala A.F.R. Cluj şi Casa Armatei. Tema expoziţiei: Armata - scut de apărare a poporului român.

1639. Expoziţia filatelică "toamna clujană". În : Transilvania, XIV, nr. 12, 1985, p. 56. Despre expoziţia Cercului filatelic "Emil Racoviţă" (1-10 oct. 1985), organizată

cu prilejul Toamnei Muzicale clujene.

1640. Mici note filatelico-literare. În : Transilvania, XVI, nr. 12, 1987, p. 56.

1641. Gînduri despre timbre. În : Almanah filatelic, 1987, p. 27. Câteva "gînduri" despre sensul şi valoarea filateliei.

1642. Sensul filatelic. În : Almanah filatelic, 1987, p. 117-118. Despre semnificaţia filateliei.

1643. Filatelie şi educaţie. În : Ritmuri pionereşti, decembrie 1987, p. 2. Filatelia văzută ca un mijloc de educare.

1644. Dicţionare şi reviste de filatelie literară. În : Filatelia, XXXVII, nr. 11, 1988, p. 4. Despre dicţionarele de filatelie tematică literară.

În limbi străine 1. Estetică şi critică literară 1645. A modernség kritériuma. În : Irodalmi Szemle [Bratislava], XIII, nr. 9, 1970, p.

847-852.

1646. A struktúra meghatározása. În : Korunk, XXIX, nr. 2, 1970, p. 200-208.

1647. Jegyzetek a mai román prózáról. În : Korunk, XXIX, nr. 6, 1970, p. 833-839.

1648. A drámaiság rehabilitálása. În : Korunk, XXX, nr. 1, 1971, p. 5-11.

150

1649. Zaharia Stancu. În : Arbeiter Zeitung, 17 martie 1972. Despre o traducere din Zaharia Stancu apărută în limba germană.

1650. La prose roumaine dans une présentation espagnole. În : Cahiers roumains d'études littéraires, I, nr. 1, 1973, p. 130-131.

1651. Questions sémiologiques: "Degrés". În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 2, 1974, p. 147-148.

Despre discursul semiotic în analiza literară. Marino discută câteva idei "semiologice"dezbătute în numărul din 1973 al revistei belgiene Degrés.

1652. Az értékek kiválasztása és rangsorolása. În : Utunk , XXIX, nr. 29, 1974, p. 3. Fragment din volumul Bevezetés az irodalmkritikába, aflat în curs de apariţie la

editura Kriterion.

1653. Kolozsvár-Napoca városában - ma. În : Korunk, XXXIII, nr. 10, 1974, p. II.

1654. Genève et ses "bastions" critiques. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1975, p. 151-153 .

Despre criticii Şcolii de la Geneva şi noile publicaţii ale acestora: Marcel Raymond, Jean Starobinski, Jean Rousset.

1655. "Colóquio/Letras", revue portugaise. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1975, p. 155-156.

Despre revista de literatură portugheză Colóquio/Letras.

1656. Poésie albanaise, poésie nationale. În : Cahiers roumains d'études littéraires, III, nr. 3, 1975, p. 150-151.

Despre întâlnirea cu scriitorii albanezi Ismail Kadare şi Luan Qafesezi în timpul călătoriei acestora în România, martie 1974.

1657. Conscience idéologique - conscience littéraire. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 2, 1976, p. 54-70.

Pentru a discuta raportul de ordin "dialectico-istoric" care există între "conştiinţa ideologică" şi "conştiinţa literară", Marino încearcă să definească întâi conceptele în discuţie.

1658. Chemins actuels de la critique (roumaine). În : Les Lettres Nouvelles [Paris], nr. 1, 1976, p. 232-241.

Despre evoluţia criticii literare româneşti între tradiţionalism şi modernism.

1659. Avanguarda histórica da Liberdade. În : Colóquio/Letras [Lisabona], nr. 34, 1976, p. 5-12.

1660. Modern Aspects of Romanian Literary Criticism. În : International Journal of Romanian Studies [Amsterdam], I, nr. 1-2, 1976, p. 45-61.

151

1661. Lo nacional y lo universal en la literatura y la critica. În : Union [La Habana], XV, nr. 34, 1976, p. 146-149.

1662. Literaturen im anregenden Vergleich. În : Karpaten Rundschau, IX, nr. 43, 1976, p. 4.

O scurtă prezentare a revistelor "Cahier roumains d'études littéraires" şi "Synthesis", precum şi a unor personalităţi care colaborează sau au colaborat la elaborarea unor numere.

1663. L'avant-garde, l'image poétique et la poésie. În : Cahiers internationaux de symbolisme [Bruxelles], nr. 32 (31-34), 1977, p. 49-59.

1664. Az avantgarde - lázadás és hagyomány a művészetben. În : Korunk, XXXVI, nr. 12, 1977, p. 997-1003.

1665. Dalla Romania... (le lancement du Manifeste futuriste en Roumanie). În : Futurismo-Oggi [Roma], IX, nr. 8, novembre-dicembre 1977, p. 1-2.

Câteva consideraţii istorice despre lansarea manifestului futurist în România.

1666. L'avant-garde historique et la question du réalisme. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1978, p. 72-78.

Marino susţine că există o relaţie, cel puţin contestatară, între avangardă şi realism şi, anume, polemica între avangardă şi "realismul-dogmă", "realismul convenţie" şi "realismul clişeu".

1667. Testimonianze del 1930. F.T.M. in Romania. În : Futurismo-Oggi [Roma], X, nr. 5-6, 1978, p. 1-2.

1668. B. Fundoianu et la critique roumaine. În : Non Lieu [Paris], nr. 2-3, 1978, p. 71-73.

1669. Avant-garde: Rupture, renversement, destruction. În : Les Genres littéraires [Łódź], XXI, nr. 2, 1978, p. 21-29.

1670. L'avant-garde et la tradition retrouvé. În : Revista da Faculdade de Letras. Universidade de Lisboa. Serie IV, nr. 2, 1978, p. 67-96.

1671. Alma portuguesa. În : Região de Leiria [Leiria], VI, nr. 4, 1979.

1672. Les Littératures minoritaires et les problemes qu'elle se posent à la critique littéraire. În : Literary Word [Knijevna Rec]. Edition Internationale, nr. 2-3, 1982, p. 28.

1673. From "Litterae Humanae" in Literature in the Renaissance. În : Studia Universitatis "Babeş-Bolyai". Seria Philologia, XXVIII, nr. 1, 1988, p. 36-48.

152

1674. Le Masque et le Visage. În : Synthesis, XVIII, 1991, p. 5-7.

1675. Le language poétique selon l'avant-garde. În : Euresis. Revue semestrielle (critique, histoire littéraire, philosophie de la culture) fondée en 1973, nr. 1-2, 1994, p. 70-81.

1.1. Studii literare 1676. Mircea Eliade hermeneutikája. În : Utunk, XIX, nr. 30, 1965.

1677. Un critique roumain rencontre Thibaudet. În : Poésie vivante [Genève], nr. 32, 1970, p. 53-59.

1678. Le "Moderne" et l'évolution de la conscience littéraire. În : Diogenes [Paris], nr. 77, 1972, p. 111-132.

1679. "Modernity" and the Evolution of Literary Consciousness. În : Diogenes [Paris], nr. 77, 1972, p. 110-137.

1680. Succes littéraire et réception sociale. În : Cahiers roumains d'études littéraires, I, nr. 1, 1973, p. 17-28.

1681. Le courant littéraire, essai d'une définition. În : Neohelicon. Acta comparationis litterarum universarum [Budapest], I, nr. 1-2, 1973, p. 339-354.

1682. Moderne et nouveau, approche sémantique-historique. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1973, p. 64-73.

Despre importanţa conceptului de "nou" în mişcările moderne de avangardă.

1683. The Future: A Modern "Topos". În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 2, 1974, p. 85-95.

Despre "viitor" ca topos literar. Marino urmăreşte ideea de "viitor" din perspectiva evoluţiei sale istorice. Exprimat încă din Evul Mediu de către Richard de Bury în 1475, topos-ul "viitor" cunoaşte o "frumoasă" tradiţie până la integrarea sa în primele manifeste futuriste.

1684. Modernisme et modernité. Quelques précisions sémantiques. În : Neohelicon. Acta comparationis litterarum universarum [Budapest], II, nr. 3-4, 1974, p. 307-318.

Marino face câteva precizări semantice în ceea ce priveşte "modernismul" şi "modernitatea".

153

1685. Marcel Blecher, Aventures dans l'irréalité immédiate. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1974, p. 96-97.

Despre "redescoperirea" lui Marcel Blecher în România cu volumul Întîmplări din realitatea imediată. Inimi cicratizate, antologie şi prefaţă de Dinu Pillat, Bucureşti, Minerva, 1970.

1686. Oú situer la "littérature universelle"? În : Cahiers roumains d'études littéraires, III, nr. 3, 1975, p. 64-81.

Marino realizează, pornind de la noile realităţi literare şi teoretice, un examen introspectiv asupra conceptului de "literatură universală" (Weltliteratur), aşa cum apare la Goethe.

1687. Remarques sur l'évolution de la notion "Comédie". În : Les Genres littéraires [Łódź], XVIII, nr. 1, 1975, p. 31-40.

1688. Essai d'une définition de l'avant-garde. În : Revue de l'Université de Bruxelles, nr. 1, 1975, p. 64-120.

1689. Idée littéraire, structure, modele. În : Degrés, Printemps, nr. 10, 1975-1976.

1690. Dimensions historiques du réalisme: "Princepele" de Eugen Barbu. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 3, 1976, p. 39-47.

Definind realismul la Eugen Barbu, Marino distinge câteva elemente de istoricitate în Princepele.

1691. Sur l'évolution de la théorie du genre épique. În : Les Genres littéraires [Łódź], XIX, nr. 1, 1976, p. 19-33.

1692. The Mechanism of the Theoretical Literary Model. În : New Literary History [Virginia, USA], VIII, nr. 3, 1976, p. 449-465.

1693. L'avant-garde, la révolte et la tradition artistique. În : Synthesis, III, 1976, p. 165-178.

1694. Anti-beau et anti-art selon l'avant-garde. În : Revue roumaine des sciences sociales. Série Philosophie et Logique, 20, nr. 1, 1976, p. 51-57.

Anti-frumosul şi anti-arta reprezintă pentru Avangardă o miză în lupta cu convenţiile artistice academizante ale artei.

1695. Lumières roumaines: idées sur le théâtre, la poésie et la littérature. În : Cahiers roumains d'études littéraires, V, nr. 2, 1977, p. 29-39.

Despre conştiinţa "educativă" şi "formativă" a literaturii în perioada "luminilor" româneşti. O conştiinţă estetică, în sensul precis al termenului, încă nu se formase, susţine Adrian Marino.

154

1696. L'avant-garde, la poésie et l'image poétique. În : Cahiers internationaux de symbolisme [Mons], nr. 33-34, 1977, p. 48-49.

1697. Pohvala novome i njegova geneza (po teoriji avangarde). Eloge et genèse du nouveau selon l'avant-garde. În : Umjetnost Rijeci. Casopis za znanost o knjizevnosti [Zagreb], XXI, nr. 4, 1977, p. 279-293.

1698. L'avant-garde et l'histoire retrouvée. În : Synthesis, IV, 1977, p. 227-241.

1699. Romanian Ossianism. A Survey. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1978, p. 52-69.

Marino se întreabă dacă putem vorbi de "Osianism" în privinţa romantismului românesc. Ideea de "bard", susţine Marino, reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii româneşti la "Osianism".

1700. Features of the Comic Spirit. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1978, p. 27-36.

Pornind de la "Poetica" lui Aristotel, Marino defineşte sensul "comicului" în literatură, precum şi evoluţia sa istorică.

1701. E. Lovinescu et les critiques impressionnistes français. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1978, p. 9-21.

Marino explică influenţa criticilor impreşionişti francezi (Emile Faguet, Anatole France şi Jules Lemaître) asupra concepţiei critice a lui Eugen Lovinescu.

1702. Die historische Avantgarde und das Problem des Realismus. În : Beiträge zur romanischen Philologie [Berlin], XVII, nr. 1, 1978, p. 37-41.

Despre raportul dintre avangarda istorică şi realism.

1703. Toward a Definition of Literary Genres. În : Yearbook of Literary Criticism, VIII, 1978, p. 41-56.

1704. Le cycle social de l'avant-garde. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1980, p. 71-80.

Despre "recuperarea" şi integrarea mişcărilor de avangardă în interiorul culturii ca "instituţie" socială.

1705. Etiemble et les invariants. În : Komparatistische Hefte [Mainz], nr. 1, 1980, p. 14-20.

1706. Le cycle social de l'avant-garde. În : Revue de l'Institut de Sociologie [Bruxelles], nr. 3-4, 1980, p. 631-642.

Despre "recuperarea" şi integrarea mişcărilor de avangardă în interiorul culturii ca "instituţie" socială.

155

1707. Réviser la littérature universelle (I). În : Synthesis, VIII, 1981, p. 187-200.

1708. Réviser la littérature universelle (II). În : Synthesis, IX, 1982, p. 41-53.

1709. In Favour of Hermeneutics of the Idea of Literature. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1982, p. 34-47.

Deşi nu există încă o "hermeneutică a ideii de literatură", Marino consideră că este posibilă o ştiinţă care să analizeze "ideea de literatură" pornind de la câteva aspecte esenţiale: tradiţia istorică şi culturală şi analiza hermeneutică.

1710. Mircea Eliade et la sécularisation de la littérature. În : Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Méditerranéennes [Montpellier], nr. 8, 1982, p. 81-99.

1711. Literary Theory in the University: A Survey. În : New Literary History [Virginia, USA], XIV, nr. 2, 1983, p. 435-436.

Despre funcţiile şi rolul teoriei literare şi predarea acestei discipline în cadrul departamentelor de literatură din universităţi.

1712. Réviser la littérature universelle (III). În : Synthesis, XI, 1984, p. 8-15.

1713. Mircea Eliade et la sécularisation de la littérature. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1985, p. 92-104.

Marino discută concepţia lui Mircea Eliade despre literatură şi despre încercarea teoreticianului istoriei religiilor de a interpreta "literar" anumite manifestări ale sacrului.

1714. La réception de M. Eminescu. Quelques aspects méthodologiques. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1985, p. 109-115.

Despre curentele de receptare ale operei poetice a lui Mihai Eminescu prin traduceri.

1715. Az irodalmi vizsgálódások fejlődése [Evoluţia studiilor literare]. În : Utunk, XLIII, nr. 9, 1988, p. 2.

1716. How to Write the Biography of the Idea of Literature. În : Synthesis, XVII, 1990, p. 9-19.

1717. What Does "Hommage" Mean ? În : ARA Journal, nr. 15, 1991, p. 86-90. Despre: A Man, a Life, a Destiny. Ionel Jianu and His Work. Los Angeles,

American Romanian Academy of Arts and Sciences, 1990.

1718. Subliterature. În : Synthesis, XXIV, 1997, p. 25-40.

1719. Subliteratura. În : Analecta Malacitana , XXIV, nr. 1, 2001, p. 201-217.

156

Despre conceptul de "subliteratură". Marino înţelege formele "subliteraturii" ca expresii ale "decăderii literaturii din condiţia sa poetică". [tr. în spaniolă de Jesus Garcia Gabaldon].

1.2. Recenzii 1720. Das Porträt des Künstlers als Gaukler. În : Sonderabdruck aus "Schweizer

Monatshefte", 51, nr. 3, 1971, p. 226-227. Recenzie [Jean Starobinski, Portrait de l'artiste en saltimbanque, Skira, , 1970].

1721. Le "Moderne" et l'évolution de la conscience littéraire. În : Revue de littérature comparée, XLVI, nr. 4, 1972, p. 629.

1722. Jean-Pierre Monnier, L'âge ingrat du roman, Neuchâtel: A la Baconnière, 1967. În : Sonderabdruck aus "Schweizer Monatshefte", 51, nr. 11, 1972, p. 1.

Recenzie [Jean-Pierre Monnier, L'âge ingrat du roman, Neuchâtel, A la Baconnière, 1967].

1723. L'âge ingrat du roman. În : Sonderabdruck aus "Schweizer Monatshefte", 51, nr. 11, 1972, p. 226-227.

Recenzie [L'âge ingrat du roman, Neuchâtel, A la Baconnière, 1967].

1724. Cinq Poètes romands traduits en Roumanie. În : Tribune de Genève, nr. 96, 25 avril 1972.

Recenzie [Cinci poeţi romanzi, Prefaţă şi note de Ion Caraion, Bucureşti, Albatros, 1972].

1725. Szabolcsi Miklós, Szocialista közízlés - szocialista tudat ("Gout poublique socialiste - conscience socialiste". Budapest, "Magyar Tudomány", 1971, 2, tirage à part). În : Cahiers roumains d'études littéraires, I, nr. 1, 1973, p. 94-96.

Recenzie.

1726. Jorge Uscătescu, Supervivencia de la literatura y del arte. În : Cahiers roumains d'études littéraires, I, nr. 1, 1973, p. 116-118.

Recenzie.

1727. Jean Rousset, Narcisse Romancier, Essai sur la première personne dans le roman. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1974, p. 103-105.

Recenzie [Jean Rousset, Narcisse Romancier, Essai sur la premičre personne dans le roman, Paris, José Corti, 1973].

1728. René Wellek, Discriminations: further concepts of criticism. În : Cahiers

157

roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1974, p. 106-109. Recenzie [René Wellek, Discriminations: further concepts of criticism, New

Haven and London, Yale University Press, 1970].

1729. I metodi attuali della critica in Italia, a cura di Maria Corti e Cesare Segre. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1974, p. 110-112.

Recenzie [I metodi attuali della critica in Italia, a cura di Maria Corti e Cesare Segre, Torino, ERI/Edizioni RAI Radiotelevisione italiana, 1970].

1730. Sobre la critica de Marti. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1974, p. 143-144.

Recenzie [Roberto Fernández Retamar, Sobre la critica de Marti, Santiago de Chile, 1972].

1731. Jean Starobinski, 1789, les emblemes de la raison. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 3, 1974, p. 112-114.

Recenzie [Jean Starobinski, 1789, les emblemes de la raison, Paris, Flammarion, 1973].

1732. Toposforschung, hgb. von Max L. Bauemer. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 3, 1974, p. 129-132 .

Recenzie [Toposforschung, hgb. von Max L. Bauemer, Darmstadt, Wissenshaftliche Buchgesellschaft, 1973].

1733. Guillermo de Torre, Nuevas direcciones de la critica literaria. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 4, 1974, p. 132-134.

Recenzie [Guillermo de Torre, Nuevas direcciones de la critica literaria, Madrid, Alianza Editorial, 1970].

1734. György Beke, Fără interpret. Convorbiri cu 56 de scriitori despre relaţiile literare româno-maghiare. (Conversations avec 56 écrivains sur les relations littéraires roumaine-hongroises), Bucureşti: Kriterion, 1972, 666 p. În : Neohelicon. Acta comparationis litterarum universarum [Budapest], II, nr. 1-2, 1974, p. 302-305.

Recenzie.

1735. Roger Bauer, Die Loeet als Reich Gottes, Wien: Europaverlag, 1974. În : Synthesis, I, 1974, p. 285.

Recenzie [Roger Bauer, Die Loeet als Reich Gottes, Wien, Europaverlag, 1974].

1736. Mariano Baquero Goyanes, Estructuras de la novela actual. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1975, p. 118-120.

Recenzie [Mariano Baquero Goyanes, Estructuras de la novela actual, Barcelona, Editorial Planeta, Segunda Edición, 1972].

158

1737. The Last Romantic: Mihail Eminescu,... by Roy MacGregor-Hastie. În : Cahiers roumains d'études littéraires, III, nr. 4, 1975, p. 111-113.

Recenzie [The Last Romantic: Mihail Eminescu, English Version and Introduction by Roy MacGregor-Hastie, Iowa City University of Iowa Press, 1972].

1738. The Last Romantic: Mihail Eminescu. English Version and Introduction by Roy MacGregor-Hastie, Iowa City University of Iowa Press, 1972. În : Comparative Literature Studies [Urbana, USA], XII, nr. 2, 1975, p. 183-184.

Recenzie.

1739. Ulrich Weisstein, Comparative Literature and Literary Theory; François Jost, Introduction to Comparative Literature. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 1, 1976, p. 120-122.

Recenzie [Ulrich Weisstein, Comparative Literature and Literary Theory, Bloomington-London, Indiana University Press, 1973; François Jost, Introduction to Comparative Literature, Indianopolis and New York, Pegassus, 1974].

1740. "Yearbook of Comparative and General Literature". În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 1, 1976, p. 151-152.

Despre ultimele două volume din Yearbook of Comparative and General Literature 1973-1974. Primul volum are ca tematică Politicile şi Literatura, iar cel de-al doilea Metoda comparativă: Sociologia şi Studiul literaturii.

1741. Dumitru Radu Popescu, "Dolefully... Anastasia Walked on". În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 2, 1976, p. 109-110.

Despre traducerea în engleză a romanului Duios Anastasia trecea de Dumitru Radu Popescu.

1742. André Helbo, Michel Butor, vers une littérature du signe. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 3, 1976, p. 157-158.

Recenzie [André Helbo, Michel Butor, vers une littérature du signe, Paris, Bruxelles, Presses Univérsitaire de France, 1975].

1743. Roberto Fernández Retamer, Para una teoria de la literatura hispanoamericana y otras aproximaciones. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1976, p. 135-137.

Recenzie [Roberto Fernández Retamer, Para una teoria de la literatura hispanoamericana y otras aproximaciones, La Habana, Casa de las Américas, 1975].

1744. Ştefan Baciu, Antologia de la poesia surrealista latino-americane. În : Neohelicon. Acta comparationis litterarum universarum [Budapest], IV, nr. 1-2, 1976, p. 335-337.

159

Recenzie [Ştefan Baciu, Antologia de la poesia surrealista latino-americane, Editorial Joaquin Mortiz, Mexico, 1974].

1745. J. H. Matthews, Theatre in Dada and Surrrealism, Syracuse, Syracuse University Press, 1974, 286 p. În : Synthesis, III, 1976, p. 292-293.

Recenzie [J. H. Matthews, Theatre in Dada and Surrrealism, Syracuse, Syracuse University Press, 1974].

1746. Alexandru Duţu, Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII-lea (1700-1821). Studii şi texte. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1977, p. 131-133.

Recenzie [Alexandru Duţu, Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII-lea (1700-1821). Studii şi texte, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968].

1747. Virgil Teodorescu, Repos de la voyelle. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1977, p. 88-89.

Despre Virgil Teodorescu ca unul dintre cei mai activi promotori ai suprarealismului.

1748. Lionel Richard, D'une apocalypse a l'autre. Sur l'Allemagne et ses productions intelectulles, de Guillaume II aux années vingt. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1977, p. 103-105.

Recenzie [Lionel Richard, D'une apocalypse à l'autre. Sur l'Allemagne et ses productions intelectulles, de Guillaume II aux années vingt, Paris, Union générale d'éditions, 1976].

1749. Symbolism. A bibliography of symbolism as an international and multidisciplinary movement. În : Revue de littérature comparée, LI, nr. 1, 1977, p. 109-111.

Recenzie [Symbolism. A bibliography of symbolism as an international and multidisciplinary movement. Compiled and Edited by David L. Anderson, University of Denver, with Georgia S. Maas and Diane-Marie Savoye. Published under the supervision of Anna Balakian, Director of Symbolist Research, New York University, New York : New York University Press, 1975, 160 p.].

1750. Arnaldo Saraiva, Literatura marginalizada. Porto, 1975, 168 p. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1978, p. 131-133.

Recenzie [Arnaldo Saraiva, Literatura marginalizada, Porto, 1975].

1751. "World Literature Today". În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1978, p. 157-158.

Despre publicaţia "World Literature Today".

160

1752. "Studies in Romanticism". În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1978, p. 159-160.

Despre ultimele numere din revista "Studies in Romanticism" editată de Boston University.

1753. M. Conrad Hyers, Zen and the Comic Spirit, London, Rider and Company, 1974, 192 p. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1978, p. 133-135.

Recenzie [M. Conrad Hyers, Zen and the Comic Spirit, London, Rider and Company, 1974].

1754. "Histoires dramatiques" roumaines. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1978, p. 154-155.

Recenzie [Mihnea Gheorghiu, Istorii dramatice, Bucureşti, Editura Eminescu, 1977].

1755. Dinu Pillat, Dostoievski în conştiinţa literară românească, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1976, 170 p. În : Mioriţa. A Journal of Romanian Studies [Rochester, USA], V, nr. 1, 1978, p. 120-121.

Recenzie.

1756. Pierre V. Zima, Pour une sociologie du texte littéraire, Paris, Union générale d'éditions, 10/18, 1978, 373 pp. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1980, p. 116-121.

Recenzie [Pierre V. Zima, Pour une sociologie du texte littéraire, Paris, Union générale d'éditions, 10/18, 1978].

1757. Ion Hobana, 20000 pagini în căutarea lui Jules Verne, Bucureşti, Univers, 239 p. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1980, p. 138-140.

Recenzie [Ion Hobana, Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne, Bucureşti, Univers, 1979].

1758. Sanda Stolojan, Duiliu Zamfirescu (1980), Boston: Twayne Publishers. În : Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Méditerranéennes [Montpellier], nr. 9, 1982, p. 152-154 .

Recenzie.

1759. Alexandru Ciorănescu, Ion Barbu (1981), Boston: Twayne Publishers. În : Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Méditerranéennes [Montpellier], nr. 9, 1982, p. 149-151.

Recenzie [Alexandru Ciorănescu, Ion Barbu, Boston, Twayne Publishers, 1981].

1760. Reinhard Kuhn, The Demon of Noontide. Ennui in Western Literature, New Jersey: Princeton University Press, 1976, 395 p. În : Canadian Review of Comparative Literature / Revue Canadienne de Littérature comparée [Alberts], Fall/Automne, nr. 3, 1983.

161

Recenzie.

1761. Bujor Nedelcovici, Le second messager, roman traduit du roumain par Alain Paruit, Albin Michel, 1985, 391 p. În : Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Méditerranéennes [Montpellier], nr. 14, 1985, p. 136-141.

Recenzie.

1762. A Bibliography of American Literature Translated into Romanian with Selected Romanian Commentary by Thomas Amherst Perry (New York: Philosophical Library, 1984). În : Comparative Literature Studies [Urbana, USA], XXIII, nr. 1, 1986, p. 207-210.

Recenzie.

1763. Internationale Bibliographie zur Geschichte und Theorie der Komparatistik. Hrsg. von Hugo Dyserinck gemeinsam mit Manfred S. Fisher (Hiersemanns Bibliographische Handbücher, Bd. 5). Stuttgart: Anton Hiersemann Verlag, 1985. 314 S., 4. În : Archiv für das Studium der neueren Sprächen und Literaturen [Berlin], 224 [139], nr. 1, 1987, p. 124-128.

Recenzie.

1764. D. Tsepeneag, Le mot sablier, Paris: POL, 1984. În : Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Méditerranéennes [Montpellier], nr. 19, 1989, p. 159-161.

Recenzie.

1765. Livius Ciocârlie, Mari corespondenţe (Grandes correspondances), Bucureşti: Cartea Românească, 1981, 275 p. În : Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et des Traditions Orales Méditerranéennes [Montpellier], nr. 19, 1989, p. 155-161.

Recenzie.

1766. Romanian Poetry in English Translation. În : Translation Review, nr. 32-33, 1990, p. 72.

Recenzie [Romanian Poetry in English Translation: An Annotated Bibliography and Census of 283 Poets in English (1740-1989), by Charles M. Carlton, Thomas Amherst Perry, and Stefan Stoenescu, Rochester, New York, 1989].

1767. From These Roots and Other Poems. Thomas Amherst Perry, Portland, 1996. În : World Literature Today, 72, nr. 1, Winter 1998, p. 121-122.

Recenzie.

1768. Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români în exil. În : Literary Research = Recherche Littéraire [Montréal], nr. 31, Spring-Summer/ Printemps-Eté 1999, p. 146-148 .

Recenzie [Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români în exil, Bucureşti, Globus, 1998].

162

2. Istorie literară 1769. Les premiers échos baroques et maniéristes dans la littérature roumaine. În :

Baroque. Revue internationale [Montauban], nr. 6, 1973, p. 161-163. Despre primele manifestări baroce în cultura română şi adoptarea unor teme de

mare circulaţie literară în lumea barocă.

1770. Au carrefour des Lumières. Transformations du concept de "littérature". În : Synthesis, I, 1974, p. 147-157.

1771. Aux sources de la dialectique sémantique ancien/nouveau. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1975, p. 50-59.

Despre sursele istorice ale raportului dintre "vechi" şi "nou" în evoluţia genurilor literare.

1772. New Directions in Literary History, edited by Ralph Cohen. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1976, p. 109-110.

Recenzie [New Directions in Literary History, edited by Ralph Cohen. Baltimore, The John Hopkins University Press, 1974].

1773. Echos futuristes dans la littérature roumaine. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1976, p. 147-148.

Câteva exemple de influenţe futuriste în mişcarea avangardistă românească.

1774. L'expressionisme et l'avant-garde roumaine. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXVII, nr. 1, 1978, p. 61-67.

Despre influenţele expresionismului german asupra mişcării româneşti de avangardă din anii '20.

1775. Echos futuristes dans la littérature roumaine. În : Synthesis, V, 1978, p. 207-227.

1776. Bernard Mouralis - Les contre-littératures. În : Synthesis, V, 1978, p. 314.

1777. Les Lumières roumaines découvrent "l'Europe". În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1979, p. 4-18.

Marino consideră că prima fază a modernizării societăţii româneşti se datorează epocii luminilor şi a descoperirii de către intelectualii români a spiritului "luminat" european. Marino ilustrează această idee prin exemplul câtorva învăţaţi români care au intrat în contact direct cu Apusul: Dinicu Golescu, Gh, Lazăr, D. Ţichindeal, C. Bolliac etc.

1778. N. Iorga et les premiers signes de la modernisation roumaine. În : Synthesis, VI, 1979, p. 93-96.

163

1779. L'idée de réalisme à ses débuts dans les lettres roumains. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1979, p. 4-13.

Despre începuturile utilizării în cultura română a "ideii" de realism. Primele noţiuni "realiste" apar, susţine Marino, la Cezar Bolliac care îl apară pe Victor Hugo împotriva atacurilor clasiciştilor. Începând de la jumătatea secolului al XIX-lea astfel de exemple se înmulţesc.

1780. Von der "schönen Wissenschaft" zur "schönen Literatur". În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1984, p. 122-131.

Despre terminologia germană a literaturii: "schönen Wissenschaft" şi "schönen Literatur".

1781. Literary Resistance. În : Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences, nr. 16-17, 1992, p. 26-32.

3. Idei literare şi hermeneutică 1782. Jean Starobinski et l'histoire des idées. În : Tribune de Genève, nr. 81, 8 avril

1970.

1783. A jelentések feltárása. În : Kritika [Budapest], IX, 1 Jánuár 1971, p. 22-32.

1784. Essai d'une définition de la notion de "Baroque littéraire". În : Baroque. Revue internationale [Montauban], nr. 6, 1973, p. 43-61.

Despre definirea "barocului literar" în raport cu ideea de "baroc".

1785. Az irodalmi fogalmak kritikája. În : Utunk, XXVIII, nr. 49 , 1973, p. 2-4. Despre critica ideilor literare ca "nouă critică". Traducere din română de B.

Fejér Gizella.

1786. Les métamorphoses du réalisme. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 2, 1974, p. 143-145 .

Pentru depăşirea crizei "terminologiei literare" Marino consideră că e nevoie de o identificare a "invarianţilor literari" sau a "constantelor teoretice" şi, apoi, de o fixare a acestora într-un sistem teoretic. Un bun exerciţiu "de lectură" îl constituie urmărirea definirii conceptului de "realism" în studiile noi.

1787. L'avant-garde et la "révolution" du langage poétique. În : Cahiers roumains d'études littéraires, III, nr. 2, 1975, p. 92-107.

Marino analizează în context istoric şi literar "revoluţia" limbajului poetic promovat de mişcările de avangardă.

164

1788. Éloge et genèse du nouveau selon l'avant-garde. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXV, nr. 4, 1976, p. 483-496.

Despre principiul "noutăţii" în mişcările de avangardă şi despre formele noi ale poeticii avangardiste.

1789. Brâncuşi interprété par Mircea Eliade. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 3, 1976, p. 161-162.

Marino interpretează un text al lui Mircea Eliade publicat într-un volum colectiv despre Brâncuşi.

1790. Model, History, Literary Ideas. În : Cahiers roumains d'études littéraires, 4, nr. 4, 1976, p. 39-50.

Marino susţine o "idee literară" nu poate fi analizată numai din perspectivă "istorică", deoarece fiind un fenomen "universal", singura analiză relevantă este cea "sincronică".

1791. Dwa Cykle Hermeneuzyczne: Czesc/Calosc i Analiza/Synteza. În : Studia Filozoficzne [Warszawa], nr. 4, 1976, p. 119-128 .

1792. Two Hermeneutical Circuits: Part/Whole and Analysis/Synthesis. În : Dialectics and Humanism [Warszawa], III, nr. 2, 1976, p. 125-134.

1793. Mircea Eliade, Histoire des croyances et des idées religieuses, I. De l'âge de la pierre aux mystères d'Eleusis. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1977, p. 117-122.

Recenzie [Mircea Eliade, Histoire des croyances et des idées religieuses, I. De l'âge de la pierre aux mystères d'Eleusis, Paris, Payot, 1976].

1794. Herméneutique et lecture simultanée. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1977, p. 33-42.

Despre istoria ideilor literare şi despre conceptul de "lectură simultană". Prin "lectură simultană" Marino înţelege "o serie de asociaţii, de comparaţii, de paralele şi identificări" care nu ţin cont în interpretarea literară de determinările istorice.

1795. Les commencements roumains de l'idée de réalisme. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1979, p. 4-13.

Despre începuturile "realismului" în literatura română şi înţelesul principiului aristotelic de mimesis în manifestările literare ale clasicismului românesc.

1796. L'Herméneutique militante de Mircea Eliade. În : Cuadernos de Literatura [Coimbra], nr. 3, 1979, p. 22-23.

1797. L'Herméneutique de l'archétype chez Mircea Eliade. În : Ethnologics, nr. 3, 1979, p. 19-23.

165

1798. L'Occident et l'Orient selon Mircea Eliade. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1980, p. 81-89.

Despre concepţia lui Mircea Eliade privitoare la dialogul cultural între Orient şi Occident.

1799. Modern hazafiság. În : Utunk, XXXVI, nr. 34, 1981, p. 3-4.

1800. Hermeneutics as Criticism. În : Visible Language, XVII, nr. 2, 1983, p. 206-215.

1801. Littérature populaire, littérature de masse, paralittérature. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1986, p. 14-25.

Definirea conceptelor de "literatură de masă" şi "paraliteratură" în raport cu direcţiile "mainstream" literare.

1802. Literature, Grammar and Culture in the Middle Ages. În : Synthesis, XV, 1988, p. 41-47.

4. Literatură universală şi comparată 1803. Un écrivain roumain a rencontré des critiques suisses. În : Tribune de Genève,

nr. 211, 1970, p. I, III. Marino îţi exprimă impresiile legate de întâlnirile de la Geneva cu criticii şi

universitarii elveţieni.

1804. Andri Peer évoque l'avenir de la littérature roumaine en Suisse. În : Tribune de Genève, nr. 188, 1970, p. 9.

Adrian Marino îl intervieviază pe Andri Peer, unul dintre membrii delegaţiei elveţiene care, la invitaţia USR din România, ne-a vizitat ţara.

1805. Die literarische Schweiz aus des Sicht eines rumänischen Kritikers. În : Der Bund [Bern], nr. 13, 18 ianuarie 1970.

1806. Des affinités évidentes. La Suisse littéraire vue par un critique roumain. În : Tribune de Genève, nr. 29, 4 février 1970.

Despre situaţia "periferică" şi "excentrică" a literaturii române în raport cu literaturile europene. Marino consideră că şi literatura elveţiană se află într-o situaţie similară. Explică din punct de vedere comparativ care sunt argumentele acestor "afinităţi" culturale.

1807. N. Bălcescu vu par un allemand. În : Cahiers roumains d'études littéraires, I, nr. 1, 1973, p. 128.

166

1808. Michelet, les Roumains et la littérature comparée. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1974, p. 140-142.

Despre capitolul consacrat românilor din volumul lui Jules Michelet, Légendes démocratiques du Nord, volum reeditat în Franţa.

1809. La littérature roumaine dans une bibliographie américaine. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1974, p. 142-143.

Despre apariţia unei bibliografii americane M.L.A. International Bibliography of Books and Articles on the Modern Languages and Literatures. Marino comentează paginile dedicate literaturii române.

1810. Relations bibliophiles roumano-indiennes. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 4, 1974, p. 150-151 .

Despre numărul VI/1974 din revista indiană Mosaic. Journal of Contemporary Internaţional Writing. Numărul din august al revistei a fost consacrat aproape în întregime literaturii române.

1811. La notion de valeur en littérature comparée. În : Etudes littéraires [Québec], 7, nr. 2, 1974, p. 245-253.

Despre controversele noţiunii de literatură comparată şi polaritatea fundamen-tală dintre "valoare estetică" şi "valoare istorică".

1812. Colloque international de littérature comparée. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 1, 1975, p. 140-141.

Despre lucrările "Colocviului Internaţional de Literatură Comparată", Bucureşti 13-15 septembrie 1974.

1813. Etiemble, Essais de littérature (vraiment) générale. În : Cahiers roumains d'études littéraires, III, nr. 3, 1975, p. 116-118.

Despre volumul lui Etiemble, Comparaison n'est pas raison, Paris, Gallimard, 1963. Despre conceptul de "literatură universală" sau Weltliteratur.

1814. Colloque international de littérature comparée (Bucarest, 13-15 septembre 1974). În : Revue de littérature comparée, XLIX, 1975, p. 523.

1815. Le comparatisme des invariants: le cas des avant-gardes. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 1, 1976, p. 81-95.

Marino discută problema avangardei din punctul de vedere al unui comparatism care să accepte funcţia "invarianţilor" sau a "constantelor" literare în interpretarea poeticii avangardiste.

1816. Relations littéraires roumano-yougoslaves. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 1, 1976, p. 143-145.

Despre vizitele bilaterale ale asociaţilor literare-profesionale din România şi Yugoslavia.

167

1817. Nemzeti irodalom - világirodalom. În : Korunk, XXXV, nr. 6, 1976, p. 404-408. Fragmente traduse din limba română de Tamás Gáspár Miklós.

1818. Benjamin Franklin in Romanian Literature. În : Comparative Literature Studies [Urbana, USA], XIII, nr. 2, iunie 1976, p. 132-142.

Despre "popularitatea" lui Benjamin Franklin în literatura română din secolul al XIX-lea.

1819. "Annales historiques de la Révolution française" et les Pays roumains à l'Âge des Lumières (1770-1830). În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 2, 1977, p. 153-154.

Despre un număr din Annales historiques de la Révolution française, nr. 225/1976, dedicat Ţărilor Româneşti în perioada Luminilor.

1820. A román irodalom és a külföld. În : Utunk, XXXII, nr. 28, 1977, p. 1, 2. Despre un articol al lui T. Maiorescu din anul 1882.

1821. Constantin Dobrogeanu-Gherea dans une présentation allemande. În : Observator cultural, nr. 4, 1978, p. 127-128.

1822. Critique italienne inédite: Castelvetro. În : Observator cultural, nr. 4, 1978, p. 130-131.

Despre Castelvetro şi comentraiul său la Poetica lui Aristotel.

1823. Rumänien in der Internationalen Literaturwissenschaft. Vier neue fremdsprachige Fachzeitschriften für westlichen Interessenten. În : Südosteuropa-Mitteilungen [München], 18, nr. 1, 1978, p. 65-70.

1824. Analyse comparatiste du cycle de l'avant-garde. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1979, p. 84-93.

O analiză comparatistă între avangarda europeană şi avangarda românească.

1825. Hommages internationaux a Mircea Eliade. În : Observator cultural, nr. 1, 1979, p. 141-143.

1826. "The Comparatist". În : Observator cultural, nr. 1, 1979, p. 162-163.

1827. Naturalisme français, naturalisme allemend. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1979, p. 151-152.

Deşi naturalismul francez şi cel german au fost văzute ca şi curente autonome, studii mai noi au arătat că au existat interacţiuni între cele două curente. Marino trece în revistă câteva din aceste studii.

1828. Aspectos de nossa regiao visto por escritor romeno. În : Região de Leiria [Leiria], VI, nr. 1, 1979.

168

1829. La notión de valor en la literatura comparada. În : Criterios [La Habana], segundo epoca, nr. 4, 1979.

1830. Le comparatisme militant d'Etiemble. În : La Nouvelle Revue Française [Paris], nr. 315, 1-er avril 1979, p. 44-67.

1831. Etiemble et les invariants: pour une pensée universelle. În : Les Nouvelles Littéraires [Paris], XVII, nr. 2687, 17-24 mai 1979, p. 22.

1832. Etiemble, la typologie des invariants et la littérature comparée. În : Canadian Review of Comparative Literature / Revue Canadienne de Littérature comparée [Alberts], V, nr. 3, Fall/Automne 1979, p. 323-345.

1833. Repenser la littérature comparée. În : Synthesis, VII, 1980, p. 9-38.

1834. Vers une théorie de la littérature (universelle). În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 4, 1986, p. 104-109.

Marino analizează problematica "literaturii universale" susţinând posibilitatea unei "teorii" care, pornind de la funcţiile "invarianţilor" literari să se susţină ca metodă de analiză a literaturii universale.

1835. Comparative Literature Studies. Essay presented to Gyorgy Mihály Vajda on his seventieth birthday. Eds. Istvan Fried, Zoltán Kanyó, József Pál. Szeged: József Attila Tudományegyetem, 1983, 319 pp. În : Comparative Literature Studies [Urbana, USA], XXIV, nr. 4, 1987, p. 406-409.

Despre noul număr al revistei Comparative Literature Studies. Essay presented to Gyorgy Mihály Vajda on his seventieth birthday.

1836. La "letteratura europea" oggi. În : I Quaderni di Gaia, I, nr. 1, 1990, p. 103-115.

Despre definirea literaturii "europene" şi a literaturii "comparate".

4.1. Comparatism (teoretic şi aplicat) 1837. Literatur im Schatten. Die literarische Schweiz aus der Sicht eines

rumänischen Kritikers. În : Der Bund [Bern], nr. 13, 18 ianuarie 1970, p. 29.

1838. Vredmiva njeto i komparativata literatura. În : Razgledi [Skopje], XVIII, nr. 3, 1976, p. 272-281.

1839. Lacos literarios romeno-portuguesses I. În : Região de Leiria [Leiria], IV, nr. 20, 1979, p. 5.

169

1840. Lacos literarios romeno-portuguesses II. În : Região de Leiria [Leiria], IV, nr. 27, 1979, p. 11.

1841. Une théorie comparatiste de la littérature (I). În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXI, nr. 1, 1983, p. 24-28.

Despre comparatism ca metodă de analiză literară.

1842. Une théorie comparatiste de la littérature (II). În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXI, nr. 2, 1983, p. 35-40.

Despre comparatism ca metodă de analiză literară.

1843. Une théorie comparatiste de la littérature (III). În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXI, nr. 3, 1983, p. 46-49.

Despre comparatism ca metodă de analiză literară.

1844. Pour une "poétique" comparatiste. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 1, 1983, p. 144-154.

Reforma aparatului teoretic şi metodologic al comparatismului presupune şi o "reconversie radicală" în sens poetic, susţine Adrian Marino. Raportat la acest aspect, Marino discută şi "criza" literaturii comparate.

1845. Pour une "poétique" comparatiste. În : Synthesis, XII, 1985, p. 63-76. În acest articol Adrian Marino încearcă o sistematizare a problemelor presupuse

de o posibilă "poetică" a comparatismului: definiţie, obiect şi metodă de cercetare.

1846. Az új komparatisztika. În : Utunk, XLIII, nr. 22, 1988, p. 4. Despre "comparatism" ca metodă de cercetare în literatura universală şi

comparată.

1847. The Modern trend of Comparatism. În : Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, p. 137-151.

Despre noile tendinţe în literatura comparată şi despre "noul comparatism". Potrivit spiritului "noului comparatism", remarcă Marino, raportul dintre literaturile considerate marginale şi cele de centru nu mai constituie un etalon de ierarhizare valorică. Din acest punct de vedere "noul comparatism" dobândeşte şi o notă "militantă", având o vocaţie "internaţionalistă".

5. Idei europene 1848. Európa: Egy terjeszkedő eszme. În : Korunk, III, nr. 6, 1992, p. 21-25. Despre conceptul de "literatură europeană" şi rolul pe care l-a avut Europa în

formarea unei conştiinţe moderne româneşti. Traducere din limba română de

170

Kántor Erzsébet.

1849. Európa - Táguló fogalom. În : Helikon, nr. 3, 1993, p. 18-19. Despre "ideea europeană" şi conceptul de "literatură europeană" ca model de

integrare culturală europeană. Traducere din limba română de Nagy Mária.

6. Cultură şi ideologie politică 1850. L'Indépendance de la Roumanie - conscience nationale, conscience

européenne. În : Cahiers roumains d'études littéraires, nr. 3, 1977, p. 35-40. Proclamarea independenţei Statului român (9 mai 1877) marchează şi începutul

modernizării României, precum şi afirmarea unei conştiinţe naţionale şi europene.

1851. A kulturforradalom sebei. În : Művelődés, nr. 2, 1990, p. 6.

1852. Romanian Culture Between East and West. În : Philobiblon, I, nr. 1-2, 1996, p. 19-28.

1853. The Cultural Ideology of the 1848 Revolution and its Contemporary Relevance. În : New International Journal of Romanian Studies, nr. 1-2, 1998, p. 51-62.

Despre ideologia culurală a mişcării revoluţionare de la 1848.

1854. A kulturforradalom sebei. În : Művelődés, nr. 5-6, 1998, p. 35. Antológia 90-94.

1855. Egyszerü gondolatok a polgári társadalomról. În : Korunk, X, nr. 8, 1999, p. 40-41.

Simple idei despre societatea civilă, traducere de Kovács Kiss Gyöngy.

1856. Cenzúra Romániában. În : Korunk, XII, nr. 9, 2001, p. 89-94. Traducere de Kántor Erzsébet.

7. Interviuri 1857. Entretien avec Adrian Marino. În : La Croix, nr. 6, avril 1981, p. 10. Interviu.

171

1858. Une exégèse laique. În : La Croix, nr. 5-6, avril 1981, p. 3. Interviu despre apariţia lucrării L'herméneutique de Mircea Eliade.

1859. Im Dienste von Klärung und Klarheit : Gesprächt mit dem Literaturwissenschaftler Adrian Marino, Herderpreisträger 1985. În : Karpaten Rundschau, XVIII, nr. 16, 1985, p. 1, 4-5.

Interviu de Horst Schuller Anger.

1860. Adrian Marino - önmagáról. În : Utunk, XLIII, nr. 40, 1988, p. 2. Interviu de Mikó Ervin.

1861. Az elefántcsonttoronyból az agorára. În : Helikon, nr. 34, 1990, p. 1, 8. Interviu de Carol Hârşan.

1862. ... Eliadéról Adrian Marinóval. În : Jelenlét, I, nr. 5, 1990, p. 2. Despre personalitatea lui Mircea Eliade.

1863. Le point de vue comparatiste. În : Lettres Francophones, 1991, p. 11-15. Interviu de Arlette Chemain. Marino discută despre metoda comparatistă în

analiza fenomenului literar.

1864. A Polgári Szövetség első országos tanácskozása. În : Korunk, II, nr. 2, 1991, p. 200-201.

1865. Beszélgetés Adrian Marinóval. Egy alkotó ember közérzetéről. În : Romániai Magyar Szó, nr. 971-972, 1993, p. 1, 7.

Interviu de Bartunek István.

1866. Ancheta "Korunk": A harmadik évezred küszöbén: Románia alternativái [În pragul mileniului III: Alternativele României] . În : Korunk, IX, nr. 10, 1998, p. 25-27.

Despre perspectivele României la începutul mileniului III.

1867. Irodalmi/nem irodalmi. În : Korunk, IX, nr. 4, 1998, p. 77-81. Ancheta revistei "Korunk".

1868. Európa, a second hand és a komplexusok. În : Korunk, XV, nr. 1, 2004, p. 75-78. Interviu cu Sorin Antohi, tradus de Kántor Erzsébet.

8. Varia 1869. Ecrivain roumain "étudiant" en Suisse. În : Presenze [Lugano], nr. 1, 1972, p. 3.

172

Câteva amintiri personale despre un stagiu de studiu la Facultatea de Litere din Geneva.

1870. Great Figures in the History of Romanian Genius. În : The Times [London], nr. 28, 1972.

Marino evocă pentru cotidianul londonez câteva figuri emblematice ale istoriei naţionale.

1871. Lahti, Mukkula ja Adrian Marino. În : Viesti-Vesti [Helsinki], nr. 4, 1973, p. 15.

1872. Közvetités, csere, kapcsolat. În : A Hét, IV, nr. 18, 1973, p. 6. Despre volumul Tolmács nélkül, antologie bilingvă de interviuri şi anchete

literare, traduse în limba maghiară de Beke György.

1873. Romanian Studies Conference. În : Cahiers roumains d'études littéraires, II, nr. 2, 1974, p. 139-140.

Despre culegerea lucrărilor conferinţei dedicate studiilor româneşti [Roumanian Studies Conference] care a avut loc în Noua Zeelandă (23-25 august 1973).

1874. L'oeuvre de Constantin Brâncuşi en Roumanie. În : Cahiers roumains d'études littéraires, IV, nr. 3, 1976, p. 160-161.

Marino trece în revistă câteva lucrări dedicate operei lui Constantin Brâncuşi.

1875. Moi, francophone de l'Est. În : Les Nouvelles Littéraires [Paris], LVII, nr. 2672, 1-8 février 1979, p. 5.

Despre "dificultatea" de a fi scriitor francofon într-o ţară cu care Franţa mai păstrează puţine legături culturale.

1876. Imaginem de nossa terra. În : Cidade de Tomar [Tomar], 24 aprilie 1980.

1877. Gaudeamus. În : Helikon, nr. 1, 1999, p. 3.

173

B. Despre viaţa şi opera lui Adrian Marino

174

I. Lucrări cu caracter general. Volume

1.1. Monografii. Sinteze 1881. Popa, Constantin M., Hermeneutica lui Adrian Marino. Craiova, Aius, 1993,

80 p.

1882. Popa, Constantin M., Adrian Marino: monografie, antologie comentată, receptare critică. Braşov, Aula, 2001, 112 p.

1883. Rachieru, Adrian Dinu, Alternativa Marino. Iaşi, Junimea, 2002, 143 p.

1.2. În lucrări de critică 1884. Doi călinescieni: Al Piru, A. Marino. În : Eugen Simion, Scriitori români de

azi, I. Bucureşti, Cartea Românească, 1974, p. 518-530.

1885. Franţa în jurnale de voiaj româneşti, astăzi. În : Ov. S. Crohmălniceanu, Pîinea noastră cea de toate zilele. Bucureşti, Cartea Românească, 1981, p. 393-398.

1886. Prezenţă europeană şi realităţi româneşti. În : Mircea Martin, Singura critică. Bucureşti, Cartea românească, 1986, p. 108-147.

1887. Falsul mizantrop : Adrian Marino. În : Gheorghe Grigurcu, Peisaj critic. Vol. 1. Bucureşti, Cartea Românească, 1993, p. 45-48.

1888. Hermeneutică şi literatură : Adrian Marino. În : Gheorghe Grigurcu, Peisaj critic. Vol. 1. Bucureşti, Cartea Românească, 1993, p. 34-44.

1889. Vocaţia sistemului şi angajarea "personală" a criticului. În : Marian Papahagi, Fragmente despre critică. Cluj-Napoca, Dacia, 1994, p. 16-20; 43-61.

1890. Literatura mărturisirilor. A. Marino: evadări în lumea liberă. În : Valentin Chifor, Caleidoscop critic. Oradea, Cogito, 1996, p. 234-237.

Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993.

1891. Identificarea etnică la români. În : Andrei Marga, Filozofia unificării europene (Ed. a II-a). Cluj-Napoca, Apostrof, 1997, p. 316-320.

1892. Hermenutica ideii de literatură ca provocare. În : Sorin Antohi, Exerciţiul

175

distanţei. Discursuri, societăţi, metode. Bucureşti, Nemira, 1997, p. 31-38. Sorin Antohi se referă în special la volumul: Adrian Marino, Hermeneutica

ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

1893. Marino sau comparatismul utopic. În : Sorin Antohi, Exerciţiul distanţei. Discursuri, societăţi, metode. Bucureşti, Nemira, 1997, p. 92-113.

Despre importanţa volumelor: Adrian Marino, Comparatisme et theorie de la litterature, Paris, PUF, 1988 şi Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982.

1894. Introducere în metoda lui Adrian Marino. În : Monica Spiridon, Intrepretarea fără frontiere. Vol. 1. Cluj, Echinox, 1998, p. 75-129.

Despre volumele: Politică şi cultură, Hermeneutica ideii de literatură, Biografia ideii de literatură, Evadări în lumea liberă, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale.

1895. Călinescu, George, Comentariu la Şun (Problemă de istorie literară). În : G. Călinescu în conştiinţa literară a contemporanilor. Bucureşti, Albatros, 1999, p. 392-397.

1896. "Escursiunea" ca introspecţie livrescă. În : Ion Buzera, Reinventarea lecturii. Craiova, Aius, 2000, p. 180-196.

Se referă la toate volumele de călătorie ale lui Adrian Marino: !Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974, Carnete europene, însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975, Cluj-Napoca, Dacia, 1976, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978, Evadări în lumea liberă, 1993.

1897. O privire asupra Europei: Adrian Marino; Un european: Sir Adrian Marino. În : Sorin Alexandrescu, Identitate în ruptură. Bucureşti, Univers, 2000, p. 97-115.

1898. Adrian Marino. "Viaţa lui Al. Macedonski", "Opera lui Macedonski". În : Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Critica. Eseul. Braşov, Aula, 2001, p. 140-147.

1899. Un român în Europa literară. În : Ion Vasile Şerban, Seminarii de teorie literară. Poezie, roman, critică. Piteşti, Paralela 45, 2001, p. 120-131.

1900. Adrian Marino: Discurs pentru un premiant (Hermeneutul şi scriitorul), Renunţarea la literatură, Adrian Marino - octogenar: tînăr şi liberal, În lucru: Libertate şi cenzură în România. Note de lectură. În : Ion Bogdan Lefter, Anii '60-'90. Critica literară. Piteşti, Paralela 45, 2002, p. 77-88.

1901. Hermeneutica lui Adrian Marino. În : Mircea Braga, Teorie şi metodă.

176

Sibiu, Imago, 2002, p. 101-116.

1902. Jurnalul unui "colecţionar". În : Nicolae Oprea, Timpul lecturii. Selecţie de cronicar. Cluj-Napoca, Dacia, 2002, p. 92-95.

1903. Primii postbelici. Doi autori de sisteme: Adrian Marino. În : Ion Bogdan Lefter, Anii '69-'90. Critica literară. Piteşti, Paralela 45, 2002, p. 77-88.

1904. Brumaru, Aurel Ion, Adrian Marino: Reconstrucţie. În : Aurel Ion Brumaru, Vasile Gogea, Repere ale gândirii româneşti. Cluj-Napoca, Grinta, 2003, p. 172-174.

1905. Firuţă, Argentina, Adrian Marino: Piramida memoriei (Argentina Firuţă). În : Aurel Ion Brumaru, Vasile Gogea, Repere ale gândirii româneşti. Cluj-Napoca, Grinta, 2003, p. 169-172.

1906. Rachieru, Adrian Dinu, Adrian Marino: Alternativa M. În : Aurel Ion Brumaru, Vasile Gogea, Repere ale gândirii româneşti. Cluj-Napoca, Grinta, 2003, p. 165-168.

1907. Rătăcirea în Europa. În : Ciprian Şiulea, Retori, simulacre, imposturi. Cultură şi ideologii în România. Bucureşti, Compania, 2003, p. 132-155.

1.3. Bibliografii. Dicţionare 1908. Adrian Marino. În : Who's Who in the World. 1st edition. 1971-1972, p. 608. Dicţionar de personalităţi.

1909. Manolescu, Florin, Adrian Marino. În : Dim.Păcurariu, coord., Dicţionar de literatură română. Scriitori, Reviste, Curente. Bucureşti, Univers, 1979, p. 248-249.

1910. Adrian Marino. În : Recueil biographique de la francophonie, 1988-1989. 2e edition, corrigée et augmentée de l'Annuaire biographique de la francophonie. 1988-1989, p. 421.

1911. Martin, Mircea, Adrian Marino. În : Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, coord., Dicţionarul esenţial al scriitorilor români. Bucureşti, Albatros, 2000, p. 495-498.

1912. Adrian Marino. În : Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti. 1950-2000 Critici şi istorici literari, teoreticieni, eseişti, esteticieni. Dicţionar

177

ilustrat. Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001, p. 293-402.

1913. Martin, Mircea, Adrian Marino. În : Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, coord., Dicţionarul scriitorilor români. Vol. M-Q. Bucureşti, Albatros, 2001, p. 103-107.

1914. Spiridon, Monica, Adrian Marino. În : Dicţionarul general al literaturii române. Vol. L-O. Bucureşti, Universul Enciclopedic, 2005, p. 247-252.

II. Cronici, recenzii şi studii despre operă. În periodice 1966 Viaţa lui Alexandru Macedonski 1912. Andriescu, Alexandru, Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Cronica, I, nr. 8,

1966, p. 8. Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1966].

1913. Bălan, Ion Dodu, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Luceafărul, VIII, nr. 12, 1966, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1914. Bărbulescu, Simion, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Orizont, XVII, nr. 7, 1966, p. 75.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1915. Butnaru, Ion, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Informaţia Bucureştiului, XIII, nr. 3939, 1966, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1916. Cesereanu, Domiţian, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Tribuna, X, nr. 28, 1966, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1917. Cioculescu, Şerban, Ad majorem gloriam Macedonski. În : Gazeta literară, XV, nr. 6, 8 februarie, 1968, p. 1; 7.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

178

1918. Costea, Dimitrie, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Iaşul literar, XVII, nr. 6, 1966, p. 64-68.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1919. Costinescu, Petre, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Revista de istorie şi teorie literară, XVI, nr. 2, 1967, p. 315-317.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1920. Georgescu, Paul, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Viaţa Românească, XIX, nr. 8, 1966, p. 86.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1921. Georgescu, Paul, Viaţa unui mare poet. În : România liberă, XXIV, nr. 6721, 27 mai, 1966, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1922. Ghidirmic, Ovidiu, Modalităţi de critică şi istorie literară. În : Ramuri, VI, nr. 9, 1969, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1923. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Familia, II, nr. 6, 1966, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1924. Grigurcu, Gheorghe, Viaţa lui Alexandru Macedonski: Adrian Marino. În : Familia, II, nr. 6, 1966, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1925. Laicu, Ion, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Făclia , XXI, nr. 6073, 12 mai, 1966, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1926. Manolescu, Nicolae, Prima biografie a lui Alexandru Macedonski. În : Contemporanul, nr. 13, 1966, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

179

1927. Martin, Mircea, Macedonskianism. În : România literară, XVI, nr. 46, 1983, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1928. Martin, Mircea, Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Amfiteatru, I, nr. 3, 1966, p. 35.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1929. Mihăilescu, Florin, Adrian Marino. În : Ateneu, IX, nr. 7, 1972, p. 9. Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1966].

1930. Mureşan, Dumitru, Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 10, 13.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1931. Ornea, Zigu, Dărnicie solemnă, cîrpăceală şi chibzuinţă. În : Dilema, XI, nr. 283, 1998, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1932. Perpessicius, Lecturi intermitente, II. În : Gazeta literară, XIII, nr. 19, 12 mai, 1966, p. 1, 3.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1933. Simion, Eugen, Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Gazeta literară, XIII, nr. 21, 26 mai, 1966, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1934. Sîrbu, I., Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski. În : Flacăra Iaşului, nr. 6120, 15 mai, 1966, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1935. Speranţia, Eugeniu, Dialectica unei vieţi. În : Steaua, XVII, nr. 3, 1966, p. 83-88. Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1966].

1936. Stănescu, G., Sensul şi justificarea interpretării biografice. În : Scînteia tineretului, XXII, nr. 5292, 25 mai, 1966, p. 2.

180

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1937. Streinu, Vladimir, Monografii istorico-literare. În : Luceafărul, IX, nr. 15, 1966, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1938. Ungheanu, Mihai, Viaţa lui Alexandru Macedonski de Adrian Marino. În : Ramuri, III, nr. 4, 1966, p. 17.

Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966].

1939. Victor, I. B., Cărţi de critică literară. În : Munca, XXV, nr. 6613, 1969, p. 2. Recenzie [Adrian Marino, Viaţa lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1966].

1967 Opera lui Alexandru Macedonski 1940. ***, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Korunk,

XXVIII, nr. 3, 1969, p. 481-482. Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1967].

1941. Achiţei, Gh., Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Luceafărul, XI, nr. 10, 1968, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1942. Andriescu, Alexandru, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Cronica, III, nr. 6, 1968, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1943. Călinescu, Matei, Reflecţii. Pe marginea unei monografii . În : Gazeta literară, XV, nr. 5, 1 februarie, 1968, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1944. Cesereanu, Domiţian, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Tribuna, XII, nr. 9, 1968, p. 2-3.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

181

1945. Cistelecan, Alexandru, Monografia. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 9. Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1967].

1946. Costea, Dimitrie, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Iaşul literar, XIX, nr. 5, 1968, p. 64-67.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1947. Firan, Florea, "Zilele Macedonski" [Craiova 11-18 mai 1970]. În : Ramuri, VII, nr. 4, 1970, p. 23.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1948. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Familia, IV, nr. 2, 1968, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1949. Iorgulescu, Mircea, Adrian Marino. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1975, p. 7. Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1967].

1950. Manolescu, Nicolae, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Contemporanul, XXI, nr. 51, 1967, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1951. Mihadaş, Teohar, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Făclia, XXIII, nr. 6599, 24 ianuarie, 1968, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1952. Munteanu, George, Validitate şi poezie. În : Amfiteatru, III, nr. 4, 1968, p. 470. Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

Editura pentru Literatură, 1967].

1953. Murádin, Jenő, Egy életmurol-tudományos tárgyilagossággal. În : Igazság, Március 16, 1968, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1954. Sângeorzan, Zaharia, Opera lui Alexandru Macedonski de Adrian Marino. În : Argeş, III, nr. 10, 1968, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti,

182

Editura pentru Literatură, 1967].

1955. Ungheanu, Mihai, Adrian Marino: Prefaţă la "Opere" de Al. Macedonski. În : Ramuri, IV, nr. 5, 1967, p. 7.

1956. Volovici, Leon, Adrian Marino: Opera lui Alexandru Macedonski. În : Anuar de lingvistică şi istorie literară, Iaşi, XIX, 1968, p. 211-213.

Recenzie [Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967].

1968 Introducere în critica literară 1957. ***, Adrian Marino: Introducere în critica literară. În : Cărţi noi, XII, nr. 10,

1968, p. 7. Semnalarea apariţiei volumului: Introducere în critica literară, Bucureşti,

Editura Tineretului, 1968.

1958. ***, Microfoanele lui Socrate. În : România literară, II, nr. 26, 1969, p. 31. Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura

Tineretului, 1968]. Semnată Profesorul Haddock.

1959. Anghelescu, Adrian, Adrian Marino: Introducere în critica literară. În : Scînteia, XXXVIII, nr. 8106, 1968, p. 4.

Semnalarea apariţiei volumului: Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968.

1960. Bugariu, Voicu, Negaţia în critică. În : Contemporanul, XXIII, nr. 15, 1969, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1961. Călian, Ilie, Adrian Marino : Introducere în critica literară. În : Făclia, XXIV, nr. 6946, 6 martie, 1969, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1962. Călinescu, Alexandru, Adrian Marino: Introducere în critica literară. În : Iaşul literar, XX, nr. 4, 1969, p. 68-71.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1963. Călinescu, Matei, Cartea de critică. Literatură şi semnificaţie. În : Luceafărul, XI, nr. 49, 1968, p. 6-7.

183

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1964. Cesereanu, Domiţian, Adrian Marino: Introducere la critica literară. În : Tribuna, XIII, nr. 6, 1969, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1965. Crohmălniceanu, Ov. S., Adrian Marino: Introducere în critica literară. În : România literară, II, nr. 2, 1969, p. 11.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1966. Foarţă, Şerban, Critica '68: genul lung, genul scurt si altele... În : Luceafărul, XII, nr. 4, 1969, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1967. Fotache, Oana, Adrian Marino şi "complexele" criticii literare româneşti (Introducere în critica literară, la o nouă lectură). În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 250, 2004, p. 5-6.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1968. Ghidirmic, Ovidiu, O "introducere în critica literară" de Adrian Marino. În : Ramuri, VI, nr. 3, 1969, p. 10, 22.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1969. Iliescu, Adriana, Adrian Marino - Introducere în critica literară. În : Informaţia Bucureştiului, XVI, nr. 4805, 1969, p. 2.

Semnalarea apariţiei volumului: Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968.

1970. Manolescu, Nicolae, Adrian Marino: Introducere în critica literară. În : Contemporanul, XXIII, nr. 3, 1969, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1971. Marcea, Pompiliu, "Introducere în critica literară" de Adrian Marino. În : Amfiteatru, IV, nr. 5, 1969, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1972. Mincu, Marin, Critica orală. În : Flacăra, XXV, nr. 5, 1976, p. 16.

184

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1973. Petroveanu, Mihail, Adrian Marino: Introducere în critica literară. În : Viaţa Românească, XXII, nr. 6, 1969, p. 123-126.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1974. Protopopescu, Al., Adrian Marino sub zodia superfetaţiei. În : Tomis, IV, nr. 2, 1969, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1975. Regman, Cornel, Un quaker prezice sfîrşitul cronicii literare. În : Tomis, IV, nr. 3, 1969, p. 5, 6.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1976. Sângeorzan, Zaharia, Adrian Marino: Introducere în critica literară. În : Cronica, IV, nr. 3, 1969, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1977. Simion, Eugen, Critica sintetică, totală, completă. În : România literară, II, nr. 21, 1969, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1978. Sorianu, Vlad, Adrian Marino : Introducere în critica literara. În : Ateneu, VI, nr. 3, 1969, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1979. Udrescu, Vladimir, Adrian Marino: Introducere la critica literară. În : Viaţa studenţească, nr. 23, 1969,

Recenzie [Adrian Marino, Introducere în critica literară, Bucureşti, Editura Tineretului, 1968].

1980. Victor, I. B., Cărţi de critică. În : Munca, XXV, nr. 6613, 1969, p. 2. Semnalarea apariţiei volumului: Introducere în critica literară, Bucureşti,

Editura Tineretului, 1968.

185

1969 Modern, modernism, modernitate 1981. Anania, Valeriu, Marginalii. În : Noi, nr. 5, 1970, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti,

Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1982. Bugariu, Voicu, Adrian Marino : Modern, modernism, modernitate. În : Astra, V, nr. 4, 1970, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1983. Călinescu, Alexandru, Adrian Marino: Modern, modernism, modernitate. În : Convorbiri literare, nr. 2, 1970, p. 86.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1984. Crohmălniceanu, Ov. S., Adrian Marino: Modern, modernism, modernitate. În : România literară, III, nr. 5, 1970, p. 11.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1985. Gheorghiţă, G., Adrian Marino: "Modern, modernism, modernitate". În : Ramuri, VII, nr. 2, 1970, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1986. Ghidirmic, Ovidiu, Un program integralist. În : România literară, III, nr. 52, 1970, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1987. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino: Modern, modernism, modernitate. În : Familia, VI, nr. 3, 1970, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1988. Gyurcsik, Ilie, Paradox şi modernitate. În : Orizont, VII, nr. 1, 1996, p. 4. Despre problematica modernităţii la Adrian Marino şi Matei Călinescu.

1989. Iorgulescu, Mircea, Două cărţi de critică. În : Argeş, nr. 8, 1970, p. 8. Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti,

Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1990. Manolescu, Nicolae, Paradoxurile unei teorii. În : Luceafărul, XIII, nr. 19, 1970, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti,

186

Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1991. Matei, A., Adrian Marino: Modern, modernism, modernitate. În : Amfiteatru, V, nr. 2, 1970, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1992. Petrescu, Liviu, Fenomenul modernităţii. În : Contemporanul, XXIV, nr. 15, 1970, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1993. Poantă, Petru, Adrian Marino: Modern, modernism, modernitate. În : Echinox, II, nr. 3, 1970, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1994. Pop, Ion, De vorbă cu Adrian Marino. În : Echinox, II, nr. 4, 1970, p. 7. Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti,

Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1995. Popescu, Petru, Adrian Marino: Modern, modernism, modernitate. În : Contemporanul, XXIV, nr. 4, 1970, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1996. Sângeorzan, Zaharia, Adrian Marino : Modern, modernism, modernitate. În : Cronica, V, nr. 8, 1970, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1997. Simion, Eugen, Modern, modernism, modernitate. În : România literară, III, nr. 14, 1970, p. 5,14.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1998. Sorin, Nicolae, Adrian Marino : Modern, modernism, modernitate. În : Colocvii, nr. 2, 1970, p. 20.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1999. Stănescu, C., Adrian Marino : Modern, modernism, modernitate. În : Făclia, XXV, nr. 6521, 1970, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

187

2000. Veress, Dániel, Ars critica - kérdöjelekkel. În : Korunk, XXIX, nr. 1, 1970, p. 143-148.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

2001. Vlad, Ion, Spiritul contemporan al cercetării literare. În : Tribuna, XIV, nr. 7, 1970, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Modern, modernism, modernitate, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969].

1971 Clasicism, baroc, romantism 2002. ***, Clasicism, baroc, romantism. În : Yearbook of Comparative and

General Literature, 1973, p. 105. Prezentarea volumului: G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor

Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.

2003. ***, G. Călinescu - Matei Călinescu - Adrian Marino - Tudor Vianu: Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971. În : Korunk, XXXI, nr. 8, 1972, p. 1258.

Prezentare a volumului.

2004. ***, La mostra "Il libro romeno oggi" aperta alla Biblioteca Cantonale. În : Corriere del Ticino, 13 settembre, 1973, p. 9.

Prezentarea volumului: G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.

2005. Bălaşa, Titus, Exegeze româneşti ale clasicismului, barocului şi romantismului. În : Ramuri, IX, nr. 2, 1972, p. 10.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

2006. Bălaşa, Titus, Studii despre stiluri şi curente (I). În : Ramuri, IX, nr. 5, 1972, p. 8.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

2007. Ciorănescu, Alexandru, G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism. În : Tribuna, XVI, nr. 16, 1972, p. 2.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

188

2008. Manolescu, Nicolae, "Clasicism, baroc, romantism". În : România literară, V, nr. 19, 1972, p. 11.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

2009. Pintenescu, Alexandru, Barocul originar. În : Luceafărul, XXXI, nr. 6, 1988, p. 1, 7.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

2010. Poantă, Petru, Clasicism, baroc, romantism. În : Făclia [Supliment duminical], nr. 7832, 16 ianuarie, 1972, p. IV.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

2011. Szűcs, Éva, Clasicism, Baroc, Romantism (1971). În : Neohelicon. Acta comparationis litterarum universarum [Budapest], I, nr. 3-4, 1973, p. 447-449.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

2012. Vlad, Ion, Conceptele teoriei literare. În : Tribuna, XV, nr. 52, 1971, p. 2. Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu,

Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

2013. Zappa, Fernando, Classicismo, barocco e romantismo. În : Cenobio, XXI, Gennario-februario, 1972, p. 59-60.

Recenzie [G. Călinescu, Matei Călinescu, Adrian Marino, Tudor Vianu, Clasicism, baroc, romantism, Cluj-Napoca, Dacia, 1971].

1971 Literatura în actualitate 2014. Bălaşa, Titus, [Literatura în actualitate]. În : Ramuri, VIII, nr. 12, 1971, p. 14. Despre capitolul Actualitatea literară de Adrian Marino, publicat în volumul

Literatura în actualitate, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.

2015. Iorgulescu, Mircea, Discutînd despre actualitate. În : România literară, IV, nr. 49, 1971, p. 9.

Despre volumul: Literatura în actualitate, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.

2016. Mihăilescu, Florin, Critica şi ideile literare. "Literatura în actualitate". În : Viaţa Românească, XXV, nr. 3, 1972, p. 108-112.

Despre capitolul Actualitatea literară de Adrian Marino, publicat în volumul Literatura în actualitate, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.

189

2017. Poantă, Petru, Literatura în actualitate. În : Făclia, XXVI, nr. 7810, 19 decembrie, 1971, p. 4.

Despre capitolul Actualitatea literară de Adrian Marino, publicat în volumul Literatura în actualitate, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.

2018. Popa, Mircea, Literatura în actualitate. În : Tribuna, XV, nr. 49, 1971, p. 3. Despre capitolul Actualitatea literară de Adrian Marino, publicat în volumul

Literatura în actualitate, Cluj-Napoca, Dacia, 1971.

1972 Rumänische Erzähler der Gegenwart 2019. ***, Culegere de proză românească contemporană în Elveţia. În : România

literară, V, nr. 53, 1972, p. 28. Despre volumul: Rumänische Erzähler der Gegenwart, Bern, Verlag Gute

Schriften, 1972. Cu un Cuvânt înainte de Adrian Marino.

2020. ***, O antologie de proză în Elveţia. În : România literară, VI, nr. 24, 1973, p. 31.

Despre volumul: Rumänische Erzähler der Gegenwart, Bern, Verlag Gute Schriften, 1972. Cu un Cuvânt înainte de Adrian Marino.

2021. ***, Rumänische Erzähler der Gegenwart. În : Positiv [Elveţia], 25 februarie, 1973.

Despre volumul: Rumänische Erzähler der Gegenwart, Bern, Verlag Gute Schriften, 1972. Cu un Cuvânt înainte de Adrian Marino.

2022. ***, Rumänische Erzähler der Gegenwart. În : Der Bund [Bern], nr. 3, martie, 1973.

Despre volumul: Rumänische Erzähler der Gegenwart, Bern, Verlag Gute Schriften, 1972. Cu un Cuvânt înainte de Adrian Marino.

2023. ***, Rumänische Erzähler der Gegenwart. În : Basler Nachrichten [Elveţia], VI, nr. IV, 1973.

Despre volumul: Rumänische Erzähler der Gegenwart, Bern, Verlag Gute Schriften, 1972. Cu un Cuvânt înainte de Adrian Marino.

2024. Gunther, B., Rumänische Erzähler der Gegenwart. Anthologie. Einfuhrung von Adrian Marino. Verlag Gute Schriften, Bern, 1972. În : Karpaten Rundschau, VI, nr. 2, 1973, p. 8-9.

Despre volumul de proză românească apărut în traducere germană: Rumänische Erzähler der Gegenwart, Bern, Verlag Gute Schriften, 1972.

190

1973 Dicţionar de idei literare, I, A-G 2025. ***, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973. În : La Quinzaine littéraire, nr. 177, 1973, p. 16. Scurtă menţiune legată de apariţia Dicţionarului.

2026. ***, Adrian Marino: wörterbuch der literarischen Begriffe, Bd I, A-G. În : Karpaten Rundschau, VI, nr. 15, 1973, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2027. ***, Dicţionar de idei literare. În : Informaţia Bucureştiului, XX, nr. 6076, 1973, p. 2.

Semnalarea apariţiei volumului: Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2028. ***, Masă rotundă: Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, I, A-G. [Participă D.R. Popescu, Ion Vlad, Mircea Zaciu, Augustin Buzura, Mircea Popa, Radu Mareş, Valentin Taşcu, Ion Marcoş, Constantin Cubleşan, Ion Lungu, Kantor Lajos, Aurel Sasu, Nicolae Prelipceanu, Vasile Igna, Marcel Runcanu, Canstantin Zărnescu]. În : Tribuna, XVII, nr. 15, 1973, p. 7-9.

Masă rotundă organizată de revista Tribuna pe marginea apariţiei Dicţionarului de idei literare.

2029. ***, A Román irodalomkritika - Tárlatból. În : Korunk, XXXII, nr. 1, 1973, p. 149.

Notiţă despre: Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2030. Atanasiu, Victor, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare. În : Argeş, VIII, nr. 9, 1973, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2031. Aurel, Ion, Critice axiologice (Forme). În : Astra, IX, nr. 96, 1974, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2032. Balotă, Nicolae, Dicţionarul de idei literare. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1973, p. 4-5.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2033. Baltag, Nicolae, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol.I (A-G). În :

191

Viaţa militară, XXVI, nr. 6, 1973, p. 26-27. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2034. Barbu, I. Al., Mesajul umanist - criteriu valoric al operei de artă. În : Astra, IX, nr. 96, 1974, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2035. Bălan, Ion Dodu, Adrian Marino: Dicţionar de idei literare. În : Cărţi noi, XVI, nr. 3, 1973.

Semnalarea apariţiei volumului: Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2036. Bălan, Ion Dodu, Monografii ale unor idei literare. Adrian Marino, "Dicţionar de idei literare". În : Convorbiri literare, nr. 9, 1973, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2037. Behring, Eva, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare. În : Referatedienst zur Literaturwissenschaft, VIII, nr. 3, 1976, p. 309-310.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2038. Birăescu, Traian Liviu, Pentru o "nouă critică". Critica ideilor literare. În : Orizont, XXIV, nr. 26, 1973, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2039. Brădescu, Adriana S., Literatura-antiliteratura. În : Orizont, XXIV, nr. 26, 1973, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2040. Brumaru, Aurel Ion, Dintr-o reţea a formelor critice. În : Astra, IX, nr. 3, 1974, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2041. Călian, Ilie, Adrian Marino : "Datoria noastră de critici români este afirmarea personalităţii noastre". În : Făclia, XXIX, nr. 8193, 17 martie, 1973, p. 1,2.

Interviu.

2042. Călin, Vera, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol I, A-G. În :

192

Southern Europe, nr. 7, 1980, p. 50. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2043. Călinescu, Alexandru, Adrian Marino - Dicţionar de idei literare, vol. I, A-G. În : Zagadnienia rodzajów - literackich [Les Problemes des genres littéraires], XVII, nr. 2 (33), 1974, p. 96-98.

Recenzie.

2044. Călinescu, Alexandru, Claritate şi consecvenţă. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1973, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2045. Condurache, Val, Marginalii la un "Dicţionar". În : Alma Mater, V, nr. 5-6, 1973, p. 5.

Despre: Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2046. Constantinescu, I., Justificarea criticii ideilor literare. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1973, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2047. Craia, Sultana, Rumynskie Pisateli Segodnja. În : Rumynskie Knigi, nr. 2, 1977, p. 32.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2048. Creţu, Nicolae, Valoarea relaţiei: analiză-sinteză. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1973, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2049. Culcer, Dan, Dicţionar de idei literare. În : Vatra, III, nr. 4, 1973, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2050. Dimisianu, Gabriel, Critica ideilor literare. În : Flacăra, XXII, nr. 19, 1973, p. 23.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2051. Dobrescu, Alexandru, Adrian Marino: "Dicţionar de idei literare". În : Convorbiri literare, nr. 9, 1973, p. 8-9.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

193

Editura Eminescu, 1973].

2052. Dodu Bălan, Ion, Monografii ale unor idei literare. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1973, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2053. Duicu, Serafim, Dicţionarul de idei literare - o lucrare monumentală. În : Steaua Roşie, XXV, nr. 80, 1973, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2054. Duţă, Marcel, Pentru o "nouă critică": critica ideilor literare. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXIII, nr. 1, 1974, p. 140-141.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2055. Gafiţa, Mihai, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare. În : Scînteia, XLIII, nr. 9815, 1974, p. 4.

Despre: Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2056. Ghidirmic, Ovidiu, O operă monumentală. În : Ramuri, X, nr. 4, 1973, p. 9. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2057. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare. În : Familia, IX, nr. 8, 1973, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2058. Gáldi, László, Un Dictionnaire Roumain des idées littéraires. În : Neohelicon. Acta comparationis litterarum universarum [Budapest], V, nr. 1, 1977, p. 295-297.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2059. Istrati, Ion, Dicţionar de idei literare. În : Flacăra Iaşului, XXIX, nr. 8268, 21 aprilie, 1973, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2060. Kántor, Lajos, Elmélettel - új kritikai gyakorlatért. În : Korunk, XXXIII, nr. 7, 1974, p. 869-872.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

194

2061. Livescu, Cristian, Un roman al ideilor literare. În : Ateneu, X, nr. 7, 1973, p. 8. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2062. Manu, Emil, Adrian Marino: Dicţionar de idei. În : Săptămîna culturală a capitalei, nr. 133, 1973, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2063. Martin, Mircea, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, I, A-G. În : Cahiers roumains d'études littéraires, I, nr. 1, 1973, p. 91-94.

Studiu despre volumul: Dicţionar de idei literare, I, A-G, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2064. Martin, Mircea, O enciclopedie critică. În : Contemporanul, XXVII, nr. 22, 1973, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2065. Medeanu, Dan, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare (I). În : Contemporanul, XXVII, nr. 12, 1973, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2066. Mihăilescu, Florin, Adrian Marino: Dicţionar de idei literare. În : Viaţa Românească, XXVI, nr. 7, 1973, p. 142-146.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2067. Mitescu, Adriana, Marino, Adrian, Dicţionar de idei literare (Dictionnaire d'idées littéraire) I (A-G), Bucureşti, Ed. Eminescu, 1973, 1087 p. În : Synthesis, II, 1975, p. 288-290.

Recenzie.

2068. Munteanu, Aurel Dragoş, Para-literatura critică. În : Informaţia Bucureştiului, XX, nr. 6128, 1973, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2069. Munteanu, Romul, O istorie a ideilor literare. În : Luceafărul, XVI, nr. 22, 1973, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2070. Nadeau, Maurice, [Le Dictionnaire des idées littéraires]. În : La Quinzaine

195

littéraire, nr. 16, 1973, p. 16. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2071. Nadin, Mihai, Critica teoretică, o critică a ideologiei literare. În : Revista de filozofie, XXI, nr. 1, 1974, p. 117-123.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2072. Nadin, Mihai, Dicţionarele. În : Astra, VIII, nr. 6, 1973, p. 8. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2073. Novicov, Mihai, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXII, nr. 4, 1973, p. 677-678.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2074. Owen Aldridge, A., The Concept of Classicism as Period or Movement. În : Neohelicon. Acta comparationis litterarum universarum [Budapest], I, nr. 1-2, 1973, p. 230-244.

Despre prezentarea "Clasicismului" în volumul Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2075. Perry, Thomas Amherst, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare. În : Yearbook of Comparative and General Literature, nr. 23, 1974, p. 106-108.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2076. Perry, Thomas Amherst, Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, I. În : Books Abroad, nr. January, 1974.

Semnalare a apariţiei volumului: Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2077. Petrişor, Marcel, Către o posibilă "gramatică" a literaturii. În : Almanahul literar. Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, 1973, p. 162.

Despre: Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2078. Piechocki, Wieslaw, Rumunski slownik Pojec literackich. În : Studia Filozoficzne [Warszawa], nr. 6, 1975, p. 145-152 .

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2079. Popa, Dumitru Radu, Critica ideilor literare. În : Amfiteatru, VIII, nr. 4, 1973,

196

p. 6. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2080. Popescu, Petru, Cărţi, librării, edituri. În : Scînteia tineretului, XXIX, nr. 7414, 21 martie, 1973, p. 1, 2.

Despre: Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973.

2081. Rados, Andreas, O Adrian Marino kai to "Lehiko logotehnikon ideon". În : Nea Synora, nr. 25-26, 1973, p. 279-280.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2082. Raicu, Lucian, Vitalitate polemică. În : România literară, VI, nr. 17, 1973, p. 5. Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973].

2083. Râpeanu, Valeriu, Adrian Marino: Dicţionar de idei literare. Un act de cultură. În : România literară, VI, nr. 17, 1973, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2084. Reichrath, Emmerich, Dokumentiert, argumentiert, kritisch. Der erste Band von Adrian Marinos Lexicon literarischer Begriffe. În : Neuer Weg, XXV, nr. 7486, 1 iunie, 1973, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2085. Rusu, M. N., Adrian Marino: Dicţionar de idei literare, volumul 1, (A-G). În : Cuvîntul nou, VI, nr. 100, 1973.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. 1, (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2086. Rusu, M. N., Dicţionar de idei literare. În : Viaţa studenţească, XVIII, nr. 23, 1973, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2087. Sângeorzan, Zaharia, Critica ideilor literare. În : Cronica, VIII, nr. 22, 1973, p. 5,13.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2088. Taniguchi, Isamu, Dicţionar de idei literare. În : Lumea traducerilor, nr. 4,

197

1982. Despre: Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti,

Editura Eminescu, 1973.

2089. Tatu, Nicolae, Tentaţia şi pericolele eseului. În : Luceafărul , XVI, nr. 31, 1973, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2090. Valentova, Libuse, Dicţionar de terminologie literară (Dictionnaire de terminologie littéraire). În : Philologica Pragensia, nr. 18, 1975, p. 172-173.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

2091. Zappa, Fernando, Dizionario delle idea letterarie di Adrian Marino. În : Cenobio, XXII, nr. 3, Maggio-Giugno, 1973, p. 207-208.

Recenzie [Adrian Marino, Dicţionar de idei literare, vol. I (A-G), Bucureşti, Editura Eminescu, 1973].

1974 Critica ideilor literare 2092. ***, Adrian Marino, Kritik der literarischen Begriffe. Dacia Verlag. În :

Neuer Weg, XXXIX, nr. 5, 1987, p. 4. Semnalarea apariţiei volumului: Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia,

1974.

2093. Andriescu, Alexandru, Adrian Marino: Critica ideilor literare. În : Cronica, X, nr. 4, 1975, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2094. Buduca, Ioan, Ideea literară ca operă. În : Napoca Universitaria, II, nr. 1, 1975, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2095. Călinescu, Alexandru, Adrian Marino - Critica ideilor literare. În : Cahiers roumains d'études littéraires, III, nr. 3, 1975, p. 119-121.

Studiu despre volumul: Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974.

2096. Călinescu, Alexandru, O posibilă poetică generală a literaturii. În : Convorbiri literare, nr. 2, 1975, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2097. Călinescu, Alexandru, Ştiinţa literaturii şi critica. În : România literară, VIII,

198

nr. 38, 1975, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2098. Corbea, Andrei, Despre critica ideilor literare. În : Tribuna României, IV, nr. 60, 1975, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2099. Craia, Sultana, Introducere în critică. În : Luceafărul, XIX, nr. 31, 1976, p. 2. Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2100. Culianu, Ioan Petru, A. Marino, La critique des idées littéraires, trad. du roumain par M. Friedman, "Creuset", Collection dirigée par A. Helbo, Eds. Complexe, Presses Universitarires de France, Bruxelles, 1977. În : Aevum, LIV, nr. 3, 1980, p. 557.

Despre apariţia traducerii în limba franceză a volumului Critica ideilor literare.

2101. Dugneanu, Paul, Construcţie şi rigoare. În : Luceafărul, XVIII, nr. 36, 1975, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2102. Duicu, Serafim, Adrian Marino: Critica ideilor literare. În : Vatra, V, nr. 8, 1975, p. 53.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2103. Duţă, Marcel, Critica ideilor literare. În : România literară, VII, nr. 7, 1974, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2104. Felea, Victor, Adrian Marino. Critica ideilor literare. În : Tribuna, XIX, nr. 5, 1975, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2105. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino. Critica ideilor literare. În : Familia, XI, nr. 5, 1975, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2106. Iorgulescu, Mircea, Adrian Marino II. În : Convorbiri literare, nr. 11, 1975, p. 7, 15.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2107. Iorgulescu, Mircea, Critica în actualitate. În : România literară, VII, nr. 52, 1974, p. 4-5.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2108. Iorgulescu, Mircea, O critică nouă. În : România literară, VIII, nr. 8, 1975, p. 11. Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

199

2109. Itu, Ion, Adrian Marino. Critica nouă. În : Astra, II, nr. 99, 1975, p. 7. Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2110. M.B., Adrian Marino-Critica ideilor literare. În : Forum, XVII, nr. 4, 1975, p. 92. Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2111. Martin, Mircea, Critică şi construcţie. În : Steaua, XXVI, nr. 10, 1975, p. 22. Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2112. Micu, Dumitru, Critica ideilor literare. În : Contemporanul, XXIX, nr. 5, 1975, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2113. Mihăilescu, Florin, Critica şi ideea de sistem. În : Viaţa Românească, XXVIII, nr. 5, 1975, p. 31-34.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2114. Oprescu, Dan, Insatisfacţii în domeniul calităţii. În : Amfiteatru, XI, nr. 7, 1976, p. 326-327.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2115. Reichrath, Emmerich, Wandel und Beständigkeit der Ideen. Adrian Marinos Buch "Kritik der literarischen Begriffe". În : Neuer Weg, XXVII, nr. 8050, 29 martie, 1975, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2116. Spăriosu, M., Adrian Marino: Critica ideilor literare. În : Southern Europe, nr. 7, 1980, p. 117.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2117. Tomuş, Mircea, Adrian Marino. Critica ideilor literare. În : Transilvania, VII, nr. 12, 1974, p. 32-33.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2118. Ungureanu, Cornel, Adrian Marino. Critica ideilor literare. În : Orizont, XXVI, nr. 2, 1975, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2119. Zavati-Gardner, Mariana, Adrian Marino: critica ideilor literare. În : Dialog , nr. 3-4, 1975, p. 8-9.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

2120. Zărnescu, Narcis, Adrian Marino, Critica ideilor literare (La critique des idées littéraires), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1974, 428 p. În : Synthesis, III, 1976, p. 269-271.

200

Recenzie.

2121. Zărnescu, Narcis, Critica ideilor literare (1976). În : Synthesis, III, 1976, p. 269-271.

Recenzie [Adrian Marino, Critica ideilor literare, Cluj-Napoca, Dacia, 1974].

1974 ¡Olé! España 2122. Coroiu, Constantin, Adrian Marino: ¡Olé! España. În : Convorbiri literare,

nr. 7, 1974, p. 7. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! Espańa, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2123. Enescu, Radu, "Last but not least". Călătorie de consum sau itinerar spiritual. În : Familia, X, nr. 9, 1974, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2124. Kántor, Lajos, Otthon és idegeben. Adrian Marino és Csoóri Sandor könyveiről. În : Valóság, XVIII, nr. 3, 1975, p. 105-108.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2125. Munteanu, Aurel Dragoş, Cartea de călătorie (I). În : Luceafărul , XXVII, nr. 13, 1984, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2126. Popescu, Titu, Memorialul eseistic - varianta calitativă a reportajului. În : Transilvania, VI, nr. 2, 1977, p. 30-31.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2127. Sasu, Aurel, Literatura de investigare. În : Echinox, VI, nr. 11-12, 1974, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2128. Sângeorzan, Zaharia, Călătorind, călătorind... În : Cronica , IX, nr. 29, 1974, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2129. Simion, Eugen, Literatura de călătorie. În : Luceafărul, XVIII, nr. 50, 1975, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2130. Taşcu, Valentin, Adrian Marino - ¡Olé! Espańa. În : Făclia, XXX, nr. 8604, 14 iulie, 1974, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2131. Taşcu, Valentin, Adrian Marino: ¡Olé! Espańa. Un libro rumano sobre Espańa. În : SUR [Malaga], XXXVIII, nr. 11353, 1974, p. 30.

201

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2132. Titel, Sorin, Călătoriile unui critic. În : România literară, VII, nr. 27, 1974, p. 10. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2133. Turtureanu, Nicolae, Călătoria - "ca îndoială metodică". În : Cronica, XI, nr. 33, 1976, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2134. Ungheanu, Mihai, Camil Petrescu: Rapid-Constantinopol-Bioram; Adrian Marino: Olé! Espańa. În : Luceafărul, XVII, nr. 26, 1974, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2135. Ungureanu, Cornel, Cărţi de călătorie: Adrian Marino: ¡Olé! Espańa. În : Orizont, XXV, nr. 26, 1974, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2136. Velea, Dumitru, ¡Olé! Espańa. În : Ramuri, XI, nr. 10, 1974, p. 11. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2137. Vlad, Ion, Disciplina interioară a călătoriei. În : Tribuna, XVIII, nr. 29, 1974, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

2138. Zărnescu, Narcis, Un fals jurnal de călătorie. În : Viaţa Românească, XXVII, nr. 9, 1974, p. 59-60.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, Bucureşti, Editura Eminescu, 1974].

1976 Carnete europene 2139. Alexandrescu, Sorin, Taking a view of Europe: Adrian Marino. În :

International Journal of Rumanian Studies [Tübingen], II, nr. 3/4, 1980, p. 117-121.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2140. Andriescu, Alexandru, Adrian Marino: Carnete europene. În : Cronica, XI, nr. 45, 1976, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2141. Băileşteanu, Fănuş, Tensiunea intelectuală a "călătoriei". În : Steaua, XXVII, nr. 11, 1976, p. 43.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

202

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2142. Buduca, Ioan, Carnete europene. În : Amfiteatru, IX, nr. 12, 1976, p. 387. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2143. Coman, Mihai, Orizonturi spirituale. În : Luceafărul, XX, nr. 33, 1977, p. 3, 6. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2144. Condurache, Val, Anul literar 1976. În : Convorbiri literare, nr. 1, 1977, p. 7. Printre apariţiile editoriale ale anului 1976 este semnalat şi volumul: Carnete

europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976.

2145. Condurache, Val, Călătorie în jurul camerei... În : Convorbiri literare, nr. 3, 1977, p. 14-15.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2146. Constantin, P., Carnete europene. În : Convorbiri literare, nr. 1, 1977, p. 12. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2147. Faifer, Florin, Călătoria ca explorare. În : Amfiteatru, XIX, nr. 3, 1985, p. 5. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2148. Grigurcu, Gheorghe, Carnete europene. În : Ateneu, XIV, nr. 2, 1977, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2149. H.H.F., Adrian Marino: Carnete europene, însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975 (Aufzeichnungen aus Europa). În : Neue Literatur, XXVIII, nr. 8, 1977, p. 119.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2150. Iorgulescu, Mircea, Anul literar 1976. În : Ramuri, XIII, nr. 12, 1976, p. 1, 15. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2151. Iorgulescu, Mircea, Un "jurnal european". În : România literară, IX, nr. 45, 1976, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

203

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2152. Manu, Emil, Adrian Marino: Carnete europene. În : Săptămîna culturală a capitalei, nr. 309, 1976, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976.

2153. Marcoş, Ion, Călătorie şi confesiune. În : Tribuna, XX, nr. 44, 1976, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2154. Marosi, Péter, Tudós - e vagy esszéista Adrian Marino. În : Utunk, XXXI, nr. 43, 1976, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2155. Martin, Aurel, Pe meridiane spirituale. În : România liberă, XXXIV, nr. 9997, 15 decembrie, 1976, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2156. Micu, Dumitru, Cărţi de călătorie. În : Contemporanul, XXXI, nr. 2, 1977, p. 10. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2157. Mihai, Virgil, Mai mult decît un jurnal. În : Tribuna, XXI, nr. 9, 1977, p. 7. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2158. Paleologu, Al., Adrian Marino călător în Europa. În : Viaţa Românească, XXX, nr. 1, 1977, p. 48-50.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2159. Popa, Dumitru Radu, Adrian Marino: Carnete europene. În : Tribuna României, VI, nr. 107, 1977, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2160. Popescu, Titu, Călătorind, călătorind... În : Transilvania, V, nr. 12, 1976, p. 31-32.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2161. Săplăcan, Radu, Adrian Marino: Carnete europene. În : Echinox, VIII, nr.

204

11-12, 1976, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele

făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2162. Stavilă, Andrei, Infidel jurnal de călătorie. În : Convorbiri literare, nr. 9, 2005, p. 118.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2163. Taşcu, Valentin, Adrian Marino, Carnete europene. În : Familia, XII, nr. 12, 1976, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2164. Taşcu, Valentin, Adrian Marino: Carnete europene. În : Făclia, XXXIII, nr. 9397, 10 februarie, 1977, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

2165. Ungureanu, Cornel, Adrian Marino, Carnete europene. În : Orizont, XXVII, nr. 45, 1976, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Carnete europene. "Însemnare a călătoriei mele făcută în anii 1969-1975", Cluj-Napoca, Dacia, 1976].

1976 Kritik der literarischen Begriffe 2166. Anger, Horst, Notwendige Entwirrung Versuscht. Zu: Adrian Marino "

Kritik der literarischen Begriffe", Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1976. În : Karpaten Rundschau, X, nr. 16, 1977, p. 4-5.

Recenzie [Adrian Marino, Kritik der literarischen Begriffe, Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1976].

2167. Bormann, Alexander von, Marino, Adrian: Kritik der literarischen Begriffe (Critica ideilor literare. Ubers von Bernd Kolf.) Cluj-Napoca: Dacia Vlg 1976. 476 S. 8 Pp. În : Germanistik. Internationales Referatenorgan mit bibliographischen Hinweisen [Amsterdam], XX, nr. 4, 1979, p. 690-691.

Despre traducerea în germană a volumului: Critica ideilor literare.

2168. Bormann, Alexander von, Marino, Adrian: Kritik der literarischen Begriffe (Critica ideilor literare. Ubers von Bernd Kolf.) Cluj-Napoca: Dacia Vlg 1976. 476 S. 8 Pp. În : New International Journal, nr. 1, 1979, p. 42.

Recenzie.

205

2169. Foulkes, A. P., Adrian Marino, Kritik der literarischen Begriffe, Cluj-Napoca, Dacia Verlag, 1976. Translated from the Rumanian by Bernd Kolf. Pp. 479. În : Journal of Literary Semantics, VIII, nr. 2, 1979, p. 130-131.

Despre apariţia în limba germană a volumului Critica ideilor literare.

2170. Foulkes, A. P., Adrian Marino, Kritik der literarischen Begriffe, Cluj-Napoca, Dacia Verlag, 1976. Translated from the Rumanian by Bernd Kolf. Pp. 479. În : New International Journal, nr. 1, 1979, p. 41.

Recenzie.

2171. Ruprecht, H.-G., Adrian Marino. Kritik der literarischen Begriffe. Aus dem Rumanischen ubersetzt von B. Kolf. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1976. Pp. 478. În : Canadian Review of Comparative Literature / Revue Canadienne de Littérature comparée [Alberts], V, nr. 3, Fall/Automne, 1978, p. 360-367.

Despre traducerea în limba germană a volumului: Critica ideilor literare.

2172. Skwarczynska, Stefania, Adrian Marino, Kritik der literarischen Begriffe, Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1976, ss. 479. În : Zagadnienia rodzajów - literackich [Les Problemes des genres littéraires], XXIII, nr. 2, 1980, p. 90-95.

Recenzie.

1977 La critique des idées littéraires 2173. ***, Adrian Marino editat la Bruxelles. În : Contemporanul, XXXII, nr. 29,

1978, p. 11. Semnalarea apariţiei volumului: La critique des idées littéraires, Bruxelles:

Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977.

2174. ***, Adrian Marino. La critique des idées littéraires. În : România literară, XI, nr. 27, 1978, p. 23.

Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977.

2175. ***, La critique des idées littéraires de Adrian Marino. În : Degrés, nr. 17, 1979. Semnalarea apariţiei în traducere franceză a volumului: La critique des idées

littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977.

2176. Cesbron, G., Adrian Marino, La critique des idées littéraires, traduit du roumain par Manole Friedman, Editions Complexe, 1977, Un vol. 15,5x23 de 428 p. În : Revue d'histoire littéraire de la France, LXXX, nr. 4, 1980, p. 664-666.

Recenzie.

206

2177. Cesbron, G., Adrian Marino, La critique des idées littéraires, traduit du roumain par Manole Friedman, Editions Complexe, 1977, Un vol. 15,5x23 de 428 p. În : New International Journal, nr. 1, 1980, p. 39-40.

Recenzie.

2178. Decker, Jacques de, Radar, Helbo, Marino. L'esprit libre souffle encore. În : Le soir, 6 septembre, 1978, p. 20.

2179. Étiemble, René, Adrian Marino: La critique des idées littéraires, Bruxelles, Editions Complexe, distribution P.U.F., 1977. În : La Nouvelle Revue Française [Paris], nr. 312, 1979, p. 113-117.

Recenzie.

2180. Étiemble, René, La critique des idées littéraires. În : New International Journal, nr. 1, 1979, p. 34-37.

Recenzie [Adrian Marino, La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977].

2181. Machado, Alvaro Manuel, Adrian Marino e (l)a critica das ideias literarias. În : Colóquio / Letras, nr. 60, 1981, p. 71-72.

Semnalarea apariţiei volumului: La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977.

2182. Machado, Alvaro Manuel, [Adrian Marino e la critica das ideias literarias]. În : New International Journal, nr. 1, 1981, p. 38.

Recenzie.

2183. Oster, Daniel, La critique des idées littéraires d'Adrian Marino. În : Les Nouvelles Littéraires [Paris], LVI, nr. 2643, 6-13 juillet, 1978, p. 25.

Semnalarea apariţiei volumului: La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977.

2184. Popescu, Dumitru Radu, Adrian Marino în ediţie franceză. În : Tribuna României, VII, nr. 141, 1978, p. 12.

Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977.

2185. R.A., Adrian Marino. La critique des idées littéraires. trad. du roumain par Manole Friedman. În : Association internationale des critiques littéraires, nr. 14, 1979.

Semnalarea apariţiei volumului: La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977. Cel care semnează cu iniţialele R.A. ar putea fi: Robert André.

2186. Serrano, Luis Velez ; Barras, Nicolas, Adrian Marino, La critique des idées

207

littéraires, Bruxelles, Presses Universitaires de France, Ed. Complexe, 1977. În : Hispanoamerica, VIII, nr. 23-24, 1979, p. 175-177.

Semnalarea apariţiei volumului tradus în limba franceză: La critique des idées littéraires.

2187. Serrano, Luis Velez ; Barras, Nicolas, Adrian Marino, La critique des idées littéraires, Bruxelles, Presses Universitaires de France, Ed. Complexe, 1977. Traduction du roumain au francais par Manole Friedman. În : New International Journal, nr. 1, 1979, p. 37-38.

Recenzie.

2188. T.P., "Critica ideilor literare" în limba franceză. În : Transilvania, VII, nr. 8, 1978, p. 30-31.

Despre traducerea în franceză a volumului: Critica ideilor literare.

2189. Vlaeminckx, Jean-Michel, A la recherche de la critique perdue. Si vous voulez comprendre la littérature moderne, lisez-la. Si vous ne voulez rien comprendre, lisez les critiques. Entretien avec André Helbo. În : Complexe, nr. 1, 1978, p. 3.

Se discută şi despre: Adrian Marino, La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions Complexe, Paris: PUF, 1977.

1978 Prezenţe româneşti şi realităţi europene 2190. ***, Aspectos da nossa regiao vistos por escritor romeno. În : Região de

Leiria [Leiria], 6 ianuarie, 1979, Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2191. ***, A cultura portuguesa sob a prisma dum escritor romeno. În : Colóquio / Letras, nr. 47, 1979.

Semnalarea apariţiei volumului: Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978. Volumul conţine şi impresii despre Portugalia.

2192. Angheluş, Ion Alex., Adrian Marino: Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual. În : Cronica, XIII, nr. 12, 1978, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2193. Avram, Vasile, Orgoliu intelectual. În : Transilvania, VII, nr. 12, 1978, p. 26. Despre: Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978.

208

2194. B.D., Itinerar european. În : Argeş, XIII, nr. 4, 1978, p. 12. Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2195. Bertea, Mircea, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. În : Filobiblon. Foaia literară a cenaclului N. Labiş, trimestrul IV, 1978, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2196. Carjaliu, Simona, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Présences roumaines et réalités européennes. În : Livres roumains, nr. 1, 1979.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2197. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino. Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Bucharest. Albatros. 1978. 362 pages. În : World Literature Today. A Literary Quarterly of the University of Oklahoma, Winter, 1980, p. 93.

Recenzie.

2198. Coelho, Jancino do Prado, A cultura portuguesa sob a prisma dum escritor romeno. În : Colóquio / Letras, nr. 42, 1979, p. 102.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2199. Condeescu, Dan Alexandru, Le journal d'une victoire morale. În : Revue Roumaine, XXXIII, nr. 2, 1979, p. 163-166.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2200. Constantinescu, I., Prezenţe româneşti şi realităţi europene. În : Ateneu, XV, nr. 4, 1978, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2201. Corbea, Andrei, Adrian Marino. Prezenţe româneşti şi realităţi europene. În : Tribuna României, VIII, nr. 149, 1979, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2202. Corbea, Andrei, Un jurnal intelectual. În : Convorbiri literare, nr. 12, 1978, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2203. Dumitrache, Constantin, Jurnalul ca pretext. În : Ramuri, XVI, nr. 6, 1979, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

209

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2204. Duţu, Alexandru, Dialogul real al culturilor. În : Luceafărul, XXII, nr. 6, 1979, p. 1,8.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2205. Felea, Victor, Adrian Marino - între critică şi jurnalul intelectual. În : Tribuna, XXII, nr. 51, 1978, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2206. Holban, Ioan, Despre un anume fel de a călători. În : Convorbiri literare, nr. 12, 1978, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2207. Kleininger, Thomas, Adrian Marino - Kritik der literarischen Begriffe. Aus dem Rumänischen übersetzt von Bernd Kolf. În : Cahiers roumains d'études littéraires, VI, nr. 1, 1978, p. 119-121.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2208. Leonte, Liviu, Prezenţa intelectuală. În : Cronica, XIV, nr. 3, 1979, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2209. Manolescu, Nicolae, Călătoria la români. În : România literară, XV, nr. 30, 1982, p. 9.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2210. Manu, Emil, Un jurnal intelectual. În : Săptămîna culturală a capitalei, nr. 414, 1978, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2211. Marosi, Péter, [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene]. În : Utunk, XXXIII, nr. 42, 1978, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2212. Micu, Dumitru, Adrian Marino. Prezenţe românesti şi realităţi europene. În : Scînteia, XLVII, nr. 11238, 1978, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

210

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2213. Paira Boleo, Manuel de, Adrian Marino - Legături literare româno-portugheze. În : Revista portuguesa de filologia, XVII, nr. I-II, 1975-1978, p. 1059.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2214. Perdigao, Daniel, Portugal na literatura romena: recuperar o tempo perdito. În : Portugal hoje, 10 Janeiro, 1982.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2215. Popa, Dumitru Radu, Le voyage - formation et information. În : Revue Roumaine, XXXV, nr. 9, 1981, p. 119-122.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2216. Schober, Rita, [Prezenţe româneşti şi realităţi europene]. În : Beiträge zur romanishen Philologie [Berlin], nr. 2, 1977, p. 351-354.

Despre volumul: Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978.

2217. Spiridon, Monica, De sus, din cerul ideilor. În : Viaţa Românească, LXXXVII, nr. 6-7, 1992, p. 135-138.

Despre libertatea călătoriei şi a libertăţii de spirit.

2218. Szilágyi, Júlia, Adrian Marino: Prezenţe româneşti şi realităţi europene. În : Korunk, XXXVIII, nr. 1-2, 1979, p. 144-145.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2219. Ştefănescu, Alex., Expediţii intelectuale. În : Viaţa Românească, XXXII, nr. 1, 1979, p. 49-51.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2220. Titel, Sorin, Un intelectual român în Europa. În : România literară, XI, nr. 47, 1978, p. 11.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2221. Vasile, Marian, Autenticitatea confruntărilor culturale. În : Luceafărul, XXII, nr. 43, 1979, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal

211

intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

2222. Verzea, Ileana, Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Editura Albatros, 1978, 366 p. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXVIII, nr. 1, 1979, p. 139-140.

Recenzie.

2223. Zamfir, Mihai, Adrian Marino printre portughezi. În : Viaţa Românească, LXXXII, nr. 12, 1982, p. 90-91.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Bucureşti, Albatros, 1978].

1979 Bevezetés az irodalomkritikába 2224. Egyed, Péter, A tizedik múzsa tana [Ce ne învaţă a zecea muză]. În : Korunk,

XL, nr. 7-8, 1981, p. 548-551. Recenzie [Adrian Marino, Bevezetés az irodalomkritikába/Introducere în

critica literară, Bukarest, Kriterion, 1979].

2225. Rácz, Győző, Kritika es megismerés. Egy kritikaelmélet ontologiája es gnoszeologiája [Critică şi cunoaştere. Ontologia şi gnoseologia unei teorii critice]. În : Utunk, XXXIV, nr. 50, 1979, p. 2-3.

Despre: Adrian Marino, Bevezetés az irodalomkritikába/Introducere în critica literară, Bukarest, Kriterion, 1979.

1980 Hermeneutica lui Mircea Eliade 2226. ***, Critica. În : Transilvania, IX, nr. 5, 1980, p. 54-55. Despre: Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia,

1980.

2227. ***, Eveniment editorial. În : Flacăra, XXIX, nr. 12, 1980, p. 21. Semnalarea apariţiei volumului: Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-

Napoca, Dacia, 1980.

2228. Anghelescu, Mircea, Mircea Eliade: o perspectivă metodologică. În : Contemporanul, XXXIV, nr. 25, 1980, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2229. Ardelean, Florian, Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Echinox, XIII, nr. 8-

212

9, 1981, p. 9. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca,

Dacia, 1980].

2230. Braga, Mircea, Stratificări ale hermeneuticii. În : Transilvania, IX, nr. 6, 1980, p. 66.

Despre: Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980.

2231. Brumaru, Aurel Ion, Argumente la o hermeneutică. În : Astra, XVI, nr. 3, 1981, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2232. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca: Dacia, 1980, Pp. 478. În : Mioriţa. A Journal of Romanian Studies [Rochester, USA], IV, nr. 1, 1980, p. 69.

Semnalarea apariţiei volumului: Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980.

2233. Călinescu, Alexandru, De la Eliade la Adrian Marino sau proba labirintului. În : Convorbiri literare, nr. 5, 1980, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2234. Căprariu, Al., La Roma, cu Mircea Eliade. În : Flacără pentru minte, inimă şi literatură, nr. 4, 1982, p. 17, 20.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2235. Cândroveanu, Hristu, Ecrivains roumains d'aujourd'hui : Adrian Marino. În : Livres Roumains, nr. 4, 1980, p. 26.

Despre: Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980.

2236. Cândroveanu, Hristu, Romanian writers of today : Adrian Marino. În : Romanian Books, nr. 4, 1980, p. 26.

Prezentarea volumului: Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980.

2237. Cândroveanu, Hristu, Rumänische Schriftsteller heute : Adrian Marino. În : Rumänische Büches, nr. 4, 1980, p. 26.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

213

2238. Cândroveanu, Hristu, Rumînskie pisateli naşîh dnei : Adrian Marino. În : Rumynskie knigi, nr. 4, 1980, p. 26.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2239. Constantinescu, Dumitru, Adrian Marino: Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Flacăra, XXIX, nr. 16, 1980, p. 17.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2240. Constantinescu, I., Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Ateneu, XVIII, nr. 1, 1981, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2241. Corbea, Andrei, Hermeneutică şi cultură. În : Amfiteatru, XV, nr. 7, 1980, p. 10. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca,

Dacia, 1980].

2242. Culianu, Ioan Petru, A. Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Dacia, Cluj-Napoca, 1980. În : Aevum, LIV, nr. 3, 1980, p. 541-543.

Recenzie.

2243. Danciu, Maxim I., Mircea Eliade. În : Transilvania, IX, nr. 6, 1980, p. 64-65. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca,

Dacia, 1980].

2244. Dumitrache, Constantin, Hermeneutică şi modernitate. În : Ramuri, XVII, nr. 7, 1980, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2245. Fanache, V., Hermeneutica lui Adrian Marino. În : Steaua, XXXI, nr. 7, 1980, p. 28.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2246. George, Sergiu Al., Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Limbă şi literatură, nr. 1, 1981, p. 158-161.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2247. George, Sergiu Al., Hermeneutica între artă şi ştiinţă la Mircea Eliade. În : Viaţa Românească, XXXIV, nr. 6, 1981, p. 80-81.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca,

214

Dacia, 1980].

2248. Gyimesi, Éva Cs., Homo semnificans. În : Utunk, XXXV, nr. 19, 1980, p. 2. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca,

Dacia, 1980].

2249. Handoca, Mircea, Mircea Eliade teoretician al romanului. În : Steaua, XXXI, nr. 9, 1981, p. 16-18.

Despre: Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980.

2250. Ianovici, Sorina, Argument pentru o lectură. În : Orizont, XXXII, nr. 25, 1981, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2251. Iliescu, Adriana, Sisteme de lectură. În : România liberă, XXXVIII, nr. 11047, 5 mai, 1980, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2252. Leonte, Liviu, Un studiu de şi despre hermeneutică . În : Cronica, XV, nr. 17, 1980, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2253. Marcea, Pompiliu, Un roman de idei. În : Luceafărul, XXIV, nr. 8, 1981, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca,

Dacia, 1980].

2254. Michelson, Paul E., Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade (Cluj: Editura Dacia, 1980), 478 pp. În : Newsletter. American Association for Southest European Studies, nr. 20, September, 1981.

Recenzie.

2255. Mielcescu, Doru, Mircea Eliade's hermeneutics. În : Tribuna României, X, nr. 208, 1981, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2256. Păun, Octav, Mircea Eliade - exeget al culturii populare. În : Luceafărul, XXXVII, nr. 5, 1994, p. 21.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

215

2257. Perry, Thomas Amherst, Adrian Marino. Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980, 478 pages. În : World Literature Today. A Literary Quarterly of the University of Oklahoma, Winter, 1981, p. 88.

Recenzie.

2258. Petru, Cristian, Observaţii la o "hermeneutică a hermeneuticii lui Mircea Eliade". În : Revista de filozofie, XXVIII, nr. 1, 1981, p. 107-112.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2259. Săplăcan, Radu, Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Tribuna, XXIV, nr. 22, 1980, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2260. Sângeorzan, Zaharia, Hermeneutica sau critica literară . În : Cronica, XV, nr. 17, 1980, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2261. Stănescu, C., Adrian Marino: L'herméneutique de Mircea Eliade. În : Actualités roumaines, III, nr. 22, 1980, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino: L'herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981].

2262. Ştefănescu, Alex., O hermeneutică a hermeneuticii. În : România literară, XIII, nr. 16, 1980, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2263. Szőcs István, Beavatások - beavatkozások ("Iniţieri-iniţiative"). În : Utunk, XXXV, nr. 37, 1980, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2264. Ungheanu, Mihai, Adrian Marino: Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Luceafărul, XXIII, nr. 15, 1980, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2265. Vaida, Mircea, Adrian Marino: Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Tribuna, XXIV, nr. 24, 1980, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

2266. Zărnescu, Narcis, Hermeneutica lui Adrian Marino. În : Viaţa Românească,

216

XXXIV, nr. 9, 1981, p. 84-85. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca,

Dacia, 1980].

2267. Zub, Alexandru, Hermeneutica lui Mircea Eliade. În : Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie "A.D.Xenopol", Iaşi, XVIII, 1981, p. 741.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, Dacia, 1980].

1981 L'herméneutique de Mircea Eliade 2268. ***, Adrian Marino, L'herméneutique de Mircea Eliade. În : Revue.

Association Internationale des Critiques Littéraires, nr. 20, 1981, p. 22. Semnalare a apariţiei în limba franceză a volumului: L'herméneutique de

Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981.

2269. Bayard, Pierre, Adrian Marino: L'herméneutique de Mircea Eliade. În : La Nouvelle Revue Française [Paris], nr. 334, 1981, p. 138-140.

Recenzie [Adrian Marino, L'herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1980].

2270. Buchanan, James, L'herméneutique de Mircea Eliade. În : Religious Studies Review, IX, nr. 1, 1983, p. 22-24.

Recenzie [Adrian Marino, L'Herméneutique de Mircea Eliade, traduit du roumain par Jean Gouillard, Paris, Gallimard, 1981].

2271. Casanova, Nicole, Mircea Eliade. Un nouvel humanisme a l'échelle mondiale. În : Le Quotidien de Paris, 17 Juin, 1981, p. 35.

Recenzie [Adrian Marino, L'Herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981].

2272. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino. L'herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981. În : Dialogue, nr. 7, 1981, p. 154-155.

Recenzie.

2273. Călinescu, Alexandru, O premieră absolută. În : Cronica, XVI, nr. 27, 1981, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, L'Herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981].

2274. Corniş-Pop, Marcel, L'Herméneutique de Mircea Eliade. În : Canadian Review of Comparative Literature / Revue Canadienne de Littérature comparée [Alberts], XIV, nr. 2, Summer/Été, 1987, p. 312-314.

217

Recenzie [Adrian Marino, L'Herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981].

2275. Mielcescu, Doru, Hermeneutica lui Eliade. În : Tribuna României, X, nr. 208, 1981.

Recenzie [Adrian Marino, L'Herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981].

2276. Montrémy, Jean-Maurice de, Mircea Eliade, le mode et la littérature: "l'hommo religiosus" contre les systèmes. În : La Croix, 4-5 Avril, 1981, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, L'Hermeneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981].

2277. Montrémy, Jean-Maurice de, Une exégese laique. Un entretien avec Adrian Marino. În : La Croix, 4-5 Avril, 1981, p. 10.

Interviu cu Adrian Marino pe marginea apariţiei în franceză a volumului: L'herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981.

2278. Olson, Carl, The Fore-structure of Eliade's hermeneutics. În : Philosophy Today, XXXII, nr. 1-4, 1988, p. 43-57.

Recenzie [Adrian Marino, L'Herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981].

2279. Roux, Jean Paul, Adrian Marino, L'herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981, in 8 ecu., 424 p. În : Revue de l'Histoire des Religions, nr. 4, 1982, p. 434.

Recenzie.

2280. Roux, Jean Paul, Adrian Marino, L'herméneutique de Mircea Eliade, Paris, Gallimard, 1981, in 8 ecu., 424 p. În : New International Journal, nr. 1, 1982, p. 33.

Recenzie.

2281. Schoeck, R. J., L'herméneutique de Mircea Eliade. By Adrian Marino. Traduit du Roumain par Jean Gouillard, Paris: Gallimard, 1981, 421 pages. În : Clio, XII, nr. 3, 1983, p. 301-305.

Recenzie.

2282. Sullivan, Lawrence E., Marino, Adrian, L'herméneutique de Mircea Eliade. Translated from Romanian by Jean Gouillard, Paris, Gallimard, 1981. În : The Journal of Religion, LXII, nr. 3, 1982, p. 324-326.

Recenzie.

2283. Vlad, Ion, Construction hérmeneutique et histoire des concepts. În :

218

Transylvanian Review, V, nr. 4, Winter, 1996, p. 83-93. Studiu despre volumul: Adrian Marino, L'Herméneutique de Mircea Eliade,

Paris, Gallimard, 1980.

1982 Étiemble ou le comparatisme militant 2284. ***, Adrian Marino. Étiemble ou le comparatisme militant. În : La

Quinzaine littéraire, nr. 371, 1982, p. 30. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme

militant, Paris, Gallimard, 1982.

2285. ***, Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant. În : Bulletin Critique du Livre Français, CDXLII, octobre, 1982, p. 1355.

Semnalarea apariţiei volumului: Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982.

2286. André, Robert, Étiemble et le comparatisme militant. A. Marino. În : Association internationale des critiques littéraires, nr. 22, 1982, p. 14.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2287. Angheluş, Ion Alex., Vocaţia comparatismului militant. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1982, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2288. Braga, Mircea, În orizontul comparatismului. În : Transilvania, XII, nr. 3, 1983, p. 35-36.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2289. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino. Étiemble ou le comparatisme militant. Paris: Gallimard, 1982, 261 pages. În : World Literature Today. A Literary Quarterly of the University of Oklahoma, Spring, 1983, p. 358.

Recenzie.

2290. Clementin, Jean, Le vieil homme et la terre. În : Le Canard Enchaîné [Paris], 18 août, 1982.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2291. Cristea, Mihaela, Adrian Marino at Gallimard. În : Lumea, XX, nr. 40, 1982, p. 29.

219

Notă despre publicarea în franceză a volumului: Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982.

2292. Cristea, Mihaela, Adrian Marino aux editions Gallimard. În : Lumea, XX, nr. 40, 1982, p. 29.

Notă despre publicarea în franceză a volumului: Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982.

2293. Duţu, Alexandru, Comparatismul militant. În : România literară, XV, nr. 26, 1982, p. 19.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2294. Enckell, Pierre, Étiemble ou le comparatisme militant d' Adrian Marino. În : Les Nouvelles Littéraires [Paris], LX, 16-23 juin, 1982, p. 32.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2295. Étiemble, René, Droit de reponse. În : Les Nouvelles Littéraires [Paris], LX, 5-18 août, 1982.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2296. Fanache, Vasile, Comparatismul militant. În : Steaua, nr. 11, 1982, p. 49. Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris,

Gallimard, 1982].

2297. Ferney, Frederic, Un voyageur sans doctrine. În : Le Nouvel Observateur, 28 août, 1982, p. 59.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2298. Franck, Jacques, Étiemble ou le comparatisme militant. În : La Libre Belgique, 8 août, 1982.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2299. Froment-Meurice, Marc, Étiemble: Quelques essais de littérature universelle ; Adrian Marino: Étiemble ou le comparatisme militant. În : La Nouvelle Revue Française [Paris], septembre, 1982, p. 122-125.

2300. Galey, Matthieu, Étiemble l'hérétique. În : L'Express, nr. 1621, 6 août, 1982, p. 20-21.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

220

2301. Gesteiger, Manfred, Un pamphlet érudit venu de l'Est. În : Gazette de Lausanne. Samedi littéraire, 7 août, 1982.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2302. Guissard, Lucien, Un tour du monde des littératures. În : La Croix, 29-30 mai, 1982,

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2303. Haroche, Charles, Étiemble: un clerc qui n'a pas trahi. În : Cahiers du communisme, juillet-août, 1982, p. 98-105.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2304. Iotti, Gianni, Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982, pp. 259. În : Rivista di Letterature moderne e comparate [Pisa], XXXVII, nr. 2, 1984, p. 171-173.

Recenzie.

2305. Marchand, José Jean, Le charme d'Étiemble. În : La Quinzaine littéraire, 1-15 Février, 1983.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2306. Martin, Isabelle, "C'est dur, la culture !". În : Journal de Genève, 15 juin, 1982.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2307. Nissim, L., A. Marino, Le comparatisme militant d'Étiemble in "La Nouvelle Revue Française" n. 315, 1er avril 1979, pp. 44-67. În : Studi Francesi, XXIV, Gennaio-Aprile, 1980, p. 198-199.

Recenzie.

2308. Peyre, Henri, Adrian Marino. Étiemble ou le comparatisme militant. Paris: Gallimard, "Les Essais" CCXX, 1982, 259 pages. FF 83.00. În : Yearbook of Comparative and General Literature, nr. 31, 1982, p. 150-151.

Recenzie.

2309. Poirot-Delpech, Bertrand, Le comparatisme est-il un humanisme? În : Le Monde, XXXIX, 16 juillet, 1982, p. 11-12.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

221

2310. Richard, Lionel, Adrian Marino: Étiemble ou le comparatisme militant. În : Europe, LXI, nr. 650-651, 1983, p. 209-210.

Recenzie [Adrian Marino: Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2311. Weightman, John, Aspiring to the universal. În : Times Literary Supplement, December 10, 1982, p. 1369-1370.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

2312. Zamfir, Mihai, "L'honnête homme" al secolului XXI. În : România literară, XVI, nr. 25, 1983, p. 19.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982].

1982 Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres 2313. Angheluş, Ion Alex., Un demers comparatist. În : Cronica, XVIII, nr. 21,

1983, p. 8. Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales.

Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2314. Behring, Eva, Marino, Adrian - Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres. Bucharest: Ed. Ştiintifică şi Enciclopedică, 1982, 225 s. În : Allgemeine und Vergleichende Literaturgeschichte, nr. 4, 1984, p. 551-552.

Recenzie.

2315. Benedetto, Enzo, Futurismo e Romania. În : Futurismo - Oggi [Roma], XV, nr. 1-2, 1983, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2316. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino. Littérature Roumaine. Littérature Occidentales. În : Mioriţa. A Journal of Romanian Studies [Rochester, USA], IX, nr. 1-2, 1985, p. 88.

Notă despre volumul: Littérature Roumaine. Littérature Occidentales. Rencontres, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.

2317. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino. Littérature roumaine. Littératures occidentales, Bucharest, Editura Ştiintifică şi Enciclopedică, 1982, 226 pages. În : World Literature Today. A literary Quarterly of the University of Oklahoma, Summer, 1983, p. 447.

Recenzie.

222

2318. Corbea, Andrei, Literatura română în context european. În : Tribuna României, XII, nr. 242, 1983.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2319. Corbea, Andrei, Romanian Literature in European Context. În : Tribuna României, XII, nr. 242, 1983.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2320. Corniş- Pop, Marcel, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres. În : Canadian Review of Comparative Literature / Revue Canadienne de Littérature comparée [Alberts], XIV, nr. 2, Summer/Eté, 1987, p. 312-314.

Recenzie.

2321. Duţu, Alexandru, Confluenţe şi conexiuni culturale. În : România literară, XVI, nr. 8, 1983, p. 24.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2322. Ferrua, Pietro, A. Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres. Bucharest, Editura Ştiintifică şi Enciclopedică, 1982. În : Berenice, V, nr. 10, 1984, p. 440-441.

Recenzie.

2323. Gregori, Ilina, Marino, Adrian: Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres. Traduction par Annie Bentoiu, Bucharest: Ed. Ştiintifică şi Enciclopedică, 1982, 226 s. În : Südost Forshungen, XLIII, 1984, p. 510-513.

Recenzie.

2324. Poantă, Petru, Adrian Marino: Littérature roumaine - Littératures occidentales. În : Tribuna, XXVII, nr. 20, 1983, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2325. Popa, Mircea, Adrian Marino şi problemele actuale ale comparativismului. În : Orizont, XXXIV, nr. 19, 1983, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2326. Silvestri, Artur, Le critic des idées littéraires. În : Actualités roumaines, VI, nr. 25, 1983, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales.

223

Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2327. Silvestri, Artur, Teorie şi practică. În : Luceafărul, XXV, nr. 52, 1982, p. 3. Despre: Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales.

Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.

2328. Spiridon, Monica, Mic organon pentru uzul comparatistului. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXI, nr. 1, 1983.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2329. Zappa, Fernando, L' Occidente letterario in Romania. În : Corriere del Ticino, XCII, nr. 47, 1983, p. 30.

Recenzie [Adrian Marino, Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981].

2330. Zub, Alexandru, Adrian Marino, Littérature roumaine - littératures occidentales. Traduction par Annie Bentoiu, Bucharest, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982, 227 p. În : Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie "A.D.Xenopol", Iaşi, XXIII, nr. 2, 1986, p. 1054.

Recenzie.

1984 Les Avant-Gardes Littéraires au XXe siècle (vol. colectiv) 2331. Benn, Stephen, Les Avant-Gardes au XXe siècle. În : Comparative Criticism,

VII, 1985, p. 264-278. Recenzie la volumul: Les Avant-Gardes au XXe siècle, Publicat de către

"Centre d' étude des avant-gardes littéraires de l'Université de Bruxelles", 1984, vol. 4-5.

2332. Boaventura, Maria Eugénia, Adrian Marino: teoria e metodologia de abordagem da vanguardia literaria. În : Uniletras [Brazilia], IV, Dezembrio, 1982, p. 40-46.

Adrian Marino a publicat capitolul: Tendences esthéques, din vol. II Théorie.

2333. Kral, Petr, Budapest. Un panorama des avant-gardes. În : Le Monde des livres, XI, 16 noiembrie, 1984, p. 29.

2334. Morrissette, Bruce, Avangarde. În : Comparative Literature Studies, XXIII, nr. 2, 1986, p. 82-84.

Recenzie la volumul: Les Avant-Gardes au XXe siècle, Publicat de către "Centre d' étude des avant-gardes littéraires de l'Université de Bruxelles", 1984, vol. 4-5.

224

1987 Hermeneutica ideii de literatură 2335. ***, Adrian Marino. Hermeneutica ideii de literatură. L'herméneutique de

l'idée de littérature. În : Livres roumains, nr. 4, 1987, p. 33. Semnalarea apariţiei volumului: Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-

Napoca, Dacia, 1987.

2336. ***, Compendium. În : Luceafărul, XXX, nr. 25, 1987, p. 2. Semnalarea apariţiei volumului: Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-

Napoca, Dacia, 1987.

2337. ***, Întîlniri cu cititorii. Lansare de carte [Hermeneutica ideii de literatură]. În : România literară, XX, nr. 27, 1987, p. 2.

2338. ***, Nota bene. În : Astra, XXII, nr. 12, 1987, p. 6. Semnalarea apariţiei volumului: Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-

Napoca, Dacia, 1987.

2339. ***, Semnal. În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, VII, nr. 28, 1987, p. 2.

Despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2340. Antohi, Sorin, Hermenutica ideii de literatură ca provocare. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXV, nr. 1-2, 1987, p. 238-241.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2341. Antohi, Sorin, O hermeneutică a ideii de literatură. În : Dialog , XVIII, nr. 120, 1987, p. 5,7.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2342. Atanasiu, Victor, Anul literar 1987. Cartea de critică. În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, VII, nr. 52, 1987, p. 10.

Despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2343. Barbu, Constantin, Anul literar 1987 văzut de... În : Ramuri, XXV, nr. 1, 1988, p. 12.

Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2344. Boerescu, Dan-Silviu, Text şi comunicare literară. În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, VIII, nr. 41, 1988, p. 5.

Despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia,

225

1987.

2345. Braga, Mircea, În faţa entropiei suverane. În : Transilvania, XVI, nr. 10, 1987, p. 13-14.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2346. Brumaru, Aurel Ion, Reconstrucţie. În : Astra, XXIII, nr. 3, 1988, p. 12. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2347. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură. În : Mioriţa. A Journal of Romanian Studies [Rochester, USA], XI, 1987, p. 100.

Semnalarea apariţiei volumului: Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2348. Călinescu, Alexandru, Critica: validări, contestări şi reticenţe. În : Cronica, XXII, nr. 52, 1987, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2349. Călinescu, Alexandru, Hermeneutica ideii de literatură. În : Cronica, XXII, nr. 29, 1987, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2350. Căpuşan, Maria Voda, Idei literare. În : Steaua, XXXVII, nr. 7, 1987, p. 12-13. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2351. Cârlugea, Z., "Ideea de literatură". În : Luceafărul, XXX, nr. 47, 1987, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2352. Cenuşer, D. I., "Hermeneutica ideii de literatură". În : Tribuna Sibiului, XXXIX, nr. 9292, 1987, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2353. Codreanu, Theodor, Hermeneutica ideilor literare. În : Luceafărul, XXX, nr. 33, 1987, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2354. Constantinescu, Viorica S., Adrian Marino. Hermeneutica ideii de literatură.

226

În : Analele Ştiinţifice ale Universităţii "Al.I.Cuza" din Iaşi, Secţiunea III, Literatură, XXXIV, 1988, p. 95-97.

Studiu despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2355. Cosma, Anton, Adrian Marino. Hermeneutica ideii de literatură. În : Lumina [Jugoslavia], XLI, nr. 11-12, 1987, p. 107-111.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2356. Cosma, Anton, O sinteză majoră. În : Vatra, XVII, nr. 9, 1987, p. 5,12. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2357. Dună, Ion, Imperativul culturii. În : Luceafărul, XXXI, nr. 32, 1988, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2358. Dura, Nicolae V., Adrian Marino. Hermeneutica ideii de literatură. În : Mitropolia Banatului, XXXVIII, nr. 4, iulie-august, 1988, p. 139-141.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2359. Duţu, Alexandru, Opere franceze şi critici români. În : România literară, XXI, nr. 40, 1988, p. 19.

Al. Duţu menţionează că Hermeneutica ideii de literatură a fost remarcată în nr. 1/1988 al publicaţiei Oeuvres et critiques.

2360. Ferrua, Pietro, Le circuit herméneutique. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXV, nr. 1-2, 1987, p. 235-238.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2361. Firuţă, Argentina, Piramida memoriei. În : Astra, XXIII, nr. 3, 1988, p. 12. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2362. Grigurcu, Gheorghe, Hermenutică şi literatură. În : Familia, XXIV, nr. 2, 1988, p. 8-9.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2363. Ilea, Letiţia, Hermeneutica ideii de literatură. În : Tribuna, VI, nr. 37, 1994, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

227

Dacia, 1987].

2364. Iorgulescu, Mircea, Anul literar 1987 văzut de... În : Ramuri, XXV, nr. 1, 1988, p. 12.

Se menţionează: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2365. Marga, Andrei, Semnificaţia unei hermeneutici. În : Steaua, XXXVII, nr. 10, 1987, p. 51-52.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2366. Mocuţa, Gh., Adrian Marino. În : Orizont, XXXVIII, nr. 23, 1987, p. 2. Despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia,

1987.

2367. Moraru, Cornel, Hermeneutica lui Adrian Marino. În : Vatra, XXI, nr. 7, 1991, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2368. Noica, Constantin, Hermeneutica după Adrian Marino. În : Tribuna, XXXI, nr. 32, 1987, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2369. Papadima, Liviu, "Hermeneutica ideii de literatură" de Adrian Marino. În : Tribuna României, XVI, nr. 349, 1987, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2370. Papahagi, Marian, Hermeneutica ideii de literatură, 1. În : Tribuna, XXXI, nr. 25, 1987, p. 4.

Studiu despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2371. Papahagi, Marian, Hermeneutica ideii de literatură, 2. În : Tribuna, XXXI, nr. 26, 1987, p. 4.

Studiu despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2372. Papahagi, Marian, Hermeneutica ideii de literatură, 3. În : Tribuna, XXXI, nr. 27, 1987, p. 4.

Studiu despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

228

2373. Pavel, Dan, Un organon al literaturii. În : Amfiteatru, XXI, nr. 9, 1987, p. 12. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2374. Perry, Thomas Amherst, Hermeneutica ideii de literatură. By Adrian Marino. În : Slavic Review, XLVIII, nr. 1, Spring, 1989, p. 138-139.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2375. Popa, Mircea, Adrian Marino: Hermeneutica ideii de literatură. În : Făclia, XLIII, nr. 12688, 17 octombrie, 1987, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2376. Popescu, Titu, Adrian Marino: "Hermeneutica ideii de literatură". În : Dialog, martie, 1988, p. 27-28.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2377. Pricop, Constantin, Foiletonul şi hermeneutica. În : Convorbiri literare, nr. 10, 1987, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2378. Rachieru, Adrian Dinu, Alternativa M. În : Astra, XXIII, nr. 3, 1988, p. 12. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

2379. Rachieru, Adrian Dinu, Locuind în Bibliopolis. În : Orizont, XXXVIII, nr. 38, 1987, p. 2, 3.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2380. Sângeorzan, Zaharia, Strategia receptării critice. În : Cronica, XXIII, nr. 15, 1988, p. 1,5.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2381. Silvestri, Artur, Polivalenţa esenţială (Anul literar 1987). În : Luceafărul, XXXI, nr. 1, 1988, p. 2.

Despre apariţiile editoriale ale anului 1987. Este menţionat şi volumul: Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2382. Sorescu, Constantin, Anul literar 1987. Momente şi schiţe. În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, VII, nr. 52, 1987, p. 11.

Despre: Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia,

229

1987.

2383. Spiridon, Monica, Spiritul şi litera. În : România literară, XX, nr. 30, 1987, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2384. Szász, János, Adrian Marino. A modellkészités. În : Utunk, XLII, nr. 31, 1987, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2385. Todoran, Eugen, Hermeneutica ideii de literatură. În : Orizont, XXXVIII, nr. 48, 1987, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2386. Trandafir, Constantin, Hermeneutica şi cultura. În : Ateneu, XXV, nr. 2, 1988, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2387. Ţeposu, Radu G., Modelul cercului deschis. În : Viaţa studenţească, XXXII, nr. 3, 1988, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2388. Ulici, Laurenţiu, Dialectica "literaturii", I. În : Contemporanul, XL, nr. 30, 1987, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2389. Ulici, Laurenţiu, Dialectica "literaturii", II. În : Contemporanul, XLI, nr. 31, 1987, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2390. Ungureanu, Cornel, Starea de excepţie. În : Orizont, XXXVIII, nr. 26, 1987, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2391. Vlad, Ion, Visszatekintés helyett. În : Utunk, XLII, nr. 50, 1987, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca,

Dacia, 1987].

230

2392. Wildungen, Bad, Adrian Marino. Hermeneutica ideii de literatură. În : Mioriţa. A Journal of Romanian Studies [Rochester, USA], XI, 1987, p. 100.

Semnalarea apariţiei volumului: Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987.

2393. Wunderli, Peter, Adrian Marino. Dincolo de impresionism şi de pozitivism. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXV, nr. 1-2, 1987, p. 234-235.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2394. Zamfir, Mihai, Instaurarea unei discipline. În : Viaţa Românească, LXXXII, nr. 11, 1987, p. 53-56.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2395. Zărnescu, Narcis, Ideea de literatură. În : Săptămîna culturală a capitalei, nr. 40, 1987, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2396. Zărnescu, Narcis, Idei în filigran. În : Săptămîna culturală a capitalei, nr. 42, 1987, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

2397. Zărnescu, Narcis, Pentru o hermeneutică românească. În : Săptămîna culturală a capitalei, nr. 37, 1987, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Dacia, 1987].

1988 Comparatisme et théorie de la littérature 2398. ***, Adrian Marino. Comparatisme et théorie de la littérature. În : L'Argus

de la presse, noiembrie, 1988. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Comparatisme et théorie de

la littérature, Paris, Ecriture, 1988.

2399. ***, Comparatisme et théorie de la littérature. În : România literară, XXI, nr. 30, 1988, p. 23.

Semnalare despre apariţia în franceză a volumului: Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988.

2400. ***, Comparatisme et théorie de la littérature. În : România literară, XXII, nr. 18, 1989, p. 24.

231

La rubrica: Prezenţe româneşti se semnalează apariţia volumului: Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988.

2401. ***, Cultura românească în lume. În : Făclia, XXX, nr. 30, 1988. Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris,

PUF, 1988].

2402. ***, Un studiu de Adrian Marino apărut la Paris. În : Tribuna României, XVII, nr. 373, 1988, p. 13.

Semnalarea apariţiei în franceză a volumului: Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988.

2403. Braga, Mircea, Comparatism şi/sau Teorie a literaturii. În : Transilvania, XVII, nr. 9, 1988, p. 21-23 .

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2404. C.V., Adrian Marino. Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, P.U.F., 1988. În : I Quaderni di Gaia, I, nr. 1, 1990, p. 117.

Semnalarea apariţiei volumului.

2405. Catanoy, Nicholas, Adrian Marino. Comparatisme et théorie de la littérature. Paris : P.U.F., 1988. Pp. 390. În : Mioriţa. A Journal of Romanian Studies [Rochester, USA], XII, 1988, p. 123.

Recenzie.

2406. Călinescu, Alexandru, Comparatism şi poetică. În : Convorbiri literare, nr. 11, 1988, p. 14.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2407. Chaitin, Gilbert D., Comparatisme et théorie de la littérature. By Adrian Marino, Paris : Presses Universitaires de France, 1988. 390 p. În : Comparative Literature Studies, XLIV, nr. 1, 1992, p. 73-75.

Recenzie.

2408. Cometti, Jean Pierre, Pour un nouveau comparatisme. În : Critique, nr. 502, 1989, p. 199-201.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2409. Corbea, Andrei, Pentru o nouă strategie comparatistă. În : România literară, XIX, nr. 36, 1986, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

232

2410. Corbea, Andrei, Poetică şi comparatism. În : Convorbiri literare, nr. 5, 1989, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2411. Corbea, Andrei, Pour une nouvelle strategie comparatiste. În : Oeuvres critiques, XIII, nr. 1, 1988, p. 25-33 .

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2412. Corniş-Pop, Marcel, Adrian Marino. Comparatisme et théorie de la littératur, Paris: Presses Universitaires de France, 1988. 392 pp. În : Comparatisme and General Literature, nr. 38, 1989, p. 163-165.

Recenzie.

2413. Corniş- Pop, Marcel, Adrian Marino. Comparatisme et théorie de la littérature, Paris: Presses Universitaires de France, 1988. 392 pp. În : Yearbook of Comparative and General Literature, nr. 39, 1989.

Recenzie.

2414. Corniş-Pop, Marcel, Adrian Marino. Comparatisme et théorie de la littérature, Paris: Presses Universitaires de France, 1988. 392 pp. În : New International Journal, nr. 1-2, 1999, p. 31-33.

Recenzie.

2415. Cristofor, Ion, O prezenţă la Paris: Adrian Marino. În : Tribuna, XXXII, nr. 28, 1988, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2416. Culianu, Ioan Petru, Comparatisme et théorie de la littérature, par Adrian Marino, Paris: Presses Universitaires de France, 1988. În : Sud, (nr. în afara seriei), 1988, p. 381-382.

Recenzie.

2417. Godard, R., Littérature comparée. În : L'Argus de la presse, Avril, 1989. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Comparatisme et théorie de

la littérature, Paris, Ecriture, 1988.

2418. Haroche, Charles, Adrian Marino: Comparatisme et théorie de la littérature. În : Europe, LXVII, nr. 722-723, 1989, p. 219.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2419. Martin, Mircea, Comparatism (cu adevarat ?) universalist. În : Amfiteatru,

233

XXIII, nr. 5, 1989, p. 12. Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris,

PUF, 1988].

2420. Martin, Mircea, Comparatisme et théorie de la littérature. În : Euresis. Revue semestrielle (critique, histoire littéraire, philosophie de la culture) fondée en 1973, XX, nr. 1-2, 1993, p. 229-231.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, Ecriture, 1988].

2421. Papahagi, Marian, O teorie comparată a literaturii, I. În : Tribuna, XXXII, nr. 40, 1988, p. 4.

Studiu despre: Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988.

2422. Papahagi, Marian, O teorie comparată a literaturii, II. În : Tribuna, XXXII, nr. 41, 1988, p. 4.

Studiu despre: Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988.

2423. Perry, Thomas Amherst, Adrian Marino. Comparatisme et théorie de la littérature. Paris, P.U.F., 1988. 392 pages. 140 F. În : World Literature Today. A Literary Quarterly of the University of Oklahoma, LXIII, nr. 3, 1989, p. 543-544.

Recenzie.

2424. Popescu, Titu, Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, P.U.F., 1988. În : Săptămîna müncheneză, nr. 39, 1988, p. 6.

Recenzie.

2425. Rachieru, Adrian Dinu, Critica paralelă. În : Pagini bucovinene, VIII, nr. 4, 1989, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2426. Simms, Norman, Cleaning the Augean stables. În : Mentalities = Mentalités. An interdisciplinary journal/Une revue interdisciplinaire [Hamilton, New Zealand], VIII, nr. 1, 1993, p. 90-96 .

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2427. Trandafir, Constantin, Spiritul însetat de sistem. În : Steaua, XL, nr. 3, 1989, p. 24-25.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

234

2428. Volovici, Leon, Un intelectual al viitorului: Adrian Marino. În : Minimum [Tel Aviv], II, nr. 18, 1988, p. 46.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

2429. Zamfir, Mihai, Adrian Marino: "Comparatisme et théorie de la littérature". În : Tribuna României, XVII, nr. 374, 1988.

Despre: Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988.

2430. Zamfir, Mihai, Fervoare teoretică. În : România literară, XXI, nr. 34, 1988, p. 19. Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris,

PUF, 1988].

2431. Zima, Peter V., Komparatistik. Einfuhrung in die Vergleichende Literaturwissenschaft. În : Francke Verlag Tübingen, 1992, p. 40-41.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature, Paris, PUF, 1988].

1988 Étiemble ou le comparatisme militant (ediţ. japoneză) 2432. ***, Japonia. În : România literară, XXII, nr. 37, 1989, p. 23. Semnalarea apariţiei în traducere japoneză a volumului: Étiemble ou le

comparatisme militant, Tokyo, 1988.

2433. Cacoveanu, Viorel, Succese ale criticii literare româneşti. În : Convorbiri literare, nr. 3, 1989, p. 4.

Semnalarea apariţiei în traducere japoneză a volumului: Étiemble ou le comparatisme militant, Tokyo, 1988.

2434. Cacoveanu, Viorel, Tradus in Japonia. În : Steaua, XL, nr. 3, 1989. Semnalarea apariţiei în traducere japoneză a volumului: Étiemble ou le

comparatisme militant, Tokyo, 1988.

2435. E.M. [Eugen Mihăescu], Izbînzi... În : Scînteia tineretului. Supliment literar-artistic, IX, nr. 15, 1989, p. 8.

Semnalarea apariţiei în traducere japoneză a volumului: Étiemble ou le comparatisme militant, Tokyo, 1988.

2436. Imabashi, T., Refuzul eurocentrismului - o literatură comparată actuală şi concretă. În : Tosho Shimbun [Tokyo], nr. 619, 3 decembrie, 1988.

Despre: Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, Tokyo, 1988.

235

2437. Marosi, Péter, Marino a japan. În : Utunk, XLIV, nr. 6, 1989, p. 5. Despre: Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, ediţia japoneză,

Tokyo, 1988.

2438. Mugescu, Iulia, O carte românească de literatură comparată în Japonia. În : România literară, XXII, nr. 10, 1989, p. 24.

Semnalarea apariţiei în traducere japoneză a volumului: Étiemble ou le comparatisme militant, Tokyo, 1988.

2439. Popescu, Titu, [Étiemble ou le comparatisme militant (ediţ. japoneză)]. În : Curentul [München], LX, nr. 5996, 1989.

Semnalarea apariţiei în limba japoneză a volumului: Étiemble ou le comparatisme militant, Tokyo, 1988.

2440. Silvestri, Artur, Proiecte ale unui "nou comparatism". În : Luceafărul , XXXII, nr. 40, 1989, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Étiemble ou le comparatisme militant, ediţia japoneză, Tokyo, 1988].

1991-1998 Biografia ideii de literatură, vol. 1-5 2441. Cimpoi, Mihai, Biografia ideii de literatură. În : Luceafărul, XLII, nr. 20,

1999, p. 7. Recenzie.

1991 Biografia ideii de literatură, I 2442. ***, Superlativele anului. Critică, istorie literară, eseu. În : Cuvîntul, II, nr.

52-53, 1992, p. 9. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Biografia ideii de literatură,

vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991.

2443. Constantinescu, Geo, Două milenii de... istorie. În : Azi, II, nr. 402, 1991, p. 2. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca,

Dacia, 1991].

2444. Demetrian, Bucur, Erudiţie şi inovaţie. În : Ramuri, XXVIII, nr. 10-11, 1991, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

236

2445. Dugneanu, Paul, O aventură intelectuală. În : Universul cărţii, I, nr. 7, 1991, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2446. Duţu, Alexandru, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură. Vol. 1. Cluj, Dacia, 1991. În : Jurnalul literar, II, nr. 35-38, 1991, p. 7.

Recenzie.

2447. Lefter, Ion Bogdan, Hermeneutul şi scriitorul. În : Contrapunct, II, nr. 32, 1991, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2448. Manolescu, Florin, Biografia unei idei, vol. 1. În : Luceafărul, XXXIV, nr. 37, 1991, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2449. Mihăescu, Eugen, Biografia ideii de literatură. În : Flacăra, LXXXI, nr. 37, 1991, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991]. Semnat E.M.

2450. Moga, Mircea, Adrian Marino. Biografia ideii de literatură. În : Luceafărul, XXXIV, nr. 31, 1991, p. 6.

Despre: Biografia ideii de literatură, I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991.

2451. Moga, Mircea, Cărţile săptămânii. În : Luceafărul , XXXIV, nr. 31, 1991, p. 6. Prezentarea noilor apariţii: Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I,

Cluj-Napoca, Dacia, 1991.

2452. Moraru, Cornel, "Nominalism" critic. În : Vatra, XXI, nr. 11, 1991, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca,

Dacia, 1991].

2453. Papuc, Ion, Adrian Marino sau jocul secund al erudiţiei. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIII, nr. 471, 11 octombrie, 1991, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2454. Pecican, Ovidiu, La piramida. În : Contemporanul. Ideea europeană, nr. 10, 1992, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca,

237

Dacia, 1991].

2455. Pricop, Constantin, Lucrare de pionerat. În : România literară, XXIV, nr. 33, 1991, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2456. Rachieru, Adrian Dinu, Un spirit "universalist". În : Meridianul Timişoara, II, nr. 8, 1991, p. 9.

Despre: Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991.

2457. Radu, Tania, Biografia ideii de literatură. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, I, nr. 8, 1991.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2458. Serghie, Dorin, Întemeietorul. În : Adevărul de Cluj, III, nr. 426, 31 iulie, 1991, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2459. Spiridon, Monica, Viaţa ideii de literatură. În : Revista de istorie şi teorie literară, XL, nr. 1-2, 1992, p. 101-106.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2460. Spiridon, Vasile, Literograme. În : Familia, XXVIII, nr. 1, 1992, p. 4-5. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca,

Dacia, 1991].

2461. Trandafir, Constantin, Biografia ideii de literatură. În : Literatorul, I, nr. 15, 1991, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2462. Ţicudean, Mircea, Biografia ideii de literatură de Adrian Marino. În : Cuvîntul, III, nr. 2, 1992, p. 9.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2463. Ţurcanu, Radu, Un model românesc pentru ideea de literatură. În : Euphorion, II, nr. 9-11, 1991, p. 28.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

238

2464. Ulici, Laurenţiu, Istoria unei idei. În : România liberă, XLIX, nr. 14510, 31 august, 1991, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2465. Ungureanu, Cornel, Biografii paralele. În : Orizont, II, nr. 29, 1991, p. 10. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca,

Dacia, 1991].

2466. Vasile, Marian, Adrian Marino - o ştiinţă literară totală. În : Jurnalul literar, II, nr. 47-52, 1991, p. 1-3.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2467. Vasilescu, Mircea, O biografie europeană. În : Contrapunct, II, nr. 32, 1991, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca, Dacia, 1991].

2468. Vlad, Ion, Rigoarea hermeneuticii literare. În : Tribuna, III, nr. 36, 1991, p. 4. Despre: Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, Cluj-Napoca,

Dacia, 1991.

1992 Biografia ideii de literatură, II 2469. ***, Noi apariţii editoriale. În : România liberă, LI, nr. 905, 25 martie, 1993,

p. 2. Notiţă informativă despre apariţia volumului: Adrian Marino, Biografia ideii

de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992.

2470. ***, Noi apariţii la Editura Dacia. Adrian Marino. Biografia ideii de literatură, vol. II. În : Tribuna, V, nr. 16, 1993, p. 4.

2471. ***, Semnal de carte. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 45, 1993, p. 7. Notiţă despre apariţia volumului: Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-

Napoca, Dacia, 1992.

2472. Borbély, Ştefan, Un solitar. În : Apostrof, IV, nr. 7-8, 1993, p. 10. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca,

Dacia, 1992].

2473. Cordoş, Sanda, Constructorul solitar. În : Steaua, XLIV, nr. 12, 1993, p. 24. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca,

Dacia, 1992].

239

2474. Craia, Sultana, Primatul perspectivei culturale. În : Universul cărţii, III, nr. 5, 1993, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2475. Duţu, Alexandru, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. 2. În : Jurnalul literar, IV, nr. 21-22, 1993, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2476. Manolescu, Florin, Biografia unei idei, vol. 2. În : Luceafărul, XXXVI, nr. 15, 1993, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2477. Mihăilescu, Florin, Literatura în mai multe ipostaze. În : Viaţa Românească, LXXXVII, nr. 9-10, 1994, p. 115-120.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2478. Popa, Constantin M., Sistemul ideii de literatură. În : Ramuri, XXX, nr. 6-7, 1993, p. 10.

Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992.

2479. Pruteanu, George, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură. vol II, ed. Dacia, Cluj, 1992, 360 p., 652 lei. În : Expres Magazin, IV, nr. 18, 1993, p. 21.

Recenzie.

2480. Radu, Tania, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. 2. Secolul luminilor, secolul 19, Cluj, Dacia, 1992, 359 pag. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, III, nr. 18, 1993, p. 2.

Recenzie.

2481. Spiridon, Monica, Destinul ideii de literatură. În : România literară, XXVIII, nr. 9-10, 1995, p. 22.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2482. Spiridon, Monica, Lecţia de literatură. În : România literară, XXVI, nr. 16, 1993, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1993].

2483. Spiridon, Monica, Teza şi anti-teza: Adrian Marino şi "provocarea" incompatibilelor. În : Revista de istorie şi teorie literară, XLI, nr. 3-4, 1993, p. 331-336.

240

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2484. Spiridon, Vasile, Cu şi despre literatură. În : Familia, XXXIII, nr. 11, 1997, p. 27-29.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2485. Spiridon, Vasile, Iluzia originalităţii. În : Familia, XXXI, nr. 3, 1995, p. 26-27. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca,

Dacia, 1992].

2486. Spiridon, Vasile, O viaţă. O idee. În : Familia, XXIX, nr. 12, 1993, p. 4-5. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca,

Dacia, 1992].

2487. Trandafir, Constantin, Critica românească şi europeană în acelaşi timp. În : Literatorul, III, nr. 28, 1993, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2488. Vasile, Marian, Adrian Marino: Biografia ideii de literatură (The Biography of the Idea of Literature) I, II, Dacia Publishing House, 1991-1992. În : Synthesis, XXI, 1994, p. 85-86.

Recenzie.

2489. Vasile, Marian, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II. În : Jurnalul literar, IV, nr. 21-22, 1993, p. 3, 8.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca, Dacia, 1992].

2490. Vlad, Ion, Literatura ca temă a cercetării. În : Tribuna, V, nr. 19, 1993, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. II, Cluj-Napoca,

Dacia, 1992].

1993 Confluenţe literare. Studii de literatură comparată româno-maghiară 2491. Dávid, Gyula, Könyvvel - Európáért. În : Korunk, VI, nr. 10, 1995, p. 124-125. Se referă la relaţiile româno-maghiare.

2492. Kovács, Ferenc, Bitay Árpád nyomdokain. În : Szabadság, VI, nr. 232, 1994, p. 2.

Recenzie [Confluenţe literare. Studii de literatură comparată româno-

241

maghiară, Bucureşti, Kriterion, 1993].

1993 Evadări în lumea liberă 2493. ***, Adrian Marino, "Evadări în lumea liberă", Institutul European, Iaşi.

În : Lupta = Le combat [Paris], nr. 215, 1993. Semnalarea apariţiei volumului: Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul

European, 1993.

2494. Anghelescu, Ionuţ T., Adrian Marino, Evadări în lumea liberă. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 207, 1993, p. 3.

Despre: Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993.

2495. Barbu, Marian, "Evadări în lumea liberă", de Adrian Marino. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, V, nr. 1053, 1994.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2496. Barbu, Marian, "Evadări în lumea liberă", de Adrian Marino. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, V, nr. 1057, 1994.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2497. Buzera, Ion, Celălalt Marino. În : Ramuri, XXXI, nr. 1-2, 1994. Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993.

2498. Catanoy, Nicholas, Note pe marginea lecturii: "Evadări în lumea liberă". În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2499. Călinescu, Matei, Însemnări despre "evadările"... lui Adrian Marino. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 9.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2500. Codreanu, Theodor, Europenism naţional. În : Literatorul, III, nr. 48, 1993, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Chişinău, Ştiinţa, I-II, 1993].

2501. Coroiu, Constantin, Dl. Adrian Marino peste o sută de ani. În : Adevărul literar şi artistic, IV, nr. 199, 1993, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

242

2502. Coroiu, Constantin, Dl. Marino primeşte telefoane de ameninţare, Dl. Ţepeneag se plictiseşte la Paris. În : Adevărul literar şi artistic, IV, nr. 187, 1993, p. 11.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993 ; Dumitru Ţepeneag, Roman de citit în tren, Iaşi, Institutul European, 1993].

2503. Coroiu, Constantin, O industrie a optimismului. În : Adevărul literar şi artistic, IV, nr. 187, 1993, p. 11.

Despre lansarea volumului: Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Chişinău, Ştiinţa, I-II, 1993.

2504. Cubleşan, Constantin, Evadări în lumea liberă. În : Steaua, XLIV, nr. 11, 1993, p. 33-34.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2505. Deciu, Andreea, Un jurnal neliterar. În : România literară, XXVI, nr. 34, 1993, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2506. Florescu, Nicolae, Adrian Marino, Evadări în lumea liberă. În : Jurnalul literar, V, nr. 25-28, 1994, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2507. I.T.A., Eveniment editorial la Iaşi. În : Tribuna Ardealului, II, nr. 188, 1993, p. 3.

Despre apariţia volumului: Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993.

2508. Ionescu, Al. Ah., "Doar un intelectual ce a scris un număr de cărţi". În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2509. Lapoviţă, Ramona, Între două lumi. În : Vatra, XXVIII, nr. 1, 1998, p. 36-37. Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European,

1993].

2510. Mihăilescu, Dan C., Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Editura Institutului European, 1993, 259 pag. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, III, nr. 48, 1993.

Recenzie.

243

2511. Oprea, Nicolae, Jurnalul unui "colecţionar". În : Calende, IV, nr. 6-7, 1994, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2512. Pop, Ioan F., Evadări în lumea liberă. În : Noua Gazetă de Vest, II, nr. 96, 1993, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2513. Popa, Dorin, Dumitru Ţepeneag şi Adrian Marino sînt publicaţi pentru întîia oară la Iaşi. În : Monitorul de Iaşi, III, nr. 217, 16 aprilie, 1993.

Despre volumul: Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993.

2514. Popa, Dorin, "Iaşul de acum nu prea mai are nimic în comun cu Iaşul tinereţii mele." A afirmat dl. Adrian Marino cu ocazia lansării volumului său "Evadări în lumea liberă". În : Monitorul de Iaşi, III, nr. 219, 1993, p. 2.

Despre Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993.

2515. Popescu, Titu, ... eveniment editorial Adrian Marino. În : Observator [München], VI-VII, nr. 4, 1993/1994, p. 31-32.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2516. Prelipceanu, Nicolae, Adrian Marino: Evadări în lumea liberă. În : România liberă, LI, nr. 1089, 27 octombrie, 1993, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2517. Pricop, Constantin, Incursiunile spiritului liber. În : Contrafort, I, nr. 2, 1994, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2518. Rachieru, Adrian Dinu, Adrian Marino: între două lumi. În : Banatul, II, nr. 2-3-4-5, 1995, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2519. Ristea, Luminiţa, Adrian Marino, la Craiova! În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, VII, nr. 1916, 3 decembrie, 1993.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2520. Soviany, Octavian, Evadări în republica literelor. În : Apostrof, V, nr. 10-11-

244

12, 1994, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European,

1993].

2521. Spiridon, Monica, "Itinerar spiritual". În : Familia, XXIX, nr. 10-11, 1993, p. 4-5.

Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European, 1993].

2522. Ştefanache, Corneliu, Un autoportret. În : Cronica, XXVIII, nr. 20, 1993, p. 2. Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European,

1993].

2523. Ungureanu, Cornel, Adrian Marino, călător. În : Orizont, V, nr. 2, 1994, p. 10. Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European,

1993].

2524. Vlad, Ion, Itinerarii spirituale. În : Tribuna, VI, nr. 5, 1994, p. 1-2. Recenzie [Adrian Marino, Evadări în lumea liberă, Iaşi, Institutul European,

1993].

1994 Biografia ideii de literatură, III 2525. ***, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III. În : Cotidianul.

Supliment cultural: Litere, arte, idei, IV, 7 noiembrie, 1994, p. 3. Semnalarea apariţiei volumului: Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-

Napoca, Dacia, 1994.

2526. Andreiţa, Ion, Capitala României s-a mutat pentru cîteva ceasuri la Chişinău. În : România liberă, LII, nr. 1464, 20 ianuarie, 1995, p. 2.

Prezentarea volumului: Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994.

2527. Apolzan, Mioara, Tutti Vrutti. Cărţi şi autori. În : Cotidianul. Supliment cultural: Litere, arte, idei, IV, nr. 48, 19 decembrie, 1994.

Semnalarea apariţiei volumului: Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994.

2528. Benga, Graziela, Biografie, idee, literatură. În : Orizont, VI, nr. 6, 1995. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca,

Dacia, 1994].

2529. Buduca, Ioan, Privatizarea lui Sisif. În : Cuvîntul, I, nr. 2, 1995, p. 11.

245

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994].

2530. Chişu, Lucian, Un spirit macedonskian. În : Literatorul, V, nr. 16, 1995, p. 11. Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia,

1994.

2531. Crudu, Dumitru, Adrian Marino: Biografia ideii de literatură. În : Transilvania Expres, nr. 393, 19 decembrie, 1994, p. 3.

Recenzie.

2532. Prelipceanu, Nicolae, Adrian Marino / Biografia ideii de literatură. În : România liberă, LII, nr. 1430, 7 decembrie, 1994, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994].

2533. Pruteanu, George, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură. În : Expres Magazin, V, nr. 44, 8-15 noiembrie, 1994, p. 17.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994].

2534. Rachieru, Adrian Dinu, Melancolia livrescă. În : Literatorul, V, nr. 16, 1995, p. 11.

Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994.

2535. Spânu, Alexandru, Adrian Marino : Biografia ideii de literatură (vol. III). În : Luceafărul, XXXVII, nr. 24, 1994, p. 5.

Despre: Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994.

2536. Spiridon, Monica, Vîrsta modernă a ideii de literatură. În : Revista de istorie şi teorie literară, XLIII, nr. 1, 1995, p. 41-46.

Despre "ideea de literatură" ca un concept-cheie al lucrării lui Marino.

2537. Taşcu, Valentin, Ceea ce nu mai trebuie demonstrat. În : Literatorul, V, nr. 15, 1995, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994].

2538. Trandafir, Constantin, O enciclopedie a teoriei literare. În : Adevărul literar şi artistic, IV, nr. 256, 1995, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994].

2539. Vlad, Ion, Aventura extraordinară a literaturii. În : Literatorul, V, nr. 15, 1995, p. 1, 10.

246

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. III, Cluj-Napoca, Dacia, 1994].

1994 Teoria della letteratura 2540. ***, Adrian Marino, Teoria della letteratura. În : Lupta = Le combat [Paris] ,

nr. 232, 1994. Semnalarea apariţiei în italiană a volumului: Teoria della letteratura.

Traduzione ed edizione italiana a cura di Marco Cugno, Bologna: Il Mulino, 1994.

2541. ***, Adrian Marino, Teoria della letteratura. Traduzione ed edizione italiana a cura di Marco Cugno, Bologna: Il Mulino, 1994. În : Mentalities = Mentalités. An interdisciplinary journal/Une revue interdisciplinaire [Hamilton, New Zealand], IX, nr. 2, 1994, p. 56.

Prezentarea volumului: Teoria della letteratura, Bologna, Il Mulino, 1994.

2542. Cugno, Marco, Un european: Adrian Marino, Introducere la ediţia italiană. În : Sud Est. Artă, cultură, civilizaţie [Chişinău], I, nr. 23, 1996, p. 5-9.

Despre: Adrian Marino, Teoria della letteratura, Bologna, II Mulino, 1994.

2543. Gianotti, Gian Franco, Letteratura, "cosa" viva e mutante. În : Il Piccolo [Bologna], 22 februarie, 1995.

Recenzie [Adrian Marino, Teoria della letteratura, Bologna, II Mulino, 1994].

2544. Schulz-Buschhaus, Ulrich, [Adrian Marino, Teoria della letteratura. Traduzione ed edizione italiana a cura di Marco Cugno, Bologna: Il Mulino, 1994]. În : Archiv für das Studium der neueren Sprächen und Literaturen [Berlin], nr. 1, 1997.

Recenzie.

2545. Sinopoli, Franca, Ermeneutica o teoria? Nota sulla traduzione italiana di "Hermeneutica ideii de literatură" di Adrian Marino. În : I Quaderni di Gaia, VI, nr. 9, 1995, p. 123-125.

Recenzie [Adrian Marino, Teoria della letteratura, Bologna, II Mulino, 1994]. 2546. Şerban, Ion Vasile, Un romano alla conquista dell'Europa letteraria. În :

Europa Orientalis, XV, nr. 1, 1996, p. 225-235. Recenzie [Adrian Marino, Teoria della letteratura, Bologna, II Mulino, 1994].

1995 ¡Olé! España (ed. a II-a) 2547. Burghel, Diana, "Un exerciţiu de libertate spirituală". În : Opinia, I, nr. 32,

247

1994, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol. Ediţia a 2-a revăzută

şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2548. Buzera, Ion, Adrian Marino : ¡Olé! España. În : Opinia, I, nr. 29, 1994. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută

şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2549. Crăciun, Corneliu, Elogiul hispanităţii. În : Unu, VI, nr. 61, 1995, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută

şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2550. Hamzea, Adrian, ¡Olé! España. În : Transilvania expres, 4 aprilie, 1995, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută

şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2551. Ionescu, Andrei, Călătoria ca manifestare a normalităţii. În : Jurnalul literar, VI, nr. 17-20, 1995, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2552. Lungu, Rodica, ¡Olé! España. În : Unu, VI, nr. 59, 1995, p. 2. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută

şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2553. Moarcăş, Georgeta, Itinerar spiritual spaniol. În : Vatra, XXVIII, nr. 1, 1998, p. 37-38.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2554. Popa, Constantin M., Aventura spaniolă. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, IX, 28 ianuarie, 1995, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2555. Popescu, Titu, ¡Olé!. În : Dorul. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, VII, nr. 91, mai, 1997, p. 48-50.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2556. Rachieru, Adrian Dinu, Adrian Marino: între două lumi. În : Banatul, II, nr. 2-3-4-5, 1995, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută şi adaugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

2557. Spânu, Alexandru, Adrian Marino : ¡Olé! España. În : Luceafărul, XXXVIII,

248

nr. 14, 1995, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, ¡Olé! España, jurnal spaniol, Ediţia a 2-a revăzută

şi adăugită de autor, Craiova, Aius, 1995].

1995 Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale 2558. Baumgarten, Alexander, Europa. Aporii ale participării. În : Apostrof, VII, nr.

9, 1996, p. 9-13. Despre volumul coordonat de Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea

României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995.

2559. Bădărău, George, Integrare europeană. Note pe marginea volumului Pentru Europa de Adrian Marino. În : Dacia literară [Iaşi], VII, nr. 20, 1996, p. 62.

Recenzie [Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2560. Călinescu, Matei, [...] despre o carte-manifest: Adrian Marino, Pentru Europa. În : 22 [Douăzeci şi doi], VI, nr. 26, 1995, p. 11 , 14.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2561. Cistelecan, Alexandru, Soluţia Dinicu-Marino. În : Vatra, XXV, nr. 7, 1995, p. 40-41.

Despre: Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995.

2562. Grigurcu, Gheorghe, Cum putem fi europeni. În : România literară, XXIX, nr. 47, 1996, p. 13.

Despre "discursul european".

2563. Lapoviţă, Ramona, Adrian Marino sau "să aducem Europa acasă". În : Astra, XXXIII, nr. 1, 1998, p. 9.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2564. Ornea, Zigu, O carte avertisment. În : România literară, XXVIII, nr. 27, 1995, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2565. Popescu, Titu, Adrian Marino: Pentru Europa. În : Observator [München], II-IV, nr. 2-4, 1995, p. 65-66.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte

249

ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2566. Preda, Cristian, "Pentru Europa". În : Sfera politicii, III, nr. 28, 1995, p. 60-61. Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte

ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2567. Pruteanu, George, Polemicul Marino. În : Dilema, III, nr. 123, 1995, p. 13. Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte

ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2568. Spânu, Alexandru, Adrian Marino: "Pentru Europa". În : Luceafărul , XXXVIII, nr. 30, 1995, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2569. Spiridon, Monica, Cum poţi să fii român european? În : România literară, XXVIII, nr. 34, 1995, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2570. Ştefănescu, Alex., Un european. În : România literară, XXXVIII, nr. 21-22, 1995, p. 8.

Despre: Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995.

2571. Taşcu, Valentin, "Europa, aport, viu sau mort!". În : Tribuna, VII, nr. 32-34, 1995, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2572. Trandafir, Constantin, Din nou "ideea europeană". În : Steaua, XLVII, nr. 3, 1996, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2573. Trandafir, Constantin, Literatura română şi Europa. În : Steaua , XLVI, nr. 9, 1995, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

2574. Zub, Alexandru, Europa, un demers imagologic şi o pledoarie. În : Secolul 20, nr. 10-12/1-3 (415-420), 1999-2000, p. 52-56.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 1995].

250

1996 Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română 2575. ***, Adrian Marino - Politică şi cultură. În : România liberă, LIII, nr. 1945,

19 august, 1996, p. 2. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o

nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2576. ***, Adrian Marino. Politică şi cultură. În : Universul cărţii, VI, nr. 9, 1996, p. 10.

Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2577. ***, Adrian Marino: "Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română". Editura Polirom, 1996. În : Curierul românesc, IX, nr. 12, 1996, p. 10.

Semnalarea apariţiei volumului: Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2578. ***, Condiţia jurnalului. În : Transilvania Expres, IV, nr. 925, 1996. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o

nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2579. ***, Dl. Adrian Marino şi broasca ţestoasă. În : Adevărul literar şi artistic, V, nr. 340, 1996, p. 2.

Despre: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2580. A.V., Adrian Marino caută noua cultură română. În : Adevărul , nr. 1928, 25 iulie, 1996, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2581. Antohi, Sorin, Un spirit critic în cultura română. În : 22 [Douăzeci şi doi], VII, nr. 38, 1996, p. 14.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2582. Antonesei, Liviu, Un nou Adrian Marino polemic! În : Monitorul de Iaşi, VI, 16 iulie, 1996.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2583. Barbu, I. Al., Sub semnul activismului paşoptist. În : Gazeta de Transilvania, nr. 1936, 1996, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

251

2584. Bălu, Ion, Cultura şi politica. În : Apostrof, VIII, nr. 4, 1997, p. 6. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o

nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2585. Brădăţan, Costică, Despre "rezistenţa prin cultură", despre Kant, despre moarte si aurolaci (I). În : Adevărul literar şi artistic, V, nr. 332, 1996, p. 5.

Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2586. Brădăţan, Costică, Despre "rezistenţa prin cultură", despre Kant, despre moarte si aurolaci (II). În : Adevărul literar şi artistic, V, nr. 333, 1996, p. 5.

Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2587. C.D., Două studii de Adrian Marino. În : Cotidianul, VI, nr. 175, 29 iulie, 1996, p. 4.

Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2588. Călinescu, Matei, Adrian Marino, un român european. În : Cuvîntul, II, nr. 9, 1996, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2589. Ciobanu, Vitalie, Erudiţia militantă. În : Contrafort, III, nr. 10, 1996, p. 4. Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o

nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2590. Cistelecan, Alexandru, Al doilea manifest. În : Vatra, XXVII, nr. 2, 1997, p. 26-27.

Semnalarea apariţiei volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2591. Crăciun, Gheorghe, Modelul Marino. În : Vatra, XXVII, nr. 2, 1997, p. 23-26. Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română,

Iaşi, Polirom, 1996].

2592. Creţu, Nicolae, Pentru Europa prin Politică şi cultură. În : Timpul [Iaşi], VII, nr. 10, 1996, p. 6.

Semnalarea apariţiei volumului: Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2593. Croitoru, Joseph, Die grosse Sehnsucht nach dem Westen. Kulturkampf in Rumanien: Die Präsidentenwahl entsheidet auch über das intellektuelle Leben. În : Frankfurter Allegemeine Zeitung, nr. 256, 1996, p. 5.

Semnalarea apariţiei volumului: Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură

252

română, Iaşi, Polirom, 1996.

2594. Dragomir, Marius, Jurnalul - polemica ascunsă cu regimul. Adept al liberalismului şi adversar înrăit al totalitarismului, independent material şi spiritual o viaţă întreagă, Adrian Marino vorbeşte despre cultură, politică şi literatură. În : Telegraf, nr. 219, 1999.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2595. Gheţ, Monica, Fervoarea normalităţii. În : Tribuna, VIII, nr. 40-41, 1996, p. 4. Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română,

Iaşi, Polirom, 1996].

2596. Gheţ, Monica, Pe urmele lui La Fontaine. În : Apostrof, VII, nr. 9, 1996, p. 9. Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română,

Iaşi, Polirom, 1996].

2597. Ghimea, Nicoleta Veronica, Polemica discursului în abordarea hermeneutică. În : Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, XXIX, nr. 136, 7-13 mai, 1997, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2598. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino între politică şi cultură. În : România literară, XXX, nr. 42, 1997, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2599. Guţă, Adrian, Arta (cultura) alternativă, (I). În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, VI, nr. 252-253, 2005, p. 26-29.

Despre volumul: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2600. Heinisch, R., Eveniment editorial la Iaşi. În : Evenimentul [Iaşi], nr. 1544, 1996, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2601. Iordache, Ion, Încrederea în raţiune şi pumnul zdravăn. În : Convorbiri literare, nr. 8, 1996.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2602. Lazăr, Virgil, Seara politică "Adrian Marino". În : România liberă, LIV, nr. 2068, 16 ianuarie, 1997.

Despre Adrian Marino şi despre volumul: Politică şi cultură. Pentru o nouă

253

cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2603. Livescu, Cristian ; Lazăr, Virgil, Adrian Marino mai-mult-ca lucidul netemperat. În : Convorbiri literare, nr. 5, 1997, p. 17.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2604. Manole, Cristina, Un "muncitor intelectual". În : Libertatea, nr. 1913, 8 august, 1996, p. 17.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2605. Mihăieş, Mircea, Geometrie şi patetism. În : Cuvîntul, II, nr. 9, 1996, p. 6. Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română,

Iaşi, Polirom, 1996].

2606. Neumann, Victor, Diletantism sau profesionalism? În : Familia, XXXII, nr. 9, 1996, p. 17-19.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2607. Neumann, Victor, Politică şi cultură. În : România literară, XXIX, nr. 34, 1996, p. 11.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2608. Oprescu, Dan, O părere. În : Sfera politicii, IV, nr. 43, 1996, p. 56-57. Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română,

Iaşi, Polirom, 1996].

2609. Ornea, Zigu, O nouă carte a d-lui Adrian Marino. În : România literară, XXIX, nr. 40, 1996, p. 9.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2610. Pop, Doru, Cui i-e frică de Adrian Marino? În : Echinox, XXIX, nr. 1-2-3, 1997, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2611. Popa, Mircea, Adrian Marino: Politică şi cultură. În : Adevărul de Cluj, VII, nr. 1768, 10 septembrie, 1996, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

254

2612. Popescu, Florentin, Interference of cultural phenomena. În : Nine o'clock. Weekend supplement, II, nr. 44, 1996, p. II.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2613. Popescu, Florentin, Plural european la "Polirom". În : Vocea României, IV, 1996.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2614. Popescu, Titu, [Editoriale]. În : Dorul. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, VI, nr. 84, octombrie, 1996, p. 39.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2615. Preda, Cristian, Pentru o critică liberală a domnului Adrian Marino. În : Sfera politicii, IV, nr. 42, 1996, p. 56-58.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2616. Pruteanu, George, Rîsul în cer şi pre pămînt . În : Dilema, IV, nr. 186, 1996, p. 13.

Cronică la volumul: Teodor Baconsky, Rîsul patriarhilor, Bucureşti, Anastasia, 1996. Este semnalată şi apariţia volumului: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996.

2617. Spânu, Alexandru, Adrian Marino, Politică şi cultură. În : Luceafărul, XXXIX, nr. 44, 1996, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2618. Spiridon, Monica, Un român în Republica literelor. În : România literară, XXIX, nr. 34, 1996, p. 10-11.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2619. Stănescu, C., Dl. Marino şi politologia. În : Adevărul literar şi artistic, V, nr. 333, 1996, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

2620. Ştefan, Corneliu, De la cultura oficială la cultura alternativă. În : Carnet literar, II, nr. 6, 1998, p. 1.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

255

2621. Tomuş, Mircea, Politică şi cultură. În : Cultura naţională, I, nr. 14, 1996, p. 3. Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română,

Iaşi, Polirom, 1996].

2622. Ţepelea, Ioan, Asumarea eşecului. În : Unu, VII, nr. 2, 1996, p. 2. Despre: Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română,

Iaşi, Polirom, 1996.

2623. Vasiliu-Scraba, Isabela, Despre dicţionare sau regretând biblioteca Brătienilor pusă cîndva pe foc. În : Viaţa Românească, XCIII, nr. 1-2, 1998, p. 149-151.

2624. Voncu, Răzvan, Spiritul european în cultura română, Adrian Marino. În : Literatorul, VIII, nr. 1-2, 1998, p. 8-9.

Recenzie [Adrian Marino, Politică şi cultură. Pentru o nouă cultură română, Iaşi, Polirom, 1996].

1996 Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995 2625. ***, Eveniment cultural: Tîrgul de carte "Gaudeamus". În : Românul liber,

XII, nr. 12, 1996, p. 12. Despre lansarea volumului: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti.

1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2626. ***, Revenirea în Europa. În : Actualitatea [Bistriţa-Năsăud], 21 mai, 1997, p. 2.

Semnalarea apariţiei volumului coordonat de Adrian Marino: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2627. ***, [Revenirea în Europa]. În : Echinox, VIII, nr. 1-2, 1997, p. 31. Semnalarea apariţiei volumului coordonat de Adrian Marino: Revenirea în

Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2628. ***, [Revenirea în Europa]. În : România liberă, LIII, nr. 2048, 18 decembrie, 1996, p. 20.

Semnalarea apariţiei volumului: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2629. ***, Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti, 1990-1995. În : Sfera politicii, V, nr. 48, 1997, p. 64.

Semnalarea apariţiei volumului: Revenirea în Europa. Idei şi controverse

256

româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2630. ***, Târgul de carte "Gaudeamus". În : Cotidianul, VI, nr. 280, 28 noiembrie, 1996, p. 6.

Despre lansarea volumului: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2631. Anghelescu, Mircea, Revenirea în Europa. În : Luceafărul, XXXIX, nr. 47, 1996, p. 17.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2632. Condurache, Val, Revenirea in Europa. În : Monitorul de Iaşi, VII, 19 februarie, 1997, p. 8A.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2633. Croitoru, Joseph, Die grosse Sehnsucht nach dem Western. Kulturkampf in Rumanien : Die Präsidentenwahl entscheidet auch über das intellektuelle Leben. În : Frankfurter Allegemeine Zeitung, nr. 256, 1966, p. 33.

Recenzie [Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996].

2634. Gogea, Vasile, Arhipeleagul Europa. În : Tribuna, IX, nr. 6, 1997, p. 6. Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-

1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2635. Iorgulescu, Mircea, Patočka sau Europa altora (I). În : Dilema, V, nr. 233, 1997, p. 3.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2636. Mareş, Doru, Două cărţi de Adrian Marino. În : Cotidianul, VII, nr. 58, 31 martie, 1997, p. 6.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2637. Marga, Andrei, Adrian Marino, proeuropeanul. În : Caietele tranziţiei. Revista Institutului de Studii Posttotalitare şi a Institutului de Antropologie Culturală, nr. 1, 1997, p. 20-21.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

257

2638. Ornea, Zigu, Europenism şi antieuropenism. În : România literară, XXX, nr. 20, 1997, p. 9.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2639. Pecican, Ovidiu, Adrian Marino şi Europa. În : Caietele tranziţiei. Revista Institutului de Studii Posttotalitare şi a Institutului de Antropologie Culturală, nr. 1, 1997, p. 22-23.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2640. Pecican, Ovidiu, Adrian Marino şi Europa. În : Tribuna, IX, nr. 6, 1997, p. 6. Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-

1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2641. Popa, Constantin M., Vocaţia europeană. În : Ramuri, XXXIV, nr. 1-2, 1997, p. 10.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2642. Rachieru, Adrian Dinu, Alt colind pentru Europa. În : Renaşterea bănăţeană, nr. 2088, 1996, p. 2.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2643. Ristea, Luminiţa, Radiografie a prezentului. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, X, nr. 1939-1940, 28-29 decembrie, 1996, p. 3.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2644. Spânu, Alexandru, Adrian Marino. Revenirea în Europa . În : Luceafărul, XXXIX, nr. 48, 1996, p. 4.

Despre volumul coordonat de Adrian Marino: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2645. Stanca, Dan, Antologie de Adrian Marino. În : România liberă, LIII, nr. 2057, 31 decembrie, 1996, p. 22.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2646. Szegedi, Edit, Nu doar Europa culturii. În : Caietele tranziţiei. Revista Institutului de Studii Posttotalitare şi a Institutului de Antropologie Culturală, nr. 1, 1997, p. 21-22.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

258

2647. Şerban, Geo, Strengthening relations with Europe. În : Nine o'clock. Weekend supplement, II, nr. 67, 1997, p. II.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2648. Tomuţa, Sorin, Pe cont propriu. În : A treia Europă, nr. 1, 1997, p. 256-257. Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-

1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2649. Ţepelea, Ioan, Aniversarea unui savant. În : Aletheia. Revistă de ştiinţă şi dialog interdisciplinar, nr. 7, 1997, p. 11-12.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2650. Zamora, Gabi, A fi sau a nu fi în Europa. În : Cotidianul. Supliment politic: Alternativa, VI, nr. 5, 5-6 iunie, 1997, p. 5.

Despre volumul: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

2651. Zamora, Gabi, Importante evenimente culturale găzduite de Târgul de carte "Gaudeamus". În : Cotidianul, VI, nr. 283, 3 decembrie, 1996, p. 3.

Despre lansarea volumului coordonat de Adrian Marino: Revenirea în Europa. Idei şi controverse româneşti. 1990-1995. Antologie şi prefaţă de Adrian Marino, Craiova, Aius, 1996.

1996 The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque 2652. ***, Adrian Marino "recidivează". În : Românul liber, XIII, nr. 1-2, 1997, p. 2. Semnalarea apariţiei volumului: The Biography of "The Idea of Literature"

from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2653. ***, Adrian Marino în engleză. În : România literară, XXX, nr. 34, 1996, p. 23. Semnalarea apariţiei volumului: The Biography of "The Idea of Literature"

from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2654. ***, Două cărţi excepţionale: Adrian Marino, The Biography of the Idea of Literature. În : Luceafărul, XL, nr. 5, 1997, p. 4.

Semnalarea apariţiei traducerii: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

259

2655. ***, "Ideea de literatură" în versiune engleză. În : Cotidianul, VII, nr. 20, 28 ianuarie, 1997, p. 6.

Despre publicarea în Statele Unite a volumului: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2656. ***, O versiune americană. În : România literară, XXX, nr. 7, 1997, p. 22. Semnalarea apariţiei volumului: The Biography of "The Idea of Literature"

from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2657. Brown, Ashley, Adrian Marino, The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque. Trans. from Romanian by Virgil Stanciu and Charles M. Carlton. Albany. În : The Comparatist, XXIV, 2000, p. 179-181.

Recenzie [Adrian Marino, The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996].

2658. Călinescu, Matei, Adrian Marino, Biografia "Ideii de literatura". De la Antichitate la Baroc. În : Tribuna, VIII, nr. 33, 1996, p. 4.

Despre: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2659. Cimpoeş, Radu, Literature as the Art of Ambiguity. În : Southeastern Europe = L'Europe du Sud-Est, XXIX, 2002, p. 119-121.

Despre: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2660. Decuble, Horaţiu H., Die Geburt der Literatur - aus dem Geist der Theorie. În : Southeastern Europe = L'Europe du Sud-Est, XXIX, 2002, p. 110-114.

Despre: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2661. Fotache, Oana, A Constructivist Biography. În : New International Journal of Romanian Studies, nr. 1-2, 1999, p. 24-26.

Recenzie [Adrian Marino, The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996].

2662. Irimia, Florin, Playing with an Idea: The Hermeneutics of Literature. În : Southeastern Europe = L'Europe du Sud-Est, XXIX, 2002, p. 115-118.

Despre: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2663. Lazăr, Virgil, Adrian Marino editat în SUA. În : România liberă, LIV, nr.

260

2074, 23 ianuarie, 1997, p. 20. Semnalarea apariţiei în Statele Unite a volumului: The Biography of "The Idea

of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2664. Nemoianu, Virgil, Adrian Marino, Biografia "Ideii de literatură". De la Antichitate la Baroc. În : Tribuna, VIII, nr. 33, 1996, p. 4.

Despre: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2665. Neumann, Victor, Biografia ideii de literatură, într-o ediţie americană. În : Cuvîntul, VI, nr. 3, 2000, p. 16.

Recenzie [Adrian Marino, The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996].

2666. Perry, Thomas Amherst, Marino, Adrian. The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque. În : Yearbook of Comparative and General Literature, XLV-XLVI, 1997/1998, p. 234-236.

Semnalarea apariţiei în Statele Unite a volumului: The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2667. Perry, Thomas Amherst, Marino, Adrian. The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque. În : New International Journal of Romanian Studies, nr. 1-2, 1997/1998, p. 34.

Semnalarea apariţiei în Statele Unite a volumului: The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2668. Popa, Dumitru Radu, Valoarea şi stabilitatea ideilor. În : România literară, XXX, nr. 23, 1997, p. 22.

Semnalarea apariţiei în Statele Unite a volumului: The Biography of "The Idea of Literature" from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2669. Sinopoli, Franca, Adrian Marino, The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque. În : Literary Research = Recherche Littéraire [Montréal], nr. 28, Fall-Winter/ Automne-Hiver, 1997, p. 30-31.

Recenzie [Adrian Marino, The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996].

2670. Wentworth, Heather, A. Marino, The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque. În : Choise, XXXIV, nr. 11-12, 1997.

261

Semnalarea apariţiei în Statele Unite a volumului: The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

2671. Wheeler, K. M., The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque by Adrian Marino. În : Journal of European Studies, XXVII, 1997, p. 367-368.

Semnalarea apariţiei în Statele Unite a volumului: The Biography of The Idea of Literature from Antiquity to the Baroque, Albany, NY, State University of New York Press, 1996.

1997 Biografia ideii de literatură, IV 2672. ***, Adrian Marino - Biografia ideii de literatură, vol. IV. În : România

liberă, LIV, nr. 2151, 23 aprilie, 1997, p. 20. Semnalarea apariţiei volumului: Biografia ideii de literatură, Vol. IV, Cluj-

Napoca, Dacia, 1997.

2673. Bălu, Ion, Aventura ideii de literatură. În : Apostrof, VIII, nr. 6, 1997, p. 20. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca,

Dacia, 1997].

2674. Condurache, Val, Un mare erudit. În : Monitorul de Iaşi, VII, nr. 67, 1997, p. 6A. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca,

Dacia, 1997].

2675. Mareş, Doru, Două cărţi de Adrian Marino. În : Cotidianul, VII, nr. 58, 31 martie, 1997, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca, Dacia, 1997].

2676. Popa, Mircea, Adrian Marino: Biografia ideii de literatură, vol. IV. În : Adevărul de Cluj, VII, nr. 1907, 26 februarie, 1997, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca, Dacia, 1997].

2677. Pruteanu, George, Careu de aşi. În : Dilema, V, nr. 216, 1997, p. 13. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca,

Dacia, 1997].

2678. Spiridon, Monica, Un secol cît două milenii. În : România literară, XXX, nr. 10, 1997, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca,

262

Dacia, 1997].

2679. Ţeposu, Radu G., Criza ideii de literatură. În : Cuvîntul, III, nr. 3, 1997, p. 11. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca,

Dacia, 1997].

2680. Vlad, Ion, Conceptele literaturii secolului XX. În : Tribuna, IX, nr. 30-32, 1997, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. IV, Cluj-Napoca, Dacia, 1997].

1997 La critique des idées littéraires 2681. Anghelescu, Mircea, La critique des idées littéraires. Traduit du roumain

par Manole Friedman. În : Synthesis, VII, 1980, p. 278. Recenzie [Adrian Marino, La critique des idées littéraires, Bruxelles: Éditions

Complexe, Paris: PUF, 1977].

2682. Cesbron, G., Adrian Marino, La critique des idées littéraires. Traduit du roumain par Manole Friedman. Bruxelles, Editions Complexe, 1977, 15x23, 428 p. În : Les Lettres Romanes, XXXV, nr. 4, 1981, p. 374-376.

Recenzie.

2683. Culianu, Ioan Petru, [A. Marino, La critique des idées littéraires, trad. du roumain par M. Friedman, "Creuset", Collection dirigée par A. Helbo, Eds. Complexe, Presses Universitarires de France, Bruxelles, 1977, Un vol. di pp. 421]. În : New International Journal, nr. 1, 1980, p. 37.

Recenzie.

1997 Moderno, Modernizam, Modernost 2684. ***, Critica literară de export. În : Cuvîntul, III, nr. 12, 1997, p. 2. Semnalarea apariţiei în limba sârbă a volumului: Moderno, modernizam,

modernost, Beograd, Narodna Knjiga, 1997.

2685. ***, Critici români editaţi la Belgrad. În : Cotidianul, VII, nr. 273, 24 noiembrie, 1997, p. 6.

Semnalarea apariţiei în limba sârbă a volumului: Moderno, modernizam, modernost, Beograd, Narodna knjiga, 1997.

2686. ***, Critici români editaţi în Iugoslavia. În : România liberă, LIV, nr. 2338,

263

1 decembrie, 1997, p. 7. Semnalarea apariţiei în limba sârbă a volumului: Moderno, modernizam,

modernost, Beograd, Narodna Knjiga, 1997.

2687. ***, Critici români traduşi în Iugoslavia. În : Curierul românesc, X, nr. 1, 1998, p. 6.

Semnalarea apariţiei în limba sârbă a volumului: Moderno, modernizam, modernost, Beograd, Narodna Knjiga, 1997.

2688. ***, Critici români traduşi în Iugoslavia. În : Ramuri, XXXIV, nr. 12, 1997, p. 2.

Semnalarea apariţiei în limba sârbă a volumului: Moderno, modernizam, modernost, Beograd, Narodna Knjiga, 1997.

2689. ***, Critici români traduşi în Iugoslavia. În : Orizont, VIII, nr. 12, 1997, p. 2. Semnalarea apariţiei în limba sârbă a volumului: Moderno, modernizam,

modernost, Beograd, Narodna Knjiga, 1997.

1998 Biografia ideii de literatură, V 2690. Bălu, Ion, Avatarurile "ideii de literatură" în secolul XX. În : Apostrof, IX,

nr. 12, 1998, p. 10-11. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca,

Dacia, 1998].

2691. Brumaru, Aurel Ion, Răspuns în Europa. În : Astra, XXXIII, nr. 11, 1998, p. 19-21.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca, Dacia, 1998].

2692. Buciu, Marian Victor, Literatura ca "religie universală" . În : Contemporanul. Ideea europeană, IX, nr. 24, 1999, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca, Dacia, 1998].

2693. Cesereanu, Ruxandra, Aproape de încheierea sintezei. În : Ziarul de Cluj, I, nr. 88, 11 decembrie, 1998.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca, Dacia, 1998].

2694. Gheţ, Monica, La capătul solitudinii (Dilemele "modelului cultural"). În : Apostrof, X, nr. 7-8, 1999, p. 16.

264

2695. Popa, Constantin M., Concepte fundamentale. În : Mozaicul, I, nr. 2, 1998, p. 10. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca,

Dacia, 1998].

2696. Popa, Mircea, Adrian Marino. Biografia ideii de literatură, vol.V. În : Adevărul de Cluj, IX, nr. 2479, 12 ianuarie, 1999, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca, Dacia, 1998].

2697. Pricop, Constantin, Biografia ideii de literatură, vol. V. În : Monitorul de Suceava, V, nr. 71, 26 martie, 1999, p. 11A.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca, Dacia, 1998].

2698. Spiridon, Monica, Liberalism, Democraţie, Literalitate : Ideea de literatură în pragul mileniului trei. În : Ramuri, XXXVI, nr. 3, 1999, p. 8.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca, Dacia, 1998].

2699. Spiridon, Vasile, Alteritatea ca identitate. În : Familia, XXXVI, nr. 4, 2000, p. 49-50.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. V, Cluj-Napoca, Dacia, 1998].

1998 Comparatism şi teoria literaturii 2700. ***, [Apariţii editoriale]. În : România liberă, LV, nr. 2628, 1998. Semnalarea apariţiei volumului: Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi,

Polirom, 1998.

2701. ***, [Apariţii editoriale]. În : Apostrof, IX, nr. 11, 1998, p. 2. Semnalarea apariţiei volumului: Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi,

Polirom, 1998.

2702. ***, Comparatism şi teorie literară. În : România literară, XXX, nr. 49, 1998, p. 6.

Semnalarea apariţiei volumului: Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998.

2703. Bălu, Ion, O teorie literară a comparatismului. În : Apostrof, X, nr. 2, 1998, p. 9. Despre: Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998.

2704. Braga, Corin, Comparatismul militant. În : Ziarul de Cluj, I, nr. 67, 1998. Semnalarea apariţiei volumului: Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi,

265

Polirom, 1998.

2705. Cernat, Paul, În căutarea identităţii teoretice a literaturii. În : Dilema. Supliment: Vineri, III, nr. 16, 1999, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998].

2706. Doreanu, Mircea, Adrian Marino. Nesingurătatea savantului. În : Astra, XXXIV, nr. 1, 1999, p. 66-68.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998].

2707. Mihăieş, Mircea, Hermeneutică şi comparatism. În : Cuvîntul, IV, nr. 12, 1998, p. 7.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998].

2708. Moraru, Cornel, Înnoirea comparatismului. În : Vatra, XXIX, nr. 5, 1999, p. 32-34.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998].

2709. Pop, Doru, "O cultură majoră nu se face cu mese rotunde şi cu talk-show-uri". În : Ziarul de Cluj, I, nr. 68, 1998, p. 16.

Despre: Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998.

2710. Popa, Constantin M., Militantism teoretic. În : Ramuri, XXXV, nr. 12, 1998. Recenzie [Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom,

1998].

2711. Popescu, Gabriel I., Tipologia comparată a culturii - condiţie a globalizării. În orizontul unui "comparatism militant". În : Mozaicul, VI, nr. 10, 2003, p. 10.

2712. Spiridon, Monica, Un nou organon comparatist. În : Vatra, XXIX, nr. 5, 1999, p. 31-32.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998].

2713. Ţepelea, Ioan, Exemplaritatea omului şi a operei sale . În : Unu, X, nr. 3, 1999, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Comparatism şi teoria literaturii, Iaşi, Polirom, 1998].

266

2000 Biografia ideii de literatură, VI 2714. Adamek, Diana, Biografia ideii de literatură. În : Steaua, LII, nr. 1, 2001, p.

37-38. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca,

Dacia, 2000].

2715. Borbély, Ştefan, O operă monumentală. În : Apostrof, XI, 2000, p. 28-29. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca,

Dacia, 2000].

2716. Buzera, Ion, Integrala unei biografii. În : Mozaicul, III, nr. 10-11, 2000. Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca,

Dacia, 2000].

2717. Lefter, Ion Bogdan, Renunţarea la literatură. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 36, 2000, p. 10-11.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca, Dacia, 2000].

2718. Petrişor, Dorin, Adrian Marino aplică "soluţia finală". În : Transilvania Jurnal. Ediţia de Cluj, nr. 757, 10 octombrie, 2000, p. 13.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca, Dacia, 2000].

2719. Popa, Mircea, Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI. În : Adevărul de Cluj, X, nr. 3063, 30 noiembrie, 2000, p. 5.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca, Dacia, 2000].

2720. Răspopa, Adrian, Adrian Marino. Crizele conceptului şi antiliteratura. În : Contemporanul. Ideea europeană, XII, nr. 16, 2002, p. 4.

Despre "antiliteratură", concept definit în volumul VI al Biografiei ideii de literatură.

2721. Simuţ, Ion, Proiect împlinit. Enciclopedia literaturii. În : Cuvîntul, VI, nr. 12, 2000, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca, Dacia, 2000].

2722. Spiridon, Monica, Biografia ideii de literatură, vol. 6. În : Literary Research = Recherche Littéraire [Montréal], XVIII, nr. 36, Fall-Winter/ Automne-Hiver, 2001, p. 500-502.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca, Dacia, 2000].

267

2723. Spiridon, Monica, "Exegi monumentum...". În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 33, 2000, p. 15.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca, Dacia, 2000].

2724. Stanomir, Ioan, Un discurs asupra metodei. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 68, 2001, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. VI, Cluj-Napoca, Dacia, 2000].

2000 Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă 2725. ***, Adrian Marino, Cenzura în România. În : Apostrof, XI, nr. 7-8, 2000, p. 2. Semnalarea apariţiei volumului: Cenzura în România. Schiţă istorică

introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2726. ***, Cărţile colaboratorilor noştri. În : Cuvîntul, VI, nr. 8, 2000, p. 12. Semnalarea apariţiei volumului: Cenzura în România. Schiţă istorică

introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2727. ***, Craiova, Cluj, cenzura. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 1, 2000, p. 7.

Semnalarea apariţiei volumului: Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2728. ***, Eveniment. În : Mozaicul, III, nr. 6, 2000. Semnalarea apariţiei volumului: Cenzura în România. Schiţă istorică

introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2729. ***, Istorie a cenzurii - din punct de vedere minoritar. În : Magropress. Revista Presei Maghiare din România, nr. 11, 2002, p. 15.

Semnalarea apariţiei volumului: Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2730. ***, Sub teroarea cenzurii. În : Adevărul, nr. 3157, 3 august, 2000, p. 4. Semnalarea apariţiei volumului: Cenzura în România. Schiţă istorică

introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2731. Anghelescu, Mircea, Cenzura şi literatura. În : Dilema, VIII, nr. 403, 2000, p. 15. Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă,

Craiova, Aius, 2000].

2732. Anghelescu, Mircea, Romance Languages. Literature. În : The Year's Work

268

in Modern Language Studies, LXII, 2000-2001, p. 506-508. Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă,

Craiova, Aius, 2000].

2733. Borbély, Ştefan, Adrian Marino: Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă. [Censorship în Romania. A historical perspective]. În : Caietele Echinox, V, 2003, p. 231-233.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2734. Brumaru, Aurel Ion ; Vasi-Şoimoşanu, Dumitru, Cenzura comunistă şi pietrele funerare. În : România literară, XXXVII, nr. 23, 2004, p. 15.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2735. Cesereanu, Ruxandra, Cenzorii, cenzuraţii şi analistul lor. În : Apostrof, XI, nr. 11-12, 2000, p. 27-28.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2736. Cioflânca, Adrian, A treia cale în cultură. În : Sfera politicii, IX, nr. 93-94, 2001, p. 81-83.

Despre: Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2737. Coande, Nicolae, Al treilea discurs - reconstrucţia României începe din ţară. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, XII, nr. 3632, 2001.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2738. Codruţ, Mariana, Cenzura în România. În : Monitorul de Cluj , III, nr. 186, 2000, p. 12.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2739. Corbea, Andrei, Pedagogie discursivă în postistoria tranziţiei. În : 22 [Douăzeci şi doi], XIII, nr. 8, 2002, p. 13-14.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2740. George, Alexandru, Despre cenzură şi altele. În : Adevărul literar şi artistic, IX, nr. 529, 2000.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

269

2741. Gheţ, Monica, Cenzura în România. În : 22 [Douăzeci şi doi], XII, nr. 15, 2001, p. 15.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2742. Gibescu, George, Cenzura în România. În : Cotidianul, XI, nr. 11, 16 ianuarie, 2001, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2743. Gibescu, George, Cenzura în România. În : Origini/ Roots [USA], V, nr. 9-10, septembrie-octombrie, 2001.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2744. Iacobescu, Mihai, Adrian Marino: "Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă". Editura Aius, Craiova, 2000, 94 p. În : Noul Continent, I, nr. 1-4, 2000, p. 11-14.

Recenzie.

2745. Lazăr, Virgil, "Cenzura în România" de Adrian Marino. În : România liberă, LVII, nr. 3146, 26 iulie, 2000, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2746. Lazăr, Virgil, O apariţie insolită. Adrian Marino: "Cenzura în România". În : România liberă, LVII, nr. 3169, 22 august, 2000, p. 3.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2747. Luţă, Victoria, Avatarurile cenzurii românesti. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 29, 2000, p. 14-15.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2748. M.M., O istorie neromanţată a cenzurii. În : Viaţa medicală, nr. 33, 2000, p. 5. Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă,

Craiova, Aius, 2000].

2749. Manolescu, Nicolae, Poliţistul şi literaţii. În : România literară, XXXIII, nr. 30, 2000, p. 1.

Despre: Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2750. Mihalache, Andi, O istorie a lucrurilor care nu se spun. În : Sfera politicii, IX, nr. 89, 2001, p. 54-56.

270

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2751. Mureşan, Ion, Istorie şi foarfeci. În : Transilvania Jurnal. Ediţia de Cluj, nr. 712, 18 august, 2000, p. 10.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2752. Ornea, Zigu, Cenzura şi vocaţia. În : România literară, XXXIII, nr. 44, 2000, p. 9.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2753. Pavel, Dan, Arheologia cenzurii şi deontologia scriitoricească. În : Cuvîntul, VI, nr. 10, 2000, p. 6.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2754. Pecican, Ovidiu, Elogiu liberei exprimări. În : Apostrof, XII, nr. 3, 2001, p. 10-11.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2755. Pop, Doru, Portretul robot al cenzurii. În : Steaua, LII, nr. 2, 2001, p. 34-35. Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă,

Craiova, Aius, 2000].

2756. Popa, Constantin M., Cenzura în România. În : Ramuri, XXXVII, nr. 9, 2000, p. 11.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2757. Popa, Mircea, Cenzura in România. În : Adevărul de Cluj, X, nr. 2958, 31 iulie, 2000, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2758. Popescu, Titu, Cenzura - Securitatea presei. În : Dorul. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca, XI, nr. 139, iunie, 2001, p. 57.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2759. Schveiger, Paul, Adrian Marino: Cenzura in România. Schiţă istorică introductivă. Aius, Craiova, 2000, 95 pp. În : Viaţa noastră [Tel Aviv], XLIII, 22 septembrie, 2000.

Recenzie.

271

2760. Spineanu, Dorin, O întâmpinare. În : Monitorul de Iaşi, XI, 17 martie, 2001, p. 6A.

Semnalarea apariţiei volumului: Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2761. Spiridon, Monica, Libertate si cenzură în România : un exercitiu de metodă. În : Luceafărul, XLIII, nr. 36, 2000, p. 1 , 17.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2762. Ştefanache, Corneliu, Adrian Marino sau singuratatea unui savant, 1. În : Evenimentul [Iaşi], nr. 3020, 27 iunie, 2001, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2763. Ştefanache, Corneliu, Adrian Marino sau singuratatea unui savant, 2. În : Evenimentul [Iaşi], nr. 3021, 28 iunie, 2001, p. 2.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2764. Ştefănescu, Alex., Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu. În : România literară, XXXIII, nr. 38, 2000, p. 4.

Despre: Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000.

2765. Tacciu, Elena-Esther, Trei cărţi, trei proteste. În : Minimum [Tel Aviv], XV, nr. 166, 2001, p. 50.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2766. Tiron, Corina, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă. În : Literary Research = Recherche Littéraire [Montréal], XVIII, nr. 35, 2001, p. 203-205.

Recenzie [Adrian Marino, Cenzura în România. Schiţă istorică introductivă, Craiova, Aius, 2000].

2001 Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino

în dialog cu Sorin Antohi 2767. Adameşteanu, Gabriela, Întîlniri fericite. În : 22 [Douăzeci şi doi], XIII, nr.

655, 2002, p. 16. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

272

2768. Andreescu, Gabriel, Un dialog greu de povestit. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 11-12.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2769. Antohi, Sorin, România şi occidentul. În : Observator cultural. Supliment, nr. 4 (261), 24-30 martie, 2005, p. IV.

Fragment din volumul Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001.

2770. Antonesei, Liviu, [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001]. În : Timpul [Iaşi], II, nr. 4, 2001, p. 6.

Recenzie.

2771. Antonesei, Liviu, Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi. În : Timpul [Iaşi], II, 4 aprilie, 2001, p. 6.

Despre: Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001.

2772. Buzera, Ion, "Entretiens" şi ideologie. În : Convorbiri literare, nr. 5, 2001, p. 43. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2773. Cântec, Florin, Sorin Antohi şi modelele intelectuale alternative ale ceauşismului tîrziu. În : Cronica, VI, 2002, p. 10-11, 21.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2774. Ciobanu, Vitalie, Al treilea discurs: o terapie a complexelor româneşti. În : Contrafort, VIII, nr. 7-8, 2001, p. 4.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2775. Conac, Ion, Al treilea discurs - Cultură, ideologie şi politică în România. În : Datina [Drobeta Turnu-Severin], XII, nr. 2075, 2001, p. 5.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2776. Coroiu, Constantin, Ce fel de cultură ne trebuie? În : Adevărul literar şi artistic, nr. 567, 2001, p. 13.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2777. Coşoveanu, Gabriel, Cursul de socializare al unui om singur. În : Mozaicul, IV, nr. 8, 2001, p. 4.

273

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2778. Creţu, Bogdan, Alternativa Marino: manifest pentru emanciparea culturii române. În : Însemnări ieşene, II, nr. 4, 2005, p. 31-33.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2779. George, Alexandru, Policentrism. În : Cuvîntul, VII, nr. 6, 2001, p. 15. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2780. George, Alexandru, Unul sau mai multe discursuri. În : Adevărul literar şi artistic, X, nr. 564, 2001, p. 6.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2781. George, Alexandru, Programe şi realităţi. În : Cuvîntul, VII, nr. 5, 2001, p. 15. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2782. George, Alexandru, Încă un mic discurs. Între două Românii. În : Cuvîntul, VII, nr. 7, 2001, p. 15.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2783. Gheţ, Monica, De la maestru la discipol. Terţul inclus sau firescul Europei la români. În : Cuvîntul, VII, nr. 4, 2001, p. 5, 16.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2784. Gheţ, Monica, Onorat de străini, suspectat în propria ţară. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 139, 2002, p. 26-27.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2785. Ghiţă, Cătălin, Ideologii actuale. În : Apostrof, XII, nr. 6, 2001, p. 7. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2786. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino între lumini şi umbre, I. În : România literară, XXXIV, nr. 43, 2001, p. 6.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

274

2787. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino între lumini şi umbre, II. În : România literară, XXXIV, nr. 44, 2001, p. 6.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2788. Grigurcu, Gheorghe, Adrian Marino între lumini şi umbre, III. În : România literară, XXXIV, nr. 45, 2001, p. 6.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2789. Irimia, Florin, Neopaşoptismul ca discurs ideologic alternativ. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 91, 2001, p. 11.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2790. Jucan, Marius, Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Al treilea discurs - Cultură, ideologie şi politică în România [The Third Discourse. Culture, Ideology and Politics in Romania. Adrian Marino Dialoguing with Sorin Antohi]. În : Caietele Echinox, V, 2003, p. 229-230.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2791. Kantor, Erzsébet, Adrian Marino - Sorin Antohi. Európa, a second hand és a komplexusok. În : Korunk, XV, nr. 1, 2004, p. 75-78.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2792. Madoşa, Rodica ; Antohi, Sorin ; Lefter, Ion Bogdan, Intelectualii şi politica: despre "al treilea discurs". În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 155, 2003, p. 4-7.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2793. Marcu, Luminiţa, Un intelectual care a refuzat Academia. Al treilea discurs. Adrian Marino in dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001. În : Evenimentul zilei, XI, nr. 3306, 8 martie, 2003, p. 19.

Recenzie.

2794. Marinescu, Nicolae, Turnul de control. În : Mozaicul, IV, nr. 8, 2001, p. 1. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2795. Mihăieş, Mircea, Un model de construcţie politică. Neopaşoptismul. În : Cuvîntul, VII, nr. 4, 2001, p. 5.

275

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2796. Mihăilescu, Vintilă, "Să se revizuiască primesc! dar... Ideologia originaristă şi discursul naţional românesc. În : Sfera politicii, IX, nr. 91-92, 2001, p. 6-19.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2797. Muşat, Carmen, Al treilea discurs - Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 11.

Recenzie.

2798. Muşat, Carmen, Libertatea spiritului critic. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 11.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2799. Nuşfelean, Olimpiu, Deprovincializarea din mentalul străin. În : Mişcarea literară [Bistriţa], I, nr. 1, 2003, p. 20-23.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2800. Ornea, Zigu, Un mare cărturar. În : România literară, XXXIV, nr. 24, 2001, p. 9.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2801. Petrescu, Dan, O sinteză ambiguă, 1. În : Naţional, V, 12-13 mai, 2001, p. 6. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2802. Petrescu, Dan, O sinteză ambiguă, 2. În : Naţional, V, 19-20 mai, 2001, p. 6. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2803. Petrescu, Dan, O sinteză ambiguă, 3. În : Naţional, V, 26-27 mai, 2001, p. 6. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2804. Petrescu, Dan, O sinteză ambiguă, 4. În : Naţional, V, 2-3 iunie, 2001, p. 10. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2805. Petrişor, Dorin, Cînd doi se ceartă, Adrian Marino cîştigă. În : Transilvania

276

Jurnal. Ediţia de Cluj, nr. 912, 19 aprilie, 2001, p. 12. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2806. Pippidi, Andrei, Un ideal educativ. În : 22 [Douăzeci şi doi], XII, nr. 16, 2001, p. 12.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2807. Pop, Doru, Ce este al treilea discurs? În : Steaua, LII, nr. 5-6, 2001, p. 69. Despre: Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001.

2808. Popa, Constantin M., Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi. În : Mozaicul, IV, nr. 3-4, 2001.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2809. Popa, Mircea, Al treilea discurs. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi. În : Adevărul de Cluj, nr. 3294, 7 septembrie, 2001, p. 5.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2810. Popovici, Iulia, Nevoia de dialog. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 111, 2002, p. 12.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2811. Preda, Cristian, Contra-cultura neopaşoptistă. În : 22 [Douăzeci şi doi], XII, nr. 16, 2001, p. 13.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2812. Rachieru, Adrian Dinu, Despre soarta "discursului terţ". În : Crai nou [Suceava], XIII, nr. 3152, 11 mai, 2002, p. 4.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2813. Rachieru, Adrian Dinu, Despre soarta "discursului terţ". În : Crai nou [Suceava], XIII, nr. 3162, 25 mai, 2002, p. 5.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2814. Rachieru, Adrian Dinu, Despre soarta "discursului terţ". În : Crai nou [Suceava], XIII, nr. 3157, 18 mai, 2002, p. 4.

277

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2815. Rachieru, Adrian Dinu, Despre soarta "discursului terţ". În : Crai nou [Suceava], XIII, nr. 3212, 3 august, 2002, p. 4.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2816. Rachieru, Adrian Dinu, Despre soarta "discursului terţ". În : Crai nou [Suceava], XIII, nr. 3148, 4 mai, 2002, p. 4.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2817. Rachieru, Adrian Dinu, Alternativa Marino II (sau despre soarta "discursului terţ"). În : Convorbiri literare, nr. 1, 2002, p. 59-63.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2818. Rachieru, Adrian Dinu, Alternativa Marino I (sau despre soarta "discursului terţ"). În : Convorbiri literare, nr. 10, 2001, p. 27.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2819. Radu, Mădălina, "Noi despre ceilalţi". În : Mozaicul, V, nr. 1, 2002. Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian

Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2820. Raţiu, Virgil, Cum se poate citi, reciti o carte. În : Mesagerul de Bistriţa-Năsăud. Supliment bilunar : Mesagerul literar şi artistic, nr. 12, 2003, p. 1.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2821. Schveiger, Paul, Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi. Al treilea discurs - Cultură, ideologie şi politică în România, Iaşi, Polirom, 2001. În : Viaţa noastră [Tel Aviv], XLIV, 23 noiembrie, 2001, p. 20.

Recenzie.

2822. Spiridon, Monica, Singurătatea alergătorului de cursă lungă. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 67, 2001, p. 15.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2823. Stanciu, Diana, Adrian Marino in dialog cu Sorin Antohi. Al treilea discurs - Cultură, ideologie şi politică în România. Polirom, Iaşi, 2000, 200 pp. În :

278

Revista Română de Ştiinţă Politică, I, nr. 2, 2001, p. 630-632. Recenzie.

2824. Ştef, Traian, Al treilea discurs, sau tot despre formele fără fond. În : Familia, XXXVII, nr. 6, 2001, p. 17-20.

Recenzie [Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001].

2825. Teodor, Pompiliu, Recursul la istorie cu gîndul la viitor. În : Ziua. Ediţia de Ardeal, 30 mai, 2001, p. 6.

Despre: Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001.

2826. Tismăneanu, Vladimir, Adrian Marino şi valorile liberale . În : Jurnalul Naţional, XII, nr. 3436, 28 august, 2004, p. 2.

2827. Vasile, Cristian, Al treilea discurs - Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Editura Polirom, 2001, 200 p. În : Anuarul Institutului de Istorie Orală, Cluj, nr. IV, 2003, p. 346-352.

Recenzie.

2828. Z.D., Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi. În : Ziarul de duminică, nr. 19, 2001.

Despre: Al treilea discurs. Cultură, ideologie şi politică în România. Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Iaşi, Polirom, 2001.

2002 Censorship. A World Encyclopedia 2829. ***, Censorship. A World Encyclopedia (ed. Derek Jones). În : Observator

cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 118, 2002, p. 7. Semnalarea apariţiei volumului: Censorship. A World Encyclopedia, Derek

Jones (ed.), London, Chicago, 2002.

2830. ***, Censorship. A World Encyclopedia (ed. Derek Jones). În : Apostrof, XII bis, nr. 7-8, 2002, p. 2.

Despre volumul: Censorship. A World Encyclopedia, Derek Jones (ed.), London, Chicago, 2002.

2831. ***, Eveniment. În : Mozaicul, V, nr. 5, 2002, p. 7. Semnalarea apariţiei volumului: Censorship. A World Encyclopedia, Derek

Jones (ed.), London, Chicago, 2002.

2832. Borbély, Ştefan, Enciclopedia mondială a cenzurii. Schiţă pentru delicii

279

parţiale. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 151, 2003, p. 12-13.

Recenzie [Censorship. A World Encyclopedia, Derek Jones (ed.), London, Chicago, 2002].

2833. G.B., O enciclopedie a cenzurii. În : 22 [Douăzeci şi doi], XIII, nr. 23, 2002, p. 13.

Semnalarea apariţiei volumului: Censorship. A World Encyclopedia, Derek Jones (ed.), London, Chicago, 2002.

2834. Gheţ, Monica, Derek Jones (ed.), Censorship. A world encyclopedia, London, Chicago, 2002. În : Caietele Echinox, V, 2003, p. 217-218.

Despre articolul lui Adrian Marino publicat în Censorship. A World Encyclopedia, Derek Jones (ed.), London, Chicago, 2002.

2835. Gheţ, Monica, Despre servitutea impusă - când nu e.... voluntară. În : Piaţa literară, II, nr. 12, 2002, p. 3.

Recenzie [Censorship. A World Encyclopedia, Derek Jones (ed.), London, Chicago, 2002].

2836. Lazăr, Virgil, România, în Enciclopedia Mondială a Cenzurii. În : România liberă, LIX, nr. 3688, 10 mai, 2002,

Despre: Censorship. A World Encyclopedia, Derek Jones (ed.), London, Chicago, 2002.

2004 Prezenţe româneşti şi realităţi europene (ed.II) 2837. Anghelescu, Mircea, Jurnal intelectual : Ex libris. În : Adevărul literar şi

artistic, XIII, nr. 729, 2004, p. 13.

2838. Romila, Adrian G. ; Duna, Raluca, Provincialism şi realităţi europene. În : Luceafărul, XLVII, nr. 38, 2004, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Prezenţe româneşti şi realităţi europene. Jurnal intelectual, Iaşi, Polirom, 2004].

2005 Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale (ed. a II-a) 2839. Cornea, Andrei, În loc de recenzie la "Pentru Europa", ediţia a doua. În : 22

[Douăzeci şi doi], XVI, nr. 786, 2005, p. 13. Despre: Pentru Europa, integrarea României, aspecte ideologice şi culturale,

Ediţia a 2-a, revăzută şi întregită, cu un post-scriptum al autorului, Iaşi,

280

Polirom, 2005.

2840. Pecican, Ovidiu, Dialogul Marino-Grigurcu despre integrarea europeană. În : Idei în dialog, II, nr. 5, 2005, p. 28.

Despre: A. Marino, Pentru Europa. Aspecte ideologice şi culturale, ed. a 2-a, Iaşi, Polirom, 2005 şi G. Grigurcu, În jurul libertăţii, Iaşi, Timpul, 2002.

2841. Romila, Adrian G., Manifestul lui Adrian Marino. În : Luceafărul, XLVIII, nr. 14, 2005, p. 4.

Recenzie [Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale, Iaşi, Polirom, 2005].

2842. Urian, Tudorel, Pledoaria unui extremist de centru. În : România literară, XXXII, nr. 32, 2005, p. 5.

Despre: Pentru Europa, integrarea României, aspecte ideologice şi culturale, Ediţia a 2-a, revăzută şi întregită, cu un post-scriptum al autorului, Iaşi, Bucureşti, Polirom, 2005.

III. Despre viaţa şi opera lui Adrian Marino

În limba română 1. Istorie şi critică literară 2843. Călinescu, Alexandru, Iarăşi despre critică. În : Alma Mater, V, nr. 1, 1973, p. 6. La rubrica Confruntări se face referire la Alexandru Ivasiuc, Idealul de

valoare ("România literară", nr. 1, 1973) şi la Adrian Marino, Despre critică ("România literară", nr. 53, 1972).

2844. Funeriu, Ionel, Note pentru o nouă ediţie Macedonski (Argumente pentru o nouă metodă). În : Studii şi cercetări lingvistice, XLI, nr. 2, 1990, p. 145-155.

Cu exemple din ed. Al. Macedonski, Opere, vol. I-IV, de Adrian Marino, Bucureşti, 1966-1967.

2845. George, Alexandru, Criticii greşesc mai obişnuit la 62 de ani decît la 26. În : Cuvîntul, I, nr. 7, 1995, p. 16.

Despre problema "revizuirilor" semnalată de Adrian Marino în "Cuvîntul" (nr. 4/1995).

2846. George, Alexandru, Un moment în istoria criticii. În : Adevărul literar şi artistic, X, nr. 565, 2001, p. 6.

281

2847. Haţiegan, Anca, Despre mutaţiile existenţei. În : Steaua, LII, nr. 9, 2001, p. 20-23.

2848. Ilie, Rodica, Contaminări. Modernism şi avangardă. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 250, 2004, p. 6-8.

Despre definirea termenului de "modernism" la Adrian Marino şi Matei Călinescu.

2849. Mihăilescu, Florin, Valorile fermentative. În : Viaţa Românească, XCVI, nr. 9-10, 2001, p. 232-235.

2850. Papahagi, Marian, Note despre lexicografia literară românească. În : Vatra, XXIX, nr. 6, 1999, p. 35-36.

2851. Pavel, Dan, Despre sincronism. În : Amfiteatru, XXII, nr. 10, 1988, p. 2. Articol semnat P. D. Referire la articolul "Mici precizări despre sincronism",

publicat de Adrian Marino în "Tribuna" (nr. 37/1988).

2852. Rhea, Cristina, Adrian Marino, dezamăgit de critica literară. În : Independent, III, nr. 665, 2003, p. 7.

Semnat C.R.

2. Critica ideilor literare 2853. Cofan, Aluniţa, Morfologia antiliteraturii de la avangardă la postmodernism.

În : Caiete critice, VII, nr. 4-5, 1996, p. 114-119. Despre conceptul de "antiliteratură" definit şi de către Adrian Marino în

Biografia ideii de literatură, vol. VI.

2854. Goci, Aureliu, Ideile literare. În : România literară, VI, nr. 48, 1973, p. 8.

3. Hermeneutică literară 2855. Barbu, Marian, Eseistică superioară, fără teama de model. În : Cuvîntul

libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, nr. 1010, 1993, p. 3. Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino,

Craiova, Aius, 1993.

2856. Barbu, Marian, Hermeneutica lui Adrian Marino sau "încercarea labirintului". În : Ramuri, XXX, nr. 10-11-12, 1993, p. 6.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Aius, 1993.

282

2857. Cadot, Michel, Comparatismul literar francez după Etiemble. În : Revista de istorie şi teorie literară, XXXVI, nr. 3-4, 1988, p. 100-108.

Conferinţă susţinută în mai, în faţa colectivului de cercetători de la Institutul "George Călinescu". Este menţionat şi Adrian Marino.

2858. Chişu, Lucian, Hermeneutica fără frontiere. În : Literatorul, nr. 45, 1994, p. 4. Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino,

Craiova, Aius, 1993.

2859. Cubleşan, Constantin, Hermeneutica lui Adrian Marino. În : Steaua, XLV, nr. 6, 1994, p. 29-30.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Aius, 1993.

2860. Cugno, Marco, Adrian Marino/ Despre opera lui Adrian Marino. Traducere din limba italiană de Florin Dumitrescu. În : Viaţa Românească, LXXXIX, nr. 11-12, 1994, p. 83-86.

2861. Demetrian, Bucur, Periplu hermeneutic. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, nr. 1010, 1993, p. 3.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Aius, 1993.

2862. Duna, Raluca, Adrian Dinu Rachieru, "Alternativa Marino". În : Luceafărul, XLVI, nr. 1, 2003, p. 6.

Despre: Adrian Dinu Rachieru, Alternativa Marino, Iaşi, Junimea, 2002.

2863. Gafencu, Mihaela, Adrian Marino - vocaţia sintezei. În : Convorbiri literare, nr. 8, 1981, p. 6.

2864. Ghidirmic, Ovidiu, Hermeneutica hermeneuticii. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, nr. 1010, 1993, p. 3.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Aius, 1993.

2865. Grigurcu, Gheorghe, Între "ideea literară" şi literatură. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 14, 21.

Despre proiectul "biografiei ideii de literatură".

2866. Melancu, Ştefan, "Hermeneutica lui Adrian Marino". În : Apostrof, V, nr. 1-2, 1994, p. 6.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Aius, 1993.

2867. Mircean, Ovidiu, Fascinaţia universaliilor. În : Steaua, LII, nr. 9, 2001, p. 23-25.

283

2868. Miu, Floarea, "Aventura în insolit". În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, nr. 1010, 1993, p. 3.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Aius, 1993.

2869. Moisa, Mircea, Configurarea unei personalităţi creatoare. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, nr. 1010, 1993, p. 3.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova, Aius, 1993.

2870. Moraru, Spiridon, Critica hermeneutică. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 11.

2871. Niculescu, Alexandru, Hermeneutica lui Adrian Marino. În : România literară, XXXVIII, nr. 21, 2005, p. 3, 19.

2872. Popa, Constantin M., Adrian Marino sau recursul hermeneutic la metodă. În : Ramuri, XXVIII, nr. 2, 1991, p. 10.

2873. Vlad, Ion, Construcţie hermeneutică şi istorie a conceptelor. În : Tribuna, VIII, nr. 40-41, 1996, p. 1, 5.

Număr dedicat lui Adrian Marino la împlinirea vârstei de 75 de ani. Despre întreaga operă critică a lui Marino.

2874. Zisu, Aurelian, Un portret holomeric. În : Mozaicul, IV, nr. 8, 2001, p. 5. Despre monografia: Constantin M. Popa, Hermeneutica lui Adrian Marino,

Craiova, Aius, 1993.

4. Cultură şi ideologie politică 2875. Alexandrescu, Sorin, Cenzură şi interstiţiu. În : Mozaicul, IV, nr. 8, 2001, p.

2-3.

2876. Andreescu, Gabriel, Spre capitalism: de la Adrian Marino, prin H.-R. Patapievici. În : 22 [Douăzeci şi doi], V, nr. 14, 1994, p. 13.

Pornind de la viziunea despre capitalism a lui Adrian Marino, autorul discută problema capitalismului la H.-R. Patapievici.

2877. Grigurcu, Gheorghe, O "fiziologie a conformistului". În : Vatra, XXIX, nr. 3, 1999, p. 60-61.

Despre articolul "Fiziologia conformistului" publicat de Adrian Marino în "Mozaicul" (nr.2/1998).

2878. Pecican, Ovidiu, Adrian Marino şi Europa. În : Contemporanul. Ideea europeană, VIII, nr. 52, 1997, p. 1,11.

284

Despre publicaţiile lui Marino dedicate "ideii europene".

2879. Rachieru, Adrian Dinu, Provocarea lui Eliade (I). În : Convorbiri literare, nr. 10, 2002, p. 71-74.

Despre "alternativa Marino" şi ideocritică.

2880. Rachieru, Adrian Dinu, Provocarea lui Eliade (II). În : Convorbiri literare, nr. 11, 2002, p. 65-68.

Despre "alternativa Marino" şi ideocritică.

2881. Stănescu, C., Adeziuni europene. În : Adevărul literar şi artistic, V, nr. 314, 1996, p. 2.

2882. Zalis, Henri, Idei în discursul critic. În : Viaţa Românească, XCIV, nr. 1-2, 1999, p. 93-95.

Despre "cultura discursului total".

5. Despre personalitatea critică 2883. Anghelescu, Mircea, Adrian Marino şi literatura. În : Observator cultural.

Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 8.

2884. Antohi, Sorin, Pentru cine scrie Adrian Marino? În : 22 [Douăzeci şi doi], IV, nr. 32, 1993, p. 14.

Antohi: "Fiindcă aici e marea problemă a cărţilor d-lui Adrian Marino: îşi găsesc greu cititorii".

2885. Borbély, Ştefan, Adrian Marino. În : Familia, XXX, nr. 2, 1994, p. 21-22. Despre scrisul lui Marino care ilustrează, în opinia lui Ştefan Borbély,

"discursul incomod de tip critic".

2886. Corbea, Andrei, Şcoala lui Adrian Marino. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 186, 2003, p. 6.

2887. Cornea, Paul, "Proiectul major"al lui Adrian Marino. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 9-10.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino şi proiectul său major: Biografia ideii de literatură.

2888. Crăciun, Gheorghe, Homo Europaeus. În : Vatra, XXV, nr. 10, 1995, p. 44-46.

2889. Diaconescu, Romulus, Prezenţa unei "Voci". În : Ramuri, XXXV, nr. 4, 1998, p. 10.

285

2890. Gheţ, Monica, Tentaţia universalităţii. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 186, 2003, p. 7-8.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino.

2891. Ghiu, Bogdan, Metatextul spiritului public. În : Contrapunct, VIII, nr. 4, 1997, p. 4.

B. Ghiu: "Opera lui este în acelaşi timp o concluzie şi un program".

2892. Ilis, Florina, "Fondul Marino" de la BCU "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca. În : Însemnări ieşene, II, nr. 4, 2005, p. 7.

2893. Lefter, Ion Bogdan, Pe cont propriu... În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 186, 2003, p. 8.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino.

2894. Lefter, Ion Bogdan, Reparaţie pentru Adrian Marino. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 230, 2004, p. 13.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino.

2895. Macrea, Ioana, Monografii despre Adrian Marino. În : Steaua, LIV, nr. 4-5, 2003, p. 54-55.

Despre studiile dedicate activităţii şi operei lui Adrian Marino.

2896. Martin, Mircea, Adrian Marino publicist. În : Viaţa Românească, LXXXI, nr. 1, 1986, p. 37-43.

Despre personalitatea criticului şi jurnalistului literar.

2897. Martin, Mircea, Destinul criticului literar. În : Dialog, XVII, nr. 110-111, 1985-1986, p. 10.

2898. Martin, Mircea, Discursul naţional şi european al lui Adrian Marino. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 7.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino.

2899. Mihăilescu, Florin, Panorama criticii contemporane: Adrian Marino. În : Ateneu, IX, nr. 7, 1972, p. 9.

Despre activitatea de critic literar a lui Adrian Marino.

2900. Rachieru, Adrian Dinu, Adrian Marino - un român atipic. În : Bucovina literară [Suceava], XII, nr. 10, 2002, p. 27-29.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino.

2901. Rachieru, Adrian Dinu, Alternativa Marino. În : ProArte [Lugoj], nr. 1, 2002, p. 6-7.

Despre "alternativa" Marino în cultura română.

286

2902. Rachieru, Adrian Dinu, Voluptatea reflexiei disciplinate. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 8.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino. Număr dedicat lui Marino.

2903. Sorescu, Roxana, Un român pentru Europa. În : Luceafărul, XXXIX, nr. 31, 1996, p. 5.

2904. Ţepelea, Ioan, Un mare erudit. În : Aletheia. Revistă de ştiinţă şi dialog interdisciplinar, nr. 7, 1997.

2905. Vlad, Alexandru, Un portret la minut. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 8. Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino. Număr dedicat lui Marino.

2906. Volovici, Leon, Cultura ca formă de viaţă. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 61, 2001, p. 10.

Despre personalitatea critică a lui Adrian Marino.

6. Literatură de călătorie 2907. Buzera, Ion, "Escursiunea" ca introspecţie livrescă. În : Mozaicul, II, nr. 2-3,

1999, p. 11. Se referă la toate volumele de călătorie ale lui Adrian Marino.

7. Comparatism şi teoria literaturii 2908. Dima, Andreea, Noul Comparatism. În : România literară, XXIX, nr. 18,

1996, p. 23. Despre al VIII-lea Congres de Literatură comparată de la Tokyo unde a

participat şi Adrian Marino.

2909. Popa, Constantin M., "Alternativa comparatistă". În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 14.

Despre "alternativa" Marino în critica literară. Această "alternativă" presupune studiul comparatist şi metoda hermeneutică de analiză.

2910. Spiridon, Monica, Cui îi e frică de literatura comparată. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, I, nr. 4, 2000, p. 11.

2911. Vasilescu, Mircea, Comparatismul "sans frontiěre": Adrian Marino. În : Jurnalul literar, I, nr. 45-46, 1990, p. 3.

287

8. Polemici cu contemporanii 2912. ***, Ochiul magic. În : România literară, XXIII, nr. 4, 1990, p. 2. Editorial [replică la articolul lui Adrian Marino: O reformă necesară:

Uniunea Scriitorilor în "Jurnalul literar", 15 ianuarie 1990].

2913. Andreescu, Gabriel, Dedicaţiile lui Marino faţă în faţă cu scrisorile lui Pleşu. Asimetria standardelor. În : Timpul [Iaşi], IV, nr. 7-8, 2004, p. 3.

Din polemica stârnită în jurul premiilor ASPRO. Marino s-a dezis printr-o scrisoare de decizia juriului care i-a decernat premiul lui Andrei Pleşu pentru volumul Despre îngeri. Acest lucru a stârnit o adevărată polemică de presă.

2914. Andreescu, Gabriel, Execuţia lui Adrian Marino. În : Ziua, XI, nr. 3055, 2004, p. 6.

Din polemica cu Andrei Pleşu.

2915. Bădiliţă, Cristian, Dreptul la replică. În : Cuvîntul, VI, nr. 5, 2000, p. 2, 13. Scrisoare deschisă, adresată lui Marino, care făcuse nişte observaţii pe

marginea cărţii lui Bădiliţă, Platonopolis sau Împăcarea cu filosofia, într-un articol din Cuvîntul (februarie/2000).

2916. Lefter, Ion Bogdan, Note cu un "Cronicar", Andrei Pleşu, Tudorel Urian şi un I.M. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 226, 2004, p. 10.

Din polemica cu Andrei Pleşu.

2917. Liiceanu, Gabriel, "Muşcînd silueta unui mort" - o scrisoare către Andrei Pleşu. În : Dilema veche, I, nr. 24, 2004, p. 10.

Din polemica cu Andrei Pleşu.

2918. Mălăncioiu, Ileana, Între lupta cu moartea şi lupta cu morţii. În : România literară, XXIX, nr. 38, 1996, p. 15.

Autoarea face câteva remarci pornind de la emisiunea lui Iosif Sava al cărei invitat fusese Adrian Marino.

2919. Neştian, Valeriu C., Trăim printre dosare. În : Gazeta de Vest [Oradea], nr. 14-15, 1992, p. 6.

Din polemica "Dosarului C-tin Noica".

2920. Patapievici, H. R., Critica ideologică şi idealul socialist de cultură (De ce se ceartă intelectualii II - Ancheta Dilema). În : Dilema veche, I, nr. 25, 2004, p. 7-8.

Din polemica cu Andrei Pleşu.

2921. Pleşu, Andrei, Scrisoare deschisă adresată d-lui Adrian Marino. În :

288

Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, V, nr. 226, 2004, p. 12-13.

Din polemica cu Andrei Pleşu.

2922. Rogozanu, Costi, Liiceanu a greşit. În : Evenimentul zilei, XII, nr. 3776, 2004, p. 4.

Din polemica cu Andrei Pleşu.

9. Biografice. Aniversări 2923. ***, Adrian Marino - "un mizantrop optimist". În : Adevărul literar şi

artistic, IV, nr. 207, 1994, p. 2. Despre nr.12/1994 din Vatra, dedicat lui Adrian Marino.

2924. ***, Masă rotundă omagială. Adrian Marino la optzeci de ani. În : Caietele Echinox, I, 2001, p. 243-253.

Masă rotundă cu prilejul aniversării lui Adrian Marino la 80 de ani.

2925. ***, Premii cu "necunoscute". În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 97-98, 2002, p. 3.

Anunţ cu privire la decernarea premiilor pe anul 2001 din partea Fundaţiei Culturale Dacia din Cluj. Este menţionată acordarea Premiului de excelenţă pentru întreaga activitate literară lui Adrian Marino.

2926. ***, [Revista revistelor]. În : România literară, XXVII, nr. 6, 1994, p. 24. Semnalează numărul 12 din 1993 al revistei "Vatra", dedicat lui A. Marino.

2927. Borbély, Ştefan, O carte discutabilă. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, IV, nr. 161, 2003, p. 15-16.

Despre: Adrian Dinu Rachieru, Alternativa Marino, Iaşi, Junimea, 2002.

2928. Brumaru, Aurel Ion, Lucrarea pentru Europa. În : Astra, XXV, nr. 228, 1991, p. 15.

Prezentarea operei lui Adrian Marino cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani.

2929. Buzera, Ion, O monografie exemplară. În : Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi social doljean, III, nr. 3706, 2001, p. 5.

Despre: Constantin M. Popa, Adrian Marino. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Bucureşti, Aula, 2001.

2930. Buzera, Ion, O monografie simpatetică. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, III, nr. 99, 2002, p. 17.

Despre: Constantin M. Popa, Adrian Marino. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Bucureşti, Aula, 2001.

289

2931. Călinescu, Alexandru, Adrian Marino la 55 de ani. În : Convorbiri literare, nr. 9, 1976, p. 13.

2932. Călinescu, Alexandru, Prezenţele lui Adrian Marino. În : Dialog, XVII, nr. 105-106, 1985, p. 4.

2933. Cernat, Paul, Adrian Marino sărbătorit la Mozaicul. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 83, 2001, p. 7.

2934. Cimpoi, Mihai, Adrian Marino şi biruinţele spiritului critic românesc. În : Sud Est. Artă, cultură, civilizaţie [Chişinău], 1996, p. 10-18.

Articol publicat în 23 ianuarie.

2935. Coşoveanu, Gabriel, Ideocriticul la vremea canonizării . În : Ramuri, nr. 3, 2002, p. 10.

Despre: Constantin M. Popa, Adrian Marino. Monografie, antologie comentată, receptare critică, Bucureşti, Aula, 2001.

2936. Gheţ, Monica, Monografie Adrian Marino. În : Piaţa cărţii, nr. 4, 2002, p. 5. Despre: Constantin M. Popa, Adrian Marino. Monografie, antologie

comentată, receptare critică, Bucureşti, Aula, 2001.

2937. Ionescu, Sever, Adrian Marino la 70 de ani. În : Dialog, 1991, p. 7. Omagiu aniversar publicat în 23/24 şi 25/26 decembrie.

2938. Lefter, Ion Bogdan, Adrian Marino - octogenar: tânăr şi neliniştit. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, II, nr. 80, 2001, p. 13.

2939. Manolescu, Nicolae, Într-un anumit fel un model. În : Jurnalul literar, II, nr. 35-38, 1991, p. 7.

Aniversare la 70 de ani. Număr omagial.

2940. Marcu, Luminiţa, Dialoguri bine temperate. În : România literară, XXXII, nr. 16, 1999, p. 6.

Despre volumul: Romulus Diaconescu, O lume a dialogului, Bucureşti : Cartea Românească, 1998 - volum de interviuri cu: Silviu Purcărete, Octavian Paler, Adrian Marino, Mihai Şora, Adriana Babeţi, Augustin Buzura, Gabriel Dimisianu, Andrei Pleşu, Laurenţiu Ulici, Ştefan Augustin Doinaş, Nicolae Breban, Eugen Uricaru, Mircea Mihăieş, Mihai Sin, Nicolae Manolescu.

2941. Martin, Aurel, Vocaţia ideilor generale. În : România literară, XXIV, nr. 36, 1991, p. 5.

Omagiu lui Adrian Marino cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani.

290

2942. Martin, Mircea, O nouă tipologie. În : Jurnalul literar, II, nr. 35-38, 1991, p. 7. Aniversare la 70 de ani. Număr omagial.

2943. Martin, Mircea, Şun sau calea netulburată. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 1. Număr dedicat lui Marino. Mircea Martin: "La peste 70 de ani, Adrian Marino

ni se înfăţişează ca un om care continuă să se planifice şi să se edifice pe sine în chip exemplar".

2944. Mihu, Achim, Notaţii subiective despre Adrian Marino. În : Tribuna, XXVIII, nr. 52, 1984, p. 8.

Despre opera lui Adrian Marino şi despre Premiul Herder.

2945. Pepine, Horaţiu, Pledoarie pentru autenticitate. În : Curentul, II, nr. 235, 1998, p. 18.

"Adrian Marino este modelul deplin al marginalităţii pe care vreau s-o ilustrez".

2946. Piţu, Luca, Superioritatea lui Adrian Marino. În : Vatra, XXVI, nr. 11-12, 1996, p. 76-77.

Luca Piţu vorbeşte cu ironie despre "superioritatea" şi "erudiţia" lui A. Marino.

2947. Popa, Mircea, Elogiul spiritului european. În : Tribuna, VIII, nr. 40-41, 1996, p. 6-7.

Număr dedicat lui Adrian Marino la împlinirea vârstei de 75 de ani.

2948. Popa, Mircea, Sub semnul lui Călinescu. În : Tribuna, VIII, nr. 40-41, 1996, p. 6-7.

Număr dedicat lui Adrian Marino la împlinirea vârstei de 75 de ani.

2949. Spiridon, Monica, Adrian Marino - 75. Un român în Republica literelor. În : România literară, XXIX, nr. 34, 1996, p. 10-11.

2950. Stănescu, C., Adrian Marino: "În celula mea nu a intrat Isus". În : Adevărul literar şi artistic, V, nr. 312, 1996, p. 2.

Referire la interviul dat de Adrian Marino pentru Jurnalul literar (nr. 49-52/1996).

2951. Şerban, Geo, Adrian Marino, Z. Ornea şi Ovidiu Drîmba. În : România liberă, LII, nr. 1559, 1995, p. 2.

2952. Vaida, Mircea, Blazonul criticului de idei. În : Tribuna, XXV, nr. 39, 1981, p. 3. Adrian Marino la 60 de ani.

2953. Vâlcu, Cornel, Exegeza exegezei, sau despre scriitura inutilă. În : Vatra, XXIII, nr. 12, 1993, p. 10.

Despre monografia: Constantin M. Popa, Adrian Marino. Monografie,

291

antologie comentată, receptare critică, Bucureşti, Aula, 2001.

2954. Vrancea, Ileana, Tovarăşi de drum. În : Lumea liberă, III, nr. 120, 1991.

2955. Yrsan, Anda, Surprizele şi preocupările lui Adrian Marino. În : Săptămâna [Chişinău], 1994, p. 17.

Articol publicat în 27 mai.

2956. Zamfir, Mihai, A privi totdeauna pasional ideile. În : Jurnalul literar, II, nr. 35-38, 1991, p. 7.

Aniversare la 70 de ani. Număr omagial.

10. Manuscrise 2957. Vartic, Ion, Ultimele pagini ale lui Adrian Marino. În : Apostrof, XVI, nr. 6,

2005, p. 15-20. Număr în care au fost publicate câteva pagini din ultimele manuscrise ale lui

Adrian Marino.

11. Varia 2958. ***, "Opera omnia" - premiu 1997. În : Sfera politicii, VI, nr. 64, 1998, p. 5.

2959. ***, Premiile "Sfera politicii". În : Sfera politicii, VI, nr. 56, 1998, p. 52, 59.

2960. Dragomir, Silviu, Ştiri filatelice. În : Cotidianul, III, nr. 188, 1993, p. 6. Pagina de filatelie din 12 august.

2961. Dragomir, Silviu, Filatelia pentru tineret. În : Cotidianul, III, nr. 305, 1993, p. 6.

Pagina de filatelie din 29 decembrie.

2962. Dragomir, Silviu, Diaspora şi filatelia. În : Cotidianul, IV, nr. 169, 1994, p. 6. Pagina de filatelie din 21 iulie.

2963. Dragomir, Silviu, Ştiri filatelice. În : Cotidianul, IV, nr. 75, 1994, p. 6. Pagina de filatelie din 31 martie.

2964. Dragomir, Silviu, Ştiri filatelice. În : Cotidianul, IV, nr. 15, 1994, p. 6. Pagina de filatelie din 20 ianuarie.

292

2965. Dragomir, Silviu, Ştiri filatelice. În : Cotidianul, IV, nr. 93, 1994, p. 6. Pagina de filatelie din 21 aprilie.

2966. Dragomir, Silviu, Ştiri filatelice. În : Cotidianul, IV, nr. 103, 1994, p. 6. Pagina de filatelie din 5 mai.

2967. Dragomir, Silviu, Ştiri filatelice. În : Cotidianul, IV, nr. 304, 1994, p. 6. Pagina de filatelie din 28 decembrie.

2968. Dragomir, Silviu, Ştiri filatelice. În : Cotidianul, IV, nr. 192, 1994, p. 6. Pagina de filatelie din 17 august.

2969. Dragomir, Silviu, Adrian Marino - filatelistul. În : Cotidianul, VII, nr. 22-23, 1997, p. 7.

Pagina de filatelie din 30 ianuarie.

2970. Laurenţiu, Laura ; Goţiu, Mihai, 55 de ani de la "marea cotitură". După aprecierile specialiştilor, evenimentul din 23 august a scurtat războiul cu 6 luni. În : Ziarul de Cluj, II, nr. 300, 1999, p. 2.

2971. Manciu, Oana, Cărţile publicate de Editura Dacia au fost premiate. În : Transilvania Jurnal. Ediţia de Cluj, nr. 1121, 2001, p. 2.

2972. Şofron, Demostene, Carte românească, cinste cui te-a scris. Salonul Naţional de Carte, 22-25 octombrie, Cluj-Napoca. Premiile Salonului. În : Adevărul de Cluj, nr. 2417, 1998, p. 4.

Despre Premiile Salonului Naţional de Carte, Cluj-Napoca, 22-25 octombrie 1998.

12. Corespondenţă 2973. ***, Corespondenţa: Constantin Noica-Adrian Marino, I. În : Tribuna, IV,

nr. 48, 1992, p. 5. Scrisori primite de la Noica.

2974. ***, Corespondenţa: Constantin Noica-Adrian Marino, II. În : Tribuna, IV, nr. 49, 1992, p. 5, 8.

Din corespondenţa: Adrian Marino - Constantin Noica.

2975. ***, Corespondenţă inedită: Mircea Eliade către Adrian Marino, I. În : Jurnalul literar, III (serie nouă), nr. 27-30, 1992, p. 2.

Texte transcrise de Mircea Handoca.

293

2976. ***, Corespondenţă inedită: Mircea Eliade către Adrian Marino, II. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 31-34, 1992, p. 2.

Texte transcrise de Mircea Handoca.

2977. ***, Corespondenţă inedită: Mircea Eliade către Adrian Marino, III. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 35-43, 1992, p. 2.

Texte transcrise de Mircea Handoca.

2978. ***, Corespondenţă inedită: Mircea Eliade către Adrian Marino, IV. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 1-4, 1993, p. 2.

Texte transcrise de Mircea Handoca.

2979. ***, Corespondenţă inedită: Mircea Eliade către Adrian Marino, V. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 5-8, 1993, p. 2.

Texte transcrise de Mircea Handoca.

2980. ***, Corespondenţă inedită: Mircea Eliade către Adrian Marino, V continuare. În : Jurnalul literar, IV (serie nouă), nr. 5-8, 1993, p. 5.

Texte transcrise de Mircea Handoca.

2981. ***, Din arhiva Adrian Marino. Corespondenţa G. Călinescu. În : Tribuna, VIII, nr. 40-41, 1996, p. 7.

Din corespondenţa lui Adrian Marino cu G. Călinescu.

2982. ***, Mircea Eliade către Adrian Marino - I. În : Jurnalul literar, III, nr. 27-30, 1992, p. 2.

Corespondenţa: Mircea Eliade--Adrian Marino.

2983. ***, Mircea Eliade către Adrian Marino - II. În : Jurnalul literar, III, nr. 31-34, 1992, p. 2.

Corespondenţa inedită: Mircea Eliade--Adrian Marino [texte transcrise de Mircea Handoca].

2984. ***, Mircea Eliade către Adrian Marino - III. În : Jurnalul literar, III, nr. 35-43, 1992, p. 2.

Corespondenţa: Mircea Eliade--Adrian Marino.

2985. Călinescu, Matei, Scrisori despre exil. (Matei Călinescu şi Ion Vianu). În : Viaţa Românească, XC, nr. 9-10, 1995, p. 93-108.

Despre corespondenţa dintre Matei Călinescu şi Ion Vianu. Este amintit şi Adrian Marino.

2986. Popa, Mircea, Adrian Marino în corespondenţă cu René Wellek. În : Familia, XXXVII, nr. 9, 2001, p. 8-12.

Din corespondenţa cu René Wellek.

294

2987. Popa, Mircea, Critici europeni în dialog epistolar cu Adrian Marino. În : Familia, XLI, nr. 4, 2005, p. 19-25.

Scrisori în limba franceză primite de A. Marino de la: Roland Mortier, Robert Escarpit, Jean Starobinski, André Versaille, André Helbo şi o scrisoare în limba română primită de la Willem Noomen.

2988. Popa, Mircea, Critici şi istorici români în corespondenţă cu Adrian Marino. În : Convorbiri literare, nr. 6, 2005, p. 42-43.

Scrisori primite de A. Marino de la Al. Duţu, Paul Cornea şi Ion Negoiţescu în perioada 1975-1979.

2989. Popa, Mircea, G. Călinescu - portret al criticului în tranziţie (Al. Piru către Adrian Marino - corespondenţă). În : Tribuna, XII, nr. 1-4, 2000, p. 26-28.

Corespondenţă.

2990. Popa, Mircea, I. P. Culianu către Adrian Marino. În : Apostrof, XI, nr. 4, 2000, p. 28-29, 41.

Din corespondenţa primită.

2991. Popa, Mircea, Ştefan Baciu în corespondenţă cu Adrian Marino. În : Poesis, IX, nr. 1-2, 1998, p. 24.

În limbi străine

1. Istorie şi critică literară 2992. ***, Adrian Marino - Bibliography at Reviews of His Books. A Selection.

În : New International Journal of Romanian Studies, nr. 1-2, 1999, p. 27-31.

2993. ***, "Az esszé a gondolat költészete"/ Eseu despre poetică. În : Korunk, XXVIII, nr. 5, 1969, p. 813.

La rubrica Revista presei se semnalează un articol din "România literară" (nr.10-12/1969) cu referire la Adrian Marino.

2994. ***, Érték és fejlődés az irodalomban/Valoare şi dezvoltare în literatură. În : Korunk, XXVI, nr. 8, 1967, p. 1162-1163.

Rubrica Revista presei. Se referă la un articol din "Gazeta literară" de A. Marino, Structură şi valoare (7 iulie 1967).

2995. ***, Irodalmi fogalmak szótára. În : Korunk, XXVI, nr. 10, 1967, p. 1456. Rubrica Revista presei. Se referă la un articol din "Contemporanul" (nr.

295

32/1967) despre Adrian Marino.

2996. Decker, Jacques de, Une importante revue française en Roumanie. În : Le soir, 9 avril, 1975.

2. Hermeneutică literară 2997. Bley-Vroman, A., Adrian Marino, Hermeneutics as Criticism. În : Visible

Language, XVII, nr. 2, 1983, p. 206-215.

3. Comparatism şi teoria literaturii 2998. Damblemant, Gerhard, Komparatistik in Rumänien. În : Arcadia, XXV, nr. 1,

1990, p. 80-97.

4. Biografice. Aniversări 2999. Alexandrescu, Sorin, Un européen: Sir Adrian Marino. În : New

International Journal of Romanian Studies, nr. 1-2, 1999, p. 14-23.

3000. Király Hajnal, Adrian Marino 75 éves. În : Korunk, VIII, nr. 1, 1997, p. 149-150. Adrian Marino este aniversat la împlinirea vârstei de 75 de ani. Text semnat

K.H.

3001. Martin, Mircea, Adrian Marino - fiche (incomplète) pour un futur Dictionnaire. În : New International Journal of Romanian Studies, nr. 1-2, 1999, p. 6-13.

Despre o posibilă fişă de dicţionar care să-l prezinte pe Adrian Marino.

3002. Silvestri, Artur, A critic of Literary Ideas. În : Romanian News, VI, nr. 25, 1983, p. 6.

3003. Spiridon, Monica, Adrian Marino à 75 ans. În : Euresis. Revue semestrielle (critique, histoire littéraire, philosophie de la culture) fondée en 1973, XXIII, nr. 1-2, 1996, p. 324-334.

296

IV. In memoriam 3004. ***, Adrian Marino. În : Adevărul de Cluj, XVII, nr. 4370, 2005, p. 1, 5. Necrolog semnat în numele Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România în

numărul din 18 martie.

3005. ***, Adrian Marino a încetat din viaţă. În : Monitorul de Cluj , 2005, p. 16. Anunţ publicat în numărul din 18 martie.

3006. ***, Întreaga lucrare ar fi alcătuit o istorie a liberalismului în România. În : Suplimentul de cultură, nr. 53, 2005, p. 10.

Dosar: Ultima carte a lui Adrian Marino.

3007. ***, S-a stins Adrian Marino. În : Bună ziua, Ardeal, III, nr. 546, 2005, p. 1. Anunţ publicat în numărul din 18 martie.

3008. ***, S-a stins o lumină spre a spori lumina. În : Adevărul de Cluj, XVII, nr. 4371, 2005, p. 16.

Necrolog semnat de Comitetul din Cluj a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, în numărul din 19-20 martie.

3009. Alexandrescu, Sorin, Ultimul european. În : Observator cultural. Supliment, nr. 4 (261), 2005, p. IV.

3010. Antohi, Sorin, Lecţia lui Adrian Marino. În : Observator cultural. Supliment, nr. 4 (261), 2005, p. II.

3011. Antohi, Sorin, O arheologie a ideii de libertate la români. În : Suplimentul de cultură, nr. 53, 2005, p. 11.

Dosar: Ultima carte a lui Adrian Marino.

3012. Antohi, Sorin, Proiecte în memoria lui Adrian Marino. În : Suplimentul de cultură, nr. 18, 2005, p. 11.

3013. Antohi, Sorin, Visul meu - o Românie civilizată. În : 22 [Douăzeci şi doi], XVI, nr. 786, 2005, p. 14.

Fragment din Al treilea discurs..., publicat cu prilejul dispariţiei lui Adrian Marino.

3014. Borbély, Ştefan, In memoriam. Adrian Marino. Un om liber. În : Observator cultural. Supliment, nr. 4 (261), 2005, p. I.

3015. Borbély, Ştefan, Marino şi fotbalul. În : Observator cultural. Săptămânal de informaţie şi analiză culturală, VI, nr. 268, 2005, p. 12.

297

3016. Borbély, Ştefan, Un decomplexat responsabil. În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 11.

3017. Buzera, Ion, Fervoarea ascezei intelectuale. În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 5.

3018. Cacoveanu, Viorel, Un apostol al culturii noastre. În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 14-15.

3019. Călinescu, Matei, Prietenul de idei. În : Suplimentul de cultură, nr. 18, 2005, p. 11.

3020. Câmpan, Letiţia, Stindardul lui Marino. În : Exist. Revistă studenţească de opinie şi umor, II, nr. 2, 2005, p. 1, 3.

3021. Câmpan, Letiţia ; Goţiu, Mihai, Despărţirea de Marino. În : Ziarul clujeanului, III, nr. 490, 2005, p. 11.

3022. Cernat, Paul, Un mare model incomod. În : 22 [Douăzeci şi doi], XVI, nr. 786, 2005, p. 13.

Despre dispariţia lui Adrian Marino.

3023. Cesereanu, Ruxandra, Cărturarul. În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 11-12.

3024. Cesereanu, Ruxandra, Solitarul. În : 22 [Douăzeci şi doi], XVI, nr. 786, 2005, p. 12-13.

Despre dispariţia lui Adrian Marino.

3025. Chivu, Marius, Alternativa globalizării. În : România literară, XXXVIII, nr. 14, 2005, p. 5.

3026. Cistelecan, Alexandru, Gânduri la despărţire. În : Evenimentul zilei, XII, nr. 4036, 2005, p. 11.

Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

3027. Codreanu, Theodor, Modernismul înalt. În : Însemnări ieşene , II, nr. 4, 2005, p. 2-3.

3028. Constantinescu, Emil ; Anghelescu, Ioana, In memoriam Adrian Marino. În : 22 [Douăzeci şi doi], XVI, nr. 785, 2005, p. 14.

Despre dispariţia lui Adrian Marino.

3029. Cornea, Doina, Gânduri la despărţire. În : Evenimentul zilei , XII, nr. 4036, 2005, p. 10.

Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

298

3030. Cornea, Paul, Criticul "ideilor literare" şi revanşa sa postumă. În : Observator cultural. Supliment, nr. 4 (261), 2005, p. III.

3031. Coşoveanu, Mihai, Libido sciendi. În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 7.

3032. Crăciun, Gheorghe, Gânduri la despărţire. În : Evenimentul zilei, XII, nr. 4036, 2005, p. 10.

Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

3033. Crişan, Oliviu, Adrian Marino. În : 22 [Douăzeci şi doi], XVI, nr. 810, 2005, p. 2.

Despre dispariţia lui Adrian Marino.

3034. Dobrescu, Alexandru, Ceea ce are să-mi lipsească. În : Însemnări ieşene, II, nr. 4, 2005, p. 4-6.

3035. Enache, Smaranda, In memoriam Adrian Marino - un european între români. În : Tribuna, XVII, nr. 62, 2005, p. 3.

3036. Gheţ, Monica, Permanenţa lui Adrian Marino. În : Tribuna, XVII, nr. 62, 2005, p. 3.

3037. Goţiu, Mihai, Prea grăbit. În : Ziarul clujeanului, III, nr. 489, 2005, p. 4.

3038. Lefter, Ion Bogdan, Amintiri cu Adrian Marino. În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 4.

3039. Lefter, Ion Bogdan, Gânduri la despărţire. În : Evenimentul zilei , XII, nr. 4036, 2005, p. 11.

Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

3040. Lefter, Ion Bogdan, Liberalul. În : Suplimentul de cultură, nr. 18, 2005, p. 10.

3041. Lefter, Ion Bogdan, Soliditatea tradiţiei liberale româneşti. În : Suplimentul de cultură, nr. 53, 2005, p. 10.

Dosar: Ultima carte a lui Adrian Marino.

3042. Lisei, Mihai, O întâlnire admirabilă. În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 13-14.

3043. Marcu, Luminiţa, "Pentru Europa". Emblema întregii activităţi a lui Adrian Marino. În : Suplimentul de cultură, nr. 18, 2005, p. 12.

3044. Marga, Andrei, Gânduri la despărţire. În : Evenimentul zilei , XII, nr. 4036, 2005, p. 10.

Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

299

3045. Martin, Mircea, Instituţia "Adrian Marino". În : 22 [Douăzeci şi doi], XVI, nr. 786, 2005, p. 12.

Despre dispariţia lui Adrian Marino.

3046. Mihai, Constantin, Pentru un europenism cultural. În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 8.

3047. Mungiu-Pippidi, Alina, Cel mai european dintre români. În : Suplimentul de cultură, nr. 18, 2005, p. 10.

In memoriam: Adrian Marino - Rubrică realizată de Ana-Maria Onisei.

3048. Mureşan, Ion, Adrian Marino: "Instituţionalizarea înseamnă moartea culturii". În : Evenimentul zilei, XII, nr. 4036, 2005, p. 10-11.

Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

3049. Muscă, Mona, Temerarul. În : România literară, XXXVIII, nr. 12, 2005, p. 5.

3050. Onisei, Ana-Maria, In memoriam: Adrian Marino. În : Suplimentul de cultură, nr. 18, 2005, p. 10.

3051. Pecican, Ovidiu, Un patriarh al europenismului militant. În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 8-9.

3052. Pop, Ion, Adrian Marino, un spirit enciclopedic. În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 6-8.

3053. Pop, Ion, Gânduri la despărţire. În : Evenimentul zilei, XII, nr. 4036, 2005, p. 11. Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

3054. Popa, Constantin M., Ultimul discurs. În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 1.

3055. Popa, Mircea, Adrian Marino sau demonul erudiţiei. În : Viaţa Românească, C, nr. 10-11, 2005, p. 8-15.

3056. Popescu, Adrian, Casa ideilor. În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 12-13.

3057. Popescu, Adrian, Modelul omului sistematic. În : Însemnări ieşene, II, nr. 4, 2005, p. 3-4.

3058. Popescu, George, European... acasă. În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 6.

3059. Prelipceanu, Nicolae, Criticul şi esteticianul Adrian Marino a încetat din viaţă. În : România liberă, nr. 4565, 2005, p. 6.

3060. Rachieru, Adrian Dinu, Despărţirea de Marino (un român atipic). În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 2.

300

3061. Renzi, Lorenzo, În vizită la Adrian Marino (Cluj, 12 octombrie 1997). În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 9-10.

Prezentare şi traducere de Gabriela Lungu.

3062. Simuţ, Ion, Lumea literară fără Adrian Marino. În : Familia, XLI, nr. 4, 2005, p. 5-6.

3063. Spiridon, Monica, Biografia unui om singur. În : Scrisul Românesc, III, nr. 3-4 (19-20), 2005, p. 4.

3064. Spiridon, Monica, Modelul Marino. În : Observator cultural. Supliment, nr. 4 (261), 2005, p. II.

3065. Spiridon, Monica, Sub zodia alternativei. În : Mozaicul, VIII, nr. 3-4, 2005, p. 3.

3066. Spiridon, Vasile, Adrian Marino - filă de dicţionar. În : Convorbiri literare, nr. 4, 2005, p. 26-30.

3067. Ştefănescu, Alex, Un donquijotism al erudiţiei. În : România literară, XXXVIII, nr. 12, 2005, p. 4, 5.

3068. Tihan, Teodor, Mereu egal cu sine... În : Steaua, LVI, nr. 5, 2005, p. 15.

3069. Vlad, Alexandru, Gânduri la despărţire. În : Evenimentul zilei , XII, nr. 4036, 2005, p. 11.

Numărul din 19 martie cuprinde câteva pagini dedicate lui Adrian Marino.

3070. Zamfir, Mihai, Europeanul din noi. În : România literară, XXXVIII, nr. 12, 2005, p. 5.

301

Indice de titluri - articole publicate de Adrian Marino în periodice -

40 de ani de noapte a Dicţionarului românesc, Cluj 28 martie 1991 1312

A

"A clarifica o situaţie morală, socială, ideologică şi politică nu înseamnă deloc 'vînătoare de vrăjitoare' " 1432 A doua expoziţie clujeană de maximafilie 1638 "A face ca Europa să devină o realitate locală" 1053 A fi original 560 A fi prezent 865 A "intra" în Europa... 1044 Academia româno-americană 1009 Actualitatea ideologiei culturale paşoptiste 1181 Adrian Marino - 80. Dialog 1482 Adrian Marino: "Afinităţile mele merg spre hermeneutică, spre critica profunzimilor" 1376 Adrian Marino: "Ai noştri tineri la Paris învaţă" 1276 Adrian Marino: "Am fost şi am rămas până azi un liber-profesionist integral" 1485 Adrian Marino: "Am rămas un etern marginal" 1456 Adrian Marino: "Aş fi sperat o altă Românie" 1493

Adrian Marino: "Avem nevoie de o critică efectiv nouă, modernă" 1358 Adrian Marino: "A consolida şi înmulţi pilonii de susţinere ai unei culturi reprezintă condiţia fundamentală de supravieţuire şi dezvoltare spirituală a unei naţiuni !" 1384 Adrian Marino: "A gîndi şi a construi personal plecînd de la ideile lui Mircea Eliade" 1375 Adrian Marino despre climatul cultural craiovean 1625 Adrian Marino despre o editură "europeană" la Cluj 1060 Adrian Marino: "E greu de prezis cine va fi următorul lider" 1455 Adrian Marino: "... fără un sistem de idei nimic nu se poate întemeia în adîncime" 1399 Adrian Marino în dialog cu tinerii 1478 Adrian Marino: "Monumente, nu documente" 1400 Adrian Marino: "... nici un român n-a scris încă o carte personală, notabilă despre Europa" 1421 Adrian Marino (prin telefon de la Cluj-Napoca). Premiul Constantin Rădulescu-Motru - pentru ideologia culturală 1480 Adrian Marino sau despre supravieţuirea în semiclandestinitate 1483

302

Adrian Marino: "... să avem ambiţia de a fi pionieri şi fondatori în cultura noastră..." 1390 Adrian Marino: "Sîntem un popor european, care a participat activ la istoria Europei" 1396 Adrian Marino: Viaţa lui Alexandru Macedonski 1349 Adrian Marino - önmagáról 1860 L'age ingrat du roman 1723 Ahasver în literatura română 658, 659 Aici radio... Horasangian 592 Al. Dima: probleme estetice 390 Al IX-lea colocviu al A.I.C.L., Madrid 19-21.X. 1981 989 Al. Philippide 119 Al. Philippide, Floarea din prăpastie, Bucureşti, Editura Contemporană, 1942 399 Al. Philippide la 65 de ani 699 Al. Rosetti, călător 679 Album "Turner" 1603 Alecsandri văzut de G. Călinescu 154 Alexandru Căprariu 545 Alexandru Ciorănescu, Ion Barbu (1981), Boston: Twayne Publishers 1759 Alexandru Ciorănescu şi literatura comparată 980 Alexandru Duţu, Coordonate ale culturii româneşti în secolul al XVIII-lea (1700-1821). Studii şi texte 1746

Alexandru Macedonski despre tradiţie şi inovaţie 345 Alexandru Macedonski. Închinare la clasici 726 Alexandru Macedonski, Opere. Vol. III: Nuvele, Schiţe şi povestiri. Ediţie critică cu studii introductive, note şi variante de Tudor Vianu. Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă 397 Alexandru Macedonski şi limba literară 339 Alexandru Paleologu îşi aminteşte 576 Alma portuguesa 1671 Alte traduceri româneşti nesemnalate încă, din Lord Byron 660 Ambiguitatea poeziei 431 Amica mea Europa 400 Amintirea lui Iuliu Maniu 1103 Amintirea lui Tudor Vianu 294 Amintiri din deportare 1591, 1594 "Amintiri în dialog", o lectură ideologică 584 Analiza creaţiei 438 Analyse comparatiste du cycle de l'avant-garde 1824 Ancheta "22": 1. Ce publicaţii citiţi şi de ce ? 2. Care este publicaţia preferată şi de ce ? 1446 Ancheta "22": A fost sau nu fraudă electorală ? 1317 Ancheta "A treia Europă" 1330 Ancheta "Amfiteatru": Credeţi în

303

posibila regenerare a poliţiei politice ? 1311 Ancheta "Amfiteatru": Cu cine votăm? Parlamentul scriitorilor 1304 Ancheta "Amfiteatru": Există o criză a teoriei literaturii? (I). Răspunde Adrian Marino: Întoarcerea la sistem 1302 Ancheta "Apostrof": [Filosofia] 1321 Ancheta "Apostrof": Revizuiri şi supravieţuiri în cultura română contemporană 1308 Ancheta "Ararat": Deportarea şi masacrarea a 2,2 milioane de armeni în octombrie 1915 poate fi considerat genocid ? 1339 Ancheta "Argeş": Întrebări ale prozei de azi. Adrian Marino, Depăşirea dogmelor 1294 Ancheta "Astra": Exigenţe în receptarea critică (2) 1300 Ancheta "Astra": Reevaluarea critică - o "vânătoare de vrăjitoare" sau stabilirea unui adevăr istorico-literar ? 1332 Ancheta "Cronica": Contemporaneitate şi univers artistic 1283 Ancheta "Cronica": În discuţie: estetica 1286 Ancheta "Dilema": 1. Este cultura română marginală ? 2. Există fenomene de marginalizare în interiorul culturii române ? 1324 Ancheta "Dilema": Două întrebări pentru Sorin Alexandrescu şi Adrian Marino 1325 Ancheta "Dreptatea": Ce reprezintă

fenomenul Piaţa Universităţii în istoria noastră contemporană ? 1314 Ancheta "Dreptatea": Scriitorul şi fenomenul politic 1305 Ancheta "Epoca" 1307 Ancheta "Euphorion": Omul tînăr de cultură în România 1323 Ancheta "Familia": Cartea religioasă şi saloanele 1327 Ancheta "Gazeta literară": Funcţia activă a criticii literare. Răspunde Adrian Marino: Autoritate şi lipsă de autoritate 1285 Ancheta "Iaşul literar": Modernitate şi accesibilitate 1280 Ancheta "Iaşul literar": Reviste, preocupări, direcţii 1282 Ancheta "Interval": Am fost şi am rămas un izolat sociabil 1309 Ancheta "Jurnalul literar": Care este după opinia dumneavoastră locul/rolul Jurnalului literar în peisajul publicistic românesc actual 1337 Ancheta "Jurnalul literar": Ce vă spune astăzi numele Nae Ionescu ? 1320 Ancheta "Korunk": A harmadik évezred küszöbén: Románia alternativái [În pragul mileniului III: Alternativele României] 1866 Ancheta "Nu": Săpânţa la ora adevărului 1306 Ancheta "Observator cultural": Dezincriminarea homosexualităţii - între Codul Penal, Uniunea Europeană şi Biserica Ortodoxă Română 1338

304

Ancheta "Opinia studenţească": Cărţi - Destin 1303 Ancheta "Ramuri": Ce scriitori sau ce cărţi din literatura acestui secol v-au marcat ? 1340 Ancheta "România literară": Mişcarea literară 1968 1287 Ancheta "România literară": Momentul literar 1969 1288 Ancheta "România literară": Premiile literare 1328 Ancheta "Steaua": Centru versus provincie 1341 Ancheta "Steaua": Critică şi creaţie 1279 Ancheta "Vatra": Care credeţi că este contribuţia Bisericii Române Unite cu Roma la spiritualitatea, cultura, politica şi istoria României ? 1329 Ancheta "Vatra": Ce ziare citesc scriitorii ? 1316 Ancheta "Viaţa Creştină": Biserica Română Unită cu Roma din perspectiva Cultului Naţional şi al Concordatului 1331 Ancheta "Viaţa Românească": Este mult, mult prea devreme 1318 Ancheta "Ziarul de Cluj": Românul mileniului, românul secolului 1334 André Helbo, Michel Butor, vers une littérature du signe 1742 André Maurois, critic literar 941 André Maurois memorialist 935 Andri Peer évoque l'avenir de la littérature roumaine en Suisse 1804

"Annales historiques de la Révolution française" et les Pays roumains ŕ l'Age des Lumières (1770-1830) 1819 Anti-beau et anti-art selon l'avant-garde 1694 Antiliteratura: antilimbaj şi anticultură 931 Antologia "Clasicism, Baroc, Romantism" 1359 Anul ideilor literare 789 Anul literar 1967 178 Apariţia scriitorului român 460 Apel către Parlamentul României 1221 "Apocalips" şi literatura germană 461 Aproape de Elada ? 524 Arnaldo Saraiva, Literatura marginalizada. Porto, 1975, 168 p. 1750 Arta de a citi 123 Arta, esenţă neînţeleasă 112 Arta literară (I) 278 Arta literară (II) 279 Arta prozei 173 Artă şi artificialitate 141 Artă şi autenticitate 754 Aspecte ale anitiliteraturii 933 Aspecte critice 250 Aspectos de nossa regiao visto por escritor romeno 1828

305

Atelier critic 498 Atelierul simbolic 888 Au carrefour des Lumières. Transformations du concept de "littérature" 1770 Aurel Gurghianu: "Biografii sentimentale" 415 Autenticitate şi artificialitate 331 "Autobiografia mea chiar aşa se va intitula: Viaţa unui om singur" 1450 Autobiografie 363 Autobiografie: Ani de închisoare 1592 "Autohtonism" sau "occidentalism"? Al treilea discurs 1196 Autoportret cu societate 1484 Aux sources de la dialectique sémantique ancien/nouveau 1771 "Avangarda" 792 Avangarda istorică şi problema realismului 854 Avangarda literară şi tradiţia 757 Avanguarda histórica da Liberdade 1659 L'avant-garde et l'histoire retrouvée 1698 L'avant-garde et la "révolution" du langage poétique 1787 L'avant-garde et la tradition retrouvé 1670 L'avant-garde historique et la question du réalisme 1666

L'avant-garde, l'image poétique et la poésie 1663 L'avant-garde, la poésie et l'image poétique 1696 L'avant-garde, la révolte et la tradition artistique 1693 Avant-garde: Rupture, renversement, destruction 1669 Aventura limbajului 572 Az avantgarde - lázadás és hagyomány a művészetben 1664 Az elefántcsonttoronyból az agorára 1861 Az értékek kiválasztása és rangsorolása 1652 Az irodalmi fogalmak kritikája 1785 Az irodalmi vizsgálódások fejlődése [Evoluţia studiilor literare] 1715 Az új komparatisztika 1846 Azi cu: Adrian Marino 1477 Azi răspunde ziarului scriitorul Adrian Marino 1454

B B. Fundoianu et la critique roumaine 1668 Balcanism şi polemică 327 Banalităţi moderne. Obscuritate poetică 329 "Barocul ca tip de existenţă" de Edgar Papu 465

306

Belfagor 409 Benjamin Franklin in Romanian Literature 1818 Benjamin Franklin în cultura şi literatura română (I) 987 Benjamin Franklin în cultura şi literatura română (II) 988 Bernard Mouralis - Les contre-littératures 1776 Beszélgetés Adrian Marinóval. Egy alkotó ember közérzetéről 1865 Bibliografia 749 Bibliografia literaturii 273 Bibliografie comparată internaţională 1000 Bibliografie literară româno-americană 509 A Bibliography of American Literature Translated into Romanian with Selected Romanian Commentary by Thomas Amherst Perry (New York: Philosophical Library, 1984) 1762 Biblioteca literaturii 533, 878 Biografia ideii de literatură 890 Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, I 893 Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, II 894 Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, III 895 Biografia ideii de literatură: Evul Mediu, IV 903 Biografia istorică 722

Biografia morală 719 Biografia spirituală 721 "Birocratizare şi supraveghere securistă permanentă a literaturii" 1423 Bluful comic 235 Brâncuşi interprété par Mircea Eliade 1789 Brillat-Savarin 412 Bujor Nedelcovici, Le second messager, roman traduit du roumain par Alain Paruit, Albin Michel, 1985, 391 p. 1761 "Burghezia": o noţiune învechită ? 1263

C Carnet elveţian 1500 Carnet francez, I 1502 Carnet francez, II 1503 Carnet francez, III 1504 Carnet iugoslav 1499 Carnet maghiar 1501 Carnet spaniol: fenomenul Gaudi. Barcelona: "Piaţa spaniolă"; Anticariate; Galerias preciades 1516 Cartea nu are graniţe 618 Castelele în Franţa. 27 aprilie 1975 1534 Cauză şi efecte 1127 Cazotte 957 Cazul Macedonski 549

307

Călător în Ţara Sfîntă. Israel: turism şi ideologie 1590 Cărţi şi lecturi critice (I) 512 Cărţi şi lecturi critice (II) 513 Ce aşteaptă românii ? 1137 Ce dorim noi 1121 Ce este analiza literară ? 202 Ce este imaginea critică 176 Ce este "literatura universală"? I 983 Ce este "literatura universală"? II 984 Ce este "literatura universală"? III 985 Ce este un scriitor ? 131 Ce facem cu patrimoniul Şcolii ardelene? Cîteva sugestii de organizare 738 Ce fel de mituri ? 1275 Ce spune un "omagiu"? 563 "Ceea ce contest este doar exclusivismul unui anumit foileton şi scara inversă de valori în detrimentul altor genuri critice, toate legitime" 1377 Cele trei culturi 1120 Cenzura în România 751 Cenzura în România. Schiţă istorică (I) 1171 Cenzura în România. Schiţă istorică (II) 1172 Cenzura în România. Schiţă istorică (III) 1173

Cenzura în România. Schiţă istorică (IV) 1174 Cenzura în România. Schiţă istorică (V) 1175 Cenzura în România. Schiţă istorică (VI) 1176 Cenzúra Romániában 1856 Cercul hermeneutic 841 Cetatea cărţilor 575 Ceva despre familia Macedonski 661 Ceva despre polemica literară 125 Chamfort anecdotist 960 "Cheia" structurii literare 780 Chemins actuels de la critique (roumaine) 1658 China şi Europa 1609 Cibernetica şi critica literară 160 Cibernetice... 161 Cine deţine monopolul istoriei literare ? 748 Cine povesteşte ? 239 Cinq Poètes romands traduits en Roumanie 1724 Cioran sub lupă 632 Cînd Eugène Ionesco debutează în România 562 Cînd Ulysse debarcă la Tomis... 357 Cîştigătorul este Convenţia Democratică 1138, 1139, 1140

308

"Cîtă vreme psihologia românească nu va face un salt decis spre rigoare, continuitate, seriozitate, nu vom putea intra în Europa" 1463 Cîteva idei (literare şi dincoace de literatură) 1394 Cîteva precauţii 221 Clasic 794 Clasic şi actual 755 Clasic şi modern 818 Clasicii sînt moderni 422 Clasicism şi romantism după Sainte-Beuve 951 Cocteau despre poezie 943 Coincidenţă sau invariant literar ? 291 Colloque international de littérature comparée 1812 Colloque international de littérature comparée (Bucarest, 13-15 septembre 1974) 1814 Colocviu de literatură 238 Colocviu italo-român: Eminescu 1298 "Colóquio/Letras", revue portugaise 1655 Les commencements roumains de l'idée de réalisme 1795 Comparatism, arabistică, exotism 526 Comparatism nou şi vechi 1021 Comparatism şi mască barocă 492 Comparatism şi model, I 369

Comparatism şi model, II 370 Comparatism şi teoria literaturii 1030 Le comparatisme des invariants: le cas des avant-gardes 1815 Le comparatisme militant d'Etiemble 1830 "Comparatismul militant respinge orice fel de imperialism, din orice zonă geografică sau culturală" 1382 "<Comparatismul militant> - un început de <globalizare>" 1490 "The Comparatist" 1826 Comparative Literature Studies. Essay presented to Gyorgy Mihály Vajda on his seventieth birthday. Eds. Istvan Fried, Zoltán Kanyó, József Pál. Szeged: József Attila Tudományegyetem, 1983, 319 pp. 1835 "Competitive sînt talentul şi competenţa..." 1379 Complexul cultural Noica 1077 Comunicarea valorilor. Scrisoare din Geneva 257 "Comunistul Moldovei" şi presa română liberă 1098 Comunitatea poeţilor 995 Concepţia editorială 217 Condiţia literaturii citadine 213 Condiţia modernizării literare 501 Condiţia morală a criticului 515 Condorcet şi ideea de progres 962

309

Confesiuni literare I: "Urmărind mereu o documentare metodică, tenace, îndîrjită, cu un plan precis în faţă" 1387 Confesiuni literare II: "Idei organizate, dar puternic personalizate şi liber formulate" 1388 Confesiuni literare III: "Mă regăsesc într-o variantă a hermeneuticii, a comparatismului teoretic, a istoriei ideilor" 1389 Confesiunile unui moralist 136 Conflictul dramatic 240 Confrate de idei 316 Confruntări utile 223 Congrese internaţionale 1606 Conscience idéologique - conscience littéraire 1657 Consecvenţa gîndirii artistice 199 Consideraţii empirice 292 Constante în teoria literară 259 Constantin Dobrogeanu-Gherea dans une présentation allemande 1821 Constructorul solitar 1481 Construcţia în studiile literare 367 Construcţia modelului hermeneutic 889 Construcţia "modelului literar" (I) 263 Construcţia "modelului literar" (II) 264 Conştiinţa scriitorului 481

Conştiinţă ideologică şi conştiinţă literară 266 Contextul istoric 714 Contradicţia lui Maiorescu ? 361 Controversă Mircea Eliade 656 Convenţia şi cultura 1135, 1136 Convertirile unui talent amoral 590 Convorbire cu Bernand Pingaud 1355 Convorbire cu D.V.G. Paleolog 120 Convorbiri cu un decan 1363 "Convorbiri literare" cu Adrian Marino 1367 Convorbirile României literare: Cinci opinii despre o carte 1291 Corneliu Coposu - jurnalist politic 604 Le courant littéraire, essai d'une définition 1681 Creangă şi autobiografia 344 Creaţia biografică 720 Creaţie şi actualitate 1347 Creaţie şi formă 226 "Cred că şansa culturii noastre o constituie romanul şi eseul de toate speciile" 1451 "Cred cu fervoare în libertatea criticii, în libertatea criticii serioase, competente, neridicole" 1362 "Cred cu putere în democraţia pluralistă" - convorbire cu scriitorul Adrian Marino 1417

310

"Cred cu toată fermitatea în valoarea ideologiei literare" 1395 "Cred, în perspectivă, că o cultură română organică funcţionează şi-şi secretă singură anticorpii" 1473, 1474 "Cred în superioritatea calitativă şi în eficienţa culturală superioară a sintezei" 1397 Critica arhetipurilor 159 "Critica autorizată" 1230 Critica criticii 227 Critica de interpretare 207 Critica de referinţă 991 Critica filologică 511 Critica foiletonistică 138 Critica ideilor literare 451, 452, 791 Critica ideilor literare: antiliteratura 795 Critica ideilor literare. Creaţia: natură sau artă ? 812 Critica ideilor literare. Decadentismul. Sensurile unei noţiuni confuze 801 Critica ideilor literare. Distanţa lirică 807 Critica ideilor literare. Dogmatismul genurilor literare 806 Critica ideilor literare. Esenţa antiliteraturii 824 Critica ideilor literare. Estetismul (I) 803 Critica ideilor literare. Estetismul (II) 804

Critica ideilor literare. Evoluţia conceptului de comedie 819 Critica ideilor literare. Fantezie şi fantastic 814 Critica ideilor literare. Formalismul (I) 798 Critica ideilor literare. Formalismul (II) 799 Critica ideilor literare. Gust natural, gust raţional 821 Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (I) 847 Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (II) 848 Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (III) 849 Critica ideilor literare. Începuturile hermeneuticii literare (IV) 850 Critica ideilor literare. Începuturile "modelului" literar 845 Critica ideilor literare. Limitele metodei hermeneutice 827 Critica ideilor literare. Logica sistemului literar 846 Critica ideilor literare. Mecanismul creaţiei 813 Critica ideilor literare. Modernul şi evoluţia conştiinţei literare (I) 828 Critica ideilor literare. Modernul şi evoluţia conştiinţei literare (II) 829 Critica ideilor literare. Modernul şi evoluţia conştiinţei literare (III) 830 Critica ideilor literare. Naraţiune şi istorie 808

311

Critica ideilor literare. Paradoxul gustului 822 Critica ideilor literare. Poetica barocului 800 Critica ideilor literare. Semantica ideii literare 844 Critica ideilor literare. Spiritul avangardei 823 Critica ideilor literare. Spiritul comic 811 Critica ideilor literare. Spiritul macedonskian 810 Critica ideilor literare. Teatral sau dramatic ? 809 Critica ideilor literare. Umanismul azi, agonie sau renaştere spirituală ? 820 Critica literară a ideilor. Pentru o hermeneutică românească (I) 825 Critica literară a ideilor. Pentru o hermeneutică românească (II) 826 Critica literară ca literatură, I 310 Critica literară ca literatură, II 311 Critica literară ca literatură, III 312 Critica literară ca literatură, IV 313 Critica poetică 534 "Critica română a evoluat mult faţă de momentul 1940. Ea a început să iasă în lume". De vorbă cu teoreticianul şi criticul literar Adrian Marino 1458 Critica română şi antiliteratura 925 Critica sincronică 538

Critica şi literatura comparată 1004 Critica veche într-o nouă lectură 426 Critică în profunzime 457 Critică pe "stil vechi" 485 Critică portugheză 462 Critică şi egotism. Dialog I 128 Critică şi egotism. Dialog II 129 Critică şi modernitate 1351 Critică şi personalitate 168 Critică şi sociologie 488 Critică şi teorie 479 Critici români în publicaţii străine 996 Criticul moralist 571 Critique italienne inédite: Castelvetro 1822 Criza literaturii?: Dar de o "criză" a literaturii, în sens moral în primul rînd, se poate vorbi 1310 "Criza omului" 139 Croce şi biografia 1017 Croce şi clasicismul 1018 Cronicarul în "campanie" 441 Cronici inconformiste 648 Cu Adrian Marino despre critică şi cultură 1357 Cu Adrian Marino despre intrarea în Europa 1462

312

Cu Adrian Marino despre supravieţuirea prin cultură 1469 Cu Adrian Marino împotriva totalitarismului 1409 Cu scriitorul Adrian Marino 1380 Cultivarea sensibilităţii estetice 203 Cultura literaturii 315 Cultura modernă şi literatura 919 Cultura oficială, cultura alternativă I 1211 Cultura oficială II 1212 Cultura oficială III 1213 Cultura oficială IV 1214 Cultura oficială V 1215 Cultura oficială VI 1216 Cultura paralelă 574 Cultura română între Est şi Vest 1042 "Cultura şi literatura română au ajuns într-o fază de dezvoltare care impune, într-un mod tot mai activ, cunoaşterea, confruntarea şi afirmarea lor pe plan internaţional" 1385 The Cultural Ideology of the 1848 Revolution and its Contemporary Relevance 1853 Cultură de stînga, de dreapta, sau de centru ? 1125, 1160, 1170 Cultură şi creaţie 124 Cultură şi polemică 478 Cum citesc americanii literatura română 638

Cum citesc americanii literatura română. Thomas Amherst Perry, Passage to Romania. American Literature in Romania, Iaşi, Oxford, Portland: The Center of Romanian Studies, 2001 649 Cum priviţi, din perspectivă românească, evoluţia Rusiei după alegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte ? 1335 Cum să citim cărţile 1299 Cum se manipulează informaţia în presă 1257 Cum sîntem contemporani în literatură şi artă ? 1296 Cura de dezideologizare 628 Cuvinte de protest, cuvinte de îndurerare, cuvinte de mînie 1239 Cuvîntul dl. Adrian Marino, la Conferinţa Naţională a Alianţei Civice 1100 Le cycle social de l'avant-garde 1704, 1706

D D-l Iorgu Iordan şi neologismul 323 D. Micu: Opera lui Tudor Arghezi 413 D. Păcurariu: "Ion Ghica" 416 D. Tsepeneag, Le mot sablier, Paris: POL, 1984 1764 Dacă o să mă "acuze" cineva că am sedus-o pe Greta Garbo, azi, probabil că am să mă apăr, dar asta nu înseamnă "polemică"... 1366

313

"Dacă şefii opoziţiei ar fi luat conducerea marşului spre guvern..." 1405 Dadaism juvenil 322 Dalla Romania... (le lancement du Manifeste futuriste en Roumanie) 1665 Dan Petraşincu: Edgar Poe, Iluminatul, Bucureşti, Cultura Românească 394 Dante în româneşte 583 De ce mica proprietate ? 1096 De ce Observator cultural ? 1209 De ce opoziţia ? 1246 De ce se citeşte critica 251 "De fapt, toate adevărurile şi toate ideile adevărate sînt vitale" 1393 De la "problema transilvană" la "problema europeană" 1059 De la "Shöne Wissenschaft" la "Shöne Literatur" 740 De vorbă cu Adrian Marino 1356 De vorbă cu Adrian Marino (I) 1434 De vorbă cu Adrian Marino (II) 1435 De vorbă cu D-nul Adrian Marino 1422 Decadenţa hermetismului 674 Decadenţa în istorie 603 Decepţii şi speranţe 1247 "Decolonizarea" Europei literare 1051 Definiţia actualităţii 135

Definiţia criticului 158 Definiţia gustului literar 756 Definiţia poeziei în critica actuală (I) 155 Definiţia poeziei în critica actuală (II) 156 Demnitatea de oraş civilizat, democratic a Clujului 1623 Democraţia creştină 1128 Democraţia totalitară 1248, 1249 "Deplîng fenomenul rinocerizării" 1425 Deprinderi 1619 Des affinités évidentes. La Suisse littéraire vue par un critique roumain 1806 Deschidere internaţională 1618 Descoperirea Europei 1056 Descoperirea poeziei portugheze 510 Despre climatul cultural craiovean 1198 Despre conduita civică a omului creator. Convorbire cu Dl. Adrian Marino realizată de Bartunek István 1453 Despre critica literară 1343 Despre cultura literară 324 Despre filatelie, cu Adrian Marino 1392 Despre livresc 535 Despre proprietate 1145

314

Despre realism şi modernism 148 Despre "revizuiri" 923 Despre Sabin Bălaşa 1605 Despre spiritul critic 325 Destinul criticului tînăr 752 Dezbaterile revistei "Contemporanul - Ideea europeană" - Cluj 28 martie 1991: Al doilea martiraj al Bisericii Române Unite 1315 Deziluzie sau speranţă ? 1231 Dezinformare 708 Dialog despre critică 126 Dicţionare şi reviste de filatelie literară 1644 Dicţionarele literare 739 Dicţionarul literaturii române 215 [Dicţionarul scriitorilor români. Vol. I, A-C] 589 Dicţiunea ideilor 471 Dificultăţile genului liric 244 Dificultăţile integrării europene 1050 Dificultăţile pluralismului 1243 Difuzarea criticii româneşti în străinătate 384 Difuziunea literaturii române 147 Dilemele ideii federaliste 1187, 1217 Dimensions historiques du réalisme: "Princepele" de Eugen Barbu 1690 Dimensiuni istorice ale realismului: Principele de Eugen Barbu 372

Din "Biografia ideii de literatură. Secolul XX" 911 Din corespondenţa lui Al. Macedonski 678 Din critica literară a ilegalităţii 568 Din critica literară a ilegalităţii. Situaţia culturii române actuale (I) 1083 Din critica literară a ilegalităţii. Situaţia culturii române actuale (II) 1084 Din critica literară a ilegalităţii. Situaţia culturii române actuale (III) 1085 Din istoria teoriei "formă fără fond" 712 Din nou despre paradoxul poeziei 1224 Din nou impresionismul 231 Din nou: stînga, centru sau dreapta ? 578 Din textele rezistenţei anticomuniste. Amintiri din deportare (fragmente) 1593 Din Turnul de Fildeş în Agora 1407 Dinspre o altă generaţie 1301 Dintr-un carnet personal 1177 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Autenticitatea 761 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Avangarda literară (I) 762 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Avangarda literară (II) 763 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Clasic şi modern 771

315

Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Clasicismul 785 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Critica şi filozofia 769 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Critică şi semnificaţie 760 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Curentul literar 768 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Experimentul 770 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Începuturile ideii de literatură 788 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Lectura 774 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Limbajul (I) 775 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Limbajul (II) 776 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Literatura comparată 786 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Literatura universală 787 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Modern (I) 772 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Modern (II) 773 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Spiritul critic (I) 766 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Spiritul critic (II) 767 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Structura (I) 758 Dintr-un "Dicţionar de idei literare". Structura (II) 759

Dinu Pillat, Dostoievski în conştiinţa literară românească, Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1976, 170 p. 1755 Direcţii în studiile eminesciene 337 Disciplina creaţiei 201 Discuţie cu criticul Adrian Marino - preşedinte de onoare a Forumului Democratic Antitotalitar din Cluj (I) 1415 Discuţie cu criticul Adrian Marino - preşedinte de onoare a Forumului Democratic Antitotalitar din Cluj (II) 1416 Discuţii despre originea fraţilor Macedonski 664 Disociaţii estetice 206 Disociaţiile ideii epice 245 Disociaţiile modernismului 358 Dispariţia imperiului sovietic 1253 Dispariţia unui sentiment 1597 Distanţă şi obiectivitate 517 Diversificarea cronicii literare 192 Doamna de Stäel despre literatură şi societate 956 Doar cultura de centru se poate opune extremelor 1126 "Doar prin comparaţii, raportări şi încadrări în scheme universale adevărata personalitate poate fi definită şi evaluată în spiritul obiectivităţii şi al diferenţierii specifice" 1391 Document de epocă 587 Doina Cornea: "Faţa nevăzută a lucrurilor" - un document istoric 630

316

Doina Cornea - între etic şi politic 1245 Doina Cornea, o frumoasă figură a rezistenţei române 1185 Don Quijote a greşit adresa 585 "Doresc o cultură română deschisă" 1404 "Dosarul Constantin Noica" I 1108 "Dosarul Constantin Noica" II 1109 "Dosarul Constantin Noica" III 1110 "Dosarul Constantin Noica" IV 1111 "Dosarul Constantin Noica" V 1112 "Dosarul" Mircea Eliade 747 Două alternative 518 Două erori de perspectivă 1336 Două japonizante la Cluj 636 Două revoluţii 1095 Două Românii ideologice 1219 Două zile la New York 1577 Dramatism şi transfigurare 450 "Drumul meu nu este nici călinescian, nici anticălinescian. Este altceva" 1486 A drámaiság rehabilitálása 1648 Dumitru Radu Popescu, "Dolefully... Anastasia Walked on" 1741 După alegeri: o privire lucidă 1118 După cinci ani 1166

După "Salonul Naţional de Carte" 1614 După un an 1154 Dwa Cykle Hermeneuzyczne: Czesc/Calosc i Analiza/Synteza 1791

E E. Lovinescu et les critiques impressionnistes français 1701 E. Lovinescu şi metoda impresionistă 354 E. Lovinescu, "T. Maiorescu şi posteritatea lui critică" 402 Echilibrul spiritului critic 525 Echos futuristes dans la littérature roumaine 1773, 1775 Ecrivain roumain "étudiant" en Suisse 1869 Ecumenism şi înţelegere etnică 1129 Editoriale 196 Efemer, ironie, luciditate 445 Efemeride macedonskiene. Convorbire cu d. V. G. Paleolog 673 Efemeride macedonskiene - Favoritul Fisenski 670 Egyszerü gondolatok a polgári társadalomról 1855 Eichendorff 950 ... Eliadéról Adrian Marinóval 1862 Eliberarea de teamă 1223 Elogiu muncii şi gândirii libere 1080

317

Eminescu, Macedonski, prezenţele româneşti şi realităţile europene 1443 [Eminescu văzut astăzi] 383 Entretien avec Adrian Marino 1857 Epilog la "Biografia ideii de literatură" 930 Epilogul cărţilor crude 615 Epilogul unui proiect cultural şi ideologic 932 Erasmus critic al "armelor" 971 Eroare culturală... 1633 Eroism şi politică 570 Eroul romantic 1016 Escală în Gruzia, I 1497 Escală în Gruzia, II 1498 Escală vieneză 1505 Esenţa ceauşismului 1241 Esenţa genurilor literare, o ipoteză 247 Esenţă şi originalitate literară 166 Eseul ca formă 781 Eseul, I 209 Eseul, II 210 Eseul, III 211 Eseul, IV 212 Essai d'une définition de l'avant-garde 1688

Essai d'une définition de la notion de "Baroque littéraire" 1784 Este literatura "reacţionară" ? 567 Estetica şi judecata critică 164 Eşecul Revoluţiei ? 620 Et in Balcania ego 627 Etape necesare 253 Etica lui Tudor Arghezi 130 Etica memoriei 443 Etiemble, Essais de littérature (vraiment) générale 1813 Etiemble et les invariants 1705 Etiemble et les invariants: pour une pensée universelle 1831 Etiemble, la typologie des invariants et la littérature comparée 1832 "Etiemble ou le comparatisme militant" apărut la Tokyo 1026 Etiemble şi invarianţii literari 1024 "Eu cred că în România au loc două revoluţii" 1411 "Eu cred încă în posibilităţile poporului român" 1471 "Eu sînt un spirit liberal" 1197 "Europa e mult mai complicată decît credem !" 1472 Europa în discuţie 1070 Europa: o idee în expansiune 1036, 1045

318

Europa: o idee în expansiune, I 1038 Europa: o idee în expansiune, II 1039 Europa: o idee în expansiune, III 1040 Europa: o idee în expansiune, IV 1041 Europa ? O iluzie 634 Europa şi conştiinţa naţională 1078 Europa văzută de români 1048 Európa, a second hand és a komplexusok 1868 Európa: Egy terjeszkedő eszme 1848 Európa - Táguló fogalom 1849 Evoluţia studiilor literare 289 Excelsior 306 Exemplul intransigenţei morale 642 Exemplul unui tratat 482 Exerciţii de "ideologie" 631 Exerciţii de lectură 477 Exigenţa calitativă 864 Exilul cultural românesc 639 Exilul românesc şi literatura 385, 386 "Există astăzi tendinţa de a avea o inflaţie de rezistenţi" 1428 Experienţa externă 640 Explicaţie sau demonstraţie critică ? 167 Expoziţia clujeană de maximafilie 1635 Expoziţia filatelică "toamna clujană" 1639

L'expressionisme et l'avant-garde roumaine 1774 EZZZloge et genèse du nouveau selon l'avant-garde 1788

F Facerea poemului 514 Fantasticul, azi 249 Faublas 963 Favoritul Fisenski 671 Fazele ideologiei comuniste şi alternativa comparatistă 1161 "Fără o conştiinţă civică activă, liberalismul riscă să rămână o nostalgie pur teoretică, un ideal livresc al unor ideologi individualişti incurabili" 1476 Features of the Comic Spirit 1700 Fenomenul originar 195 Fernand Gregh 969 "Fête de l'Humanité". Scrisoare din Paris 1601 Fiinţa şi limba 569 Filatelia este un act de cultură ? 1383 Filatelie şi educaţie 1643 Filologie şi hermeneutică la Mircea Eliade 860 Filosofia unificării Europei 606 Fişe de istorie teatrală 746 Fiziologia cenaclului 1596 Fiziologia conformistului 1620

319

Formalismul - azi 229 Formă şi istorie 222 Formele antiliteraturii 256 Fragment autobiografic macedonskian 676 Friedrich Schiller 1637 From "Litterae Humanae" in Literature in the Renaissance 1673 From These Roots and Other Poems. Thomas Amherst Perry, Portland, 1996 1767 The Future: A Modern "Topos" 1683

G

G. Călinescu 326 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Fundaţia regală pentru literatură şi artă, 1941, 948 p., 950 lei 321 Gaudeamus 1877 "Gândirea captivă" în discuţie 625 Genève et ses "bastions" critiques 1654 Genul epistolar 874 Genul "micro" 437 Georges Cioranesco, La Mission de Stanislas Bellanger dans l'Empire Ottoman, Tessaloniki, Institute for Balkan Studies, 164, 1981, 295 p. 487 Gîndirea comunistă încă n-a murit 1254 "Gînduri despre Constantin Noica" 1119

Gînduri despre Radu G. Ţeposu 1624 Gînduri despre timbre 1641 Gînduri personale despre G. Călinescu 737 Globalizare 1342 Glorificarea şi bagatelizarea istoriei 1586 Glose alexandrine 550 Gramatică, literatură, cultură 280 Grea pierdere culturală 1626 Great Figures in the History of Romanian Genius 1870 Griboedov 949 Guillermo de Torre, Nuevas direcciones de la critica literaria 1733 Gulagul românesc 1273 Gustul literar 181 Gusturile se discută 197 György Beke, Fără interpret. Convorbiri cu 56 de scriitori despre relaţiile literare româno-maghiare. (Conversations avec 56 écrivains sur les relations littéraires roumaine-hongroises), Bucureşti: Kriterion, 1972, 666 p. 1734

H H. Sanielevici 110 Heine humorist 953 Hermeneutica arhetipului şi mitului la Mircea Eliade 863 Hermeneutica ideii de literatură 866

320

Hermeneutica ideii de literatură: sacrul şi profanul (I) 872 Hermeneutica ideii de literatură: sacrul şi profanul (II) 873 Hermeneutica lui Mircea Eliade (I) 852 Hermeneutica lui Mircea Eliade (II) 853 Hermeneutica medievală 566 Hermeneutică şi istorie la Mircea Eliade 857 Hermeneutics as Criticism 1800 L'Herméneutique de l'archétype chez Mircea Eliade 1797 Herméneutique et lecture simultanée 1794 L'Herméneutique militante de Mircea Eliade 1796 "Histoires dramatiques" roumaines 1754 Die historische Avantgarde und das Problem des Realismus 1702 Hommages internationaux a Mircea Eliade 1825 How to Write the Biography of the Idea of Literature 1716 Huliganul cultural 115

I I metodi attuali della critica in Italia, a cura di Maria Corti e Cesare Segre 1729 Idee şi istorie literară (I) 741

Idee şi istorie literară (II) 742 Ideea de constanţă 258 Ideea latină 480 Ideea păcii la iluminiştii români 683 Idei despre biografie 330 Idei literare macedonskiene 727 Idei "simple" despre Europa 1066, 1071 Idei trăite 423 Ideile în istorie 644 Ideile Revoluţiei Franceze şi Românii 558 Ideocritica 891 Ideograme şi caligrame 793 Ideologia marxistă şi comparatismul est-european 1101 Ideologie şi literatură 1088 L'idée de réalisme ŕ ses débuts dans les lettres roumains 1779 Idée littéraire, structure, modele 1689 Ierarhiile consolidate 187 Ieşirea din Europa ? 1034 Ignorarea criticii noastre ? 265 Il Novellino 1014 Iluminism ieşean 717 Iluminismul românesc: idei despre carte, editură, lectură 731 Iluminismul românesc: idei despre

321

teatru, poezie, literatură 730 Iluminiştii români şi "afacerile" Europei 684 Iluminiştii români şi idealul "luminării" (I) 691 Iluminiştii români şi idealul "luminării" (II) 692 Iluminiştii români şi problema colonială 682 Iluminiştii români şi problema "cultivării" limbii (I) 685 Iluminiştii români şi problema "cultivării" limbii (II) 686 Iluminiştii români şi progresul ştiinţific 694 Iluminiştii români şi rolul presei 706 Iluminiştii şi progresul 696 Im Dienste von Klärung und Klarheit : Gesprächt mit dem Literaturwissenschaftler Adrian Marino, Herderpreisträger 1985 1859 Imaginea României 1144 Imaginem de nossa terra 1876 Imagologie 530 Imitaţia şi originalitatea ideilor 896 Imitaţie sau creaţie ? 248 Impersonalitatea poetică, I 242 Impersonalitatea poetică, II 243 Imposibila indiferenţă 602 Impresii naive despre America 1571, 1573

In Favour of Hermeneutics of the Idea of Literature 1708 In memoriam 1613 Independenţa României - conştiinţa naţională, conştiinţa europeană I 1075 Independenţa României - conştiinţa naţională, conştiinţa europeană II 1076 Independenţă şi estetism 490 L'Indépendance de la Roumanie - conscience nationale, conscience européenne 1850 "Instituţionalizarea înseamnă moartea culturii" 1488 Instrumentele culturii 537 Intelectualii clujeni - pro Emil. Între semnatarii apelului de sprijin la adresa actualului preşedinte se află mulţi intelectuali clujeni 1189 Intelectualii şi alegerile 1117 Intelectualii şi lupta politică 1094 "Intelectualitatea cu vederi occidentale a fost măturată" 1419 Intelectualul din Estul Europei 1067 Intelectualul şi criticul literar ca erou cultural 901 Interferenţe iluministe 493 Internationale Bibliographie zur Geschichte und Theorie der Komparatistik. Hrsg. von Hugo Dyserinck gemeinsam mit Manfred S. Fisher (Hiersemanns Bibliographische Handbücher, Bd. 5). Stuttgart: Anton Hiersemann Verlag, 1985. 314 S., 4 1763

322

Interpretarea documentelor 495 Interpretarea literaturii fantastice 469 Intertextualitatea 884 Interviu 1352 Interviu: Adrian Marino 1353 Interviu cu Adrian Marino 1354 Interviu cu Adrian Marino despre literatură, cultură şi intelectuali 1487 Interviu cu Mariana Şipoş 1433 Interviu cu radio "Europa liberă", transmis în ziua de 24 august/1990 la emisiunea "Actualitatea culturală românească", prezentată de Emil Hurezeanu 1412 Intrarea în Europa 1037 Introducere în critica literară 1350 Intuiţia estetică 182 Ion Bănuţă: "Lacrima diavolului" 417 Ion Hobana, 20000 pagini în căutarea lui Jules Verne, Bucureşti, Univers, 239 p. 1757 Ion Pillat, la o nouă lectură 343 Irodalmi/nem irodalmi 1867 Israel: turism şi ideologie 1589 Istoria ideii de "literatură europeană" 1061, 1064 Istoria ideii de "literatură europeană" şi a studiilor europene 1062 Istoria ideilor 908

Istoria ideilor literare, I 838 Istoria ideilor literare, II 839 Istoria ideilor literare, III 840 Istoria literară 718 Istoria literară ca instituţie literară 745 Istorie literară şi model 489 Istorie literară şi nu prea... Tratatul de istoria literaturii române (vol. II) 425 Itinerar spaniol 1517 Itinerar spaniol. Descoperirea Madridului (I) 1507 Itinerar spaniol. Descoperirea Madridului (II) 1508 Itinerar spaniol. El Escorial, Toledo 1509 Itinerar spaniol. Vizită la Barcelona 1510 Izolaţionismul cultural - lumini şi umbre - 1268 "Îmi păstrez optimismul" 1424 "În anii ce vin aş dori să domine calitatea, nu cantitatea..." 1373 În apărarea d-nei Doina Cornea 1152 În camera de lucru: Adrian Marino 1426 În căutarea fiinţei 506 În Cluj-Napoca, azi 1604 În critica şi istoria literară 701, 702

323

"În cultură fiecare se salvează singur" 1459 În jurul clasicismului 405 În jurul criticii actuale 163 În jurul criticii "totale" 157 În jurul esteticei horaţiene 942 În jurul genurilor literare 805 În jurul lui Macedonski 672 În jurul originii fraţilor Macedonski, I 667 În jurul originii fraţilor Macedonski, II 668 Începuturile ideii de revoluţie 695 Începuturile literaturii critice 744 Începuturile mişcării feministe 1072 Începuturile româneşti ale ideii de realism 700, 735 Însemnările doctorului Ulieru 137 Întîlnire la Geneva 981 Întîlniri cu criticii elveţieni 977 Întîlnirile "României literare": Două zile calde de iarnă, la Cluj... 1292 "Întotdeauna când România este gata să intre, într-un fel sau altul în Europa, cineva agită problema interetnică" 1461 Între critică şi eseu 219 Între critică şi Universalitate 389 Între impresie şi impresionism 170

Între mondenitate şi atitudine 491 Între "suferinţă" şi "competenţă" 1250 Între "suferinţă" şi "competenţă", I 1259 Între "suferinţă" şi "competenţă", II 1260 Între virtual şi real 653 "Întreaga filosofie a românului e grefată pe întrebarea Ce dă statul ?" 1492 "Întreaga structură a societăţii româneşti actuale nu este decât formal 'democratică' " 1465 Întrebare pentru teoreticianul literar Adrian Marino 1403 Întrebări şi nelămuriri 234 Înţelegerea literaturii, I 783 Înţelegerea literaturii, II 784

J J. H. Matthews, Theatre in Dada and Surrrealism, Syracuse, Syracuse University Press, 1974, 286 p. 1745 Jacinto do Prado Coelho, Ao contrário de Penélope, Lisboa, Livraria Bertrand, 1976, 366 p. 464 Jarry şi sensul farsei 972 Jean-Pierre Monnier, L'âge ingrat du roman, Neuchatel: A la Baconniere, 1967 1722 Jean Rousset, Narcisse Romancier, Essai sur la première personne dans le roman 1727

324

Jean Starobinski, 1789, les emblemes de la raison 1731 Jean Starobinski et l'histoire des idées 1782 Jean Starobinski şi istoria ideilor 976 Jean Weisgerber, L'Espace romanesque, Lausanne, Editions l'Age d'Homme, 1978, 267 p. 466 Jegyzetek a mai román prózáról 1647 A jelentések feltárása 1783 Joc şi sinceritate în artă 404 Jorge Uscătescu, Supervivencia de la literatura y del arte 1726 Jules Laforgue 967 Jurnal belgian... 1525 Jurnal belgian, I (26 octombrie 1992) 1578 Jurnal belgian, II (27 octombrie 1992) 1579 Jurnal belgian, III (28 octombrie 1992) 1580 Jurnal belgian, IV (29 octombrie 1992) 1581 Jurnal belgian, V (30 octombrie 1992) 1582 Jurnal belgian, VI (31 octombrie 1992) 1583 Jurnal belgian, VII (1 noiembrie 1992) 1584 Jurnal belgian, VIII (2 noiembrie 1992) 1585

Jurnal danez 1533, 1542, 1544, 1549 Jurnal danez (I). Copenhaga 1530 Jurnal danez (II). Vikingi, intrarea liberă 1531 Jurnal danez (III). Copenhaga 1532 Jurnal elveţian 1506 Jurnal englez 1543, 1546 Jurnal finlandez (I) 1528 Jurnal finlandez (II) 1529 Jurnal german 1560, 1562 Jurnal intim 508 Jurnal londonez 1550 Jurnal - München, 1987 (note finale) 1572 Jurnal münchenez (fragmente) 1575 Jurnal olandez. Delft 1519 Jurnal olandez (fragmente) 1522 Jurnal olandez (I) 1520 Jurnal olandez (II) 1521 Jurnal parizian (I) 1514 Jurnal parizian (II) 1515 Jurnal portughez 1545, 1548 Jurnal portughez: Coimbra 1537 Jurnal portughez (I) 1540 Jurnal portughez (II) 1541 Jurnal spaniol 1553

325

Jurnalul ca literatură 553 Jurnalul lui Alecsandri 411 Jurnalul lui Macedonski 698 Jurnalul provincial 382

K Kleist în româneşte 970 Kolozsvár-Napoca városában - ma 1653 A kulturforradalom sebei 1851, 1854 Közvetités, csere, kapcsolat 1872

L La "Academia di Romania" 1600 La "Jurnalul literar" 149 La izvoarele ficţiunii ştiinţifice 899 La mulţi ani ! 1994 1159 La un debut 127 Lacos literarios romeno-portuguesses I 1839 Lacos literarios romeno-portuguesses II 1840 Lahti, Mukkula ja Adrian Marino 1871 Laicizarea culturii 433 Le language poétique selon l'avant-garde 1675 The Last Romantic: Mihail Eminescu,... by Roy MacGregor-Hastie 1737

The Last Romantic: Mihail Eminescu. English Version and Introduction by Roy MacGregor-Hastie, Iowa City University of Iowa Press, 1972 1738 Laurent Tailhade 968 Lectura ca literatură/ Fragment din "Biografia ideii de literatură", vol. III, p. I-a 912 Lectura fecundă 204 Lectura ironică a ironiei 541 Lectura Jurnalului intim 564 Lectura simbolică. Idei literare 835 Lectură sau relectură ? 580 Lecturi critice 444 Lecturi productive 520 Lecturile poetului 542 Lecţia Convenţiei 1131, 1132 Lecţia lui Călinescu 153 Lecţia lui Macedonski 723 Legături literare româno-portugheze 1023 Legile lui Murphy aplicate cronicii literare 1616 Leopardi şi gloria 975 Lermontov nuvelist 948 La "letteratura europea" oggi 1836 Libertate şi cenzură în România (I). Începuturi. Secolul al XIX-lea. Transilvania 1205

326

Libertate şi cenzură în România (II). Începuturi. Secolul al XIX-lea. Transilvania 1206 Libertate şi cenzură în România (III). Începuturi. Secolul al XIX-lea. Transilvania 1207 Libertate şi cenzură în România. Începuturi 1199 Libertate şi cenzură în România - începuturi (I) - Muntenia 1203 Libertate şi cenzură în România - începuturi (II) - Muntenia 1204 Libertate şi cenzură în România. Începuturi. Moldova: Biserica şi Domnia 1200 Libertate şi cenzură în România. Moldova - Începuturi 1202 Libertatea comunicaţiilor 1097 Libertatea criticii de idei 654 Libertatea presei 1133 Limbaj critic 118 Limbajul artistic 494 Limbajul critic la microscop 473 Limbajul în discuţie 551 Limbajul literaturii 298 Limbajul poeziei 303 Limitele intuiţiei critice 475 Limitele literaturii 224 Limitele lucidităţii literare 617 Lingvistică şi spirit critic 875

Liniştea cuvîntului 194 Lionel Richard, D'une apocalypse a l'autre. Sur l'Allemagne et ses productions intelectulles, de Guillaume II aux années vingt 1748 Lipsa biografiilor 669 Lipsa literaturii fantastice 134 Lipsa monografiilor 675 Die literarische Schweiz aus des Sicht eines rumänischen Kritikers 1805 Literaritatea 216 Literary Resistance 1781 Literary Theory in the University: A Survey 1711 Literatur im Schatten. Die literarische Schweiz aus der Sicht eines rumänischen Kritikers 1837 Literatura ca scriere 871 Literatura ca totalitate 317, 918 Literatura citadină 220 Literatura comparată 403 Literatura comparată azi 458 Literatura comparată şi istoria mentalităţilor 992 Literatura critică: obstacole şi perspective 293 Literatura cu literatură, I 920 Literatura cu literatură, II 921 Literatura cu literatură, III 922

327

Literatura de masă 274, 318 Literatura de masă sau triumful criteriului cantitativ 319 Literatura despre literatură 883 Literatura documentului uman 565 "Literatura europeană", aspecte ideologice 1068 "Literatura europeană", azi 1007, 1035 Literatura "europeană" şi "universală": o nouă perspectivă comparatistă 1028 Literatura frumoasă, I 528 Literatura frumoasă, II 529 Literatura generală 459 Literatura, ideologia şi politica (I) 1146 Literatura, ideologia şi politica (II) 1147 Literatura naţională 297 Literatura - o totalitate 314 Literatura orală 276 Literatura poetică sau poezia 282 Literatura profană 924 Literatura română "intră" în Europa 1043 Literatura română "intră" în Europa (I) 1046 Literatura română "intră" în Europa (II) 1047

Literatura română în lume 1378 Literatura română în prezentare străină 191 Literatura română în R.D.G 999 Literatura română în străinătate 1005 Literatura română şi străinătatea 732 Literatura sacră, I 915 Literatura sacră, II 916 Literatura semnului 851 Literatura şi antiliteratura 1344 Literatura şi contraliteratura 855 Literatura şi Economia, I 886 Literatura şi ideologie. Idei literare 836 Literatura şi societatea (I) 879 Literatura şi societatea (II) 880 Literatura şi umanităţile 876 Literatura şi viaţa 779 Literatura Unirii 707, 729 Literatura universală este o realitate unitară 1401 Literatura universală. Fragment din "Biografia ideii de literatură" în pregătire (Editura Dacia) 907 Literatura veche 432 Literatură comparată sau estetică literară ? 1020 Literatură, cultură, studii literare 869

328

Literatură, idei, ideologie 281 Literatură modernă, critică modernă 269 Literatură sau poezie ? 214 Literatură şi existenţă 439 Literatură şi filatelie 1628 Literatură şi semnificaţie 356 Literature, Grammar and Culture in the Middle Ages 1802 Literaturen im anregenden Vergleich 1662 Littérature populaire, littérature de masse, paralittérature 1801 La littérature roumaine dans une bibliographie américaine 1809 Les Littératures minoritaires et les problemes qu'elle se posent ŕ la critique littéraire 1672 Livius Ciocârlie, Mari corespondenţe (Grandes correspondances), Bucureşti: Cartea Românească, 1981, 275 p. 1765 Lo nacional y lo universal en la literatura y la critica 1661 "Localism creator" şi specific regional în cultură 1284 Logica poetică 218 Logica teoriei literare 522 Longitudini şi latitudini ale criticii literare contemporane 1370 Luciditatea poetului 782 Lucien Romier şi câteva probleme europene 936

Lucrări estice despre avangardă 906 Lucrări fundamentale 162 Lukács şi specificul literar 434 Les Lumières roumaines découvrent "l'Europe" 1777 Lumières roumaines: idées sur le théâtre, la poésie et la littérature 1695 "Luminile" româneşti şi descoperirea Europei 736 Lungul drum al "democraţiei creştine" 646

M "M-am opus cu dinţii, pot spune, destinului" 1439 M. Conrad Hyers, Zen and the Comic Spirit, London, Rider and Company, 1974, 192 p. 1753 M. Rollinat 145 Macedonski 703 Macedonski, antiformalist, I 150 Macedonski, antiformalist, II 151 Macedonski inedit 709 Macedonski, poet modern 350 Macedonski şi definiţia poeziei 338 Macedonski şi poezia materiei 347 Macedonski şi "poezia socială" 689 Macedonski turist 677 "Mache premiind pe Lache" 1448

329

Maiorescu, azi 540 Major şi minor 225 Mandragola 947 Manualul debutantului 133 Marcel Blecher, Aventures dans l'irréalité immédiate 1685 Mariano Baquero Goyanes, Estructuras de la novela actual 1736 Masă rotundă "Făclia": Responsabilitatea scriitorului 1289 Masă rotundă la România literară: Critica literară şi selecţia valorilor 1290 Masă rotundă omagială: Adrian Marino la optzeci de ani 1346 Masă rotundă Tribuna: Ion Lungu: Şcoala Ardeleană 1295 Masă rotundă "Tribuna": Socialul în literatură 1293 Le Masque et le Visage 1674 Mass-media, instrumentul ideologic decisiv al societăţii deschise 1218 Maşina critică în rodaj 500 Matei Călinescu şi Adrian Marino în convorbiri literare la Iaşi: Orice cititor inteligent este mult mai inteligent decît cel mai inteligent cenzor 1326 "Mă socotesc mai mult un om al viitorului decît al trecutului" 1365 Meandrele adevărului 486 Mecanismul modelului literar I 260

Mecanismul modelului literar II 261 Mecanismul sintezei 885 The Mechanism of the Theoretical Literary Model 1692 Metoda lui Arnold Bennett pentru formarea gustului literar 1013 Metodă şi cunoaştere literară 114 Les métamorphoses du réalisme 1786 Mic-burghezi, paşoptişti întîrziaţi 609 Mica privatizare 1106 Mică "lecţie" de istorie în Grecia 1587 Michelet, les Roumains et la littérature comparée 1808 Mici glose de etică eminesciană 371 Mici note filatelico-literare 1640 Mici precizări despre sincronism 902 Mihai Eminescu. Receptarea operei. Aspecte metodologice 277 Mihail Sadoveanu, Anii de ucenicie, Bucureşti, Cartea Românească, 1944 398 Mircea Eliade et la sécularisation de la littérature 1710, 1713 Mircea Eliade: hermeneutică şi interpretare I 858 Mircea Eliade: hermeneutică şi interpretare II 859 Mircea Eliade hermeneutikája 1676 Mircea Eliade, Histoire des croyances et des idées religieuses, I. De l'âge de la pierre aux mystçres d'Eleusis 1793

330

Mircea Eliade şi metoda hermeneutică 856 Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români în exil 1768 Misticul din inima comunismului. De vorbă cu Matei Călinescu şi Adrian Marino 1460 Mit şi antimit comunist 626 Mitologia culturală apolitică 1188 Mitologie şi spirit critic 926 Mitologii citadine 927 Mitul literaturii 978 Mitul premiului Nobel 543 Mitul "situaţiei ireversibile" I 1148 Mitul "situaţiei ireversibile" II 1149 Mitul "situaţiei ireversibile" III 1150 Mitul "situaţiei ireversibile" IV 1151 Moarte şi umor negru 633 "Moartea literaturii" 928 Model, History, Literary Ideas 1790 Model, istorie, marxism 262 Model şi schemă. Idei literare 837 Modern Aspects of Romanian Literary Criticism 1660 Modern hazafiság 1799 The Modern trend of Comparatism 1847 Le "Moderne" et l'évolution de la conscience littéraire 1678, 1721

Moderne et nouveau, approche sémantique-historique 1682 Modernisme et modernité. Quelques précisions sémantiques 1684 Modernismul (I) 777 Modernismul (II) 778 Modernismul în fişe 790 "Modernity" and the Evolution of Literary Consciousness 1679 Modernizarea ideii de literatură, I 904 Modernizarea ideii de literatură, II 905 A modernség kritériuma 1645 Moi, francophone de l'Est 1875 Momentul 1821 şi ideea democratică 1073 Monografie şi metodă 688 Montherlant adolescent 938 Morala literară "minimă" 290 Moralitatea cronicarului 283 Moses Gaster în corespondenţă 743 Multiculturalitatea - lumini şi umbre 1190, 1195 Musil şi "calităţile" sale 1006 Muzee pariziene (I) 1535 Muzee pariziene (II) 1536 München 1527 München, aspecte filatelice recente 1636

331

N "N-am fost şi nu sunt un om politic" 1430 N. Bălcescu vu par un allemand 1807 N. Iorga et les premiers signes de la modernisation roumaine 1778 Nae Ionescu: fascinaţia mitului 643 Narcis romancier 448 Naturalisme français, naturalisme allemend 1827 Naţional şi universal în literatură şi critică 267 Naţionalismul provincial 641 Necesitatea valorificării 175 Neînvinsa libertate 637 Nemzeti irodalom - világirodalom 1817 Neopaşoptism 1345 New Directions in Literary History, edited by Ralph Cohen 1772 "Nici o conştiinţă onestă şi responsabilă nu poate să mai păstreze tăcerea" (I) 1413 "Nici o conştiinţă onestă şi responsabilă nu poate să mai păstreze tăcerea" (II) 1414 Nicolae Iorga şi iluminismul românesc 690 Noi direcţii ale criticii (1) 454 Noi direcţii ale criticii (2) 455 Noi interpretări ale liberalismului românesc 1222

"Noi nu trebuie să avem nici un complex, dar nici să dăm ocazie de a ni se pune note sub valoarea noastră reală" 1360 Noi perspective ale criticii româneşti actuale: un exemplu al "mutaţiilor" 595 Noi perspective ale poeticii 476 Noi precizări 910 Noi proiecte critice 557 Noile dimensiuni ale creaţiei 802 Nomenclatura revine 1234, 1242 Nomenclatura, schiţă de portret 1232 Nostalgia maioresciană 815 Notă despre dramatic 246 Notă hermeneutică 496 Note critice despre jurnal 892 Note critice selective 507 Note de călătorie. Zile şi nopţi în Tenerife (I) 1511 Note de călătorie. Zile şi nopţi în Tenerife (II) 1512 Note de drum. Bruxelles 1523 Note de drum... jurnal belgian... 1524 Note simboliste 965 La notion de valeur en littérature comparée 1811 La notión de valor en la literatura comparada 1829

332

Noţiunea de valoare în literatura comparată 982 Noua istorie literară 552, 728 Noua presă clujeană 1092 Noua viaţă a ideilor 716 Noul comparatism 1025 Noul raport de forţe 1255 Noul roman sub acuzaţie 974 "Nu am avut o cultură de rezistenţă" 1278 Nu este momentul să fim sentimentali ! 611 "Nu sînt mare amator al pelerinajului de scriitori la Cotroceni" 1437 "Nu sunt în relaţii cordiale cu nici un Yogin de contrabandă, nu-mi pictez pe frunte ochiul lui Shiva şi nu am cea mai mică intenţie să mă mut în Shambala" 1466 "Nu sunt un om al acestei lumi" 1489

O O carte de "nouă critică" românească 472 O carte de sertar 581 O carte dificilă şi foarte utilă 607 O contribuţie macedonskiană 393 O definiţie a literaturii 764 O discuţie necesară 275 O dogmă absurdă: omogenizarea 1236

O experienţă 241 O gîndire critică originală românească 1368 "O idee asumată este totdeauna o idee vie, trăită" 1371 O idee în discuţie: Europa (I) 1054 O idee în discuţie: Europa (II) 1055 O întrebare pentru Adrian Marino 1445 O lună în Bavaria (pagini de jurnal) I 1554 O lună în Bavaria (pagini de jurnal) II 1555 O noţiune perimată: "cultura oficială". Din ciclul: Restauraţia în cultură IV 1265 O nouă cultură română 1319 O nouă istorie literară 579 O nouă profesiune: literatura 296 O nouă traducere din Platon 406 O nuvelă 328 O operă de interes patriotic 697 O pledoarie pentru "carte" 208 O prietenă a culturii române în Italia: Luisa Valmarin 998 O privire lucidă, I 1141 O privire lucidă, II 1142 O radiografie a criticii 652 "O reflexie de STÂNGA originală românească ar îmbogăţi efectiv

333

incipienta noastră cultură ideologică" 1475 O reformă necesară: Uniunea Scriitorilor 1082 "O revoluţie care nu schimbă aparatul de stat nu este o revoluţie" 1452 O "revoluţie" care nu schimbă regimul proprietăţii nu este o revoluţie 1270 "O singură lume - o singură literatură" 1406 O sinteză germană a literaturii române 588 O speranţă 1208 O sugestie practică pentru TVR 1178 O surpriză: Ion Mureşan 629 O ştiinţă literară este posibilă ? 447 O temă perimată: Iraţionalitatea creaţiei 237 O teorie a istoriei literare 662 O traducere inutilă 116 O voce liberă: Mircea Carp 1102 O zi în Luxemburg 1526 Oaspeţi ai Clujului 1611 L'Occident et l'Orient selon Mircea Eliade 1798 L'oeuvre de Constantin Brâncuşi en Roumanie 1874 Omagii internaţionale lui Mircea Eliade 373, 374 Omul tînăr de cultură; în România 1322

Opera deschisă 765 "Opera durabilă care creşte dintr-o tradiţie şi provoacă viitorul" 1372 Opera lui Macedonski 1348 Opera postumă a lui V. Voiculescu: "Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare" 414 Opţiunea societăţii civile într-un moment de cumpănă 1274 Oralitate şi subdezvoltare 548 Orientări româneşti în hermeneutica lui Mircea Eliade 861 Originalitatea ideilor literare 833 Originalitatea studiilor literare 797 Ossianismul românesc. Schiţă introductivă 734 Ou situer la "littérature universelle"? 1686

P P.U.N.R. a adus în Cluj o tensionare (deocamdată verbală) - interviu cu Adrian Marino - critic literar, membru al P.N.Ţ.C.D. 1441 Pagini de jurnal. Zece zile la Roma 1561 "Pamfletul nu a coborît niciodată atît de jos" 1418 Paradoxe banale 410 Paradoxul în literatură 504 Paradoxul poeziei 428 Paradoxuri reale şi imaginare 1227

334

Parisul văzut de scriitorii români de azi 1608 "Partea cea mai originală a culturii române, după 1989, este incipienta politologie românească" 1470 "Participarea la universalitatea literară - o nouă paradigmă în conjunctura mondializării" 1491 Partidele şi libertatea 1233 Pasiunea ideii 715 Paul Cornea despre şansele comparatismului 1029 Paul Morand şi o problemă modernă 395 Paul Zarifopol: român şi european 546 Păturile mijlocii 1220 Păturile mijlocii - o problemă esenţială 1267 Pe marginea unei corespondenţe din domiciliul obligatoriu 1595 Pearl Buck, Înger luptător 934 Peisaj literar elveţian 979 Pentru "Alma Mater" 862 Pentru cultura medie 1184 Pentru cunoaşterea umanismului 753 Pentru Emil Constantinescu 1179 Pentru monografie 368 Pentru neopaşoptism 1057, 1180 Pentru o hermeneutică a ideii de literatură 867

Pentru o "nouă critică": critica ideilor literare 816 Pentru o societate civilă militantă 1182 Pentru un dialog internaţional al criticii româneşti 1364 Pentru un dicţionar de idei literare 710 Pentru un nou Parlament 1116 Permanenţa artei 446 Permanenţa studiilor istorice 483 Perpessicius, "Jurnal de lector" 392 Personaje colorate răsar, după multă străduinţă, din arhivele ieşene 621 Personalitatea cercetătorului literar 474 Personalitatea culturii 272 Personalitatea eseului 421 Perspective culturale europene 284 Petrarca şi etica scriitorului 944 Pierre V. Zima, Pour une sociologie du texte littéraire, Paris, Union générale d'éditions, 10/18, 1978, 373 pp. 1756 Plăcerea literară 180 Poet "tânăr" ? 122 Poetica "Rezistenţei" 952 Poetica romantismului italian 547 Poetica romanului românesc 897 Poeticul şi literaritatea 881 Poetul naţional 332

335

Poeţi şi critici 143 Poeţii români descoperă pe Baudelaire 724 Poezia crizei poeziei 591 Poezia filosofică 900 Poezia iubirii 171 Poezia, mod de existenţă 424 Poezia politică 594 Poezia stupefiantelor 663 Poezie cosmopolită 582 Poezie, joc, jazz 516 Poezie română în traducere engleză 1008 Poezie şi revoluţie 946 Poésie albanaise, poésie nationale 1656 Pohvala novome i njegova geneza (po teoriji avangarde). Eloge et genèse du nouveau selon l'avant-garde 1697 Le point de vue comparatiste 1863 A Polgári Szövetség első országos tanácskozása 1864 Politic şi apolitic. Polarităţi balcanice 1099 Politica externă 1156 Politologia românească: aspecte şi tendinţe 1168, 1169 Pop Simion: "Orga de bambus" 419 Portret şi autoportret 286 Portretul exilatului tânăr 1621

Das Porträt des Künstlers als Gaukler 1720 Post-scriptum la o carte 577 Postcomunismul cultural 1262, 1264 Pour une "poétique" comparatiste 1843, 1845 Poveste de Crăciun 955 Povestea vorbei (I) 189 Povestea vorbei (II) 190 Poziţia grupului "Atelier" 200 Precizări despre "Al treilea discurs" (I) 1191 Precizări despre "Al treilea discurs" (II) 1192 "Precizări" imprecise 1229 Precizări necesare 177 Prefaţă la o antologie elveţiană 449 Prejudecăţi despre "omul occidental" 1058, 1065 Les premiers échos baroques et maniéristes dans la littérature roumaine 1769 Premiile Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România - ASPRO pentru anul editorial 2003 1627 Premiile literare 146 Premiul literar, o instituţie ambiguă 1622 Presa şi partidele 1155 Prezentarea literaturii române 484

336

Prezenţa studiilor româneşti în lume 1374 Prezenţe româneşti în publicaţii străine 295 Primele definiţii ale egalităţii politice 705 Primii "republicani" români 693 Primii "teoreticieni" români ai drepturilor omului 687 Privatizare sau luptă de clasă ? 1252 Pro domo 1610 Pro Europa 1063 Problema antologiei ideologice 681 Problema barocului 796, 817 Problema biografiei 523 Problema "Europei centrale" 624 Problema fantasticului 539 Problema literaturii orale (I) 913 Problema literaturii orale (II) 914 Problema monografiei 725 Problema moştenirii literare 342 Probleme actuale 193 Probleme ale democraţiei creştine 1114 Probleme de estetică a limbii la Alexandru Macedonski 348 Problemele politologiei româneşti, I 1162 Problemele politologiei româneşti, II 1163

Problemele politologiei româneşti, III 1164 Problemele politologiei româneşti, IV 1165 Procedee critice şi literare 503 Procesul comunismului 1113, 1124 Procesul lui Hasdeu 680 Profil de savant: Alexandru Ciorănescu 320 Profilul "Convorbirilor literare" 169 Profilul literaturii române la începutul secolului XX 333 Programul literar 355 Programul lui Macedonski: Premise şi orientări 336 Proletcultiştii de la Ministerul Culturii au trecut la represalii 1266 Promisiunea ideilor fecunde 519 Propuneri tematice 1607 La prose roumaine dans une présentation espagnole 1650 Protocronism, pancronism, sincronism 733 Provincial şi universal 268 Proza eseistică 436 Proza românească de azi 285 Proza umoristică română 152 Psihologia exilului 561 Publicaţii româno-italiene 1003

337

Publicul literar 144, 188 Putem scăpa de nomenclatură ? 1431 Puterea politică şi cultura 1157 Puterea şi scriitorii 1089 Puţină filologie clasică 898 Puţină orientalistică 502

Q Questions sémiologiques: "Degrés" 1651

R "Rădăcini" româno-americane 1012 Rănile revoluţiei culturale 1235 Rebreanu despre realism şi modernism 340 Rebreanu în critica şi istoria literară 704 Receptare, experienţă estetică, hermeneutică 870 Receptarea lui Eminescu. Cîteva aspecte metodologice, I 300 Receptarea lui Eminescu. Cîteva aspecte metodologice, II 301 Reconstituirea universului literar 711 Recurenţa ideilor literare 832 Redescoperirea retoricii 232 Reflecţii iberice 1513 Regenerare morală 1130

Regenerarea epigramei 430 Reinhard Kuhn, The Demon of Noontide. Ennui in Western Literature, New Jersey: Princeton University Press, 1976, 395 p. 1760 Reîntîlnire cu Thibaudet 973 Relations bibliophiles roumano-indiennes 1810 Relations littéraires roumano-yougoslaves 1816 Relaţia hermeneutică "tot - parte", I 842 Relaţia hermeneutică "tot - parte", II 843 Relaţii literare internaţionale 1022 Remarques sur l'évolution de la notion "Comédie" 1687 Renaşterea şi critica armelor 387 Renaşterea şi dialogul artelor 442 René Wellek, Discriminations: further concepts of criticism 1728 Repenser la littérature comparée 1833 Represiune şi confesiune 622 Represiune şi confesiune I 596 Represiune şi confesiune II 597 Represiune şi confesiune III 598 Represiune şi confesiune IV 599 Represiune şi confesiune V 600 Represiune şi confesiune VI 601

338

Resping orice naţionalism şi şovinism literar. La noi, legea presei este legată de ideea de control şi opresiune. Avem nevoie ca aerul de libertatea presei 1420 Retrospectivă ardeleană 467 Retrospectivă Ion Barbu 346 Retrospectivă Minulescu 334 Revenirea în Europa 1031, 1032, 1049 Revista şi publicul său 713 Revolta simţurilor exacerbate 612 Revoluţia presupune, în primul rând, un transfer real de putere. În România transferul nu s-a produs 1261 Revoluţia şi moravurile 1238 Revoluţie sau anticeauşism ? 1251 Rezistenţa intelectuală: două generaţii 1081 Rezistenţa literară 1244 La réception de M. Eminescu. Quelques aspects méthodologiques 1714 Réviser la littérature universelle (I) 1707 Réviser la littérature universelle (II) 1708 Réviser la littérature universelle (III) 1712 Rivarol 961 Roberto Fernández Retamer, Para una teoria de la literatura hispanoamericana y otras aproximaciones 1743

Roger Bauer, Die Loeet als Reich Gottes, Wien: Europaverlag, 1974 1735 Rolul editurilor şi al revistelor 270 "Rolul intelectualilor în actualul moment politic este deosebit de important" 1436 "Rolul oamenilor de cultură angajaţi trebuie să fie luat de noua clasă politică în formare" 1442 Romanian Culture Between East and West 1852 Romanian Ossianism. A Survey 1699 Romanian Poetry in English Translation 1766 Romanian Studies Conference 1873 Români în "Republica literelor" 586, 655 Români în ştiinţa şi cultura occidentală 1612 România la Congresul Asociaţiei Internaţionale de Literatură Comparată 1440 "România se îndreaptă vertiginos spre lumea a treia" 1438 România, stat închis ? 1258 România ţară europeană. Aspiraţii şi dificultăţi 1052 România viitoare 645 Românii în opera lui Jules Verne 986 Românul violent 651 Romul Munteanu: Literatura europeană în epoca luminilor, Editura

339

Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971 453 A román irodalom és a külföld 1820 "Rumanien Review" 408 Rumänien in der Internationalen Literaturwissenschaft. Vier neue fremdsprachige Fachzeitschriften für westlichen Interessenten 1823

S Sainte-Beuve şi clasicismul 1015 Salonul de carte orădean - ediţia a IV-a 1468 Salut cordial 305 Sanda Stolojan, Duiliu Zamfirescu (1980), Boston: Twayne Publishers 1758 "Să creăm români-europeni, nu şovini, izolaţionişti, antioccidentali" 1429 Să fim sceptici ! 132 Săptămîna politică 1104 Schimbarea sistemului 1237 Science fiction 271 Scriere şi oralitate 868 Scrierea poetică 463 Scriitori de seamă 429 Scriitorii nu şi-au făcut decît datoria 614 Scriitorii şi problemele lor, deocamdată 1313 Scriitorul liber-profesionist despre scriitorul funcţionar de stat 1183

Scriitorul profesionist 1598 Scriitorul şi politica 1091 Scriitorul şi puterea 1090 Scris, cultură, literatură 877 Scrisoare către redacţie 1225, 1226 Scrisoare din Aix-en-Provence 1547 Scrisoare din Lisabona 1539 Scrisoare din Londra 1538 Scrisoare din Milano 1567 Scrisoare din München 1556 Scrisoare din Paris. Congresul capitalelor literare 1559 Scrisoare din R.D.G. 1551 Scrisoare din Roma 1297 Scrisoare spaniolă 1552 Scurte precizări despre literatura universală 990 Semidoctism 111 Semn, sens şi semnificaţie literară 527 Semne noi în critică 556, 573 Semnificaţia operei literare (I) 351 Semnificaţia operei literare (II) 352 Semnificaţia operei literare (III) 353 Sensibilitatea estetică 179 Sensul confesiunii 531 Sensul "epistolarului" 288

340

Sensul filatelic 1642 Sensul legitimităţii 1115 Sensul Marii Uniri 1158 Sensul schimbării 1271 Sensul unei antologii 593 Sensul unor jurnale de călătorie 304 Sensul unui film 1105 Sensuri etice în poezia lui Macedonski 349 Setea liniştei eterne 407 Shakespeare văzut de clasicii noştri 335 Simbolul culturii române unice de pretutindeni. Corespondenţă din München 1576 Simpatia estetică 183 Simple idei despre antiliteratură 929 "Simt nevoia să privesc şi în alte direcţii" 1467 Sir Philip Sidney şi apărarea poeziei 939 Situaţia epică 364 "Sîntem încă fundamental poeţi, nu raţionalişti" 1449 Soarta sintezelor 750 Soarta teoriei literare 302 Sobre la critica de Marti 1730 Sociabilitatea literaturii franceze 940 Societăţi literare 121

Sociologia culturală 536 Sofismele antiliteraturii 366 Solidari cu Doamna Doina Cornea 1153 Solidaritatea literară 1074 Spania: impresii finale 1518 Specializările literaturii 376 Specificul avangardei literare 365 Specificul literar 287, 299 Specificul literar, I 308 Specificul literar, II 309 Specificul naţional în literatura română - Subiectul sau unghiul de percepţie ? 1281 Speranţe pentru anul 1992 1107 Speranţe raţionale 1272 Speranţele culturii libere 1079 Spionul în faţa şevaletului 610 Spiritul comparatist modern 1027 Spiritul european şi elitele 619 Spiritul ieşean 233 Spiritul macedonskian 375, 388 Spiritul modern şi ideile literare ale antichităţii 665 Spiritul monumental 184 Spre definiţia literaturii 499 Spre o nouă revistă literară 185

341

Stelian Tănase şi critica de idei 635 Stilistica românească 544 Stilul călătoriei 623 Structuralismul lui Roland Barthes 1019 Structură şi valoare 174 A struktúra meghatározása 1646 Stuart Merrill 966 Studentfila '81 1630 "Studies in Romanticism" 1752 Studii eminesciene, I 554 Studii eminesciene, II 555 Studii I. Literatura: criterii 377 Studii II. Literatura: polarităţi 378 Studii III. Literatura: ficţiunea 379 Studii IV. Literatura: conştiinţa de sine 380 Studii V. Disocierile literaturii 381 Studii italiene 964 Studii literare româno-germane 1001 Studii româneşti în Olanda 994 Studii şi traduceri germane 1002 Studiile literare internaţionale 1011 Subliteratura 1719 Subliterature 1718 Substanţa gustului, cultura 205

Succes littéraire et réception sociale 1680 Succes şi public 1602 Succese ale criticii literare româneşti. Interviu cu Adrian Marino cu ocazia apariţiei în Japonia a lucrării "Etiemble ou le comparatisme militant" 1402 Succesul este relativ (I) 1193 Succesul este relativ (II) 1194 "Sunt partizanul unor lucrări de referinţă" 1479 "Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" (I) 1494 "Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" (II) 1495 "Superficialitate inadmisibilă" 1240 Suprarealism sau poezie ? 230 Sur l'évolution de la théorie du genre épique 1691 Surprizele antologiei 993 Symbolism. A bibliography of symbolism as an international and multidisciplinary movement 1749 Szabolcsi Miklós, Szocialista közízlés - szocialista tudat ("Gout poublique socialiste - conscience socialiste". Budapest, "Magyar Tudomány", 1971, 2, tirage ŕ part) 1725

Ş Ştefan Baciu, Antologia de la poesia surrealista latino-americane 1744 Ştiinţă, folclor, diplomaţie. Scrisoare din Geneva 1599

342

T Tăceri semnificative 117 Tehnica biografiei ideii de literatură 887 Tehnica epică 360 Tehnica sintezei 435 Tehnici comice 236 Televiziunea oficială 1269 Tematica la Philexfrance 82 1631 Tendinţe în critica străină 255 Teohar Mihadaş: "Ţărîna serilor" 420 Teoria literaturii ca literatură 307 Teoria literaturii revine 616 Teorie sau critică de idei ? 1228 Testimonianze del 1930. F.T.M. in Romania 1667 Text şi comunicare literară 882 Text şi utopie franceză 497 Tineretul în presă 1134 Tip, tip ideal, model 831 Tipologia şi lectura literaturii 521 Tipuri de biografii 362 Titu Maiorescu în actualitate 559 Toamnă la München. (Pagini de jurnal) I 1557 Toamnă la München. (Pagini de jurnal) II 1558

Toposforschung, hgb. von Max L. Bauemer 1732 Toposforschung. Idei literare 834 Tortura politică, mode d'emploi 647 Toward a Definition of Literary Genres 1703 "Tradiţia este un concept cu două tăişuri". Mihai Cimpoi în dialog cu Adrian Marino 1444 Tradiţia istoriei literare 470 Tradiţia modernă 427 Tradiţia moralismului 468 Tragedia şi eroismul culturii 1093 Transilvania mea 1033 Tranziţie de la ce... spre ce ? 1464 Trei critici literari văzuţi de T. Vianu 113 "Trei" publică un outlaw ideologic 605 Tribuni moderni 1087 Trista soartă a liberalismului românesc 613 Tudor Arghezi, moralist 341 Tudor Vianu: "Filosofie şi poezie" 401 Turism cu interpret şi fişe 505 Turism şi idei critice 1588 Two Hermeneutical Circuits: Part/Whole and Analysis/Synthesis 1792

343

U

Ulrich Weisstein, Comparative Literature and Literary Theory; François Jost, Introduction to Comparative Literature 1739 Ultima colonie de pelicani ? 1615 Ultimul romantic: Mihail Eminescu. "The last romantic: Mihail Eminescu" English version and introduction by Roy Mac Gregor-Hastie, Iowa City, University of Iowa Press, 1972, 129 p. 456 Ultimul volum din "Bibliografia Românească Veche" 666 Umanism şi creaţie 254 Un alt scriitor 1086 Un baroc românesc ? 359 Un comparatist militant: Adrian Marino 1386 Un critic al ideilor literare: Adrian Marino 1427 "Un critic fără atitudine este de fapt un critic care nu există" 1369 Un critique roumain rencontre Thibaudet 1677 Un cuvînt despre cenzură 1186 Un erou balzacian: Cicikov 954 Un écrivain roumain a rencontré des critiques suisses 1803 Un "hispanist" 142 Un ideal de europeism 1069 Un iluminist al zilelor noastre 608 Un interviu cu Adrian Marino 1361 Un manifest incitant 1210

Un mare exemplu 1167 Un mister pascal 945 Un mit critic: intenţia scriitorului 165 Un nou reper: istoria ideilor 1201 Un nuvelist ardelean 140 "Un om cu o anumită personalitate nu se poate integra" 1457 Un program literar 186 Un raport contextual 1333 Un roman actual 252 Un roman despre viaţă şi moarte 440 Un roman neobişnuit 650 Un român despre o problemă de literatură comparată 391 Un român la Tokyo 1574 Un salut din partea domnului Adrian Marino 1617 Un scriitor belgian la Cluj 1010 Un spirit lucid: Prosper Merimée 937 Une exégèse laique 1858 Une théorie comparatiste de la littérature (I) 1841 Une théorie comparatiste de la littérature (II) 1842 Une théorie comparatiste de la littérature (III) 1843 Unitatea Convenţiei Democratice 1122, 1123 Universalele literaturii 909 Utopii lunare 228

344

V Valenţele educative ale filateliei 1634 Valmont 958 Valoare literară şi patriotism 198 Valoarea poeziei populare 172 Valoarea specializării 532 Vară la Paris (pagini de jurnal) I 1563 Vară la Paris (pagini de jurnal) II 1564 Vară la Paris (pagini de jurnal) III 1565 Vară la Paris (pagini de jurnal) IV 1566 Vârsta modernă a ideii de literatură 917 Vechi complexe româneşti 1277 Vechi traduceri româneşti nesemnalate încă, din Lord Byron 657 Vers une théorie de la littérature (universelle) 1834 Villiers de L'Isle-Adam romancier utopic 959 Virgil Ardeleanu: Însemnări despre proză 418 Virgil Teodorescu, Repos de la voyelle 1747 "Visez construcţii ample, nu culegeri întîmplătoare" 1398 Visul literaturii mondiale 997 Vizită literară elveţiană 1496 Vladimir Streinu, Clasicii noştri, I, Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1943 396 "Vocaţia Asociaţiei Foştilor Deţinuţi

Politici este de a constitui o forţă de acţiune politică, dar şi o instanţă morală" 1410 Vocaţia comparatismului 1381 "Vocaţia PNŢCD este crearea unei pături mijlocii" 1447 "Vom avea, în sfîrşit, ţara şi cultura pe care le merităm" 1408 Von der "schönen Wissenschaft" zur "schönen Literatur" 1780 Vot etnic sau vot democratic ? 1256 Votul clujenilor 1143 Vredmiva njeto i komparativata literatura 1838

W What Does "Hommage" Mean ? 1717 "World Literature Today" 1751

Y "Yearbook of Comparative and General Literature" 1740

Z Zaharia Stancu 1649 Zece zile în Jugoslavia (I) 1568 Zece zile în Jugoslavia (II) 1569 Zece zile în Jugoslavia (III) 1570 Ziua mărcii poştale româneşti '81 1629 Ziua mărcii poştale româneşti (Cluj-Napoca) 1632

345

Indice de reviste

22 [Douăzeci şi doi] 578, 580, 584, 585, 596, 597, 598, 599, 600, 601, 602, 645, 1043, 1048, 1089, 1090, 1108, 1109, 1110, 1111, 1112, 1148, 1149, 1150, 1151, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1236, 1263, 1265, 1317, 1441, 1446, 1481, 1623, 1626, 2560, 2581, 2739, 2741, 2767, 2806, 2811, 2833, 2839, 2876, 2884, 3013, 3022, 3024, 3028, 3033, 3045

22 plus 646

A

Acta Iassyensia Comparationis 1030 Actualitatea [Bistriţa-Năsăud] 2626 Actualitatea clujeană 1461 Actualités roumaines 2261, 2326 Adevărul 2580, 2730 Adevărul de Cluj 2458, 2611, 2676, 2696,

2719, 2757, 2809, 2972, 3004, 3008 Adevărul literar şi artistic 2501, 2502,

2503, 2538, 2579, 2585, 2586, 2619, 2740, 2776, 2780, 2837, 2846, 2881, 2923, 2950

Aevum 2100, 2242 Agora. Revistă alternativă de cultură

1034, 1092 Albina 1120 Aletheia. Revistă de ştiinţă şi dialog

interdisciplinar 1065, 2649, 2904 Allgemeine und Vergleichende

Literaturgeschichte 2314

Alma Mater 2045, 2843 Almanah filatelic 1641, 1642 Almanah "Tribuna" 729 Almanahul literar. Asociaţia Scriitorilor

din Bucureşti 726, 2077 Altera [Tîrgu-Mureş] 1059, 1195 Amfiteatru 888, 1091, 1299, 1302, 1304,

1311, 1398, 1403, 1928, 1952, 1971, 1991, 2079, 2114, 2142, 2147, 2241, 2373, 2419, 2851

Analecta Malacitana 1719 Analele Ştiinţifice ale Universităţii

"Al.I.Cuza" din Iaşi, Secţiunea III, Literatură 2354

Anuar de lingvistică şi istorie literară

354, 712, 718, 805, 818, 1956 Anuarul Institutului de Istorie Orală,

Cluj 2827 Anuarul Institutului de Istorie şi

Arheologie "A.D.Xenopol", Iaşi 2267, 2330

Apostrof 589, 606, 607, 1308, 1321, 1423,

1450, 1594, 2472, 2520, 2558, 2584, 2596, 2673, 2690, 2694, 2701, 2703, 2715, 2725, 2735, 2754, 2785, 2830, 2866, 2957, 2990

Apoziţia [München] 383 ARA Journal 1717 Ararat 1339 Arbeiter Zeitung 1649

346

Arca 1432 Arcadia 2998 Archiv für das Studium der neueren

Sprächen und Literaturen [Berlin] 1763, 2544

Argeş 1294, 1954, 1989, 2030, 2194 L'Argus de la presse 2398, 2417 Association internationale des critiques

littéraires 2185, 2286 Astra 292, 1300, 1332, 1352, 1357, 1982,

2031, 2034, 2040, 2072, 2109, 2231, 2338, 2346, 2361, 2378, 2563, 2691, 2706, 2928

Ateneu 527, 1376, 1384, 1396, 1929,

1978, 2061, 2148, 2200, 2240, 2386, 2899

Atlas 300, 301, 1407 Aurora [Oradea] 315, 386, 911, 933,

1011, 1168 Azi 2443 A treia Europă 1330, 2648

B Banatul 2518, 2556 Baroque. Revue internationale

[Montauban] 1769, 1784 Basler Nachrichten [Elveţia] 2023 Beiträge zur romanischen Philologie

[Berlin] 1702, 2216 Berenice 2322 BN Direct. Săptămînal democratic

bihorean 1419

Books Abroad 2076 Bucovina literară [Suceava] 2900 Bulletin Critique du Livre Francais 2285 Bună ziua, Ardeal 3007

C Cahiers du communisme 2303 Cahiers internationaux de symbolisme

[Bruxelles] 1663 Cahiers internationaux de symbolisme

[Mons] 1696 Cahiers roumains d'études littéraires

1650, 1651, 1654, 1655, 1656, 1657, 1666, 1680, 1682, 1683, 1685, 1686, 1690, 1695, 1699, 1700, 1701, 1704, 1709, 1713, 1714, 1725, 1726, 1727, 1728, 1729, 1730, 1731, 1732, 1733, 1736, 1737, 1739, 1740, 1741, 1742, 1743, 1746, 1747, 1748, 1750, 1751, 1752, 1753, 1754, 1756, 1757, 1771, 1772, 1773, 1777, 1779, 1780, 1786, 1787, 1789, 1790, 1793, 1794, 1795, 1798, 1801, 1807, 1808, 1809, 1810, 1812, 1813, 1815, 1816, 1819, 1824, 1827, 1834, 1844, 1850, 1873, 1874, 2063, 2095, 2207

Caiete critice 867, 2853 Caietele Echinox 387, 1202, 1346, 2733,

2790, 2834, 2924 Caietele tranziţiei. Revista Institutului de

Studii Posttotalitare şi a Institutului de Antropologie Culturală 1053, 1062, 2637, 2639, 2646

Calende 1459, 2511 Canadian Review of Comparative

Literature / Revue Canadienne de Littérature comparée [Alberts] 1760, 1832, 2171, 2274, 2320

347

Le Canard Enchaîné [Paris] 2290 Carnet literar 319, 624, 625, 930, 1061,

1185, 1187, 1218, 2620 Cărţi noi 1957, 2035 Cenobio 2013, 2091 Choise 2670 Cidade de Tomar [Tomar] 1876 Clio 2281 Clujul liber. Săptămînal independent

1235 Colocvii 1998 Colóquio/Letras [Lisabona] 1659, 2181,

2191, 2198 Comparatisme and General Literature

2412 The Comparatist 2657 Comparatistica. Annuario italiano 1847 Comparative Criticism 2331 Comparative Literature Studies 2334,

2407 Comparative Literature Studies [Urbana,

USA] 1738, 1762, 1818, 1835 Complement. Supliment Ziua de Ardeal

1278 Complexe 2189 Comunismul la zid 1425 Contemporanul 152, 153, 159, 160, 161,

162, 171, 172, 175, 176, 177, 203, 207, 208, 234, 357, 414, 415, 416, 681, 689, 690, 707, 710, 711, 755, 756, 757, 972,

973, 992, 996, 998, 1296, 1348, 1394, 1926, 1950, 1960, 1970, 1992, 1995, 2064, 2065, 2112, 2156, 2173, 2228, 2388, 2389

Contemporanul. Ideea europeană 1312,

1315, 2454, 2692, 2720, 2878 Continent: revista de dialog cultural Est-

Vest [Suceava] 626, 931, 1186 Contrafort 1045, 1046, 1047, 1049, 1160,

2517, 2589, 2774 Contrapunct 318, 591, 1177, 2447, 2467,

2891 Convorbiri literare 266, 267, 269, 270,

297, 305, 369, 370, 447, 448, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460, 461, 462, 728, 732, 832, 833, 834, 835, 836, 837, 838, 839, 840, 841, 851, 855, 907, 1023, 1026, 1326, 1361, 1362, 1366, 1367, 1390, 1402, 1516, 1544, 1548, 1949, 1983, 2032, 2036, 2044, 2046, 2048, 2051, 2052, 2096, 2106, 2122, 2144, 2145, 2146, 2162, 2202, 2206, 2233, 2287, 2377, 2406, 2410, 2433, 2601, 2603, 2772, 2817, 2818, 2863, 2879, 2880, 2931, 2988, 3066

Corriere del Ticino 2004, 2329 Cotidianul 593, 594, 595, 605, 617, 620,

621, 1054, 1055, 1106, 1107, 1123, 1126, 1140, 1145, 1167, 1178, 1179, 1183, 1252, 1257, 1266, 1272, 1447, 2587, 2630, 2636, 2651, 2655, 2675, 2685, 2742, 2960, 2961, 2962, 2963, 2964, 2965, 2966, 2967, 2968, 2969

Cotidianul. Supliment cultural: Litere,

arte, idei 586, 588, 616, 1012, 1051, 1161, 1262, 1587, 2457, 2480, 2510, 2525, 2527

Cotidianul. Supliment politic: Alternativa

1113, 1114, 1115, 1116, 1117, 1118, 1250, 1269, 1271, 2650

348

Crai nou [Suceava] 2812, 2813, 2814, 2815, 2816

Creştin democraţia. Periodic de infor-

maţie şi atitudine PNŢCD Cluj 1208 Criterios [La Habana] 1829 Critique 2408 La Croix 1857, 1858, 2276, 2277, 2302 Cronica 155, 156, 157, 165, 166, 167, 179,

180, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 196, 200, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 231, 232, 239, 349, 351, 352, 353, 356, 358, 359, 417, 418, 419, 422, 423, 424, 429, 430, 431, 432, 433, 434, 435, 436, 437, 438, 439, 708, 714, 715, 716, 717, 777, 778, 779, 780, 781, 789, 790, 791, 792, 793, 862, 974, 975, 978, 979, 1019, 1020, 1283, 1286, 1351, 1354, 1368, 1370, 1381, 1497, 1498, 1500, 1501, 1598, 1912, 1942, 1976, 1996, 2087, 2093, 2128, 2133, 2140, 2192, 2208, 2252, 2260, 2273, 2313, 2348, 2349, 2380, 2522, 2773

Cuadernos de Literatura [Coimbra] 1796 Cuget şi veghe. Asociaţia Foştilor

Deţinuţi Politici, Filiala Braşov, Subfiliala Făgăraş 1410

Cultura naţională 2621 Curentul 750, 1063, 1182, 2945 Curentul [München] 2439 Curier ieşean 111, 321 Curierul românesc 2577, 2687 Cuvîntul 590, 608, 609, 610, 611, 612,

613, 614, 615, 619, 627, 628, 631, 632, 634, 635, 642, 643, 644, 748, 923, 926,

932, 1064, 1067, 1068, 1196, 1197, 1273, 1276, 1411, 1445, 1460, 1586, 1589, 1616, 1624, 2442, 2462, 2529, 2588, 2605, 2665, 2679, 2684, 2707, 2721, 2726, 2753, 2779, 2781, 2782, 2783, 2795, 2845, 2915

Cuvîntul libertăţii 1472 Cuvîntul libertăţii. Cotidian politic şi

social doljean 2495, 2496, 2519, 2554, 2643, 2737, 2855, 2861, 2864, 2868, 2869, 2929

Cuvîntul nou 2085

D Dacia literară [Iaşi] 1474, 2559 Datina [Drobeta Turnu-Severin] 2775 deci 1201 Degres 1689, 2175 Der Bund [Bern] 1805, 1837, 2022 Dialectics and Humanism [Warszawa]

1792 Dialog 1248, 2119, 2341, 2376, 2897,

2932, 2937 Dialogue 2272 Dialogue. Revue d'Etudes Roumaines et

des Traditions Orales Méditerranéennes [Montpellier] 1710, 1758, 1759, 1761, 1764, 1765

Dilema 1324, 1325, 1931, 2567, 2616,

2635, 2677, 2731 Dilema. Supliment: Vineri 2705 Dilema veche 2917, 2920 Diogenes [Paris] 1678, 1679

349

Dorul. Revistă lunară de cultură şi politică editată în Danemarca 2555, 2614, 2758

Dreptatea. Organ al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat 1032, 1044, 1095, 1096, 1097, 1098, 1100, 1102, 1103, 1105, 1131, 1134, 1136, 1138, 1237, 1238, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1247, 1254, 1256, 1261, 1305, 1314, 1413, 1414, 1573, 2453, 2597

E Echinox 287, 1356, 1993, 1994, 2127,

2161, 2229, 2610, 2627 Ecoul 325 Epoca 1099, 1104, 1307, 1405 Ethnologics 1797 Etudes littéraires [Québec] 1811 Euphorion 1322, 1323, 2463 Euresis. Revue semestrielle (critique,

histoire littéraire, philosophie de la culture) fondée en 1973 1675, 2420, 3003

Europa Orientalis 2546 Europe 2310, 2418 Evenimentul [Iaşi] 1462, 2600, 2762, 2763 Evenimentul zilei 2793, 2922, 3026, 3029,

3032, 3039, 3044, 3048, 3053, 3069 Evenimentul zilei. Ediţia de Transilvania

1488 Exist. Revistă studenţească de opinie şi

umor 3020 Expres 1448

Expres Magazin 2479, 2533 L'Express 2300

F Familia 1042, 1327, 1449, 1468, 1493,

1523, 1524, 1525, 1577, 1923, 1924, 1948, 1987, 2057, 2105, 2123, 2163, 2362, 2460, 2484, 2485, 2486, 2521, 2606, 2699, 2824, 2885, 2986, 2987, 3062

Fapta transilvăneană. Revista indepen-

dentă a artelor şi meseriilor 1251 Făclia 1289, 1349, 1350, 1359, 1925,

1951, 1961, 1999, 2017, 2041, 2130, 2164, 2375

Făclia [Supliment duminical] 2010 Filatelia 1383, 1392, 1633, 1634, 1637, 1644 Filobiblon. Foaia literară a cenaclului N.

Labiş 2195 Flacăra 1358, 1455, 1972, 2050, 2227,

2239, 2449 Flacăra Iaşului 1934, 2059 Flacără pentru minte, inimă şi literatură

2234 Formula AS 1431 Forum 2110 Fracul 1246 Francke Verlag Tubingen 2431 Frankfurter Allegemeine Zeitung 2593,

2633 Futurismo-Oggi [Roma] 1665, 1667, 2315

350

G

Gazeta de Transilvania 2583 Gazeta de Vest [Oradea] 1249, 1415,

1416, 1438, 2919 Gazeta literară 154, 158, 163, 173, 174,

178, 202, 204, 205, 206, 355, 426, 427, 428, 701, 702, 703, 704, 713, 764, 765, 1224, 1225, 1281, 1285, 1917, 1932, 1933, 1943

Gazette de Lausanne. Samedi littéraire

2301 Generaţia E 1492 Les Genres littéraires [Lřdz] 1669, 1687,

1691 Germanistik. Internationales

Referatenorgan mit bibliographischen Hinweisen [Amsterdam] 2167

H Helikon 1849, 1861, 1877 A Hét 1872 Hispanoamerica 2186

I I Quaderni di Gaia 1836, 2404, 2545 Iaşul literar 164, 233, 336, 337, 338, 347,

350, 691, 692, 758, 759, 760, 761, 762, 763, 766, 767, 768, 769, 770, 771, 772, 773, 774, 775, 776, 785, 786, 787, 788, 1280, 1282, 1918, 1946, 1962

Idei în dialog 2840 Igazság 1953

Il Piccolo [Bologna] 2543 Independent 2852 Informaţia Bucureştiului 1915, 1969,

2027, 2068 International Journal of Romanian

Studies [Amsterdam] 1660 International Journal of Rumanian

Studies [Tübingen] 2139 Interval 1309, 1476 Irodalmi Szemle [Bratislava] 1645

Î Însemnări ieşene 1071, 2778, 2892, 3027,

3034, 3057

J Jelenlét 1862 Journal de Genčve 2306 Journal of European Studies 2671 Journal of Literary Semantics 2169 The Journal of Religion 2282 Journal of the American Romanian

Academy of Arts and Sciences 1781 Jurnalul literar 110, 302, 303, 304, 310,

311, 312, 313, 314, 320, 411, 561, 562, 563, 564, 565, 566, 567, 568, 572, 573, 574, 575, 577, 579, 745, 746, 747, 908, 909, 910, 934, 956, 1008, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1088, 1146, 1147, 1231, 1232, 1233, 1320, 1337, 1409, 1434, 1435, 1469, 1571, 1572, 1575, 1576, 1591, 1593, 1610, 1615, 2446, 2466, 2475, 2489, 2506, 2551,

351

2911, 2939, 2942, 2956, 2975, 2976, 2977, 2978, 2979, 2980, 2982, 2983, 2984

Jurnalul Naţional 2826

K Kalende 657, 658, 659, 660 Karpaten Rundschau 1662, 1859, 2024,

2026, 2166 Komparatistische Hefte [Mainz] 1705 Korunk 1646, 1647, 1648, 1653, 1664,

1817, 1848, 1855, 1856, 1864, 1866, 1867, 1868, 1940, 2000, 2003, 2029, 2060, 2218, 2224, 2491, 2791, 2993, 2994, 2995, 3000

Kritika [Budapest] 1783

L Lettres Francophones 1863 Les Lettres Nouvelles [Paris] 1658 Les Lettres Romanes 2682 Libertatea 2604 La Libre Belgique 2298 Libros 749 Limba română 339, 348, 685, 686 Limbă şi literatură 372, 730, 731, 735,

794, 987, 988, 2246 Literary Research = Recherche

Littéraire [Montréal] 1768, 2669, 2722, 2766

Literary Word [Knijevna Rec]. Edition

Internationale 1672

Literatorul 1428, 2461, 2487, 2500, 2530, 2534, 2537, 2539, 2624, 2858

Livres roumains 2196, 2235, 2335 Luceafărul 198, 199, 446, 700, 733, 864,

1028, 1377, 1550, 1913, 1937, 1941, 1963, 1966, 1990, 2009, 2069, 2089, 2099, 2101, 2125, 2129, 2134, 2143, 2204, 2221, 2253, 2256, 2264, 2327, 2336, 2351, 2353, 2357, 2381, 2440, 2441, 2448, 2450, 2451, 2476, 2535, 2557, 2568, 2617, 2631, 2644, 2654, 2761, 2838, 2841, 2862, 2903

Luceafărul Românesc 1170 Lumea 682, 683, 684, 687, 693, 694, 695,

696, 705, 706, 1072, 1073, 2291, 2292 Lumea liberă 1420, 2954 Lumea traducerilor 2088 Lumina [Jugoslavia] 2355 Lupta = Le combat [Paris] 2493, 2540 Lutetia 1473

M Magropress. Revista Presei Maghiare

din România 2729 Manuscriptum 727, 1033, 1595 Memoria 1592 Mentalities = Mentalités. An

interdisciplinary journal/Une revue interdisciplinaire [Hamilton, New Zealand] 2426, 2541

Meridian 1406 Meridianul Timişoara 1430, 2456

352

Mesagerul de Bistriţa-Năsăud. Supli-ment bilunar : Mesagerul literar şi artistic 2820

Minimum [Tel Aviv] 1590, 2428, 2765 Mioriţa. A Journal of Romanian Studies

[Rochester, USA] 374, 1755, 2232, 2316, 2347, 2392, 2405

Mişcarea literară [Bistriţa] 2799 Mitropolia Banatului 2358 Le Monde 2309 Le Monde des livres 2333 Monitorul de Cluj 2738, 3005 Monitorul de Iaşi 2513, 2514, 2582, 2632,

2674, 2760 Monitorul de Suceava 2697 Mozaicul 388, 622, 623, 652, 751, 927,

928, 929, 1056, 1057, 1184, 1190, 1191, 1192, 1193, 1194, 1198, 1203, 1204, 1219, 1220, 1480, 1620, 1621, 1622, 1625, 2695, 2711, 2716, 2728, 2777, 2794, 2808, 2819, 2831, 2874, 2875, 2907, 3017, 3031, 3038, 3046, 3054, 3058, 3060, 3065

Munca 1939, 1980 Művelődés 1851, 1854

N Napoca Universitaria 2094 Naţional 2801, 2802, 2803, 2804 Naţiunea 121, 122, 123, 124, 125, 126,

127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 330, 331, 332,

408, 409, 410, 412, 674, 675, 676, 677, 678, 679, 680, 754, 943, 944, 945, 946, 947, 948, 949, 950, 951, 952, 953, 954, 955, 957, 958, 959, 960, 961, 962, 963, 964, 965, 966, 967, 968, 969, 970, 1014, 1015, 1016, 1017, 1018, 1596, 1597

Nea Synora 2081 Neohelicon. Acta comparationis litterarum

universarum [Budapest] 1681, 1684, 1734, 1744, 2011, 2058, 2074

Neue Literatur 2149 Neuer Weg 2084, 2092, 2115 New International Journal 2168, 2170,

2177, 2180, 2182, 2187, 2280, 2414, 2683

New International Journal of Romanian

Studies 1853, 2661, 2667, 2992, 2999, 3001

New Literary History [Virginia, USA]

1692, 1711 Newsletter. American Association for

Southest European Studies 2254 Nine o'clock. Weekend supplement

2612, 2647 Noi 1981 Non Lieu [Paris] 1668 Noua Gazetă de Vest 1404, 2512 Noul Continent 2744 Le Nouvel Observateur 2297 La Nouvelle Revue Française [Paris]

1830, 2179, 2269, 2299 Les Nouvelles Littéraires [Paris] 1831,

1875, 2183, 2294, 2295 Nu 1306

353

O Observator cultural 464, 466, 1821, 1822,

1825, 1826 Observator cultural. Săptămânal de infor-

maţie şi analiză culturală 633, 637, 638, 639, 640, 641, 647, 648, 651, 653, 654, 655, 656, 1069, 1070, 1199, 1200, 1205, 1206, 1207, 1209, 1222, 1277, 1335, 1336, 1338, 1342, 1343, 1344, 1345, 1490, 1627, 1967, 2599, 2717, 2723, 2724, 2727, 2747, 2768, 2784, 2789, 2792, 2797, 2798, 2810, 2822, 2829, 2832, 2848, 2883, 2886, 2887, 2890, 2893, 2894, 2898, 2906, 2910, 2916, 2921, 2925, 2927, 2930, 2933, 2938, 3015

Observator cultural. Supliment 2769,

3009, 3010, 3014, 3030, 3064 Observator [München] 2515, 2565 Oeuvres critiques 2411 Opinia 2547, 2548 Opinia studenţească 1303 Origini/ Roots [USA] 2743 Orizont 1093, 1380, 1456, 1914, 1988,

2038, 2039, 2118, 2135, 2165, 2250, 2325, 2366, 2379, 2385, 2390, 2465, 2523, 2528, 2689

P Pagini bucovinene 1397, 2425 Paideia 1052 Patria. Revistă a Partidului Naţional Ţărănesc-Creştin şi Democrat. Organi-zaţia Cluj 1094, 1223, 1412

Patria. Tribună de luptă împotriva

comunismului [Cluj] 1234

Philobiblon 1852 Philologica Pragensia 2090 Philosophy Today 2278 Piaţa cărţii 2936 Piaţa literară 650, 2835 Poesis 1422, 2991 Poésie vivante [Genčve] 1677 Portugal hoje 2214 Positiv [Elveţia] 2021 Preocupări universitare 324 Presenze [Lugano] 1869 ProArte [Lugoj] 2901 Puntea. Foaie informativă a Uniunii

Maghiarilor Democraţi [Cluj] 1087, 1442, 1453

La Quinzaine littéraire 2025, 2070, 2284,

2305 Le Quotidien de Paris 2271

R Radio România 1483 Ramuri 170, 197, 201, 240, 263, 264, 299,

425, 451, 452, 453, 709, 720, 783, 784, 797, 798, 799, 800, 801, 803, 804, 806, 807, 808, 809, 810, 811, 812, 813, 814, 819, 820, 821, 822, 823, 824, 825, 826, 827, 828, 829, 830, 844, 845, 846, 847, 848, 849, 850, 865, 913, 914, 920, 921, 922, 924, 980, 1021, 1284, 1310, 1340, 1371, 1451, 1496, 1506, 1507, 1508, 1509, 1510, 1511, 1512, 1517, 1518, 1522, 1543, 1617, 1618, 1922, 1938,

354

1947, 1955, 1968, 1985, 2005, 2006, 2014, 2056, 2136, 2150, 2203, 2244, 2343, 2364, 2444, 2478, 2497, 2641, 2688, 2698, 2710, 2756, 2856, 2872, 2889, 2935

Razgledi [Skopje] 1838 Realitatea evreiască 618 Referatedienst zur Literaturwissenschaft

2037 Regiăo de Leiria [Leiria] 1671, 1828,

1839, 1840, 2190 Religious Studies Review 2270 Renaşterea bănăţeană 1463, 2642 Revista da Faculdade de Letras.

Universidade de Lisboa. Serie IV 1670

Revista de filozofie 2071, 2258 Revista de istorie şi teorie literară 280,

281, 308, 309, 487, 725, 734, 736, 740, 852, 853, 857, 868, 872, 873, 887, 893, 894, 895, 903, 914, 915, 917, 982, 1027, 1387, 1388, 1389, 1774, 1788, 1841, 1842, 1843, 1919, 2054, 2073, 2222, 2328, 2340, 2360, 2393, 2459, 2483, 2536, 2857

Revista elevilor Liceului "Fraţii Buzeşti"

[Craiova] 1478 Revista Fundaţiilor Regale 112, 113, 114,

322, 323, 389, 390, 391, 393, 394, 395, 400, 403, 661, 662, 664, 666, 752, 753, 935, 936, 937, 938, 939, 940, 941, 942, 1013

Revista portuguesa de filologia 2213 Revista Română de Ştiinţă Politică 2823 Revista Româno-Americană 649

Revue. Association Internationale des Critiques Littéraires 2268

Revue d'histoire littéraire de la France

2176 Revue de l'Histoire des Religions 2279 Revue de l'Institut de Sociologie

[Bruxelles] 1706 Revue de l'Université de Bruxelles 1688 Revue de littérature comparée 1721,

1749, 1814 Revue Roumaine 2199, 2215 Revue roumaine des sciences sociales.

Série Philosophie et Logique 1694 Ritmuri pionereşti 1643 Rivista di Letterature moderne e

comparate [Pisa] 2304 Romanian Books 2236 Romanian Jewish Studies 743 Romanian News 3002 România liberă 587, 592, 604, 630, 802,

1060, 1127, 1139, 1143, 1152, 1221, 1267, 1274, 1378, 1385, 1417, 1436, 1440, 1465, 1470, 1477, 1479, 1485, 1619, 1921, 2155, 2251, 2464, 2469, 2516, 2526, 2532, 2575, 2602, 2628, 2645, 2663, 2672, 2686, 2700, 2745, 2746, 2836, 2951, 3059

România liberă. Ediţia de Transilvania-

Banat 1210, 1487, 1491 România literară 209, 210, 211, 212, 213,

214, 215, 235, 236, 237, 238, 251, 252, 253, 255, 257, 258, 259, 265, 277, 293, 360, 361, 362, 363, 365, 366, 384, 385, 440, 441, 442, 443, 444, 576, 719, 782, 816, 817, 831, 866, 878, 881, 882, 883, 889, 890, 904, 905, 976, 977, 981, 989, 1029, 1035, 1058, 1074, 1101, 1226, 1227,

355

1244, 1245, 1287, 1288, 1290, 1291, 1292, 1328, 1353, 1355, 1426, 1433, 1494, 1495, 1499, 1519, 1537, 1574, 1599, 1601, 1603, 1927, 1958, 1965, 1977, 1984, 1986, 1997, 2008, 2015, 2019, 2020, 2082, 2083, 2097, 2103, 2107, 2108, 2132, 2151, 2174, 2209, 2220, 2262, 2293, 2312, 2321, 2337, 2359, 2383, 2399, 2400, 2409, 2430, 2432, 2438, 2455, 2481, 2482, 2505, 2562, 2564, 2569, 2570, 2598, 2607, 2609, 2618, 2638, 2653, 2656, 2668, 2678, 2702, 2734, 2749, 2752, 2764, 2786, 2787, 2788, 2800, 2842, 2854, 2871, 2908, 2912, 2918, 2926, 2940, 2941, 2949, 3025, 3049, 3067, 3070

Românul Liber 1050, 1166, 1270, 2625,

2652 Romániai Magyar Szó 1865 Rumynskie Knigi 2047, 2238 Rumänische Büches 2237

S Săptămâna [Chişinău] 2955 Săptămîna culturală a capitalei 2062,

2152, 2210, 2395, 2396, 2397 Săptămîna müncheneză 2424 Scînteia 465, 1959, 2055, 2212 Scînteia tineretului 1369, 1936, 2080 Scînteia tineretului. Supliment literar-

artistic 528, 529, 1393, 2339, 2342, 2344, 2382, 2435

Scrisul Românesc 3063 Secolul 20 971, 1066, 2574 Sfera politicii 1162, 1163, 1164, 1165,

1169, 1171, 1172, 1173, 1174, 1175, 1176, 1180, 1181, 1217, 1268, 2566, 2608, 2615, 2629, 2736, 2750, 2796, 2958, 2959

Slavic Review 2374 Societatea, încotro... Bilunar de analiză şi

informaţie [Tg. Mureş] 1464 Le soir 2178, 2996 Sonderabdruck aus "Schweizer

Monatshefte" 1720, 1722, 1723 Southeastern Europe = L'Europe du

Sud-Est 2659, 2660, 2662 Southern Europe 2042, 2116 Stânga 1475 Steaua 278, 279, 333, 334, 335, 341, 342,

343, 344, 345, 346, 413, 463, 559, 688, 697, 698, 699, 795, 796, 879, 880, 1279, 1341, 1386, 1400, 1467, 1482, 1560, 1935, 2111, 2141, 2245, 2249, 2296, 2350, 2365, 2427, 2434, 2473, 2504, 2572, 2573, 2714, 2755, 2807, 2847, 2859, 2867, 2895, 3016, 3018, 3023, 3042, 3051, 3052, 3056, 3061, 3068

Steaua Roşie 2053 Studi Francesi 2307 Studia Filozoficzne [Warszawa] 1791, 2078 Studia Universitatis "Babeş-Bolyai".

Seria Philologia 1673 Studii şi cercetări lingvistice 2844 Sud 2416 Sud Est. Artă, cultură, civilizaţie [Chişinău]

317, 1421, 1443, 1444, 2542, 2934 Suplimentul de cultură 3006, 3011, 3012,

3019, 3040, 3041, 3043, 3047, 3050 SUR [Malaga] 2131 Synthesis 1674, 1693, 1698, 1707, 1708,

1712, 1716, 1718, 1735, 1745, 1770,

356

1775, 1776, 1778, 1802, 1833, 1845, 2067, 2120, 2121, 2488, 2681

Szabadság 2492 Südost Forshungen 2323 Südosteuropa-Mitteilungen [München]

1823

T Telegraf 2594 Times Literary Supplement 2311 The Times [London] 1870 Timişoara 1418 Timpul [Iaşi] 1437, 1457, 2592, 2770,

2771, 2913 Tineretul liber. Supliment literar-artistic

1408 Tomis 1974, 1975 Tosho Shimbun [Tokyo] 2436 Transilvania 273, 282, 376, 377, 378, 379,

380, 381, 468, 469, 497, 545, 744, 901, 990, 1000, 1007, 1024, 1036, 1078, 1554, 1555, 1557, 1558, 1563, 1564, 1565, 1566, 1607, 1608, 1628, 1629, 1630, 1631, 1632, 1635, 1636, 1638, 1639, 1640, 2117, 2126, 2160, 2188, 2193, 2226, 2230, 2243, 2288, 2345, 2403

Transilvania expres 2531, 2550, 2578 Transilvania Expres. Ediţia de Braşov

1471 Transilvania jurnal 636, 1189 Transilvania Jurnal. Ediţia de Cluj

2718, 2751, 2805, 2971 Translation Review 1766

Transylvanian Review 2283 Tribuna 148, 150, 151, 241, 242, 243, 244,

245, 246, 247, 248, 249, 250, 254, 256, 260, 261, 262, 268, 271, 272, 274, 275, 283, 284, 285, 286, 288, 289, 290, 291, 294, 295, 340, 364, 367, 368, 371, 373, 375, 382, 445, 449, 450, 467, 470, 471, 472, 473, 474, 475, 476, 477, 478, 479, 480, 481, 482, 483, 484, 485, 486, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 494, 495, 496, 498, 499, 500, 501, 502, 503, 504, 505, 506, 507, 508, 509, 510, 511, 512, 513, 514, 515, 516, 517, 518, 519, 520, 521, 522, 523, 524, 525, 526, 530, 531, 532, 533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 540, 541, 542, 543, 544, 546, 547, 548, 549, 550, 551, 552, 553, 554, 555, 556, 557, 558, 560, 569, 570, 571, 603, 721, 722, 723, 724, 737, 738, 739, 741, 742, 815, 842, 843, 854, 856, 858, 859, 860, 861, 870, 874, 875, 884, 885, 891, 892, 896, 897, 898, 899, 900, 902, 906, 983, 984, 985, 991, 993, 994, 995, 997, 999, 1001, 1002, 1003, 1004, 1005, 1006, 1010, 1022, 1025, 1031, 1075, 1076, 1077, 1079, 1080, 1119, 1228, 1229, 1230, 1293, 1295, 1297, 1298, 1301, 1313, 1347, 1360, 1363, 1364, 1372, 1373, 1375, 1379, 1382, 1391, 1395, 1401, 1424, 1439, 1458, 1466, 1489, 1502, 1503, 1504, 1505, 1513, 1514, 1515, 1520, 1521, 1526, 1527, 1528, 1529, 1530, 1531, 1532, 1533, 1534, 1535, 1536, 1538, 1539, 1540, 1541, 1542, 1546, 1547, 1551, 1552, 1553, 1556, 1559, 1567, 1568, 1569, 1570, 1600, 1602, 1604, 1605, 1606, 1609, 1916, 1944, 1964, 2001, 2007, 2012, 2018, 2028, 2104, 2137, 2153, 2157, 2205, 2259, 2265, 2324, 2363, 2368, 2370, 2371, 2372, 2415, 2421, 2422, 2468, 2470, 2490, 2524, 2571, 2595, 2634, 2640, 2658, 2664, 2680, 2873, 2944, 2947, 2948, 2952, 2973, 2974, 2981, 2989, 3035, 3036

Tribuna Ardealului 306, 581, 582, 583,

1009, 1037, 1038, 1039, 1040, 1041, 1121, 1122, 1124, 1125, 1128, 1129, 1130, 1132, 1133, 1135, 1137, 1141, 1142, 1144, 1153, 1154, 1155, 1156,

357

1157, 1158, 1159, 1253, 1255, 1258, 1259, 1260, 1454, 1578, 1579, 1580, 1581, 1582, 1583, 1584, 1585, 1611, 1612, 1613, 1614, 2471, 2494, 2507

Tribuna poporului 115 Tribuna României 986, 1374, 2098, 2159,

2184, 2201, 2255, 2275, 2318, 2319, 2369, 2402, 2429

Tribuna Sibiului 1399, 2352 Tribune de Genčve 1724, 1782, 1803,

1804, 1806

U Umjetnost Rijeci. Casopis za znanost o

knjizevnosti [Zagreb] 1697 Uniletras [Brazilia] 2332 Union [La Habana] 1661 Universul cărţii 1427, 2445, 2474, 2576 Universul literar 116, 117, 118, 119, 120,

327, 328, 329, 404, 405, 406, 407, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673

Unu 2549, 2552, 2622, 2713 Utunk 1652, 1676, 1715, 1785, 1799,

1820, 1846, 1860, 2154, 2211, 2225, 2248, 2263, 2384, 2391, 2437

V

Vacanţe şi călătorii 1588 Valóság 2124 Vatra 307, 316, 869, 876, 877, 886, 918,

919, 1316, 1319, 1329, 1333, 1365, 1429, 1452, 1561, 1562, 1930, 1945, 2049, 2102, 2356, 2367, 2452, 2498, 2499, 2508, 2509, 2553, 2561, 2590, 2591, 2708, 2712, 2850,

2865, 2870, 2877, 2888, 2902, 2905, 2909, 2943, 2946, 2953

Viaţa creştină 1331 Viaţa medicală 2748 Viaţa militară 2033 Viaţa noastră [Tel Aviv] 2759, 2821 Viaţa Românească 149, 168, 169, 276,

296, 298, 326, 392, 396, 397, 398, 399, 401, 402, 420, 421, 665, 863, 871, 912, 925, 1318, 1545, 1549, 1920, 1973, 2016, 2066, 2113, 2138, 2158, 2217, 2219, 2223, 2247, 2266, 2394, 2477, 2623, 2849, 2860, 2882, 2896, 2985, 3055

Viaţa studenţească 1979, 2086, 2387 Viesti-Vesti [Helsinki] 1871 Visible Language 1800, 2997 Vocea României 2613 Vremea 663

W World Literature Today 1767 World Literature Today. A Literary

Quarterly of the University of Oklahoma 2197, 2257, 2289, 2317, 2423

X Xenopoliana 1264

Y

The Year's Work in Modern Language Studies 2732

358

Ziarul clujeanului 3021, 3037 Yearbook of Comparative and General Literature 2002, 2075, 2308, 2413, 2666

Ziarul de Cluj 629, 1188, 1275, 1334,

2693, 2704, 2709, 2970 Yearbook of Literary Criticism 1703

Ziarul de duminică 1484, 2828

Ziua 2914 Z

Ziua. Ediţia de Ardeal 2825 Zagadnienia rodzajów - literackich [Les Problemes des genres littéraires] 2043, 2172

Ziua literară 1486

359

Indice de autori

A A.V. 2580 Achiţei, Gh. 1941 Adamek, Diana 2714 Adameşteanu, Gabriela 2767 Alexandrescu, Sorin 1894, 2139, 2875,

2999, 3009 Anania, Valeriu 1981 Andreescu, Gabriel 2768, 2876, 2913,

2914 Andreiţa, Ion 2526 Andriescu, Alexandru 1912, 1942, 2093,

2140 André, Robert 2286 Anger, Horst 2166 Anghelescu, Adrian 1959 Anghelescu, Ioana 3028 Anghelescu, Ionuţ T. 2494 Anghelescu, Mircea 2228, 2631, 2681,

2731, 2732, 2837, 2883 Angheluş, Ion Alex. 2192, 2287, 2313 Antohi, Sorin 1889, 1890, 2340, 2341,

2581, 2769, 2792, 2884, 3010, 3011, 3012, 3013

Antonesei, Liviu 2582, 2770, 2771 Apolzan, Mioara 2527 Ardelean, Florian 2229

Atanasiu, Victor 2030, 2342 Aurel, Ion 2031 Avram, Vasile 2193

B B.D. 2194 Balotă, Nicolae 2032 Baltag, Nicolae 2033 Barbu, Constantin 2343 Barbu, I. Al. 2034, 2583 Barbu, Marian 2495, 2496, 2855, 2856 Barras, Nicolas 2186, 2187 Baumgarten, Alexander 2558 Bayard, Pierre 2269 Bădărău, George 2559 Bădiliţă, Cristian 2915 Băileşteanu, Fănuş 2141 Bălan, Ion Dodu 1913, 2035, 2036, 2052 Bălaşa, Titus 2005, 2006, 2014 Bălu, Ion 2584, 2673, 2690, 2703 Bărbulescu, Simion 1914 Behring, Eva 2037, 2314 Benedetto, Enzo 2315 Benga, Graziela 2528 Benn, Stephen 2331 Bertea, Mircea 2195

360

Birăescu, Traian Liviu 2038 Bley-Vroman, A. 2997 Boaventura, Maria Eugénia 2332 Boerescu, Dan-Silviu 2344 Borbely, Ştefan 2472, 2715, 2733, 2832,

2885, 2927, 3014, 3015, 3016 Bormann, Alexander von 2167, 2168 Braga, Corin 2704 Braga, Mircea 1898, 2230, 2288, 2345,

2403 Brădăţan, Costică 2585, 2586 Brădescu, Adriana S. 2039 Brown, Ashley 2657 Brumaru, Aurel Ion 1901, 1902, 1903,

2040, 2231, 2346, 2691, 2734, 2928 Buchanan, James 2270 Buciu, Marian Victor 2692 Buduca, Ioan 2094, 2142, 2529 Bugariu, Voicu 1960, 1982 Burghel, Diana 2547 Butnaru, Ion 1915 Buzera, Ion 1893, 2497, 2548, 2716,

2772, 2907, 2929, 2930, 3017

C C.D. 2587 C.V. 2404 Cacoveanu, Viorel 2433, 2434, 3018 Cadot, Michel 2857

Carjaliu, Simona 2196 Casanova, Nicole 2271 Catanoy, Nicholas 2197, 2232, 2272,

2289, 2316, 2317, 2347, 2405, 2498 Călian, Ilie 1961, 2041 Călin, Vera 2042 Călinescu, Alexandru 1962, 1983, 2043,

2044, 2095, 2096, 2097, 2233, 2273, 2348, 2349, 2406, 2843, 2931, 2932

Călinescu, George 1892 Călinescu, Matei 1943, 1963, 2499, 2560,

2588, 2658, 2985, 3019 Căprariu, Al. 2234 Căpuşan, Maria Voda 2350 Câmpan, Letiţia 3020, 3021 Cândroveanu, Hristu 2235, 2236, 2237,

2238 Cântec, Florin 2773 Cârlugea, Z. 2351 Cenuşer, D.I. 2352 Cernat, Paul 2705, 2933, 3022 Cesbron, G. 2176, 2177, 2682 Cesereanu, Domiţian 1916, 1944, 1964 Cesereanu, Ruxandra 2693, 2735, 3023,

3024 Chaitin, Gilbert D. 2407 Chifor, Valentin 1887 Chivu, Marius 3025

361

Chişu, Lucian 2530, 2858 Cimpoeş, Radu 2659 Cimpoi, Mihai 2441, 2934 Ciobanu, Vitalie 2589, 2774 Cioculescu, Şerban 1917 Cioflânca, Adrian 2736 Ciorănescu, Alexandru 2007 Cistelecan, Alexandru 1945, 2561, 2590,

3026 Clementin, Jean 2290 Coande, Nicolae 2737 Codreanu, Theodor 2353, 2500, 3027 Codruţ, Mariana 2738 Coelho, Jancino do Prado 2198 Cofan, Aluniţa 2853 Coman, Mihai 2143 Cometti, Jean Pierre 2408 Conac, Ion 2775 Condeescu, Dan Alexandru 2199 Condurache, Val 2045, 2144, 2145, 2632,

2674 Constantin, P. 2146 Constantinescu, Dumitru 2239 Constantinescu, Emil 3028 Constantinescu, Geo 2443 Constantinescu, I. 2046, 2200, 2240

Constantinescu, Viorica S. 2354 Corbea, Andrei 2098, 2201, 2202, 2241,

2318, 2319, 2409, 2410, 2411, 2739, 2886

Cordoş, Sanda 2473 Cornea, Andrei 2839 Cornea, Doina 3029 Cornea, Paul 2887, 3030 Corniş-Pop, Marcel 2274, 2320, 2412,

2413, 2414 Coroiu, Constantin 2122, 2501, 2502,

2503, 2776 Cosma, Anton 2355, 2356 Costea, Dimitrie 1918, 1946 Costinescu, Petre 1919 Coşoveanu, Gabriel 2777, 2935 Coşoveanu, Mihai 3031 Craia, Sultana 2047, 2099, 2474 Crăciun, Corneliu 2549 Crăciun, Gheorghe 2591, 2888, 3032 Creţu, Bogdan 2778 Creţu, Nicolae 2048, 2592 Cristea, Mihaela 2291, 2292 Cristofor, Ion 2415 Crişan, Oliviu 3033 Crohmălniceanu, Ov. S. 1882, 1965,

1984 Croitoru, Joseph 2593, 2633

362

Crudu, Dumitru 2531 Cubleşan, Constantin 2504, 2859 Cugno, Marco 2542, 2860 Culcer, Dan 2049 Culianu, Ioan Petru 2100, 2242, 2416,

2683

D Damblemant, Gerhard 2998 Danciu, Maxim I. 2243 Dávid Gyula 2491 Deciu, Andreea 2505 Decker, Jacques de 2178, 2996 Decuble, Horaţiu H. 2660 Demetrian, Bucur 2444, 2861 Diaconescu, Romulus 2889 Dima, Andreea 2908 Dimisianu, Gabriel 2050 Dobrescu, Alexandru 2051, 3034 Doreanu, Mircea 2706 Dragomir, Marius 2594 Dragomir, Silviu 2960, 2961, 2962, 2963,

2964, 2965, 2966, 2967, 2968, 2969 Dugneanu, Paul 2101, 2445 Duicu, Serafim 2053, 2102 Dumitrache, Constantin 2203, 2244 Duna, Raluca 2838, 2862

Dună, Ion 2357 Dura, Nicolae V. 2358 Duţă, Marcel 2054, 2103 Duţu, Alexandru 2204, 2293, 2321, 2359,

2446, 2475

E E.M. [Eugen Mihăescu] 2435 Egyed Péter 2224 Enache, Smaranda 3035 Enckell, Pierre 2294 Enescu, Radu 2123 Etiemble, René 2179, 2180, 2295

F Faifer, Florin 2147 Fanache, V. 2245, 2296 Felea, Victor 2104, 2205 Ferney, Frederic 2297 Ferrua, Pietro 2322, 2360 Firan, Florea 1947 Firuţă, Argentina 1902, 2361 Florescu, Nicolae 2506 Foarţă, Şerban 1966 Fotache, Oana 1967, 2661 Foulkes, A. P. 2169, 2170 Franck, Jacques 2298

363

Froment-Meurice, Marc 2299 Funeriu, Ionel 2844

G G.B. 2833 Gafencu, Mihaela 2863 Gafiţa, Mihai 2055 Galey, Matthieu 2300 Gáldi László 2058 George, Alexandru 2740, 2779, 2780,

2781, 2782, 2845, 2846 George, Sergiu Al. 2246, 2247 Georgescu, Paul 1920, 1921 Gesteiger, Manfred 2301 Gheorghiţă, G. 1985 Gheţ, Monica 2595, 2596, 2694, 2741,

2783, 2784, 2834, 2835, 2890, 2936, 3036 Ghidirmic, Ovidiu 1922, 1968, 1986,

2056, 2864 Ghimea, Nicoleta Veronica 2597 Ghiu, Bogdan 2891 Ghiţă, Cătălin 2785 Gianotti, Gian Franco 2543 Gibescu, George 2742, 2743 Goci, Aureliu 2854 Godard, R. 2417 Gogea, Vasile 1901, 1902, 1903, 2634

Goţiu, Mihai 2970, 3021, 3037 Gregori, Ilina 2323 Grigurcu, Gheorghe 1884, 1885, 1923,

1924, 1948, 1987, 2057, 2105, 2148, 2362, 2562, 2598, 2786, 2787, 2788, 2865, 2877

Guissard, Lucien 2302 Gunther, B. 2024 Guţă, Adrian 2599 Gyimesi Éva Cs. 2248 Gyurcsik, Ilie 1988

H H.H.F. 2149 Hamzea, Adrian 2550 Handoca, Mircea 2249 Haroche, Charles 2303, 2418 Haţiegan, Anca 2847 Heinisch, R. 2600 Holban, Ioan 2206

I I.T.A. 2507 Iacobescu, Mihai 2744 Ianovici, Sorina 2250 Ilea, Letiţia 2363 Ilie, Rodica 2848 Iliescu, Adriana 1969, 2251

364

Ilis, Florina 2892 Imabashi, T. 2436 Ionescu, Al. Ah. 2508 Ionescu, Andrei 2551 Ionescu, Sever 2937 Iordache, Ion 2601 Iorgulescu, Mircea 1949, 1989, 2015, 2106,

2107, 2108, 2150, 2151, 2364, 2635 Iotti, Gianni 2304 Irimia, Florin 2662, 2789 Istrati, Ion 2059 Itu, Ion 2109

J Jucan, Marius 2790

K Kantor Erzsébet 2791 Kántor Lajos 2060, 2124 Király Hajnal 3000 Kleininger, Thomas 2207 Kovács Ferenc 2492 Kral, Petr 2333

L Laicu, Ion 1925 Lapoviţă, Ramona 2509, 2563 Laurenţiu, Laura 2970

Lazăr, Virgil 2602, 2603, 2663, 2745, 2746, 2836

Lefter, Ion Bogdan 1897, 1900, 2447,

2717, 2792, 2893, 2894, 2916, 2938, 3038, 3039, 3040, 3041

Leonte, Liviu 2208, 2252 Liiceanu, Gabriel 2917 Lisei, Mihai 3042 Livescu, Cristian 2061, 2603 Lungu, Rodica 2552 Luţă, Victoria 2747

M M.B. 2110 M.M. 2748 Machado, Alvaro Manuel 2181, 2182 Macrea, Ioana 2895 Madoşa, Rodica 2792 Manciu, Oana 2971 Manole, Cristina 2604 Manolescu, Florin 1906, 2448, 2476 Manolescu, Nicolae 1895, 1926, 1950,

1970, 1990, 2008, 2209, 2749, 2939 Manu, Emil 2062, 2152, 2210 Marcea, Pompiliu 1971, 2253 Marchand, José Jean 2305 Marcoş, Ion 2153 Marcu, Luminiţa 2793, 2940, 3043

365

Mareş, Doru 2636, 2675 Marga, Andrei 1888, 2365, 2637, 3044 Marinescu, Nicolae 2794 Marosi Péter 2154, 2211, 2437 Martin, Aurel 2155, 2941 Martin, Isabelle 2306 Martin, Mircea 1883, 1908, 1910, 1927,

1928, 2063, 2064, 2111, 2419, 2420, 2896, 2897, 2898, 2942, 2943, 3001, 3045

Matei, A. 1991 Mălăncioiu, Ileana 2918 Medeanu, Dan 2065 Melancu, Ştefan 2866 Michelson, Paul E. 2254 Micu, Dumitru 2112, 2156, 2212 Mielcescu, Doru 2255, 2275 Mihadaş, Teohar 1951 Mihai, Constantin 3046 Mihai, Virgil 2157 Mihalache, Andi 2750 Mihăescu, Eugen 2449 Mihăieş, Mircea 2605, 2707, 2795 Mihăilescu, Dan C. 2510 Mihăilescu, Florin 1929, 2016, 2066, 2113,

2477, 2849, 2899 Mihăilescu, Vintilă 2796 Mihu, Achim 2944

Mincu, Marin 1972 Mircean, Ovidiu 2867 Mitescu, Adriana 2067 Miu, Floarea 2868 Moarcăş, Georgeta 2553 Mocuţa, Gh. 2366 Moga, Mircea 2450, 2451 Moisa, Mircea 2869 Montrémy, Jean-Maurice de 2276, 2277 Moraru, Cornel 2367, 2452, 2708 Moraru, Spiridon 2870 Morrissette, Bruce 2334 Mugescu, Iulia 2438 Mungiu-Pippidi, Alina 3047 Munteanu, Aurel Dragoş 2068, 2125 Munteanu, George 1952 Munteanu, Romul 2069 Murádin, Jenő 1953 Mureşan, Dumitru 1930 Mureşan, Ion 2751, 3048 Muscă, Mona 3049 Muşat, Carmen 2797, 2798

N Nadeau, Maurice 2070 Nadin, Mihai 2071, 2072

366

Nemoianu, Virgil 2664 Neumann, Victor 2606, 2607, 2665 Neştian, Valeriu C. 2919 Niculescu, Alexandru 2871 Nissim, L. 2307 Noica, Constantin 2368 Novicov, Mihai 2073 Nuşfelean, Olimpiu 2799

O Olson, Carl 2278 Onisei, Ana-Maria 3050 Oprea, Nicolae 1899, 2511 Oprescu, Dan 2114, 2608 Ornea, Zigu 1931, 2564, 2609, 2638,

2752, 2800 Oster, Daniel 2183 Owen Aldridge, A. 2074

P Paira Boleo, Manuel de 2213 Paleologu, Al. 2158 Papadima, Liviu 2369 Papahagi, Marian 1886, 1908, 1910,

2370, 2371, 2372, 2421, 2422, 2850 Papuc, Ion 2453 Patapievici, H.R. 2920 Pavel, Dan 2373, 2753, 2851

Păcurariu, Dim.=, coord. 1906 Păun, Octav 2256 Pecican, Ovidiu 2454, 2639, 2640, 2754,

2840, 2878, 3051 Pepine, Horaţiu 2945 Perdigao, Daniel 2214 Perpessicius 1932 Perry, Thomas Amherst 2075, 2076,

2257, 2374, 2423, 2666, 2667 Petraş, Irina 1909 Petrescu, Dan 2801, 2802, 2803, 2804 Petrescu, Liviu 1992 Petrişor, Dorin 2718, 2805 Petrişor, Marcel 2077 Petroveanu, Mihail 1973 Petru, Cristian 2258 Peyre, Henri 2308 Piechocki, Wieslaw 2078 Pintenescu, Alexandru 2009 Pippidi, Andrei 2806 Piţu, Luca 2946 Pleşu, Andrei 2921 Poantă, Petru 1993, 2010, 2017, 2324 Poirot-Delpech, Bertrand 2309 Pop, Doru 2610, 2709, 2755, 2807 Pop, Ioan F. 2512

367

Pop, Ion 1994, 3052, 3053 Popa, Constantin M. 1878, 1879, 2478,

2554, 2641, 2695, 2710, 2756, 2808, 2872, 2909, 3054

Popa, Dorin 2513, 2514 Popa, Dumitru Radu 2079, 2159, 2215,

2668 Popa, Mircea 2018, 2325, 2375, 2611,

2676, 2696, 2719, 2757, 2809, 2947, 2948, 2986, 2987, 2988, 2989, 2990, 2991, 3055

Popescu, Adrian 3056, 3057 Popescu, Dumitru Radu 2184 Popescu, Florentin 2612, 2613 Popescu, Gabriel I. 2711 Popescu, George 3058 Popescu, Petru 1995, 2080 Popescu, Titu 2126, 2160, 2376, 2424,

2439, 2515, 2555, 2565, 2614, 2758 Popovici, Iulia 2810 Preda, Cristian 2566, 2615, 2811 Prelipceanu, Nicolae 2516, 2532, 3059 Pricop, Constantin 2377, 2455, 2517, 2697 Protopopescu, Al. 1974 Pruteanu, George 2479, 2533, 2567,

2616, 2677

R R.A. 2185 Rachieru, Adrian Dinu 1880, 1903, 2378,

2379, 2425, 2456, 2518, 2534, 2556, 2642, 2812, 2813, 2814, 2815, 2816,

2817, 2818, 2879, 2880, 2900, 2901, 2902, 3060

Rados, Andreas 2081 Radu, Mădălina 2819 Radu, Tania 2457, 2480 Raicu, Lucian 2082 Răspopa, Adrian 2720 Râpeanu, Valeriu 2083 Rácz Győző 2225 Raţiu, Virgil 2820 Regman, Cornel 1975 Reichrath, Emmerich 2084, 2115 Renzi, Lorenzo 3061 Rhea, Cristina 2852 Richard, Lionel 2310 Ristea, Luminiţa 2519, 2643 Rogozanu, Costi 2922 Romila, Adrian G. 2838, 2841 Roux, Jean Paul 2279, 2280 Ruprecht, H.-G. 2171 Rusu, M.N. 2085, 2086

S Sasu, Aurel 2127 Sasu, Aurel=, coord. 1908, 1910 Săplăcan, Radu 2161, 2259

368

Sângeorzan, Zaharia 1954, 1976, 1996, 2087, 2128, 2260, 2380

Schober, Rita 2216 Schoeck, R. J. 2281 Schulz-Buschhaus, Ulrich 2544 Schveiger, Paul 2759, 2821 Serghie, Dorin 2458 Serrano, Luis Velez 2186, 2187 Silvestri, Artur 2326, 2327, 2381, 2440,

3002 Simion, Eugen 1881, 1933, 1977, 1997,

2129 Simms, Norman 2426 Simuţ, Ion 2721, 3062 Sinopoli, Franca 2545, 2669 Sîrbu, I. 1934 Skwarczynska, Stefania 2172 Sorescu, Constantin 2382 Sorescu, Roxana 2903 Sorianu, Vlad 1978 Sorin, Nicolae 1998 Soviany, Octavian 2520 Spăriosu, M. 2116 Spânu, Alexandru 2535, 2557, 2568,

2617, 2644 Speranţia, Eugeniu 1935 Spineanu, Dorin 2760

Spiridon, Monica 1891, 1911, 2217, 2328, 2383, 2459, 2481, 2482, 2483, 2521, 2536, 2569, 2618, 2678, 2698, 2712, 2722, 2723, 2761, 2822, 2910, 2949, 3003, 3063, 3064, 3065

Spiridon, Vasile 2460, 2484, 2485, 2486,

2699, 3066 Stanca, Dan 2645 Stanciu, Diana 2823 Stanomir, Ioan 2724 Stavilă, Andrei 2162 Stănescu, C. 1999, 2261, 2619, 2881,

2950 Stănescu, G. 1936 Streinu, Vladimir 1937 Sullivan, Lawrence E. 2282 Szász János 2384 Szegedi Edit 2646 Szilágyi Júlia 2218 Szõcs István 2263 Szűcs Éva 2011

Ş Şerban, Geo 2647, 2951 Şerban, Ion Vasile 1896, 2546 Şiulea, Ciprian 1904 Şofron, Demostene 2972 Ştef, Traian 2824 Ştefan, Corneliu 2620

369

Ştefanache, Corneliu 2522, 2762, 2763 Ştefănescu, Alex. 2219, 2262, 2570, 2764,

3067

T T.P. 2188 Tacciu, Elena-Esther 2765 Taniguchi, Isamu 2088 Tatu, Nicolae 2089 Taşcu, Valentin 2130, 2131, 2163, 2164,

2537, 2571 Teodor, Pompiliu 2825 Tihan, Teodor 3068 Tiron, Corina 2766 Tismăneanu, Vladimir 2826 Titel, Sorin 2132, 2220 Todoran, Eugen 2385 Tomuş, Mircea 2117, 2621 Tomuţa, Sorin 2648 Trandafir, Constantin 2386, 2427, 2461,

2487, 2538, 2572, 2573 Turtureanu, Nicolae 2133

Ţ Ţepelea, Ioan 2622, 2649, 2713, 2904 Ţeposu, Radu G. 2387, 2679 Ţicudean, Mircea 2462 Ţurcanu, Radu 2463

U Udrescu, Vladimir 1979 Ulici, Laurenţiu 2388, 2389, 2464 Ungheanu, Mihai 1938, 1955, 2134,

2264 Ungureanu, Cornel 2118, 2135, 2165,

2390, 2465, 2523 Urian, Tudorel 2842

V Vaida, Mircea 2265, 2952 Valentova, Libuse 2090 Vartic, Ion 2957 Vasi-Şoimoşanu, Dumitru 2734 Vasile, Cristian 2827 Vasile, Marian 2221, 2466, 2488, 2489 Vasilescu, Mircea 2467, 2911 Vasiliu-Scraba, Isabela 2623 Vâlcu, Cornel 2953 Velea, Dumitru 2136 Veress Dániel 2000 Verzea, Ileana 2222 Victor, I. B. 1939, 1980 Vlad, Alexandru 2905, 3069 Vlad, Ion 2001, 2012, 2137, 2283, 2391,

2468, 2490, 2524, 2539, 2680, 2873 Vlaeminckx, Jean-Michel 2189

370

Z Volovici, Leon 1956, 2428, 2906

Z.D. 2828 Voncu, Răzvan 2624 Zaciu, Mircea 1908, 1910 Vrancea, Ileana 2954 Zalis, Henri 2882 W Zamfir, Mihai 2223, 2312, 2394, 2429,

2430, 2956, 3070 Weightman, John 2311 Zamora, Gabi 2650, 2651 Wentworth, Heather 2670 Zappa, Fernando 2013, 2091, 2329 Wheeler, K.M. 2671

Zavati-Gardner, Mariana 2119 Wildungen, Bad 2392 Zărnescu, Narcis 2120, 2121, 2138, 2266,

2395, 2396, 2397 Wunderli, Peter 2393

Zima, Peter V. 2431 Y Zisu, Aurelian 2874 Yrsan, Anda 2955 Zub, Alexandru 2267, 2330, 2574

371

Indice de subiecte - în opera lui Adrian Marino -

A Academia di Romania [Roma] 1600 Achim, George 594 Activism politic 1407 Actual--Concept literar 135 Alecsandri, Vasile 154, 701 Alegeri politice--România--1990 1304 Alegeri politice--România--1992 1116,

1118, 1138, 1139, 1140, 1141, 1142, 1143, 1250, 1256, 1259, 1260, 1317, 1441

Alegeri politice--România--2000 1336 Alexandrescu, Sorin 1224 Alexandru, Doina 611 Alianţa civică 1100 Alighieri, Dante 583 Angelescu, Silviu 286 Anghelescu, Mircea 474, 552, 639 Anghelescu, Nadia 526 Aniversări--Adrian Marino--70 de ani

1610 Aniversări--Adrian Marino--80 de ani

1346, 1482 Anticeauşism--România 1095, 1411 Anticomunism--România 1081, 1095,

1113, 1127, 1231, 1314, 1409, 1411, 1412, 1413, 1414, 1425

Antiliteratură 23, 256, 366, 795, 826, 925, 928, 929, 931, 933, 1344

Antisemitism--România--1989- 47 Antohi, Sorin 645, 1868 Antonesei, Liviu 614 Anul literar 1967 178 Anul literar 1968 789 Anul literar 1969 1288 Apollinaire, Guillaume 793 Arachelian, Vartan 611 Ardeleanu, Virgil 418, 571 Arghezi, Tudor 130, 341, 413 Armeni--Genocid (1915-1916) 1339 Arta anecdotei 960 Arta epigramei 430 Arta lecturii 123 Arta prozei 173 Arta scrisului 122, 165 Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici--

România 1410 Atelier--Grup literar francez 200 Autenticitate 761 Autenticitate--Artificialitate 141, 331, 754 Autobiografie-Evoluţie intelectuală 1303,

1340, 1426, 1439, 1486, 1489, 1494, 1495, 1869

372

Autobiografie--Istorie şi critică 612, 1400, 1450, 1456

Autonomia literaturii 377, 380 Autoportret literar 286 Avangardă europeană 103, 1688, 1824 Avangardă istorică 854, 1659, 1698, 1702 Avangardă literară 87, 365, 762, 763,

792, 825, 906, 1663, 1664, 1666, 1669, 1670, 1693, 1694, 1696, 1697, 1704, 1706, 1788, 1815

Avangardă literară--Limbaj poetic 1675,

1787 Avangardă literară--România 35, 1774,

1824 Avangardism--Curente literare 757

B Baciu, Ştefan 1744 Bady, René 389 Bagdasar, Radu 500 Balaci, Alexandru 429 Baquero Goyanes, Mariano 455, 1736 Barbu, Constantin 506, 569 Barbu, Eugen 372, 1690 Barbu, Ion 346, 1759 Baroc--Curente literare 31, 57, 359, 796,

800, 817, 1359, 1769, 1784 Barthes, Roland 977, 1019 Bauemer, Max L. 1732 Bauer, Roger 1735

Bălaşa, Sabin 1605 Bălcescu, Nicolae 715, 1807 Bănuţă, Ion 417 Behring, Eva 588 Belcari, Feo (1410-1484) 945 Bennett, Arnold 1013 Bezdechi, Ştefan 406 Biberi, Ion 424 Biografie literară 330, 362, 720 Biserica Română Unită cu Roma--

România 1315, 1329, 1331 Blaga, Lucian 195, 225, 995 Blandiana, Ana 642, 1864 Blecher, Marcel 1685 Bogdan-Dascălu, Doina 473 Bogza, Geo 892 Boia, Lucian 626, 926 Bolintineanu, Dimitrie 437 Boll, André 112 Borbély, Ştefan 654, 656 Botez, I. Fr. 111 Botta, Emil 513 Braga, Mircea 474, 507, 891 Brâncuşi, Constantin 48, 888, 1188,

1789, 1874 Brillat-Savarin, Jean Anthelme 412

373

Brumaru, A.I. 574 Buck, Pearl 934 Budai-Deleanu, Ion 683 Buduca, Ion 541 Burgi, Sandro 404 Butor, Michel 59, 1742 Buzura, Augustin 252, 481 Byron, George Gordon 657, 660

C Caragiale, Ion Luca 548 Caramaschi, Enzo 496 Carandino, Nicolae 646 Carp, Mircea 63, 1102 Castelvetro, Lodovico (1505-1571) 1822 Cavaler (Tema)--Cleric (Tema)--Evul

Mediu 387 Cazotte, Jacques (1719-1792) 957 Călinescu, Alexandru 533 Călinescu, George 51, 117, 142, 153, 154,

158, 201, 205, 321, 326, 327, 357, 737 Călinescu, Matei 155, 156, 316, 421, 431,

436, 580, 584, 586, 1326 Căprariu, Alexandru 545 Ceauşism--România 1241 Cenaclu literar 1596 Cenzură--România 24, 94, 751, 1186, 1423

Cenzură--România--Sec. 16-19 1171, 1203, 1204

Cenzură--România--Sec. 19 1172, 1173 Cenzură--România--Sec. 19-20 1174 Cenzură--România--Sec. 20 1175, 1176,

1856 Cesereanu, Ruxandra 647, 651, 1273 Chamfort, Nicolas de (1740-1794) 960 Chaunu, Pierre 603 Cheng, François 463 Chihaia, Pavel 566 Ciocârlie, Livius 479, 602, 609, 1229,

1765 Cioran, Emil 632 Ciorănescu, Alexandru 320, 403, 492,

980, 1759 Ciorănescu, George 487, 1613 Cistelecan, Alexandru 535 Civilizaţie--Europa 97 Civism--România 1130, 1453, 1476 Clasa de mijloc--România 1096, 1106,

1177, 1220, 1263, 1267 Clasic 771, 794, 818 Clasicism--Curente literare 31, 785 Cocteau, Jean 943 Codreanu, Theodor 512 Codruţ, Mariana 286 Coelho, Jacinto do Prado 464

374

Comic--Gen literar 236, 811, 821, 1700 Comparatism 22, 71 Comparatism--Invarianţi literari 291,

1024, 1705, 1831, 1832, 1863 Comparatism militant 69, 1026, 1382,

1386, 1402, 1490 Comunism--Republica Moldova 1098 Comunism--România 626, 631, 1124,

1223, 1241, 1278 Comunism--România--Mentalităţi 1148,

1149, 1150, 1151, 1236, 1242 Condorcet, Nicolas de 962 Condurache, Val 503 Conrad Hyers, M. 1753 Constantinescu, Emil 1179, 1189 Conştiinţă naţională--Conştiinţă europeană-

-România (1877) 1850 Contraliteratură 855 Convenţia Democratică 1122, 1123, 1131,

1132, 1135, 1136, 1272 Convorbiri literare [Revista] 169, 305 Coposu, Corneliu 42, 604, 611, 1167 Cornea, Andrei 608 Cornea, Doina 630, 1152, 1153, 1185,

1245, 1864 Corneille, Pierre 570 Corradini, Mihail 658, 659 Corti, Maria 452, 1729 Cosma, Anton 507, 557

Coşeriu, Eugenio 875 Cotruş, Ovidiu 485 Couvray, Louvet de 963 Crăciun, Gheorghe 593, 616 Creangă, Ion 344 Creaţie artistică--Actualitate 1347 Creaţie artistică--Cultură 124, 1865 Cristea, Radu Călin 513 Cristofor, Ion 1301 Cristoiu, Ion 521 Crişan, Constantin 295, 1004 Critica ideilor literare 6, 36, 66, 67, 1361,

1371, 1427, 1785 Critica ideilor literare--Definire 791,

816 Critica ideilor literare--Sistem literar

846, 1358, 1391, 1399 Critică impresionistă 170, 714, 1701 Critică impresionistă--Franţa 354, 951 Critică literară 172, 175, 176, 177, 241,

242, 243, 246, 248, 251, 254, 262, 265, 268, 285, 288, 290, 293, 296, 298, 303, 304, 317, 1660, 1661, 1667, 1673, 1674

Critică literară--Antologii 681 Critică literară--Arhetip 159 Critică literară--Bibliografie 273 Critică literară--Cibernetică 160, 161, 500 Critică literară--Curent literar 768, 1681

375

Critică literară--Direcţii 163, 1292 Critică literară--Discurs critic 199, 208,

310, 311, 312, 313 Critică literară--Erudiţie 324 Critică literară--Explicaţie--Interpretare

167, 207 Critică literară--Filosofie 769 Critică literară--Formalismul rus 222 Critică literară--Genuri literare 247, 806 Critică literară--Ideologie 447 Critică literară--Ierarhizarea valorilor

187, 923, 1285, 1290, 1652 Critică literară--Literaritate 216 Critică literară--Metode de analiză 202,

231, 716, 783, 784, 885, 891 Critică literară--Metode şi principii 3,

10, 164, 1350, 1352, 1356, 1379 Critică literară--Model literar 100, 260,

261, 263, 264, 831, 1692 Critică literară--Monografie literară

(Metodă) 725 Critică literară--Narator 239 Critică literară--Originalitate 166, 797,

1360, 1368, 1372 Critică literară--Percepţie estetică 179 Critică literară--Plăcere estetică 180 Critică literară--Poetică 32 Critică literară--Receptare 300, 301 Critică literară românească 250, 1343,

1615

Critică literară românească--1950-1969 1353

Critică literară românească--1960-1965

342 Critică literară românească--1960-1970

30 Critică literară românească--Difuzare în

străinătate 147, 384, 1364, 1385, 1458, 1466

Critică literară românească--Evoluţii 99,

289, 1279, 1370, 1433, 1658 Critică literară--Simpatie estetică 183 Critică literară--Sinteză 1397, 1398, 1479 Critică literară--Specific literar 287, 299,

308, 309, 1367 Critică literară--Spirit critic 132, 325, 766,

767, 1362, 1365, 1369, 1373, 1393, 1394 Critică literară--Şcoala de la Geneva

1654 Critică literară--Tehnică epică 360 Critică literară--Termeni literari 76 Critică literară--Terminologie 258, 259 Critică "totală" 157 Criza literaturii 23, 1310 Croce, Benedetto 1017, 1018 Cronică foiletonistică 138, 275, 283,

1377 Cronică literară 192, 275, 283 Cultura română postbelică 1319 Cultură alternativă--România 1089, 1108,

1109, 1110, 1111, 1112, 1211

376

Cultură--Critică literară 184, 1074, 1357, 1449

Cultură de centru--România 25, 1120,

1125, 1126, 1160, 1170 Cultură--Educaţia tinerilor 1299, 1322 Cultură greco-latină 162 Cultură--Huliganism cultural 115 Cultură ideologică--România 1470,

1475 Cultură--Ideologie 1080, 1088, 1144, 1395,

1403 Cultură--Ideologie--România 9, 19, 25,

27, 1082, 1086, 1087, 1146, 1147, 1159, 1191, 1192, 1196, 1219, 1477, 1484, 1492, 1852

Cultură--Literatură 46, 315 Cultură marginală 1268, 1324 Cultură medie--România 1184 Cultură oficială--România 1089, 1108,

1109, 1110, 1111, 1112, 1211, 1212, 1213, 1214, 1215, 1216, 1265, 1488

Cultură--Politică--România 1157, 1258,

1265, 1422, 1437, 1442, 1467, 1488 Cultură română 1341 Cultură română--Postcomunism 1235,

1308, 1318, 1406, 1428, 1430, 1473, 1474, 1481, 1487

Cultură română--Prezenţă internaţională

864, 1325, 1374, 1451 Cultură umanistă--Educaţie--România

1323, 1384, 1390 Curente literare 1359

D Dadaism--Mişcare artistică 322 Dan, Sergiu Pavel 480 Danielopol, D.C. 598 Deaconescu, Ion 295 Debut literar 133 Decadentism--Curent literar 801 Decker, Jacques de 1010 Deportare--Lăteşti 43, 1591, 1593, 1594,

1595 Desnos, Robert 230 Diaspora română 385, 386, 561, 639, 1048 Dickens, Charles 955 Dicţionar literar 215 Dicţionarul limbii române 1312 Dima, Alexandru 390 Dimisianu, Gabriel 444 Dimitriu, Daniel 549 Dobrescu, Alexandru 540, 559 Doctrine politice--Creştin-democraţia

1114, 1128 Dorfles, Gillo 451 Dragomirescu, Mihail 113 Dramatic--Gen literar 240, 809 Drăgoi, Cornel 596 Drimba, Ovidiu 537

377

Dumitraşcu, Aurel 535 Dumitrescu-Buşulenga, Zoe 442 Dumitrescu, Ticu 1864 Dumitriu, Petru 590 Duţu, Alexandru 369, 370, 433, 992, 1746

D Ecumenism 1129 Edituri--Cluj-Napoca 1060 Edituri--Promovarea valorilor 217, 270 Eichendorff, Joseph von (1788-1857) 950 Eliade, Mircea 11, 48, 68, 84, 85, 107,

373, 374, 482, 564, 656, 747, 852, 853, 856, 857, 858, 859, 860, 861, 863, 1375, 1676, 1710, 1713, 1789, 1793, 1796, 1797, 1798, 1825, 1858, 1862

Eminescologie 337 Eminescu, Mihai 226, 277, 300, 301, 332,

337, 383, 456, 512, 554, 555, 595, 1188, 1297, 1444, 1714, 1737, 1738

Emmanuel, Pierre 952 Enescu, Radu 439 Enescu, Ştefan 328 Enescu, Theodor 518 Epic--Gen literar 245 Erasmus Desiderius Roterodamus 971 Eseu 209, 210, 211, 212, 219, 781 Estetică 141, 206, 218, 390, 754, 1286 Estetică--Comic (Categorie) 235

Estetică--Creaţie literară 214, 812 Estetică--Dramatic 1648 Estetică--Estetism 75, 803, 804 Estetică--Gust literar 77, 181, 197, 203,

756, 823, 824 Estetică--Inspiraţie poetică 237 Estetică--Intuiţie 182 Etica scrisului 1289 Etiemble, René 69, 78, 83, 459, 1024,

1025, 1026, 1027, 1402, 1705, 1813 Europa Centrală--Mentalităţi 619, 624 Europa liberă (Radio) 1083, 1084, 1085 Excelsior (Revista) 306 Experiment literar 770

F

Fantastic (Tema) 134, 249, 539, 814 Federalism--România 1187, 1217 Fernández Retamar, Roberto 1730 Filatelie 1383, 1392, 1607, 1633, 1634,

1635, 1637, 1640, 1641, 1642, 1643, 1644

Filatelie--Expoziţii 1628, 1629, 1630,

1631, 1632, 1636, 1638, 1639 Filologie clasică 898 Filosofia culturii 1867 Filosofie--România 1321 Flora, Ioan 591

378

Florea, Corneliu 565, 599 Florescu, Vasile 432, 1225 Formalismul rus 229, 798, 799 Forumul Democratic Antitotalitar (Cluj-

Napoca) 1415, 1416 Francofonie 1875 Franklin, Benjamin 987, 988, 1818 Frenţiu, Rodica 636 Frontul Salvării Naţionale 1104 Fulga, Laurenţiu 443 Fundescu, I.C. 660 Fundoianu, Benjamin 1668 Futurism--Mişcare artistică 82, 1665,

1773, 1775

G Gagnebin, Bernard 1363 Genealogie--Moldova--Sec.19 621 Generaţia '80 593 Genul epistolar 874 Geografie culturală--România--Europa

centrală 1330 George, Alexandru 531, 535, 1197 Gheorghiu, Mihai Dinu 513, 536 Gheorghiu, Mircea 1754 Gheţ, Monica 648 Ghica, Ion 416 Ghica, Marius 514, 551

Globalizare 1342, 1491 Gogol, Nikolai 954 Gregh, Fernand 969 Griboedov, Alexandru Serghievici 949 Grigurcu, Gheorghe 490, 534 Gsteiger, Manfred 489 Gulag--România 1273 Gurghianu, Aurel 415

H Haellens, Kléber 410 Hasdeu, B.P. 680 Heine, Heinrich 953 Heitmann, Klaus 530 Helbo, André 1742 Hermeneutică 1861 Hermeneutică--Arhetip 863, 1797 Hermeneutică--Ideea de literatură 86,

282, 527, 528, 529, 764, 866, 867, 869, 872, 876, 877, 878, 881, 882, 883, 886, 887, 904, 905, 918, 919, 920, 921, 922, 1708

Hermeneutică--Idei literare 832, 833, 834,

835, 837, 838, 839, 840, 851, 907, 910 Hermeneutică--Istorie 857 Hermeneutică--Lectură simultană 1794 Hermeneutică literară 11, 12, 68, 281,

841, 849, 850, 868, 870, 872, 873, 915, 916, 917, 1375, 1380, 1802, 1858

379

Hermeneutică literară--Critică 1800 Hermeneutică literară--Cultură 280 Hermeneutică literară--Model 889 Hermeneutică medievală 566 Hermeneutică--Metodologie 825, 826,

827, 842, 843, 847, 848, 1376, 1387, 1388, 1389, 1792

Hermeneutică militantă 1796, 1798 Hermeneutică--Poetică 282, 496 Hermeneutică--Religie 84, 852, 853, 856,

858, 859, 861 Hobana, Ion 532, 899, 986, 1757 Homosexualitate--Drept--România 1338 Horasangian, Bedros 592 Horaţiu 942 Horodincă, Georgeta 978

I Ideea de literatură 101, 991, 1424 Ideea de literatură--Evoluţie--Secolul 19

14 Ideea de literatură--Evoluţie--Secolul 20

16, 20, 21 Ideea de literatură--Origini 13, 73 Idei europene 1038, 1039, 1040, 1041,

1044, 1045, 1046, 1047, 1049, 1053, 1058, 1062, 1064, 1070, 1071, 1078

Idei literare (Dicţionar) 5 Idei literare şi hermeneutice 755, 862,

871, 890, 896, 930, 932

Idei politice 1861 Ideologie marxistă 89 Ideologie politică--Drepturile omului--

Sec. XIX 686 Ideologie politică--Ideea republicană--

1851 693 Ilis, Florina 636, 650, 653 Iluminism--Europa 238, 453, 684, 691,

692 Iluminism românesc 38, 39, 79, 81, 104,

682, 683, 684, 691, 692, 694, 695, 696, 705, 706, 717, 730, 731, 736, 1777

Iluminism--Transilvania 493 Iluminism--Transilvania--Europa

Centrală 95, 96 Iluminism--Ţările Româneşti 1695, 1819 Integrare culturală europeană 1042, 1051,

1068, 1404, 1421, 1443, 1849 Integrare europeană 18, 28, 92, 606, 634,

1031, 1032, 1033, 1036, 1037, 1050, 1052, 1054, 1055, 1059, 1063, 1066, 1079, 1307, 1454, 1462, 1463, 1472, 1848, 1866

Integrare europeană--Antieuropenism

1034, 1429 Intelectuali români--Relaţii externe 640,

901 Intelectualul--Politica 1067, 1094, 1117,

1419, 1436 Intertextualitate 884 Ionesco, Eugène 562 Ionescu, Gelu 562

380

Ionescu, Nae 578, 643, 1320 Iordan, Iorgu 323 Iorga, Nicolae 223 Iorgulescu, Mircea 515, 523, 548 Ironia romantică 953 Isbăşescu, Mihai 223 L'Isle-Adam, Villiers de 959 Istoria artei româneşti 563, 1717 Istoria cărţii 575 Istoria ideilor 908, 1201 Istoria mentalităţilor--România--Secolul

20 651 Istoria presei literare româneşti 713 Istoria religiilor 1793 Istorie literară 1, 37, 411, 425, 435, 470,

474, 579, 661, 662, 663, 665, 675, 676, 680, 685, 686, 688, 689, 690, 707, 710, 711, 718, 721, 722, 724, 727, 728, 737, 738, 741, 742, 743, 744, 745, 749, 1778, 1781

Istorie literară--Biografii 669 Istorie literară--Direcţii 1772 Istorie literară--Ediţii critice 697, 1348 Istorie literară--Model literar 489 Istorie literară--Protocronism 733 Istorie politică--România--Secolul 18

1199, 1200, 1202 Istorie politică--România--Secolul 19

1205, 1206, 1207

Istorie--România 1870 Istorie şi critică literară--Revizuiri 1210,

1332 Istorie teatrală--Europa 746 Istoriografie 483, 926 Itu, Ion 507 Ivasiuc, Alexandru 1291 Ivaşcu, George 426

Î Închisori politice--România 581, 1469,

1592

J Jarry, Alfred 972 Jauss, Hans Robert 870 Jianu, Ionel 563, 1717 Jost, François 1739 Junimea 712 Jurnal de călătorie--Bavaria 1554, 1555 Jurnal de călătorie--Belgia 1523, 1524,

1525, 1578, 1579, 1580, 1581, 1582, 1583, 1584, 1585

Jurnal de călătorie--Danemarca 1530,

1531, 1532, 1533, 1542, 1544, 1549 Jurnal de călătorie--Elveţia 1496, 1500,

1506, 1599 Jurnal de călătorie--Europa 8, 15, 26 Jurnal de călătorie--Finlanda 1528, 1529

381

Jurnal de călătorie--Franţa 1502, 1503, 1504, 1534, 1547

Jurnal de călătorie (Gen literar) 623 Jurnal de călătorie--Germania 1551,

1560 Jurnal de călătorie--Grecia 1587 Jurnal de călătorie--Gruzia 1497, 1498 Jurnal de călătorie--Israel 1588, 1589,

1590 Jurnal de călătorie--Italia 1567 Jurnal de călătorie--Iugoslavia 1499,

1568, 1569, 1570 Jurnal de călătorie--Londra 1538, 1550 Jurnal de călătorie--Luxemburg 1526 Jurnal de călătorie--Marea Britanie

1543, 1546 Jurnal de călătorie--München 1527, 1556,

1557, 1558, 1562, 1572, 1575, 1576 Jurnal de călătorie--New York 1577 Jurnal de călătorie--Olanda 1519, 1520,

1521, 1522 Jurnal de călătorie--Paris 1514, 1515,

1535, 1536, 1559, 1563, 1564, 1565, 1566, 1601

Jurnal de călătorie--Portugalia 1537,

1539, 1540, 1541, 1545, 1548 Jurnal de călătorie--Roma 1561 Jurnal de călătorie--Spania 7, 17, 1507,

1508, 1509, 1510, 1511, 1512, 1513, 1516, 1517, 1518, 1552, 1553

Jurnal de călătorie--SUA 1571, 1573 Jurnal de călătorie--Turcia 1586

Jurnal de călătorie--Ungaria 1501 Jurnal de călătorie--Viena 1505 Jurnal (Gen literar) 615, 892 Jurnalism politic 646 Jurnalism politic--România 1121 Jurnalism--România 1134, 1209 Jurnalul literar (Revista) 149, 1266, 1337

K Kafka, Franz 439 Kleist, Heinrich von 970 Kuhn, Reinhard 1760 Kántor, Erzsébet 1868

L Laclos, Pierre Choderlos de 958 Laforgue, Jules 967 Lăzărescu, Paul 646 Lectură 204, 774, 912 Lectură--Tipuri de lector 188 Lefter, Ion Bogdan 652 Legitimitate politică--România 1115 Leopardi, Giacomo 975 Lermontov, Mikhail 948, 1016 Liberalism politic--România 613, 1181,

1222, 1276, 1277, 1476 Limbaj literar 775, 776

382

Limbă şi cultură arabă 526 Lingvistică--Poetică 875 Liric--Gen literar 244, 807 Literatura represiunii comuniste 596,

597, 598, 599, 600, 601, 614 Literatura română în context european

70, 1860 Literatură--Absurd 633 Literatură--Actualitate 29, 1296 Literatură americană--Bibliografie 509,

1762 Literatură--Artă literară 278, 279 Literatură austriacă--Sec. 20 1006 Literatură autobiografică 344, 363, 698,

1765 Literatură belgiană 61 Literatură citadină 213, 220 Literatură comparată 70, 78, 105, 391, 786 Literatură comparată--Comparatism

83, 89, 91, 98, 102, 109, 458, 502, 980, 982, 983, 984, 985, 1000, 1020, 1021, 1023, 1029, 1030, 1161, 1298, 1381, 1440, 1739, 1763, 1803, 1805, 1808, 1811, 1812, 1813, 1814, 1815, 1821, 1826, 1829, 1830, 1831, 1832, 1833, 1835, 1837, 1839, 1840, 1841, 1842, 1843, 1844, 1845, 1847

Literatură comparată--Literatură univer-

sală 108 Literatură comparată româno-maghiară

62 Literatură de anticipaţie 228, 1757

Literatură de călătorie 1048 Literatură de masă 274, 318, 319, 1719,

1801 Literatură--Definire 314 Literatură elveţiană 1804, 1806 Literatură--Etică 468 Literatură europeană--Literatură compa-

rată 93 Literatură europeană--Literatură univer-

sală 54, 90, 990, 1007, 1028, 1035, 1401, 1574, 1823, 1834, 1836

Literatură europeană--Lucrări de

referinţă 1043, 1061 Literatură--Evoluţie istorică 376, 378,

379, 788, 917, 1770 Literatură--Evoluţie istorică--Evul Mediu

888, 894, 895, 903 Literatură--Evoluţie istorică—Termino-

logie 740 Literatură fantastică 469, 539 Literatură franceză (Elveţia) 1724 Literatură franceză--Sec. 18 412, 958,

960, 961, 963 Literatură franceză--Sec. 20 497 Literatură--Ideologie 88, 221, 266, 281,

567, 802, 836, 1101, 1657 Literatură italiană--Basm 1014 Literatură italiană medievală--Sec. 12

511 Literatură italiană medievală--Sec. 14

429

383

Literatură italiană--Sec 14 944 Literatură italiană--Sec 18-19 975 Literatură maghiară (România) 55 Literatură--Minorităţi naţionale 989,

1672 Literatură--Minorităţi--România 106 Literatură--Morală 1309 Literatură naţională--Literatură univer-

sală 1817 Literatură orală 276, 868, 913, 914 Literatură portugheză 1655 Literatură--Relaţia centru-periferie 1653 Literatură religioasă 1327 Literatură--Rezistenţa anticomunistă

1069, 1244 Literatură română 1459 Literatură română--1900-1916 333 Literatură română--1940-1950 435 Literatură română--Difuzare în străină-

tate 1378 Literatură română--Ediţii critice 196 Literatură română--Originalitate 198 Literatură română--Proză 1650 Literatură română--Proză--1950-1960 517 Literatură română--Proză--1960-1970

1294 Literatură română--Secolul 19 335

Literatură română--Specific naţional 198, 1281

Literatură română--Traduceri în

maghiară 1872 Literatură română veche--Periodizări

432 Literatură sacră--Literatură profană

872, 873, 915, 916, 924 Literatură--Scriere 280 Literatură--Secolul 20 911 Literatură--Social (Temă) 1293 Literatură--Societate 779, 879, 880 Literatură--Specific literar 267, 377, 381,

434 Literatură--Specific naţional 267, 297 Literatură universală--Jidovul rătăcitor

(Motiv literar) 658, 659 Literatură universală--Literatură compa-

rată 997, 1707, 1708, 1712, 1740, 1838, 1846

Literatură universală--Weltliteratur 80,

787, 1686 Lovinescu, Eugen 113, 231, 354, 402,

902, 1701 Lovinescu, Monica 1627 Lucrări de referinţă--Bibliografii 666,

865, 1809 Lucrări de referinţă--Literatură 739 Lucrări de sinteză 114, 223, 750 Lukács, Georg 434

384

M Macedonski, Alexandru 1, 2, 33, 50, 52,

53, 56, 58, 60, 120, 150, 151, 336, 338, 339, 345, 347, 348, 349, 350, 375, 388, 397, 549, 661, 670, 671, 672, 673, 677, 678, 698, 703, 709, 723, 726, 810, 1348, 1349, 1444

Macedonski, Alexandru--Biografie 664,

667, 668 Macedonskianism 810 Machiavelli, Niccoló 409, 947 Maiorescu, Titu 113, 402, 540, 559, 712,

732, 815, 1820 Mallarmé, Stephane 550 Mancaş, Mihaela 494 Maniu, Iuliu 1103 Manolescu, Nicolae 155, 156, 191, 361 Marcus, Solomon 504 Marea Unire--România--1918 729, 1158 Marga, Andrei 606 Martin, Mircea 457, 471, 525 Mass-media 1218 Matthews, J.H. 1745 Maurois, André 935, 941 Mavrodin, Irina 472, 476, 520 Mărculescu, Sorin 542 Mecanismul creaţiei 813 Mentalitate colectivă 1137

Mentalităţi culturale--Omul occidental 1065

Merimée, Prosper 937 Merrill, Stuart Fitzrandolph 966 Mica privatizare 1106, 1252 Michelet, Jules 201 Micu, Dumitru 155, 156, 191, 333, 413 Mihadaş, Teohar 420 Mihaiu, Virgil 516 Mihăieş, Mircea 553, 615, 624, 634 Mihu, Achim 486 Miklós Szabolcsi 451 Milosz, Czeslaw 625 Mincu, Marin 538, 1003 Mineriadă 1861 Ministerul Culturii--România 1183 Minulescu, Ion 334 Mişcări de stradă--Piaţa Univerrsităţii--

1990 1239 Mişcări sociale--Feminism 1072 Mitologie culturală 1188 Mitologii naţionale 1275 Mitul în literatură 978 Modern 4 Modern--Modernitate 771, 772, 773,

818, 828, 829, 830, 1280, 1283, 1351, 1678, 1679, 1684, 1721

385

Modernism--Curente literare 4, 269, 358, 427, 777, 778, 830, 1351, 1682, 1684, 1799

Modernism--Curente literare--Bibliografii

790 Modernitate 4, 1645 Monnier, Jean-Pierre 1722 Montherlant, Henri de 938 Montrémy, Jean-Maurice de 497 Morand, Paul 395 Morier, Henri 977 Mouralis, Bernard 1776 Mozaicul (Revista) 1198, 1480, 1625 Multiculturalism 1190, 1195 Mungiu-Pippidi, Alina 641 Munteanu, Bazil 940 Munteanu, Romul 284 Mureşan, Ion 629 Musil, Robert 1006 Muthu, Mircea 532

N Naraţiune--Istorie 808 Nasta, Mihail 477 Naturalism--Curente literare-- Franţa

1827 Naturalism--Curente literare--Germania

1827

Naţiune--Confesiune 1333 Nedelcovici, Bujor 568, 627, 1761 Negoiţescu, Ion 612, 1613 Negrici, Eugen 521 Nemoianu, Virgil 567 Neopaşoptism (Ideologie) 1057, 1180,

1345 Neumann, Victor 618, 619 Nicolescu, Vasile 171, 450 Niculescu, Adrian 1621 Noailles, Ana de 520 Noica, Constantin 522, 1077, 1108, 1109,

1110, 1111, 1112, 1146 Noua critică 473 Noul comparatism 1025, 1027 Noul roman francez 974

O Oancea, Ileana 544 Onirism (Literatură) 234 Oprescu, Dan 605 Oraşe culturale--Paris 1608 Oraşe--Mitologii culturale 233, 927 Oraşul Cluj--România 1623 Orcel, Michel 547 Ornea, Zigu 607

386

Oteteleşteanu, Ruxandra 127 Oţălea, Nicolae 741

P Palade, Rodica 630 Paleolog, V. G. 393, 793 Paleologu, Alexandru 491, 576, 613 Paleologu-Matta, Svetlana 555 Paler, Octavian 286, 478, 585, 1864 Pandrea, Petre 136 Papahagi, Marian 295, 498, 511 Papu, Edgar 465 Paraliteratură 1801 Partide politice--România 1166 Partide politice--România--1990 1233 Partidul Naţional Ţărănesc 646 Partidul Naţional Ţărănesc Creştin

Democrat 1447 Pascu, Ştefan 1448 Pavel, Toma 189 Păcurariu, Dimitrie 416, 437 Pârvan, Vasile 495 Perpessicius 392 Perry, Thomas Amherst 638, 649, 1767 Petică, Ştefan 501 Petrarca, Francesco 429, 944

Petraşincu, Dan 394 Petrescu, Radu 475, 508 Petreu, Marta 632 Philippide, Alexandru 119, 399, 699 Philippide, Daniel (Dimitrie) 717 Piaţa Universităţii--Film documentar

1105 Pica, Ioan Victor 587 Pillat, Dinu 1755 Pillat, Ion 343 Pippidi, Andrei 644 Pippidi, D. M. 405, 942 Piru, Alexandru 435 Pleşu, Andrei 518 Pluralism politic--Opoziţie 1243, 1246,

1255 Pluralism politic--România 1417 Poe, Edgar Alan 394 Poetică 476, 499, 514, 551 Poetică chineză 463 Poetică engleză 939 Poetică--Modernism 194 Poetică structurală 846 Poetică--Tipologii literare 1771 Poezia ermetică 674 Poezie albaneză 1656 Poezie ermetică--Suprarealism 329

387

Poezie filosofică 900 Poezie franceză--Sec. 18 946 Poezie--Istorie şi critică 34 Poezie onirică 234 Poezie portugheză 510 Poezie romandă 1724 Poezie română--Receptare internaţională

708 Poezie română--Traduceri 995, 1766 Poezie suprarealistă latino-americană

1744 Polemici literare 748, 1224, 1225, 1226,

1227, 1229, 1230, 1240, 1366 Polemici literare--Arta scrisului 125, 131 Polemici literare--Criza omului modern

139 Politica externă--Rusia 1335 Politică externă--România 1156 Politologie 635 Politologie românească 1162, 1163, 1164,

1165, 1168, 1169, 1470 Poliţie politică--România 1311 Pop, Doru 628 Pop, Ion 516 Pop, Simion 419 Pop, Vasile Gr. 470 Popa, Constantin M. 623 Popa, Mircea 1768

Popa, N.I. 391 Popescu, Adela 582 Popescu, Dumitru Radu 227, 1005, 1741 Popescu, Petru 440 Popescu, Titu 519, 561, 891 Popovici, Vasile 557 Portret literar 286 Portret moral 719 Postcomunism cultural--România 1262,

1457, 1478 Postcomunism--Mentalităţi--România

1097, 1107, 1271, 1408, 1431, 1455, 1460, 1464, 1471

Postcomunism--România 1232, 1234,

1248, 1254, 1264, 1432, 1438, 1445, 1452, 1465, 1483, 1493

Prelipceanu, Nicolae 445 Premii literare 146, 543, 1328, 1622 Premii literare--ASPRO 2003 1627 Premii literare--Premiul Academiei 1349 Premii literare--Uniunea Scriitorilor 1354 Presa occidentală 1257 Presă literară--România 1266 Presă politică--România 1092, 1155,

1316, 1418, 1420, 1864 Presă--România 1446 Pricop, Constantin 556, 573 Prigent, Michel 570 Problema interetnică--România 1461

388

Proces literar--Duduca Mamuca 680 Profesiunea de critic literar 126, 128,

129, 168, 752, 1485 Proprietate--România 1145, 1252 Proprietate--România--1989- 1270 Protopopescu, Al. 357 Proust, Marcel 520 Proză română contemporană 1647 Proză umoristică română 152 Pruteanu, George 590 Publicistică eminesciană 595 Puciul de la Moscova--1992 1253

R Rachieru, Adrian Dinu 519 Radosav, Doru 655 Raicu, Lucian 438 Ramuri (Revista) 1198 Raşcu, I. M. 407 Raţiu, Ion 1208 Război (Tema)--Evul Mediu--Renaştere

387 Războiul de Independenţă--România

1075, 1076 Realism--Curente literare 1702, 1786 Realism--Literatura română--Sec. 19

700, 735, 1779, 1795 Rebreanu, Liviu 148, 340, 438, 704

Receptarea literaturii 224, 292, 1714 Relaţii culturale--Europa-România 996,

1056, 1396, 1612 Relaţii culturale româno-germane 1001,

1859 Relaţii literare internaţionale 1022 Relaţii literare româno-franceze 1355,

1857 Relaţii literare româno-indiene 1810 Relaţii literare româno-maghiare 1734 Relaţii literare româno-iugoslave 1816 Renaştere 971 Retamer, Roberto Fernández 1743 Retorică 232 Revista Cercului Literar (Revista) 118 Revista literară (Revista) 143 Reviste literare 185, 186, 1662 Reviste literare--Lectură 144 Reviste literare--Promovarea valorilor

270 Reviste literare--România--1967 1282 Reviste literare--România--1968 1287 Reviste literare--Rumanian Review 408 Revoluţia franceză--1789 1731 Revoluţia franceză--Influenţe 558 Revoluţii--Europa--1848 1853 Revoluţii--România--1989 64, 1237, 1238,

1251, 1261

389

Richard, Lionel 461, 1748 Rivarol, Antoine de 961 Rizea, Elisabeta 596 Roditi, Georges 468 Rollinat, Maurice 145 Roman--Gen literar 897, 1723 Romantism românesc--Osianism 734,

1699 Romantismul italian timpuriu 547 România--Cultura şi civilizaţie--Secolul

18-19 1746 România--Cultură şi civilizaţie--Sec. 17-

18 369, 370 România--Istorie—1821 (Revoluţie) 1073 Romier, Lucien 936 Rosetti, Alexandru 679 Rousset, Jean 448, 977, 1727 Rusu, Liviu 218 Rusu, Vasile I. 140

S Sadoveanu, Mihail 398, 702 Sainte-Beuve, Charles Augustin 201,

951, 1015 Salonul de Carte (Oradea)--1996 1468 Salonul Naţional de Carte--1993 1614 Samain, Albert 965 Sanielevici, Hipolit 110

Saraiva, Arnaldo 462, 1750 Sartre, Jean-Paul 978 Sav, Vasile 1301 Săpânţa (România) 1306 Săucan, Mircea 633 Science-fiction 271, 899 Scriitori români--Dicţionar 589 Scriitori români--Politică 1090, 1091,

1099, 1305, 1313 Scriitori--Statut profesional 1598 Sebastian, Mihail 49 Segre, Cesare 255, 452, 1729 Semantică--Idei literare 844, 1783, 1790 Semiologie 1651 Semiotică--Operă deschisă 765 Sens--Semnificaţie 356, 760 Simbolism--Bibliografie 1749 Simbolism--Curente literare--Franţa

145, 967 Simbolism--Curente literare--România

334, 345 Simion, Eugen 155, 156, 253, 505 Simionescu, Dan 142 Simionescu, Mircea Horia 892 Simonescu, Dan 666 Sincronism 902 Situaţia politică--România--1989- 41

390

Situaţia politică--România--1991 40, 1247, 1249, 1405, 1434, 1435

Sîrbu, Ion D. 600, 601, 622 Societate civilă--România 1182, 1221,

1274, 1855 Societate deschisă 1218 Societăţi literare 121 Sociologia culturii 536, 1851, 1854 Sociologia literaturii 1756 Sociologia literaturii--Succes literar

1193, 1194, 1602, 1680 Sondaje--Personalităţi româneşti 1334 Sorescu, Marin 782 Sperantia, Eugeniu 512 Spijavca, Elena 597 Spiridon, Monica 499, 595 Stancu, Zaharia 1649 Starobinski, Jean 976, 977, 1720, 1731,

1782 Stănescu, C. 444 Stilistica etnică 1284 Stilistică literară 428, 494, 544 Stoiciu, Liviu Ioan 600 Stolojan, Sanda 1758 Streinu, Vladimir 396, 422 Structuralism 805, 1019 Structuralism--Critică literară 174, 255,

351, 352, 353, 780

Structuralism--Structură 758, 759, 1646 Studies in Romanticism (Revista) 1752 Studii germane 1002 Studii italiene 964 Studii literare 355, 364, 367, 368, 371,

382, 1011, 1677, 1687, 1689, 1691, 1703, 1715, 1716

Studii româneşti 994, 998, 1009, 1873 Stäel-Holstein, Anne Louise Germaine de

(1766-1817) 956 Subliteratura 1718, 1719 Succes literar--Glorie postumă 1597 Suchianu, D.I. 400 Suprarealism 230, 906, 1747 Sydney, Philip Sir 939 Szabolcsi, Miklós 1725

Ş Şcoala Ardeleană 1295 Şcoala de la Geneva 257, 979, 981 Şerban, Geo 423, 524 Şerban, Ion Vasile 488 Şora, Mihai 645

T Tailhade, Laurent 968 Taşcu, Valentin 519 Tatarkiewicz, Wladyslaw 451

391

Tănase, Stelian 620 Televiziune publică--România 1178,

1269 Teodor, Pompiliu 493 Teodorescu, Virgil 1747 Teoria arhetipurilor 845 Teoria literaturii 22, 71, 72, 307, 616,

884, 909, 1302, 1780 Teoria receptării 1300 Teorie literară 302, 1711 Thibaudet, Albert 973 Timişoara (Oraşul)--Revoluţia română

1093 Tismăneanu, Vladimir 624, 634 Tomaziu, George 610 Torre, Guillermo de 454, 1733 Tortură--Secolul 20 647 Totalitarism--Cultură de dreapta--

România 1120 Totalitarism--Cultură de stânga--

România 1120 Totalitarism--România 1409 Traduceri 116 Traduceri--Ediţii străine 70, 74, 1012,

1737 Traduceri--Literatura română 484, 993 Traduceri--Poezie românească 1008 Traduceri--Proză românească 449, 999,

1005

Trandafir, Constantin 501 Tribuna Ardealului (Ziarul) 1133, 1154 Turner, Joseph Mallord William 1603

Ţ Ţepeneag, Dumitru 572, 1764 Ţeposu, Radu G. 503, 579, 1624 Ţichindeal, D. 683

U Ulici, Laurenţiu 543, 891, 1228 Ulieru, Gheorghe 137 Umanism 753, 822, 971 Umanism--Banat--Sec. 17 655 Umor--Tipologie 152 Ungheanu, Mihai 441 Ungureanu, Cornel 517, 1004 Ungureanu, Mihai-Răzvan 621 Uniunea Scriitorilor din România 193,

1082 Urian, Tudorel 637 Uscătescu, George 446, 1448 Uscătescu, Jorge 1726 Utopii în literatură 228

V Vaida, Mircea 467 Valmarin, Luisa 998, 1004

392

Volovici, Leon 460, 577 Valéry, Paul 514 Vulcănescu, Mircea 578

Varia 1604, 1606, 1609, 1611, 1616, 1617, 1618, 1619, 1620, 1876, 1877

Vultur, Ioan 539

Vasile, Marian 560 W

Vax, Louis 469 Wald, Henri 190

Verne, Jules 986, 1757 Wehrli, Max 977

Vianu, Ion 584, 586 Weisgerber, Jean 466

Vianu, Tudor 44, 45, 113, 272, 294, 397, 401, 428, 1224, 1225

Weisstein, Ulrich 1739 Wellek, René 452, 991, 1728 Vighi, Daniel 617 World Literature Today (Revista) 1751 Viitor--Topos literar 1683

Vlad, Tudor 1301 Z

Vlasiu, Ion 508 Zamfir, Mihai 510

Vocea Americii (Postul de radio) 63 Zarifopol, Paul 546

Voicu, George 643 Zigu, Ornea 1626

Voiculescu, Cătălina 741 Zima, Pierre V. 1756

Voiculescu, Vasile 414 Zub, Alexandru 495

393