BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL …1).pdfRecent, domnul Christian Cady, [eful...

La standardeeuropene

Noua legisla]ierutier` s-a

dovedit eficient`

Tradi]ie… sauinocen]` de

vânzare?

Mandatul dearestare

european -instrument

folosit cu succesde C.C.P.I. din

Rom#nia

O „citadel`“antidrog \n..

creierul mun]ilor

Performan]`pentru un noustatut \n spa]iul

public al societ`]iirom#ne[ti

Stresul „special“,

o preocuparecotidian`

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk

BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNEA N U L X V I I I • N R . 2 ( 8 3 6 ) • 2 8 F E B R U A R I E 2 0 0 7 • 2 4 P A G I N I • 1 , 5 0 L E I

Iar puritatea g#ndurilor noastre g`zduie[te albul ghioceilor demartie, ad`ug#nd rena[terii c`ldura sufletelor \n fa]a speran]ei. {icum speran]ele renasc, \n toat` frumuse]ea lor, prim`vara, avemtoate motivele s` uit`m pentru o clip`, un anotimp, un an, o via]`,de r`ceala triste]ii ori de gerul iernii [i s` ne bucur`m. Putem fimai ferici]i, mai buni, mai puri.

Cu at#t mai mult, cu c#t motivele permanen]ei rena[terii [iplenitudinii spirituale ne c`l`uzesc ac]iunile. |n timp ce minun`]iarevenirii la via]` ne-a germinat \ntreaga fiin]`, asemenea taineisfinte a mugurilor trezi]i din adormire de spectacolul

Dumnezeiesc al luminii.

Purt#nd \n inimi credin]a binelui, pe buze, misterul z#mbetu-lui, iar \n suflete, g#ndul curat, se cuvine, \n acest \nceput derede[teptare la o alt` via]`, s` \nchin`m o vorb` bun`, o lacrim` derecuno[tin]` [i o cup` de respect aparent fragilei fiin]e de l#ng`noi, femeia. Femeia mam`, femeia sor`, femeia iubit`.

|n acest context, indiferent de conota]iile date de fiecare dintrenoi dorin]ei, binelui, iubirii, prinosul g#ndului curat al tuturorpoli]i[tilor rom#ni s` se reverse, ca o continu` admira]ie, asupracolegelor noastre poli]iste.

Nicu[or DULGHERU

Pag. 7

Pag. 3, 5, 6, 18

Pag. 2

Pag. 8

Pag. 11

Pag. 9

Pag. 12-13

Pag. 22

E pr im`var`!

Parteneriatde

succes

Recent, domnul Christian Cady, [eful Ser-viciului Cooperare Tehnic Interna]ional dePoli]ie din Poli]ia Na]ional Francez a vizitatInspectoratul General al Poli]iei Române. Dele-ga]ia francez a fost primit de c`tre inspectorulgeneral al Poli]iei Române, domnul chestorprincipal Dan - Valentin F`tuloiu, iar discu]iile

bilaterale au vizat cooperarea româno - francez`\n materie de combatere [i prevenire a crimi-nalit`]ii organizate [i a traficului ilicit de droguri.Domnul Christian Cady a prezentat principaleleprobleme cu care se confrunt` Fran]a \nmaterie de infrac]ionalitate s`vâr[it` decet`]enii români. Domnia sa s-a referit la falsifi-

carea de documente, bani [i carduri bancare,precum [i la criminalitatea comis de minori [ila furtul de metale.

Propunere de implementare

a sistemului de lucru „task-force“

{eful Poli]iei Române a propus s fie ana-lizate oportunit`]ile [i modalit`]ile de\mbun`t`]ire a activit`]ii opera]ionale

desf`[urate de cele dou institu]ii [i s se inten-sifice schimbul de bune practici vizând com-baterea acestui gen de infrac]iuni. De aseme-nea, au fost stabilite viitoarele proiecte decolaborare, prin implementarea sistemuluide lucru task-force [i pentru eficientizareaactivit`]ilor specifice privind prevenirea [icombaterea infrac]ionalit`]ii pe teritoriulcelor dou` state.

Ambasadorul Olandei \n Româ-nia a acordat diplome de excelen]`pentru rezultatele excep]ionaleob]inute de lucr`torii M.A.I. pe liniacombaterii criminalit`]ii transfronta-liere. Acest recent semn derecunoa[tere a performan]ei a vizatrezultatele cu totul deosebiteob]inute \n materie de combatere atraficului de persoane, pe ruta Româ-nia - Olanda. Excelen]a Sa, domnulJaap L. Werner, ambasadorul extra-ordinar [i Plenipoten]iar al Olandeila Bucure[ti, a fost amfitrionul uneirecep]ii organizate la re[edin]a sa. |ncadrul acesteia, doi ofi]eri careac]ioneaz` \n cadrul PunctuluiNa]ional Focal (Centrul de Coope-rare Poli]ieneasc` Interna]ional`),doi ofi]eri din Inspectoratul Generalal Poli]iei Române [i tot doi dincadrul Inspectoratului General alPoli]iei de Frontier` au primitdiplome de excelen] pentru activi-tatea de cooperare desf`[urat \ndomeniul combaterii criminalit`]ii

transfrontaliere, mai exact, pe liniacombaterii traficului de persoane [i atraficului de droguri, pe rela]ia cuOlanda. Vizate au fost [i alte cauzedeosebit de grave. |n prezent, Olan-da reprezint o destina]ie predilect`pentru trafican]ii de persoane dinRomânia, fapt ce a determinat ointensificare a colabor`rii bilaterale,\n diverse arealuri ale muncii depoli]ie. Remarcabil este faptul c`opera]iunile comune s-au finalizatprin destr`marea mai multorgrupuri de crim` organizat`transna]ionale. Una dintre cele mairecente opera]iuni desf`[urate dec`tre lucr`torii M.A.I, \n cooperarecu autorit`]ile olandeze, a fost fina-lizat` prin predarea unui cet`]eanromân, complice la asasinarea unuicet`]ean olandez, pe numele c`ruiaa fost emis un mandat european dearest. Cet`]eanul român a fost prelu-at de pe Aeroportul Interna]ional"Henri Coand`" de c`tre poli]i[tiiolandezi, la data de 9 februarie 2007.

Eveniment multina]ionalde anvergur continental ,recentul Congres European dePoli]ie, desf [urat la Berlin, Ger-mania, a reunit personalit ]i deprim m rinimie preocupate deproblemele securit ]ii globale [icare au sim]it c au ceva de spuspe o tem de larg interes: "Con-cepte [i tehnologii \mpotrivaterorismului". Spre Berlin auafluit cu gr bire: mini[tri, secre-tari de stat, parlamentari,poli]i[ti [i factori decizionali din]`rile membre ale UniuniiEuropene [i din statele candi-date. |ntre participan]i s-a aflat,\n calitate de reprezentant alRomâniei, [i domnul chestorprincipal Dan-Valentin F tuloiu,{eful Poli]iei Române. |nal]ii ofi-

ciali au purtat discu]ii axate peelaborarea [i implementarea, lanivel european, a Strategiei deSecuritate, stabilind noi con-cepte privind prevenirea [i com-baterea extremismului [i tero-rismului. |n cadrul reuniunii aumai fost prezentate evolu]iile [irezultatele actuale \nregistratede agen]iile de aplicare a legiidin Europa \n materie de com-batere a terorismului [i extremis-mului. A[a cum era de a[teptat,Congresul European de Poli]iea reprezentat o excelent plat-form de comunicare \ntre fac-torii decizionali din statele mem-bre [i din cele candidate. |n anul2006, la Congresul European dePoli]ie au participat 1800 deexper]i din 65 de state.

cyan magenta yellow

Director onorificChestor principal Dan-Valentin F`tuloiu

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor FlorescuComisar-[ef Gabriel }îruComisar Cornel Gabriel CiocoiuComisar Lauren]iu Mircea Sobu

IInnaa BB~~LLAANN,, VViioorreell TTUURRCCUU{{,, RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU-PPAAPP,, LLeennaa MMIITTRROOII,,

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE,, MMaarriiuuss TTOOMMAA,, ((rreeddaaccttoorrii));;

MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr));; VViioorriiccaa MMAARRTTIINN,, EElleennaa IISSPPAASS ((ooppeerraattoorrii PPCC));;

MMiihhaaii DDOORROOBBAANN}}UU ((tteehhnniicc));; VVaassiillee AARRSSEENNEE ((ffoottoorreeppoorrtteerr))

R e p r o d u c e r e a i n t e g r a l ` s a u p a r ] i a l ` a m a t e r i a l e l o r , f ` r ` a c o r d u l p r e a l a b i l

a l c o n d u c e r i i r e d a c ] i e i , e s t e i n t e r z i s ` !| n c h i d e r e a e d i ] i e i : o r a 1 4 . 0 0

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298CENTRALACENTRALA: 303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PUBLICA}IE |NREGISTRAT~ LA O.S.I.M. SUBNR. 034011/1995 ; CATALOG PRES~ -NNr. 2059,

II..SS..SS..NN.. - 11222233 - 22882233Tipar <<FFEEDD PPRRIINNTT SS..AA..>>>> Bucure[ti

Adresa redac]iei: Mihai Vod`, nr. 17, Etaj 4, Sector 5, cod 70622, Bucure[ti.

RR ee ss pp oo nn ss aa bb ii ll dd ee nn uu mm ` rrRRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU PPAAPP

CC aa pp ll ii mm pp ee dd eeAAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v. r o

w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

C o n t : D . T. C . P. - M . B . R O 0 4 T R E Z 7 0 0 5 0 0 9 X X X 0 0 11 5 3C o d f i s c a l : 4 4 5 3 1 4 4

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

2 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

Rezultate excep]ionale onorate prin

Diplome de excelen]` din partea Olandei

Noi abord`ri privind terorismul [i extremismul, promovate la

CONGRESUL EUROPEAN DE POLI}IE

Pe fondul vizitei \n România a magnatului american Bill Gates,pre[edintele "legendarei" companii americane Microsoft, [eful Poli]ieiRomâne, domnul chestor principal de poli]ie Dan - Valentin F`tuloiu adialogat cu ilustrul oaspete de peste ocean, la sediul Microsoft - Româ-nia.

Cei doi oficiali au discutat despre dezvoltarea unor noi instrumentecomune de prevenire [i combatere a criminalit`]ii informatice [i de pro-tec]ie a propriet`]ii intelectuale, precum [i despre problemele - cheie aleeduca]iei \n societatea cunoa[terii. Furnizarea de asisten] tehnic des-tinat dezvolt`rii unor importante ini]iative strategice informatice s-a si-tuat \n centrul schimbului bilateral de idei. De altfel, aceste obiectiveesen]iale se reg`sesc [i \n Parteneriatul Strategic \ncheiat \ntre Poli]iaRomân [i Microsoft - România, \n aprilie 2006. Un alt subiect impor-tant, aflat pe agenda discu]iilor dintre [eful Poli]iei Romane [i Bill Gates,a vizat preg`tirea poli]i[tilor pentru folosirea noilor tehnologii, precum [inecesitatea cre`rii unui Centru de Excelen] pentru preg`tirea profe-sional . Domnul chestor principal de poli]ie Dan-Valentin F`tuloiu aprecizat faptul c , \n viitorul apropiat, priorit`]ile Poli]iei Române suntlegate de dezvoltarea, \n continuare, a Proiectului de Siguran] onlinepentru copii.

|n curând, va fi implementat

Proiectul Child Exploatation

Aplication Acesta va fi folosit de c tre poli]i[tii români din \ntreaga ]ar , atât ca sis-

tem de gestiune, cât [i ca baz de date \n domeniul pornografiei infantile peinternet. Domnul chestor principal Dan - Valentin F tuloiu a relevat bunacolaborare [i sprijinul concret acordat de Microsoft pentru organizarea, \nanul 2006, a primei Conferin]e na]ionale a speciali[tilor \n domeniul crimi-nalit ]ii informatice [i i-a mul]umit pre[edintelui Microsoft, spunând, \ntrealtele: "}in s mul]umesc companiei dumneavoastr [i personalului ei pen-tru eforturile deosebite [i pentru transferul de know - how c tre Poli]iaRomân ". Inspectorul general al I.G.P.R. [i-a exprimat convingerea ferm`c Parteneriatul Microsoft România - Poli]ia Român va fi unul de succes [ireciproc avantajos.

Dialog despre un parteneriat de succes:

{eful Poli]iei Române s-a \ntâlnit cu Bill Gates

CCCCoooonnnnvvvvoooorrrrbbbbiiiirrrriiii bbbbiiiillllaaaatttteeeerrrraaaalllleeee rrrroooommmmâââânnnnoooo -- ffffrrrraaaannnncccceeeezzzzeeee ddddeeeesssspppprrrreeee ccccoooommmmbbbbaaaatttteeeerrrreeeeaaaaccccrrrriiiimmmmeeeeiiii oooorrrrggggaaaannnniiiizzzzaaaatttteeee [[[[iiii aaaa ttttrrrraaaaffff iiiiccccuuuulllluuuuiiii iiii llll iiiicccciiii tttt ddddeeee ddddrrrroooogggguuuurrrriiii

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddee AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

PPeerrssooaanneellee ccaarree ssee ooccuupp` ccuu ccoonnttrraaccttaarreeaa ddee aabboonnaammeennttee ssuunntt rruuggaattee ss` ssee pprreezziinnttee llaa ooffiicciiiillee ppoo[[ttaallee dduupp` pprriimmiirreeaa aavviizzeelloorrppeennttrruu rriiddiiccaarreeaa ccoolleetteelloorr ccuu rreevviissttaa PPoollii]]iiaa RRoommâânn`.. PPeennttrruu eevviittaarreeaa ccaazzuurriilloorr ddee rreettuurrnnaarree,, vv` aannuunn]]`mm cc` uurrmm`ttoorruull nnuumm`rraall RReevviisstteeii,, aanniivveerrssaarr,, vvaa ffii ddiissppoonniibbiill llaa ooffiicciiiiiillee ppoo[[ttaallee dduupp` 2266 mmaarrttiiee.. 2266 mmaarrttiiee.. PPrree]]uull,, ffoorrmmaattuull [[ii ppeerriiooaaddaa ddee aappaarrii]]iiee aallee rreevviisstteeiivvoorr ffii aannuunn]]aattee \\nn nnuumm`rruull aanniivveerrssaarr.. AAbboonn`rriillee ssee vvoorr ffaaccee \\nn ccoonnttiinnuuaarree pprriinn ee-mmaaiill-uull ddiinn ccaasseettaa aall`ttuurraatt`..

||NN AATTEENNTTIIAA||NN AATTEENNTTIIAADDIIFFUUZZOORRIILLOORR!!DDIIFFUUZZOORRIILLOORR!!

cyan magenta yellow black

3P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

Arest la standarde europeneArest la standarde europenePoli]ia Român` ac]ioneaz` în permanen]` în vederea protej`rii, respect`rii [i promov`rii drepturilor [i libert`]ilor fun-

damentale ale omului, recunoscute de reglement`rile interna]ionale [i regionale la care ]ara noastr` este parte. În contextul procesului de modernizare a societ`]ii [i de adaptare la

schimb`rile intervenite o dat` cu aderarea României la Uniunea European`, con-form noii concep]ii de reabilitare [i modernizare a centrelor de re]inere [iarestare preventiv`, Ministerul Administa]iei [i Internelor [i Poli]ia Rom#n` audepus eforturi sus]inute pentru îmbun`t`]irea condi]iilor generale de deten]ie [irespectarea drepturilor persoanelor de]inute.

|n cursul aceleia[i zile, în prezen]a ministrului Administra]iei [i Internelor,dl Vasile Blaga, a inspectorului general al Poli]iei Române, dl. chestor principalde poli]ie Dan Valentin F`tuloiu, la sediul Inspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiBihor a avut loc recep]ia unei cl`diri moderne, care va func]iona ca spa]iu dedeten]ie a persoanelor re]inute sau arestate preventiv.

Conceput la standardele Uniunii Europene, noul corp de cl`dire vaad`posti 13 camere de arest, cu patru paturi (52 de locuri), patru camere cu dou`paturi (opt locuri), fiecare dintre ele fiind prev`zut` cu grupuri sanitare indivi-duale din inox, în sistem monobloc, în condi]ii igienico-sanitare conforme cu le-gisla]ia european`.

Fiecare camer` de arest este prev`zut` cu difuzoare pentru recep]ionareaprogramelor informative, culturale [i de divertisment. Totodat`, persoanelere]inute vor avea la dispozi]ie un spa]iu special amenajat, unde se vor puteaviziona programe TV [i se vor desf`[ura activit`]i recreative ([ah, rummy, tableetc.)

|n aceea[i cl`dire, la etajele 1 [i 2, au fost inaugurate 48 de birouri \n care, \n condi]ii moderne, \[i vor desf`[ura activitateapoli]i[ti din cadrul Serviciului Criminalistic, Eviden]` Operativ`, Serviciului de Comunica]ii [i Informatic`, Unit`]ii Teritoriale deAnaliz` a Informa]iilor [i Compartimentului de Analiz` a Informa]iilor din cadrul Brig`zii de Combatere a Criminalit`]ii Organizate.

Investi]ia se ridic` la 2.451.840 lei, iar lucr`rile au fost efectuate în perioada iulie 2006 - ianuarie 2007. Reabilitarea spa]iilor cu destina]ie de arest [i îmbun`t`]irea condi]iilor din aresturi sunt doar c#teva dintre obiectivele

prev`zute în Strategia de Modernizare a Poli]iei Române, în conformitate cu normele interna]ionale privind condi]iile de func]ionarea aresturilor.

AAlliinnaa DDIINNUUVViioorreell TTUURRCCUU{{

UUUUnnnn bbbblllloooocccc ccccuuuu 33333333 ddddeeee llllooooccccuuuuiiiinnnn]]]]eeee ddddeeee sssseeeerrrrvvvviiiicccciiiiuuuu ppppeeeennnnttttrrrruuuu ppppoooollll iiii ]]]] iiii[[[[tttt iiii

|n ziua de 19 februarie 2007, a fost dat \nfolosin]` un bloc de apartamente de serviciudestinate politi[tilor bihoreni.

Într-o cl`dire ridicat` pe nou` nivele, \n 27de apartamente, cu dou`, trei [i patru camere[i [ase garsoniere, vor locui familiile a 33 depoli]i[ti bihoreni.

În prezen]a invita]ilor, a oficialit`]ilor locale[i a reprezentan]ilor media, panglica inaugu-ral` a cl`dirii cu locuin]e de serviciu a fostt`iat` de ministrul Administra]iei [i Internelor,dl Vasile Blaga.

Lucr`r i l ela imobilulr e s p e c t i v ,preluat înanul 1995de la R.A.G.C.L. în stadiul P+4 f`r` compartiment`ri, au fostcontinuate în perioada 1995 - 2000 p#n` la nivelul 8, an încare au fost sistate din lips` de fonduri.

Execu]ia noului bloc de locuin]e de serviciu destinatpoli]i[tilor din cadrul Inspectoratului de Poli]ie al Jude]uluiBihor s-a reluat [i finalizat în perioada septembrie 2006 -ianuarie 2007, costul acestei investi]ii ridicându-se la2.318.276 lei.

Bihor


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~4

Recent, la Centrul de pres` al I.G.P.R., a avut locconferin]a de pres` cu tema "Prevenirea [i combatereacontrabandei cu ]ig`ri, prioritate a Poli]iei Rom#ne".

Conferin]a de pres` a fost sus]inut` de c`tre inspec-torul general al Poli]iei Rom#ne, dl. chestor principalDan-Valentin F`tuloiu, directorul Direc]iei de Investi-garea Fraudelor, dl. comisar-[ef Dan Bucur, AdrianPopa [i Paul Ogborn - din cadrul British American To-bbaco (Romania), Gilda Laz`r, director pentru rela]iipublice [i Shehnaz Shepherd - din partea J.T. I. Manu-facturing (Rom#nia) S.A. pentru C.I.S., ]`rile baltice,Rom#nia, Rusia, Orientul Mijlociu [i Africa.

Dl. chestor Dan Valentin F`tuloiu a prezentat strate-gia I.G.P.R. pentru prevenirea [i combaterea traficul de]ig`ri. "Un astfel de parteneriat, a precizat domnia sa,l-am realizat recent [i cu Microsoft, \nt#lnire la care aparticipat chiar Bill Gates. |n urm` cu dou` luni am avut

o \nt#lnire cu reprezentan]ii O.L.A.F. pentru aceea[iproblem`: traficul cu ]ig`ri [i strategiile de combatere[i prevenire a acestora. O alt` problem` cu care ne-amconfruntat \n ultima perioad` a fost cea a duty-freeurilor. De la partenerii no[tri a[tept`m sprijin pen-tru preg`tirea poli]i[tilor, preg`tire necesar` depist`riiproduselor ilegale [i s` realiz`m o baz` de date care sèviden]ieze fenomenul traficului, tendin]ele etc.".

Reprezentan]ii produc`torilor de ]ig`ri au explicatcauza cre[terii traficului ilegal cu aceste produse spreRom#nia. Pre]ul, \n ]ara noastr`, de 1,5 euro pentru unpachet, este mai mare dec#t \n ]`rile \nvecinate, caUcraina, Moldova, Serbia sau Bulgaria, unde este de0,28 - 0,5 euro. |n afara acestui lucru, \n Rom#nia,]ig`rile sunt de trei ori mai scumpe, comparativ cu ve-niturile popula]iei dec#t \n alte ]`ri europene.

Este, astfel, posibil` o cre[tere de circa 30 la sut` a

procentului ]ig`rilor traficate \n urm`torii ani, ceea cear putea duce la o ne\ncasare de 1,5 miliarde de europentru bugetul de stat. Pentru a pre\nt#mpina acestfapt, reprezentan]ii B.A.T. [i J.T.I. s-au obligat s` spri-jine Poli]ia Rom#n` pentru preg`tirea cadrelor depoli]ie \n tot efortul de combatere a traficului ilegal.

|n continuare, dl. comisar-[ef Dan Bucur a prezen-tat cazuri reprezentative de m`suri luate \mpotrivacorup]iei func]ionarilor din cadrul V`mii sau Poli]iei deFrontier` [i rezultatele ob]inute \n activitateapoli]i[tilor \mpotriva produc]iei [i traficului ilegal de]ig`ri.

La finalul conferin]ei de pres`, inspectorul generalal Poli]iei Rom#ne [i reprezentan]ii B.A.T. [i, respectiv,J.T.I. au semnat cele dou` protocoale de colaborare.

MMaarriiuuss TTOOMMAA

Parteneriat \mpotriva ]ig`rilor „ilegale“

Fiind definit` de Kapferer ca „modifi-carea atitudinilor [i a comportamentelorprin expunerea la mesaje ", persuasiuneaincumb` [i „opinia, credin]a, percep]ia,sentimentul, evaluarea, inten]ia, dorin]a,valoarea, convingerea, interesul, predis-pozi]ia etc.", care premerg ac]iunea [i con-cur` la eficientizarea procesului comuni-ca]ional. Acela[i autor spune: „Primacondi]ie a comunic`rii este existen]a unuicontact între individ [i mesaj", precizândc` „expunerea la mesaj este, deci, o faz`necesar` a procesului de influen]are".

„Realitatea oferit` de medii - scrieMireille R`doi - este constituit` în modindividual, ea nu este construit` de mass-media, ci de indivizii receptori prin inter-pretare. Odat` mediatizate, evenimenteleprimesc o semnifica]ie ceremonial`.Autoritatea mediatic` amplificat` eventualde pozi]iile altor voci ale autorit`]ii [i îns`[iprezen]a publicului transfigureaz` acteleini]iale. (...) Evenimen]ializarea, ca decu-pare a aspectelor la limitele fire[ti alerealit`]ii [i conferirea implicit` (prinfocalizare) [i explicit` (prin modalitatea deprezentare [i interpretare) a calit`]ii deeveniment se remarc` prin tendin]a totmai evident` a mass-media de a promovapseudo-evenimentele [i anti-evenimenteleîn cadrul actualit`]ii".

„Majoritatea mesajelor persuasive -continu` Kapferer - urm`resc o strategieasem`n`toare: ob]inerea unei modific`ride atitudine prin intermediul unei modif-ic`ri de opinie. Aceast` strategie sebazeaz` pe coeziunea dintre componen-tele atitudinii: cognitive, afective [i cona-tive".

For]` de lupt` modern` a r`zboiului

informa]ionalProcesul recept`rii active este

reversibil. Mesajele primite [i acceptatede militari în situa]ii de criz`, trebuieprelucrate [i retransmise publicurilor cuscop persuasiv-incitator, de schimbare aopiniei, atitudinii [i comportamentului,adic` de manipulare/influen]are. Totul,îns`, depinde de credibilitate [i de cali-tatea argumentelor.

C`ci, a[a cum sublinia Kapferer, per-suasiunea „vizeaz` atitudinile [i compor-tamentele, adic` afecteaz` în mod directdomeniul privat al fiec`rui individ,domeniul de exprimare a propriei salepersonalit`]i, domeniul diferen]ierii sale,într-un cuvânt, libertatea sa ".

Modalitatea specific` de comunicareîn situa]ie de criz` o constituieîn[el`ciunea deliberat`, redutabila arm`de r`zboi (mai ales psihologic) numit`(impropriu din punct de vedere etimo-logic) printr-o preluare din limba rus`(dezinforma]ia) dezinformare, care, înprincipal, presupune traficul deadev`ruri denaturate, dar credibile, des-tinate manipul`rii opiniei publice înscopuri politice.

Propaganda const` în transmitereaunui mesaj salutar, veridic, c`tre public,în ciuda noii semantici a termenului.Publicitatea nu e dezinformare, în sen-

sul condi]iilor defini]iei, scopul principalnefiind de a informa, ci de a influen]a,prin exploatarea ira]ionalului (instinctu-lui latent). Intoxicarea este sinonim` cuvicle[ugul de r`zboi, cu subterfugiuldiplomatic, cu diversiunea, tr`darea [iminciuna, dar adresându-se numai unuidestinatar-]int` [i nu opiniei publice, nuo putem identifica, \ns`, cu dezinfor-marea. Pot fi - [i chiar sunt - propaganda,publicitatea [i intoxicarea, ca procedeecomunica]ionale - trepte c`tre uria[afor]` de lupt` modern` a r`zboiuluiinforma]ional - dezinformarea - care st`sub semnul maximei lui Sun Tzî („Toatàrta r`zboiului se întemeiaz` peîn[el`torie") [i care respect` criteriiledefini]iei: opinia public`, scopurilepolitice [i mijloacele deturnate. Întretoate acestea, zvonul este castelul decle[tar cl`dit pe temelie mincinoas`,[tiindu-se de la Menander c`: "Minciunaare câteodat` în ochii mul]imii o puteremai mare [i mai conving`toare decâtadev`rul".

Procedeele de dezinformare, de caretrebuie s` ]inem seam` sunt, în princi-pal, trei [i toate au ca ]int` adversarul:mai întâi i se atribuie acestuia afirma]iipe care nu le-a f`cut, apoi i se pun însarcin` lucruri pe care nu le-a spus, darcare pot ie[i din „montajul" unoraprecieri ale lui, procedeul acestorretu[uri [i decupaje numindu-se amalga-mare; în final, i se atribuie ceea ce ar fiputut zice dac` era sincer.

Dac` nu s-ar proceda a[a, una dintredestina]iile comunic`rii de tip militar -dezinformarea - planificat`, echipat`logistic [i derulat` ritmic nu ar mai fiatins`, iar rezultatele ar fi de natur` s`dea câ[tig de cauz` du[manului. Deaceea dezinformarea creeaz` acea starede maniheism fundamental care s` per-mit` justificarea ([i juste]ea!) r`zboiului,care, potrivit lui Volkoff „ se relev` acumca un rù [i nu se mai justific` decâtdac` adversarul este prezentat ca unrùf`c`tor.

În majoritatea statelor moderne seaplic` a[a-zisa doctrin` R.A.P. - Ren-seignement, Action, Protection (Infor-ma]ii, Ac]iune, Protec]ie): spionaj, dife-rend, contraspionaj .

Toate componentele acestei tripletea teatrelor de opera]ii (militare, diplo-matice, politice, economice, sociologice,confesionale etc.) ale st`rii diadicepace/r`zboi, presupun [i parteanev`zut`, cea mai important` ([i, desi-gur, mai mare), adic` dezinformarea.Elementele de concep]ie ale acesteia,dup` V. Vlokoff, sunt: clientul (benefi-ciar [i achitator al „notei de plat`"),agentul (de obicei, element constitutiv alserviciilor secrete), studiul pie]ei (recep-tivitatea publicului la infiltrarea ]intelor),suporturile (determinarea celor mul]i de„a admite [i a crede"), transmi]`torii(cuvântul [i imaginea, dar, mai ales, sim-bolul: cine e cel ce ne-o spune sau ne-ocere!), tema [i tratarea ei, cutiile de rezo-nan]` (remanen]a [i sonoritatea unordeziderate), ]inta (opinia public`, desi-gur, aliatul prim suficient [i necesar aloric`rei... (dez)inform`ri) la care se potadùga elemente catalizatoare, precumsatanizarea (divinizarea), maniheismul[i psihoza, ale c`ror roluri reprezint`poten]area zvonului public în acteR.A.P., în care „regizor" este dezinfor-matorul.

În concluzie, dezinformarea estearm` redutabil` în situa]ii de criz`,rela]ie interuman` denaturat` cu v`ditscop de denaturare a finalit`]ilor, unuldintre aspectele r`zboiului informa]ionalal c`rui con]inut, dac` nu a înlocuit totalr`zboiul psihologic, l-a surclasat, fiindcàzi totul se traduce prin informa]ii,întronându-se deja „domina]ia infor-ma]ional`", „conform c`reia este posibils` se st`pâneasc` mediul ambiant prinst`pânirea informa]iilor", ca s`-1 cit`mpe David Bouden.

NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

Persuasiunea, comunicarea [i dezinformarea



Recent, pe unul dintre fostele terenuriapar]in#nd M.Ap.N., din Capital`, a fost inau-gurat noul sediu al Direc]iei Generale Anti-corup]ie din cadrul M.A.I. La eveniment aufost prezen]i ambasadorul Regatului Unit alMarii Britanii [i Irlandei de Nord, Excelen]aSa, dl. Robin Barnett [i ministrul Adminis-tra]iei [i Internelor, dl. Vasile Blaga. Gazd`pentru oficialit`]i [i pentru ziari[ti a fost direc-torul D.G.A., dl. Marian S#ntion.

Din structura Direc]iei Generaleamintim: Direc]ia Anchete, Serviciul Dez-voltarea Informa]iilor, Serviciul de Rela]iiPublice, Prevenire [i Control Acces, BiroulResurse Umane [i cel de Rela]iiInterna]ionale. Parterul este ocupat cu spa]iipentru primirea \n audien]` a cet`]enilor [i cucabine telefonice cu apelare gratuit`, unde

sunt primite reclama]iile [i semnal`rilecet`]enilor privind actele de corup]ie alefunc]ionarilor publici din cadrul M.A.I. Noulsediu mai este dotat cu s`li pentru protocol,conferin]e sau interogatorii, camere deprimire [i cazare [i birouri moderne pentrupersonalul propriu.

|n deschiderea ceremoniei de inaugu-rare, ministrul Administra]iei [i Internelor aremarcat faptul c`, \n mai pu]in de un an [ijum`tate de la \nfiin]are, cele peste o mie deinvestiga]ii desf`[urate au dovedit perfor-man]a [i profesionalismul D.G.A., rezultatulfiind cre[terea rezisten]ei personalului M.A.I.la corup]ie. "... cu colaborarea [i sprijinulMarii Britanii [i al Spaniei am reu[it s`form`m Direc]ia Anticorup]ie dup` stan-dardele [i cerin]ele europene", a mai

spus dl. Vasile Blaga. Ambasadorul Regatului Unit, Exce-

len]a Sa, dl. Robin Barnett a ]inut s` pre-cizeze: "am lucrat foarte bine cu dl. mi-nistru Vasile Blaga, direct cu directorulD.G.A., dl. Marian S#ntion [i [tiu c` au fostf`cute lucruri extraordinare, \n foartescurt timp. Vrem s` colabor`m cuRom#nia ca partener strategic \n UniuneaEuropean`".

Ministrul Administra]iei [i Internelor aapreciat eforturile f`cute pentru construirea

unei cl`diri moderne, investi]ia, de aproapetrei milioane de euro, fiind necesar` pentruoferirea unui serviciu de calitate [i la stan-darde europene cet`]enilor [i a spus c` nu vormai fi tolerate cazurile de corup]ie sub nicioform`.

Domnia sa a remarcat faptul c` "exist` ofoarte bun` colaborare cu D.N.A., mul]i oameniai ministerului nostru lucr#nd \n aceast` struc-tur`" [i c` "este posibil ca structuri ca D.G.A. s`fie constituite [i \n alte institu]ii ale statului careau ca activitate aplicarea legii".

Anticorup]ie de... milioane

Zi mohor#t`, ploioas` de... iarn`. Parc`-]i vine greu s`crezi c` normalitatea s-a pierdut pe drum. Pe drumul f`r`de \ntoarcere al luptei cu natura, din care nu avem cum sìe[im c#[tig`tori. Poate doar iluziona]i... O rafal` depic`turi de ploaie \mi biciuie[te obrazul c#nd, cu greu, m`hot`r`sc s` cobor [i s` las taxiul \n treaba lui, cu restul

echipei. Apa cerului m` treze[te din filozofeala matinal` [im` aduce cu picioarele pe p`m#nt. Chiar \n fa]a por]ii"{colii de poli]ie" din Slatina.

Un jandarm mi se burzuluie[te ca un coco[ plouat,umflat \n pene, gonindu-mi ma[ina "de la mine dinpoart`, m`", ne[tiind c` lipsa cafelei de diminea]` \midiminuase drastic capacitatea de a tolera limbajul "destrad`". |l pun la punct elegant, dintr-o eschiv` aprivirii spre altceva mai interesant dec#t persoanadomniei sale [i-l atac cu o fandare a limbii ce mitrali-az` rapid: "a cui poart`, m`?!" Nu-i mai bag \n seam`scuzele.

Ne \ndrept`m spre cei pe care \i cuno[tem mai bine,de c#]iva ani, oameni de isprav` care se lupt` cu obi-ceiurile [i deprinderilec`p`tate acas`, unele bune,altele, ba, [i prin m#nac`rora au trecut mii de"ucenici" \n ale muncii depoli]ie.

Afl`m c`, din aprilie2006, Centrul de formare [iperfec]ionare a preg`tiriiagen]ilor de poli]ie "Nico-lae Golescu" are o nouèchip` managerial`. Suntpersoane tinere, cu expe-rien]` \n unit`]i operative,profesori [i la anterioaravizit`. De fapt, \ntreg cor-pul profesoral este formatdin poli]i[ti cu experien]`cuprins` \ntre cinci [i 15 ani.

Directorul, dl. comisar-[ef dr. Cornel Niculaie estepsiholog [i profesor la Universitatea din Pite[ti. Adjunctul

sù pe probleme de \nv`]`m#nt, dl. comisar-[efIon Toma a absolvit Academia de Poli]ie„Alexandru Ioan Cuza" \n anul 1990. A lucratapoi ca [ef de poli]ie a ora[ului Scornice[ti,ofi]er judiciarist [i [ef de catedr` de poli]ie \ncadrul Centrului. Adjunctul pentru Logistic`,dl. comisar Ion Pipin, specialist \n acest dome-niu, a lucrat \n cadrul I.P.J. Olt [i ca profesor laCatedra de logistic`.

|n acea perioad`, \n Centru se mai aflauc#teva sute de poli]i[ti, prezen]i pentrusus]inerea examenelor necesare accederii \ngradele de subcomisar sau comisar [ef.

Am avut ocazia s` cunoa[tem c#]iva dintremembrii comisiei de examinare: dnii. comisar-[ef Con-stantin Ti]oiu [i comisar Daniel Florin Andrei, din cadrulDirec]iei Management Organizatoric [i Comunicare Pub-lic` a I.G.P.R. [i coordonatorul uneia dintre grupe, dl.comisar-[ef Iulian T`nase. Acestadin urm` ne vorbe[te despretransform`rile prin care treceCentrul. "Cu sprijinul direc]iilordin I.G.P.R., ne spune domnia sa,s-a accentuat caracterul practico-aplicativ al tuturor cursurilorprezentate de c`tre ofi]erii spe-ciali[ti din cadrul InspectoratuluiGeneral. {i nu a fost deloc u[or.|n 2006, la cursuri cu o durat`\ntre trei zile [i [ase luni, au par-ticipat circa 6.500 de ofi]eri [iagen]i de poli]ie din toate struc-turile operative [i neoperativ eale Poli]iei Rom#ne."

Noua echip` managerial` amai realizat [i flexibilizarea te-maticilor [i a cursurilor depreg`tire, \n func]ie de necesit`]ile Poli]iei Rom#ne, prin

excluderea teoretiz`rilorexcesive, peste 70 la sut`din procesul actual deformare fiind practicàplicativ`. |n cursul anu-lui 2006, ca o cerin]` ainspectorului general, aufost realizate mai multecabinete pentru aseme-nea activit`]i practico-aplicative: un cabinetpost poli]ie rural`, unulde poli]ie de proximitate,un cabinet de studiu [iperfec]ionarea studiuluiindividual pentru limbistrìne, \n colaborare cuConsiliul Britanic [i o

sal` de Internet. Dl. comisar-[ef Ion Toma ne-a vorbit [i despre pla-

nurile viitoare: „...\n prezent se afl` \n lucru un cabinet de

poli]ie rutier`, unul de contrafaceri [i proprietate intelec-tual`, o sal` documentar` pentru logistic`. |n cur#nd, pringrija I.G.P.R., se va permite accesul la toate bazele de dateale Poli]iei Rom#ne din punct de vedere didactic. Centrul

va fi dotat [i cu un simulator de trageriultramoderne".

Crearea de abilit`]i pentru uti-lizarea calculatorului [i a limbilorstrìne este, chiar, unul dintreobiectivele prioritare. O noutate maieste [i realizarea unui cod de con-duit` a poli]i[tilor \n Centru.

|n ceea ce prive[te logistica,nout`]ile sunt cel pu]in la fel despectaculoase. Cu sprijinul C.N.P.,Centrul a fost dotat cu aparatur`pentru sala de for]` \n valoare depeste un miliard de lei. |n dormi-toare s-a realizat izolarea termic` [ifonic`, dotarea cu mobilier nou.Chiar a[a, calitatea serviciilor decazare va fi [i mai bun`. Este dejarealizat un proiect de transformare a

dormitoarelor cu c#te [ase locuri \n garsoniere moderne[i utilate, pentru care se a[teapt` alocarea bugetar`. A maifost, de asemenea, achizi]ionat` o linie modern` pentrublocul alimentar, \n valoare de peste 2,5 miliarde lei, ceeace va duce la cre[terea calit`]ii prepar`rii hranei [i a ser-viciilor oferite cursan]ilor.

"Nu putem s` nu amintim, ne-a spus, la finalul vizitei,dl. comisar [ef Ion Toma, [i de primul nostru obiectiv:\ndeplinirea sarcinilor din strategia de modernizare apoli]iei \n perioada 2005 - 2007 [i cre[terea calit`]ii actuluididactic prin profesionalizarea tuturor ofi]erilor - profe-sori. Acest lucru s-a realizat prin absolvirea cursurilor depsihopedagogie, cu durata de un an, prin cursuri [i semi-narii la [colile de poli]ie din Germania, localitatea Hanndin Landul Renania - Palatinat [i de la {coala "Adiligheti"din Budapesta . |n cele dou` locuri au fost urm`ritepreg`tirea practic`, organizarea cursurilor [i dot`rilenecesare pentru euroconformizarea activit`]ilor depreg`tire din U.E."

Text [i foto:Marius TOMA

|nv`]`m#nt modern, standarde europene



Serviciupoli]ienescpe m`suracomenziisociale

DDoommnnuullee ddiirreeccttoorr,, ssaallttuull ccaalliittaattiivv\\nn aassiigguurraarreeaa sseerrvviicciiuulluuii ppoollii]]iieenneesscc,,\\nnrreeggiissttrraatt \\nn 22000066,, vvaa \\nnsseemmnnaa uunn eexxccee-lleenntt ppuunncctt \\nn ccoonnttiinnuuaarreeaa pprroocceessuulluuii ddeemmooddeerrnniizzaarree aa PPoollii]]iieeii ddee OOrrddiinnee PPuubblliicc`..DDiinn ppeerrssppeeccttiivveellee rreezzuullttaatteelloorr oobb]]iinnuutteeddee cc`ttrree eeffeeccttiivveellee ddee pprrooffiill pp##nn` \\nnpprreezzeenntt,, cc##tt ddee pprroommii]]`ttoorr eessttee uunn aasseemmee-nneeaa ssttaarrtt \\nn eevvoolluu]]iiaa uulltteerriiooaarr` aa ssttrruuccttuurriiii[[ii ccee ooppoorrttuunniitt`]]ii ss-aauu ccrreeaatt ppeennttrruu 22000077??

- Startul la care v-a]i referit este \nconcordan]` cu stadiul de transformarestructural` [i func]ional` al Poli]ieiRom#ne, \n ansamblul s`u. |n primulr#nd, Poli]ia de Ordine Public` benefici-az` de un cadru dispozi]ional suficient [iflexibil, care stimuleaz` ini]iativa at#t \nplanul execu]iei, c#t [i \n cel decizional.Totodat`, \n aceast` structur` cei maimul]i poli]i[ti angaja]i sunt tineri, ceea cepresupune o mai mare eficien]` \n proce-sul de formare a acestora \n spiritulnoilor concepte de munc`. Recunosc c`a[tept`rile \n privin]a resurselor umane

sunt mari, cu at#t mai mult cu c#t avemlucr`tori cu un poten]ial \nsemnat, caresper`m s` fie canalizat \n sensul ob]ineriide performan]`. |n acela[i registru deidei, dorim ca implementarea Conceptu-lui de Poli]ie de Proximitate s`\mbun`t`]easc`, pe de-o parte, atitudinea

poli]istului [i modul de abordare a pro-blemelor, iar, pe de alt` parte, s` creasc`\ncrederea popula]iei \n privin]aimplic`rii [i capacit`]ii de interven]ie alepoli]istului. Existen]a [i posibilitateaacces`rii bazelor informatizate cu date deinteres poli]ienesc [i utilizareamijloacelor moderne de abordare afenomenului infrac]ional sunt alte dou`

premise care ne \ndrept`]esc s` credemc` \n acest an se va presta un serviciupoli]ienesc pe m`sura comenzii sociale.

Desigur, oportunit`]ile, \n 2007, suntlegate, indiscutabil, de integrareaRom#niei \n Uniunea European`, prinurmare, trebuie s` ne g#ndim, mai

departe, la transformarea Poli]iei \n scop-ul \ndeplinirii standardelor necesare inte-gr`rii Schengen.

EEvvoolluu]]iiaa ddee pp##nn` aaccuumm aa PPoollii]]iieeiiddee OOrrddiinnee PPuubblliicc`,, ddaarr [[ii cceeaa ccaarree vvaauurrmmaa ccoonnssttiittuuiiee uunn pprroocceess ccoommpplleexx [[iiddiiffiicciill.. LLaa ccee ccaappiittoollee aavvee]]ii ddee lluuccrraatt \\nnccoonnttiinnuuaarree [[ii ccaarree ssuunntt pprroobblleemmeellee\\nntt##mmppiinnaattee pp##nn` \\nn mmoommeennttuull ddee ffaa]]`??

- |n primul r#nd, punem accent peintensificarea implement`rii unui Pro-gram adecvat de informatizare [i, \nacela[i timp, pe consolidarea sistemuluide evaluare, ca principal resortmotiva]ional \n direc]ia preg`tirii perso-nalului prin intermediul studiului indivi-dual, cum am mai spus, specializarearesurselor umane reprezint` prioritateanoastr` \ndeosebi \n contextul noilorpericole ce vor ap`rea odat` cu inte-grarea Rom#niei \n Uniunea European`,\ntre acestea \nscriindu-se accesul multmai u[or \n ]ar` al infractorilor din statelemembre [i nu numai, migra]ia ilegal` [icontrabanda cu produse piratate [i diver-sificarea spectrului infrac]ional, la care seadaug` noile moduri de operare ale celorce \ncalc` legea.

Din p`cate, deficitul de personaldetermin` un raport poli]ist-popula]iesub media european`, mai ales \n mediulrural ceea ce a determinat un Plan dedezvoltare \n baza c`ruia se prevede osuplimentare de func]ii la Posturile dePoli]ie. Totodat`, logistica deficitar`, \nspecial capacitatea limitat` a sistemuluiinformatic determin` neexploatarea lacapacitate maxim` a bazelor de date dec`tre poli]i[tii din structurile teritoriale[i, \ndeosebi, cei de la sate.

Am, \ns`, convingerea c` lucr`toriiPoli]iei de Ordine Public` \n]elegrealit`]ile rom#ne[ti, dar [i problematicadivers` a structurii din care fac parte [ivor ac]iona ca atare pentru a ob]ine per-forman]e notabile \n munc` [i a fi c#t maieficien]i \n serviciul comunit`]ii.

Cu speran]`spre integrareaSchengen

Pentru Poli]ia de Ordine Public`, anul 2006 s-a caracterizat printr-un amplu proces de reformare astructurii, care a constat, \ntre altele, \n crearea unui sistem integrat de Ordine Public`, bazat peatragerea de parteneri [i apropierea de comunitate. Totodat`, abordarea fenomenului infrac]ional s-arealizat \ntr-o manier` proactiv`, axat` pe latura preventiv`, iar schimbarea de atitudine a poli]istului,evident` de altfel, la nivelul \ntregii societ`]i, prin cre[terea gradului de \ncredere \n institu]ie aureprezentat coordonate moderne ale muncii specifice, ce au orientat efortul poli]ienesc \n direc]iaob]inerii performan]ei.

Despre progresele \nregistrate, dar [i despre palierele organiza]ionale [i func]ionale la care\nc` se lucreaz` pentru compatibilizarea Poli]iei de Ordine Public` \n raport cu structurile similare din]`rile europene am discutat cu domnul comisar Cornel Gabriel Ciocoiu, directorul Direc]iei Poli]iei deOrdine Public`, din Inspectoratul General al Poli]iei Rom#ne.

La data de 20 februarie a.c., în prezen]a inspectoru-lui general al Poli]iei Române, dl. chestor principalDan-Valentin F`tuloiu, la sediul Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Cluj, a avut loc recep]ia unei cl`dirimoderne, care va deservi ca spa]iu de primire a pu-

blicului [i pentru asisten]a victimelor.Având sprijinul Ministerului Administra]iei [i Inter-

nelor, al Inspectoratului General al Poli]iei Române [ial autorit`]ilor publice locale, au fost realizate investi]iiimportante la Punctul de Control Acces, la sala desti-nat` preg`tirii [i perfec]ion`rii personalului în sisteme-learning [i la sala de conferin]e ale Inspectoratului

jude]ean.Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Cluj benefici-

az` de un spa]iu modern de promovare a activit`]ii decomunicare [i rela]ii publice. Noul spa]iu de primire apublicului [i centrul de pres` ale Poli]iei clujene sunt

accesibile - prin amplasa-ment [i atitudinea celorcare lucreaz` aici - atât pu-blicului larg, cât [ijurnali[tilor.

Loca]iile destinate Con-siliului de conducere [i s`liide [edin]e [i transformareaacestora în sal` de con-ferin]` [i e-learning au fostdotate cu aparatur` mo-dern`, de ultim` genera]ie,respectiv 11 calculatoare,dou` video-proiectoare cuecrane de proiec]ie

automat` [i instala]ie de sonorizare. La festivitatea de inaugurare au mai onorat cu

prezen]a domnii: Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, C`lin Platon, subprefect, Marius Nicoar`,pre[edintele Consiliului Jude]ean Cluj, MirceaMoro[an, pre[edintele ATOP, precum [i alte ofi-cialit`]i din jude].

Cu aceast` ocazie, \n fa]a celor prezen]i, domnulcomisar Ioan P`curar, [eful Inspectoratului jude]ean, areafirmat hot`r#rea Poli]iei clujene de a garanta seme-nilor [i, în special, victimelor, o primire c`lduroas` [i oprelucrare rapid` a cererilor exprimate, asigurând unserviciu de calitate, prin plasarea cet`]eanului în cen-trul preocup`rilor poli]i[tilor.

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddeeLLeennaa MMIITTRROOII

Poli]ia clujean` - poli]ie european`



Noua legisla]ie rutier` a f`cut obiectul conferin]eide pres` la I.G.P.R., domnii chestor Gheorghe Popa,adjunct al inspectorului general al Poli]iei Rom#ne, [icomisar-[ef Dumitru Jianu, [eful Direc]iei Poli]ieiRutiere - I.G.P.R., oferind preciz`ri viz#nd eficien]aacesteia, procedurile Poli]iei Ruitere, obliga]iilepoli]i[tilor la oprirea autovehiculelor, c#t [i la efectu-area controalelor. Totodat`, s-au f`cut referiri la„arma secret`" a Poli]iei - aparatul radar - [i la amen-zi, la testarea privind cunoa[terea regulilor de circu-la]ie, c#t [i la obligativitatea ca fiecare conduc`tor deautovehicule sau tramvai s` aib` \n dotare trusemedicale de prim-ajutor, triunghiuri reflectorizante,

sting`toare de incendii. Intrarea în vigoare, la 1 decembrie 2006, a noii legisla]ii

rutiere a suscitat un interes deosebit, lucru firesc, de altfel,

dac` avem în vedere faptul c`, într-un fel sau altul, fiecare din-tre noi particip` la traficul rutier.

De[i a creat numeroase controverse, Ordonan]a deUrgen]` a Guvernului României nr. 195/2002, privind circu-la]ia pe drumurile publice, republicat` în Monitorul Oficial,Partea I, nr. 670 din 03.08.2006, modificat` [i completat` prinOrdonan]a Guvernului nr. 63 din 20.09.2006, [i-a demonstrat,pân` în momentul actual, pe deplin utilitatea. Reducereanum`rului persoanelor care au murit în accidente de circu-la]ie este consecin]a fireasc` a sc`derii num`rului de eveni-mente rutiere grave produse pe drumurile publice.

Relevant` este urm`toarea compara]ie: dac` în perioada1 decembrie 2006 - 19 ianuarie 2007, în cele 926 de accidentegrave înregistrate [i-au pierdut via]a 271 de persoane, înperioada 1 decembrie 2005 - 19 ianuarie 2006, pe [oselele dinRomânia s-au produs 945 de accidente grave, în care au murit357 de oameni. Se constat` astfel o sc`dere a num`rului demor]i cu 86 de persoane (- 24% ).

„Situa]ia operativ` rutier`, la nivel na]ional, estemult mai bun` decât înainte de implementarea noiilegisla]ii în domeniu - a precizat dl chestor Popa -,de[i agen]ii de poli]ie rutier` au manifestat indul-gen]` fa]` de conduc`torii de autovehicule care aucomis abateri v`dit neinten]ionate [i nu foarte gravela regimul circula]iei, numai în prima lun` (decem-brie 2006) fiind aplicate 22.304 avertismente scrise [ipeste 230.000 de avertismente verbale [i reco-mand`ri.

Sc`derea mortalit`]ii în accidentele rutiere sedatoreaz`, în principal, con[tientiz`rii de c`tremajoritatea participan]ilor la trafic a respect`rii noilorprevederi legale. Trebuie, îns`, eviden]iat [i faptul cèvolu]ia pozitiv` men]ionat` se datoreaz` [i centuriide siguran]`, mult mai purtat` dup` 1 decembrie2006. Numai în prima lun` de aplicare a noilorprevederi legale s-a constatat ajungerea la un procent de peste80% a celor care folosesc acest accesoriu, în condi]iile în careanterior datei de 1 decembrie, doar 31% dintre conduc`torii deautovehicule îl utilizau".

Procedurile Poli]iei RutiereConform art. 2 din Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului

României privind circula]ia pe drumurile publice, nr 195/2002,republicat`, îndrumarea, supravegherea [i controlul respect`riinormelor de circula]ie pe drumurile publice se fac de c`trePoli]ia Rutier` din cadrul Inspectoratului General al Poli]ieiRomâne, care are obliga]ia s` ia m`surile legale în cazul în care

se constat` înc`lc`ri ale acestora. Modul de ac]iune în trafic sesupune Codului de Etic` [i Deontologie al Poli]istului [i Con-cep]iei de Atitudine [i Ac]iune a Poli]iei Rutiere.

Pe parcursul execut`rii atribu]iilor de serviciu, poli]istulrutier are numeroase obliga]ii, de la a purta ]inuta regulamen-tar`, conform` cu dispozi]iile privind componen]a acesteia,p#n` la a avea un comportament politicos, coerent, dar ferm,spre a înt#mpina orice provoc`ri ulterioare.

Demonstrarea înc`lc`rii normei rutiere este sarcina ceamai important` a agentului de circula]ie.

Poli]istul rutier nu are plan de constat`ri, iar activitatea sase desf`[oar` potrivit planific`rii zilnice, care cuprinde [i vari-antele de patrulare, eliminându-se în acest fel caracterul

aleator al muncii poli]istului [i necesitatea existen]ei unuiOrdin de serviciu.

Activit`]ile de Poli]ie Rutier` se execut` de c`tre echipaje(patrule) formate, de regul`, din doipoli]i[ti.

Cei doi reprezentan]i al Poli]ieiRom#ne au oferit, \n continuare,detalii privind obliga]iile poli]istului laoprirea autovehiculelor, c#t [i la efec-tuarea controalelor.

Ne oprim doar asupra unuiaspect: este interzis controlul derutin` asupra traficului rutier, oprireaautovehiculelor pentru controlurmând a se face numai atunci când,prin observare direct` ori cumijloacele tehnice certificate, se con-stat` înc`lcarea regulilor de circula]ie,precum [i atunci când exist` date [iinforma]ii c` s-au comis infrac]iunisau contraven]ii, c` autovehiculelevizate transport` bunuri, valoriprovenite din s`vâr[irea unor fapte

ilicite, ori persoane urm`rite conform legii, sau când se exe-cut` ac]iuni tematice, punctuale, prilej cu care oprirea tuturorautovehiculelor ce fac parte dintr-o anumit` categorie estenecesar`.

De asemenea, îi este interzis poli]istului rutier s` executesemnalul de oprire atunci când cel c`ruia i se adreseaz` estefoarte aproape ori chiar în dreptul sù, astfel încât oprirea nus-ar mai putea face în condi]ii suficiente de siguran]`;

„Arma secret`“ a Poli]iei - aparatul radar

În prezent, în dotarea Poli]iei Rutiere exist` dou` tipuri deaparate de m`surare a vitezei, Mesta [i Speedophot, care doar

m`soar` viteza [i Sistemul Autovision Compact, destinat atâtm`sur`rii vitezei de deplasare, cât [i depist`rii altor înc`lc`riale regulilor de circula]ie, cum ar fi dep`[irea nere-gulamentar`, neacordarea priorit`]ii, nerespectarea semnifi-ca]iei culorilor semaforului electric, circula]ia pe contrasens,sta]ionarea vehiculelor în locuri interzise, folosirea tele-foanelor mobile în timpul conducerii, cu excep]ia sistemului„mâini libere".

Toate sistemele de m`surare a vitezei [i supraveghere atraficului utilizate de poli]ie au atestarea Biroului Român deMetrologie Legal`. De asemenea, operatorii radar au atestatcare le confer` dreptul de a lucra cu aceste aparate.

Foarte important, operatorii sunt obliga]i s` aib` la ei, petoat` durata execut`rii serviciului, atestatul de verificare

metrologic` a echipamentului, atestatul de lucru cu aparateleradar, documentele de identitate personale, ale autoturismu-lui [i pe cele de constatare, precum [i registrul de eviden] a aba-terilor, îns nu sunt obliga]i s le prezinte decât organelor de con-trol abilitate.

Potrivit „Metodologiei privind modul de folosire [i exploatarea echipamentului video de supraveghere a traficului rutier [im`surare a vitezei de deplasare a autovehiculelor", elaborat deInspectoratul General al Poli]iei Române, activitatea cu aparateleradar se desf`[oar zilnic, pe 2-3 schimburi, pe drumurile undes-au produs accidente rutiere cu consecin]e grave, în baza unuigrafic lunar, care este modificat în func]ie de evolu]ia situa]ieioperative.

Constatarea înc lc`rii regulilor de circula]ie se face atât ziua,cât [i noaptea, din mers sau din sta]ionare.

Atunci când traficul rutier este redus sau condi]iile meteoro-logice nu permit folosirea la parametri normali a sistemului, oriagentul operator execut alte activit`]i, se opre[te înregistrareacasetei video, despre aceasta men]ionâdu-se în registrul de evi-den] a activit`]ilor desf`[urate.

Sistemele de tip Mesta [i Speedophot vor fi folosite numaidac aparatele de fotografiat func]ioneaz .

Se poate spune c , odat cu intrarea în vigoare a noii legisla]iirutiere, aparatele radar nu mai constituie, cum se înc`p`]âneazùnii s afirme, „arme secrete" ale poli]iei, din moment ce legeapermite utilizarea mijloacelor tehnice de detec]ie a acestora.

AmenzilePoli]i[tii au constatat c to]i cei care respect normele rutiere

nu sunt nici pe departe îngrijora]i în leg`tur cu sanc]iunile carepot fi aplicate, pe când aceia care nesocotesc prevederile legale [icare reprezint , prin atitudine [i comportament, un real pericolpentru ei în[i[i [i pentru ceilal]i participan]i la trafic, manifest [icea mai mare "team`" fa] de m`surile punitive prev`zute delege, exprimându-[i nemul]umirea în diferite moduri, nu întot-deauna cu obiectivitate.

|n vechea legisla]ie cea mai mic amend prev`zut pentrupersoane fizice era cuprins între 500.000 [i 700.000 lei, cea maimare era de la 5.000.000 la 20.000.000 de lei (aceast sanc]iuneera aplicat` pentru de]inerea, montarea pe autovehicul [ifolosirea mijloacelor tehnice de detectare [i a celor de perturbarea aparatelor radar).

În actuala legisla]ie, amenzile contraven]ionale se stabilesc,în cuantumul determinat de valoarea num`rului punctelor-amend aplicate. Un punct-amend reprezint valoric 10% dinsalariul minim brut pe economie, adic 39 RON.

Conform noii legisla]ii rutiere, cea mai mic amend este de2 sau 3 puncte-amend (78-117 RON), în schimb, cea mai mareeste de la 9 la 20 de puncte-amend (351-780 RON).

Trebuie avut în vedere faptul c potrivit Ordonan]ei deUrgen] a Guvernului nr. 2 din 4 ianuarie 2001, aprobat prinLegea 180/2002, contravenientul are dreptul de a achita în dou`zile lucr`toare jum`tate din minimul amenzii.

Testarea la cunoa[terea regulilor de circula]ie

Potrivit legisla]iei rutiere actuale, conduc`torii de autove-hicule [i tramvaie c`rora li s-a re]inut permisul în vederea sus-pend`rii exercit`rii dreptului de a conduce pentru o perioad`de 30, 60 sau 90 de zile, ori, dup` caz, pentru înc` 30 de zile(majorare) vor sus]ine o verificare a cunoa[terii regulilor decircula]ie, în perioada execut`rii sanc]iunii contraven]ionale

complementare a suspend`rii exercit`rii dreptuluide a conduce, în zilele stabilite, la serviciul poli]ieirutiere.

Testarea este gratuit` [i const` în completareaunui test-gril`, care con]ine 15 întreb`ri din legis-la]ia rutier`.

Este declarat „promovat" conduc`torul autocare a formulat r`spunsul corect la cel pu]in 13întreb`ri.

De la intrarea în vigoare a noii legisla]ii, lanivelul întregii ]`ri au fost testate 9009 persoane,dintre acestea numai 1376 ob]inând un rezultatfavorabil.

Dat fiind procentul mic de promovabilitate, dedoar 15%, s-a considerat necesar` modificareatestelor-gril` dup` care se efectueaz` verificarea, însensul reducerii gradului de dificultate a formul`riir`spunsurilor, stabilindu-se, aproape în totalitate,

întreb`ri care privesc regulile de efectuare a manevrelor în tim-pul conducerii.

„Ca autoritate a statului care are menirea de a veghea larespectarea normelor legale privind circula]ia pe drumurile pu-blice, Poli]ia Rutier` va depune în continuare toate eforturilepentru întronarea respectului fa]` de lege, cu fermitate [ideplin` considera]ie fa]` de participantul la trafic.

Nutrim speran]a c` to]i factorii cu responsabilit`]i în dome-niu se vor al`tura eforturilor noastre de a reduce num`rul vic-timelor accidentelor de circula]ie [i ne exprim`m dorin]a de aavea un parteneriat corect cu presa, în beneficiul cet`]eanului."- a conchis domnul chestor Gheorghe Popa.

Roxana GHEORGHIU-PPAP

Noua legisla]ie rutier` s-a dovedit eficient`



Poli]ia Rom#n` este, f`r` \ndoial`,o institu]ie multietnic`. |n cadrulstructurilor sale \[i g`sesc locul [iafirmarea profesioni[tilor din cadrultuturor minorit`]ilor [i etniilor caretrìesc \n spa]iul rom#nesc.

O documentare la nivelul Direc]ieide Resurse Umane a InspectoratuluiGeneral al Poli]iei Rom#ne ne-a con-firmat faptul c` Poli]ia Rom#n` este omic` Europ` multietnic`, \n cadrulstructurilor na]ionale. Din r#ndurilepersonalului, \n uniform` sau nu, facparte maghiari, rromi, germani, turci,t`tari etc.

Concret, \n structurile teritoriale

[i centrale ale Inspectoratului Gene-ral al Poli]iei Rom#ne pun um`rul, zide zi, la \ndeplinirea sarcinilor cerevin institu]iei, al`turi de rom#ni,peste 430 de maghiari, nou` germani,17 t`tari, 19 turci, 19 ucraineni, nou`slovaci, nou` ru[i, cinci bulgari.

La nivelul Poli]iei Rom#ne seacord` o aten]ie special` preg`tiriiofi]erilor [i a subofi]erilor de etnierrom` \n domeniul gestion`rii con-flictelor ce pot ap`rea \n cadrul comu-nit`]ilor acestora, pentru evitareaoric`ror forme de discriminare [i pen-tru respectarea drepturilor omului. |nPlanul de ac]iuni pentru imple-

mentarea Strategiei de mo-dernizare a Poli]iei Rom#ne 2004 -2007, actualizat`, s-a prev`zut deru-larea unor programe de atragere aminorit`]ilor na]ionale [i a etnicilorrromi la concursurile de \ncadrareprin recrutare din surs` extern` [iprin \nscriere la examenele deadmitere \n institu]iile de \nv`]`m#ntpoli]ienesc.

Recent, poli]istul buzoian IulianIon a fost \nvestit \n func]ia devicepre[edinte al Asocia]iei PubliceFr`]e[ti a Poli]i[tilor de Etnie Rrom`din Europa, cu ocazia particip`rii salela lucr`rile |nt#lnirii statuare a Aso-cia]iei, care a avut loc la Budapesta.

|n structurile Poli]iei Rom#neactiveaz` ast`zi, pe baz` de declara]ieindividual`, 13 ofi]eri [i 46 agen]i deetnie rrom`. Por]ile I.G.P.R., precum[i ale structurilor profesionale, suntlarg deschise pentru primirea tuturoracelora care au voca]ie pentru mese-ria de poli]ist, indiferent de limba \ncare a deprins a-[i exprima bucuriile[i durerile intime.

Poli]ia Rom#n` este, din acestpunct de vedere, integrat` \n Europa,institu]ia dovedindu-se, de ani buni,un spa]iu multietnic de invidiat.

IInnaa BB~~LLAANN

|n ultimul timp, presa local` [i cen-tral` a sesizat tot mai multe cazuri dec`s`torii \ntre copiii rromi. De asemenea,au fost semnalate dispari]ii sausechestr`ri de minori, care, \n final s-audovedit a fi mijloace de intimidare a fami-liei bìatului pentru a ob]ine o anumit`

sum` de bani pentru vânzarea fetei. La ini]iativa Inspectoratului de Poli]ie

al Jude]ului Ialomi]a, Autoritatea Teritori-al` de Ordine Public` Ialomi]a a g`zduit,recent, seminarul cu tema „Tradi]ie…sau inocen]` de vânzare?".

Participan]ilor la lucr`ri le-aufost prezentate imagini difuzate \n cadrulbuletinelor de [tiri de c`tre diferite pos-turi de televiziune cu privire la modul \n

care se ac]ioneaz` \n astfel de situa]ii, evi-den]iind stresul emo]ional la care estesupus minorul.

Prezen]a invita]ilor a fost exploatat`din plin de c`tre cet`]enii de etnie rrom`,care nu s-au sfiit s` adreseze întreb`ric#t mai variate. Astfel, medici pediatri

din cadrul SpitaluluiMunicipal Slobozia le-auexplicat acestora caresunt riscurile, din punctde vedere fiziologic, lacare \[i expun fiicele \ncazul începerii vie]iisexuale de la vârstefragede [i, cu atât maimult, \n cazul unei sarci-ni. Copilul la 11-14 ani nuprezint` o dezvoltare psi-hic` [i somatic` cores-punz`toare astfel \nc#t s`între]in` rela]ii sexuale.Situa]ia devine mult maigrav` \n cazul \n carefetele r`mân îns`rcinate -copiii rezulta]i se nascprematur [i sunt subpon-

derali. Impactul pe care „c`s`toria" [i,

implicit, începerea vie]ii sexuale \l potavea asupra psihicului adolescen]ilor afost reliefat de c`tre psihologul Direc]ieiGenerale de Asisten]` Social` [i Protec]iea Copilului. De asemenea, \n strâns`corela]ie cu acest fenomen se afl` aban-donul [colar, ce conduce la marginalizare[i la alte probleme sociale.

|n fiecare an, mul]icopii de etnie rrom` dinjude]ul Ialomi]a aban-doneaz` [coala primar`.Trebuie în]eles faptul c`sus]inerea înv`]`mântuluipre[colar [i prevenireaabandonului la clasele pri-mare constituie singuraposibilitate ca viitoareagenera]ie de rromi s` aib`[anse mai bune.

Poli]i[tii au ]inut s`precizeze c`, dincolo deaceste tradi]ii, legeaspune c` \n orice ac]iunesau decizie care prive[tecopilul primeaz` interesulsuperior al acestuia. Con-form reglement`rilor legale \n vigoare,minorul are dreptul s` creasc` al`turi dep`rin]ii sì ori, prin separarea lui de fami-lia sa natural`, \i este înc`lcat acest drept.|n acela[i timp, copilul are dreptul s` fiecrescut \n condi]ii care s` permit` dez-voltarea sa fizic`, mental`, spiritual`,moral` [i social`.

|n cuvântul lor, liderii informali aicomunit`]ilor de rromi din ora[eleC`z`ne[ti (neamul c`ld`rarilor), Fete[ti(neamul corturarilor), }`nd`rei (neamulursarilor), precum [i Leonida Mandache,pre[edintele Partidei Rromilor Ialomi]a,au aprobat faptul c` începerea vie]ii sexu-ale de la vârste atât de fragede dùneaz`dezvolt`rii armonioase a minorilor.Totu[i, au recunoscut c` încheierea

c`s`toriei la aceste vârste este o tradi]ie [inu este urmat` de raporturi sexuale, acesteaavând loc dup` împlinirea vârstei de 15 ani.

Liderii rromilor [i-au manifestatdorin]a ca astfel de întâlniri s` sedesf`[oare periodic, chiar \n mijloculcomunit`]ilor, astfel \nc#t to]i membriiacestora s` ia cuno[tin]` despre preve-derile legale, consecin]ele nerespect`riiacestora, precum [i a efectelor negativeasupra minorilor.

|n final, s-a subliniat c`, dincolo dedorin]a de a p`stra obiceiurile [i tradi]iileetniei, trebuie s` primeze s`n`tatea fizic`[i psihic` a copiilor lor.

DDaanniieellaa SSAALLAAOORRUUAAnnddrreeeeaa DD~~NNIILL~~

Poli]ia Rom#n`

Un spa]iu de afirmaremultietnic`

Ialomi]a - Seminar

Tradi]ie… sau inocen]` de vânzare?



Mandatul de arestare european - instrumentMandatul de arestare european - instrumentfolosit cu succes de C.C.P.I. din Rom#niafolosit cu succes de C.C.P.I. din Rom#niaRecunoa[tere reciproc`,

bazat` pe valorile comune ale statelor

europeneOdat` cu aderarea Rom#niei la U.E., schimb`rile care se produc \n plan

interna]ional reflect` necesitatea dezvolt`rii cooper`rii poli]iene[ti \n lupta \mpotrivacriminalit`]ii organizate. |n acest sens, printre responsabilit`]ile [i obliga]iile impor-tante \n domeniul Justi]iei [i Afacerilor Interne asumate de M.A.I. \n noua arhitecturèuropean`, consolidarea cooper`rii cu agen]iile interna]ionale \n domeniul prevenirii[i combaterii criminalit`]ii transfrontaliere se \nscrie ca o m`sur` prioritar` \n vastulproces postaderare. Pentru ca acest demers s` se coreleze strategiei de securitateinterna]ional`, s-a impus ca, \n rela]ia M.A.I. cu structurile similare din U.E., legisla]iaintern` s` se alinieze reglement`rilor comunitare pentru crearea unui spa]iu judiciarcomun.

Specul#nd prevederile legale permisive alestatelor, modul de operare al infractorilor este diferitde la o grupare la alta, ceea ce a impus crearea unorinstrumente judiciare din sfera reglement`rilor \nmaterie penal`. |n acest scop, mandatul europeande arestare, instrument comunitar de combatere adiferen]elor dintre sistemele juridice ale statelor,a fost creat \n virtutea unei cooper`ri judiciarecomplete \n cadrul Uniunii Europene.

Mandatul european de arestare a intrat \nvigoare \n statele membre U.E. la 23 august2005. |n Rom#nia este aplicat \ncep#nd cu 1ianuarie 2007. Instrumentul judiciar estereglementat prin decizia Consiliului Euro-pean cu prilejul Conven]iei de Asisten]` Judi-ciar`, care a avut loc la 29 mai 2000. Aceas-ta completeaz` Conven]ia de asisten]` judi-ciar` \n materie penal` din 20 aprilie 1959,adoptat` sub egida Consiliului Europei, ea\ns`[i completat` de conven]ia de apli-care a Acordului Schengen din 19 iunie1990.

Eliminarea diferen]elordintre sistemele juridiceale statelor membre U.E.

Pentru Centrul de Cooperare Poli]ieneasc` Interna]ional` (CCPI), direc]ie subor-donat` Aparatului Central al M.A.I. [i recunoscut` drept platform` unic` \n Rom#niapentru cooperarea poli]ieneasc`, adoptarea mandatului european de arestare a per-mis institu]iei s` se adapteze, \n continuare, provoc`rilor din ce \n ce mai complexe \nmaterie de criminalitate, cu at#t mai mult cu c#t fenomenul infrac]ional cap`t` pro-por]ii \ngrijor`toare, iar re]elele rom#ne[ti de crim` organizat` se extind dincolo defrontiere. Element de noutate \n materie penal` pentru institu]iile rom#ne[ti cuatribu]ii \n prevenirea [i combaterea criminalit`]ii transfrontaliere, mandatul euro-pean de arestare \nlocuie[te procedura de extr`dare reglementat` de tratatele inter-na]ionale.

De[i, \n unele cazuri, locul \n care se afl` persoana urm`rit` nu este cunoscut,transmiterea documentelor de identificare se realizeaz` prin Biroul Na]ional Interpol- din cadrul CCPI, \n condi]iile art. 83 alin.2 din Legea 302/2004, urm#nd ca, \nmomentul localiz`rii/arest`rii \ntr-un stat membru al U.E., mandatul european dearestare s` se traduc` \n limba acceptat` de statul membru \n cauz`. Func]ion#nd peprincipiul „o singur` cale de intrare, o singur` cale de ie[ire a informa]iei", CCPI asi-gur` schimbul de informa]ii operative cu agen]iile interna]ionale \n domeniu: CentrulRegional al Ini]iativei de Cooperare \n Sud - Estul Europei pentru combaterea crimi-

nalit`]ii transfrontaliere (SECI), Ini]iativa Central European` (ICE), Interpol (prinintermediul Unit`]ii Na]ionale), Eurojust, Secret - Service, Drug Enforcement Admi-nistration (DEA) [i Biroul Federal de Investiga]ii (FBI) din SUA, \n vederea com-plet`rii unor analize de caz, fapt ce permite o imagine c#t mai real` asupra fenomenu-lui infrac]ional.

|n comunitatea european`, instrumentul judiciar se folose[te indiferent de datacomiterii faptelor, cu excep]ia cazurilor pentru care unele state membre continu` sàplice tratatele de extr`dare (Fran]a, Italia, Austria) [i se emite doar atunci c#nd unmandat de arestare preventiv` sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la\ndeplinire \n ]ar`, \ntruc#t persoana \n cauz` se sustrage pe teritoriul unui alt statmembru al Uniunii Europene.

Extr`d`ri promteEforturile Rom#niei de integrare \n U.E., dup` data de 1 ianuarie a.c., continu`

proiectul de \ndeplinire a unor standarde adecvate \n ceea ce prive[te punerea \n prac-tic` a legisla]iei. |n ceea ce prive[te cooperarea poli]ieneasc` [i judiciar` prin inter-mediul CCPI, adoptarea aplic`rii mandatului european de arestare eviden]iaz` profe-sionalismul unei structuri eficiente \n domeniile de combatere a criminalit`]ii trans-frontaliere. Astfel, \n cazul cet`]enilor rom#ni da]i \n urm`rire interna]ional`,autorit`]ile statelor pe teritoriul c`rora ace[tia au fost depista]i aplic`, \n func]ie dedata la care persoana a fost dat` \n urm`rire interna]ional`, fie procedura de

extr`dare, fie procedura de predare pe baza mandatului european dearestare.

Despre aplicarea celor dou` proceduri \ncazurile cu un caracter infrac]ionaltransfrontalier, ne relateaz` unul din-

tre poli]i[tii din cadrul CCPI, ofi]ercare a asigurat escorta cet`]enilor

rom#ni returna]i \n ]ar` pentru a-[i exe-cuta pedeapsa: „Un membru al unei

re]ele de trafican]i de persoane [i traficde minori a fost depistat de autorit`]ile

spaniole, la \nceputul acestui an, \ntr-unimobil situat \n zona periferic` a Madridu-

lui. G`l`]eanul C. Valentin, \n v#rst` de 41de ani, se sustr`gea de la executarea unei

pedepse de [apte ani, pe numele acestuiafiind emis, de c`tre Judec`toria Gala]i, un

mandat de arestare pentru comiterea unorinfrac]iuni din sfera criminalit`]ii organizate

transfrontaliere. De altfel, \n Spania, traficantulse folosea de membri m`run]i ai re]elei, pentru

a-[i pune planul de \mbog`]ire \n aplicare.Ace[tia aveau rolul de a ademeni noi victime,

care urmau s` fie exploatate sexual [i, de aseme-nea, se ocupau de racolarea tinerelor din mai

multe localit`]i din zona Moldovei, precum [i de cazarea, procurarea documentelornecesare c`l`toriei [i transportul \n Spania, unde acestea urmau a fi constr#nse s` seprostitueze.

|n acest caz, infractorul a fost depistat, anul acesta, deoarece a fost dat \n urm`riregeneral` [i interna]ional`, \n cursul anului 2005, au fost \ntocmite formele judiciare deextr`dare a cet`]eanului rom#n".

Despre unul dintre cele mai semnificative cazuri, de punere \n aplicare a man-datului european de arestare, poli]istul ne precizeaz`: „Datorit` schimbului deinforma]ii operative dintre CCPI [i Poli]ia din Lisabona, cet`]eanul rom#n Gh. I.,de 50 de ani, din jude]ul Teleorman, a fost predat autorit`]ilor rom#ne pentru exe-cutarea unei pedepse de doi ani. Pe numele acestuia fusese emis de c`treJudec`toria Turnu M`gurele un mandat de arestare pentru comiterea infrac]iuniide v`t`mare corporal` grav`. De altfel, cet`]eanul rom#n era suspectat de c`treautorit`]ile portugheze pentru comiterea mai multor infrac]iuni de furt, t#lh`rie [itìnuire.

Faptul c` Gh.I. a fost dat \n urm`rire general` [i interna]ional`, dup` data de 1 ia-nuarie 2007, a facilitat demersul ofi]erilor rom#ni de a \ntocmi [i a transmiteautorit`]ilor portugheze documentele necesare procedurilor de predare a rom#nului.Cet`]eanul a fost predat autorit`]ilor rom#ne, pe baza mandatului european dearestare, instrument juridic folosit \n toate ]`rile membre U.E. [i de autorit`]ile judi-ciare din ]ara noastr`, dup` 1 ianuarie 2007".

GGeeaanniinnaa {{EERRBBAANN



La sediul I.G.P.R. din {oseaua {tefan cel Mare a avut loc,recent, lansarea oficial` a programului partenerial pentru pre-venirea [i combaterea infrac]iunilor ce afecteaz` patrimoniuluicompaniilor feroviare [i persoanele care beneficiaz` de servici-ile acestora, "|mpreun` pentru o c`l`torie \n siguran]`!".

Din partea M.A.I. au fost prezen]i: adjunct inspectorului [efal I.G.P.R., dl. chestor Gheorghe Popa, directorul Direc]ieiPoli]ie Transporturi, dl. comisar-[ef Sorin G\fei, primul adjunctal inspectorului general [i [eful Statului Major al JandarmerieiRomâne, dl. general de brigad` Olimpiodor Antonescu [i direc-torul general al Direc]iei Generale pentru Rela]ia cu Prefec-turile, dl. Constantin Mihar]. Au mai fost prezen]i secretarul destat din Ministerul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismu-lui, dl. Constantin Dasc`lu, comisar general al G`rzii Financiare,dl. Adrian Cucu, pre[edinte Patronatului Societ`]ilor de Securi-

tate, dl. Ion Popescu, director General al C.N. C.F. C.F.R. S.A.,dl. inginer Constantin Axinia, directorul general al S.N.T.F.C"CFR C`l`tori" S.A., dl. inginer Alexandru Noapte[, directorulgeneral al S.N.T.F.M. „CFR Marfa" S.A., dl. inginer Liviu Bobar,comisarul general adjunct al G`rzii Na]ionale de Mediu, dl.Daniel Bogdan [i directorul general al Comisiei Na]ionale pen-tru Reciclarea Materialelor, dl. C`lin Istr`]oiu

Pentru spa]iul transportului feroviar rom#nesc, directorulDirec]iei Poli]ie Transporturi, dl. comisar [ef Sorin G\fei aprezentate zonele cu risc criminogen ridicat, cum ar fi:Bucure[ti, Ploie[ti, Bra[ov, Sighi[oara, Media[, Cluj-Napoca,Oradea, Arad, Timi[oara, Craiova, Buzù, Foc[ani, Bacù, Ia[i [iSuceava, pe magistralele 200, 300, 500 sau 900. Analiza dinamiciicriminalit`]ii judiciare \n sectorul transporturilor feroviare a scos\n eviden]` faptul c` infrac]iunile care afecteaz` patrimoniul

companiilor feroviare [i persoanelor fizice care utilizeaz` camijloc de transport trenul se men]in \nc` la un nivel ridicat, faptsus]inut de cele 981 cazuri aflate \n lucru privind furturi de lac`l`tori [i cele 1.552 de cazuri de furt din infrastructura fe-roviar`.

Amploarea prejudiciilor cauzate, men]inerea la un niveldestul de ridicat al sustragerilor din infrastructura feroviar`, pre-cum [i necesitatea cre[terii siguran]ei circula]iei pe cìle ferateau condus la con[tientizarea adopt`rii de m`suri de con-tracarare la care s` fie implica]i parteneri sociali [i \ntreagacomunitate a transportatorilor. Acestea au fost motivele ela-bor`rii Programului Partenerial.

Participan]ilor la \nt#lnirea cu presa le-au fost prezentate [iclipuri [i materiale de prevenire realizate [i difuzate de c`treDirec]ia Poli]ie Transporturi pentru cre[terea siguran]eic`l`torilor [i beneficiarilor de servicii feroviare.

Pagin` realizat` deMarius TOMA

|mpreun`, pentru o c`l`torie \n siguran]`!

Nout`]i la regimul permiselor

[i \nmatricul`rilor autoUnul dintre subiectele cele mai discutate

[i interesante pentru cet`]eanul rom#n, ca[ofer, ca s` nu mai vorbim c` [i majoritateapoli]i[tilor se afl` \n aceast` postur`, oreprezint` schimb`rile produse la regimulactelor [i al procedurilor de \nmatriculare avehiculelor rutiere. Structura Aparatului Cen-tral al M.A.I. care are ca atribu]ii principaleasigurarea cadrului metodologic de lucru \npolitici comunitare din cadrul prefecturilor,asigur` controlul acestor servicii [i admi-nistreaz` Registrul Na]ional de Eviden]` a

vehiculelor [i [oferilor este Direc]ia RegimPermise de Conducere [i \nmatriculare aVehiculelor (D.R.P.C.I.V.). Ca s` putem aveao imagine general` a activit`]ii din domeniu,amintim doar c`, \n cursul anului 2006, Ser-viciile Publice Comunitare Regim Permise deConducere [i \nmatriculare a Vehiculelor dincadrul Institu]iei Prefectului, au examinatpeste un milion de persoane care au solicitatexaminarea \n vederea ob]inerii permisului deconducere, dar [i posesori de permise caredoreau s` ob]in` noi cate-gorii sau subcategorii.Dintre ace[tia, peste305.000 de candida]i aufost declara]i admi[i laambele probe (teoretic`[i practic`), aproape535.000 au fost respin[ila teorie (sal`), 100.000la traseu, iar 134.000 nus-au mai prezentat la exa-men, procentul promo-vabilit`]ii, la nivelna]ional, fiind deaproape 31%.

Despre nout`]ile dindomeniu, am discutat cudirectorul Direc]iei, dl.chestor Mihai Stancu [icu conducerea Serviciu-lui Public Comunitar, Regim Permise de Con-ducere [i |nmatricularea Vehiculului(S.P.C.R.P.C.I.V) - Bucure[ti: comisar-[ef dr.

ing. Dan George Mo[escu,directorul Serviciului, comi-sar-[[ef Mircea Ghi]`, adjunc-tul [efului Serviciului, [efulServiciului 1 - Examin`ri [iEliber`ri Permise, dl. comi-sar-[ef Florin Petrache [i[eful Serviciului 2 - |nma-tricul`ri, dl. subcomisar IonStote R`tescu.

|n avangarda moderniz`rii

A[a s-ar putea rezumaobiectivul principal al proiectului managerialal [efului D.R.P.C.I.V., dl. chestor Mihai Stan-

cu. Acest lucru a fost realizat, lanivel legislativ, prin imple-mentarea prevederilor actelornormative specifice elaboraterecent [i prin armonizareametodologiilor [i normelorna]ionale cu legisla]ia european`\n domeniu, precum [i la nivelulrela]iei cu cet`]enii, prin asigu-rarea cadrului organizatoricadecvat opera]ionaliz`rii [ifunc]ion`rii corespunz`toare atuturor serviciilor de profil terito-riale. |n acest context, a fosturm`rit` \mbun`t`]irea continuà deservirii cet`]enilor.

Dintre aceste m`suri menite s`-ideserveasc` pe conduc`torii auto, face parte [isistemul informatic al Direc]iei, realizat [i\mbun`t`]it, \n asociere cu GuvernulRom#niei, \ncep#nd din anul 1997 [i p#n` \nprezent. Armonizarea legisla]iei interne cuacquis-ul comunitar, cooperarea cu Prefec-turile pentru radierea ma[inilor abandonate [iasigurarea \ndeplinirii condi]iilor de cre[tere aprocentului de vehicule \nmatriculate [i a asi-gur`rii acestora, au fost alte preocup`ri ale

c o n d u c e r i iDirec]iei pe parcur-sul anului trecut.P#n` \n anul 2006,\n Rom#nia existaupeste 25 la sutàutovehicule carecirculau nefiind asi-gurate. La finalulanului, s-a reu[itsc`derea acestuinum`r sub 15 lasut`, mai exact \njur de 12,5 la sut`.

|n perspectivaader`rii la U.E.,Direc]ia RegimPermise a con-ceput un proiectPHARE necesarachizi]ion`rii unei

tehnologii pentru confec]ionarea permiselorgravate cu laser. Con]inutul acestora va fi, deasemenea, modoficat, probabil, la 1 iulie 2007,

conform standardelor europene. Permiselevor fi realizate centralizat \n Capital`, \n cadrulDirec]iei, doar datele fiind colectate la niveluljude]elor. Tot atunci vor fi implementate [inoile numere de \nmatriculare, noile permise[i noile certificate de \nmatriculare. Schim-barea efectiv` a acestora nu va fi \ns` obliga-torie \n perioada imediat urm`toare. Ultimanoutate pe care dorim s` o semnal`m este ceaa \nmatricul`rii continue, intrat` \n vigoare dela 1 decembrie 2006. Orice vehicul \nmatricu-lat \n Rom#nia, va fi radiat doar odat` cuscoaterea definitiv` a acestuia din circula]ie,nu [i la schimbarea proprietarilor, cum se pro-ceda anterior.

Realizarea centrului administrativ de pro-duc]ie a pl`cu]elor de \nmatriculare, de exa-minare [i emitere permise ce se va realiza \nCapital`. Sediul din Serviciul Public Comuni-tar din Bucure[ti, din strada Logof`t Udri[teN`sturel va fi mutat la un nou centru, la\nceputul anului 2008, \n zona Pipera, ca unsediu model de nivel european.

Schimb`ri se vor face [i \n ceea ceprive[te examinarea persoanelor.

"Pentru evitarea corup]iei \n procesul deexaminare \n vederea ob]inerii permisuluiauto, dorims` schimb`macea mentali-tate a [ofe-rilor c` sepoate ob]ineun permis [icu <<pu]inajutor>> dinpartea exami-n a t o r i l o r .Testarea seva face elec-tronic, aleato-riu, dintr-unfond de sutede \ntreb`ri.A[ezat \n fa]aPC - ului candidatul va primi un chestionargenerat electronic. Sistemul va fi realizat [iimplementat \n toat` ]ara, chestionarele finddiferen]iate pentru motociclete [i autoturisme[i pentru camioane [i autobuze", ne-a mai pre-cizat dl. chestor Mihai Stancu.

Am l`sat la finalul document`rii noutateaabsolut`, mutarea actualului sediu al Direc]iei

[i al Serviciilor din Bucure[ti [i Ilfov, \n noulsediu aflat \n construc]ie, din zona PlatformeiPipera. Se va trece, astfel, de la o suprafa]` ladispozi]ia publicului de 400 de metri p`tra]i,cu 14 ghi[ee, din care unul ofer` informa]ii,trei elibereaz` documente [i trei suntcasierii, la 50 de ghi[ee, pe c#teva mii demetri p`tra]i

Calvarul bucure[tenilor"de la Udri[te", oamintire... viitoare

Finalul raidului nostru bucure[tean afost la sediul Serviciului Permise din StradaLogof`t Udri[te N`sturel, mai cunoscut ca "lapermise, \n Udri[te". Aici, \n fiecare zi, anga-ja]ii Serviciului fac o munc` titanic`, unde stre-sul face parte din cotidian. Stresul cel mai pe-riculos. Stresul muncii cu publicul. Un publicnervos, \nghesuit ca \ntr-o conserv`. S-a ajunschiar [i la un num`r de circa 1.600 de \nma-tricul`ri pe zi, dublu fa]` de media anului 2006.Dl. subcomisar Ion Stote R`tescu ne-a f`cutc#teva preciz`ri: „...odat` cu schimbarea pro-cedurii de \nmatriculare a autovehiculeloreste suficient` predarea certificatului, a c`r]iide identitate a vehiculului [i a certificatuluide atestare fiscal` noului proprietar. Sper`m,astfel, ca aceste probleme cu care ne con-frunt`m zilnic s` se diminueze \n intensitate.la aceasta se vor adùga [i condi]iile de lucrudin noul sediu, dar [i termenul de procesarea datelor \n vederea \nmatricul`rii, care va firedus substan]ial, la circa 24 de ore sau chiarmai pu]in. O alt` problem` cu care ne con-frunt`m este taxa special` pentru prima\nmatriculare. Exist` unele neconcordan]e\ntre Codul fiscal, normele de aplicare aleacestuia care au instituit aceast` tax` [iOrdinul ministrului Administra]iei [i Inter-

nelor nr. 1501. Acest lucru este analizat, \ncomun, de c`tre M.A.I. [i MinisterulFinan]elor [i sper`m ca, \n cur#nd, s` fie cla-rificate aceste aspecte."

Pentru orice informa]ie legat` de \nma-triculare a autovehiculelor, bucure[tenii au ladispozi]ie site-ul www.prefecturabucure[ti.ro -permise [i \nmatricul`ri auto.

Respectul pentru cet`]ean

Sintez` u[or "aerodinamic`" \ntre paraboloid [i hiperboloid[i propunând, parc`, metafora evad`rii spre cer, \ntr-oo tentativ`\ndr`znea]` de a recupera total spiritualitatea "pierdu]ilor" \nlabirintul ce]os al drogurilor, a ap`rut, \n "creierul mun]ilor", laBrebu, edificiul primei Comunit`]i Terapeutice Post - Cur` dinRomânia. Creat` dup` model portughez, noua "citadel`"antidrog "Valea Doftanei" "naturalizeaz`", simultan, mai multeexperien]e europene, dar va r`mâne, \n esen]`, o unitate "speci-fic româneasc`". Dorin]a "\ntemeietorilor" este aceea de a \ntre-gi "lan]ul terapeutic" [i de a - i vindeca definitiv pe pacien]ii care,tocmai, au fost lecui]i de dependen]a fizic` de prafurile mor]ii,

dar au r`mas cu ineluctabila <<amprent` psihic`>>. Ace[tia sunt"tortura]ii" de memoria sclaviei fa]` de halucinogene, a[a cumaccidentatul c`ruia i s - a amputat un picior continu` s` fie obse-dat de existen]a lui. Aici, li s-aa creat o "oaz`" de via]` comunitar`,spa]iu al interac]iunilor dar [i al responsabilit`]ilor ce poatefavoriza un anume "rebirthing" individual.

La inaugurarea primei Comunit`]ii Terapeutice Post - Cur`din România a participat mult` lume bun`: domnul prof. univ. dr.chestor [ef Pavel Abraham, pre[edintele Agen]iei Na]ionaleAntidrog, prietenii [i apropia]ii tân`rului investitor Drago[Ungureanu, vicepre[edintele Asocia]iei Na]ionale de Interven]ii\n Toxicomanii, managerul general al noii Comunit`]i, domnuldr. Cristian Bellu Bengescu, medic primar psihiatru \n cadrulLaboratorului de S`n`tate Mintal`, Sta]ionarul de Zi pentru To-xicomanii, expert al Consiliului Europei \n terapia adic]iilor,conf. univ dr. Alexandru St`nil`, manager S.C. Original Con-struct S.R.L., omul care a coordonat realizarea infrastructurii,notabilit`]i prahovene, membri ai echipei multidisciplinare deterapeu]i, numero[i ziari[ti.

Evenimentul a avut loc \n primitoarea sal` de conferin]e, cuun design ultramodern, decorat` \n tonalit`]i calde [i care, dup`<<lansare>>, va deveni un spa]iu ideal pentru terapii de grup.

M.A.R.A \n...evolu]ie

"M` bucur s` pot participa la inaugurarea acestei primeinvesti]ii private \n domeniul adic]iilor din România, realizategra]ie investitorului Drago[ Ungureanu [i doctorului CristianBellu Bengescu, expert de talie interna]ional` \n terapii antide-

penden]` de droguri." - a declarat ad - hoc domnul prof. univ. dr.chestor [ef Pavel Abraham, pre[edintele A.N.A.

"Dumnezeu s` ne ajute s` realiz`m tot ceea ce ne-am propus\n beneficiul pacien]ilor!", a mai spus domnia sa, apoi i-a felicitatpe to]i cei care au pus suflet la realizarea proiectului, relevând,totodat`, sprijinul deosebit primit de la oficialii prahoveni. Câtprive[te Agen]ia Na]ional` Antidrog, aceasta s-a implicat inclusiv

\n definirea concep]iei de proiectare a noii comunit`]i terapeu-tice post-cur` (pas concret \n \ndeplinirea obiectivelor Progra-mului M.A.R.A.) [i va continua s` acorde servicii de consiliere,

ori de câte ori va fi necesar. Comuni-tatea terapeutic` de la Brebu poateg`zdui, simultan, 22 de pacien]i [iofer`, la standardele C.E., serviciide asisten]` medical`, social`, psi-hologic`, psihoterapie individual`[i de grup, ergoterapie voca]ional`[i recrea]ional`. La activit`]ile derecuperare psihic` particip` oechip` multidisciplinar`, alc`tuit`din: medici, psihologi, asisten]isociali, ergoterapeu]i, monitori detimp liber... |n num`r de 18, ace[tispeciali[ti "recuperatori de suflete",fac aproape "marcaj om la om",mizând pe efectul complementa-rit`]ii demersurilor... Pacien]ii, ri-guros selecta]i, achit` o parte dincosturile terapiei, pentru a se sim]imai motiva]i s` o rup` definitiv cutrecutul lor maladiv. Principiul apli-cat, f`r` concesii, este cel al absti-nen]ei, iar tratamentul substitutivcu metadon` este strict interzis.

Antidot pentru un fenomen care se\ntinde \n „sistem

pat` de ulei“Managerul general al Comu-

nit`]ii "Valea Doftanei", dr. Cris-tian Bellu Bengescu le-amul]umit ziari[tilor prezen]i pen-tru c` au \n]eles gravitateafenomenului, care se \ntinde \nsistem "pat` de ulei", dup` care amai declarat: "Sunt convins c` nevom bucura de sprijinul dum-neavoastr`" (...)"Eu am deschisprimul Centru terapeutic la Spi-talul <<Alexandru Obregia>>, iar,acum, am satisfac]ia c`, dup` anide b`t`lii, putem deschide [iaceast` prim` Comunitate Post -Cur` menit` s` favorizeze vindecarea total` a dependen]ilor [ireinser]ia lor social`."

Cât despre "Asocia]ia Na]ional` de Interven]ii \n Toxico-manii", aceasta a ]inut permanent leg`tura cu organiza]ii simi-lare din toat` Europa de Vest: Portugalia, Fran]a, Suedia,Elve]ia... "Noi suntem ralia]i la aceste organiza]ii, la comunit`]ileterapeutice europene [i comunic`m mereu cu managerii lor,inclusiv prin e - mail."

„Pariul curajos“ alunui tân`r investitor

Legat afectiv de Brebu, domnul Drago[ Ungureanu,vicepre[edinte al Asocia]iei Na]ionale de Interven]ii \n Toxico-manii, omul care a f`cut un "pariu curajos" investind un milionde euro \n comunitatea "Valea Doftanei", este convins c` acestprim nucleu terapeutic se va extinde ( deja s-a ob]inut, cu spri-jinul prefectului Jude]ului Prahova [i al Prim`riei Brebu, terenulpentru o a doua construc]ie care "va \ncepe când vor ap`reaghioceii"... Deci a \nceput!) Convins c` aceste evolu]ii vor fi,deopotriv`, \n beneficiul localnicilor, el a declarat presei: "Eu [iprietenul meu Cristian Bellu Bengescu ne-am hot`rât s` facemacest lucru \n sistem privat cu ajutorul Agen]iei Na]ionale

Antidrog [i s` ducem la cap`t <<lan]ul terapeutic>>. M` bucurmult c` tot ce ne-am pus \n gând s-a \mplinit."

„Panopticum“ alinforma]iilor conexe

|n interiorul Comunit`]ii "Valea Doftanei" se va respectastrict principiul confiden]ialit`]ii [i (aviz ziari[tilor!) când se va

lucra "cu motoarele \n plin" va fi interzis s` se filmeze [ifotografieze; Munca de recuperare psihic` a pacien]ilor (ceamai grea!) succede celor 21 de zile de dezintoxicare fizic` [ipoate dura de la 6 luni la doi ani din pricina inevitabilelor"rec`deri."; Terapia prin art` [i alte tehnici avansate se vor aso-cia [i cu... zooterapia. |n proximitate, au fost adu[i mai mul]i câinirasa Snautzer. Se sper` c`, \n rela]ia cu ace[tia, "internii" vor ie[idin "\mpietrirea inimii", (un fel de blestem a preschimb`rii \n<<stan de piatr`>>) [i \[i vor recupera umanitatea vremelnicestompat ; Pe lista de asteptare se afl [i pacien]i din str in`tate,atra[i tocmai de caracterul confiden]ial al serviciilor furnizate; Comunitatea "Valea Doftanei" se vrea una "de elit`" dar care s fie,totu[i, [i dup ... buzunarul românilor; Pentru unele dintre cele9 comunit`]i terapeutice la care se refer Programul M.A.R.A. s-au ob]inut, deja, terenuri, iar ca form de realizare a investi]iilor vafi promovat , \n continuare, ini]iativa public - privat; |ntrucâtCapitala României concentreaz cei mai mul]i consumatori dedroguri, urm`toarele comunit`]i vor ap`rea "pe orbita" acesteia (laFundulea, Mihai Bravu [.a.), astfel \ncât leg`tura dintre pacien]i [imediul familial s nu fie brutal \ntrerupt ; Cu sprijinul Observa-torului European al Drogurilor de la Lisabona se va realiza unstudiu pentru a se contura imaginea exact asupra fenomenuluiconsum de droguri \n România; Este \n plin derulare procesulde preg`tire a speciali[tilor antidrog; {ase cadre din România sepreg`tesc, deja, \n Italia, alte cinci, \n Canada. |n plin derulareeste [i Proiectul Phare cu Spania. |n viitor, vor fi date \n folosin]`18 centre de tratament substitutiv cu metadon , iar 100 de spe-ciali[ti care vor fi angaja]i \n acest proces vor fi preg`ti]i \n "]aralui Cervantes".

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddee AAnnttooaanneettaa DDaarriiee



Cu mistre]ul \n...portbagaj

Orice "snoav`" vân`toreasc` pare surclasat` de o\ntâmplare real` cu poli]i[ti [i ... braconieri hunedoreni.|n toiul unei ac]iuni de combatere a delictelor silvice [iispr`vilor cinegetice derulate, pe Valea Cerboaica, dec`tre poli]i[tii Postului Va]a de Jos, \mpreun` cureprezentan]i ai Ocolului Silvic Baia de Cri[, patruvân`tori au fost prin[i cu un... mistre] \nsângerat \n port-bagajul I.M.S.-ului de "lupt`". Ei au dat iama \n p`duriledin zona Baia de Cri[ [i s-au comportat ca dictatoriisangvinari din vremuri de trist` faim`. "Pu[ca[ii codrilorde aram`" care au slobozit gloan]ele din flint` \n "mis-tre]ul cu col]i de argint" au fost Florinel P., 27 de ani, [iIoan P., 60 de ani, din C`z`ne[ti, Nicolae C., 55 de ani,din Simeria, [i Liviu P., 30 de ani, din Va]a de Sus. Prin[i,\n "Anul Porcului" cu mistre]ul \n portbagaj, ba[ca avândasupra lor trei arme de vân`toare [i 39 de cartu[e, eis-au ales cu dosar penal pentru braconaj, iar cercet`rilecontinu` "sub bagheta" unui procuror de la Parchetul depe lâng` Judec`toria Brad.

|n premier` na]ional`:

OOOO „„„„CCCCIIIITTTTAAAADDDDEEEELLLL~~~~““““ AAAANNNNTTTTIIIIDDDDRRRROOOOGGGG ||||NNNN.... .... CCCCRRRREEEEIIIIEEEERRRRUUUULLLL MMMMUUUUNNNN}}}}IIIILLLLOOOORRRR



Structuri specializatepentru noi genuri de

criminalitate|n deschiderea ac]iunii de evaluare a

activit`]ii Poli]iei Rom#ne, domnulchestor principal Dan-Valentin F`tuloiu aar`tat c` misiunea de proiectare [i ori-entare a serviciilor poli]iene[ti \n func]iede comanda social`, bazat` pe fundamen-tul unui management performant al afa-cerilor publice, a fost \ndeplinit` cu suc-ces, institu]ia c#[tig#nd, astfel, punctepre]ioase \n topul \ncrederii comunit`]ii[i o rela]ie puternic` \ntre poli]ist [icet`]ean.

Raportul Comisiei Europene certific`,de altfel, progresele \nregistrate \n pro-cesul de modernizare func]ional` [i orga-niza]ional`, acestea ating#nd standardeeuropene.

Preciz`rile Raportului arat` c`: " (...)\n domeniul luptei \mpotriva corup]ieiactivitatea continu`, demonstr#nd efi-cien]a contracar`rii acestui fenomen,prin cre[terea evident` a cantit`]ii [icalit`]ii cercet`rilor penale desf`[urate \nleg`tur` cu fapte de corup]ie la nivel \nalt[i prin modific`ri ale Codului Penal(introducerea r`spunderii penale pentrupersoanele juridice etc.).

(...) \n domeniul luptei \mpotrivadrogurilor, au fost capturate cantit`]imari de droguri de risc [i de mare risc.

(...) \n domeniul traficului de fiin]eumane au fost implementate Strategia [iPlanul de Ac]iune 2006 - 2010 privindlupta \mpotriva acestui gen de criminali-tate.

(...) deficitul de poli]i[ti a fost redus la7,8 la sut`, exist#nd perspective certe dereducere la cinci la sut` \n primultrimestru al anului 2007, prin promo]iiledin [coli.

(...) a fost \mbun`t`]it` procedura derecrutare a personalului [i s-au stabilitm`suri pentru asigurarea unui cadru clar[i integrat pentru elaborarea [i coor-donarea principalelor concepte alePoli]iei Rom#ne, cu o implicare activ` asociet`]ii civile.

(...) a crescut capabilitatea poli]iei dea acoperi zonele rurale izolate, prin noilema[ini de patrulare ce au fost achizi]io-nate.

(...) laboratorul criminalistic a primitechipament nou \n vederea desf`[ur`riianalizelor ADN, fiind la standarde supe-rioare unor poli]ii europene.

(...) au fost \mbun`t`]ite condi]iilede deten]ie [i nu s-au identificat viol`riale drepturilor omului sau nerespect`ri

ale normelor procedurale, cum ar fide]inerea celor afla]i \n deten]ie\naintea judec`]ii [i a prizonierilorcondamna]i \n aceea[i celul`.

(...) s-au realizat programe de ac]iune[i proceduri pentru descentralizarearesponsabilit`]ilor [i managementuluiresurselor, inclusiv al resurselor financia-re. Procesul de descentralizare esteacum demarat.

(...) \n ceea ce prive[te criminalitateaeconomic` [i stabilitatea mediului deafaceri, Poli]ia Rom#n` a \nregistrat tren-duri pozitive asigur#nd sustenabilitateareformei economice a Rom#niei, care tre-buie s` fac` fa]` la presiunea exercitat`de competi]ie [i for]ele de pia]`europene.

|n continuare, [eful Poli]iei Rom#ne af`cut referire la dezvoltarea in-stitu]ional`, caracterizat`, \n special, prinreformarea sectorului public, care aimpus reconfigurarea structurilorpoli]iene[ti \n spa]iul public al institu]iilorstatului, una dintre coordonate consti-tuind-o oferta, superioar` din punct devedere calitativ, a unui serviciupoli]ienesc concentrat pe nevoile comu-nit`]ilor locale [i ale cet`]eanului.

Managementul, elementul-cheie

Managementul, elementul-cheie dinagenda moderniz`rii sectorului public, avizat o serie de principii: mai mult` dele-

gare [i cedare a sarcinilor c`tre "primalinie" de management; crearea unui sis-tem clar de responsabilit`]i ale manage-mentului; asigurarea unor niveluri maride particularizare a serviciilor, \n func]iede beneficiari; flexibilitate crescut` acomponentelor structurale. |n acest con-text, priorit`]ile institu]ionale urm`riteprin management se refer` la: pro-movarea unui management proactiv alactivit`]ilor operative, de anticipare afenomenului criminal, de prevenire aacestuia [i reducerea focaliz`rii manage-mentului pe componenta reactiv` a acti-vit`]ii poli]iene[ti; atitudine [i ac]iunebazate pe principiile solicitudinii [irespectului fa]` de cet`]ean, fermit`]ii,incoruptibilit`]ii [i transparen]ei acti-vit`]ilor; implementarea conduceriimuncii de poli]ie pe baza informa]iilor -"intelligence led policing" [i sus]inereamanagementului [i echipelor de investi-gatori prin pachete analitice; dezvoltareaculturii organiza]ionale prin integrarea lanivel institu]ional [i individual a sis-temelor de evaluare a performan]ei [i demanagement al calit`]ii; cristalizareacomponentelor de management consul-tativ [i management operativ care ofer`priorit`]i [i responsabilit`]i clarenivelurilor de management ale institu]iei;cre[terea num`rului de poli]i[ti care

ac]ioneaz` \n strad`; reorganizarea insti-tu]ional` pe baza celor mai bune practici"Best European Practices"; compatibi-lizarea institu]ional` cu organismelepoli]iene[ti din UE, stabilirea clar` acompeten]elor, eliminarea paralelis-melor, eficientizarea modului de folosirea resurselor \n vederea preg`tirii postin-tegrare a Poli]iei Rom#ne; gestionareaeficient` a rela]iilor interagen]ii la nivelna]ional [i interna]ional [i orientareapoliticii de cooperare, pentru asigurareanecesit`]ilor din plan operativ [irealizarea recomand`rilor exper]ilor UE;instrumentarea cazuisticii pe baza antre-prizei criminale, dezvoltarea cooper`riicu institu]iile na]ionale de aplicare a legii,regionale [i europene; axarea activit`]ilorde constatare [i solu]ionare pe calitateaactelor de procedur` [i complexitateacauzelor, urmate de o finalitate concret`a investiga]iei.

Ca element de noutate \n cadrulmodific`rilor institu]ionale \l reprezint`,\n opinia inspectorului general al Poli]ieiRom#ne, crearea de structuri specializatepe genuri noi de criminalitate. De pild`,pentru marile aglomer`ri urbane,unit`]ile de prevenire [i combatere acrimei organizate [i traficului de droguriau fost consolidate, constituindu-sefunc]ii specifice de contracarare ainfrac]iunilor de finan]are a terorismului.De asemenea, \n privin]a asigur`rii medi-ului de afaceri au fost prev`zute compar-timente de investigare a infrac]iunilor laregimul drepturilor de proprietate int-electual` [i industrial`. Elemente de nou-tate apar [i \n domeniul cercet`rii\nc`lc`rilor drepturilor omului prin\nfiin]area de structuri pentru comba-terea rasismului, xenofobiei [i extremis-mului, precum [i a criminalit`]ii itine-rante [i a grup`rilor criminale construitepe criterii etnice.

Sec]ia de Poli]ie Autostr`zi \m-bog`]e[te spectrul institu]ional destinatpromov`rii siguran]ei traficului rutier [ial gestion`rii la un nivel optim al pro-blematicii specifice.

|ncep#nd cu 2006, Transporturile Fe-roviare beneficiaz` de serviciile specia-lizate a \nc` 15 noi Posturi de Poli]ie,urm#nd ca, prin preluarea unor compe-ten]e \n zona Poli]iei de Frontier` s` fie\nfiin]ate [i Posturi de Poli]ie Transpor-turi Navale.

Serviciile Poli]iei de Ordine Public`s-au diversificat \n domeniul privat de

Performan]` pentru un nou statut

EEvvaalluuaarreeaa aaccttiivviitt`]]iiii PPoollii]]iieeii RRoomm##nnee \\nn 22000066,, ddeessff`[[uurraatt`,, llaa sseeddiiuull II..GG..PP..RR..,,\\nn pprreezzeenn]]aa ddoommnnuulluuii VVaassiillee BBllaaggaa,, mmiinniissttrruull AAddmmiinniissttrraa]]iieeii [[ii IInntteerrnneelloorr,, aa ccoonn-ssttiittuuiitt,, ppee ddee-oo ppaarrttee,, oo aaddeevv`rraatt` rraaddiiooggrraaffiiee aa eevvoolluu]]iiiilloorr ffuunncc]]iioonnaallee [[ii oorrggaannii-zzaa]]iioonnaallee,, dduubbllaatt` ddee ppeerrffoorrmmaann]]eellee iinnccoonntteessttaabbiillee aallee eeffeeccttiivveelloorr,, iiaarr,, ppee ddee aalltt`ppaarrttee,, oo ppuunneerree \\nn sscceenn` eecchhiilliibbrraatt` [[ii rreeaalliisstt` aa vviiiittoorruulluuii,, ddee aaccuumm eeuurrooppeeaann ccuuaaccttee \\nn rreegguull`,, ddaarr [[ii ccuu nnoorrmmee,, ssttaannddaarrddee [[ii eexxiiggeenn]]ee ccee ttrreebbuuiiee aassiimmiillaattee,, cc##ttmmaaii rraappiidd,, sstt`rriiii ddee nnoorrmmaalliittaattee..

CCuu aacceeaasstt` ooccaazziiee,, ddoommnnuull cchheessttoorr pprriinncciippaall DDaann-VVaalleennttiinn FF`ttuullooiiuu,, iinnssppeecc-ttoorruull ggeenneerraall aall PPoollii]]iieeii RRoomm##nnee,, aa rreelleevvaatt pprriinncciippaalleellee ddiimmeennssiiuunnii aallee eeffoorrttuurriilloorrrreeaalliizzaattee \\nn ccoonnttrroolluull ffeennoommeennuulluuii iinnffrraacc]]iioonnaall,, \\nnddeeoosseebbii \\nn ddoommeenniiiillee pprriioorriittaarree\\nn pprroocceessuull ddee iinntteeggrraarree eeuurrooppeeaann`,, ddaarr [[ii \\nn pprroocceessuull ddee aauuddiittaarree iinnssttiittuu]]iioonnaall`ppeennttrruu ooppttiimmiizzaarreeaa rreessuurrsseelloorr llooggiissttiiccee,, ffiinnaanncciiaarree [[ii,, \\nn ssppeecciiaall,, uummaannee..

MMaanniiffeessttaarreeaa aa mmaaii ffoosstt oonnoorraatt` ccuu pprreezzeenn]]aa ddee \\nnaallttee ooffiicciiaalliitt`]]ii ddee llaa PPrree[[eeddiinn]]iiaaRRoomm##nniieeii,, ddiinn MM..AA..II..,, pprreeccuumm [[ii ddiinn ccaaddrruull cceelloorrllaallttee iinnssttiittuu]]iiii aallee ssttaattuulluuii..


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 13

paz` a bunurilor prin transformarea unorposturi de agen]i \n func]ii de ofi]eri elec-troni[ti, r`spunz#ndu-se astfel necesit`]iigestion`rii cu personal calificat, la niveljude]ean, a activit`]ii societ`]ilor specia-lizate \n sisteme tehnice de alarmare\mpotriva efrac]iei. Totodat`, se afl` \nderulare procesul de implementare anoului concept privind reorganizareaactivit`]ilor legate de folosirea c#inilorde serviciu, prin constituirea, \n plan te-ritorial, a unor compartimente specia-lizate.

{i "Cercetarea Penal`" va reprezentaun domeniu cu profunde reconsider`ride linie prin absorbirea forma]iunilor despecialitate de c`tre forma]iunile opera-tive, p`str#ndu-se, bine\n]eles, atribu]iilefunc]ionale ale ofi]erilor de profil.

Mai pu]inichestori

|n leg`tur` cu sfera resurselorumane, domnul chestor principal Dan-Valentin F`tuloiu a subliniat realizareastructurilor de psiho-pedagogi [i psi-hologi, speciali[tii fiind absolut necesarisistemului de preg`tire [i promovareprofesional`.

Pentru a face fa]` noilor provoc`ri alesociet`]ii informa]ionale, Poli]ia Rom#nà f`cut pa[i importan]i prin intermediulstructurilor de securitate pentru tehnolo-gia informa]iei (C.O.M.P.U.S.E.C.).

Dup` mul]i ani de cùt`ri, activitateacriminalistic` a cunoscut un adev`ratsalt \n statutul sù, aceasta fiind reorga-nizat` dup` modelul Re]elei Europene aInstitutelor de Criminalistic` (ENFSI), lanivelul Institutului de Criminalistic` [i lacel al Serviciului de profil dinD.G.P.M.B.

Promovarea descentraliz`rii [i apoliticii de apropiere de cet`]ean s-aresim]it [i prin crearea a trei Sec]ii dePoli]ie, a patru Poli]ii or`[ene[ti [i a [asePosturi comunale.

Pentru acest an, au fost formulatepropuneri \n departajarea Inspec-toratelor de Poli]ie Jude]ene, pe cate-gorii I [i II, \n func]ie de complexitateasitua]iei operative, ceea ce va determina,\ntre altele, reducerea cu 61 la sut` afunc]iilor prev`zute cu gradul profesio-nal de chestor.

Poli]ia Metropolitan` un

c#[tig... „operativ“Reconsider`rile \n gestionarea pro-

blemelor de ordin operativ din Bucure[tiau condus la necesitatea \nfiin]`riiPoli]iei Metropolitane, care va cuprinde[i jude]ele limitrofe Capitalei. Proiectul,a[a cum a subliniat [i [eful Poli]ieiRom#ne, vizeaz` eficientizarea activit`]iispecifice, ]in#ndu-se cont de faptul c`, \nprezent, o mare parte dintre infrac]iuniles`v#r[ite pe raza Sectoarelor de Poli]iesunt comise de infractori din comunele

limitrofe municipiului Bucure[ti, iar do-cumentarea acestor fapte [i prindereaautorilor impun o conlucrare perma-nent` \ntre efectivele D.G.P.M.B., I.P.J.Ilfov [i de Posturile comunale din zonaadiacent` Capitalei.

Poli]ia bucure[tean` se afl` \ntr-unamplu proces de modernizare materia-lizat, deocamdat`, \n crearea a dou` noiSec]ii de Poli]ie, a Serviciului de Poli]ieCanin`, a Serviciilor de Investiga]iiCriminale la cele [ase sectoare, la care seadaug` \nfiin]area Serviciului pentruCombaterea Micului Trafic [i Consumu-lui Stradal de Droguri, a Biroului dePoli]ie pentru Centrul Istoric. De aseme-nea, activitatea de executare a m`surilorpreventive a fost reorganizat`. Concomi-tent, au fost redimensionate zonele desiguran]` public`, num`rul acestoracresc#nd de la 129 la 149.

Pe termen scurt, \n domeniul dez-

volt`rii institu]ionale, Poli]ia Rom#n` sepreg`te[te pentru finalizarea procesului dereform` \nceput din 2005 prin crearea uneistructuri c#t mai simple, descentralizate,debirocratizate [i flexibile \n care r`spun-derea principalelor politici institu]ionale s`fie alocat` unor structuri clar definite orga-niza]ional [i care pot institu]ionaliza con-ceptul de conducere a muncii pe baz` deinforma]ii - intelligence led-policing. Prinacest proiect se vor reduce trei direc]ii dinstructura organizatoric` a I.G.P.R.

Proiectul de Reorganizare a Inspec-toratului General al Poli]iei Rom#neurm`re[te simplificarea institu]ional` prindelimitarea clar` a componentelor carer`spund de principalele politicipoli]iene[ti. Astfel, se creeaz` cinci piloniprincipali de organizare: Poli]ia Adminis-trativ`, caracterizat` prin serviciile admi-nistrative de care are nevoie institu]iapoli]ieneasc` pentru a func]iona la para-

metrii optimi; Poli]ia de Siguran]` Public`,caracterizat` prin misiunea de a asigura [imen]ine ordinea public`, vizibilitate [iinterven]ie imediat`; Poli]ia Judiciar`, celmai important [i dinamic pilon al I.G.P.R.,r`spunde de politica de combatere a cri-minalit`]ii grave [i organizate; Poli]iaSuport Operativ. Acest pilon concentreaz`principalele structuri care ofer` suport despecialitate tuturor structurilor judiciare;Unit`]i \n Directa Coordonare a Inspec-torului General. Reorganizarea acestorunit`]i va urm`ri cre[terea capacit`]ii demonitorizare institu]ional`, de organizare,de planificare [i de evaluare, dinamizareafluxurilor institu]ionale, dezvoltarea capa-cit`]ii de ac]iune \n situa]ii critice [i com-patibilizarea institu]ional` cu structurilesimilare din Statele Membre.

AA ccoonnsseemmnnaattLLeennaa MMIITTRROOII

\n spa]iul public al societ`]ii rom#ne[ti

DDooaammnneelloorr [[ii ddoommnniilloorr,,

Evaluarea activit`]ii desf`[urate de Poli]ia Român` în anul2006 îmi ofer` ocazia s` m` adresez dumneavoastr` laînceputul acestui an important pentru viitorul european alRomâniei [i s` v` transmit salutul meu, înso]it de caldeaprecieri cu privire la rezultatele pe care le-a]i ob]inut înîndeplinirea atribu]iilor pentru a r`spunde cerin]elor soci-et`]ii [i a contribui la îndeplinirea criteriilor de aderare aRomâniei la Uniunea European`.

F`r` îndoial`, Poli]ia Român`, ca institu]ie fundamentalà statului de drept, a urmat propriul proces de modernizare.Ast`zi, pe drept cuvânt, se poate concluziona c` modelulinstitu]ional [i profesional al acesteia are sorginte [i voca]ieeuropean`.

Principalele dimensiuni ale eforturilor realizate de Poli]iaRomân` în perioada de referin]` au vizat controlul fenomenu-lui infrac]ional, auditarea institu]ional` pentru optimizarearesurselor logistice, financiare [i, în special, umane [i, maiales, concentrarea pe priorit`]ile României în procesul deintegrare în Uniunea European`.

Prin rezultatele ob]inute, în anul 2007, anul integr`rii înUniunea European`, Poli]ia Român` se prezint` ca o insti-tu]ie modern`, adaptat` exigen]elor marii familii a poli]iiloreuropene.

Aceste rezultate confirm` rea[ezarea Poli]iei Române înspa]iul public al societ`]ii democratice, proiectarea [i ori-entarea serviciilor poli]iene[ti în func]ie de nevoile cet`]ean-ului, furnizându-i acestuia siguran]` [i securitate,îndeplinirea standardelor tehnice [i profesionale care fac cainstitu]ia Poli]iei s` se rela]ioneze eficient cu toate mecanis-mele de cooperare interinstitu]ional` de la nivelul UniuniiEuropene.

Apreciez c` activitatea dumneavoastr`, în anul 2006, ar`spuns priorit`]ilor na]ionale prin modul cum v-a]i îndeplinitîndatoririle [i a]i asigurat o cre[tere calitativ` important` asiguran]ei cet`]eanului. Aceste succese au avut la baz` cin-stea, integritatea, onestitatea [i respectul fa]` de demnitateauman`.

Eviden]iez, de asemenea, activitatea pe care institu]iilepoli]iene[ti au desf`[urat-o pentru elaborarea [i imple-mentarea unui plan clar de recrutatre a personalului,urm`rind întinerirea acestuia, cre[terea eficien]ei înselectare, reforma sistemului de înv`]`mânt [i respectarea

standardelor europene de management a resurselor umane.Aceste succese trebuie consolidate [i extinse pe viitor

pentru a r`spunde mai bine nevoilor [i a[tept`rilorcet`]enilor.

Priorit`]ile activit`]ii Poli]iei Române, în anul 2007, suntmultiple.

|n domeniul politicii de dezvoltare institu]ional` trebuiedefinit` implementarea noii concep]ii de reorganizare aInspectoratului General al Poli]iei Române [i promovareaprin toate mijloacele a unei activit`]i poli]iene[ti proactive,concomitent cu optimizarea resurselor.

Totodat`, se impun implementarea unei strategii mo-derne de formare [i preg`tire continu` a personalului care sìnclud` noi planuri de înv`]`mânt, realizate în baza sistemu-lui de credite transferabile, instruirea prin programesus]inute de formatori, noi metodologii de evaluare apoli]i[tilor, modernizarea [i dezvoltarea bazei de date pentrumanagementul resurselor umane [i cuprinderea acestuia înbaza sistemului informatic integrat al Poli]iei Române. Refor-ma institu]ional` trebuie s` beneficieze de profesioni[ti, cares` ac]ioneze numai în baza legii.

Privitor la realizarea siguran]ei cet`]enilor [i a colectiv-it`]ilor, institu]iile Poli]iei Române trebuie s` aib` în vedere,printre altele, continuarea implement`rii conceptelor deac]iune [i experien]` pozitiv` rezultat` din cooperareapoli]ieneasc` [i practica intern`, eficientizarea combateriiinfrac]ionalit`]ii pe drumurile publice, promovarea poli]istu-lui de proximitate [i cre[terea rolului sù în comunitatealocal`.

Eforturile pentru combaterea criminalit`]ii fac necesar` oabordare structural` pentru ob]inerea unei finalit`]i judiciareconcrete. Se impune optimizarea cooper`rii cu MinisterulPublic, Ministerul Justi]iei [i celelalte institu]ii pentru eli-minarea oric`ror disfunc]ii. Cei ce s`vâr[esc ilegalit`]i tre-buie adu[i în fa]a justi]iei [i tra[i la r`spundere f`r` p`rtinire.

De asemenea, eficien]a structurilor de Poli]ie nu poate ficonceput` în afara unei strânse leg`turi cu comunit`]ilelocale. Cet`]eanul trebuie s` fie un participant proactiv laasigurarea propriei securit`]i.

|n încheiere, apreciez activitatea pe care a]i desf`[urat-oîn anul 2006 [i v` transmit dumneavoastr`, întregului per-sonal al institu]iei, ur`rile mele de bine, împliniri profesio-nale, putere de munc` [i mult` s`n`tate.

Mesajul domnului Traian B`sescu, Pre[edintele României,adresat cu prilejul recentei evalu`ri a activit`]ii Poli]iei Române



Via]a la ]ar`, \n inima

comunit`]iiLa Polovragi, jude]ul Gorj, sediul Postului de Poli]ie

este amplasat pe strada mare, \n inima comunit`]ii lapropriu. {i chiar la figurat. Cei patru poli]i[ti locali suntcunoscu]i cet`]enilor, numele lor figur#nd pe afi[ele

informative, care \mp#nzesc cele dou` sate [i unc`tun ce alc`tuiesc comuna. Acestea sunt expuse lavedere, \n toate locurile cu aflux de oameni, fie eilocalnici sau \n tranzit.

Astfel, informa]ii utile [i numerele de telefon ale oame-nilor legii pot fi \nsu[ite de c`tre cei interesa]i de la institu]iileadministra]iei locale, de la biserici, de la M`n`stirea Polo-vragi, de la [coli, de oriunde este amenajat un loc vizibil de afi[aj.

Sunt, practic, patru poli]i[ti cu„simbrie“ la Postul de Poli]ie dincomuna Polovragi. Cel de-al cincileacoleg, "[i mai mult dec#t un coleg",cum \l "alint`" cei patru, este un Logancu care au fost \nzestra]i anul trecut \ncadrul programului pe aceast` liniederulat de c`tre conducerea Poli]ieiRom#ne.

De[i \nc` mai merg pe jos sau cubicicletele la anumite destina]ii,poli]i[tii locali au c`p`tat aripi dup`primirea acestei ma[ini, fapt ce le per-mite o mai mare vitez` de reac]ie lasolicit`ri. Mai ales c` distan]ele suntmari, iar zona de competen]` este tra-versat` de un drum na]ional (pe 6 kilo-metri) [i de un drum jude]ean (pe 5,5kilometri). {eful Postului de Poli]ie,agentul [ef adjunct Titi Igoianu, avenit \n comun` de la \nceputul anului2006. Aducea experien]` de cinci ani\n func]ia de [ef de post de la Postuldin comuna Licuriri, a[ezare situat` la

30 kilometri de Polovragi. Este poli]istde carier`, absolvent al {colii deAgen]i de Poli]ie - C#mpina, dar [iabsolvent al Facult`]ii de Drept. Areun "corp" de tineri agen]i, cu care vreas` schimbe mentalitatea \n abordareaprofesiunii de poli]ist la ]ar`.

Datorit` educa]iei profesionale [itinere]ii lor, cei trei agen]i din subor-dine \l sus]in cu argumente binecl`dite pe realitatea spa]iului \n carecaut` s`-[i afirme personalit`]ile.

Agentul Dumitru Toloarg`, la cei21 de ani ai sì, poart` mult`\nc`rc`tur` \n sensul schimb`rii. Elface parte din prima promo]ie deabsolven]i a {colii de Agen]i de Poli]ie"Septimiu Mure[an" din Cluj-Napoca.De[i cel mai nou \n meserie [i la loculde munc`, a \nv`]at "comuna", \i [tiepe oameni, aplic` ce a \nv`]at la [coal`[i "fur`" meserie de la to]i. Nu se las`nici de carte, fiind student \n anul I, laDrept.

Agentul Constantin Voica este celmai vechi poli]ist de la Polovragi.Lucreaz` aici din 2002, de c#nd aabsolvit la C#mpina. Are 26 de ani [inu zice nimic de \nsur`toare.Locuie[te \n gazd`, \n sat.

Cel mai v#rstnic dintre ajutori (32ani) este agentul [ef adjunct SorinPopescu. Din 2004, sluje[te comuni-tatea din Polovragi.

To]i sunt, \ns`, de-ai zonei, fiindn`scu]i [i crescu]i prin comuneapropiate. De aceea \i \n]eleg peoamenii locului, le [tiu pasiunile,calit`]ile [i defectele. {tiu unde sàting` coarda sensibil` pentru a aveaeficien]` \n ac]iunile lor, fie preven-tive, fie sanc]ionatorii.

La Postul lor nu se \nchide nicio-dat`. Dup` ora 16,30, c#nd se \ncheieprogramul, prin rota]ie, un poli]istr`m#ne zilnic la permanen]`. Au grij`ca membrii comunit`]ii s` nu-i cautepierdu]i c#nd au nevoie de ei.

C`p[unari,oieri

[i mul]ituri[ti

Polovragii sunt un spa]iu multietnic.Trìesc aici rom#ni [i rudari, iar \n perioadanedeelor [i t#rgurilor, vin [i alte minorit`]iconlocuitoare, \n calitate de comercian]i. Deasemenea, M`n`stirea Polovragi, un fru-mos a[ez`m#nt duhovnicesc, atrage unnum`r mare de credincio[i [i vizitatorirom#ni [i strìni.

Pentru cei care ajung aici \n scop turis-tic sau \n scop de afaceri, ca [i pentru local-nici, poli]i[tii de la post se str`duiesc s`p`streze un climat de siguran]`, astfel \nc#tcei ce le trec pragul satului s` aprecieze fru-muse]ile naturii [i savoarea produseloragroalimentare. C` se face pe aici o br#nz`de te lingi pe degete, un unt galben ca[ofranul [i o sm#nt#n` de-o tai cu cu]itul,cum nu s-a mai v`zut prin alte locuri. Ca s`nu mai vorbim de ]uica de prun`.Cunosc`torii [tiu. {i apreciaz`. Aici, deci,oamenii se ocup` cu cre[terea animalelor [iexploatarea materialului lemnos, c`cip`durea verde \nconjoar` vatra.

Ca \n \ndep`rtata Spanie, cultiv`c`p[uni, iar firme specializate din toat` ]aravin la Polovragi dup` savuroasa c`p[un`.

Culeg`torii acestora sunt, pe bani mai pu]inidec#t \n ]ara lui Cervantes, rudarii carelocuiesc \ntr-un c`tun situat la vreo trei kilo-metri de comun`, distribui]i de-a lungulp`durii pe o \ntindere de 1,5 kilometri.

Ei lucreaz` la exploatarea forestier`, lac`p[uni, mai culeg ciuperci [i fructe dep`dure din munte.

S`rb`toarea de Sf#ntul {tefan aduce \niulie, de ani de zile, un aflux de 20 - 25.000de persoane, uneori chiar mai multe. Timpde o s`pt`m#n`, are loc o nedee cu mareimpact. Se adun` cresc`tori de animale [icomercian]i din mai toat` ]ara. Se deschidt#rguri de vite, se \ntind tarabe, se expunproduse alimentare, haine de piele, produsede artizanat de tot felul, suveniruri [i c#tealtele. Tot \n aceast` perioad`, apar [i ho]iidin buzunare, cei de [i din ma[ini, t#lharii [iescrocii.

Dar poli]i[tii locali [i cei din conducereaPoli]iei jude]ului au experien]` \n acest sens[i se preg`tesc din vreme.

Zi [i noapte, poli]i[ti din Serviciul deOrdine Public` [i jandarmi locali \[i facsim]it` prezen]a, astfel \nc#t, de ani buni,nedeea de Sf#ntul {tefan a fost ferit` de inci-dente majore. Tradi]ia - n`scut` de sute deani, dup` cum afirm` primarul comunei, dl{tefan F`suiescu - va fi p`strat` cu grij`. Iarclimatul de siguran]` \ntre]inut de oameniilegii aici constituie o premis` esen]ial` acontinuit`]ii.

Apreciind presta]ia poli]i[tilor locali,Prim`ria s-a implicat \n renovarea Postuluide Poli]ie Polovragi, iar \n perioada docu-ment`rii noastre sprijinea ridicarea unuigaraj auto la sediul Poli]iei locale.

Usc`turi dinP`durea

PolovragilorDesigur, Polovragii nu sunt doar un col]

de Rai. |[i mai bag` Necuratul coada pe ici,pe colo, poli]i[tii fiind singurii de care infrac-torii se tem ca numitul de t`m#ie.

Se fur` pe la Polovragi. Ca peste tot, tele-foanele mobile constituie o ispit`. De aseme-nea, se fur` din p`dure, [i, bine\n]eles, semai conduce \mpotriva normelor legale.

S` le lu`m pe r#nd. Au fost furate - [irezolvate \n temeiul legii - 12 telefoanemobile. |n ceea ce prive[te p`durea, a fostatacat` de mai multe ori [i \n mai multefeluri. Unii au furat cu c#rca, al]ii cucamioanele. Cazul din urm` este ilustrat dec`tre dou` firme din V#lcea [i Timi[, carefoloseau marc` fals` pe materialul lemnos.Spre sf#r[itul anului trecut, poli]i[tii confis-caser` 18 metri cubi lemn de esen]` moale,10 metri cubi de brad [i 20 metri cubi de fag[i gorun.

Printre cele 11 constat`ri de conduceref`r` permis se \nscrie un caz de excep]ie,T`rb`ceanu Leonic`, din Baia de Fier, [ofade 10 ani pe drumurile publice f`r` a posedapermis. De nenum`rate ori, fusese oprit [iinterpelat de c`tre oamenii legii. De fiecaredat`, oferea datele de identitate ale frateluisù [i pl`tea amenzile con[tiincios.

C#nd a picat \n m#na poli]i[tilor dinPolovragi, activitatea lui de [ofer s-a \ncheiatcu... dosar penal.

La capitolul furturi din locuin]` s-a"remarcat" Cojocaru Ionel, de 25 de ani,localnic. Dumnealui a intrat noaptea \n casaunor pensionari [i a furat... cazanul de ]uic`.Tocmai se liberase din penitenciar [i ar fivrut s` pun` de-o afacere cinstit`.

A fost descoperit dup` ni[te urme de\nc`l]`minte ridicate de la locul faptei. Anegat fapta, dar a fost dovedit cu probe.

29 octombrie, ora 23,00. DispeceratulI.P.J. Gorj sesizeaz` c` pe DN 67 se\ndreapt`, spre Polovragi, o ma[in` cunum`r francez de \nmatriculare. Poli]i[tii dela post sunt solicita]i s` ia m`suri de re]inerea turistului, p#n` la apari]ia lupt`torilor de la„Crim` organizat`“. Agentul [ef adjunct TitiIgoianu se mobilizeaz` imediat. |n patruminute se posteaz` \n intersec]ia DN 67 cuDJ 665, \mpreun` cu doi colegi de la Novaci,agen]ii Florin L`z`rescu [i Gabriel Papuc.

Apare ma[ina cùtat`. Fac semnul deoprire [i le cer celor doi ocupan]i s` coboarecu m#inile sus. Cu toat` \mpotrivirea acesto-ra, \i \nc`tu[eaz` [i anun]` Dispeceratul. |n 4- 5 minute apar \nt`riri: Poli]ia rutier` [i„Crima organizat`“. Cei doi sunt prelua]i, iarpoli]i[tii locali continu` s`-[i vad` de tre-burile urbei. Mai ales c` ni[te localnici toc-mai \ntrecuser` m`sura la ]uiculi]` [i tulbu-rau lini[tea nop]ii.

Pagin` realizat` deIna B~LAN

Cei patru poli]i[ti [i un ajutor de n`dejde



Poli]i[tii canadieni pe urmele unor

LUPI... |N „PIEI DE OAIE“Un studiu cu titlul acro[ant de mai sus apar]ine ilustrului

analist Mat Logan din Grupul Anticrime Grave al Poli]iei dinVancouver - Canada. Expertul canadian abordeaz` nuan]at [i\n profunzime o problematic` pe care o consider`m de mareinteres pentru poli]i[tii români care s-aau confruntat, de-aa lun-

gul ultimilor ani, cu numeroase cazuri de agresiuni sexuale\mpotriva copiilor, unele e[uate, chiar \n crime odioase.

„Predatorii“ ies la atac!

|n imaginarul colectiv, agresorii copiilor sunt reprezen-ta]i, \n mod eronat, ca fiind hirsu]i, neglijen]i [i dezorganiza]i.Se mai crede, tot f`r` temei, c` ace[tia se infiltreaz` brusc \ncomunit`]ile urbane pentru a r`pi [i ataca minori. |n realitate,majoritatea agresorilor sexuali nu ies \n eviden]` prin nimicspecial. Dimpotriv`! Ei pot p`rea buni de "s`-i pui la ran`!"Sunt apropia]i de victime, de p`rin]i sau de persoanele care \isupravegheaz` pe copii. |n majoritatea cazurilor, „predatorii“atrag minorii, jucându-se cu sentimentele lor, câ[tigându-le\ncrederea [i oferindu - le afec]iunea de care au fost mult`vreme lipsi]i. Cei mai activi dintre pedofili sunt de tip prefe-ren]ial. Ace[tia se intereseaz` exclusiv de fete sau, tot exclu-siv, de bìe]i. Termenul preferen]ial desemneaz` comporta-mentul [i target-ul "predatorului" sexual. Articolul poli]istu-lui canadian Mat Logan descrie cu lux de am`nunte compor-tamentul agresorilor preferen]iali. Ace[tia \[i atac` victimele,\n punctele lor vulnerabile, a[a cum o fac, \ndeob[te,pr`d`torii sangvinari din natur`.

„Tehnici“ perfidede abordare [i control

Procesul de abordare [i de control al victimelordebuteaz` \n timp ce "Predatorul" se fixeaz` asupra unuianume areal. Acesta \[i petrece zilele \n locuri frecventatede copii ([coli, centre comerciale, locuri de joac` sau par-curi) [i, uneori, chiar, face munc` benevol` \n beneficiul"micu]ior." Al]i "pedofili" se insinueaz` "delicat" \n lumeaadul]ilor care \i supravegheaz` sau au grij` de copii. Ofi]erulcanadian a observat atent comportamentul protagoni[tilor,\n cadrul unei terapii familiale. Problemele au \nceput,bunòar`, \n timp ce mama a dou` feti]e cu vârste cuprinse\ntre 8 [i ... 12 ani, i le-a \ncredin]at pe acestea spre \ngrijirenoului ei concubin.

"Aveam impresia c` acesta era interesat mai mult de fiicedecât de mam`. Cum era de a[teptat am descoperit c` "omulnostru" avea antecedente \n materie de pedofilie [i chiar arecunoscut faptul c` era atras irezistibil de cele dou` feti]e."

Din fericire , \n acest caz, "predatorul" a fost prins, \nplin proces de apropiere [i tentativ` de manipulare psihic`!El a fost acceptat s` vie]uiasc` \mpreun` cu familia [i chiara convins-o pe mam` c` ar fi bine s` fac` du[ \mpreun` cufetele. Abordarea s-a f`cut subtil, \n trepte. Adesea, raco-

larea este facilitat` chiar de c`tre p`rin]ii sau suprave-ghetorii copiilor. Se poate \ntâmpla, chiar, ca agresorul s` seconving` pe el \nsu[i c` este iubit de c`tre virtuala victim`.Altfel zis s` cread` c` el este cel care \i ofer` copiluluidragostea [i protec]ia de care are atâta nevoie. Ba chiarpoate ajunge s` cread` c` minorul caut` febril un prietencare s`-l ini]ieze \n tainele sexualita]ii. To]i pu[tii pot devenivictime. De aceea, nu ne surprinde deloc faptul c` "Preda-torii" se apropie, mai ales, de bìe]ii vulnerabili. Ace[tia nu ausuficiente cuno[tinte [i experien]` pentru a sesiza pericolul lacare se expun. Agresorii sexuali atac` prada, \n puncte ei vul-nerabile, exact a[a cum se \ntâmpl` \n natur`. Copii care auprobleme familiale petrec mult din timpul lor liber, singuri [inesupraveghea]i. Este de la sine \n]eles faptul c` un copil carenu se simte iubit risc` s` fie atras de orice "interlop" care \iacord` aten]ie. Autorul studiului "Lupi deghiza]i \n piei deoaie" m`rturise[te c` a fost pus \n situa]ia de a evalua psiho-logic un predator \ncarcerat, iar acesta i-a spus, \ntre altele:"Nu am vânat-o pe regina balului ci pe fiica ei ciudat` careurma cursuri de art` plastic`. Am ales-o, fiindc`, a fost victimaunui abuz, iar eu eram, undeva, pe aproape."

Comentariimali]ioase despre...pr`zile u[oare!Predatorul "studiat" \[i lua drept ]inte adolescente

rebele, marcate de grave probleme emo]ionale. Dup`p`rerea lui, tinerele fete reprezentau <pr`zi u[oare>. El mi-a mai declarat c` avea obiceiul s`-[i drogheze victimele,apoi s` \ntre]in` rela]ii sexuale cu acestea. Violatorul a maiadùgat faptul c`, spre sfâr[itul anilor 1980, a avut rela]iiintime cu peste 140 de adolescente!.

„S` nu spuinim`nui!

E secretul nostru!“Pentru a-[i atrage victimele, "predatorii sexuali" recurg,

deseori, la metode perfide. Mul]i dintre ace[tia suntdeosebit de [arman]i [i dispu[i s` asculte tot ceea ce

\ndrug` copiii. Ei reu[esc, cum - necum, s` le \nt`reascàcestora convingerea c` p`rin]ii nu - i \n]eleg [i c` ceilal]icolegi sunt rì. Anumi]i "predatori" se ofer` s` fie parteneride joac` ai copiilor - ]int`, s`-i conduc`, \ntr-un anume locsau s` le cumpere cadouri, \n semn de prietenie. Ei potajunge, chiar, s` le ofere adolescen]ilor, "cu mult` genero-zitate" droguri sau alcool. Alteori, \i putem vedea cum se

zbat cu \ndârjire s` umple un anume <gol> din via]a copilu-lui c`ruia, \n termeni "gonflabili" spun: "Tu e[ti cel maiimportant \n via]a mea. Te iubesc, sunt aici exclusiv pentrutine."

|ndeob[te, predatorul introduce aceste secven]e, \ntr-unanumit stadiu al procesului de abordare [i control. El areperfect` dreptate: secretul leag` victima de predator.

"Ia de - aici ni[te bomboane. Dar s` nu le spui nimic pri-etenilor tì. Mai mult ca sigur o s` le sim]i invidia. {i, fiiatent! Nu - i spune nimic nici mamei tale! {tii c` - ]i interzices` m`nânci dulciuri \ntre mese."

Micile secrete se pot transforma \n amenin]ari serioase,dac` predatorului \i este fric` s` nu fie denun]at. Gravitateaamenin]`rilor variaz`, de la caz la caz. Un pedofil poatespune, de exemplu: "Dac`-i poveste[ti mamei tale despreceea ce s-a \ntâmplat \ntre noi, ea o s` te deteste. Ca s` numai vorbim c` eu... Eu te voi ucide!"

Leg`tura creat` \n procesul de abordare [i control duce,treptat, la contacte fizice. Predatorii folosesc abordarea pen-tru a d`râma "barierile" de autoprotec]ie ale copilului [i pen-tru a - l face s` accepte atingerea. Primul contact fizic dintre"predator" [i victim` nu are, adesea, nici o conota]ie sexual`pedofilul \i trece micu]ului, s` zicem, un bra] pe dup` umeri

[i \ncearc` s`-i limiteze posibilit`]ile de mi[care.Aceste contacte desensibilizeaz copilul, \i inving inhibi]iile

[i deschid calea apropierilor sexuale directe, nedeghizate.

Scopul ultim al agresorului

Analizând condi]iile care favorizeaz` exploatarea se-xual` a copiilor pe internet, Mat Logan face men]iunea c`,\n Canada, lipsesc cercet`rile profunde \n domeniu [i c`nu sunt definite exact tendin]ele fenomenului [i metodelefolosite de pedofili. Evident, unit`]ile de poli]ie integratecare lupt` \mpotriva exploat`riii copiilor au nevoie de o\n]elegere mai bun` a comportamentului internau]ilorpedofili. Ar trebui, de asemenea, compilate statisticileprivind rezultatele mandatelor de perchezi]ie puse \n apli-care de poli]i[ti. De studiile asupra subiectului en voguear putea beneficia formarea tuturor participan]ilor la pro-cesul de administraere a probelor. Mult timp [i eforturiconsiderabile au fost consacrate elabor`rii tipologiei pe-dofilului necunoscut [i configur`rii profilului sù. Grupulde {tiin]e Comportamentale al Poli]iei Canadiene se con-centreaz`, mai ales, asupra agresorului cunoscut,deoarece, cinci la sut` dintre agresori (cei mai activi!)sunt responsabili de majoritatea cazurilor cu A.N.Re]eaua integrat` de informa]ii privindu-i pe "predatoriisexuali" [i o re]ea conex` axat` pe cercetare [i informa]iiprivind comportamentul pedofililor [i ciclul crimei suntextrem de utile opera]iunilor poli]iene[ti de supraveghere[i anchet`.

(va urma)

Pagin` realizat` deAntoaneta DARIE

experien]e avansate experien]e avansate experien]e avansate


|n spa]iul public, Poli]ia r`spunde de siguran]acet`]enilor [i trebuie s` reac]ioneze rapid când aceas-ta este amenin]at`. Dar este mai bine s` previi rùl,decât s` repari daunele provocate ulterior. De aceea,exist` Poli]ia de proximitate.

Enoria[ii din Ialomi]a veni]i duminica la slujb` auavut o surpriz`: predica nu le-a mai fost ]inut`, ca deobicei, de preotul paroh, ci de poli]i[tii de proximitate.|mbr`ca]i \n uniforme, oamenii legii au mers la biser-ic`, nu doar pentru a se ruga, ci [i pentru a explica ceînseamn` Poli]ia de proximitate, care sunt atribu]iilepoli]i[tilor specializa]i \n acest domeniu [i pentru a-isf`tui pe credincio[i ce trebuie s` fac` pentru a nudeveni victime ale rùf`c`torilor.

|n acest fel, poli]i[tii \[i propun s` con[tientizezecet`]enii de riscul la care se expun atunci când, dinneglijen]`, nu \[i iau m`surile de precau]ie, devenindvulnerabili \n fa]a celor certa]i cu legea.

La bisericile din municipiul Slobozia, poli]istul deproximitate a fost înso]it de d-na inspectorprincipal Maria Baciu, [eful BirouluiPoli]iei de Ordine Public` - Poli]ia Municip-iului Slobozia, [i dl. subcomisar ConstantinCazacu, ofi]er instructor poli]ie de proximi-tate.

Cu aceast` ocazie, cet`]enii au aflatstarea infrac]ional` specific` localit`]ii,poli]i[tii având ca obiectiv diminuareatemerilor constatate \n rândul popula]iei,prin încurajarea ac]iunilor [i atitudinilor cutent` preventiv`. „Am avut cazuri când,de[i exista interfon la scara blocului, iarlocatarii nu-i cuno[teau pe cei care sunau,le-au permis accesul \n scar`, f`r` s` lepun` m`car o \ntrebare cu privire laprezen]a lor \n acel imobil. Ulterior, s-adovedit ca ace[tia erau de fapt ho]i dinapartamente" - a precizat d-na inspectorprincipal Maria Baciu.

Poli]i[tii le-au mai atras aten]ia enoria[ilor c` audatoria de a-[i asigura bunurile [i c`, \n caz de urgen]`,pot apela cu \ncredere serviciul „112" pentru a primiajutor.

Nu doar \n biserici sunt activi poli]i[tii de proximitateialomi]eni, ci [i \n [coli sau licee, unde particip` \n modfrecvent la orele de dirigen]ie, oferindu-le copiilor pliantecu sfaturi preventive, dar, cel mai important este faptul c`reu[esc s` aib` o comunicare perfect` cu ace[tia.

Totodat`, poli]i[tii au subliniat faptul c` „proximi-tatea se realizeaz` prin crearea unui parteneriat întrepoli]ie, pe de o parte, [i cet`]eni, unit`]i [colare, biser-ic`, medii de afaceri, organiza]ii neguvernamentale [iautorit`]i publice locale, pe de alt` parte, în scopulrezolv`rii problemelor cu impact direct asupra vie]iisociale, al cre`rii unui climat de siguran]` civic` [iîmbun`t`]irii calit`]ii vie]ii."

DDaanniieellaa SSAALLAAOORRUU DDaanniieellaa AANNDDRREEEEAA


Suflete pierdute...Comunitatea Terapeutic` Incontro a fost constituit` legal \n 1982, fiind o aso-

cia]ie liber` pentru asistarea tinerilor toxico-dependen]i [i a persoanelor cu prob-leme fizice [i psihice, alcoolicilor, v#rstnicilor, persoanelor marginalizate [i abando-nate. Comunitatea func]ioneaz` dup` un sistem specific, denumit "Cristoterapia" [inum`r`, \n prezent, 238 de sedii reziden]iale, dintre care 164 \n Italia [i 74 \n altestate, precum: Spania, Fran]a, Elve]ia, Slovenia, Croa]ia, Tailanda, Bolivia, CostaRica, Brazilia, Statele Unite [i Israel. |n decursul celor 40 de ani de activitate, \ncomunit`]ile sale terapeutice au fost tratate mai mult de 300.000 de persoane.

Recent, a fost semnat un Protocol \ntre Agen]ia Na]ional` Antidrog [i Comuni-tatea Terapeutic` Incontro, pentru acordarea de asisten]` de specialitate, con-cretizat, deja, prin demararea unui proiect comun.

Tony, de 32 de ani, a \nceput s` consume droguri \n urm` cu patru ani, "\mbiat"de anturajul sù. A cerut ajutor la Spitalul Sf. Stelian, unde, \n urma evalu`rii, a urmatun tratament substitutiv cu metadon`. A mai avut apoi cinci rec`deri. Acum arenun]at la tratamentul cu metadon` [i este preg`tit s` urmeze ultima etap` de trata-ment \n cadrul unei comunit`]i terapeutice. |n toat` aceast` perioad` familia i-a fostal`turi, ajut#ndu-l [i sprijinindu-l foarte mult.

Paul, de 26 de ani este student. Consum` droguri de [apte ani. |nceputul..."datorat" tot anturajului. Dup` tratamentul substitutiv cu metadon`, a decis s`-[i"\nghe]e" anul la facultate, urm#nd s`-[i continue studiile dup` finalizarea tratamen-tului. Familia [i prietenii \i sunt [i lui al`turi.

Ei sunt primii doi consumatori de droguri din Rom#nia ce au plecat \n Italia,c`rora li se vor mai al`tura patru, selec]iona]i la sf#r[itul anului trecut de c`trereprezentan]ii Comunit`]ii Terapeutice Incontro, la propunerea Agen]iei Na]ionaleAntidrog [i a Asocia]iei Rom#ne Antidrog. Cei [ase vor fi inclu[i \ntr-un program ter-apeutic, cu o durat` de un an. Printre criteriile care au stat la baza selec]ion`rii celor[ase tineri s-au aflat: nondependen]a de metadon`, abilit`]i de comunicare social`,cunoa[terea limbii italiene sau a unei limbi de circula]ie interna]ional`.

Programul terapeutic pe care \l vor urma include, pe l#ng` [edin]e specifice depsihoterapie, diferite activit`]i lucrative, care contribuie la reabilitarea lor.

Tony [i Paul au fost \nso]i]i de c`tre medicul Victor Kiri]escu, coordonatorul Cen-trului de Evaluare [i Consiliere Antidrog al sectorului 5 din Bucure[ti, care a efec-tuat preselec]ia grupului, [i de c`tre [eful Biroului de Comunicare [i Rela]ii Publiceal A.N.A., dl. comisar [ef Petre Cr`ciun, care a realizat un film documentar ce va ilus-tra modul \n care func]ioneaz` o astfel de comunitate terapeutic`.

|n cursul acestui an, dup` modelul italian, va fi \nfiin]at` o asemenea comunitateterapeutic` [i \n localitatea Strejnic, de l#ng` Ploie[ti.

Suflete tratate...Un alt proiect finalizat recent a fost [i cel de "Prevenire [i combatere a con-

sumului de droguri prin institu]iile biserice[ti", desf`[urat la Centrul de Preg`tireProfesional` [i Recuperare a Cadrelor de Penitenciar din localitatea Amara, jude]ulIalomi]a, [i organizat de c`tre Agen]ia Na]ional` Antidrog [i Episcopia Sloboziei [iC`l`ra[ilor.

Ac]iunea s-a \nscris printre preocup`rile constante ale A.N.A. pentru implicareaBisericii Ortodoxe Rom#ne \n lupta \mpotriva drogurilor. Obiectivul principal a fost\mbun`t`]irea dialogului cu institu]iile biserice[ti [i crearea unei viziuni comuneprivind importan]a colabor`rii pentru prevenirea consumului de droguri \n comu-nit`]ile religioase. A fost urm`rit` dezvoltarea unei re]ele de suport comunitar pen-tru prevenirea consumului de droguri, \n cadrul c`reia s` fie inclu[i, al`turi de spe-ciali[tii celor 47 de Centre de Prevenire, Evaluare [i Consiliere Antidrog teritorialeale A.N.A., [i preo]i [i asisten]i sociali din Protoieriile Bisericii Ortodoxe Rom#ne.

Pe durata a trei zile, 47 de speciali[ti din cadrul Centrelor de Prevenire, Evalu-are [i Consiliere Antidrog teritoriale [i 13 preo]i [i asisten]i sociali au participat la uncurs de preg`tire. Printre temele abordate au fost: "Poten]ialul de interven]ieantidrog al bisericilor din Rom#nia", "Metode de consiliere practicate [i teoretizate\n experien]a [i programul bisericilor", "Implicarea preotului [i a comunit`]ii \n pre-venirea consumului de droguri", "O abordare sociologic` [i pragmatic` \n viziuneaA.N.A.". Cursul a fost sus]inut de c`tre coordonatorul de proiecte sociale al Aso-cia]iei Ecumenice a Bisericilor (Aidrom), dl. lector Mihai Br#nzea.

La \ncheierea stagiului de formare au fost prezen]i: Prea Sfin]ia sa dr. Dam-aschin Coravu, episcop al Sloboziei [i C`l`ra[ilor, pre[edintele A.N.A., dl. chestor-[ef prof. univ. dr. Pavel Abraham , directorul Direc]iei pentru Reducerea Cererii, dl.chestor Vasile Popa, directorul Penitenciarului de Maxim` Siguran]` Slobozia, dl.Andrei Dumitru [i pre[edintele Tribunalului Jude]ean Slobozia, dl. dr. Traian Iones-cu.

Personalit`]ile prezente au remarcat importan]a unor astfel de proiecte, sublini-ind fiecare rolul institu]iei pe care o reprezint` \n lupta na]ional` antidrog, precum[i disponibilitatea implic`rii \n activit`]ile de prevenire a consumului de droguri.

Pre[edintele A.N.A. a precizat, cu ocazia analiz`rii rezultatelor proiectului c`„...pentru noi, Biserica Ortodox` este un partener de onoare, iar mesajul spiritual -Cuv#ntul lui Dumnezeu - are o importan]` deosebit` \n terapia consumului dedroguri. Ceea ce s-a \nt#mplat aici este un semn c` societatea se coaguleaz`. Agen]iaNa]ional` Antidrog este titularul, la nivel institu]ional, al problematicii drogurilor,iar Biserica poate deveni titularul spiritual al acesteia".

MMaarriiuuss TTOOMMAA

Predica În uniformã



Pentru c` acest num`r al Revistei deschide lunaflorilor [i a m`r]i[oarelor, ca dovezi ale dragostei [irespectului fa]` de partenerele noastre de via]` sau deprofesie, [i ne adres`m acum [i femeilor - poli]ist, v`prezent`m, \n cele ce urmeaz`, una dintre reprezen-tantele acestora. Gina Stan`, poli]ist de pe malul Oltu-

lui, din municipiul Slatina, are 36 de ani [i este absol-vent` a Colegiului "Radu Greceanu" din localitate. |[idesf`[oar` activitatea, \ncep#nd din anul 2000, caagent \n cadrul Serviciului Comunica]ii [i Informatic`- I.P.J. Olt.

{i-a \ndeplinit, astfel, un vis din copilarie, visul dea deveni poli]ist. Un rol important \n luarea acesteihot`r#ri l-a avut [i so]ul sù, care a lucrat \n Serviciulde Paz` [i Protec]ie. "Eforturile, preocup`rile [idinamismul so]ului meu m-au fascinat [i m-au deter-minat s` m` hot`r`sc pentru alegerea carierei de

poli]ist", ne-a m`rturisit Gina.La locul de munc` este apreciat` ca o t#n`r`

ambi]ioas`, oric#nd dispus` s` cunoasc` [i s` \nve]eceva nou, respectat`, ajutat` dac` este cazul, dar nuabsolvit` de sarcinile ce-i revin. Entuziasmul, pasi-unea [i seriozitatea sunt calit`]ile sale pe care le uti-

lizeaz` \n activitatea pe care o desf`[oar`.|n anul 2003, a urmat cursurile de combatere a

crimei organizate [i antidrog. Preg`tirea profesio-nal` a fost \n permanen]` \n aten]ia sa, pentru acunoa[te c#t mai multe din specificul muncii depoli]ist.

A[a se explic` [i faptul c` Gina Stan` este stu-dent` la Facultatea de Sociologie [i Asisten]` Socialà Universit`]ii din Bucure[ti [i c` am \nt#lnit-o laCentrul de formare [i perfec]ionare a agen]ilor depoli]ie de la Slatina, la cursurile pentru limba englez`.

Entuziasm, pasiune [i seriozitate

S#nge de poli]ist, pic`tura salvatoare

Centrul de perfec]ionare a agen]ilor de poli]ie de la Slatina nu preg`te[te doar dinpunct de vedere profesional viitoare cadre, ci, a[a cum ne-a m`rturisit [i directorul -adjunct, dl. comisar-[ef Ion Toma, [i din punctul de vedere al mentalit`]ii, al atitudinii fa]`

de societate [i de cet`]enii acesteia. Nevoia permanent` de rezerve de s#nge este bine cunoscut`. Unit`]ile medicale din

jude]ul Olt [i din jude]ele limitrofe se confrunt` cu aceast` problem`, \n lupta lor pentrusalvarea de vie]i omene[ti.

Recent, timp de dou` zile, la ini]iativa cursan]ilor, 120 de poli]i[ti de la cursul "Ini]iere\n carier`" au donat, la Centrul de recoltare a s#ngelui din Slatina, cantit`]i \nsemnate deplasm`.

Ca urmare a acestei ac]iuni de suflet, responsabilii Centrului Jude]ean de TransfuzieSanguin` - Olt [i media local` au mul]umit "poli]i[tilor - donatori, ap`r`tori ai ordinii [i si-guran]ei publice" pentru gestul de omenie f`cut.

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddeeMMaarriiuuss TTOOMMAA

Cu „maimu]a“, \n taxiNu o dat` am

observat c`, fura]ide peisajul ora[ului,avem senza]ia c` amfost fura]i [i \n reali-tate, atunci c#nd, lafinalul unei curse cutaxi-ul, scoatem dinbuzunar mai mul]ibani dec#t ne-ama[tepta. {i nu estevorba doar despreobiceiul prost almultor [oferi, dar [itolerat de uneleinstitu]ii abilitate cucontrolul acesteiactivit`]i, de a nu

avea niciodat` "m`runt" ca rest la plata unei curse. Ni se pare uneori c` nu prea bate timpul petrecut \n ma[in`, func]ie de viteza

de deplasare, cu costul acesteia. C#teodat`, chiar a[a [i este. {i te enervezi. Tarede tot. C#nd vezi c`, pentru un drum de un kilometru [i jum`tate maximum, \nnoaptea de Revelion sau \n cea de dup`, o ma[in` pe care scrie mare 1,4/km tecost` "8 lei cincizeci, [efu'... hai 10, c`-i Anu' Nou..."

A[ fi vrut s` g`sesc [i un astfel de tupeu [i insolen]` \n Monaco, Cannes,Nice, Chicago, Torino, chiar \n... Oradea sau Pite[ti. Dar e un fenomen ca undalma]ian, manifestat ici [i colo, \n func]ie de "tradi]iile" regiunii sau deapuc`turile oamenilor.

|n plasa unor astfel de [arlatani au picat chiar [i poli]i[ti. Dar, cum ulciorul numerge de multe ori la ap`, a[a s-a \nt#mplat [i cu un obicei prost al unor"taximetri[ti" care, de c#]iva ani buni, plimbau "maimu]a" prin ora[. Termenul serefer` la un dispozitiv electronic ascuns \n bordul unor taxiuri, [i care era conec-

tat la [terg`toarele de parbriz, vara, c#nd acestea nu prea sunt montate [i nu sepot observa func]ion#nd, la pedala de fr#n` sau cea de accelera]ie, oriunde semi[c` ceva. Pe ecranul aparatului de taxare, tariful r`m#ne neschimbat, suma deplat` fiind cea care "]opìe" peste m`sur`.

De ani de zile, cel care repara, verifica [i regla noile tarife pe aparatele detaxare \n Bucure[ti era [i cel care le propunea "maimu]`ria" [oferilor ce-i treceaupragul. Mul]i nu au rezistat ispitei. Recent, c#]iva dintre ace[tia, angaja]i la firmerespectabile [i cu vechime \n bran[`, au c`zut \n plasa poli]i[tilor "metropolitani"[i s-au ales cu amenzi [i dosare.

Oric#t ai \ncerca s` o ascunzi sau s` o acoperi, maimu]a tot ]ip` [i \[i arat`spatele...

Generator de impulsuri

false

Locul undeera ascunsgeneratorul



Primul Centru de Consiliere [i Prevenire aCriminalit`]ii din România [i-a deschis, în mod ofi-cial, por]ile publicului larg \n ziua de 18 februariea.c.

În baza rela]iei de colaborare dintre Inspectora-tul de Poli]ie al Jude]ului Sibiu [i partenerii ger-mani, reprezentan]i ai MinisteruluiFederal de Interne [i ai Poli]iei dinLandul Baden - Wurttemberg, înperioada 17-18 februarie a.c.,Inspectoratul de Poli]ie al Jude]uluiSibiu a organizat inaugurarea Cen-trului de Consiliere [i Prevenire aCriminalit`]ii, la care au participat:comisar-[ef Margareta Fle[ner -director al Institutului de Cercetare[i Prevenire a Criminalit`]ii, comi-sar Helen {ipos - ofi]er de preveniredin cadrul Institutului de Cercetare[i Prevenire a Criminalit`]ii, vicepri-marul municipiului Sibiu, EugenCioruga, comanda Inspectoratuluide Poli]ie al Jude]ului Sibiu [i dele-ga]ia german` compus` din: JurgenSchubert - Inspector al Poli]iilor deInterven]ie din landurile federale -[eful delega]iei, Dieter Balcerek -Inspector al Poli]iilor de Interven]iedin landurile federale, AndreasStenger - [eful Inspec]iei Poli]iei deInvestiga]ii Criminale din cadrulDirec]iei de Poli]ie Heidelberg, Jur-gen von Massenbach - Bardt, profe-sor la {coala Superioar` de Poli]iedin Baden - Wurttemberg.

Cu ocazia deschiderii oficiale a Centrului deConsiliere [i Prevenire a Criminalit`]ii, parteneriigermani [i-au exprimat satisfac]ia privindamplasarea loca]iei în zona central` a ora[ului,dotarea [i amenajarea centrului [i, totodat`, convin-gerea c` acest Centru de Consiliere [i Prevenire aCriminalit`]ii din municipiul Sibiu î[i va atinge sco-pul [i î[i va demonstra utilitatea în cadrul comu-nit`]ii sibiene.

{eful delega]iei germane a apreciat, în moddeosebit, ini]iativa comenzii Inspectoratului dePoli]ie al Jude]ului Sibiu de a pune la dispozi]ia

comunit`]ii, prin func]ionarea acestui centru, un psi-holog, un sociolog [i un ofi]er de prevenire, care î[ivor desf`[ura activitatea nu numai în incinta centru-lui, ci [i prin derularea unor proiecte [i activit`]ipreventive organizate în unit`]i de înv`]`mânt [i \nspa]ii publice, în colaborare cu reprezentan]ii orga-

niza]iilor guvernamentale [i neguvernamentale, cuatribu]ii în domeniu.

Centrul de Consiliere [i Prevenire a Crimi-nalit`]ii este destinat tuturor categoriilor sociopro-fesionale nu numai din municipiul Sibiu, ci dinîntreg jude]ul, [i este axat, în principal, pe pre-venirea furturilor din locuin]e, din societ`]i comer-ciale [i din autoturisme. Este un loc în care cet`]eniipot cere informa]ii [i pot primi recomand`ri despresisteme de paz` [i protec]ie performante, incluzândaici încuietori speciale, sisteme video pentrusupraveghere sau despre sisteme de alarm`.

Acest Centru de Consiliere [i Prevenire a fost

realizat dup` model german, ]ar` unde institu]iasimilar` a avut [i are un real succes.

În acest sens, reprezentan]ii germani au venitînc` o dat` în sprijinul poli]i[tilor sibieni, oferindCentrului de Consiliere [i Prevenire a Criminalit`]iitrei perechi de ochelari, care induc persoanelor tes-

tate reac]ii fizice similare cuale persoanelor aflate subinfluen]a b`uturilor alcoo-lice (la un nivel dealcoolemie de 0,8 mg/lalcool pur \n aerul expirat [i,respectiv, 1,3 - 1,5 mg/lalcool pur \n aerul expirat)[i a drogurilor.

Practic, testul se des-f`[oar` în felul urm`tor: per-soana testat`, având o-chelarii la ochi, trebuie s`parcurg`, încercând s` î[ip`streze echilibrul, o dis-tan]` de 4 - 5 metri [i s`ridice un obiect de dimensi-uni mici de pe un corp cusuprafa]` mic` (de exemplu,o moned` aflat` în palmaagentului de poli]ie).

O prim` direc]ie deac]iune [i de utilizare prac-tic` a acestor ochelari se vaîndrepta spre [colile de[oferi, precum [i spre tineriiafla]i în unit`]ile deînv`]`mânt care doresc ca,

în viitorul apropiat, s` ob]in` permisul de condu-cere. Scopul acestui demers const` în sensibilizarea[i con[tientizarea acestora cu privire la riscurile lacare se expun atunci când sunt participan]i la trafic,în calitate de conduc`tori auto, [i consum` b`uturialcoolice sau droguri.

Buna colaborare a Inspectoratului de Poli]ie alJude]ului Sibiu cu Poli]ia din Landul Baden - Wur-ttemberg \[i va g`si continuitatea prin activit`]iledesf`[urate \n comun ce se vor derula [i în acest an.

LLuucciiaannaa BBAALLTTEE{{

Inspectoratul de Poli]ie al Jude]ului Sibiu a inaugurat

Primul Centru de Consiliere [i Prevenire a Criminalit`]ii



|n perioada 11 - 16 februarie a.c., o delega]ie con-dus` de domnul comisar Cornel-Gabriel Ciocoiu,[eful Direc]iei Poli]iei de Ordine Public` dinI.G.P.R., a efectuat, \n Elve]ia, o vizit` de studiu,ocazionat` de ob]inerea de c`tre Inspectoratul Ge-neral al Poli]iei Rom#ne a premiului "CommunityPolicing 2006" oferit de autorit`]ile elve]iene cuprilejul primului Forum Regional din Sud-EstulEuropei pe Poli]ie de Proximitate.

Speciali[tii rom#ni, \nso]i]i de domnul PeterSchorer, responsabilul Proiectului de implementarea conceptului Poli]iei de Proximitate \n Rom#nia, auf`cut un util schimb de experien]` cu conducerilePoli]iilor [i cu consilierii locali cu responsabilit`]iprivind Poli]ia din cadrul administra]iilor cantonaledin ora[ele Saint Gallen, Berna [i Zürich.

Aspectele abordate s-au referit, în principal, laorganizarea [i func]ionarea Poli]iei elve]iene, cuaccent pe organizarea [i atribu]iile celor trei struc-turi: federale, cantonale [i locale; rela]ia poli]ie-comunitate [i proiectele locale privind siguran]acet`]eanului [i modalitatea de derulare a acestora,

precum [i atragerea partenerilor în activitatea deprevenire a infrac]ionalit`]ii.

Participan]ii la \nt#lnire au discutat, \ntre altele,despre managementul structurilor de ordine pu-blic`, viz#nd organizarea misiunilor specifice, man-ifest`rile publice, organizarea turelor de serviciu,modul de ac]iune al poli]i[tilor de ordine public`,campanii de prevenire, precum [i formarea per-sonalului, în cadrul prezent`rii strategiei de ordine

public`. Un ele-ment de noutatepentru speciali[tiirom#ni, în cadrulstrategiei elve-]iene, este re-prezentat de„managementu ltimpului de lu-cru", un conceptcare ofer` posibi-litatea cuantifi-c`rii timpuluiacordat îndepli-nirii atribu]iilorde serviciu pe ore[i obiective, dec`tre fiecare po-li]ist, [i posibili-tatea acestuia dea-[i îmbun`t`]i

performan]ele.Pe agenda de lucru, partea elve]ian` a inclus [i

prezentarea a dou` proiecte de reorganizare apoli]iilor locale din Saint Gallen [i Berna, careurmeaz` a fi puse în aplicare începând cu data de01.01.2008. |n opinia poli]i[tilor no[tri, cel maiinteresant model de reorganizare este cel al ora[uluiBerna, unde cele 35 corpuri de poli]ie cantonal`urmeaz` s` se unifice într-un singur corp, care s`coopereze cu administra]ia local`. De altfel, compe-ten]ele Poli]iei pe Ordine Public` [i Poli]ie Rutier`,la nivel local, r`mân acelea[i, dar pentru orice inter-ven]ie, administra]ia local` trebuie s` apeleze la

poli]i[tii proveni]i din acest corp de poli]ie. Prezentarea poli]iilor de proximitate din cele trei

ora[e, organizarea [i locul pe care îl ocup` în cadrulpoli]iilor municipale, importan]a [i rolul acesteistructuri în rela]ia cu comunitatea, criterii de for-mare, selec]ie [i preg`tire a personalului, modalit`]i[i tehnici de promovare a campaniilor de preveniredesf`[urate de poli]ia de proximitate au reprezentatalte teme dezb`tute de speciali[tii rom#ni [ielve]ieni.

Realizarea sondajelor [i utilizarea rezultateloracestora, în scopul atragerii comunit`]ilor locale înactivitatea de îmbun`t`]ire a serviciului poli]ienesc,au constituit alte elemente de noutate \n cadrulexpunerilor prezentate.

|n leg`tur` cu controlul fenomenului consumuluide droguri, \n fiecare dintre cele trei ora[e elve]iene,au fost create centre speciale, unde persoanelordependente li se administreaz` doza de droguri subsupravegherea nemijlocit` a asisten]ilor sociali.Acest lucru este valabil numai pentru aceia care aufost în prealabil interna]i de dou` ori în centre dedezintoxicare. În acest mod, experien]a elve]ian`demonstreaz` c`, pe lâng` exercitarea controluluiasupra fenomenului consumului de droguri, s-a rea-lizat [i sc`derea infrac]ionalit`]ii stradale cu 50 lasut`.

|n cazul controlului consumului de alcool pentrupersoanele dependente, acesta s-a efectuat în acela[imod ca [i \n cazul consumului de droguri, realizân-du-se astfel monitorizarea fenomenului în ansamblu,prin diminuarea impactului social în sfera infrac]io-nalit`]ii [i violen]ei stradale.

Cu ocazia vizitei, au fost înmânate delega]ieiromâne materiale documentare privind Poli]iamunicipal` Berna [i cea din Saint Gallen, Poli]ia deproximitate [i modalitatea de contracarare a con-sumului de droguri în ora[ul St. Gallen.

Bune practici din perspectiv` elve]ian`

Performan]a l-a scos din anonimatPe agentul [ef Ne[ici Bati]a, de la

Biroul Siguran]` Public` din Poli]iaMunicipiului Re[i]a, jude]ul Cara[ Se-

verin, l-am \nt#lnit la sediul institu]iei. Aici,recunoa[te chiar el, nu z`bove[te preamult. Din pricina func]iei, aceea de con-

duc`tor auto pe ma[ina de interven]ie,este mai mult pe teren, adesea \n locuriumbrite de pericol, unde el, ca at#]ia al]ioameni ai legii, afla]i \n mijlocul comu-nit`]ii, lupt` din r`sputeri pentru maimult` siguran]`... Acesta este, \ns`, risculasumat al oric`rui poli]ist de la OrdinePublic`, ce-[i \mparte propriul destin cucel al str`zii, prest#nd un serviciu extremde complex, unde p#n` [i trecerea timpu-lui se face, parc`, \ntr-o alt` m`sur`. Cutoate acestea, agentul [ef Bati]a vrea s`-[ip`streze acela[i loc de munc` pentru c` \iplace domeniul, pentru c` aici s-a pus \nvaloare ca profesionist [i ca om.

Recunoa[terea meritelor sale a venit\n 2006, c#nd poli]istul a fost recompen-sat financiar pentru devotamentul [iimplicarea de care a dat dovad` \nnumeroase misiuni. Cel mai recentexemplu \l constituie interven]ia de la"Hala de zgur`" la care agentul a partici-pat, cum am mai spus, nu doar pe ma[inade serviciu, dar [i la identificarea [iaudierea unor rromi, prin[i la furat \nsocietatea comercial` din zon`.

"Rromii - \[i aminte[te agentul [ef

Ne[ici Bati]a - veniser` cu s`p`ligi ca s`fure materiale neferoase de la societateacomercial` ce-[i desf`[oar` activitatea \nzon`. N-a fost u[or s` calm`m spiritele,dar am reu[it s` ne exercit`m aribu]iile,\ntocmindu-le dosar penal celor \n cauz`.

E de la sine \n]eles c`, \n meserianoastr`, trebuie s` rezolv`m problemelecu tact, cu \n]elegere. Numai astfelputem ob]ine rezultate remarcabile".

PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddeeLLeennaa MMIITTRROOII


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

Opt gorjeni [i unpoli]ist cu suflet

de artist|ntr-un m`nunchi de scriitori gorjeni, membri ai Uniunii

Scriitorilor din Rom#nia, l-am reg`sit pe mai vechiul nostrucolaborator Alex Gregora.

Este al`turi de al]i opt arti[ti care trìesc \n Gorj, cuinim` poetic` [i, mai ales, cu oper` recunoscut` de criticade specialitate, care, de fapt, i-a propulsat \n ograda mare ascriitorilor rom#ni. Alex Gregora este poli]ist cu voca]ie deliterat. Versurile [i proza lui au fost [i sunt apreciate, de-a lungul anilor adun#ndu-se \n [apte volume, printre care [iunul "cu epole]i", "Crim` \n labirint", ap`rut \n 2001 la Editura M.A.I.

|n "Antologia membrilor Uniunii Scriitorilor din Rom#nia care trìesc \n Gorj", Alex Gregora are dedicat un fas-cicol \n care include aprecieri critice la adresa operei sale, dar [i poezii [i provestiri. Dac`-i cunoa[team sensibili-tatea de poet, ne-a surprins pl`cut cu tonul mucalit, din "Prinde]i-l pe Radu Mamii!" [i cu dramatismul din"Lupoaica", dou` povestiri care scot \n eviden]` talentul narativ al lui Alex Gregora.

Volumul a ap`rut la celebra editur` "Scrisul Rom#nesc" din Craiova.IInnaa BB~~LLAANN

Poli] i[t i i hunedoreni

spri j in`tinerele talente

Pentru c` nu a avut niciodat` probleme culegea, Angela Nov`cescu a fost surprins` ca,întorcându-se de la cursurile Liceului de ArtePlastice „Sigismund Todu]a" din Deva, undeeste elev` în clasa a VII-a, s` g`seasc` înapartamentul modest, în care locuie[te împre-un` cu bunica sa vitreg`, câ]iva poli]i[ti [i oechip` de filmare de la postul local Deva TV.

M i s t e r u lprezen]ei oame-nilor legii s-a risi-pit curând: impre-siona]i de po-vestea ei, poli]i[tiihunedoreni au do-rit s` o ajute s` î[iîmplineasc` oparte dintre viseleunei copil`rii, dinp`cate, nefericite.

Orfan` deambii p`rin]i de lavârsta de patruani, Angela No-v`cescu a înv`]ats` trìasc` într-o lume a sa, infinit mai fru-moas` decât a majorit`]ii copiilor de vârsta ei.Este o lume creat` din culori [i forme plas-tice, pe care feti]a [tie s` le îmbine cu o ori-ginalitate care tinde spre perfec]iunea artis-tic`.

Dintre numeroasele premii na]ionale [iinterna]ionale de pictur` [i grafic`, cel maiprestigios este cel ob]inut în 2005, la un con-curs interna]ional organizat în Japonia: dintrepeste 19.000 de lucr`ri participante, cel aldevencei de numai 13 ani a ob]inut premiul deexcelen]`.

În decem-brie anul trecut,t e l e v i z i u n e aDeva TV a ini-]iat campaniau m a n i t a r ` :„Ajuta]i-o peAngela", care aavut ecou [i înrândurile poli-]i[tilor din ora-[ul de lapoalele cet`]ii.Ace[tia i-au o-ferit o con-tribu]ie simbo-lic` (1.000 RON),

sub promisiunea ca, [i pe viitor, s` o spri-jine material pe mica mare artist` a c`reiunic` surs` de venit este pensia buniciivitrege.

BBooggddaann NNII}}UU

„Sfatul criminali[tilor“la \nceput de an

Recent, s-au re\nt#lnit, la Cen-trul Cultural al Ministerului Admi-nistra]iei [i Internelor, \ntr-o atmos-fer` de lucru, membrii Asocia]ieiCriminali[tilor din Rom#nia, cuprilejul organiz`rii adun`rii ge-nerale.

Lucr`rile [edin]ei au fostdeschise de c`tre dl chestor princi-pal dr. Laz`r C#rjan, prim-vicepre[edinte al Asocia]iei.

Moderate ca de obicei de c`tre

profesorul Vasile L`p`du[i, lucr`rileadun`rii au constat \ntr-o o evaluarea activit`]ii organiza]iei \n anul carea trecut [i s-au trasat principaleledirec]ii de ac]iune pentru 2007.

Raportul prezentat a eviden]iat,\ntre altele, faptul c` \n perioadaanalizat` a crescut num`rul mem-brilor Asocia]iei cu 286, majoritateaacestora provenind din r#ndulpoli]i[tilor, dar [i al magistra]ilor,procurorilor, cadrelor didactice [i

studen]ilor din \nv`]`m#ntul univer-sitar.

Materialul supus dezbaterilor,precum [i interven]iile vorbitorilorau relevat sprijinul acordat de c`treInstitutul de Criminalistic` alI.G.P.R. \n vederea reu[itei unoractivit`]i privind constituirea fi-lialelor jude]ene ale Asocia]iei. Afost apreciat` contribu]ia impor-tant` la dezvoltarea [tiin]ei crimi-nalistice rom#ne[ti pe care au avut-olucr`rile editate \n 2006 de c`treautori celebri \n domeniu, precum:prof. univ.dr Emilian Stancu, prof.univ. dr Vasile Berche[an,prof.univ. dr Laz`r C#rjan, conf.univ. dr Gheorghe Popa, lectoruniv. dr Constantin Dr`ghici,expert judiciar ing. MirceaFierbin]eanu [i al]ii, practican]i [iteoreticieni, al c`ror renume a tre-cut grani]ele ]`rii.

La lucr`rile adun`rii generale aAsocia]iei Criminali[tilor dinRom#nia au participat membri aiasocia]iei, conducerea [i cadreleInstitutului de Criminalistic` alI.G.P.R., cadre didactice, magistra]i[i studen]i.

IInnaa BB~~LLAANN

20



O carte uluitoare mult cùtat` de „enciclopedi[tii“ elve]ieni:

„PARANORMALUL |N CRIMINALISTIC~“Din vârful <piramidei epice> pe care [i - a construit-oo,

metodic, prin trud` istovitoare, \n sensul hora]ianului "exegimonumentum aere perenius ", legendarul comisar TraianTandin, continu` s` ne uluiasc`, aruncând \n noi cu strivi-toare "idei - for]`"!

Nu \ntâmpl`tor, recent, o echip` de enciclopedi[tielve]ieni ai genului "policier" l-aau cùtat pe - acas` pe"maestrul din România" [i i-aau cerut permisiunea de a-llinclude \n noua lor lucrare cu deschidere universal`.

Miraculosul „efect Aurora“

"Paranormalul \n criminalistic`", este o carte monumen-tal`, atât prin num`rul de pagini (500!), cât [i prin excelenta]inut` grafic`. Ap`rut` la EdituraJuridic`, sub atenta \ngrijire a redac-torului Gabriela T`t`rù, teh-noredactorului Florian Bulmez,designerului de copert` ClaudiaCostache [i a Emiliei Leanc`, sem-natara B.T. -ului , aceasta este ulti-ma "pies` forte" dintr-o serie depeste cinzeci de volume, toate scrisecu sufletul la gur`, esen]ializat, ca [icum orice fraz` ar fi putut fi ultima,sub miraculosul <efect AURORA>,cel al iubirii [i rela]ion`rii perfectecu partenera de-o via]`, implicat`nemijlocit \n dinamogeneza crea]iei.

"Ciclotronul" se \nvârte vertigi-nos, atragând [i antrenând vastezone ale percep]iei extrazenzorialeconexe cu investiga]ia criminalis-tic`, derulat` \n cazuri celebre, instrumentate de poli]i[ti depe toate meridianele. Cazuistica este impresionant` iar"meta" sau "para"( normalul") se insinueaz` [i devineomniprezent., dând o palm` ustur`toare gândirii logice.

Dogmaticii,zgudui]i din

„pace-adânc`“Ceea ce pare a fi un recurs la mecanisme psiho - mentale

proprii unui timp mitologic, cel \n care oamenii tìf`suiau, pe\ndelete, cu entit`]i prietenoase sau, de-a dreptul, ostile din"Invizibil", face trimitere la o anume viziune special` a proza-torului: aceea de hologram` holocron`. Paranormalul\ndepline[te, aici, o func]ie unificatoare, zguduindu-i din"pace - adânc`" pe to]i adep]ii gândirii dogmatice, rigide, saupe defeti[tii care obi[nuiesc s` foloseasc`, mult prea des,cuvântul "Imposibil!". |nc` din prolog, prin fa]a ochilor no[tri"defileaz`" ceremonios judec`]i apodictice despre religie,tehnici yoga, astrologie, numerologie, biomagnetism, for]`vital`, curen]i telurici, zone energetice...

Brig`zi de poli]iespecializate \nfenomene PSI

Sâmburele de conflictualitate dramatic` al acesteifenomenologii este strict delimitat: "Existen]a unor astfel deevenimente paranormale a fost, \ntotdeauna, discutabil`;unii au v`zut [i au crezut, iar al]ii nu, dar au t`cut [i doarpu]ini le-au comb`tut. Aici, intervine problema martorilor.Existen]a acestora, la apari]ia unui fenomen paranormal nu\nseamn` neap`rat c` acesta a avut loc \n realitate. {i aceast`situa]ie apare din pricina factorului psihic, a emo]iei colec-tive [i a sugestiei \n mas`, care z`d`rnicesc un studiu serios.

De aceea, anchetarea unui eveniment paranormaleste dificil` [i necesit` prezen]a unei echipe[tiin]ifice multidisciplinare [i a autorit`]ilorlocale.(...) Dintre autorit`]i cele mai reprezentativesunt cele judiciare [i. \n primul rând poli]ia care, \ncele mai multe cazuri, asigur` paza locului faptei [ideclan[eaz` o anchet`. Caracterul misterios, con-fuz [i contradictoriu al cazurilor paranormale con-stituie [i pentru poli]ie o provocare. Aceste motive,al`turi de cele privind \nf`ptuirea justi]iei \n cazuride acest gen care cad \n competen]a sa, cum ar fiasasinatele sau escrocheriile, au determinatpoli]iile din ]`rile avansate s`-[i creeze Brig`zi spe-cializate \n domeniul paranormalului. Amintesc cutitlu de exemplu, Brigada de combatere a magieinegre din cadrul Scotland - Yard-ului. Acestebrig`zi specializate se impun cu atât mai mult cucât \n domeniul paranormalului se g`se[te o impor-

tant` component` teoretic`, ideologic`, fructul gandiriii unorpsihopa]i fanatici care cred \n pl`smuirile min]ii lor [iracoleaz` mii de acoli]i s`raci cu duhul, labili, incul]i. Aici,putem include ocultismul, misticismul, ezoterismul, doc-trine sectante, care sunt fanteziste [i ireale, dar care, \nmulte cazuri, conduc la cele mai cumplite tragedii umane,cum sunt asasinastele sadice (sacrificiile umane) "coman-date" de Satan sau \n numele lui, ori sinuciderile personalesau colective."

Iat` [i profesiunea de credin]` a autorului: "|n lucrareade fa]` nu \mi propun s` fac o dezbatere asupra gamei defenomene incluse \n sfera paranormalului, ci m` voi aplecanumai asupra celor \n care au fost implicate direct sau indi-rect organele de poli]ie, justi]ie (unele de-a lungul secolelor,cum ar fi inchizi]ia) [i serviciile de informa]ii.“

Sub "lupa" naratorului sunt puse: telepatia, clarviziunea,premoni]ia, somnambulismul, vampirismul energetic, radi-estezia, hipnoza, fenomenele deja vue, dedublarea, focurile[i incendiile misterioase [.a. Toate "in actu", adic` ilustrateprin cazuri enigmatice pe care le-au rezolvat poli]i[ti de petoate continentele. Din noua carte a Comisarului T.T. afl`mc` faimosul navigator Cristofor Columb a beneficiat de ser-viciile unui "telepat"("trasmi]`tor") cu ajutorul c`ruia, prinintermediul altui telepat medic (receptor) a putut afla ore]et` salvatoare \mpotriva scorbutului.

Parada...“Profilerilor“

Pe "firul" lecturii ne \ntâlnim cu Renie Wiley, absolventà Academiei de Poli]ie din Florida, redutabil` primitoare deinforma]ie PSI, cu Nella Jones, clarv`z`toare care a ajutatScotland - Yardul \n elucidarea mai multor crime tenebroasesau cu Dorothy Altea, "profiler" care prin extraordinaracapacitate de a "vizualiza" rùf`c`tori \n ac]iune i-a ajutat pepoli]i[ti s` dea lovituri severe mafiei drogurilor. De la "para-da" paranormalilor nu lipsesc telepa]ii afla]i \n slujba servici-ilor secrete. R`mânem ului]i de descrierea abilit`]ilor ie[itedin comun ale Valentinei Gârlea, femeia - ecograf de la Ia[i,sau de for]a neb`nuit` a unei feti]e care, prin atingeri mirac-uloase, l-a vindecat de cancer pe pre[edintele Braziliei.

R. J Lees, medium-ul care a aflat cine a fost Jack Spin-tec`torul, incomparabilul Uri Geller ([i el un colaboratorpre]ios al poli]iei), intuitiva Dorothy Allison sau Rita Rogers,ajuns` consilier` a Cur]ii Regale Britanice sunt alte perso-naje ciudate care r`spund perfect apeten]ei foarte talentatu-lui prozator Traian Tandin pentru spa]iul halucinant al para-normalului. Ulterior autorul \ncearc` s` ne induc` \ncredereac`, prin exerci]iu, conex practicilor yoghine fiecare dintre noiputem dobândi calit`]i extrasenzoriale. Ni se propune chiarun test prin care putem afla cât de clarv`z`tori suntem.

Mers pe jeratic,blesteme, \nvierispectaculoase..."Combustia spontan`" sau "mersul pe jeratic"("fire walk-

ing") sunt alte fenomene extraordinare \n intimitatea c`roracelebrul Comisar T.T." se insinueaz` viguros cu instrumentescriitorice[ti penetrante. O alt` sec]iune a c`r]ii este rezer-vat` "blestemului" aflat la antipodul "binecuvânt`rii" [i desub care detoneaz` o imens` \nc`rc`tur` de ur`. Efecteleapar, adesea, la contiguitatea cu un logos malefic sau cuobiecte [i spa]ii aflate sub interdic]ie. {i, din nou, suntemcuceri]i prin nara]iuni privind "Blestemul Templierilor", al"condamna]ilor nevinova]i", "al s`racilor", al "Fr`]ieipreo]ilor" sau suntem provoca]i s` vizualiz`m avioane sauvapoare atinse de "unda de [oc" a cuvântului distrug`tor.Dar poate c` cele mai dat`toare de speran]` prin similari-tatea cu miracolul cre[tin, [i prin apropierea de acel "a murif`r` a muri" de care vorbea poetesa american` EmilyDickinson sunt "|nvierile" din mor]i care se petrec, \n cir-cumstan]e magice, cu ingerin]a puternic` a imprevizibilului.Am putea glosa la nesfar[it, dar ne vom opri aici, pentru a nuv` r`pi pl`cerea acestei lecturi captivante care i-a \ncântat\ntr - atat pe "enciclopedi[tii" policierului din Elve]ia. V`recomand`m, deci, cu mult` c`ldur`, s` citi]i "paranormalul\n Criminalistic`", cartea-fluviu ca un "Bildungsroman" carese asorteaz` perfect cu brandul de onoare al mereu uluitoru-lui scriitor Traian Tandin!

Antoaneta DARIE

Invitatul Conferin]ei de Joi,desf`[urat` \n cadrul unui programini]iat [i derulat de D.I.R.P. a fostmaestrul Alexandru Ar[inel, unuldintre cei mai prestigio[i arti[ti aiscenei române[ti din toate tim-purile, „Cel mai bun actor derevist`" al anului 1980, componentde baz` al celui mai îndr`git cuplude umor din România - Stela [iAr[inel - premiat de Asocia]iaUmori[tilor, de]in`tor al PremiuluiUNITER pentru comedie pe anul2002, atât singur, cât [i, desigur,împreun` cu doamna Stela Popes-cu, laureatul Funda]iei România2000 pentru cultur`. Actor înzes-

trat cu calit`]i excep]ionale,dansator, solist vocal, cupletist, dar[i maestru al compozi]iei [i traves-tiului, Alexandru Ar[inel este unr`sf`]at al publicului bucure[tean.A jucat „cu casa închis`", cum sespune în sala din Calea Victoriei, laGr`dina de Var` Boema [i, mainou, pe Lipscani, la Sala RapsodiaRomân`. Revistele care îi au „capde afi[" pe maestrul Ar[inel, peStela Popescu, dar [i alte stele alecomediei muzicale române[ti, auf`cut deliciul publicului din toategenera]iile. Pu]ini sunt bu-cure[tenii care nu l-au aplaudat înspectacole de succes precum „Ah,

femeile", „Boema, sl`biciuneamea", „Nevestele vesele de laBoema" sau „Arti[tii [i Boema".Beneficiind de textele savuroasecompuse de regretatul Mihai Ma-ximilian, Stela [i Ar[inel, cum îir`sfa]` publicul, au c#[tigat defini-tiv inima spectatorilor.

Dac` filmul românesc îi esteînc` dator cu un rol pe m`sur`,de[i filmografia sa cuprinde numai pu]in de 10 titluri vizionatede milioane de spectatori, înschimb, teatrul radiofonic [i, maiales, emisiunea „Unda vesel`" i-au p`strat în fonoteca de aurvocea inconfundabil`.

Prezent pe scenele române[ti,dar [i în comunit`]ile de români dinGermania, Italia, Israel, StateleUnite [i cam pe toate meridianeleunde se vorbe[te [i se simteromâne[te, Alexandru Ar[inel adus peste tot sim]irea româneasc`,umor [i bun` dispozi]ie. {i iat` c`,recent, [i publicul Centrului deStudii Postuniversitare al M.A.I., l-aputut admira evolu#nd \n specta-colul cu tema „Magia scenei, prindialoguri neconven]ionale cumaestrul Alexandru Ar[inel".

Diana PETRESCU

Conferin]a de joi:

Magia scenei cu Alexandru Ar[inel



Poli]i[ti cu personalit`]i... „californiene“

„|n realizarea studiului, s-a plecat de la premisa c` aces-te cadre sunt mai intens solicitate psihic dec#t colegii din altestructuri, fiind deci mai expuse riscului de afectare as`n`t`]ii de pe urma ac]iunii stresului. Obiectivarea acestuias-a f`cut aplic#nd <<Occupational Stress Indicator>> (OSI).

Pe de alt` parte, au fost cùtate rela]iile posibile [i exis-tente \ntre tipul de personalitate [i comportament corelativcu nivelul de percepere a stresului ocupa]ional. Pentru inves-tigarea personalit`]ii cadrelor-subiec]i s-a folosit <<Inven-tarul Psihologic California>> (CPI).

Prelucrarea statistic` a datelor ob]inute de pe urmatest`rii s-a f`cut cu ajutorul programului statistic SPSS.Rezultatele au relevat diferen]e semnificative la profilul depersonalitate dintre subiec]ii din serviciile speciale [i popu-la]ia civil` \n general. (...) |n toate sistemele politice [i socialeconsecutive, autoritatea este exercitat` de institu]ii cu com-peten]e [i abilit`]i specifice, formate din persoane special-izate. Dintre acestea, fie c` sunt militari, fie func]ionari pu-blici cu statut special, dac` sunt cadre ale MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor, poli]i[ti, exercit` atribu]ii princi-pale de ordine public` [i fac parte dintre cei mai expu[i lastresul ocupa]ional, cu consecin]e predictibile asupra st`riide s`n`tate individual` [i colectiv`.

Prin urmare, comandan]ii/managerii de la toate nivelelesunt preocupa]i de a g`si modalit`]i de cre[tere a eficien]eimuncii subordona]ilor, cu un consum psihic optim [i con-serv#nd poten]ialul fiec`ruia cel pu]in pentru perioada vie]iiactive."

Stresul profesional\n mediile militare

[i „speciale“„Cre[terea continu` a solicit`rilor profesionale, inclusiv

prin complexitatea sarcinilor de rezolvat [i expecta]iile soci-et`]ii, mereu sporite, oblig` for]ele destinate a le rezolva s`se perfec]ioneze [i s` se \nt`reasc` permanent. Cre[terea efi-

cien]ei acestorstructuri are inclu-siv un pre] uman,concretizat printr-osuprasol ic i tarefizic` [i psihic`;din acest motivprincipal, monitor-izarea demer-surilor din acestedomenii [i aefectelor consecu-tive asupra factoru-lui uman trebuie s`se men]in` primor-

dial`. Mediile militare [i cele cu statut special \n general se ca-

racterizeaz` [i printr-o \nc`rc`tur` psihic` bazal` mai accen-tuat` dec#t cea proprie altor sfere ale vie]ii profesionale, cuimplica]ii semnificative, inclusiv \n afara cadrelor care lecompun (familii, societate civil`). Se impune deci un man-agement profesionist, care s` includ` cunoa[terea, controlul[i contracararea cauzelor stresului la locul demunc`(...).

Acest tip de institu]ie, \n general, este ununivers sociologic colectiv [i constitu]ional,organizat` ca un ansamblu riguros [i constitu-it` din indivizi rela]iona]i ierarhic; organizareaunei astfel de institu]ii se realizeaz` con[tient[i necondi]ionat(...). Stresul profesional \nmediul militar sau cu un statut special provine,\n primul r#nd, din faptul c` adaptarea speci-fic` presupune renun]area con[tient` [i deli-berat` la o parte din propria individualitate, lao anumit` libertate decizional` [i, \n general, lalibera ini]iativ`.

Cu foarte rare excep]ii, \n urma selec]iei la intrarea \nr#ndul cadrelor militare active, personalit`]ile acestora suntnormale, echilibrate [i armonice; dac` pe parcursul cariereisurvin solicit`ri psihice majore [i persistente, pe fondul uneiimaturit`]i sau vulnerabilit`]i latente, imposibil de eviden]iat\n activitatea curent`, pot apare dezvolt`ri patologicenevrotice sau chiar psihotice.

Inadaptarea la mediul militar se poate traduce \n finalprin veritabile st`ri psiho-patologice concretizate mai alesprin modific`ri ale conduitei."

Lucrarea mai face cunoscu]i [i factori moderatori ai stre-sului ocupa]ional, cum ar fi personalitatea sau tipul compor-tamental. De asemenea, autorul mai realizeaz` o radiografierealist` a mediului profesional al poli]istului [i a impactuluiacestuia asupra unor laturi ale comportamentului individual[i colectiv, cu presiuni, angoase, specifice [i altor structuri de

poli]ie din diferite state. Iat` c#teva exemple \n continuare.„...De cele mai multe ori, teama apare \n iminen]a unor

situa]ii de violen]`. Pentru mediul poli]ienesc, teama decrim` este una din cele mai importante surse de anxietate [i\ngrijorare, av#nd un impact negativ asupra individului [iprovoc#nd o sever` perturbare a activit`]ii sale profesionale.Dintre aceste efecte negative se pot men]iona: precaritateasau chiar lipsa bun`st`rii psihologice, alterarea st`rii des`n`tate mental`, reducerea satisfac]iei \n munc`, diferiteafec]iuni somatice, etc. Aceast` form` de team` este biva-lent` \n sensul c` poli]istul este expus el \nsu[i agresiunii, iarpe de alt` parte, cerceteaz` numeroase cazuri de exercitarea violen]ei asupra altor persoane, fiind el \nsu[i afectat desitua]iile respective; printr-un nedorit fenomen de transferpoate apare o pervertire a atitudinii pol]istului fa]` de muncape care o presteaz`. (...)

Poli]istul este receptat \n mod generic de comunitate [iadesea de el \nsu[i ca un individ puternic, robust psihic, cu oreceptivitate sc`zut` la stres. Nu este mai pu]in semnificativc`, dat fiind faptul c` orice abatere de la aceast` imaginestereotip` poate diminua prestan]a [i pozi]ia ierarhic` alucr`torului, acesta are tendin]a de a adopta strategii de co-

ping voluntar \ndreptate spre mini-malizarea [i mascarea eventualelorefecte ale stresului ocupa]ional.

Mai apropiat` de realitate esteorientarea poli]iei britanice, careneag` mitul poli]istului imun lasuferin]e psihice, motiv pentru care,\n scopul men]inerii unei capacit`]ioptime de reac]ie [i ac]iune acadrelor, s-a introdus, cu titlu deexperiment, un serviciu de consilierepentru acestea.

Poli]i[tii [i al`turi de ei, jan-darmii, poli]i[tii de frontier` [i pom-

pierii sunt confrunta]i adesea cu stresul psihic [i supraso-licitarea fizic`. O riguroas` selec]ie de personal, \n bazacalit`]ilor personale enumerate anterior, nu este suficient`,fie [i numai datorit` uzurii consecutive trecerii timpului [i\naint`rii \n v#rst`. Apar, astfel, efecte concretizate prinsuferin]` fizic` [i psihic`, mai ales, \n plan strict ocu-pa]ional, sc`derea eficien]ei profesionale fiind regula.

Din aceast` cauz` este necesar` cunoa[terea surselorde stres specific, dintre care: rela]iile \ncordate, rigide custaff-ul, resursele materiale nesigure sau insuficiente fa]`de sarcinile avute, presiunea timpului, probleme de comu-nicare sau de alt` natur` cu colegii, cu cet`]enii ce apeleaz`la Poli]ie, imperfec]iuni [i caren]e legislative, factori cultur-ali sau etnici neadecva]i, desincroniz`ri obiective [i subiec-tive \ntre institu]ii sau servicii ale acelor institu]ii destinateac]iunilor comune.“

Stresul „special“, o preocupare cotidian`

Recent, poli]i[ti din cadrul Servic-iului de Investiga]ii Criminale alDirectiei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, \mpreun` cucolegi din Sec]ia 6 Poli]ie, au identifi-cat [i au "l`murit" activitateainfrac]ional` a unui grup de sp`rg`toride locuin]e, profila]i pe sustragerea detablouri [i obiecte de art`, suscepti-bile a face parte din patrimoniul cul-tural - na]ional.

Grupul era format din: T. Liviu, de39 ani, din jude]ul Olt, I. Cezar, de 39

ani, P. Sebas-tian, de 27 ani,[i P. Dan, de56 de ani, to]itrei din Bu-cure[ti [i f`-r` ocupa]ie,

unii av#nd ante-cedente penale.

Cei patru au comis patru spargeri delocuin]`, prezent#ndu-se victimelor careprezentan]i ai Romtelecom, sub pre-textul c` doresc s` verifice telefonul.

A[a ocheau obiectele de art` existente\n cas`. Distr`geau aten]ia victimei [ifurau obiecte ori reveneau mai t#rziu,prin spargerea ferestrelor sau a \ncu-ietorilor. Din locuin]e au fost furate 14tablouri, unele dintre acestea f`c#ndparte din patrimoniul cultural - na]ional.

|n prima faz` a cercet`rilor au fostrecuperate deja cinci tablouri semnate„Petra[cu".

Redactor pagin`:Marius TOMA

Fal[i depanatori, „colec]ionari“ de art` de patrimoniu

La mare cùtare -

tablouri de

Petra[cu

O cerecetare din perioada ulterioarànilor '90 a Organiza]iei Mondiale aS`n`t`]ii a eviden]iat faptul c`, pe locul doica nivel sc`zut al mediei speran]ei de via]`,dup` mineri [i petroli[ti, cu circa 55 de ani,se aflau, la acea vreme, militarii, poli]i[tii [iziari[tii, cu o medie de circa 57 de ani.

Mult` vreme, preocuparea pentruasemenea lucruri „nesemnificative", com-parativ cu problemele ridicate de reconstru-irea unui alt tip de societate [i de rela]ionaresocial` dintre indivizi, a fost mai pu]in „vi-zibil`". Ultimii ani au adus schimb`ri impor-

tante \n ceea ce prive[te aten]ia acordat`managementului performant, modern [igestion`rii stresului profesional,pre\nt#mpin`rii [i combaterii acestuia.

Printre eforturile f`cute pentru\n]elegerea acestor concepte \n structurilecompuse din func]ionari publici cu statutspecial, se remarc` [i cele ale dlui. comisar[ef medic T`nase-IIon Filip, din cadrulDirec]iei Medicale a M.A.I. |n lucrarea sa,„Stresul ocupa]ional la cadre din serviciilespeciale", domnia sa prezint` rezultatelepreliminarii efectuate \n ultimii ani, din

care vom spicui \n cele ce urmeaz`.Cercetarea s-aa f`cut pe un lot de

subiec]i proveni]i din servicii speciale aleunor unit`]i M.A.I. Acestora li s-aa explicatc` participarea este benevol` [i rezultatelevor avea doar „traseu" [tiin]ific,respect#ndu-sse confiden]ialitatea p`rerilorexprimate; \n context au fost informa]i c`selec]ia s-aa produs datorit` apartenen]ei lorprofesionale la subunit`]i de elit`.

Activitatea autorului \n structurileM.A.I i-aa permis conceperea [i verificareaempiric` a unui chestionar de investigare a

imaginii de sine - numit P.L.T.S. - pe care oau lupt`torii din anumite servicii speciale,folosit al`turi de O.S.I. [i C.P.I.

Vom \ncerca, [i pe viitor, s` semnal`masemenea eforturi ce au ca obiectivcrearea unei mentalit`]i institu]ionale [irela]ionale noi, obiectiv comun cu actualulproiect managerial al Poli]iei Rom#ne, maiales \n ceea ce prive[te leadershipul mo-dern, eficient, flexibil, de tip european.

(M.T.) (Titlurile apar]in redac]iei.)



Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazinPolice-magazin

☺☺- |ntr-o diminea]` iese leul nervos \n regat [i d`

prima dat` cu ochii de vulpe. "Fir-ai s` fii de u[ura-tic` bl`noas`, cine e regele animalelor, m`?" "Tu, tu,e[ti, m`ria ta", zice vulpea terminat` de fric`. Maimerge pu]in [i d` peste lup: "ia zi, m`, fraiere col]at,cine e regele animalelor, c`-]i m`n#nc fica]ii acu'""m`ria ta este", zice lupul galben de fric`. |ntr-opoian` \l vede pe elefantul care m#nca lini[tit ni[teiarb`: "ia zi m`, umflatule, cine e regele animalelor,

c`-]i scot inima". Elefantul \l prinde cu trompa decap, \l izbe[te de copaci [i-l las` lat \n mijlocul dru-mului, p`sc#nd \n continuare netulburat. Leul stìncon[tient vreo juma' de or`, se ridic` anevoie de jos[i pleac` [chiop`t#nd [i mormìnd: "ei, dac` nu [tii,nu [tii [i gata!"

☺☺|ntr-o zi, un poli]ist opre[te o blond` pentru

dep`[irea vitezei legale. Poli]istul se d` jos dinma[in` [i \i cere femeii permisul de conducere.

- Of, Doamne, spune blonda... voi poli]i[tii ar tre-bui s` v` da]i seama ce vre]i odat` [i-odat`. Ieri \milua]i permisul, azi vre]i s` vi-l ar`t...

☺☺- O blond` [i o brunet` se plimb` cu ma[ina.

Bruneta \i spune blondei s` se uite dup` ma[ini depoli]ie, mai ales dac` au girofarul pornit. Dup` cemerg ele a[a o vreme, bruneta o \ntreab` pe blond`dac` a observat vreo ma[ina de poli]ie. "Da", spuneblonda. "{i, are girofarul pornit?", \ntreab` bruneta.Blonda se g#nde[te pu]in [i r`spunde: "da… nu…da… nu… da… nu..."

Piatra filozofal`

Pentru a fi respectat de ceilal]i,respect`-te pe tine \nsu]i!

Pagin` realizat` de Marius TOMA

Numele_______________________________Din cadrul ____________________________Telefon ______________________________Propuneri redac]ionale _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Redactor [ef pentru o zi|ncep#nd cu anul 2007, Revista „Poli]ia Rom#n`“ va ap`rea

\ntr-un nou format, compact, \n condi]ii grafice excelente [i cu orubrica]ie pe m`sur`. V` rug`m s` completa]i, \n talonul al`turat,5 - 10 rubrici sau teme pe care le vre]i cuprinse \n paginile Revis-tei [i s` \l trimite]i pe adresa redac]iei sau pe adresa de e-mail.Cinci dintre „proiectan]ii“ sì vor primi, prin tragere la sor]i, c#teun abonament pe timp de un an. Succes!

D'ale lui P`calÌInnaauugguurr`mm,, \\nn aacceesstt nnuumm`rr,, oo rruubbrriicc` - ssuurrpprriizz`,, ccee

vvaa gg`zzdduuii eexxpprreessiiii aallee ccaarraacctteerruulluuii ""ddee ccaalliittaattee"" aarroomm##nnuulluuii,, uunn rroomm##nn ttaalleennttaatt,, hh##ttrruu,, ""ppeessttee ppiicciioorr""

aannaalliittiicc,, ssppiirriittuuaall,,ddaarr nnuu nneeaapp`rraatt ffaa-bbuullooss,, ssaauu ppooeettiicc..

VVoomm \\nncceeppee ccuunniimmeennii aallttuull ddeecc##ttoolltteeaannuull - ppoollii]]iissttssaauu,, mmaaii bbiinnee-zziissppoollii]]iissttuull - oolltteeaann,, aallcc`rruuii ((rree))nnuummee eesstteecchhiiaarr ppaatteennttaatt,, ccoo-mmiissaarruull SSiillvviiuu VViioorreellPP`ccaall`,, ddee llaa CCeennttrruullddee ffoorrmmaarree [[ii ppeerr-ffeecc]]iioonnaarree aa pprreegg`ttiirriiii aaggeenn]]iilloorr ddee ppoollii]]iiee ""NNiiccoollaaee GGoolleess-ccuu"" ddiinn SSllaattiinnaa..

IIaatt` cc##tteevvaa ddiinnttrree ppiicc`ttuurriillee ssaallee ddee ssppiirriitt..

|n perioada 21-23 februariea.c. s-a desf`[urat \n municipiulDrobeta Turnu Severin etapafinal` a Campionatului de Judo.

Aceast` ac]iune a fost orga-nizat` de D.I.R.P. din cadrulMinisterului Administra]iei [iInternelor, reprezentat` decomisarii [efi Marius C`ta-Chi]iga [i Cornel T`m`[an, dela Serviciul Sport [i deautorit`]ile jude]ului Mehedin]i- Prefectur`, Jandarmerie, Situa]ii deUrgen]`, Poli]ia de Frontier` - \ncolaborare cu Federa]ia Român` deJudo [i Direc]ia Jude]ean` pentruSport.

CCllaassaammeenntt::FFEEMMEEIICategoria -60 kgDaniela Mutu - I.P.J. Mehedin]iCategoria +60 kgManuela B\rzu - I.G.J.R.BB~~RRBBAA}}II ppeessttee 3355 aanniiCategoria 73 kgMircea Gujba - I.G.J.R.Categoria 81 kgRemus Tiulescu - D.G.P.M.B.Categoria 90 kgLoghin Laz`r - I.P.J. AradCategoria 100 kgIon Alberto Simion - Aparat CentralCategoria +100 kgRemus Radu - I.P.J. Bra[ovBB~~RRBBAA}}II ssuubb 3355 aanniiCategoria 66 kgAdrian V`leanu - I.P.J. Satu MareCategoria 73 kgovidiu Oros - I.P.J. BihorCategoria 81 kgAdrian Petre - I.G.J.R.

Categoria 90 kgDumitru Schvarz - I.P.J. BihorCategoria 100 kgAttila Ravasz - I.P.J. HarghitaCategoria +100 kgCristian O]et - I.P.J. SibiuSSTTUUDDEENN}}II [[ii EELLEEVVIICategoria 60 kgHoria Corpade - Liceul Ploie[tiCategoria 66 kgValentin Spoial` - {coala de Poli]ieCâmpinaCategoria 73 kgGeorge Rinja - {coala de Poli]ieCâmpinaCategoria 81 kgAlin Potera[u - Academia de Poli]ieCategoria 90 kgTudor Dinu - {coala OradeaCategoria 100 kgCiprian Paul - {coala Oradea

CCllaassaammeenntt ffiinnaall::CCAADDRREEEchipa I - Jandarmeria Român`STUDEN}I [i ELEVI{coala de agen]i de poli]ie de fron-tier` Oradea

TTiittii BBOORR}}EEAA

Finala Campionatului M.A.I. la judo

{tiin]a pierderii timpului

Mi-ai promis c` m`-nve]i S` înot prin destin.

Prin angoasele mici este aer pu]in, Asta fiind o problem` }i-am lipit amintirea Pe o can` de vin.

Nici m`car nu te-am atins, Doar s`rutul meu te-a nins.

PP..SS:: ||nn ssttaarreeaa mmeeaa pplluuttee[[ttee vviissuull ||nn ssttaarreeaa mmeeaa pplluuttee[[ttii [[ii ttuu CCuu ttoott ccuu ssâânniiii ttìi [[ii ffeessaa CCuu ttoott ccuu pp`rruull ttùu [[ii lleessaa..

Idee cu num`r de inventar

Miroseai a m`n`stire fato Sudoarea a t`mâie-]i mirosea {i n-aveai nici desuuri decupato Lipseai ca zah`rul dintr-o cafea.

E iar în toamn`prim`var`

Stelele zdruncin` maci Peste seara asta cârpit`

Ia-]i o vacan]` numai pentru cea]` {i spânzur`-te de un corcodu[!



PPaaggiinn` rreeaalliizzaatt` ddee AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

Sexy LEX

Un accident stupid [i sute de

LINGOURI DIN AUR |MPR~{TIATE PE {OSEA

|n urma unei triple coliziuni care aavut loc pe [oseaua care leag` Santiagode Chile de nordul acestei ]`ri sud - ame-ricane, sute de lingouri de aur, \n valoarede 6,5 milioane de dolari au fost\mpr`[tiate pe [osea! |n accident au fostimplicate patru ma[ini, \ntre care [i auto-camionul unei firme de siguran]` \ns`rci-nate s` transporte pre]iosul metal. Evi-dent, sub paz` strict`. Din p`cate,camionul cu pricina s - a ciocnit (de trei

ori consecutiv!) cu tot atâtea autoturisme.Accidentul a avut loc, \n zona El Man-zano, situat` la treizeci de kilometri decapitala chilian`.

Lingourile rev`rsate pe [osea cânt`reufiecare \ntre dou` [i trei kilograme.Lucr`torii companiei transportatoare devalori au fost nevoi]i s` culeag` aurul...pebuc`]i. {ocul coliziunilor a mai l`sat \nurm` [i trei r`ni]i pe care poli]i[tii i-autransportat, urgent, la spitalele din zon`.

Agen]ii de poli]ie din Mexic vor fi supu[i, curând,unor teste antidoping. Ac]iunea se \nscrie \ntr-o cam-panie mai larg` care vizeaz` eliminarea consumuluide droguri, chiar \n rândul poli]i[tilor abilita]i s` com-bat` energic acest fenomen. "Testul va permite

detectarea prompt` a prezen]ei amfetaminelor,metamfetaminelor, cannabis-ului, cocainei sau hero-inei \n organismul poli]i[tilor." - a declarat, recent,Joel Ortega, responsabilul de Securitate din Ciudadde Mexico.

"Dorim s` le cree`m cet`]enilor convingerea c`,\n Santiago de Chile, poli]i[tii [i comportamentele lorsunt riguros monitorizate. Aceasta nu doar pentrubinele locuitorilor din Capitala noastr`, ci [i pentru omai bun` imagine a Poli]iei", a mai spus Ortega.

|n general, mexicanii nu au \ncredere \n poli]istipe care \i consider` corup]i [i cu prea pu]in respectpentru legile pe care le aplic`. |n jur de 15. 000 defunc]ionari de poli]ie vor fi subiec]i ai testului anti-doping iar celor care vor ie[i "pozitivi" li se vor aplicapedepase administrative.

Cele mai ciudatedecese din istorie

|n anul 458 \.e.n., Eschil, faimosul dramaturg alEladei, a murit \n condi]ii cu totul neobi[nuite. Mai exact,la câteva clipe dup` ce i-a c`zut \n cap o uria[` broasc`]estoas`, sc`pat` din gheare de un vultur. Gr`bit s`sparg` carapacea ]estoasei pentru a se osp`ta, [oimul aconfundat chelia dramaturgului cu o roc`. Eroareavizual` a p`s`rii i-a fost fatal` autorului "Orestiadei."

George Plantagenet,duce de Clarence, membru alfamiliei regale britanice, aintrat \n istorie ca personaj alpiesei "Richard al III - lea" deWilliam Shakespeare. |n1478, ducele acuzat detr`dare a fost trimis spre Tur-nul Londrei. Conform docu-

mentelor epocii, c`lìi l-au executat \necându-l \ntr-unbutoi cu vin.

Marele detectiv sco]ian Alain Pinkerton (cel carea conceput un registru decriminali, apreciat [i ast`zide c`tre agen]ii F.B.I) aavut un sfâr[it deloc"asortat" cu prestigiulsù. El a murit, la Chica-go, \n 1884, din pricina uneicangrene. Cauza infec]iei?! Piker-ton [i-a mu[cat limba \n timpul unei

c`deri foarte dure.Jack Daniel, celebrul \nte-

meietor al fabricii de whisky care \ipoart` numele, a avut o zi de furieparoxistic`. Aflat \n fa]a unui seifc`ruia \i uitase cifrul [i - a ie[it dinpepeni [i l-a izbit puternic cupiciorul. {ase ani mai tarziu, \n1911, el a murit din pricina uneiinfec]ii la picior provocate de acealovitur`.

Lupt`„corp lacorp“ cu

un rechin!|nfierbântat, dup` o su-

pradoz` de vodk`, australianulPhilip Kerkof s-a auncat \n mare[i s-a "luat de piept" cu un rechin.El a \nfruntat \n lupt` "corp lacorp" voracele r`pitor lung de1,30 metri. Post-festum, aven-turierul a declarat pentru radioABC: "M-am apropiat prudent dinspate [i am \ncercat s`-l capturez.Oricât de incredibil ar p`rea, amreu[it de[i rechinul a \ncercat s`m` mu[te."

(...) Efectul vodcii este mi-nunat! Acum c` sunt trez nu reco-mand nim`nui s` fac` asemeneamie. Cred c` am fost un idiot!" - amai adùgat el contemplandu-[ipantalonii f`cu]i ferfeni]` deneconven]ionalul adversar dinrigul acvatic.

Diamante de \n]elepciune[lefuite de \n]elep]i

"<<Ochi pentru ochi>> [i toat` lumea vasfâr[i oarb`"

MMaahhaattmmaa GGhhaannddii"Violen]a este ultima resurs` a incompe-

tentului."IIssaaaacc AAssiimmoovv

"Analfabetul viitorului nu va mai fi celcare nu [tie s` citeasc`, ci cel care nu [tie

s` \n]eleag`."AAllvviinn TToofflleerr

|N MEXIC,

TESTE ANTIDOPING PENTRU POLI}I{TI

BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL …1).pdfRecent, domnul Christian Cady, [eful...

Documents

Transcript of BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL …1).pdfRecent, domnul Christian Cady, [eful...