Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer....

22
Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea, bis Tartariam... Tartariae descriptio... Coloniae Agrippinae, MDXCV, p. 46–54. Harta Moldaviae Finitimarumqve regionum typis este un „împrumut“ dup| Sebastian Munster, datat| în jur de 1550. Vezi: C|l|tori str|ini despre Ú|rile Române. Vol.1, Buc., 1968, p. 202–204 Õi P. P|lt|nea. Iatoria oraÕului Gala Ûi. Partea I. GalaÛi, 1994, p. 40. 2) Practica „profesiunii“ de leg|tor de carte Õi atelierul de leg|torie Õi feronerie se justificau Õi prin prezenÛa c|rÛii, tip|rit| sau manuscris|, pe piaÛ| sau depozitat| în „biblioteci“. 3) P. P|lt|nea. Istoria oraÕului.... p. 45, 332 Biblioteci g|lene înfiinÛate pân| în 1890 La data ianugur|rii Bibliotecii „V.A. Urechia“ existau la GalaÛi biblioteci aparÛinând unor Õcoli, societi ÕtiinÛifice, profesionale, culturale Õi una în organizarea Comitetului Permanent al Consiliului JudeÛului Covurlui. DeÕi atestarea instituÛionaliz|rii bibliotecii dateaz| din a doua jum|tate a celui de-al Õaptelea deceniu al veacului al XIX-lea, prezenÛa, circulaÛia Õi încerc|rile de colecÛionare a c|rÛii în biblio- teci personale, pe lâng| biserici Õi Õcoli sunt semnalate pe m|sura evoluÛiei Õi moderniz|rii aÕez|rii ca centru urban Õi port la Dun|rea de Jos. GalaÛiul are un trecut istoric milenar atestat arheologic, dar menÛionarea într-un text scris dateaz| din prima parte a secolului al XV-lea, iar marcarea pe h|rÛi ca oraÕ – «oppidum» – din a doua jum|tatea secolului al XVI-lea. 1) În aceast| perioad| se plaseaz| documentar Õi prezenÛa c|rÛii, dac| se ia în considerare ca atestat însemnarea de pe o psaltire, legat | (ferecat|) de un me Õter g|lean, d|ruit| unei biserici în 1571. 2) Atestatul circula Ûiei c|rÛii este înt|rit de o însemnare, datat| 18 februarie 1630, pe un penticostar existent la o biseric | din Câmpulung Moldovenesc: „Eu MuÕat, femeia mea Domnica Õi fica mea Alexandra, scrim Õi m|rturisim c| am g|sit aceast| carte care fusese roab| Õi am cump|rat-o eu, MuÕat Õoltuzul de GalaÛi Õi am trimis-o la m|n|stirea de unde t|tarii o robiser|.“ 3) Intesificarea activit ilor comerciale a stimulat în mod necesar Õi altele specifice oraÕelor porturi, inclusiv internaÛionalizarea relaÛiilor, consecinÛa fireasc| fiind creÕterea demografic|. La începutul secolului al XVII-lea, GalaÛiul era de o dimensiunea impresionant|, consemnat| de c|l|- torii Õi ambasadorii care-l traversau. Tommaso Alberti menÛiona în anul 1612: „GalaÛii... oraÕ pe malul Dun|rii, st|pânit de Domnul Moldovei“, unde se slujea „liturghia în felul românilor“, pentru ca Paolo Bonici s | constate în 1632 c| era „principala schel| de pe Dun|re“ a „Domnului MoldoveiÕi avea „500 case, dac| nu mai multe“. Nicolo Barsi, impresionat de aÕezare, detalia: „GalaÛii, loc foarte frumos, aÕezat pe malul fluviului Dun|rea, pe care se aduc în acest oraÕ prea frumoase m|rfuri din Constantinopol Õi Trapezunt...“ În anul 1641, Episcopul Petru Deodato (Bogdan Bakši) consemna în raportul s|u date pri- vind num|rul locuitorilor, bisericilor Õi caselor, unele contradictorii; la trecerea pe aceste melea-

Transcript of Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer....

Page 1: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 1 din 22

1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,bis Tartariam... Tartariae descriptio... Coloniae Agrippinae, MDXCV, p. 46–54. Harta Moldaviae Finitimarumqve regionum typiseste un „împrumut“ dup| Sebastian Munster, datat| în jur de 1550. Vezi: C|l|tori str|ini despre Ú|rile Române. Vol.1, Buc., 1968,p. 202–204 Õi P. P|lt|nea. Iatoria oraÕului GalaÛi. Partea I. GalaÛi, 1994, p. 40.

2) Practica „profesiunii“ de leg|tor de carte Õi atelierul de leg|torie Õi feronerie se justificau Õi prin prezenÛa c|rÛii, tip|rit|sau manuscris|, pe piaÛ| sau depozitat| în „biblioteci“.

3) P. P|lt|nea. Istoria oraÕului.... p. 45, 332

Biblioteci g|l|Ûene înfiinÛate pân| în 1890

La data ianugur|rii Bibliotecii „V.A. Urechia“ existau la GalaÛi biblioteci aparÛinând unorÕcoli, societ|Ûi ÕtiinÛifice, profesionale, culturale Õi una în organizarea Comitetului Permanent alConsiliului JudeÛului Covurlui.

DeÕi atestarea instituÛionaliz|rii bibliotecii dateaz| din a doua jum|tate a celui de-al Õapteleadeceniu al veacului al XIX-lea, prezenÛa, circulaÛia Õi încerc|rile de colecÛionare a c|rÛii în biblio-teci personale, pe lâng| biserici Õi Õcoli sunt semnalate pe m|sura evoluÛiei Õi moderniz|rii aÕez|riica centru urban Õi port la Dun|rea de Jos.

GalaÛiul are un trecut istoric milenar atestat arheologic, dar menÛionarea într-un text scrisdateaz| din prima parte a secolului al XV-lea, iar marcarea pe h|rÛi ca oraÕ – «oppidum» – din adoua jum|tatea secolului al XVI-lea.1)

În aceast| perioad| se plaseaz| documentar Õi prezenÛa c|rÛii, dac| se ia în considerare caatestat însemnarea de pe o psaltire, legat| (ferecat|) de un meÕter g|l|Ûean, d|ruit| unei bisericiîn 1571.2) Atestatul circulaÛiei c|rÛii este înt|rit de o însemnare, datat| 18 februarie 1630, pe unpenticostar existent la o biseric| din Câmpulung Moldovenesc: „Eu MuÕat, femeia mea DomnicaÕi fica mea Alexandra, scrim Õi m|rturisim c| am g|sit aceast| carte care fusese roab| Õi amcump|rat-o eu, MuÕat Õoltuzul de GalaÛi Õi am trimis-o la m|n|stirea de unde t|tarii o robiser|.“3)

Intesificarea activit|Ûilor comerciale a stimulat în mod necesar Õi altele specifice oraÕelorporturi, inclusiv internaÛionalizarea relaÛiilor, consecinÛa fireasc| fiind creÕterea demografic|. Laînceputul secolului al XVII-lea, GalaÛiul era de o dimensiunea impresionant|, consemnat| de c|l|-torii Õi ambasadorii care-l traversau.

Tommaso Alberti menÛiona în anul 1612: „GalaÛii... oraÕ pe malul Dun|rii, st|pânit deDomnul Moldovei“, unde se slujea „liturghia în felul românilor“, pentru ca Paolo Bonici s|constate în 1632 c| era „principala schel| de pe Dun|re“ a „Domnului Moldovei“ Õi avea „500case, dac| nu mai multe“. Nicolo Barsi, impresionat de aÕezare, detalia: „GalaÛii, loc foartefrumos, aÕezat pe malul fluviului Dun|rea, pe care se aduc în acest oraÕ prea frumoase m|rfuridin Constantinopol Õi Trapezunt...“

În anul 1641, Episcopul Petru Deodato (Bogdan Bakši�) consemna în raportul s|u date pri-vind num|rul locuitorilor, bisericilor Õi caselor, unele contradictorii; la trecerea pe aceste melea-

Page 2: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 2 din 22

4) C|l|tori str|ini despre Ú|rile Române. Vol. IV. Buc., 1972, p. 360; Vol. V. Buc., 1973, p. 20, 21, 82, 227

5) V.A. Urechia. Codex Bandinus. Memoriu asupra scrierilor lui Bandinus de la 1646, Buc., 11895, p.XL, 29

6) C|l|tori str|ini.... Vol.VI. Buc., 1976, p. 26

7) Istorie di patim| G|laÛilor let 1769 noiembrie 29. În: Cronici Õi povestiri româneÕti versificate (Sec. XVII–XVIII). StudiuÕi ediÛie crtic| de Dan Simonescu. Buc., 1967, p. 115–122

guri el nota c| existau: „100 (sic!?–n.n.) de familii de români sau moldoveni cu peste 2600 desuflete, toÛi schismatici“ (ortodocÕi–n.n.) Õi „43 de catolici... În acest oraÕ se afl| o biseric| marede zid Õi frumoas|, ridicat| de Domn Õi închinat| Sf. Mucenic Dumitru; este vecin| cu a noastr|;locuitorii au 8 biserici din lemn... ca Õi a noastr|.“4)

În anul 1646, Bandinus nota date mai apropiate de realitatea vremii: la GalaÛi existau „5.000de case, oameni peste 15.000... o m|n|stire, 2 temple din piatr| Õi 12 biserici din lemn.“5) Cevamai târziu, 1653, Paul de Alep a v|zut „opt biserici, cele mai multe din piatr|;... ce mai maredintre ele este închinat| Maicii Domnului. Este toat| din piatr| f|Ûuit|, cu trei turle înalte, învârful c|rora se afl| cruci mari, aurite. Înl|untrul curÛii este o clopotniÛ| foarte mare Õi toate suntcu metereze de lupt|.“6)

Aceasta este cea mai veche Õi complet| descriere a Bisericii Precista, construit| în autenticstil feudal, adev|rat| fort|reaÛ| de ap|rare, cu ziduri duble Õi crenele, cu tunele subterane de apro-vizionare Õi evacuare, ast|zi fiind conservat numai corpul principal, cu modific|ri ulterioare, Õi,bineînÛeles, f|r| crucile aurite, iar tunelurile au fost opturate.

În imediata ei apropiere a fost identificat| o necropol| datat| pe la 1500, cavouri ulterioare,iar mai recent o „zon| industrial|“ de producere a varului, mai multe „cuptoare“ fiind reîngropatepentru conservare.

AÕezat la r|scruce de ape Õi drumuri, de interese economice Õi politice, oraÕul GalaÛi a suferitîn îndelungatul ev mediu nenum|rate distrugeri, deseori fiind teatrul unor lupte Õi incendii devasta-toare. Luptele din anul 1769, cobeligeranÛi fiind turcii, t|tarii Õi ruÕii, au transformat oraÕul înruine, populaÛia fiind decimat|. Dezastrul a fost consemnat de un cronicar anonim, probabil martoral evenimentelor, care a l|sat o Istorie de patim| a GalaÛilor în versuri, cu sugestive imagini des-pre ceea ce a mai r|mas din vestitul oraÕ:

„S| ar|t cum am aflat, /.../ Di acest oraÕ vestit, / Cari cum s-a pustiit, /.../ – TicoloÕilorG|laÛi, / Cât eraÛi di r|sf|ÛaÛi! S|rac oraÕ vestit, / cum te-au ars Õi te-au topit! /.../ MulÛi ti plângf|r di folos, / C| te v|d acoperit, / Ôi cu scrum di foc, cirnit /.../ Oh! OraÕ, mari, vestit, / Ast|zi ailuoat sfârÕit. / Scheli mari Õi vestit|. / Ast|zi eÕti pârjolit|.“7)

Este de reÛinut Õi interesul CongregaÛiei de Propaganda Fide pentru GalaÛi, nu atât pentrusprijinirea celor câteva zeci de catolici stabiliÛi aici Õi în tranzit, cât mai ales pentru r|spândireacatolicismului prin biseric|, Õcoal| Õi carte. Multe dintre însemn|rile secolului al XVII-leatransmise pân| la noi aparÛin trimiÕilor CongregaÛiei, unii de rang înalt, aÕa cum a fost EpiscopulPetro Deodato (Bakši�).

În acest context este de menÛionat Õi existenÛa unei Õcoli catolice, pus| în leg|tur| cu cea de

Page 3: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 3 din 22

8) Vezi: P.P. Panaitescu. InfluenÛa polon| în opera Õi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche Õi Miron Costin.Bu., 1925,16

9) C|l|tori str|ini... Vol. VI, p. 218, 223, 227, 228

10) P. P|lt|nea. Op. cit. p. 332 Õi urm.

la Cotnar din 1665, „Ûinut|“ franciscanul Antonio Rossi8), citat| ca început al înv|Û|mântuluicatolic la GalaÛi.

Despre biserica catolic| Õi Õcoala de pe lâng| ea, sunt interesante relat|rile lui GiovaniBattista del Monte Santa Maria, care a Õi locuit la GalaÛi între anii 1678 Õi 1680. El preciza c|Antonio Rossi – misionar apostolic – slujea Õi bisericile catolice din Chilia Õi Ismail.

În r|spunsurile la un chestionar al CongregaÛiei de Popaganada Fide, completat Õi trimis deBattista del Monte în noiembrie 1678, sunt înscrise date Õi informaÛii ce pot fi luate drept referinÛ|pentru Õcoal|, prezenÛa c|rÛii Õi rolul misionarilor apostolici. Sunt interesante, sub aspectuldocumentar Õi informaÛional, datele cu privire la existenÛa c|rÛilor. La întrebarea 23 din chestionars-a r|spuns:

„În anumite localit|Ûi (inclusiv GalaÛi, nominalizat ca una dintre cele 4 importante din Mol-dova) acum nu se afl| c|rÛi noi de nici un fel, ci le au numai pe cele vechi“, pentru ca la urm|toa-rea întrebarre s| se detalieze: „Apoi cu privire la c|rÛile noastre catolice, ei nu le citesc, nefiindpersoane culte Õi nici m|car curioase de asemenea lucr|ri.“

În r|spunsul la întrecarea 81 se consemna: „În toate bisericile noastre catolice, se Ûine uncantor cu numele de maestru, dar ei nu sunt în stare s| poat| preda... P|rinÛii iezuiÛi predau... LaGalaÛi p|rintele misionar... Antonio Rossi.“

Circulau, deci, c|rÛi „noi“ Õi „vechi“, se practicau unele forme de înv|Û|mânt, iar catolici-smul era respins de c|tre localnici. Din relat|rile lui Battista del Monte se poate deduce c| se predaÕi limba român|, iar prezenÛa misionarilor Õi Õcolii catolice era cerut| ca necesar| persoanelor cato-lice ce se stabileau sau tranzitau GalaÛii. În scrisoare din august 1678, trimis| la Roma, el preciza:

„Având în vedere c| acest loc este pe malul Dun|rii, Õi în fiecare zi sosesc oameni de diferitenaÛii, ca sârbi, bulgari, unguri Õi italieni de ai noÕtri,... e nevoie ca preotul s| cunoasc| feluritelimbi Õi aceÕti negustori catolici care sunt dea lungul Dun|rii, st|ruie neîncetat s| nu-i lasacum;... însufleÛit de zel pastoral m-am hot|rât s| mai stau puÛin| vreme – cu îng|duinÛaEm[inenÛei] V[oastre], pân| ce viitorii misionari vor fi înv|Ûat limba.“9) Ôi român|, zicem noi,pentru c| cei ce veneau trebuiau s| se înÛeleag| cu autohtonii.

Paul P|lt|nea, în a sa Istorie a oraÕului GalaÛi, susÛine Õi încearc| s| argumenteze existenÛaunor forme organizate de înv|Û|mânt pe lâng| m|n|stirile ortodoxe înc| din secolele al XVI-leaÕi al XVII-lea: „Este greu de crezut c| la m|n|stirea la care a fost g|zduit Despot Vod| în 1562nu a fost o modest| Õcoal| sau bibliotec|. Domnul, se Õtie, era c|rturar. Ôcoli trebuie s| fi fost laM|n|stirea Sf. Dumitru..., sau Sf. Nicolae, unde a fost ad|postit înv|Ûatul Patriarh al Constan-tinopolului, Atanasie Patelarios. Gherasim, egumenul M|n|stirii Sf. Nicolae, deÛinea, în 1660,un codice manuscris cu omiliile lui Filagatos de Cerami, în prezent la Biblioteca NaÛional| dinParis.“10)

Ipoteza este de admis; dac| pe lâng| o biseric| catolic|, construit| din „nuiele Õi p|mânt“,servit| de un preot Õi un cantor, exista o form| de înv|Û|mânt Õi propagand| catolic| pentru care

Page 4: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 4 din 22

11) V.A. Urechia. Istoria Õcoalelor... p. 4, 32

12) Apud: P. P|lt|nea, loc. cit.

se aduceau Õi c|rÛi, este imposibil ca pe lâng| m|n|stirile Õi bisericile româneÕti construite dinpiatr|, cu acareturi Õi curÛi interioare ce permiteau ad|postirea unor alaiuri domneÕti, patriarhalesau ale unor importanÛi ambasadori în trecere, unde erau înv|ÛaÛi c|lug|ri Õi egumeni, posesoriai unor biblioteci ca cea a lui Gherasim, sigur erau Õi forme de înv|Û|mânt pentru preg|tirea cleri-cilor, dasc|lilor, diecilor Õi, de ce nu?, a altor persoane care aveau nevoie de ÕtiinÛ| de carte ÕicunoaÕtere a unor limbi str|ine în practicarea negoÛului.

Batista del Monte preciza c| trebuie s|-i înveÛe pe misionari limba pentru a înlesni leg|turilenegustorilor str|ini cu localnicii Õi nu numai cu aceÕtia, invocând necesitatea cunoaÕterii a „feluritelimbi“; indiscutabil c| preoÛii Õi c|lug|rii români Õi, desigur, Õi cei greci prezenÛi aici, în poartac|tre orient Õi Europa, practicau diferite forme de Õcolarizare a localnicilor Õi de înv|Ûare a limbiiromâne Õi de c|tre str|ini. Faptul c| nu s-au g|sit atestate nu poate fi folosit ca argument al inexis-tenÛei unor forme româneÕti de înv|Ûare. C|lug|rii români nu aveau nevoia s| consemneze ori s|raporteze activitatea lor în acest domeniu.

V.A. Urechia afirma posibilitatea existenÛei a unor forme de înv|Û|mânt laic practicat înincinta sau pe lâng| m|n|stiri Õi biserici: „Admitem, f|r| dificultate, c| multe Õcoale vor fi existatÕi înainte Domnia lui Vasile Lupu Õi dup|, pe lâng| anumite biserici, nu din alt| împregiuraredecât pentru c| cine Õtia brum| de carte, erau servitorii altarului; dar susÛinem lucrul cu aceltemperament, c| au existat Õi Õcoli independente de biseric|. Nu putem numi Õcoal| bisericeasc|oricare Õcoal| situat| în curtea unei biserici.“

Pe bun| dreptate el susÛinea c|, adesea, hrisoavele domneÕti de înfiinÛare a Õcoalelor consem-nau un fapt existen Õi, deci, nu toate trebuie considerate ca marcând începutul Õcolii respective.În acest sens trebuie receptat Õi hrisovul lui Grigore Alexandru Ghica din anul 1765, prin care se„înfiinÛeaz|“ pe lâng| M|n|stirea Mavromol o Õcoal| „atât de înv|Û|tur| moldoveneasc|, cât Õide greceasc| Õi eleneasc|“. AcÛiunea Domnitorului se înscrie în m|surile pentru o „nou| aÕezarea Õcoalelor“11), cum menÛioneaz| hrisovul. Noua aÕezare, se înÛelege, reglementa un existent|.

Organizarea instituÛional| a bisericii, Õcolii Õi a altor structuri implica prezenÛa c|rÛii caobiect practic| de cult, de studiu Õi, f|r| îndoial|, de comerÛ înc| din secolul al XVI-lea, pentruca în cele imediat urm|toare s| se g|seasc| în mod obiÕnuit în dughenele negustorilor Õicompaniilor comerciale de import–export, en gros ori en detaille, dezvoltate mai ales în secolulal XIX-lea.

ReprezentanÛii Û|rilor participante le relaÛiile economice ce se stabileau pe piaÛa GalaÛiului,repezentanÛii Õi consulatele respective au adus, odat| cu produsele ce formau obiectul tranzacÛiilorcomerciale, limba, cultura Õi modul lor de viaÛ|.

Cartea devine istrument principal în vehiculare a cunoÕtinÛelor de toat| natura Õi în aceast|zon| a Û|rii. AfirmaÛia poate fi susÛinut| cu un raport al cenzurii din 1782, care consemna c| „prinacest port s-ar pute aduce din FranÛa «c|rÛi franceze, greceÕti Õi latine»“12), cu rapoartele dinprima jum|tate a secolului al XIX-lea, mai cu seam|. Acestea din urm| sunt însoÛite de liste cutitluri de c|rÛi existente în „dughenele“ negustorilor, de vânzare sau în tranzit, comandate Õi adusepentru persoane sau companii comerciale din GalaÛi, din alte oraÕe din Moldova, Transilvania Õi

Page 5: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 5 din 22

13) R. Rosetti. Despre Cenzura în Moldova. În: Analele Academiei Române. Memoriile secÛiunii istorice. Tom XXIX,1906–1907. Buc., 1907, p. 297 Õi urm.; C.A. Stoide. C. Turcu. NegoÛul de carte la GalaÛi c|tre sfârÕitul secolului al XVIII-lea Õi primajum|tate a secolului al XIX-lea. BVAU, Ms. dactilo., V/190; C.A. Stoide. Ioan CaproÕu. RelaÛiile economice ale BraÕovului cu Mol-dova. ChiÕin|u, 1992, 352 p.

14) P. P|t|nea crede c| în 1830 Institutul Sachetti din GalaÛi a avut o bibliotec| de peste 500 de volome. Loc. cit.

15) Catalogue de livres française et allemands qui se trouvent dans le Cabinet de lecture ches H. Langer a Galatz. Leipzig,f.a. Pentru rolul cabinetelor de lectur| vezi: N. Georgescu–Tistu. Bibliografia literar| româna|. Buc., 1932, p.66 Õi urm.

16) Statutele Societ|Ûii Medicale din GalaÛi. GalaÛi, 1887, p. 7; Vezi Õi: N. Oprea. Biblioteca Societ|Ûii Medicale din GalaÛi.În: Centenar. Institutul de Medicin| Õi Farmacie IaÕi. IaÕi, 1979, p. 308–312

Muntenia, pentru instituÛii de înv|Û|mânt Õi m|n|stiri, pentru libr|rii Õi cabinete de lectur|, pentrureprezentanÛii comerciali sau consulari, pentru str|inii rezidenÛi în diferite oraÕe din Ú|rile RomâneÕi statele vecine.13)

CirculaÛia c|rÛii a dus în mod necesar la instituÛionalizarea colecÛion|rii Õi lecturii, cuformele practicate în toate centrele urbane de la noi Õi de aiurea, în biblioteci Õi cabinete de lectur|pe lâng| libr|rii. ColecÛionarea c|rÛii pentru constituirea de biblioteci se reg|seÕte în structurafuncÛional| a bisericilor, Õcolilor Õi societ|Ûilor de tot felul, la persoane particulare pentru uzulpropriu, cu o circulaÛie restrâns| la dimensiunea instituÛiei patronale Õi aria frecvenÛilor acesteia.InformaÛiile despre existenÛa unor astfel de bibliotecii sunt lacunare14), organizarea lor fiind cert|începând cu cea de-a doua jum|tate al secolului al XIX-lea.

Cabinetele de lectur| împrumutau contra cost c|rÛi pentru citit, unele având cataloage tip|ritepentru informare public|, atestate Õi la GalaÛi15), un prim pas spre biblioteca public|.

Bibliotecile de pe lâng| diferitele instituÛii ori societ|Ûi din GalaÛi se particularizeaz| dup|profilul Õi scopul acestora, de unde Õi abordare, în cotinuare, dup| apartenenÛa patronal|.

Biblioteci ale societ|Ûilor. Prima bibliotec| atestat| documentar, în acest stadiu al cercet|rii,este biblioteca Societ|Ûii Medicale din GalaÛi, fondat| la 24 noiembrie 1863, cu profil ÕtiinÛific Õiprofesional sobordonat scopului Societ|Ûii.16)

Starea sanitar| specific| aglomer|rilor demografice portuare Õi comerciale cu trafic inter-naÛional, cum era GalaÛiul în secolul al XIX-lea, a creat o sum| de probleme de ordin igeno–pro-filactic cu urm|ri fireÕti, creÕterea numeric| Õi calitativ| a personalului medical Õi, pe cale de con-secinÛ|, organizarea lui.

DeÕi realizat| cu trei decenii mai târziu faÛ| de Societatea Medicilor Õi NaturaliÕtilor din IaÕi,Societatea Mdical| din GalaÛi se circumscrie contextului organiz|rii medicinii româneÕti dinveacul al XIX-lea, ca urmare a cerinÛelor de într-ajutorare în „chestiunile de ordin ÕtiinÛifc localÕi general, de a-Õi comunica fiecare ideile Õi aprecierile practice ale progreselor medicinii Õi Õtiin-Ûelor ce i se ataÕeaz|“, preciza Statutul publicat în anul 1887.

Între medicii g|l|Ûeni Õi Societatea ieÕean| erau stabilite leg|turi înc| din anul 1830. Uniidintre membrii fondatorii ai Societ|Ûii Medicale g|l|Ûene erau Õi membri ai celei ieÕene. DoctorulNicolae Kriricopol, autor de c|rÛi pentru popularizarea cunoÕtinÛelor medico–sanitare în Moldova,a fost Õi semnatar al actului de constituire a Cercului de lectur| înfiinÛat la 11 ianuarie 1830, susÛi-nându-l pe Iacob Cihac în organizarea muzeului Õi bibliotecii Societ|Ûii Medicilor Õi NaturaliÕtilordin IaÕi. În anul 1834 el a facut o donaÛie substanÛial|, compus| din „un uvraj în 10 tomuri in folio,

Page 6: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 6 din 22

17) P. Pruteanu. Iacob Cihac. Buc., 1966, p. 48–49; Albina Româneasc|, 5, 1934, p. 217; Vezi Õi N. Macarovici. Muzeulde istorie natural| din IaÕi. În: ContribuÛii la istoria dezvolt|rii Universit|Ûii din IaÕi. 1860–1960. Vol. II. 1960, p. 48–49

18) Arh. Stat. GalaÛi. Ds. 1, 1866–1881. Societatea Medical| din GalaÛi, f. 3, 109; Statutele Societ|Ûii..., p. 8

19) Arh. Stat. GalaÛi. ColecÛia dr. Serfiotti. II. 1828–1928, f. 8, 47, 56–57

20) BVAU. Registrul inventar al c|rÛilor. Vol. 4, p. 159–171

cu stampe tractarisind cu temei anatomia“ Õi lucrarea „Suentonius Tranquvillus Notis et Numisma-tibus de Carolus Palatinus“, cu prilejul unei vizite a lui I. Cihac la GalaÛi. Doctorul DumitruSachelarie a fost membru fondator Õi coautor al statutlui din 1832 al Societ|Ûii din IaÕi.

De la GalaÛi, ieÕenii primesc o colecÛie impresionant|, compus| din „639 minerale”, iar sec-Ûia de botanic| îÕi începe activitatea „cu un ierbar de 200 de plante, culese de c|tre spiÛerulWeikun în împrejurimile GalaÛiului.“17)

Societatea Medical| pune în acelaÕi an bazele bibliotecii cu donaÛiile iniÛiale f|cute de doc-torii Liberls, Macarie, Serfiotti, Sachelarie Õi Kiriacopol. ColecÛiile bibliotecii s-au constituit Õicompletat prin donaÛii Õi achiziÛii, cum stipula statutul din 1887: fondurile b|neÕti „vor servi pen-tru întâmpinarea cheltuielilor Societ|Ûii:chirie local, imprimate, abonamente la jurnale, cump|-rare de instrumenete Õi c|rÛi spre a îmbog|Ûi biblioteca existent|.“ Condica de procese verbaleeste documentul pe baza c|ruia se poate reconstitui evoluÛia societ|Ûii Õi bibliotecii, respectivcreÕterea colecÛiilor pân| în anul 1881. ContribuÛia membrilor a fost principala surs| pentruprocurarea c|rÛilor Õi periodicelor. Este de reÛinut hot|rârea, conform c|reia, fiecare membru urmas| se aboneze personal la câte un periodic „diferit de cel la care este abonat un altul“, pe care s|-ldoneze bibliotecii pentru a se asigura o structur| cât mai complet| a colecÛiilor. AÕa, de exemplu,în 1871 Societatea era abonat| din fondurile ei la dou| periodice medicale româneÕti, iar cele str|-ine au fost donate de c|tre membrii ei, unele constituite pe colecÛii de 3–4 ani.18)

Este un model de efort colectiv pentru constituirea unei biblioteci ÕtiinÛifice, în condiÛiile încare Societatea era susÛinut| numai prin cotizaÛiile membrilor, Õi un prim exemplu, dup| ÕtiinÛanoastr|, pentru coordonarea între biblioteci personale Õi cea a Societ|Ûii a achiziÛiilor Õi efortuluifinanciar în vederea complet|rii colecÛiilor, coordonare deseori încercat| în zilele noastre cubiblioteci din diferite reÛele, cu tot atâtea nereuÕite.

Un aport important la creÕterea colecÛiilor l-a constituit „întreaga bibliotec| medical|, strân-s| în mai mult de o jum|tate de veac“, l|sat| prin testament Societ|Ûii de c|tre dr. Aristide Serfiottiîn anul 1903, „biblioteca literar|“ fiind donat| Bibliotecii „V.A. Urechia“. Pentru depozitareabibliotecii, moÕtenitorii au confecÛionat în 1906 „trei dulapuri din lemn.“19)

În lipsa inventarului acestei donaÛii, se poate încerca o imagine asupra ceea ce însemnabiblioteca unui medic g|l|Ûean din acea perioad| prin compararea cu biblioteca dr. ConstantinStavridi, donat| integral Bibliotecii „V.A. Urechia“. Printre cele peste 500 volume donate de dr.Stavridi, se reîntâlnesc titluri de lucr|ri medicale achiziÛionate ori donate bibliotecii Societ|Ûii.20)

Biblioteca nu a avut un sediu propriu. Din anul 1897 pân| în anul 1941(?), probabil, a fostad|postit| în spaÛiile Bibliotecii „V.A. Urechia“, iar dup| evacuarea ei în anii celui de-al doilear|zboi mondial, a fost p|strat| de unii membri ai Societ|Ûii, preluat| de Bibliotec| documentar|a Societ|Ûii medicilor din GalaÛi, desmembrat| odat| cu retrocedarea casei în care îÕi avea sediul,

Page 7: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 7 din 22

21) O carte de la Bibloteca documentar| medical| avea înscris nr. 16.411 în interiorul sigiliului

22) Statutele Societ|Ûii Corpului didactic din Jud. Covurlui. GalaÛi, 1883, p. 4, 5–7, 13, 16

23) Valeriu Surdu. Istoricul Biblitecii Publice „Urechia“. Buc., 1906, p. 30–31

dup| 1990. Ce s-a ales oare din aceast| veche bibliotec| ÕtiinÛific|?ColecÛiile bibliotecii Societ|Ûii Medicale au crescut în cele opt decenii de existenÛ|, ajungând

la peste 16.400 de volume înaintea celui de-al doilea rzboi mondial. Lu|m ca martor num|rul deinventar înscris în interiorul sigiliului Societ|Ûii aplicat pe una din c|rÛile v|zute la bibliotecamedical| de ast|zi, care o continua pe cea din anul 1863 prin preluarea colecÛiilor.21)

Num|rul impresionant de c|rÛi Õi periodice, rod al efortului privat, conservat în condiÛiilelipsei de spaÛiu Õi personal, supus servituÛiilor vremurilor, este reperul ce conduce la concluzia c|biblioteca a avut un rol important în viaÛa medical| a oraÕului, în preg|tirea teoretic| Õi generali-zarea experienÛei, în cercetarea ÕtiinÛific| susÛinut| de c|tre membrii Societ|Ûii Medicale.

Asemenea medicilor, profesorii Õi înv|Û|torii au simÛit necesitatea organiz|rii în societ|Ûi cuscopuri similare. Cu o întârziere de dou| decenii, la 13 martie–10 aprilie 1883, se constituieSocietatea Corpului Didactic din JudeÛul Covurlui. Scopul, consemnat de statut, a fost „de aîntruni membrii s|i într-un corp compact Õi solidar... Spre a cultiva ÕtiinÛa, procurând membrilormijloace pentru l|rgirea cât mai mult a cunoÕtinÛelor..., pentru îmbun|t|Ûirea înv|Û|mântului îngenere...; Spre a face s| se amelioreze metodele pedagogice dup| datele ÕtiinÛifice moderne Õi maipractice...; Spre a procura membrilor mijloace pentru tip|rirea operelor lor; Spre încurajareaproducÛiilor ÕtiinÛifice Õi literare româneÕti de valoare...“

Între mijloacele pentru realizarea scopului, statutul prevedea „fondarea unei biblioteci ÕiîntreÛinerea unui cabinet de lectur|“, membrii având dreptul „s| foloseasc| biblioteca Õi cabinetulde lectur|, conform regulamentului ce se va elabora... Biblioteca este încredinÛat| bibliotecarului,care este r|spunz|tor c|tre Societate...“, preciza statutul.22) Din contribuÛia membrilor Õi din fon-durile realizate se va fi constituit biblioteca. Aici se afl| Õi prima menÛiune g|l|Ûean| desprefuncÛia de bibliotecar, ce atest| intenÛia Societ|Ûii Corpului Didactic de a organiza o marebibliotec|. Nu s-au identificat informaÛii despre evoluÛia ei; dac| a existat, modest| Õi datorit|veniturilor b|neÕti ale cadrelor didactice – mici, în comparaÛie cu cele ale medicilor–, a funcÛionattimp de dou| decenii, a conoscut evoluÛia societ|Ûii patronale Õi a fost, probabil, cedat| Õcolilor.

În anul 1903, dup| reorganizarea din 1899, profesorii s-au separat de înv|Û|tori Õi institutori,Societatea s-a autodizolvat, „întreaga avere în numerar r|mas|“ fiind d|ruit| pentru fondul cons-truirii localului Bibliotecii „V.A. Urechia.“23)

Societatea Medical| Õi Societate Corpului Didactic, constituite pe baza liberului consim-Ûamânt al membrilor, au fost organisme ce au potenÛat viaÛa intelectual|, profesional| Õi ÕtiinÛific|g|l|Ûean| din ultimile decenii ale veacului al XIX-lea, biblotecile fiind componenete Õi auxiliareactivit|Ûii acestora.

Dezvoltarea pieÛii comerciale a dus implicit la creÕterea num|rului de profesioniÕti ai dome-niului Õi de aici ralizarea unor structuri organizatorice specifice.

Acesta explic| înfiinÛarea la 22 august 1882 a Societ|Ûii Junimea Comercial|, cu scopul dea spriini pe membrii ei în „dezvoltarea lor în toate ramurile comerÛului Õi industriei..., iniÛiereaîn noÛiunile de limbi moderne“, precum Õi organizarea „de conferinÛe asupra materiilor comerÛului

Page 8: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 8 din 22

24) Statutele Societ|Ûii Junimea Comercial|. GalaÛi, 1884, p. 2–4

25) PoÕta, 90, 5 noiembrie 1882, p. 3

26) Statutele Societ|Ûii Tipograful din GalaÛi, 1899. Arh. BVAU, Ds. X/1899, f. 12–13

Õi industriei.“Pentru realizarea scopului, statutul prevedea organizarea de „cursuri de contabilitate susÛi-

nute de membrii societ|Ûii sau de persoane str|ine“, precum Õi „înzestrarea Õi m|rirea biblioteciiprin donaÛii Õi achiziÛii.“ Biblioteca exista la 1882, de vreme ce se prevedea înzestrarea Õi nu înfi-inÛarea ei.24)

În acelaÕi an presa anunÛa o alt| intenÛie de organizare a unei biblioteci pe lâng| SocietateaProgresul Junimei, „care reunea ziariÕti, tipografi, mici meseriaÕi Õi negustori, având drept scopstudierea seara a limbilor francez|, german|, italian| etc. Õi înfiinÛarea unei biblioteci“, iar „fiin-dc| fondurile sunt slabe, face apel la toÛi membrii ei precum Õi persoanelor generoase ce ar bine-voi a contribui la înfiinÛarea bibliotecii, spre a oferi c|rÛi de orice natur|.“25)

Societatea era una de cultur| general| Õi biblioteca va fi avut un astfel de profil.Diversificarea stabilimentelor industriale Õi de mic| producÛie pentru acoperirea cerinÛelor

pieÛii Õi populaÛiei a stimulat creÕterea num|rului lucr|torilor, micilor meseriaÕi Õi patronilor deateliere. Organizarea lor nu întârzie, ca Õi la celelalte categorii sociale, în societ|Ûi profesionaleÕi culturale, practic| frecvent| în deceniul al noulea al veacului al XIX-lea.

În anul 1881 se înfiinÛeaz| Societatea Junilor MeseriaÕi, în 1885 Societatea Tipograful,reorganizat| în 1898; în 1899 V.A. Urechia va face o donaÛie pentru biblioteca ei.26) Vor mai fi fostÕi altele cu o existenÛ| efemere.

Între societ|Ûile de acest gen se particularizeaz| Societatea Înfr|Ûirea Muncitorilor, înfiinÛat|la 16 ianuarie 1888. Scopul Societ|Ûii, preciza statutul adoptat la aceeaÕi dat|, era „de ajutor reci-proc a lucr|torilor de toate breslele“, de a „lupta pentru îmbun|t|Ûirea st|rii morale Õi materialea muncitorilor.“ În rândurile iniÛiatorilor, membrilor Õi în conducerea Societ|Ûii au fost Õi avocaÛi,înv|Û|tori, ziariÕti, meseriaÕi. Activitatea ei viza Õi deschiderea politic|, cu orientare socialist|. Pestructura ei s-a organizat Clubul muncitorilor în 1890–1891, care f|cea parte din „partida muncito-rilor“, viitorul Partid Social Democrat al Muncitorilor din România.

Societatea a avut o bun| baz| material| Õi o susÛinut| activitate editorial| înc| din primii ani.În aprilie 1888 editeaz| gazeta Fr|Ûia, editorialul precizând scopul Societ|Ûii: de a îi înv|Ûa pemuncitori s| se „organizeze în partid politic deosebit de al st|pânilor.“ În 1891 editeaz| Calen-darul muncitorilor pe anul 1892, printre colaboratori aflându-se principalii socialiÕti ai vremii:Ioan N|dejde, C. Dobrogeanu Gherea, Zamfir Filotti, unul dintre conduc|torii Societ|Ûii, AntonC. BacalbaÕa Õ.a.

Între mijloacele pentru realizarea scopului a fost inclus| Õi biblioteca; sutul îi consacra unaliniat: „Societatea va înfiinÛa o bibliotec| Õi va face abonamente la ziarele Õi revistele privitoarela meserie în general Õi la lucr|tori în special pentru educaÛiunea Õi cultura membrilor.“

În perioada de început num|rul volumelor va fi fost modest, bibloteca constituindu-se dindonaÛii, între care cele ale avocaÛilor Zamfir Filotti, Ion C. Atanasiu, a muncitorului ZamfirIonescu trebuie s| fi fost sbstanÛiale. Completarea colecÛiilor s-a f|cut Õi prin achiziÛii; în septem-brie 1891, de exemplu, Societatea avea un „fond de cas| de 800 lei.“

Page 9: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 9 din 22

27) N. Oprea. Biblioteca Societ|Ûii Înfr|Ûirea muncitorilor din GalaÛi. În: C|l|uza bibliotecarului, 5, mai 1967, p. 300–303

M.Gh. Bujor menÛiona c| în bibliotecile muncitoreÕti existau bogate colecÛii de c|rÛi dinliteratura român| Õi universal|: „La GalaÛi de pild| am cunoscut pe muncitorul Zamfir Ionescu,care avea o foarte frumoas| bibliotec| acas| Õi el însuÕi aducea la biblioteca clubului de acoloc|rÛile ce lipseau, ca s| fie împrumutate celor ce doreau s| le citeasc|.“

Despre o alt| bibliotec| personal| Al. Chicioroag| publica câteva însemn|ri în anul 1934;el îÕi amintea c|, fiind elev la Ôcoala Normal|, luase contact cu biblioteca unui ceferist, care aveamulte c|rÛi socialiste. Citea el Õi împrumuta pentru colegii lui: „De aici îninte, eram un ferventadmirator al socialismului, f|când propagand| în rândul colegilor mei de clas|. Pentru aceast|activitate... m-am ales cu darea afar| pe dou| s|pt|mâni, pe care le-am petrecut la GalaÛi, pe str.Dog|riei.“

Lipsa inventarului, ca Õi în cazurile precedente, fac imposibil| analiza cantitativ| Õi de conÛi-nut Õi a acestei biblioteci. O încercare se poate face pe baza Õtirilor fragmentare Õi însemn|rilorap|rute în pres| sau c|rÛi. Constantin Graur nota, citând m|rturisile unui beneficiar din anul 1893stabilit în America: „la Clubul muncitorilor din GalaÛi... exista o întreag| bibliotec| socialist| înidiÕ, comandat| din America, dup| sfatul lui Ioan N|dejde.“ mportul de carte presupunea posibi-lit|Ûi sau sprijin financiar.

Exista o „întreag| bibliotec| în limba idiÕ“ destinat| membrilor evrei. C|rÛile în limba româ-n| vor fi fost îns| în num|r mult mai mare pentru a r|spunde cererilor cititorilor majoritari. Oimagine a conÛinutului bibliotecii, cât de cât apropiat| de realitate, se poate încerca pe baza listelorcu c|rÛi de vânzare la Clubul muncitorilor Õi la libr|ria „Triunghiul de aur“, din GalaÛi, publicateîn presa local| Õi central|. Se vindea în principal literatur| socialist|, beletristic|, istorie. Prinextrapolare, putem s| consider|m c| aceste c|rÛi erau prezente Õi în colecÛiile bibliotecii.

Biblioteca funcÛiona zilnic, „de la orele7 pân|la 12 p.m.“ la sediul clubului. În 1895 seanunÛa în pres| redeschiderea ei, probabil dup| o reorganizare: „Biblioteca clubului din nouaranjat| Õi completat|, va fi pus| la dispoziÛia membrilor, care vor dori s| citeasc|, în localulclubului.“

Despre cititorii acestor biblioteci, M.Gh. Bujor furnizeaz| câteva informaÛii: „Cred c| nicio bibliotec| oficial|, dintre puÛinele ce existau pe vremea aceea, nu se putea l|uda cu cititoriimaturi pe care îi aveam noi, iar dac| rostul unei biblioteci era acela de a r|spândi lumina c|rÛiiîn masele populare, acest rost nici-o instituÛie nu-l îndeplinea mai bine decât noi...; la noi veneauÕi tineretul din Õcoli, Õi ucenici, Õi muncitori din fabrici Õi mici meseriaÕi... Õi intelectuali.“27)

Nu se Õtie când îÕi va fi încetat activitatea aceast| bibliotec|; mai era semnalat| Õi dup|1900. ÎnfiinÛat| ca biblioteca de cultur| general| Õi profesional| a membrilor, devine, în evoluÛiaei, bibliotec| cu tendinÛe spre enciclopedismul colecÛiilor, accesibil| f|r| limite, al|turi deBiblioteca „V.A. Urechia“.

A fost singura dintre bibliotecile societ|Ûilor care a funcÛionat cu orar dedicat pentru public,servit| de o persoan| cu atribuÛii de bibliotecar Õi librar, secretarul clubului, muncitorul Gh. Darie.Acestea sunt atribute ce caracterizeaz| biblioteca public|, în completa ei definire.

În perioada interbelic| au existat numeroase biblioteci ale societ|Ûilor culturale, unele nomi-nalizate ca atare: AÕez|mântul Cultural „Max Nordau“, Biblioteca Õi Centrul Cultural „Lyra“,Biblioteca Õi Cercul Cultural „Al. VlahuÛ|“, Biblioteca Õi Cercul Cultural „Ronetti Roman“,

Page 10: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 10 din 22

28) Gh. L|z|rescu. Ôcoala Comercial| din GalaÛi. Liceul Comercial „Alexandru Ioan I Cuza“. GalaÛi, 1941, p. 113, 144,152

29) Expunerea SituaÛiunea JudeÛului Covurlui... GalaÛi, 1886, p. 6

Cercul Intim Club, Societatea literar| Õi ÕtiinÛific| „Munca“ etc.Biblioteca Societ|Ûii literare Õi ÕtiinÛifice „Munca“ num|ra 2.873 volume în 1940 Õi a

funcÛionat în cl|direa Liceului Comercial „Al.I. Cuza“, pîn| la mutarea în sediul propriu. Membriide drept ai Societ|Ûii, care avea în primul rând un scop pragmatic, – preg|tirea, perfecÛionareaprofesional| Õi stimularea creativit|Ûi în domeniu –, erau elevii, foÕtii elevi Õi profesorii LiceuluiComercial care o Õi subvenÛionau. Societatea edita revista lunar| Munca, unde se publicau„producÛiile elevilor, foÕtilor elevi Õi profesorilor.“ Statutul Societ|Ûii, modificat în 1932, prevedea„ap|rarea patrimoniului societ|Ûii, în special a c|rÛilor aparÛinând bibliotecii“, impunea bi-bliotecarului „obligaÛia de a urm|ri pe baz| de registre, regulat Ûinute, circulaÛia Õi restituireac|rÛilor împrumutate, conservarea acestora în bun| stare, înlocuirea celor pierdute în contul celuivinovat.“28) Era, deci, o bibliotec| cu toate atributele specifice: colecÛii, regulament, bibliotecarpentru servire Õi ap|rare, Õi, foarte imporatnt, cititori Õi dincolo de zidurile societ|Ûii.

Bibloteci Õcolare. Ôcoala devine în secolul al XIX-lea instituÛia fundamental| pentru„instrucÛia egal| Õi întreag| pentru tot românul“. Principiul a fost avut în vedere de toate guver-nele Õi administraÛiile locale. V.A. Urechia, supranumit de unii campionul Õcoalelor, în încerc|rilesale pentru a convinge despre necesitate investiÛiilor în organizarea Õcoalelor Õi preg|tirea cadrelor,sublinia,cum s-a mai v|zut, în intervenÛiile din Parlament Õi în pres| c| trebuie s| se „întrebuinÛezetoate forÛele spre a înainta în cultur|“, rezervând primul loc Õcolii.

În acest sens, G. Dimitrescu, în 1886, argumenta în Consiliul JudeÛului Covurlui necesitateaaprob|rii bugetului pentru înv|Û|mânt, reluâd teza lui Urechia: „prin urmare, Õi Õcoala ca Õibiserica au aceiaÕi menire spre a ne lumina Õi a ne înt|ri, c|ci ast|zi numai ÕtiinÛa este arma cucare se poate face conchista pe calea economic|, f|r| de care, dac| vom sta inerÛi, vom r|mânetot învinÕi Õi vasali lumii civilizate.“29)

Amplificarea activit|Ûilor economice Õi sociale presupunea o preg|tire intelectual|, stimulacerinÛele pentru carte Õi instiuÛiile ei, de la editare, la colecÛioanare Õi circulaÛie.

În a doua jum|tate a secolului al XIX-lea, înv|Û|mântul a cunoscut la GalaÛi o evoluÛierelativ rapid|; în anul 1870 erau 22 de Õcoli, pentru ca în 1890 s| existe 37 de Õcoli primare Õisecundare, între care 12 private. Dintre acestea 9 erau str|ine, c|rora li se ad|uga Õi „o suma deÕcoli private israelite“ estimate, exagerat, la cca 20, care „se închid Õi se deschid foarte des“,preciza Moise Pacu în 1890, motiv pentru care nu lise putea stabili num|rul.

Istoria înv|Û|mântului g|l|Ûean prezint| Õi unele aspecte particulare. Confruntarea cudificult|Ûile de ordin material Õi de interese, între care cele cu str|inii, insistenÛi în organizareaÕcolilor în limbile lor Õi nu numai, au determinat chiar intervenÛii în Parlament. Aceste confrunt|riau avut Õi efecte pozitive, s-ar putea zice: gr|birea investiÛiilor pentru extiderea Õi completareprogramelor în înv|Û|mântul public Õi privat românesc. M. Kog|lniceanu atragea atenÛia în 1863c| „la GalaÛi Õcoalele naÛionale nu pot funcÛiona, pentru c| str|inii nu se supun la legile Û|rii, ciÕi-au întemeiat gimnazii cu limbi str|ine“, pentru ca în 1867 s| susÛin| înfiinÛarea gimnaziuluifiind „de neap|rat| trebuinÛ|, în interesul românismului.“ În aceaiÕi termeni, Ion Cet|Ûeanu,primul director al gimnaziului, venit la rug|mintea lui V.A. Urechia la GalaÛi, sublinia într-o

Page 11: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 11 din 22

30) Moise Pacu. Cartea JudeÛului Covurlui. Buc., 1891, p. 154, 182–189; P. P|lt|nea. Istoria oraÕului GalaÛi. Partea a 2–a,p. 245–285; InformaÛiunile bucureÕtene, 60,18 februarie 1870, p. 1;N.I. Filipescu. Misiunea Õcoaleor catolice în România. GalaÛi,1897, p. 5–7: „Dar catolicii..., au continuat-o cu persitenÛa pe calea... prozelitismului, f|când pe români s| întrevad| prin schimbareareligiunei o ameliorare a poziÛiunii lor politice Õi economice, f|cându-i s| cread| c| îndat| ce vor rupe leg|tura lor secular| cu orientulortodox... Õi se vor alipi occidentului catolic, ei vor fi bine protejaÛi..., c| naÛiunea Õi integritatea teritoriului lor vor fi mai binegarantate în viitor.“

31) InformaÛiunile de GalaÛi. Gardistul civic. 30, 25 iunie 1871, p. 1

32) P. P|lt|nea. Op. cit. p. 259

scrisoare c|tre minister urgenta „înfiiÛare a unui gimnaziu... în aceast| urbe, unde, în lipsainstitutelor superioare române, vedem prosperând institutele private str|ine, cu misiune, poate,contrar| românismului.“ În anul 1869 va cere introducerea în programul gimnaziului a limbilorgreac| Õi german|, al|turi de francez| Õi italian|, „pentru ridicarea prestigiului Õcoalelor românefaÛ| de cele str|ine.“

În anul 1870, cu prilejul dezbaterilor privind bugetul pentru instrucÛiune public|, V.A.Urechia a propus anuluare subvenÛiilor statului pentru Õcolile catolice Õi luterane, conduse depreoÛi Õi c|lug|ri de regul| maghiari, ce îndemnau copii s| nu frecventeze Õcolile româneÕti dinMoldova. MulÛi tineri ce veneau în armat| din aceste zone nu Õtiau româneÕte; vorbeau numailimba maghiar|.

Problema a contiuat s| fie pezent| în dezbaterile parlamentare, în pres| Õi în unele c|rÛipublicate c|tre sfârÕitul secolului. În anul 1891, Moise Pacu scria c| Institutul Notre Dame de Siondin GalaÛi „este cel mai c|utat dintre institutele catolice de asemena natur| din România“, dar„este o instituÛie eminamente str|in| Õi de înstr|inare chiar.“

N.I. Filip sublinia pericolul desnaÛionaliz|rii prin Õcoal| Õi aici, la gurile Dun|rii, dup|modelul practicat în Transilvania: „Scopul Õcoalelor catolice a fost dar de a forma pe mameleromâne, spre a face din ele arm| de lupt| contra religiunei, limbei Õi naÛionalit|Ûii chiar.“30)

Biblioteca era considerat| indispensabil| Õcolii, fiind parte în structura ei organizatoric|.V.A. Urechia cerea în 1871 circumscrierea bibliotecii ca atare în programul de organizare Õi reor-ganizare a Õcolilor: „De aceea trebuie... a se reforma programele actuale Õi a se da în ele atâtadezvoltare practic| Õi teoretic| a obiectelor ce se propun, a se numi profesori de limba român|,a se face clasificaÛiuni în aranjarea materiilor, a se da toate instrumentele de fizic| Õi matematic|,a se înfiinÛa biblioteci etc. Toate acestea fiind necesare pentru dezvoltarea practic| a studiilor cese propun în Õcoalele secundare.“31)

În acest context se înscriu str|daniile de înfiinÛare a biblotecilor Õcolare din inÛiativa profe-sorilor Õi sprijinite de administraÛia public| de stat local|.

Propunerea pentru înfiinÛarea primei biblioteci Õcolare la GalaÛi dateaz| din 1866, când C.Troteanu, directorul Ôcolii Comerciale „Alexandru Ioan Cuza“, reclama, printr-un raport înaintatMinisterului InstrucÛiunii, necesitatea „unei s|li mari pentru bibliotec|“. În 1868 el va dona „100uvraje“, pentru ca la 9 iunie 1869 biblioteca s| numere „1.216 uvraje în 1.259 volume.“ C.Troteanu a propus Ministerului InstrucÛiunii s| fie recunoscut| ca bibliotec| a statului în bazaRegulemntului bibliotecilor publice adoptat în 1864. Ministerul accept| Õi recomand| autorilorÕi editorilor s| doneze c|rÛi Õi ziare.32)

Page 12: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 12 din 22

33) Arh. Stat. Buc. Fond M.A.I. Ad–tive. Ds. 268/1872, fila 58

34) P. P|lt|nea. Loc. cit.

35) Vezi: Cartea de aur. 70 de ani de la întemeirea dinastiei române. 1866–1936. Buc., 1939

Dac| lu|m în considerare aceast| intervenÛie, formal acceptat|, în seria încerc|rilor de orga-nizare a bibliotecii publice de stat la GalaÛi, aceasta este a doua tentativ| pentru înfiinÛarea ei laGalaÛi, prima fiind chiar în 1864, cum se va vedea.

FinanÛarea guvernamental| era insuficient|, ca s| nuspuem inexistent|; de regul| ministerulnu acorda sume speciale pentru bibliotecile Õcolare. Consiliu JudeÛului Covurlui a finanÛat per-manet instituÛiile Õcolare Õi culturale, indiferent de subordonarea lor, uneori alternativ Õi cu sumemodeste. În raportul pe anul pe anul 1872 alComitetului Permanent, de exemplu, se motiveaz|necesitatea subvenÛion|rii locale: „InstituÛiile de educaÛie naÛional| fiind bazele de dezvoltare aunui popor, reprezentaÛia judeÛului doreÕte s| completeze Õi în deosebi Gimnaziul Õi Ôcoala Co-mercial| din GalaÛi s| fie organizate Õi dotate cu biblioteci, cabinete de fizic| Õi chimie, absolutindispensabile pentru buna fructizare a cunÕtinÛelor ce se predau în ele.“33)

Biblioteca Ôcolii Comerciale a cunoscut o evoluÛie lent| Õi intermitent|, deseori apelând ladonaÛii Õi liste de subscripÛie „pentru organizarea bibliotecii.“34) Arhiva nu a fost identificat|.EvoluÛia acestei importante biblioteci Õcolare se poate reconstitui pe baza informaÛiilor fragmen-tare din monografia Ôcoala Comercial| din GalaÛi. Liceul Comercial „Alexandru Ioan I Cuza“,întocmit| de Gh. L|z|rescu, fost profesor Õi director al liceului.

În anul 1883 exista Õi postul de „secretar Õi custode al cabinetelor ÕtiinÛifice Õi bibliotecii“,ceea ce atest| funcÛionarea bibliotecii în organigrama Õcolii. În perioada interbelic| conducereabibliotecii era încredinÛat| unui profesor.

În anul 1940 biblioteca „cuprindea 4.829 volume din care 2.981 luc|ri originale româneÕti,235 lucr|ri str|ine traduse în româneÕte, 1.123 lucr|ri în limbi str|ine Õi 500 lucr|ri vechi.“ Decise mai conservaser| 500 de volume din cele colecÛionate de pân| la întret|ierea secolelor,probabil; lucru firesc: o bibliotec| Õcoalar| este destinat| în primul rând lecturii curente, uzura Õiscoaterea din evidenÛe a c|rÛilor vechi fiind normal|.

Istoricul lui Gh. L|z|rescu permite Õi alte consideraÛii. Atunci când descrie repartiÛiaspaÛiilor noului local în anul 1932 Õi 1940, el foloseÕte un plural; cl|direa avea „90 de înc|peri,din care 60“ erau „ocupate de c|tre Liceul Comercial de b|ieÛi (clase, cancelarii, laboratoare,internat, biblioteci).“ Prin pluralul „biblioteci“ va fi avut în vedere Õi biblioteca Liceul Comercialde fete care a funcÛionat în celelalte „30 de înc|peri ale localului“. Aceasta num|ra la sfârÕituldeceniului al patrulea peste 2.500 de volume. Pe una dintre c|rÛile p|strate la Biblioteca „V.A.Urechia“, ap|rut| în anul 1939, exist| parafa cu textul „Liceul Comercial de fete. Nr. Inv. 2527“,apoi t|iat, probabil la reinventariere, Õi scris 1703.35) O parte din colecÛiile bibliotecii LiceuluiComercial pot fi identificate în colecÛiile Bibliotecii „V.A. Urechia“, preluate f|r| acte însoÛitoare,probabil ce a mai r|mas dup| transformarea liceului în Ôcoal| tehnic| de administraÛie economic|,în urma reformei înv|Û|mântului din 1948.

Odat| cu înfiinÛarea Gimnaziului, respectiv a Liceului „V. Alecsandri“ mai târziu, în lunanoiembrie 1867, în mod cert s-a trecut Õi la colecÛionarea de c|rÛi pentru o viitoare bibliotec|,despre începuturile c|reia informaÛiile lipsesc. În anul 1872, Consiliul JudeÛului Covurlui a

Page 13: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 13 din 22

36) Gh.V. ChiricuÛ|, D.D. Ôoitu, L. Bourceanu. Monografia Liceului „V. Alecsandri“. GalaÛi, 1967, p. 51

prev|zut în buget bani pentru cump|rarea de c|rÛi Õi pentru aceast| bibliotec|, prevederi repetatepân| în anul 1890. Trebuie s| fi existat Õi alte surse, alocaÛii ale ministerului, donaÛii etc.

Gimnaziul nu s-a bucurat de sprijin financiar la nivelul celui acordat Ôcolii (Liceului) Co-merciale, subvenÛionat| Õi de oamenii comerÛului, îndeosebi Camera de ComerÛ Õi Industrie,deseori menÛionat| ca atare, ca Õi comercianÛii, individual sau în societ|Ûi, foÕti elevi ai liceului.

Alexandru Nicolescu, fost elev, profesor Õi director al liceului nota cu am|r|ciune în anul1928: „Fie neprevedere sau incurie, fie lipsa de mijloace sau de credinÛ| Õi sentiment adev|ratÕi solid, fie nestatornicia vieÛii noastre politice din primii 5 ani de domnie a decedatului regeCarol, când guvernele se schimbau de mai multe ori pe an, oricare ar fi cauzele, nu m-am pututabÛine de a nu constata c| gimnaziul din GalaÛi Õi apoi liceul, a fost mulÛi ani oropsit Õiîmpiedecat în dezvoltarea lui.“

InvestiÛiile f|cute de administraÛia de stat central| Õi local| au fost dirijate în ultimii ani aideceniului nou| al veacului XIX pentru construcÛia localului liceului, terminat numai în doi ani,1888–1890, un adev|rat palat, cum l-a caracterizat V.A. Urechia, cel ce s-a str|duit s| obÛin| totce a putut, inclusiv transformarea gimnaziului în liceu. Cu privire la bibliotec|, A. Nicolescu,nedocumentat, consemna în istoricul din anul 1928 c| în 1891 aceasta num|ra „vre-o 125volume“, transferate Bibliotecii Publice „V.A. Urechia“. Cele 125 de c|tÛi erau cele pentru carese primise aprobarea Ministerului InstrucÛiunii de a fi transferate în gestiunea Bibliotecii „V.A.Urechia“, altele îns| au r|mas în gestiunea liceului. Pe aceeaÕi pagin| el nota: „ast|zi îns|observ|m c| alte asemenea volume Õi broÕuri formeaz| biblioteca special| a liceului, care îns|se p|streaz| în cancelaria secretariatului.“

Autorii Monografiei Liceului „V. Alecsandri“ din 1967 preiau informaÛia de la A. Nicolescu,afirmând c| s-a „unit biblioteca Õcolii cu biblioteca public| «V.A. Ureche»(sic)“36), deÕi la aceadat| fondul vechi al bibliotecii Õi arhiva se afla în proprietatea liceului. PrezenÛa Bibliotecii „V.A.Urechia“ în cl|direa liceului nu a avut drept consecinÛ| desfiinÛarea bibliotecii liceului. Datelerecoltate de pe unele c|rÛi, dintre cele 1.527 volume predate în anul 1985 de Liceul „V.Alecsandri“ Bibliotecii „V.A. Urechia“, pledeaz| în favoarea susÛinerii noastre.

Biblioteca special| la care face referire A. Nicolescu s-a numit „biblioteca cancelariei“, apoi„biblioteca profesorilor“; una dintre parafe aplicate pe unele c|rÛi existente la Biblioteca „V.A.Urechia“ este inscripÛionat „Biblioteca de Cancelarie, nr. 232“, apoi aplicat| o alta, dreptun-ghiular|, cu înscrisul: „Liceul V. Alecsandri GalaÛi. Biblioteca profesorilor. Inventar nr. 1831“,t|iat Õi înscris al|turi 5211, la o ulterioar| reinventarier|.

Pe o alt| carte este aplicat| o parafa dreptunghiular| cu înscrisul, sub numele liceului,„Biblioteca elevilor. Inventar nr. 1484 “, iar în partea stâng| are o etichet| cu înscrisul „132/V–A“.Biblioteca elevilor era, dup| cum se poate deduce, împ|rÛit| pe clase, menÛiune f|cut| Õi de V.Surdu, practic| întâlnit| în multe Õcoli din perioada interbelic|.

La o reinventariere, cele dou| biblioteci au fost unificate. O carte are pe pagina de titlu am-bele parafe: „Biblioteca profesorilor“ Õi respectiv „Biblioteca elevilor“, cu numerele de inventarvechi t|iate Õi înscris noul num|r de inventar, 7.389 în noua paraf| „Biblioteca Liceului V.Alecsandri“.

Page 14: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 14 din 22

37) M. Pacu. Op. cit., p. 183; GalaÛii. 21/2 ianuarie 1886. Alte informaÛii despre societate nu au fost identificate.

În absenÛa altor documente, datele de mai sus se constituie în atestate privind existenÛa Õicontiunuitatea bibliotecii Liceului „V. Alecsandri“, care a funcÛionat paralel cu Biblioteca „V.A.Urechia“, instituÛie independent|, cu personalitate juridic|, subordonat| Ministerului InstrucÛiuniiPublice, ad|postit| în cl|direa liceului pân| în anul 1940. Aceasta nu a fost biblioteca liceului aÕacum s-a afirmat (interpretat actele de înfiinÛare) de c|tre unii.

Biblioteca Liceului „V. Alecsandri“ Õi bilioteca Liceului Comercial „Al.I. Cuza“ au fost celemai mari biblioteci Õcolare din GalaÛi pân| în anul 1948.

ColecÛiile constiute pân| în acest an ale bibliotecii Liceului „V. Alecsandri“ au fost desmem-brate, o parte fiind cedate Bibliotecii „V.A. Urechia“.

În anul1890 existau 12 Õcoli private aparÛinând unor asociaÛii sau persoane fizice, majoritateastr|ine, care au avut, desigur, Õi biblioteci. Despre acestea nu au circulat informaÛii nici în perioadaexitenÛei lor. Autorit|Ûile române, presa sau organismele obÕteÕti nu aveau acces la arhiva acestorÕcoli, fapt semnalat deseori de c|tre administraÛia local|, ziariÕti sau autori de monografii.

InformaÛii au fost indentificate numai despre biblioteca Institutului „C. Negri“, dintre Õcolileprivate româneÕti. Institutul s-a constituit în anul 1883, când se Õi unific| cu Institutul „Radu“înfiinÛat în anul 1876, având în structur| Õcoal| primar|, gimnazial| Õi comercial|; preg|tea anualîn medie 105 elevi.

În anul 1895, Institutul „C. Negri“ se defiinÛeaz|, iar Institutul „Radu“ se reorganizeaz|separat în anul 1896. La desfiinÛare, biblioteca Institutului „C. Negri“ este cedat| Bibliotecii „V.A.Urechia“. În pres| s-a menÛionat c| ceea ce s-a donat era „Biblioteca fostei Societ|Ûi literare ÕiÕtiinÛifice a Institutului C. Negri“. ExistenÛa unei astfel de societ|Ûi pe lâng| un institut Õcolarparticular este semnifcativ|, atest| existenÛa sau încercarea de a impune o activitate intelecual|deosebit| pentru deceniul al noulea al secolului al XIX-lea.37)

Cele 380 de titluri în 421 e volume, câte au fost preluate Õi înregistrate în Catalogul generalal Bibliotecii „V.A. Urechia“, permit reconstituirea conÛinutului acestei biblioteci. Au fost colec-Ûionate c|rÛi de interes Õcolar Õi pentru profesori, unele dep|Õind cerinÛele Õcoli, în limbile român|,francez|, italian|, german| Õi greac|. Structura colecÛiilor bibliotecii era subordonat| programelorde înv|Û|mânt ale Institutului. Predomina literatura român|, dar exista Õi literatur| str|in| original|sau tradus|, precum Õi dicÛionare pentru diferite limbi. Un procent important îl ocupau c|rÛile deistorie a României, de la cronicari la contemporanii vremii. Pentru secÛia comercial| existau c|rÛide drept comercial, economie politic|, contabilitate precum Õi lucr|ri de matematic|, fizic|,chimie, general valabile.

DeÕi num|rul c|rÛilor p|strate este mic, se poate încerca o apreciere asupra rolului formatival bibliotecii Institutului, cu accent pe activit|Ûile pragmatice, dar Õi pe cunoaÕterea literaturii Õiistoriei României.

Organizarea de boblioteci pe lâng| Õcolile primare, începerea colecÛion|rii c|rÛilor se pla-seaz| în aceeaÕi perioad|. InformaÛiile Õi datele, chiar lacunare, privind biblioteca Ôcolii nr. 5„Cuza Vod|“, semnalat| în anul 1865, confirm| afirmaÛia. În anul 1882, cu prilejul inaugur|riinoului local, construit prin aport cet|Ûenesc, coordonat de un comitet privat din care f|ceau partepersonalit|Ûi ale vieÛii publice g|l|Ûene, precum dr. Hepites, se pune problema înfiinÛ|rii (tran-sform|rii) bibliotecii Õcolare ca bibliotec| a statului. Pe lista deschis| „imediat s-au subscris peste

Page 15: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 15 din 22

38) M. Pacu. Op. cit., p. 158; PoÕta, 5 noiembrie 1882, p. 2, 5 decembrie 1882, p. 3

39) M. Pacu. Op. cit., p. 163, 164

500lei“, relateaz| ziarul PoÕta. Pentru strângerea fondurilor, comitetul Õcolar a continuat s|întreprind| diverse activit|Ûi; în luna decembrie se organizeaz| un bal, jum|tate din veniturilerealizate, peste 3.000 lei, fiind „în folosul cre|rii unei biblioteci naÛionale“.38)

În condiÛiile când multe dintre Õcolile primare funcÛionau în localuri improprii, cu spaÛiiinsuficiente pentru desf|Õurarea cursurilor, posibilitatea înfiinÛ|ri de biblioteci se situa sub nivelulaspiraÛiilor. M. Pacu în lucrarea citat| menÛiuna: „Localuri de Õcoli proprii au numai Õcolile deb|eÛi nr. 5 Cuza Vod|, precum Õi nr. 3 de fete Elena Doamn|. În curând se vor mai construi Õialtele, între care unul pentru... Õcoala de b|eÛi nr. 4 din fondul fericitului întru amintire AlecuRadovici Casapu, care a l|sat... 60.000 lei în acest scop... Õi 2.000 lei prev|zuÛi în bugetul comu-nal pentru a se da c|rÛi.“

Lipsa arhivei privind evoluÛia acestei bibliotecii, Õi a altora asemenea, ne determin| s|r|mânem în zona ipotezelor. În anul 1888 Alecu Casapu las| prin testament cea mai mare partedin averea sa în folos public, cu dispoziÛii clare de utilizare: „Din venitul anual, în fiecare an Õila începutul anului Õcolar,... comuna GalaÛi s| cumpere c|rÛi de studiu pentru suma de o mie leinoi,... s| le distribuie jum|tate la Õcolarii s|raci de la Õcoala primar| de b|eÛi... zis| Õi ÕcoalaCuza Vod|, iar jum|tate la Õcolari s|raci de la Õcoala primar| de b|eÛi a comunei, nr. 2“.39)

Nu este exclus ca unele din c|rÛile astfel cump|rate s| fi fost înregistrate la bibliotec|. Faptulc| din donaÛiile sau sumele prev|zute în testamente Õi din cele rezultate din activit|Ûi culturale saurecreative se cump|rau Õi c|rÛi, atest| existenÛa încerc|rilor pentru constituirea de biblioteci Õi pelâng| Õcolile primare.

De altfel, finanÛarea înv|Û|mântului Õi culturii de c|tre administraÛia local| de stat, depersoane fizice Õi juridice private practicat| în secolele trecute, reluat| cu parcimonie ast|zi, a fosto contribuÛie substanÛial| la modernizarea societ|Ûii g|l|Ûene, a celei româneÕti în genere. DeÕi subposibilit|Ûile reale, având în vedere veniturile realizate de unele stabilimente comerciale,industriale Õi bancare, aceste subvenÛii completau efortul bugetar al statului, totdeauna limitat. Înanumite perioade au fost singurele mijloace financiare pentru susÛinerea instituÛiilor de înv|Û|mânt,cultur|, educaÛie civic| Õi moral| a comunit|Ûii.

Biblioteca public|. Oricât de complet| ar fi fost o biblioetc| aparÛinând unei societ|Ûi, Õcolisau biserici, ea r|mâne o bibliotec| cu un grad restrâns de accesibilitate. Comunitatea, pe m|suradezvolt|rii, avea nevoie de instituÛii publice, deschise tuturor cet|Ûenilor, între care Õi biblioteca.

Conceptul de bibliotec| public| de stat, instituÛionalizarea organizatoric| Õi încadrarea ei însistemul istituÛiilor de educaÛie Õi cultur|, se înscrie în structura elementelor de modernizare aRomâniei dup| Unirea din 1859. Regulamentul pentru bibliotecile publice ale statului, cu caracterde lege, sancÛionnat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 23 octombrie 1864, a stat la bazaîncerc|rilor de înfiinÛare a bibliotecilor publice de stat din cea de-a doua jum|tate a veacului trecut.

Imediat dup| apariÛia acestui act normativ, se cunosc frecvente încerc|ri pentru înfiiÛarea debiblioteci publice, atât din iniÛiative private, individuale sau constituite în societ|Ûi, cât Õi a unorinstituÛii centrale Õi locale ale statului.

Page 16: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 16 din 22

40) P. P|lt|nea. Op. ct., p. 304

41) Costin Br|escu. Judecata Õi Ot|râre Adun|rii DeputaÛilor din 26 iunie 1870. GalaÛi, 1870, p. 6; Costin Br|escu. L’Italiain Romania. Littera del segnor senator dela Regno di Romania. Roma, 1881, 15 p. Costin Br|escu venea de la Roman, unde urmasecursurile gimnaziale, dar descindea din r|z|Õii din Pechea. În 1870 a refuzat s| fie prefect, optând pentru „misunea onorific| dedeputat în reprezentaÛiunea naÛional|“, ales al oraÕului GalaÛi. A fost secretar al Camerei, preÕedinte de comisii, raportor pentruproiecte de legi. În 1895 era prefect la Roman.

42) Vezi: Nedelcu Oprea. Biblioteca Public| GalaÛi – 125. În Biblioteca. Revist| de bibliologie Õi ÕtiinÛa inform|rii, 10,octombrie 1996, 262–265

La GalaÛi apar chiar în anul public|rii Regulamentului primele iniÛiative pentru înfiinÛareabibliotecii publice. La 8 noiembrie 1864 este înregistrat| propunerea dr. A. Velini Õi M. Rufupentru înfiinÛarea unei biblioteci „poporane“. Primarul I. ViÛu va nota pe înscrisul respectiv: „seva avea în privire la facerea bugetului pentru anul viitor.“40) DeÕi dincolo de rezoluÛie nu secunoaÕte evoluÛia demersului, gestul comis la câteva zile dup| sancÛionarea legii, este simptomaticpentru preocup|rile unor intelectuali ai timpului.

IiniÛiativa din 1864 Õi ce din 1869, sus menÛionat| (C. Troteanu), dar Õi cea a comitetuluiÕcolar al Ôcolii nr. 5 din 1882, pot fi reÛinute ca încerc|ri repetate de înfiinÛare a bibliotecii publicede de stat.

În anul 1871 problema intr| în sfera de preocup|ri a Consiliului General al JudeÛuluiCovurlui. IniÛiativa aparÛine lui Costin Br|escu, membru al Comitetului Permanent, vicepreÕedinteal Consiliului JudeÛean, deputat Õi „senator al Regatului României“, cum va semna în anul 1881,colaborator apropiat a lui V.A. Urechia în Parlament Õi nu numai.41) Se pare c| el avut tentativade a pune bazele bibliotecii înc| din 1870, când, în numele Comitetului JudeÛea va trimite lucr|rileprezidate de el direct Ministerului de Interne, ignorându-l pe prefect; acesta va telegrafiaministerului, solicitând restituirea lucr|rilor respective. S| fi fost aici Õi propunerea pentru înfiin-Ûarea Bibliotecii JudeÛului Covurlui?42)

Biblioteca public| era considerat| o necesitate imperioas| pentru asigurarea progresului ÕicivilizaÛiei sociale într-un oraÕ ajuns la dimensiuni considerabile în cea de-a doua jum|tate a seco-lului al XIX-lea, cu rol important în crearea bog|Ûiilor publice Õi prosperitatea Û|rii, sublinia în anul1871 primarul I. Panaitescu într-un raport adresat Consiliului de MiniÕtri.

Raportul evalua populaÛia oraÕului la 80.000 de suflete, cu urm|toarea structur| aînv|Û|mântului pe anul 1870:

„Înv|Û|mânt secundar: Ôcoala Comercial| 9 profesori Õi 53 elevi. Gimnaziul 4 profesoriÕi 48 de elevi.

Înv|Û|mântul primar: Ôcoli publice de b|eÛi, 3 întreÛinute de stat, 8 profesori Õi 648 deelevi. 2 întreÛinute de municipalitate, 6 profesori Õi 360 de elevi. Ôcoli publice de fete, 3 întreÛinutede stat, 9 institutoare Õi 300 de eleve, 3 întreÛinute de municipalitate, 6 institutoare Õi 145 deeleve.

Ôcoli private: 4 de b|eÛi, 28 profesori Õi 259 de elevi; 3 de fete, 18 profesori Õi institutoareÕi 128 de eleve. 1 Õcoal| protestant| de b|eÛi. 1 Õcoal| catolic| de fete Ûinut| de c|lug|riÛe Õi 20de Õcoli israelite. Aceste ultime Õcoli nu pot fi inspectate de Comitetul Õcolar Õi num|rul pro-

Page 17: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 17 din 22

43) [I. Pnaitescu]. Galatz son état matériel, son administration, ses finances. Rapport adressé au Président du Conseil desMinistres par la Maire de la ville. Galatz, 1871. p. 5, 13–14

44) M. Pacu. Op. cit., p. 182–189

45) Profesorul Gh. Mih|ilescu, membru al Comitetului Permanent al Consiliului JudeÛean, a publicat în 1871 o statistic|a înv|Û|mântului pe judeÛ: „Ôcoli rurale de b|eÛi 38, 1.231 de elevi. Ôcoli rurale de fete 14, 280 eleve. Total 52 de Õcoale cu 1.411populaÛie. AÕa dar JudeÛul cu capitala sa num|ra 74 de Õcoli cu o populaÛie de 3.700 elevi“, f|r| a pretinde c| este exact.InformaÛiunile de GalaÛi, 2 iulie 1871, p. 2. Cu privire la num|rul locuitorilor vezi Õi P. P|lt|nea. Op. cit., p. 125

46) InformaÛiunile de GalaÛi, 25 iunie 1871, p. 3

fesorilor Õi elevilor nu ne sunt cunoscute.“43)

Num|rul Õcoaleor private str|ine era inexact. M. Pacu, în 1890, detaliaz| structura acestorape etnii, unele existând Õi în 1870: 4 greceÕti, 2 catolice, 2 germane, 1 francez| Õi „o sum| israe-lite“. Cele israelite „se deschideau Õi se închideau dup| posibilit|Ûile profesorilor Õi belfelilor“,care le finaÛau.44)

Primarul I. Panaitescu atr|gea atenÛia guvernului c|, în timp ce Õcolile str|ine dispuneau decl|diri corespunz|toare, de condiÛii materiale Õi didactice bune, de biblioteci dotate cu c|rÛi Õtiin-Ûifice, de condiÛii pentru formarea la elevi a deprinderilor de ordine, de cur|Ûenie, de disciplin| Õiconfort, fiind educaÛi pentru a simÛi nevoia de bun|stare, pentru a-Õi g|si locuri de munc| Õi a pro-gresa economic când vor deveni adulÛi, Õcolile româneÕti funcÛionau în localuri necorespunz|toare,f|r| dotare material|, într-o stare imposibil de descris.

„GalaÛii, plasat în frunte prin importanÛa sa comercial|, vrea el prin educaÛia copiilor s|r|mân| în urma altor oraÕe ale Û|rii?“, înreba retoric primarul, solicitând majorarea bugetuluipentru lucr|ri dee urbanizare Õi dotarea Õcolilor.

Gradul de dezvoltare a instituÛiilor de înv|Û|mânt Õi populaÛia Õcolar| are un loc determinantîn funcÛionalitatea unei biblioteci publice. Aici se reg|sesc principalii beneficiari potenÛiali ailecturii publice, al|turi de alte categorii sociale. Lectura este dependent| de gradul de instrucÛieindividual Õi comunitar, iar biblioteca public| stimuleaz| interesul de lectur|. Nu poate fi exclusc| s-a avut în vedere Õi structura Õcolar| atunci când s-a hot|rât înfiinÛarea Bibliotecii JudeÛuluiCovurlui.

În anul premerg|tor înfiinÛ|rii bibliotecii publice de c|tre Comitetul Permanent alConsiliului JudeÛului Covurlui, oraÕul GalaÛi dispunea de 22 de Õcoli secundare Õi primareromâneÕti publice Õi private, cu o populaÛie Õcolar| de 2.289 elevi Õi 88 de profesori Õi institutori,iar în mediul rural exista 52 de Õcoli cu o populaÛie de 1.411 elevi.45)

Prima Õtire despre aceast| iniÛiativ| este publicat| de gazeta InformaÛiunile de GalaÛi:„Ast|zi, 24 iunie, d. C. Br|escu, împins de un nobil simÛ|mânt pentru cultura naÛional|, a

oferit prin Comitetul Permanent o sum| de 669 bucÛi c|rÛi conÛinând diferite subiecte ÕtiinÛifice,literare etc. cu expresiunea de dorinÛ| ca s| arunce începutul unei biblioteci, proprietateaJudeÛului Covurlui Õi a c|rei nume d-sa exprim| pl|cerea de a fi «Biblioteca Traian»“.46)

Se poate admite c| C. Br|escu a fost influeÛat în gestul s|u Õi de V.A. Urechia, conjugat|,îns|, cu intenÛia lui Br|escu de a aduce un argument suplimentar pentru convingerea Comitetului

Page 18: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 18 din 22

47) InformaÛiunile de GalaÛi, 18 decembrie 1870, p. 2: Matei, cu studii la Roman, la IaÕi Õi BucureÕti, fost profesor lagimnaziul „Mihai Cel Mare“, în petiÛia adresat| Consiliului JudeÛului Covurlui, la 20 octombrie 1870, pentru acordarea bursei destudii ca inginer arhitect în Belgia, preciza: „Onor. Consiliu cred c| m| va putea considera între fii acestui judeÛ, pentru c| sunt român,având originea dintre vechii r|zeÕi din Cudalbi, unde unul dintre suitorii membri ai familiei a avut proprietate Õi anume, GheorgheBr|escu, care în acea epoc| a fost Pârcalab de GalaÛi Õi pentru c| actualimente fratele meu mai mare este locuitor al acestui judeÛ,c|ruia aduce nu o povar|, ci mai multe servicii onorifice: ca consilier judeÛean, ca consilier comunal Õi ca deputat al judeÛului în came-ra legislativ|.“

48) SituaÛia judeÛului Covurlui de la 15 octombrie 1870 – 15 octombrie 1871 de N. Catargi, PreÕedintele ComitetuluiPermanent Õi G. Mih|ilescu, C. Triandafili Membri. GalaÛi, 1871, p. 16–17

49) Comitetul Permanent al JudeÛului Covurlui. Bugetului general de venituri Õi cheltuieli a JudeÛului Covurlui pe exerciÛiulanului 1872. GalaÛi, 1872, p. 27, 30; Arh. Stat. Buc., Fond M.A.I., Ds. 256/1971, f. 61; SituaÛia JudeÛului Covurlui..., p. 15

Permanent s| acorde o burs| de studii în str|in|tate fratelui s|u Matei.47) Chiar Õi cu aceast|motivaÛie subiectiv|, gestul îÕi p|streaz| nobleÛea, cu deosebire prin conscinÛe: instituÛionalizareabibliotecii publice de stat în organizarea administaÛiei publice teritoariale de stat la GalaÛi.

Comitetul Permanent a acceptat donaÛia Õi a întreprins diligenÛele legale pentru înfiinÛareabibliotecii. PreÕedintele Nicolae Catargi în expunerea SituaÛia JudeÛului Covului de la 15 octom-brie 1870 – 15 octombrie 1871 prezentat| în sesiunea din 23 octombrie 1871 raporta plenuluiConsiliului General al JudeÛului: „Unul din colegii D-voastr| Õi al nostru, onor. D. Membru C.Br|escu, inspirat de un nobil sentiment pentru cultura judeÛean|, a binvoit, prin adresaînregistrat| la Nº 1.171, s| ofere JudeÛului suma de 669 broÕuri Õi c|rÛi, cu dorinÛa de a se aruncaînceputurile unei biblioteci JudeÛene sub nume «Biblioteca Traian». Comitetul a f|cut lucr|rilecuvenite pe lâng| onor. Ministerul de Interne Õi InstrucÛie pe deoparte, iar pe de alta v| supunedeliberaÛiunilor D-voastr| un proiect de organizare Õi înflorire a acestui început de Bibliotec|JudeÛean|.“48)

Exista la GalaÛi un mediu ce conÕientiza rolul formativ al c|rÛii, favorabil înfiinÛ|rii biblio-tecii publice. Urmare a votului Consiliului JudeÛean, ne place s| credem c| a fost unanim, propu-nerea este aprobat| Õi, înainte Õi independent de avizele centrale, Comisia bugetar| prevede înproiectul de buget – pentru prima dat| în istoria unei administraÛii publice judeÛene, dup| ÕtiinÛanoastr| – alocaÛii nominalizate pentru biblioteca public|. Cu acest buget se deschidea „Partea aII-a Cheltuieli Facultative“ a proiectului pe anul 1872: „Capitolul I Biblioteca JudeÛului§ Mate-riale. 1. Pentru cump|rare de c|rÛi economice, ÕtiinÛifice Õi literare lei 1.000. 2. Mobilier lei 400.Total 1.400 lei.“

Votat la 10 noiembrie 1871 Õi confirmat în anul 1872, dup| aprobarea bugetului general dec|tre guvern, acesta este primul buget al Bibliotecii JudeÛene Covurlui.

Nu este lipsit de importanÛ| pentru istoria fenomenului, s| reÛinem c| alocaÛiile pentrucump|rarre de c|rÛi, fie Õi destinate premiilor Õcolare, se practica curent de c|tre administraÛiapublic| a JudeÛului Covurlui. În expunerea pe anul 1871 se raporta: „Comitetul a cheltuit cifra de567 lei Õi 46 bani, cump|rând 734 c|rÛi Õcolare pe care le-a expediat fiec|rei comune Õi s-auîmp|rÛit premianÛilor meritoÕii...“ Pentru anul 1872, pe lâng| suma de 1.400 lei alocat| pentruBiblioteca JudeÛului, s-a aprobat Õi 1.000 lei pentru cump|rarea de c|rÛi destinate premiilorÕcoalre.

Era apreciabil efortul financiar pentru cump|rare de c|rÛi în acel an, 2.400 lei, adic| 10 %din bugetul judeÛului alocat pentru „InstrucÛiunea Public|“ prev|zut a fi de 24.014,74 lei.49)

Page 19: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 19 din 22

50) SituaÛia JudeÛului GalaÛi. Expunere prezentat| Consiliului JudeÛean în sesiunea de la 15 octombrie 1908 de Alex. Gussi,Prefecctul JudeÛului. GalaÛi, 1908, p. 44–45

51) SituaÛia JudeÛului Covurlui de la 15 octombrie 1871 – 15 octombrie 1872 de Gh. Dimitrescu, PreÕedintele ComitetuluiPermanent...,. GalaÛi, 1972, p. 5

Comitetul Permanent al Consiliului JudeÛean a introdus un capitol nou în rapoartele anualeasupra situaÛiei judeÛului, marcat cu aldine, „Biblioteca JudeÛean|“, prezent Õi în 1873. Dup| anul1874, biblioteca este menÛionat| numai în bugetele anuale, cu sumele alocate Õi cheltuite pentruc|rÛi pân| în anul 1880. Din anul 1882 cheltuiele pentru c|rÛi se înregistrau în „Tablou de situaÛiafinanciar| a comunelor din JudeÛul Covurlui pe exerciÛiul financiar“ al anului respectiv, lacapitolul „InstrucÛia public|“, diviziunea „c|rÛi de premii Õi altele“. În execuÛia bugetar| pe anul1885 este consemnat| ca fiind cheltuit| suma 777 lei, pe anul 1886 suma de 1.028 lei, iar pe anul1887 suma de 1.117 lei. Este posibil ca din aceste sume s| se fi achiziÛionat c|rÛii Õi pentruBiblioteca JudeÛului, inclusiv din str|in|tate, fapt atestat Õi în anul 1891.

AbsenÛa informaÛiilor despre bibliotec| în expunerile Õi bugetele anuale ulterioare ar puteafi explicat| prin schimbarea statutului ei. Se pare c| a devenit bibliotec| pentru uzul ComitetuluiPermanent al Consiliului JudeÛean.

Prezentarea st|rii bibliotecilor populare din comunele judeÛului în unele rapoarte anuale,inclusiv dup| 1900, atest| faptul c| instituÛia bibliotecii a continuat s| fie o prezenÛ| în preocup|-rile Consiliului JudeÛean Covurlui. În expunerea pe anul 1907, de exemplu, prezentat| de prefectulAlex. Gussi, bibliotecile sunt ataÕate la capitolul „Activitate extraÕcolar|. a) Ôcoli de adulÛi,Õez|tori, biblioteci populare“. Raportul consemna: „Num|rul bibliotecilor din judeÛ este ast|zi de29, având 8.063 vol. Aceste biblioteci au fost frecventate de 638 cititori, cea mai frecventat| a fostcea din comuna SmulÛi.“50)

Biblioteca din SmulÛi a fost înfinÛat| în 1898, odat| cu Cercul cultural Õi Casa de citi, prinstr|daniile înv|Û|torului Ene I. Patriciu, unul dintre animatorii structurilor organizatorice aleînv|Û|torilor, (co)autor de monografii Õi publicaÛii didactice, între care Albumul învÛ|torului ap|rutîntre anii 1896–1899.

În anul 1872 Biblioteca judeÛean| era constituit|, fapt anunÛat cu satisfacÛie în sesiuneaConsiliului JudeÛean din octombrie. „Bibliotecile societ|Ûilor sunt arsenalele lor intelectuale“,argumenta Gh. Dimitrecu, preÕedintele Comitetului Permanent, în introducerea la capitolul dedicatbibliotecii din expunerea asupra situaÛiei judeÛului 51):

„În vederea acestui principiu, Comitetul Permanent n-a crezut a da o mai bun| satisfacerevotului Dv., decât creind Biblioteca JudeÛean| atât de mult râvnit| de inima fiec|ruia dintre Dv.– Ast|zi v| anunÛ|m cu mândrie c| aceea care era pân| acum o simpl| chestiune de aspiraÛie amf|cut s| devin| un fapt pozitiv. – Da! Avem deja începutul unei Biblioteci districtuale: Treidulapuri sunt pline de c|rÛi necesare unei bune administraÛiuni Comunale Õi JudeÛene, comisio-nate de libr|ria Dupont din Paris. – Suma cheltuit| pentru instalarea ei se ridic| la cifra de 821lei noi Õi 75 bani. Ôtim c| sunt mai mult decât modeste atari sacrificii f|cute pentru o bibliotec|judeÛean|, dar cel puÛin avem curajul lucrului nostru, c| am aruncat începutul Õi aparÛine inimilorgeneroase a continua opera dezvolt|rii ei.“

Din pateticul discurs sunt de reÛinut primele încerc|ri de definire a bibliotecii, formulate deo structur| a administraÛiei publice de stat locale din România de la mijlocul secolului al XIX-lea,

Page 20: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 20 din 22

52) SituaÛia JudeÛului Covurlui..., GalaÛi 1873, p. 3

53) Arh. Stat. Buc. Ds. 228/1789, f. 85

fiind prima dup| ÕtiinÛa noastr|, când abia se contura organizatoric instituÛia. Biblioteca judeÛean|nu era un scop în sine, era un „arsenal intelectual... necesar unei bune administraÛiuni comunaleÕi judeÛene“. Se avea, deci, în vedere activarea ei în practica moderniz|rii societ|Ûii Õi administraÛiajudeÛean| o considera o component| major| a activit|Ûii ei. În expunerea pe anul urm|tor i sead|uga o nou| formulare definitorie pentru sublinierea rolului ei formativ: „Ca auxiliar|indispensabil| culturii intelectuale, negreÕit nu poate fi decât o bun| bibliotec|. De aceasta ideepreocupat Comitetul Dv., n-a ezitat înc| de anul trecut s| arunce începuturile unei bibliotecijudeÛene, iar în anul acesta a mai completat-o, aducând înc| pentru suma 793 lei, de la libr|riaDupont din Paris, opere privitoare la economie, legislaÛie Õi literatur|. Pân| ast|zi juna noastr|bibliotec| num|r| suma de 809 c|rÛi Õi broÕuri. AparÛine îns| spiritelor luminate a-i da dezvol-tarea necesar|, prin preseverinÛ| Õi iubire c|tre cultur|. Actele privitoare la înzestrarea ei se afl|la dosarul Nr. 34 de unde Dv., veÛi vedea tot ce am cheltuit Õi ce uvraje am luat.“52)

În partea a doua a expunerii, execuÛia bugetar|, la capitolul Bibliotec| este înscris| suma de852,40 lei cheltuit| pentru achiziÛii de c|rÛi; nici în respectivul an nu au fost consumaÛi baniiprev|zuÛi pentru cump|rare de c|rÛi, 1.000 lei pe an.

AlocaÛiile bugetare pentru bibliotec| scad începând cu anul 1874, când s-a prev|zut sumade 700 de lei pentru cump|rarea de c|rÛi, din care s-au cheltuit numai 96,75 lei, pentru ca în aniiurm|tori alocaÛiile s| fie reduse continuu: 300 lei pe anul 1875, 400 lei pe 1876, 200 lei pe 1877Õi 100 lei pe anii 1878 Õi 1879.

În context, este de reÛinut faptul c|, în condiÛii de r|zboi, în anul 1878 s-a cheltuit suma deo 100 de lei pentru cump|rarea de c|rÛi din biblioteca prinÛului Al. Moruzi, echivalentul alocaÛieipentru cump|rare de arme în acelaÕi an.53) Cump|rarea de c|rÛi dintr-o bibliotec| personal| chiarîn condiÛiile speciale, cum erau cele din timpul R|zboiului pentru IndependenÛ|, pledeaz| în fa-voare existenÛei unor preocup|ri pentru conservarea valorilor culturale Õi a unei viziuni înaintatedespre importanÛa bibliotecii în evoluÛia societ|Ûii, din momemnt ce este situat| al|turi de ur-genÛele imediate ale administraÛiei publice.

Definirea bibliotecii prin locuÛiunile „bibliotecile societ|Ûilor sunt arsenalele lor intelec-tuale“, „auxiliar| indispensabil| culturii intelectuale, negreÕit nu poate fi decât o bun| bibliotec|“Õi, prioritate în teoria biblioteconomic| Õi sociologic| româneasc| dup| ÕtiinÛa noastr|, „bibliotecadistrictual| necesar| unei bune administraÛii comunale Õi judeÛene“ pledeaz| în favoarea viziuniimoderne a administraÛiei judeÛene Covurlui din anii Õaptezeci ai veacului al XIX-lea asupra roluluiÕi acÛiunii bibliotecii, considerat| instituÛie fundamnetal| fundamental| în formarea intelectual|Õi civic| a membrilor comunit|Ûilor Õi funcÛionarea normal| a instituÛiilor statului.

Comitetului Permanent al Consiliului JudeÛului Covurlui din 1871 îi aparÛine o alt| prioritatebiblioteconomic|: statuarea principiului teritorial de organizare a bibliotecii publice de stat Õiutilitatea extins| la raza teritorial| de acÛiune, formulat chiar în titulatura ei: „biblioteca judeÛului,bibliotec| districtual|, bibliotec| judeÛean|“.

Principiul teritorial în organizarea bibliotecilor a fost introdus în România dup| anul 1950,când, prin hot|râre guvernamental| cu caracter de lege, sau înfiinÛat bibliotecile judeÛene (regio-

Page 21: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 21 din 22

54) Dorina N. Rusu. Istoria Aacademiei Române în date. (1866–1996). Buc., 1997, p. 43–44

55) Biblioteca V.A. Urechia din GalaÛi. Catalogul general al c|rÛilor, manuscriselor Õi h|rÛilor aflate la 1890 octombrie1. Buc., 1890, nr. crt. 19.413–19.686; nr. 19.470: A. Caccianiga. ViaÛa Câmpeneasc|, studii morale Õi economice. Traducere de G.I.KardaÕu, profesor. GalaÛi, 1884

nale, raionale), municipale, or|Õ|neÕti Õi comunale ca instituÛii independente, cu sau f|r| perso-nalitate juridic|, în organizarea Õi finanÛarea administraÛiei publice de stat teritoriale Õi locale.

Nu s-a conservat arhiva privind evoluÛia Bibliotecii JudeÛene Covurlui; puÛinele date ÕiinformaÛii identificate sunt certe Õi permit concluzia c| s-a asigurat finanÛarea ei Õi dup| „unifi-carea“ colecÛiilor ei cu cele ale Bibliotecii Publice „V.A. Urechia“.

Începutul colecÛiei l-a constituit cele 669 volume donate de C. Br|escu la 24 iunie 1871,pentru ca în anul 1872 s| i se adauge 809 volume cump|rate în primul an al existenÛei ei; cu 1.478volume se poate considera c| Biblioteca JudeÛean| Covurlui era constituit|, de vreme ceBiblioteca Academiei Ronâne, dup| patru ani de existenÛ|, 1867–1871, era considerat| ca atarecu doar 531 volume, din care numai 134 cump|rate.54) În anul 1891 s-au cump|rat c|rÛi pentrubibliotec|, transferate apoi Bibliotecii „V.A. Urechia“.

Biblioteca JudeÛean| Covurlui „devine“ Biblioteca Comitetului Permanent, cel puÛin dinanul 1884, cum s-a notat pe dedicaÛia de pe cartea lui Antonio Caccianiga. Când Õi de ce a fostreorganizat| Õi schimbat| titulatura bibliotecii? Ôi-a restrâns activitatea public|, cât/dac| va fiavut-o, a r|mas un depozit de carte în anii 1880– 1891? Cum se explic| cump|rarea Õi luarea înevidenÛ| gestionar| a La Grande Ecyclopedie ca bunuri ale bibliotecii? Întreb|ri care nu cerr|spunsuri. Indiferent de statut, Biblioteca JudeÛean| Covurlui a existat peste 20 de ani.

Reconstituirea dimensiunii colecÛiilor Bibliotecii JudeÛene Covurlui poate fi încercat| luândca reper, pentru num|rul concret la care a ajuns în inventarul bibliotecii, înscrisul de pe 10 volumedin La Grande Encyclopedie, Paris, 1866, înregistrate, sub numerele 6.941–6.951 în Catalogulgeneral al Bibliotecii „V.A. Urechia“ în anul 1892. Pe foaia de gard| a celor 10 volume se poateciti: „Din c|rÛile bibliotecii Comitetului Permanent al JudeÛului Covurlui“, num|rul de inventar„1.016 din 1891 martie 15“, înscris înt|rit cu parafa „Comitetul Permanet al JudeÛului Covurlui“.Volumul 11 al La Grande Encyclopedie, aceeaÕi intrare la Biblioteca „V.A. Urechia“, are înscrisnum|rul de inventar 1.065, deci o intrare ulterioar| primelor 10 volume în Biblioteca ComitetuluiPermanent.

În Catalogul general al Bibliotecii „V.A. Urechia“ au foct înregistrate 274 de titluri în 342de volume, având înscris în coloana „De cine sunt donate“ C. Br|escu. Acestea au aparÛinut, celpuÛin în parte, Bibliotecii JudeÛene Covurlui. M|rturie arhivistic| este dedicaÛia autograf| a lui G.I.KardaÕ, traduc|torul lucr|rii lui Antonio Caccianiga, ViaÛa Câmpeneasc|, GalaÛi 1884: „Donat|pentru biblioteca onor. Comitet permanent de Covurlui. G.I. KardaÕu“, cu num|r de inventar 390din registrul Bibliotecii Comitetului, inclus| Ûn donaÛia (!?) C. Br|escu.55)

Este posibil ca C. Br|escu s| fi retras donaÛia (ce a mai r|mas dup| 20 de ani) f|cut| Biblio-tecii JudeÛene Covurlui Õi a depus-o la Biblioteca „V.A. Urechia“, dup| cum poate fi admis| Õi ogreÕeal| a bibliotecarului Valeriu Surdu, privind înscrierea donatorului. Familia Br|escu erastabilit| la BucureÕti dup| 1890, iar c|rÛile au fost înregistrate în anul 1895 la Biblioteca „V.A.Urechia“.

Page 22: Biblioteci g l|Ûene înfiinÛate pân în 1890Pagina 1 din 22 1) Apud: Georg Reicherstorffer. Moldavia que olim Daciae pars, Chorogrraphia. În: Martin Bronovius. De Biezdzfedea,

Pagina 22 din 22

56) Vezi: C. Br|escu. Amicul pierdut,... IaÕi, 1863, nr. inv. 175/52; Adev|ruri întemeiate. Buc., 1862, nr. inv.142/17;Floarea pierdut| pe Û|rmul râului Moldova. IaÕi, 1860, nr. inv. 174/3

57) Valeriu Surdu. Biblioteca noastr|. PoÕta, 10 mai 1891

Tot m|rturie documentar| este Õi sistemul de inventariere practicat de Biblioteca JudeÛean|,respectiv inventarierea pe titlu, cum s-a v|zut la La Grande Encyclopedie (10 vol, sub un nr. deinventar), identificat Õi la unele c|rÛil p|strate la Biblioteca „V.A. Urechia“, existente la vremearespectiv| în mai multe exemplare. Se poate aprecia num|rul volumelor Bibliotecii JudeÛene cafiind ajuns de ordinul miilor, dac| sub un num|r de inventar, marcate cu litere, se aflau 3, 9, 10,17 Õi chiar 52 de exmplare din titlul.56)

Biblioteca JudeÛean| s-a adresat atât specialistului cât, cet|Ûeanului cu preg|tire medie sauelementar|, da Õi elevului. Prin analiza informaÛiilor furnizate de rapoartele prezentate de Comi-tetul Permanet în anii 1871–1873, prin lectura titlurilor înscrise în Catalogul general al Bibliotecii„V.A. Urechia“ se pot constata tendinÛe spre enciclopedism, cu larg| adresabilitate, în constituireacolecÛiilor Bibliotecii JudeÛene Covurlui. Au existat, unele se mai g|sesc Õi ast|zi, c|rÛi de drept,economie, didactic|, urmate de lucr|ri de istorie, fililogie, mai ales gramatic| Õi studiul limbilor,beletristic|, filozofie Õi religie, ÕtiinÛe ale naturii, tehnic|, agricultur|, medicin|, art| Õi lucr|ri dereferinÛ| sau manuale Õcolare. Au fost colecÛionate lucr|ri de nivel superior Õi elementar, tratatede chimie, fizic|, medicin|, drept, literatura marilor scriitori, dar Õi a debutanÛilor, enciclopedii ÕidicÛionare, pres|, publicaÛii oficiale, de la ofisuri domneÕti, la regulamente ale administraÛiei localeÕi instituÛiilor acesteia, dar Õi almanhuri sau calendare populare. Majoritatea c|rÛilor erau în limbaromân| Õi francez|, urmate de italian|, greac| Õi german|. Profilul colecÛiei este specific uneibiblioteci de cultur| general|, iar dimensiunnle ei cofirm| dorinÛele fondatorilorilor de a avea un„arsenal intelectual al societ|Ûii, necesar unei bune administraÛiuni comunale Õi judeÛene.“

Nu este menÛionat sediul bibliotecii. A fost ad|postit|, desigur, în spaÛiul Consiliului Jude-Ûean, insuficient Õi pentru acesta. Palatul Administrativ a fost construit abia în anul 1908.

Nu avem date despre existenÛa unui program pentru public, dar nici pentru bibliotecilesociet|Ûilor Õi Õcolilor nu sunt informaÛii, cu excepÛia menÛionat|.

Transferul de c|rÛi Õi subvenÛionarea Bibliotecii Publice „V.A. Urechia“ începând cu anul1891, cum menÛioneaz| V. Surdu57), sunt argumente c| administraÛia judeÛean| a renunÛat labiblioteca ei în favoarea celei nou înfiinÛate.

Biblioteca JudeÛean| Covurlui inaugurez| instituÛionalizarea bibliotecii publice de stat laGalaÛi organizat| pe principiul teritorial în octombrie 1871, fiind prima înfiinÛat| de oadministraÛie judeÛean| în România. Ea continu| ast|zi, urmare a transferului colecÛiilor laBiblioteca „V.A. Urechia“.