Biblioteca poporală a Asociaţiunii. · gem sub cruda cârmuire ... mult a făcut un an...
Transcript of Biblioteca poporală a Asociaţiunii. · gem sub cruda cârmuire ... mult a făcut un an...
Anal al 19-lea Duminecă, 18 Septemvrie (1 Octomvrie) 1911 Nr. N38
?
mm
( Ü
JLj tkJ
WQ PI
Z 3 V J
PREŢUL ABONAMENTULUI:
Pe un an . ........................4 cor. 40 bani.Pe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani.
România, America şi alte ţări străine 11 cor. anual.
Abonamente se fac la „Tipografia Poporului“, Sibiiu
Foaie politicăApare In fiecare Duminecă.
Telefon Nr. 146.
Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.
INSERATE:
să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI,
(Strada Măcelarilor Nr. 12.)
Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oarâ
12 bani, a treia-oară 10 bani.
Biblioteca poporală a Asociaţiunii.
„Foaia Poporului“ a salutat cu deosebită bucurie hotărârea Comitetului central al Asociaţiunii de-a lucra pentru cultura poporului român şi pe calea răspândirii de cărţi folositoare, pe cari să le cetească ţăranii noştri, aproape singurii «Icltuitori ai poporului român.
Chestiunea cărţilor pentru popor a fost obiect de studiu îndelungat la popoarăle din apusul Europei. Toţi cei-ce s’au interesat de literatura menită pentru popor au ajuns la convingerea că, dat fiind gradul de cultură al lui. materialul cărţilor trebuie ales cu o deosebită îngrijire şi expunerea trebuie făcută astfel, încât să corespundă cât mai perfect etrinţelor, ce se pot face faţă de o lucrare scrisă.
Pentru omul, care are o cultură superioară ş: ceteşte sute de cărţi, de regulă in mai multe limbi, câteva cărţi, cari nu corespund nici în privinţa cuprinsului, nici a formei, o carte rea dintr’un punct <!e vedere sau altul nu constituie nici o primejdie. Nu-tot aşa se poate susţinea însă despre o carte pentru popor, căci la acesta cuvântul tipărit e sfânt, ferma lucrării tipărite e pildă.
Pentru a contribui şi noi la perfecţionarea bibliotecii poporale edate de Asociaţiune, publicăm iceste observări, ce le face unul din cărturarii noştri, care trăeşte în mijlocul ţăranilor şi a lucrat totdeauna în cercul său de activitate pentru luminarea lor.
Iată ce zice:
Ideea frumoasă a Asociaţiunii, de a
înfiinţa o bibliotecă pentru popor, a fost
salutată cu bucurie şi apariţia ei aştep
tata cu dor. Dovadă sunt miile de mem
bri ajutători înscrişi pentru a putea că
pătă broşurile acestei biblioteci. Ar fi pu
iuţ fi de trei ori atâţia, dacă cei chemaţi ar
fi stăruit mai mult. Ideea a devenit faptă
şi deocamdată e destul.
Influinţa bibliotecii asupra desvoltării
culturale şi morale a poporului atârnă dela
inodul de redactare a ei. Redactarea ei tre-
hue să fie în conglăsuire cu trebuinţele
poporului şi corespunzătoare cu gradul de
cultură a poporului. Dacă va fi redactată
în conglăsuire cu aceste recerinţe, biblio
teca va înflori şi se va ridica prin ea ni
velul cultural, moral şi material al popo
rului. Gradul de cultură a poporului ce
titor nu-I va aîlâ omul în jurul Sibiiului,
tode acela e mai ridicat, ci studiind starea
culturală a poporului din toate ţinuturile.
Trebuinţele poporului asemenea nu le
Pot ştî câţiva bărbaţi literaţi. Asociaţiunea
ar trebur să aleagă o comisie specială pen-
fru redactarea bibliotecii. In aceasta co
misie, pe lângă literaţi, să fie şi bărbaţi
Specialişti din toate ramurile de ştiinţă,
^ fie bărbaţi, cari în contact cu poporul
ştudiat vieaţa şi însuşirile rele şi bune
ale l«i şi în urmă bărbaţi înzestraţi cu
^rul de-a ştî scrie într’un stil potrivit cu
Iradul de cultură a poporului.
Aceasta comisie să statorească mate
rialul, nu pe un an, ci pe 2—3 ani după*
un plan sistematic, binechibzuit, aşa, că
' broşurile următoare să întregiască cuno
ştinţele din broşurile anterioare de aceeaş
specialitate.
Statorită odată materia, urmează re
dactarea broşurilor. Acesta e lucrul cel mai
greu. Nu fiecare om literat e în stare a
scrie pentru popor. Nu fiecare bărbat spe
cialist e în stare să redea în scris ori cu
(graiul viu cunoştinţele ce le are, ca să fie
uşor înţeles de popor. O lucrare făcută de
un specialist, se poate da altuia să o stili
zeze conform gradului de cultură a popo
rului. Alta e a scrie pentru inteligenţi şi
alta a scrie pentru popor. Materialul ar
'putea f i : igienă, economie, ştiinţe natu
rale şi fizice, literatură profană şi biseri
cească, geografie şi istorie. Ar trebui însă
purtat de grije,. ca să nu urmeze doi-trei
numeri cu aceeaş materie.
Materia broşurilor, din anul acesta nu
e destul de variată. Cuprinde două broşuri
istorice, cinci literare, două economice şi
una informativă. Nu cuprinde nimic din
igienă, nimic din ştiinţele naturale, nimic
din ştiinţele fizice.
Aranjarea încă e fără nici un sistem.
Urmează două-trei broşuri de acelaşi cu
prins. Şi pe deasupra Călindarul. Litera
tura calendaristică la noi e relativ destul
de desvoltată. N’a fost lipsă, ca Asociaţi
unea să facă concurenţă altor tipografii?
şi librării. Ar avea înţeles edarea unui ca
lendar artistic ca conţinut şi tehnică pen
tru inteligenţă.
Conţinutul unor broşuri este edat deja
de alte librării, deci şi aci concurenţă pe
socoteala altor tipografii şi librării româ
neşti. Se’nţelege: e mai uşor a tipări din
nou ceva, decât a produce o lucrare nouă.
Să trecem Ia broşuri. Broşura întâia:
„De demult“ , de Dr. Ioan Lupaş. Tema e la
loc: „Cunoaşte-te pe tine însuţi“ . Împăr
ţirea materialului e potrivită. Stilul însă
|nu cores'punde unei cărţi pentru popor.
Limba unei cărţi pentru popor să fie
clară şi uşor de înţeles. Aceasta numai
prin expunerea cugetelor în propoziţii
scurte se poate ajunge. Propoziţiile lungi
îngreunează înţelesul. Mulţi dintre scrii
torii noştri, sub influinţa şcoalei maghiare
sau germane folosesc "propoziţii lungi.
(Mentalităţii şi limbii maghiare sau ger
mane convin acestea, mentalităţii şi limbii
române însă nu. Noi ar trebui să imităm
pe Francezi şi încâtva şi pe Germani, cari
au pentru popor lucrări de valoare şi de
toată frunrseţa, stilizate în propoziţii scurte.
A scrie pentru popor e, în adevăr, o
artă grea. Dovadă autorul broşurii „De
demult“ , care a scris o lucrare istorică, cu
un stil destul de clar şi de fluent pentru
inteligenţi, pe când stilul din broşura de
sus, pentru popor, lasă mult de dorit.
Ţăranii noştri nu pot înţelege propo
ziţiile lungi de 10— 16 şire. Chipul ţăra
nului de pe cuvertă, par’că ne arată, cum
se trudeşte 'să descurce înţelesul unei ast
fel de propoziţii chilometrice. Aduc un
exemplu de propoziţie lungă, arătând, cum
cred că ar trebui scrisă, ca s’o înţeleagă
uşor poporul.
I. Propoziţia autorului din broşura »De demult< :
»Neamul nostru românesc aci s’a plsmxt- dit în cetăţuia munţilor Carpaţi; aici s'a întărit, dar cu vremea, sporin- du-se foarte, a început a se revărsa cu încetul peste multe alte hotara, de astăzi locu- eşte pe o întindere atât de mare: în meazănoapte, din dealurile Maramu- r. şului spre meazăzi până dincolo de Dunăre pe coastele munţilor zişi Balcani, iar în apus din preajma valurilor neîmblânzite ale râului Tisa până departe in răsărit peste apa blestemelor, peste râul Prutului, unde, în blânda Basarabie, trăiesc de asemenea fraţi de-ai noştii, gemând sub cruda cârmuire a împărăţiei mus- căleştî, care e plină de toate nedrepţi ţile din lume«.
//. Aceeaş propoziţie des fă- cută in p) opoziţii mai scurte:
»Neamul nostru românesc aci s’a plămădit în văile şi plaiurile munţilor Carpaţi. Aci s’a şi întărit, dar, cu vremea, sporindu-se foarte, s’a revărsat cu încetu peste multe alte hotare. Astăzi neamul nostru locuieşte pe o întindere foarte mare.
La meazănoapte până în munţii Maramureşului, iară la meazăzi până dincolo de munţii Balcani, cari sunt peste Dunăre, locuiesc tot fraţi de-ai noştri români. Tisa cu valurile ji neîmblânzite este graniţa neamului nostru la apus. CAtră răsărit, tot fraţi de-ai noştri locuiesc până la Marea-Neagră şi pâna dincolo de Prut în Basarabia, unde fraţii noştri gem sub cruda cârmuire a impar? ţiei muscăleşti, cea plină de toate nedreptăţile din lume«.
Sunt apoi propoziţiuni, cari pot pro
duce convingeri păgubitoare în poporul no
stru. Un exemplu: „iar popoarele ascul
tătoare puteau fgăsî linişte şi siguranţă la
adăpostul cârmuirii romane....... făcând, ca
multe din ele să primească limba, obiceiu
rile şi aşezămintele romane şi dându-le pu
tinţa de a se împărtăşi de darurile bine-i
făcătoare ale luminii, ale culturii“ . Şi, ca
dovadă a acestora, autorul aduce pe tipul de
renegat scârbos şi fără suflet şi iubire de
neam, pe poetul-transfug al Galilor, pe
Claudius Rutilius Numantianus, care zice:
„Neamurile .binecuvântă jugul stăpânirii
tale“ şi „Suntem liberi, sub jugul tău cel
paşnic“ .
Hei, hei! Oare nu suferim şi noi, că
nu voim să primim limba, obiceiurile şi
aşezămintele impuse? Dacă le-am primi
am putea fi liberi „sub jugul paşnic“ î A-
ceasta s’ar putea deduce din mersul idei
lor renegatului de sus (Vezi pagina 17
şi 18).
Istoria ne arată însă lămurit, că po
poarele, cari au primit datinele, limba, ori
Pag. 2FOAIA POPORULUI Nr. 38
şi numai aşezămintele impuse de alt po
por, au perit. Laudele aduse poporului ro
man de renegatul scârbos s t in t minciuni
infame dela jun vânzător, şi nici decum
adevăruri istorice ! 1Cele scrise pe pagina 56 despre Do--
miţian, sunt descrieri pornografice, de cari
perversităţi sexuale, poporul nostru nici
idee nu are pănă acuma. Mă mir, cum au
putut fi puse pe hârtie, spre a le face cu
noscute poporului. Din cauza aceasta bro
şura „De demult“ nu are loc tn biblioteca
poporală, ci în una cetită numai de oameni
cu studii mai multe.' Broşura „Ioan Crizostom“ e o lucrare
foarte bună, numai propoziţiile lungi în
greunează înţelesul şi aci.Broşura „Cultura pământului“ de dl
Coşciuc e strisă de specialist, stilul însă,
în multe locuri nu e clar. Asupra acestei
broşuri voiu reveni cu alt prilej.
Concluzie: „Biblioteca poporală aAso-
ciaţiunii“ cu materialul ales şi expus în
felul arătat e ameninţată să înceteze, nu
în:să din vina publicului, ci din vina alcă
tuitorilor ei. Asociaţiunea ştie, că întâia
bibliotecă tot din cauza redactării necorăs-
punzătoare n’a avut trecere. Cei chemaţi vor
trebui deci aă se îngrijască de o redactare
mai bună. Nu e târziu însă, căci suntem la în
ceput, aşa că îndreptarea se poate face
de-acum înainte. Delamargiriă.
Principele nostru moştenitor şi
limba maternă a feciorilor. Cetitorii no
ştri ştiu, că anul acesta manevrele cele
mari împărăteşti au fost în partea de
meazănoapte a Ungariei. Fiind împăratul
bătrân, conducerea lor a lăsat-o pe mâna
arhiducelui Franciăc Ferdinand, moştenito
rul de tron. Dupăce s;au isprăvit mane
vrele, Alteţa Sa a dat un ordin de zi (po
runcă), în care laudă pe toţi soldaţii, Ie
mulţumeşte lor şi tuturor comandanţilor
mari şi mici, apoi încheie zicând:
„Acest ordin al meu are să se publice
numai decât şi să se aducă la cunoştinţa
•soldaţilor în limba lor maternă
Trăească Arhiducele Francisc Ferdi
nand, viitorul nostru împărat!
Dr. Cassiu Maniu şi camera advo-
caţială din Cluj. Jidanii şi zăpăciţii din
camera advocaţială din Cluj au crezut să-şi
arete şi ei sălbătăcia, oprind dela advoca
tura pe dl Dr. Cassiu Maniu, care nu de
mult a făcut un an închi'soare în timniţa
de stat din Vaţ pentru pretinsă agitaţie.
Nici o nedreptate nu va fi însă în stare să
înfrângă sufletul tare al dlui Dr. C. Maniu,
fratele iubitului nostru luptător naţionalist
Dr. Iuliu Maniu din Blaj.
Nelegiuirea dela gimnaziul calvin
din Orăştie. „Telegraful Român“ publică
în legătură cu nelegiuirea dela gimnaziul
calvin din Orăştie următoarele: „Catehiza
rea elevilor noştri dela gimnaziul reformat
din Orăştie a ajuns din nou obiect de discuţie
în ziaristica română. Pentru orientarea şi
liniştirea opiniei publice alarmate suntem
autorizaţi a declara, că în aceasta chestiune
Consistorul arhidiecezan a stat şi stă strict
pe punctul de vedere legal şi nu cedează
iniei o iotă din dreptul bisericii de-a-şi ca-
iihiza credincioşii îrr limba sa liturgică;.
Consistorul şi-a' precizat punctul său de
vedere în două memorii, unul dlui ministru
de culte, iar altul directoriului bisericei cal
vine din Cluj, nepriniind pănă acuma nici «n răspuns“ .
Renegaţii gréco-catolici şi episcopia gr.-cat. maghiara. Rutenii renegaţi, împe
striţaţi cu câţi-va Români de aceeaş făulă,
au ţinut o adunare foarte sgomotoasă în
Hajdu-Dorog, ca să se sfătuească asupra
paşilor, ce ar fi de făcut pentru înfiinţarea
unei epistopîi greco-catolice maghiare (?).
Preşedintele adunării a fost vicarul Iacz-
kovici, un Rutean renegat. După multă gă
lăgie, eţrau să se iee de cap, căci nu se pu
teau în ţe le g e , unde să fie reşedinţa episco
pului maghiar greco-catolic, pe care nici
inu-1 au. Aşa s’au despărţit, fără nici o is
pravă, la care se’nţelege, că nu vor ajunge
niciodată. _____
Obrăznicie de renegat. In Ungaria
de meazănoapte încă este un Kulturegylet,
ca cel din Transilvania. Şi acesta şi-a ţinut
acum de curând adunarea generală, în care
şî-a alejs preşedinte pe un Sas renegat
Kraus István. Acesta a ţinut o vorbire pa
triotică, adecă scârboasă, în care a crezut,
că dovedeşte primejdia pentru o „ideie“
(n’ar mai fi pomană de ea!) a Slovacilor
naţionalişti prin următoarele fapte: Slo -
vacii din oraşul Saculţa au cerut, ca pro
cesele verbale (protocoalele) şedinţelor
consiliului (reprezentanţei) comunal să se
ia şi în limba slovacă (drept scris în lege!
•Réd.), cer, ca tipăriturile oficioase, cum
(sunt cărticelele de dare ş. a. să se facă în
limba slovacă şi alte grozăvenii de acestea.
Se’nţelege,- că turma de renegaţi
strânsă s’au îngrozit foarte şi a făcut apel
la dietă, dar mai ales la gazetele jidane,
să pună capăt acestei „agitaţiuni“ .
Şi astfel de oameni nu sunt duşi în
casa nebunilor!,
Chestiunea votului universal. Din
tre congregaţiunile, dela cari a cerut prim-
ministrul Hederváry părerea, cu privire la
votul universal, a rjăspuns pănă acuma una,
Liga liberală \poporală, care a trimis o de-
putaţiune la el, ca siă-i dea un memorand.
Conducătorul acestei deputaţiuni,.dl Bókay
Árpád, a ţinut ,o vorbire, în care a spus,
că ei nu cer cunoaşterea limbii maghiare;
ca Să poată fi cineva alegător, pentrucă şi
aşa naţionalitatea maghiară va rămânea
stăpânitoare, afară de aceea ei nu vreau să
fie nedrepţi faţă de celelalte naţionalităţi.
Altminteri ei cer vot universal, egal şi se
cret şi la sate, iar alegătorul să aibă 24
(de ani împliniţi şi să ştie ceti şi scrie.
Prim-ministrul declarase în dietă, că a
dat otdin, ca comisiunea, care lucrează la
adunarea datelor de recenzământ, să gră
bească lucrul. Cum se grăbeşte, ni-o
spune o gazetă din Pesta: Cinstita comi-
siune a cerut dela cancelaria comitatului
Murăş-Turda, să-i răspundă, dacă C. N.,
'Cide\gător tipograf, ştie ceti şi scrie, şi
dacă B. L., copil de\ şase luni, a făcut ser
viciul m ilitar! — întrebări proaste de fe
lul aceasta va mai fi făcut ea destule, aşa că
pănă să capete răspuns la toate o să mai
treacă luni ş i___ votul universal, spaima
Saşilor şi a lichelelor ciocoieşti (nemeşii),
se mai amână.
Condamnare în tr ’un proces de presă.
Curtea cu juraţi a judecat săptămâna tre
cută procesul intentat lui Ion Budeanu şi
Constantin Neda pentru trei articole pu
blicate când cu alegerile şi întitulate „Su
grumătorii drepturilor noastre“ , „Siberia în
Ungaria“ şi „Suferinţele poporului ro-
de ei domneşte iui adevărat regim siberian
şi dupăce sunt ruinaţi; materialiceşte, Ro
mânii sunt siliţi să etnigţreze la America;
bolnavii români nu slunt primiţi în spitalele
ungureşti, aşa qă stint expuşi să moară pe
stradă.Neda murind, acţiunea a susţinut-o
procurorul numai contra lui Budeanu, care
a fost condamnat la trei luni temniţă de
stat. ____
„Ideia“ primejduită. Germanii emi
graţi din Ungaria la America au înfiinţat
acolo o Societate „Deutsch-ungarischer
Bund“ şi scot acuma şi o gazetă nemţască,
iîn care înfierează după merit asupririle,
la cari sunt supuse naţionalităţile nema-
ighiare din Ungaria. „Budapesti Hirlap“
şi toate celelalte gazete jidane din Buda
pesta fac gălăgie mare, pentrucă vrednicii
Germani din America „tradează“ „ideia“.
man1
In aceste articole se arată, cum sunt de
prigoniţi Românii, cum în ţinuturile locuite
O cauză românească.Din cercul advocaţilor români primim urmă
toarele rânduri, pe cari le recomandăm în atenţiunea cetitorilor noştri, precum şi a inteligenţei noastre dela sate. Ţânta tuturor trebuie să ne fie:
Român la Român.Dar iată ce ni-se scrie:
Este ştiut, că inteligenţa română e
chemată la toate ocaziunile a spriginî şi
ipromovâ orice cauză naţională, şi mai ale3
când e vorba de înaintarea ţăranilor şi de
cultura poporului în general!
Advocaţii români nu ocupă în privinţa
asta locul ultim, ci din contră dela ei se
pretinde mai mult, şi ei şi fac mai mult
pentru cauzele naţionale, pentru cultura
poporului, fiind numerice mai mulţi.
Poporul însă, în multe locuri nu recu
noaşte asta, sau din c a u z a conducătorilor
din comune, nu se ştie orienta, ca dacă are
afaceri advocaţiale, să meargă la advocat
român, ca astfel şi advocatul român si
capete ceva răsplată pentru serviciile şi
contribuirile făcute în favorul poporului ro
mân.E trist a vedea, cum merge ţăranul
român la Jidan şi Armean, cu care abia
poate vorbi în limba sa, şi cum plăteşte
pentru lucruri cari le putea isprăvi şi un
Român, bani grei în punga străinului, ca-
re-1 mai şi batjocoreşte, văzând cât e el
de orb şi neorientat.In locuri, unde este numai unul sau
’doi advocaţi români, ;se poate întâmpla,
că Românul să aibă cauză de a nu merge
la nici unul cu cauza sa — eventual gin
gaşe; însă unde sunt 5—6 sau 10 advocaţi
români, se cuvine ca să se ducă fiecare
iRomân cu ori şi ce cauză la advocat de ro
mân, ca banii cheltuiţi cu advocatul, sa
meargă tot în pungă românească, de unde
la diferite ocaziuni naţionale-culturale, mai
este întoarcere!Cu deosebire în Sibiiu e trist a vedea,
cum se îngâmfă străinii din banii clien
telei româneşti, şi cum se lasă ţăranii z
fi duşi la advocaţi străini, al căror nume
jnici nu-1 cunosfc, şi mulţi din ţăranii nepri
cepuţi romanisează numele străinului, în
loc să1 meargă la Român adevărat cu
cauza sa.Saşii au provocat, pe ţăranii lor în or
ganul lor la loc de frunte, să nu meargă b
advocaţi străini cu cauzele lor, ci numai
la Saşi!Oare nu e timpul, să înveţe şi Ro
mânii a face aşa?? mai ales într’un eonii
tat aproape întreg românesc, ca al Sibiu
lu i? Navl
Nr. 38 FOAIA POPORULUI P»g. 3
- JS&âaMtatea. dela 4ioi dovedită cu cifre.
Pe când unii cărturari ai Maghiarilor
şi Jidanilor se plâng mereu, că noi hulim
ţara în străinătate, spunând, că pentru na
ţionalităţile nemaghiare nu există dreptate,
alţii, ca Falusisfy la Cluj, strigă, că Românii
trebuie maghiarizaţi cu forţa; şi puţini, ca
domnii lâszy, Solymossy, aceştia Maghiari
curaţi, spun verde, că într’adevăr, la noi în
.Ungaria nu există (dreptate, nici pentru
Români, dar nici pentru poporul maghiar
dela sate.
Să lăsăm însă să vorbească cifrele,
întru cât ne priveşte pe noi.
Comitatul Caraş-Severiti are o popora-
ţiune de 350,000 de locuitori, dintre cari a-
poape 340,000 Români. Dintre funcţionarii
acestui comitat 84 sunt străini (71 Ma
ghiari şi 13 Germani) şi numai 36 \Ro>măni!
Comitatul Albei-de-jos are o popora -
ţie de 215,000 locuitori, dintre cari aproape
170,000 Români. Slujbele administrative
sunt ocupate de 61 Maghiari.şi un Român!
Comitatul Solnoc-Dobâca cu 210,000
locuitori, dintre cari preste 180,000 Ro
mâni are 57 funcţionari Maghiari şi 5 Români!
Nici în comitatele, unde avem parte
de Saşi, nu fctăm mai bine, mai ales decând
Saşilor le-a crescut creasta, ştiindu-se adă
postiţi de Jidani şi de Maghiarii şovinişti.
Aici dăm un singur exemplu:
In comitatul Sibiului locuiesc 108,500
Români, 47,700 Saşi şi 8050 Maghiari (şi
Jidani). Dintre funcţionarii administrativi
ai acestui comitat sunt 37 Saşi, 9 Maghiari şi 8 Români!
Apoi să nu măturăm cu mătura de fer,
când va sună ciasul socotelii?
Adunarea poporală dela Buteni.
In Buteni s'a ţinut o adunare popo
rală, la care au luat parte, pe lângă domnii
Dr. I. Suciu, Vasile Damian, Dr. R. Ve-
liciu, Cornel Lazăr şi preşedintele clubului
parlamentar român, dl Dr. T. Mihali. Dela
gara din Boroş-Şebeş, oaspeţii veniţi cu
trenul au fost conduşi în Buteni de-o fru
moasă ceată de călăreţi români. După
slujba sfintei liturghii, Ia care a cântat un
cor frumos, lumea adunată s’a strâns în
piaţă, unde era tribuna pentru vorbitori.
Cu toate că ploua, poporul însufleţit a a-
probat cu tărie cele spuse de fruntaşii noştri.
Cel dintâiu a vorbit dl Dr. Mihali,
care ocupându-se cu mincinoasa propa
gandă pentru votul universal a lui Iusth,
a declarat între altele următoarele:
Noi în dorinţa de-a câştiga cât mai cu
rând votul universal, ne-am aliat şi cu par
tidele maghiare, cari au cerut aceasta re
formă şi ne-am gândit, că trebuie să lu
crăm cu ele împreună pentru răsturnarea
regimului de-acum, care împedecă înfăp
tuirea unei legi folositoare pentru ţară. In
scurtă vreme ne-am convins însă, că opo
ziţia din dietă nu numai că urmăreşte ţinte
protivnice unui adevărat vot universal, dar
face obstrucţie, perde vremea cu un joc co
pilăresc şi împedecă aducerea de legi nu
mai pentru motivul ascuns de-a ajunge la
putere. Opoziţionalii sUnt la fel cu cele
lalte partide ungureşti. Ne-am retras deci
Şi nu am desvoltat nici o muncă mai înte
ţită în dietă, căci am crezut, că facem mai
bine, dacă ne coborîm în popor ca să-l lă
murim asupra stării politice din ţară.
DI Mihali a biai vorbit apoi şi despre
agricultură, spunându-ne, că nu trebuie să
[facem numai propagandă politică, ci şi
economică-culturală.
După dl Mihali a'vorbit dl Dr. I. Suciu
despre puterea culturii româneşti, care face
din toţi Românii un singur popor. A arătat
apoi toate mişeliile, ce se fac la alegerile
de deputaţi în Ungaria. Solgăbirăul I-a a-
meninţat atund, qă închide adunarea, popo
rul adunat i-a astupat însă gura prin puter
nice aplause Ia adresa dlui Suciu.
A vorbit apoi dl Vasile Damian, pro
topop şi deputat, care a arătat, că toate
guvernele dela Tisza Kálmán încoace au
fost răsturnate, pentrucă lucrau pentru ni
micirea naţionalităţilor nemaghiare din ţară.
D l Dr. Aurel Grozda din Buteni a ară
tat foarte lămurit, cum toate partidele ma
ghiare sunt în slujba minciunii şi a asu
pririi noastre, numai singur partidul naţio
nal român luptă cu adevărat pentru binele
poporului.
Dl Dr. R. Veliciu, aducând frumoasă
pildă de solidaritate naţională dovedită la
serbările dela Blaj, îndeamnă pe Români
să fie în toate, şi în luptele politice, soli
dari, adecă unul pentru toţi, şi toţi pentru unul.
Părintele Bodea, preşedintele adunării,
teteşte apoi hotărîrea despre votul uni
versal, egal şi secret, care s’a votat şi de
celelalte adunări poporale.
Adunări învăţătoreşti.1. Reuniunea învăţătorilor români
din cele şapte protopopiate aradane şi-a
ţinut a 21-a adunare generală în Arad. La
şedinţa cea dintâiu a luat parte şi Prea
Sfinţia Sa episcopul Papp al Aradului îm
preună cu căpeteniile diecezei.
Preşedintele Reuniunii, dl losif Mol-
dovan arată în vorbirea de deschidere sta
rea şcoalei române şi chemarea învăţăto-
rimii. P. Sf. Sa episcopul vorbeşte despre
rostul mântuitor al şcoalei confesionale ro
mâne. Părintele protosincel R. Ciorogariu
vorbeşte frumos despre seminarul din Arad,
ura teroriştilor. In decurs numai de doi
ani a exilat (trimis de pedeapsă) în Sibe
ria, ţara îngheţată şi plină de groază, pre
ste 72 de mii de condamnaţi politici, a-
[decă nu de aceia, cari au furat, înşelat sau
care a fost pomul dătător de viaţă al nea
mului nostru. Părintele arhimandrit A.
Hamzea arată în cuvinte calde însemnăta
tea spiritului naţional, strâns unit cu reli-
giunea, carel a garantat şi va garantă şi pe
viitor existenţa şcoalelor noastre confesio
nale, cari singure sunt naţionale. Din par
tea Reuniunii învăţătorilor dela Timişoara
Salută dl I. Lucuţa pe fraţii aradani.
Dl profesor Dr. P. Pipoş vorbeşte de
spre „Dr. W. Rein şi activitatea sa peda
gogică", o conferenţă, care ar fi făcut cin
ste unei universităţi.
După şedinţa I, a fost banchet, la
care s’au ţinut mai multe vorbiri, în cari
s^au accentuat însemnătatea cea mare na
ţională a şcoalei confesionale şi a învăţă
torilor confesionali.
In şediiiţa\ a d/jua, dl învăţător D. Boar
a vorbit despre „Disciplina şcolară“, în
jurul căreia s’a încins apoi o discuţie
foarte instructivă. Dl profesor V. Micula
a vorbit despre „Telegrafia fără sârmă", |
iar dl /. Vaucu, învăţător pensionar, despi c
„Activitatea extraşcolană a învăţătorului“ şi
dl /. Cuba, înv., despre „însemnătatea jo
curilor de copii în raport cu educaţiunea
şcolară". Toate conferenţele au fost un
câştig şi o înălţare pentru ascultători.
Seara a fost concert.
In şedinţa a treia dl Ioan Belle, înv.,
a ţinut o conferenţă foarte izbutită despre
„Liga de temperanţă între şcolari". Apoi
s’au cetit rapoatrele comisiunilor.
2. Reuniunea învăţătorilor din die
ceza Caransebeşului şi-a ţinut adunarea
în Mehadia. Preşedintele adunării, dl
Traian Meniu vorbeşte în discursul de des
chidere despre membri răposaţi. Dl M.
Crăciun, înv., arată „Cum să se obişnuea-
scă învăţătorul a face observări psiholo
gice?".
In şedinţa a doua dl Petru Bandu a-
rată, în ce măsură contribuie învăţământul
limbii materne la desvoltarea cugetării, iar
dl I. Marila vorbeşte despre preot ca di
rector şcolar. Toate conferenţele, bine cu
getate şi bine lucrate, au fost ascultate cu
atenţiune şi mulţumire de cei de faţă.
S’au cetit apoi rapoartele comisiunilor.
Sfinţirea şcoalei din Petrifalău.
Românii gr.-or. din vechea comună să-
seasbă Petrifalău (lângă Sebeşul-săsesc),
unde veniseră pe vremuri ca lucrători sim
pli, au serbat în ziua de 8/12 Septemvrie,
deodată cu praznicul „Naşterea Născătoarei
de Dumnezeu“ şi un alt prasnic cultural:
Sfinţirea şcoalei nouă, care s’a clădit în lo
cul celei vechi şi umilite. O adevărată săr
bătoare naţională. Clopotele dela biserica
gr.-or. sunau par’că mai sărbătoreşte şi
ele. Bărbaţi, femei, copii cete-cete, dând
ascultare chemării clopotelor, se îndreptau
cu paşi grăbiţi cătră sfânta biserică, care
Ie vestea botezul fiicei sale de nou-născută
şi împodobită cu haina nouă a culturii. Dar
să spunem pe rând cum au decurs aceste
serbări cu adevărat înălţătoare dc suflet.
La orele 8 Se începe serviciul divin. Ce
lebrează dl protopop Sergiu Medean înso
rit de !preoţii Dănilă şi Teglariu şi de peo-
tul local Nicolae Oancea. La sfânta litur
ghie răs'punsurile le dă corul mixt, instruat
de învăţătorul S. Romoniţan din loc. Li
turghia profesorului Popovici, care a fost
executată cu precisiune, a plăcut mult şi a
fost ascultată cu pietate.
La 11 ore urmează însuşi actul sfinţirii
şcoalei. Dela biserică se porneşte în proce
siune impozantă pănă la şcoală. In curtea
şcoalei, decorată frumos cu verdeaţă se
face sfinţirea apei de aceiaşi preoţi. Proto-
presbiterul tractual, dl Medean, în o cu
vântare plină de avânt şi însufleţire arată
scopul măreţ al şcoalei, predând-o desti-
naţiunei sale. Cuvintele acestea purcese din
inimă, la inimă au Întrat şi au fetors lacrimi
din ochii ascultătorilor.
Atât la serviciul divin în biserică cât
şi la şcoală au luat parte şi conlocuitorii
Saşi în frunte cu notarul Seifert pentru re
prezentanţa comunală; şcoala ev. lut. a
fost reprezentată prin^ directorul ei, Binder
şi învăţătorul Sommer, iar fabrica de hârtie
prin directorul Rettel. In număr frumos;
;au venit şi preoţii şi învăţătorii cu alţi fruntaşi din jur.
Pag. 4FOAIA POPORULUI Nr. 38
Terminată şi sfinţirea şcoalei au urmat
două prelegeri ale „Despărţământului Se
beş al Asociaţiunii“ . Cea dintâiu a ţinut-o
advocatul Ştefan despre execuţii şt despre cartea funductr^ ajdoua contabilul G. Tătar
despre tovărăşii de vite, reuniuni de înmor
mântare şi însoţiri cooperative pentru valo
rizarea productelor economice. Ambele pre
legeri au fost ascultate cu cea mai mare a-
tenţiune şi credem că sămânţa aruncată de
prelegători va şi încolţi.-
Dupăce s’a isprăvit şi cu prelegerile,
la 2 ore p. m. s’a început banchetul. Au
luat parte toţi cei înşiraţi mai sus. Şirul
toastelor l’a început dl protopresbiter Ser-
giu Medean,"'închinând pentru capul bise
ricii noastre Excelenţa Sa mitropolitul Ioan
Meţianu. Preotul Oancea din Cioara toas
tează pentru şeful tractual; advocatul Şte
fan pentru reprezentanţa comunală, preo
tul Morar din Berghin pentru prelegătorii
despărţământului, înv. Zdrenghea pentru
preşedintele şi comitetul parohial, notarul
Seifert pentru buna înţelegere între Ro
mâni şi Saşi, Contabilul G. Tătar pentru '
preoţi şi învăţători. S’au mai toastat pen- _
tru arhitectul conzistorial Pamfilie, pentru
popor, iar directorul fabricei de hârtie, Re-
ttel, în o vorbire avântată face propunerea,
ca să se colecteze chiar la banchet pentru
biblioteca şcolară. Propunerea e primită
cu însufleţire şi se colectează îndată 37
cor., cari s’au şi predat învăţătorului pen
tru a cumpăra cărţile necesare.
Tot din incidentul sfinţirii şcoalei
seara s’a aranjat o petrecere cu baeţii de
şcoală şi cu a(dulţii, predându-se cântări
corale şi declamări sub conducerea învăţă
torului Romoniţan. După producţiune a
urmat joc, începându-se cu frumoasa noa
stră horă, apoi învârtite, haţegane etc. In
pauză s’a jucat „Căluşerul“ şi „Bătuta“ .
De încheiere mai amintesc că venitul
curat e destinat bibliotecii şcolare, care în
urma sumei conziderabile de 221 cor. 70
fii. cât s’a încassat cu totul, se va putea
înmulţi binişor.
Dea Dumnezeu ca pilda Românilor
din Petrifalău s’o urmeze cât de mulţi.
Un participant.
Ştiri politice din străinătateRusia. Atentatul, contra prim-minis-
trului rus Stolipin, care a plătit cu viaţa
mărirea gustată câţiva ani, a îndreptat
din nou privirea popoarălor civilizate asu
pra Rusiei. Discuţiuni, certe chiar şi ne
înţelegeri mari sunt în toate statele civi
lizate, în nici_ unul din acestea însă cei ne
mulţumiţi n’au ajuns să se folosească de
glonţ, cuţit, bombe şi otravă contra celor
de alte păreri, cum se întâmplă în Rusia.
Care e cauza acestei stări îngrozitoare?
Este tirănia nemaipomenită, care domneşte
în Rusia. Ruşii fără stăpânire de sine, cari
au văzut, că pe cale legală nu pot ajunge
să se bucure de libertăţile, pe cari le au
alte popoară, au format societăţi secrete.
Membrii acestor societăţi cred, că băgând
groaza în stăpânitorii Rusiei, Ţar, miniştri,
funcţionari mari, îşi vor ajunge mai curând
ţinta. Aceştia formează aşanumitul partid
terorist, care lucrează adecă prin teroare sau îngrozire. *
Stolipin, contra căruia se mai făcuse
un atentat, dupăcum am spus în numărul
trecut, încă,; a lucrat destul, ca- să-şi atragă
omorit, ci de ceice cari au luptat pentru li
bertate, prin graiu sau în scris. Stolipin a
fost acela, care, e drept, că la ’îndemnul de
putaţilor ticăloşi din Basarabia, n’a vrut să
lase limba românească în şcoalele din sa
tele româneşti ale Basarabiei. El este a-
cela, care a îndemnat pe Ţarul să-şi calce
jurământul şi să răpească Finilor libertă
ţile lor. Sub guvernul lui Stolipin, presa
rusească a fost mai prigonită şi decât sub
Plehwe, un tiran ucis şi el de terorişti.
Partidul terorisjt a crezut, că e timpul bine
venit, ca s|ă înceapă din nou cu omorurile
şi întâia jertfă a fost Stolipin. Hotărirea
de-a-1 omorî a luat-o comitetul terorist cu
reşedinţa în Helveţia (Şviţera) şi din cele
descoperite pănă acum se pare, că era ho-
tărîtă şi moartea Ţarului şi a altor func
ţionari înalţi.Bagroff, care e Jidan de origine, era
nu numai membru al partidului terorist, ci
totodată şi poliţist secret. Acesta iară e
un lucru pe care nu-1 pricepem noi, ca te
rorişti să fie poliţişti şi poliţişti adevăraţi
să îndemne la omor. In Rusia aşa e însă.
Acolo 'minţile sunt aşa de încurcate la unii,
;de nici ei nu mai ştiu, ce sunt şi ce fac.
Intr’aceea în toate oraşele Rusiei se
fac arestări preste arestări* de bărbaţi şi
de femei, îndată ce se bănuieşte, că ar fi
în legătură cu teroriştii. Iară încep chinu
rile, iară exilările la Siberia. Şi rezultatul?
Ţarul şi miniştri vor continuă — pănă la
o vreme! — politica lor asupritoare, tero
riştii vor mai omorî miniştri superiori şi
funcţionari înalţi, poate şi pe Ţarul, şi la
urma urmei tot va trebui să sune oara de
libertate ,şi ipentru ipoporul 'rus, care a lajuns
acuma în coada poporului turcesc.
Spania. In partea de meazănoapte-
răsărit a Spaniei a izbugnit o revoluţie,
pusă la cale de anarhişti. După ştirile din
urmă, armata a înăbuşit-o.
Maroco. Pertractările între Germania
şi Franţa nu s’au terminat încă. E spe
ranţă, că ele se vor isprăvi în pace, aşa
că să dispară teama de războiu.
Bulgaria şi Rusia. In urma bătăii,
ce au suferit Ruşii dela Japonezi în Azia,
popoarăle din Peninsula Balcanică, mai
ales Bulgarii nu mai prea voiau să-i facă
Rusiei mendrele în contra Tucilor. Ruşii
au început acum din nou să atragă pe Bul
gari de 'partea lor. In Sofia, capitala Bul
gariei, au înfiinţat o librărie şi o biblio
tecă rusească, în toate oraşele mai mari
bulgare au înfiinţat un fel de agenţii Spe
ciale, cari au să întreţină o veşnică legă
tură între Bulgari şi Ruşi, arătându-le bo
găţia Rusiei şi protecţiunea, ce ar putea
să dea Bulgarilor prin puterea ei cea mare.
Când cu expoziţia din anul acesta dela
Odesa, negustorii şi industriaşii bulgari au
fost anume învitaţi, ba li s’au trimis un
vapor special, care să-i aducă dela Varna
(port bulgar lângă Marea-Neagră) la O-
desa. Nu de mult au venit la Varna mai
multe corăbii ruseşti de războiu. Iară pe
treceri, iarăjideclaraţiuni de dragoste. Acum
credeau Ruşii sosit momentul, să spună
Bulgarilor, ce aşteaptă dela ei. Ministrul
plenipotenţiar al Rusiei la Sofia a ţinut o
vorbire, în care a dat Bulgarilor să înţe
leagă, că ei trebuie să-işi arete recunor
ştinţa faţă de Rusia punându-se sub tuto-
ratul ei. Vorbele acestea au dat însă de
gândit Bulgarilor bănuitori, căci gazeta lor
cea mai mare, „Vecerna Posta“ spune, că
ei doresc prietenie caldă cu Ruşii, fără ca
aceştia să aibă însă dreptul de-a se crede
titorii Bulgariei. Bulgarii n’au uitat cere
rea Rusiei, să-i deie acesteia două judeţe
lângă Marea-Neagră.
Alegerile dietale din Bulgaria s’au
ter'minat. Guvernul a câştigat o majoritate
absolută, aşa că partidele opoziţionale n’au
putut câştiga mai mult de 20 de locuri de
deputaţi.
Ce scriu alte gazete?„Seara“ (Bucureşti). Nu dujmanii
Ungariei, ci amicii ei, Nemţii austriaci, con
stată că guvernele maghiare toate au ur
mărit îndobitocirea poporului de rând prin
sărăcirea lui. Cu ce scoţ>? Răspunsul e
simplu: — Pentru a-1 ţine în stare de in
ferioritate culturală (pentru a-1 ţinea în ne
ştiinţă). Nu e o ţară cu pretenţiuni de ci
vilizaţie, care să fie atât de analfabetică ca
Ungaria regală şi „apostolică“ . Pe când
pentru a transforma Budapesta din Capi
tala Ungariei în Residenzstadt, adecă pen
tru a o pune pe acelaş rând cu reşedinţa
imperială: Viena se cheltuesc zeci de mi
lioane ; pe când pentru continua înarmare
se cheltues: sute de milioane din sudoarea
nenorocitelor popoare nemaghiare, restul
banilor se duce pentru „Ideia de Stat ma
ghiar“ , pentru fanfaronada maghiară. Cât
pentru ridicarea nivelului cultural al po
poarelor, nu numai că mai nimic nu se dă
(şi când se dă, se dă cu gând de maghia
rizare), dar se zădărnicesc chiar şi iniţiati
vele particulare (pornirile oamenilor singu
ratici). Astfel negura culturală în Ungaria
e de nepătruns. Guvernele maghiare, care
s’au conjurat încă dela 1867 în contra ce
tăţenilor de' limbă nemaghiară, rând pe
rând au exploatat această jalnică situaţiune
în profitul supremaţiei de rasă, prin a-i în
dobitoci, a-i sărăci şi apoi a-i întrebuinţa
ca material de maghiarizat.
Un redactor dela gazeta vieneză „Die
Zeit“ , căruia i-au stat la îndemână acte o-
ficiale, constatară nu mai puţin de 2S0.000
de copii obligaţi a cerceta şcoala, nu ur
mează nici o şcoală. „Cifra aceasta am
luat-o din actele oficiale ale ministerului
de şcoale — zice redactorul vienez, — dar
nu trebue să 'perdem din vedere că numărul
copiilor lipsiţi de instrucţiune e cu mult
mai mare. Putem spune, că cel puţin
400.000 e numărul copiilor cari nu cerce
tează şcoli primare“ .
Acum de când cu chestiunea votului
aniversai, direct şi personal, situaţiunea
are să se mai înrăutăţească, deoarece gu
vernul va face atârnătoare câştigarea votu
lui universal de cetit şi scris. Din acest
punct de vedere cauza Românilor e serios
ameninţată, căci, dacă s'ar da drept de rol
Vk tot omul trecut de 24 de ani ştiutor de
carte, atunci dintre cei 683,000 de Rom mi
trecuţi preste 24 de ani -şi cari ar trebui
să aibă drept de alegător, de fapt n'ar de
veni alegători decât numai 191,000, iar492.000 ar perde dreptul pentru neş tiin ţa
Lor de carte. Aşa dară din 7 Români tre
cuţi de 24 de ani, doi ar putea voia, iaf
cinci nu.
La Nemţi şi Saşi lucrul stă aşa, că din
zece bărbaţi trecuţi de 24 de ani 9 inşi ar
primi drept de vot şi numai unul ar fi
lipsit de acest drept.
15r*- .38 FOAIA POPORULUI P«g. 5
B literatură şi ştiinţa
O zi de plug.*)De Aurel Bratu.
Ioan din deal des de dimineaţă face
o legătură de fân de cel mai bun, o leagă
cu o funie de coarnele plugului, adapă!
boii, apoi îi prinde la plug şi pleacă la
hotar, iar femeia închide poarta după el.
In ziua aceea avea de gând să are mai
mult ca de altă dată, ca nu cumva să se prea
întărească pământul de căldura cea mare ce
s’a aşezat preste hotar de câteva zile, ca
o dogoreai ă de cuptor ars şi să-i rămâe
locul nearat la vreme. Chiar pentru aceea
şi boii îi grijise mai bine ca de altădată cu
fânul cel mai bun din ţelină.
Prin mijlocul satului Ioan opreşte plu
gul în jmarginea drumului şi întră ’n fcrâjmă
Ia o glaje de vinars1, căci auzise mai deu
năzi din gurile bătrânilor, că beutura dă
putere la lucru; simţea că par’că n’ar avea
atâta putere să-şi îndeplinească ce şi-a pus
în gând la plecare.
In crâjmă jidovului mai erau doi oa
meni, cari dimineaţa nu-şi spălau gura cu
apă nici odată, şezând la masă şi povestin-
du-şi cu glas răguşit năcazurile.
Ioan cere o glaje de vinars, dar pană
îi măsoară jidanul cu multă băgare de
seamă ca beutura să facă spumă şi să nu
treacă de linia de pe gâtul glăjii, unul din
tre cei aşezaţi la masă închină lui Ioan.
Acesta primeşte omenia şi Ia rând închină
şi el cu glaja lui, căci doar omenia omenie
aşteaptă.
Ioan mai cere o glaje şi o petrece şi
asta în vorbe şi voe bună. Cu închinatu şi
cu alte vorbe vremea trcce pe nesimţite şi
boii par’că s’au săturat de aşteptat, iar
Ioan întârziase dela plug. încurajat de beu-
tură însă Ioan ieşi din crâjmă cu gândul,'
că tot va lucra el atâta pe cât îşi făcuse,
'planul. Pe nouă ferdele mai eră loc nea
rat: şepte le dă gata azi şi dacă două mai
rămâne pe mâne, preste noapte oricum tot
se mai sloboade ceva pământul. Batăr să
se întărească ca piatra şi mâne pănă dă
căldura le dă gata. Căci doar boii erau de
stul de tari, numai el să fie harnic să ţie
de coarnele plugului şi să apese plugul să
între adânc în pământ. Dar asta încă nu-i
făcea multă bătae de cap, căci să gândea
că dacă e vorba de puterea Iui, aceasta o
va întări cu o porţie îndoită de Vinars, după
cum credea după zicala bătrânilor.
Cu astfel de gânduri iasă din sat şi se
apropie de marginea satului unde începuse
să-l cuprindă o sete ca pela amiazi în căl
dura cea mare, par’că-1 ardea ceva în rânză.
*) Printre manuscrisele rămase de regretatul profesor Aurel Bratu, care-s’a stâns in împrejurări aşa de dureroase, sunt şi vre-o 5— 6 schiţe luate din viaţa poporului, în cari tratează, mai ales chestia alcoolismului. Cu adâncimea sufletului său a pătruns adevărata durere a poporului dela sate: patima beţiei şi astfel a început o propagandă intensivă în privinţa aceasta prin conferinţe, * scrieri ş. a. „ O zi de plugM face parte din ciclul de schiţe pe cari răposatul le scrisese, cu ştersături şi adausuri, fără să ajungă să şi-le mai revadă, pentru propaganda sătească a Bunilor Templieri Români. Astfel că după nenorocirea întâmplată, manuscrisele acestea ajungând în posesia d-lui Dr. O. Ghibu, d-sa le-a pus la dispoziţia Lojii „Andreiu Şaguna“ spre a le folosi ca propagandă la sate. El. Măgean.
Opreşte pîugu’n loc şi pUne mâna pe fede
leşul atârnat de un corn de plug şi în
ghite Ia apă de par’că nu se mai putea sătura.
Sosind la locul cu pricina Ioan deis-
leagă porţia de fân, pune fedeleşul şi
traista cu bucate la umbra fânului ce sta
căpiţă şi Ie acopere cu ţundra, apoi desco-
ghilează şi pune plugu’n brazdă. întoarce
de două trei ori cu plugul, ieşind plugul
din brazdă tot mereu şi făcând greş. Dela
o vreme iar îl cuprinde setea; opreşte boii
în brazdă şi se dă la fedeleş şi bea, bea, de
gândeai că n’are să-I mai lase dela gură
pă'nă nu se scurge toată apa prin gâtul lui
la vale. Porneşte apoi iară la plug.
Apa se hăltăcărea în pântecele lui ca
într’o bute. Vecinii din brazdă cântau doina
cea de dor; lui nu-i venea deloc să cânte.
Ca şi când l’ar fi muiat ceva, aşa păşea
a lene încât labia-şi urnea [picioarele ’n urma
plugului. Plugu într’una ieşea din brazdă
şi făcea greş, aşa că n’a întors odată să fie
mulţămit cu brazda. I-se părea că nu întră
destul de afund şi mai slobozise potângul
[cu două1 găuri mai înainte, dar tot aşa
mergea lucrul cu toate că da mereu potân
gul mai înainte.
Dela o vreme Ioan nu-şi mai putea
înodă picioarele şi i-se părea că i-s’a muiat
şi mânile şi nu mai era nici o putere în ele.
II copleşise somnul încă înainte de a fi
sosit vremea când slobod oamenii de
amiazi la mâncare şi hodină. Nu ştia el
ce-i era şi credea că doar nu i-a căzut bine
mâncarea de-i aşa molatec azi. Nu-şi dete
seama că vinarsul lucră în acest chip.
Se mai chinui el cât îl mai slugeau pi
cioarele, dar dela o vreme desprinde boii,
le dă de mâncare şi punând ţundra )pe coar
nele plugului se puse Ia umbră şi adormi
ca lovit cu bâta şi nu se pomeni pănă după
amiazi când toţi vecinii erau în brazdă. Se
sculase cam buimăcit Ia cap, ochii îi steleau
şi părea că se învârte pământul cu el. Nu
era dedat cu beutura deloc şi în ziua aceea
Iuân!du-se după vorbele bătrânilor băuse
cam mult, iar beutura i-se suise în cap şi
de-acolo i-se coborî în mâni şi în picioare
de i-le muiase de tot.
De foame nu-i era foame, dar setea nu
încetă a-I nelinişti nici acum. Ba par’că du-
;păce s’a trezit îi era şi mai sete. Apa i-se
gătase şi cum izvorul era departe de locul
Iui, luă din traistă câteva prune şi un măr
să-şi mai stâmpere setea. Nici odată n’a
păţit-o să-I ia somnul aşa şi să doarmă
atâta. Totdeauna el eră cel dintâiu care
punea în brazdă plugul după hodina dela
ameazi decând lucra acest loc.
Dar azi l-au întrecut toţi vecinii. Ii era
ruşine şi să făcea că direge ceva la plug,
ca şi când s’ar fi stricat ceva şi în sfârşit
se apucă de lucru. Dar lucru mergeă .tot aşa
culm a jmers înainte de amiazi, cu greş. Pă
mântul părea numai sgăriat, nu vedeai o
brazdă oablă, oricât ai fi căutat în postata
de loc unde a arat azi. Numai ici-colea se
mai vedea câte-o adâncitură de brazdă care
părea ca o râmătură de porci.
îşi batjocorise locul cel mai de frunte
din câte le avea, locul cel mai bun de
roadă, în care avea cea mai mare nădejde.
Se apropia seara şi el mergea prin
sat de par’că-i era ruşine de oamenii cu
cari se întâlnea, mai ales dacă ştia că ace
ştia treceau pe lângă locul lui.
Acasă cere ceva acru de mâncare, dă
la vite şi apoi se pune de se culcă. A doua
zi tot căldură mare. Prinde boii şi merge
la plug. In drum nu se mai abate pe la
crâjmă, căci se întâmplă lucrul că a venit
şi nevasta cu el pănă’n capul satului la o
muere după inişte tort. Poftă ar fi avut
pentru o, glaje de vinars1, dar şi-a călcat
pe inimă şi apoi i-a fost ruşine de muere
să se oprească.
Cu toate că înj a doua zi pământul era
mai tare, plugul se slobozea mai adânc,
brazdele erau drepte, trase ca pe sfoară şi
greşuri n’ai fi aflat nici cu ochianu. In ziua
aceea arase de trei ori atâta cât ieri. Se
cunoştea şi Ia sămânat locul unde arase în
ziua cu pricina şi-şi aduse aminte; va ră
mânea cu atâta şi credea că a trecut ce-a
fost şi dealtă'dată se va păzi de beutură
când era de lucru.
Trecusfe vremea. Holdele începură să
încolţească. Tot hotarul era îmbrăcat cu
un văl verde ca mătasa. In partea locului
lui Ioan, pela mijlocul locului se vedea din
depărtare o fâşie goală, o parte pleşuvită,
împrejmuită de verdeaţă. Ioan într’o săr
bătoare se duse să vadă, ca Românul, holda,
şi văzu cu durere de inimă, că într’o parte
grâul sămânat n’a răsărit; abia ici-
colea câte-un firicel. Era rară de puteai
număra firele de grâu pe ea. La Sfântul
Gheorghe a ieşit popa cu crucea Ia holde
de a făcut sfinţirea apei şi a cerut binecu
vântarea Iui Dumnezeu preste hotar. Locul
Iui Ioan se vedea, căci nu era departe de
locul unde se făcea sfânta slujbă.
Vecinii din brazdă se uitau cu toţii în-
tr’acolo şi socoteau făcându-şi semne şi
[arătând pe Ioan care îşi plecă ochii de ru
şine. Aveia însă nădejdea că sfânta slujbă
va ajuta şi se va întrema şi holda lui. Dar
înzadar i-a fost nădejdea şi aşteptarea. Pa-
sămi-te Dumnezeu nu binecuvânta orice
muncă. Nu binecuvânta munca care nu e
făcută cu ajutorul cerut dela el şi cu nădej
dea pusă’n Dumnezeu. Ioan a cerut în ziua
aceea putere dela vinarsul jupanului Iţig,
care este beutură diavolească, drăcească, şi
deaceea lucrul făcut cu asemenea mijloace,
nu capătă binecuvântarea dumnezeiască.
Holdele-s coapte şi par o mare de aur
în bătaia razelor soarelui de vară. Oamenii
ies Ia secere. Ioan să duce să-şi tac şi el
holda căci era coaptă. De astădată nu în
cepe lucrul dela cap, ci să pune să taie
mai întâi holda cea slabă să nu mai atragă
privirea trecătorilor şi să-l mai întrebe că
cei cu holda aceea de-i aşa slabă. De rară
ce era abia o adună, iar snopii nu-i putu
lega pănă nu a prinis a tăia din partea cea
mai bună, căci din cel slab nu ajungeau le
găturile aşja era paiul de scurt şi de slab.
Grâul cel slab I-a pus deschilin şi l-a îm-
blătit. A scos nişte grăunţe seci, de par’căj
erau numai coji de grăunţe. După ce l-a
îmblătit a făcut socoteala cât a pierdut el
în ziua aceea, de care îşi- va aduce aminte
cât va trăi.
Două glăji de vinars 24 bani. Mai
bine de o jumătate zi de plug pierdută 3
coroane. Paguba după grâul cu cât s’a fă
cut mai puţin şi mai slab în locul arat cu
greş şi neafund în aceea zi, face 43 cor.
24 bani, fără a mai pune în cumpănă ru
şinea de care şi azi vorbesc oamenii din sat
când văd câte-o holdă pleşuvă, slabă: că
a fost arată cu plugul Iui Ioan din deal.
Asta plăteâ mai mult decât toată paguba
în bani, şi mai [mult tie ruşine tlecât din pri
cina de pagubă n’ar mai fi pus vinars pe
limbă pentru lumea asta.
FOAIA POPORULUINr. B3
Sborul lui Vlaicu în SibiiuS’a întâmplat Şi aceasta Duminecă; in
11/24 Septemvrie, după ce'îndrăzneţul no
stru aviator, Vlaicu, cu o săptămână îna
inte n’a putut să sboare din cauza timpu
lui ploios’.Dar un timp frumos n’am avut noi
Sfbiieinii nici în Dumineca aceasta. De
dimineaţă er,a nou ros şi a plouat pănă că
tră ameazi. Abia în ciaslirile amezii a în
ceput a se răsbuna iarăş. Astfel toată lu-
iiiea se întreba, că oare ce va f i : va sbura
Vlaicu sau ba ?
Cu toată nesiguranţa însă, dela cia-
surile 2 luni ca curgea a minune spre locul
de exerciţii ‘militare. După 3 ore erau la
vr’o 30,000 de persoane, iar la 4 ore nttmă-
tuI celor prezenţi a fost de cel puţin
'40,000.Acum era senin şi frumos, dar înce
puse a bate vântul, astfel că toţi prietinii
aviatorului Vlaicu stăruiau pe lângă el, ca
să nu încerce sborul pe aşa un vânt, care
Sus bătea cu mult mai tare ca jos pe pă
mânt.Cu toate acestea, dl Vlaicu, la ciasu-
rile 5 se hotăreşte să sboare şi dă ordin
ca să scoată aeroplanul din hangar (şură).
Toţi prietinii aviatorului :sunt în jurul lui,
căci se tem să nu se întajnple vr o neno
rocire în urma vântului, care bate mereu.
La scoaterea aeroplanului lumea aplau-
dează furtunos, iar când au văzut că dl
Vlaicu se urcă în aeroplan, unii aplaudau,
iar alţii murmurau: Doamne, numai de nu
s’ar întâmpla ceva ! . . . Intr’aceea e adus
aci şi un automobil, care să urmărească pe
aviator, pentru a-i putea sări de grabă în-
tr'ajutor, la caz de nenorocire.
Vlaicu era în aeroplan, helicele înce
puse să vâjeie, motorul era în plină fier
bere şi putere, când numai deodată dispare
de dinaintea ochilor. Câţiva metri aleargă
pe pământ, ca apoi pănă când ai bate iu
pălmi, să plutească sus în văzduh. . .
Puterea vântului era însă mare. Aero
planul se clătina încoace şi ’ncolo. Partea
cea mai mare din public privea cu groază,
că acum-acum se va întâmpla ceva. Era
doar în pericol viaţa acestui cap luminat.
Dl Vlaicu, care se ridicase la o înăl
ţime de preste 100 de metri, văzând pu
terea vântului, se hotăreşte să se întoarcă
înapoi, dar e împedecat de vânt. (El sbura
în contra vântului). Atunci înaintează ceva
fmai departe, pentru a se lăsa jos la o de
părtare de aproape 3 chilometri de unde
pornise.Toată lu’mea era acum îngrozită, că
cum se va fi dat jos? Aleargă îndată auto
mobilul, care însă în curând se întoarce a-
ducând pe dl Vlaicu teafăr cum plecase.
Publicul începuse a aplauda cu tărie.
Şi dacă cu toţii am fi dorit, ca să vedem
un sbor mai mare şi îndelungat, ca la Blaj,
— totuşi şi de astădată am rămas pe de
plin mulţumiţi cu sborul dlui Vlaicu, care
pe aşa un timp nefavorabil, a fost o învin
gere şi o cutezanţă foarte mare.
Începuse a însera. Nemai contenind
vântul, prietinii aviatorului erau contra unui
al doilea sbor. De aceea aeroplanul a fost
dus iar în hangar.
In fine începe şi publicul a se de
părta. Unii- cătră oraş, iar mulţimea care
•venise de prin satele din j.urul Şibiiului,
au luat drumul spre casă. Cu toţii vorbiau
însă şi se minunau: Doamne, Doamne, ce
Pag. 6 '
frumos' şi iute S’a ridicat în aer. . . să-l
tot pri veşti. . .*
Lume a fost foarte multă la sborul
tui Vlaicu. Dar lucru de mirare, cu toţii
'stăteau pe de lături, numai ca să nu plă
tească întrare. Iar aceasrta a fost nu mai
puţin bătător la ochi cu privire la conlo
cuitorii noştri străini. Şi ca să poată va
dea şi de pe delături, le-a fost binevenită
jSn tocmirea ce o făcuse poliţia şi pom
pierii, cari au lăsat liber o bună parte a
câmpului. In loc s:ă fi închis câmpul, de
pildă din marginea drumului Cisnădiei. Ei,
dar atunci unde şi-ar fi oprit ei trăsurile?
jar din trăsuri au văzut tot aşa de bine ca
din bănci L Că pe Vlaicu l’a costat mii de
coroane aranjarea sborului, puţin le-a pă
sat .. . Doar n’a fost de-al lo r. . .*
Aeroplanul dlui Vlaicu a fost trans
portat Luni la Braşov, unde va sbura în
Dumineca asta, 1 Octomvrie n. Timpul se
pare a le fi Braşovenilor mai favorabil.
Iar cât pentru aranjamentul la sbor, credem
că se vor lua măsuri, ca numai aceia să
poată vedea din apropiere, cari plătesc.
Doar asta e ceva lucru firesc.♦
Mai la vale dăm şi impresiile şi ca
racterizarea sborului lui Vlaicu, pe cari le
fac în poezie doi colaboratori ai foii noa
stre. Iată ce spun dânşii despre
Vlaicu în Sibiiu.Dutninec» 4/17 Sept.
I.
Vlaicu nu şi-a luat sbor
C’a fost toată ziua nor.
Când ploua ca cu ciubere
Soseau trenuri de plăcere.
Cum soseau, să nomoleau.
Mulţi boieri şi boieroaie
Vreau să-l vadă şi pe ploaie,
Dar ori cât l’au înjurat
Bălaurul n’a sburat.
Va sbura, dac’-a fi soare,
Dumineca viitoare.
Duminecă 11/24 Sept.
II.
Astăzi a fost mare vânt,
De nu şi-a luat avânt,
A sburat, dar în spre zare,
S’a coborât, mi-se pare,
Aproape de drumul mare.
Foaie verde lemn de soc
Blajule loc cu noroc,
Ţie ţi-a dat domnul sfânt
Să-mi vezi Românul sburând
Fără ploaie, fără vânt,
Prin văzduh alunecând.
Şi mă' mir de cei ce-au stat
Privi ndu-1 cu ochiu uscat.
III.
Floricică din cărare,
Nu vezi vulturul din zare?
Face cercuri, sa roteşte,
Să urcă şi să miceşte.
Rămâne cât musca’n sbor,
Apoi creşte pe sub nor.
Şi din zare să coboară,
Ca o pasăre uşoară.
— „Nu e vultur împănat,
E Vlaicu care-a plecat.“
Liliac.
însemnări şl observări.— Dela sborul lui Vlaicu. —
I. 1
Intre cei mulţi vorbeau un ii: ^
Vlaicu n’a avut noroc
In Sibiiu, cu-aeroplanul, ^
N’a putut sburâ de loc.
Noi, cari l’am văzut alt’dată
Cât de bin’ ştie sbura,
Zicem fără de sfială:
— N’aţi fost vrednici a-1 vedea,
Căci prea mulţi a-ti fost de-aceia
Care n’aţi plătit întrare;
Dumnezeu văzând aceasta,
V’a lipsit de-o desfătare. !
H. :
Neputând răzbi cu vântul,
Vlaicu a aterizat.*)
Văzându-o un Sas aceasta
Astfel a filozofat:
No se vede che rumună
Nu poate sbura siracu,
Se fi fost unul de-al nostru
Se ducea de-1 lua dracu!
III.
Dacă Sâmbătă în zboru-i
Vlaicu mă lua cu el,
Sus acolo’n înălţime
I-aş fi zis încetinel:
Hai să ne oprim aicea,
Şi aici să rămânem,
Căci jos prea mulţi sunt aceia
Cari ar vrea să nu te-avem!
IV.
Se vorbea, că se dă premiu
Ori şi cărei domnişoare,
Care va avea curajul
Cu Vlaicu’n văzduh se sboare.
In văzduh n’a vrut nici una,
Pentru nici un fel de dar;
Ian să cerce-aviatorul,
Să le cheme la altar ! ? . . .
V.
— „Văzut-ai“ — mă’ntrebă unul,—
Ieri, pe Vlaicu în persoană?“
— „U vedeam de sbura vântul
Pălăria la o cocoană!“
VI.
Un ţăran îmi spune astăzi
Că la sbor şi el a fost.
— „Ei şi ce-ai văzut pe-acolo?“
— „Am văzut pe Vlaicu nost!“
— Cum pe-al vost“ — îl duc cu vorba,
Să văd ce răspunde încă.
— „Dacă vrei, îţi spun, că Vlaicu
E al nost, că-i din opincă!“
VII.
Sara pe drum cătră casă
Am sburat şi eu, spun — zău; >
Fiind tare întunerec
Am'căzut într’un părău!
VIII.
Iartă-mi Vlaicule ’ndrăzneala
Şi să nu fi supărat... ;
Că ţi-a arătat iubirea
Un biet dascăl dintr’un sat!
Petrea DascalaL
*) S’a dat jos.
Din cauza sfintei sărbători »Ziua Cras11* de Mercuri, numărul acesta al foii noastre, d® s’a putut isprăvi pănă Joi, ci s’a expedat nu®*1 Vineri înainte de ameazi.
Nr. 38FOAÎA POPORULUI Pag.
Răscoala din Viena contra scumpirii cărniiIn numărul trecut am fost adus ştiri
iîespre luptele sângeroase, cari s’au întâm
plat în Viena la 4/17 Septemvrie. Cauza
răscoalei este scumpirea cărnii şi a traiului
preste tot.Pentru discutarea acestor stări triste,
partidul muncitorilor (socialist) convocase
o adunare, care s'a şi ţinut. După adunare
mulţimea a pornit pe străzi într’un convoiu
lung. Ajungând m strada 'Bellaria, dcodaţii
se aud numai două detunături. Mulţimea
ia crezut, că vin din palat, şi s’au năpustit
asupra zidirii. Au început a arunca cu pietri
şi tot ce le venea în mână, spărgând fe
restrele.In acest timp a sosit poliţia, dar în
iurma intervenţiei unui deputat socialist,
n’a întrebuinţat armele. Cu toate acestea
mulţimea s*a dat mai departe la pustiiri,
spărgând ferestrile prăvăliilor, carnetelor
şi o mulţime de case.
Atunci a fost comandată armata. A
venit un pluton de cavalerie (călăreţi). Oa
menii au fost însă de părere, că acum ar-,
■mata va ataca mulţimea şi au început a
arunca asupra soldaţilor cu scaune luate de
prin localurile publice, pietri, pahare, sti
cle goale de bere şi tot ce le venea în;
mână. Soldaţii au trecut însă mai departe.
Chipul nostru ne arată unele vederi,
cum oamenii atacă poliţia cu ce apucă în
mână, iar poliţiştii ia rândul lor încă caută
să se apere şi să domolească furia mul
ţi mei. In partea de sus a chipului se văd
călăreţii, cari încă ieşise ca să împrăştie
oamenii, dar văzând furia publicului au pri
mit ordin ca să-şi vadă de drum înainte,
altcum cine ştie ce Se mai întâmpla.
Ştirile SăptănmSfinţirea bisericei din Săcel. Comi
tetul parohial din Săcel, protopopiatul Să-
Jiştei, invită la Sfinţirea bisericii celei nouă,
care se va săvârşi prin I. P. S. Domn-Ar
hiepiscop şi Mitropolit Ioan Meţianu, Du
minecă, la 18 Septemvrie st. v. 1911. După
fcfinţire, Ia orele 2 p. m. va urmă Banchet,
cuverta 4 coroane, iar sara la 7 ore se va
da concert din partea unui cor din semina
rul Andreian din Sibiiu şi a corului din Să
cel. După concert urmează petrecere cu
joc. Preţul de întrare e benevol. Venitul
curat e destinat pentru fondul bisericii ce
lei nouă.
Congregaţia comitatului Sibiiu.
Adunarea generală ordinară a comitatului
Sibiiu se va ţinea Luni în 2 Odotnvrie st.
n., în sala cea mare dela casa comitatului.
La ordinea zilei sunt puse diferitele bugete
(socotelile despre venite şi cheltuieli) ale
comitatului, pe anul 1912, precum şi vo
tarea unui arunc pentru fondul de dispo
ziţie (fondul din care se împart ajutoare
cum vreau cei din fruntea comitatului).
Căsătorie. Dşoara Valeria Albini şî
dl Dr. Alexandru Morariu, advocat în Eli—
sabetopole, căsătoriţi. Felicitările noastre 1
P*g. B FOAIA POPORULUI Kr. 38
La şcoâlele române din Braşov s’au
înstris anul acesta la gimnaziu (8 clase)
284 de elevi, la şcoala real# (4 clase) 72
elevi, un număr cu mult prea mic, care do
vedeşte, că mulţi părinţi nu văd încă pri
mejdia cea mare morală şi naţională a şcoa-
lelor străine, unde copiii noştri sunt nu nu
mai batjocoriţi, dar nici nu învaţă ceva de
dai Doamne.
O carte românească tradusă fran
ţuzeşte. Cetitorii noştri ştiu, că cea mai
frumoasă descriere a Ardealului e cea fă
cută de dl Silvestru Moldovan, fost mulţi
ani redactor la foaia noastră. Cartea dlui
Moldovan, numită „Ardealul“ , va fi tra
dusă acum şi în limba franceză, aşa că
străinii nu se vor mai lua după descrierile
batjocoritoare făcute de Jidani, Maghiari
şi Saşi, când e vorba de neamul nostru.
Cum s6 mănâncă banii ţării. In Si-
ghetul Marmatiei se alcătuise pe vremea
coaliţiei un comitet de „patrioţi“ , ca să de
schidă o şcoală de ţăsut şi chindisit. Se’n
ţelege, că pasul cel dintâiu a fost să ceară
un ajutor gras dela guvern, care s’a grăbit
să-l dea. Era doară vorba de „patrioţi“ şi
Ide o şcoală» care, învaţă, ori nu învaţă ele
vele ceva, dar face propagandă pentru
„ideie“ . După doi trei ani, comitetul s’a
risipit, căci n’a putut face nici o ispravă,
iar inspectorul industrial trimis să contro
leze a putut constata, că s’au mâncat un
milion şi 500 mii de coroane. Iată, unde
se duc banii ţării.
Jertfe pentru biserică. Cei 1200 de
Români greco-catolici din Aurora (Illinois,
America) au plătit în doi ani şi jumătate
întreaga datorie pentru biserică în suma de
6000 dolari, adecă 30 de mii de coroane!
Aşa ne spune gazeta americană „Aurora
Daily Beacon“ , care laudă pe Ioan Berariu,
loan Gavriş, Nicolaie Tatar, Ambrosie Vi
da, Ioan Olariu şi Gheorghe Banciu, cari
au girat pentru aceasta datorie. Laudă şi
zelul mare al părintelui loan Pop, care pă
storeşte aşa de bine turma sa.
Pe noi încă ne bucură mult astfel de
ştiri, mai ales când ne gândim, că între
Românii noştri de-acolo s’au găsit şi proşti,
cari să-şi lapede legea şi neamul, trecând
Ia legi jumătate păgâne, ba unii sunt aşa
de întunecaţi Ia minte, încât sunt fără de lege.
Cazuri de moarte. Nicolae Aron pa
roh gr.-or. în Laslăul român a încetat din
vieaţă Vineri, în 9/22 Septemvrie a. c., în
anul al 64-lea al etăţii, 35-lea al căsătoriei şi 31-lea al preoţiei.
Rămăşiţele pământeşti ale răposatu
lui s’au aşezat spre vecinică odihnă Du
minecă, în 11/24 Septemvrie a. c., Ia 1 oră
d. a., în cimiterul bisericii gr.-or. române
din Laslăul-român (tractul Târnava-mică).
Fie-i ţărâna uşoară şi memoria binecuvântată ! -
Pe răposatul, care( a fost iun preot vred
nic şi conştiu de chemarea lui, îl deplâng
număroase rudenii, între cari: Laura Aron
n. Tomuş, soţie. Maria, Elisaveta, Iudita,
Valeria, Emilia, Nicolae, stud. med. şi Lău-
lica, fiice şi fiu. Ioan, înv. dir. în penz.,
Zacharie, măiestru cisimar, Iosif, paroh gr.-
oi., Partenie şi Maria m. Dobrotă, fraţi şi
soră. Emilia, Ana, Adela şi Ioan Dobrotă,
cumnate şi cumnat. Iustin Teglariu, paroh
gr.-or., George Poponea, cond. de tip., Ilie
Ioanovici, paroh gr.-or., Const. Oancea, pa
roh gr.-or., Cornel Pop, paroh gr.-or., gi
neri, precum şi numeroşi nepoţi şi nepoate.
— Herntina Mărginean nasc. Andras,
soţia dlui Victor Mărginean, director de
cancelarie în Sibiiu, a răposat Ia 20 Sep
temvrie n. c, în etate de 33 ani. Rămăşi
ţele pământeşti au fost aşezate spre veci-
|nica odihnă în 22 Sept. O deplâng un soţ
nemângăiat şi un copilaş tinăr Emil, abia
pe clasa I gimnazială, precum şi numă
roase rudenii.
Neconsolatul soţ adresează din acest
trist incident următoarea: Mulţumită. Pen
tru participarea număroasă şi pentru fru
moasele cununi spendate cu ocazia înmor
mântării soţiei mele iubită şi în veci ne
uitată, exprim tuturora cea mai profundă
mulţumită. Victor Mărginean.
Prietenia maghiară-săsească. Un că
răuş sas din Bălcaciu avea să dea nişte
marfă în staţiunea Şona. El a trecut în bu
letinul de expediţie (fraht) celece avea să
scrie în limba germană, mai ales că şi bu
letinul e tipărit în limba maghiară şi ger
mană. .Şeful ide istaţie, ,unul idin grozavii (pa
trioţi foarte înguşti Ia minte, cu cari se
procopsese guvernele din Pesta trimiţân-
du-i pe pământul mbstru, în loc să-i înfunde
pe pusta ungurească, n’a vrut să primească
buletinul, spunând cărăuşului, că aici nu
suntem în Germania, ci în Ungaria. Ca şi
când Ungaria ar fi Maghiaria! Bietul că
răuş a trebuit să colinde după un om, care
să-i scrie ungureşte buletinul.
Purtarea acestui şefuleţ e cu atât mai
necuviincioasă, că calea ferată de-acolo nici
nu e a statului, ci e clădită din banii co
munelor româneşti şi ai celor câteva săseşti.
Bagroff, ucigaşul lui Stolipin, a fost
condamnat la moarte prin spânzurătoare.
Teatru românesc în Sibiiu. La „Reu
niunea meseriaşilor români din Sibiiu“ se
urmează cu multă diliginţă repetiţiile pen
tru reprezentarea piesei teatrale „Doi morii
vii“ , de V. Alexandri, care va avea loc Du
minecă în; 8 Octomvrie n.-c. în teatrul oră
şenesc din loc. Pe lângă aceasta piesă
teatrală se vor reprezenta mai multe „Ta
blouri vii“ din frumoasele poezii ale poe
ţilor noştri Coşbuc şi Goga. Venitul curat
e destinat pentru darurile de Crăciun ce
se împart între săracii noştri. Programul
ÎI vom publica în numărul viitor.
O fată vrednică de Slovac, ceeace
nu se poate zice şi despre conşcolăriţele
ei. Un Slovac şi-a înscris fata în clasa a
cincia a şcoalei superioare de fete din Po-
jon (oraş locuit de Slovaci, Germani, Ji
dani şi renegaţi). Ea a declarat ca limbă
maternă pe cea slovacă. Toate porodiţele
de Jidan şi de renegaţi au hotărît, să nu
mai vorbească cu ea. Auzi tu îndrăzneală,
să rămâi om cinstit între mişei!
Steagul Papei. Am fost dat şi noi
ştirea, că poliţia din Arad a pedepsit clu
bul catolic de-acolo cu o amendă în bani,
pentrucă a pus la localul lui steagul cu co
lorile Papei. Clubul a făcut apel, şi in-
_ stanţa a doua l-a deslegat de amendă, pen
trucă n’a întrebuinţat steagul, ca să agi- teze.
Holera. In România s’a mai constatat
un caz de holeră la Ghecet, în judeţul Tul-
cea. In Ungaria s’au constatat la Dragas,
lângă Fiume, 15 cazuri, dintre cari 9 mor
tale. In Bulgaria au fost două cazuri la
Sozopol. In Basarabia (Rusia) sunt multe
cazuri, Ruşii le ascund însă. Cele mai
multe cazuri sunt în Turcia.
Dragostea de mamă e nesfârşită.Femeia Ana Şerban>din Pâncota îşi lăsase
copilul în leagănul aşezat în tinda casii,
fer ea lucra afară. Nu se ştie, din ce cauză,
s’a aprins leagănul, biata femeie n’a ob
servat însă nimic, pănă când ilacările n’au
izbugnit pe ferestrile căsii afară. îngrozită
ia dat năvală în tinda plină de foc şi fum,
a luat copilaşul din leagăn şi, nimerind Ia
o fereastră, l-a dat viu celor de-afară.
Când să iasă şi ea pe fereastră, casa s'a
isurfpat şi au îngropat-o în foc şi spuză.
Biata femeie a foist scoasă scrum.
Foc din negrije. In biserica din Târ-
lungeni lăsase o femeie bătrână o lumâ
nare alprinsă. Aceasta a căzut pe podeală
şi podeala s’a aprins. Noroc, ca un om,
care strângea otavă în jurul bisericii, a ob
servat fumul şi a dat alarma. Focul a fost
stâns, fără să cauzeze pagube mai mari.
Bătrâneţe adânci. La Răchita (comi
tatul Sibiului) au murit nu demult văduva
Ioana Stănilă în etate de 123 de ani. Ră
posata a fost în toate minţile pănă la sfâr
şitul vieţii şi nici de Sănătate riu s’a plâns
pănă în zilele din urmă.
Mărturisirea ucigaşului. Pe Ia sfâr
âitul Iui Maiu anul trecut poliţia găsise pe
lucrătorul Andreiu Polisor junghiat lângă
spitalul militar din Braşov. Ucigaşul n’a
putut fi descoperit. Intr’una din serile tre
cute, detectivul (poliţaiul secret) Nestor
j|ntr,ă într’o cafenea şi auzi cum un om, ju
mătate beat, povestiâ despre un omor. EI
îl luă de scurt şi .află, că acela ştia de
omor, pe care l-a făptuit Silvestru Stana,
un lucrător din Turcheş. Stana a fost are
stat şi a mărturisit crima. El se luase Ia
ceartă cu Palisor, care-1 lovi. Atunci scoase
cuţitul şi-l înjunghie.
Credinţă răsplătită. Nicolaie Cher-
ciu, care a [slujit cu credinţă şi omenie timp
de 50 de ani pe stăpânul său, dl Ioan Ma-
ier din Lugoj, a fost răsplătit de ministrul
de agricultură cu o diplomă de onoare şi
50 cor. premiu.
Un hoţ dovedit după tocul (călcâ
iul) cizmei. Un hoţ intrase într’o crâjmă-
dela marginea Berlinului să fure. Servi
toarea îl văzu, dar pănă să vină crâjmarul,
hoţul fugi. In fuga lui perdii tocul dela o
cizmă. Crâjmarul făcu arătare, fata spuse,
cum era la faţă hoţul şi poliţia bănui nu
mai decât pe unul, care eşise nu de mult
din îndhisoare. Cel bănuit tăgăduiâ cu tă
rie, dar la poliţie cunoşteau paserea, căci
,1,-au desculţat şi au găsit la o cizmă un toc
jiiou. Pe acesta l-au luat jos şi punând pe
cel vechiu la loc, văzură, că se potriveşte
mai bine ca cei1 nou. Hoţul a rămas în
temniţă.
Ce pagubă au adus greva din An
g lia? Ce pagube uriaşe poate aduce o
grevă a muncitorilor, s’a văzut acum de
curând în Anglia. Cinci societăţi mari de
căi ferate au perdut 8 şi jumătate milioane
de cor., 387 de întreprinderi (fabrici etc.)
1766 milioane, apoi milioane cu paza mili
tară, case ş. a. Mulţi negustori, cărora li
s’au stricat mărfurile în timpul celor 2săp-
tjăimâni de grevă, au ajuns la sapă de lemn.
Socotind totul, în două Săptămâni s’au per
dut 2 şi jumătate miliarde (2500 de mi
lioane) de coroane, mai mult decât i-a co
stat pe Englezi războiul cu Burii, care 2
ţinut 2 şi jumătate ani.
N-t 38 FOAIA POPORULUI Pag. 9
Fetiţă arsă. JWcuIaie Ştefan din Or-
- lat plecase de dimineaţă la câmp, mai târ
ziu plecă şi nevastă-sa de-acasă, lăsându-şi
fetiţa Stana, de 3 ani, sub îngrijirea.celei
lalte- fete mai mari. In tindă' ferbeâ un
cazan cu cartofi. Cuţptorul n’avea uşă. Fata
cea mai mare se duse la cazan, să scoată
cartofi. Stana încă veni lângă foc şi apro-
^ piindu-se prea tare, i se aprinse hăinuţele
de pe ea. Soru-sa cercă să rupă iute hai
nele arzătoare de pe ea, dar era prea târ
ziu, căci fetiţa se anse aşa de rău, încât'
a doua zi îrxurî.
O nenorocire mare în Câmpina
(România). La fabrica de rafinărie (cură
ţire) de păcură a societăţii de petrol
„Steaua Română“ din Câmpina s’a întâm
plat o nenorocire mare. Lăcătuşul Franţ
-Schulz a întrat într’un cazan uriaş, ca şă-1
cureţe. Gazurile veninoase din cazan l-au
otrăvit însă. Atunci a sărit în ajutor Niţă
Capraru, care a păţit la fel. Tot aşa i-s’a
întâmplat la un al treilea. Atunci au întrat
dintr’odată alţi trei lucrători, dar şi aceştia
au căzut ameţiţi. Făcându-se larmă, au venit
directorul fabricei şi cu mai mulţi oameni,
cărora le-a succes în sfârşit să scoată pe
cei şase. Cei dintâi trei erau însă morţi.
Turbarea în Rusia. In Rusia apu
seană bântuie turbarea într’un mod înspăi
mântător. Dintr’o singură comună au fost
duse la Varşovia 52 de persoane muşcate
de un câne turbat, din alt loc 50. Intr’un
ioc a fost muşcată o fată, pe care a apu
cat-o turbarea. Fata a murit, dar înainte
-de moarte a muşcat pe mamă-sa şi încă
;âteva femei.
*■ C rim ă descoperită după doi ani.
In anul 1909, nişte porci ai ţăranului Eni
Caloianu din Spineşti (jud. Putnei, Ro
mânia) au întrat în cucuruzul bogă
tanului C. Diaconu. Din cauza aceasta gă
lăgie la primărie, pe urmă hotărire, să iasă
ia faţa locului, ca să constate paguba. Ca-
loianu s^a dUsi, a găsit însă numai pe Dia
conu, care a început ceartă, pe urmă l-a
lovit în cap,, aşa că cel învinovăţit căzu
ameţit la pământ. L-au ridicat apoi nişte
jandarmi şi l-au dus1 la spitalul din Vidra.
După două zile, Caloianu moare. Certifi
catul doctorului Văsescu spunea, că a mu
rit din cauza beţiei. Mortul a fost îngro
pat, dar gura lumii n’a tăcut, căci toţi bă
nuiau pe Diaconu ca ucigaş. Nu de mult,
ministrul de justiţie din Bucureşti primeşte
un denunţ (o pâră secretă, fără iscălitură),
în care se spunea că Eni Caloianu a fost
omorît de Diaconu. Ministrul porunceşte
să fie desgropat mortul de-acum doi ani
şi să se cerceteze cauza morţii. Aşa s’a şi
făcut. Doi medici şi cu judecătorul au pus
să desgroape pe Caloianu, care, minune!,
nu putrezise de loc. Medicii au constatat,
că murise în urma loviturilor de ciomag
primite în cap. Diaconu a fost arestat şi a
taărturiisit totu l: cum l-a lovit în cap, cum,
cu ajutorul jandarmului Vasiliu, căruia i-a
dat 300 lei, l-a dus Ia spital, unde doctorul
Văsescu, pe care l-a cunţpărat cu 500 lei,
a dat un certificat, că bietul Caloianu ar fi
jmurit din cţmza beţiei. Acum toţi sunt
arestaţi şi-şi vor primi pedeapsa cuvenită.
O m o r ît de un bivol. Un bivol s’a
luat după Ioan Barth, un bătrân de 70 ani
din Copşa-mare, l-a ajuns şi trântit la pă-
•jnânt, unde 1-att frământat sub picioare,
£ănu l-a omorît.
Armata în Norvegia. . Norvegia, care s’a rupt de legătura cu Svedia şi şi-a ales
regele ei propriu, n’are armată statornică
ca celelalte state din Europa, ci feciorii
sunt chemaţi numai pe câteva săptămâni la'
deprinderi de arme. Se’nţelege, că aceştia
nu Sunt soldaţi adevăraţi, aşa că la ei nu
e nici o rândueală. Când e vorba să facă
un marş mai lung, se împotrivesc, căci nu
vor să se obosească. De ,unăzi au făcut
revoluţie, pentrucă unul dintre ei a fost
pedepsit din cauza, că nu şi-a curăţit ghe
tele (păpucii). Batalionul întreg a alergat
la închisoare, a liberat pe cel închis apoi
au alungat pe ofiţeri.
Acestea sunt lucruri ruşinoase. Nu e
uşor să serveşti trei ani în armată, afară
de aceea armata costă mult. Dar serviciul
militar e o şcoală minunată pentru feciori,
căci îi deprinde la rândueală, afară de a-
ceea câte nu învaţă un fecior, care a servit
ca soldat. Dar mai presus de toate trebuie
să ne gândim, că oamenii nu sunt îngeri
şi uşor poate năvăli dujmanul preste noi.
Atunci îl vom putea alungă din ţară numai
cu oameni, cari se pricep bine la măiestria
războiului, care încă trebuie învăţată.
In frac şi cilindru. Cetitorii noştri
au văzut de sigur orăşeni îmbrăcaţi într’un
roc, care are numai îndărăt două coade, în
colo e ca un pieptar de scurt. Acesta e
fracul. Când îmbracă haina aceasta, au pe
cap o pălărie neagră, înaltă, ca un horn.
Acesta e cilindrul sau jobenul. Un lucrător
de fabrică din Germania avea numai două
rânduri de haine: cel de muncă şi cel cu
frac şi joben. Având acasă şi o vacă bol
navă de gură şi de unghii, primăria l-a
oprit să mai iasă din curte în hainele, cu
cari întrâ în grajd Ia vaca bolnavă, aşa că
bietul om trebuia să meargă la lucru îm
brăcat în frac şi joben! De râs, n’ai grije
apoi, c’a fost destul...
Poporaţiunea Chinei. La începutul
acestui an, guvernul chinez a făcut un re-
cenzământ al poporaţiunii Chinei. Totalul
locuitorilor din China e de 450 de milioane
(de 10 ori mai mare ca al iAustro-Ungariei)
un număr, Ia care nu ajunge nici un stat
de pe pământ.
Moarte din cauza ciupercilor veni
noase. Intr’un sat din Galiţia (Austria)
s’a îmbolnăvit familia întreagă a unui ţă
ran din cauză, că au mâncat, din neprice
pere, ciuperci veninoase. După chinuri mari
au murit tata, mama şi cei patru icopîi ai lor.
„FOAIA POPORULUI“este
cea mai veche, mai bună şi mai ieftină
foaie pentru poporul nostru.
Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat,
este anume întocmit pentru trebuinţele ţă
ranului român.
Numeri de probă se tr im it la cerere
ori-cui gratis.Abonarea se poate face cu începutul
fie-cărei luni şi costă:
Pe un an întreg 4 cor. 40 bani
Pe o jumătate de an 2 „ 20 „
Pentru ţările străine 11 n anual
(după cum stă scris şi în fruntea foii).
Iar de acum pănă la Anul-nou căi.
vechiu costă 1 coroană 30 bani.
Lăţiţi deci „Foaia Poporului“ preste tot locul, ca astfel să o putem, face şl
mai bană!,
Unde duce gelozia (temerea)? Ko
vács' Sándor din Hajdúszoboszló călătoria
cu nevastá-sa la Püspökladány. Ei Intrară
într’un cupeü, unde mai erau doi bărbaţi.
Kovács, care-şi temea nevasta, a început
să o (mustre, pentrucă prea se. uita-la cei
doi călători. Nevasta râse, iar bărbatul în
furiat îi dete o palmă. Atunci se luară a-
mândoi la bătaie. Kovács deschise uşa cu-
peului şi împinse nevasta afară. Nenorocita
căzu Sub roatele trenului, cari o făcură bu
căţi. Ceialalţi doi călători opriră trenul,
trăgând de semnalul. de oprire. Ucigaşul
a fost arestat şi dat pe mâna jandarmilor.
Lipsa de apă în Anglia. In urma se
cetei celei grozave din anul acesta, multe
oraşe au rămas1 lipsite de apă. In toate*
apa se dă numai în porţiuni mici, multe;
fabrici au încetat lucrul, căci iau secat-apele,
cari mânau maşinile electrice, chiar şi ma
nevrele de pe câmpia Salisburg au fost
oprite, căci soldaţii muriau de sete.
Nebunie americană. Un American a
publicat într’o gazetă americană, că a con
struit un scaun minunat. Dacă vrea cineva
să se sinucidă, n’are decât să-şi cumpere
un astfel de scaun (costă dela 300 cor. In
jsius) şi să se aşeze în el. In curând au s i
iese din perinile scaunului nişte mirosuri
frumoase, îmbătătoare. Candidatul de.
moarte începe sa viseze visurile cele mai
frumoase. In toiul visurilor se descarcă opt
revolvere ascunse tot în scaun. Două gloan-
fţe îl nimeresc în cap, două în inimă, două!
în plămâni şi două în şira spinării. EI;
moare, fără să simtă ceva. . .
Postul mohamedan. Mohamedanii
(Turcii, Arabii, Tătarii, Perşii şi încă câ
teva popoară în Asia şi Africa) încă au un
post, la care-i zic ramazan sau ramadan.
El ţine dela lună nouă pănă Ia altă lună
nouă şi în timpul lui mohamedanilor cre
dincioşi nu le este ertat să mănânce ziua
nimic dela răsăritul pănă la sfinţitul soa
relui. Numai după apusul soarelui se pun
la masă. In timpul mai nou, Turcii cu
şcoală mai multă au început să nu mai res-
pecteze ramazanul, ceeace a supărat pe
Turcii credincioşi. Ca să potolească nemul
ţumirea acestora, guvernul turcesc a dat o
poruncă, în urma căreia Turcul, care nu
ţine ramazanul, va fi pedepsit cu închi
soare dela o săptămână pănă la o lună.
Pedepsirea unei principese. In nici
una din casele domnitoare ale Europeir
prinţii şi prinţesele nu primesc o creştere
aşa de bună şi de gospodărească, ca în cea
de Hohenzollern (în Germania şi Româ
nia). Prinţii trebuie să înveţe fiecare câte
o meserie (regele Carol al României e mă-
sar şi strungar), ‘prinţesele trebuie să ştie
coase, împleti, ca oricare cusătoreasă, Iar
la găti rea bucatelor să nu le întreacă cumva
o bucătăreasă. împăratul Wilhelm nu iartă
nici luxul în modă după cum a dovedit
acum de curând. O noră a lui îşi făcuse
o pălărie de cele mari ca roatele, Şdupă cum
vedem că poartă şi pe la noi destule ne
bune. Cum a aflat despre aceasta, a con
damnat pe noru-sa la două săptămâni în
chisoare în turnul unui castel, pentrucă,.
zicea el, astfel de pălării sunt o prostie şi
femeia cinstită trebuie să se îmbrace cu
viincios.
Ce să zicem defspre unele cocoane de-
ale noastre, cari cumpără pe datorie astfeE
de pălării, cu cari se fac de râs ?
Pag. 10 FOAIA POPORULUI Kr. 36
Greşeli tipar. In numărul trecut şi acesta al foii noastre s’au întâmplat două greşeli de tipar, cari strică înţelesul la doi articoli. — In îfr, 37, la pag. 5, în articolul Scrisori dela sate, la pasagiul al doilea de sus, cele trei rânduri din urmă nu se ţin de acel pasagiu, ci sunt a se pune în locul celor trei rânduri al pasagiului ă l doilea de jos de pe aceeaş coloană. Cele trei rânduri de sus vin ros, iar cele de jos,tllK SUS.
■ In numirul acesta, la pag. 3, coloana 2, în articolul Adunări învăţătereşti, la pasagiul al doilea, după rândul al şeftelea sunt puse alte $ rânduri, cari nu se ţin de acel articol, ci locul lor este f e pagina 4 coloana primă jos de tot, adecă se ţin de Ştiri politice din străinătate (Rusia).
Ultime ştiri.Un jubileu rar.
Astăzi, Joi în 15/28 Septemvrie, se-
jninarul „Andreian“ din Sibiiu sărbează ju
bileul de 100 ide ani dela înfiinţarea lui.
Din acest rar incident Sibiiul nostru iarăş
a fost locul de întrunire al multor foşti
elevi Ia seminar, cari azi sunt conducătorii
poporului prin cele multe părţi ale ţării,
pe unde locuesc Români. Şi-au venit multă
jlu'me: profesori, protopopi, preoţi, învă
ţători, — tineri şi bătrâni, — cu toţii au
alergat să prăznuească această zi.
Sărbarea jubilară s’a început Joi dimi
neaţa, Ia 9 ore, când în biseriqa catedrală
s’a săvârşit sfânta liturghie împreunată cu
rugăciune de mulţumită şi cu parastas pen
tru arhiereii şi profesorii răposaţi.
La 11 ore a avut Ioc un matineu 111
sala Muzeului Asociaţiunii. Un frumos cu
vânt de deschidere a ţinut Preacuvioşia
Sa dl Dr. Eusebiu Roşea, directorul actual
al Seminarului.
După aceea un cor din foşti şi actuali
elevi ai seminarului au cântat un „Imn“
compus din acest incident de dl protopop
Tcculescu dela Alba-Iulia, iar muzica de
dl Tini. Popovici, profesor la seminar.
A urmat apoi dl Dr. A. Crăciune'scu,
profesor, care a vorbit foarte înălţător şi
pătrunzător despre ,,însemnătatea culturală
a seminarului ,,Andreian“ .
Sfârşind dl Crăciunc/scu, a urmat corul
seminarial, care a executat cu precisiune
„Mănăstirea Putna“ , legendă de Bolinti -
neanu, iar muzica de Vorobchievici.
La urmă înalt Prea Sfinţitul Mitro
polit Meţianu a ţinut o frumoasă vorbire,
scoţând ia iveală importanţa educaţiei noa
stre prin şcoală. Iar între şcolile româneşti
mai înalte seminarul „Andreian“ ocupă un
loc de frunte.
Dela matineu lumea a plecat la Re- ,
staurantul Brote, unde a avut loc ban- j
cheiul. Aci încă s’au ţinut mai multe vor
biri.
(Despre decursul acestei frumoase săr-
bări de azi, care s’a petrecut tocmai când
foaia noastră trebue să se pună sub tipar,
vom raporta im ai pe Jargon numărul ;viitor).
*
Adunare poporală în Mureşludoş.
Aderenţii partidului naţional român din co
mitatul Turda-Arieş şi din comitatele înve
cinate sunt Invitaţi la Adunarea poporală,
tare va avea loc în Mureşludoş la 15 Oc-
ţtbmvrie st. n. c. la orele 10 a. m. Ordinea
zilei: 1. Deschiderea adunării. 2. Desba-
terea situaţiei politice. 3. Reforma drep
tului electoral: Safragiul universal, direct
şi secret cu votare în comune. 4. Proiectele
militare. 5. Prezentarea uiuli proiect de
moţiune. 6. Includerea-adunării.
La adunare vor lua parte domnii: Ge-
orge Pop de Băseşti, prezidentul partidu-
ilui naţional român, Dr. Teodor Mihali,
prezidentul clubului deputaţilor naţiona
lişti, Dr. Vasile Lucaciu, secretarul general
al 'partidului naţ. rom., Dr. Ştefan C. Pop,
deputat, Vasile Dernian, deputat, Dr. Ale
xandru Vajda-Voivod, deputat, Dr. Nicolae
Şerban, deputat, Dr. Iuliu Maniu, advocat,
Dr. Aurel Vlad, advocat, Vasile Goldiş, di
rectorul „Românului“ , Dr. Ioan Suciu, ad
vocat, Dr. Victor Bontescu, advocat.
îndemnăm pe toată suflarea românea
scă din jurul Mureşludoşului, ca să iee
parte la aceasta adunare.
Ştiri economice.Legătură directă telegrafică între
Austria şi România. Austriacii nu mai
vor să-şi trimită telegramele lor preste Un
garia în România. De aceea au înmulţit
sârmele de telegraf pe linia preste Buco
vina şi Galiţia, aşa că de aici înainte tele
gramele dintre România şi Austria nu vor
mai atinge Ungaria.*
Piese falşe de cinci coroane. Iii Bo-
nyhad (Ungaria) s’au găsit în mai multe
prăvălii (boite) piese falşe de câte cinci
coroane. Jandarmeria a început o cercetare
amănunţită, n’a putut însă da pănă acuma
de urina falsificatorilor de bani.*
Scumpirea berii în Austria. Fabri
canţii de bere din Austria, cari formează
un fel de trust (legătură între ci), au I10-
tă'rît să urce preţul berii, şi anume cu 2
coroane 40 bani la hectolitru (aproape 2
bani şi jumătate Ia litru). Mare minune ar
fi, să nu se scumpească şi la no i!*
Preţul cucuruzului va fi mare anul
acesta. In ţările din partea apuseană
a Europei, plantele de nutreţ au dat -o roadă,
foarte mică din cauza secetei grozave, care
le-a bântuit, aşa că vor trebui să jaducădela,
noi din Ardeal, unde cucuruzul e mai bun,
şi din România. Iii ţările acelea cucuruzul
se foloseşte numai pentru nutreţul vitelor.
In România mulţi negustori de cereale (bu
cate) vor să cumpere de pe-acum cucuru
zul, care nici nu e cules încă.
*
Din cauza lipsei de loc, am fost siliţi a lăsa afară, în numărul trccut şi acesta, Partea economicăj care începând cu numărul viitor o vom continua iar regulat.
Cărţi şi reviste.înştiinţare.
Din partea d-lui Dr. Vasile Stan, profesor la seminarul „Andreian“ şi redactorul „Vetrei Şcolare“, primim apelul de mai jos, asupra căruia atragem deosebita atenţiune a învăţstorimii noastre dela sate; Ideea d-lui Stan e foarte salutară. Despre aceasta se va putea convinge îndată ori cine, cetind acest apel, care este următorul:
P. T. Domnule învăţător!
In practica carierei D-v. de luminători
ai satelor Vă veţi fi convins adeseori, că
cartea de cetire singură nu poate fi lectură
suficientă pentru şcolarii D-v. Veţi fi re
gretat atunci, .că noi Românii încă n’am a-
juns şă punem la îndemâna copiilor, cari
ne cercetează "şcoalele, o bibliotecă şcolă
rească, care să le promoveze desvoltarea
intelectuală prin producte literare folosi
toare şi distractive.
O astfel de bibliotecă pentru copii,
cum au toate 'popoarele civilizate, este azi
o necesitate arzătoare, întocmai ca hrana
trupească, pentrucă azi, când călătorim cu
automobile, tren electric şi suntem în aju
nul cuceririi văzduhului, întreagă civilizaţia
omenească înaintează într’un tempo tot
atât de grăbit. Ca să ţinem cât de cât pas
cu progresul celorlalte neamuri, trebue ne
greşit să gustăm şi asimilăm mai mult din
lulana culturală, căci lectura din şcoală,
chiar nici în cele mai ascunse cătune, nu
îndestuleşte trebuinţele şi cerinţele sufle
teşti. Ceeace nu poate da şcoala, să încer
cări a suplini prin lectură privată.
Dar sufletului neprihănit al copilului
şi intelectului lui necopt nu-i putem da
hrana intelectuală, cu care se nutresc oa
menii mari. Trebue dar o seamă de cărti
cele întoclmite anume pentru şcolari, în care
din mulţimea productelor spirituale să se-
lecţionăjm numai ce ei simt în stare să
mistue.
O astfel de bibliotecă pentru şcolari
am de gând să iniţiez cu scopul de a pro
mova printre micuţii noştri dragostea de
carte, şi prin ea dragostea faţă de litera
tura noastră şi de neamul din care facem
parte. La această lucrare de importanţă
educativă necontestată vreau să câştig in
teresul şi sucursul dăscălimii noastre în
chipul următor:
Fiecare învăţător să fie întemeietor a!
acestei biblioteci prin faptul, că odată pen
tru totdeauna contribue cu o cvotă de 5
cor. care are să formeze baza capitalului
social, de lipsă la acoperirea cheltuielilor
de editură. Societarii vor desface broşurile
apărute între şcolarii lor, iar pentru oste
neală vor reţinea pentru ci din preţul
exemplarelor vândute 30°/o ca rabat şi i n
terese după capitalul de 5 cor.
In chipul acesta, elevii D-v. vor ajunge
la o lectură ieftină, sănătoasă, morală şi m
spirit românesc, prin care li-se va oţeit ca
racterul şi îmbogăţi mintea; iar cartea rc-
imânească va dobândi un sprijin enorm,
care va micşora numărul analfabeţilor.
Fiecare număr din biblioteca proiec
tată va cuprinde 1—2 coaie de tipar for-
'mat mic şi se va vinde cu 6— 12 fileri,
amăsurat extensiunei tiparului, aşa ca fie
care elev, chiar şi cel mai sărac, să şi-o
poată cumpăra. Intr’un an vor apărea
12— 15 numere.
Ceice vor participă la această între
prindere culturală (şi de dorit ar fi să par
ticipe toţi învăţătorii) vor realiza şi un câ
ştig lateral frumos'. Să presupunem, că în
tr’un an vor apărea din această bibliotecă
•15 Nri, â 10 fii. şi un societar ar vinde 50
exemplare din fiecare număr — ceeace se
poate cu mare uşurinţă ■— ar vinde 750
ex. = 75 cor. din care sumă rabatul de
30o,'o în sumă de 22 cor. 50 fii. ar fi remu
neraţie pentru osteneală şi interese după
5 cor. Acest venit lateral cu sporirea nu-
merilor ar spori -şi e l.' Dar profitul moral
cine ar putea să-l calculeze!
Fac deci apel la D-v., ca pătrunzân- du-Vă de enorma importanţă a acestei între
prinderi, să vă grăbiţi a întră în şirul în
temeietorilor Bibliotecei şcolarilor bani, trimiţând la adresa subscrisului pănă cel
mult la 1 Noemvrie a. c., taxa de fondare
5 cor. spre a se putea face pregătirile de
N r . 38FOAIA POPORULUI Pa*. 11
tipsă, ca de sf sărbători ale Naşterii Dom-
s'-uliii să anară cei dintâi mfmen.: h A ' i «est apel va întimp.na
inimi calde şi Înţelegătoare semnez
S i b i i u , Septemvrie, 1911.cu dragoste colegiala.
Dr. Vaslle Stan,orofeaor semioarial, redactorul
.Vetrei Şcolare“.
„Cosinzeana“. Acest frumos nume
din frumoasele poveşti ale poporu ut
stru, îl va purta o nouă foaie literara pen
tru familii, pe care începe să o scoata între
prinzătorul proprietar al „Librăriei Naţio
nale“ dela Orăştie, dl Sebastian Bor-
nemisa. „ .După ştirile ce avem, revista „Cosin-
zeuna“ va ieşi de 3-ori pe lună, (tn 1, 10
şi 20 a fiecărei luni), ori chiar m fiecare
săptămână, dela Anul-Nou încolo. Şi pana
atunci însă, începând dela 1 Octomvrie,
„Cosinzeana“ va apare, ca de proba, de
2-ori pe lună'(în 10 şi 25 a fiecărei luni).
Şi pentrucă familiile române iubitoare de
o revistă bună de familie, care să le duca
cetiri alese şi binefăcătoare, — să poata
vedea de ce fel de foaie literară e vorba,
dl Bornemisa va da în aceste trei luni din
urmă ale anului de faţă, revista în abona
ment de probă, cu numai 1 cor.!Toţi dar cari doresc ca în familia lor
să aibă întrare de acum pănă la Anul-Nou,
o bună revistă literară, ce va duce cetiri
plăcute şi tinerilor şi bătrânilor, — sâ gra-
bească a trimite la adresa: „Librăriei Na
ţionale S. Bornemisza“ în Orăştie (Szász
város), câte 1 cor. ca abonament de probă
pe aceste trei luni!Revista va apare pe p hârtie foarte
fină şi cu ilustraţiuni (chipuri) de tot fru
moase!Familiile noastre de preoţi, de învă
ţători, de proprietari, de negustori şi de
meseriaşi, vor găsi în „Cosinzeana“ o pre
ţioasă- pretină şi desfătătoare sufletească
a lor.Chiar familii de ţărani mai cu carte,
o pot abona, căci „Cosinzeana“ va fi aşa
scrisa, ca în partea ei cea mai marc, să fie
înţeleaisă şi cu plăcere gustată şi de ceti
tori din popor.Trimiteţi cât maj mulţi abonamente
de probă şi daţi adresele bunilor d-v. cu
noscuţi, pentru a li-se trimite numărul din-
tâiu ca număr de probă.
Poşta Redacţiei.I. Nistor in H. Cele scrise, în fonna
. SCceíí, nu se pot publica. Dar la vr’o ocazie potrivita, mai încolo, vom aminti şi părerile unui interesai. Insă numai la vre-o ocazie binevenită. De aceea, daca doreşti, poţi scrie şi la o altă (gazetă. Foaia se trimite regulat. Numărul dorit s a trimis din nou.
Ilie Iu ga in G. Aici e totul in rânduiala. Am trimis a doua oară Nr. 36. Cercetează la
posía îl© acolo.Petru Onice în G. Am primit cele 6
coi'., care suma ajunge ca abonament dela 1 Septemvrie v. c. pănă la 30 Dec. 1912 Numerele 36 şi 37 s’au trimis.
Io s if Paici în B. Cele trimise se predau -’'ooir.ilui respectiv.-
A . Ţepeneu în M. Am înştiinţat cele dorite Găurii Drehe, cojocar în Mănăştur
íMagyargyeró'monostur, Kolozsm.). Poate să se aile între abonaţii noştri vr’un măcelar, care
-P poată trimite săptămânal o— 10 chilograme de unsoare de porc bună. Doritorii îţi vor scrie
■‘de sigur la adresa de sus.N. Pofiescu în P. Am spus respectivului.
Redactor resp.: Nîcolae Bratu.
Editura şi tiparul „Tipografia Poporului“.
Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e după calendarul vechili).
17 Septemvrie: Atba-Iulia, Mălăncrav,
Bachnea, Codlea, Ruşii munţi.
18 Septemvrie: Pauliş, Şieul mare,
Vinga.
19 Septemvrie: Bozovici, Cincul mare,
Debreţin, Vinga.
20 Septemvrie: Bioziod, Iara.
21 Septemvrie: Borşea, Cal, Crişpa-
tac, Komárom, Ludoş, Odorheiu, Orăştie.
22 Septemvrie: Bericherecul mare, Ca
ransebeş.
23 Septemvrie: Bran, Zabola.
24 Septemvrie: Baţon, Buziaş, Sabad,
Selişte (com. Sibiiului).
25 Septemvrie: Segedin, Slinghia.
26 Septemvrie: Canija mare.
27 Septemvrie: Birchiş, Ciuc-Sân-Do-
mocoş, Cohalm, Crasna, Olpret, Sărmaşul
mare, Trăscău.28 Septemvrie: Arpaşul de jos, Iasse-
nova, Jibău, Ilia, Sepsi-Sân-Georgiu.
29 Septemvrie: Batania, Ciacova, Să
laşul de sus.30 Septemvrie: Micăsasa, Radna, Ro
şia.2 Octomvrie: Aletea, Cianadul sâr
besc şi nemţesc, Dicio-Sân-Mărtin, Ferihaz,
Pâncota, Paraid, Petroşeni.
3 Octomvrie: Aiud, Arcid, Borcuta,
Carţfalău, Halmagiu, Honda, Archiud (Me-
ző-Erked), Sighetul Marmaţiei.
In aceste zile se ţine în comunele de
mai sus târgul de mărfuri, pe când târgu
rile de vite, cai, oi, porci, etc. se ţin, ca
de obiceiu, cu 1—2 zile mai înainte.
Dr. Ittuj n e < l i o u n i v e r s a l
s’a re în tors d in c ă lă to r ie şi ordi-
n e a ză z i ln ic 269 3—3
Sibiiu Nagyszeben — Strada Cisnădiei Nr. 43.
Piane şi armoninridin cele mai bune fabrici, liferează sub
semnatul pe lângă preţuri conyenabiie şi
CU garanţă. Totodată dau informaţiuni
gratuite cu privire la procurarea de orice
instrumente muzicale de arcuş sau de
suflat, pentru alcătuirea de orchestre şi
trebuinţă privată. B 8-8T . P o p o v i c i ,
profesor de muzică
Sibiiu (Nagyszeben), str. Cisnădiei Nr. 7}
m aduee la cunoştinţă, că ministrul a aprobat în u'timele ediţii manualele de Iuliu Vuia. Este neadevărată faima tendenţioasă lansaţi de unii interesaţi că ministrul i ar fi oprit unele manuala de I. Vuia. Ministrul a cerutunele mici mpdifî-, cari la ed. V III. a abecedarului cari le-am şi efeptuit. Din ed. V II. aprobată sunt destule es>..Manualele de I. Vuia fiind aprobate de un eonst- stor se pot folosi în întreaga mitropolie. Conform rescript. minister. Nr. 16593/1911 manualele cap au obţinut aprobarea minister. în vre-o ediţie anterioară se pot folosi în decursul an. scol 1911/1912 şi dacă nu au obţinut încă aprobarea ministerială în vre-o ediţie actuală. 394 1—3
Loc deschis.Mijloacele de cură în contra h e m o »
X »o idLe lO X » au de scop întărirea pântecelor, cari sunt cauza principală a acestui neajuns. Cercetări de probă la spitalul comun ees. şi reg din Viena dovedesc, că apa naturală amară P r â n z J o s e f deja după câteva ciasuri influinţează un scaun uşor, lăsând mereu şi durerile. Se capotă în apotece şi prăvălii de ape minerale.
Un excelent potolitor de sete.
Câud soare’e îşi revarsă cele mai călduroase rase pe pământ, atunci mai cu seamă acai oameni au a suferi mult de sete, cari, mai ales la agricultură, îşi exercită profesiunea lor sub
cerul liber.Cine nu ştie că apa astâmpăra setea nu
mai pentru un foarte scurt timp, băuturile alcoolice însă şi o măreşte iucâ, afară de aceasta, luate în timpul lucrului au un efect foarte amor
ţi tor. . . ..Deci cu siguranţă va interesa pe cetitom
noştri de a afla, că cu bani puţini se poata prepara din »Knrilox de Franck
Un potolitor de sete,care chiar la o întrebuinţare continuă, se adevereşte în tot-d’auna atâtea gustos cât şi ca priineios.
1 kg. din aceasta băutură agreabilă costă împreună °cu adausul corespunzător de zahsr
numai 3 fii. _ . . .Pentru ori-ce informaţiuni firma Hoinncn
Franck Sohne este la dispoziţiune cn atât instrucţiunile do întrebuinţare cât şi cu indicarea acelor domni comercianţi, cari ţin continuu „ E n r i l o “ in
deposit.O încercare se recomandă foarte călduros.
PAST& de DINŢI şi m de GURăde vâ n za re la :
PÀRFUMERII, FâRKĂCII, DROGUERH etc.
Cassa de păstrare (reuniune) în Sălişte.
Primeşte depuneri spre fructificare fâră anunţ cu 4% ,
pe lângă anunţ cu 4 '/ ,% , iar depuneri mai mari cu o ,0. Depuneri ai ridicări să pot faca şi prin Cassa de păstrare postai*
Darea de carnete o plăteşte institutul.
Acoardă împrumuturi:pe cambii . . . , «ne hiootecă replătibile în rate sau in anuităţipe obligaţiuni cu caventi . .ca credite de Cont-curent pe lângă asigurare hipotecară sau
hârtii de valoare (acţii şi efecte public«;. t .Dobânda variază între 8% 6% după mărimea împrumutului
şi asigurarea oferită. . . . c , , ,Schimbă adecă cumpără Şl vinde on-ce fel de monede străine cu
cursul zilei. Direcţiunea.■jw ijwl;I Kin i • Œ
Pag. 12 FOAIA POPORULUI Nr. 38
O văduvă preoteasă.înteligeat&..şi da poziţie, bimă,.care teieşte la ţară, ee oferă pentru a ocupa un loc ca econoamă în
' o casă bună la un domn mai în etate. A se adresa la administraţia „Foii Poporului“. 296 1—3
flsiz comercianţilor români!Din cauza unei alte întreprinderi este imediat
ie vânzare cel mai vechiu magazin din Sibiiu bine asortat în mărfuri de manufactură, mărfuri courente şi mărunţişuri, cu un cerc de clientelă număroasâ, dinpreună. De prăvălie se ţine şi o casă cu etagiu. 29S 1—8
Ar fi de dorit ea de această ocaziune rară, să beneficieze un comerciant român.
Reflectanţii trebue să dispună, de an capital de cel puţin 50 mii coroane,- de oare-ce depozitul în mărfuri reprezenta o valoare de preste -30 de mii coroane iar casa valortază 40 de mii coroane. Doritorii sa se adreseze la proprietarul
Teodor Popescucomerciant în Sibiiu, Piaţa mică Nr. 14.
M a r e a l e g e r eîn
vinuri albe şi roşii291 2— P re ţu ri m oderate.
Că vinurile snnt curate, ee garantează
IC. T V illi. J ik e l i Sibiiu, strada UrezuEui Nr. 7.
Preţul bucatelorîn ü ib l i » ia 26 Septemvrie st. n.
S î t c .................. Cor. 17 60 pinâ 19 20 de btctoliiroSKîsrtS : . . . » 10,- n i i . - »i i r i l .................. • 5,40 n 7,40 .Cîwenrui . . . . n J2,- » 13~ .Cs»rten .Ffrtoie . . , . )
3,— »»i>
3-50 „
» * » nPitei 'St. S . . n S7,80 n S7,S0 1» 100 cMle
r ^ * • n n — n » » »„ » 6 . . Ti 35,40 r «.40 „ , ,
Siisiah . . . Uss&ftis de porc .
n 170- r. « o .- » » »ft 180,— . n l 68-- » . »
E li t-rut . . . » 50,— n G2.- îî . ,£4t; d® Limini . . n 7t>,— n £ 6 - . . .Lie de lumini topit n 95,- r. 9 i- » , ,S4î>as . . . n 55,— r n » h
• • • nlisant it ioc neplutite -
i,~ 8,—
nn
6,- ■ . ,8 20 la met. cui
, E , piuate fc 70 X ■5 0 , B ,&}■!/. i ?it;3SS . , » 1.80 n 1;65 Ir litru5?^» ordmw . . 1,73 1,80 „ :
1* ttiK pentru 8«pS Cor. 1,3 2 până 2,— la chilo* » « s . »} » 2f40 . ,» . . . . . i .10 • î.80 , ,, , porc . . « 1,î0 » 2.- , .
©Sià. î0 . . 57 ’ • *Va ds znisl # —. * -.- • >©wrs.* .ie cal . . • • ff
» fj rl * 5 » Jl
In H e e l& p e s ia în 27 Septemvrie st. n.
-ie Th» 78 chilo Cor, 11,75 pănă 11,90 la 50 ciulo
, . « ’ 8 » n 11 62 » 12- , » .. . . 80 „ » 11,95 n 12.10 . , ,
SScsră .................. s 9.85 n lo.io , ■ » .. . . . . . • 8,85 n 9 26 . , ,« » « . » . • 9,50 « 9.90 , . „
SCsttmis nou . . n 8 £ 0 i* » „ „
Snscara de j-oro Cor. 172,-- păaă 176,— la 100 ohiîoM&dcS . . » 148,—- » 168,— . »
SiîtSjjţă ăt laţercă C. 146,-- păcă 180,- la 100 chilo» * triioiu » 116,-- * 146,— » > t
Psrd &gr»$sţi pentru untură C. 1,60 pănă 1,67 la cbilo» » » earae » 1,60 > 1,80 > »
V ltii . . . . . . . i *
Pretai banilor in 27 Septemvrie n.c&aip&ret: rSndi:tj
Bslbeni . . . . . . . Cor. 11,32 11,42100 Lei, hârtie. . . . . „ 84,90 95,40MG Lei, argint . . . . n ,- 84,—Si*« tnrceţti, aur . . . . 21,35 21,801 ÎBBt fterlisgi englezeşti . 23,90 24,101,00 urce, aur. . . , 11',70 118,20100 r hârtie . . . . 117,70 118 20Kirpcîeon . \ . 16,15 18,2120G Eobie meşti, hârtie . £53.80 254.—«SOfi n ■ „ - Sigilii 244,- S45 -
Premiat la expoziţia industrială din Sibiiu în 1903.
R O A T E D E T O R Sdin material useat ţi mers liniştit, pe lfingă garanţie, 286 2 10 să află de vânzare la
E M I L K R A U S «= v s tru g ă re ş ate lier eu putere m o tr ic ă =
S ib i iu - N a g y s z e b e n ,M argarethengasse N r. S.
Ori ce roată ce nu merge bine sâ primeşte înapoi.
A t e l i e r d e c u r e lă r ie , ş e îă r ie ş i c o f e r ă r ie
O R E N D T G . & F E I R I W .(odinioară Societatea curelarilor.)
Strada Cisnădiei 45. SIBIIU . Heltauergasse 4 5 .__________
Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport
şi voiaj, poclăzi şi procovăţuri, portmonee şi bretele solide
şi alte articole de galanterie cu preţurile cele mai moderate.
Curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi)
permanent în deposit. 62 21—Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin.
Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco.
Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios.
Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine pănă Ia
cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie.
B D Q Bi1
S
1i J
1 1
L
!
Tot felul de tipărituri
moderneexecntă ieftin, grabnic şi conştienţios
„Tipografia poporului“=— SIBIIU —strada Măcelarilor Nr. 12.
I
ş a u a
Pentru ori-ce ocaziese află
DIFERITE ILUSTRATE FRUMOASE
în mare alegere şi ca diferite preţuri.
TOT FELUL de BILETE de VIZITĂ
în cel mai modern stil.
HÂRTIE de EPISTOLE
b a a b
în diferite preţuri şi calităţi.
BILETE de CUNUNIE
dela cele mai simple până 1& cele mai fine. ■ a
| G ) Ş T E F A N J . R O T H t
eiasorniear şi g uvaergiu XI SIBIIU, Str. Măcelarilor 36. ♦-
Vânzare de juvaere, de aur şi argint şi ciasornics pe lângă garanţie şi preţuri moderate.
Să fac orice reparaturi de juvaere şi ceasornice de aur şi argint, repede, precis şi ieftin.
S e r v i c i u p r o m p t ş i c o n ş t i i n c i o
Kt. 38 FOAIA POPORULUI P&F 13 -
Un învăţăcelSă primeşte'la C o n s t a n t in O r a ş ţ o ş . măe-gtru pantofar îu Sibitu, s tra d a Micelanlor N r. 1 4 .
M are alegere!C u p t o a r e m o d e r n e
d e î n c ă l z i t , c u p t o a r e p e n t î ? u f e r t şi toate j > â i » ţ i i l © d e l i p s ă pentru 287 2—3
Cuptoare mori de culini,pe lângă preţurile cele mai ieftine, se află la
Andreas Riegerprăvălie de fer în Sibiiu.
> A, A
î
Maşini de cusut «!jnţ :iu iîr ia ’ e, de ce* mai bună fabricaţie.
biciclete ?> gramofoasr«
ee po* cumpăra ca preţuri moderate ţi
favorabile
*
plátlre îu rate
SQDOFE BÉL9m&gazin do maş.ni <tc cteut şi biciclete în
F ă g ă r a ş
Sír. Honvéd Nr. 11.
la !]>
í r a t i i G rö m ö ri
Toate în lume se scumpesc!pftnea, carnea, chiria casei, — numai papucii .şi chetele esecutate îa atelierul iui
Vasilie Ban i» „Cisma roşie"după cum se numeşte prăvălia lui, sc ieftinesc
Pentru ce?161 19—
Pentru tă această renumită prăvălie ,d© încălţăm inte s 'amărit în c a sa proprie şi ia fiecare pă eche se trage jos
chiria De aceea el poate lifera păpuci buni şi trainici pe lângă preţuri ieftin«.
S IB I IU , S trad a Ocnei (B u rgerga sse ) Nr. 7. C a sa p ro p r ie .V A S IL IE BAN
. . DCtrnlneca deschrs păn ă la xO o a re în a ii.ts d e s m e a z i. COMANDELE DIN AFARA 8E VOR EXECUTA PIJNCTUOS CA ŞI PĂNA ACUM.
!!❖♦
Coroane U n m i l i o ncel mai mare câştig din lum e!
Cei mai bun sistem de păstrareîmpreunat ca CBlBa mai BXÎraordinarB p S B dS Câştifl pentru sărac şi bogat îl prezintă fâră doar şi poate ObIipţil!i!ilB ÎB Câştlţj dela
Banca hipotecară Ungară şi Prima Cassă de Păstrare pestană din patrie, căci ambele au celea mai multe trageri anual totodată celea mai mari câştiguri din lume şi pe lângă toate acestea fiecare loz trebue să se tragă şi să câştige necondiţionat. Deci nici un risic, nici o perdere!9 Trageri anuali Câştigurile principale?
COP. 1,000.000, 500,000, 400,000, 300,000 Z de 200,000, 100,000, Z de 75,000 ?i o mulţime de 50,000, VOJDO, 30,000, Z5.000, 10,000, etc.
Proximele trageri vor fi în
5 şi 2 5 Octomvrie a. c.Pentrn a înlesni fîecui cumpărarea acestor obligaţiuni de câştig
le vindem de prezent amllBlB în grupă, — adecă din fiecare câte o bucată, — pe 38 ratB lunare consecutive a 10 cop.
Deja după'achitarea ratei prime participă cumpărătorul Ia proximele trageri, iar achitând ratele următoare regulai, va participa la 3 ÎPafiBPi anual cu câştiguri de peste 3 ‘A ITlÎfÎOSIIB COP. 283 3 -6
Vindem aceste oblig de câştig şi singilPaiiCB şi anume celea delaBanca Hipotecară Ungară pe 35 pate lunare ?a fi cop., iar celea dela Prima Cassă dB Păstrare Pestană din jiatriB pe 35 ratB lunare a 5 cor.
HB. Aceluia, care ne trimite prifflBlB 3 TBÎB de odată, îi Ciităm a i}-a rată gratuit!Grăbiţi cu cottiaudele, căd tragerile Viitoare sun! la usc! = =
. Jtolăîaţi ocazîunea să treacă! puneţi mâna pe noroc!S ă c a u t ă a g e n ţ i în p r o v in c ie .
Prospecte şi esplicări trimite la dorinţa ori-cui gratis şi franco:
USTHEDHB BflNHfl UE. SFOL., BuJapest V ., S as-u . Z¥ sz._____| |
Magazin dela fabrică pentru maşini economice * B u d a p e s ta ,
IX ., Bor áros- tér N r. 2,
*ReDrez’ ntanta generală pentru Ungaria a fabricei de maşini şi turnătorie de fier K. & R. Jezek în BJanskO.
N O U ! N O U ! Cea mai simplă şimai completă garnitură de Maşini de îm -b lă t it cu m otor în timpul de acum. Pemtru instruarea conducerii unei astfel de mqşini se trimite gratis cumpărătorilor un m ontm&
Alai departe recomandăm economilor ssnaşini de sămănat, construcţia cea mai ''Souâ, tăvăîuguri pentru sdrobitul pie- «S r’ şuîui şi tot felul de maşini economice, ---apei maşini pentru fabricarea de cără- sfîmdă, ţig lă de coperit, ţig lă de ciment ,*3 en tru coperit, alte m ărfuri de ciment, -rprecum şi form e de fie r pentru fabricar e a de ţev i de ciment şi ţev i la fântâni
m aşin i pentru spargerea pietrii.
______Construcţia cea mai nouă.Vârtejuri de îm blătit şi curăţit,
cari merg foate uşor, cu întocmirea in formă de sac, prin ceca-ce cu ajutorul a 3— 4 cai, foarie uşor se poate îmblăti.
Maşinile numite mai sus le liferăm pe lângă deplină garanţie şi condiţii avan-tagioase de plată.
Cumpărători serioşi, cari se interesează de maşinile noastre, îi cercetăm noi acasă personal pe spesele noastre, prin
ceea-ce cumpărătorii cruţă previziune* gentuiui, ajung deci mai .ieftin în posesiu nea maşinei şi sunt siguri de cel mai b a a serviciu.
Maşinile, cari au fost liferate pria ma FRAŢII GOMORI, au fost bine pti mite preste tot locul şi sunt recom acd*iff; cu căldură la toţi econom ii.Catalog şi preliminar de spese s i irf*
mite la cerere gratis.
Fag; 14 FOAfc POPORULUI Kr. 382725/1911 fösolg. szám. '. 290 2—2
Árverési hirdetmény.Felsősebes község tulajdonai képező Tisza
nevű erdőben 1910—1917 évekre előirt 44'2 k, Jaoldnyi vág«sokban mintegy 5340 m8 bükk hasabbfa és 1068, m* bükk dorongfa tövön az erdőn f. é. Október hó 26 án délután 3 órakor Feleőeebes község irodájában zárt ‘ajánlatokkal egybekötött nyilvános árverésen fog eladatni.
Kikiáltási ár 8811 kor.Bánatpénz 881 kor.Utó ajánlatok figyelembe nem vehetők,
írásbeli zárt ajánlatokhoz a kiirt bánatpénz csa* tolandó. A részletes árverési és szerződési feltételek a felsősebesi községi irodában és a nagy- talmácsi m. kir. járási erdőgondnokságnál Nagyszebenben megtekinthetők.
N a g y d is z n ó d ,1911. évi szeptember hó 19.
D r . S c h u s t e r sk., főszolgabíró.
Nu uitastimate cetitor, — la comande sau tot felul de alte cumpărări, făcute In urma unui inserat cetit în foaia noastră, — a aminti ţi spune, că despre lucrurile comandate gţu cumpărate ai cetit in
inseratul din „foaia Poporului“ .Prin aceasta contribui şi D-Ta la răspândirea ţi lăţirea foii noastre, iar pe de altă parte vei fi serrlt de grabă, fără ca aceasta să te coste ceva mai mult.
Piese de teatrude E m a n u i l S u c i u
potrivite pentru a fi reprezentate la sate:
rNunla Ţiganuluiu comedie originală într’un act, scrisă în versuri, p r e ţ u l ........................... 60 fii
ffAu plecai la târg* dialog" comio . 30 fiL s Ţiganul în căruţă“ dialog comic
scris In versuri ediţia a III-a . 20 fiL a Ţiganul cătană“ comedie originală
într’un act, scrisă în versuri ediţia a III-a p re ţu l.................. 30 fii.
Să pot procura dela „T IPO G RAFIA. POPORULUI“ din Sibiiu precum şi dela autor in Magareiu n. p. Blirkoa (N.-KukUllo vm.) trimiteţi preţul înainte, piua 5 fii. pentru poştă dapă un exemplar.
Se cautăoameni, cari pricep să înfiinţeze o şcoală de V€t?kz de mătasa ■ pe o moşie comasată în comitatul Albei-de-jos, unde se află preste 100 frăgari (duzi).
Tot acolo să infiinţază şi o şcoală de viţă de viie şi să face şi o viie nouă.
Doritorii cari voesc şi cari pricep a face aceasta şcoală sa se adreseze la administraţia »Foii Poporului«, de unde vor fi puşi în legătură cu proprietariul moşiei, care voeşte a înfiinţa şcolile mai sus amintite. A se alătura marca pentru răspuns.
O casă frumoasăpartere, nouzidită şi o casă cu etagin, sunt de vânzare pe lângă condiţii avantagioase. A se adresa: Sibiiu, Schlachthaus-gasse Nr. 18.
292 1— 3
H a w A Q T i PIătesc celui-ce ar mait f y y u u r u d i i e căpăta vre-odată durere
€e dinţi ori îi va mirosi gura după-ce va folosi apafm S i? a lm Bartilla, o sticlă cu 80 fii. Ed. Bar-tnU -W m kler Viena 19 1. Sommergasse 1. In Sibiin :
xi- !D-flPiaţa mare 10> în Kata Hică 27: strai* Cisnădiei &9; uliţa Turnului (Saggasse)- uliţa
Ci™ST adarTV?tSCll; Meltzer> “ 6« te "® S b W t Í S In B 'striţa: farmacia lui Herbert.
S S a t ? l V er aCÍa Led6rMger: S%W?oara:& lui Pretutindenea apriat apa de dinţití n “ . I Denunţări de falsificare vor [fi bine p-i..ţe- La locurile ur.de cu să poate căoâta trimi8 sticle ca 5 cor. 80 fiî. franco 5 6 ^ 2 - '
Limsîe calde,d|_vară &unt priincioase desvoltării şi lăţirii a tot felul de boale lipicioase şi e n r - '■* lucru cunoscut, ca ' • - ........
H O L E R Apariatul, pojarul, tifusulj vărsatul, pe vară se ivesc mai tare ca în celelalte anotimpuri de perte an/. De aceea e deosebit de necesar, ca în fiecare casă să se afle un mijloc de desinfectare. Cel mai-
recunoscut şi sigur mijloc de desinfectare de prezent este
L Y S O F O R Mcare é fară miros, nestricacios şi ieftin. Se capătă in orice apotecă sau droguerie. O sticlă originală/. c?sí5 f i l e i ? ! . Acest mijloc ajută grabnic şi sigur, din care cauză e recomandat de toţi a b dici! pentru desinfectarea la patul bolnavului, la legături anti septice (pe răni şi umflături). De ase
menea se recomandă la împiedecarea lăţirii de boale.
L Y S O F O R M - S Ă P U Ne un săpun de toaleta fin şi moale, care conţine lysoform şi e antiseptiş! Acest săpun se poate folosi pentru cea mai gingaşe piele, ba chiar şi pentru copii mici; înfrumseţează teintul, pe-care ii. face plăcut şi frumos. O probă ajunge, şi desigur, că acela va folosi acest săpun. Preţui
1 c o r o a n ă pro bucată.
P F E F F E R M I N Z - L Y S O F O R Me ó apă de gură cu mare influenţă autiseptică. Ea delătură iute şi sigur mirosul neplăcut din gurs,. şi conservează bine dinţii. Afară de aceea Pfefferminz-Lysoform se recomandă de medic pentru, guigaluit la catar, aprinderi în grumazi, troacnă. Câteva picături ajung într’un păhar jumătate cu
apă. O sticlă originală costă i c o r o a n ă 6 0 f i l e r l . — O carte interesantă despre
„SANATATE ŞI DESINFECŢIUNE"se trimite ori-cui la cerere gratis. Toate produsele cu Lysoform se capătă în ori-ce apotecă, dro- guene, iar în timpul din urmă şi în prăvăliile mai bune de coloniale. Unde nu se află în depozit, acolo eapedăm noi direct. Pe lângă trimiterea înainte a 6 coroawe espedăm 3 sticle Lysoform,.
2 bucăţi de săpun şi o sticlă apă de gură.
Dr. Keleti & Murányi, fabrică chemică în Újpest 17.R evanzátorllor II se dă rabat m are la com ande m ari.
II
C A R O L G U R T L E RY lăcătuş de artă şi construcfiî
Sibiiu, strada Guşter Iţei N r. 2 6recomandă onoratului public interesat a t e l i e r u l g e n , unde se
esecută tot felul de lucrări ce se ţin de branşa lăcătuşeriei.Afaxă de aceea, la mine se află totdeauna în depozit
c u p t o a r e de ori-ce mărime şi cu diferite preţuri.
♦ -&&
48 31-52
Cuptoare „Trium ph“în toate mărimile şi diferitele execuţii.
Marca „ T R IU M P H “ patentCatalog se trimite la dorinţă gratÎ3 şi franco.
Trium ph-W erkefabrică de cuptoare şi sobe 200 16—25
IW E J Î^ S j Oberösterreich (Austria-de-sus) R e p re ze n ta n t în S ib iiu :
J O S E F J IK E L I , strada Cisnădiei 47.
A V I S O ! -W
P R A V A L I A d e h a i n epentru dame şl domni
198 15—Josef Schlesinger^ I a t » a m a i > e 3NT*». 2 2 se află dela 2 0 I u l i e 1 9 1 1 în
S t r a < i a O f s n & d i e l T V r . 3 1
NV. 38 FOAIA POPORULUI P*g. 15
Mare succes*u inseratele In „Foaia Poporului®, unde sânt eetite da mii de persoane de pretutindeni*, din toate ţările ţi din toate cercurile sociale, uit inteligenţă cât ţi popor.
De aceea „Foaia Poporului" este cel mai potriTit organ pentru publicarea a tot felul de inserate: pentru ocuparea sau căutarea unui post, apoi pentru yftnzări, arindiri, euapărări, deschideri de prăvălii ţi alte in- itituţiuni, cum şi anunţarea a tot felul de mărfuri şi articli ce trebuesc persoanelor lin gura ti ce sau in familie-----Informaţii asupra preţului inseratelor se dau cu plăcere la
] i r f ] Adm in istraţiai '1 r : .F o n p o p o r u l u i “ .h - - — -
inmVinari d i masă escelsiitâ,
ilitr* cu 52 şi 60 fileri la cumpărare ie cel puţin 50 litre ofere negustoria
n 37- de vinuri
J O S E F S O H V L T S SSibiiu, strada TJrezului 20.
T Ludovic Ferencz,CROITOR DE BĂRBAŢI
SIBIIU, strada C isnădiei N r. 12,
recomandă p. t. publicului
cele mai noue s to fe de vară tn mare asortim ent
n o u tă ţ i lescsite chiar acum, pentru haine de bărbaji stofe englezeşti, franţuzeşti şi indigene, din cari se execută după măsură cele mai modeme vestminte precum: Sacko, Jaquete, şi haine de salon, cu preţuvi foarte moderate.
Deosebită atenţiune merită noutăţile de stofe pentru pardisiuri şi „Raglam “ , cari se află totdeauna în deposit bogat.
Asupra reveren zilo r confecţionate in atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi absolvenţi. — In cazuri de urgenţă con fecţionez un rîn d com plet de haine în tim p de 24 ore. Uniforme pentru voluntari, cum şi tot felul de articli de uniformă, după prescripţie croitura cea mai nouă
I ■'/ 4*
$
li
Iforc* de Bcuţfe«: „Astear*i wi
Liniment Gapsicl comp,,liloenitoi g>a*tra
A H k * r - P a i t i - E x p e l l « rtsîs» sa ieac de casă «îc ra t d« eu «, câîs s i «oîaseţta da »a l ţ i sni ca ^= la Fsdsgri, reuraatw« ?i =ItsatlA Dia cauza i a i t a ^ PoţiaS w- — I r 9, Sofii« s l f l « *»?i s i p rim i» t a » « r! ™fatale cu «earcs ds » c u t i « * 4 ? « eo»*1* Siahter. Cu J J jC *1M Co*. 2— săestül*, Dspo«t s
fcnaackt îs B a d * « * » .FsTMâeia lui Dr. Biehtey la :: aIiSnl de ai**" îa Fraga. ::------- Ş<Sssau* EUsab«ta Hf. • =
Elpediti® rilaîci. 293 59-42
£ £
Jmporîant ptntrtt cnmpărătort ji proprietar! de motoare!MOTOARE DE B E N Z IN
stabile, precum şi lo c o m o b lle p en tru îm b lă t l t , şi pentru agricultură, construcţie proprie probată, sunt de vanz&re cu preţuri ieftine, direct do Îs. producător. Pentru construcţie se garantează.
Se esecută ieftin şi conştienţios tot felul de reparaturi la motoare Diiasel, motoare pentru oleiu brut şi benzio, sfredelire dă cilindri, măciuci nouă, verigi, ventile, aparate pentru uleiat şi aprins, precum şi toate lucrările ce vin înainte la motoare. 139 23 -
ss* Singurul atelier special In Transilvania
Ferd. Z a lle rJnslstuf pentru construcţii de motoare, maşini şi automobil*
S ib iiu , strada F ranciscan ilo r N r. 6.Motoarele mele sunt executate foarte precis pe baza unei praxe îndelungate, de aceea sunt mult — —------------------------ mai superioare altor motoare străine. —
La tnsă, rignşală fi introcnare ajută «Igor şi repede
Pastilei! de piept ale lüi Egget
Afurisita de tusă mă înneacă.
au un gust admirabil şi nu strică pofta de mâncare.
Un carton 1 cor. şi 2 cor.Carton de probă 80 fii.
Depoul central:
farmacia „La paiatia“B u d a p e s t , VI., Váczi körút 17.
.Trăiască
Pastilele lui Egger mă scăpară iute.
In Sibiiu să poate căpăta la Guido Fabriiius. Carol Morscher, Oarol Müller, E. Rummler, Karl Pissel, August Teutseh.
In Sebeş la Wilhelm Lederhilger şi Ludvig Binder. 588 2~ *6
3 «
■ "u4« (9Z3V gCJ c
_— ' « «
e s t e n e î n c u j u r a t d e l i p s ă . !
Cel mal bun mijloc cosmetic pentru frumseţe.
K R E M A M A R G I T a lui Földesdepărtează deja după câteva zile pistruii, petale de ficat, bubiţele,* miteseri şi alte necurăţenii ale pielii. Netezeşte creţele şi schimbă ca prin farmec f»ţa în albă, vioaie
-iji tinerească.— ■ - ------- =P r e ţ u l u n u i m ic b o r c â n e l C . i . - a u n u l m a r e C . ss.— A r t i c l i ! s p e c i a l i d e t o a le t A : P o u d r â -B Ia r jp i t C . n o , S ă n u n -M a r g l t 7 0 fll., P a s t a -M a r g r i t d e d in ţ i C . x— A p ă -
P * M a r jr l l p e n t r u <aţA C . x . - 110 7 -7Per postă espedează cu rambursă sau trimiţând banii înainte producentnl
CLEMENTE de FÖLDES farmacist în űröd.Sä capătă in Sibiiu la farmaciile: K a r l Frisch, farmacie.
Fabricin Gnido, firmacie. Gustav Meitzer, prăvălie d săpunuri. Meitzer, parfumerie. F. C. Hoinar, efarmacie. Morsslur K áro ly , drogerie. Mül
le r Károly, drogerie. P isch l Károly, drogerie. Rummler Ervin, farmacie,
în Agnita la Fröhlich Vilmos, în Kaposvár la A . W Ling-
ner. în Mediaş la Obert József.
fi, OB ft » ** BB ®AMr* 51S5 ft
~r+ nM» ttt-B
estei n Ä t t t c r i c a unicul Pepoíif á l c ir ţ f ? o i M iBiblioteca Română t„ N ew -Y o rk
65 St Marks Place. 145 Í 2 —
Este dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este în Statele-Unite sau Canada reară marele şi ilustratul catalog al acestei singure instituţium ro mâne care ne lângă tot felul de cărţi, note muzicale, şi ziare ce apar în România şi Transilvania, are şi un foarte bogat asortiment de instrumente muzica le : fonografe, gramafoane, plăci şi tuburi cu cântece rom aneşti, ceasornice de tot felul, giuvaerirale, m aşini de scris, preparaţium farmaceutice a r t îr n le de toaletă şi alte m ărfuri de foarte mare trebuinţă. - Catalogul se trimite fiecăruigratuit. - Se dau tot felul de informaţiuni particulare adăugând marcă pentru răspuns. — „Biblioteca Română“ primeşte şi mijloceşte şi tri
miterea de abonamente pentru „Foaia Poporului“
, , I-- -
Fag. 16 FOAIA POPORULUI Nr. B8-
Cel mai mare succes:Peste 1000 garnituri de treerat cu motor = = = = = In circulaţie = = = = =
Vestitele garnituri ds treerat..cu motor
dela renumita fa b r i c ă d e i n « t o e r e
Kállai LAJO SBudapest, Gyár-utca 28
să recomandă tuturor economilor pe lângă garanţa deplină ca cele mai bune.
învinge peste tot loeal. | Catalog principal gratis.
Intre toate motoarele existente recunoscute ca cele mai simple. 162 20—25
Birou de informaţii.Oonoscând multele lipsuri ale pu
blicului românesc din provincie, m’am fac4âiât să deschid în Budapesta birou dt informaţii şi 24 83_
flşeiifars HomângascS.Orice informaţia relativ la petiţiile
izuuntate la ministerii şi la alte foruri, orice informi ţii comerciale şi în gene- ifti tn orice causă dan în răstimp de 2— 3 sile ori şi cui, reeolvând toate chestii!* în modu] cel mai cinstit.
Urgitez resolvirea petiţiilor. Vorbesc Îq persoană cu referentul causei şi zog rarolvire favorabilă
Fao tot felul de mijlociri cometei ti# şi comande.
Preţuri moderate, serviciu prompt, informaţii detailat«.— La avi* aştept la g a r ă .----- 1
31«. O l a r i « , 'Badapeat, Lajos ntca No. 141, 111/19.
Inseratelennxnai atuoci au valoare mire, dacă să răspândesc pretutin- denea, In toate ţările, In tos-e cercurile Bociale. Pentru acest scop Bă ofere îndeosebi inserarea ia „FOAIA POPORULUI“.
Informaţii să dan şi comande să primesc la administraţia
FOII POrORULUI.
Picur» de stomachde S râ d y
cuMaica Domnului de Ms.ria.zell
ca marcă de scutire, şi pentm aceasta numit« „picurii de •tomach de Mariazell“ , sunt cel mai bun leac, valorat de 30 ani, contra la orice suferinţă de mistuire, arsuri de stomach, Ingr&ş&re, dureri de cap şi de stomach, colici, insomnie, lipsa, de sânge, Bnemie etc. Să capătă în farmacii cu preţul de 90 fileri şi Cor. 1-60. 6 sticle cu Cor. 5 40, 8 sticle duple cn Cor. 4 80, expedează tranoo proiu-
-------- <~entul C. Brădy, farmacia .RegeletnganeiVr en», I. Fleischmarkt 2. Depou 5.
Sâ fim atenţi la marca de scutire eu Maica «onumlni de Mariazell, pachetare roşă şi snbscm- n*, cu pe chipul din clişeul de aci. 28 17__25
I “ ®* »flă de vânzare în a po te cele: A.Teotsch, C. Morscher, G. F&britius.
/"Singurul institut de asigurare ardelean
9 !Sfrada Cîsnâdiei S.
60 37-
S I B I ITTrecomanda
Strada Clsnidlel S.
A s ig u ră ri îm p o triva focii iviipentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, m obile etc. pe lângă premii recunoscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cum şi
A s ig u ră ri asupra v ie ţii(pentru învăţători şi preoţi români gr-or. şi gr.-cat. dela aşezămintele con fesionale cu avantagii deosebite), pe c a i g ^ o ^ i i , şi cu term iirfix , cu p lă tire s im p lă sau dublă a capitalului; asigurări de zestre (copii), penti^t serviciul m ilita r , şi asigurări pe spese de înm orm ântare, mai departe asigurări de accidente c o r porale, contra in fracţiei (furt prin spargere) şi asigurări de pagube la apaducte.Sumele plătite pentru p a g u b e d e f o c pănă
la finea anului 1910 . . . . K 5 003,-540 78 Capitale a s i g u r a t e p e v l a ţ â 4.834,801-12
achitate . ..................................... 4 571,035-31
Starea asigurărilor ca / foc K 119.839,992 —sfârşitul anului 1910 \ Viaţă » 11.020,253-—
Fonduri de întemeiare şi de rezervă . . . . . . . . _ 2.428,317-—
Prospecte în com binaţiile cele mai varia te se trim it şi se dau gra tu it o r ic e inform aţii în b irourile Direcţiunei, strada C isnădieiN r. 5 şi la toate agen tu rile .
Persoane versate in Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc în serviciul institutului în condiţii favorabile.
s t o r s u l p o a m e l o r
ş i s t r u g u r i l o r
cu aparat cluplu de apăsat, sistemul d e cârmuire Mabillp, azi recunoscute ca cele m ai
= bune teascuri, în patru măriaii. —
~ 272 3— s
o r ipentru poame şi struguri
se execută în fjrm a cea mai solidă şi se vând pe lângă preţuri moderate la
A N D . R IE G E Rfabrică de maşini şi turnătorie de fer
în Sibiiu. = = = = =
IIIm
m
Berea albă şi neagră- ....- d in ___'
B e r e r i a d e l a T r e i - S t e j a r iîn S iB lIU
......■'■■■ este foarte bună şi gustoasă! — .Această bere e
căutată şi se bea cu plăcere de toţi cari o cunosc, atât la oraşe cât şi la sate. 107 26—
Că berea noastră e foarte căutată se poate vedea şi de acolo, că cumpărătorii se înmulţesc mereu.
»T isoptfn Popototai« SibSa