Bibliografia Avram Iancu

George Bariţ, Părţi alese din Istoria Transilvaniei. Pe două sute de ani în urmă, II, ediţia a II-

a. Îngrijită, note, comentarii şi indice de Acad. Ştefan Pascu şi Prof. dr. Florin Salvan. Cuvânt înainte

şi studiu introductiv “George Bariţ şi contemporanii săi” de Acad. Ştefan Pascu. Braşov, 1994,

passim.[2] Amos Frâncu, Pentru memoria lui Avram Iancu, ediţia a II-a îngrijită de Emil Dandea.

Târgu Mureş, 1935, p. 15–17; Ioan Silviu Nistor, Emil A. Dandea în slujba înfăptuirii şi consolidării

Marii Uniri. Cluj-Napoca, 2000, p. 63–64.[3] Simon Telkes, Hogy magyarositsuk a vezeték neveket? (Cum să maghiarizăm numele de

familie?). Budapest, 1898. De menţionat că până în 1896 se schimbaseră 14.000 de nume de familie.[4] Iosif Sterca Şuluţiu, Avram Iancu, în “Transilvania” (Sibiu), 1897. Lucrarea apare în

volum separat în acelaşi an.[5] Din memoriul lui Iosif Sterca Şuluţiu de Cărpenişiu, partea a VI-a. Sibiu, 1899, p. 126–158,

263–292.[6] Ioan Lupaş, Avram Iancu, în “Anuarul Institutului de Istorie Naţională” (Cluj), III, 1924, p.

1–62.[7] Silviu Dragomir, Avram Iancu, Bucureşti, 1924.[8] Alexandru Ciura, Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu, Cluj, 1922.[9] Teodor Mureşanu, Avram Iancu. Viaţa şi faptele lui de vitejie, Turda, 1924.[10] Ioan Georgescu, Avram Iancu. Crâmpee din viaţa şi din vremea lui, Sibiu, 1922.[11] N. Buta, Avram Iancu şi epoca sa, Cluj, 1924.[12] Silviu Dragomir, Avram Iancu, ediţia a II-a. Bucureşti, 1968.[13] Ştefan Pascu, Viaţa şi faptele unui erou şi martir, Bucureşti, 1972.[14] Florian Dudaş, Avram Iancu în tradiţia poporului român, Timişoara, 1989.[20] Silviu Dragomir, Avram Iancu, ediţia a II-a. Bucureşti, 1968, p. 81–83.[21] Ştefan Pascu, Avram Iancu. Viaţa şi faptele unui erou şi martir, Bucureşti, 1972, passim;

Marin Badea, Gh. I. Bodea, Avram Iancu în conştiinţa poporului român, Cluj-Napoca, 1976; Ion

Ranca, Valeriu Niţu, Avram Iancu. Documente şi bibliografie, studiu introductiv de Ştefan Pascu,

Bucureşti, 1974; Florian Dudaş, Avram Iancu în tradiţia poporului roman, Timişoara, 1989, p. 40–

181; Horia Ursu, Avram Iancu, Bucureşti, 1966, passim; Silviu Dragomir, Studii şi documente

privitoare la revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848–1849, I–V, Sibiu-Cluj, 1944–1946;

Silviu Dragomir, Studii privind istoria revoluţiei române de la 1848, Cluj-Napoca, 1989; C. Bodea,

1

1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I–II, Bucureşti, 1982; Dan Berindei, Revoluţia română

din 1848–1849. Consideraţii şi reflexii, Cluj-Napoca, 1997; Dan Berindei, Revoluţia română din

1848–1849. Însemnătatea şi programele ei, Bucureşti, 1998; Liviu Maior, 1848–1849, Românii şi

ungurii în revoluţie, Bucureşti, 1998; Romulus Felea, Avram Iancu în folclorul moţilor, cu o prefaţă

de Acad. Camil Mureşanu, Cluj-Napoca, 2002; Românii şi ungurii în revoluţie, Bucureşti, 1998;

Romulus Felea, Avram Iancu în folclorul moţilor, cu o prefaţă de Acad. Camil Mureşanu. Cluj-

Napoca, 2002.[22] Traian Mager, Moartea şi înmormântarea lui Avram Iancu, în “Societatea de mâine”, XII,

1935,  p. 69–70.[27] Silviu Dragomir, Avram Iancu, ediţia a II-a, Bucureşti, 1968, p. 328; [29] Horia Ursu,

Avram Iancu. Bucureşti, 1966, p. 248; [35] "Alföld", (Arad), 1872, nr. 211, din 15 septembrie. Corespondentul semnează articolul doar

cu iniţialele.[37] Ştefan Pascu, Avram Iancu. Viaţa şi faptele unui erou şi martir, p. 241; Traian Mager,

Moartea şi înmormântarea lui Avram Iancu, p. 69; Silviu Dragomir, Avram Iancu, ediţia a II-a, p.

328.[39] Florian Dudaş, Avram Iancu în tradiţia poporului român, p. 291–292.[49] Romulus Felea, Avram Iancu în folclorul moţilor. 130 de ani de la moartea marelui erou,

cu o prefaţă de Acad. Camil Mureşanu, ediţia a II-a revăzută şi adăugită de Ioan Felea şi Virgiliu

Florea, Cluj-Napoca, 2002; Ţara Moţilor,  I–IV, Cluj-Napoca, 1974–1992; Rolus Felea, Avram Iancu

– Craiul Moţilor. Antologie, Cluj-Napoca, 2003.[50] Camil Mureşanu, Cu gândul la Iancu al legendei…, prefaţă la Romulus Felea

2