Biblia Răspunde - Ioan Ploscaru

7/23/2019 Biblia Răspunde - Ioan Ploscaru

http://slidepdf.com/reader/full/biblia-raspunde-ioan-ploscaru 1/49

1. SFÂNTA TRADIŢIE

Pentru a răspândi credinţa creştină, Isus rist!s a "nte#eiat un #a$isteriu %iu& Sfânta

Scriptură şi Sfânta Tradiţie. Sfânta Tradiţie ! '!r#ea(ă ade%ăruri)e re%e)ate de Isus rist!sşi trans#ise prin %iu $rai *din $ură "n $ură+ de către Ap!st!)i şi ur#aşii acest!ra, nu#iţiSfinţii Părinţi. Aceste ade%ăruri nu se cuprind "n N!u) Testa#ent. Ne!pr!testanţii c!ntestăcă S'ânta Tradiţie ar 'i i(%!r de credinţă, a)ături de S'ânta Scriptură, #!ti%ând că Tradiţia a'!st scrisă #u)t #ai târ(iu. Să "ncercă# să )ă#uri# ade%ăru).

a+ estirea E%an$-e)iei a '!st predicată #ai "ntâi de Isus, ap!i au predicat! ucenicii careau au(it! de )a e), "nainte de a 'i scrisă.

/+ Este si$ur că Isus nu a scris ni#ic, nici nu a p!runcit 0cenici)!r să scrie, ci )ea p!runcit să predice "n%ăţătura ui şi săşi 'acă #art!ri pe "ntre$ pă#ântu), spunând& 23i#er$ând, predicaţi (icând& sa apr!piat "#părăţia ceruri)!r. Pe /!)na%i %indecaţi, )epr!şii "icurăţiţi, #!rţii "i "n%iaţi...4 *5t 16,7+8 2T!ată puterea #ia '!st dată "n cer şi pe pă#ânt8drept aceea, #er$ând "n%ăţaţi t!ate nea#uri)e, /!te(ându)e "n nu#e)e Tată)ui şi a) Fiu)ui şia) Du-u)ui S'ânt, "n%ăţândui pe dânşii să pă(ească t!ate câte %i )ea# p!runcit %!uă8 şi iată,Eu cu %!i sunt până )a s'ârşitu) )u#ii4 *5t 9:,1:,1;+8 25er$eţi "n t!ată )u#ea, %estiţiE%an$-e)ia )a t!ată 'ăptura. e) ce %a crede şi se %a /!te(a, se %a #ântui, iar ce) ce nu %acrede, se %a !sândi<4 *5c 1=,1>1=+.

După ridicarea )ui Isus )a cer, Ap!st!)ii au "nceput să predice, 'ără să scrie ni#ic.E%an$-e)ii)e au '!st scrise #u)t #ai târ(iu, "ncepând cu anu) ?> după rist!s. ă E%an$-e)iaa '!st )a "nceput predicată pute# c!nstata din Fap)e Ap!st!)i)!r şi din Scris!ri)e N!u)uiTesta#ent. Ast'e), după "n%iere, Isus )e %!r/eşte 0cenici)!r, (icând& 2i %eţi pri#i peste %!i

puterea Du-u)ui S'ânt şi#i %eţi 'i #art!ri "n Ierusa)i#, "n t!ată Iudeea, "n Sa#aria şi până)a #ar$ini)e pă#ântu)ui4 *Fap 1,:+.

S'. Ap!st!) Pau) ne spune precis că Tradiţia este e$a)ă cu S'ânta Scriptură& 2Pentru aceea,'raţi)!r, staţi şi ţineţi "n%ăţături)e pe care )eaţi "n%ăţat !ri prin cu%ânt *prin %iu $rai+, !ri prinscris!area n!astră4 *9Tes 9,1>+. @n%ăţături)e date prin %iu $rai tre/uie ţinute& 23i %ă "nde#n,'raţi)!r, să %ă 'eriţi de cei ce 'ac de(/inări şi tu)/urare "#p!tri%a "n%ăţăturii pe care aţi

pri#it!4 *R!#ani 1=,17+. @n%ăţătura despre care scrie S'. Pau) r!#ani)!r, nu )ea dat! e)8acu# )e scrie pri#a dată, căci "ncă nu 'usese )a R!#a *R!#. 1,16+.

!rinteni)!r, S'. Pau) )e a#inteşte de E%an$-e)ia ce )ea %estit! "nainte de a )e 'i scris&2Fraţi)!r, %ă 'ac cun!scută E%an$-e)ia pe care %a# %estit!, pe care aţi pri#it!, "n care aţiră#as şi prin care sunteţi #ântuiţi, de ! ţineţi cu# %a# %estit!4 *I !rinteni 1>,19+. 23i%ă )aud, 'raţi)!r, că "n t!ate pri%inţe)e %ă aduceţi a#inte de #ine şi că ţineţi "n%ăţături)e

"nt!c#ai cu# %i )ea# dat4 *1!r 11,9+8 2a# "n%ăţat "nainte de t!ate aşa cu# a# pri#it şieu...4 *1!r 1>,+.iti# #ai departe "n Scris!ri)e S'. Ap!st!) Pau)& 2u# %!# scăpa n!i dacă stă#

nepăsăt!ri 'aţă de ! #ântuire atât de #are care, după ce a '!st %estită #ai "ntâi de D!#nu),nea '!st ade%erită de cei ce au au(it!<4 *E%rei 9,+8 2e)e ce aţi "n%ăţat şi aţi pri#it şi aţiau(it şi aţi %ă(ut )a #ine, ace)ea să )e 'aceţi şi Du#ne(eu) păcii %a 'i cu %!i4 *Fi)ipeni ?,;+82Precu# a# (is #ai "nainte şi acu# iarăşi %ă (ic& de %ar %esti cine%a ! a)tă E%an$-e)ie,de!se/ită de cea care %a# pr!p!%ăduit! eu, anate#ă să 'ie<4 *Ba) 1,;+8 23i #a# suit "nur#a unei desc!periri şi )ea# spus E%an$-e)ia pe care ! %estesc "ntre nea#uri, "nde!se/ice)!r #ai a)eşi...4 *Ba) 9,9+8 2Fraţi)!r, %ă ru$ă# şi %ă "nde#nă# "n D!#nu) Isus ca, precu#

aţi "n%ăţat de )a n!i cu# tre/uie să u#/)aţi şi să p)ăceţi )ui Du#ne(eu, aşa să sp!riţi t!t #ai#u)t4 *I Tes. ?,1+.



2Ade%ărat este cu%ântu) şi de t!ată pri#irea %rednic. ăci pentru aceasta ne !steni# şisunte# !cărâţi, pentru că nea# pus nădeCdea "n Du#ne(eu) ce) %iu, care este 5ântuit!ru)tutur!r !a#eni)!r, #ai a)es a) ce)!r credinci!şi. esteşte acestea şi )e "n%aţă4 *1Ti# ?,;+82Drept aceea, credinţa este din %estirea au(ită, iar au(u) din cu%ântu) )ui rist!s4 *R!#.16,17+.

S'ântu) Pau) ") "n%aţă pe ucenicu) său Ti#!tei& 2, Ti#!tei, pă(eşte ce ţi sa "ncredinţat*dep!situ# cust!di+, e%itând discursuri)e deşarte şi pr!'ane şi c!ntr!%erse)e unei ştiinţe carenu #erită acest nu#e, pe care, unii, #ărturisind!, au rătăcit de )a credinţă4 *I Ti#. =,9691+8 2Păstrea(ă c-ipu) *'!r#a#+ cu%inte)!r sănăt!ase, cu credinţa şi dra$!stea care este "nIsus rist!s. Pă(eşte /unu) ce ţi sa dat */!nu# dep!situ# cust!di+ prin Du-u) S'ânt care)!cuieşte "ntru n!i4 *II Ti#. 1,11+8 2Iar ce)e ce )eai au(it de )a #ine, "n 'aţa #u)t!r#ărturii, "ncredinţea(ă)e )a !a#eni credinci!şi, care să 'ie "n stare a "n%ăţa pe a)ţii4 *II Ti#.9,9+8 2Iar tu ră#âi "n ce)e ce )eaţi "n%ăţat, de care ai si$uranţă, ştiind de )a cine )eai "n%ăţat4*II Ti#. ,1?+.

Ap!st!)u) Pau) insistă asupra dep!(itu)ui credinţei pe care )a pri#it de )a Isus rist!s.De aceea, a#inteşte !rinteni)!r cu# a instituit rist!s S'ânta Eu-aristie& 2ăci a# pri#itde )a D!#nu) ce %a# şi trans#is4 *1!r 11,9+. Se c!nstată, c-iar din Scris!ri)e S'. Pau),că de )a "nceputu) creştinis#u)ui sau a')at !a#eni care răspândeau "n%ăţături $reşite. Deaceea, S'. Pau) "i a%erti(ea(ă& 25ă #ir că %ă #utaţi, aşa de curând, de )a ce) ce %a c-e#at

prin daru) )ui rist!s, ca să treceţi )a a)tă E%an$-e)ie, nu pentru că ar 'i a)tă E%an$-e)ie, darsunt !a#eni care %ă tu)/ură şi care %reau să sc-i#/e E%an$-e)ia )ui rist!s. Dar c-iar dacăn!i, sau un "n$er din cer, %ar %esti a)tă E%an$-e)ie decât cea pe care %a# %estit! n!i, să'ie anate#ă4 *Ba) 1,=+. Ap!st!)u) repetă& 2%ar %esti4 şi pe care 2%a# %estit! n!i48 nu (ice&a# scris!. Se re'eră, deci, )a "n%ăţături)e %er/a)e din trecut. 23i %ă p!runci#, 'raţi)!r, "nnu#e)e D!#nu)ui n!stru Isus rist!s, să %ă !se/iţi de 'rate)e care u#/)ă 'ără rânduia)ă, şinu după "n%ăţătura ce aţi pri#it! de )a n!i4 *II Tes. ,=+.

S'. Ap!st!) In spune c)ar că S'ânta Scriptură nu cuprinde t!ată desc!perireadu#ne(eiască& 23i a 'ăcut Isus şi a)te #u)te #inuni "naintea 0cenici)!r săi, care nu suntcuprinse "n cartea aceasta4 *In 96,6+8 2Sunt şi a)te)e #u)te 'ăcute, pe care )ea 'ăcut Isus,care de sar scrie una câte una, #i se pare că nici "n t!ată )u#ea nar "ncăpea cărţi)e care artre/ui scrise4 *In 91,9>+. Iar "n Epist!)e, S'. In repetă& 25u)te a%ând a %ă scrie, na# %!it pe-ârtie şi cu cernea)ă, ci nădăCduiesc că %!i %eni )a %!i şi %!i $răi $ură )a $ură, ca /ucuria%!astră să 'ie dep)ină4 *II In 1,19+8 2i a# nădeCde că 'ără (ă/a%ă te %!i %edea şi %!# $răi$ură )a $ură4 *III In 1,1?+.

Deci, din tete)e de #ai sus, !ricine p!ate %edea că nu nu#ai Scriptura este i(%!r de

credinţă, ci Scriptura "#preună cu Tradiţia *sau "n%ăţătura !ra)ă+. Din ec-iu) Testa#ent)ipsesc #ai #u)te cărţi. Dacă credinţa sar cuprinde nu#ai "n S'ânta Scriptură, nu a# a%eadesc!perirea du#ne(eiască "ntrea$ă. Iată une)e din cărţi)e #enţi!nate "n ec-iu) Testa#ent,care nu se cuprind "n an!n *)ista cărţi)!r ec-iu)ui Testa#ent+&

artea ră(/!aie)!r )ui Ia-%e& 2De aceea se şi (ice "n artea ră(/!aie)!r D!#nu)ui4*Nu#eri 91,1?+8

artea p!eţi)!r& 2De aceea (ic p!eţii4 *Nu# 91,97+8 artea Dreptu)ui& 2Aceasta nu este scrisă "n artea Dreptu)ui4 *I!sua 16,1+8 2Aceasta

nu este scrisă "n artea Dreptu)ui4 *9R$ 1,1:+8 artea Fap)!r )ui S!)!#!n& 2e)e)a)te Fap a)e )ui S!)!#!n, t!t ce a 'ăcut e) şi

"nţe)epciunea )ui, nu sunt scrise, !are, "n cartea Fap)!r )ui S!)!#!n 4 *1R$ 11,?1+8



2666 de pr!%er/e şi a a)cătuit ! #ie cinci cântări4, citi# despre S!)!#!n "n arteaRe$i)!r *I ?,9+. Dar unde este cartea

Scris!area )ui I)ie către I!ra#, despre care citi#& 2Ia %enit ! scris!are de )a pr!r!cu)I)ie, care (ice...4 *II r!nici 91,19+.

A%e# şi "n N!u) Testa#ent ! scris!are pierdută& Scris!area către a!diceni, căci citi# )a !)!seni& 2După ce %a 'i citită această epist!)ă

)a %!i, 'aceţi aşa ca să 'ie citită şi "n Giserica a!diceni)!r8 şi %!i, )a rându) %!stru, să citiţiepist!)a care %ă %a %eni din a!dicea4 *!)!seni ?,1=+.

Prin ur#are, dacă re%e)aţia sar cuprinde t!ată nu#ai "n S'ânta Scriptură, cu# S'ântaScriptură nu este "ntrea$ă, nici re%e)aţia nar 'i "ntrea$ă. @n%ăţătura 5ântuit!ru)ui sa păstratşi predicat, "n c!#unităţi)e creştine, "nainte de a se 'i scris %re! carte din N!u) Testa#ent.Deci, S'ânta Tradiţie este #ai %ec-e decât S'ânta Scriptură. ei #ai #u)ţi dintre Ap!st!)i nau scris ni#ic. Dacă sin$ură Scriptura ar 'i re%e)aţia, atunci ei deşi %estit!ri ai cu%ântu)ui şi#artiri nu ar 'i "#p)init p!runca )ui rist!s. Fără S'ânta Tradiţie nici nu sar şti care suntcărţi)e S'intei Scripturi, care este autenticitatea şi inte$ritatea )!r. u# ar putea d!%edi unne!pr!testant, de pi)dă, că aceasta este E%an$-e)ia după 5c @n ea nu se spune că 5c ascris!, iar tit)u) este pus de traducăt!r< Dacă ce) "ntre/at are cun!ştinţe /i/)ice, recur$e )aist!ria an!nu)ui S'intei Scripturi, adică )a #ărturii)e Tradiţiei, )a S'inţii Părinţi.

Prin ur#are, c-iar dacă din "ncăpăţânare nea$ă Tradiţia ca i(%!r de credinţă, e !/)i$at să! accepte ca sursă ist!rică.

După ce au #urit Ap!st!)ii, Giserica creştină a de%enit dep!(itara te(auru)ui d!ctrineicreştine. @ncepând cu sec!)u) II este nu#ită Giserica at!)ică sau 0ni%ersa)ă, cu# !nu#eşte S'. I$naţiu de Anti!-ia. Giserica %a -!tăr" "n )upte)e pentru credinţă, 'iind

păstrăt!area S'intei Scripturi Ap!st!)ice şi #!ştenit!area tradiţiei creştine, cu# spune S'.Pau)& 2De aceea, 'raţi)!r, staţi şi ţineţi "n%ăţături)e pe care )eaţi "n%ăţat, 'ie prin cu%ânt, 'ie

prin cartea %!astră4 *II Tes. 9,1>+.Deci, atât S'ânta Scriptură, cât şi S'ânta Tradiţie sunt te#e)ia credinţei n!astre. N!i nu ne

/a(ă# pe ! tradiţie !ra)ă, !arecare, ci pe cărţi)e scrise de S'inţii Părinţi ai Gisericii.Giserici)e creştine ţineau, )a "nceput, ca ! cinste, să 'ie "nte#eiate de către un ap!st!), ur#aşdirect a) )ui rist!s. e)e)a)te c!#unităţi creştine se adresau )!r cu respect, pentru a pri#iTradiţia ade%ăru)ui.

Papias *Euse/iu, Ist!ria Gisericească ,;+ precu# şi Ireneu *Ad%ersus Haereses >,:+ au pri#it de )a Ap!st!)u) Fi)ip şi de )a Ap!st!)u) In t!ată "n%ăţătura )ui rist!s. He$esias *cu#scrie Euse/iu "n Ist!ria Gisericească ?,99+ a "ntre/at un #are nu#ăr de Episc!pi, dinIerusa)i# până )a R!#a, care este credinţa pri#ită de )a Isus Ast'e), se c!nstată din

răspunsuri ac!rdu) "ntre$ii creştinătăţi asupra ade%ăru)ui credinţei. S'. Ireneu, "n sec. II dupărist!s, "n cartea Ad%ersus Haereses *@#p!tri%a Ere(ii)!r ,>+, )audă "ntâietatea Giserici)!rAp!st!)ice şi spune că #ai a)es Giserica din R!#a, "nte#eiată de Ss. Petru şi Pau), este

păstrăt!area si$ură a Tradiţiei Ap!st!)ice. ei dintâi Papi& inus, Anac)et, )e#ente,E%aristus, A)eander, Situs, Te)es'!r, Hi$inus, Pius, Anicet, S!ster şi E)euterius, 19Episc!pi r!#ani, '!r#ea(ă un şir ne"ntrerupt de #ărturisit!ri care t!ţi şiau dat %iaţa

pentru credinţă.Giserica din S#irna a pri#it de Episc!p pe S'. P!)icarp, pe care Ireneu, Episc!p de !n

*Franţa+, )a cun!scut. S'. Ireneu spune, "n cartea sa, Ad%ersus Haereses *III, ?1, 1+& 2Atâtea#ărturii si$ure ne cruţă să #ai căută# "n a)tă parte ade%ăru) credinţei4.

Dacă "ntre/ă# pe ne!pr!testanţi& 2Nu#ai de )a ut-er şi a)%in *Sec. JI+ a '!st"nte#eiată Giserica reştină @n ce)e şaispre(ece sec!)e anteri!are a '!st a/sentă4 a să p!ată răspunde, ei (ic că Giserica a '!st in%i(i/i)ă< Dar t!ţi câţi au '!st drepţi până atunci, au



'!st sectari 5artirii, care şiau dat %iaţa pentru credinţa creştină, nau ur#at ade%ăratacredinţă<... Dacă nu#ai S'ânta Scriptură ar 'i i(%!r de credinţă, atunci ce "nsea#năcu%inte)e S'ântu)ui Ap!st!) Pau)& 2N!i pr!p!%ădui# pe rist!s ce) răsti$nit, care, pentruiudei, este pricina de p!ticnire şi, pentru nea#uri, ! ne/unie<4 *1!r 1,9+. S'. Pau) a

pr!p!%ăduit "nainte de a scrie, cu#, de a)t'e), au pr!cedat t!ţi Ap!st!)ii.S'ânta Tradiţie cuprinde scrieri)e ur#aşi)!r Ap!st!)i)!r până pe )a anu) =66 după rist!s.

Ei se nu#esc S'inţii Părinţi şi au '!st recun!scuţi prin (e)u) şi acti%itatea )!r "n răspândireacredinţei. Să a#inti# câţi%a&

S'. P!)icarp *Sec. I+ a '!st ucenicu) S'. In E%an$-e)istu), Episc!p de S#irna. 5!are arsde %iu pentru credinţă8

S'. I$naţiu, prieten cu S'. P!)icarp, Episc!p de Anti!-ia, #!are "n 167 s'âşiat de 'iare)esă)/atice "n arene)e R!#ei8

S'. Atanasiu *K 7+, Episc!p de A)eandria, ei)at de cinci !ri8 S'. asi)e ce) 5are *K 7;+, Episc!p de apad!c-ia, este pri#u) care !r$ani(ea(ă %iaţa

că)u$ărească "n rient8 S'. In Bură de Aur *K ?67+, Ar-iepisc!p de !nstantin!p!), ei)at, #!are pe #a)u)

5ării Ne$re, )ăsând ! i#ensă !peră8 S'. A#/r!(ie *K ;7+, Episc!p de 5i)an!, !r$ani(ea(ă tânăra Giserică, recun!scută de

"#păratu) !nstantin ce) 5are )a anu) 9.Aşa au #ai '!st& S'. Bri$!rie de Na(ian(, S'. Ier!ni#, S'. Au$ustin şi S'. Bri$!rie ce)

5are, Papă, #!rt )a anu) =6?. ucrări)e acest!r pers!na)ităţi care au c!ndus Giserica )a"nceputuri)e ei, se $ăsesc "ntr! c!)ecţie nu#ită Patr!)!$ia $rec!)atină.

Ee#p)e& 0n a$ent de circu)aţie a 'iat un stâ)p )a ! răspântie de dru#uri, pe care a /ătut"n cuie ! ta/)ă cu inscripţia 2spre Gucureşti4. A %enit, "nsă, un "nşe)ăt!r şi a "n%ârtit stâ)pu)cu ;6 de $rade, aşa că, cine %!ia să că)ăt!rească )a Gucureşti, aCun$ea "n a)tă parte. A)tu) )a#ai "n%ârtit cu ;6 de $rade. Acu# direcţia era c-iar in%ersă. Atunci supra%e$-et!ru) a /ătutta/)a pe d!i stâ)pi a)ăturaţi. De acu# nu se #ai putea "n%ârti după p)ac.

Aşa a 'ăcut şi Isus rist!s. A pus ca i(%!are a)e credinţei d!i stâ)pi& Scriptura şi Tradiţia&2Din $ura a)!r d!uă #ărturii să stea t!t cu%ântu)4 *5t 1:,1=+.

@ntre State)e 0nite şi 5eic eistă un deşert nu#it )an! e) Staccad!. @n sec!)u) trecut,acesta era '!arte $reu de parcurs. T!tuşi, dacă cine%a cun!ştea dru#u), pe un ca) /un şi cu

pr!%i(ii de #âncare şi apă, putea să) treacă. Aut!rităţi)e au 'iat stâ)pi din )!c "n )!c, cu#arcaCe. @nsă -!ţii sc-i#/au stâ)pii şi direcţia #arcaCu)ui. Ast'e), că)ăt!ru) se rătăcea şi#urea de '!a#e şi de sete. Atunci -!ţii %eneau şi) Ce'uiau 'ără nici ! "#p!tri%ire.

Isus rist!s a 'iat stâ)pii şi #arcaCu) cu direcţia ce tre/uie ur#ată "n acest pustiu a)

%ieţii& Scriptura şi Tradiţia. Nu %ă )ăsaţi "nşe)aţi de cei care #ută 2stâ)pii4 "n t!ate direcţii)e pentru a 'ace să %ă rătăciţi<

9. GISERIA

Giserica, sau p!p!ru) )ui Du#ne(eu, are "n S'ânta Scriptură di'erite denu#iri& Giserica #ea *5t 1=,1:+8 @#părăţia )ui Du#ne(eu *c 16,;+8 etatea )ui Du#ne(eu *E%. 19,99+8 asa )ui Du#ne(eu *I Ti#. ,1>8 I Petru ?,178 5t 19,?+8

Te#p)u) )ui Du#ne(eu *E'eseni 9,91+8 P!p!ru) d!/ândirii *I Petru 9,;+8 Ierusa)i# *Ap!ca)ips ,198 91, 9,16+8



Trupu) )ui rist!s *E' ?,198 1,98 R!#. 19,>8 1!r 19,198 !)!s. 1,1:,9?+8 Stâ)p şi "ntărire a ade%ăru)ui *I Ti#. ,1>+8 Tur#ă *In 16,1=+.Giserica a '!st "nte#eiată de Isus rist!s pe Petru& 2Tu eşti Petru şi pe această piatră %!i

(idi Giserica #ea şi p!rţi)e iadu)ui nu ! %!r /irui4 *5t 1=,1:+. Petru %a 'i aCutat de cătrecei)a)ţi Ap!st!)i& 2ricâte %eţi )e$a pe pă#ânt, %!r 'i )e$ate şi "n cer, şi !ricâte %eţi de()e$a

pe pă#ânt, %!r 'i de()e$ate şi "n cer<4 *5t 1:,1:+.a "nceput, Giserica sa '!r#at "n trei )!curi& a Ierusa)i#, unde a nu#ărat )a "nceput 196 de credinci!şi *Fap 1,1>+, ap!i se ridică

nu#ăru) )a 666 de su')ete *Fap 9,?1+, iar #ai pe ur#ă 2! #are #u)ţi#e de pre!ţi %eneau )acredinţă4 *Fap =,7+8

A) d!i)ea centru este Anti!-ia *Fap 11,1;+. Aici au pri#it pentru pri#a dată nu#e)e de2creştini4 *Fap 11,9=+8

A) trei)ea centru este R!#a, cu Giserica "nte#eiată de S'. Petru.ând S'. Pau) a scris epist!)a către R!#ani, nu 'usese "ncă )a R!#a, dar c!nstată că

credinţa )!r este %estită "n t!ată )u#ea *R!#. 1, :+. Aici erau cei #ai #u)ţi creştini.Scriit!ru) pă$ân, Tacitus, scrie că au '!st !#!râţi 2nenu#ărată #u)ţi#e de creştini4 *in$ens#u)titud! c-ristian!ru# c'. Ana)e , ??+. a R!#a au #urit S'. Petru şi Pau) "n anu) =7 d.r. De aici sa răspândit credinţa "n t!ată )u#ea.

Iată cu# sa '!r#at Giserica& 5ântuit!ru) a a)es 19 ap!st!)i *5c ,1=+ pe care "i 'ace 2pescari de !a#eni4 *5c 1,17+8 Pe aceştia "i "n%aţă credinţa *5c ?,?+8 e dă căpetenie pe Petru *5t 1=,1=1;8 c 99,198 In 91,1>17+8 e dă sacra#entu) Pre!ţiei )a ina cea de Taină, (icând& 2Aceasta să ! 'aceţi "ntru

p!#enirea #ea4 *c 99,1;+.Aceasta este Giserica "n%ăţăt!are de care tre/uie să ascu)te credinci!şii& 2e) ce nu

ascu)tă de Giserică, săţi 'ie ţie ca un pă$ân şi %a#eş4 *5t 1:,17+./iecţie. a să "ndepărte(e pe credinci!şi de Giserică, sectarii spun că nu tre/uie să

#er$i )a /iserică, pentru că Giserica ! '!r#ea(ă credinci!şii, nu (iduri)e.Răspuns. Giserica este adunarea credinci!şi)!r care au aceeaşi credinţă, ace)eaşi

sacra#ente şi ace)aşi c!nducăt!r. Deci, este ade%ărat că Giserica este '!r#ată dincredinci!şi, nu din pietre. )ădirii "n care se adună credinci!şii i se spune t!t /iserică, dupăcu# şc!a)a este '!r#ată din pr!'es!ri şi e)e%i, dar c)ădirii i se (ice şc!a)ă8 t!t aşa se (ice&

pri#ărie, Cudecăt!rie etc./iecţie. Nu Giserica te #ântuieşte, ci credinţa.

Răspuns. ând #ărturisi# "n re( 2red "ntr0na S'ântă... Giserică4, nu "n (iduri sauadunare crede#, ci "n "n%ăţătura dată de 5ântuit!ru), pe care ! păstrea(ă şi ! "n%aţăGiserica, adică credinţa, p!runci)e şi S'inte)e Taine. Această instituţie care păstrea(ă,"#p)ineşte şi răspândeşte credinţa, este #ărturisită de n!i& 2E) (icea& p!căiţi%ă, căci"#părăţia ceruri)!r este apr!ape4 *5t ,9+8 2Atunci "#părăţia )ui Du#ne(eu a %enit peste%!i4 *5t 19,9:+8 2@#părăţia ceruri)!r se asea#ănă cu un !# care a se#ănat...4 *5t 1,9?81,1,,?>,?7+8 2!uă %a '!st dat să cun!aşteţi taina "#părăţiei )ui Du#ne(eu4 *5c ?,1189=,6+8 2Tre/uie să %estesc E%an$-e)ia "#părăţiei )ui Du#ne(eu4 *c ?,?8 19,9+.

2@#părăţia ceruri)!r4, cu# este une!ri nu#ită Giserica "n E%an$-e)ii, câte!dată are"nţe)es de -aru) )ui Du#ne(eu *5t 99,98 9>,18 c 17,918 R!#. 1?,17+. A)te!ri are "nţe)es de

'ericirea cerească, sau rai *5t >,8 1;,1?8 7,918 >,96+. ând nu are "nţe)es de -ar şi rai, este%!r/a de Giserică, "n care crede# n!i, adică "n "#părăţia )ui Du#ne(eu.



/iecţie. Giserica este su')etu) !#u)ui, deci 'iecare se p!ate ru$a acasă, 'ără să #ear$ă )a /iserică. S'. Pau) scrie& 2Nu ştiţi că sunteţi Giserica )ui Du#ne(eu şi că Du-u) )ui Du#ne(eu)!cuieşte "ntru %!i4 *1!r ,1=+. 2De %a strica cine%a casa )ui Du#ne(eu, strica)%a peace)a Du#ne(eu, căci Giserica )ui Du#ne(eu este s'ântă, care sunteţi %!i4 *1!r ,17+.2D!ar %!i sunteţi Giserica )ui Du#ne(eu ce)ui %iu4 *I1!r =,1=+8 2Nu ştiţi că trupu) %!strueste Giserica S'ântu)ui Du- care )!cuieşte "ntru %!i, pe care )aţi pri#it de )a Du#ne(eu şinu sunteţi ai %!ştri4 *1!r =,1;+.

Răspuns. reştinu), prin G!te( şi prin S'ântu) 5ir, pri#eşte pe S'ântu) Du- care )!cuieşte"n su')etu) 'ără păcat ca "ntr! /iserică. De aceea scrie S'. Pau)& 2Nu ştiţi că sunteţi Giserica)ui Du#ne(eu şi Du-u) )ui Du#ne(eu )!cuieşte "ntru %!i4 *1!r ,1=+. De aceea ne şiru$ă# n!i "n ru$ăciunea @#părate eresc& 2in! şi te aşea(ă "ntru n!i...4 De aici nu"nsea#nă că nu tre/uie /iserică, 'iindcă citi# şi "n Fap)e Ap!st!)i)!r& 2Fiind "n t!ate (i)e)ecu t!ţii "n /iserică4 *9,?=+.

Giserica se #ai nu#eşte şi asa D!#nu)ui, cu# este scris& 2u# a intrat "n asaD!#nu)ui şi a #âncat pâini)e punerii "nainte4 *5t 19,?+8 2ri /iserica )ui Du#ne(eu !dispreţuiţi4 *1!r 11,99+. Sunt une)e )i#/i "n care se 'ace de!se/ire "ntre c)ădirea /isericii şic!#unitate. @n r!#âneşte, nu. Dar, când se scrie despre edi'iciu, se scrie cu )iteră #ică, iarcând e %!r/a de instituţie, se scrie cu )iteră #are.

/iecţie& 2D!#nu) nu )!cuieşte "n case 'ăcute de #âini !#eneşti4, cu# (ice pr!'etu) *Fap7,?:+.

Răspuns& Aceasta se "nţe)e$e aşa& Du#ne(eu este necuprins şi, "ntrucât este ne#ăr$init,nu) p!ate cuprinde ! casă 'ăcută de #âini !#eneşti. Aceasta ! spune şi "#păratu) S!)!#!n,)a s'inţirea te#p)u)ui din Ierusa)i#& 2Nici ceruri)e şi ceruri)e ceruri)!r nu te p!t cuprinde4 *IIr!nici =,1:+. T!tuşi, Du#ne(eu a pri#it te#p)u) ce )a (idit S!)!#!n şii spune& 2Eu a#au(it ru$ăciunea ta şi a# a)es acest )!c ca ! #asă de Cert'ă4 *II r!n. 7,19+. De aceea se şinu#eşte asa D!#nu)ui.

Du#ne(eu este pre(ent "n )u#e "n #ai #u)te 'e)uri&a+ Este de 'aţă pretutindeni, 'iindcă este ne#ăr$init. 2eru) şi ceru) ceruri)!r nu) p!t

cuprinde4 *1R$ :,978 Psa)# 1?>L1??+8 2Du#ne(eu) n!stru este #are şi p)in de putere,"nţe)epciunea )ui este ne#ăr$inită4 *Ps. 1?7L1?=+8 2P!ţi tu să pătrun(i adânci#ea )uiDu#ne(eu, p!ţi pătrunde desă%ârşirea ce)ui at!tputernic4 *I!% 11,7;+8 2D!#nu) esteDu#ne(eu, sus "n cer şi C!s pe pă#ânt4 *Deuter!n!# ?,;+.

/+ Du#ne(eu este de 'aţă şi "n #e#/rii Gisericii care '!r#ea(ă Trupu) 5istic *de taină+a) 5ântuit!ru)ui& 2Aşa, #u)ţi sunte# un trup "n rist!s4 *R!#. 19,>+8 2E) este capu)trupu)ui Gisericii4 *!) 1,1:+8 2Dar nu ştiţi că trupuri)e %!astre sunt #ădu)are a)e )ui

rist!s4 *1!r =,1>+.c+ Dar, #ai a)es, Isus este de 'aţă "n S'ânta u#inecătură, care este Trupu) şi Sân$e)eD!#nu)ui, nec!ntenit pre(ent pe a)tare)e n!astre.

Ee#p)u& 5arius ict!rinus, un %estit a%!cat r!#an, a de%enit creştin, dar, 'iindcă a%ea#are c)iente)ă "ntre pă$âni, nu a "ndră(nit să se #ărturisească "n pu/)ic, să se ştie că esteucenicu) Răsti$nitu)ui. @ntr! (i ia spus S'ântu)ui Si#p)icianus& 23i eu sunt creştin, darnu#ai "n secret<4 2Tu nu eşti creştin, căci nu tea# %ă(ut nici!dată "n /iserică<4 2Dar

pietre)e unei c)ădiri 'ac pe !# creştin4 2Nu, a răspuns Si#p)icianus, pietre)e nu) 'ac pe!# creştin, dar #ărturisirea credinţei este necesară. Isus a spus& e) ce se ruşinea(ă de #ine"naintea !a#eni)!r, şi Fiu) #u)ui se %a ruşina de e) când %a %eni "ntru #ărirea Sa4 *c

;,9=+.4 5arius ict!rinus a )uat şi a citit acest tet din E%an$-e)ie şi a #editat, de%enind un /un creştin *Spira$!, pa$. 7+.



Isus este pre(ent "n S'ânta Eu-aristie *u#inecătură+. S'. Francisc de Sa)es *1>=;1=99+discuta cu un ca)%in din Annec despre pre(enţa rea)ă a )ui Isus "n S'ânta Eu-aristie. Ia cititdin S'ânta Scriptură ce a pr!#is D!#nu)& 2e) ce #ănâncă Trupu) #eu şi /ea sân$e)e 5eu,are %iaţă %eşnică4 *In =,>?+. Ap!i cu# a "nte#eiat S'ânta Eu-aristie *c 99, 1;,96+, dar!p!(antu) nu credea. @n (iua ur#ăt!are, când sa dus )a /iserică pentru ad!raţie, a au(it"nap!ia sa un ($!#!t8 "nt!rcânduse, #irat, )a %ă(ut pe ca)%inu) cu care discutase "n (iua

precedentă. 2De ieri #a# )ăsat "ncuiat aici "n /iserică să %ăd ce 'aci când eşti sin$ur cuIsus. re(i că e de 'aţă< Acu# a# c!nstatat credinţa ta< Sunt c!n%ins, acu# cred şi eu<4

. DREPŢII 3I PMMT3II

0nii sectari, p!rnind de )a un sin$ur %erset a) S'intei Scripturi, susţin că păcăt!şii tre/uiesc!şi din Giserică pentru că, (ic ei, citind pe S'. In G!te(ăt!ru)& 2T!t p!#u) care nu 'ace r!d,este tăiat şi aruncat "n '!c4 *5t ,16+ şi că S'. Ap!st!) Pau) preci(ea(ă& 2Pentru aceea ieşiţidin #iC)!cu) )!r şi %ă !se/iţi, (ice D!#nu), şi de necurat să nu %ă atin$eţi şi eu %ă %!i pri#i

pe %!i4 *I1!r =,17+.Her#as, care a trăit pe )a anu) 1?> d. r., "n cartea sa Păst!ru), 'ace ! c!#paraţie&

a#enii, până trăiesc "n )u#ea aceasta, sunt ca )e#ne)e "n pădure iarna8 nu ştii carei uscatşi carei %erde. Dar, "ndată ce %ine pri#ă%ara, ce) %erde "n'run(eşte, iar ce) uscat este tăiat

pentru '!c. Aşa şi credinci!şii, nu#ai )a udecata din ur#ă se %a %edea carei drept şi carei păcăt!s. Păcăt!şi)!r cun!scuţi pu/)ic, Giserica nu )e dă S'inte)e Taine, dar aşteaptă"nt!arcerea )!r.

Păcăt!şii, deşi sunt #e#/ri #!rţi, se ţin de Giserică. @nsuşi 5ântuit!ru) ne spune că "nţarina sa este $râu şi ne$-ină& 2Ase#ănatusa "#părăţia ceruri)!r !#u)ui care a se#ănatsă#ânţă /ună "n ţarina sa, iar când d!r#eau !a#enii, a %enit duş#anu) şi a se#ănat ne$-ină"n $râu şi sa dus4 *5t 1,9?6+. Ne$-ina nu#ai )a seceriş se %a s#u)$e. 2Iarăşiase#ănatusa "#părăţia ceruri)!r nă%!du)ui aruncat "n #are şi care a adunat t!t 'e)u) de

peşti8 după ce sa u#p)ut, )a sc!s )a ţăr# şi, şe(ând, a a)es pe cei /uni "n c!şuri, iar pe ceirăi ia )epădat a'ară4 *5t 1,?7+. Ast'e), nu#ai )a s'ârşitu) )u#ii, "n$erii "i %!r despărţi pe ceirăi de cei /uni.

Isus !sândeşte păcatu), dar are #i)ă de păcăt!şi. 23i a '!st când şedea E) "n casă, au %enit#u)ţi %a#eşi şi păcăt!şi, care şedeau cu Isus şi cu ucenicii ui4 *5t ;,16+8 23i se apr!piaude E) t!ţi %a#eşii şi păcăt!şii ca să) audă, iar 'ariseii şi cărturarii cârteau (icând& Acesta

pri#eşte pe păcăt!şi şi #ănâncă "#preună cu ei4 *c 1>,19+8 2Fariseii (iceau ucenici)!r ui&Pentru ce #ănâncă "n%ăţăt!ru) %!stru cu %a#eşii şi cu păcăt!şii Iar Isus au(ind, a (is& Nu

tre/uie #edic ce)!r sănăt!şi, ci ce)!r /!)na%i4 *5t ;,1119+8 23i a '!st când şedeau "n casa)ui e%i )a #asă, #u)ţi %a#eşi şi păcăt!şi şedeau cu Isus şi cu ucenicii ui4 *5c 9,1>1>+82Fariseii şi cărturarii cârteau şi (iceau& Acesta pri#eşte pe păcăt!şi şi #ănâncă cu ei... 3i )ea (is pi)da aceasta& are din %!i, a%ând ! sută de !i şi %a pierde una din e)e, nu %a )ăsa pece)e n!uă(ecişin!uă "n pustie şi %a #er$e după cea pierdută până ! a')ă4 *c 1>,9?+. T!tatunci )e spune şi para/!)a cu dra-#a cea pierdută şi cu Fiu) risipit!r *c 1>,:9+.

a 'e) sau scanda)i(at 'ariseii când a intrat "n casa )ui Oac-eu& 2T!ţi (iceau şi cârteau că)a un păcăt!s a intrat să )!cuiască<4 *c 1;,7+. Isus per#ite să 'ie nu#it de către e%rei2prietenu) %a#eşi)!r şi a) păcăt!şi)!r4 *5t 11,1;+8 iar E%an$-e)istu) c (ice& 2A %enit Fiu)#u)ui #âncând şi /ând şi (iceţi& Iată !# #âncăt!r şi /ăut!r de %in, prieten a) %a#eşi)!r şi

a) păcăt!şi)!r4 *c 7,?+. Isus a %enit să #ântuiască pe cei păcăt!şi. 2Duceţi%ă şi "n%ăţaţi ceeste& #i)ă %!iesc nu Cert'ă, că nu a# %enit să c-e# )a p!căinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcăt!şi4 *5t ;, 18 5c 9,178 c >,9+8 2Ade%ărat este cu%ântu), şi de t!ată pri#irea



%rednic, că Isus rist!s a %enit "n )u#e ca să #ântuiască pe cei păcăt!şi, "ntre care ce) dintâisunt eu4, spune S'. Pau) *I Ti#. 1,1>+.

Isus se /ucură de "nt!arcerea păcăt!şi)!r, (icând& 25ai #are %a 'i /ucuria "n cer de un păcăt!s care se "nt!arce, decât de n!uă(eci şi n!uă de drepţi, căr!ra nu )e tre/uieşte p!căinţă4 *c 1>,7,16+. -iar pe Isus ") nu#esc păcăt!s. 0nii din 'arisei (iceau& 2Acest !#nu este de )a Du#ne(eu, că nu ţine sâ#/ăta<4 A)ţii (iceau& 2u# p!ate !#u) păcăt!s să 'acăast'e) de #inuni4 *In ;,1=+. Isus se p!artă cu /)ândeţe 'aţă de !a#enii păcăt!şi& Este#i)!sti% cu 'e#eia cananeancă *In ?,7?9+8 ând ") c-ea#ă )a ap!st!)ie pe S'. 5t, sup!rtăacu(e)e că stă )a #asă cu %a#eşii şi cu păcăt!şii *5t ;,;17+8 pe tâ)-aru) de pe cruce ")

pri#eşte, după p!căinţă *c 9,?+8 pe 'e#eia prinsă "n adu)ter şi târâtă "n 'aţa )ui, ! iartă*In :, 911+.

S'. Pau) spune că t!ţi !a#enii sunt păcăt!şi& 2Pe când era# n!i "ncă păcăt!şi, rist!s a#urit pentru n!i4 *R!#. >,:1:8 Ba) 9,17+. Isus %!ieşte ca t!ţi !a#enii să se #ântuiască&25ântuit!ru) n!stru care %rea ca t!ţi !a#enii să se #ântuiască şi să %ină )a cun!ştinţaade%ăru)ui4 *I Ti#. 9,?+. ei care spun că ei nu sunt ca cei)a)ţi !a#eni 2%ăd paiu) "n !c-iu)'rate)ui )!r, dar nu %ăd /ârna din !c-iu) )!r4. Acest!ra )e răspunde S'. In& 2Iar de %!# (icecă păcat nu a%e#, pe n!i "nşine ne "nşe)ă# şi ade%ăru) nu este "n n!i4 *I In 1,:+.

Ee#p)u& S'ânta 5ati)da, re$ina An$)iei, "n 111:, a a%ut ! %edenie& ini#i)e tutur!r!a#eni)!r erau cande)e #ici, )e$ate de ini#a )ui Isus, din care se %ărsa "n e)e u)ei şi )eu#p)ea. 0ne)e din cande)e *ini#i)e !a#eni)!r+ erau '!arte drepte, ţinute de trei )ănţiş!are.T!t u)eiu) ce )e a)i#enta era "n e)e. A)te ini#i nu erau ţinute decât de d!uă )ănţiş!are, cu cea#ai #are parte din u)ei %ărsată. A)te)e atârnau ţinute nu#ai "ntrun )ănţiş!r, cu t!t u)eiu)%ărsat. e)e trei )ănţiş!are "nse#nau ce)e trei %irtuţi te!)!$a)e& credinţa, speranţa şi iu/irea*1!r 1,1+. ande)e)e ţinute de t!ate ce)e trei )ănţiş!are, erau su')ete)e "n statu) -aru)ui8ce)e ţinute "n d!uă, erau su')ete)e care au pierdut iu/irea, a%ând nu#ai credinţa şi speranţa "nDu#ne(eu8 ce)e cu un sin$ur )ănţiş!r, erau ce)e care nu #ai a%eau decât credinţa. 0ne)eerau că(ute "ntr! prăpastie8 acestea sunt su')ete)e t!ta) despărţite de Du#ne(eu.

redinci!su) rău, #er$e rău şi pe ! ca)e /ună, iar necredinci!su) /un, #er$e /ine şi pe !ca)e rea.

?. 0RM5ÂNT0

ură#ântu) este c-e#area nu#e)ui )ui Du#ne(eu de #ărturie pentru a d!%edi ade%ăru)./iecţie& Isus spune& 2Iarăşi aţi au(it că sa (is ce)!r de de#u)t& să nu Curi strâ#/ şi să ţii

D!#nu)ui Cură#inte)e ta)e. Dar eu %ă (ic& Nicidecu# să nu Curaţi4 *5t >,?+. Iar S'ântu)

Iac!/ scrie& 25ai "nainte de t!ate, 'raţii #ei, să nu %ă Curaţi nici pe cer, nici pe pă#ânt, ci să%ă 'ie %!uă ce este aşa, aşa, şi ce este nu, nu4 *Iac!/ >,19+. Din aceste tete sar părea că Cură#ântu) este inter(is.

Răspuns& Fariseii de pe ti#pu) 5ântuit!ru)ui susţineau că Cură#ântu) "n care nu estea#intit Du#ne(eu nu eşti dat!r să) ţii. Aşa că '!)!seau Cură#ântu) 'ie ca C!c, 'ie ca să "nşe)e

pe a)ţii. Acest !/icei )ea 'ăcut un nu#e '!arte rău "ntre pă$âni *5arţia) JI, ;> şi Fi)!n,pere, edit. 5an$en, !ndra 17?9, %!i. II p. 1;?+. Isus nu !preşte Cură#ântu) per#is dee$e, căci E) nu a %enit să strice e$ea, ci ca să ! "#p)inească. 2Să nu $ândiţi că a# %enit săstric e$ea sau Pr!r!cii8 na# %enit să ! stric, ci să ! p)inesc4 *5t >,17+. u#, "nsă, 'ariseiisusţineau că Cură#ântu) pe te#p)u, a)tar, pe cer etc. nu !/)i$ă, 5ântuit!ru) "i ceartă pentru

acest )ucru& 2ai %!uă, p!%ăţuit!ri !r/i, care (iceţi& De %a Cura cine%a pe te#p)u nu esteni#ica, dar cine %a Cura pe auru) te#p)u)ui, este dat!r. Ne/uni)!r şi !r/i)!r, ce este #ai#are, auru) sau te#p)u) care s'inţeşte auru)4 *5t 9,1=17+.



0cenici)!r săi, 5ântuit!ru) )e spune& 2Fe)u) %!stru de %!r/ire să 'ie& da, da, nu, nu8 cetrece peste aceste cu%inte %ine de )a ce) rău4 *5t >,7+. Isus rist!s nu şter$e Cură#ântu)

pentru "#preCurări $ra%e& 2@ntrade%ăr !a#enii Cură pe ce) ce este #ai #are şi s'ârşitu) )a t!tcu%ântu) de ceartă este Cură#ântu) ca "ntărire4 *E%. =,1=+.

ă Cură#ântu) este per#is "n ca(uri $ra%e, se %ede din ur#ăt!are)e&Du#ne(eu "nsuşi se Cură& 2ăci, când a 'ă$ăduit Du#ne(eu )ui A%ra#, de %re#e ce nu

a%ea pe ni#eni #ai #are pe care să se Cure, sa Curat pe sine "nsuşi (icând& Eu #ă Cur pe#ine "nsu#i, 'iindcă ai 'ăcut acestea şi nu ai cruţat pe unicu) tău 'iu4 *Facere 99,1=+8 25a#

Curat pe #ine "nsu#i, din $ura #ea iese ceea ce este drept4 *Isaia ?>,99+8 2Dar, dacă nuascu)taţi cu%inte)e acestea, eu #ă Cur pe #ine "nsu#i, că această casă %a aCun$e ! adunăturăde ruine, (ice D!#nu)4 *Iere#ia 99,>,=+8 2Prin dreapta sa şi prin /raţu) său ce) at!tputernic,D!#nu) a "ntărit acest Cură#ânt4 *"s. =9,:+8 2D!#nu) a Curat pe s)a%a )ui Iac!/. Nici!dată nu%!i uita nici una din Fap)e )!r<4 *A# :,7+. S)a%a sau #ândria )ui Iac!/ era D!#nu) "nsuşi82ură#i acu#, aici, pe nu#e)e )ui Du#ne(eu, că nu #ă %ei trăda<4 *Ben 91,9+.

a#enii se Cură pe Du#ne(eu. 2a/an ia (is )ui Iac!/& Eu Cur să nu trec de această#!%i)ă de pietre, către tine8 iar tu Cură să nu treci spre #ine4 *Ben 1,>9+8 23i acu# Cură#i*(ice Ra-a/+ pe D!#nu), 'iindcă #a# purtat cinstit 'aţă de %!i, că şi %!i %ă %eţi purtacinstit 'aţă de #ine4 *I!sua 9,19+8 2Sau) a 'ăcut Cură#ânt pe D!#nu)& Pe %iaţa D!#nu)ui, a(is e), tu nu eşti pri#eCduit prin această 'aptă4 *1R$ 9:,16+8 2Eu a# au(it pe !#u) "#/răcat"n in, care era pe ape)e râu)ui& e) a ridicat spre cer #âna dreaptă şi #âna stân$ă şi a 'ăcutacest Cură#ânt pe e) cei %iu "nt!tdeauna4 *Danie) 19,7+8 2Nu spune un Cură#ânt strâ#/,su/ apărarea nu#e)ui #eu, căci tu %ei pr!'ana nu#e)e Du#ne(eu)ui tău4 *e%etic 1;,19+82Ei "n%aţă să se p!arte /ine cu p!p!ru) #eu, punând Cură#ânt pe nu#e)e #eu& iu esteD!#nu)4 *Ier. 19,1=+8 23i a Curat pe e) %iu "n %ecii %eci)!r, care a 'ăcut ceru) şi pă#ântu)4,citi# "n Ap!ca)ips 16,=.

ură#ântu) drept este ! cinstire adusă )ui Du#ne(eu& 2De D!#nu) Du#ne(eu) tău te %eite#e, pe e) ") %ei s)uCi şi pe nu#e)e )ui %ei Cura4 *Deuter!n!# =,1+. Sau, #ai departe& 2DeD!#nu) Du#ne(eu) tău te %ei te#e, şi) %ei s)uCi, de e) te %ei a)ipi şi pe nu#e)e )ui %ei pune

Cură#ânt4 *Deut 16,96+. 2@n (iua aceea %!r 'i "n ţara E$iptu)ui cinci cetăţi care %!r %!r/i)i#/a anaanu)ui şi %!r 'i )e$ate cu Cură#ânt de D!#nu) ce) at!tputernic4 *"s. 1;,1:+8 iar "na)t )!c& 2Ascu)taţi acestea, casa )ui Iac!/, %!i care %ă nu#iţi cu nu#e)e de Israe), %!i careieşiţi din i(%!are)e )ui Iuda, %!i care puneţi Cură#ânt pe nu#e)e D!#nu)ui4 *Is. ?:,1+.

Dacă atât "n N!u) Testa#ent *E%. =,1+ cât şi "n ce) %ec-i se '!)!seşte Cură#ântu),5ântuit!ru) !preşte nu#ai '!)!sirea )ui uşuratică.

ură#ântu) a '!st '!)!sit de S'. Pau)& 2ă #art!r "#i este Du#ne(eu căruia "i s)uCesc cu

spiritu) #eu4 *R!#. 1,;+8 2Eu c-e# #ărturie pe Du#ne(eu asupra su')etu)ui #eu4 *I1!r1,9+8 2Pentru că #ărturie "#i este Du#ne(eu, cu# %ă iu/esc pe t!ţi, cu dra$!stea )ui Isusrist!s4 *Fi) 1,:+.

Deci, cine cun!aşte "ntre$ "nţe)esu) S'intei Scripturi, nu nu#ai un %erset, %ede cucertitudine că Cură#ântu) este per#is, dar nu#ai "n ca(uri $ra%e şi cu s'inţenia recerută. Dea)t'e), şi '!r#u)a& 2ede D!#nu)<4 este c-e#area )ui Du#ne(eu ca #ărturie.

ură#ântu) 'a)s este păcat.Ee#p)u& S'. T-!#as 5!rus, aut!ru) 0t!piei, cance)ar a) An$)iei, #!rt "n anu) 1>>, a

'!st "nte#niţat de Re$e)e Henric a) III)ea şi c!nda#nat )a #!arte pentru că era c!ntradi%!rţu)ui Re$e)ui şi supre#aţiei re$a)e şi pentru că a de(apr!/at persecutarea Gisericii

cat!)ice. ance)aru) şiar 'i putut sa)%a %iaţa dacă ar 'i %!it să Cure că se supune !rdine)!r pri#ite. Prietenii )ui ") s'ătuiau să depună un Cură#ânt "n aceşti ter#eni& Eu Cur să #ă supun)a !rdine)e D!#nu)ui şi Stăpânu)ui #eu. Pr!nunţând aceste cu%inte, te p!ţi $ândi )a D!#nu)



şi Stăpânu) ceresc, deci )a Du#ne(eu. @nsă T-!#as 5!rus a re'u(at& 2Eu tre/uie să Cur că'ac ceea ce #i se cere, nu ceea ce $ândesc eu. Prin Cură#ânt nu tre/uie să #ă "nşe) pe #ine,nici pe a)tu), ci să "ntăresc ade%ăru)<4

>. INSTIREA SFINŢIR

De )a "nceput tre/uie să 'ace# de!se/ire "ntre ad!raţie sau cu)tu) de )atrie, ce se dă nu#ai)ui Du#ne(eu, şi cu)tu) de -iperdu)ie, ce se dă Preacuratei Feci!are 5aria şi s'inţi)!r.u%ântu) -iperdu)ie este de !ri$ine $recească şi "nsea#nă 2ce) #ai "na)t ser%it!r4, iar du)ie,t!t cu%ânt $recesc, "nsea#nă cinstire de ser%it!r. Deci, pe s'inţi "i cinsti# ca ser%it!ri ai )uiDu#ne(eu.

/iecţie& Pr!testanţii şi ne!pr!testanţii *secte)e+ se )ea$ă de cu%ântu) S'. Pau) şi spun cărespectă S'ânta Scriptură când c!#/at cu)tu) s'inţi)!r. 20nu) este Du#ne(eu şi unu)#iC)!cit!r "ntre Du#ne(eu şi !#, #u) Isus rist!s4 *I Ti#. 9,>+.

Răspuns& S'inţii se r!a$ă pentru n!i "n cer. Ast'e), citi#& 23i iată care a '!st %edenia& E) a%ă(ut pe nia, ce) care #ai "nainte 'usese ar-iereu, !# %irtu!s şi /un, cucernic şi /)ând,-!tărât "n cu%ânt şi din pruncie spre %irtute sâr$uinduse, cu #âini)e ridicate ru$ânduse

pentru t!t p!p!ru) iudei)!r... ...Q nia (icea& Acest !# este prietenu) 'raţi)!r tăi, care ser!a$ă #u)t pentru p!p!r şi pentru cetate4 *II 5aca/ei 1>,191?+. *ărţi)e 5aca/ei)!r nu suntcuprinse "n Gi/)ia e%reiască8 e)e au '!st scrise "n $receşte, dar c-iar dacă unii sectari nu )eţin de can!nice, tre/uie să )e ad#ită ca ist!rie+.

S'inţii din ec-iu) Testa#ent nu au aCuns )a 'ericirea %eşnică decât după #!arteaD!#nu)ui pe cruce, aşa că nu este #irare că nu este răspândit cu)tu) )!r.

@n N!u) Testa#ent& Isus %!r/eşte cu #are cinste de 5!ise& 2Pe scaunu) )ui 5!ise au şe(utcărturarii şi 'ariseii4 *5t 9,9+8 2ăci 5!ise a (is& cinsteşte pe tată) tău şi pe #a#a ta4 *5c7,16+8 23i precu# 5!ise a "nă)ţat şarpe)e "n pustiu...4 *In ,1?,9=8 >,?>8 7,9+. T!t cu cinste%!r/eşte Isus de Re$e)e şi pr!'etu) Da%id& 2e %i se pare %!uă de rist!s A) cui 'iu este4"i (iseră )ui& 2A) )ui Da%id4 *5t 99,?9,?+8 precu# şi de a)ţi patriar-i& 25u)ţi %!r %eni şi %!rsta )a #asă cu A%ra#, Isac şi Iac!%...4 *5t :,118 99,98 c 1=,99+. Prin aceste cu%inte Isus%rea să arate că ei sunt "n unire cu Du#ne(eu. Sânu) )ui A%ra# este raiu), )!c de 'ericireeternă.

Ap!st!)ii ne dau #!de) pe s'inţii din e$ea %ec-e. Ast'e)& 2A%ra# a cre(ut )ui Du#ne(euşi i sa s!c!tit aceasta ca dreptate...4 *R!#. ?, 8 Ba) , = şi ur#.+ @n capit!)u) 11 de )a E%rei,S'. Pau) "i arată pe t!ţi s'inţii ec-iu)ui Testa#ent. 2Iată că n!i 'erici# pe cei ce au ră/dat cutărie...4 *Iac!/,>+8 23i când a )uat cartea, ce)e patru 'iinţe şi cei d!uă(ecişipatru de /ătrâni au

că(ut "naintea 5ie)u)ui, a%ând 'iecare a)ăută şi p!tire de aur, p)ine cu tă#âie, care suntru$ăciuni)e s'inţi)!r4 *Ap >,:+.ACut!ru) "n$eri)!r& 2Atunci a desc-is D!#nu) !c-ii )ui Ga)aa# şi acesta a %ă(ut pe

"n$eru) D!#nu)ui4 *Nu# 99, 19+8 2Eu sunt căpetenia !ştirii D!#nu)ui şi a# %enit acu#<Atunci I!sua a că(ut cu 'aţa )a pă#ânt...4 *I!sua >,1?,1>+8 2Sa dus T!/ia să caute !#u) şi sa "ntâ)nit cu Ra'ae). Acesta era un "n$er, dar e) nu ştia4... 2ăci un "n$er /un %a #er$e"#preună cu e) şi %a a%ea i(/ândă )a dru# şi se %a "nt!arce sănăt!s4 *T!/ia >,199+. Tânăru)T!/ia este c!ndus de "n$er. *5enţi!nă# că une)e Gi/)ii nu au cartea )ui T!/ia+.

Ru$ăciuni)e s'inţi)!r de pe pă#ânt& 23i apr!piinduse A%ra# a (is& Pierde%ei, !are, pece) drept ca şi pe ce) păcăt!s, "ncât să se "ntâ#p)e ce)ui drept ce se "ntâ#p)ă ce)ui ne)e$iuit4

*Ben 1:,9+. Aşa se interpune A%ra# pentru cetăţi)e S!d!#ei şi B!#!rei. 23i sa ru$atA%ra# )ui Du#ne(eu şi Du#ne(eu a %indecat pe A/i#e)ec...4 *Ben 96,17+. 25ărturisiţi%ă



unu) a)tuia păcate)e şi %ă ru$aţi unu) pentru a)tu), ca să %ă %indecaţi, căci #u)te p!ateru$ăciunea 'ier/inte a dreptu)ui4 *Iac!/ >,1=+.

eneraţia ce se da !a#eni)!r s'inţi până erau "n %iaţă& 2ând /adia #er$ea pe dru#,iată ia ieşit "nainte I)ie. /adia )a cun!scut şi a că(ut cu 'aţa )a pă#ânt...4 *@#păraţi I, Re$iIII 1:,7+. *@n une)e Gi/)ii, artea I şi II Sa#ue) sunt c!nsiderate I şi 9R$. @n aceste ca(uria%e# patru 2artea Re$i)!r4+. 2Du-u) )ui I)ie sa !di-nit peste E)isei şi au ieşit "naintea )uişi i sau p)ecat până )a pă#ânt...4 *@#p. II, sau Re$i I 9,1?+. De ase#enea, "n N!u)Testa#ent, E)isa/eta ec)a#ă& 2Ginecu%ântată eşti tu "ntre 'e#ei şi /inecu%ântat este r!du)

pântece)ui tău4 *c 1,?9,?>+.In%!carea s'inţi)!r& 2Aduţi a#inte de A%ra#, de Isac şi de Israe), s)uCit!rii tăi, )a care te

ai Curat pe tine "nsuţi4 *E!d 9,1+, se r!a$ă 5!ise. 2Atunci a stri$at 5!ise către D!#nu)&D!a#ne, r!$ute tă#ăduieşte!<4 *Nu# 19,1+, sa ru$at 5!ise pentru s!ra sa. 2Du#ne(eua -!tărât săi ni#icească, "nsă 5!ise, a)esu) său, stând "#p!tri%ă "naintea )ui, ia "nt!rs#ânia4 *Ps. 16=, 9+8 2Fiii )ui Israe) iau (is )ui Sa#ue)& Nu ră#âne #ut< Nu ne părăsi<Stri$ă către Du#ne(eu) n!stru să ne scape din #âna Fi)isteni)!r<4 *I Sa#ue) 7,:+8 2ât #ă

pri%eşte, ar 'i un scâr/!s păcat "#p!tri%a D!#nu)ui să nu #ă interpun pentru %!i4 *I Sa#.19,9+. 3i Da%id #iC)!ceşte& 2D!a#ne, aduţi a#inte de Da%id şi de t!ate neca(uri)e )ui4*Ps. 19,1+. 2ăci Eu %!i !cr!ti cetatea aceasta, ca s! #ântuiesc, din pricina #ea şi din

pricina r!/u)ui #eu Da%id4 *I Re$i 1;,?+82R!a$ăte pentru n!i D!#nu)ui Du#ne(eu)ui n!stru4 *Ier. 7,+, (ice re$e)e Sedec-ia,

prin 'iu) său Iuca), pr!'etu)ui Iere#ia8 2R!a$ăte ca D!#nu) Du#ne(eu) tău să ne arateca)ea pe care să #er$e# şi ce să 'ace#4 *Ier. ?9,+, (ic căpetenii)e !ştirii...8 2A# căutat*(ice D!#nu)+ printre ei un !# ca să se p!arte cu dreptate şi să stea "naintea 'eţei #e)e,

pentru ţara aceasta, ca să nu ! pierd şi nu a# $ăsit4 *E( 99,6+8 2R!/u) #eu I!% să se r!a$e pentru %!i, căci pe e) ") %!i pri#i şi nu %!i 'ace după ne/unia %!astră4 *I!% ?9,:+8 2-ea#ă,cineţi %a răspunde a care din s'inţi te %ei adresa4 *I!% >,1+8 2Iar dacă se $ăseşte un "n$er #iC)!cit!r pentru e)...4 *I!% , 9+8 2D!#nu) a )uat a#inte şi ia ascu)tat...4 *5a)a-ia,1=,17+.

5iC)!cirea şi aCut!ru) s'inţi)!r& 23i a (is Ra'ae) către T!/ia& Ia cu tine 'ierea peşte)ui... 3iRa'ae) a (is&... iată că se %!r desc-ide !c-ii tată)ui tău ca să %adă4 *T!/ia 11,17+. Ast'e) sa%indecat T!/ia de !r/ire.

25a# ru$at pentru păcate)e %!astre cu care aţi $reşit %!i...4*Deut ;,1:+8 23i a %ă(ut cănu este nici un !# şi Sa #irat că ni#eni nu #iC)!ceşte. Atunci /raţu) ui ia %enit "naCut!r...4 *"s. >;,1=+8 2Pe când %!r/ea# "n ru$ăciunea #ea, iată un !#, Ba/rie), pe care )a#%ă(ut "n %edenie, se apr!pie de #ine pe %re#ea Cert'ei de seară şi a $răit aşa& Danie)e, c-iar

acu# a# s!sit ca săţi desc-id #intea.4 *Danie) ;,91,99+. 2@n$eru) pă(it!r a) Persiei #iastat "#p!tri%ă...4 *Danie) 16,1+8 23i sa arătat un că)ăreţ cu -aină a)/ă, #er$ând "naintea)!r, şi cu ar#e de aur sc)ipind...4 *II 5aca/ei 11,:+.

auda s'inţi)!r& 2Pentru că acei ce au pă(it cu s'inţenie pra%i)a s'ântă se %!r s'inţi şi ceice %!r "n%ăţa! %!r şti ce să răspundă4 *"nţe)epciunea )ui S!)!#!n =,16+8 2... şi răspândinduse, prin %eacuri, "n su')ete)e s'inte, ea "nt!c#eşte din e)e prieteni ai )ui Du#ne(eu şi

pr!r!ci4 *@nţe)epciune 7,97+8 2Iar re$atu) şi stăpânirea şi #ărirea re$i)!r de su/ ceruri se %!rda p!p!ru)ui s'inţi)!r e)ui Prea"na)t4 *Danie) 7,97+8 23i cei "nţe)epţi %!r )u#ina castră)ucirea ceru)ui şi cei care %!r 'i "ndru#at pe #u)ţi pe ca)ea dreptăţii, %!r 'i ca ste)e)e "n%ecii %eci)!r4 *Danie) 19,+8 2Nu te te#e, Danie)e, că din (iua cea dintâi, de când ţiai

sâr$uit ini#a ta ca să "nţe)e$i şi să te s#ereşti "naintea Du#ne(eu)ui tău, cu%inte)e ta)e au'!st au(ite...4*Danie) 16,19+.



5ântuit!ru) aduce cu%inte de )audă S'ântu)ui In G!te(ăt!ru)& 2Ade%ărat (ic %!uă& Nu saridicat "ntre cei născuţi din 'e#ei unu) #ai #are decât In G!te(ăt!ru)...4 *5t 11,11+.

Ee#p)u& 0n er!u a) carităţii. 5ai#i)ian !)/e, pre!t 'ranciscan #in!rit p!)!ne(, după! acti%itate r!dnică *şi din cau(a acesteia+ a '!st internat de -it)erişti )a Ausc-it(, "n )a$ăr.a s'ârşitu) )unii iu)ie 1;?1, )a #unci)e de rec!)tare, un deţinut a reuşit să 'u$ă. 0r#ări)eerau $r!a(nice pentru cei ră#aşi. Dacă nu era prins, (ece deţinuţi erau ucişi "n )!cu) )ui. De!/icei, e%adatu) dispărea de'initi%. ei din ca#era 1? au '!st a)iniaţi "n curte. !#andantu)a$ăru)ui, Fritsc-, "ns!ţit de !'iţeru) Pa)itsc-, a indicat pe cei (ece care tre/uiau !#!râţi "n)!cu) ce)ui 'u$it. @ntre cei (ece se a')a şi un deţinut nu#it BaC!ni(e8 acesta a "nceput să

p)ân$ă& 2!piii #ei, s!ţia #ea<4 Părinte)e 5. !)/e, care nu era "ntre cei (ece c!nda#naţi)a #!arte, a păşit "n 'aţa c!#andantu)ui cerând să ia )!cu) )ui BaC!ni(e. !#andantu) a"ntre/at& 2e %rea acest p!rc de p!)!ne(4 E) a răspuns& 2Dacă se p!ate, să iau )!cu) acestuic!nda#nat )a #!arte4. !#andantu) a ec)a#at& Acceptat<

Părinte)e 5ai#i)ian !)/e a '!st de(/răcat, "#preună cu cei)a)ţi n!uă şi /ă$at "n /uncăru) su/teran, 'iind )ăsaţi să #!ară de '!a#e... @n #!artea "nceată de sete şi '!a#e, e) sa ru$at cu cei)a)ţi, ia pre$ătit şi "ntărit. După 9 săptă#âni, patru din ei, "ntre care şi Părinte)e!)/e, #ai erau "ncă "n %iaţă. Era (iua de 1? au$ust. Fiindcă a%eau ne%!ie de /uncăr,in'ir#ieru) G!c )a str!pit pe Părinte)e !)/e, pe /raţu) stân$, cu 'en!) *!tra%ă puternică+,aşa că a #urit rapid. 3ia dat %iaţa pentru apr!ape)e. a 17 !ct!#/rie 1;71, când Pr. !)/e a'!st dec)arat 2Fericit4, Francisc BaC!ni(e era de 'aţă. Părinte)e 5ai#i)ian !)/e a"#p)init cu%inte)e 5ântuit!ru)ui& 2Ni#eni nu p!ate a%ea ! dra$!ste #ai #are, decât săşidea %iaţa pentru prietenii săi4 *In 1>,1+.

=. 0T0 PREA0RATEI FEIARE 5ARIA

Prin 'aptu) că Preacurata Feci!ară 5aria a născut pe Du#ne(eu "n trup !#enesc şi asu'erit #artiriu) su')etesc )a pici!are)e crucii, Du#ne(eu a "n%rednicit! de cea #ai #ares'inţenie. De aceea ea este #ai presus decât t!ţi "n$erii şi decât t!ţi s'inţii. 5aica S'ântă estenu#ită preacurată pentru că a '!st (ă#is)ită 'ără păcatu) stră#!şesc. @ncă de )a căderea )uiAda# şi E%a "n păcat, Du#ne(eu a pr!'eţit %enirea ei "n )u#e, că %a 'i #a#a )ui Isus şi cea#ai #are duş#ană a dia%!)u)ui, a şarpe)ui, pe care Ap!ca)ipsu) ") nu#eşte 2/a)auru) ce)#are, şarpe)e ce) de de#u)t care se c-ea#ă dia%!) şi satan4 *Ap 19,;+.

Duş#ănia "ntre ea şi şarpe "nsea#nă cea #ai #are s'inţenie *Ben ,1>+. Ea este 2p)ină de-ar4, cu# ! nu#eşte "n$eru) Ba%ri) *c 1,9:+, adică are t!ată s'inţenia pe care Du#ne(eu !

p!ate da unei 'ăpturi. De aceea se nu#eşte 2I#acu)ata !ncepţiune4 sau 2Nepri-ănita

Oă#is)ire4. Feci!ară a '!st "nainte de a) naşte pe Isus, "n ti#pu) cât )a născut şi dupănaşterea )ui, căci citi# )a Isaia& 2Iată 'eci!ara %a )ua "n pântece şi %a naşte 'iu şii %a danu#e)e E#anue)4 *Is. 7, 1?+, iar )a 5t scrie& 2Fiind )!$!dită #a#a )ui, 5aria, cu I!si', #ai"nainte de a trăi ei "#preună sa a')at "n pântece de )a Du-u) S'ânt4 *1,1:+.

Din ce)e ce ne ist!riseşte E%an$-e)istu) c, %ede# că ea "nsăşi şia "n'ăşat pruncu) şi )acu)cat "n ies)e, se#n că nu a a%ut dureri& 23i a născut pe 'iu) ei ce) "ntâi născut, şi )a"n'ăşurat, şi )a cu)cat "n ies)e4 *c 9,7+.

Feci!ara 5aria nu a '!st supusă /)este#u)ui de )a 'acerea )u#ii. 2!i "n#u)ţi '!artesu'erinţe)e sarcinii ta)e< @ntru dureri %ei naşte 'ii4 *Ben ,1=+. Această pedeapsă dată deDu#ne(eu E%ei nu ! putea a'ecta pe Feci!ara 5aria, căci ea este destinată pentru a aduce "n

)u#e pe "nsuşi 5ântuit!ru) )u#ii. Nici p!runca puri'icării *e% 19,9:8 E!d 1,8 Nu#1,1>+ nu ! pri%ea8 ea se supune, "nsă, din u#i)inţă, ca să nu se %adă #area ei de#nitate.



2Atunci 5aria (ice către "n$er& u# %a 'i aceasta de %re#e ce eu nu ştiu de /ăr/at4 *c1,?+. Din aceste cu%inte se %ede %!tu) de 'eci!rie pe care) a%ea. are 'e#eie, căsăt!rită saunecăsăt!rită, ar răspunde aşa Di#p!tri%ă, ar "nţe)e$e că se %a căsăt!ri şi %a a%ea un c!pi).Ar-an$-e)u) Ba%ri) ! sa)ută cu ru$ăciunea pe care i! adresă# şi n!i& 2Gucurăte cea p)inăde -ar, D!#nu) este cu tine, /inecu%ântată eşti tu "ntre 'e#ei...4 *c 1,9:+, iar %ara ei,E)isa/eta, (ice& 2Ginecu%ântată eşti tu "ntre 'e#ei şi /inecu%ântat este r!du) pântece)ui tău.3i de unde #ie aceasta ca 5aica D!#nu)ui #eu să %ină )a #ine4 *c 1,?9+.

Preacurata ştie că ! %!r 'erici t!ate nea#uri)e& 2ă iată, de acu# #ă %!r 'erici t!atenea#uri)e4 *c 1,?:+. Deci, dacă "n$eru) Ba%ri) ! sa)ută atât de 'ru#!s, iar %ara ei,E)isa/eta, de ase#enea, se cu%ine să ! 'erici# şi n!i.

Ea este 5a#a )ui Du#ne(eu, adică a u%ântu)ui 'ăcut trup& 23i u%ântu) trup sa 'ăcut şia )!cuit "ntre n!i4 *In 1,1?+. 5aria )a născut pe Isus şi E) a '!st 'iu) ei, cu# citi#& 2Ea anăscut pe 'iu) ei ce) "ntâi născut şi a c-e#at nu#e)e )ui Isus4 *5t 1,9>+. ă a '!st 5a#a )uiDu#ne(eu ! nu#eşte E)isa/eta, inspirată de S'ântu) Du-& 23i de unde #ie aceasta să %ină )a#ine 5aica D!#nu)ui #eu4 *c 1,?+. N!i ! nu#i#, pe /ună dreptate, 5aica D!#nu)ui.Ru$ăciuni)e 5aicii S'inte sunt ascu)tate de 'iu) ei, cu# %ede# )a nunta din ana Ba)i)eii *In9,1+. Deşi 2nu ia %enit ti#pu)4, t!tuşi 5ântuit!ru) 'ace #inunea, )a cererea 5a#ei sa)e.

5aria este #a#a n!astră8 pe ea nea dat! Isus prin cu%inte)e r!stite pe cruce& 2Fe#eie,iată 'iu) tău4 *In 1;,9=+. N!i, credinci!şii, '!r#ă# trupu) #istic a) )ui Isus, cu# ne spune S'.Pau)& 2N!i cei #u)ţi, un trup sunte# "n rist!s4 *R!#. 19,>8 !r. 16,178 19,1997 etc+. Iar#a#a trupu)ui )ui rist!s este 5aria, deci ea este #a#a n!astră. Ea a pri#it să 'ie #a#a5ântuit!ru)ui, (icând& 2Iată r!a/a D!#nu)ui, să#i 'ie #ie după cu%ântu) tău4 *c 1,:+.T!t ea a su'erit 2sa/ia "n su')et4 pr!'eţită de Dreptu) Si#i!n "n te#p)u , prin participarea)a Pati#i)e Fiu)ui său.

/iecţie& P!tri%nicii Preacuratei (ic& Isus nu a cinstit! pe #a#a sa, căci "i răspunde& 2eeste #ie şi ţie, 'e#eie8 "ncă nu a %enit ceasu) #eu4 *In 9,?+.

Răspuns& 5ântuit!ru), de câte !ri %!r/eşte unei 'e#ei, '!)!seşte cu%ântu) 2'e#eie4& 2,'e#eie, #are este credinţa ta<4 *5t 1>,9:+8 2Fe#eie, s)!/!(ituteai de /!a)a ta4 *c 1,19+82Fe#eie, crede#ă că %a %eni %re#ea4 *In ?,918 :,16,96,1>+. Ace)aşi cu%ânt ") spune şi#a#ei sa)e, su/ cruce& 2Fe#eie, iată 'iu) tău4 *In 1;,9=+. Pe ti#pu) 5ântuit!ru)ui şi "n t!atăantic-itatea, acest cu%ânt a%ea "nţe)es de cinste. e(i& I)iada , 96?8 Di!n asius, Hist. >1,19. Aşa că 2'e#eie4, "n r!stirea 5ântuit!ru)ui, este cu%ânt de cinste, ca Frau, "n ne#ţeşte,sau D!nna "n ita)iană. Tre/uie să a%e# "n %edere şi puţine)e epresii de %!ca/u)ar '!)!site

pe %re#ea aceea.ât pri%eşte epresia 2ce este #ie şi ţie4, aceasta este pr!prie )i#/ii e%reieşti *#a- )i

%a)a+ şi se "ntâ)neşte destu) de des "n S'ânta Scriptură. 2Fiii Ţeruiei, a (is re$e)e, ce ne pri%eşte aceasta pe #ine şi pe %!i4 *9R$ 1=,16+8 2Fiii Ţeruiei, ce este "ntre #ine şi %!i4, a(is Da%id4 *9R$ 1;,99+8 2e ai a%ut cu #ine, !#u) )ui Du#ne(eu4 *I9R$ 17,1:+8 23i Ie-u arăspuns& eţi pasă de pace. Treci "nap!ia #ea4 *9R$ ;,1:+8 23i Nec! ia tri#is s!)i săispună& e a# eu cu tine, "#păratu) )ui Iuda Nu "#p!tri%a ta %in astă(i...4 *II r!nici>,91+.

@n N!u) Testa#ent cu%inte)e )ui Isus& 2e este #ie şi ţie4 ar "nse#na& 2Nu te "n$riC!ra4sau 2)asă că %ăd eu...4 Preacurata a "nţe)es că a '!st ascu)tată, de aceea a şi p!runcit& 2Faceţi!rice %ă %a (ice4 *In 9,>+. Isus, )a ru$ă#intea #a#ei sa)e, a $ră/it 2ceasu) său4 şi a 'ăcut2"ncepătura se#ne)!r4 *In 9,11+.

/iecţie& Sectarii (ic& Sar părea că Isus nu a cinstit pe #a#a sa, din cu%inte)e& 25a#a#ea şi 'raţii #ei aceştia sunt, care aud cu%ântu) )ui Du#ne(eu şi1 "#p)inesc4 *c :,91+82ăci !ricine 'ace %!ia Tată)ui #eu care este "n ceruri, ace)a "#i este 'rate, s!ră şi #a#ă4



*5t 19,>6+8 2ăci !ricine 'ace %!ia )ui Du#ne(eu, ace)a "#i este 'rate, s!ră şi #a#ă4 *5c,>+.

Răspuns& Aceste cu%inte nu #icş!rea(ă, ci #ăresc cinstea Preacuratei, căci ea "i era, "nacest ca(, de d!uă !ri #a#ă, ! dată că )a născut, ap!i că ea sa supus cu%ântu)ui )uiDu#ne(eu ca ni#eni a)tu)... u# a# şi "ndră(ni să ne i#a$ină# că Isus şia a)es ! #a#ăcare să nu caute să 'acă %!ia )ui Du#ne(eu "n ce) #ai "na)t $rad p!si/i) Ar 'i ! Ci$nireadusă Fiu)ui<

/iecţie& Sectarii (ic& a S'. 5t se spune& 23i nu a cun!scut! pe ea până ce a născut pe'iu) ei4 *5t 1,9>+. De aici sar presupune că, după aceea, a cun!scut!, adică nar 'i ră#as'eci!ară după naştere.

Răspuns& u%inte)e 2până ce4, nu "nsea#nă că după aceea a cun!scut!. @ntâ)ni# acesteepresii tipice )i#/aCu)ui din acea %re#e şi "n a)te ca(uri din ec-iu) Testa#ent& 2Ap!i sadus Sa#ue) )a Ra#a, iar Sau) sa dus )a casa sa "n B-i/eea )ui Sau). 3i nu sa #ai %ă(utSa#ue) cu Sau) până."n (iua #!rţii sa)e4 *1R$ 1>,?+8 23i 5ica), 'ata )ui Sau), na a%ut c!pii

până "n (iua #!rţii sa)e4 *9R$ =,9+. Aceasta nu "nsea#nă că după (iua #!rţii sau #ai%ă(ut, !ri a #ai a%ut c!pii. Nu ne "nd!i# nici ! c)ipă că Isus şia iu/it 5a#a. Dacă !a#enii păcăt!şi 'iind "şi cinstesc părinţii, !are Isus, per'ecţiunea di%ină, ar 'i putut să nu !iu/ească

Preacurata Feci!ară 5aria a '!st pre$ătită din eternitate să 'ie 5a#a )ui IsusDu#ne(eu.Sin$ură ea a '!st sa)utată de un "n$er din cer ast'e)& 2Gucurăte cea p)ină de -ar4 *c 1,9:+.2P)ină de -ar4 "nsea#nă că nu #ai "ncape ni#ic. T!ate %irtuţi)e sunt )a #ai#, ca )a nici !a)tă 'ăptură. Pentru că Isus nu a %!r/it de 5a#a Sa, nu "nsea#nă că nu a iu/it!, ci nede#!nstrea(ă stadiu) de u#i)inţă pe care 5ântuit!ru) ") %!ieşte su')ete)!r c!nte#p)ati%e,su')ete)!r $ata de Cert'ă, dându)e ca #!de) pe "nsăşi 5a#a Sa, pe care a iu/it! #ai presusde !rice 'ăptură.,

Dacă a# c!nsidera pe Feci!ara 5aria ca ! 'e#eie !/işnuită, a# Ci$ni de#nitatea şiat!tputernicia )ui Du#ne(eu care nu putea ad#ite ca Fiu) Său, "nsăşi s'inţenia Preas'inteiTrei#i, să se nască dintr! 'e#eie supusă păcatu)ui stră#!şesc. Du#ne(eu a putut, şi a'ăcut, ca 5aica S'ântă să 'ie ! 'iinţă unică, pe care u#/ra păcatu)ui nu a atins!. D!%adac)ară a s'inţeniei 5ariei sunt #inuni)e pe care )e 'ace ne"ncetat "n )u#ea "ntrea$ă. a !ade%ărată 5a#ă, ea aCută şi pe cei care se "nd!iesc de puterea şi dra$!stea ei.

Ee#p)e& Henri asserre, ce)e/ru a%!cat din Paris, se "#/!)nă%eşte $ra% de ! /!a)ă de!c-i. Este "n peric!) săşi piardă %ederea. 0n prieten pr!testant, 5. Frecinet *%iit!r#inistru+ ") s'ătuieşte să #ear$ă )a !urdes. Dar asserre se $ândeşte că dacă Feci!ara5aria ") %indecă, e) tre/uie săşi sc-i#/e %iaţa, şi nu era dispus )a aceasta. @n 1:=9 /!a)a se

a$ra%ea(ă. Prietenu) său "i pr!cură apă de )a i(%!ru) #iracu)!s de )a !urdes. H. asserre,după ce 'ace ! ru$ăciune 'ier/inte către Preacurata, se spa)ă )a !c-i. @n ace) #!#ent pri#eşte %ederea. Este ui#it şi i#presi!nat, ia ! carte şi citeşte, 'ără !/!sea)ă, câte%a !re "nşir. Este %indecat. 5edicii nu $ăsesc nici ! ep)icaţie ştiinţi'ică acestei %indecăriinstantanee. Era data de 16 !ct!#/rie 1:=9. ederea nu ia #ai s)ă/it până )a #!arte, "nanu) 1;66.

Drept #u)ţu#ire H. asserre %a aduna t!ate %indecări)e #iracu)!ase de )a !urdes,"ntărite cu #art!ri, "n 16 %!)u#e #ari, dep)asânduse pers!na). artea este "ntitu)ată 2N!treDa#e de !urdes4, ! carte #a$istra)ă care a 'ăcut "nc!nCuru) )u#ii. 5. Artus, un /!$ătaş'rance(, a cărui nep!ată, dec)arată de #edici incura/i)ă, dar %indecată )a !urdes "n 1:76, a

depus su#a de 1>6.666 'ranci )a disp!(iţia ce)ui care ar d!%edi că un sin$ur ca( descris deasserre nu ar 'i ade%ărat, !ri sar putea ep)ica pe ca)e natura)ă. Dar nu sa $ăsit ni#eni până astă(i.



5inuni)e per#anente pe care )e 'ace 5aica S'ântă "n di'erite )!curi de pe)erinaC *!urdes,Fati#a, Buada)upe, a Sa))ette, Da#asc, Radna etc+, d!%edesc #area putere ce ! are"naintea Fiu)ui său preaiu/it. Aşa se ep)ică #ari)e c!n%ertiri, cu# a '!st aceea a e%reu)uiA)'!nsRatis/!nne, care, "#preună cu 'rate)e său, de ase#enea c!n%ertit, "nte#eia(ărdinu) 2N!tre Da#e de Si!n4, pentru c!n%ertirea e%rei)!r.

!n%ertirea unui ad%entist. Grun! !rnaci!)a, născut )a R!#a "n 1;1, era 'uncţi!nar )aS!cietatea de tra#%aie din R!#a. Născut "n re)i$ia cat!)ică, "şi pierde credinţa "n ti#pu)ră(/!iu)ui ci%i) din Spania, unde #er$e %!)untar "n anu) 1;=. A '!st atras "ntâi )a Gaptişti,ap!i a trecut )a Ad%entişti, de%enind un (e)!s predicat!r. Era tată) a trei c!pii şi arăta ! #areduş#ănie 'aţă de Giserica at!)ică. @n după a#ia(a (i)ei de 19 apri)ie 1;?7, Grun! ieşi )a

p)i#/are cu cei trei c!pii ai săi& Is!)a de 16 ani, ar)! de 7 ani şi Bian'ranc! de ? ani. Se"ndreptară spre #ica )!ca)itate Tre F!ntane de )ân$ă R!#a. !piii se Cucau cu #in$ea, iarGrun! "şi pre$ătea predica pentru %iit!area adunare ad%entistă, )a u#/ra unui c!pac.

Era !ra ? după a#ia(ă. !piii au rătăcit #in$ea şi Grun! sa ridicat să caute #in$ea pierdută. e) #ai #ic dintre c!pii, apr!piinduse de ! #ică $r!tă, ră#ase cu !c-ii aţintiţiasupra unui c!)ţ a) $r!tei, stri$ând& 2e D!a#nă 'ru#!asă<4 A)er$ară şi cei)a)ţi d!i c!pii.ă(ând "n $enunc-i, răpiţi de %ederea #inunată, p)ini de ad#iraţie, stri$ară şi ei& 2eD!a#nă 'ru#!asă<4 Grun! se sperie. re(ând că %ăd %reun du- rău, "şi (ise& 2D!a#ne, ai#i)ă de ei<4 Se apr!pie şi e) de peşteră. De!dată, peste !c-ii săi trecură d!uă #âini a)/e,%!ind, parcă, să "n)ăture un %ă), iar "n c)ipa ur#ăt!are se tre(i "nc!nCurat de ! )u#inăcerească. @n 'aţa )ui stătea ! 'e#eie nespus de 'ru#!asă, "nc!nCurată de )u#ină. A%ea -ainaa)/ă, ac!perită de ! #anta %erde şi un /râu r!(. Fi$ura ei e#ana ! /unătate de nedescris, dar u#/rită de ! uş!ară tristeţe. Ea i se adresă )ui Grun!, %!r/ind "nde)un$, spunândui& 2Eusunt Feci!ara re%e)aţiei di%ine, #ă a')u "n preaC#a S'intei Trei#i. Tu #ă persecuţi, dar deacu#a aCun$e< Intră "n tur#a cea s'ântă. e)e d!uă %ineri "n cinstea Preas'intei Ini#i a )uiIsus, teau sa)%at. a#enii să se r!a$e #u)t, să recite r!(ariu) pentru "nt!arcerea păcăt!şi)!rşi pentru unirea /iserici)!r. Ru$ăciunea A%e 5aria, r!stită cu credinţă şi iu/ire, este ca !să$eată de aur care aCun$e )a Ini#a )ui Isus...4

S'ânta Feci!ară ia de(%ă)uit )ui Grun! #u)te taine. Pre%ă(ând "nd!ie)i)e )ui, ia indicatun se#n, nu#ind un pre!t cu care, "ntâ)ninduse, "i %a c!n'ir#a această apariţie. Ia #ai

pre(is #u)te "ncercări şi persecuţii. Nu %a 'i cre(ut )a "nceput. Ia rec!#andat prudenţă şistat!rnicie "n credinţă. Preacurata )a asi$urat de !cr!tirea şi aCut!ru) ei. !piii, deşi au %ă(ut

pe 'ru#!asa D!a#nă, nu au au(it ni#ic din c!n%ersaţie. După ce D!a#na a dispărut, Grun!i#pr!%i(ă din ier/uri ! #ătură cu care curăţă $r!ta, iar c!piii au adunat ')!ri şi au"#p!d!/it!. Predicat!ru) ad%entist era cu t!tu) sc-i#/at, iar seara, a "n$enunc-eat,

"#preună cu s!ţia şi c!piii, ru$ânduse Preacuratei.Au "ncercat să păstre(e secretă această apariţie de care, une!ri, Grun! se "nd!ia. Dar, )a9: apri)ie, printr! pr!%idenţia)ă "ntâ)nire, ia ieşit "n ca)e pre!tu) nu#it de S'ânta Feci!ară.a = #ai 1;?7, Grun! a 'ăcut act de )epădare de sectă, reintrând "n Giserica at!)ică. @naceeaşi (i, %i(itând $r!ta, are a d!ua arătare a S'intei Feci!are. 3tirea a "nceput să serăspândească. a 9 #ai, Grun! a %ă(ut pentru a treia !ară pe Feci!ara 5aria, 'iind de 'aţăc!piii şi un tânăr pre!t care a ră#as '!arte i#presi!nat de eta(u) )ui Grun! şi de unsenti#ent puternic a) pre(enţei cereşti. După a patra apariţie, )a 6 #ai, (iare)e au "nceput să

pu/)ice Fap)e sen(aţi!na)e care se petreceau )a Tre F!ntane& apariţii)e, #ireas#a cerească cese si#ţea )a $r!tă şi %indecări)e de di'erite /!)i care au "nceput să se 'acă ac!)!. 5u)ţi#i)e

"ncepură să se perinde 'ără "ncetare. Se aprindeau )u#ânări şi se recita R!(ariu). Pă#ântu)adunat din Curu) $r!tei era tă#ăduit!r de /!)i. Anc-eta /isericească sa des'ăşurat 'a%!ra/i).Sa ridicat un 'ru#!s sanctuar şi că)u$ării 'ranciscani au pre)uat a#enaCarea şi "n$riCirea



acestui )!c de %eneraţie. Grun! a de%enit un #are pr!pa$at!r a) credinci!şi)!r cu)tu)uiFeci!arei 5aria.

7. PRI50 NMS0T

/iecţie& Prin 'aptu) că E%an$-e)iştii nu#esc pe Isus 2"ntâiu) născut4 se "nţe)e$e căPreacurata a #ai a%ut şi a)ţi 'ii& 23i nu a cun!scut! pe ea până ce a născut pe 'iu) ei ce) "ntâinăscut4 *5t 1,9>+8 23i a născut pe 'iu) său ce) "ntâi născut4 *c 9,7+8 23i când aduce pe ce)"ntâi născut "n )u#e (ice...4 *E%. 1,=+.

Răspuns& ei care nu au studii /i/)ice se p!t )ăsa uş!r "nşe)aţi. a e%rei, /ăiatu) care era#ai "ntâi născut de #a#a sa, purta nu#e)e de "ntâi născut. iti# aceasta )a E!d& 2Să#is'inţeşti pe t!t "ntâiu) născut, pe t!t ce se naşte "ntâi )a 'iii )ui Israe)...4 *E!d 1,9+8 2Atuncisă !se/eşti D!#nu)ui pe t!t ce) de parte /ăr/ătească, de )a !a#eni, care se naşte #ai "ntâi...4*E!d 1,19+8 2T!t "ntâiu) născut de parte /ăr/ătească este a) 5eu4 *E!d ?,1;+, iar "nc!ntinuare& 2T!ţi "ntâii născuţi din 'iii tăi săi răscu#peri şi ni#eni să nu se "n'ăţişe(e"naintea #ea cu #âna $!a)ă4 *E!d ?,96+.

ei născuţi după una sau #ai #u)te sur!ri, nu erau "ntâi născuţi. Dar dacă era unic 'iu )a părinţi, era nu#it 2"ntâi născut4, cu t!ate că nu #ai erau a)ţi c!pii născuţi după e). iti# )aPr!'etu) Oa-aria& 2!r ţine d!)iu după e), cu# p)ân$ pe sin$uru) c!pi), cu# p)ân$i pe pri#u)tău născut4 *Oa-aria 19,16+. Ast'e), "n 'a#i)ii)e "n care se năşteau #ai "ntâi 'ete, sau pri#u)născut /ăiat a #urit, nu #ai erau "ntâi născuţi.

Pri#u) născut "nse#na că are de#nitate pre!ţească şi a '!st răscu#părat prin e%iţi.Aceştia ţineau )!cu) "ntâi)!r născuţi "naintea )ui Du#ne(eu. Drepturi)e şi "ndat!riri)e

pri#i)!r născuţi erau acestea& 2a "#părţirea a%erii sa)e, să cun!ască de "ntâi născut pe 'iu)ce)ei neiu/ite şi săi dea acestuia parte "nd!ită din t!ate câte %a a%ea, că acesta este pâr$a

puterii )ui şi a) )ui este dreptu) de "ntâi născut4 *Deut 91,1>17+8 23i a $răit D!#nu) cu5!ise şi a (is& Iată Eu a# )uat din 'iii )ui Israe) pe e%iţi "n )!cu) tutur!r "ntâi)!r născuţi, "n)!cu) tutur!r ce se nasc "ntâi "n Israe)... e%iţii să 'ie ai #ei, căci t!ţi "ntâi născuţii sunt ai#ei. "n (iua când a# )!%it pe t!ţi "ntâii născuţi "n pă#ântu) E$iptu)ui, atunci #ia# s'inţit

pe t!ţi "ntâi născuţii )ui Israe), de )a !# până )a d!/it!c 2 *Nu# ,111+.Se %ede din acest tet că Du#ne(eu )ea dat ! de#nitate pre!ţească ce)!r "ntâi născuţi.

T!t!dată, a%eau şi putere de părinte asupra 'raţi)!r #ai #ici& 2Au(ind, "nsă, aceasta Ru/en*ce) #ai #are din 'iii )ui Iac!/+ a %!it să) scape din #âini)e )!r, (icând& Să nui ridică#%iaţa. Ap!i Ru/en a adău$at& Să nu %ărsaţi sân$e<... ând, "nsă, sa "nt!rs Ru/en )a puţ şi na %ă(ut pe I!si' "n puţ, şia rupt -aine)e şi a (is 'raţi)!r săi& Găiatu) nu este, "nc!tr! să apuc

eu acu#4 *Facere 7,91,99,6+.2Atunci, răspun(ând, Ru/en a (is& Nu %a# spus eu atunci să nu 'aceţi nedreptate /ăiatu)ui !i nu #aţi ascu)tat8 iată sân$e)e )ui cere ră(/unare4 *Facere ?9, 997+8 23i sauaşe(at ei "naintea )ui, ce) "ntâi născut, după dreptu) )ui de "ntâi născut şi până )a ce) #aitânăr...4 *Facere ?,+8 2H!sa, unu) din 'iii )ui 5erari, a a%ut 'ii pe 3i#ri, căpetenie, deşi na '!st "ntâiu) născut, dar tată) său )a pus căpetenie4 *I r!. 9=,16+8 deci, t!t 'iu) care era

pri#u) născut, a%ea de#nitatea de "ntâi născut c-iar dacă era sin$ur )a părinţi. N!i şti# că Isus rist!s, ca Fiu a) )ui Du#ne(eu, a d!ua pers!ană du#ne(eiască, era

unic. T!tuşi, S'. Pau) ") nu#eşte& 2E) este c-ipu) Du#ne(eu)ui ce)ui ne%ă(ut, ce) "ntâi născutdin t!ată (idirea4 *!) 1,1>+8 2... şi ia -!tărât să 'ie ase#enea c-ipu)ui Fiu)ui Său, ca E) să

'ie "ntâi născut "ntre #u)ţi 'raţi4 *R!#. :,9;+8 23i de )a Isus rist!s, 5art!ru) ce) credinci!s,e) "ntâi născut din #!rţi...4 *Ap!ca)ips 1,>+.



După cu# Fiu) )ui Du#ne(eu *u%ântu)+ se nu#eşte "ntâi născut, deşi este unic, aşa şiIsus rist!s, Fiu) 5ariei, se nu#eşte "ntâi născut, 'ără să 'i a%ut a)ţi 'raţi.

:. FRAŢII D5N00I

/iecţii& 0ne)e secte susţin că Feci!ara 5aria a #ai a%ut 'ii, şi anu#e aceia pe careE%an$-e)iştii "i nu#esc 'raţii D!#nu)ui& 23i "ncă $răind E) #u)ţi#i)!r, iată #a#a ui şi'raţii ui stăteau a'ară, căutând să %!r/ească cu dânsu)4 *5t 19,?=+8 2Iată #a#a ta şi 'raţiităi şi sur!ri)e ta)e te caută a'ară4 *5c ,1>8 c :,1;,96+8 2După aceea sa c!/!rât "napernau#, e) şi #a#a )ui, cu 'raţii şi cu ucenicii )ui4 *In 9,198 5t 1,>8 5c =,+8 2T!ţiaceştia stăruiau cu un cu$et "n ru$ăciune şi "n cereri "#preună cu 'e#ei)e şi cu 5aria, #a#a)ui Isus, şi cu 'raţii )ui4 *Fap 1,1?+8 2Na%e# dreptu) să duce# cu n!i ! s!ră, 'e#eie, cu#'ac cei)a)ţi ap!st!)i şi 'raţii D!#nu)ui şi -i'a4 *1!r ;,>+8 2Dar na# %ă(ut pe nici unu)dintre ap!st!)i, decât pe Iac!/, 'rate)e D!#nu)ui4 *Ba) 1,1;+.

Răspuns& u%ântu) e%reiesc 2AH4 *U'rate+, "n S'ânta Scriptură are #ai #u)te "nţe)esuri,deci cei care nu cun!sc te#einic studiu) S'intei Scripturi p!t 'i uş!r induşi "n er!are. Să%ede# "nţe)esu) acestui cu%ânt a')at "n ec-iu) Testa#ent&

1. @n a'ară de 'iu a) ace)!raşi părinţi, #ai are "nţe)es de nep!t. 2Nu %reau să 'ie ceartă"ntre #ine şi "ntre tine *(ice A%ra# nep!tu)ui său !t+, nici "ntre păst!rii tăi şi ai #ei, căcisunte# 'raţi4 *Ben 1,:+. 3ti# că !t este 'iu) 'rate)ui )ui A%ra#, nu#it Haran& 2Tera- anăscut pe A%ra#, pe Na-!r şi pe Haran. Haran a născut pe !t4 *Ben 11,97+. T!t aşa citi# )audecăt!ri& 2Fraţii #a#ei )ui au spus t!ate cu%inte)e acestea... şi ini#a )!r sa ap)ecat spreA/i#e)cc, căci "şi (iceau& E) este 'rate cu n!i4 *udecăt!ri ;,+.

9. u%ântu) 'rate #ai "nsea#nă 2%ăr4& 2E)ea(ar a #urit 'ără a a%ea 'ii, ci nu#ai 'ete, pecare )eau )uat de ne%este 'iii )ui -iş, 'raţii )!r4 *I r!n. 9,9199+.

. Rudenii "n $enera)& Da%id aduce -i%!tu) e$ii )a Ierusa)i#8 tre/uia purtat nu#ai de)e%iţi şi rude)e )!r, ast'e)& 2din 'iii )ui -e)at, pe căpetenia 0rie) şi pe 'raţii săi, ! sutăd!uă(eci8... pe căpetenia Asaia şi pe 'raţii săi d!uă sute d!uă(eci...4 *I r!n. 1>,919+.

?. # din ace)aşi tri/& 25!ise a c-e#at pe 5ic-ae) şi pe E)(a'an, 'iii )ui 0(ie), unc-iu))ui Ar!n şi )ea (is& Apr!piaţi%ă, sc!ateţi pe 'raţii %!ştri din s'ântu) )!caş...4 *e% 16,?+82!%itu) %a aCuta pe 'raţii săi "n c!rtu) adunării4 *Nu# :,9=+8 2E) tea 'ăcut să te apr!pii dee), tu şi 'raţii tăi, 'iii )ui e%i4 *Nu# 1=,16+. Da%id tri#ite %!r/ă #ari)!r pre!ţi, (icând& 2!isunteţi 'raţii #ei, %!i sunteţi !s din !ase)e #e)e şi carne din carnea #ea4 *9R$ 1;,19+.

>. # din ace)aşi p!p!r& 2@n ace) ti#p, 5!ise a aCuns #are, a #ers )a 'raţii săi şi a %ă(ut#unci)e )!r $re)e4 *E!d 9,11+. Ace)aşi )ucru se c!n'ir#ă "n& 2Atunci săţi pui re$e peste

tine pe ace)a pe care) %a a)e$e D!#nu) Du#ne(eu) tău& dintre 'raţii tăi... nu %ei putea să puire$e peste tine un străin, care nu este din 'raţii tăi4 *Deut 17,1>+.=. A)iat din a)t p!p!r& 2De )a ades, 5!ise a tri#is nişte s!)i )a "#păratu) Ed!#u)ui ca

săi (ică& Aşa %!r/eşte 'rate)e tău Israe)4 *Nu# 96,1?+8 2Aşa %!r/eşte D!#nu)... nu#isc-i#/ -!tărârea, pentru că au )uat pe t!ţi !a#enii prinşi "n ră(/!i şi ia dat Ed!#u)ui şi nusau $ândit )a )e$ă#ântu) 'răţesc4 *A# 1,;+.

7. S!ţ sau prieten& 2!t (ice )!cuit!ri)!r din S!d!#a& Nu, 'raţi)!r, nu 'aceţi acest rău4*Ben 1;,7+8 2A/ner a c-e#at pe I!a/ şi a (is&...până când %ei aştepta să spui p!p!ru)ui să"ncete(e a ur#ări pe 'raţii săi4 *9R$ 9,9=+. I!a/ ia (is )ui A#asa& 2Eşti sănăt!s, 'rate4*9R$ 96,;+8 23i a (is& e cetăţi #iai dat, 'rate4 *1R$ ;,1+, aşa "ntrea/ă Hira#, re$e)e

Tiru)ui, pe S!)!#!n, re$e)e Israe)u)ui.:. T!t !#u), apr!ape)e& 25!ise a (is p!p!ru)ui& Nu %ei ur" pe 'rate)e tău4 *e% 1;,17+82!r aduce pe t!ţi 'raţii %!ştri din #iC)!cu) tutur!r nea#uri)!r, ca dar...4 *"s. ==,96+.



0ne!ri c-iar şi ani#a)e)e necu%ântăt!are sunt nu#ite 'raţi& 2Eu a# de%enit 'rate)eşaca)i)!r şi t!%arăşu) struţi)!r4 *I!% 6,9;+.

@n N!u) Testa#ent a')ă# iarăşi cu%ântu) 'rate "n sens )ar$& 23i acu#, 'raţi)!r, ştiu că dinneştiinţă aţi 'ăcut aceasta4 *Fap ,17+, (ice S'. Petru p!p!ru)ui, după %indecarea !)!$u)ui dinnaştere. 2De aceea, 'raţi)!r, a)e$eţi dintre %!i şapte /ăr/aţi4 *Fap =,+8 23te'an a răspuns&Fraţi)!r şi părinţi)!r4 *Fap 7,9+8 2Anania, după ce a pus #âini)e peste Sau), a (is& 2FrateSau)e<4 *Fap ;,178 19,178 1,1>,:8 1>,+. T!ate Scris!ri)e Ap!st!)i)!r către di'erite)e Gisericisunt p)ine de ter#enu) 2'raţi)!r4 cu care se adresea(ă tutur!r...

După ce a# %ă(ut că, "n S'ânta Scriptură, cu%ântu) 2'rate4 are #ai #u)te "nţe)esuri, săd!%edi# că 'raţii D!#nu)ui nu sunt 'ii ai Preacuratei, ci rude)e 5ântuit!ru)ui.

1. Nicăieri "n S'inte)e E%an$-e)ii Preacurata nu este arătată ca #a#a %reunuia dintre ei.9. 5ântuit!ru) "ncredinţea(ă pe #a#a sa S'ântu)ui I!an E%an$-e)istu), când #!are pe

cruce& 2Fe#eie, iată 'iu) tău<4 *In 1;,9=+. Dacă Isus ar 'i a%ut a)ţi 'raţi, 5aica S'ântă ar 'iră#as "n $riCa )!r, #ai a)es că unii din aşanu#iţii 2Fraţii D!#nu)ui4 erau c-iar Ap!st!)i.

. ând Isus dă pe S'. I!an de 'iu #a#ei sa)e, (ice& 2Iată 'iu) tău<4 *In 1;,97+8 nu (ice2unu) din 'iii tăi4, cu# ar 'i tre/uit să (ică dacă ar 'i a%ut #ai #u)ţi 'ii.

?. E%an$-e)iştii arată că 2'raţii D!#nu)ui4 a%eau a)tă #a#ă, decât pe Preacurata Feci!ară5aria. Ast'e)& )a 5t 97,>= scrie& 25aria, #a#a )ui Iac!/ şi a )ui I!sue4, d!i din cei pe care,)a 5t 1, >>, "i #enţi!nea(ă ast'e)& 2Au nu este Acesta 'iu) tes)aru)ui Au nu se nu#eşte#a#a ui 5aria şi 'raţii ui Iac!/ şi I!si', Si#!n şi Iuda4

3i S'. 5c spune că Iac!/ şi I!sue a%eau a)tă #a#ă& 2Erau şi 'e#ei care pri%eau dedeparte, "ntre care şi 5aria 5a$da)ena, 5aria, #a#a )ui Iac!/ ce) 5ic şi a )ui I!si' şiSa)!#ea4 *5c 1>,?6+. ui Iac!/ "i (ice 2ce) #ic4 pentru a) de!se/i de Iac!/ a) )ui Oe%edei,'rate)e )ui I!an. a să de!se/ească pe Iac!/ ce) #ic de Iac!/ a) )ui Oe%edei, S'. 5arcu ")nu#eşte a) )ui A)'eu& 2Deci a rânduit pe cei d!ispre(ece& pe Si#!n, căruia ia pus nu#e)ePetru şi pe Iac!/ a) )ui Oe%edeu şi pe I!an, 'rate)e )ui Iac!/... şi pe Andrei şi pe Fi)ip, peGart!)!#eu şi pe 5atei, pe T!#a şi pe Iac!/ a) )ui A)'eu şi pe Tadeu şi pe Si#!n ananeu)4*5c ,1=1:+.

Acest Iac!/ ce) #ic, a) )ui A)'eu, este nu#it 2'rate)e D!#nu)ui4& 2Iar pe a)tu) dinAp!st!)i na# %ă(ut decât pe Iac!/, 'rate)e D!#nu)ui4 *Ba) 1,1;+, spune S'. Pau) că )a"ntâ)nit )a Ierusa)i#. 2Iuda, s)uCit!r a) )ui rist!s şi 'rate a) )ui Iac!/4 *Iuda 1,1+. Iuda, dease#enea, este nu#it 'rate a) D!#nu)ui& 2Au nu este acesta tes)aru), 'iu) 5ariei şi 'rate)e )uiIac!/, a) )ui I!si', şi a) )ui Iuda şi a) )ui Si#!n4 *5t 1,>>8 5c =,+. Deci Iac!/ şi Iuda sunt'raţi.

u# a# %ă(ut, E%an$-e)iştii ") nu#esc pe Iac!/ ce) #ic 2a) )ui A)'eu4 ca să)

de!se/ească de Iac!/ a) )ui Oe%edei. Acest Iac!/ ce) #ic a%ea tată pe A)'eu& 2Fi)ip şiGart!)!#eu, T!#a şi 5atei %a#eşu), Iac!/ a) )ui A)'eu şi e%i ce se (ice Tadeu4 *5t 16,+,iar #a#ă pe 5aria *5t 97,>=8 5c 1>,?6+, s!ţia )ui )e!pa& 23i stăteau )ân$ă crucea )ui Isus,#a#a ui şi s!ra #a#ei ui, 5aria )ui )e!pa şi 5aria 5a$da)ena4 *In 1;,9>+. Deci A)'euşi )e!pa sunt aceeaşi pers!ană *Dicti!nnaire de )a Gi/)e, %!). I c!). ?1; şi %!). II c!). :67+.De aici ur#ea(ă că Iac!/ a) )ui A)'eu, 'rate)e )ui I!sue *5c 1>,?6+, a) )ui Si#!n şi a) )uiIuda, sunt 'iii 5ariei )ui )e!pa sau A)'eu *5t 1,>>8 In 1;,9>+, care se a')a a)ături de 5aria,5a#a )ui Isus, su/ cruce.

Aşadar, 2'raţii D!#nu)ui4 au a)tă #a#ă decât pe Preacurata, deci nu p!t să 'ie 'iii ei. eice susţin că 'raţii D!#nu)ui erau 'iii Preacuratei, %reau să c!#/ată cu)tu) 5aicii S'inte.

Preacurata Feci!ară 5aria este 5a#a tutur!r !a#eni)!r, pentru că t!ţi !a#enii sunt 'raţi "nrist!s.



Ee#p)u& S'ânta Tere(a de isieu *1:71:;7+ şia pierdut #a#a )a %ârsta de ? ani. A pierdut ! #a#ă p)ină de $in$ăşie, care a "n%ăţat! să iu/ească pe Isus şi pe 5aica S'ântă.ând iau spus că #a#a sa a #urit, a 'u$it şi sa pr!sternat "n 'aţa ic!anei Preacuratei8 cu)acri#i "n !c-i, a (is& 25a#ă a )ui Isus, te r!$ de acu# să#i ţii )!c de #a#ă<4 Prin aceastăru$ăciune ea sa c!nsacrat 5ariei şi nu a re$retat nici!dată, căci 5aria ia '!st cu ade%ărat5a#ă.

a %ârsta de 16 ani, Tere(a este )!%ită de ! /!a)ă #isteri!asă, cu dureri de cap, ins!#nii,-a)ucinaţii şi erupţii. Nu #ai putea #ânca apr!ape ni#ic. G!a)a ! s)ă/ise "n u)ti#u) $rad8#edicii nu #ai a%eau nici ! speranţă. @ntrea$a 'a#i)ie ţinu ! n!%enă de ru$ăciuni cătreFeci!ara 5aria. @n di#ineaţa de 1 #ai 1::, ce)e trei sur!ri a)e Tere(ei& 5aria, e!nia şie)ina se ru$au )a patu) /!)na%ei, care nu #ai recun!scu pe s!ra ei 5aria, stri$ând! #ereusă %ină )a ea. @n 'aţa patu)ui /!)na%ei se a')a ! statuie a Preacuratei. S'. Tere(a ist!riseşte&2Ne#ai$ăsind nici un aCut!r pe pă#ânt, #a# "ndreptat spre 5a#a #ea cerească, ru$ând!din t!ată ini#a să ai/ă #i)ă de #ine. De!dată statuia prinse %iaţă. Feci!ara 5aria de%eni'ru#!asă, nespus de 'ru#!asă şi se "ndreptă spre #ine. Faţa sa epri#a /)ândeţe, /unătate,tandreţe nespusă, iar (â#/etu) ei ceresc #a pătruns până "n adâncu) su')etu)ui... e'ericire<... @n acea c)ipă si#ţii că t!ate dureri)e #ă părăsiră, recun!scui )ân$ă pat pe s!ra#ea 5aria, care ş!pti "ncet, pri%ind statuia& 2Tere(a este %indecată<4 De 'apt, aşa a '!st...5ica F)!are, )u#inată de (â#/etu) #inunat a) S'intei Feci!are, %a renaşte )a %iaţă, se %are'ace ast'e) "ncât, )a %ârsta de 1> ani, %a intra "n 5ănăstirea ar#e)itane)!r din isieu*Ist!ria unui su')et, scrisă de ea "nsăşi+.

Tere(a a trăit d!ar 9? de ani, dar a de%enit ! #are s'ântă<

;. @NHINAREA A R0E

rucea este se#nu) /iruinţei )ui rist!s asupra dia%!)u)ui. @n %!r/irea creştină, 2cruce4"nsea#nă %irtute, Cert'ă& 2e) ce nuşi ia crucea sa şi nu %ine după #ine, nu este %rednic de5ine4 *5t 16,:+8 2e) ce %rea să %ină după 5ine, să se )epede de sine, săşi ia crucea şi să#i ur#e(e4 *5c :,?+8 2e) ce nuşi ia crucea şi nu %ine după 5ine, nu p!ate 'i ucenicu)5eu4 *c 1?,97+.

S'ântu) Pau) scrie& 2...aceia %ă si)esc să %ă tăiaţi "#preCur nu#ai ca să nu su'ere pri$!nire pentru crucea )ui rist!s4 *Ba) =,19+8 2Iară #ie nu#i 'ie a #ă )ăuda decât nu#ai "n crucea

D!#nu)ui n!stru Isus rist!s4 *Ba) =,1?+8 2... uniţi "ntrun sin$ur trup, prin cruce, !#!rând prin ea %răC#ăşia4 *E' 9,1=+8 23i printr"nsu) t!ate cu Sine să )e "#pace..., 'ăcând pace prinE), prin sân$e)e crucii Sa)e...4 *!) 1,968 9,1?+.

rucea este se#nu) Du#ne(eu)ui ce)ui %iu& 23i iată a# %ă(ut a)t "n$er, suinduse )arăsăritu) s!are)ui, care a%ea se#nu) Du#ne(eu)ui ce)ui %iu4 *Ap 7,9+. a pr!'etu) E(ec-ie)scrie& 2Treci prin !raş, prin t!t Ierusa)i#u) şi "nsea#nă 'runtea /ăr/aţi)!r care suspină4 *E(;,?+. Se#nu) era "n c-ip de cruce T *)itera 2tau4 e%reiască+. rucea este se#nu) Fiu)ui#u)ui, cu# citi# )a 5t& 2Atunci se %a arăta pe cer se#nu) Fiu)ui #u)ui...4 *5t 9?,6+.Aşadar, ce) ce se )eapădă de cruce, se )eapădă de se#nu) Fiu)ui #u)ui.

Scrieri)e %ec-i ne arată că pri#ii creştini '!)!seau se#nu) crucii&

Tertu)ian *pe )a anu) 966 d. r.+ "n cartea sa De corona Militis *cap. + şi "n cartea De Resurectione Carnis *cap. :+, arată că creştinii "şi 'ac cruce.



S'. iri) din A)eandria *7=???+ "n cartea sa Contra Iulianum, cap. ?, ne spune căcreştinii se "nc-ină "n 'aţa crucii, "şi 'ac se#nu) crucii pe 'runte şi ") sapă pe uşi)e case)!r.ec-i#ea !/iceiu)ui de a se "nse#na cu se#nu) crucii %ine de pe ti#pu) Ap!st!)i)!r.

N!i, când ne 'ace# cruce, ne #ărturisi# credinţa şi pr!nunţă# nu#e)e Preas'inteiTrei#i& "n nu#e)e Tată)ui, şi a) Fiu)ui, şi a) S'ântu)ui Du-, A#in *5t 9:,1;+8 2Drept aceea#er$ând, "n%ăţaţi t!ate nea#uri)e, /!te(ândui "n nu#e)e Tată)ui, şi a) Fiu)ui, şi a) S'ântu)uiDu-4 *5t 9:,1;+. Aşadar, cei ce se )eapădă de cruce, sunt cei pierit!ri, despre care S'. Pau)(ice& 2u%ântu) crucii ce)!r pierit!ri este ne/unie, iar n!uă, ce)!r ce ne #ântui#, este

puterea )ui Du#ne(eu4 *1!r 1,1:+8 2... Duş#anii crucii )ui rist!s4 *Fi) ,1:+.Ee#p)u& e)e/ru) ardina) Vise#an *1:691:=>+ era pe patu) de #!arte. 0n prieten,

%i(itându), ") "ntrea/ă& 2u# %ă a')aţi, E#inenţă4 ardina)u), )uând crucea "n #âini)e sa)e,cu ! pri%ire p)ină de e#!ţie, răspunse& 25ă a')u ca un )icean ce %a p)eca "n %acanţă pentru aşi re$ăsi casa părintească<4 Iată cu# ştia să #!ară ce) care a '!st '!r#at )a şc!a)adu#ne(eiescu)ui Răsti$nit.

2a pici!are)e crucii scrie 5!ns. Bi/ier se u#i)eşte !r$!)iu), se di(!)%ă e$!is#u),%!)uptatea se #!rti'ică, re#uşcări)e se ca)#ea(ă, ura este "n%insă de dra$!ste, durerea,de(nădeCdea şi descuraCarea pri#esc '!rţa necesară pentru a "n%in$e...4

!nstată# din %ieţi)e s'inţi)!r ce #are putere are ! s'ântă cruce 'ăcută cu e%)a%ie. ruceaeste ar#a "#p!tri%a dia%!)u)ui, căci /ine (ice p!p!ru)& 2'u$e ca dracu) de cruce4. ruceaeste si#/!)u) creştinu)ui. Ea se aşea(ă atât pe c)!p!tniţa /iserici)!r, cât şi deasupra patu)uic!pii)!r, ca apărare şi scut.

16. 0T0 IANER

/iecţie& 0nii creştini sectari (ic că nu este per#is să ne "nc-ină# )a ic!ane, căcicinstirea ic!ane)!r este id!)atrie. Iar id!)atria este !prită de Du#ne(eu. iti# "n S'.Scriptură& 2Nuţi %ei 'ace c-ip ci!p)it, nici un c-ip din ce)e ce sunt sus "n cer, !ri din ce)e cesunt C!s pe pă#ânt, sau din ce)e ce sunt "n ape, dedesu/tu) pă#ântu)ui4 *E!d 96,?+8 2Să nu$reşiţi, dar şi să nu %ă 'aceţi c-ipuri ci!p)ite, sau "nc-ipuiri a)e %reunui id!)...4 *Deut ?,1=1;+.

Răspuns& Ic!ane)e sunt c-ipuri care ne aduc a#inte de pers!ana pe care ! repre(intă&Isus, 5aica S'ântă, "n$eri, s'inţi etc. Deci, când ne "nc-ină# )a ic!ane, nu ne "nc-ină# )a

#ateria)u) din care este 'ăcută ic!ana, ci )a pers!ana pe care ! repre(intă. Este ade%ărat că "nec-iu) Testa#ent a '!st inter(isă "nc-inarea )a c-ipuri ci!p)ite. T!t ec-iu) Testa#ent nespune şi pentru ce& ca să nu cadă e%reii "n id!)atrie, ca p!p!are)e din Cur, şi cu# se "nc-inaue$iptenii *Deut ?,1;+.

E%reii erau "nc!nCuraţi de p!p!are pă$âne care se "nc-inau )a id!)i. Ei "nşişi erau '!arte"nc)inaţi să 'acă )a 'e), cu# sa şi "ntâ#p)at cu %iţe)u) de aur *E!d 9,:+. T!t aşa citi# )aRe$i& 23i s'ătuinduse re$e)e, a 'ăcut d!i %iţei de aur şi a (is p!p!ru)ui& Nu tre/uie să %ă #aiduceţi )a Ierusa)i#8 iată, Israe)e, Du#ne(eii tăi care teau sc!s din pă#ântu) E$iptu)ui4 *1R$19,9:+.

ând pri#eCdia id!)atriei era e%itată, c-iar şi "n ec-iu) Testa#ent erau ic!ane. Pe

c-i%!tu) e$ii erau scu)ptaţi -eru%i#i& 2ei 'ace d!i -eru%i#i de aur, "i %ei 'ace din aur /ătut, )a ce)e d!uă #ar$ini a)e ac!perişu)ui... ei 'ace -eru%i#ii dintr! sin$ură /ucată4*E!d 9>,1:+.



T!t aşa S!)!#!n 'ace -eru%i#i "n te#p)u) din Ierusa)i#& 2@n )!cu) ce) s'ânt e) a 'ăcut d!i-eru%i#i din )e#n de #ăs)in să)/atic, a%ând (ece c!ţi "nă)ţi#e. S!)!#!n a pus -eru%i#ii "n#iC)!cu) casei din)ăuntru. Aripi)e )!r erau desc-ise. Aripa pri#u)ui atin$ea unu) din pereţi,iar aripa ce)ui de a) d!i)ea -eru%i# atin$ea pe ce)ă)a)t4 *1R$ =,99:+. @n N!u) Testa#ent nuscrie ni#ic, nici pentru, nici "#p!tri%a ic!ane)!r.

Ist!ria şi tradiţia ne arată că, )a "nceputu) creştinis#u)ui, sau '!)!sit ic!ane. Dacă cine%anu ad#ite tradiţia ca i(%!r a) credinţei, ist!ria nu ! p!ate re'u(a ca sursă de ade%ăr. 5art!rene sunt catac!#/e)e. Acestea sunt ci#itire su/terane, '!ste #ine de unde sa sc!s piatră

pentru (idirea !raşu)ui R!#a. Aici, pri#ii creştini se adunau pentru ru$ăciune şi t!t aici "şi"n#!r#ântau #artirii.

Ist!ricu) De R!si, "n cartea sa R!#a su/terană, arată că acestea erau $a)erii )un$i şi"nt!rt!c-eate, unde creştinii se ascundeau de pă$âni pentru a s)uCi S'inte)e Taine. @n ti#pu)

persecuţii)!r, catac!#/e)e de%eniră un ade%ărat !raş su/teran. După e)i/erarea Gisericii decătre !nstantin ce) 5are, catac!#/e)e au '!st uitate şi nu sau desc!perit decât "n sec!)u)trecut.

@n aceste catac!#/e creştinii au scu)ptat sau pictat şase 'e)uri de ic!ane&a+ Ic!ane care repre(entau pers!ane sau si#/!)uri a)e credinţei8 de ee#p)u& anc!ra

"nc-ipuia speranţa8 #ie)u), i#a$inea )ui rist!s *In 1,9;+8 p!ru#/e)u) "nc-ipuia pe S'ântu)Du-8 peşte)e ") repre(enta t!t pe rist!s. @n $receşte cu%ântu) peşte este '!r#at din iniţia)e)enu#e)ui )ui rist!s *Hrist!s+& IHTHWS Uesus Hristus THe!u 0i!r *sau W!r+ S!ter *Isusrist!s Fiu) )ui Du#ne(eu Răscu#părăt!ru)+. De aceea, "n %ec-i#e, i#a$inea peşte)uisi#/!)i(a nu#e)e )ui rist!s.

/+ @n catac!#/e #ai sunt ic!ane care repre(intă para/!)e)e 5ântuit!ru)ui şi 'i$uri)e cucare e) "nsuşi sa ase#ănat& iţa *In 1>,1=+8 Păst!ru) ce) /un *In 16,11+ etc8

c+ Pe pereţi sunt pictate ic!ane /i/)ice din ec-iu) Testa#ent& N!e "n c!ra/ie, Tinerii dinGa/i)!n "n $r!apa )ei)!r, 5!ise etc8

d+ Sunt ic!ane a)e 5ântuit!ru)ui, a)e Preacuratei şi a)e S'inţi)!r8e+ Scene din %ieţi)e s'inţi)!r8'+ Su/iecte )itur$ice& G!te(u), ina cea de Taină etc. 0ne)e din aceste ic!ane sunt c-iar

din ti#pu) Ap!st!)i)!r, a)te)e din ti#pu) persecuţii)!r u)teri!are.Ee#p)e& @n !nstantin!p!), d!uă $eneraţii de "#păraţi au '!st ic!n!c)aşti *"#p!tri%a

ic!ane)!r+, "ntre anii 7?6=?. Dar că)u$ării şi p!p!ru) au re(istat, "n 'runte cu S'. I!anDa#asc-inu) şi S'. Te!d!r Studitu).

!nstantin !pr!ni#us a '!st unu) dintre cei #ai cru(i "#păraţi ic!n!c)aşti. @ntr! (i a%enit "naintea )ui un că)u$ăr cu nu#e)e 3te'an, care ia arătat ! #!nedă cu c-ipu)

"#păratu)ui& A) cui este c-ipu) de pe această #!nedă, a "ntre/at #!na-u). Sunt eu, arăspuns "#păratu). Atunci #!na-u) a aruncat #!neda C!s şi a "nceput să ! ca)ce "n pici!are.@#păratu) a p!runcit să 'ie arestat şi c!nda#nat pentru es#aCestate *insu)tă adusă"#păratu)ui+. #u) )ui Du#ne(eu a răspuns& 2Eu sunt c!nda#nat )a #!arte pentru că a#că)cat "n pici!are c-ipu) unui stăpânit!r pă#ântesc, dar ce pedeapsă se cu%ine ace)uia carearde c-ipu) Stăpânu)ui ceresc4

e!n III Isauru), pri#u) "#părat ic!n!c)ast, şia pus "n cap că #a-!#edanii de aceea nuse c!n%ertesc )a creştinis# pentru că creştinii %enerea(ă ic!ane)e. S'. I!an Da#asc-inu) era$u%ernat!r "n Da#asc *a')at, "n %re#ea aceea, su/ ara/i+. E) a scris ! carte pentru apărareacu)tu)ui ic!ane)!r pe care a tri#is! aut!rităţi)!r re)i$i!ase şi ci%i)e din i#periu) Gi(antin.

e!n Isauru), a')ând, a -!tărât să se ră(/une. A pus să se 'a)si'ice, prin i#itare, scrisu) S'.I!an. I#itaţia era ! scris!are către "#păratu) din !nstantin!p!), prin care ") c-e#a să %inăcu ar#ata să e)i/ere(e Da#ascu) de #usu)#ani. Scris!area 'a)să a '!st tri#isă a)i'u)ui din



Da#asc. Acesta, c!#parând scrisu) 'a)s cu ce) autentic, a cre(ut căi scrisă c-iar de S'. I!anşi a p!runcit să i se taie #âna dreaptă. După ce au tăiat! şi au epus! până seara, S'. I!an a)uat! şi sa ru$at Preacuratei "n acest #!d& 25a#a )ui Du#ne(eu şi a #ea, apărând ic!anata, #ia# pierdut #âna dreaptă. indec! prin #iC)!cirea ta cea at!tputernică4. Ap!i sacu)cat. ând sa tre(it, era %indecat */raţu) era )ipit )a )!c+. A ră#as nu#ai ! cicatrice r!şiecircu)ară, care a dăinuit până )a #!arte. a)i'u), %ă(ând #inunea, ia recun!scut ne%in!%ăţiaşi a %!it săi dea p!stu) "nap!i, dar S'. I!an a re'u(at şi sa retras "n pustiu.

11. GTEO0

u%ântu) 2/!te(4 %ine de )a $recescu) 2/aptis#a4 sau 2/aptis#!s4 care deri%ă de )a2/apt!4, de unde sa 'ăcut "n )atineşte 2/aptis!4 şi "nsea#nă a spă)a, a puri'ica. iti# )aE%an$-e)istu) 5c& 23i când %in din piaţă, dacă nu se spa)ă, nu #ănâncă...4 *7,?+. 5ai"nsea#nă a 'i c!p)eşit de neca(uri& 2Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi !are să /eţi pa-aru) pe care)%!i /ea Eu şi cu /!te(u) cu care Eu #ă /!te( să %ă /!te(aţi Iar ei Iau (is& pute#4 *5t96,99+8 23i cu /!te( a# a #ă /!te(a4 *c 19,>6+8 2Isus )ea răspuns& Nu ştiţi ce cereţi. Puteţisă /eţi pa-aru) pe care ") /eau Eu sau să %ă /!te(aţi cu /!te(u) cu care #ă /!te( Eu4 *5c16,:+.

De ce)e #ai #u)te !ri "nsea#nă a /!te(a, adică a practica ritu) re)i$i!s a) /!te(u)ui&2Drept aceea #er$ând, "n%ăţaţi t!ate nea#uri)e, /!te(ându)e "n nu#e)e Tată)ui, şi a) Fiu)ui,şi a) S'ântu)ui Du-4 *5t 9:,1;+8 2Deci Isus nu /!te(a, ci ucenicii ui4 *In ?,9+8 2Deci,

pri#ind ei cu dra$!ste cu%ântu) )ui, sau /!te(at...4 *Fap 9,?1+8 2Iar când au cre(ut )ui Fi)ip,care )e pr!p!%ăduia despre "#părăţia )ui Du#ne(eu şi despre nu#e)e )ui Isus rist!s,

/ăr/aţi şi 'e#ei se /!te(au4 *Fap :,198 1=,8 1:,:8 1;,>8 99,1=+8 2Au nu ştiţi că t!ţi câţi "nrist!s nea# /!te(at, "ntru #!artea ui nea# /!te(at 4 *R!#. =,+8 2âţi "n rist!s %aţi

/!te(at, "n rist!s %aţi "#/răcat4 *Ba) ,97+.G!te(u) creştin nu este ce) a) )ui I!an G!te(ăt!ru), ci este ce) a) )ui Isus rist!s. @nsuşi

"nainte#er$ăt!ru) a dec)arat& 2Eu /!te( cu apă, dar după #ine %ine ce) ce /!tea(ă cu Du-S'ânt şi cu '!c, căruia eu nu sunt %rednic săi de()e$ "ncă)ţă#intea4 *c ,1=8 5t ,118 5c1,:+. G!te(u) )ui I!an nu ierta păcate)e, ca a) )ui Isus, ci nu#ai "i pre$ătea pe !a#eni )a

p!căinţă. Din Fapte)e Ap!st!)i)!r %ede# că S'. Pau) a dat /!te(u) )ui Isus ace)!ra care dini$n!ranţă au pri#it nu#ai /!te(u) )ui In& 23i a '!st când era Ap!)! "n !rint, trecând Pau)

prin părţi)e ce)e #ai de sus, a %enit "n E'es şi, a')ând pe unii ucenici, a (is către ei& Aţi pri#itDu-u) S'ânt după ce aţi cre(ut Iar ei au (is& "ncă nici na# au(it dacă este Du- S'ânt. 3i a(is către ei& Dar cu ce /!te( %aţi /!te(at Iar ei au (is& u /!te(u) )ui In. Atunci Pau) a (is&

In a /!te(at cu /!te(u) p!căinţei, (icând să creadă "n ce) ce %ine după e), adică "n Isus. 3iau(ind, sau /!te(at "n nu#e)e D!#nu)ui Isus4 *Fap 1;,1>+.G!te(u) )ui In era ca spă)ări)e )e$a)e a)e e%rei)!r, dar G!te(u) )ui Isus este /!te(u)

răscu#părării, a) renaşterii )a %iaţa -aru)ui, dat!rită #erite)!r Pati#i)!r şi #!rţii5ântuit!ru)ui. Prin Pati#a şi "n%ierea Sa, nea redat %iaţa -aru)ui pierdut. Prin ur#are, este! de!se/ire esenţia)ă "ntre /!te(u) )ui In şi /!te(u) creştin, 'ăcut "n nu#e)e S'intei Trei#i,după răscu#părare. De aceea, Isus sta/i)eşte taina /!te(u)ui după "n%ierea Sa.

G!te(u) c!pii)!r

Ni#enea nu se #ântuieşte 'ără /!te(, cu# spune "nsuşi Isus rist!s către Nic!di#& 2Denu se %a naşte cine%a din apă şi din Du-, nu %a putea intra "n "#părăţia )ui Du#ne(eu4 *In,>+. După "n%iere, Isus a p!runcit Ap!st!)i)!r să /!te(e t!ate naţiuni)e, (icând& 2Datu#is



a t!ată puterea "n cer şi pe pă#ânt. Drept aceea #er$ând, "n%ăţaţi t!ate nea#uri)e, /!te(ândui "n nu#e)e Tată)ui, şi a) Fiu)ui, şi a) S'ântu)ui Du-4 *5t 9:,1;+8 iar )a 5c citi#&25er$eţi "n t!ată )u#ea, %estiţi E%an$-e)ia )a t!ată 'ăptura. e) ce %a crede şi se %a /!te(a,se %a #ântui, iar ce) ce nu %a crede se %a !sândi4 *5c 1=,1=+.

/iecţie& Din acest tet de )a 5c, unii sectari susţin că nu#ai cei ce cred şi se /!tea(ă se p!t #ântui. @nsă c!piii #ici nu p!t crede, deci nui per#is să 'ie /!te(aţi.

Răspuns& Isus ne spune& 2De nu se %a naşte cine%a din apă şi din Du-, nu %a putea intra "n"#părăţia )ui Du#ne(eu4. @nsă pruncii p!t intra "n "#părăţia )ui Du#ne(eu, după cu# spune"nsuşi 5ântuit!ru)& 2ăsaţi pruncii să %ină )a 5ine şi nui !priţi, că a un!ra ca aceştia este"#părăţia )ui Du#ne(eu4 *c 1:,1=+. Prin ur#are, dacă ni#eni nu se p!ate #ântui 'ără

/!te(, iar c!piii p!t #!şteni "#părăţia )ui Du#ne(eu, "nsea#nă că ei p!t 'i /!te(aţi. Isus nuc!ndiţi!nea(ă %ârsta şi %ede# că E) iu/ea c!piii, deci pute# 'i si$uri că nu iar 'i )ipsit de%iaţa -aru)ui până )a %ârsta adu)tă. ăci, dacă 'ără /!te( !#u) nu p!ate de%eni creştin, ar"nse#na că un c!pi) ne/!te(at, care #!are, nu aCun$e "n 'ericirea eternă. are părinte nud!reşte să 'ie "#preună cu c!piii săi "n paradis

Răscu#părarea este un dar $ratuit 'ăcut de Isus. !pi)u) tre/uie /!te(at )a naştere pentrua de%eni creştin şi a se putea "#părtăşi de c!#!ara spiritua)ă a creştini)!r. Aşa cu# nu c!piiiau supărat pe Du#ne(eu, ci Ada#, t!t aşa ei p!t de%eni creştini prin pr!#isiuni)e 'ăcute denaşi "n )!cu) )!r. ând %!r 'ace pri#a cu#inecare, ei %!r re"nn!i sin$uri t!ate pr!#isiuni)e'ăcute )a /!te(. iti# "n Fap)e Ap!st!)i)!r& 23i ! 'e#eie cu nu#e)e idia, %ân(ăt!are de

p!r'iră din cetatea Tiatire)!r, ascu)ta. Acesteia, Du#ne(eu ia desc-is ini#a ca să ia a#inte)a ce)e $răite de Pau). Iar după ce sa /!te(at şi ea, şi casa ei...4 *Fap 1=,1?1>+8 23i e),)uândui )a sine *Te#niceru)+, "n ace) ceas a) n!pţii, a spă)at răni)e )!r şi sa /!te(at e) şi t!ţiai )ui4 *Fap 1=, +8 2A# /!te(at şi casa )ui 3te'ana...4 *1!r 1,1=+.

Se %ede c)ar că Ap!st!)ii au /!te(at şi c!piii, căci a)t'e) sar 'i #enţi!nat& 2t!ată casa,a'ară de c!pii4. ase)e, pe %re#ea aceea, nu puteau să 'ie 'ără c!pii, căci c!piii erau !

/inecu%ântare a )ui Du#ne(eu. S'. Ireneu *196969+, ucenic a) S'. P!)icarp care )a cun!scut /ine pe S'. In E%an$-e)istu), ne spune& 2... au '!st /!te(aţi c!pii su$ari, tineri, 'eci!ri şi /ătrâni4 *artea scrisă "#p!tri%a eretici)!r "n pri#u) %eac după rist!s, intitu)ată Ad%ersusHaereses, cap. II, 99, ?+.

Se c!nstată )i#pede că Ap!st!)ii şi ur#aşii acest!ra au practicat /!te(u) )a c!piii #ici.A)t'e) ar tre/ui să c!ntestă# %ieţi)e #ari)!r s'inţi& S'. D!#inic, S'. Ant!n de Padua, S'.Francisc de Assisi, S'. Tere(a8 t!ţi s'inţii sti$#ati(aţi, #arii predicat!ri, t!ţi aceştia nau '!stcreştini pentru că sau /!te(at când erau #ici... Ar 'i per#is Isus ca, ti#p de apr!ape d!uă#i)enii, creştinis#u) să trăiască "ntr! $reşea)ă atât de #are, 'iindcă t!ţi sau /!te(at de c!pii

#ici şi nu când au aCuns adu)ţi...u# se dă /!te(u)

a "nceput, creştinii se /!te(au prin scu'undare *i#ersiune+ "n apă8 prin %ărsarea apei pecap, !ri prin str!pire *aspersiune+. @n Fap)e Ap!st!)i)!r citi# despre 'a#enu) *eunucu)+re$inei andac-e& 2Sau c!/!rât a#ând!i )a apă şi Fi)ip, şi 'a#enu) şi )a /!te(at4 *:,:;+. Dar nu se spune cu#. 0nii susţin că eunucu) nu ar 'i putut 'i /!te(at prin scu'undare,căci apa era #ică. Dar nu se ştie dacă atunci nu era #ai adâncă. A%e# picturi %ec-i a)eG!te(u)ui D!#nu)ui de către In G!te(ăt!ru), "n care Isus este nu#ai cu pici!are)e "n apă,

care nui adâncă. @n a)te picturi, In "i pune #âna pe cap, se#n de scu'undare, a)te!ri se %edecă apa a '!st nu#ai %ărsată pe capu) 5ântuit!ru)ui. @n picturi)e "n care se %ede p!ru#/e)u)c!/!rând asupra ui, este se#n că na '!st scu'undat "n râu.



Ee#p)u& a R!#a se a')ă ! %estită pictură din sec!)u) II, "n i#itiru) )ui a)it& )ân$ă un pescar care tra$e cu undiţa un peşte din apă *si#/!) a) creştinu)ui renăscut+, este repre(entat /!te(u) unui c!pi) ca# de 16 ani. !pi)u) şi ce) care) /!tea(ă stau "n pici!are "n apă. Apaare adânci#e #ică, aCun$ând d!ar până su/ $enunc-iu) c!pi)u)ui. G!te(ăt!ru) "şi pune #ânadreaptă pe capu) c!pi)u)ui. @n Curu) capu)ui apa cur$e "n t!ate părţi)e. Este ! preţi!asăd!%adă ar-e!)!$ică, atât pentru /!te(u) prin %ărsare, cât şi pentru /!te(u) c!pii)!r.

Fap)e Ap!st!)i)!r a#intesc de c!n%ertirea S'. Pau), când& 2Anania a intrat "n casă şi, punânduşi #âini)e pe e), a (is& Frate Sau)e, D!#nu) Isus, ce) ce ţi sa arătat pe ca)ea pe care%eneai, #a tri#is ca săţi capeţi %ederea şi să te u#p)i de Du-u) S'ânt. 3i "ndată a că(ut de

pe !c-ii )ui ce%a ca nişte s!)(i8 şi a %ă(ut şi, scu)ânduse, sa /!te(at4 *Fap ;,17+. T!t S'.Pau), "nc-is "n te#niţă, a c!n%ertit pe te#niceru) din Tiatira 2care, )uându) pe e) şi pe Si)a"n ace)aşi ceas a) n!pţii, )ea spă)at răni)e şi sa /!te(at "ndată, e) şi ai )ui t!ţi4 *Fap 1=,+.

artea DIDAE DIATN DDEA APSTN *@n%ăţătura ce)!r d!ispre(eceAp!st!)i+, scrisă "n pri#u) sec!) după rist!s, ne arată si$ur cu# se 'ăcea /!te(u) pe ti#pu)Ap!st!)i)!r& 2ât pri%eşte /!te(u), /!te(aţi "n #!du) ur#ăt!r& După ce ai 'ăcut t!t cetre/uie, /!te(aţi "n nu#e)e Tată)ui, şi a) Fiu)ui, şi a) S'ântu)ui Du-, "ntr! apă %ie*cur$ăt!are+. Dacă nu ai apă %ie, /!tea(ă) "n a)tă apă8 dacă nu te p!ţi ser%i de apă rece,'!)!seşte apă ca)dă. arsă de trei !ri apă pe capu) )ui& @n nu#e)e Tată)ui, şi a) Fiu)ui şi a)S'ântu)ui Du-4.

S'. Petru a /!te(at, prin %ărsare !ri str!pire, "ntâi trei #ii de su')ete, cu# citi#& 2ei careau pri#it /ucur!s cu%ântu) sau /!te(at şi se adunară "n (iua aceea ca )a trei #ii de su')ete4*Fap 9,?1+8 ap!i& 23i #u)ţi din cei care au(iră cu%ântu) au cre(ut şi se 'ăcuse nu#ăru)

/ăr/aţi)!r ca )a cinci #ii4 *Fap ?,?+. Dar tre/uie să 'i '!st ac!)! şi 'e#ei şi c!pii, care nusunt a#intiţi. Deci, )a (ece #ii de pers!ane, nici '!rţă 'i(ică nu ar a%ea cine%a ca săi /!te(e

pe t!ţi prin scu'undare.

G!te(u) se p!ate "n)!cui cu iu/irea per'ectă de Du#ne(eu, sau cu #artiriu).

Ee#p)u& S'ânta S!'ia, %ădu%ă din R!#a, a a%ut trei 'ete căr!ra )ea dat nu#e)e ce)!r trei%irtuţi te!)!$a)e& credinţa, speranţa şi iu/irea *1!r 1,1+ Pistis, E)pida şi A$api. Pistisa%ea 19 ani, E)pida ; ani şi A$api 16 ani. T!ate trei, din 'ra$edă c!pi)ărie, şiau c!nsacrat%iaţa )ui rist!s. Su/ "#păratu) Adrian, "n anu) 196 d.r., au '!st pârâte că sunt creştine şi au'!st #artiri(ate& Pistis a '!st /ătută cu %er$i, iau tăiat sânii, a '!st aruncată "n cupt!r "ncins,"n că)dare cu răşină t!pită, ap!i i sa tăiat capu). E)pida a '!st de(/răcată şi /ătută cu /ice,aruncată "n cupt!ru) cu '!c, spân(urată de #âini şi, cu c)eşte de 'ier, au s#u)s carnea de pe

ea. u A$api au pr!cedat )a 'e). 5a#a )!r, S!'ia, a '!st )ăsată să %adă #artiriu) 'iice)!r sa)e.Ea )ea "n$r!pat pe t!ate trei cu #âini)e ei. Ap!i, )a trei (i)e, a #urit şi ea de durere. ede#că şi c!piii p!t 'i /!te(aţi şi #ântuiţi<

Ee#p)e& S'. iprian *K9>:+ ne spune că, din cau(a păcatu)ui stră#!şesc, c!piii aune%!ie de /!te(, să nu aştepte : (i)e, căci aşa cu# Du#ne(eu nu caută )a 'aţă, nu caută nici)a %ârstă4 *Epist!)a =?,9+. S'. Au$ustin *>??6+ scrie& 2!pi)u) de%ine creştin, nu princredinţă, care are te#e)ia "n %!inţă, ci prin sacra#entu) credinţei */!te(...+. ând c!pi)u)aCun$e )a pricepere, nu #ai pri#eşte "ncă !dată /!te(u), nu#ai ") "nţe)e$e şi "şi supune%!inţa4 *Epist!)a ;=, Nr. 16+. Se c!nstată, deci, atât din S'ânta Scriptură, cât şi din tradiţiaAp!st!)ică, ad#iterea c!pii)!r )a taina /!te(u)ui. G!te(u) 'iind taina cea #ai necesară, 'ără

de care nu se p!ate aCun$e "n "#părăţia ceruri)!r, nu este per#is să) a#ână# până aCun$e#)a %ârsta adu)tă.



Ee#p)u& S'. ud!%ic, Re$e)e Franţei *191?1976+, sa născut "n satu) P!iss, unde a '!stşi /!te(at. A '!st c!nsacrat re$e )a Rei#s. E) ţinea #ai #u)t )a /isericuţa din P!iss decât )a'ru#!asa catedra)ă din Rei#s. ând a '!st "ntre/at pentru ce, a răspuns& 2@n catedra)a dinRei#s eu nu a# de%enit decât re$e)e Franţei, dar "n sărăcăci!asa /isericuţă din P!iss a#de%enit 'iu a) )ui Du#ne(eu. Această a d!ua de#nitate este #ai #are decât cea dintâi, căcicu #!artea %!i pierde c!r!ana re$a)ă, pe când ca 'iu a) )ui Du#ne(eu ! %!i câşti$a pe cea%eşnică, şi %!i intra "n rai<4

19. PMINŢA

@nţe)esu) cu%ântu)ui 2p!căinţă4 nu este să te 'aci p!căit, adică sectar, ci săţi pară rău "nsu')et că ai păcătuit şi, prin aceasta, ai supărat pe Du#ne(eu, şi săţi pr!pui că nu %ei #ai

păcătui. @n )i#/a e/raică, p!căinţa se nu#ea n!-a#, su/a-. @n $receşte, "n traducerea S'inteiScripturi nu#ită JJII, Septua$inta, se nu#eşte 2#etan!ia4, iar "n traducerea Gi/)iei'ăcută de S'. Ier!ni#, nu#ită u)$ata, i se (ice 2paenitentia4.

ăsă# c-e#ări)e )a p!căinţă din ec-iu) Testa#ent şi să %ede# se#ni'icaţia acestuicu%ânt "n N!u) Testa#ent. S'. In G!te(ăt!ru) predică /!te(u) p!căinţei& 2P!căiţi%ă, că saapr!piat @#părăţia ceruri)!r4 *5t ,9+8 2In era "n pustie %estind /!te(u) p!căinţei spreiertarea păcate)!r4 *5c 1,?+8 2E) a %enit "n t!t ţinutu) I!rdanu)ui, predicând /!te(u) p!căinţei"ntru iertarea păcate)!r4 *c ,+.

3i Isus rist!s predică p!căinţa, adică "nt!arcerea su')ete)!r )a Du#ne(eu& 2De atunci a"nceput Isus a predica şi a (ice& XP!căiţi%ă, că sa apr!piat "#părăţia ceruri)!r.Y2 *5t ?,17+82Iar după ce In a '!st prins, Isus a %enit "n Ba)i)eea %estind E%an$-e)ia "#părăţiei )uiDu#ne(eu& X Pentru că a %enit %re#ea şi sa apr!piat "#părăţia )ui Du#ne(eu, p!căiţi%ă şicredeţi "n E%an$-e)ie. Y2 *5c 1,1?1>+8 2Na# %enit să c-e# pe cei drepţi )a p!căinţă, ci pecei păcăt!şi<4 *c >,9+8 2Deţi %a $reşi 'rate)e tău, d!Ceneşte) şi, dacă se %a p!căi, iartă).3i c-iar dacă "ţi %a $reşi de şapte !ri "ntr! (i, şi de şapte !ri se %a "nt!arce către tine(icând&X5ă căiesc.Y, iartă)4 *c 17,?+8 2Oic %!uă& că, t!t aşa, %a 'i #ai #are /ucurie "ncer pentru un păcăt!s care se p!căieşte, decât pentru n!uă(eci şi n!uă de drepţi care naune%!ie de p!căinţă4 *c 1>,7+.

Isus #ai dă ee#p)u de p!căinţă "n Pi)da %a#eşu)ui şi a 'ariseu)ui, prin u#i)inţa şisenti#entu) de căinţă a) %a#eşu)ui& 2Iar %a#eşu)... "şi /ătea pieptu) (icând& Du#ne(eu)e, 'ii#i)!sti% #ie, păcăt!su)ui<4 *c 1:,;1?+. @n ace)aşi ti#p, Isus tri#ite pe 0cenici "n )u#e să

predice p!căinţa& 2Să se pr!p!%ăduiască, "n nu#e)e ui, p!căinţa şi iertarea păcate)!r )at!ate nea#uri)e4 *c 9?,97+.

!ndiţii)e penitenţei sunt cuprinse "n cartea Ec)esiasticu)ui din ec-iu) Testa#ent&2@nt!arcete )a D!#nu) şi părăseşteţi păcate)e, L R!a$ăte "n 'aţa ui şi "#puţinea(ăţi$reşe)i)e, L in! )a e) Prea"na)t, L @nt!arcete de )a nedreptate şi urăşte t!t ce estestricăciune4 *Ec)esiast 17,96+.

Pentru a aCuta su')ete)e )a ! "nt!arcere sinceră şi )a ! uşurare a c!nştiinţei, 5ântuit!ru) a"nte#eiat Sacra#entu) *Taina+ sp!%edaniei.

1. SARA5ENT0 SPEDANIEI

Isus "i spune )ui Petru& 2Ţie "ţi %!i da c-ei)e "#părăţiei ceruri)!r8 !rice %ei )e$a pe pă#ânt,

%a 'i )e$at şi "n cer, şi !rice %ei de()e$a pe pă#ânt %a 'i de()e$at şi "n ceruri4 *5t 1=,1;+. e(ice şi Ap!st!)i)!r& 2Ade%ărat $răiesc %!uă& ricâte %eţi )e$a pe pă#ânt, %!r 'i )e$ate şi "ncer, şi !ricâte %eţi de()e$a pe pă#ânt, %!r 'i de()e$ate şi "n cer4 *5t 1:, 1:+. @n seara "n%ierii



)e spune Isus, de ase#enea& 2uaţi Du- S'ânt8 căr!ra %eţi ierta păcate)e %!r 'i iertate, şicăr!ra )e %eţi ţine, %!r 'i ţinute4 *In 96, 999+. Iar S'. Pau) spune& 2Du#ne(eu nea "#păcatcu E) prin Isus rist!s şi nea "ncredinţat şi n!uă s)uC/a "#păcării4 *I1!r >,1:+.

P!căinţa nu c!nstă din a trece )a secte, ci din&1. a a%ea sinceră şi ade%ărată părere de rău pentru păcate, adică ! căinţă pr!'undă89. aţi sp!%edi păcate)e, pentru a pri#i de()e$area de care %!r/eşte Isus "n E%an$-e)ii)e

de )a 5t şi In, citate #ai sus.. a 'ace Fap /une *can!n, satis'acere, reparare+ pentru iertarea păcate)!r. iti# "n S'.

Scriptură&2A# păcătuit "naintea D!#nu)ui, a (is Da%id către Natan. 3i Natan a (is )ui Da%id&

D!#nu) "ţi iartă păcatu), nu %ei #uri<4 *9R$ 19,19,1+. 23i Isus, %ă(ând credinţa )!r, a (iss)ă/ăn!$u)ui& "ndră(neşte, 'iu)e< Iertate sunt păcate)e ta)e.4 *5t ;, 98 c >, 96+.

@n tetu) de #ai sus %ede# că Isus iartă păcate)e Para)iticu)ui. 0nii din cărturari*interpreţii e$ii+ sau scanda)i(at& u# p!ate un !# ierta un păcat 'ăcut "#p!tri%a )uiDu#ne(eu Iar Isus, ca să )e dea ! d!%adă că, de 'apt, a iertat păcatu) care nu se %ede, 'ace !#inune care se %ede, (icând& 2Sc!a)ăte, iaţi patu) şi #er$i "n casa ta< Iar $)!ate)e au

prea#ărit pe Du#ne(eu, e) ce a dat ! aşa #are putere !a#eni)!r4 *5t ;,1:+./iecţie& Sectarii spun că nu#ai Du#ne(eu p!ate ierta păcate)e.Răspuns& Este '!arte ade%ărat că nu#ai Du#ne(eu p!ate ierta păcate)e, dar dacă E) a %!it

să dea această putere şi !a#eni)!r, cine ar "ndră(ni să spună că nu este /ine Pre!tu) iartă păcate)e "n Sp!%edanie, cu puterea dată de Du#ne(eu. De aceea (ice& 23i eu, cu putereacare #i sa dat, "ţi iert şi te de()e$...4

Puterea a '!st dată Ap!st!)i)!r de Isus, după cu# a# %ă(ut #ai sus, iar prin ei, ur#aşi)!r&Episc!pi)!r şi pre!ţi)!r. Dacă Isus a dat această putere ur#aşi)!r săi, aceasta cuprinde "nsine şi dat!ria creştini)!r de a se sp!%edi, căci a)t'e) nar 'i a%ut r!st această putere. Dar cinear 'i "ndră(nit %re!dată săşi asu#e ! ast'e) de putere, dacă nar 'i '!st dată de Isus< Reiesec)ar !/)i$aţia 'iecărui creştin de aşi #ărturisi păcate)e, ce) puţin ! dată pe an, )a Paşti, aşacu# prescriu P!runci)e Gisericeşti.

/iecţie& Sectarii spun că pre!tu) nu este discret şi di%u)$ă secretu) sp!%edaniei.Răspuns& Pre!tu) nu are %!ie să spună ni#ic din ce)e au(ite "n sp!%edanie, c-iar dacă ar

tre/ui să #!ară. Sunt ca(uri când pre!tu) a su'erit ani "nde)un$aţi de ei), sau a '!st !#!rât,dar nu a di%u)$at secretu) sp!%edaniei.

Ee#p)e& S'. In Nep!#u *1:1:+, care sp!%edea )a curtea re$e)ui ences)a% a)G!e#iei, a '!st "ntre/at de re$e ce ia spus re$ina "n sp!%edanie u t!ate ade#eniri)e şia#eninţări)e, pre!tu) nu a %rut să spună. A '!st /ătut, aruncat "n te#niţă, ap!i a '!st /ă$at

"ntrun sac şi aruncat "n râu) â)ta%a. Ast'e) a #urit "necat, #artir a) secretu)ui sp!%edaniei.@n 1:?> se să%ârşi un !#!r "n'i!răt!r )a rat!%, )ân$ă ie%. Asasinu) se duse "n (!ri şi sesp!%edi )a părinte)e a/i)!%ici, par!-u) rat!%u)ui. ri#ina)u) )ăsă "n sacristie -aina p)inăde sân$e a %icti#ei sa)e. Fu $ăsită -aina şi pre(entată )a tri/una). Acesta ") acu(ă pe pre!t de!#ucidere. Pre!tu) nu a%ea decât să spună că un !# a '!st să se sp!%edească, dar atunci sar 'i putut $ăsi uş!r cri#ina)u). Pre!tu) a tăcut, a spus d!ar că e) nu a ucis. A '!st c!nda#nat )aei) "n Si/eria, unde a petrecut 1= ani, 'iind e)i/erat a/ia după ce cri#ina)u), 'iind pe patu)de #!arte, a destăinuit ade%ăru).

Pre!tu) tre/uie să se epună cu !rice preţ, sp!%edind #uri/un(i, /!)na%i de /!)i#!)ipsit!are, cu# este ciu#a, -!)era sau )epra. Pre!tu) nu p!ate re'u(a pe ni#eni. rice !#

cu #intea sănăt!asă p!ate "nţe)e$e că, dacă sp!%edania este ! !/)i$aţie atât de $rea, nu a'!st născ!cită de pre!ţi, pentru că ni#eni nuşi pune %iaţa "n peric!) dacă nu este "nde#natde aspiraţii #u)t #ai "na)te.



Ee#p)u& Părinte)e Da#ian de euster *1:?61::;+ din Tre#e)!!, Ge)$ia, este tri#is "nInsu)e)e Haai. Este nu#it pre!t "ntr! par!-ie din răsăritu) ar-ipe)a$u)ui, unde ră#âneti#p de ; ani, )uptând cu t!t 'e)u) de superstiţii şi %răCit!ri pă$âni. a 11 #ai 1:7, acceptăde /ună %!ie să se ducă "n c!)!nia de )epr!şi de )a 5!)!ai. Trăieşte ! %iaţă de ade%ărat#isi!nar a) )ui rist!s, "n #iC)!cu) ace)!r 'iinţe cu carnea putre(ită...

ACun$ând pe insu)ă, pri#a "ntâ)nire ! are cu un tânăr #uri/und care d!reşte să sesp!%edească. Da#ian intră "n c!)i/a cu #ir!s de putre'acţie, $ura #uri/undu)ui e#ană un#ir!s $reu de sup!rtat, dar curaC!su) #isi!nar este -!tărât să re(iste. rea săi dea #as)u şiridică r!$!Cina cu care era ac!perit, dar... "n )!cu) pici!are)!r, era ! #are de %ier#i care "i#âncaseră pici!are)e. Pre!tu), "n nu#e)e )ui rist!s, re(istă, "i dă #as)u) şi #ai stă ac!)! !

Cu#ătate de !ră "n ru$ăciune... Această pri%e)işte ") %a "ns!ţi dea )un$u) ce)!r 1= ani trăiţi"ntre )epr!şi.

a "nceput d!r#ea pe pă#ânt, apr!ape de cape)ă. Prin curaCu) său de a nuşi arăta nici unde($ust pentru /!a)a )!r, a reuşit să câşti$e "ncrederea acest!r ne'ericiţi. E) )uptă t!t ti#pu)cu aut!rităţi)e pentru "#/unătăţirea %ieţii acest!r de(nădăCduiţi, "n'iinţea(ă cape)e,c!nstruieşte căsuţe, !r$ani(ea(ă 'an'are, c!ruri8 'ace pr!cesiuni, "ncercând pe t!ate căi)e săi"nsenine(e pe )epr!şi. După 19 ani se "#/!)nă%eşte şi e) de )epră.

Dar !#enirea se tre(eşte )a ee#p)u) de er!is# a) acestui #isi!nar. S!sesc aCut!are, seridică spita)e, case de c!pii !r'ani etc. PapZ *tată)+ Da#ian, cu# ") nu#eau /ăştinaşii, #!are)a data de 1> apri)ie 1::;< @n ace)aşi ti#p #ai #urea părinte)e eCeune, "n insu)e)e FidCi,care sa "#/!)nă%it de )epră după 6 de ani de #isiune.

Aceasta este %iaţa ade%ăratu)ui pre!t a) )ui rist!s, care tre/uie să 'ie 2t!tu) "n t!ate4 pentru tur#a sa.

1?. PREŢIA EBII NI

Pre!ţia e$ii ec-i şi t!ate rânduie)i)e cere#!nia)e erau 2u#/ra ce)!r %iit!are4 *!)9,17+. 5ântuit!ru) ") dă de ee#p)u pe Da%id, care a intrat "n casa )ui Du#ne(eu şi a #âncat

pâini)e punerii "nainte, care nu era %!ie nici e) să )e #ănânce, nici cei ce erau cu e), 'ărănu#ai pre!ţii *5t 19,?.>+. Sau "i spune )epr!su)ui& 25er$i de te arată pre!tu)ui şi du, pentrucurăţenia ta, ce a p!runcit 5!ise pentru #ărturia )!r4 *5c 1,??+8 25er$ând, aratăte

pre!tu)ui şi, pentru curăţirea ta, du Cert'ă precu# a rânduit 5!ise, spre #ărturie )!r4 *c>,1?+.

Pre!ţia aceasta a ec-ii e$i d!ar "nc-ipuia ade%ărata pre!ţie a e$ii N!i. Ea nu puteaaCuta )a 'ericirea %eşnică, ea d!ar trecea pe )ân$ă !#u) că(ut "ntre tâ)-ari, ca pre!tu) şi

)e%itu) e$ii %ec-i descrişi de Isus "n Para/!)a Sa#ariteanu)ui #i)!sti% *c 16,6=+.Pre!ţia e$ii N!i ! preia "nsuşi 5ântuit!ru)& 2Aşa şi rist!s8 nu sa preas)ă%it pe sine"nsuşi ca să se 'acă ar-iereu, ci e) care a $răit către E)& Fiu) #eu eşti Tu, Eu astă(i tea#născut...48 2şi, desă%ârşinduse, Sa 'ăcut tutur!r pricină de #ântuire %eşnică. Iar deDu#ne(eu a '!st nu#it Ar-iereu după rânduia)a )ui 5e)c-isedec...4 *E%rei >,116+8 2uratusa D!#nu) şi nui %a părea rău& Tu eşti pre!t "n %eac după rânduia)a )ui 5e)c-isedec4*E%rei 7,17+.

Pre!ţia e$ii N!i a "nte#eiat! c-iar 5ântuit!ru). E) a "ncredinţat Ap!st!)i)!r puterea dea $u%erna Giserica& 2Ţie "ţi %!i da c-ei)e "#părăţiei ceruri)!r, !ricâte %ei )e$a pe pă#ânt, %!r 'i )e$ate şi "n ceruri, şi !ricâte %ei de()e$a pe pă#ânt %!r 'i de()e$ate şi "n ceruri4 *5t 1=,1;8

1:,1:+. !r )e dă S'ânta Cert'ă itur$ică, )a ina din ur#ă, (icând& 2Aceasta să ! 'aceţi "ntrua#intirea #ea4 *c 99,1;+.



Ace)aşi )ucru ") spune S'. Pau) !rinteni)!r& 2Pa-aru) /inecu%ântării nu este, !are,"#părtăşirea cu sân$e)e )ui rist!s Pâinea pe care ! 'rân$e#, nu este, !are, "#părtăşirea cutrupu) )ui rist!s4 *1!r 16,1=+.

Isus )e dă Ap!st!)i)!r #isiunea pe care a a%ut! E), ast'e)&

1+ a "n%ăţăt!r, tre/uie să "n%eţe p!p!ru)& 2Drept aceea, #er$ând "n%ăţaţi t!atenea#uri)e, /!te(ândui "n nu#e)e Tată)ui, şi a) Fiu)ui, şi a) Du-u)ui S'ânt4 *5t 9:,1;+825er$eţi "n t!ată )u#ea, %estiţi E%an$-e)ia...4 *5c 1=,1>+8 2Să se predice, "n nu#e)e ui,

p!căinţa şi iertarea păcate)!r4 *c 9?,?7+.9+ a pre!t Cert'it!r, aducând Cert'a S'intei itur$-ii, care "n)!cuieşte Cert'a e$ii ce)ei

ec-i. Această #isiune )ea '!st "ncredinţată nu#ai Ap!st!)i)!r prin cu%inte)e spuse de Isus&2Faceţi aceasta "ntru a#intirea 5ea4 *c 99,1;+.

+ Pre!tu) este c!nducăt!r, a%ând puterea de Curisdicţie şi de a c!nduce p!p!ru) spre'ericirea eternă. S'. Ap!st!) Pau) scrie& 2Aşa să ne s!c!tească !a#enii pe n!i, ca pe s)uCit!riai )ui rist!s şi ispra%nici *Uad#inistrat!ri+ ai taine)!r )ui Du#ne(eu4 *1!r ?,1+.

Ap!st!)ii au deprins această putere, cu# este scris& 2Până ce %!i %eni, pă(eşte citirea şi#ân$ăierea şi "n%ăţătura. Nuţi uita de daru) ce este "n tine, care ţi sa dat prin pr!r!cie şi

prin punerea #âini)!r pre!ţiei4 *I Ti#. ?,1+8 2Pentru care pricină iară "ţi aduc a#inte să ţiiaprins daru) )ui Du#ne(eu, care este "n tine prin punerea #âini)!r #e)e4 *II Ti#. 1,=+8 2Pecare iau pus "naintea Ap!st!)i)!r şi, ru$ânduse, şiau pus #âini)e peste ei4 *Fap =,=+.

0r#aşii Ap!st!)i)!r se nu#esc Episc!pi& 2Pau) ş1Ti#, s)u$i)e )ui rist!s Isus, tutur!rs'inţi)!r "n rist!s Isus, ce sunt "n Fi)ipi, "#preună şi Episc!pi)!r şi diac!ni)!r...4 *Fi)ipeni1,1+. S'. Pau) c-ea#ă pe pre!ţii din E'es& 23i din 5i)et tri#iţând )a E'es, a c-e#at pe pre!ţiiGisericii...4 *Fap 96,17+8 2uaţi a#inte de %!i şi de t!ată tur#a peste care Du-u) S'ânt %a

pus Episc!pi, ca să paşteţi Giserica )ui Du#ne(eu pe care a câşti$at! cu scu#p sân$e)esău4 *Fap 96,9:+.

u%ântu) pre!t %ine de )a pres/iter */ătrân+. Ap!st!)ii au -ir!t!nit pre!ţi după cu# citi#&23i -ir!t!nindu)e pre!ţi "n 'iecare /iserică... ia "ncredinţat pe ei D!#nu)ui "n carecre(useră4 *Fap 1?,9+8 2Pentru aceasta tea# )ăsat "n reta, ca să aşe(i ce)e ce )ipsesc şi săaşe(i "n !raşe pre!ţi, precu# ţia# p!runcit4 *Tit 1,>+. Aşa p!runceşte S'. Pau) )ui Tit2ade%ăratu) 'iu4 *Tit 1,?+. Iar S'. Petru scrie& 2Pe pre!ţii cei dintre %!i, ru$ă#ui, ca unu) cesunt şi eu pre!t şi #ărturie a pati#i)!r )ui Isus rist!s şi părtaş a) #ăririi ce %a să se arate4 *IPetru >,1+. S'. Iac!/ spune& 2De este cine%a /!)na% "ntre %!i, să c-e#e pe pre!ţii /isericii şiaceştia să se r!a$e pentru e)4 *Iac!/ >,1?+.

Pre!ţii sunt s)uCit!ri ai D!#nu)ui, de!se/iţi de cei)a)ţi credinci!şi. Isus se "nc!nC!ară deun nu#ăr de ucenici, pe care "i separă de cei)a)ţi şi "i nu#eşte 0cenici sau Ap!st!)i& 23i sasuit "n #unte şi a c-e#at pe care a %!it e). 3i a 'ăcut pe d!ispre(ece ca să 'ie cu dânsu) şi săi tri#ită pe ei să predice4 *5t 16,1>8 5c ,11;8 5c ?,168 c =,11=+. T!t pe ei "i "n%aţăIsus "n s)uC/a ce %!r a%ea& 23i c-e#ând pe cei d!ispre(ece 0cenici ai săi, )ea dat putere

peste du-uri)e necurate şi să %indece t!ată /!a)a şi t!ată neputinţa4 *5t 16,1?9+. Nu#ai pe Ap!st!)i "i duce )a ina cea din ur#ă& 20nde %rei săţi $ăti# să #ănânci

Paşti)e4 *5t 9=,179;8 5c 1?,199>8 c 99,796+. Deci Isus ia separat pe Ap!st!)i decei)a)ţi credinci!şi. Ei ştiu că !cupă un ran$ de!se/it& 2Pe acesta Du#ne(eu )a "n%iat a treia(i şi )a )ăsat să se arate, nu )a t!t p!p!ru), ci ce)!r #ai "nainte rânduiţi #ărturii de )a

Du#ne(eu, n!uă care a# #âncat şi a# /ăut "#preună cu e), după ce a "n%iat din #!rţi4*Fap 16,?6.?1+.



Ap!st!)ii aduc -!tărâri pe care )e i#pun p!p!ru)ui& 2P)ăcuta Spiritu)ui S'ânt şi n!uă, ca#ai #u)t nici ! $reutate să nu pune# pe %!i, 'ără nu#ai acestea de )ipsă& să %ă "n'rânaţi de)a ce)e Cert'ite id!)i)!r, de sân$e, de su$ru#at şi de des'râu4 *Fap 1>,9:9;+. T!t aşa-!tărăşte şi S'. Pau)& 23i aceasta p!runcindu%ă, nu %ă )aud, că %ă adunaţi nu spre #ai /ine,ci spre #ai rău4 *1!r 11,17?8 I Ti#. 1,18 II Ti#. 1,1+8 2Drept aceea, "n )!cu) )ui rist!s,%ă ru$ă# ca şi cu# Du#ne(eu %ar ru$a prin n!i. Ru$ă#u%ă, deci, "n nu#e)e )ui rist!s&"#păcaţi%ă cu Du#ne(eu<4 *I1!r >,96+.

@ntre credinci!şi, "n !rpu) 5istic a) 5ântuit!ru)ui, "n )!cu) "ntâi sunt Ap!st!)ii& 2Aşa a pus Du#ne(eu "n Giserică, #ai "ntâi Ap!st!)i...4 *1!r 19,9:8 E' ?,11+. Ei sunt puşi deDu-u) S'ânt& 2uaţi, dar, a#inte de %!i şi de t!ată tur#a peste care Du-u) S'ânt %a pusEpisc!pi, ca să paşteţi Giserica )ui Du#ne(eu, pe care a câşti$at! cu scu#p sân$e)e Său4*Fap 96,9:+. Ap!st!)ii şi ur#aşii )!r pun pre!ţi "n cetăţi& 2Pentru aceea tea# )ăsat "n reta...să aşe(i pre!ţi "n cetăţi, precu# ţia# rânduit4 *Tit 1,>8 Fap 1>,99+.

/iecţie& S'. Pau) spune că t!ţi sunt e$a)i& 2Nu este iudeu, nici $rec... căci t!ţi una sunteţi"n rist!s4 *Ba) ,9:+.

Răspuns& Aici este %!r/a de naţiuni, de c)ase s!cia)e, nu de ierar-ie. S'. Pau) nu se p!atec!ntra(ice pe sine, după ce a spus& 2Aşa a pus Du#ne(eu "n Giserică, "ntâi Ap!st!)i, a d!ua!ară pr!r!ci, a treia !ară dască)i4 *1!r 19,9:+, iar "n %ersetu) ur#ăt!r se "ntrea/ă& 2aret!ţi sunt Ap!st!)i4 *1!r 19,9;+. Deci eistă $rade "n ierar-ia /isericească.

@ntre/are& De ce scrie S'. Petru "n Epist!)a I, cap. 9,;& 2Iar %!i sunteţi nea# a)es, pre!ţie"#părătească, r!d s'ânt, p!p!ru) d!/ândirii, ca să %estiţi /unătăţi)e ce)ui ce %a c-e#at din"ntuneric )a #inunata sa )u#ină4

Răspuns& S'. Petru nu %!r/eşte de ! pre!ţie pr!priu (isă, "n "nţe)es strict, ci de ! "nă)ţi#espiritua)ă, de ap!st!)atu) )aici)!r. @n ec-iu) Testa#ent, Du#ne(eu a spus despre "ntre$u)

p!p!r a) )ui Israe) că %a 'i 2"#părăţie de pre!ţi şi un nea# s'ânt4 *E!d 1;,=+8 t!tuşi, %ede#că a "nte#eiat pre!ţia )ui Ar!n *E!d 9:,9;+, deci nu t!ţi erau pre!ţi. D!%ada că "n GisericaAp!st!)i)!r nu t!ţi a%eau putere e$a)ă, este 'aptu) că atunci când Sa#arinenii au '!st

/!te(aţi de diac!nu) Fi)ip, e) nu )ea putut da Du-u) S'ânt *5iru)+, ci au %enit Petru şi In să)dea *Fap :,1?17+.

ei care "n Giserică se 'ac pe ei sin$uri pre!ţi, %!r a%ea răsp)ata )ui !re, Datan şi A%ir!n, pri#ii care sau "#p!tri%it pre!ţiei *Nu# 1=,198 1=,?1?;+. @n ec-iu) Testa#ent, ce) carenu ascu)ta de pre!t era pedepsit cu #!artea trupească& 2Iar cine se %a purta aşa de "ndărătnic"ncât să nu ascu)te de pre!tu) care stă )a s)uC/ă "naintea D!#nu)ui Du#ne(eu)ui tău, sau de

Cudecăt!ru) din (i)e)e ace)ea, unu) ca ace)a să #!ară4 *Deuter!n!# 17,;1+.@n N!u) Testa#ent, ce) neascu)tăt!r %a 'i pedepsit cu #!artea su')etească& 2e) ce %ă

ascu)tă pe %!i, pe 5ine #ă ascu)tă şi ce) ce se )eapădă de %!i, de 5ine se )eapădă8 iar ce) cese )eapădă de 5ine, se )eapădă de e) ce 5a tri#is pe 5ine<4 *c 16,1=+8 2Ni#eni nuşi iasin$ur cinstea aceasta, ci ce) ce este c-e#at de Du#ne(eu, ca şi Ar!n4, (ice S'. Pau) *E%rei>,?+.

/iecţie& Să nu ascu)tă# de pre!t, pentru că ace)a care a trecut pe )ân$ă !#u) că(ut "ntretâ)-ari a '!st pre!t *c 16,1+8 şi cei ce )au răsti$nit pe Isus au '!st pre!ţi, ce) puţin unii *c99,9+8 că pre!ţii dau ee#p)u rău prin %iaţa )!r...

Răspuns& Prin para/!)a Sa#arineanu)ui #i)!sti%, Isus ne arată că nu e$ea ec-e ") aCută pe !#, ci e$ea N!uă. @n e$ea N!uă "nsuşi Isus este pre!t& 2uratusa D!#nu) şi nui %a părea rău8 tu eşti pre!t "n %eac după rânduia)a )ui 5e)c-isedec48 adică re$e şi pre!t "n

aceeaşi pers!ană *Psa)#i 116,?8 16;,?+8 2Tu eşti pre!t "n %eac, după rânduia)a )ui5e)c-isedec4, (ice S'. Ap!st!) Pau) "n Epist!)a către E%rei *>,=+ şi cap. :.



Ade%ărat că sunt şi pre!ţi răi, dar sunt şi pre!ţi '!arte /uni. iaţa pre!tu)ui p!ate 'i rea,dar "n%ăţătura este a )ui rist!s. Iisus ştia că Iuda ") %a %inde8 t!tuşi, ") %a tri#ite cu cei)a)ţiAp!st!)i să predice& 25er$ând, pr!p!%ăduiţi (icând...4 *5t 16,7+. Dacă pre!tu) "n %iaţa )ui

particu)ară nu este un ee#p)u /un, pentru aceasta e) %a 'i Cudecat #u)t #ai aspru "n (iuaudecăţii& 2ricui i sa dat #u)t, #u)t se %a cere de )a e)8 şi cui i sa "ncredinţat #u)t, #ai#u)t i se %a cere4 *c 19,?:+. Iuda sa !sândit pentru păcatu) său, dar cei ce )au au(it

predicând nu sau !sândit.S'. In ianne *17:=1:>;+ re'erinduse )a #erite)e sau $reşe)i)e pre!ţi)!r (icea& 2ărsaţi

un )ic-id printr! pâ)nie8 !ri este de aur, !ri de tinic-ea, )ic-idu) t!t aşa cur$e4. Se p!ate ca,une!ri, cei ce de%in pre!ţi să nu ai/ă c-e#are, căci (ice 5ântuit!ru)& 2Nu %!i #aţi a)es pe5ine, ci Eu %a# a)es pe %!i4 *In 1>,1=+. ei care nu au c-e#are nu %!r c!respunde"nt!c#ai "ndat!riri)!r de pre!t, dar aceştia sunt puţini. Ist!ria #ântuirii este p)ină de

patriar-i, pr!'eţi, ap!st!)i şi pre!ţi care au )ucrat "n %ia D!#nu)ui, părăsinduşi 'a#i)ia şic-iar ţara.

Ee#p)u& 0n tânăr n!/i) 'rance( stând "n 'aţa părinţi)!r săi )e destăinui -!tărârea sa de ase 'ace pre!t. Tată) ") pri%i $ra% şii (ise& 2@ţi dai sea#a că tu eşti u)ti#u) %)ăstar a) 'a#i)iein!astre şi că nea#u) n!stru se %a stin$e cu tine< Tată ia răspuns tânăru) este cea #ai#are cinste pentru nea#u) n!stru dacă se "nc-eie cu un pre!t<4 Tânăru) a de%enit pre!t,Episc!p, şi ap!i "nte#eiet!ru) /)aţi)!r I#acu)atei !nceperi, c!n$re$aţie răspândită astă(i

pe "ntre$ pă#ântu). Tânăru) se nu#ea Eu$en de 5a(en!d.S'. T!#a de A[uin! ep)ică #isiunea pre!tu)ui, (icând& 2Pre!tu) tre/uie să ţină )e$ătura

"ntre Du#ne(eu şi p!p!r ca un a#/asad!r. 0n a#/asad!r cu atât este #ai %a)!r!s, cu câteste #ai iu/it de su%eranu) pe )ân$ă care este tri#is şi cu cât este #ai distins şi #airepre(entati% 'iu a) p!p!ru)ui său.4 Deci, pre!tu), cu cât %a 'i #ai de#n "n "ndep)inirea#isiunii sa)e, cu atât %a 'i #ai iu/it de Du#ne(eu către care este tri#is şi cu cât %a 'i #aiidenti'icat cu dureri)e şi aspiraţii)e p!p!ru)ui pe care) c!nduce spre #ântuire. u cât aceştid!i ter#eni, Du#ne(eu şi p!p!ru), %!r 'i #ai c!nt!piţi "n iu/irea pre!tu)ui, cu atât %a 'i #air!dnică #isiunea sa. Este ! #are $reşa)ă a dispreţui pre!ţia, taină "nte#eiată c-iar de5ântuit!ru), "n aCunu) Pati#i)!r Sa)e.

/iecţie& Nu este per#is să (ici cui%a 2Părinte4, pentru că Isus inter(ice acest )ucru *5t9,;+.

Răspuns& 5ântuit!ru) !preşte tit)u) de tru'ie, cu# este ce) de Pater Patriae, nu "nsă"nţe)esu) si#p)u şi creştinesc pe care) "ntre/uinţă# n!i *adică părinte, cu "nţe)es de tatăsu')etesc+. Ast'e), S'. Pau) spune !rinteni)!r că sunt 'iii )ui şi e) este părinte)e )!r su')etesc&2Nu ca să %ă "n'runt pe %!i scriu aceasta, ci ca pe nişte 'ii iu/iţi ai #ei %ă "n%ăţ. ăci c-iar

de aţi a%ea (ece #ii de dască)i, t!tuşi nu a%eţi #ai #u)ţi părinţi8 căci "n Isus rist!s, prin%estire, eu %a# născut pe %!i4 *1!r ?,1?1>+.T!t S'. Pau) ") nu#eşte pe Tit 'iu, deci e) "i era părinte& 2ui Tit, ade%ăratu) 'iu, din

credinţa cea de !/şte4 *Tit 1,?+8 2, c!piii #ei, pentru care su'ăr iarăşi...4*Ba) ?,1;+.u%ântu) 2Părinte4 ") #ai a')ă# "n S'ânta Scriptură a ec-iu)ui Testa#ent& 25ica ia (is&ră#âi )a #ine şi 'ii părinte aici )a #ine şi pre!t...4 *udecăt!ri 1=,16+8 2Taci, puneţi #âna )a$ură, %in! cu n!i şi ne 'ii părinte şi pre!t...4 *udecăt!ri 1:,1;+8 2Iar E)iseu se uita şi stri$a&Părinte, Părinte, caru) )ui Israe) şi caii )ui...4 *I Re$i 9,19 U II @#p.+8 23i, %ă(ândui, re$e)e)ui Israe) a (is către E)iseu& Săi ucid, Părinte4 *I Re$i =,91 U II @#p. 1,1?+.

De ase#enea citi# )a I!%& 2e)!r nen!r!ciţi )e era# tată4 *I!% 9;,1=+. Iar )a Pr!'etu)

Isaia& 2E) %a 'i tată pentru cei ce )!cuiesc "n Ierusa)i#4 *99, 91+. Dacă nea# )ua după"n%ăţături)e ce)!r ce $reşesc, ar tre/ui ca nici "n%ăţăt!ri)!r să nu )e (ice#& 2D!#nu)e"n%ăţăt!r4 pentru că ne !preşte Scriptura& 2!i să nu %ă nu#iţi Ra/i. ă unu) este



"n%ăţăt!ru) %!stru, rist!s, iar %!i t!ţi sunteţi 'raţi4 *5t 9,:16+. edeţi )a ce rătăciri se p!ate aCun$e dacă iei 2)itera care !#!ară, nu spiritu) care dă %iaţă4< *I1!r ,=+.

Ee#p)u& S'. In Bură de Aur *?6?67+, "n cartea sa 2Despre Pre!ţie4 scrie că, priniertarea păcate)!r şi prin Eu-aristie, pre!tu) pri#eşte ! putere cu# Du#ne(eu na"ncredinţat! nici unui "n$er, nici unui ar-an$-e). Nici unuia dintre "n$eri nu ia pr!#is&2rice %ei )e$a pe pă#ânt, %a 'i )e$at şi "n cer, şi !rice %ei de()e$a pe pă#ânt, %a 'i de()e$atşi "n cer4 *5t 1:,1:+. Stăpânit!rii )u#ii au putere de a )e$a nu#ai trupu), pe care ") p!t pune"n )anţuri. Puterea de de()e$are a pre!tu)ui atin$e ce)e #ai )ăuntrice )e$ături şi urcă până

peste ceruri.S'. Francisc de Assisi *11:9199=+ spunea& 2Eu, dacă aş "ntâ)ni "n ace)aşi ti#p un "n$er şi

un pre!t, )aş sa)uta #ai "ntâi pe pre!t, pentru puterea ce ia dat! Du#ne(eu<4 De a)t'e), a'!st atât de pătruns de respectu) pentru taina Pre!ţiei, că nu a %!it să se 'acă nici!dată pre!t.Să nu uită# că răspândirea credinţei creştine "n )u#e este !pera pre!ţi)!r, după cu%inte)e5ântuit!ru)ui& 25er$eţi "n t!ată )u#ea şi predicaţi E%an$-e)ia...4 *5t 9:,1;8 5c 1=,1>8 c9?,?7+.

ând au apărut secte)e, "n ur#a re'!r#ei )ui ut-er, după anu) 1>1;, creştinis#u) era deCacun!scut apr!ape "n t!ată )u#ea %ec-e. ea #ai #are parte a p!p!are)!r dat!rea(ăcreştinarea #uncii de ap!st!)at a pre!ţi)!r ce)i/i *necăsăt!riţi+ ai Gisericii at!)ice, care au

părăsit t!tu) *ţară, cun!scuţi, 'a#i)ie+ şi au p)ecat spre re$iuni necun!scute pentru a duce)u#ina E%an$-e)iei )ui rist!s. De #u)te !ri pre!tu) #isi!nar tre/uia săi apere pe /ăştinaşide pr!priii săi 'raţi, eur!penii.

Ee#p)u& S'. Petru )a%er *1>:61=>?+, Ap!st!)u) sc)a%i)!r ne$ri, )uaţi din A'rica şi%ânduţi "n A#erica de Sud. Născut "n Spania, de%ine, ca pre!t şi că)u$ăr ie(uit, apărăt!ru)ne$ri)!r, transp!rtaţi "n c!ndiţii "n$r!(it!are peste !cean. Ti#p de ?6 de ani )uptă "#p!tri%acru(i#ii şi a să)/ăticiei cu care a%enturierii eur!peni "i tratau pe ne$ri. 2Fi)deşu) ne$ru4 eratransp!rtat "n ca)e, pe 'undu) c!ră/ii)!r, 'ără aer, 'ără )u#ină şi 'ără -rană. Pr. )a%er "isc!tea )a )u#ină pe #uri/un(i, "i "n$riCea pe cei /!)na%i, "i "ncuraCa pe cei care erau %ânduţine$ust!ri)!r de sc)a%i.

Ne$ust!rii de sc)a%i au "ncercat de #u)te !ri să1 asasine(e, )au a#eninţat, )auca)!#niat "n t!t 'e)u). Dar #isi!naru) nu sa te#ut, nu sa descuraCat #uncind pentruuşurarea %ieţii acest!r ne'ericiţi şi dându)e #ân$âierea credinţei creştine. E) #!are

para)i(at, părăsit apr!ape de t!ţi, )a =? de ani.S'. Francisc Ja%eriu *1>6=1>>9+ sa născut "n Spania. Pre!t şi că)u$ăr ie(uit, )a

-!tărârea Superi!ru)ui de a) tri#ite "n India, se supune i#ediat, 'ără a #ai trece pe acasăsăşi ia ră#as /un de )a părinţi. De/arcă )a = #ai 1>?9 "n re$iunea B!a. E) are, de

ase#enea, de )uptat cu c!#patri!ţii săi care, #ai #u)t a%enturieri, nu "i tratau creştineşte pe /ăştinaşi. 5unca sa #isi!nară durea(ă 16 ani. E) trece şi "n ap!nia, are daru) de a %!r/i "n#ai #u)te )i#/i, 'iind "nţe)es de t!ţi ascu)tăt!rii. Face #inuni. 5!are pe ! insu)ă, "nainte dea de/arca "n -ina. După 9>6 de ani sau #ai $ăsit "n ap!nia creştini c!n%ertiţi de S'.Francisc Ja%eriu. Du#ne(eu )a "n%rednicit ca trupu) său să nu putre(ească8 se a')ă, şiastă(i, )a /a(i)ica din B!a *India+ "ntrun sicriu de ar$int. S'. Francisc Ja%eriu a '!st nu#itde Giserică Patr!nu) 5isiuni)!r.

1>. SFÂNTA IT0RBHIE

S'ânta itur$-ie este sacri'iciu) *Cert'a+ e$ii ce)ei N!i, "n care, su/ '!r#ă de pâine şi de%in, se Cert'eşte "nsuşi Trupu) şi Sân$e)e D!#nu)ui n!stru Isus rist!s. Ap!st!)ii au s)uCit S'.itur$-ie de )a "nceput. Ea se #ai nu#ea şi 'rân$erea Pâinii& 23i nu )ipseau de )a "n%ăţătura



Ap!st!)i)!r, de )a "#părtăşire, de )a 'rân$erea pâinii şi de )a ru$ăciune4 *Fap 9,?9+8 23i ei p!%esteau ce)e ce se "ntâ#p)aseră pe ca)e şi cu# au cun!scut )a 'rân$erea pâinii4 *c9?,>+8 2Iar Isus, )uând pâine şi /inecu%ântând, a 'rânt şi, dând ucenici)!r, a (is& uaţi,#âncaţi, acesta este Trupu) 5eu. 3i, )uând pa-aru) şi #u)ţu#ind, )ea dat (icând& Geţi dintruacesta t!ţi...4 *5t 9=,9=+8 2... a )uat Isus pâinea şi, /inecu%ântând, a 'rânt şi )ea dat )!r şi a(is& uaţi, #âncaţi, acesta este Trupu) 5eu... 3i )uând pa-aru), #u)ţu#ind, a (is )!r& Acestaeste sân$e)e 5eu, a) e$ii ce)ei n!i4 *5c 1?,999?+8 23i, #u)ţu#ind, a 'rânt şi a (is& uaţi,#âncaţi, acesta este Trupu) #eu... Ase#enea şi pa-aru), după cină, (icând& Acest pa-ar estee$ea cea N!uă "ntru sân$e)e 5eu4 *1!r 11,9?9>+.

@ntrucât )a S'. itur$-ie se 'rân$ea pâinea şi se "#părţea credinci!şi)!r, a ră#as nu#e)ede 'rân$erea pâinii *Fap 96,78 97,>8 1!r 16,?+. S'. Pau) ! #ai nu#ea ina D!#nu)ui&2Drept aceea, când %ă adunaţi )a!)a)tă nu #ai #âncaţi ina D!#nu)ui, căci 'iecare "şi punecina sa #ai "nainte spre #âncare, şi aşa, unu) este ')ă#ând, iar a)tu) se "nd!apă4 *1!r11,9691+.

@n ec-iu) Testa#ent, S'ânta Cert'ă itur$ică a '!st "nc-ipuită prin #ie)u) pasca)&2!r/eşte )a t!ată !/ştea )ui Israe)& "n (iua a (ecea a )unii acesteia, să ia 'iecare cap de'a#i)ie un #ie)... "n (iua a 1? a )unii, t!ată !/ştea 'ii)!r )ui Israe) să) Cun$-ie spre seară...4*E!d 19,11+. 2Oiua aceasta să 'ie spre p!#enire4 *E!d 19,1?+8 2c-ii %!ştri %!r %edea,şi %!i %eţi spune& 5ărit este D!#nu) dinc!)! de -!tare)e )ui Israe)... ăci de )a răsăritu)s!are)ui şi până )a apusu) )ui, #are este nu#e)e #eu printre nea#uri8 şi "n !rice parte seaduc Cert'e de tă#âie pentru nu#e)e 5eu şi prin!ase curate, căci #are este nu#e)e 5eu"ntre nea#uri...4 *5a)a-ia 1,116+. Deci, această Cert'ă se %a !'eri )ui Du#ne(eu de cătret!ate p!p!are)e.

5ântuit!ru) a "nte#eiat această Cert'ă şi a p!runcit Ap!st!)i)!r să ! aducă )ui Du#ne(eu&2ăci eu a# pri#it de )a D!#nu) ce %a# şi dat, că D!#nu) Isus, "n n!aptea "n care a şi '!st%ândut, a )uat pâine şi, #u)ţu#ind, a 'rânt! şi a (is& \Acesta este trupu) 5eu, care se 'rân$e

pentru %!i8 aceasta să ! 'aceţi "ntru a#intirea #ea. T!t aşa a )uat pa-aru), după cină, (icând&Acest pa-ar este e$ea cea n!uă "ntru sân$e)e 5eu\2 *1!r 11,99=+.

5ântuit!ru) a dat p!runcă Ap!st!)i)!r să aducă această Cert'ă& 2Aceasta să ! 'aceţi "ntru p!#enirea 5ea4 *5t 9=, 9=8 5c 1?, 998 c 99,1;96+. !n'!r# acestei p!runci a5ântuit!ru)ui, Ap!st!)ii au !'erit )ui Du#ne(eu Cert'a itur$ică& 23i nu )ipseau de )a"n%ăţătura Ap!st!)i)!r, de )a "#părtăşire, de )a 'rân$erea pâinii şi de )a ru$ăciune4 *Fap 9,?9?=+. S'ânta itur$-ie se ce)e/ra seara şi se ţineau predici& 2@n (iua "ntâi a săptă#ânii,adunândune să 'rân$e# pâinea... Pau) a "nceput să %!r/ească şi a pre)un$it cu%ântu) )ui

până )a #ie(u) n!pţii4 *Fap 96, 7:8 96, 7+. Se cântau şi Psa)#i şi se 'ăceau ru$ăciuni.

2ăudând pe Du#ne(eu şi a%ând -ar )a t!t p!p!ru)4 *Fap 9,?7+.P!p!ru) se "#părtăşea )a aceste "ntâ)niri unde se s)uCea S'. itur$-ie, precu# citi# )a!rinteni& 2Pa-aru) /inecu%ântării pe care) /inecu%ântă#, nu este, !are, "#părtăşirea cusân$e)e )ui rist!s Pâinea pe care ! 'rân$e#, nu este, !are, "#părtăşirea cu trupu) )uirist!s4 *1!r 16,1=+8 2ricine %a #ânca pâinea aceasta, sau %a /ea pa-aru) D!#nu)ui cune%rednicie, %a 'i %in!%at 'aţă de trupu) şi sân$e)e D!#nu)ui4 *1!r 11, 97+.

S'ânta itur$-ie, 'iind "nte#eiată c-iar de 5ântuit!ru), este '!r#a cea #ai c!#p)etă deru$ăciune. Oice Părinte)e !c-e# *e%reu c!n%ertit+& 2Rea)itatea şi acţiunea S'. itur$-ii esteatât de su/)i#ă "ncât scapă #inţii !#eneşti. Nici sera'i#ii nu p!t pricepe t!ată #ăreţia S'.itur$-ii, dar cu# a# putea s! pricepe# n!i4

Dacă S'. itur$-ie sar ce)e/ra nu#ai "ntrun )!c pe pă#ânt, cu# şiar %inde !a#eniia%eri)e ca să p!ată aCun$e ac!)!, #ăcar ! dată "n %iaţă, iar n!i, care a%e# /iserici apr!ape de



)!cuinţe)e n!astre, sunte# atât de nepăsăt!ri, cu t!ate că aici $ăsi# -rana necesară pentrusu')etu) n!stru<

Ee#p)e& @n centru) A'ricii, "n apr!pierea acu)ui Stan)e, se c!nstruia ! ca)e 'erată. aaceastă )ucrare au '!st an$aCaţi /ăştinaşi, '!şti cani/a)i, "ncreştinaţi de #isi!narii 'rance(i.Aceşti #uncit!ri #er$eau să ascu)te S'. itur$-ie, stră/ătând, "n 'iecare sâ#/ătă, 76 #.

până )a cea #ai apr!piată #isiune cat!)ică. Iar du#inica după #asă se "nt!rceau )a )!cu) de#uncă.

A)eandru 5an(!ni *17:>1:7+, #are scriit!r ita)ian aut!ru) ce)e/ru)ui r!#an2!$!dnicii4 *I pr!#essi sp!si+, nu )ipsea nici!dată de )a S'ânta itur$-ie. Dacă ai săicăutau ce%a #!ti%e să nu #ear$ă, e) răspundea& 2Dacă unu) din %!i ar 'i câşti$at un #are )!()a )!terie şi a(i ar 'i u)ti#a (i să sc!ată /anii, ar 'ace t!tu) ca să se ducă. Dar ! S'ântăitur$-ie este #ai de preţ decât t!ate a%eri)e )u#ii )a un )!c<4

Ru$ăciunea din ti#pu) itur$-iei este "nn!/i)ată prin Cert'a )ui Isus, "nt!c#ai aşa cu# !#!nedă de ara#ă "şi sc-i#/ă %a)!area dacă este aruncată "ntrun %as cu aur t!pit. Haruri)ecare se pri#esc )a S'ânta itur$-ie sunt i#ense şi ne/ănuite8 t!tuşi, credinci!şii sunt atât deindi'erenţi şi nepăsăt!ri. ei care au "nţe)es cât preţuieşte ! S'ântă itur$-ie au '!st $ata de#u)te !ri să "n'runte şi #!artea.

Ee#p)e& S'ânta Anisia a '!st "ntâ)nită *"n anu) 6>+ de s!)daţii "#păratu)ui Di!c)eţiant!c#ai când se ducea, "ntr! du#inică, )a S'ânta itur$-ie. 20nde #er$i4, ! "ntre/arăs!)daţii care, pr!/a/i), ! ur#ăreau. Anisia, de 'rică, "şi 'ăcu se#nu) crucii. S!)daţii, #ai'uri!şi, ! "ntre/ară& 2ine eşti şi unde #er$i4 Ea prinse curaC şi )e (ise& 2Sunt creştină şi#er$ )a adunarea creştini)!r<4 2Ga nu, %ei #er$e cu n!i, să Cert'eşti (ei)!r<4 Dar tânăra, p)inăde tărie, răspunse& 2Nu, nu %!i #er$e să Cert'esc id!)i)!r<4 S!)daţii ! prinseră şi %!iră s!târască, dar ea se "#p!tri%i. Atunci, un s!)dat sc!ase sa/ia şi i! "n'ipse "n ini#ă. S'. Anisiaa #urit #artiră pentru S'ânta itur$-ie.

Părinte)e $i)%ie, că)u$ăr ie(uit, puţin ti#p după s!sirea sa "n Sc!ţia, "n anu) 1=1>, a '!starestat şi "nte#niţat. a pr!ces este acu(at& 2 u# ai "ndră(nit să s)uCeşti itur$-ia pe

pă#ânt sc!ţian, când re$e)e a inter(is4 *era peri!ada de pri$!ană a cat!)ici)!r "n An$)ia,după ruptura )ui Henric III+. Părinte)e $i)%ie a răspuns& 2rist!s, "#păratu) ceruri)!r şi a)

pă#ântu)ui, a p!runcit& Aceasta să ! 'aceţi "ntru p!#enirea 5ea4 *c 99,1;+, iar re$e)eSc!ţiei (ice& 2Să nu ! 'aceţi< udecaţi %!i pe cine tre/uie să ascu)t4 Părinte)e $i)%ie a '!stc!nda#nat )a #!arte şi decapitat pentru s)uCirea S'intei itur$-ii.

@nainte de ce)e/rarea S'intei itur$-ii, unii s'inţi petreceau !re "nde)un$ate pentru pre$ătire. Ast'e), S'. In ianne şi Padre Pi! stăteau "n ru$ăciune ? !re. Dar n!i, cât ti#pne re(er%ă# pentru a ne pre$ăti să asistă# )a ert'a S'intei itur$-ii...

1=. SFÂNTA 05INEMT0RM

5!#entu) ce) #ai i#p!rtant din S'ânta itur$-ie este Pre'acerea, atunci când, )acu%inte)e pre!tu)ui& 2uaţi, #âncaţi, acesta este trupu) 5eu... uaţi... şi /eţi, acesta estesân$e)e 5eu...4 *5t 9=, 9=8 5c 1?, 999?8 c 99, 1;96+, Isus se c!/!ară pe a)tar "n #!dne%ă(ut, repetând "ntrea$a dra#ă a Pati#i)!r şi Răsti$nirii Sa)e. E) se !'eră Tată)ui ceresc,

Cert'ă pentru păcate)e !#enirii. @ncă "nainte de a "nte#eia această taină, 5ântuit!ru) a pr!#is!. iti# "n E%an$-e)ia S'. In& 2Pâinea care ! %!i da Eu, trupu) 5eu este, pe care)%!i da pentru %iaţa )u#ii... e) ce #ănâncă trupu) 5eu şi /ea sân$e)e 5eu are %iaţa de

%eci...4 *In =, >>1+8 2Ade%ărat, ade%ărat (ic %!uă, dacă nu %eţi #ânca trupu) Fiu)ui#u)ui şi nu %eţi /ea sân$e)e ui, nu %eţi a%ea %iaţă "n %!i...4 *In =, >>:+.



Isus sa epri#at c)ar şi precis, "#p)inind "nt!c#ai ceea ce a pr!#is prin instituirea taineiS'intei u#inecături )a ina cea de Taină, "n !ia #are. Dar Isus ia iu/it atât de #u)t pe!a#eni, "ncât nu a ră#as nu#ai "ntrun sin$ur )!c, )a Ierusa)i# sau "n Anti!-ia, ci "n t!ate

/iserici)e din )u#ea "ntrea$ă, unde se să%ârşeşte S'ânta itur$-ie. Pe pă#ânt se ce)e/rea(ă"n 9? de !re apr!ape ?66.666 de )itur$-ii, ceea ce re%ine circa 9:6 de c!nsacrări "n 'iecare#inut. Ast'e) că, de )a p!)u) N!rd până "n insu)e)e "ndepărtate a)e Paci'icu)ui, este un sin$ura)tar pe care 25ie)u) ce) "nCun$-iat de )a "nceputu) )u#ii4 *Ap!ca)ips 1, :+ se !'eră Tată)uiceresc, Cert'ă pentru păcate)e !#enirii.

Deci, astă(i, )a S'ânta itur$-ie, pre!ţii nu 'ac a)tce%a decât ce au 'ăcut Ap!st!)ii )a2Frân$erea Pâinii4 sau )a 2ina D!#nu)ui4. Să nu uită#, "nsă, că S'ânta itur$-ie ! p!tsă%ârşi nu#ai ade%ăraţii pre!ţi, care au pri#it acest sacra#ent de )a Episc!p, care au această

putere pri#ită, prin succesiune, c-iar de )a Ap!st!)i.Pentru ca să ne d!%edească pre(enţa sa "n S'ânta u#inecătură, Isus a 'ăcut ! #u)ţi#e de

#inuni, prin care se %ede c)ar că E), 'iind Stăpânu) naturii şi )e$i)!r 'i(ice, p!ate 'aceecepţie de )a e)e, ui#ind !a#enii de ştiinţă prin in$eni!(itatea şi durata acest!r 'en!#ene.

Ee#p)e& Ist!ricu) A)/ert ran( ne spune că, "n ti#p ce "#păratu) ar!) ce) 5are *7?9:1?+ săr/ăt!rea Paşti)e "n Sa!nia unde erau ar#ate)e sa)e, Duce)e sa!ni)!r, Vittc-ind,"ncă pă$ân, sa 'urişat "n /iserica unde se ce)e/ra S'ânta itur$-ie. a !nsacrare, Vittc-inda %ă(ut "n #âini)e pre!tu)ui un c!pi)aş "ncântăt!r şi p)in de )u#ină... i(iunea ") 'er#eca şi ")c!n%erti. eru /!te(u) şi, ducând cu sine #isi!nari, "ncreştină "ntrea$a Sa!nie.

5irac!)u) din ancian!. @n sec!)u) III, "n #icuţa /iserică din ancian!, )!ca)itate )a sudde Pescara *Ita)ia+, sa pr!dus un 'en!#en etra!rdinar, care durea(ă până "n (i)e)e n!astre&)a S'ânta itur$-ie, pre!tu), "n #!#entu) c!nsacrării, a a%ut ! "nd!ia)ă asupra pre(enţeirea)e a )ui Isus pe a)tar. De!dată, su/ !c-ii pre!tu)ui, !stia de pe patenă a de%enit ! /ucatăde carne pr!aspătă, iar "n p!tir %inu) sa c!a$u)at "n cinci c-ea$uri de sân$e. 5inunea a '!st%ă(ută de t!ţi credinci!şii care erau de 'aţă. Acest 'en!#en etra!rdinar sa păstrat până "n(i)e)e n!astre. a 1: n!ie#/rie 1;76, cu aut!ri(aţia R!#ei, un $rup de eperţi au e'ectuatdi'erite ana)i(e de )a/!rat!r. După trei )uni de cercetări, pr!'es!rii in!)i şi Gerte))i au dat "nscris ur#ăt!are)e c!nc)u(ii& /ucata de carne pr!%ine din ini#a unei pers!ane %ii8 sân$e)ec!a$u)at este de )a aceeaşi pers!ană, a%ând aceeaşi $rupă san$uină *AG+8 atât /ucata decarne, care este un ţesut din #i!card, cât şi sân$e)e c!a$u)at sau c!nser%at, epuse )aacţiunea a$enţi)!r 'i(ici, /i!)!$ici şi at#!s'erici, 'ără nici ! "n$riCire specia)ă, ti#p de 19sec!)e, "n #!d inep)ica/i), ră#ânând un 'en!#en etra!rdinar...

@ncă un a#ănunt inep)ica/i)& dacă se cântăreşte ! picătură din ace) sân$e c!a$u)at, sec!nstată că are aceeaşi $reutate pe care ! au t!ate ce)e cinci picături "#preună. Se pare că

Du#ne(eu 2se C!acă4, une!ri, c-iar şi cu $reutatea n!r#a)ă a !/iecte)!r... Pe)erini din )u#ea"ntrea$ă %in aici să %enere(e !stia de%enită carne şi %inu) trans'!r#at "n sân$e acu# 19sec!)e, care se păstrea(ă deasupra a)taru)ui "ntrun re)ic%ariu.

0n a)t #irac!) a) S'intei u#inecături este aCunu) t!ta), 'ără nici un 'e) de -rană sau /ăutură, ani "nde)un$aţi8 ast'e)&

S'. Ecaterina de Siena *1?71:6+, de )a Cu#ătatea %ieţii se -rănea nu#ai cu S'ântau#inecătură. Dacă, din ascu)tare, era !/)i$ată să #ănânce, i se 'ăcea rău. Ea (icea& 2S'ântastie #ă -răneşte atât de /ine, că nu a# d!rinţă pentru nici ! a)tă -rană4.

S'. Nic!)ae de F)ue *1?171?:7+, patr!n a) E)%eţiei, a trăit 1; ani nu#ai cu S'ântau#inecătură, 'iind spi!nat c-iar de repre(entanţii $u%ernu)ui de )a Gerna.

Tere(a Neu#ann *1:;:1;=9+ a trăit ti#p de = de ani nu#ai cu S'ânta stie pe care ! pri#ea (i)nic. @ntre/ată cu ce trăieşte, (icea si#p)u& 2u Isus<4 A purtat răni)e 5ântuit!ru)ui



şi a su'erit de peste 766 de !ri "ntrea$a dra#ă a Pati#i)!r, 'iind ur#ărită şi ţinută su/!/ser%aţie c-iar de #edici atei, necredinci!şi care, până )a ur#ă, sau c!n%ertit.

5arta R!/in *1;691;:1+ a aCuns c!#p)et para)i(ată şi !ar/ă. Ti#p de >6 de ani, sin$uru)a)i#ent ia '!st S'ânta u#inecătură. Ea (icea despre Isus din S'ânta stie& 2Isus este

pre(ent "n !stie ca ! 'iinţă %ie "n trupu) #eu. rist!s este t!tu) "n t!ate< "n c)ipa aceea si#t căIsus este "n t!ată 'iinţa #ea, #ă si#t detaşată de c!rp, sunt "n a'ară de ti#p... p)utesc "nDu#ne(eu<4

Sunt şi a)te ca(uri de aCun perpetuu. T!ate acestea ne de#!nstrea(ă puterea S'inteiu#inecături şi dra$!stea )ui Isus 'aţă de n!i, !a#enii. E) a %!it nu nu#ai să se c!/!are )aS'ânta itur$-ie, ci să ră#ână "n c!ntinuare, (i şi n!apte, pe a)tare)e n!astre, ascuns "nc-i%!t. @n cea #ai #are parte a ti#pu)ui, este sin$ur...

Să ne apr!pie# cu 2'rică şi cutre#ur4 de #area Taină a S'intei u#inecături. Să nu ni se pară că sunte# ne%rednici. Nu %!# 'i %rednici nici!dată, dar Isus este Iu/irea ade%ărată,este Păst!ru) ce) Gun care ne aşteaptă8 căci E) a (is& 2eniţi )a 5ine t!ţi cei !steniţi şi"#p!%ăraţi şi Eu %ă %!i !di-ni pe %!i<4 *5t 11, 9:+8 2Eu sunt Pâinea %ieţii, ce) care %ine )a5ine nu %a ')ă#ân(i<4 *In =, >+8 2Eu sunt Pâinea cea %ie, care sa c!/!rât din cer. De %a#ânca cine%a din pâinea aceasta, %iu %a 'i "n %eci. Iar pâinea pe care Eu ! %!i da pentru%iaţa )u#ii este Trupu) 5eu...48 2e) care #ănâncă trupu) 5eu şi /ea sân$e)e 5eu, are %iaţă%eşnică, şi Eu ") %!i "n%ia "n (iua cea de ap!i...4 *In =, >1>:+.

Să a%e# t!ată c!n%in$erea că Isus este pre(ent "n S'ânta u#inecătură, aşa cu# a '!st "n%iaţa pu/)ică sau pe a)%ar.

Ee#p)u& Padre Pi! *1::71;=:+ a purtat "n trupu) său, ti#p de >6 de ani, răni)e5ântuit!ru)ui. scriit!are p!)!ne(ă, 5aria Vin!sa #er$ând din curi!(itate )a SanBi!%ani R!t!nd!, #ănăstire "n care )!cuia Padre Pi! *Ita)ia+ , descrie ce)e/rarea S'inteiitur$-ii de către acest că)u$ăr capucin& 2A/ia r!steşte pri#e)e ru$ăciuni şi t!ată "n'ăţişareai se sc-i#/ă... Padre Pi! a trecut "n a)tă )u#e... ! )u#e ascunsă şi !pacă pentru n!i, cei din

Curu) său. Asistenţa este 'ascinată, su/Cu$ată de #isteru) ce "n%ă)uie "ntrea$a 'iinţă a pre!tu)ui. N!i "ncercă# sen(aţia un!r !r/i 'aţă de cei care %ăd... e#!ţia #ă su'!că. Acest pre!t ne p!artă "ntr! a)tă )u#e, "ntr! di#ensiune n!uă, unde ti#pu) "şi sc-i#/ă sensu)... pri%irea pre!tu)ui este dinc!)! de pre(ent... Era# indi'erentă "nainte, dar, după aceastăitur$-ie, t!ată 'iinţa #ea sa trans'!r#at. Acu# cred<4

17. S0SŢINEREA PRET00I

@ntre/are& Dacă sectarii 'ac ser%icii)e re)i$i!ase $ratuit, %enind cu 'an'are )a "n#!r#ântări

şi )a /!te(uri pu/)ice, tre/uie să #ai susţii pre!tu)Răspuns& a această "ntre/are răspunde S'. Pau)& 2Nu ştiţi că aceia ce )ucrea(ă ce)e s'inte,din /iserică #ănâncă, şi cei care s)uCesc a)taru)ui, cu a)taru) se "#părtăşesc Aşa a rânduitD!#nu)& cei ce pr!p!%ăduiesc E%an$-e)ia, din E%an$-e)ie să se -rănească4 *1!r ;,1+. 3i)a Ti#!tei spune& 2Să nu )e$i $ura /!u)ui ce treieră şi %rednic este )ucrăt!ru) de p)ata sa4 *ITi#. >,1:+. T!t S'. Pau) se "ntrea/ă& 2Să nu )e$i $ura /!u)ui care treieră8 !are de /!i se"n$riCeşte Du#ne(eu Sau, "n ade%ăr, pentru n!i (ice4 *1!r ;,;16+.

Bratuitatea sectari)!r ţine nu#ai de '!r#ă, până ce şiau 'ăcut un pr!(e)it8 după aceea,ştiu să) desp!aie de /ani. Iată cu# arată un '!st ad%entist )ista p)ăţi)!r ce )e 'ac #e#/riiacestei secte *e(i cartea A că(ut #asca, sau cine sunt şi ce ur#ăresc Ad%entiştii de .

atu, tip. !(ia, R. â)cea, 1;6, pa$. 9=+& Oeci#ea *a (ecea parte din câşti$+. Oeci#ea casei de aCut!r.



Dar de pri#a (i. Daruri pentru şc!a)a de Sa/at. Daruri pentru a) trei)ea Sa/at. Daruri pentru #isiunea )!ca)ă. Daruri pentru #isiunea eternă. Daruri pentru '!nduri #isi!nare. F!nduri de educaţie. Daruri pentru distri/uţia re%istei de t!a#nă. Daruri pentru săptă#âna cea #are. Daruri pentru săptă#âna de ru$ăciune. Daruri pentru (iua naşterii. Daruri pentru a#intirea #!rţi)!r. Daruri pentru un sa/at pe )ună. Daruri pentru (iua cununiei )!r. Daruri )a E!da din adunare. Daruri pentru c-e)tuie)i)e şc!)ii de Sa/at. Daruri pentru "ntreţinerea )!ca)u)ui. Daruri pentru c-irie. Daruri pentru ina D!#nu)ui. Daruri pentru ru)!uri.Sectarii se '!)!sesc nu#ai "n pr!pa$andă de a%antaCu) $ratuităţii, până ceşi 'ac un

pr!(e)it. Gine scrie artea Pi)de)!r& 2Este ca)e ce se pare !a#eni)!r dreaptă, iar capătu) eiduce "n 'undu) iadu)ui4 *Pi)de 1?,19+.

1:. PRI5AT0 SFÂNT00I PETR0

5ântuit!ru) ia pr!#is s'ântu)ui Petru că) %a pune cap a) Gisericii Sa)e& 2Tu eşti Petru*c-e'a, "n ara#aică8 petra, "n $reacă şi "n )atină, şi "nsea#nă piatră+ şi pe această piatră %!i(idi Giserica #ea, şi p!rţi)e iadu)ui nu ! %!r /irui. Ţie "ţi %!i da c-ei)e "#părăţiei ceruri)!r şi!rice %ei de()e$a pe pă#ânt, %a 'i de()e$at "n ceruri, şi !rice %ei )e$a pe pă#ânt, %a 'i )e$atşi "n ceruri4 *5t 1=,1:1;+.

Acest tet este aşa de c)ar "ncât cei ce) nea$ă recur$ )a ! a'ir#aţie c!pi)ărească, (icândcă Isus când a spus 2pe această piatră %!i (idi4 a arătat spre sine. Sc!rnitură $reşită, căciE%an$-e)ii)e nu ! spun, şi nu are nici un te#ei "n Scriptură sau Tradiţie. De a)t'e), cu%inte)e2Tu4, 2Ţie4 şi 2%ei4, arată c)ar că %!r/eşte )ui Petru şi despre Petru.

@ntâietatea )ui Petru este c)ar arătată de E%an$-e)işti şi recun!scută de cei)a)ţi Ap!st!)i.Ast'e)&a+ @n ce)e patru )iste a)e Ap!st!)i)!r, Petru este t!tdeauna nu#it pri#u)& 2e) dintâi,

Si#!n4 *5t 16,9?8 5c ,1=1;8 c =,1?8 Fap 1,1+, deşi nu Petru a '!st ce) dintâi c-e#at,ci Andrei, 'rate)e său *In 1,>?6+. Iar ce) #ai /ătrân dintre Ap!st!)i a '!st Iac!/. T!tuşi, S'.E%an$-e)ist 5t ") nu#eşte& 2e) dintâi, Si#!n, ce se nu#eşte Petru4 *5t 16,9+, pentru a searăta că a '!st căpetenia Ap!st!)i)!r.

/+ ând Isus a)e$e nu#ai d!i sau trei dintre Ap!st!)i, pentru %re! #isiune specia)ă, Petrueste t!tdeauna "ntre ei şi este ce) dintâi. De ee#p)u, )a "n%ierea 'iicei )ui Iair& 23i na )ăsat

pe ni#eni să #ear$ă cu E), decât nu#ai pe Petru, şi pe Iac!/, şi pe In4 *5c >,7+8 2Na )ăsat

pe ni#eni să intre cu e), decât nu#ai pe Petru, şi pe In, şi pe Iac!/...4 *c :,>1+.T!t aşa, )a Sc-i#/area )a Faţă& 23i, după şase (i)e, a )uat Isus cu sine pe Petru, şi peIac!/, şi pe In...4 *5c ;,9+. @n $rădina B-etsi#ani& 23i )uând cu sine pe Petru şi pe cei d!i



'ii ai )ui Oe%edei4 *5t 9=,78 5c 1?,+. a pre$ătirea inei de pe ur#ă& 23i a tri#is pePetru şi pe In...4 *c 99,:+. De ase#enea, Petru a '!st pri#u) #art!r a) "n%ierii, dintreAp!st!)i& 2are (iceau că D!#nu) a "n%iat cu ade%ărat şi Sa arătat )ui Si#!n4 *c 9?,?+8iar )a !rinteni citi#& 23i că sa arătat )ui -e'a, ap!i ce)!r d!ispre(ece...4 *1>,>+.

c+ ui Petru "i dă ! atenţie de!se/ită. Pentru e) p)ăteşte darea& 25er$ând )a #are, aruncăundiţa, iar peşte)e care %a ieşi "ntâi ia), desc-idei $ura şi %ei $ăsi un statir *#!nedă dear$int, n!ta n!astră+, pe ace)a )uându) dă) )!r pentru 5ine şi pentru tine4 *5t 17,97+. @ncasa )ui Petru p!p!seşte, )a apernau#& 2Au %enit "n casa )ui Si#!n şi a )ui Andrei...4 *5c1,9;+. Din /arca )ui Petru, Isus predică& 23i, urcânduse "n una din c!ră/ii care era a )uiSi#!n...4 *c >,+.

Din #!ti%u) că Isus "i dă această de#nitate de şe', Petru %!r/eşte "n nu#e)e ce)!r)a)ţi&2Iar Petru, răspun(ând, a (is& D!a#ne, dacă eşti tu...4 *5t 1?,9:+8 2Petru, răspun(ând, a (is&)ă#ureştene pi)da aceasta4 *5t 1>,1>+8 2Răspun(ând, Petru a (is& D!a#ne, /ine este n!uăsă 'i# aici4 *5t 17,?+8 2Petru a (is& D!a#ne, de câte !ri %a $reşi 'aţă de #ine 'rate)e #eu şii %!i ierta )ui4 *5t 1:,91+8 2Petru, răspun(ând, a (is& Iată n!i a# )ăsat t!ate...4 *5t 1;,97+82Răspun(ând, Petru a (is& Tu eşti rist!su)4 *5c :,9;8 16,9:8 11,918 1?,9;+8 2T!ţi)epădânduse, Petru şi cei)a)ţi... au (is4 *c :,?>+8 2Petru, răspun(ând, a (is& rist!su) )uiDu#ne(eu4 *c ;,96+8 2A (is Petru& D!a#ne, n!uă ne spui pi)da aceasta4 *c 19,?1+82Petru a (is& Iată n!i, )ăsând t!ate a)e n!astre, a# ur#at Ţie4 *c 1:,9:+.

23i a (is D!#nu)& Si#!ne, Si#!ne, iată satana %a cerut să %ă cearnă ca pe $râu, iar Eu#a# ru$at pentru tine ca să nu piară credinţa ta, şi tu, !arecând "nt!rcândute, să "ntăreşti

pe 'raţii tăi4 *c 99,19+. âtă $riCă a a%ut 5ântuit!ru) de Petru< Pentru nici unu) din0cenici nu se r!a$ă "n #!d de!se/it Isus, aşa cu# se r!a$ă pentru Petru. Acesta este se#ncă pe e) )a pre$ătit pentru un sc!p de!se/it& 2ca tu... să "ntăreşti pe 'raţii tăi...<4 *c 99,9+82Si#!n Petru ia răspuns& D!a#ne, )a cine %!# #er$e Tu ai cu%inte)e %ieţii ce)ei %eşnice4*In =,=:8 1,=16+.

d+ Isus dă ! i#p!rtanţă de!se/ită )ui Petru când ") '!r#ea(ă8 ") ceartă când $reşeşte&2Isus, "ntin(ând "ndată #âna, ia (is& Puţin credinci!su)e, pentru ce teai "nd!it4 *5t 1?,1+,când Petru u#/)ă pe apă. 2Isus )a certat pe Petru şi ia (is& 5er$i "nap!ia #ea, satan!. Nucu$eţi ce)e a)e )ui Du#ne(eu, ci ce)e a)e !a#eni)!r4 *5c :,+8 2Isus ia (is& ce) care a 'ăcut

/aie, nare ne%!ie săi 'ie spă)ate decât pici!are)e4 *In 1,16+.Isus ") "n%redniceşte şi de #inuni& 23i, 'ăcând aceasta, au prins #u)ţi#e #are de peşte4

*c >,=+8 2Si#!n Petru a tras #reaCa )a ţăr#, p)ină de peşti #ari, ! sută cinci(eci şi trei, şiatâţia 'iind nu sa rupt #reaCa4 *In 91,11+8 2Isus ia (is& in!< Iar Petru, c!/!rânduse dinc!ra/ie, a #ers pe apă şi a %enit către Isus4 *5t 1?,9;+.

ui Petru "i anunţă D!#nu) "n%ierea Sa& 2i #er$eţi de spuneţi 0cenici)!r ui şi )uiPetru, că %a #er$e "n Ba)i)eia...4 *5c 1=,7+. De ase#enea, "i pr!'eţeşte #artiriu) pe cruce&2Ade%ărat, ade%ărat (ic ţie& când erai #ai tânăr te "ncin$eai sin$ur şi u#/)ai unde %!iai, iarcând %ei 'i /ătrân %ei "ntinde #âini)e ta)e şi a)tu) te %a "ncin$e şi te %a duce unde tu nu%!ieşti...4 *In 91,1:+. Pentru Si#!n se r!a$ă "n #!d de!se/it& 2... ca după ce te %ei 'i "nt!rs*a d!ua c!n%ertire+, să "ntăreşti pe 'raţii tăi4 *c 99,1?+.

e+ Isus "i dă )ui Petru c!nducerea Ap!st!)i)!r şi a credinci!şi)!r, )a #area Ti/eriadei, după"n%iere, când ia (is& 2Paşte #ie)uşeii #ei, paşte !i)e #e)e<4 *In 91,1>17+. Prin acestecu%inte, 5ântuit!ru) ia c!n'erit )ui Petru pri#atu) de Curisdicţie peste "ntrea$a Giserică&Episc!pi, pre!ţi şi credinci!şi.

/iecţie& a să răst!arne pr!#isiunea pri#atu)ui anunţat de 5ântuit!ru) *5t 1=,196+,duş#anii )ui au %enit cu sc!rnituri, spunând că tetu) 2Tu eşti Petru...4 de )a 5t 1=,196 ar



'i '!st intr!dus "n S'ânta Scriptură #ai târ(iu, prin sec. III, de către creştinii iudai(anţi, casă scadă aut!ritatea S'. Pau) şi să) arate #ai #are pe Petru.

Răspuns& Tetu) 2Tu eşti Petru...4, este scris de E%an$-e)istu) 5t, d!%adă suntara#ais#e)e ur#ăt!are& 2 nu trupu) şi sân$e)e48 2Fiu) )ui Du#ne(eu ce)ui %iu48 2p!rţi)eiadu)ui48 2a )e$a şi a de()e$a4. T!ate acestea sunt epresii traduse din e%reieşte *ara#aică+.ei ce susţin neautenticitatea, nu au nici un ar$u#ent. T!ate #anuscrise)e şi c!dice)e %ec-i*ca Sinaitic şi atican+ cuprind tetu) de )a 5t 1=,196.

S'inţii Părinţi, de ase#enea, ") citea(ă& S'. Epi'aniu *966+ "n cartea sa 2Haereses48Euse/iu din e(areea *9=?6+ "n cartea 2De#!nstraţia E%an$-e)ică48 Tatian *1>6+ "ncartea 2Diatessar!n48 S'. E're# Siru) *7;+ "n cartea 2!#entarii )a Isaia4.

@ntre/are& De ce )ipseşte acest tet din E%an$-e)iştii 5c şi cRăspuns& Această )ipsă din 5c şi c ! ep)ică deCa Euse/iu din e(areea "n cartea sa

2De#!nstraţia E%an$-e)ică4 *I,>+. 5c a scris E%an$-e)ia după predicarea )ui Petru. E))asă a'ară t!t ce este spre )auda )ui Petru care, din u#i)inţă, nu %!r/ea despre e). Iar c ascris după c!nţinutu) E%an$-e)iei )ui 5c, de aceea )ipseşte )a aceştia d!i. Iar In a scrisnu#ai ceea ce nu se cuprindea "n pri#ii trei E%an$-e)işti.

1;. PIATRA DIN AP0 0NBHI00I

Pentru a ţine ce)e d!uă (iduri unite "ntrun un$-i, "n %ec-i#e se punea "ntre e)e *"n capu)un$-iu)ui+ ! piatră care, câte!dată, era '!arte #are, #ai a)es )a (iduri)e din piatră. @ntre

pietre)e "ntre/uinţate "n capu) un$-iu)ui )a te#p)u) din Ierusa)i#, au '!st une)e de =7 #etri.-iar şi "n Asiria, unde (iduri)e erau din cără#idă, pietre)e din capu) un$-iu)ui erau '!arte#ari. *e(i Dicti!nnaire de )a Gi/)e, i$!ur!u, t.1 !) =61+.

ei care nea$ă Pri#atu) S'ântu)ui Petru *5t 1=,1=+ a'ir#ă că nu S'ântu) Petru este piatra,ci Isus. Pentru că Isus "nsuşi (ice că este piatra *Isaia 9:,1=+ şi că )a 5t 91,?9 scrie&2Nici!dată nu aţi citit "n Scriptură& Piatra pe care nu au /ă$at! "n sea#ă (idit!rii, aceea sa'ăcut "n capu) un$-iu)ui, de )a D!#nu) sa 'ăcut aceasta şi #inunată este "n !c-ii n!ştri4Ace)aşi )ucru se spune )a Fap ?,118 I Petru 9,78 R!#. ;,8 1!r ,118 16,?+.

Răspuns& Isus este piatra cea %ie din care ţâşneşte apa spiritua)ă& 2T!ţi aceeaşi /ăuturăspiritua)ă au /ăut, pentru că /eau din piatra du-!%nicească ce a%ea să %ină, iar Piatra esterist!s4 *1!r 16,?+, iar Petru este piatra de te#e)ie a Gisericii pusă de rist!s, aşa cu# este

piatra pe care este (idită casa "nţe)epciunii *pe stâncă+ *5t 7,9?+. Deci, "n "nţe)es /i/)ic, şiIsus este piatră, şi Petru este piatră, 'ără să 'ie ace)aşi )ucru.

P!tri%nicii Pri#atu)ui, dacă ar 'i păstrat S'ânta Tradiţie, ar 'i "nţe)es ce se cântă "n

Giserica !rienta)ă )a !ndac din 6 iunie& 2Piatra rist!s, pe piatra credinţei prea#ăreşteastă(i )u#inat...4 Deci unu) este "nţe)esu) Pietrei din capu) un$-iu)ui, şi a)tu) este "nţe)esu) pietrei de te#e)ie a Gisericii, care este Petru.

ricine p!ate c!nstata că Isus a a%ut ! #are predi)ecţie şi dra$!ste pentru Si#!n Petru,destinându) să c!nducă Giserica "n p!'ida tutur!r "ncercări)!r şi pri$!ane)!r. @n /arca )uiPetru sa urcat Isus, ru$ându) s! depărte(e de ţăr#. 23i şe(ând "n c!ra/ie, "n%ăţa#u)ţi#i)e4 *c >, +.

Ee#p)e& Si$rid 0ndset *1::1;?;+, #area scriit!are a N!r%e$iei, )a "nceput a ne$)iCat pr!/)e#a credinţei8 curând, "nsă, a de%enit pentru ea esenţia)ă. Născută pr!testantă, nuşi$ăsea )iniştea. @n căutare de certitudini, aCun$e )a c!nc)u(ia& Giserica at!)ică este cu

ade%ărat Giserica '!ndată de rist!s. 2Nu #a# "nd!it nici!dată de acest )ucru, (icea ea.Ist!ria Re'!r#ei a '!st ist!ria unei re%!)te, c-iar dacă era a un!r !a#eni sinceri<4ă)ăt!reşte #u)t, scrie r!#ane care au aCuns ce)e/re. Este )aureată a Pre#iu)ui N!/e) pentru



)iteratură "n 1;9:. Ea spune& "n această )u#e nu pute# a%ea decât un sin$ur 'e) de )i/ertate,aceea a )ui rist!s. 2Ade%ăru) %ă %a 'ace pe %!i )i/eri4. Se c!n%erteşte şi, instruită de 5$r.Ce)strup, este pri#ită "n Giserica at!)ică, "n 2Garca )ui Petru4, )a 1 n!ie#/rie 1;9?.Fericită, #er$e )a R!#a, intuind cat!)icitatea Gisericii )ui rist!s. 5!are )a 16 iunie 1;?;.@n N!r%e$ia )uterană sa dec)arat d!)iu naţi!na) pentru această cat!)ică c!n%insă.

ud!%ic %!n Past!r *1:>?1;9:+, pr!testant, a %!it să scrie ! Ist!rie a Papi)!r cu# şia"nc-ipuit! e), citind aut!ri re'!r#aţi. redea că ist!ria Papi)!r este p)ină de scanda)uri, "nsă,!cupânduse de acest su/iect, a aCuns )a d!cu#ente autentice, care )au u#p)ut de ad#iraţie.Ast'e), e) a scris cea #ai renu#ită Ist!rie a Papi)!r, t!t!dată c!n%ertinduse )a cat!)icis#*Die Besc-ic-te der P]pste+. T!ată %iaţa ia '!st sc-i#/ată de Fap)e, Cert'e)e şi s'inţeniacapi)!r Gisericii )ui rist!s. ând a '!st pe patu) de #!arte, a cerut e)e%u)ui şi prietenu)uisău, Dr. Den$e), să tri#ită u)ti#a scris!are Papei, "n care să) asi$ure că 2u)ti#a /ătaie aini#ii sa)e ! dăruieşte Gisericii şi Papa)ităţii4.

96. ARNEA DE PR

@n e$ea ec-e eistau ani#a)e curate şi necurate. e)e curate se puteau #ânca, iar ce)enecurate, nu. ap. 11 din e%itic ep)ică această p!runcă& 2!r/eşte 'ii)!r )ui Israe) şispune)e& Iată ani#a)e)e pe care )e puteţi #ânca din t!ate patrupede)e ce sunt pe pă#ânt&!ricare are c!pita despărţită şi pici!ru) răşc-irat şi ru#e$ă, )e %eţi #ânca. Dar nu %eţi #ânca

pe ce)e care nu ru#e$ă şi pe ce)e care nu au c!pita despărţită4 *e% 11,9?+ Sau& 2!i %eţi'ace de!se/ire "ntre ani#a)e)e curate şi necurate4 *e% 96,9>+8 2Să nu #âncaţi nici un )ucrunecurat4 *Deut 1?,91+.

Pri#a dată când $ăsi# "n S'ânta Scriptură această de!se/ire "ntre curate şi necurate, este)a Facere 7,9. Du#ne(eu spune )ui N!e& 2Să iei cu tine din t!ate ani#a)e)e curate, câte şapte

perec-i... iar din ani#a)e)e care nu sunt curate câte ! perec-e4. @nsă, când )ea creatDu#ne(eu, t!ate au '!st "#preună şi t!ate au '!st /une& 23i a %ă(ut Du#ne(eu că t!ate sunt

/une, şi )ea /inecu%ântat (icând& Fiţi r!dnici şi %ă "n#u)ţiţi4 *Facere 1,9199+.5!ti%u) a)e$erii #âncăruri)!r "n ec-iu) Testa#ent este&1+ Ani#a)e)e necurate si#/!)i(ea(ă şi "nc-ipuie anu#ite păcate, de ee#p)u& p!rcu),

scă)dânduse "n n!r!i, "nc-ipuie #urdăria. T!t p!rcu) si#/!)i(ea(ă )ăc!#ia8 iepure)esi#/!)i(ea(ă 'rica8 )eu) #ânia8 %u)pea %ic)enia etc.

9+ Prin inter(icerea anu#it!r a)i#ente, Du#ne(eu a separat pe E%rei de ce)e)a)te p!p!are"nc!nCurăt!are, care se "nc-inau )a id!)i. Se ştie că )a #ese se )ea$ă ce)e #ai #u)te prietenii,aşa că dacă nu p!t in%ita şi pri#i !aspeţi străini, ră#ân #ai "ndepărtaţi de ei, #ăr$ininduse

)a )e$ături pur c!#ercia)e8 de aceea )ea '!st inter(is c!ntactu) cu străinii. Din acest #!ti% "ispune Petru )ui !rne)iu& 2!i ştiţi că iudeu)ui nui este iertat să se a)ipească, sau să seapr!pie de ce) de a)t nea#, dar #ie Du#ne(eu #ia arătat că nici un !# nui necurat sauspurcat4 *Fap 16,9:8 11,8 In 1:,9:+. Pentru acest )ucru, şi pe Isus )au Cudecat& 23i %ă(ându) cărturarii şi 'ariseii că #ănâncă cu %a#eşii şi cu păcăt!şii, au (is ucenici)!r )ui& Pentru ce#ănâncă şi /ea cu %a#eşii şi cu păcăt!şii4 *5c 9,1=8 c 1>,9+.

+ @n )!cu) a) trei)ea, !pre)iştea a '!st dată pentru sănătatea p!p!ru)ui. 5ai a)es sân$e)eeste !prit, pentru că e) este %e-icu)at!ru) $er#eni)!r in'ecţii)!r. T!t din #!ti%e sanitare esteinter(isă atin$erea de cada%re& 2T!t ce) ce %a )ua "n #âini trupu) )!r, săşi spe)e -aine)e şinecurat %a 'i până seara...4 *e% 11,9?9:+. 5ai a)es să se 'erească de repti)e *e% 11,1+.

@n N!u) Testa#ent& "ncetând #!ti%u) pentru care a '!st dată interdicţia, "ncetea(ă şie$ea. Acu# creştinii nu tre/uie să 'ie separaţi de pă$âni, ci tre/uie să #ear$ă )a ei şi săiaducă )a credinţă. Deci e$ea ec-e nu #ai !/)i$ă& 23tiu şi sunt "ncredinţat "n Isus rist!s



că ni#ic nu este spurcat "n sine, ci nu#ai ce)ui ce i se pare că este spurcat, este spurcat4*R!#. 1?,1?8 1?,96+. Iar !rinteni)!r )e scrie S'. Pau)& 25âncarea nu ne %a rec!#anda"naintea )ui Du#ne(eu, căci nici de #âncă# nu ne pris!seşte, nici de nu #âncă# nu ne)ipseşte4 *1!r :,:8 16,9+8 2T!t ce se %inde "n #ăce)ărie #âncaţi, 'ără să #ai "ntre/aţi dec!nştiinţă4 *1!r 16, 978 !) 9, 918 I Ti#. ?, +8 2Acestea erau nu#ai )e$iuiri pă#ânteşti,despre #âncăruri, despre /ăuturi, despre 'e)urite spă)ări8 erau p!runci până )a %re#ea"ndreptării...4 *E%rei ;, 16+.

a această )i/ertate S'. Pau) ad#ite d!uă ecepţii& pentru cei s)a/i şi pentru ceinecun!scăt!ri *R!#. 1?,98 1?,969+. reştinii 'ăcuţi din E%rei, cu# scrie e)& 2Făcutu#a#iudei)!r ca un iudeu, ca să d!/ândesc pe iudei8 ce)!r de su/ e$e, ca un supus a) e$ii,ne#ai'iind eu su/ e$e, ca să d!/ândesc pe cei de su/ e$e4 *1!r ;,96+. 3i pe S'. Petru ")"n'runtă pentru că, "nainte, #ânca cu pă$ânii, iar când au %enit e%reii tri#işi de Iac!/, asi#u)at că ţine !/iceiuri)e e$ii ec-i, ca să nui scanda)i(e(e *Ba) 9,11+.

P!runca 5ântuit!ru)ui este c)ară& 2@n !rice !raş %eţi intra şi %ă %!r pri#i, #âncaţi ce)e ce%ă %!r pune "nainte4 *c 16,:+. 5âncarea şi /ăutura nu au i#p!rtanţă, pentru că nu "n e)e stă@#părăţia )ui Du#ne(eu& 2@#părăţia )ui Du#ne(eu nu este #âncare şi /ăutură, ci dreptate,

pace şi /ucurie "ntru Du-u) S'ânt4 *R!#. 1?,17+8 2T!t ce se %inde "n #ăce)ărie, #âncaţi4*1!r 16,9>+. Iar "n #ăce)ărie, era şi carne de p!rc, cu# citi# )a I 5aca/ei *1,?7+. Tre/uiesă ur#ă# "n%ăţătura )ui rist!s care (ice& 2Nu ceea ce intră pe $ură spurcă pe !#, ci ceea ceiese din $ură, aceea spurcă pe !#4 *5t 1>,11+.

Ad%entiştii Re'!r#işti, ! ra#ură a Sâ#/ătari)!r, care ţin #u)te din !/iceiuri)e e$iiec-i pe )ân$ă ce)e)a)te er!ri , nu #ănâncă nici un 'e) de carne8 a/stinenţa )!r nu ar 'i nici! ere(ie, căci nu este nici ! p!runcă să #ănânci carne, /a sunt şi !rdine că)u$ăreşti care nu#ănâncă decât )e$u#e. Breşea)a )!r este "n a a'ir#a că Isus a inter(is carnea pentru ur#aşii)ui. De 'apt, ei se !rientea(ă după aşa(ise)e re%e)aţii a)e E)enei V-ite. Pentru pers!ane#ature, re$i#u) %e$etarian nu are nici ! ur#are, "nsă pentru c!piii care au ne%!ie de

pr!teine c!ncentrate, este pri#eCdi!s, căci "i predispune )a tu/ercu)!(ă.Pe )ân$ă tete)e citate #ai sus, de unde se %ede c)ar că Isus a dat p!runcă& 25âncaţi t!t ce

%ă %!r pune "nainte4 *c 16,:+ şi că Ap!st!)ii au #âncat carne, Isus p!runceşte pescuirea#inunată pe #area Ti/eriadei *c >,?>+. Isus "nsuşi dă pi)da cu nă%!du) "n care sa prins t!t'e)u) de peşte& 2Ase#enea este "#părăţia ceruri)!r cu un nă%!d aruncat "n #are şi care adunăt!t 'e)u) de peşte4 *5t 1,?7+8 2Sa apr!piat Isus şi a )uat pâinea şi )ea dat8 de ase#enea, şi

peşte4 *In 91,1+.Si$ur că )a Nunta din ana Ba)i)eii nu sau ser%it nu#ai )e$u#e& 2A treia (i sa 'ăcut

nuntă "n ana Ba)i)eii şi era şi 5a#a )ui Isus ac!)!. 3i a '!st c-e#at şi Isus cu ucenicii săi

)a nuntă4 *In 9,19+. Este 'a)să a'ir#aţia că Isus nu a #âncat carne. iti# )a c& 23i "ncănecre(ând ei de /ucurie şi #irânduse, )ea (is& A%eţi ce%a de #âncare Iar ei iau dat peşte'ript şi un 'a$ure de #iere şi, )uând, a #âncat "naintea )!r4 *c 9?,?1?+.

Nea# putea "nc-ipui un !spăţ 'ără carne 3i un in%itat de !n!are care să nu #ănânce<Isus este in%itat "n casa )ui e%i& 23i ia 'ăcut e%i un !spăţ #are "n casa sa. 3i era #u)ţi#e#u)tă de %a#eşi şi de a)ţii... Fariseii şi cărturarii #ur#urau şi (iceau către 0cenici& De ce#âncaţi şi /eţi cu %a#eşii şi cu păcăt!şii4 *c >,9;6+. T!t aşa, Isus este in%itat "n casa )uiSi#!n epr!su)& 23i 'iind Isus "n Getania, "n casa )ui Si#!n epr!su), %enita ! 'e#eiea%ând un %as de a)a/astru cu #ir de #are preţ şi )a turnat pe capu) ui pe când şedea )a#asă...4 *5t 9=,=7+8 şi )a c& 2Iar unu) din 'arisei )a ru$at pe Isus să #ănânce cu e)4 *c

7,=+. Nu "ncape nici ! "nd!ia)ă că, )a aceste #ese, sa ser%it şi carne. Erau #ese date "n cinsteaunui !aspete de!se/it, de aceea se re%!)tă cărturarii& 2De ce #ănâncă şi /ea "n%ăţăt!ru)



%!stru cu %a#eşii şi cu păcăt!şii4 *5t ;,118 5c 9,1=+. Dacă Isus nar 'i #âncat carne,0cenicii ar 'i #enţi!nat "n E%an$-e)ii, !ri sar 'i c!#entat "n Epist!)e)e Ap!st!)i)!r...

91. SÂNBEE

@n ec-iu) Testa#ent a '!st !prit să se #ănânce sân$e)e& 2Nu#ai carne cu sân$e)e ei, "ncare e %iaţa ei, să nu #âncaţi4 *Facere ;,?+. Iar e%iticu) spune ace)aşi )ucru& 2Dacă un !#din 'iii )ui Israe) şi dintre străinii care trăiesc "ntre %!i, %a #ânca !rice 'e) de sân$e, "#i %!i"nt!arce 'aţa #ea "#p!tri%a su')etu)ui ce)ui ce %a #ânca sân$e...4 *e% 17,16+8 2Să nu#âncaţi cu sân$e4 *e% 1;,9=+.

@n N!u) Testa#ent, )a adunarea de )a Ierusa)i#, Ap!st!)ii -!tărăsc pentru creştinii 'ăcuţidin pă$âni& 2Să %ă "n'rânaţi de )a ce)e Cert'ite id!)i)!r şi de sân$e, şi de su$ru#at, şi decur%ie, de care, pă(indu%ă, /ine %eţi 'ace4 *Fap 1>,968 91,9>+. Acest decret care !prea pecreştinii din a)te nea#uri să #ănânce sân$e, )au dat Ap!st!)ii ca să nu s#intească pe E%reii"ncreştinaţi, care erau răspândiţi pretutindeni şi ţineau e$ea ec-e, cu# spun Fap)eAp!st!)i)!r& 2ăci 5!ise are din ti#puri %ec-i, "n t!ate cetăţi)e, pr!p!%ăduit!rii săi, 'iindcitit "n sina$!$i "n t!ate sâ#/ete)e4 *1>,91+.

ând Giserica creştină nu sa #ai te#ut de acest scanda), atunci na #ai ţinut această practică a e$ii )ui 5!ise, ci au !/ser%at si#p)u p!runca 5ântuit!ru)ui& 25âncaţi ce)e ce %ă%!r pune "nainte4 *c 16,:+. Este c)ar că se p!ate #ânca şi carne, indi'erent cu# estesacri'icat ani#a)u).

@n e$ea ec-e a '!st !prită #âncarea sân$e)ui, ca să nu se "n%eţe E%reii cu %ărsări desân$e& 2Eu %!i cere s!c!tea)ă de sân$e)e 'iecăruia dintre %!i, Eu %!i cere s!c!tea)ă )a t!ateani#a)e)e şi )a !#, )a !a#eni "ntre ei, Eu %!i cere s!c!tea)ă de su')etu) !#u)ui4 *Ben ;,?8e% 7,9=8 e% 17,161?+. i sa inter(is #âncarea sân$e)ui pentru ai 'eri de #a$ie şi deAu$urii& 2Să nu #âncaţi cu sân$e8 să nu %răCiţi, nici să $-iciţi4 *e% 1;,9=+.

Dacă Ap!st!)ii au puterea de a aduce e$i, dată de 5ântuit!ru) după cu# citi# )aE%an$-e)istu) 5t& 2rice %eţi )e$a pe pă#ânt, %a 'i )e$at şi "n cer, şi !rice %eţi de()e$a pe

pă#ânt %a 'i de()e$at şi "n cer4 *1:,1:+, atunci ei au puterea şi de a de()e$a de anu#ite prescripţii care nu #ai sunt necesare, precu# şi de !/iceiuri pă$âneşti.

99. DIRŢ0

Di%!rţu) este ruperea )e$a)ă a căsăt!riei. N!i nu ne !cupă# de că)carea dreptu)ui natura),ci nu#ai de "#p!tri%irea )a "n%ăţătura )ui Isus rist!s. T!ate Giserici)e care ad#it sau

practică di%!rţu) sunt c!ntrare E%an$-e)iei.@nsuşi Isus ne spune& 2Sau apr!piat de dânsu) 'ariseii, ispitindu) şi (icând& Iertat "i este!#u)ui săşi )ase 'e#eia pentru !rice pricină Iar E) răspun(ând, )ea (is& Naţi citit că Ace)ace a 'ăcut pe !#, din "nceput /ăr/at şi 'e#eie ia 'ăcut 3i a (is& Pentru aceea %a )ăsa

/ăr/atu) pe tată) său şi pe #a#a sa şi se %a a)ipi de 'e#eia sa, şi %!r 'i a#ând!i un trup. Deaceea, #ai #u)t nu sunt d!i, ci un sin$ur trup8 deci, ce a "#preunat Du#ne(eu, !#u) să nudespartă. Ei au (is& Atunci de ce a p!runcit 5!ise săi dea carte de s)!/!(enie şi să ! )aseOisa )!r& Pentru "n%ârt!şarea ini#ii %!astre, %a dat %!ie 5!ise să %ă )ăsaţi 'e#ei)e, "nsă din"nceput nu a '!st aşa. Iar Eu %ă (ic %!uă că !ricine "şi %a )ăsa 'e#eia, 'ără nu#ai pentrucur%ie, şi %a )ua pe a)ta, să%ârşeşte adu)ter8 şi ce)a ce ia pe cea )ăsată, să%ârşeşte adu)ter4 *5t

1;,;+.@n rea)itate, 5!ise )ea dat E%rei)!r această dispensă, cu# citi# "n Deuter!n!#, 9?,11?&2Dacă %a )ua cine%a 'e#eie şi se %a "nsura cu ea, dar ea nu %a a')a -ar "n !c-ii )ui, 'iindcă e)



a desc!perit "n ea ce%a de !cară, "i %a scrie carte de despărţire şi ! %a s)!/!(i din casa )ui.După ce %a ieşi din casa )ui, se %a #ărita cu a)t /ăr/at4. Traducerea nui prea c)ară. Ba)aBa)acti!n traduce& 2ce%a de !cară48 Gi/)ia de )a Ierusa)i#& 2une tare4 un cusur, un %iciu8u)$ata& 2a)i[ua# '!editate#4 ce%a respin$ăt!r& -er#a'r!ditis#, di'!r#are, #as!c-is#,'ri$iditate, )es/ianis#+.

@n ti#pu) predicării E%an$-e)iei, ra/inu) Sa##ai şi cei din şc!a)a )ui nu ac!rdau di%!rţdecât pentru ca( de adu)ter. Hi))e) şi şc!a)a )ui dădeau drept de di%!rţ pentru !rice #!ti%.@nsă, când a/u(uri)e au "nceput să crească şi să se "n#u)ţească di%!rţuri)e, %ine Isus şista/i)eşte )e$ea natura)ă de )a "nceputuri)e u#anităţii& 2De )a "nceputu) creaţiunii, *un+ /ăr/atşi *!+ 'e#eie ia 'ăcut Du#ne(eu4. 2Pentru aceea, %a )ăsa !#u) pe tată) său şi pe #a#a sa şise %a a)ipi de 'e#eia sa, şi %!r 'i a#ând!i un trup. Deci, #ai #u)t nu sunt d!i, ci un trup.Deci, ce a "#preunat Du#ne(eu, !#u) să nu despartă... ricine "şi %a )ăsa 'e#eia şi %a )ua

pe a)ta, preacur%eşte. Iar 'e#eia, deşi %a )ăsa /ăr/atu) şi se %a #ărita cu a)tu), preacur%eşte4*5c 16,=19+. a S'. c *1=,1:+ se spune& 2T!t ce) ceşi )asă 'e#eia şi ia pe a)ta,

preacur%eşte8 şi ce) ce ia pe cea )ăsată de /ăr/at, preacur%eşte4.S'. Pau), "n Epist!)e)e sa)e, scrie& 2Fe#eia #ăritată este )e$ată, prin )e$e, de /ăr/atu) său

atâta ti#p cât e) trăieşte8 iar dacă ia #urit /ăr/atu), este de()e$ată de )e$ea /ăr/atu)ui.Drept aceea, trăindui /ăr/atu), dacă ia a)t /ăr/at, adu)teră se c-ea#ă că este8 "nsă, dei#!are /ăr/atu), este )i/eră 'aţă de )e$e, "ncât nu #ai este adu)teră )uând un a)t /ăr/at4*R!#. 7,9+. Iar )a !rinteni scrie& 2e)!r căsăt!riţi )e p!runcesc, nu eu, ci D!#nu)&Fe#eia să nu se despartă de /ăr/at. Iar de se %a despărţi, să ră#ână ne#ăritată, sau să se"#pace cu /ăr/atu) său. Iar /ăr/atu), pe 'e#eie să nu ! )ase4 *!r. ;,1619+. Deci a'ir#ă c)ar că )e$ătura căsăt!riei nu p!ate 'i ruptă decât prin #!artea unuia din s!ţi.

D!uă %ersete din S'. 5t *>,98 1;,;+ par a ridica "ntre/ări prin cu%inte)e 2a'ară de pricinăde cur%ie4. @nsă, )a S'. 5c, S'. c şi S'. Pau), precu# şi "n "n%ăţătura Gisericii de )a "nceput,se %ede c)ar că des'acerea căsăt!riei nu este per#isă. 2@n a'ară de pricină de cur%ie4 *5t>,9+ şi 2"n a'ară de cur%ie4 *5t 1;,;+, "nsea#nă că pentru adu)ter p!ate să ! )ase8 aceasta senu#eşte 2despărţire de pat şi de #asă4, dar /ăr/atu) nu se p!ate căsăt!ri cu a)ta, sau 'e#eiacu a)tu). Dacă adu)teru) ar putea despărţi de'initi% ! căsăt!rie, ar 'i '!arte uş!r ca unu) dincei d!i s!ţi să) c!#ită şi ar a%ea #!ti% de di%!rţ.

Pri%i)e$iu) Pau)in. S'. Pau) scrie, )a I !rinteni 7,191=, că& 2Dacă un 'rate are ! 'e#eienecredinci!asă, şi ea %!ieşte să %ieţuiască cu e), să nu se despartă de ea. 3i 'e#eia, dacă are

/ăr/at necredinci!s, şi e) %!ieşte să %ieţuiască cu ea, să nuşi )ase /ăr/atu). ăci /ăr/atu)necredinci!s se s'inţeşte prin 'e#eia credinci!asă, şi 'e#eia necredinci!asă se s'inţeşte prin

/ăr/atu) credinci!s... Dacă "nsă ce) necredinci!s se desparte, să se despartă. @n ast'e) de

"#preCurare, 'rate)e sau s!ra "n cau(ă nu sunt )e$aţi8 căci Du#ne(eu nea c-e#at spre pace4.Deci, dacă s!ţu) ră#as pă$ân re'u(ă să reia %iaţa c!nCu$a)ă, !ri trăieşte cu ce) creştin%ătă#ându) pe Du#ne(eu, atunci se p!t despărţi, ce) creştin a%ând de()e$are să secăsăt!rească cu un creştin. Pri%i)e$iu) acesta este sin$uru) care per#ite des'acereacăsăt!riei. @n a)te ca(uri, cei care des'ac şi di%!rţea(ă sunt c!ntra E%an$-e)iei.

9. D05INIA 3I SÂ5GMTA

Din "nţe)e$erea $reşită a S'intei Scripturi, care, 'ără Tradiţie, este "n%ârtită "n t!atedirecţii)e, unii creştini au aCuns să săr/ăt!rească sâ#/ăta "n )!cu) Du#inicii, /a(ânduse petete di%erse. reştinii au ţinut Du#inica, adică (iua D!#nu)ui, "n cinstea a d!uă #ari



e%eni#ente care sau "ntâ#p)at "n pri#a (i din săptă#ână& @n%ierea D!#nu)ui şi P!$!râreaS'ântu)ui Du- peste S'inţii Ap!st!)i. S'ântu) Ap!st!) In scrie& 2A# '!st răpit cu #intea "ntr! (i de Du#inică4 *Ap 1,16+.

T!t "n (i de du#inică s)uCeşte S'. Pau) S'ânta itur$-ie şi predică& 23i, "n (iua cea dintâi asăptă#ânii, adunânduse ucenicii ca să 'rân$ă pâine48 ap!i ist!riseşte "ntâ#p)area cu tânăru)Eutic-ie *Fap 96,719+. @n (i de du#inică se 'ăcea c!)ecta, se#n că atunci erau #ai #u)ţicreştini de 'aţă& 2@n (iua cea dintâi a săptă#ânii, 'iecare din %!i să pună )a ! parte ce se %a"ndura, ca să nu se 'acă strâns!area când %!i %eni )a %!i4 *1!r 1=,9+.

Ti#pu) când a '!st "n)!cuită sâ#/ăta e%reiască cu du#inica creştină nu p!ate 'i sta/i)it cusi$uranţă. Este si$ur că "n ti#pu) scrierii Epist!)ei S'. Ap!st!) Pau) către !rinteni, anu) >7,şi pe ti#pu) Fap)!r Ap!st!)i)!r, anu) =?, adunări)e )itur$ice a)e creştini)!r se ţineau "n (iuacea dintâi a săptă#ânii, cu# a# %ă(ut "n Fap)e Ap!st!)i)!r *96,7+ şi scrie "n Epist!)a către!rinteni *1!r 1=,9+.

a s'ârşitu) sec!)u)ui "ntâi şi "nceputu) sec!)u)ui II, adică )a anu) 166 d.r., aceastăsăr/ăt!are a du#inicii era stat!rită pretutindeni, su/ nu#e)e de Oiua D!#nu)ui *Ap 1,16+.Acest 'apt ni) spune şi ist!ria "n& @n%ăţătura ce)!r 19 Ap!st!)i U Didae, cap. 1?8 "n Epist!)a)ui Garna/a, cap. 1>8 "n Scris!area S'. I$naţiu din Anti!-ia către 5a$ne(ieni, cap. ; *S'.I$naţiu a #urit #artir )a R!#a "n anu) 167+8 "n cartea Dia)!$u) cu Tri'!n a S'. ustin, #!rt "nanu) 1=> d.r.8 "n Epist!)a către R!#ani a S'. Di!nisie din !rint *K1:6+, redată de Euse/iu"n Ist!ria Gisericească I, cap. 98 "n Ap!)!$eticu#, cap. 1=, scrisă de Tertu)ian *K1=>+.

@n peri!ada aceea eistau aşanu#iţii iudai(anţi care, pe ici pe c!)!, ţineau sâ#/ăta cue%reii. !nstantin ce) 5are a dat !rdin "#p!tri%a )!r, cu# ist!riseşte Nic-i'!r a)it "nIst!ria Gisericească II, ?=. T!t ase#enea #ăsuri ia şi !nci)iu) din a!dicea, can!n 9;.Sa/atu) este ! )e$e cere#!nia)ă a ec-iu)ui Testa#ent, ca şi tăierea "#preCur şi inter(icereaanu#it!r #âncări. Această )e$e a "ncetat "n N!u) Testa#ent.

Săr/ăt!area sâ#/etei ! a%eau şi Ga/i)!nienii *Dict. de )a Gi/)e, art. Sa/at, i$!ur!u+. Se pare că e%reii ! ţineau "nainte de e$ea dată de Du#ne(eu )ui 5!ise pe #unte)e Sinai*E!d 1=,96+. -iar cu%inte)e 2aduţi a#inte4 *E!d 96,:+ presupun ! cun!aştereanteri!ară. Sa/atu) a '!st "ntărit ca săşi aducă a#inte că D!#nu) ia sc!s din r!/iaE$iptu)ui *Deut >,1>+. Pr!'etu) sea spune că Du#ne(eu a (is& 2!i 'ace să "ncete(e t!ate%ese)ii)e ei *a)e naţiunii e%reieşti+, săr/ăt!ri)e ei şi )uni)e n!i şi (i)e)e de !di-nă şi t!ate

pră(nuiri)e ei4 *sea 9,1+.@ntre$ N!u) Testa#ent este ! ridicare "#p!tri%a Sa/atu)ui. Dacă Isus intră "n sina$!$ă

sâ#/ăta, ! 'ace ca să a')e pe iudeii ce erau adunaţi ac!)! şi să )e %!r/ească& 2Intrară "napernau# şi, "ndată, intrând sâ#/ăta "n sina$!$ă, "i "n%ăţa4 *5c 1,91+8 23i, 'iind sâ#/ătă,

a "nceput să "n%eţe "n sina$!$ă4 *5c =,9+8 2A %enit "n Na(aret unde crescuse şi a intrat, după!/iceiu) său, "n (iua sâ#/etei "n sina$!$ă şi sa scu)at să citească4 *c ?,1=,1+.Dar Isus şi Ap!st!)ii sunt persecutaţi pentru că nu ţin sâ#/ăta& 2ă(ând 'ariseii, au (is&

Iată ucenicii Tăi 'ac ceea ce nu se cade a 'ace sâ#/ăta4 *a s#u)$e spice+ *5t 19,9+8 23i'ariseii au (is& e(i, de ce 'ac sâ#/ăta ce nu se cu%ine4 *5c 9,9?8 c =, 1>+. 5ântuit!ru)%indecă sâ#/ăta pe !#u) cu #âna uscată& 2Drept aceea, este per#is a 'ace /ine sâ#/ăta4*5t 19,16+8 23i a (is )!r& Se cu%ine, sâ#/ăta, a 'ace /ine sau a 'ace rău, a #ântui un su')etsau a) pierde Iar ei tăceau...4 *5c ,?+8 2Iar "n a)tă sâ#/ătă a intrat "n sina$!$ă şi "n%ăţa. 3iera ac!)! un !# a cărui #ână dreaptă era uscată. Iar 'ariseii ") pândeau, de) %a %indecasâ#/ăta, ca săi $ăsească %ină...4 *c =,=+.

Ga, c-iar p!runceşte para)iticu)ui de )a scă)dăt!area !i)!r& 2Sc!a)ăte, iaţi patu) şi u#/)ă4*In >,:+. Isus #ai (ice& 2Dacă !#u) pri#eşte tăierea "#preCur sâ#/ăta, ca să nu se stricee$ea )ui 5!ise, %ă #âniaţi pe #ine că a# 'ăcut sâ#/ăta un !# "ntre$ sănăt!s4 *In 7,9+.



-iar şi %indecarea !r/u)ui din naştere ! 'ace Isus sâ#/ăta& 2Deci, (iceau unii din 'arisei&#u) acesta nu este de )a Du#ne(eu, că nu ţine sâ#/ăta4 *In ;,1=+.

Sâ#/ăta, ! %indecă pe 'e#eia $âr/!%ă& 23i "n%ăţa Isus "n una din sina$!$i, sâ#/ăta. Iată! 'e#eie, $âr/!%ă de 1: ani... şi Isus ia (is& Fe#eie, eşti de()e$ată de neputinţa ta...4 *c1,16,11+. T!t de#!nstrati% %indecă "n (i de sâ#/ătă pe !#u) cu /!a)a de apă& 2Iată, un !#

/!)na% de -idr!pică era "naintea )ui. Isus a "ntre/at de e$e pe "n%ăţăt!ri şi pe 'arisei& Este"n$ăduit a %indeca sâ#/ăta, !ri nu Dar ei au tăcut8 şi )uându) de #ână, )a %indecat...4 *c1?,9=+.

@ntre/are& Pentru ce scrie că Du#ne(eu sa !di-nit "n (iua a şaptea *Facere 9,9>+.Răspuns& Du#ne(eu nu a )ucrat ca să 'ie !/!sit, creaţiunea 'iind un act a) %!inţei, "nsă !

spune pentru a da pi)dă e%rei)!r să ţină sâ#/ăta. Du#ne(eu şi acu# )ucrea(ă *In >,17+.@ntre/are& De ce (ice 5ântuit!ru), %!r/ind de dărâ#area Ierusa)i#u)ui& 2Să nu 'ie 'u$a

%!astră iarna sau "n (i de sâ#/ătă4 *5t 9?,96+.Răspuns& Sâ#/ăta a '!st 'iată ca (i de !di-nă& 2Pă(iţi, deci, (iua de !di-nă, căci ea este

s'ântă4 *E!d 1,1?+8 23ase (i)e să )ucraţi, iar (iua a şaptea să 'ie s'ântă pentru %!i, (i de!di-nă, !di-na D!#nu)ui4 *E!d >,9+. @n această (i de !di-nă, e%reii nu a%eau %!ie să 'acădru#uri )un$i. Nu se ad#itea decât 9666 de c!ţi sau de paşi, cca 1 # *I!si' F)a%iu2Antic-ităţi iudaice48 @n%ăţaţii Iudei Garac-i/as şi Hi))e)+. Dacă ar 'i tre/uit să 'u$ă, nu

puteau, 'iind inter(is să 'acă #ai #u)t de 9666 de paşi, ast'e) că ar 'i '!st prinşi. T!t aşa,dacă ar 'i '!st iarnă, $reutăţi)e unui dru# ar 'i '!st '!arte nep)ăcute.

Din cu%inte)e 5ântuit!ru)ui 2Să nu 'ie 'u$a %!astră iarna sau "n (i de sâ#/ătă4 *5t9?,96+ nu se deduce că tre/uie ţinută sâ#/ăta. @n acest ca( ar tre/ui ţinută, săr/ăt!rită şiiarna, adică an!ti#pu). ând Isus a %!r/it, du#inica nu era "ncă sta/i)ită ca (i de !di-nă.Această (i au "nte#eiat! Ap!st!)ii "n cinstea @n%ierii D!#nu)ui şi a P!$!rârii Du-u)uiS'ânt, ce)e d!uă #ari săr/ăt!ri a)e creştinis#u)ui.

@ntre/are& De ce au intrat Ap!st!)ii "n sina$!$ă sâ#/ăta Pau) intră şi %!r/eşte "nsina$!$a din Anti!-ia Pisidiei, "ntr! (i de sâ#/ătă *Fap 1,1?17,97+& 23i ieşind ei dinsina$!$a iudei)!r, ") ru$au nea#uri)e ca, sâ#/ăta %iit!are, să )e $răiască )!r cu%inte)eacestea4 *Fap 1,?9??+8 23i, după !/iceiu) său, Pau) a intrat )a ei şi, "n trei sâ#/ete, )ea$răit din Scriptură4 *Fap 17,9+8 23i %!r/ea "n sina$!$ă "n 'iecare sâ#/ătă4 *Fap 1:,?+...

Răspuns& Ap!st!)ii, ca şi rist!s, intrau "n sina$!$ă pentru că ac!)! "i a')au pe iudeiadunaţi. @nsă creştinii a%eau a)tă (i de !di-nă, cu# (ice S'. Pau)& 2Ni#eni să nu %ă Cudece pe%!i pentru #âncare sau /ăutură, sau pentru săr/ăt!are, sau pentru )ună n!uă, sau pentrusâ#/ătă4 *!) 9,1=+8 2Acestea sunt u#/ra ce)!r %iit!are4 (ice S'. Pau) *!) 9,17+.

N!i tre/uie să ţine# ceea ce a# pri#it de )a Ap!st!)i şi de )a S'inţii Părinţi care iau

cun!scut, "n #are parte, şi au )uat aceste -!tărâri după #u)tă $ândire. Pentru creştini, Oiua@n%ierii D!#nu)ui este cea #ai #are săr/ăt!are, căci prin Pati#a, rucea şi "n%ierea Sa, Isusnea răscu#părat din r!/ia păcatu)ui stră#!şesc. Această (i #erită t!ată c!nsideraţia şiatenţia n!astră. Aşa cu# (iua de %ineri este p!st, "n a#intirea su'erinţe)!r, t!t aşa (iua dedu#inică este (iua /iruinţei )ui rist!s.

Ee#p)e& @n ti#pu) ră(/!iu)ui 'ranc!$er#an din 1:76, $u%ernu) 'rance( a ţinut ! şedinţă"n pa)atu) Ar-iepisc!pu)ui din T!urs. 0n #e#/ru a) $u%ernu)ui, a%!catu) re#ieu, e%reu,$)u#ind, sa adresat Ar-iepisc!pu)ui (icând& 2Preas'inţia !astră, credeţi "n N!u) Testa#entşi ţineţi Du#inica8 eu ţin ec-iu) Testa#ent, cu sâ#/ăta. Ar tre/ui să sta/i)i# care tre/uieţinut4 5s$r. Bui/ert, Ar-iepisc!pu), a răspuns& 2D%s. sunteţi Curist, deci ştiţi '!arte /ine<

ând cine%a 'ace d!uă testa#ente, nu#ai unu) din e)e este %a)a/i). 0)ti#u) ") ec)ude pe ce)dintâi. Prin ur#are, Du#inica tre/uie ţinută4.



!uis ei))!t *1:11::+, (iarist cat!)ic #i)itant şi direct!r a) (iaru)ui 2\0ni%ers4 dinParis, ist!riseşte ur#ăt!ru) ca(& 0n %ecin ") dispreţuia pe a)tu) pentru că #er$ea du#inica )a

/iserică să ascu)te S'ânta itur$-ie. Acesta "i răspunde& eai (ice dacă aş a%ea nu#ai şapte'ranci şi, "ntâ)nind un cerşet!r, iaş da şase 'ranci Aş spune că eşti '!arte darnic, iarăspuns ce)ă)a)t. Dar ceai spune dacă ace) sărac, "n )!c să#i #u)ţu#ească, ar sări să #ăsu$ru#e ca să #i) ia şi pe ce) ră#as aş Cudeca '!arte aspru, )aş c!nsidera un der/edeu,%rednic de spân(urăt!are< Ei /ine, ţiai pr!nunţat pr!pria !sândă. Du#ne(eu ţia dat şase(i)e pentru )ucru şi a cerut săi "nc-ini ui a şaptea (i, dar tu i! iei şi pe aceasta<

0n cetăţean "i (ise unui cun!scut care #er$ea )a /iserică, 'iind du#inică& De ce #er$i )a /iserică Te p!ţi ru$a şi acasă, Du#ne(eu e pretutindeni< reştinu) "i răspunse& 3i aeru) este p)in de %ap!ri de apă peste t!t, dar cine %rea săşi p!t!)ească setea, tre/uie să #ear$ă )a'ântână. T!#as 5!rus *1?7:1>>+, cance)ar a) An$)iei şi #artir, ascu)ta şi) aCuta pe pre!t)a S'ânta itur$-ie. urteni)!r )e spunea& E #ai #are cinste pentru #ine a ser%i )a a)taru) )uiDu#ne(eu, decât a ser%i )a curtea re$e)ui<

9?. RGIREA IN I5GI *BSAIA+

Daru) )i#/i)!r este de a %!r/i )i#/i străine 'ără să )e 'i "n%ăţat. iti# )a S'. E%an$-e)ist5c& 2Iar ce)!r care %!r crede, aceste se#ne %!r ur#a& "n nu#e)e 5eu de#!ni %!r i($!ni, "n)i#/i n!i %!r $răi...4 *1=,17+. a p!$!rârea S'ântu)ui Du- *Rusa)ii+ Ap!st!)ii au %!r/it, iarcei pre(enţi au "nţe)es, 'iecare "n )i#/a sa, %re! 1? )i#/i de!se/ite. Au %!r/it "n )i#/i dupăce au pri#it pe Du-u) S'ânt& 23i erau ui#iţi t!ţi şi se #inunau (icând& iată, nu sunt aceştiat!ţi Ba)i)eeni 3i cu# au(i# n!i 'iecare )i#/a n!astră, "n care nea# născut4 *Fap 9,;19+.

Ap!st!)ii şi ucenicii )ui Isus, apr!i#ati% 196 de pers!ane, au %!r/it "n )i#/i. T!ţi%!r/eau aceeaşi )i#/ă, adresânduse ce)!r pre(enţi, şi 'iecare din cei de 'aţă "nţe)e$ea "n)i#/a sa. Pr!/a/i) că Ap!st!)ii au pri#it daru) de a %!r/i 'iecărui nea#, 'ără să )e "n%eţe)i#/a. Prin acest dar, %!r/it!ru) se epri#a "ntr! )i#/ă, iar cei ce ascu)tau, 'iecare au(ea "n)i#/a sa. Acest dar a) )i#/i)!r nu este ce%a /!)/!r!sea)ă pe care nu ! "nţe)e$e ni#eni, ci !%!r/ire c)ară şi pe "nţe)es& 2u# au(i# n!i, 'iecare, )i#/a n!astră4 *Fap 9,:+.

Daru) )i#/i)!r a de%enit apr!ape ce%a !/işnuit "n Giserica creştină, de )a "nceput& 23i, punânduşi Pau) #âini)e peste ei, Spiritu) S'ânt a %enit asupra )!r şi %!r/eau "n )i#/i şi pr!r!ceau4 *Fap 1;,=+8 2... unuia de!se/irea du-uri)!r, iar a)tuia 'e)uri de )i#/i şi a)tuiată)#ăcirea )i#/i)!r4 *1!r 19,16,9:+8 2Dra$!stea nu scade nici!dată. ât despre pr!r!ciri,se %!r des'iinţa, daru) )i#/i)!r %a "nceta...4 *1!r 1,:8 1?,>,99+.

B)!s!)a)ia a dispărut când a putut 'i "n)!cuită cu #iC)!ace #ai puţin etra!rdinare.

Fen!#enu) care sa pr!dus )a Rusa)ii este ! situaţie in%ersă 'aţă de a#estecarea )i#/i)!r )aTurnu) Ga/e). Atunci !a#enii, %!r/ind aceeaşi )i#/ă, nu sau #ai putut "nţe)e$e, iar acu#,%!r/ind )i#/i di'erite, 'iecare "nţe)e$e "n )i#/a sa. Acest 'en!#en este un si#/!) a)c!n%ertirii p!p!are)!r )a aceeaşi credinţă, cu t!ată di%ersitatea naţi!na)ităţi)!r şi a )i#/i)!r.

Daru) %!r/irii "n )i#/i sa c!ntinuat "n ti#pu) %ieţii Ap!st!)i)!r şi "n pri#e)e %eacuri a)ecreştinis#u)ui. S'. Pau) (ice& 2u%ântu) #eu şi pr!p!%ăduirea #ea nu stăteau "n cu%intec!n%in$ăt!are a)e "nţe)epciunii !#eneşti, ci "n d!%ada Du-u)ui şi a puterii )ui Du#ne(eu4*1!r 9,?+. T!t S'. Pau) (ice& 2Dacă nu cun!sc "nţe)esu) sunetu)ui, %!i 'i un străin pentru ce)ce %!r/eşte8 şi ce) ce %!r/eşte %a 'i un străin pentru #ine... dacă #ă r!$ "n a)tă )i#/ă, du-u)#eu se r!a$ă, dar #intea #ea este 'ără r!d... Dar "n /iserică %!iesc #ai /ine să spun cinci

cu%inte pe "nţe)es, decât (ece #ii de cu%inte ne"nţe)ese...4 *1!r 1?,111;+.S'. Ireneu *1696:+ atestă că şi pe ti#pu) său erau creştini care a%eau daru) )i#/i)!r*artea Ad%ersus Haereses, ,I+. Euse/iu *9=>?6+ "ncă arată că se #ai a')au creştini pe



ti#pu) său care %!r/eau "n )i#/i, prin $raţia Spiritu)ui S'ânt *Ist!ria Gisericii, %!). 7 t. JJ,!) ??:+. Se pare că, une!ri, această %!r/ire "n )i#/i era un 'e) de eta( prin care )ăudau peDu#ne(eu, după cu# (ice S'. Pau)& 2ine %!r/eşte "n a)tă )i#/ă, nu %!r/eşte !a#eni)!r, ci)ui Du#ne(eu, căci ni#eni nu) "nţe)e$e şi, cu spiritu), E) spune taine48 2e) care $răieşte "n)i#/i, pe sine "nsuşi se (ideşte, iar ce) care pr!r!ceşte, (ideşte Giserica...4 *1!r 1?,9?+. Se

pare că, pe parcursu) sec!)e)!r, acest dar a) )i#/i)!r a decă(ut, de%enind un 'e) de /!)/!r!sea)ă. Nici nu #ai era necesar daru) )i#/i)!r, pentru că p!p!are)e Eur!pei secreştinaseră.

T!tuşi, une)e secte )au trans'!r#at "ntrun ritua) de #irac!) şi spectac!), săi ui#ească pecei ce iau parte )a adunare. âtă de!se/ire este "ntre daru) )i#/i)!r ce )a a%ut S'. Petru, şice) '!)!sit astă(i< ând a %!r/it S'. Petru "n (iua de Rusa)ii, sau c!n%ertit circa 666 desu')ete *Fap 9,?1+, căci t!ţi "nţe)e$eau per'ect ce )e spunea S'. Petru, 'iecare "n )i#/a )ui,deşi erau ac!)! %re! 1? se#inţii şi t!ţi erau ui#iţi şi se #inunau, (icând& 2cu# au(i# n!i'iecare "n )i#/a n!astră, "n care nea# născut4 *Fap 9,9719+. Astă(i, cine "nţe)e$eec)a#aţii)e inc!erente ce se e#it )a anu#ite adunări

2Dacă prin )i#/i nu %eţi da cu%ânt )esne de "nţe)es, cu# se %a cun!aşte ce aţi $răit eţi'i nişte !a#eni care %!r/esc "n %ânt<4 *Fap 1?,;+. a aşanu#itu) dar a) )i#/i)!r, de #aitâr(iu, au '!st date trei interpretări& a e#ite cu )i#/a sunete "ncurcate şi nearticu)ate, ca

pruncii care "ncep să %!r/ească *Eic-!rn, Neander, S#idt etc+8 ec)a#ări inc!erente şicu%inte ne"nţe)ese, ceea ce 'ace ca $)!s!)a)ia să se#ene cu inspiraţia pit!nise)!r *%răCit!are"n transă, 5eer+8 sunete i#percepti/i)e, cu %!ce C!asă, care tre/uiesc interpretate, adicătraduse cu $)as "na)t de a)tcine%a *Viese)er+.

Desi$ur, acest 'e) de %!r/ire pare #ai #u)t ! di'!r#are decât ! per'ecţiune, ne'iindnecesar un -ar de!se/it. Gine (ice S'. Pau)& 2@n /iserică %reau să $răiesc cinci cu%inte cu#intea #ea, ca să "n%ăţ şi pe a)ţii, decât (ece #ii de cu%inte "n )i#/i4 *'ără "nţe)es+ *1!r1?,1;+. u# se c!#unică şi se #!)ipseşte râsu) sau p)ânsu), aşa se #!)ipseşte şi %!r/irea "n)i#/i. Sau a')at pers!ane care, "n de)ir sau transă -ipn!tică, au repetat tete )un$i "n a)tă)i#/ă pe care treCi nu ! cun!şteau. Ser%it!area unui ra/in, /!)na%ă, de)irând, repeta psa)#ii

pe care ia au(it citiţi de ra/in, "n )i#/a e/raică, pe care ea nu ! cun!ştea...Ritua)u) R!#an *eu-!)!$-i!n sau #!)it%e)nic+ )a s)uC/a 2De e!rcisandis !/sessis a

de#!ni!4 *e!rci(area ce)!r p!sedaţi de dia%!)+, printre se#ne)e de "ndrăcire p!#eneşte şi pe ace)a de a %!r/i "n )i#/i necun!scute sau de a "nţe)e$e pe ce) care %!r/eşte. a "nceputu)creştinis#u)ui %!r/irea "n )i#/i a '!st un -ar specia) dat de Du#ne(eu pentru c!n%ertireanea#uri)!r.

Giserica a #ai a%ut s'inţi care au %!r/it "n )i#/i, ast'e)& S'. Francisc Ja%eriu *1>6=

1>>9+, #isi!nar "n India, e)!n, 5!)uce, 5a)aa şi ap!nia. @n aceste re$iuni se %!r/eausute de dia)ecte di'erite, dar, când predica S'. Francisc, 'iecare ") "nţe)e$ea "n )i#/a )ui pr!prie, ca pe Ap!st!)i "n (iua de Rusa)ii. S'. Francisc a #urit de 'ri$uri pe ! insu)ă pustie,din %ecinătatea -inei, 'iind "ns!ţit nu#ai de d!i ser%it!ri.

S'. Ant!n de Pad!%a *11;>191+, #are predicat!r, era "nţe)es de #u)ţi#ea pe)erini)!r%eniţi din t!ată Eur!pa, "n ti#pu) ce)!r patru )uni cât a stat )a R!#a, "n anu) 196, %!r/ind"n pieţe şi "n #ari)e /iserici. T!ţi ră#âneau ui#iţi cu# ") "nţe)e$, deşi e) %!r/ea nu#ai "n)i#/a ita)iană. T!t aşa sa "ntâ#p)at şi "n Franţa, "n #ai #u)te !raşe unde a predicat8 t!ţică)ăt!rii ") "nţe)e$eau, 'iecare "n )i#/a )ui. S'. incenţiu Ferier *1>>1?1;+ de ase#enea aa%ut daru) )i#/i)!r.

9>. 5IENARIS50



5i)enaris#u) este $reşea)a ce)!r ce cred că Isus, cu s'inţii săi, %a stăpâni aici pe pă#ânt !#ie de ani, )a s'ârşitu) )u#ii. Această interpretare a "nceput prin tă)#ăcirea $reşită a

pr!'eţii)!r dinainte de rist!s. Pr!'etu) Isaia (ice& 2D!#nu) Sa/a!t %a pre$ăti "n #unte)eacesta pentru t!ate p!p!are)e un !spăţ... şi "n #unte)e acesta E) %a da )a ! parte %ă)u) care"n%ă)uie t!ate p!p!are)e...4 *Isaia 9>,119+8 2@n (iua Aceea se %a cânta... cântarea )ui Iuda&A%e# ! cetate "ntărită. D!#nu) ne %ine "ntraCut!r...4 *Isaia 9=,119+8 2ese)eştete, pustiu"nsetat, să se /ucure pustiu) ca şi crinu) să "n')!rească... Atunci se %!r desc-ide !c-ii ce)!r!r/i...4 *Isaia >,116+8 N!u) Si!n *Isaia cap. >? şi =6+8 Adunarea p!p!are)!r "n Ierusa)i#*Isaia ==,1:9+. 0nii #ai interpretea(ă tete şi de )a E(, cap. ?6 şi ?:. T!t aşa sp)end!arean!u)ui te#p)u, descrisă )a A$eu *Ha$ai+ 9,7;8 Oa-aria 9,=18 Danie) 7,;1?,9>,978 19,>1.

Răspuns& Pr!'eţii %!r/eau de ! "#părăţie spiritua)ă, dar 'ariseii au )uat! "n sens 'i(ic,#ateria), aşteptând un 5esia naţi!na) şi pă#ântesc. 5ântuit!ru), "n descrierea s'ârşitu)ui)u#ii, "n)ătură !rice d!#inare a Sa, cu a)eşii săi, aici pe pă#ânt ! #ie de ani. E) se %a arătanu#ai atunci când ceru) şi pă#ântu) %!r 'i răsturnate8 atunci %a tri#ite pe "n$erii săi săadune pe cei a)eşi şi %a 'ace Cudecata& 2Iar "ndată după neca(u) (i)e)!r ace)!ra...4 *5t 9?,9;1+8 5c 1,9?978 c 17,9=6+.

S'ântu) Petru, "n a d!ua Epist!)ă *,>7 şi 161+ scrie de ! răsturnare a pă#ântu)ui carenu per#ite "nte#eierea unei "#părăţii pă#ânteşti, ci 2eruri n!i şi pă#ânt n!u4 *II Petru,1+. S'ântu) Pau) "ncă spune că Isus rist!s %a %eni )a Cudecată *II Tes. 1,>16+. Isus a"n%iat "ntâi, ap!i %!r "n%ia cei ce au cre(ut "n E) *1!r 1>,>1>>+.

Sar părea că Ap!ca)ipsu) %!r/eşte de ! "#părăţie pă#ântească a )ui Isus, cu a)eşii săi.Dar Ap!ca)ipsu) este ! carte pr!'etică, p)ină de si#/!)uri şi de ase#ănări. Pentru ca să ieiun tet "n "nţe)es )itera), tre/uie să ai #!ti%e de!se/ite, a)t'e) p!ţi să ca(i "n #ari $reşe)i.-iar şi răsti#pu) r!tund de 1.666 de ani, tre/uie să ne atra$ă )uarea a#inte că este %!r/a de! #eta'!ră. Dacă ar 'i rea)ă, ar tre/ui să $ăsi# ur#e şi "n E%an$-e)ia S'. In, care a scrisAp!ca)ipsu). Dar E%an$-e)ia a patra ne spune că "n%ierea %a 'i 2"n (iua cea de ap!i4 *In=,;,??8 11,9?+, adică )a Cudecata din ur#ă, deci nu se re'eră )a ! "#părăţie de 1666 de ani.

Răsp)ata 2ce)ui care %a /irui... să #ănânce din p!#u) %ieţii, care este raiu) )ui Du#ne(eu4*Ap 9,7,11,978 ,91+ este "n rai, adică "n 'ericirea %eşnică. Deci nu este %!r/a de "#părăţia

pă#ântească a )ui Isus rist!s. T!t "n Ap!ca)ips *cap. =+ se %ede că, după Cudecată, drepţiisunt aduşi "ndată "naintea scaunu)ui )ui Du#ne(eu şi "naintea 5ie)u)ui *Ap 7,;17+.

Nici nu se a#inteşte de %re! "#părăţie pă#ântească. Nici 2)anţu) ce) #are4, nici 2c-eiaadâncu)ui4 şi nici 2pecetea de ! #ie de ani4 *Ap 96,1>+ nu p!t 'i )uate "n sens )itera). eicare %!r d!#ni ! #ie de ani *adică %eşnic, n.n.+ sunt cei tăiaţi *pentru rist!s, n.n.+, #!rţi

"n%iaţi, care nu se te# de #!arte. *Ap 96,?=+, deci nu se p!ate susţine că aceştia %!r d!#nicu rist!s pe pă#ânt. #ie de ani este ! #eta'!ră pentru ti#pu) "nde)un$at cât %a 'i )e$atsatana.

redinţa creştină a "n%ăţat t!tdeauna că 5ântuit!ru) %a %eni nu#ai )a Cudecata din ur#ă,după care %a ur#a "#părăţia cerească eternă& 23i iarăşi %a să %ie, să Cudece %iii şi #!rţii, acărui "#părăţie nu %a a%ea s'ârşit4 *redeu)+. Prin ur#are, %a %eni, %a Cudeca pe %ii şi pe#!rţi şi %a "#păraţi, nu ! #ie de ani pe pă#ânt, ci "n %ecii %eci)!r, "n cer.

9=. FIARA 3I N05MR0 ===

S'. In pr!'eţeşte "n Ap!ca)ips că, "n ti#puri)e de )a s'ârşitu) )u#ii, se %a scu)a ! 'iară *uncurent sau ! pers!ană ţinând cu Anticrist+, iar nu#ăru) nu#e)ui ei este ===. a să )!%ească"n Giserică, unii sectari, "n specia) Ad%entiştii *Gr!şura 2e ne aduce %iit!ru)4, pa$. ?7,



Editura Pă(it!ru) Ade%ăru)ui, Gucureşti+, s!c!tesc "n nu#ere r!#ane une)e )itere şi daunu#e)e Papii, IARI0S FIII DEI, şi anu#e& adună )itere)e care "nsea#nă şi ci'rer!#ane& IarIs 'III DeI. Aceste ci're, adunate, dau nu#ăru) ===, iar Ad%entiştii a'ir#ăcă "nsuşi Papa ar 'i 'iara din Ap!ca)ips *1,9:+.

Răspuns& e) care %a repre(enta 'iara şi %a a%ea nu#ăru) nu#e)ui său ===, %a %eni nu#aicu puţin "nainte de Cudecata din ur#ă, până )a care #ai este ti#p. Deci nu p!ate 'i Papa, careeste de )a rist!s şi este icaru) acestuia. Iată se#ne)e %enirii D!#nu)ui&

a+ ea #ai #are parte a !a#eni)!r %!r 'i 'ără credinţă *că(uţi "n #ateria)is#+& 2Iar de(iua şi de ceasu) ace)a ni#eni nu ştie, nici "n$erii din ceruri, nici Fiu), ci nu#ai Tată). 3i

precu# a '!st "n (i)e)e )ui N!e, aşa %a 'i şi %enirea Fiu)ui #u)ui... !a#enii #âncau şi /eau,se "nsurau, se #ăritau, până "n (iua când a intrat N!e "n c!ra/ie, şi nau ştiut, până ce a %enit

p!t!pu) şi ia )uat pe t!ţi8 )a 'e) %a 'i şi %enirea Fiu)ui #u)ui...4 *5t 9?,=;8 c. 17,9=+. /+ a 'i predicată E%an$-e)ia )a t!ate nea#uri)e& 23i se %a pr!p!%ădui această E%an$-e)ie

a "#părăţiei "n t!ată )u#ea, spre #ărturie )a t!ate nea#uri)e8 şi atunci %a %eni s'ârşitu)4 *5t9?,1?+. Astă(i, d!uă trei#i din )u#e sunt "ncă pă$âne.

c+ a %eni Anticrist& 2Iar i%irea ace)uia %a 'i prin )ucrarea )ui Satan, "ns!ţită de t!t 'e)u) de puteri şi de se#ne şi de #inuni #incin!ase4 *II Tes. 9,;+. 23i a prins pe /a)auru), pe şarpe)ece) %ec-i care este dia%!)u) şi satana şi )a )e$at pe 1666 de ani...4 *Ap!ca)ips 96,9;+.

d+ En!c- şi I)ie %!r predica p!căinţă& 2Iată %ă %!i tri#ite pe pr!r!cu) I)ie, "nainte de a%eni (iua D!#nu)ui, (iua aceea #are şi "n'ric!şată4 *5a)a-ia ?,>+8 2Iar E), răspun(ând, a(is& I)ie "ntrade%ăr %a %eni şi %a aşe(a )a )!c t!ate4 *5t 17,11+. Anticrist "i %a ucide& 23i %!ida putere ce)!r d!i #art!ri ai #ei şi %!r pr!r!ci... Iar când %!r ispră%i cu #ărturia )!r, 'iaracare se ridică din adânc %a 'ace ră(/!i cu ei, şii %a /irui şii %a !#!r"4 *Ap 11,+.

e+ E%reii se %!r c!n%erti& 2ă (i)e 'ără de nu#ăr 'iii )ui Israe) %!r ră#âne 'ără re$e, 'ărăcăpetenie, 'ără Cert'ă... după aceasta 'iii )ui Israe) se %!r "nt!arce )a credinţă şi %!r căuta peD!#nu) Du#ne(eu) )!r... iar )a s'ârşitu) (i)e)!r ce)!r de pe ur#ă se %!r apr!pia cu"n'ric!şare de D!#nu) şi de /unătatea )ui4 *sea ,?>+8 2e) care eşti, precu# este scris,-!tărât pentru %re#uri %iit!are, ca să p!t!)eşti #ânia #ai "nainte de #ânie, să "nt!rci ini#atată)ui către 'iu şi să aşe(i se#inţii)e )ui Iac!/4 *Ec)esiast ?:,16+.

S'. Pau) scrie )a R!#ani& 2Pentru că nu %!iesc, 'raţi)!r, ca %!i să nu ştiţi taina aceasta, casă nu %ă s!c!tiţi pe %!i "nşi%ă "nţe)epţi8 că "#pietrirea sa 'ăcut )ui Israe) "n parte, până ce %aintra t!t nu#ăru) pa$ini)!r. 3i ast'e), "ntre$u) Israe) se %a #ântui, precu# este scris& DinSi!n %a %eni I(/ă%it!ru) şi %a "ndepărta ne)e$iuiri)e )ui Iac!/. 3i acesta este )e$ă#ântu) 5eucu ei, când %!i ridica păcate)e )!r4 *R!#. 11,9>97+.

De ase#enea, citi# şi )a Iere#ia& 2Dar iată )e$ă#ântu) pe care ") %!i "nc-eia cu casa )ui

Israe), după (i)e)e ace)ea, (ice D!#nu)& %!i pune )e$ea 5ea "năuntru) )!r şi pe ini#i)e )!r%!i scrie şi )e %!i 'i Du#ne(eu, iar ei "#i %!r 'i p!p!r4 *Ier. 1,+8 2!i "nc-eia cu ei)e$ă#ânt %eşnic, după care Eu nu #ă %!i #ai "nt!arce de )a ei, ci )e %!i 'ace /ine şi %!i pune'rica #ea "n ini#a )!r, ca ei să nu se #ai a/ată de )a 5ine4 *Ier. 9,?6+.

'+ Se#ne #ari "n cer şi neca( "ntre !a#eni& 2ăci precu# 'u)$eru) iese de )a răsărit şi searată până )a apus, aşa %a 'i şi %enirea Fiu)ui #u)ui... s!are)e se %a "ntuneca, )una nu %a#ai da )u#ina ei, ste)e)e %!r cădea din cer şi puteri)e ceru)ui se %!r ($udui...4 *5t 9?,9718c 17,9?+.

Aşadar, nu#ai când se %!r "#p)ini t!ate acestea %a 'i apr!ape s'ârşitu) şi se %a şti careeste 'iara şi nu#e)e şi nu#ăru) ei. @n %ec-i#e sau căutat pers!ane a) căr!r nu#e să dea "n

ci're nu#ăru) ===. Aşa sa atri/uit )ui Ner!, a) cărui nu#e Ner!n aesar, "n )itere e%reieşti,dă nu#ăru) ===. A)ţii, cu a)'a/etu) )atin, au sc!s nu#ăru) === din nu#e)e )ui Di!c)eţianAu$ustus& DI!es a$sts U ===, )itere)e #ari repre(entând nu#ere r!#ane. 0nii au



sc!s c-iar din nu#e)e )ui Ie-!%a nu#ăru) === *e(i Dicti!nnaire de )a Gi/)e, par i$!ur!u,t. I, !)1;=9+.

Dacă nea# per#ite 'e)u) sectari)!r de a interpreta S'ânta Scriptură, a# putea susţine că'iara cu nu#ăru) === este ere(ia sectară cu #u)te ra#uri ieşită din pr!testantis#, cu# deşapte(eci de !ri câte şapte *5t 1:,99+ "nsea#nă #u)ţi#ea secte)!r '!r#ate. Sar puteadeduce că nu#ăru) === ") au c-iar Ad%entiştii. Ast'e), dacă )uă# cu%inte)e& Secta Ad%entu)uişi cu)e$e# )itere)e care repre(intă nu#ere r!#ane, %!# a%ea& seta aDentI U ===,adică 166K>66K>K>K>6K>K1U===. Deci, după interpretarea )!r, c-iar secta Ad%entistă estenu#e)e şi nu#ăru) 'iarei.

N0OII

S'ânta Scriptură are une)e citate care '!arte $reu se p!t interpreta, c-iar de către pers!anecu studii te!)!$ice de ani "nde)un$aţi. u# ar putea să )e interprete(e cine%a 'ără studii "nacest d!#eniu Dar i#p!rtant, pentru #ântuirea n!astră, nu este să cun!aşte# "n "ntre$i#e"nţe)esu) S'intei Scripturi, ci d!uă )ucruri tre/uiesc& 2Iu/irea de Du#ne(eu şi iu/irea deapr!ape)e4 *5t 99,78 5c 19,618 c 16,97+.

Să nu discută# "n c!ntradict!riu cu sectanţii nici!dată, ci să ne ru$ă# pentru c!n%ertirea)!r. Să ne păstră# credinţa "n Giserica ade%ărată pe care a "nte#eiat! rist!s, când a (is&2Tu eşti Petru şi pe această piatră %!i (idi Giserica #ea4 *5t 1=,1:8 c 99,98 In 91,1=+.ine ur#ea(ă "n%ăţătura Gisericii 2Nu %a u#/)a "n "ntuneric, ci %a a%ea )u#ina %ieţii4 *In19,>+.

Biblia Răspunde - Ioan Ploscaru

Documents

Transcript of Biblia Răspunde - Ioan Ploscaru