1

PLACI PREFABRICATE BETONYP

1. Prezentarea placilor prefabricate BETONYP

Placile de beton armate cu aschii de lemn sunt produse sub marca nregistrata BETONYPR nca din 1977. Folosind placile prefabricate BETONIP se pot executa urmatoarele produse: sisteme de izolare fonica mbracarea fatadelor mbracarea peretilor interiori protectie antiincendiu placarea podelelor pereti interiori rezistenti la sarcina pereti exteriori rezistenti la sarcina pereti autoportanti podele rezistente la sarcina tavane suspendate tavane suspendate rezistente la foc cofraje ngropate Placile prefabricate BETONYP pot fi utilizate prin placare cu adezivi sau autoforante sau prin procedeele clasice uscate pe structuri metalice sau din lemn pentru intreaga gama de constructii cum ar fi: !"institutii publice !"institutii comerciale !"institutii de nvatamant !"spitale !"centre de divertisment !"case de locuit !"case de vacanta !"grajduri (cladiri pentru cresterea vitelor) !"magazii

CONSTANTAStr. Interioara nr. 3Tel/Fax: 041/69 42 45

BUCURESTIStr. Heliade intre Vii nr. 3-5Tel/Fax: 01/25 23 570

CLUJ NAPOCAStr. Traian Vuia nr. 206Tel/Fax: 064/41 65 87

IASIStr. Aurel Vlaicu nr. 54Tel/Fax: 032/14 63 47

BRASOVMobil: 091 29 00 52

TIMISOARAMobil: 093 22 69 07

2

Aceste diferite aplicatii se pun n practica prin proiectarea individuala a fiecarei structuri sau placari n parte n functie de caracteristicile fizice, mecanice si termodinamice ale placilor prefabricate BETONYP si de principiile constructiei cladirilor. (Aceste principii vor fi descrise amanuntit ulterior).

2. Principalele proprietati, ambalare, transport si depozitare a placilor prefabricate

BETONYP

2.1 Definitie

Placile de beton armate cu aschii de lemn sunt placi produse n prese netede din material lemnos, aschii de lemn, cu adaos de liant (ciment portland) si aditivi chimici pentru aplicatii n industria constructiilor.

2.2 Principalele proprietati ale placilor prefabricate BETONYP

Principalele proprietati ale placilor BETONYP sunt: !"incombustibile (B1 conform cu standardul DIN 4102); !"rezistent la apa; !"rezistent la atacul ciupercilor; !"fara formaldehide si azbest. Placile prefabricate BETONYP mpletesc proprietatile avantajoasele ale cimentului cu acelea ale fragmentelor de lemn tratate cu aditivi chimici. Structura placii este stratificata uniform ncepand de la ambele fete formate din fragmentele fine de lemn pana la stratul central mai grosier. Ambele suprafete sunt netede si au culoarea cimentului gri. Placile BETONYP sunt mai usoare decat materialele de constructii traditionale. Sunt rezistente la ploaie si nghet. Insectele si ciupercile nu le ataca si nici nu le afecteaza suprafata. Cu proprietati fizice si mecanice excelente BETONYP -ul este unul din cele mai importante materiale n constructiile usoare.

2.3 Ambalarea placilor BETONYP

Placile de ciment armate cu aschii de lemn sunt mpachetate n fabrica pe suporti din cherestea sau n stive pe paleti. Stratul de protectie de deasupra ce acopera stiva, este facut din placa din fibre de lemn sau placa din aschii de calitate redusa. Stivele sunt prinse cu banda din otel sau plastic. Marginea placilor prefabricate sunt protejate n zona benzilor de prindere cu muchii de protectie. Stiva este acoperita cu folie.

2.4 Transportul placilor BETONYP

Gata pentru livrare paletii pot fi transportati cu trenul sau camionul. ncarcarea se face mecanizat si destinatarul ar trebui sa fie de asemenea n posesia unui echipament de descarcare mecanizata. De asemeni beneficiarul trebuie sa trimita pentru ncarcare un mijloc de transport care permite ncarcarea mecanizata.

3

2.5 Depozitarea placilor BETONYP Depozitarea adecvata presupune: Placile trebuie stivuite pe suporturi de cherestea dreptunghiulare. Pentru a preveni

deformarea trebuie prevazuti suporti intermediari la o distanta de minim 0,8 m.(Fig. 1a) Lungimea totala a placilor trebuie sprijinita de suporti din cherestea plasati cel putin n patru puncte la distante egale. (Fig. 2a).

Stiva trebuie protejata mpotriva mizeriei si umezelii cu o prelata sau folie; Stivele trebuie de asemenea protejate mpotriva umezelii solului; Cand se manevreaza placile individual, acestea se vor manipula vertical pe una din muchii

(Figura 1); A se evita depozitarea pe o muchie. Figura 2 arata modul de depozitare a placilor de

BETONYP.

Figura 1. Depozitarea, manipularea mecanica si manuala a placilor BETONYP

Figura 2. Depozitarea corecta si gresita a placilor BETONYP

4

3. Proprietatile placilor BETONYP

3.1 Proprietati fizice ale placilor BETONYP

3.1.1 Dimensiuni Lungime: 3200 mm + 5 mm

- 0 mm Latime: 1250 mm + 5 mm

- 0 mm Grosime: 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 24, 28, 30, 32, 36, 40 mm La comenzi speciale placile pot fi fabricate si la alte grosimi n domeniul 8-40 mm.

Tabelul 1. Masa pe unitate de suprafata si toleranta grosimii n functie de grosimea placilor

BETONYP.

Grosimea placilor

Masa pe unitate de suprafata (pt. densitatea

Toleranta n grosime (mm)

(mm) de 1250 Kg/m3) clasa I clasa II

8 10 12

11,5 14,5 17,5

+0,7

14 16 18 20

(22) 24

20,5 23,0 26,0 29,0 32,0 35,0

+1,0

+1,0

28 (30) (32) (36) 40

40,5 43,5 46,5 52,0 58,0

+1,5

+2,0

Pentru placile finisate toleranta este uniforma de +0,3 mm, comparata la grosimea nominala.

3.1.2 Densitate

n conformitate cu cerintele standardului EN 634, partea 2-a densitatea placilor trebuie sa fie mai mare de 1000 Kg/m3. Conform cu certificatul Z-9.1.89 (DIBT din Berlin) densitatea trebuie sa fie ntre limitele de 1150-1500 Kg/m3. Conform cu rezultatele testelor efectuate la o temperatura de 20oC si la umiditatea relativa de 50-60%, si un continut de umiditate a placilor de 9%, densitatea placilor BETONYP este de 1400 + 100 Kg/m3. Pentru calcule matematice, din motive de securitate, se recomanda cresterea sau scaderea valorii maxime cu 20%.

3.1.3 Continutul de umezeala

La fel ca lemnul n conditii naturale placile BETONYP si echilibreaza continutul de umiditate la temperatura si umiditatea din atmosfera.

5

Continutul de umezeala n conformitate cu specificatiile standardului MSZ 6784/4-81 este de 9 + 3% care a fost masurata la un echilibru higroscopic corespunzator cu temperatura de 20oC si umiditatea relativa a aerului de 50-60%.

3.1.4 Caracteristici termodinamice

Tabel 2 Denumire Simbol Valoare

Densitate 1400 + 100kg/m2 Caldura specifica c 1,88 kJ/kg K Coeficient conductivitate termica

0,26 W/m K

Rezistenta la permeabilitatea aerului

Ra 4,66*107 m2sPa/ kg

Coeficient de dilatare termica liniara

1,0*10-5K-1

Coeficient de rezistenta la difuzia vaporilor

22,6

Coeficient de difuzie a vaporilor

D 0,0039

Permeabilitatea la aer 0,133 l/min m2 MPA

Tabel 3: Valori ale rezistentei Tabel 4: Coeficientul de transfer termice n functie de grosimea placii termic n functie de grosimea placii

Grosimea placii mm

Rezistenta termica R

[m2K/W]

Grosimea placii mm

Coeficientul de transfer termic K [W/mK]

8 0,0308 8 3,666 10 0,0385 10 3,565 12 0,0461 12 3,471 14 0,0538 14 3,381 16 0,0615 16 3,295 18 0,0692 18 3,213 20 0,0769 20 3,136 22 0,0846 22 3,062 24 0,0923 24 2,991 28 0,1077 28 2,860 40 0,1538 40 2,527

3.1.5 Rezistenta la foc

Testele de rezistenta la foc au relevat faptul ca n timpul incendiului placile BETONYP nu elibereaza gaze sau vapori inflamabili. Odata actiunea focului eliminata, placile nu mai dogoresc. Conform cu raportul testului EMI nr. M-482/1974 placile BETONYP se ncadreaza n grupa materialelor incombustibile. Valoarea critica a rezistentei la foc depinde n mare masura de compozitia si pozitia structurii create. Cateva exemple sunt date mai jos (Tabelul 5). Tabelul 5.

6

Structura

Valoarea critica a rezistentei la foc

TH [h]

Clasa de combustibilitate

0,95 h

incombustibil

0,5 h

incombustibil

0,2 h

incombustibil

0,71 h

incombustibil

7

Proprietatile de rezistenta la foc a placilor BETONYP Pentru fiecare noua structura creata valoarea rezistentei la foc trebuie testata n conformitate cu cerintele standardelor n vigoare. n legatura cu rezistenta la foc a placilor BETONYP iata clasificarea n conformitate cu cateva standarde nationale: - Standardul Austriac NORM B 3800 clasifica placile BETONYP n clasa A ca materiale incombustibile. - Conform cu standardul NORM B 3800, partea 4 viteza de distrugere a placilor BETONYP de foc este de 0,38 mm/min. - Standardul ungar MSY 595/2-79 pag. 4, tabelul 3, numarul de ordine 5, clasifica placile BETONYP n clasa de combustibilitate n categoria B1 conform DIN 4102.

3.1.6 Fonoizolatia

Placile din ciment armate cu aschii de lemn nu sunt potrivite anume pentru fonoizolare. O fonoizolare favorabila poate fi obtinuta numai prin proiectarea adecvata a structurii. Tabel 6. Proprietatile fonoizolante a placilor BETONYP

Grosimea placii mm

Coincidenta frecventei critice

Hz

Numarul fonoizolatiei medii

R (dB) 8 6300 27 10 5000 29 12 4200 30 16 3100 32 18 2800 31 20 2500 32 24 2100 33 28 1800 34

8

Frecventa centrala a benzii de trecere, Hz Nivelul mediu a fonoizolatiei R=39 dB

Figura 3. Test fonoizolatie zgomot exterior

9

Frecventa centrala a benzii de trecere, Hz

Transmiterea sunetului de impact index EL = + 15 dB

Figura 4. Test fonoizolatie la impact

10

3.1.7 Rezistenta la atacul ciupercilor si insectelor

Comportarea placilor prefabricate BETONYP la atacul ciupercilor a fost testata n 1976 de Departamentul Paduri din Universitatea pentru paduri si industria lemnului. Testarea placilor pentru rezistenta la mucegai a fost facuta n conformitate cu specificatiile standardului MSZ 8888/9-69. Testele facute au demonstrat ca placile BETONYP sunt fungicide.

Testarea pentru rezistenta mpotriva deteriorarii datorate ciupercilor au fost efectuate conform specificatiilor din standardul MMSZ 50 373. Culturile de Coniophora cerebella, Poria vaporaria si Trametes versicolor, ce sunt cele mai distrugatoare pentru structurile cladirilor, au fost folosite pentru probe. Nici una din speciile de ciuperci folosite nu au afectat placile prefabricate BETONYP, ceea ce dovedeste ca placile de ciment armate cu aschii de lemn sunt rezistente la atacul ciupercilor. Acest lucru a fost confirmat si de raportul facut n urma testelor de Mustui Lumber Company Tokio.

A fost dovedit prin teste efectuate la diferite institute Europene ca termitele nu ataca placile BETONYP nici chiar n stare de nfometare. (BAM, Bundesansalt fur Materialprufung, raport al testului No 5.1./4403, 1985) Rezistenta la atacul insectelor a fost de asemeni confirmat de testele efectuate la Universitatea din Tokio Facultatea de Agricultura.

3.1.8 Rezistenta la conditiile deosebite ale vremii

Placile de ciment armate cu aschii de lemn sunt rezistente la vicisitudinile vremii, deoarece aschiile de lemn sunt protejate de un strat de ciment mpotriva efectelor distructive exterioare. Materialele structurilor complet sau partial ngropate n pamant nu au prezentat deteriorari n timpul testelor ce au durat mai multi ani. Cartierul general al FALCO a fost construit partial pe rebuturi de placi prefabricate. Dupa aproape 20 de ani vechime, structura nu a suferit nici o modificare. Testele efectuate n legatura cu acest subiect la Woodworking Reserch Institute de asemeni a confirmat aceste rezultate. Placile de beton armate cu aschii de lemn au fost testate de EMPA (Switzerland 1975) pe o serie de masuratori constand n 150 cicluri de temperatura de -20oC si +20oC si la umiditati variate. Aceste teste au calificat placile ca definitiv rezistente la nghet. Permanenta variatie a umiditatii relative, efect al ploii directe, a apei si a aburului genereaza schimbarea umiditatii placilor. Schimbarea umiditatii genereaza variatia dimensiunilor placilor. Variatiile dimensionale n plan sunt: max. 0,3% la o temperatura de 20oC, cand umiditatea relativa variaza de la 25% la 90% n practica: +/- 2 mm/m pentru +/- 10% variatii ale continutului de umezeala a placii. Cand se proiecteaza o structura, aceste variatii dimensionale trebuie luate n considerare. Institutul de Controlul Calitatii pentru Industria Constructiilor a obtinut urmatoarele rezultate la testarea placilor prefabricate ntr-un dispozitiv FERUTON pentru 96 de ore ntr-o atmosfera la 60oC si la umiditatea relativa de 100%. Variatia grosimii 0,92% Variatia dimensiunilor n plan 0,15% (Raport al testului MI Nr. M-34/1975).

11

4. Prelucrarea, fixarea, mbinarea, lipirea si finisarea

4.1 Prelucrarea

4.1.1 Taierea la dimensiune

Este necesara folosirea de scule cu dinti marunti, de tipul panzelor de fierastrau pentru metal dur, ascutite n unghiuri usor alternative.

4.1.2 Gaurirea

Sugeram utilizarea unui burghiu HSS de otel. O gaura curata se poate obtine cu o viteza mare de gaurire. Deteriorarea marginii gaurii de iesire se poate evita prin folosirea unui suport din lemn de esenta tare.

4.1.3 Frezare

Este necesara utilizarea de freze si scule pentru metal dur. Se recomanda folosirea unei viteze medii de taiere.

4.2 Fixarea

Placile prefabricate pot fi fixate prin cuie, pneumatic sau manual, suruburi, sau pneumatic cu clame de prindere. La prinderea cu cuie sau suruburi placile prefabricate trebuie pregaurite. Dimensiunile gaurilor: - pt. cuie d=0,8dn (dn - diametrul cuiului) - pt. suruburi d=1,1ds (ds - diametrul surubului) Figura 5 si tabelul 7 arata cerintele pentru distantele de fixare la cele mai uzuale grosimi ale

placilor. Tabelul 5.

Distanta de fixare

Grosimea placii de la marginea placii dintre suruburi la fixarea pe

marginea placii dintre suruburi la fixarea pe

mijlocul placii A (mm) B (mm) C (mm)

8, 10, 12, 14 20 200 400 16, 18, 20 25 300 600 22, 24, 28 25 400 800

40 40 600 1200

12

Este recomandat sa se foloseasca prinderea cu suruburi pentru placi mai groase de 16 mm.

Se cere folosirea de elemente de asamblare si fitinguri zincate sau cadmiate (rezistente la coroziune).

Figura 5.

4.3 Realizarea mbinarilor

Cand se proiecteaza structurile de BETONYP trebuie luate n considerare urmatoarele probleme pentru prevederea de spatii de dilatare (extensii): !"variatiile dimensionale ale cladirii; !"variatiile dimensionale datorita continutului de umezeala; !"miscarile structurii de rezistenta; !"efecte externe, ncarcari (presiunea vantului, vibratii, etc.) Cand se fac extensiile, grosimea adaosului trebuie aleasa cu atentie pentru a asigura un suport

ferm.

4.4 Lipirea

Este recomandat ca la aplicarea adezivilor sa se ceara informatii tehnice producatorului. Se folosesc doua tipuri de adezivi: - adezivi indigeni potriviti pentru conditii uscate din interior pentru lipirea BETONYP-BETONYP si BETONYP - componente de lemn. - adezivi rezistenti la umezeala pentru lipirea BETONYP-BETONYP si BETONYP - componente de lemn.

4.5 Finisarea

La finisarea placilor BETONYP trebuie luate n considerare urmatoarele proprietati ale placilor prefabricate: !"datorita continutului important de ciment, placile prezinta reactii alcaline (similare

betonului) !"Suprafata placilor este fina si un bun absorbant !"continutul de umezeala al placilor nu trebuie sa depaseasca 14%. Datorita alcalinitatii, pentru finisarea placilor BETONYP trebuie folosite materiale rezistente la actiunea bazelor, sau se aplica ntai un strat de baza rezistent la actiunea alcalina a placilor. Se pot utiliza ca strat de baza materiale rezistente la alcalii (care nu saponifica pe suprafata). Este recomandat ca la aplicarea materialelor de finisare sa se ceara informatii tehnice de la producatori. La vopsirea placilor BETONYP este recomandat sa se foloseasca sistemele de acoperire complete dezvoltate de numeroase companii producatoare de vopsele.