BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Raport de ...apmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA

1

Raport de mediu pentru PUZ Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1

Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

AVIZ DE MEDIU

RAPORT DE MEDIU

PENTRU PLANUL URBANISTIC ZONAL Parc sfintii apostoli – podul

calicilor

ELABORATOR: SC KVB ECONOMIC SA

Strada Mitropolit Varlaam, nr. 147, Sector 1, Bucuresti

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Splaiul Independentei, nr. 291 - 293 Sector 6, Bucuresti

OCTOMBRIE 2014


2




Cod proiect PRM – 260 – RM/444/31.12.2010 Denumire RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL

URBANISTIC ZONAL PARC SFINTII APOSTOLI – PODUL CALICILOR

Beneficiar PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Data OCTOMBRIE 2014

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de

baza puse la dispozitia elaboratorului.

LISTA DE SEMNATURI

SC KVB ECONOMIC SA

Director Departament Mediu drd.ing. Tatiana Dimache Elaborat: drd. ing. Oana Ciugulea ing. Loredana Sarbu Verificat: dr. ing. Tatiana Dimache Aprobat: dr. ing. Tatiana Dimache


3




CUPRINS

A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI A

RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE ................................................................................ 10

A.1. Domeniul de reglementare ...................................................................................................................................... 10

A.2. Titular proiect ......................................................................................................................................................... 12

A.3. Elaboratorul atestat al raportului de mediu ........................................................................................................... 12

A.4. Date generale .......................................................................................................................................................... 12

A.4.1. Incadrarea in teritoriu ............................................................................................................................................ 12

A.5. Cadrul natural......................................................................................................................................................... 14

A.5.1. Relieful .................................................................................................................................................................... 14

A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice ............................................................................................................. 15

A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Domnita Balasa ............................... 16

A.5.2.1.1. Stratificatia terenului .............................................................................................................................................. 16

A.5.2.1.2. Categoria geotehnica .............................................................................................................................................. 18

A.5.2.1.3. Seismicitatea ........................................................................................................................................................... 18

A.5.2.1.4. Incadrarea pamanturilor la sapaturi ...................................................................................................................... 18

A.5.2.1.5. Conditii de fundare ................................................................................................................................................. 19

A.5.2.1.6. Monitorizarea geotehnica ....................................................................................................................................... 21

A.5.2.2. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Podul Calicilor ................................ 22

A.5.2.2.1. Stratificatia terenului .............................................................................................................................................. 23

A.5.2.2.2. Categoria geotehnica .............................................................................................................................................. 25

A.5.2.2.3. Seismicitatea ........................................................................................................................................................... 25

A.5.2.2.4. Conditii de fundare ................................................................................................................................................. 25

A.5.2.2.5. Monitorizarea geotehnica ....................................................................................................................................... 26

A.5.3. Considerente hidrogeologice .................................................................................................................................. 26

A.5.3.1. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Domnita Balasa ..................................................................... 27

A.5.3.2. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Podul Calicilor ...................................................................... 28

A.5.4. Considerente hidrografice ...................................................................................................................................... 28

A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic ........................................................................................................................... 28

A.5.4.2. Resursele de apa ..................................................................................................................................................... 30

A.5.4.3. Reteaua hidrografica .............................................................................................................................................. 31

A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata ................................................................................................................................. 31

A.5.4.4.1. Rauri ....................................................................................................................................................................... 31

A.5.4.5. Raul Dambovita ...................................................................................................................................................... 36

A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti .................................................................................................................................. 37

A.5.4.6. Raul Colentina ........................................................................................................................................................ 38

A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina .......................................................................................................................... 38


4




A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora................................................................................................. 38

A.5.4.8. Apele subterane ....................................................................................................................................................... 41

A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti ........................................... 41

A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica ......................................................................................................................... 45

A.5.5.1. Adancimea de inghet ............................................................................................................................................... 45

A.5.6. Clima ....................................................................................................................................................................... 45

A.6. Continutul si Obiectivele principale ale planului ................................................................................................... 46

A.6.1. Situatia existenta ..................................................................................................................................................... 48

A.6.1.1. Ocuparea terenurilor .............................................................................................................................................. 48

A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente .................................................................................................................. 48

A.6.1.3. Circulatia existenta in zona .................................................................................................................................... 49

A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor ............................................................................. 50

A.6.1.4.1. Situatia existenta analizata in cadrul studiului de trafic ......................................................................................... 50

A.6.1.4.2. Situatia propusa in cadrul studiului de trafic ......................................................................................................... 51

A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic ................................................................................................................................. 53

A.6.2. Probleme de mediu .................................................................................................................................................. 54

A.6.3. Situatia propusa ...................................................................................................................................................... 55

A.6.3.1. Valorificarea cadrului natural ................................................................................................................................ 56

A.6.3.2. Modernizarea circulatiei ......................................................................................................................................... 59

A.6.3.2.1. Etapa 1 .................................................................................................................................................................... 59

A.6.3.2.2. Etapa 2 .................................................................................................................................................................... 59

A.6.3.2.3. Etapa 3 .................................................................................................................................................................... 59

A.6.3.2.4. Etapa 4 .................................................................................................................................................................... 60

A.6.3.3. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici ............................................................. 60

A.6.3.4. Regim juridic si obiective de utilitate publica ......................................................................................................... 63

A.6.3.5. Dezvoltarea echiparii edilitare ............................................................................................................................... 65

A.6.3.5.1. Alimentarea cu apa ................................................................................................................................................. 65

A.6.3.5.2. Canalizare ............................................................................................................................................................... 65

A.6.3.5.3. Instalatii electrice ................................................................................................................................................... 65

A.6.3.5.4. Iluminat public ........................................................................................................................................................ 65

A.6.3.5.5. Gaze naturale .......................................................................................................................................................... 66

A.6.3.5.6. Radet ....................................................................................................................................................................... 66

A.6.3.6. Unitati si subunitati functionale .............................................................................................................................. 66

A.6.3.7. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale ..................................................................................... 67

A.6.3.7.1. Prevederi UTR V3 – Spatii verzi pentru agrement .................................................................................................. 67

A.6.3.7.2. Utilizari admise ....................................................................................................................................................... 67

A.6.3.7.3. Utilizari admise cu conditionari ............................................................................................................................. 68

A.6.3.7.4. Utilizari interzise..................................................................................................................................................... 68


5




A.6.3.8. Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor................................................................................... 69

A.6.3.8.1. Caracteristicile parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) ..................................................................................... 69

A.6.3.8.2. Amplasarea cladirilor fata de aliniament ............................................................................................................... 69

A.6.3.8.3. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor ......................................................... 69

A.6.3.8.4. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela ............................................................................... 69

A.6.3.8.5. Circulatii si accese .................................................................................................................................................. 69

A.6.3.8.6. Stationarea autovehiculelor .................................................................................................................................... 69

A.6.3.8.7. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor ............................................................................................................... 69

A.6.3.8.8. Aspectul exetrior al cladirlor .................................................................................................................................. 69

A.6.3.8.9. Conditii de echipare edilitara ................................................................................................................................. 70

A.6.3.8.10. Spatii libere si spatii plantate.......................................................................................................................... 70

A.6.3.8.11. Imprejmuiri ..................................................................................................................................................... 70

A.6.3.9. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului ........................................................................................... 70

A.6.3.9.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT) ........................................................................................................ 70

A.6.3.9.2. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) .................................................................................................... 70

A.6.3.9.3. Prevederi UTR CP1 – subzona centrala in care se mentine configuratia tesutului urban traditional continand o

parte din zona protejata – conform RLU al PUG Bucuresti ................................................................................................... 70

A.6.3.9.4. Utilizari admise ....................................................................................................................................................... 71

A.6.3.9.5. Utilizari admise cu conditionari ............................................................................................................................. 71

A.6.3.9.6. Utilizari interzise..................................................................................................................................................... 72


A.6.3.10.1. Caracteristicile parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) ............................................................................. 72

A.6.3.10.2. Amplasarea cladirilor fata de aliniament ....................................................................................................... 73

A.6.3.10.3. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor ................................................. 73

A.6.3.10.4. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela ....................................................................... 75

A.6.3.10.5. Circulatii si accese .......................................................................................................................................... 75

A.6.3.10.6. Stationarea autovehiculelor ............................................................................................................................ 75

A.6.3.10.7. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor ....................................................................................................... 75

A.6.3.10.8. Aspectul exetrior al cladirlor .......................................................................................................................... 77

A.6.3.10.9. Conditii de echipare edilitara ......................................................................................................................... 78


A.6.3.10.11. Imprejmuiri ..................................................................................................................................................... 78


A.6.3.11.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT) ................................................................................................ 79

A.6.3.11.2. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) ............................................................................................ 79

A.6.3.12. Prevederi UTR V1a – Parcuri, gradini, scuaruri si fasii plantate publice – conform RLU al PUG Bucuresti ...... 79

A.6.3.12.1. Utilizari admise ............................................................................................................................................... 79

A.6.3.12.2. Utilizari admise cu conditionari ..................................................................................................................... 80


6




A.6.3.12.3. Utilizari interzise ............................................................................................................................................. 80


A.6.3.13.1. Caracteristicile parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) ............................................................................. 80

A.6.3.13.2. Amplasarea cladirilor fata de aliniament ....................................................................................................... 80

A.6.3.13.3. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor ................................................. 81

A.6.3.13.4. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela ....................................................................... 81

A.6.3.13.5. Circulatii si accese .......................................................................................................................................... 81

A.6.3.13.6. Stationarea autovehiculelor ............................................................................................................................ 81

A.6.3.13.7. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor ....................................................................................................... 81

A.6.3.13.8. Aspectul exetrior al cladirlor .......................................................................................................................... 81

A.6.3.13.9. Conditii de echipare edilitara ......................................................................................................................... 81


A.6.3.13.11. Imprejmuiri ..................................................................................................................................................... 82


A.6.3.14.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT) ................................................................................................ 82

A.6.3.14.2. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) ............................................................................................ 82

A.6.3.15. Unitati teritoriale de referinta (UTR) ..................................................................................................................... 82

A.7. Obiectivele PUZ Parc sfintii apostoli – podul calicilor .......................................................................................... 84

A.8. Relatia cu alte planuri si programe relevante ......................................................................................................... 85

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ................................................................ 86

B.1. Calitatea aerului ..................................................................................................................................................... 86

B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5 ...................................................................................................................... 87

B.1.2. Emisii anuale de SO2 ............................................................................................................................................... 91

B.1.3. Emisii anuale de NOx .............................................................................................................................................. 94

B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici ...................................................................................................... 96

B.1.5. Emisii de metale grele ............................................................................................................................................. 97

B.1.6. Monoxidul de carbon .............................................................................................................................................. 98

B.2. Calitatea apei ........................................................................................................................................................ 100

B.2.1. Calitatea apelor de suprafata ............................................................................................................................... 100

B.2.2. Calitatea apelor subterane .................................................................................................................................... 106

B.3. Calitatea solului .................................................................................................................................................... 108

B.4. Calitatea vegetatiei ............................................................................................................................................... 108

C. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ............... 109

D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PLAN .................. 110


7




E. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE

ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI ..... 112

E.1. Obiectivele politicii de mediu ale UNIUNII EUROPENE .................................................................................... 112

E.1.1. Protocolul de la Kyoto .......................................................................................................................................... 113

E.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor

membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020 ................................................................................................................... 113

E.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene .................................................................................. 115

E.2. Obiectivele politicii de mediu ale tarii noastre ..................................................................................................... 116

E.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030 .............................. 116

E.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a

regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere;

imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri ..................................................................................... 117

E.3. Obiectivele politicii de mediu in municipiul bucuresti .......................................................................................... 117

E.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu ................................................................................................................. 117

E.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului .......................................................................................... 120

E.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ..................................................................... 121

F. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR

CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL,

FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI .... 121

F.1. Impactul asupra biodiversitatii ............................................................................................................................. 121

F.2. Impactul asupra populatiei si sanatatii umane ..................................................................................................... 122

F.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ ........................................................................................ 122

F.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ .................................................................................... 122

F.3. Impactul asupra florei si faunei ............................................................................................................................ 122

F.4. Impactul asupra solului......................................................................................................................................... 122

F.4.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 122

F.4.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 123

F.5. Impactul asupra apei ............................................................................................................................................ 123

F.5.1. Impactul asupra apei de suprafata........................................................................................................................ 123

F.5.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 123

F.5.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 123

F.5.2. Impactul asupra apei subterane ............................................................................................................................ 123

F.5.2.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 123

F.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane ......................................................................................................... 126

F.5.2.3. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 127

F.6. Impactul asupra aerului si factorilor climatici ..................................................................................................... 128

F.6.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 128


8




F.6.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 128

F.7. Impactul datorat zgomotului si vibratiilor ............................................................................................................ 146



F.8. Impactul asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic ..................................................................... 151

F.9. Impactul asupra peisajului .................................................................................................................................... 152



F.10. Evaluarea efectelor cumulate asupra mediului prin metoda „unitatilor de impact negativ” ............................... 153

G. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN

CONTEXT TRANSFRONTIERA .................................................................................................................................... 161

H. MaSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE sI COMPENSA CaT DE COMPLET POSIBIL

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTaRII PLANULUI ............................................. 161

H.1. Masuri de protectie a factorului de mediu apa ..................................................................................................... 161

H.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 161

H.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 162

H.2. Masuri de protectie a factorului de mediu aer ...................................................................................................... 162



H.1. Masuri de protejare a solului ................................................................................................................................ 163



H.2. Masuri pentru reducerea zgomotului si vibratiilor ............................................................................................... 164



H.3. Masuri de protectie a populatiei si sanatatii umane ............................................................................................. 165

H.4. Masuri de protejare a patrimoniului cultural si istoric ........................................................................................ 165

H.5. Masuri de protejare a peisajului ........................................................................................................................... 165

I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ............ 166

I.1. Varianta „0” – fara implementarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor166

I.1.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 166

I.1.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 166

I.2. VARIANTA „1” - DE IMPLEMENTARE A puz-ului Parcul sfintii Apostoli – Podul Calicilor ........................... 167

I.2.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 167

I.2.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 168

I.3. VARIANTA „2” - DE IMPLEMENTARE A puz-ului SPATIU PUBLIC parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor . 168

I.3.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 168


9




I.3.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 169

I.4. Alegerea variantei „2” – de implementare a puz-ului .......................................................................................... 169

J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI urbanistic zonal ................................................................ 169

K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC – Parcul Sfinitii Apostoli – podul calicilor ................................... 173

L. Bibliografie .............................................................................................................................................................. 175

L.1. Bibliografie scrisa ................................................................................................................................................. 175

L.2. Bibliografie electronica ........................................................................................................................................ 175

M. Anexe ........................................................................................................................................................................ 175

M.1. Parte desenata....................................................................................................................................................... 175

M.2. Parte scrisa ........................................................................................................................................................... 176


10

Raport de mediu pentru PUZ Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI



A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

A.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Evaluarea strategica de mediu se realizeaza in baza cerintelor Directivei SEA

(Directiva Consiliului European nr. 2001/ 42/ CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri si programe asupra mediului) si a Hotararii de Guvern nr.

1076/2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe care transpune prevederile Directivei mentionate in legislatia

nationala.

Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor

etape:

Analiza starii mediului la nivel zonal si local, luand in considerare datele si

informatiile existente;

In urma caracterizarii starii actuale a mediului a fost identificat un set de

aspecte de mediu si probleme de mediu dintre care au fost selectate cele

considerate relevante pentru zona analizata;

Pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate ca fiind

relevante au fost formulate obiective relevante de mediu pentru PUZ – ul

propus;

A fost realizata o analiza a evolutiei probabile a starii mediului (a acelor

aspecte de mediu relevante, identificate anterior) in conditiile

neimplementarii PUZ – ului (Alternativa “0”);

Au fost evaluate posibilele efecte asupra mediului generate de

implementarea PUZ – ului;

Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de masuri privind

prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers asupra

mediului asociat implementarii PUZ – ului;

A fost, de asemenea, propusa o lista de masuri pentru monitorizarea

efectelor implementarii PUZ – ului asupra mediului.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului legi, hotarari de guvern, ordine

ministeriale, dupa cum urmeaza:

Hotararea nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare

a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;


11





Conform Hotararii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor

se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra

mediului planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra

mediului, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, “raportul de

mediu descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului

obiectivele si aria geografica aferenta, de asemenea analizeaza problemele

semnificative de mediu, starea mediului si evolutia acestuia in absenta

implementarii planului si determina obiectivele de mediu relevante in raport cu

obiectivele specifice ale planului”;

Ordinul nr. 995/ 2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei

planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr.

1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe;

Ordonanta de urgenta nr. 114/ 2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru

modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/

2005 privind protectia mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 195/ 2005 privind protectia mediului aprobata de

Legea nr. 265/ 2006;

Legea nr. 107/ 1996 a apelor cu modificarile ulterioare;

Legea nr. 104/ 2011 privind calitatea aerului inconjurator;

Legii nr. 24/ 2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din

intravilanul localitatilor;

Legea nr. 47/ 2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/ 2007

privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul

localitatilor;

Ordinul 756/ 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii

mediului;

Ordinul ministrului Sanatatii nr. 536/ 1997 pentru aprobarea normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

Legea nr. 350/ 2001 modificata si republicata, privind Amenajarea

Teritoriului si Urbanismul;

Legea nr. 22/ 2001 de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului de

mediu in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991

(M.Of., Partea I nr. 105 din 01/03/2001).

Scopul elaborarii Raportului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Parc Sfintii

Apostoli – Podul Calicilor presupune integrarea obiectivelor si cerintelor de

protectie a mediului in pregatirea si adaptarea planului prin identificarea si

evaluarea impactului potential asupra mediului si promovarea alternativei optime


12





din punct de vedere a protectiei mediului, pentru obtinerea de catre titular a

Avizului de Mediu.

A.2. TITULAR PROIECT

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI – DIRECTIA GENERALA

DEZVOLTARE URBANA – DIRECTIA URBANISM;

Adresa: Splaiul Independentei, nr. 291 – 293, sector 6, Bucuresti.

A.3. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

SC KVB ECONOMIC SA.

Adresa: Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1, Bucuresti.

Societatea KVB ECONOMIC SA este inregistrata in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 82.

A.4. DATE GENERALE

Conform prevederilor Legii 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si

urbanismul, Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica

detaliata si cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:

Organizarea retelei stradale;

Organizarea arhitectural – urbanistica;

Dezvoltarea infrastructurii edilitare;

Modul de utilizare al terenurilor.

Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:

Imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor,

asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile

pentru toti locuitorii;

Utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate,

extinderea controlata a zonelor construite;

Protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural;

Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile

urbane si rurale.

A.4.1. Incadrarea in teritoriu

Amplasamentul studiat este situat in zona centrala a Bucurestiului, pe Splaiul

Indpendentei, str. Sfintii Apostoli nr. 15-40, str. Palatul de Justitie, si se afla in

sectorul 4 si 3.


13





Figura nr. 1 – Incadrarea in teritoriu pentru Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor

Zona Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor are deschidere la urmatoarele strazi:

la N: str. Selari;

la E: frontul de bocuri adiacente strazii Sfintii Apostoli;

la S: frontul de bocuri adiacente strazii Sfintii Apostoli;

la V: str. Danielopol.

Amplasamentul dispune de acces auto si pietonal, precum si mijloace de

transport in comun (metrou Unirii, statii de autobuz sau tramvai). Astfel, exista un

acces auto pe Splaiul Independentei (ambele sensuri), pe str. Danielopol (sens

dublu) si pe strada Sf. Apostoli sens unic de la sud-vest la nord-est. La acestea

se adauga aleea care deserveste blocurile ce determina frontul nordic al blvd.

Unirii, respectiv frontul vestic al Pietii Unirii, de asemenea in sens unic.

In ceea ce priveste prezenta institutiilor de interes general se remarca chiar in

zona studiata, doua functiuni publice (administratv si respectiv culte) date de

Tribunalul Bucuresti si Biserica Domnita Balasa. Dintre monumentele cuprinse in

aria de studiu amintim Palatul de Justitie, Imobil locuinte-prof. dr. Marinescu si

Biserica "Inaltarea Domnului" - Domnita Balasa.

Locuirea este cea de a treia functiune majora pe sit si este compusa atat din

blocuri (locuire colectiva), cat si din vile (locuinte individuale). Parcul Sfintii

Str. Sf.

Apostoli


14





Apostoli si terenul viran adiacent bisericii alcatuiesc fondul verde al zonei si

reprezinta o rezerva importanta a spatiului neconstruit in centrul orasului.

A.5. CADRUL NATURAL

A.5.1. Relieful

Teritoriul pe care se afla Bucurestiul cuprinde doua subunitati ale Campiei

Vlasiei: in nord, Campia Snagovului si in sud, Campia Bucurestiului.

Bucurestiul se afla situat in Campia Vlasiei (parte componenta a Campiei

Romane), la 54 – 90 m altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina , la

intersectia paralelei de 44º25′50″ lat N cu meridianul de 26º06′50″ lon E. Orasul,

cu o suprafata de 228 km2, are o forma circulara cu axe masurand 24 km nord -

sud si 22 km est - vest.

Figura nr. 2 – Pozitionarea geografica a municipiului Bucuresti in cadrul Romaniei (Sursa: www.globalcom.ro)

Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentand o inclinare usoara spre SE

si se situeaza la altitudini absolute variind intre 96,3 m la Chiajna si 54,5 m in

Valea Dambovitei, la Popesti – Leordeni. Singurele vai care o fragmenteaza pe

directia NV – SE sunt cele ale Dambovitei si Colentinei, adancimea acestora

inregistrand 15 – 20 m.

In arealul orasului, din cauza densitatii mari a constructiilor si a amenajarilor

urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunte atenuate, distingandu-se

greu aspectele microreliefului.


15





Valea Dambovitei, ce trece prin centrul orasului, strabatandu-l pe directia NV –

SE, are o lunca larga de circa 22 km lungime cu latimea maxima de 2,5 km.

Valea Colentinei este mai ingusta si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat,

la Straulesti sau la Herastrau atinge o latime de 1 – 1,5 km. Inclinarea sa usoara

in profil longitudinal favorizeaza crearea de-a lungl ei a unei salbe de lacuri

(Straulesti, Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Cernica,

Pantelimon) ce confera un caracter deosebit de pitoresc unei importante zone a

orasului.

A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat apartine marii unitati

morfologice a Campiei Romane, subunitatea cunoscuta sub denumirea de

Campia Vlasiei.

Geomorfologia orasului Bucuresti prezinta trei tipuri de zone caracteristice:

Zonele joase ale luncii Dambovitei si Colentinei, orientate pe directia NV –

SE, avand cote absolute de +65 – 85 m;

Zona de interfluviu dintre Dambovita si Colentina, caracterizata prin terase si

capurile Giulesti, Floreasca si Vergului, avand cote variind intre +75 m la SE

si +95 m la NV;

Zonele de campie inalta, al sud campurile Vacaresti si Cotroceni intre cotele

+75 m la SE si +95 m la SV, iar la nord campurile Baneasa si Pantelimon

intre cotele +80 m la NE si +95 m la NV.

Din punct de vedere geologic, structura stratigrafica, specifica Bucurestiului

(nivelul depozitelor cuaternare), este urmatoarea:

In suprafata umpluturi vechi si noi provenite din diverse surse si perioade in

timpul dezvoltarii orasului;

Complexul argilos nisipos superior, “luturile de Bucuresti” format din depozite

prafoase – argiloase si lentile de nisipuri argiloase;

Complexul nisipos superior “pietrisurile de Colentina” compuse din nisipuri si

pietrisuri mici;

Complexul intermediar lacustru este constituit in general din argile sau argile

prafoase cenusii cu zone lentiliforme nisipoase;

Complexul nisipos intermediar, “nisipurile de Mostistea” care au in

compunere nisipuri medii si fine, uneori cu intercalatii argiloase sau prafoase;

Complexul lacustru inferior, format din argile si nisipuri fine;

Straturile de Fratesti, cea mai veche formatiune de varsta cuaternara din

zona, la adancime relativ mare (aproximativ 100 – 180 m) formate din

nisipuri si pietrisuri cu orizonturi argiloase.


16





Din punct de vedere geologic si geomorfologic, in subsol predomina

pamanturi aluvionare nisipoase cu intercalatii argiloase, de varsta cuaternara

(Holocen inferior), dispuse intr-o stratificatie incrucisata (discontinuitati structurale

si de grosime), dupa cum s-a format in procesul de depunere la viituri a apelor

raului Colentina.

A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Domnita Balasa

In cadrul limitelor amplasamentului investigat, in scopul realizarii unui studiu

geotehnic si hidrogeologic, au fost executate 7 foraje geotehnice cu o adancime

cuprinsa intre 25 m si 35 m, cu ajutorul unei instalatii mecanice de foraj Beretta

T44.

Figura nr. 3 – Amplasarea forajelor de investigatie geoehnice (Sursa: preluare din Studiul Geotehnic elaborat pentru PIDU - "Zona Centrala"Bucuresti)

Din foraje au fost prelevate probe netulburate la interval de adancime de 2 m si

probe tulburate intre acestea, conform cerinelor SR EN ISO 22475-1:2007. In

straturile necoezive, din care un s-au putut preleva probe netubulare, s-au

realizat penetrari sandard in foraj (SPT) conform cerintelor SR EN ISO 22476-

3:2006. Probele netubulare au fost prelevate in tuburi Shelby cu pereti subtiri,

tuburi din otel inoxidabil.

A.5.2.1.1. Stratificatia terenului

In concordanta cu profilele celor sapte foraje executate, respectiv F1, F2, F3,

F4, F5, F6, F7 stratificatia medie pe amplasament este dupa cum urmeaza:


17





+70.70 m rMN … +67.00 m rMN: umplutura eterogena, sol vegetal, resturi de

materiale, caramida, fier, pietris;

+67.00 m rMN … +60.00 m rMN: nisip fin argilos la nisip cu pietris si

concretiuni calcaroase (Stratele de Colentina), cafeniu galbui, mediu indesat

la indesat;

+60.00 m rMN … +53.00 m rMN: argila, argila grasa la argila nisipoasa

(argila intermediara), cu lentile de nisip si nisip argilos, cafeniu cenusie, cu

zone cenusii, cu concretiuni de calcar, cu plasticitate mare si foarte mare,

plastic vartoasa, practic saturata, cu compresibilitate mare-medie;

+53.00 m rMN … +44.50 m rMN: nisip fin la nisip prafos (Mostistea), cafeniu

cenusiu, mediu indesat spre indesat;

+44.50 m rMN … +42.50 m rMN: argila prafoasa/argila nisipoasa, cenusie cu

intercalatii verzui si rar concretiuni de calcar, cu plasticitate mare, plastic

vartoasa-consistenta, practic saturata, cu compresibilitate medie;

<+42.50 m rMN: nisip fin prafos, cenusiu, indesat.

Figura nr. 4 – Exemple de litologie aferente forajelor din zona Domnita Balasa


18





Valorile caracteristice ale principalilor parametrii geologici pentru stratificatie

(conform SR EN 1997-1:2004 si NP 122-2011) sunt prezentate in tabelul de mai

jos:

Tabel nr. 1 – Valori caracteristice ale principalilor parametrii geotehnici

Strat Descriere strat

Valori caracteristice

γk

[kN/m3] Ek

[MPa] ν φk

’ ] ck

’ [kPa]

1 Umplutura 17.0 4 0.30 16 10

2 Nisip argilos cu rar pietris

(Stratele de Colentina) 19.5 24 0.30 32 5

3 Argila la argila nisipoasa

(Argila intermediara) 20.0 18 0.35 25 22

4 Nisip fin prafos (Mostistea) 19.5 30 0.30 34 -

5 Argila prafosa nisipoasa 20.0 22 0.35 22 40

6 Nisip fin 19.5 40 0.30 35 -

Valorile parametrilor Ex, φk’, ck’ pentru straturile coezive vor putea suferi mici

variatii fata de cele prezentate mai sus.

Adancimea maxima de inghet in zona amplasamentului este de 80-90 cm de la

suprafata terenului (STAS 6054 - 77).

A.5.2.1.2. Categoria geotehnica

In cadrul Studiului geotehnic si hidrogeologic realizat pentru amplasamentul

Domnita Balasa, este regasita incadrarea lucrarii in categoria geotehnica 3 cu

risc geotehnic ridicat in conformitate cu reglementarile europene preluate ca

standarde romanesti SR EN 1997-1:2006 (Eurocod 7 Partea 1, Proiectare

Geotehnica: Reguli Generale), SR EN 1997-2:2008 (Eurocod 7 Partea a 2-a

Proiectare Geotehnica: Investigatii Geotehnice) si cu normativul roman pentru

Investigatii Geotehnice NP 074-2007.

A.5.2.1.3. Seismicitatea

Conform hartilor de zonare seismica (P100/1-2006), parcajul este situat intr-o

zona ce corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de ag = 0.24g, cu o

perioada de colt a spectrului seismic Tc = 1.6 s, pentru un seism cu perioada

medie de revenire de 100 ani.

A.5.2.1.4. Incadrarea pamanturilor la sapaturi

Potrivit Indicatorului de norme de deviz pentru lucrari de terasamente TS - 1981,

la sapaturi, pamanturile se vor incadra conform urmatorului tabel:


19





Tabel nr. 2 – Incadrarea pamantului

Denumire pamanturi

Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat

Manual Mecanizat

Cu lopata, cazma,

tarnacop Excavator Buldozer Motoscreper

Pamant amestecat cu bolovani, piatra sparta sau alicarie

foarte tare III II -

Argila, argila prafoasa, argila

nisipoasa tare I/II I/II I/II

Nisip prafos, nisip argilos, nisip cu

pietris mijlociu I/II I/II I/II

A.5.2.1.5. Conditii de fundare

La stabilirea conditiilor de fundare ale parcarii s-a tinut seama de conditiile

specifice ale amplasamentului.

Toate lucrarile de fundatii vor fi realizate intr-o excavatie generala adanca, cu

pereti ingropati. Se estimeaza adancimea maxima a excavatiei la circa -11.00 m

fata de cota terenului. La aceasta cota, in foraje s-a interceptat stratul de argila

nisipoasa cenusie sau lentile de nisip prafos cafeniu-galbui.

Adancimea mare a excavatiei si conditiile geotehnice dificile impun necesitatea a

minim doua randuri de reazame pentru sprijinirea incintei.

Pentru asigurarea stabilitatii excvatiei, solutia de sprijinire va fi calculata la

solicitarile provenite din presiunile exercitate de masivul de pamant si apa

subterana, precum si incarcarile tehnologice sau accidentale, impunandu-se

totodata o limitare a deformatiilor acestuia pentru evitarea oricaror influente

semnificative asupra vecinatatilor.

Sistemul de sustinere a peretilor ingropati care se recomanda pentru prezenta

lucrare, este sustinerea prin plansee de beton armat (cunoscute sub numele de

“top-down”). Solutia propusa se justifica atat prin asigurarea unei sigurante

sporite in ceea ce priveste rezistenta si stabilitatea cladirilor invecinate prin

limitarea deplasarilor orizontale ale peretelui de incinta prin intermediul unei placi

orizontale mult mai rigide decat un sistem de spraituri, cat si prin reducerea


20





impactului psihologic pe care il are o excavatie adanca asupra locuitorilor din

cladirile invecinate.

Daca totusi se ia in considerare sprijinirea peretilor ingropati prin ancoraje de

teren, se va tine cont de prezenta multiplelor retele subterane si umpluturi groase

din diverse materiale, evidentiate si in cadrul investigatiilor de teren realizate

pentru prezentul Studiu Geotehnic. In cazul in care punctul de strapungere a

peretelui ingropat pentru realizarea ancorajelor se afla sub nivelul apei subterane

se recomanda o deosebita atentie in timpul executiei. In aceasta situatie se

impune o tehnologie adecvata care sa asigure etanseizarea fara riscul de

patrundere a apei cu antrenarea particulelor de pamant.

Data fiind deschiderea mare a excavatiei (aproximativ 33x108 m), sistemul de

sustinere prin sprijinire cu spraituiri metalice orizontale nu este recomandabil

datorita aglomerarii excesive a incintei cu spraituri, contravantuiri, popi etc.

Sistemul de sprijinire cu contrafise metalice inclinate (spraituri diagonale),

presupune excavatia cu o berma perimetrala care sa sustina peretele pana dupa

executia radierului (sau a unui pre-radier) in care sa se poata monta spraiturile

inclinate si demontarea spraiturilor dupa executia planseelor. Aceasta solutie

conduce la deplasari mai mari ale peretelui de incinta si, implicit, ale terenului din

jur si, in plus, aduce complicatii tehnologice asupra executiei structurii de subsol

(goluri temporare in placi, grinzi, pereti; dificultati la proiectarea si executia

armarii etc).

Proiectantul va justifica atat prin calcul cat si prin descrierea tehnologiilor de

executie optiunile propuse. Se vor lua in considerare toate aspectele relevante cu

privire la influenta lucrarilor de excavatie si de constructie asupra cladirilor,

drumurilor si utilitatilor existente in vecinatate in concordanta cu NP 120/2006.

La alegerea solutiei de sprijinire a excavatiei si a cotei de fundare a acesteia, se

va tine seama de nivelul apei subterane si de posibilitatea de variatie sezoniera.

Daca sistemul de sprijinire a excavatiei face parte integranta din infrastructura, el

va trebui sa fie dimensionat ca element definitiv.

Datorita faptului ca nivelul apei subterane se afla cu circa 7,50 m deasupra

nivelului excavatiei in zona forajelor F2 si F7 si circa 5,50 m in restul

amplasamentului, sunt necesare lucrari de epuizment pentru executia excavatiei

in uscat. Stratul de argila intermediara de la cota de fundare estimata nu este

continuu si nu se poate conta pe acesta pentru a contracara tendinta de umflare

sub presiunea hidrostatica pe toata suprafata excavatiei. Drept urmare, se

prevad necesare si puturi de denivelare al celui de-al doilea acvifer, pe perioada

de executie a lucrarii. Sistemul de epuizment si sistemul de denivelare se vor

dimensiona astfel incat sa poata extrage apa existenta, apa provenita din

eventuale precipitatii si infiltratii, din discontinuitati ale stratului de argila cvasi-

impermeabil, cat si sa mentina nivelul hidrostatic sub cota radierului pe intreaga

perioada de executie a structurii, fara sa afecteze constructiile si retelele vecine.


21





Dupa oprirea epuizmentului, subpresiunea exercitata de apa subterana asupra

structurii va fi preluata prin greutatea structurii executate daca se justifica prin

calcul ca aceasta este suficienta pentru a contra-balansa subpresiunea apei. in

caz contrar, forta de subpresiune va fi preluata si prin piloti de fundare solicitati la

intindere sau ancoraje de pamant.

Foarte important este ca epuizarea apei din interiorul incintei sa se realizeze

treptat, pe masura ce se executa planseele de subsol. Astfel, nivelul hidrostatic

se va mentine in permanenta la 1 m±10 cm sub cota platformei de lucru (sub

cota sapaturii de la un moment dat).

Tinand seama de conditiile de teren si caracteristicile structurii proiectate, rezulta

necesar sa se adopte ca sistem de fundare radier general. Pilotii ar rezulta

necesari atat datorita tehnologiei de executie „Top-Down", dar si pentru a prelua

impingerea verticala data de apa subterana, daca structura nu permite

echilibrarea impingerii apei subterane prin greutatea proprie.

In fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor se va calcula

prin metode prescriptive conform NP 123:2010 si SR EN 1997-1:2004, pe baza

parametrilor geotehnici ai straturilor. Conform reglementarilor romanesti in

vigoare este necesara incarcarea de proba la nivelul de calitate N2 la sarcini

verticale de compresiune si intindere.

In baza acelorasi normative se prevede si efectuarea incercarilor pilotilor pentru

nivelul de calitate N3 pe parcursul executiei sistemului de fundare pe piloti.

A.5.2.1.6. Monitorizarea geotehnica

Urmarirea comportarii incintei in perioada de executie a excavatiilor se va realiza

prin dispozitive inclinometrice, piezometre, marci de tasare si alte metode

stabilite de Proiectant in programului de monitorizare.

Urmarirea in timp a lucrarilor va fi organizata astfel incat sa fie cunoscute in orice

moment al executiei si in exploatare eventualele deplasari ale elementelor de

constructie, ale constructiei in ansamblul sau si ale constructiilor invecinate.

Proiectul va cuprinde elementele necesare pentru urmarirea comportarii in timp a

lucrarii si a constructiilor existente invecinate.

Programul de urmarire in timp a constructiei noi si a celor invecinate, in perioada

de executie si in cea de exploatare, trebuie sa cuprinda urmatoarele:

masuratori ale deformatiilor in adancime ale terenului de fundare (cu

dispozitive tasometrice);

masuratori ale deplasarilor peretilor incintei excavate (cu dispozitive

inclinometrice si prin metode topografice);

urmarirea variatiei in timp a nivelului apei subterane (in puturi de observatie).


22





Daca in timpul executiei sapaturile vor intercepta alte tipuri litologice decat cele

prezentate in capitolele anterioare sau diverse elemente accidentale la nivelul de

fundare, acestea se vor aduce de urgenta la cunostinta intocmitorului prezentului

Studiu Geotehnic pentru adaptarea solutiilor de fundare la noile conditii intalnite

in amplasament.

A.5.2.2. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Podul Calicilor

In cadrul limitelor amplasamentului investigat, in scopul realizarii unui studiu

geotehnic si hidrogeologic, s-au executat 2 foraje notate F1 si F2 cu o adancime

de 25 m de la nivelul terenului si 2 penetrari dinamice cu con de tip greu notate

DPH1 si DPH2.

Pe malul drept s-au executat forajul F1 si penetrarea dinamica DPH1, iar pe

malul stang, forajul F2 si penetrarea DPH2

Figura nr. 5- Amplasarea forajelor de investigatie geotehnica

Forajele s-au executat cu foreze semi-mecanice GEOPEC, la partea superioara

tubate cu coloana metalica recuperabila cu diametrul de 12 Y*", iar in continuare

cu diametrul de 7 ".


23





Penetrarile dinamice s-au executat cu penetrometrul dinamic cu con de tip greu

prin grija firmei s.c. thelma actual srl pr.

Din foraje s-au prelevat probe tulburate la intervale de adancime de 1 m. Din

pamanturile coezive s-au prelevat probe netulburate in stuturi.

A.5.2.2.1. Stratificatia terenului

Rezultatele determinarilor geotehnice si stratificatia terenului sunt trecute pe

adancimi si in cote pe profilele forajelor F1 si F2 dupa cum urmeaza:

La partea superioara a terenului se gaseste umplutura in grosime de 2.90 m

(F1) si de 5.70 m (F2). Este posibil ca in dreptul forajului F2, sa fi existat o

depunere de material lemnos sau o fosta fundatie pe piloti de lemn

Straiele nisipoase situate sub nivelul apei sunt purtatoare de apa, iar cele de

pamanturi coezive sunt saturate.

In pachetul de strate aluvionare, se gaseste unul de argila galbuie plastic

vartoasa in grosime de 4.30 m (F1) si de 2.80 m (F2) cu valori ridicate ale

consistentei si coeziunii, de care s-a tinut seama in una din variantele de

fundare de mai jos.

In ambele cazuri, pana la adancimea de 11 m de la nivelul terenului, pamanturile

sunt slab rezistente cu N20 = 2...20 lovituri.

Urmeaza un strat de tranzitie cu N20 = 30...80 lovituri , apoi o scadere brusca,

dar de mica inaltime. De la adancimea de 14 m in jos, graficele indica o crestere

progresiva, atingandu-se valorile de varf N20 = 100 (DPH1) si N20 = 120

(DPH2). in aceasta din urma situatie se incadreaza atat stratul de argila galbuie

plastic vartoasa, cat si nisipul fin mediu de sub stratul de argila.


24





Figura nr. 6 – Coloana litologica a forajelor F1 si F2

Adancimea maxima de inghet in zona amplasamentului este de 80-90 cm de la

suprafata terenului (STAS 6054 - 77).


25





A.5.2.2.2. Categoria geotehnica

In conformitate cu Normativul privind documentatiille geotehnice pentru

constructii, indicativ NP 074 – 2007, lucrarea se incadreaza in categoria

geotehnica 2 cu risc geotehnic moderat (punctaj total: 13).

Factorii luati in considerare la stabilirea riscului geotehnic sunt urmatorii:

conditii de teren: teren mediu punctaj 3

apa subterana: fara epuizmente punctaj 2

clasa constructiei: normala punctaj 3

vecinatati: risc moderat punctaj 3

zona seismica: ag = 0.24 g punctaj 2

A.5.2.2.3. Seismicitatea

In conformitate cu prevederile "Codului de proiectare seismica - partea I -

prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P100 - 1 / 2006", amplasamentului

investigat ii corespund valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare

(ag), pentru cutremure avand intervalul de recurenta IMR = 100 ani, ag = 0.24 g

si perioada de control (colt) Tc = 1.6 secunde.

A.5.2.2.4. Conditii de fundare

In legatura cu Podul Calicilor proiectat nu au fost comunicate date in legatura cu

lungimea,, structura de rezistenta, incarcarile pe fundatii, etc.

In cadrul studiului geotehnic s-a avut in vedere ca podul proiectat va avea o

singura deschidere cu o culee pe malul drept si o culee pe malul stang al raului

Dambovita.

In concordanta cu profilele forajelor si cu graficele penetrarilor dinamice,

fundarea directa a podului este exclusa. Este necesar ca cele 2 culei sa fie

fundate pe piloti.in acest sens s-au luat in considerare piloti de beton armat cu

diametrul de 1.0 m, forati cu tubulatura metalica recuperabila.

Capacitatea portanta ultima la compresiune Rc,d a fost calculata pentru

categoria piloti flotanti, in conformitate cu prevederile NORMATIVULUI PRIVIND

PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI, INDICATIV NP

123-2010.

Pentru fiecare culee au fost examinate cate 2 variante de lungime a pilotilor.

Culee mal drept:

Varianta 1: piloti forati cu baza la adancimea de 15 m de la suprafata

terenului, in stratul de argila galbuie plastic vartoasa cu Ic > 0.80 si


26





coeziunea c = 53 kPa. A rezultat capacitatea portanta ultima la compresiune

Rc.d = 1400 kN/pilot.


terenului, in stratul de nisip in-mediu indesat, cu unghiul de frecare interioara

φ = 30 grade. A rezultat capacitatea portanta ultima la compresiune Rc.d =

3100 kN/pilot.

In cele 2 variante de calcul, frecarea in stratul de umplutura a fost eliminata.

Culee mal stang:


terenului, in stratul de argila galbuie-cenusie plastic vartoasa cu Ic =

0.78...0.87 si coeziunea c = 65 kPa. A rezultat capacitatea portanta Rc.d =

1250 kN/pilot.


terenului, in stratul de nisip fin-mediu indesat cu unghiul de frecare interioara

φ = 30 grade. A rezultat capacitatea portanta Rc.d = 2700 kN/pilot.

In cele 2 variante de calcul, frecarea in stratul de umplutura a fost eliminata.

A.5.2.2.5. Monitorizarea geotehnica

Monitorizarea geotehnica a executiei urmareste sa asigure ca lucrarile legate de

teren sunt realizate in conformitate cu proiectul.

Potrivit prevederilor Normativului NP074-2007, monitorizarea geotehnica a

executiei poate fi facuta de elaboratorul studiului geotehnic, de unitati autorizate

sau specialisti atestati pentru domeniul Af.

Raportul de monitorizare geotehnica a executiei cuprinde natura si caracteristicile

terenului de la cota de fundare si compararea cu prevederile studiului geotehnic.

Acesta se va concretiza in procese verbale privind natura terenului de fundare,

incheiate pe santier cu reprezentantul constructorului si dirigintele de santier.

A.5.3. Considerente hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic, in zona orasului Bucuresti sunt cunoscute

trei sisteme acvifere care se dezvolta la nivelul depozitelor cuaternare:

Acviferul de lunci si terase este prezent la nivelul depozitelor aluvionare ale

terasei inferioare a Dambovitei si la nivelul aluviunilor din lunca Dambovitei.

Fiind situat la adancime mica, este puternic afectat de poluarea datorata

pierderilor din reteaua de canalizare;

Acviferul din pietrisurile de Colentina reprezinta un sistem acvifer cu potential

ridicat. Regimul de variatie al nivelurilor acestui acvifer este dependent de

modul de functionare al sistemului de drenaj al tunelului metroului, de


27





pierderile de apa din sistemul de canalizare, de alimentarea din acviferele

adiacente precum si de regimul precipitatiilor;

Acviferul din nisipurile de Mostistea are un potential scazut datorita

granulometriei, in general fine, este vulnerabil la poluare intrucat, datorita

discontinuitatii, are legaturi hidraulice directe cu acviferul superior.

Apa subterana are o dinamica activa si o directie generala de curgere de la NV

spre SE, ca si reteaua hidrografica.

A.5.3.1. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Domnita Balasa

Conform informatiilor obtinute pe baza a celor sapte foraje executate pentru

elaborarea studiului geotehnic si hidrogeologic, nivelul stabilizat al apei

subterane a fost masurat in foraje la urmatoarele adancimi fata de nivelul

terenului:

Tabel nr. 3 – Nivelul apei subterane stabilizat in foraje

Foraj

Cota absoluta a terenului la gura forajului

(m RMN)

Cota absoluta N.H. (m RMN)

Cota relativa N.H.

raportata la CTN (m)

F1 70.60 66.30 -4.30

F2 70.70 68.00 -2.70

F3 70.70 66.10 -4.60

F4 70.90 66.10 -4.80

F5 70.30 66.00 -4.30

F6 7.50 66.00 -4.50

F7 7.80 67.90 -2.90

Figura nr. 7 – Fotografii din amplsament, in timpul realizarii forajelor de investigare geotehnica


28





Forajele F1, F2 si F4 au fost echipate ca puturi piezometrice avand coloana

filtranta pe grosimea stratului de nisip argilos cu pietris de la adancimi de pana la

10 m. S-a realizat un test de pompare in forajul F2 (put perfect), folosind un debit

de 0,14 l/s si s-a masurat concomitent nivelul apei subterane in forajele F4 si F1

aflate la 61,2 m, respectiv la 80,8 m, distanta fata de forajul F2.

Coeficientul de permeabilitate obtinut in urma prelucrarii rezultatelor testului de

pompare, pentru stratul de nisip prafos este k = 2,24m/zi = 2,6 * 10-3 cm/s.

A.5.3.2. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Podul Calicilor

In luna septembrie 2013, in forajul F1 apa subterana a fost intalnita la adancimea

de 5.40 m si s-a stabilizat la 5.10 m de la suprafata terenului.

In forajul F2, apa subterana a fost intalnita la adancimea de 4.80 m si s-a

stabilizat la 4 m de la suprafata terenului.

Potrivit analizei chimice pe proba de apa din F1 (raportul de incercare

nr.293/13.09.2013), fata de betoane apa nu este agresiva, iar fata de metale este

slab corosiva.

Conform analizei chimice pe proba de apa din F2 (raportul de incercare

nr.310/26.09.2013), apa nu prezinta agresivitate fata de betoane, dar este

corosiva fata de metale.

A.5.4. Considerente hidrografice

A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic

Din punct de vedere hidrografic amplasamentul studiat face parte din bazinul

hidrografic Arges – Vedea care are o suprafata totala de 21.479 km2.

Din punct de vederea administrativ, acest spatiu hidrorafic ocupa aproape

integral judetele Arges, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul

Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita, Olt si Calarasi.

Tabel nr. 4 - Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului situat in spatiul hidrografic Arges – Vedea

Nr. crt. Judetul Suprafata

(km2)

% din

suprafata

totala pe

bazin

Populatie

(locuitori)

% din

populatia

totala pe

bazin

1. Arges 6416 29,87% 626403 16,37%

2. Dambovita 2368 11,03% 225249 5,89%


29





3. Teleorman 5460 25,42% 385827 10,09%

4. Giurgiu 3520 16,39% 283408 7,41%

5. Calarasi 1019 4,74% 59756 1,56%

6. Olt 1401 6,52% 69337 1,81%

7. Bucuresti 240 1,12% 1.931.838 50,50%

8. Ilfov 1055 4,91% 243722 6,37%

TOTAL 21479 100% 3825540 100%

(Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges – Vedea)

Figura nr. 8 – Spatiul Hidrografic Arges - Vedea

Municipiul Bucuresti


30





A.5.4.2. Resursele de apa

Resursele teoetice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges – Vedea

sunt de 3.593 milioane m3/ an. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele

hidrografice (Arges – 1.960, Vedea – 363 si Calmatui - 42). Apa de suprafata

reprezinta circa 66% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic

(3.593 milioane m3/ an).

Avand in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea

ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3/ an), acesta dispune si de

cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3/ an.

Intregul bazin hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de

apa, indicele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/ locuitor/ an numai din

surse de suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante

orase care concentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie

numeroasa: municipiile Bucuresti, Pitesti, Campulung si Curtea de Arges.

Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de suprafata

reduse si un dispune de lucrari hidrotehnice, acest fapt implica faptul ca

asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse subterane.

Situatia se prezinta similar si in bazinul hidrografic Calmatui, unde resursele de

apa de suprafata sunt reduse, iar prin predominarea formatiunilor cu

granulometrie mare si mijlocie a fost posibila acumularea de rezerve de apa mai

mari in subteran. Aceste date sunt sintetizate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 5 - Resursele de apa din Bazinul Hidrografic Arges - Vedea

Resurse teoretice

(mil.m3/ an)

Resurse utilizabile

potrivit gradului de

asigurare al bazinului

hidrografic (mil.m3/ an)

Bazinul hidrografic Arges

Ape de suprafata 1960,000 1671,654

Ape subterane 696,000 536, 112

Total 2656,000 2207,766

Bazinul hidrografic Vedea



31





Ape subterane 172,000 150,000

Total 535,000 190,500

Bazinul hidrografic Dunare (inclusiv Calmatui)


Ape subterane 360,000 350,900

Total 402,000 380,025

Spatiul hidrografic Arges – Vedea - Dunare


Ape subterane 1228,000 1037,012

Total 3593,000 2778,291

(Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges – Vedea)

A.5.4.3. Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Argesului cuprinde 178 cursuri de apa, cu o lungime

totala de 4579 km, avand o densitate medie de 0, 36 km/ km2.

Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei

hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/ km2.

A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata

A.5.4.4.1. Rauri

Raul Arges impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante

bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si

alimentarile cu apa ale centrelor populate si industriale.

Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor

Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau

nastere raului Arges.

Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt: Valsanul (L = 79

km, F = 348 km2), Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L =

107 km, F = 1836 km2), Raul Targului (L = 72 km, F = 1096 km2), Carcinovul (L =

43 km, F = 184 km2), Neajlovul (L = 186 km, F = 3720 km2), Dambovnicul (L =

110 km, F = 639 km2), Calnistea (L = 112 km, F = 1748 km2), Glavaciocul (L =


32





120 km, F = 682 km2), Sabarul (Rastoaca) (L = 174 km, F = 1346 km2) si Raul

Dambovita – cu cea mai mare lungime (L = 286 km, F = 2824 km2).

Argesul este alimentat asimetric, afluentii de pe stanga avand u aport de debit de

peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga

(Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din zoan

subalpina, unde alimentarea este mixa – pluvionivala si subterana – aceasta din

urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri.

Panta medie a raului principal este de 6‰, pe cand cea a afluentilor principali se

incadreaza intre 6‰ (Dambovita) si 25‰ (Valsanul). Coeficientul sau de

sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 178 de rauri, 108 prezinta un regim de

curgere nepermanent.

Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/ km2 in zona de munte (cursul

superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre

colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 – 0,5 km/ km2 in zona de

campie.

Raul Vedea are ca principali afluenti (in ordinea formarii bazinului): Vedita (L = 60

km, F = 223 km2), Plapcea (L = 56 km, F = 354 km2), Cotmeana (L = 93 km, F =

498 km2), Doroftei (L = 36 km, F = 219 km2), Tecuci (L = 61 km, F= 201 km2),

Bratcov (L = 39 km, F = 144 km2), Burdea (L = 107 km, F = 366 km2), Paraul

Cainelui (L= 106 km, F = 535 km2) cu afluentul sau Tinoasa (L = 51 km, F = 203

km2), urmeaza apoi cel mai important afluent , raul Teleorman (L = 169 km, F =

1427 km2) si Izvoarele (L = 42 km, F = 231 km2).

Intreaga retea hidrografica a bazinului Vedea se inscrie intr-o zona cu o densitate

foarte mica ce variaza de la 0,4 km/ km2 in partea superioara a bazinului, la 0,2 –

0,3 km/ km2 in partea centrala si ajungand la 0,1 km/ km2 in partea inferioara.

Panta medie a raului principal este de 2‰ , pe cand cea a afluentilor principali de

incadreaza intre 2‰ (Teleorman) si 5‰ (Vedita). Numarul cursurilor

nepermanente din acest bazin este de 64, dintr-un total de 78 de rauri.

Coeficientul de sinuozitate al Vedei este de 1,39, pe cand cel al afluentilor

variaza intre 1,14 (Vedita) si 1,88 (Cotmeana).

Bazinul Calmatui este situat in sud-vestul spatiului hidrografic administrat de

Directia Apelor Arges-Vedea. Forma sa este alungita pe directia nord-nord-vest -

sus-sud-est. Este situat in totalitate in zona de campie. Calmatuiul isi are

izvoarele in Piemontul Cotmeana, varsandu-se dupa un traseu sinuos,

caracteristic raurilor de campie, in Lacul Suhaia situat in lunca Dunarii.

Principalii afluenti pe care-i primeste, in ordinea formarii bazinului hidrografic

sunt: Dragna (L = 8 km, F = 15 km2), Valea Stiucii (L = 7 km, F = 21 km2),


33





Sohodol (L = 19 km, F = 60 km2), Calmatuiul Sec (L = 48 km, F = 167 km2), Urlui

(L = 62 km, F = 289 km2) si Ducna (L = 17 km, F = 62 km2).

Afluentii de pe partea stanga sunt mai puternici si prezinta caractere

asemanatoare cu colectorul principal. Reteaua hidrografica a bazinului are o

densitate foarte mica.

Panta medie a raului principal este de 1%, pe cand cea a afluentilor principali se

incadreaza intre 2% (Sohodol) si 1% (Urlui). Numarul cursurilor nepermanente

din acest bazin este de 7, dintr-un total de 10 rauri. Coeficientul de sinuozitate al

Calmatuiului este de 1,67, pe cand cel al afluentilor variaza intre1,25 (Dragna) si

1,65 (Urlui).

In bazinul Dunarii exista 4 cursuri de mica importanta: Pasarea, Parapanca,

Oncesti si Zboiul

Tabel nr. 6 - Caracteristicile regimului hidrologic

Nr

crt

Raul Statia

hidrometrica

Lungi

mea

raului

(km)

Supra -fata (km2)

Debit

mediu

multi-

anual

(m3/s)

Debitul lunar cu

asigurarea

(m3/s)

Qm/QM (m3/s)

80% 90% 95%

B.H. ARGES

1 ARGES MALU SPART 233 3799 38.955 9.8 8.3 7.7

5.01/

38.955

2 ARGES BUDESTI 319 9229 46.079 10.5 9 8.5

1.1/

46.079

3 AREF AREF 6 245 0.246 0.019 0.01 0.009 0/ 0.246

4 VALSAN BRADET 37 123 1.023 0.67 0.53 0.455

0.011/

1.023

5 VALSAN MALURENI 62 239 1.805 0.83 0.7 0.62

0.013/

1.805

6 R. DOAMNEI

BAHNA

RUSULUI 44 355 2.515 2.5 2 1.65

0.168/

2.515

7 R. DOAMNEI DARMANESTI 86 566 3.562 2.7 2.2 1.8

0.136/

3.562


34





8 R. DOAMNEI CIUMESTI 100 1736 12.548 7.67 3.89 2

0.839/

12.548

9 R. TARGULUI VOINESTI 24 156 2.590 1.38 1.23 1.17

0.03/

2.59

10 R. TARGULUI PISCANI 42 843 8.082 3.25 2.9 2.6

0.16/

8.082

11 R. TARGULUI VOINA 8 65 2.025 0.64 0.5 0.41

0.338/

2.025

12 ARGESEL MIOVENI 11 228 1.479 0.44 0.34 0.27

0.019/

1.479

13 RAUSOR ZANOAGA 8 376 0.907 0.297 0.208 0.19

14 BUGHEA

BUGHEAde

JOS 11 38 0.674 0.386 0.352 0.336

0.041/

0.674

15 BRATIA RAUSOR POD 27 118 2.283 0.62 0.58 0.53

0.082/

2.283

16 BRATIA BALILESTI 50 340 3.312 1.01 0.52 0.28

0.278/

3.312

17 RAUSOR RAUSOR 18 60 0.951 0.16 0.116 0.086

0.022/

0.951

18 RAUSOR RUCAR 15 53 0.928 0.14 0.112 0.075

0.057/

0.928

19 ARGESEL NAMAIESTI 23 49 0.613 0.094 0.061 0.033

0.029/

0.613

20 ARGESEL VULTURESTI 33 150 1.068 0.046 0.023 0.014

0.014/

1.068

21 CARCINOV PRIBOIENI 35 75 0.594 0.019 0.014 0.01

0.01/

0.594

22 NEAJLOV

MOARA din

GROAPA 74 379 0.910 0.32 0.23 0.19

0.1/

0.91

23 NEAJLOV VADU LAT 132 1284 4.266 0.95 0.65 0.55

1.7/

4.266


35





24 NEAJLOV CALUGARENI 166 3392 8.740 1.08 0.76 0.65

0.141/

8.74

25 DAMBOVNIC SLOBOZIA 63 319 1.882 0.214 0.04 0.024

0.005/

1.882

26 GLAVACIOC CROVU 116 642 0.834 0.049 0.027 0.02 0/

27 SABAR POENARI 111 883 2.294 0.4 0.32 0.26 0/ 2.294

28 SABAR VIDRA 157 1212 8.443 0.368 0.14 0.084

0.06/

8.443

29 POTOP GURA FOII 44 196 0.925 0.2 0.1 0.05 0/ 0.925

30

CIORO

GARLA BRAGADIRU 44 103 5.362 0.095 0.045 0.036

0.024/

5.362

31 DAMBOVITA PODU DBV. 96 260 4.402 2.3 1.3 0.65

0.039/

4.402

32 DAMBOVITA

MALU cu

FLORI 129 668 10.133 4.4 2.9 1.08

1.4/

10.133

33 DAMBOVITA RANCACIOV 110 950 10.213 4.8 2.3 1.1

1.43/

10.213

34 DAMBOVITA LUNGULETU 212 1105 10.517 5 2.53 1.3

1.8/

10.517

35

VALEA

BADENILOR BADENI 14 52 0.865 0.195 0.165 0.136

0.136/

0.865

36 RAUL ALB

G.

BARBULE

TULUI 16 52 0.475 0 0 0 0/ 0.475

37 COLENTINA COLACU 38 150 0.586 0.018 0.01 0.007

0.006/

0.586

38 DAMBOVITA

DRAGOMI

RESTI 241 1391 0.601 0.011 0.005 0.002 0/ 0.601

39 ARGES CATEASCA 143 3480 34.761 9.5 8 7.2 0.8/

40 ARGES GRADINARI 243 3830 21.786 10 8.5 7.9

0.12/

21.786

B.H. VEDEA


36





41 VEDEA BUZESTI 77 495 1.070 0.03 1.01 0

0.025/

1.07

42 VEDEA VALENI 107 1724 4.092 0.09 0.027 0.01

0.03/

4.092

43 VEDEA ALEXANDRIA 185 3246 7.493 0.62 0.4 0.25

0.003/

7.493

44 COTMEANA CIOBANI 80 444 1.256 0.033 0.01 0

0.003/

1.256

45 TELEORMAN

TATARASTII

DE SUS 169 400 1.291 0.19 0.14 0.105

0.06/

1.291

46 TELEORMAN

TELEORMAN

U 157 1272 3.186 0.67 0.5 0.38

0.08/

3.186

47

PARAUL.

CAINELUI

VARTOAPEL

E 82 252 0.350 0.045 0.044 0.038 0/ 0.35

B.H. CALMATUI

48 URLUI FURCULESTI 59 288 0.561 0.052 0.024 0.01

0.003/

0.561

49 CALMATUI CRANGU 118 891 1.455 0.2 0.1 0.05

0.01/

1.455

(Sursa: Planul de management al bazinului Hidrografic Arges – Vedea)

Cele mai importante cursuri de apa din Municipiul Bucuresti sunt Raul

Dambovita si Raul Colentina.

A.5.4.5. Raul Dambovita

Raul Dambovita este un curs de apa, afluent al raului Arges, ce are izvorul in

Muntii Fagaras pe versantul muntelui Curmatura Oticului.

In drumul sau spre varsarea in Arges, raul strabate mai multe unitati de relief:

Muntii Fagaras, Muntii Iezer – Papusa, Muntii Leaota, Subcarpatii Getici si

Subcarapatii de Curbura, Podisul Getic, Campia Inalta a Targovistei, Campia

Titu, Campia Bucurestilor si Campia Burnazului.

Raul Dambovita (cod cadastral X.2.25) conform Atlasului Cadastrului Apelor

din Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:

Lungime (km): 286;

Altitudine (m):


37





Amonte: 1800;

Aval: 27;

Panta medie ‰: 6;

Coeficient de sinuozitate: 1,55;

Suprafata (km2): 2824;

Altitudinea medie (m): 399;

Lacuri de acumulare permanente: suprafata 3098,00 ha, Vol. mil. m3 160,62.

A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti

Raul strabate municipiul Bucuresti pe o distanta de aproximativ 22 de km,

parcurgand orasul de la nord – vest la sud – est.

Desi este principala sursa de apa in alimentarea Bucurestiului, raul a ridicat de-a

lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din

traversarea orasului: inundatii, inmlastiniri. Ca urmare a acestor fenomene, la

trecerea prin municipiul Bucuresti, raul a fost barat pentru a forma Lacul Morii, iar

in aval de acest lac, cursul raului a fost canalizat pe toata portiunea de albie care

strabate capitala.

Figura nr. 9 - Portiunea canalizata a raului Dambovita in Bucuresti

Raul trece prin urmatoarele zone ale capitalei: Semanatoarea, Grozavesti (unde

isi modifica traseul spre S- E), Cotroceni, Eroilor (isi schimba directia spre E),

Natiunile Unite si Izvor, Piata Unirii (se indreapta apoi spre S), Timpuri Noi,

Vacaresti, Vitan Barzesti (revine la cursul initial spre S – E) si apoi iese din oras

in dreptul localitatii Glina.


38





A.5.4.6. Raul Colentina

Raul Colentina izvoraste din dealurile Targovistei, din zona Sotanga – Doicesti

si se varsa in raul Dambovita in dreptul localitatii Cernica.

Raul Colentina (cod cadastral X.3.17) conform Atlasului Cadastrului Apelor din

Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:

Lungime (km): 101;

Altitudine (m):

Amonte: 179;

Aval: 52;

Panta medie ‰: 1;

Coeficient de sinuozitate: 1,56;

Suprafata (km2): 643;

Altitudinea medie (m): 180;

Lacuri de acumulare permanente: suprafata 1614,00 ha, vol.mil.m3 45,60.

A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina

Datorita albiei usor inclinata si meandrata, cursul raului Colentina a fost

transformat intr-o salba de lacuri, astazi amenajate aproape in totalitate.

Lacurile aflate pe cursul raului Colentina sunt: Mogosoaia, Straulesti, Grivita,

Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I ,

Pantelimon II, Cernica.

Pe langa acestea, in Municipiul Bucuresti mai exista si alte lacuri cum ar fi lacul

din Parcul Tineretului, lacul din Parcul Cismigiu, lacul din Parcul Circului, lacul din

Parcul Titan (sau IOR), lacul Vacaresti, lacul din Parcul Drumul Taberei.

A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora

Lacurile nu reprezinta o caracteristica a spatiului hidrografic Arges – Vedea.

Singurul lac important (care depaseste 50 ha) este Comana.

Pe teritoriul municipiului Bucuresti se afla in administrarea ALPAB 9 lacuri,

respectiv 9 baraje, din totalul de 12 aflate pe salba raului Colentina, respectiv:

Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon

II, Cernica.

Salba de lacuri a raului Colentina a fost creata incepand cu anul 1936, prin

bararea cursului raului si respectiv asanarea albiei mlastinite a raului. Barajele

sunt de tipul baraj de pamant omogen avand parametrul amonte pereat cu dale

din beton, iar parametrul aval inierbat.


39





Figura nr. 10 - Asezarea lacurilor

Tabel nr. 7 – Caracteristici generale ale lacurilor

Lacuri Caracteristici generale

Lacul Mogosoaia Lungime = 4,6 km;

Volum acumulat (NNR) = 1,93 mil.mc;

Nivel normal de retentie (NNR) = 91,85

md MN;

Nivel maxim = 93,00 md MN;

Suprafata = 120 ha

Lacul Straulesti Lungime lac = 1,7 km

Volum acumulat (NNR) = 0,66 mil.mc

Nivel normal de retentie (NNR) = 86,35 md MN

Nivel maxim = 87,50 md MN

Suprafata = 44 ha.

Lacul Grivita Lungime lac = 3,8 km




Suprafata = 75,85 ha.

Lacul Baneasa Lungime = 3,0 km

Volum acumulat (NNR) = 0,62 mil.MD


40







Suprafata = 40,0 ha.

Lacul Herastrau Lungime = 3,5 km ;



Suprafata = 77 ha.

Lacul Floreasca Lungime = 3,0 km




Suprafata = 70 ha.

Lacul Tei Lungime = 2,5 km

Volum acumulat (NNR) = 2,0 MIL.MC

Nivel normal de retentie (NNR)= 73,00 md MN


Suprafata = 80 ha

Lacul Pantelimon II Lungime = 4,5 km

Volum acumulat (NNR) = 12,30 mil mc


Nivelul maxim = 61,40 md MN

Suprafata = 260 ha.

Lacul Cernica Lungime = 5,5 km

Volum acumulat (NNR) = 7,0 mil mc

Nivel normal de retentie = 54,10 md MN



41





Suprafata = 341 ha.

(Sursa: site-ul www.alpa.ro, accesat in data de 03.08.2014)

A.5.4.8. Apele subterane

In cadrul spatiului hidrografic Arges – Vedea au fost identificate si delimitate un

numar de 11 corpuri de ape subterane. Dintre acestea 8 sunt corpuri de ape

subterane freatice, 3 sunt corpuri de ape subterane de adancime.

Resursele totale de ape subterane aferente spatiului hidrgrafic Arges – Vedea au

o valoare de 112359,41 l/s (3,563 miliarde m3/ an), respectiv 27707,13 l/ s (0,879

miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane freatice si 84652,28 l/s

(2,684 miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane de adancime (3

corpuri de apa).

Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 apartin tipului poros, fiind

acumulate in depozite de varsta cuaternara si Romanian – pleistocen inferioara,

iar un corp apartine tipului carstic – fisural, dezvoltat in depozite de varsta jurasic

– cretacica.

Cele mai multe corpuri de apa subterana si anume 7 (ROAG02, ROAG03,

ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09 si ROAG10), au fost delimitate in

zonele de lunci si terase ale Argesului si afluentilor sai, Vedei si afluentilor sai,

Calmatui, precum si ale Dunari fiind dezvoltate in depozite aluviale, poros –

permeabile, de varsta cuaternara.

Un corp de apa subterana si anume ROAG01 (Muntii Padurea Craiului), se

dezvolta in zona montana si este de tip carstic – fisural, fiind dezvoltaqt in roci

dure, reprezentate prin calcare, congolmerate, gresii etc.

Alte trei corpuri si anume ROAG11 (Bucuresti – Slobozia), ROAG 12 (Estul

Depresiunii Valahe) si ROAG13 (Bucuresti), sub presiune, sunt cantonate in

depozite pleistocen – superioare si Romanian – pliestocen inferioare si au o

importanta economica semnificativa.

A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti

Corpul de apa subterana ROAG03 Colentina

Corpul este de tip poros permeabil, cantonat in depozitele Pleistocenului superior

(Pietrisurile de Colentina). Acviferul freatic constituit din pietrisuri si nisipuri se

dezvolta in interfluviul Arges – Dambovita – Sabar – Pasarea.

Pe masura deplasarii atre nord se remarca o reducere a orizontului de pietrisuri

si nisipuri, astfel incat la nord de linia otopeni – Stefanesti – Afumati acest orizont

nu mai poate fi identificat.

http://www.alpa.ro/


42





Depozitele superficiale trec pe rapid intr-un nisip fin ruginiu si apoi intr-un nisip

roscat cu numeroase resturi organice. In adancime, granulometria nisipurilor se

mareste, acestea trecand in general la pietrisuri. Intregul orizont acvifer prezinta

o sedimentare in lentile, ale caror dimensiuni cresc catre patul stratului indiferent

daca matrialul este constituit din nisip fin sau pietris grosier. Acestea dovedesc

ca pietrisurile din baza s-au depus intr-un regim torential.

Pietrisurile de Colentina sunt intercalate intre depozitele loessoide si reprezinta

aluviunile vechi ale raului Arges.

Conform datelor unor foraje sapate in acest orizont acvifer, pe dreapta

Dambovitei, argila care acopera nisipurile cu pietrisuri nu are dezvoltare continua

ramanand, pe alocuri, sub forma de lentile.

Figura nr. 11 - Sectiune geologica prin depozitele cuaternare din zona municipiului Bucuresti

Corpul de apa subterana ROAG11 Bucuresti - Slobozia

Acest corp de apa subterana este de tip poros permeabil, cantonat in acviferul de

medie adancime, sub presiune, din subsolul orasului Bucuresti si este constituit

din nisipuri foarte fine, micacee de culoare vanata-cenusie, uneori cu intercalatii

ruginii (Nisipurile de Mostistea). Constitutia petrografica este caracterizata prin

absenta elementelor calcaroase si pare sa corespunda cu a nisipurilor din

Formatiunea de Fratesti.

Acest orizont se prezinta, in terasa din stanga Dambovitei, sub forma unui strat

de 10-15 m grosime, dar in destul de multe amplasamente din cuprinsul orasului


43





Bucuresti are aspectul unei succesiuni de nisipuri cu intercalatii argiloase, a carei

dezvoltare nu depaseste uneori cativa metri.

In terasa din dreapta Dambovitei acest orizont acvifer de nisipuri prezinta

intercalatii frecvente de pietrisuri si arata o tendinta de reunire spre sud cu

Pietrisurile de Colentina.

Acest orizont acvifer este situat, in zona orasului Bucuresti, la adancimi cuprinse

intre 20 m si 42 m, avand niveluri piezometrice ascensionale la circa 12 m

adancime. Conductivitatile hidraulice au valori de 5-15 m/zi, iar transmisivitatile

nu depasesc 150 m2/zi.

Posibilitatile de alimentare cu apa din acest din acest orizont acvifer sunt relativ

modeste, cu debite medii de 5-6 l/s, pentru denivelari de 3-4 m, ceea ce indica un

debit specific q = 1-2 l/s/m.

Din punct de vedere chimic, aceste ape se incadreaza in limitele de potabilitate,

dar prezinta valori ridicate ale duritatii totale (mai mari de 30oG).

Aria de raspandire a acestui acvifer, de varsta pleistocen superioara, se extinde

mult la est de Bucuresti pana in zona luncii Dunarii, la Fetesti si la vest de

Bucuresti pana la Olt, ocupand aproape in intregime Campia Vlasiei si partial

Campia Gavanu-Burdea. In aceste ultime doua subunitati morfologice Nisipurile

de Mostistea au caracter de strat acvifer cu nivel liber.

Aceasta diferenta este imprimata de caracterul miscarilor neotectonice (miscari

tectonice care s-au produs in Cuaternar): pozitive in Domeniul Getic si negative

in Domeniul Oriental. In acest fel Nisipurile de Mostistea de la vest de Arges se

gasesc la adancimi ce nu depasesc 25 m; in timp ce la est de Arges, Nisipurile

de Mostistea se situeaza la adancimi cuprinse intre 35-50 m, avand caracter de

strat sub presiune (strat acvifer de medie adancime).

Alimentarea acviferului din Nisipurile de Mostistea, care se dezvolta la est de

Arges, se face in mod deosebit prin drenanta ascendenta din Formatiunea de

Fratesti, cu o rata care nu a putut fi determinata pana in prezent.

Conductivitatea hidraulica a acestui orizont acvifer, in zona orasului Bucuresti,

este de 3-8 m/zi, iar transmisivitatile variaza in limite cuprinse intre 30 - 120

m2/zi.

Corpul de apa subterana ROAG13 Bucuresti

Corpul de apa subterana de adancime este de tip poros- permeabil cantonat in

depozitele de varsta Romanian superior-pleistocen inferioara (Formatiunea de

Fratesti).


44





Depozitele acestei formatiuni, care se dezvolta in spatiul situat in partea de sud a

Depresiunii Valahe, sunt predominant psamitice, dar se intalnesc si elemente

psefitice, in special in baza. In zona orasului Bucuresti apar doua intercalatii

argiloase-nisipoase, de circa 20 m grosime, care separa acest orizont in trei

strate de 30 m grosime fiecareprezentand o variatie granulometrica de la

pietrisuri in baza, la nisipuri in partea superioara.

Petrografic, aceste depozite contin fractiuni granulometrice provenite din

cristalinul carpatic, la care, in zona adiacenta a Dunarii, se adauga cele provenite

din platforma prebalcanica, ultimele fiind reprezentate prin calcare barremiene,

creta senoniana si riolite. In acesta compozitie nu s-a semnalat prezenta unor

fractiuni de origine flisoida.

Din punct de vedere structural, se constata o ridicare gradata a acestui complex

de la nord spre sud, paralel cu o subtiere in acelasi sens.

Formatiunea de Fratesti este acoperita de Complexul Marnos, care cuprinde o

succesiune de lentile groase de marne si argile nisipoase cu intercalatii

lenticulare subtiri de nisipuri fine. Pe baza pozitiei geometrice generale si a

faunei fosile determinate, s-a atribuit acestui complex varsta pleistocen medie.

Pe teritoriul dintre Arges si Ialomita, complexul marnos suporta un pachet gros

de nisipuri, de circa 20 m, care devin din ce in ce mai fine de la vest spre est. Ele

apartin Nisipurilor de Mostistea de varsta pleistocen superioara.

In cea mai mare parte a regiunii mentionate (intre Arges si Ialomita) Nisipurile de

Mostistea suporta o patura groasa de 10-20 m de depozite loessoide, care

prezinta o inclinare redusa dinspre nord spre sud, conform pantei morfologice. In

aceste depozite au fost identificate depunerile vechilor terase ale raului Arges,

reprezentate prin Pietrisurile de Colentina care au fost atribuite tot Pleistocenului

superior.

Avand in vedere extinderea redusa a celor doua orizonturi acvifere suprapuse

sistemului acvifer al Formatiunii de Fratesti se poate considera ca aceste

orizonturi au o importanta strict locala.

Analiza structurala detaliata a Formatiunii de Fratesti din zona Municipiului

Bucuresti a fost posibila datorita numarului mare de foraje de exploatare (circa

350 foraje). Variatia faciesului litologic pe verticala, de la pietrisuri cu nisipuri

(depozite de origine fluviala), la nisipuri argiloase si argile nisipoase (depozite de

origine lacustra) si repetarea acestui proces, ar putea conferi Formatiunii de

Fratesti, in zona Bucuresti, un regim de sedimentare mixt fluvio-lacustru, cu

caracter ciclic. In cadrul acestei formatiunii, in zona municipiului Bucuresti, se

evidentiaza trei strate A, B si C.


45





Grosimea stratului A variaza in limite largi, de la 5-10 m la 60-65 m, frecventa

maxima fiind de 25-30 m, in timp ce grosimile stratelor B si C variaza intre 5-10 m

si 50-55 m, respectiv 45-50 m, frecventele maxime inregistrandu-se in intervalele

20-25 m, respectiv 25-30 m

Stratul A are o presiune de strat de 40 m coloana de apa in sudul Bucurestiului si

de 146 m coloana de apa, in nordul orasului.

Stratul B are o presiune disponibila de circa 70 m in sud si de 200 m in nord, in

timp ce stratul C are o presiune disponibila de 100 m in sud si de 215 m in nord

(Bretotean 1996).

Nivelurile piezometrice sunt situate la cote ce variaza intre +54 m si +24 m pentru

stratul A, +56 m pentru stratul B si +52 m pentru stratul C in zona de nord-vest a

orasului.

A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica

Conform hartilor de zonare seismica (P 100–1/2006), amplasamentul analizat

este situat intr-o zona ce corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de ag =

0,24 g, cu o perioada de colt a spectrului seismic Tc = 1,6 s, pentru un seism cu

perioada medie de revenire de 100 ani.

A.5.5.1. Adancimea de inghet

Conform STAS 6054/ 77 “Teren de fundare – ADANCIMI MAXIME DE INGHET –

Zonarea teritoriului Romaniei”, in amplasamentul studiat adancimea maxima de

inghet este de 80…90 cm.

A.5.6. Clima

Clima orasului este temperat continentala, cu usoare nuante excesive si cu unele

diferentieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de incalzirea suplimentara a

retelei stradale din interiorul sau, de arderile de combustibili industriali si casnici,

de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc.

Tabel nr. 8 – Date climatice

Elemente climatice Caracteristici

Temperatura medie anuala a aerului + 10 C

Temperatura minima absoluta a aerului -31,2C

Temperatura maxima absoluta a aerului +40,6C

Adancimea maxima de inghet 0,80 m


46





Sarcina data de zapada pe sol 2 kN/m2

Viteza maxima anuala a vantului la 10 m, mediata pe 1 min., avand 50 ani

interval mediu de recurenta: 26 m/ s. Presiunea vantului stabilita la inaltimea de

10 m deasupra terenului: 0,40 kN/ m2.

A.6. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor

- a intocmit in conformitate cu Legea nr. cu 350/ 2001 modificata si republicata,

privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul.

Prezentul Plan Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica a

dezvoltarii urbanistice a zonei studiate si cuprinde prevederi coordonate,

necesare atingerii obiectivelor proiectului, nu reprezinta o faza de investitie, ci o

faza premergatoare realizarii acesteia.

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglemetarile de urbanism

– presiuni si restrictii necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea

constructiilor din zona studiata.

Pentru dezvoltarea Zonei de Actiune Urbana „Centrul Bucurestiului", viziunea

strategica urmareste armonizarea obiectivelor socio-economice - cresterea

calitatii vietii urbane, cu dinamica spatiala - reabilitarea si revitalizarea spatiilor

publice ale oralului. Valorificarea potentialului local este o directie conceptuala

importanta, capabila sa transforme Capitala intr-un centru competitiv, o zona

urbana sustenabila si atractiva pentru locuitori, vizitatori si investitori.

Programul Operational Regional are ca obiectiv strategic dezvoltarea economica

echilibrata teritorial, cu accent pe dezvoltarea durabila, imbunatatirea

infrastructurii si a mediului de afaceri, in vederea cresterii rolului centrelor urbane.

Obiectivele si principiile europene privind ameliorarea cadrului de viata din

mediul urban cuprind modernizarea infrastructurii, amenajarea de spatii urbane

de buna calitate, incurajarea competitivitatii si a cresterii economice, intr-o

abordare urbana integrata. Procesul de regenerare urbana are in vedere atat

reabilitatea fondului construit si a spatiilor publice, cat si intarirea comunitatii si

incurajarea activitatilor antreprenoriale. Printre aspectele-cheie care trebuie luate

in considerare sunt: crearea de locuri cu caracter, punerea in valoare a

patrimoniului existent, re-conectarea, lucrul cu peisajul urban, managementul

eficient al investitiilor si proiectarea "pentru schimbare", care permite o evolutie

ulterioara favorabila.

Obiectivele generale ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt

consolidarea identitatii orasului, sustinerea vitalitatii si atractivitatii acestuia,

dezvoltarea economica locala si regenerarea urbana durabila. Aceste obiective


47





generale se detaliaza intr-o serie de obiective specifice, dintre care: crearea unui

tesut urban accesibil si eficient, prioritizarea circulatiei pietonale, cicliste si a

transportului in comun, reabilitarea infrastructurii publice, revigorarea retelei de

spatii publice si punerea in valoare a potentialului zonei.

In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt stabilite urmatoarele

prioritati:

recuperarea (recuperarea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului,

revitalizarea si reconectarea zonelor cu caracter divers care constituie

centrul Bucurestiului);

circulatia (facilitarea circulatiei auto printr-un sistem integrat de parcari,

incurajarea modalitatilor de transport durabile);

spatiile publice (introducerea unui sistem de parcari subterane care va

permite recastigarea spatiului public de deasupra, tratarea strazilor si a

pieselor ca spatii publice prietenoase, reabilitarea spatiilor reprezentative pe

principii moderne),

competitivitatea (un plan strategic pe termen mediu si lung, flexibil si care

poate oferi variante diferite de finantare, de la fonduri europene la

parteneriate public - private).

Obiectul prezentului Plan Urbanistic Zonal consta in concretizarea unui set de

obiective care sa permita indeplinirea principiilor programatice ale Planului

Integrat de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului, ale Strategiei de dezvoltare a

municipiului Bucuresti 2009-2015 si a Programului Operational Regional 2007-

2013, in sensul Axei Prioritare nr. 1. Astfel, obiectivele care stau la baza

elaborarii PUZ „Parc Sfintii Apostoli - Podul Calicilor" atinge principalele

obiective enuntate mai sus:

prin construirea parcarii subterane se elibereaza spatiul public de deasupra

de prezenta agresiva a masinilor, redand pietonilor intregul areal

integrarea partii orasului de la sud de Dambovita in circuitul vietii publice

centrale bucurestene

realizarea podului pietonal, reabilitarea zonei din spatele Palatului de Justitie

si a zonei Bisericii Domnita Balasa precum si adaptarea la un sistem pietonal

si de biciclete, reprezintand o etapa importanta a imbunatatirii imaginii

urbane a centrului

consolidarea identitatii centrului Bucurestiului si sustinerea vitalitatii si

atractivitatii acestuia, dezvoltare economica locala si regenerare urbana

durabil prin imbunatatirea calitatii spatiilor publice si valorificarea elementelor

culturale, de patrimoniu si turistice ale zonei centrale a orasului Bucuresti.


48





A.6.1. Situatia existenta

A.6.1.1. Ocuparea terenurilor

Din punct de vedere al gradului de ocupare a zonei cu fond construit, pe teritoriul

Parcului Sfinitii Apostoli, nu exista in prezent constructii, ci numai zone carosabile

sau pietonale, amenajari de spatii verzi si spatii pavate. Exceptia este terasa

„Zet", constructie existenta.

Cu toate ca exista un fond construit vechi alcatuit din Biserica Domnita Balsa

(1890), Palatului Justitiei (1895, arhitectul Albert Ballu, stil eclectism francez -

Renaissance) si imobilele de locuinte individuale interbelice (cum este blocul

modernist interbelic „Marinescu"), stilul realist-socialist este o prezenta

importanta prin frontul de blocuri de la bulevardul Unirii.

In prezent, zona din spatele Palatului de Justitie nu dispune de o infrastructura

propice pentru pietoni si biciclisti, de mobilier urban sau de un sistem de iluminat

adecvate, vegetatia este neintretinuta. Spatiul public actual nu este folosit ca

spatiu public, ci ca spatiu rezidual al trotuarelor de-a lungul zonelor carosabile.

Strada nu dispune de elemente de mobilier urban adecvate. Ca urmare, spatiul

nu este folosit la potentialul sau nici din punct de vedere al functiunilor actuale

(locuire, culte, loisir) si nici nu incurajeaza noi functiuni, cu toate ca dispune, prin

pozitie, de potential.

Astfel, zona analizata pentru PUZ-ul „Parc Sfintii Apostoli - Podul Calicilor"

beneficiaza de vecinatatea Centrului Istoric (zona activa d.p.d.v. al serviciilor,

social si cultural), dar este separata de acesta prin raul Dambovita. De

asemenea, zona este adiacenta bulevardului Unirii de care este conectata prin

trei ganguri, conexiuni insuficente pentru a putea determina participarea la

promenada oferita de acest bulevard.

La Sud de amplasamenul Bisericii Domnita Balasa (adresa Str. Sf. Apostoli nr.

38) functioneaza un parcaj suprateran, conform cu autorizatia de construire nr.

248 din 9.06.2004, emisa de Primaria Sectorului 4 Bucuresti, petentului SC

STEKO COM SRL (comodant al Fundatiei Asezamantul Brancovenesc „Domnita

Balasa"). Conform PUG-ului 2000, acest amplasament se incadreaza in UTR

V1a, iar prezenta documentatie de urbanism nu are drept obiect de studiu si nu

intervine, sub nicio forma, asupra acestui imobil.

A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente

Printre deficientele majore ale spatiului studiat se numara urmatoarele:

lipsa accesibilitatii si conectivitatii printr-o infrastructura adecvata circulatiei

pietonale si cicliste;


49





lipsa atractivitatii din punctul de vedere al potentialului economic in ciuda

invecinarii/ apropierii atat cu centrul vechi, cat si cu Piata Unirii;

lipsa spatiilor de parcare;

lipsa elementelor de mobilier urban adecvate ca pozitie si design;

lipsa unui sistem adecvat de iluminat;

traficul auto intens, zgomotul si poluarea din timpul zilei, dublate de o lipsa

totala de activitate si atractivitate in cursul serilor si la sfarsitul saptamanii.

Faptul ca nu mai exista o legatura intre cele doua maluri intre zona terminus a

Centrului Vechi si capatul fostei Cai Rahova, care duce spre Centrul Civic/ bd-ul

Unirii, face ca distanta pe care trebuie sa o parcurga pietonul sa fie mare, acesta

evitand traseul.

Cu toate ca zona contine doua cladiri reprezentative, Biserica Domnita Balasa si

Palatul de Justitie si un parc, ea este putin tranzitata de pietoni si ramane un rest

al santierului blvd. Unirii ascuns in spatele imobilelor care-l definesc. Cladirea

Palatului de Justitie are accesul oficial/principal asezat foarte aproape de traficul

de pe Splai si niciun spatiu de reprezentare care sa o puna in valoare. Fluxul

mare de pietoni de pe strada Selari, iesirea din Centrul Istoric, debuseaza intr-un

gard (parapetul cheiului Dambovitei).

Daca anterior interventiei urbanistice din anii '80 reteua stradala in zona studiata

se baza pe legaturi firesti cu celelalte spatii importante ale orasului, dupa

sistematizarea din anii 1980 (pentru crearea Centrului Civic) o mare parte a

tesutului urban traditional a disparut, ceea ce a condus la o dezvoltare incoerenta

si nefunctionala a intregii zone: ceea ce anterior fusese o prelungire fireasca a

centrului comercial al Bucurestiului de-a lungul caii Rahovei, a devenit un spatiu

inchis, fara continuitate istorica si fara perspective de a se reintegra in viata

activa a orasului.

A.6.1.3. Circulatia existenta in zona

Tesutul istoric a fost intrerupt in urma disparitiei Podului Calicilor, arealul de

interventie ramanand „blocat" in spatele imobilelor din blvd. Unirii si rupt de

legatura fata de Centrul Istoric al orasului ca centru cultural-turistic, dar si fata de

Piata Unirii ca zona cu potential economic polarizator.

Circulatia actuala se realizeaza pe unele strazi in sens unic, pe altele in dublu

sens. Latimea strazilor este in general constanta, cu exceptia tronsonului Str.

Sfintii Apostoli care margineste la nord blocurile de pe bulevardul Unirii si a aleii

care deserveste spatele blocurilor ce alcatuiesc frontul vestic al Pietii Unirii. Pe

cea mai mare parte a traseelor carosabile o singura banda este destinata

circulatiei, restul fiind utilizat ca spatiu de parcare.


50





Folosirea actuala a cladirilor invecinate a adus si un important trafic in zona, in

timpul orelor active. Astfel, studiul de trafic demonstreaza ca in zona ansamblului

urban -Biserica Domnita Balasa este necesara o parcare dedicata in special

vizitatorilor zonei, in relatie cu Palatul de Justitie si cu biserica, dar si cu birourile

si ansamblurile de locuinte colective din vecinatate.

Acesta zona reprezinta o rezerva importanta de spatiu public inca neexploatat de

amenajarile existente. Totodata reangajarea in traficul auto pe Splaiul Unirii, la

iesirea din ceea ce este acum o zona de parcare neamenajata pe terenul studiat,

creeaza un blocaj important si face imposibila practicarea pietonala a zonei.

A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor

A.6.1.4.1. Situatia existenta analizata in cadrul studiului de trafic

Amplasamentul studiat cuprinde Str. Sfintii Apostoli, Str. Danielopol, Str. Justitiei

si un tronson al Splaiului Unirii delimitat in profil transversal de fronturile

proprietatilor invecinate si in profil longitudinal de intersectiile cu Str. Smardan,

Str. Sfintii Apostoli si Str. Danielopol.

Circulatia actuala se realizeaza pe unele strazi in sens unic, pe altele in dublu

sens. Latimea strazilor este in general constanta, cu exceptia tronsonului Str.

Sfintii Apostoli care margineste la nord blocurile de pe Blv. Unirii si a aleii care

deserveste spatele blocurilor care alcatuiesc frontul vestic al Pietii Unirii. Pe cea

mai mare parte a traseelor carosabile o singura banda este destinata circulatiei,

restul fiind utilizat ca spatiu de parcare. Chiar daca este intens folosit, parcul

Sfintii Apostoli este inconjurat de circulatii carosabile si parcari care ingreuneaza

accesul in acesta.

Tabel nr. 9 – Valorile masurate pentru fluxurile de trafic care intra in Piata Unirii

(Varful de dimineata si de dupa-amiaza)

Brat intersectie

Valori masurate (veh etalon/ora)

Dimineata Dupa amiaza

Blv. Unirii spre Piata Unirii 1.249 1.394

Blv. Unirii spre Piata Constitutiei 567 626

Splaiul Independentei 2.415 2.469

Blv. I.C. Bratianu 521 560

Blv. Corneliu Coposu 1.596 1.641


51





Blv. Unirii de la Piata Alba Iulia 2.332 2.361

Blv. Dimitrie Cantemir 1.306 1.263

TOTAL 9.986 10.314

In urma rularii modelului pentru anul de baza (2013) rezulta urmatoarele:

Viteza de circulatie scade odata cu apropierea de Piata Unirii. Din analiza

datelor de trafic se constata scaderea vitezei medii de circulatie de la 34

km/h la Pod Izvor pana la 6 km/h pe Splaiul Independentei spre Piata Unirii.

Cozile mari de vehicule de peste 400 m pe Blv. Unirii – tronsonul Piata

Constitutiei – Piata Unirii. Acestea apar datorita timpului limitat de verde

pentru accesul in Piata Unirii.

Din cauza fluxurilor mari de trafic precum și a unei trecerii de pietoni

nesemaforizata, accesul vehiculelor din Blv. Regina Maria in Piata Unirii se

realizeaza dificil. Astfel se creeaza cozi de vehicule la ora de varf de cel

putin 250 – 300 m, care blocheaza linia de tramvai

A.6.1.4.2. Situatia propusa in cadrul studiului de trafic

Interventiile urbane din zona Splaiului Independentei si a Palatului de Justitie

impreuna cu reabilitarea si extinderea parcului Domnita Balasa reprezinta trei

interventii cheie ale planificarii regenerarii urbane a centrului Bucurestiului, ele

constituind zona de conectivitate intre Centrul Istoric, Piata Unirii si Blv. Unirii.

Proiectul poate fi privit ca fiind alcatuit din trei zone de interventie:

zona Podul Calicilor, legatura dintre Str. Selari si Str. Sfintii Apostoli (Podul

Calicilor)

zona ansamblului urban - biserica Domnita Balasa (Ansamblul urban

Domnita Balasa, parcare subterana)

zona amenajarii urbane supraterane a Parcului Sfintii Apostoli (Amenajare

urbana Parc Sfintii Apostoli) prin realizarea unui parcaj subteran care sa

totalizeze un numar de aproximativ 298 de locuri de parcare, prin

dezvoltarea in adancime pe doua niveluri suprapuse (adica 13.140 mp

desfasurati).

Din punct de vedere al circulatiei se pastreaza sistemul de sensuri unice din

spatele Palatului de Justitiei, iar accesul (intrare si iesire) in parcarea subterana

propusa se va realiza din Str. Danielopol.

Pentru realizarea circulatie pietonale și de bicicliști in dreptul podului Calicilor se

propune traversarea semaforizata a Splaiului Independentei.


52





Conform modelelor de microsimulare realizate pentru fiecare proiect din cadrul

propunerilor strategiei Planului Integrat de Dezvoltare Urbana (P.I.D.U.), in

prezentul plan urbanistic zonal s-au implemntat urmatoarele obiective:

reorganizarea / optimizarea retelelor stradale

optimizarea organizarii intersectiilor si a sistemului de management de trafic

optimizarea integrarii transportului lent (pietoni si biciclisti) cu transportul auto

si cel public

analiza performantei traficului in urma implementarii P.I.D.U. - nivele de

serviciu, cozi de vehicule, timpi de calatorie etc.

Pentru atingerea acestor obiective, vitezei traficului auto va fi redusa la 30 km/h

și va fi realizata o parcare subterana. Parcarea subterana va cuprinde la nivel

subteran spatiile de parcare pentru autoturisme cu cca. 300 de locuri, spatiile

tehnice aferente si spatiile functionale destinate utilizatorilor. Suprafata construita

totala a parcajului subteran este 3.830mp, iar suprafata construita desfasurata

este de 11.116mp.

In urma modelarii Pietei Unirii s-a reușit optimizarea timpilor de semaforizare, cu

efecte beneficie nu doar atat asupra congestiilor care apareau pe Blv. Unirii, cat

și pentru intreaga circulatie din zona. In plus s-a reusit corelarea traversarii de la

Podul Calicilor, fara a se afecta fluxurile de circulatie de pe Splaiul

Independentei.

Timpii de semaforizare optimizati au fost introduși in modelul de trafic la nivelul

microscopic.

Rezultate comparative ale simularii in situatia cu proiecte si fara proiect sunt

prezentate in tabelele de mai jos:

Tabel nr. 10 - Cozile de vehicule exprimate in metri (m) pe Blv. Unirii si pe celelalte artere de circulatie adiacente

Cozi de vehicule situatie existenta (m) Cozi de vehicule situatie propusa (m)

Interval orar Blv. Unirii spre Piata

Unirii

Blv. Regina Maria

Splaiul Independentei

Blv. Unirii spre Piata

Unirii

Blv. Regina Maria

Splaiul Independentei

16:30 - 16:45 98 33 102 117 25 62

16:45 - 17:00 184 35 229 173 38 24

17:00 - 17:15 328 116 208 180 81 64

17:15- 17:30 406 304 299 201 151 245


53





17:30 - 17:45 505 516 333 240 179 187

17:45- 18:00 505 516 505 197 149 127

18:00-18:15 505 516 243 132 94 202

18:15- 18:30 505 515 208 187 32 55

Tabel nr. 11 – Timpii de calatorie exprimati in secunde (s) pe Splaiul Unirii intre Pod Izovr și Piata Unirii in scenariul cu și fara proiect

Timpi de calatorie (s) fara proiect

Timpi de calatorie (s) cu proiect

Interval orar

Splaiul Independentei spre Piata Unirii

Splaiul Independentei spre Pod Izvor

Splaiul Independentei spre Piata Unirii

Blv. Unirii spre Piata

Constitutiei

Diferente (s)

16:30-16:45

196,3 131,7 159,9 78.7 -41.4

16:45-17:00

216,8 165,5 153,8 82 -17.4

17:00-17:15

210,4 144,3 166,6 94.2 15.2

17:15-17:30

255,8 173,6 202,1 121.6 32.6

17:30-17:45

304,7 163,2 226,5 96.8 107.4

17:45-18:00

385,6 150,3 295,2 88.1 210.8

18:00-18:15

400,9 168,9 317,4 98 242.7

18:15-18:30

313,7 161,2 189,6 83.2 202.1

A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic

In urma implementarii proiectului se constata o scadere a timpilor de calatorie

dupa cum urmeaza:

Splaiul Independentei spre Piata Unirii cu 25%;

Splaiul Independentei spre Pod Izvor cu 2%.

Si a cozilor de vehicule astfel:

Blv. Unirii spre Piata Unirii cu 53%;


54





Blv. Regina Maria cu 71%;

Splaiul Independentei cu 55%.

Acest lucru se datoreaza optimizarii timpilor de semaforizare in Piata Unirii, care

folosesc resursele de capacitate de circulatie din cadrul acestei intersectii. In plus

se imbunatatește frecventa mijloacelor de transport in comun pe Blv. Regina

Maria.

Principalele masuri de reducere a nivelului de zgomot ambiental integrate in

proiect sunt:

Reducerea densitatii traficului prin optimizarea relatiilor in trafic și devierea

acestuia, prin sprijinirea modurilor de circulatie sustenabile (transportul in

comun, amenajarea unui sistem de piste pentru bicicliști și incurajarea

deplasarii pietonale);

Limitarea vitezei / atenuarea traficului prin reducerea depasirilor vitezei

limita, marcarea zonelor cu limita de viteza de 30km/h, marcarea zonelor

limitate pentru trafic (ex. zone pentru aprovizionare), sistematizarea retelei

de circulatie (ex. devierea benzilor);

Schimbarea pavajului.

Reorganizarea parcajelor in zona Palatului de Justitie și amenajarea parcajului

subteran, genereaza scaderi nesemnificative ale emisiilor de noxe și ale nivelului

de zgomot pentru zona studiata.

A.6.2. Probleme de mediu

Impactul asupra mediului este benefic, proiectul aduce in prim plan posibilitatea

evitarii circulatiei auto si inmultirea spatiilor verzi. Se estimeaza ca transportul

este sursa principala de producere a gazului de sera (Brower and Leon – 1999)

si ca reprezinta aproximativ 60% din consumul de petrol. Tot transportul este

responsabil de un procent important din poluarea apelor. Prin acest proiect,

orasul va fi mai eficient in folosirea infrastructurii existente, mai sigur si mai

sanatos. Ciclismul si mersul pe jos sunt cele mai eficiente energetic, cele mai

prietenoase cu mediul si cele mai sanatoase forme de transport urban.

Impactul asupra populatiei va fi unul nesemnificiativ și manifestat cu precadere in

perioada de executie a obiectivelor propuse prin proiect. Dupa finalizarea

lucrarilor, populatia va beneficia de reabilitarea infrastructurii publice de servicii,

precum și de imbunatatirea factorilor de mediu, datorita spatiilor verzi nou create.

Zona vizata de lucrarile propuse in proiect este o zona puternic antropizata, prin

urmare, importanta din punct de vedere al vegetatiei, florei sau faunei este

redusa, iar impactul asupra biodiversitatii este practic inexistent. Mare parte din

zona propusa pentru realizarea investitiei nu se afla in relatie directa cu apele de

suprafata, astfel incat impactul asupra apei de suprafata este inexistent. Pentru


55





durata constructiei podului, impactul asupra raului Dambovita va fi minimizat prin

masuri de protejare specifice. Apele uzate din viitoarea parcare subterana vor fi

de tip menajer (pentru grupurile sanitare), respective poluate cu hidrocarburi si

filtrate/ epurate in separatoarele de hidrocarburi (subsolurile de parcare), astfel

incat vor putea fi deversate in reteaua urbana.

Impactul generat in urma desfașurarii activitatilor propuse prin proiect, nu sunt de

natura a provoca un impact semnificativ asupra aerului, atat timp cat se vor

aplica masurile de protectie in perioada de executie. Prin incurajarea traficului

pietonal și de bicicliști se vor reduce emisiile de poluanti (in special pulberi in

suspensie) ca urmare a traficului rutier. De asemenea, calitatea aerului va

cunoaște o imbunatatire, prin crearea spatiilor verzi și intretinerea

corespunzatoare a acestora. In perioada de exploatare, impactul asupra

peisajului este pozitiv datorita lucrarilor ce vor da un aspect ingrijit zonei.

A.6.3. Situatia propusa

Conform studiilor parte integranta din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Zona

Centrala Bucuresti (Studiu de fezabilitate „Plan integrat de dezvoltare urbana -

'Zona Centrala' Bucuresti - Spatiu public urban 'Podul Calicilor' - ansamblu urban

Domnita Balasa, parcaj subteran, amenajare urbana Palatul de Justitie”) si tinand

cont de pozitia ultracentrala a amplasamentului, zona va urma o dinamica

caracteristica centrelor urbane.

Astfel, zona centrala trebuie sa genereze atractivitate pentru viitoare investitii,

atat in ceea ce priveste fondul construit (privat), cat si la nivelul dotarilor si calitatii

spatiului public.

Interventia propusa in zona fostului pod dintre strada Selari si Sfintii Apostoli

constituie un proiect care poate aduce o solutie in rezolvarea si comunicarea

dintre cele doua trame urbane (Centrul Istoric si interventia socialista din jurul

bisericii Domnita Balasa), care in moment se afla intr-o situatie conflictuala. Prin

realizarea proiectului, interesul pentru zona va creste, atat pentru localnici cat si

pentru turisti.

De asemenea, legaturile cu bulevardul Unirii, care va gazdui pe langa

magazinele existente (care vor fi sustinute si incurajate prin interventia urbana

asupra lui prevazuta in PUZ Piata Constitutiei- Antim-Bd. Unirii) un supliment de

activitati de agrement si culturale.

Propunerea are ca obiectiv reabilitarea din punct de vedere al traficului,

functionala, morala si economica a zonei, prin amenajarea unui traseu pietonal si

de bicilisti, refacerea spatiilor verzi din parc și de alianiament si mai ales

realizarea unei legaturi pietonale intre cele doua maluri ale Dambovitei in dreptul

fostului pod istoric al Calicilor. Conexiunea cu Bd. Unirii, important factor in


56





revitalizarea zonei, se poate obtine prin crearea unor zone de servicii parter in

imediata vecinatate a blocurilor, incurajandu-se traversarile și achizitiile din

partea PMB pentru refunctionalizarea parterelor.

Diversitatea functionala, cu preponderenta comertului si a serviciilor, spatiile de

loisir si multifunctionale propuse, posibilitatea accesarii publicului cu usurinta la

ambele laturi va atrage un numar sporit de utilizatori. De asemeni, eliberarea

suprateranului de parcari auto prin noul parcajul subteran din zona parcului Sfintii

Apostoli este conditia esentiala in atingerea acestor obiective.

A.6.3.1. Valorificarea cadrului natural

Prin interventiile propuse nu este afectata oglinga de apa a raului Dambovita , iar

spatiile verzi sunt imbunatatite atat in sensul amenajarii de calitate, cat și in

sensul maririi suprafetei de spatii verzi in zona studiata. Astfel, bilantul teritorial al

situatiei propuse reda o cifra de 9760 mp spatii verzi, iar cel al situatiei existente

prezinta o valoare inferioara, de 9221 mp; creșterea inregistrata este de

aproximativ 1%.

Tabel nr. 12 – Bilant suprafata spatii verzi

Tipuri

de

utilizare

Suprafata existenta Suprafata nou

propusa

Suprafata Totala propusa

(existent + propus)

MP HA % MP HA % MP HA %

Spatii

verzi

plantate

integral

9221 0.9221 14.60 539.00 0.0539 0.85 9760 0.976 15.45

Total

spatii

verzi

9221 1.07294 16.99 539.00 0.0539 0.85 9760 0.976 15.45

Dupa implementarea proiectului, suprafata verde de 9921 mp din situatia

existenta, se mareste cu 539 mp, devenind 9760 mp in situatia propusa.

Copacii de aliniament existenti pe strazile Danielopol si Sf. Apostoli se pastreaza

si se protejeaza pe perioada lucrarilor si se toaleteaza (daca evaluarea lor

recomanda aceasta). Pe o sectiune a str. Sf. Apostoli se introduce un al treilea

rand de arbori care intarește plantatia de aliniament si care permite deopotriva

pietonilor si biciclistilor sa experimenteze parcursul strazii ca o alee plantata.

Catre limita sudica a amplasamentului, reamenajarea prevede completarea

plantatiei existente in imediata vecinatate a blocurilor catre bulevardul Unirii.


57





Se propune inlocuirea arborilor degradati. In ceea ce privește arborii desfiintati

datorita noii amenajari, aceștia sunt in cuantum total de 31.

Numarul de copaci aproape ca se dubleaza in propunere, intrucat totalul

acestora insumeaza in prezent 364 copaci, iar noua amenajare propune 537 de

copaci, dintre care 288 sunt copaci pastrati din situatia initiala.

In tabelul urmator este prezentata situatia efectivului de copaci existenti si

propusi prin implementarea planului.

Tabel nr. 13 –Situatia arborilor

CATEGORII INTERVENTII ASUPRA ARBORILOR NUMAR

ARBORI EXISTENTI

1. ARBORI IN DECLIN BIOLOGIC 45

2. ARBORI IN STARE BUNA 319

TOTAL COPACI EXISTENTI 364

ARBORI DESFIINTATI

3. ARBORI IN DECLIN BIOLOGIC 45

4. ARBORI DESFIINTATI IN URMA AMENAJARII 31

TOTAL ARBORI DESFIINTATI 76

ARBORI DIN PROPUNERE

5. ARBORI PASTRATI ASUPRA CARORA NU SE

INTERVINE

288

6. ARBORI PROPUSI 249

TOTAL ARBORI DIN PROPUNEREA DE AMENAJARE 537

Alveolele tuturor acestor copaci se reconditineaza/ se realizeaza prin afanarea si

regenerarea stratului vegetal de la suprafata, acoperirea a suprafetei cu mulci si

amplasarea de inele de protectie. In zona ocupata de parcajul public subteran,

realizarea acestuia impune renuntarea la un numar de arbori existenti pe

amplasament. Copacii prezenti in aceasta zona vor fi tratati in mod nuantat, in

functie de evaluarea studiilor de specialitate:


58





daca exemplarul se dovedeste ca suporta relocarea, acesta va fi mutat in

parcul imediat invecinat, conform noului plan de plantare;

daca exemplarul face parte dintr-o specie care nu suporta transplantarea sau

este un arbore matur care nu ar putea rezista acestui efort, arborele va fi

desfiintat, urmand ca plantarea parcului invecinat si a suprafetei supraterane

(in urma finalizarii santierului parcarii) sa urmareasca pastrarea specificului

zonei din punctual de vedere al diversitatii speciilor;

daca studiile de specialitate releva ca arborele in cauza este bolnav si/sau

nevaloros sau uscat, acesta va fi taiat, fara ca aceasta actiune sa atraga

dupa sine masuri compensatorii.

Propunerea tine cont de salvgardarea specimenelor valoroase, astfel incat se vor

face eforturi de translatare temporara și replantare pe amplasamentul initial

pentru astfel de exemplare situate pe zona de interventie aferenta realizarii

parcajului subteran (acesta va dispune de o cuva de pamant de 3.0m adancime

deasupra platformelor betonate, pentru a permite replantarea de arbori).

Intreaga suprafata a parcului Sf. Apostoli face obiectul acestei reamenajari. Zona

promenadei sudice, in relatie cu traseul prioritar pietonal si de biciclisti va fi

acoperita de o pergola care se va intinde peste o mare parte a suprafetei sub

care se realizeaza cel mai ridicat nivel al parcajului. Aceasta trebuie sa aduca

zonei altfel de vegetatie in lipsa posibilitatii plantarii medii si inalte a acestei arii.

Alternativ, intre pavilioanele acceselor in parcare si cele functionale adiacente

parcului vor fi propuse patru grupuri de arbori decorativi care sa filtreze accesul

in parc dinspre aceasta latura.

Zona de activitati recreative contine un spatiu de joaca pentru copii si o arie

libera pentru activitati neprogramate: aici interventia presupune crearea unor mici

diferente de nivel artificiale (pentru protejarea spatiului de joaca pentru copii) in

masura in care acestea nu afecteaza radacinile arborilor existenti, indesirea

plantarii inalte si introducerea unor plantatii ambientale medii si joase.

Zona promenadei nordice in imediata legatura cu Palatul Justitiei si ocupand

suprafata fostei strazi a Justitiei este un parcurs linear tratat in trei secvente

distincte (pentru diversitate si varietate): toate cele trei secvente contin

numeroase locuri de așteptare si sunt protejate de traficul functional specific

accesului sudic in Palatul de Justitie prin refacerea gardului catre acesta sub

forma unei limite verzi. Centrul acestei promenade se deschide catre fatada

Palatului Justitiei intr-o zona de piata.

Zona centrala a parcului este asimilata unei mari peluze plantate: pentru

eliberarea acestei suprafete, copacii foarte tineri existenti pe amplasament vor fi

mutati in alte zone ale parcului, iar plantatia nou introdusa va marca limitele

acestei zone. Strada se va echipa cu mobilier urban functional (cosuri de gunoi,


59





banci, separatoare copaci, suporturi de biciclete, corpuri de iluminat, etc) specific

caracterului zonei.

A.6.3.2. Modernizarea circulatiei

Propunerea are ca obiectiv reorganizarea, optimizarea retelelor stradale,

optimizarea organizarii intersectiilor și a sistemului de management de trafic,

precum și integrarea transportului lent (biciclești și pietoni) cu transportul auto

prin reamenajarea peisagera și restructurarea circulatiilor in zona. Implementarea

acestor obiective se va realiza etapizat pe parcursul a patru etape.

A.6.3.2.1. Etapa 1

In prima etapa se propune realizarea parcajului subteran Sfintii Apostoli, a

Podului Calicilor și realizarea acceselor pietonale și carosabile in subteran.

Aceste interventii au rolul de a decongestiona traficul in zona și totodata de a

elibera zona supraterana și de a reda spatiul pietonului.

Pentru atingerea acestor obiective, viteza traficului auto va fi redusa la 30 km/h și

se vor amenaja intrarile in parcarea subterana. Parcarea subterana va cuprinde

la nivel subteran spatiile de parcare pentru autoturisme cu cca. 300 de locuri,

spatiile tehnice aferente si spatiile functionale destinate utilizatorilor.

A.6.3.2.2. Etapa 2

In aceasta etapa se va realiza reconfigurarea profilului strazii Palatul de Justitie,

prin realizarea unor spatii verzi tampon pe limia de proprietate a Palatului de

Justitie și totodata prin realizarea unui rand de parcari supraterane de

acostament in partea de nord a parcului.

A.6.3.2.3. Etapa 3

In etapa a treia se va realiza uniformizarea pavimentului și ridicarea partii

carosabile la același nivel cu pietonalul, comform reglementarilor, precum și

amenajarea peisagistica a parcului Sfintii Apostoli. Pentru suprafetele carosabile

pantele, rampele si racordurile vor fi configurate astfel incat sa fie asigurat

accesul persoanelor cu dizabilitati locomotorii in spatiile publice.

Traversarile si trecerile de pietoni vor fi prevazute cu covoare tactile pentru

nevazatori si deficienti de vedere prin insertii metalice in pavajul de granit.

Circulatia velo este posibila in ambele sensuri si sunt prevazute parcari de

biciclete. Intersectiile vor avea semaforizare suplimentara pentru biciclisti.

Dispunerea bolarzilor va tine cont de accesele spre proprietati private.

Mobilierul urban propus va fi alcatuit din obiecte cu dublu rol, functional si de

reper, obtinut prin designul unitar in cadrul proiectelor parte a traseului prioritar

pietonal si de biciclisti: rol preponderent functional (bolard, loc de stat, cos de


60





gunoi, rastel de biciclete, inel protectie pentru copaci etc.) sau rol preponderent

de oriectare si semnalizare (stalpi de iluminat, totem, afisaj pentru reclame,

insertie metalica in pavaj).

Pentru suprafetele suprafetele pietonale pantele, rampele si racordurile sunt

configurate astfel incat sa fie asigurat accesul persoanelor cu dizabilitati

locomotorii in spatiile publice. Traversarile si trecerile de pietoni vor fi prevazute

cu covoare tactile pentru nevazatori si deficienti de vedere. Covoarele tactile sunt

obtinute prin insertii metalice in pavajul de granit.

A.6.3.2.4. Etapa 4

In etapa finala se va realiza pietonizarea strazii Palatul de Justitie, astfel incat se

vor elimina parcarile supraterane și se va extinde suprafata pietonala de la

nivelul parcului.

A.6.3.3. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Zona va dispune de functiuni de servicii, in cadrul pavilioanelor si zonelor parter

dispuse de-a lungul frontului de blocuri de pe Bd. Unirii, iar in rest, amenajarea

terenului va include circulatii carosabile, zone pentru circulatii ușoare (cicliști și

pietoni), spatii publice și spatii verzi, amenajate, permeabile sau nu. Latura

sudica a parcului Sfintii Apostoli va include o parcare subterana cu cca. 300

locuri auto, insa la nivel suprateran sunt amenajate spatiul public si circulatiile

carosabile perimetrale, cu pastrarea aproximativa a conturului trotuarelor si chiar

extinderea spatiilor plantate. Acest spatiu public va fi utilizat pentru activitati de

odihna, recreere, circulatie ușoara - tranzit spre zonele de interes adiacente:

Centrul Istoric și Bd. Unirii.

Interventiile PUZ includ modernizarea circulatiilor și reabilitarea (in cazul zonelor

verzi). Zonificarea functionala prevede reglementarea a trei tipologii de zone

functionale pe teritoriul studiat. Prima, V3- subzona spatii verzi pentru

agrement, incadreaza Parcul Sf. Apostoli, cu trei tipuri de subzone functionale,

adecvate conform utilizarii și activitatilor destinate pe aceste areale: V3-1-

subzona cu amenajari pentru jocuri de copii, V3-2 - subzona plantata pentru

odihna și activitati cotidiene, V3-3- subzona de promenada și relaxare. Se

pastreaza UTR-ul CP1- subzona in care se mentine configuratia tesutului urban

traditional (partea nordica a amplasamentului) si V1a - Parcuri, gradini si scuaruri

publice orasenesti si fasii plantate publice, in cazul terenului viran adiacent

asezamantului Bisericii Domnita Balasa. Alaturi de suprafetele minerale pentru

circulatii, constructiile noi amplasate in S Parcului insumeaza max. 30% din

suprafata ocupata in intregul UTR, restul fiind ocupat de spatii verzi (la nivelul

procentului de ocupare teren). CUT-ul (coeficientul de utilizare teren) acestor

constructii nu va depași 0.3, la nivelul intregului UTR, fiind normate cu regim de

inaltime Parter.


61





Tabel nr. 14 – Tabel POT CUT situatia existenta

Tabel nr. 15 – Tabel POT CUT situatia propusa

Tabel nr. 16 – Tabel POT CUT comparativ situatia existenta – situatia propusa

Bilantul teritorial aferent Planului Urbanistic Zonal Parcul Sfintii Apostoli –

Podul Calicilor, este prezentat in tabelul urmator.


62



București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1 Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31

E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

Tabel nr. 17 – Bilant teritorial


63





A.6.3.4. Regim juridic si obiective de utilitate publica

Limitele de amplasament si limitele de interventie ale proiectului sunt stabilite in

conformitate cu adresa OCPI (Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara)

Bucuresti, raspuns fata de solicitarea Primariei Municipiului Bucuresti nr. 11406/

14.03.2013.

Raspunsul OCPI a fost inaintat catre proiectanti de Primaria Municipiului

Bucuresti prin adresa nr. 5830/ 03.07.2013. Prezentul studiu propune investitii

care se refera la teren/terenuri parte a domeniului public.

Terenul in cauza cuprinde sectiuni din arterele de circulatie B-dul Splaiul

Independentei, Str. Selari, Str. Sfintii Apostoli, Str. Gheorghe Danielopol, Str.

Palatul de Justitie ce se incadreaza ca bunuri din domeniul public al municipiului

Bucuresti conform Legii nr. 213/1998 privitor la proprietatea publica si regimul

juridic al acesteia.

Documentele privind situatia juridica primite de la Beneficiar pentru zona

studiata, pana la data prezentului studiu, sunt urmatoarele:

ANEXA NR 1 la Hotararea C.G.M.B. nr. 235/2005 cu modificarile si completarile

ulterioare; ANEXA NR 1 la Hotararea C.G.M.B. nr. 254/2008 cu modificarile si

completarile ulterioare:

B-dul Splaiul Independentei - intre limitele Sos. Virtutii si P-ta Unirii se afla in

sector 5 si 6, in administrare de catre Administratia Strazilor. Str. Selari- intre

limitele Str. Lipscani si Splaiul Independentei se afla in sector 3, in administrare

de catre Administratia Strazilor. acestea fiind sub incidenta art. 1 si 2:

Art. 1 Administrarea drumurilor publice, inclusiv a pietelor publice, are ca obiect

proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, intretinerea si

exploatarea retelelor stradale, a lucrarilor de arta, proiectarea si materializarea

reglementarilor de circulatie.

Art. 2 Administratia Strazilor va administra reteaua principala de strazi, pietele

publice si lucrarile de arta ale municipiului Bucuresti cuprinse in anexele 1 si 2.

Str. Sfintii Apostoli

CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI ADMINISTRATIA

STRAZILOR - ADRESA Nr. 22324/ 21 10 2009 si informarile ulterioare:

- nu apartine Administratiei Strazilor.

DIRECTIA PATRIMONIU A P.M.B., Serviciul Evidenta Domeniu Public si Privat -

ADRESA NR. 1306 / 04.10.2010:

Terenul in cauza reprezinta:


64





terenul ce reprezinta - „Parc Justitiei”, care a facut obiectul Hotararii nr.

160/23.08.2001, emisa de Consiliul General al Municipiului Bucuresti prin

care „se transmit in administrarea directa a Consiliilor locale ale sectoarelor

1-4, gradinile publice, parcurile si zonele verzi.” O sectiune din acest teren „

Parcul Justitei”, a facut obiectul Hotararii nr. 88/10,04.2003, emisa de

Consiliul General al Municipiului Bucuresti prin care se concesioneaza prin

licitatie publica, pe o perioada de 49 de ani, terenul de 500mp, situat in str.

Palatul de Justitie nr. 60, sector 4.

imobilul „ Biserica Domnita Balasa”, pentru care s-a atribuit adresa postala

Str. Sfintii Apostoli nr. 60, sector 4.

imobilul pentru care s-a atribuit adresa postala str. Sfintii Apostoli nr. 38,

sector 4, la cererea Fundatiei Asezamantul Brancovenesc „Domnita Balasa”

imobilul pentru care s-a atribuit adresa postala str. Gheorghe Danielopol nr.

7, sector 4, la cererea D-nului Constantin Gheorghe.

Directia Generala de Dezvoltare, Investitii si Planificare Urbana a P.M.B., Directia

Evidenta Imobiliara si Cadastrala, Serviciul Evidenta Proprietati - ADRESA NR

13318/ 04.12.2009. Imobilul cu adresa str. Sfintii Apostoli nr. 33 A reprezinta

proprietate religioasa. Imobilul cu adresa str. Sfintii Apostoli nr. 38 reprezinta

proprietate mixta (de stat si particulara) Imobilul cu adresa str. Sfintii Apostoli nr.

40 reprezinta proprietate mixta (de stat si particulara) sectiuni au fost notificate in

baza Legii nr. 10/2001, sunt inscrise procese pe rolul instantei de judecata.

Imobilul de la adresa postala Str. Gheorghe Danielopol, nr. 1, sector 4 a fost

consemnat in evidentele cadastrale ale Orasului Bucuresti din anul 1986 ca

proprietate de stat. Facem precizarea ca la adresa postala Str. Gheorghe

Danielopol, nr. 1, sector 4 sunt inregistrate dosare aflate pe rolul instantelor de

judecata.Imobilul de la adresa postala Str. Gheorghe Danielopol, nr. 3-5, sector 4

a fost consemnat in evidentele cadastrale ale Orasului Bucuresti din anul 1986

ca proprietate mixta (de stat si particulara). Facem precizarea ca la adresa

postala Str. Gheorghe Danielopol, nr. 3-5, sector 4 sunt inregistrate dosare aflate

pe rolul instantelor de judecata si dosarul nr. 12793/14.08.2013 depus in baza

Legii nr. 10/2001, solicitant: CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI.

Imobilul proprietate privata cu adresa str. Danielopol nr. 7, sector 4 este destinat

conversiei in teren aflat in domeniul public.

Tabel nr. 18 –Tabel obiective de utilitate publica

Nr crt Obiective de utilitate publica adiacente limitei PUZ

1 Curtea suprema de justitie (Palatul Splaiul Independentei, obiectiv de

administratie publica)

2 Teribunalul Municipiului Bucuresti si Tribunalele Sectoarelor 1,2,3,4,5


65





(Str. Sf. Apostoli 2-4)

3 Curtea de Apel (Str. Sf Apostoli 2-4)

4 Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti (Str. Sf. Apostoli 2-4)

A.6.3.5. Dezvoltarea echiparii edilitare

A.6.3.5.1. Alimentarea cu apa

In cadrul investitiei se va realiza devierea retelei de alimentare cu apa din zona

unde urmeaza a se executa parcarea subterana. Dezafectarea conductei

existenta se va realiza dupa executia devierii. Lucrarile pentru deviere se vor

realiza in conformitate cu avizul tehnic emis de catre SC APA NOVA

BUCURESTI SA.

A.6.3.5.2. Canalizare

In cadrul investitiei se va realiza devierea retelei de canalizare din zona unde

urmeaza a se executa parcarea subterana. Dezafectarea conductei existenta se

va realiza dupa executia devierii. Lucrarile pentru deviere se vor realiza in

conformitate cu avizul tehnic emis de catre SC APA NOVA BUCURESTI SA.

A.6.3.5.3. Instalatii electrice

Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee LES conform aviz Enel

Muntenia Sud. Devierea retelei de alimentare cu energie electrica din zona unde

urm eaza a se executa parcarea subterana va respecta traseul propus in

conformitate cu avizul tehnic emis de catre Enel Muntenia Sud care se va intocmi

inainte de eliberarea autorizatiei de construire Dezafectarea instalatiilor existente

se vor realiza dupa executia devierii.

A.6.3.5.4. Iluminat public

Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee LES si stalpi de iluminat

conform aviz Luxten. Devierea cablurilor electrice (si a stalpilor, dupa caz) din

zona unde urmeaza se executa parcarea subterana va respecta planul propus

conform studiului de solutie aprobat de catre Luxten care se va intocmi inainte de

eliberarea autorizatiei de construire. Dezafectarea instalatiilor existente se vor

realiza dupa executia devierii.

Amenajarea exterioara concretizata prin organizarea circultiilor pietonale si a

spatiilor verzi nou create vor fi dotate cu instalatii de iluminat moderne. Se vor

prevedea instalatii electrice pentru instalatile pentru udat spatiul verde.

Alimentarea cu energie


66





electrica se prevede a fi asigurata din reteaua furnizorului de medie tensiune

20kV prin intermediul unui post de transformare propriu, amplasat intr+un spatiu

special destinat, care sa asigure necesarul pentru parcajul subteran și spatiul

public din suprateran.

A.6.3.5.5. Gaze naturale

In cadrul investitiei se va realiza devierea retelei de alimentare cu gaz din zona

unde urmeaza a se executa parcarea subterana. Dezafectarea conductei

existenta se va realize dupa executia devierii. Lucrarile pentru deviere se vor

realiza in conformitate cu avizul tehnic emis de catre DISTRIGAZ SUD.

A.6.3.5.6. Radet

In cadrul investitiei se va realiza devierea retelei termice din zona unde urmeaza

a se executa parcarea subterana. Dezafectarea conductei existenta se va realiza

dupa executia devierii. Lucrarile pentru deviere se vor realiza in conformitate cu

avizul tehnic emis de catre RADET.

A.6.3.6. Unitati si subunitati functionale

La nivelul PUZ Parc Sfinții Apostoli- Podul Calicilor, se regăsesc 3 tipurilor de

unități teritoriale de referință, după cum urmează:

În zona de nord a teritoriului ce a generat PUZ, se păstrează încadrarea

PUG în UTR CP1 - la nivel funcțional, pe această zonă se regăsesc Palatul

Justiției (administrație publică) și asezământul Bisericii Domința Bălașa

(culte- monument istoric);

În zona de vest a teritoriului ce a generat PUZ, se păstrează încadrarea PUG

în UTR CP1 - la nivel funcțional, pe această zonă se regăsesc locuirea

individuală și cea colectivă;

În zona de est a teritoriului ce a generat PUZ, se păstrează încadrarea PUG

în UTR V1a - la nivel funcțional, pe această zonă se regăsește un teren

proprietate privată, utilizat în prezent drept parcaj privat, liber de construcții;

V3 -Din punct de vedere funcțional, UTR-ul V3 include utilizări funcționale

precum spații verzi, servicii, circulații ușoare, în zona Parcului Sfinților

Apostoli, cu următoarele subzone funcționale:

V3-1- subzonă cu amenajări pentru jocuri de copii- destinată activităților

de socializare și joc

V3-2 -subzonă plantată pentru odihnă și activități cotidiene – destinată

activităților de odihnă, culturale și cotidiene

V3-3- subzonă de promenadă și relaxare - destinată activităților de loisir

și relaxare


67





A.6.3.7. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale

A.6.3.7.1. Prevederi UTR V3 – Spatii verzi pentru agrement

UTR-ul V3 include urmatoarele subzone functionale:

V3-1 – subzona cu amenajari pentru jocuri copii;

V3-2 – subzona plantata pentru odihna si activitati cotidiene;

V3-3 – subzona de promenada si relaxare.

A.6.3.7.2. Utilizari admise

In cadrul UTR V3-1 sunt admise numai amenajarile si instalatiile specifice unui

spatiu plantat cu valenta publica destinat activitatilor de joc si socializare

constand in:

spatii plantate;

circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea

spatiilor

plantate si accesul la activitatile permise;

mobilier urban, amenajari odihna, joc și sport;

amenajari peisagere adecvate in vederea punerii in valoare a Palatului

Justitiei

parcaje subterane.

In cadrul UTR V3-2 sunt admise numai amenajarile, constructiile si instalatiile

specifice unui spatiu public plantat cu valent5a publica destinat activitatilor

culturale in aer liber, activitatilor cotidiene si de asteptare si odihna:

spatii plantate de tip peluza pentru biblioteci in aer liber;


spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;

mobilier urban, amenajari odihna și așteptare;

amenajari peisagere și arhitecturale adecvate in vederea punerii in valoare

monumentului Palatului Justitiei;

parcaje subterane și noduri de circulatii pentru accesul pietonal in și din

parcajele subterane;

pavilioane destinate serviciilor adecvate care functioneaza in raport cu

Parcul Sfinitii Apostoli (alimentatie publica, cultura)

adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere;

spatii publice de tip piateta, pergole, amenajari specifice;

constructii pentru activitati culturale, expozitii in aer liber.


68





In cadrul UTR V3-3 sunt admise numai amenjarile si instalatiile specifice unui

spatiu plantat cu valenta publica destinat promenadei si relaxarii constand in:

spatii plantate;


spatiilor plantate;

mobilier urban, amenajari odihna;

amenajari peisagere adecvate in contextul Parcul Sfintii Apostoli- Palatul de

Justitie

parcaj subteran.

A.6.3.7.3. Utilizari admise cu conditionari

In cadrul V3-1 se admit:

amenajari pentru activitati de joc și sportive, care sa nu intre in

neconcordanta cu specificul reprezentativ al zonei, in relatie cu Palatului

Justitiei și sa nu afecteze vizibilitatea in acest sens sau care sa creeze

disconfort rezidentilor (Bd. Unirii, str. Danielopol, str. Sfintii Apostoli ș.a.);

In cadrul UTR V3-2 se admit:

constructii și instalatii pentru cultura, recreere si anexe, cu conditia ca

suprafata acestora insumata la suprafata circulatiilor și a platformelor din

subzona functionala sa nu depașeasca 30% din suprafata totala a subzonei

functionale;

constructii permanente pentru nodurile de acces in parcajul subteran cu

conditia de a se integra in zona de interventie, fara a obtura vizibilitatea

asupra parcului și a amenajarii aferente acestuia

In cadrul UTR V3-3 se admit:

amenajari pentru activitati de loisir, care sa nu intre in neconcordanta cu

specificul reprezentativ al zonei, in relatie cu Așezamantul Domnita Balașa,

care sa nu creeze disconfort rezidentilor din imediata proximitate;

V3-1, V3-2, V3-3 – Cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si

gradinile publice se admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna

interdictia liberei circulatii.

A.6.3.7.4. Utilizari interzise

V3-1,V3-2, V3-3 se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in

vigoare. Se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi si specializate.

Se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a spatiilor

plantate adiacente trotuarelor, atat in interior, cat si conturul exterior al spatiilor

verzi. Se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatilor locale abilitate.


69





A.6.3.8. Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor

A.6.3.8.1. Caracteristicile parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)

V3-1,V3-2, V3-3 - Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

A.6.3.8.2. Amplasarea cladirilor fata de aliniament


A.6.3.8.3. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor


A.6.3.8.4. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela


A.6.3.8.5. Circulatii si accese

V3-1,V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se va

asigura ccesul din circulatiile publice ale aleilor carosabile (pentru intretinere,

aprovizionare). Se permite amplasarea acceselor carosabile in imediata

proximitate in si din parcajele subterane propuse pentru eliberarea spatiului

public suprateran.

A.6.3.8.6. Stationarea autovehiculelor

V3-1,V3-2, V3-3 Se interzice amplasarea de parcaje supraterane in cadrul UTR,

pentru stationare fiind permis accesul pietonal si carosabil in si din parcajul

subteran – obiectiv prioritar de investitie.

A.6.3.8.7. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

V3-1,V3-2, V3-3 – Cu exceptia instalatiilor, inaltimea maxima a cladirilor nu va

depasi regimul Parter (4 m).

A.6.3.8.8. Aspectul exetrior al cladirlor

Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se recomanda ca

pavilioanele construite sa aiba o structura metalica zvelta cu inchideri complet

vitrate care sa aiba un impact minim asupra imaginii arhitecturale de valoare a

zonei, permitand totodata o flexibilitate in utilizare in functie de anotimp. In

sezonul cald, aceste inchideri ar trebui sa permita o deschidere completa a

spatiului interior (cu exceptia volumului opac aferent anexelor). Acoperirea se va

face in sistem terasat. Sistemele de colectare și distributie a apelor pluviale nu

vor fi aparente, ci integrate in arhitectura volumelor.

Se recomanda adecvarea mobilierului urban și a instalatiilor la caracterul

diferitelor contexte arhitectural-urbanistice.


70





A.6.3.8.9. Conditii de echipare edilitara

V3-1,V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor

asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat

public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu plantat in

care este admis accesul publicului.

A.6.3.8.10. Spatii libere si spatii plantate

V3-1,V3-2, V3-3 – Plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specific

pentru fiecare categorie de spatii plantate. Se recomanda, din considerente

ecologice si de economisire a cheltuielilor de intretinere de la buget, utilizarea

speciilor locale adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile

specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu caracter special. Se recomanda

amenajarea peisagistica conform unui studiu de specialitate, in spiritul și

respectand toate prevederile prezentului regulament.

A.6.3.8.11. Imprejmuiri

V3-1,V3-2, V3-3 - Conform normelor specifice existente. Rampele de intrare și

ieșire catre parcajele subterane vor avea parapeti transparenti sau aceștia din

urma vor fi realizati din materiale care sa permita o integrare neinvaziva a

rampelor in imaginea urbana creata.

A.6.3.9. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

A.6.3.9.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT)

V3-1,V3-2, V3-3 - POT cu constructii, platforme, circulatii de toate tipurile =

maxim 30% (raportat la intreaga suprafata a UTR V3, cumuland toate

constructiile, platformele si circulatiile existente in UTR V3).

A.6.3.9.2. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)

V3-1,V3-2, V3-3 - CUT maxim 0.35 mp/ADC/mp. Teren (raportat la intreaga

suprafata a UTR V3, cumuland toate constructiile existente in UTR V3).

A.6.3.9.3. Prevederi UTR CP1 – subzona centrala in care se mentine configuratia tesutului urban traditional continand o parte din zona protejata – conform RLU al PUG Bucuresti

Prin prevederile regulamentului se urmareste revitalizarea acestei zone cu

intarirea caracterului specific de polarizare comerciala si atractivitate pietonala,

intr-un cadru arhitectural-urbanistic traditional protejat si ale carui caracteristici de

ansamblu si de detaliu se mentin si se pun in valoare.


71






Se mentin neschimbate acele utilizari initiale ale cladirilor care corespund

cerintelor actuale sau se admite revenirea la acestea (Bursa de Valori). Se admit

conversii ale functiunilor in conditiile in care orice schimbare de destinatie a

cladirilor monument de arhitectura si din centrul istoric se avizeaza conform legii.

Se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de

protectie al cladirilor pentru: functiuni publice de interes supramunicipal si

municipal, administrative, culturale, de invatamant, functiuni tertiare superioare,

media, edituri, agentii, comert, servicii profesionale si personale, recreere si

turism, locuinte. Se admite utilizarea pentru functiuni atractive pentru turism a

curtilor cladirilor, a subsolurilor si a mansardelor. Se admite acoperirea cu sticla a

curtilor inchise sau in forma de U, in vederea transformarii lor in spatii functionale

interioare.

Se vor mentine activitatile productive manufacturiere compatibile cu statutul

zonei centrale protejate si atractive pentru turismul cultural; activitatile

incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare. In cazul

conversiei si extinderii functiunilor din cladirile actuale, ca si in cazul introducerii

unor noi functiuni si al reconstructiei unor cladiri fara valoare, vor fi dispuse la

parterul cladirilor si, eventual, in curti, acele functiuni care permit accesul liber al

locuitorilor si turistilor.


Se admite conversia locuintelor in alte functiuni numai in cazul mentinerii unei

ponderi a acestora de minim 30% din aria construita desfasurata, atat pe

ansamblul subzonei, cat si pe fiecare operatiune urbanistica - de exemplu, de

reabilitare a unei insule. Se admit restaurante de orice tip care comercializeaza

pentru consum bauturi alcoolice numai la o distanta de minim 100 metri de

institutiile publice supramunicipale si municipale si de lacasurile de cult.

Se admit fronturi in care la parter publicul sa nu aiba acces cu conditia ca

lungimea unor astfel de segmente sa nu depaseasca 40 metri si sa grupeze cel

mult doua constructii adiacente.

Se admit extinderi sau reconstructii ale cladirilor existente lipsite de valoare cu

urmatoarele doua conditii:

(1) - functiunea propusa sa nu stanjeneasca vecinatatile sau, in caz contrar,

proiectul sa demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare;

(2) - proiectul sa asigure ameliorarea aspectului constructiei si amenajarilor si o

mai buna integrare in zona protejata.


72






Se interzic urmatoarele utilizari:

activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt

incompatibile cu statutul de zona protejata;

activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul

generat;

constructii provizorii de orice natura;

dispunerea pe fatade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile si a

antenelor pentru telefonie mobila; cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se

interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe

terasele cladirilor daca acestea nu au character tehnic;

dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura

cladirilor si deteriorand finisajul acestora;

depozitare en-gros;

depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile

sau toxice; activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul

vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice;

depozitari de materiale refolosibile;

platforme de precolectare a deseurilor urbane;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice

si constructiile de pe parcelele adiacente;

orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor

meteorice.



Se mentine parcelarul existent cu urmatoarele conditii:

in cazul cladirilor cu inaltimi sub P+4 niveluri se considera construibile

parcelele avand minim 150 mp si un front la strada de minim 8,0 m pentru

constructiile inscrise intre doua calcane laterale si de minim 10,0 metri in

cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni

construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

in cazul cladirilor cu noi cu inaltimi peste P+4 niveluri se considera

construibile parcelele avand minim 400 mp. si un front la strada de minim

12,0 m pentru constructiile inscrise intre doua calcane laterale si de minim

15,0 metri in cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 400 mp


73





pentru a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre

parcelele adiacente;

in cazul comasarii parcelelor din zona protejata se vor mentine amprentele

vechii lotizari prin tratarea arhitecturala si prin amenajarile din curti - dalaje,

parapete, jardiniere fixe, plantatii etc.;

in cazuri speciale, in zone cu parcelari protejate, in vederea mentinerii

caracterului specific al parcelarii pot fi considerate construibile parcelele sub

150 mp. pe baza unor documentatii de urbanism PUD insotite de ilustrare de

tema si desfasurari stradale.


Constructiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament,

conform caracterului strazii cu urmatoarele conditii:

in cazul in care pe parcelele invecinate constructiile sunt retrase de la

aliniament se va respecta retragerea existenta; daca retragerile sunt inegale

se va respecta retragerea dominanta pe strada, instituita prin regulamentele

anterioare, evidentiata prin cladiri mai noi si in stare buna;

in cazul in care parcela se invecineaza pe o latura cu o constructie dispusa

pe aliniament, iar pe cealalta latura cu o constructie in stare buna sau cu o

cladire monument de arhitectura retrasa de la aliniament, noua cladire va fi

dispusa pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasa, pentru a nu

evidentia un calcan ;

in cazul in care parcela se invecineaza pe o latura cu o constructie retrasa

de la aliniament, iar pe cealalta latura cu o constructie neviabila iar caracterul

strazii indica tendinta cladirilor mai noi de a se retrage de la aliniament

conform regulamentelor anterioare, de regula cu 4.0 metri, noua cladire se

va retrage de la aliniament conform retragerii existente;

la intersectiile dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie

perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi avand o lungime de

minim 12,0 metri pe strazile de categoria I si a II-a si de 6,0 metri pe strazile

de categoria a III-a;

in cazul unei parcele de colt situata intr-o intersectie constituita pe celelalte

colturi cu 1 – 3 cladiri avand colturile tesite conform regulamentelor

anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea existenta a tesiturii.


Se va mentine situatia actuala dominanta a regimului de construire, continuu sau

discontinuu:


74





banda de construibilitate fata de alinierea cladirilor va fi de maxim 15,0

metri in cazul cladirilor cu inaltimi de pana la P+4 niveluri si de maxim 20.0

metri in cazul cladirilor cu inaltimi de peste P+4 niveluri, cu conditia

respectarii distantei de 5 metri fata de limita posterioara;

in cazul fronturilor continue, cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor

invecinate dispuse pe ambele limite laterale ale parcelelor pana la o distanta

maxim 15,0 metri daca cladirile au pana la P+4 niveluri si de maxim 20,0

metri daca cladirile au peste P +4 niveluri si se vor retrage fata de limita

posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii

masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri;

in cazul fronturilor discontinue, in care parcela se invecineaza numai pe

una dintre limitele laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate,

iar pe cealalta latura se invecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a

parcelei si avand pe fatada laterala ferestre ale unor incaperi principale,

noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va

retrage la o distanta egala cu minim 1/3 din inaltime, dar nu mai putin de 3,0

metri; se admit retrageri de minim 3,0 metri la constructiile cu P+2 niveluri

avand pe fatada laterala ferestre de la incaperi principale precum si la

constructiile cu P+3,4 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la incaperi

in care nu au loc activitati permanente si deci care nu necesita lumina

naturala; pentru cladirile mai inalte de P+4 niveluri retragerea minima va fi de

4,0 metri;

in cazul in care cladirea se invecineaza pe ambele laturi cu cladiri existente

retrase fata de limitele parcelelor, se va dispune izolat si se va retrage fata

de ambele limite laterale ale parcelei la o distanta egala cu minim 1/3 din

inaltime dar nu mai putin de 3,0 metri; se admit distante de minim 3,0 metri la

constructiile cu P+2 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la incaperi

principale si la constructiile cu P+3,4 niveluri avand pe fatada laterala

ferestre de la incaperi in care nu au loc activitati permanente si deci care nu

necesita deci lumina naturala; pentru cladiri mai inalte retragerea minima va

fi de 4,0 metri;

se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta este si linia de

separatie fata de o cladire publica retrasa de la limita laterala a parcelei sau

fata de o biserica ortodoxa; in aceste cazuri retragerea minima va fi de 4,0

metri;

cladirile care alcatuiesc fronturi discontinue se vor retrage fata de limita

posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea cladirii

masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri.


75






Se mentine neschimbata situatia existenta; daca din necesitati functionale sunt

necesare unele completari, extinderi sau demolari ale cladirilor situate in planul

secundar, acestea se vor efectua pe baza studiilor de impact in zona protejata,

avizate conform legii. Cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate

din inaltimea la cornise a celei mai inalte dintre ele; distanta se poate reduce la

1/4 din inaltime numai in cazul in care fatadele prezinta calcane sau ferestre care

nu asigura luminarea unor incaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce

necesita lumina naturala. Curtile inchise vor avea o suprafata de minim 30,0 mp.

cu conditia ca cel putin una din dimensiunile in plan ale curtii sa fie de minim 1/2

H.

Se admite acoperirea curtilor inchise sau in forma de U la cladirile cu functiuni de

birouri, hoteluri, comert, recreere care pot deveni astfel spatii functionale de tip

galerii, hall-uri, zone de receptie, sali de expozitie etc


Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim

3.0 metri dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal

obtinut prin una din proprietatile invecinate. In cazul fronturilor continue la strada

se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj care sa

permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor. In toate cazurile este

obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau

cu dificultati de deplasare. Se recomanda amplificarea circulatiei pietonale prin

crearea pasajelor si deschiderea curtilor cu functiuni atractive pentru pietoni.


Stationarea vehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara

circulatiilor publice. In cazul in care nu exista spatiu suficient pentru asigurarea

locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale

amenajarea unui parcaj propriu sau in cooperare ori concesionarea locurilor

necesare; aceste parcaje se vor situa la distanta de maxim 150 metri.


Inaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; pot fi

adaugate suplimentar unul sau doua niveluri in functie de volumetria

caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora in limitele unui arc de cerc cu

raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade. In cazul in care intr-o

intersectie exista deja o marcare pe colt a pozitiei favorizate a cladirilor printr-un

plus de inaltime, se admite pentru o noua cladire de colt depasirea in planul

fatadei a inaltimii maxime admisibile cu unul sau doua niveluri pe o lungime de

maxim 15,0 metri de la intersectie, peste care pot urma alte doua niveluri retrase


76





in limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45

grade dupa cum urmeaza:

*in toate cazurile in care constructiile au acopersi cu pante de peste 45 de grade

se admite mansardarea.

In cazul fronturilor continue, atunci cand noua constructie depaseste ca inaltime

o constructie alaturata viabila, este obligatoriu ca volumul care se inalta peste

calcanul existent sa fie retras de la limita de proprietate cu minim 3,0 metri in

cazul cladirilor pana la P+4 niveluri si cu 4,0 in cel al cladirilor peste P+4 niveluri,

pentru a fi tratat ca fatada laterala.

Pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente viabile este

obligatory preluarea “conturului” calcanului acesteia in zona vizibila din domeniul

public. Se interzice autorizarea cladirilor care aduc noi calcane in imaginea zonei


77





centrale. In cazul racordarii intre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avand regim

diferit de inaltime, se va prelungi regimul cel mai inalt spre strada secundara pe o

lungime de 50,0 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime

de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; in cazul in care diferenta este

mai mare de doua niveluri, racordarea se va face in trepte


Orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propuse a fi

declarate, se va putea realiza numai in conditiile legii. Orice interventie asupra

fatadelor existente, ca si modul de realizare al unor noi constructii, completari

sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclama, necesita studii de

specialitate, avizate conform legii;

Arhitectura noilor cladiri se va subordona cerintelor de coerenta a secventelor

particulare de tesut urban si va participa la punerea in valoare a caracteristicilor

dominante ale acestuia printr-o expresie arhitecturala contemporana; aceasta va

tine seama de caracterul zonei si de caracteristicile cladirilor invecinate in ceea

ce priveste:

arhitectura fatadelor – armonizarea cu scara strazii ca ritm al liniilor de forta

verticale si orizontale si ca frecventa a elementelor–accent, armonizarea cu

vecinatatile imediate ca proportii ale elementelor arhitecturale, ca relief al

fatadei, ca transparenta a balustradelor balcoanelor si logiilor, etc.;

volumetria – simplitatea volumelor, adecvarea scarii, controlul imaginii din

toate directiile din care volumul este perceput in relatie cu cadrul construit in

care se insereaza, armonizarea modului de acoperire, evitarea evidentierii

unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrari tehnice, etc;

materiale de constructie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a cladirilor

invecinate, evitarea materialelor care pot compromite integrarea in caracterul

zonei, respectarea materialelor constructiei initiale in caz de refacere si

extindere;

culoare – armonizarea culorii cu arhitectura cladirii, respectarea ambiantei

cromatice a strazii, sublinierea eventuala a ritmului fatadelor etc.

In vederea autorizarii se vor prezenta studii suplimentare de insertie pentru noile

cladiri sau pentru interventii asupra cladirilor existente ( ilustrari grafice,

fotomontaje, machete. Se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei,

realizarea unor false mansarde, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a

materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare.

Se interzice desfigurarea arhitecturii fatadelor si deteriorarea finisajelor prin

tratarea vitrinelor si a registrului parterului sau prin instalarea firmelor si a

panourilor de afisaj, inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora. Elementele de

mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate si arhitectura cladirilor.


78






Toate constructiile noi sau reabilitate vor fi racordate la retelele edilitare publice

de apa, canalizare. In cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine

avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa. La cladirile

dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluviala va fi facuta

pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii. Se va asigura evacuarea

rapida a apelor meteorice din spatiile accesibile publicului la reteaua de

canalizare;

Noile cladiri vor fi echipate fie cu o antena colectiva si o retea de

videocomunicatii conform reglementarilor tehnice in vigoare, fie cu un

bransament la reteaua cablata. Toate noile bransamente pentru electricitate si

telecomunicatii vor fi realizate ingropat. Se interzice dispunerea pe fatade a

antenelor TV-satelit si a antenelor pentru telefonia mobila. Cu exceptia

telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi

uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau

industriale


Spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada.

Curtile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative,

elemente de mobilier urban, plantatii decorative, inclusiv pe fatade.

Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate

si plantate cu un arbore la fiecare 40 mp. Se recomanda ca pentru imbunatatirea

microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea

terenului peste minimum necesar pentru accese. Elementele fixe de mobilier

urban din spatiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei,

necesitand aceleasi avize de specialitate ca si constructiile.


Se va mentine caracterul existent al imprejmuirilor astfel:

in cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre strada vor avea,

conform regulamentelor anterioare, inaltimea de minim 2.00 metri din care

un soclu opac de 0.60 m., partea superioara fiind transparenta realizata din

fier forjat sau plasa metalica si vor putea fi dublate de gard viu; poate fi

autorizata o inaltime diferita in cazul reconstructiei sau restaurarii unei

imprejmuiri existente sau pentru a permite racordarea la o imprejmuire

existenta;

stalpii de sustinere in cazul in care nu sunt metalici, se vor armoniza cu

finisajul cladirii principale si al gardurilor alaturate;

portile se vor armoniza cu imprejmuirea;


79





pe limitele laterale si posterioare gardurile vor fi opace si vor avea inaltimea

maxima de 2.50 metri; aceasta inaltime permite mascarea fata de vecinatati

a garajelor, serelor etc.;

constructiile publice vor putea face exceptie ca dimensiuni si calitate a

decoratiei gardurilor si portilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura

cladirii.



POT maxim = 70%. In cazul unor extinderi sau noi insertii se admite acoperirea

restului curtii in proportie de 80% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (H = 8 metri)

pentru activitati comerciale, sali de spectacole etc. In mod exceptional, in cazul

constructiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al celor

care sunt inconjurate pe trei laturi de calcane ale unor constructii existente

valoroase sau al celor care refac o constructie valoroasa disparuta, POT poate

ajunge pana la 100%.

POT 100% poate fi admis si in cazul acoperirii integrale cu luminator a curtilor

inchise sau in forma de U. Pentru functiunile publice se vor respecta normele in

vigoare sau tema specifica.


In cazul unor extinderi sau noi insertii, se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC /

mp.

Teren. Pentru parcelele cu suprafata mai mica de 350 mp. sau cu raport intre

laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. Teren. Pentru functiunile

publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului. In cazul

mansardelor, aria suplimentara conventionala = maxim 0,6 x arie nivel curent.

A.6.3.12. Prevederi UTR V1a – Parcuri, gradini, scuaruri si fasii plantate publice – conform RLU al PUG Bucuresti


Sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in :

spatii plantate;


spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;

drumuri de halaj din care se asigura - prin dimensionare corespunzatoare –

accesul direct din drumuri publice la lac pentru aprovizionarea cu apa a

masinilor de pompieri de tonaj ridicat;


80





mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna;

constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si

biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici),

activitati sportive,

alimentatie publica si comert;

adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere;

parcaje.


Se admit:

constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si

biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici),

activitati sportive, alimentatie publica si comert;

cladiri pentru cultura, sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata

acestora insumata la suprafata construita existenta si mentinuta sa nu

depaseasca 20 % din suprafata totala a parcului.

Cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si gradinile publice se

admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei

circulatii.


Se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare. Se

interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si specializate. Se

interzice conversia grupurilor sanitare in spatii comerciale. Se interzice ocuparea

malurilor intre drumul de halaj si oglinda de apa ca si pozitionarea pe platforme

flotante sau pe piloti in interiorul oglinzii de apa a unor functiuni in absenta unui

P.U.Z. de ansamblu al amenajarii peisagistice a malurilor. Se interzic orice

improvizatii ale colectarii apelor uzate ale constructiilor lacustre. Se interzice

localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a spatiilor plantate

adiacente trotuarelor, atat in interior, cat si pe conturul exterior al spatiilor verzi.

Se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.



Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.




81










Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se va asigura accesul din

circulatiile publice ale aleilor ocazionale carosabile (pentru intretinere,

aprovizzionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale. Se va asigura

din drumul de halaj accesul direct la lac al masinilor de pompieri.


Parcajele se vor dimensiona si dispune in afara circulatiilor publice conform

normelor specifice si proiectelor de specialitate legal aprobate.


Cu exceptia instalatiilor, Inaltimea maxima a oricaror constructii nu va depasi P+2

m.


Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se recomanda adecvarea

arhitecturii cladirilor la caracterul diferitelor categorii de spatii plantate.


Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura:

alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public

conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu plantat in care este

admis accesul publicului.

Se recomanda extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice in bazine

decorative pentru a fi utilizate pentru intretinerea spatiilor plantate. In cazul

alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care

administreaza resursele de apa.


Plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare

categorie de spatii plantate. Toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel putin

un arbore la patru locuri de parcare si vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20

metri inaltime.


82





Se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de

intretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice si

favorabile faunei antropofile specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu

caracter special.


Conform normelor specifice existente. Se recomanda in intravilan imprejmuiri

transparente de 2,00 metri inaltime din care un soclu opac de 0,60 metri dublate

de gard viu. Spre deosebire de parcuri si gradini, scuarurile si fasiile plantate nu

vor fi ingradite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0.60 cm.

inaltime, fie prin borduri in lungul carora, pe o distanta de minim 0,5 metri terenul

va fi coborat cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru a

impiedica poluarea cu praf provocata de scurgerea pamantului pe trotuare



Procent cu constructii, platforme, circulatii carosabile si pietonale = maxim

15%


CUT maxim = 0.2 mp ADC/mp. Teren.

A.6.3.15. Unitati teritoriale de referinta (UTR)

La nivelul PUZ Parcul Sfintii Apostoli – Podul Calicilor, se regasesc 3 tipuri de

unitati teritoriale de referinta, ale caror prevederi au fost prezenteate in cadrul

unor sectiuni anterioare. Acestea sunt dupa cum urmeaza:

CP1 – subzona centrala in care se mentine configuratia tesutului urban

traditional continand o parte din zona protejata (pastrat din prevederile RLU

PUG);

V3 – Spatii verzi pentru agrement, cu subzonele functionale V3-1, V3-2, V3-

3, pe arealul Parcului Sfintilor Apostoli

V1a – Parcuri, gradini, scuaruri si fasii plantate publice (pastrat din

prevederile RLU PUG).


83





Figura nr. 12 – Zonificare UTR

Tabel nr. 19 – Ponderi UTR comparativ situatia existenta – situatia propusa

SITUATIA EXISTENTA SITUATIA PROPUSA

UTR Suprafata

UTR

Pondere

UTR/ total

suprafata

interventie

%

UTR Suprafata

UTR

Pondere

UTR/

suprafata

interventie

%

V1a –Parcuri,

gradini, scuarri

si fasii plantate

publice

7356 11.65 V3 – spatii

verzi pentru

agrement

(Parc)

6964 11.03


84





V1a – Parcuri

gradini,

scuaruri si fasii

plantate

publice –

parcaj

suprateran cf.

Autorizatiei

constructiei

PS4

3674 5.82 V1a – Parcuri,

gradini,

scuaruri si fasii

plantate

publice –

parcaj

suprateran cf

autorizatiei

constructie

PS4

3674 5.82

CP1 –

subzona

centrala unde

se mentine

configuratia

tesut

traditional

14990 23.73 CP1 –

subzona

centrala unde

se mentine

config. Tesut

traditional

14990 23.73

Element cadru

natural -

Dambovita

8818 0.00 Element cadr

natural

dambovita

8818 13.96

T1 – subzona

transporturilor

rutiere

28326 44.85 T1 – subzona

transporturilor

rutiere

28718 45.47

TOTAL 63164 100 TOTAL 63164 100

A.7. OBIECTIVELE PUZ PARC SFINTII APOSTOLI – PODUL CALICILOR

Obiectul prezentului Plan Urbanistic Zonal consta in concretizarea unui set de

obiective care sa permita indeplinirea princiipilor programatice ale Planului

Integrat de Dezvoltare Urbana a Bucureștiului, ale Strategiei de dezvoltare a

municipiului București 2009-2015 și a Programului Operational Regional 2007-

2013, in sensul Axei Prioritare nr. 1.

Astfel, obiectivele care stau la baza elaborarii PUZ „Parc Sfintii Apostoli –

Podul Calicilor” atinge principalele obiective enuntate mai sus:


de prezenta agresiva a masinilor, redand pietonilor intregul areal;


85






central bucurestene;




urbane a centrului orasului, si un pas catre conectarea centrului orasului cu

vechea zona a centrului, brutal separata prin interventia comunista;





A.8. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

Planul Urbanistic Zonal Parcul Sfintii Apostoli – Podul Calicilor face parte

din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al municipiului Bucuresti.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana urmareste implementarea urmatoarelor

prioritati identificate la nivelul municipiului Bucuresti:

Recuperare:

Recuperarea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului;

Recuperarea zonei de la sud de Dambovita si reconectarea acesteia la

centrul Bucurestiului;

Recuperarea cartierelor traditionale degradate;

Recuperarea si refunctionalizarea fondului construit prin reconversie.

Circulatie:

Prioritatea numarul 1 pentru fracilitarea circulatiei auto prin eliminarea

traficul de tranzit prin zona centrala prin construirea inelelor si a centurii;

Rezolvarea locurilor de parcare din zona centrala;

Incurajarea modalitatilor de transport durabile.

Spatii publice:

Valoarea si atractivitatea unui oras este sutinuta de calitatea si

diversitatea spatiilor publice ale acestuia:

Strazi si piete ca spatii publice prietenoase:

Spatii publice reprezentative:

Competitivitate.


86





B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

B.1. CALITATEA AERULUI

Bucurestiul este primul oras din Romania care a fost dotat cu echipamente

automate de monitorizare a calitatii aerului.

Reteaua de monitorizare este constituita din 8 puncte fixe de monitorizare:

Balotesti – statie de fond regional ;

Magurele – statie de fond urban;

Lacul Morii – statie de fond urban;

Drumul Taberei, Titan, Berceni – statii industriale;

Mihai Bravu, Cercul National Militar – statii de monitorizare a traficului.

Poluantii monitorizati sunt: NO2, SO2, O3, CO (analizoare automate, sunt

transmise medii orare), particule (PM10 si PM2,5) si Pb (prelevare pe 24 ore si

analiza in laborator, medii zilnice).

Figura nr. 13 – Amplasarea statiilor de monitorizare

Poluarea aerului in Bucuresti are un caracter specific, datorita in primul rand

conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inlatimi diferite ale


87





surselor de poluare, precum si o repartitie neuniforma a acstor surse, dispersate

pe intreg teritoriul municipiului Bucuresti.

Sursele de polaure a aerului se pot clasifica in :

Surse fixe care sunt reprezentate de sursele industriale, de obicei

concentrate pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zonele de

locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent pe verticala). Gama

substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte variata:

pulberi organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe,

Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solventi

organici, funingine etc.

Surse mobile – in Municipiul Bucuresti sursa ce amai importanta de poluare

o constituie traficul auto. Sunt emise atat gaze anorganice (oxizi de azot,

dioxid de sulf, oxid de carbon), cat si compusi organici volatili (benzen) sau

pulberi PM10, PM2,5 cu continut de metale. Impactul cel mai mare apare in

zonele construite si cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia

poluantilor este dificil de realizat. Concentratiile poluantilor atmosferici sunt

mai crescute in zonele cu artere de trafic strajuite de cladiri inalte sub forma

compacta, cre impiedica dispersia. La departarea de arterele de trafic intens,

poluarea aerului scade rapid si este destul de rar semnalata in zonele

suburbane sau rurale.

Surse de suprafata: in categoria surselor de suprafata intra in special

incalzirea rezidentiala, dar si alte surse difuze de combustie care sunt lipsite

de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri inalte. O categorie speciala o

constituie santierele de constructii, surse care pot fi incadrate, in functie de

obiectiv, atat la surse fixe (pentru constructii de cladiri) cat si la sursele de

suprafata (pentru reparatiile, modernizarile arterelor rutiere). Aceste surse,

daca nu sunt organizate corespunzator, aduc o contributie majora la

poluarea cu pulberi.

B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5

Caracteristici generale:

Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si

picaturi de lichid.

Surse naturale:

Eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si dispersia polenului;

Surse antropice:

Activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele

termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de


88





pneurile masinilor atat la oprirea acestora, cat si datorita arderilor

incomplete.

Efecte asupra sanatatii populatiei:

Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O

problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic

de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare

provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli

cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.

Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai

multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe

gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili ,

deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in

copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului,

respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung

la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

Tabel nr. 20 - Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

50 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

40 μg/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM2,5

Valoare tinta

25 μg/m3 - valoarea-tinta anuala

Valori limita

25 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2015 20 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020

Pulberile monitorizate, conform cerintelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 si

PM 2.5, adica particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv

mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, intrucat pot

intra foarte adanc in sistemul respirator si cauza sau acutiza boli pulmonare.

Tabel nr. 21 - Emisii anuale de Pulberi totale


2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de pulberi (t/an)

764.77 1881.1 994.21 887.5

310.97

Tabel nr. 22 - Emisii anuale de Pulberi PM10

Municipiul 2007 2008 2009 2010 2011


89





Bucuresti

Emisii anuale de pulberi (t/an)

297.2 1334.6 732.18 698.93

137.64

Tabel nr. 23 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM10 in anul 2011

Judet Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari

Concentratia anuala (μg/mc)

Numar depasiri VL

Bucuresti Buc Cercul Militar

Trafic PM10 155 37 25

Bucuresti Buc Mihai Bravu

Trafic PM10 224 39 39

Bucuresti Buc Titan Industriala PM10 321 36 69

Bucuresti Buc Drumul Taberei

Industriala PM10 298 43 79

Bucuresti Buc Balotesti Fond regional

PM10 172 38 41

Bucuresti Buc Magurele Fond suburban

PM10 296 37 54

Bucuresti Buc Lacul Morii

Fond urban

PM10 290 39 69

Bucuresti Buc Berceni Industriala PM10 326 33 49

Pentru acest poluant a trebuit intocmit Programul Integrat de Gestionare a

Calitatii Aerului. Si in anul 2011 concentratia medie anuala a depasit Valoarea

limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 μg/mc) insa doar la statia

Drumul Taberei.

Fata de anii anteriori, se observa o scadere a concentratiilor de pulberi PM10,

insa nu suficient, inregistrandu-se inca mai mult de 35 de zile cu depasiri la

aproape toate statiile de monitorizare

In ceea ce priveste pulberile PM 2.5, situatia statistica este prezentata in tabelul

urmator:

Tabel nr. 24 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM 2.5 in anul 2011


Tip Poluant

Numar determinari


Numar depasiri VL +MT

Obs.


Trafic PM2,5 156 21 0


Industriala PM2,5 298 24 0


90






Fond urban

PM10 211 21 0

Tabel nr. 25 – Evolutia concentratiei poluantului PM10 in anii 2008-2013 (valori medii anuale)

Statie monitorizare

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cercul Militar 53 50 41 37 0 34

Mihai Bravu 55 51 42 39 37 -

Titan 43 39 36 36 36 31

Drumul Taberei

53 50 38 43 44 47

Balotesti 28 29 24 38 28 37

Magurele 44 41 34 37 36 31

Lacul Morii 45 43 35 39 36 31

Berceni 49 42 31 33 34 30

Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calitatii aerului.

Se observa ca situatia cea mai grava se inregistreaza in zona centrala a orasului,

unde principala sursa de poluare o constituie traficul rutier.

In privinta numarului de depasiri ale valorii limita ziolnice (VL zilnica = 50 µg/mc,

mac 35 depasiri pe an) se constata ca la toate statiile de monitorizare din

Bucuresti s-au inregistrat depasiri ale acestui prag in toata perioada de analiza

cu exceptia statiei Balotesti (2010) si Cercul Militar (2011). Valori foarte mari s-au

inregistrat la statia Mihai Bravu in 2006 – 2008, unde aproximativ jumatate de an

s-au inregistrat depasiri ale valorii limita. La nivelul judetului Ilfov, statia Balotesti

se incadreaza in limitele legale in toata perioada analizata in privinta numarului

de depasiri pe an cu exceptia anului 2011. Anul 2011 se remarca printr-o

crestere a numarului de depasiri ale concentratiei de PM10 la 6 din cele 8 statii

de monitorizare.


91





Figura nr. 14 – Numarul depasirilor valorii limita admise de PM10 in regiunea Bucuresti - Ilfov

(Sursa: Rapoartele privind starea factorilor de mediu la nivelul regiunii Bucuresti

– Ilfov 2002 - 2011)

B.1.2. Emisii anuale de SO2


Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator

care irita ochii si caile respiratorii.

Surse naturale:

Eruptii vulcanice fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea

gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice:

sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele

termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea

acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile

provenite de la motoarele diesel.


In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite

efecte asupra sanatatii umane.

Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp,

poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele

cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.


92





Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea

ca efect infectii ale tractului respirator.

Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor:

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra

structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si

negre, frasinul alb , lucerna , murele.

Efecte asupra mediului:

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra

vegetatiei si solului. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidaria, vopselurile, fibrele,

hartia, pielea si componentele electrice.


LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Dioxidul de sulf - SO2

Prag de alerta

500 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

Valori limita

350 μg/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

Nivel critic

20 μg/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie

Principalele emisii de SO2 evacuate in Bucuresti au fost:

Tabel nr. 27 - Variatii ale emisii anuale de SO2 in perioada 2007 - 2011 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de SO2 (t/an)- Bucuresti

11110 2157 3265 2400 2935


93





Figura nr. 15 – Evolutia emisiilor anuale de SO2 Tabel nr. 28 - Situatia statistica a concentratiilor de dioxid de sulf in anul 2011


Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari


Numar depasiri

VL

Obs.


Trafic SO2- 1h

633 7.8 0


Trafic SO2- 1h

4418 12.3 0

Bucuresti Buc Titan Industriala SO2- 1h

3571 3.2 0


industriala SO2- 1h

8356 5.1 0


SO2- 1h

0 Nu a functionat analizorul


SO2- 1h

1339 1.3 0


Fond urban

SO2- 1h

8158 10.8 0

Bucuresti Buc Berceni Industriala SO2- 1h

805 16 0


Trafic SO2- 24 h

28 8 0


Trafic SO2- 24h

194 12.4 0

Bucuresti Buc Titan Industriala SO2- 24h

161 3.4 0


Industriala SO2- 24 h

357 5.3 0


SO2- 24h

Nu a functionat analizorul


94






Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari


Numar depasiri

VL

Obs.


SO2- 24h

60 1.4 0


Fond urban

SO2- 24h

358 10.8 0

Bucuresti Buc Berceni Industriala SO2- 24h

37 17.1 0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentratiile inregistrate

incadrandu-se in anul 2011 sub valorile limita orare (350 μg/mc) sau zilnice (125

μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentratiile de dioxid de sulf se mentin la

acelasi nivel, mult sub valorile limita pentru protectia sanatatii umane.

Pentru dioxidul de sulf, in anul 2011 nu s-a inregistrat depasirea pragului de

alerta la nici o statie de monitorizare.

B.1.3. Emisii anuale de NOx


Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in

cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

Monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor si inodor;

Dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun – roscat cu un

miros puternic, inecacios.

Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun –

roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile

formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide

care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.

Surse antropice:

Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii

sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului

rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt

responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei,

efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane.


Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat

si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare


95





decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi

fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la

acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii,

disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa

poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.

Efecte asupra plantelor si animalelor:

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea

sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care

seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce

imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa

Alte efecte:

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea

nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic

ambiental.


LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Oxizi de azot - NOx

Prag de alerta

400 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

Valori limita

200 μg/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 μg/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

Nivel critic

30 μg/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei

Tabel nr. 30 - Principalele emisii de NOx evacuate in atmosfera au fost:

2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de NOx (t/an) Bucuresti

12899 20901 17642 17268 5676


96





0

5000

10000

15000

20000

25000

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de NO2

Bucuresti

Figura nr. 16 – Evolutia emisiilor anuale de NO2

B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici

Compusii organici volatili (COV) sunt compusi organici cu o presiune de vapori

de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau avand o volatilitate

corespunzatoare in conditii speciale de utilizare. Acesti compusi nu au culoare,

miros sau gust si includ o gama larga de substante cum ar fi: hidrocarburi,

compusi organici halogenati si oxigenati.

Hidrocarburile compusilor organici volatili sunt grupate in metan si alti compusi

organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai

eficient gaz cu efect de sera, care contribuie la intensificarea incalzirii globale.

Surse generatoare de compusi organici volatili: activitatile de depozitare,

incarcare, descarcare si distributia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un

terminal la o statie de benzina si activitatile industriale care utilizeazǎ solventi

organici cu continut de compusi organici volatili.

Tabel nr. 31 - Emisii anuale de COV

2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de COV (t/an) Bucuresti

11478 15476 9153 9240 251


97





Figura nr. 17 – Evolutia emisiilor anuale de COV

B.1.5. Emisii de metale grele

Metalele grele (toxice) provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor

menajere si din anumite procedee industriale. Se gasesc in general sub forma de

particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in

organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata. In cazul

expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale,

respiratorii, hepatice.

In perioada 2005-2011 la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov valorile concentratiilor

medii anuale de Pb s-au situat sub valoarea medie anuala pentru protectia

sanatatii umane, insa se remarca o usoara tendinta de crestere in ultimii ani.

Incepand cu anul 2008 se monitorizeaza si valorile concentratiilor medii anuale

pentru Cd, acestea situinduse sub valoarea limita anuala pentru protectia

sanatatii umane (5ng/m3), insa, la aproape toate statiile s-a depasit pragul

superior de evaluare, fiind astfel necesara o atentie suplimentara.

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu pentru Municipiul

Bucuresti, in anul 2011 valorile concentratiilor medii anuale de Pb au fost sub

valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (0.5µg/mc).

Tabel nr. 32 - Emisii anuale de Cadmiu (tone) 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de Cd (t/an) Bucuresti

0.08 0.093 0.056 0.054 0.047


98





00,010,020,030,040,050,060,070,080,090,1

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de Cd

Bucuresti

Figura nr. 18 - Evolutia emisiilor anuale de Cd Tabel nr. 33 - Emisii anuale de Plumb (tone)

2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de Pb (t/an) Bucuresti

2.06 2.19 1.41 1.48 1.49

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de Pb

Bucuresti

Figura nr. 19- Evolutia emisiilor anuale de Plumb

B.1.6. Monoxidul de carbon

Caractersitici generale:

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor,

inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se

formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.


99





Surse naturale:

Arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.

Surse antropice:

se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte

surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul

rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel

periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si

primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la

temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat

pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana.


Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de

aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului

in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului

cardiovascular. La concentratii relativ scazute:

afecteza sistemul nervos central;

slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in

organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;

expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;

poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli

cardiovasculare;

determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata,

ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o

reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare,

persoanele anemice, fumatorii.

Efecte asupra plantelor:

La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra

plantelor, animalelor sau mediului.

Tabel nr. 34 - Situatia statistica a concentratiilor de monoxid de carbon in anul 2011


Tip Poluant

Numar determinari

Concentratia anuala (mg/mc)

Numar zile cu depasire a VL


Trafic CO 4317 0.88 0


100






Trafic CO 8194 1.11 0

Bucuresti Buc Titan Industriala CO 7855 0.14 0


industriala CO 8118 1.09 0


CO 2012 0.78 0


CO 7591 0.56 0


Fond urban

CO 6060 0.14 0

Bucuresti Buc Berceni Industriala CO 8569 0.32 0

In anul 2011 nu s-a inregistrat depasirea valorii limita pentru protectia sanatatii

umane (10 μg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.

B.2. CALITATEA APEI

B.2.1. Calitatea apelor de suprafata

Clasificarea calitatii apelor de suprafata se face in conformitate cu prevederile

Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii

apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Acest

Normativ aproba lista de elemente de calitate biologice, hidromorfologice,

chimice si fizico-chimice in vederea stabilirii starii ecologice a ecosistemelor

acvatice continentale - rauri si lacuri, naturale si artificiale sau modificate

ireversibil.

Stabilirea starii ecologice a ecosistemelor acvatice continentale (rauri, lacuri

naturale si artificiale sau modificate ireversibil) trebuie sa se faca pe baza

elementelor de calitate biologice, tinand cont si de indicatorii hidromorfologici,

chimici, fizico-chimici si de poluanti specifici care influenteaza indicatorii biologici.

Evaluarea acestor elemente poate arata prezenta conditiilor naturale, alterari

minore ale acestora sau amploarea impactului antropic si, respectiv, starea

calitatii corpurilor de apa intr-o anumita perioada de timp.

In cadrul Anexei nr. 1, a Normativului privind clasificarea calitatii apelor de

suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, se regasesc

elementele de calitate pentru evaluarea starii ecologice a raurilor si lacurilor,

prezentate in tabelul urmator:

Tabel nr. 35 – Elemente de calitate pentru evaluarea starii ecologice a raurilor si

lacurilor


101





Elemente de

calitate

Rauri Lacuri naturale

Biologice * compozitia si abundenta

florei acvatice

* compozitia si abundenta

macronevertebratelor

bentonice

* compozitia, abundenta si

structura pe varste a faunei

piscicole

* compozitia,

abundenta si

biomasa

fitoplanctonului

* compozitia si

abundenta altei flore

acvatice (fitobentos si

macrofite)

* compozitia si

abundenta

macronevertebratelor

* compozitia,

abundenta si

structura pe varste a

faunei piscicole

Hidromorfologice * cantitatea de apa

* dinamica curgerii de apa

* conexiunea cu apa

subterana

* adancimea raului

* variatia latimii

* continuitatea raurilor

* structura substratul raului

* structura zonei de mal

* cantitatea de apa

* dinamica curgerii de apa

* timpul de retentie

* conexiunea cu apa subterana

* adancimea lacului

* cantitatea si structura

substratului

* structura tarmului lacului


102





Chimice si fizico-

chimice

* conditiile de temperatura

* conditiile de oxigenare

* mineralizarea

* acidifierea

* nutrientii

* poluarea cu toate

substantele prioritare

descarcate in rau

* poluarea cu alte substante

periculoase identificate

descarcate in cantitati

semnificative in cursul de

apa

* transparenta

* conditiile de temperatura

* conditiile de oxigenare

* mineralizarea

* acidifierea

* nutrientii

* poluarea cu toate substantele

prioritare descarcate in lac

* poluarea cu alte substante

periculoase identificate

descarcate in cantitati

semnificative in lac

Astfel, incadrarea in clasele de calitate pe baza potentialului ecologic se face

astfel:

Rauri:

Stare ecologica foarte buna – Clasa de calitate I;

Stare ecologica buna – Clasa de calitate II;

Stare ecologica moderata – Clasa de calitate III;

Stare ecologica slaba – Clasa de calitate IV;

Stare ecologica proasta – Clasa de calitate V;

Lacuri naturale:

Stare ecologica foarte buna – Clasa de calitate I;

Stare ecologica buna – Clasa de calitate II;

Stare ecologica moderata – Clasa de calitate III;

Stare ecologica slaba – Clasa de calitate IV;

Stare ecologica proasta – Clasa de calitate V;

Gradul de trofie:

Ultraoligotrof;


103





Oligotrof;

Mezotrof;

Eutrof;

Hipertrof

Ecosisteme acvatice artificiale sau modificate ireversibil:

Potential ecologic foarte bun – E;

Potential ecologic bun – B;

Potential ecologic moderat – M.

Directiva Cadru Apa defineste in art.2 starea apelor de suprafata prin : starea

ecologica si starea chimica. Starea ecologica reprezinta structura si functionarea

ecosistemelor acvatice, fiind definita in conformitate cu prevederile anexei V a

Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente

hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele

biologice, precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici).

Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa, privind starea apelor, are la baza o

abordare noua, integratoare, care difera fundamental de abordarile anterioare in

domeniul calitatii apei in care elementele hidromorfologice nu erau considerate,

iar preponderenta revenea elementelor fizico-chimice.

Evaluarea starii chimice a unui corp de apa se face pe baza substantelor

prioritare avand in vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a

mediului in domeniul apei (Directiva 2008/105/EC), transpusa in legislatia

romaneasca prin HG 1038/2010. In cazul starii chimice clasificarea se face astfel:

stare chimica buna - (B), s

stare chimica proasta - (P)

In tabelele urmatoare este prezentata starea de calitatea a apei de suprafata, in

sectiunile monitorizate, conform datelor Administratiei Bazinale de Apa Arges –

Vedea.

Tabel nr. 36 - Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata puternic modificate - rauri, monitorizate in anul 2011

Nr. crt.

B.H

Cursul de

apa

Denumire corp de

apa

Sectiune de monitorizare

Potential ecologic al elementelor

biologice


fizico- chimice generale

Potential ecologic poluanti specifici

Stare finala

Stare chimica

1 Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am

NH Popesti Potential Ecologic Maxim

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic Bun

Buna


104





ev Apa Nova - Glina

Sursa datelor: Administratia Bazinala Arges Vedea SGA Bucuresti Ilfov

Tabel nr. 37 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa(rauri)tronsoane caracteristice (km) conform evaluarii potentialului ecologic pe anul 2011

B.H. Cursul de

apa Denumire corp de

apa Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii potentialului ecologic

Maxima Buna Moderata

km % km % km %

Arges Ilfov Dambovita:av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii

Dragomiresti 13,67 0 0 0 0 13.67 100%

Arges Dambovita Dambovita:am.ev.Apa Nova (Glina)-confl.Arges

Balaceanca 31.53 0 0 0 0 31.53 100%

Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popesti 17,49 0 0 17,49 100% 0 0

Arges Valea Saulei

Valea Saulei Am.confl. Colentina

5.9 0 0 0 0 5.9 100%

Tabel nr. 38 Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata –lacuri de acumulare,

monitorizate in anul 2011

Bazin hidrografic

Cursul de apa

Denumire corp apa

Denumire lac de

acumulare


biologice


fizico- chimice generale

Potential ecologic poluanti specifici

Potential ecologic

Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati (Colacu) -

confl. Dambovita

Ac. Buftea Ac.

Buciumeni

Potential Ecologic Moderat


Potential Ecologic Maxim


Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii Potential Ecologic Moderat

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic

Bun



105





Tabel nr. 39 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa (lacuri acumulare) pe tronsoane caracteristice ( km) conform evaluarii

B.H. Cursul de

apa Denumire corp de apa

Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii

potentialului ecologic

Maxima Buna Moderata

km % km % km %

Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati (Colacu) - confl. Dambovita

Ac. Buftea Ac. Buciumeni

20,2 0 0 0 0 20,2 100%

Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii

3,22 0 0 0 0 3,22 100%


Tabel nr. 40 - Situatia indeplinirii obiectivului de mediu ( stare finala buna) la nivel

Municipiului Bucuresti pe corpuri de apa, pentru anul 2011

Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu

Nu ating obiectivele de mediu

Total

Global

%

Global

Corpuri de apa puternic modificate

rauri 1 100 % - - 1

lacuri - - 1 100% 1

Corpuri de apa artificiale rauri - - 1 100% 1

Total 1 - 2 - 3


Datorita faptului ca raul Dambovita este cel mai important curs de apa din cadrul

Municipiului Bucuresti, in urmatorul tabel vom prezenta evolutia calitatii apei in

perioada 2005 – 2010, conform Planului de Dezvoltare Regionala Bucuresti –

Ilfov 2014.

Tabel nr. 41 – Calitatea apei in sectiunile supravegheate pe raul Dambovita

monitorizate de laboratorul serviciului de Gospodarire a Apelor Ilfov – Bucuresti

Sectiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brezoaiele (jud Giurgiu) III II II III III III

Arcuda - pod Joita (jud

Giurgiu)

III III II II II II

Dragomiresti (amonte

lacul Morii - jud Ilfov)

III II III II III III


106





Balaceanca (Cernica -

jud Ilfov)

V V V V V V

Post Hidrometric Budesti

(jud Calarasi –

confluenta Arges)

V V V V V V

(Sursa: Planul de Dezvoltare Regionala Bucuresti – Ilfov, 2014)

Urmarind graficul de evolutie al calitatii apei raului Dambovita, se poate observa

ca in perioada 2005-2010, potentialul ecologic al acestui rau nu a inregistrat o

imbunatatire a calitatii, mentinandu-se intr-o stare generala proasta, exceptie

facand sectiunea Arcuda, unde se constata incepand cu anul 2007 o evolutie

pozitiva.

Figura nr. 20 – Evolutia calitatii apei raului Dambovita

B.2.2. Calitatea apelor subterane

In cadrul acestui subcapitol se va prezenta caracterizarea calitativa a corpurilor

de apa subterana, pe baza rapoartelor elaborate de catre autoritatile compenete


107





de mediu, care raspund de monitorizarea factorilor de mediu atat la nivelul

municipiului Bucuresti, cat si la nivelul judetului Ilfov. Astfel, pentru cele cinci

corpuri de apa subterana s-a prezentat evolutia starii chimice.

Figura nr. 21 - Starea chimica a corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic Arges - Vedea

(sursa: Plan de management al Spatiului Hidrografic Arges - Vedea).

In urma monitorizarii forajelor din reteaua nationala de observatii, s-a constatat

ca in perioada 2005-2010 mai mult de jumatate din forajele analizate din

regiunea Bucuresti Ilfov au inregistrat depasiri ale concentratiei legale admise la

diversi poluanti:

In anul 2005 in urma analizarii a 46 de foraje din reteaua de observatii s-au

constatat depasiri ale valorilor prag pentru nitrati la 27 de foraje (mai mult de

jumatate din foraje).

In anii 2006 si 2007 in urma analizarii de foraje reprezentative din reteaua de

observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la

44 de foraje.

In anul 2008 in urma analizarii a 46 foraje reprezentatitve din reteaua de

observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la

34 de foraje (cca 74% din foraje).

In anul 2009 in urma analizarii a 11 foraje reprezentatitve din reteaua de

observatii (4 corpuri de apa subterana) s-a constatat depasirea valorilor prag

la indicatorul plumb la un foraj (cca 9%).


108





In anul 2010 in urma analizarii a 84 de foraje din reteaua de observatii (6

corpuri de ape subterane) s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru

anumiti poluanti (dioxid de azot, amoniac, fosfat, cloruri, sulfati, amoniu,

azotiti) la 25 de foraje (mai mult de 25% din foraje)

B.3. CALITATEA SOLULUI

Fiind definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre, solul este format din

particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii.

Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care

indeplineste mai multe functii vitale:

Serveste drept platforma/ mediu fizic pentru oameni si activitatile umane;

Patrimoniu geologic si arheologic;

Sursa de biodiversitate.

Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UE sunt:

Eroziunea;

Contaminarea;

Pierderea biodiversitatii solului;

Alunecarile de teren si inundatiile.

In Bucuresti sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:

Depunerile uscate si umede din atmosfera;

Depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale pe

terenuri neamenajate corespunzator;

Degradarea solului prin factori a caror actiune este favorizata de practici

gresite (despaduriri, lipsa unro lucrari de consolidare si aparare etc.);

Poluarea cu plumb specifica pentru zonele cu trafic auto intens. Dintre

elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu

trafic auto intens.

Solurile din Municipiul Bucuresti, puternic modificate antropic, au un continut

foarte mare de Pb provenit in cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor

din traficul rutier. Tipurile naturale de sol se intalnesc astazi doar pe suprafete

restranse din unele parcuri si din zonele periferice.

B.4. CALITATEA VEGETATIEI

In prezent, plantatiile de arbori se impart in trei categorii: cele din Parcul Sfintii

Apostoli, plantatiile de aliniament caracteristice strazilor Danielopol, Sfintii

Apostoli (tronsonul nord – est – sud -vest) si Spaliul Unirii, si vegetatie spontana

amestecata cu plantatii ambientale de-a lungul laturii sudice a strazii Sfintii


109





Apostoli (tronsonul est – vest). Spatiile care nu sunt acoperite de vegetatie (care

nu sunt carosabile sau pietonale) servesc ca parcari amenajate sau nu si sunt

pavate sau asfaltate.

Prin interventiile propuse spatiile verzi sunt imbunatatite atat in sensul amenajarii

de calitate, cat si in sensul maririi suprafetei de spatii verzi in zona studiata.

Astfel, bilantul teritorial al situatiei propuse reda o cifra de 9760 mp spatii

verzi, iar cel al situatiei existente prezinta o valoare inferioara, de 9221 mp,

cresterea inregistrata fiind de aproximativ 1%, adica 539 mp.

Tabel nr. 42 – Bilant suprafata spatii verzi

Tipuri de

utilizare

Suprafata existenta Suprafata nou propusa Supr. Totala propusa

(existent + propus)

MP HA % MP HA % MP HA %

Spatii verzi

plantate

integral

9221 0.9221 14.60 539.00 0.0539 0.85 9760 0.976 15.45

Total spatii

verzi

9221 1.07294 16.99 539.00 0.0539 0.85 9760 0.976 15.45

Numarul de copaci aproape se dubleaza in propunere, intrucat totalul

acestora insumeaza in prezent 364 copaci, iar noua amenajare propune 537 de

copaci dintre care 288 sunt copaci pastrati din situatia initiala.

C. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

In perioada de executie a lucrarilor propuse in PUZ- ul analizat, exista

posibilitatea ca mediul inconjurator sa fie supus poluarii, insa activitatile

respective vor avea caracter temporar si nu vor influenta semnificativ factorii de

mediu.

Dintre activitatile ce pot influenta calitatea mediului se pot mentiona:

Aerul poate fi impurificat datorita:

Emisiilor de praf care pot aparea in timpul executiei lucrarilor proiectate;

Emisiilor de gaze de ardere generate de motoarele autovehiculelor.

Apa subterana, prin sursele de poluare de:

Aparitie a pierderilor accidentale de materiale, combustibili si uleiuri de la

masinile si utilajele din santier;

Nerespectare a programului de colectare si gestiune a deseurilor;


110





Ape poluate ce pot fi antrenate de apa pluviala in subteran.

Solul poate fi poluat prin urmatoarele actiuni:

Poluari accidentale prin deversarea unor substante periculoase pentru

mediu;

Repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii

neamenajate;

Apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare;

Nerespectarea programului de colectare si gestiune a deseurilor;

Emisii generate de trafic si motoarele autovehiculelor care se depun pe

sol.

Zgomotul care va fi generat in perioada de executie.

Biodiversitatea: in zona analizata nu se regasesc specii protejate de flora si

fauna care sa necesite conservare deosebita.

Se apreciaza ca prin implementarea Planului Urbanistic Zonal, factorii de mediu

nu vor fi afectati semnificativ negativ.

D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PLAN

In prezent, zona din spatele Palatului de Justitie nu dispune de o infrastructura

propice pentru pietoni si biciclisti, de mobilier urban sau de un sistem de iluminat

adecvate, vegetatia este neintretinuta. Spatiul public actual nu este folosit ca

spatiu public, ci ca spatiu rezidual al trotuarelor de-a lungul zonelor carosabile.

Strada nu dispune de elemente de mobilier urban adecvate. Ca urmare, spatiul

nu este folosit la potentialul sau nici din punct de vedere al functiunilor actuale

(locuire, culte, loisir) si nici nu incurajeaza noi functiuni, cu toate ca dispune, prin

pozitie, de potential.

Astfel, zona analizata pentru PUZ-ul „Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor”

beneficiaza de vecinatatea Centrului Istoric (zona activa d.p.d.v. al serviciilor,

social si cultural), dar este separata de acesta prin raul Dambovita. De

asemenea, zona este adiacenta bulevardului Unirii de care este conectata prin

trei ganguri, conexiuni insuficente pentru a putea determina participarea la

promenada oferita de acest bulevard.

Printre deficientele majore ale spatiului studiat se numara urmatoarele:

lipsa accesibilitatii si conectivitatii printr-o infrastructura adecvata circulatiei

pietonale si cicliste;

lipsa atractivitatii din punctul de vedere al potentialului economic in ciuda

invecinarii/ apropierii atat cu centrul vechi, cat si cu Piata Unirii;


111





lipsa spatiilor de parcare;

lipsa elementelor de mobilier urban adecvate ca pozitie și design;

lipsa unui sistem adecvat de iluminat;

traficul auto intens, zgomotul si poluarea din timpul zilei, dublate de o lipsa

totala de activitate si atractivitate in cursul serilor si la sfarsitul saptamanii

Prin interventiile propuse nu este afectata oglinga de apa a raului Dambovita , iar

spatiile verzi sunt imbunatatite atat in sensul amenajarii de calitate, cat și in

sensul maririi suprafetei de spatii verzi in zona studiata. Astfel, bilantul teritorial

al situatiei propuse reda o cifra de 9760 mp spatii verzi, iar cel al situatiei

existente prezinta o valoare inferioara, de 9221 mp; creșterea inregistrata

este de aproximativ 1%.

Se propune inlocuirea arborilor degradati. In ceea ce privește arborii desfiintati

datorita noii amenajari, aceștia sunt in cuantum total de 31. Numarul de copaci

aproape ca se dubleaza in propunere, intrucat totalul acestora insumeaza in

prezent 364 copaci, iar noua amenajare propune 537 de copaci, dintre care 288

sunt copaci pastrati din situatia initiala.

Impactul asupra mediului este benefic, proiectul aduce in prim plan posibilitatea

evitarii circulatiei auto si inmultirea spatiilor verzi.

Impactul asupra populatiei va fi unul nesemnificiativ și manifestat cu precadere in

perioada de executie a obiectivelor propuse prin proiect. Dupa finalizarea

lucrarilor, populatia va beneficia de reabilitarea infrastructurii publice de servicii,

precum și de imbunatatirea factorilor de mediu, datorita spatiilor verzi nou create.

Zona vizata de lucrarile propuse in proiect este o zona puternic antropizata, prin

urmare, importanta din punct de vedere al vegetatiei, florei sau faunei este

redusa, iar impactul asupra biodiversitatii este practic inexistent. Mare parte din

zona propusa pentru realizarea investitiei nu se afla in relatie directa cu apele de

suprafata, astfel incat impactul asupra apei de suprafata este inexistent. Pentru

durata constructiei podului, impactul asupra raului Dambovita va fi minimizat prin

masuri de protejare specifice. Apele uzate din viitoarea parcare subterana vor fi

de tip menajer (pentru grupurile sanitare), respective poluate cu hidrocarburi si

filtrate/ epurate in separatoarele de hidrocarburi (subsolurile de parcare), astfel

incat vor putea fi deversate in reteaua urbana.

Impactul generat in urma desfașurarii activitatilor propuse prin proiect, nu sunt de

natura a provoca un impact semnificativ asupra aerului, atat timp cat se vor

aplica masurile de protectie in perioada de executie. Prin incurajarea traficului

pietonal și de bicicliști se vor reduce emisiile de poluanti (in special pulberi in

suspensie) ca urmare a traficului rutier. De asemenea, calitatea aerului va


112





cunoaște o imbunatatire, prin crearea spatiilor verzi și intretinerea

corespunzatoare a acestora. In perioada de exploatare, impactul asupra

peisajului este pozitiv datorita lucrarilor ce vor da un aspect ingrijit zonei

E. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

Obiectivele strategice de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi

avute in vedere in procesul de planificare a actiunilor pentru protectia mediului ca

pate intrinseca a oricarui plan care propune dezvoltarea unor activitati antropice,

sunt urmatoarele:

Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei;

Respectarea legislatiei privind colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor;

Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ

asupra calitatii apelor (apa de suprafata, apa potabila, apa subterana);

Limitarea emisiilor in aer la niveluri care sa nu genereze un impact

semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili;

Limitarea, la surse, a poluarii fonice in zonele cu receptori sensibili la zgomot

si limitarea nivelurilor de vibratii;

Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei;

Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si

arheologic;

Protectia sanatatii umane;

Imbunatatirea infrastructurii rutiere;

Minimizarea impactului asupra peisajului;

Limitarea impactului negativ asupra solului.

E.1. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE UNIUNII EUROPENE

Aderarea Romaniei la structurile UE impune transpunerea in legislatia

romaneasca a aquis – ului comunitar, implementarea si controlul implementarii

legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot

fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului incepute inca din anul

1973.

Decretul Unic European si Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale

de:


113





Protectie si imbunatatire a calitatii mediului;

Contributie la protejarea sanatatii umane;

Asigurarea unei utilizari prudente si rationale a resurselor nationale.

De asemenea, principiile “poluatorul plateste” si “pagubele asupra mediului

trebuie sa fie rectificate la sursa” sunt identificate in articolul 130 din Decretul

Unic European.

Programul de actiune in domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru

comun, sansa noastra”, pune accentul pe prevenirea poluarii factorilor de mediu,

in special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deseurilor, utilizarea

durabila a resurselor naturale. De asemenea, programul este parte integranta a

Strategiei de Dezvoltare Durabila a Comunitatii Europene.

E.1.1. Protocolul de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto, care succeda Conventia – Cadru a Natiunilor Unite

asupra Schimbarilor Climatice, este unul dintre cele mai importante instrumente

juridice internationale in lupta impotriva schimbarilor climatice. Acesta contine

angajamente asumate de tarile industrializate in vederea reducerii emisiilor de

anumite gaze cu efect de sera, responsabile pentru incalzirea globala.

Protocolul de la Kyoto abordeaza problema emisiilor a sase gaze cu efect de

sera:

Dioxidul de carbon (CO2);

Metanul (CH4);

Oxidul azotos (N2O);

Hidrofluorocarburile (HFC);

Perfluorocarburile (PFC);

Hexafluorura de sulf (SF6).

Acesta reprezinta un important pas inainte in lupta impotriva incalzirii globale,

continand obiective obligatorii si cuantificate pentru limitarea si reducerea gazelor

cu efect de sera.

E.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020

Obiectivul suprem al Conventiei – Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor

Climatice (UNFCCC), consta in stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de


114





sera in atmosfera la un nivel care sa impiedice orice perturbare antropogena

periculoasa a sistemului climatic. In opinia Comunitatii, exprimata cel mai recent

in special de Consiliul European din martie 2007, pentru ca acest obiectiv sa

poata fi indeplinit, cresterea globala a temperaturii medii anule la suprafata nu ar

trebui sa depaseasca nivelurile preindustriale cu mai mult de 20C, ceea ce

inseamna ca emisiile mondiale de gaze cu efect de sera ar trebui reduse, pana in

2050, cu cel putin 50% fata de nivelurile inregistrate in 1990. Emisiile de gaze cu

efect de sera din Comunitate, reglementate prin prezenta decizie, ar trebui sa

continue sa se reduca anual dupa 2020, in cadrul eforturilor Comunitatii de a

contribui la acest obiectiv global de reducere a emisiilor.

Tabel nr. 43 - Limitele emisiilor de gaze cu efect de sera ale statelor membre in temeiul Articolului 3

Tara Limitele emisiilor de gaze cu efect de sera

ale statelor membre stabilite pentru 2020

in raport cu nivelurile emisiilor de gaze cu

efect de sera din 2005

Belgia -15%

Bulgaria 20%

Republica

Ceha

9%

Danemarca -20%

Germania -14%

Estonia 11%

Irlanda -20%

Grecia -4%

Spania -10%

Franta -14%

Italia -13%

Cipru -5%

Letonia 17%


115





Lituania 15%

Luxemburg -20%

Ungaria 10%

Malta 5%

Tarile de

Jos

-16%

Austria -16%

Polonia 14%

Portugalia 1%

Romania 19%

Slovenia 4%

Slovacia 13%

Finlanda -16%

Suedia -17%

Regatul

Unit

-16%

E.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene

Principalele obiective ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila

sunt urmatoarele:

Pentru schimbarile climaterice si energia curata:

Conformarea cu angajamentele Protocolului de la Kyoto;

Pentru transport durabil:

Obiectivul general: sa ne asiguram ca sistemul nostru de transport satisface

nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii, minimizand impactul

nedorit asupra economiei, societatii si mediului;

Obiective operationale si tintele:


116





Realizarea unor nivele durabile ale utilizarii energiei in transporturi si

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi;

Reducerea emisiilor poluante din domeniul transporturilor pana la nivele care

minimizeaza efectele asupra sanatatii umane si/ sau a mediului;

Realizarea unei schimbari echilibrate catre moduri de trasnport prietenoase

fata de mediu pentru a realiza un sistem durabil de transport si mobilitate;

Reducerea zgomotului din transport, atat la sursa, cat si prin masuri de

atenuare, pentru a se asigura ca nivelele generale de expunere minimizeaza

impactul asupra sanatatii;

Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport public de

calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai buna pana in 2010;

Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport public de

calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai buna pana in 2010;

In conformitate cu strategia UE asupra emisiilor de CO2 de la vehiculele

utilitare usoare, media noii productii de autoturisme trebuie sa atinga emisii

de CO2 de 140 g/km (2008/09) si de 120 g/km (2012);

Injumatatirea deceselor din transportul rutier.

E.2. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE TARII NOASTRE

E.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030

Elementul definitoriu al acestei Strategii Nationale este racordarea deplina a

Romaniei la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg

impartasita pe plan mondial – cea a dezvoltarii durabile.

Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI,

dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia

de piata, Romania mai are de recuperat decalaje considerabile fata de celelalte

state membre ale Uniunii Europene, simultan cu insusirea si transpunerea in

practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu

toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romania are inca o

economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie

aflate inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul

unor deteriorari ce pot deveni ireversibile.

Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval

de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare

adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orietat spre

imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie

cu mediul natural.


117





E.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere; imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri

In scopul realizarii acestui obiectiv central se va pune accentul principal pe

cresterea rolului economic si social al centrelor urbane prin adoptarea unei

abordari policentrice in vederea unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor.

Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor ca poli urbani de crestere este propusa

a se realiza datorita:

Reabilitarii infrastructurii urbane si imbunatatirii serviciilor municipale, inclusiv

a celor de transport urban prin:

regenerarea fizica si functionala a cladirilor cu valoare istorica, culturala sau

artistica;

modernizarea spatiilor publice si infrastructurii aferente (reteaua stradala,

zone pietonale, trotuare, iluminat public etc.);

reglementarea traficului auto pentru reducerea congestionarii oraselor

(semaforizare si semnalizare, locuri de parcare) si modernizarea

transportului urban in conditii de sustenabilitate.

E.3. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU IN MUNICIPIUL BUCURESTI

E.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu

Planul Local de Actiune pentru Mediu ofera cadrul de abordare a celor mai

importante probleme de mediu si un plan pe termen lung pentru investitiile si

programele de mediu din Municipiul Bucuresti.

In cadrul acestui plan au fost stabilite obiective, tinte si indicatori privind protectia

mediului si sanatatea populatiei. Astfel, in ceea ce priveste poluarea atmosferei

generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament) a

fost stabilit ca obiectiv general pentru factorul de mediu aer, “reducerea cu minim

40% a emisiilor in lungul arterelor de circulatie in Bucuresti (diminuarea

concentratiilor de NOx, CO, metale grele, pulberi in suspensie si sedimentabile,

generate de traficul rutier)”, pentru ca acesta sa corespunda din punct de vedere

calitativ si sa fie asigurata sanatatea umana si a mediului inconjurator.

In tabelul, de mai jos, sunt prezentate cateva dintre obiectivele generale si

specifice din cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu care au fost luate in

considerare in elaborarea planului propus.


118





Tabel nr. 44 - Obiective generale si specifice din cadrul PLAM

Lipsa spatiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor in zona

centrala

Obiectiv general: amenajarea de spatii Park & Ride in principalele puncte

de acces in Bucuresti

Obiectiv

specific 1 -

Limitarea

accesului

vehiculelor in

zona centrala

a orasului

Tinta 1: reducerea fluxurilor de trafic in

Bucuresti

Tinta 2: reducerea emisiilor atmosferice

generate de traficul rutier

Obiectiv

specific 2:

amenajarea

spatiilor de

parcare in

zona inelului

exterior de

circulatie.

Tinta 1: crearea de spatii sigure de parcare

pentru vehiculele din afara Bucurestiului

Tinta 2: asigurarea facilitatilor de transbordare

catre mijloacele de transport public.

Obiectiv

specific 3:

Incurajarea

transportului

public

Tinta 1: Reorganizarea retelei de transport

public, astfel incat, sa fie asigurat accesul

catre toate punctele de interes din Bucuresti

(spitale, institutii publice etc.)

Tinta 2: Imbunatatirea serviciilor de transport

public prin cresterea parametrilor calitativi

(frecvcenta mijloacelor de transport, scurtarea

timpilor de asteptare, cresterea securitatii

calatorilor in vehicule etc.)

Indicatori:

Scaderea numarului de vehicule pe arterele

principale;

Reducerea poluarii atmosferice pe marile

artere principale;


119





Scaderea nivelului de zgomot si vibratii

generate de traficul rutier.

Actiuni tehnice:

Oganizarea spatiilor special destinate

parcarilor;

Extinderea liniilor de transport public catre

aceste puncte si crearea de facilitati Park &

Ride;

Introducerea sistemelor ecologice de transport

public.

Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari

parazitare

Obiectiv general: eliminarea parcarilor parazitare si redarea capacitatilor de

suport pentru trama stradala

Obiectiv

specific:

redarea

capacitatii de

suport a

tramei

stradale.

Tinta 1: normalizarea traficului, in special pe

strazile cu 2 benzi de circulatie;

Tinta 2: reducerea blocajelor de trafic;

Tinta 3: preluarea volumelor de trafic conform

dimensionarilor initiale prevazute pentru

fiecare artera de circulatie.

Indicatori:

Reducerea stationarilor datelor blocajelor de

trafic;

Diminuarea nivelului de noxe rezultate din

trafic;

Reducerea timpilor de deplasare.

Actiuni tehnice:

Alocarea de spatii de parcre pentru zonele

afectate;

Introducerea sistemelor de circulatie cu sens


120





unic.

Masuri economice:

Atragerea de fonduri pentru reabilitarea

sistemului rutier;

Atragerea de fonduri pentru amenajarea

spatiilor destinate parcarilor.

Actiuni de implementare:

Alocarea de spatii de parcare special

amenajate in vecinatatea zonelor afectate de

parcarile parazitare;

Solutii alternative oferite pentru a realiza

cererea de mobilitate in oras.

E.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului

Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in Municipiul Bucuresti

reprezinta un mijloc eficient pentu identificarea si solutionarea problemelor si

aspectelor de mediu la nivelul Municipiului Bucuresti si totodata, de implicare a

publicului in procesul de luare a deciziilor de mediu pe plan local. Implicit acesta

se coreleaza cu Planul Local de Actiune pentru Mediu, Planul National de

Dezvoltare si cu alte planuri care includ si componenta de mediu, impreuna cu

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti.

Obiectivele majore ale Programului Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului

constau in:

Imbunatatirea conditiilor de mediu pe plan local, in general, si a calitatii

aerului, in principal;

Identificarea si selectarea prioritatilor de mediu materializate printr-un plan

de actiuni concrete;

Respectarea cerintelor legislative nationale, cat si a celor europene care

decurg din implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei

mediului.

Masurile in cazul depasirilor valorilor limita si/ sau ale valorilor tinta, datorate

surselor liniare (traficul rutier) prevad:

Pentru reducerea concentratiilor de NO2 si CO se vor amenaja zone cu

acces exclusiv pentru pietoni si biciclisti, in special in zonele culturale sau de


121





agrement. Autoritatile locale vor stabili zonele accesibile biciclistilor si se vor

amenaja trasee marcate/ semnalizate corespunzator.

Asigurarea unei latimi minime a trotuarelor, care sa nu fie afectata parcarii

vehiculelor sau extinderii de constructii, astfel incat sa asigure deplasarea in

conditii de siguranta a pietonilor si biciclistilor;

Masuri de prevenire a poluarii aerului ambiant, prin promovarea unui

transport nepoluant si a masurilor de extindere si intretinere a spatiilor verzi;

Plantari de arbori pentru scaderea concentratiei de NOx, CO si pulberi in

suspensie.

E.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti

Prioritatile pentru zgomot pot fi integrate cu actiunile pentru siguranta rutiera,

calitatea aerului, culoarul autobuzelor, pista pentru biciclisti, trotuarele si alte

imbunatatiri. Principalele obiective ale Strategiei de zgomot ambiental presupun:

Extinderea suprafetelor acoperite cu suprafete care reduc zgomotul pe toate

drumurile unde aceasta masura s-ar dovedi utila, impreuna cu lucrari de

mentenanta mai bune;

Incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase;

Minimizarea generarii de zgomot la sursa;

Folosira bicicletelor in locul masinilor pentru reducerea zgomotului cauzat de

trafic. Si ciclistii ar avea de castigat de pe urma reducerii poluarii fonice.

Asigurarea accesului public la spatiul exterior linistit si extinderea Zonelor de

Parcare Controlata;

Imbunatatirea conditiilor pentru pietoni si biciclisti in tot orasul.

F. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

F.1. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

Zona vizata de lucrarile propuse in proiect este o zona puternic antropizata, fiind

situata in centrul Municipiului Bucuresti, prin urmare importanta din punct de

vedere al vegetatiei, florei sau faunei este redusa, iar impactul asupra

biodiversitatii este redus si manifestat, cu precadere, in perioada de executie a

investitiei.


122





In perioada de exploatare nu va fi manifestat un impact negativ asupra

biodiversitatii, datorita faptului ca dupa realizarea proiectului, cuantumul spatiilor

verzi din situatia existenta, respectiv 9921 mp, va creste cu 539 mp, ceea ce

reprezinta aproximativ 1%, ajungand in final la o valoare de 9760 mp.

Acest proiect genereza un impact pozitiv semnificativ asupra arborilor,

datorita faptului ca numarul de copaci aproape se dubleaza in propunere,

intrucat totalul acestora insumeaza in prezent 364 copaci, iar noua amenajare

propune 537 de copaci, dintre care 288 sunt copaci propusi din situatia

initiala.

F.2. IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI SANATATII UMANE

F.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ

Se apreciaza ca in perioada de executie a lucrarilor specifice se poate genera un

impact negativ asupra populatiei din imediata vecinatate a lucrarilor respective

prin generarea emisiilor de praf, emisiilor de gaze ca urmare a arderii

combustibililor in motoarele autovehiculelor, precum si prin generarea zgomotului

si vibratiilor, insa acestea se vor manifesta pe o perioada limitata de timp.

F.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ

Dupa finalizarea lucrarilor, populatia va beneficia de noi locuri de parcare,

precum si de imbunatatirea factorilor de mediu, datorita promovarii transportului

nepoluat si marirea suprafetei de spatii verzi.

Astfel impactul asupra populatiei va fi unul redus si manifestat, cu precadere, in

perioada de executie a lucrarilor propuse.

F.3. IMPACTUL ASUPRA FLOREI SI FAUNEI

Gradul de antropizare a amplasamentului face ca lucrarile sa nu produca un

impact semnificativ asupra faunei si florei.

Pe amplasamentul analizat nu exista specii de plante si animale pentru care sa

fie necesare masuri speciale de conservare.

F.4. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

F.4.1. In perioada de executie

In perioada de amenajare a amplasamentului studiat, se vor desfasura activitati

specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct si indirect asupra

solului si subsolului, insa acesta va fi unul nesemnificativ.


123





Se apreciaza ca situatiile de poluare sunt doar exceptionale, impactul generat, in

perioada de executie, putand determina urmatoarele modificari ale

caracteristicilor solului:

Impurificarea solului cu metale grele si hidrocarburi, local, in zona

amplasamentului unde se realizeaza lucrarile;

Modificari fizice care afecteaza caracteristicile si proprietatile solului natural.

F.4.2. In perioada de exploatare

In perioada de exploatare, cea mai importanta sursa de poluare a solului este

reprezentata de deseurile de tip menajer aruncate necontrolat de catre populatie.

Prin cresterea procentului de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a

acestora, impactul asupra solului, in perioada de exploatare este unul pozitiv

semnificativ.

F.5. IMPACTUL ASUPRA APEI

F.5.1. Impactul asupra apei de suprafata

F.5.1.1. In perioada de executie

Zona propusa pentru realizarea investitiei nu se afla in relatie directa cu apele de

suprafata, astfel incat impactul asupra apei de suprafata este inexistent.

F.5.1.2. In perioada de exploatare

Nu se pune problema poluarii apei de suprafata in perioada de exploatare a

investitiei propuse datorita faptului ca nu exista nici un curs de apa de suprafata

in apropierea amplasamentului investigat.

F.5.2. Impactul asupra apei subterane

F.5.2.1. In perioada de executie

Procesul de urbanizare actioneaza asupra apei subterane si implicit apa

subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane. Un caz general al interactiunii

dintre apa subterana si diverse structuri subterane, in cazul unei asezari urbane

dezvoltate este reprezentat de metrou, fundatiile unor cladiri adanci, parcari

subterane, reteaua de alimentare cu apa si de canalizare.

Interactiunea dintre apa subterana si mediul urban are ca efect modificarea

circuitului apei. Aceasta problema implica:

Pe de o parte, o serie de factori ce conduc la reducerea alimentarii naturale

a sistemelor acvifere: schimbarea utilizarii terenului, impermeabilizarea albiei

raurilor si a lacurilor, lucrarile subterane cu efect de dren;


124





Pe de alta parte o serie de componente ale mediului urban actioneaza ca noi

surse de alimentare a acviferelor (reteaua de canalizare, sistemele de

alimentare cu apa si irigatiile);

Modificarea circuitului apei din zona urbana afecteaza in mod direct nivelul

apelor subterane;

Cresterea nivelului apelor subterane ce poate afecta o serie de componente

ale mediului urban: inundarea subsolurilor, cresterea subpresiunii asupra

fundatiilor care, la randul ei afecteaza stabilitatea si durabilitatea contructiilor,

cresterea riscului aparitiei cavernelor, a fenomenului de eroziune interna si a

lichefierii;

Scaderea nivelului apei subterane ce poate conduce la aparitia fenomenului

de subsidenta (care ar putea afecta stabilitatea constructiilor), modificarea

nivelului apelor de suprafata (lacuri, rauri, izvoare), cresterea exfiltratiilor din

reteaua de canalizare.

Tabel nr. 45 – Clasificarea structurilor subterane si efectul lor cumulativ asupra apelor subterane

Structuri subterane Efecte asupra apelor

subterane

Consecinte

Tuneluri (metrou) Efect de dren

Efect de bariera

Schimbarea spectrului natural

de curgere ;

Variatii ale nivelului

piezometric;

Inflitratii in tunel si in statiile de

metrou

Fundatii, parcari subterane,

pasaje pietonale

Efect de bariera Schimbarea spectrului natural

de curgere;

Variatii ale nivelului

piezometric;

Inundarea structurilor

subterane.

Reteaua de alimentare cu

apa

Alimentarea acviferului Cresterea nivelului piezometric

Poluare

Reteaua de canalizare Efect de dren Infiltratii in reteaua de

canalizare;

Debit marit in conductele de

canalizare;


125





Probleme la statiile de epurare

datorate debitului marit de apa

uzata.

Alimentarea acviferului Variatii ale nivelului

piezometric.

(Sursa: Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu)

Gradul mare de ocupare al subteranului de catre elementele de infrastructura

urbana si constructii in zonele marilor asezari urbane, precum si ritmul crescut de

dezvoltare al lucrarilor subterane, conduce la aparitia unor fluctuatii importante

ale nivelului acestor ape.

Nivelul apei subterane poate fi afectat de lucrarile de interventie cum ar fi: lucrari

noi de captare si pompare a apelor subterane, oprirea unor pompari vechi sau

efectul de bariera al lucrarilor subterane.

Aceste variatii au consecinte asupra comportarii unor lucrari subterane cum sunt

parcarile subterane, subsolurile adanci care nu sunt etansate corespunzator,

fundatii adanci tip radier, rezervoare subterane etc. Nivelul piezometric poate

fluctua si in urma lucrarilor de irigatii, bazinelor de infiltratie sau a exploatarilor

miniere abandonate. Scaderea nivelului piezometric poate conduce si la

fenomenul de tasari sau in unele cazuri subsidenta.

Studii recente au aratat ca dezvoltarea urbana poate produce in general

cresterea nivelului apelor subterane. Aceasta se datoreaza de obicei aportului de

apa rezultat din pierderile retelelor de apa urbana.

Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile urbane in cazul in care

acestea au fost proiectate si construite in perioadele in care nivelul apelor

subterane era scazut, fara a constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa

creasca.

In acest sens, in literatura de specialitate au fost semnalate probleme in

numeroase orase europene, legate de tuneluri subterane de cale ferata sau de

metrou, parcari subterane, pivnite ale cladirilor etc. In acelasi timp este important

de mentionat faptul ca structurile urbane produc ele insele efect de bariera

impermeabila asupra fluxului apei subterane.

In cele ce urmeaza sunt prezentate patru exemple diferite cu privire la influenta

urbanizarii asupra apei subterane.


126





Figura nr. 22 - Impactul dezvoltarii urbane asupra apei subterane

In figura anterioara este evidentiat efectul urbanizarii treptate asupra apelor

subterane:

a) Alimentarea se realizeaza prin puturi de pompare insa directia de curgere si

nivelul apei subterane nu sunt influentate. Descarcarea apelor uzate se

realizeaza direct din acvifer.

b) Nivelul apei subterane incepe sa fie afectat si se observa o coborare a

acestuia. Descarcarea apelor uzate se realizeaza direct in acvifer fara o

epurare prealabila. Creste riscul de aparitie a fenomenului de subsidenta.

Apele subterane de mica adancime sunt poluate.

c) Acviferul de sub oras este abandonat din cauza calitatii precare. Nivelul apei

subterane de sub orase creste datorita opririi pomparilor. Directia de curgere

a apei subterane se schimba spre extremitatile orasului.

d) Nivelul de apa subterana creste extrem de mult si astfel apare riscul de

inundatie.

F.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane

In zonele urbane, principalele surse de realimentare sunt: retelele de alimentare

cu apa, precipitatiile, lacurile si raurile, si sistemele de canalizare.

Modificarile utilizarii terenurilor produse in urma dezvoltarii urbane conduc la

modificari ale circuitului hidrologic natural. Realimentarea sistemului acvifer este

puternic modificata; realimentarea directa realizata prin inflitrarea precipitatiilor

este redusa, la fel si evapotranspiratia. Totusi realimentarea acviferelor creste, in

urma dezvoltarii urbane, ca urmare a pierderilor din sistemul de alimentare cu


127





apa si a celor din retelele de canalizare. Estimarea contributiilor acestor elemente

la circuitul hidrologic urban este dificila si nu poate fi standardizata.

Evaluarea realimentarii in mediile urbane este diferita fata de cea din mediul

natural, din doua motive ce includ o experienta limitata si implicarea unor

procese (surse) diferite. In ceea ce priveste al doilea punct trebuie mentionat ca

desi infiltrarea directa este redusa substantial de zonele betonate si pavate din

orase, acest efect este puternic contrabalansat de realimentarea indirecta.

Pierderile din retelele de alimentare cu apa si din sistemele de canalizare

reprezinta surse importante de realimentare a acviferelor. Desi exista metode de

cuantificare a acestor surse de alimentare, validarea acestora ramane insa o

sarcina dificila.

Figura nr. 23 - Asocierea dintre extinderea impermeabilizarii terenului datorita dezvoltarii urbane si reducerea alimentarii acviferelor

F.5.2.3. In perioada de exploatare

Odata realizata investitia este necesara monitorizarea impactului acesteia asupra

apelor subterane cu scopul evitarii oricarei potentiale surse de impact produs de

investitie asupra apelor subterane, precum si urmarirea impactului apelor

subterane asupra investitiei.


128





F.6. IMPACTUL ASUPRA AERULUI SI FACTORILOR CLIMATICI

F.6.1. In perioada de executie

In perioada de executie a lucrarilor factorul de mediu aer poate fi impurificat prin

urmatoarele actiuni:

activitatea utilajelor de constructie genereaza emisii de gaze si pulberi

provenite de la arderea combustibililor;

executia propriu – zisa a diferitelor lucrari la nivelul solului genereaza pulberi

in aerul atmosferic;

transportul materialelor de constructii genereaza emisii de gaze si pulberi ca

urmare a arderii combustibililor in motoarele autovehiculelor;

activitatile din cadrul organizarii de santier necesita Acord de mediu cu

precizarea masurilor necesare pentru protectia aerului.

Sursele de poluare a aerului pot fi nedirijate, difuze, cu impact strict local si

produc asupra factorului de mediu aer un impact negativ nesemnificativ.

F.6.2. In perioada de exploatare

Planul propus va determina un impact pozitiv asupra aerului, prin reorganizarea

sistemului rutier de transport si prin marirea suprafetelor de spatii verzi.

In scopul evidentierii impactului pozitiv generat de implementarea proiectului, in

continuare este prezentata analiza comparativa a calitatii aerului in situatia

existenta si in situatia propusa, analiza realizata pe baza datelor furnizate de

Studiul de trafic elaborat pentru PUZ Parc Sfintii Apostoli si Podul Calicilor.

In acest sens, utilizand un program de calcul al emisiilor de poluanti, realizat de

catre dr. ing. Iancu Iulian din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti,

in anul 2007, au fost evaluate noxele rezultate din arderea carburantiilor

(motorina si benzina) in motoarele autovehiculelor din zona de interes, in timpul

varfurilor de trafic inregistrate dimineata si dupa amiaza, pentru principalele

bulevarde/ strazi.

1. Blv. Unirii spre Piata Unirii

a) Varful de trafic inregistrat dimineata

Tabel nr. 46 – Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea carburantilor

Natura Poluant

Situatie Existenta benzina

Situatie propusa benzina

Situatie existenta motorina

Situatie propusa motorina

NOx 1279.2 602.7 6489.6 3057.6


129





CO 11668.8 5497.8 5603.52 2640.12

VOC 2857.92 1346.52 1254.24 590.94

N2O 3.12 1.47 18.72 8.82

CO2 124176 58506 4850976 2285556

Pulberi 0 0 624 294

Pb 16.848 7.938 0 0

SO2 57.408 27.048 1541.28 726.18

Consum (g/km vehicul) 38875.2 18316.2 153940.8 72529.8

In continuare sunt prezentate graficele comparative pentru poluantii rezultati in

situatia existenta si in cea propusa.

Figura nr. 24 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de NOx

Figura nr. 25 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO


130





Figura nr. 26 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de VOC

Figura nr. 27 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de N2O

Figura nr. 28 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO2


131





Figura nr. 29 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pulberi

Figura nr. 30 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pb

Figura nr. 31 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de SO2


132





Figura nr. 32 – Grafic comparativ al consumului de carburant

Figura nr. 33 – Grafic centralizator al noxelor rezultate din arderea carburantilor

Analizand graficele prezentate anterior se observa o reducere semnificativa,

aproximativ de 50% in situatia propusa, in cazul tuturor poluantilor analizati


133





rezultati din arderea combustibililor, ceea ce ar conduce la o imbunatatire majora

a calitatii aerului din zona Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor.

b) Varful de trafic inregistrat dupa amiaza


Natura Poluant





NOx 1428.85 670.35 7248.8 3411.2

CO 13033.9 6114.9 6259.06 2945.44

VOC 3192.26 1497.66 1400.97 659.28

N2O 3.485 1.635 20.91 9.84

CO2 138703 65073 5418478 2549872

Pulberi 0 0 697 328

Pb 18.819 8.829 0 0

SO2 64.124 30.084 1721.59 810.16






134









135









136






Figura nr. 42 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru consumul de carburant


137






Analizand graficele prezentate anterior se observa o reducere semnificativa,

chiar de peste 50% in situatia propusa, in cazul tuturor poluantilor analizati



2. Spaiul Independentei



Natura Poluant





NOx 2474.35 1123.4 12563.2 5709.6

CO 22570.9 10247.6 10847.84 4930.02

VOC 5528.06 2509.84 2428.08 1103.49

N2O 6.035 2.74 36.24 16.47

CO2 240193 109052 9390992 4267926

Pulberi 0 0 1208 549

Pb 32.589 14.796 0 0


138





SO2 111.044 50.416 2983.76 1356.03







139









140









141





Figura nr. 52 – Grafic comparativ pentru consmul de carburant


Analizand graficele prezentate anterior se observa o reducere semnificativa, de

aproximativ 50% in situatia propusa, in cazul tuturor poluantilor analizati


142







b)Varful de trafic inregistrat dupa amiaza


Natura Poluant





NOx 2529.7 1148 12844 5834.4

CO 23075.8 10472 11090.3 5037.78

VOC 5651.72 2564.8 2482.35 1127.61

N2O 6.17 2.8 37.05 16.83

CO2 245566 111440 9600890 4361214

Pulberi 0 0 1235 561

Pb 33.318 15.12 0 0

SO2 113.528 51.52 3050.45 1385.67

Consum (g/km vehicul) 76878.2 34888 304674.5 138398.7





143









144









145






Figura nr. 62 – Grafic comparativ pentru consumul de carburant


146






Analizand graficele prezentate anterior se observa o reducere

semnificativa, chiar de peste 50% in situatia propusa, in cazul tuturor

poluantilor analizati rezultati din arderea combustibililor, ceea ce ar conduce la o

imbunatatire majora a calitatii aerului din zona Parc Sfintii Apostoli – Podul

Calicilor.

F.7. IMPACTUL DATORAT ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR


In prezent, poluarea datorita traficului este una dintre cele mai raspandite

probleme de mediu in zonele urbane. Zgomotul datorat traficului are o contributie

de aproximativ 80% din totalul zgomotului urban, devenind in conditiile actuale o

problema importanta si care trebuie luata in considerare in planificarea urbana.

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse

prin PUZ se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in

limitele impuse de legislatia in vigoare, chiar daca perioada de executie are o

durata limitata.


147





Zgomotul la sursa si zgomotul din zona apropiata organizarilor de santier au

caracteristici acustice corespunzatoare naturii si locului de functionare a

echipamentelor in perioada constructiei.

Zgomotul la distanta este influentat de factori externi, cum ar fi viteza si directia

vantului, gradientul temperaturii si vantului, absorbtiei undelor sonore de catre

teren/ sol (efectul de sol), absorbtia in aer (in functie de presiunea, temperatura,

umezeala relativa, frecventa zgomotului (tipul de teren si de vegetatie).

Ca si masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea

zonelor locuite se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata

executarii lucrarilor.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante

care sa functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de

carburanti.


Avand in vedere reorganizarea circulatiei in zona investigata, se estimeaza ca

zgomotul produs de traficul rutier se incadreaza in limitele admisibile de legislatia

si normativele in vigoare.

In acest sens, a fost evaluat zgomotul specific circulatiei rutiere prin intermediul

unui program de calcul al nivelului de zgomot (Leq) considerand momentele de

trafic de varf (dimineata si dupa amiaza) pentru principalele bulevarde/strazi.

Programul de calcul a fost dezvoltat de dr. Ing. Iancu Iulian, din cadrul

Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, utilizand metodologia franceza

cuprinsa in “Guide du Bruit des Transports Terrestres. Previsions des niveaux

sonores. Nov. 1980”.

Pentru evaluarea nivelului de zgomot s-a folosit urmatoarea relatie din ghidul

mentionat mai sus:

Leq=20+10log(Vu+E·Vg)+20logV-12log(d+lc/3)

In care:

Vu si Vg: sunt debite orare de vehicule usoare respectiv grele

V – viteza admisa de circulatie a vehiculelor

E: factor de echivalenta acustica in Vu si Vg. Este 10 in situatia cea mai

defavorabila (transmisia zgomotului de la sursa se propaga foarte usor –

autostrada in camp). S-a apreciat egal cu 7.

d: distanta de la marginea platformei (m)

lc = latimea totala a platformei drumului (m), fara rigole


148





Astfel, datele preluate din Studiul de trafic aferent “PUZ Parc Sfintii Apostoli –

Podul Calicilor”, au fost prelucrate prin intermediul programului mentionat

anterior.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate, in forma tabelara si grafica, valorile

comparative ale nivelului de zgomot inregistrat in situatia existenta si in cea

propusa, in scopul evidentierii impactului produs de traficul autovehiculelor in

cele doua situatii.

1. Bulevardul Unirii spre Piata Unirii


Tabel nr. 50 – Valorile Leq in situatia existenta si cea propusa

Situatia existenta Situatia propusa

Leq 69.52 66.25

Nr. vehicule usoare 937 442

Nr. vehicule grele 312 147

Nr. total vehicule 1249 589

Figura nr. 64 – Grafic comparativ al nivelului de zgomot generat de circulatia vehiculelor in situatia existenta si in cea propusa

Analizand valorile obtinute precum si graficul comparativ, se poate observa ca in

urma implementarii planului, respectiv in cazul situatiei propuse, nivelul de

zgomot generat de traficul autovehiculelor scade cu 3.27 dB (A), reducandu

–se astfel impactul negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si

sanatatii umane.


149








Leq 70 66.71









sanatatii umane.

2. Splaiul Independentei




Leq 75.15 71.72




150











sanatatii umane.




Leq 75.24 71.81





151










sanatatii umane.

F.8. IMPACTUL ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL, ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC

In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt stabilite urmatoarele

prioritati:

Recuperarea (recuperarea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului,

revitalizarea si reconectarea zonelor cu caracter divers care constituie

centrul Bucurestiului);

Circulatia (facilitarea circulatiei auto printr-un sistem integrat de parcari,

incurajarea modalitatilor de transport durabile);

Spatiile publice (introducerea unui sistem de parcari subterane care va

permite recastigarea spatiului public de la suprafata, tratarea strazilor si

pietelor ca spatii publice publice prietenoase, reabilitarea spatiilor

reprezentative pe principii moderne);

Competitivitatea (un plan strategic pe termen mediu si lung, flexibil si care

poate oferi variante diferite de finantare, de la fonduri europene la

parteneriate public – private).


152





Aria contine strazi cu traditie in oras, care isi pastreaza denumirea pana astazi,

dar care si-au pierdut rolul in urma sistematizarilor repetate: Sfintii Apostoli,

Danielopol, Justitiei si un tronson al Splaiului Unirii delimitat in profil transversal

de fronturile proprietatilor invecinate si in profil longitudinal de intersectiile cu

strazile Smardan, Sfintii Apostoli si Danielopol. Dezvoltarea acestei arii a fost, pe

parcursul evolutiei ei, legata de Centrul Istoric al orasului printr-un pod peste

Dambovita care si-a luat numele de la cartierul/ directia spre care ducea:

Calicilor, Calitiei, Rahovei sau Calea Craiovei.

Podul Calicilor, disparut in anii ’40 ai secolului XX, facea legatura intre cele doua

maluri ale raului Dambovita in dreptul strazilor Selari si Sfintii Apostoli. Un alt

element definitoriu pentru configuratia urbanistica a zonei a fost bulevardul creat

in anii '30 prin acoperirea albiei raului Dambovita, un bulevard modern care

oferea un spatiu de reprezentare pentru cladirea Palatului de Justitie.

Dintre monumentele cuprinse in aria de studiu amintim:

Palatul de Justitie, Imobil locuinte-prof. dr. Marinescu si Biserica "Inaltarea

Domnului" - Domnita Balasa:

Palatul Justitiei (1890-1895, arhitect Albert Ballu, interioare arh. Ion Mincu),

Splaiul Independentei 5 sector 4, monument de importanta “A”, cod LMI: B-II-

m-A-18941

Biserica "Inaltarea Domnului" - Domnita Balasa (1885-1890), Str. Sfintii

Apostoli 60 sector 5, monument de importanta “A”, cod LMI: B-II-m-A-19682

Monumentul Domnitei Balasa (1881, statuie), Str. Sfintii Apostoli 60 sector 5

in curtea Bisericii Domnita Balasa, monument de importanta “B”, cod LMI: B-

III-m-B-20052

Imobil locuinte-prof. dr. Marinescu (prima jum. sec. XX), Str. Danielopol

Gheorghe 3, sector 4, monument de importanta “B”, cod LMI: B-II-m-B-

18553 .

Se estimeaza ca implementarea acestui proiect va genera un impact pozitiv

asupra patrimnoiului cultural, architectonic si arheologic, datorita faptului ca se

propune amenajarea urbana coerenta a spatiului care defineste cele doua cladiri

istorice – Palatul de Justitie si biserica Domnita Balasa si conectarea acestuia la

activitatile si fluxul de pietoni din Centrul Istoric, Piata Unirii si Bulevardul Unirii.

F.9. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI


Un posibil impact negativ se va manifesta numai in perioada de executie. In

vederea diminuarii unui potential impact negativ se recomanda ca deseurile


153





rezultate sa fie depozitate corespunzator in locuri special amenajate si evacuate

periodic de catre firmele abilitate.


In perioada de exploatare, impactul asupra peisajului este pozitiv datorita

lucrarilor ce vor da un aspect ingrijit zonei.

F.10. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ASUPRA MEDIULUI PRIN METODA „UNITATILOR DE IMPACT NEGATIV”

Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative

asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de

mediu. Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea

formelor de impact generate de implementarea planului.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni

cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita

evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de

implementarea planului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/ aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in

vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,

magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

mediului trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen

scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au

efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact

semnificativ sau atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza

un efect combinat.

Efectele activitatilor propuse asupra mediului se pot cumula sau combina

generand un impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate

pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii,

considerand simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire

spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate.

In ceea ce priveste PUZ “Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor”, evaluarea

efectelor cumulate asupra mediului au fost analizate prin metoda “Unitatilor de

impact negativ”.


154





Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului, are la baza

transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de

impact negativ (N), atat in situatia aplicarii, cat si a neaplicarii obiectivelor din

cadrul PUZ – ului analizat.

Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul

impactului suportat direct catre factorul de mediu sau indirect prin actiunea

cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care PUZ –ul

are un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte

negative, se considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu

afecteaza in nici un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi neafectat

(0).

Tabel nr. 54 - Interpretarea efectelor asupra componentelor de mediu

INTERPRETAREA EFECTELOR / IMPACTULUI ASUPRA

COMPONENTELOR DE MEDIU

P Efect pozitiv

0 Neafectat

1N Usor afectat

2N Afectat in limite admisibile

3N Afectat peste limite admisibile

4N Afectat grav

N – unitate de impact negativ

Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive, dar si lipsa de efect asupra factorilor

de mediu se consemneaza intr-un tabel, conform celui de mai jos, in functie de

cele doua aspecte analizate (cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ – ului propus).

Tabelul este impartit pe trei categorii corespunzatoare fiecarui factor de mediu.

Tabel nr. 55 – Tabelul unitatilor de impact

Componenta de mediu

(cm)

Impact asupra

mediului fara

aplicarea Planului

de management

(IFP)

Impact asupra

mediului cu

aplicarea Planului

de management

propus (IAP)

Impact maxim

cuatificat pe

componente de

mediu

IMCcm


155





APA 0 0 0

AER 1N P 1

SOL 1N 1N 2

BIODIVERSITATE 1N P 1

ASEZARI UMANE 1N P 1

PEISAJ 2N P 2

Unde:

IFP – Impact fara aplicarea PUZ – ului propus;

IAP – Impact cu aplicarea PUZ - ului propus;

IMCcm – Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu;

1N – Unitate de impact negativ;

Cm – componenta de mediu/ factor de mediu.

IMCcm reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice al

impactului asupra fiecarei componente / factor de mediu (cm). Indicele rezultat

pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de

impact acordata, fie cu implementarea obiectivelor propuse prin PUZ, fie fara

implementarea acestora, netinandu-se cont de efectele pozitive sau de

neafectarea factorului de mediu. (Ex.: Daca prin aplicarea PUZ-ului propus,

factorul de mediu este neafectat (0), iar prin neaplicarea acestuia, nivelul

impactului va fi 3N, atunci valoarea indicelui va fi 3).

In acest fel, IMCcm va reprezenta cu precadere impactul negativ provocat de

planul studiat, acest lucru resimtindu - se si in calculul pentru stabilirea impactului

total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica.

Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat (ITC)

aplicand Formula Mediei IMCcm si interpretand incadrarea rezultatului obtinut intr-

unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al impactului

asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.

Formula Mediei IMCcm:

ITC = IMCApa + IMCAer + IMCSol + IMCBiodiversitate + IMCAsezariumane + IMCPeisaj /

nr.cm,

Unde:

ITC – Impact total cuantificat;


156





IMCApa – Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator componentei

de mediu Apa;

nr. cm – numarul componentelor de mediu.

Pentru PUZ-ul studiat:

ITC = (0+1+2+1+1+2) / 6 = 7 / 6 = 1,16.

Tabel nr. 56 – Interpretarea impactului total cuantificat asupra mediului

INTERPRETAREA IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA MEDIULUI

0 Mediu neafectat

(0 – 1] Mediu usor afectat

(1 – 2] Mediu afectat in limite admisibile

(2 – 3] Mediu afectat peste limite admisibile

(3 – 4] Mediu grav afectat

Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se incadreaza in

intervalul (1 – 2].

Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat provocat de

aplicarea planului propus corespunde unui mediu afectat in limite admisibile.

Analiza “Spectrala” are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra

componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a PUZ-

ului studiat, in cele doua situatii, respectiv cu aplicarea sau neaplicarea planului

propus.

Cu ajutorul acestei analize se creaza imaginea de ansamblu, completa asupra

tuturor efectelor provocate de implementarea Planului de Management, precum

si a Regulamentului aferent acestuia.

Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana corespunzatoare

IMCcm, iar efectele / impactul asupra componentelor de mediu se inlocuiesc dupa

cum urmeaza:

Tabel nr. 57 – Corespondenta efectelor/impactului in spectrul de impact

Corespondenta efectelor / impactului in spectrul de impact

P Verde

0 Alb


157





1N Galben

2N Orange

3N Rosu

4N Negru

Va rezulta, in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific fiecarei

situatii analizate, cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ –ului propus. Acest tabel

reprezinta obiectul principal pe baza caruia se realizeaza analiza propriu – zisa,

in urma careia se pot observa cu usurinta o serie de aspecte importante,

contribuind la evaluarea cat mai corecta a impactului provocat de fiecare obiectiv

in parte:

Tabel nr. 58 – Tabel Spectrul de Impact

Componenta de mediu

(cm)

IFP IAP

Apa

Aer

Sol

Biodiversitate

Asezarile umane

Peisajul

Analiza propriu – zisa:

Tinand cont de toate elementele de analiza si comparand rezultatele evaluarii

(fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal) se observa ca:

1) pentru situatia actuala, fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal, tendinta in

evolutia factorilor de mediu poate fi caracterizata ca fiind una potential

negativa pentru factorii de mediu aer, sol, biodiversitate si peisaj;

2) in situatia neaplicarii Planului Urbanistic Zonal ar continua sa se manifeste

disfunctionalitatile din situatia existenta;

3) prin aplicarea Planului Urbanistic Zonal se observa o schimbare a calitatii

factorilor/ aspectelor de mediu, prin aparitia impactului pozitiv semnificativ.


158





In tabelul de mai jos este prezentat detaliat, pe factori/ aspecte de mediu,

potentialul impact cumulat, precum si eventualele interactiuni intre factorii de

mediu, plecand de la premisa ca efectele secundare si indirecte asupra mediului

sunt acele efecte care nu rezulta direct din implementarea unui plan, ci pot sa

apara la distanta fata de efectul initial sau ca rezultat al unei cai de propagare

complexe. (Ex.: implementarea unui proiect care atrage la randul sau alte lucrari

de amenajare).

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului mediu “zgomot si

vibratii”. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele

umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru organismele umane,

dar exista posibilitatea ca valorile limita sa poata afecta si alti receptori cum sunt

fauna terestra sau constructiile.

In tabelul, de mai jos, este prezentat detaliat impactul cumulat si interactiunile

dintre efectele cumulate ale prevederilor planului propus cu factorii, respectiv

aspectele de mediu cu care interactioneaza.

Tabel nr. 59 – Impact cumulat si interactiuni

Factor/ aspect de

mediu

Efecte cumulate ale

prevederilor planului

Factor/ aspect de

mediu cu care

interactioneaza

Comentarii privind

interactiunile potentiale

Mediul urban,

inclusiv

infrastructura rutiera

Principalele forme de

impact sunt asociate

cresterii gradului de

complexitate, de

coerenta si de

flexibilitate in ceea ce

privesc obiectivele

PUZ-ului; adaptarii

infrastructurii rutiere

la cerintele de

dezvoltare ale

Bucurestiului

Populatia si

sanatatea umana,

Solul, Flora, Aerul,

Zgomotul si vibratiile,

Peisajul

Implementarea

obiectivelor planului va

determina asigurarea

mijloacelor urbanistice

pentru dezvoltarea

socio – economica a

Bucurestiului

Populatia si

sanatatea umana

Implementarea

planului, in conditiile

protectiei mediului va

determina un impact

cumulat apreciat ca

fiind pozitiv

Mediul urban, Aerul,


Solul, Peisajul

Implementarea

prevederilor planului

determina

imbunatatirea:

conditiilor de trafic,

calitatea aerului,


159





semnificativ

reducerea nivelului de

zgomot si vibratii

Mediul economic si

social

Implementarea



determina un impact

cumulat apreciat ca

fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban, Mediul

economic si social,

Flora si fauna, Aerul,


Peisajul

Implementarea

planului va determina

imbunatatirea mediului

urban penru toate

componentele sale

(circulatie, mediu etc.)

Solul Implementarea



determina un impact

cumulat apreciat ca

fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban,

populatia si sanatatea

umana, Mediul

economic si social,

Flora si fauna, Aerul,


Peisajul

Implementarea


imbunatatirea

functionalitatii mediului

urban. Cresterea

procentului de spatii

verzi va avea efect

benefic asupra solului,

peisajului si sanatatii

populatiei

Flora si fauna Principalele forme de


cresterii si organizarii

spatiilor plantate

Solul, Apa subterana,

Factorii climatici,

peisajul

Implementarea

obiectivelor planului cu

privire la spatiile verzi,

va determina

imbunatatirea valorii

estetice a peisajului,

cu efecte benefice

asupra potentialului

turistic, respectiv

asupra mediului social

si economic

Apa Implementarea


un impact cumulat

neutru

Solul, Peisajul,

Populatia si

sanatatea umana

Implementarea


efecte benefice asupra

conditiilor de viata si

sanatatii populatiei,

mediului economic si

social, peisajului


160





Aerul Principalele forme de

impact sunt asociate,

pe de o parte,

reorganizarii si

imbunatatirii

infrastructurii de

transport si

promovarii industriei

nepoluante

Populatia si

sanatatea umana,


Mediul urban

Imbunatatirea

infrastructurii de

transport va determina

nu numai reducerea

concentratiilor de

poluanti in aer, ci si

reducerea nivelurilor

de zgomot si vibratii,

cu efecte benefice

asupra sanatatii

umane si mediului

urban.

Zgomotul si

vibratiile

Pricnipalele forme de


imbunatatirii

infrastructurii de

transport

Populatia si

sanatatea umana,

Aerul, Mediul urban

Modernizarea

infrastructurii de

transport va determina

reducerea nivelurilor

de zgomot si vibratii,

cu efecte benefice

asupra sanatatii

umane si mediului

urban

Factorii climatici Principalele forme de


cresterii si

reorganizarii spatiilor

plantate, precum si

diminuarii debitelor

masice a emisiilor de

poluanti. Ca urmare,

impactul se apreciaza

ca fiind pozitiv

Populatia si

sanatatea umana,

Solul, Flora si fauna,

Apa, Peisajul

Conditiile climatice au

influenta asupra

calitatii vietii si

sanatatii populatiei,

regimului hidric al

zonei, asupra solului si

habitatelor, conditiilor

de dezvoltare a

vegetatiei.

Peisajul Principalele forme de


prevederilor

referitoare la

amenajarea spatiilor

verzi

Mediul urban,

Populatia si

sanatatea umana,

Mediul economic si

social, Solul, Flora si

fauna, Factorii

Crearea unui peisaj

adecvat va determina

imbunatatirea calitatii

mediului urban si a

calitatiii vietii.

Extinderea si


161





climatici. organizarea

corespunzatoare a

spatiilor verzi va

influenta pozitiv solul,

flora, fauna si factorii

climatici

G. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Evaluarea impactului transfrontalier se poate realiza prin prisma urmatoarelor

aspecte:

conform prevederilor Conventiei privind evaluarea impactului asupra

mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991,

ratificata prin Legea nr. 22/2001. In contextul acestei legi si a Conventiei de

la Espoo, impact transfrontiera inseamna orice impact, nu neaparat de

natura globala, produs de o activitate propusa in limitele unei zone de sub

jurisdictia unei parti, a carui origine fizica se situeaza, total sau partial, in

cadrul zonei aflate sub jurisdictia unei alte parti.

conform prevederilor Conventiei privind efectele transfrontiere ale

accidentelor industriale, adoptata la Helsinki la 17 martie 1992, ratificata prin

Legea nr. 92/2003. Aceasta Conventie se aplica societatilor comerciale care

desfasoara activitati periculoase definite ca fiind activitatile in care una sau

mai multe substante periculoase sunt ori pot fi prezente in cantitati egale sau

superioare cantitatilor limita enumerate in Anexa I la Conventie si care poate

avea efecte transfrontiera.

In ceea ce priveste planul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului

transfrontalier.

H. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI

H.1. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU APA

H.1.1. In perioada de executie

In zona de interventie, nu exista ape de suprafata, astfel incat impactul asupra

acestora este inexistent.


162





H.1.2. In perioada de exploatare

Din activitatea specifica de realizare a lucrarilor proiectate, tipurile de ape uzate,

vor fi reprezentate de apele pluviale cazute pe carosabil, care pot fi poluate cu

eventuale scurgeri de hidrocarburi.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate evacuate in

perioada de executie a lucrarilor propuse, se vor incadra in limitele normativului

NTPA 002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de

canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.

H.2. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU AER


Masurile de prevenire a impactului asupra aerului, in perioada de executie,

presupun urmatoarele activitati:

marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului

aferent constructiei;

semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare;

amplasamentele alese pentru organizarile de santier/ punctele de lucru sa nu

creeze conflicte cu asezarile existente;

pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de dirijare si asigurare

a fluentei circulatiei in vederea minimizarii emisiilor si a nivelului de zgomot

din surse mobile;

se va lucra numai in timpul zilei pentru a nu deranja locuitorii din zona;

se vor lua masuri pentru umectarea prafului din zonele de acces ale

santierului in zilele secetoase si cu temperaturi ridicate, in vederea prevenirii

antrenarii acestuia in atmosfera;

lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, prin care sa se reduca emisiile de noxe in aer.

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste

nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de

esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor

defectiuni;

se recomanda ca in timpul executiei lucrarilor sa se foloseasca numai utilaje

si mijloace de transport performante dotate cu motoare Diesel care sa nu

genereze emisii semnificative de Pb si monoxid de carbon;

procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu

vant puternic sau se va urmari o umectare intensa a suprafetelor afectate.


163






Masurile de prevenire a impactului asupra mediului in perioada de exploatare se

refera la:

realizarea lucrarilor de monitorizare, intretinere si reparatii, realizarea la timp

a eventualelor deficiente aparute, remedierea operativa a acestora;

dupa finalizarea lucrarilor se vor evacua toate materialele ramase si zona de

desfasurare a lucrarilor va fi curatata.

In perioada de exploatare se poate inregistra o imbunatatire a calitatii factorilor

de mediu, prin intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si prin reducerea

emisiilor de noxe rezultate in urma traficului rutier.

Recomandam respectarea masurilor propuse pentru eliminarea oricarei forme de

poluare.

Aplicarea masurilor de diminuare a impactului, generat de realizare a investitiei,

impreuna cu obligatia constructorului de a respecta legislatia de mediu, in

vigoare, vor contribui la reducerea oricarui potential impact asupra aerului.

H.1. MASURI DE PROTEJARE A SOLULUI


In perioada de executie se vor lua urmatoarele masuri:

antreprenorul va asigura realizarea unei organizari de santier

corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;

in cadrul organizarii de santier trebuie asigurata scurgerea apelor pluviale,

astfel incat acestea sa nu spele suprafate pe care pot exista diferite pierderi

de substante poluante si care se pot infiltra in subteran, poluand solul si

stratul freatic;

scurgerile accidentale de uleiuri si carburanti vor fi localizate prin

imprastierea unui strat de nisip absorbant, dupa care vor fi eliminate prin

depozitarea in container special amenajat si vor fi eliminate de pe

amplasament, prin firma specializata;

in vederea reducerii impactului se vor limita lucrarile la zona afectata de

proiect, astfel incat impactul asupra solului sa fie unul minim;

deseurile refolosibile se vor precolecta pe categorii, in locuri amenajate

corespunzator si se vor refolosi sau valorifica;

deseurile inerte de beton/ ciment rezultate din demolarile existente vor fi

concasate si reutilizate;

deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in pubele

tipizate, amplasate in locuri special destinate acestui scop.


164





pubelele vor fi preluate periodic de catre serviciile de salubritate, pe baza de

contract;

interzicerea depozitarii de pamant excavat sau materiale de constructii in

afara organizarii de santier ;

pamantul in exces rezultat din sapaturi se va transporta la locul desemnat de

catre beneficiar;

dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru redarea la starea initiala

a terenului pe care a fost organizarea de santier;


Se recomanda ca stratul de sol care va acoperi platforma betonata a parcarii

subterane, sa aiba asigurata o grosime care sa permita dezvoltarea vegetatiei de

talia arbustilor si conditiile de drenare a excesului de umiditate (minim 3 m).

Activitatile din cadrul parcarilor subterane se desfasoara in subteran, in spatii

betonate, amenajate special si prevazute cu izolatii, astfel incat posibilitatea

poluarii subsolului este eliminata.

Deseurile generate pe amplasamentul analizat si in interiorul parcarilor subterane

vor fi gestionate corespunzator, cu respectarea Legii 211/ 2011 privind regimul

deseurilor, fara a se pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului

prin:

generarea riscurilor pentru aer, apa, sol, flora sau fauna;

disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

impact negativ asupra peisajului sau zonelor de interes special.

H.2. MASURI PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR


Masurile de reducere a zgomotului si vibratiilor in perioada de executie sunt

urmatoarele:

se recomanda executia lucrarilor numai in perioada de zi, cu respectarea

perioadei de odihna a locuitorilor;

amplasarea unor constructii ale organizarii de santier se vor executa astfel

incat sa constituie ecrane de protectie intre santier si locuinte;

depozitele de materiale necesare organizarii de santier trebuie realizate

astfel incat sa se constituie in ecrane de protectie intre santier si locuinte;

in situatia in care se vor inregistra reclamatii din partea populatiei se vor

modifica traseele de circulatie;


165





utilizarea panourilor fonoabsorbante reprezinta o solutie eficienta, necesara

a se folosi in zona receptorilor sensibili;

respectarea prevederilor STAS 10009/1988 privind nivelul de zgomot.


Prin constructia parcarilor subterane, se asigura izolarea mediului exterior fata de

zgomotul produs in situatia existenta.

In ceea ce priveste nivelul zgomotului in interiorul parcarii, se estimeaza faptul ca

acesta se va incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare si nu va prezenta

un impact negativ asupra mediului.

H.3. MASURI DE PROTECTIE A POPULATIEI SI SANATATII UMANE

In capitolul B1 – Calitatea aerului au fost prezentate principalele efecte ale

poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane. Analizand rezultatele estimative

privitoare la emisiile de poluanti atmosferici, dupa implementarea obiectivelor

planului propus, se observa o reducere a acestora de peste 50%, ceea ce

contribuie semnificativ la limitarea riscurilor generate de poluantii atmosferici

asupra sanatatii umane.

Efectele zgomotului asupra sanatatii populatiei, se manifesta, in primul rand, la

nivelul aparatului acustic (de la hipoacuzie la surditate) si asupra sistemului

nervos (cu scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, fatigabilitate, astenie,

scaderea randamentului in munca), cat si asupra aparatului cardio – vascular (cu

modificari ale ritmului cardiac, cresterea rezistentei vasculare periferice etc.).

Reducerea poluarii fonice, prin propunerile PUZ-ului analizat, contribuie la

imbunatatirea calitatii vietii polulatiei si a sanatatii umane.

Un rol important asupra sanatatii umane deriva si din cresterea procentului de

spatiu verde amenajat, in conditiile intretinerii corespunzatoare a acestuia.

H.4. MASURI DE PROTEJARE A PATRIMONIULUI CULTURAL SI ISTORIC

Planul propus urmareste punerea in valoare a patrimoniului istoric si cultural

artistic, in acord cu statutul de capitala europeana, prin ameliorarea calitatii

spatiului urban si sporirea prestigiului urban, ca importanta sursa de atragere a

investitiilor si implicit, de crestere economica a orasului.

Masurile de protejare vor fi aplicate in perioada de executie, cu respectarea Legii

nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

H.5. MASURI DE PROTEJARE A PEISAJULUI

Masurile propuse de planul analizat:


166





Stabilirea unor indicatori urbanistici (POT, CUT, regim de inaltime) mai

restrictivi decat cei actual admisi in ceea ce priveste suprafata spatiilor verzi;

Amenajare de noi spatii verzi care vor da un aspect placut zonei de studiu.

I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

I.1. VARIANTA „0” – FARA IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC SFINTII APOSTOLI – PODUL CALICILOR

I.1.1. Avantaje

Se va evita deranjul datorat organizarii de santier, in perioada de executie a

lucrarilor propuse prin plan;

Se vor pastra arborii propusi spre desfiintare in vederea implementarii

obiectivelor planului.

I.1.2. Dezavantaje

Principalele dezavantaje ale variantei “0” sunt urmatoarele:

Nu se va asigura o accesibilitate si conectivitate printr-o infrastructura

adecvata circulatiei pietonale si cicliste;

Mentinerea lipsei de atractivitate din punctul de vedere al potentialului

economic in ciuda invecinarii/ apropierii atat cu centrul vechi, cat si cu Piata

Unirii;

Nu se vor crea noi spatiilor de parcare;

Vor fi prezente in continuare elemente de mobilier urban inadecvate ca

pozitie si design;

Nu va fi asigurat un sistem adecvat de iluminat;

Nu se vor reduce efectele negative generate de catre traficul auto intens,

zgomotul si poluarea din timpul zilei, dublate de o lipsa totala de activitate si

atractivitate in cursul serilor si la sfarsitul saptamanii.


167





Figura nr. 68 – Imagine situatia existenta – Varianta „0”

Figura nr. 69 – Imagine situatia existenta – Varianta „0”

I.2. VARIANTA „1” - DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI PARCUL SFINTII APOSTOLI – PODUL CALICILOR

I.2.1. Avantaje

Varianta 1 propune reamenajarea Parcului Sfinţii Apostoli în subzone specifice.

Zona promenadei sudice, unde sunt amplasate pavilioanele de acces în parcajul


168





subteran şi cele destinate serviciilor, în relaţie cu traseul prioritar pietonal şi de

biciclişti, va fi acoperită de o pergolă. Zona de activităţi recreative va fi

agrementată cu un spaţiu de joacă pentru copii şi o arie liberă pentru activităţi

neprogramate. În zona nordică, în proximitatea Palatului de Justiţie se va permite

realizarea unui spaţiu public mineral, de primire. Zona centrală a parcului este

asimilată unei mari peluze plantate, liberă de copaci înalţi.

I.2.2. Dezavantaje

Creşterea suprafetei spaţiilor verzi din această primă propunere este de

doar 51mp.

I.3. VARIANTA „2” - DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI SPATIU PUBLIC PARC SFINTII APOSTOLI – PODUL CALICILOR

I.3.1. Avantaje

Varianta 2 păstrează logica propusă de reamenajare, însă sporeşte numărul de

arbori plantaţi şi propune creşterea gabaritelor insulelor verzi, cu

diminuarea gabaritelor aleilor minerale.

Figura nr. 70 – Imagine situatia propusa – Varianta „2”

Spaţiile verzi conexe pavilioanelor din S sunt dublate ca dimensiuni. Astfel,

suprafaţa alocată spaţiilor verzi creşte cu 539 mp faţă de situaţia existentă.

Mai mult, datorită abordării în etape, promenada nordică este propusă spre

pietonizare în etapa finală, cu o suprafaţă verde crescută faţă de ce s-a propus în

varianta 1.


169





Figura nr. 71 – Imagine situatia propusa – Varianta „2”

I.3.2. Dezavantaje

Dezavantajele implementarii variantei nr. 2 se refera la:

Generarea deranjului datorat organizarii de santier, in perioada de executie a

lucrarilor propuse prin plan;

Principalul dezavantaj generat de implementarea variantei nr. 2 se refera la

desfiintarea unui numar de 76 arbori (dintre cei 76 arbori desfiintati, 45 de

arbori se afla in declin biologic).

I.4. ALEGEREA VARIANTEI „2” – DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI

Analizand variantele prezentate in subcapitolele anterioare consideram

optima din punct de vedere al protectiei mediului alegerea variantei “2” de

implementare a PUZ-ului Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor.

J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de

Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul

identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate

de implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare.


170





Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sa

permita masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti

indicatori trebuie sa fie stabiliti astfel incat sa faciliteze identificarea modificarilor

induse de implementarea planului.

Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este

responsabilitatea titularului planului/ programului.

Conform art. 27 din HG 1076/2004 „titularul planului sau programului este obligat

sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii

monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.”

Tabel nr. 60 – Program de monitorizare pentru PUZ Parc Sfintii Apostoli – Podul Calicilor

Factor/

aspect de

mediu

Indicatori monitorizati Tinte Frecventa

monitorizarii

Vegetatia 1. Amenajarea peisagistica

2. Numar de arbori plantati

3. Numar arbori aflati in declin

biologic care sunt inlocuiti

4. Numar de arbori transplantati

5. Suprafata spatii verzi

amenajata

1. Punerea in valoare a

spatiilor verzi

2. Intretinerea

corespunzatoare a

spatiilor verzi

3. Marirea suprafetei de

spatii verzi

4. Plantarea de noi

arbori si arbusti

5. Reducerea emisiilor

de poluanti

Anual

Populatia

si

sanatatea

umana

1. Indicatori specifici pentru

calitatea factorilor de mediu

(apa, aer, sol)

2. Stadiul de realizare a

amenajarii spatiilor verzi noi

propuse

1. Imbunatatirea starii

de sanatate a

populatiei in relatie

cu mediul

2. Satisfacerea nevoii

de parcare a

cetatenilor prin

realizarea celor doua

parcaje subterane

3. Promovarea

Anual


171





transportului pietonal

si a transportului

alternativ

4. Realizarea unui

spatiu public

functional si adecvat

5. Respectarea OUG

nr. 114/2007 pentru

modificarea si

completarea OUG

195/2005 privind

protectia mediului.

6. Respectarea Legii

nr. 24/2007

modificata de Legea

nr. 47/2012 privind

reglementarea si

administrarea

spatiilor verzi din

intravilanul localitatii

Apa 1. Modul de asigurare a

alimentarii cu apa

2. Modul de asigurare a colectarii

apelor uzate si evacuarea in

reteaua de canalizare urbana

3. Modul de respectare a

masurilor prezentate in Studiul

geotehnic cu privire la

“condiitiile de fundare propuse

pentru constructia proiectata”

4. Reducerea cantitatii

de ape poluate

evacuate in emisar

Anual

Aer 1. Concentratiile de poluanti in

aerul ambiental in raport cu

valorile limita admise pentru

protectia populatiei si a

vegetatiei


1. Reducerea emisiilor

de poluanti in

atmosfera

Anual


172





amenajate

Sol 1. Respectarea prevederilor PUZ

– ului propus


amenajate

1. Marirea suprafetei de

spatii verzi

2. Scaderea procentului

de ocupare a

terenului pentru

spatiile verzi

3. Cresterea ponderei

circulatiilor usoare

(pietoni si velo)

4. Eliminarea parcajelor

parazitare de la

suprafata

Anual

Zgomotul

si vibratiile

1. Nivelul zgomotului la

receptori

5. Managementul

adecvat al circulatiei

auto

6. Reducerea poluarii

fonice datorita

traficului auto in zona

centrala

7. Reducerea nivelului

de zgomot la

receptori

8. Refacerea

aliniamentelor de

protectie de-a lungul

traseelor rutiere

Anual

Peisajul 1. Respectarea

prevederilor PUZ –ului

cu privire la asigurarea

esteticii peisajului,

plantarea de arbori noi

si marirea suprafetei de

spatii verzi

9. Realizarea unui grad

ridicat de calitate din

punct de vedere al

designului urban, cu

o imagine atractiva si

cu un grad inalt de

adaptabilitate

ulterioara, din

perspectiva evolutiei

Anual


173





continue a vietii

urbane si a

necesitatilor

utilizatorilor

Patrimoniul

cultural

istoric

1. Respectarea

prevederilor PUZ –

ului

10. Conservarea

patrimoniului cultural

existent, asigurarea

infrastructurii si

serviciilor necesare

valorificarii acestuia

Anual

K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC – PARCUL SFINITII APOSTOLI – PODUL CALICILOR

Planul Urbanistic Zonal “Parcul Sfintii Apostoli – Podul Calicilor” propune

atingerea si indeplinirea urmatoarelor obiective:


de prezenta agresiva a masinilor, redand pietonilor intregul areal


centrale bucurestene




urbane a centrului





Intervenţia propusă în zona fostului pod dintre strada Şelari şi Sfinţii Apostolin

constituie un proiect care poate aduce o soluţie în rezolvarea şi comunicarea

dintre cele două trame urbane (Centrul Istoric si intervenţia socialistă din jurul

bisericii Domniţa Bălaşa), care în moment se afla într-o situaţie conflictuală.

Prin realizarea proiectului, interesul pentru zonă va creşte, atât pentru localnici

cât şi pentru turişti. De asemenea, legăturile cu bulevardul Unirii, care va găzdui

pe lângă magazinele existente un supliment de activităţi de agrement şi culturale.

Propunerea are ca obiectiv reabilitarea din punct de vedere al traficului,

funcţională, morală şi economică a zonei, prin amenajarea unui traseu pietonal şi


174





de bicilisti, refacerea spaţiilor verzi din parc și de alianiament şi mai ales

realizarea unei legături pietonale între cele doua maluri ale Dâmboviţei în dreptul

fostului pod istoric al Calicilor. Conexiunea cu Bd. Unirii, important factor in

revitalizarea zonei, se poate obţine prin crearea unor zone de servicii parter în

imediata vecinătate a blocurilor, încurajându-se traversările și achizițiile din

partea PMB pentru refuncționalizarea parterelor.

Diversitatea funcţională, cu preponderenţa comerţului şi a serviciilor, spaţiile de

loisir şi multifuncţionale propuse, posibilitatea accesării publicului cu uşurinţă la

ambele laturi va atrage un număr sporit de utilizatori.

De asemenea, eliberarea suprateranului de parcări auto prin noul parcajul

subteran din zona parcului Sfinţii Apostoli este condiţia esenţiala în atingerea

acestor obiective.

In ceea ce priveste impactul implementarii acestui plan asupra mediului, s-au

constatat urmatoarele:

Planul propus va determina un impact pozitiv asupra aerului, prin

reorganizarea sistemului rutier de transport si prin marirea suprafetelor de

spatii verzi;

Calitatea aerului va fi imbunatatita: pe baza analizelor prezentate in

subcapitolul F.6.2. se observa o reducere a poluarii semnificativa, chiar de

aproximativ 50% in situatia propusa, in cazul tuturor poluantilor analizati

rezultati din arderea combustibililor, ceea ce ar conduce la o imbunatatire

majora a calitatii aerului din zona Parcul Sfintii Apostoli – Podul Calicilor;

Conform capitolului F.7.2. nivelul de zgomot se va reduce astfel:

Nivelul de zgomot generat de traficul autovehiculelor, pentru Blv Unirii

spre Piata Unirii in situatia varfului de trafic inregistrat dimineata, scade

cu 3.27 dB (A), reducandu –se astfel impactul negativ al zgomotului

asupra factorilor de mediu si sanatatii umane.

Nivelul de zgomot generat de traficul autovehiculelor, pentru Blv Unirii

spre Piata Unirii in situatia varfului de trafic inregistrat dupa amiaza,

scade cu 3.29 dB (A), reducandu –se astfel impactul negativ al

zgomotului asupra factorilor de mediu si sanatatii umane.

Nivelul de zgomot generat de traficul autovehiculelor, pentru Spaliul

Independentei in situatia varfului de trafic inregistrat dimineata, scade cu

3.28 dB (A), reducandu –se astfel impactul negativ al zgomotului asupra

factorilor de mediu si sanatatii umane.

Nivelul de zgomot generat de traficul autovehiculelor, pentru Spaliul

Independentei in situatia varfului de trafic inregistrat dupa amiaza, scade

cu 3.43 dB (A), reducandu –se astfel impactul negativ al zgomotului

asupra factorilor de mediu si sanatatii umane.


175





In perioada de exploatare nu se va manifesta un impact negativ asupra

biodiversitatii, datorita faptului ca dupa realizarea proiectului, cuantumul spatiilor

verzi din situatia existenta, respectiv 9921 mp, va creste cu 539 mp, ceea ce

reprezinta aproximativ 1%, ajungand in final la o valoare de 9760 mp.

Acest proiect genereza un impact pozitiv semnificativ asupra arborilor,

datorita faptului ca numarul de copaci aproape se dubleaza in propunere,

intrucat totalul acestora insumeaza in prezent 364 copaci, iar noua amenajare

propune 537 de copaci, dintre care 288 sunt copaci propusi din situatia

initiala.

L. BIBLIOGRAFIE

L.1. BIBLIOGRAFIE SCRISA

Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti;

Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al

Municipiului Bucuresti;

Plan de Management al Spatiului Hidrografic Arges-Vedea;

Rapoarte anuale privind starea factorilor de mediu la nivelul municipiului

Bucuresti – Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti;

Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu, Editura

Conspress Bucuresti, 2014.

L.2. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICA

www.pmb.ro;

www.rowater.ro/daarges/;

www.alpa.ro;

www.anpm.ro;

M. ANEXE

M.1. PARTE DESENATA

Plan de incadrare in zona;

Plan situatie propusa varianta nr. 1;

Plan situatie propusa varianta nr. 2 – varianta aleasa;

Plan aviz circulatie.

http://www.pmb.ro/

http://www.rowater.ro/daarges/

http://www.alpa.ro/

http://www.anpm.ro/


176





M.2. PARTE SCRISA

Certificat de urbanism nr.1084 5366 din 20.08.2013

Avizele detinatorilor de echipamente edilitare ale Capitalei ( ApaNova

București S.A. , Distrigaz Sud- Retele , Enel Distributie Muntenia , Luxten

Lighting Company, Netcity Telecom , Radet București, RATB, Romtelecom )

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Raport de ...apmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Raport de ...apmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...