BENEFICIAR: Consiliul Judetean Prahova · Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de...

BENEFICIAR:

Consiliul Judetean Prahova

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale

judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de

Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism

Baltesti Gornet Cricov Plopu Urlati Ceptura Gura Vadului Podenii Noi Valea Doftanei

Fantanele Iordacheanu Starchiojd Varbilau

RAPORT GEOTEHNIC Comuna VALEA DOFTANEI

Contract nr. : 20330/29/oct.2015

Faza de proiectare: studii teren

Anul: 2015

PROIECTANT:

S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.

2 | P a g e

Cuprins:

Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 5 Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 5

Cercetare geotehnica ............................................................................................................. 5

Investigaţii de laborator ......................................................................................................... 6

Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 6

Masuratorile topografice ....................................................................................................... 7 Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 8 3.1. Definiţia alunecarilor de teren. ...................................................................................................... 8 3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 8

Cauze litologice ..................................................................................................................... 8

Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 9

Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 9

Cauze hidrologice şi climatice .............................................................................................. 9

Cauze hidrogeologice ............................................................................................................ 9

Cauze dinamice. .................................................................................................................. 10

Cauze legate de vegetaţie .................................................................................................... 10

Cauze antropice ................................................................................................................... 10 3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 10 3.4. Clasificarea alunecărilor de teren ................................................................................................ 12

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate .............................................................. 12

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare ..................................... 12

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare .......... 12

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării .............................................................. 13 Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Valea Doftanei ..................................... 14 4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 14 4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 14 4.1.2. Date geologice......................................................................................................................... 15 4.1.3. Date structural – tectonice....................................................................................................... 16 4.1.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 17 4.1.5. Date hidrogeologice ................................................................................................................ 17 4.1.6. Date climatice .......................................................................................................................... 18 4.1.7. Date seismice ........................................................................................................................... 18 4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei ............................................................................... 20 1-2. Alunecarile din punctele "Rusu 1" si "Rusu 2" .......................................................................... 21 3. Alunecarea din punctul "Rusu 3" ................................................................................................... 23 4. Alunecarea din punctul "Prislop" ................................................................................................... 24 5. Alunecarea din punctul " Pod peste vale" ...................................................................................... 25 6. Alunecarea din punctul " Pod peste Valea Neagra" ....................................................................... 25 7. Alunecarea din punctul "Pensiunea ATRA 1" ............................................................................... 25 8. Alunecarea din punctul "Pensiunea ATRA 2" ............................................................................... 26 9. Alunecarea din punctul "Podul puiului. Islaz" ............................................................................... 26

3 | P a g e

10. Alunecarea din punctul "Ermeneasa" .......................................................................................... 27 11. Alunecarea din punctul "Cimitir. Sat Tesila" ............................................................................... 27 12. Alunecarea din punctul " DJ102I km 23+600" ............................................................................ 28 Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul " DJ102I km 23+600" ............................................. 28 5.1. Lucrari executate ......................................................................................................................... 28 5.2. Rezultate obţinute ....................................................................................................................... 29

5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 29 5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 29 5.2.3. Apa subterana ................................................................................................................... 31 5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 31

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 31 Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 32 6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 32 6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. ......................................... 33 Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie ................................................................................... 35 Anexe: ................................................................................................................................................ 35 1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 35

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punctul Rusu 1 ...................................................... 36 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punctul Rusu 2 ...................................................... 37 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punctul Rusu 3 ...................................................... 38 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punct Prislop .......................................................... 39 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punct “Peste vale” ................................................. 40 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Pod “Valea Neagra” ............................................... 41 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Pensiunea ATRA 1 ................................................ 42 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Pensiunea ATRA 2 ................................................ 43 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: “Podul Puiului.Islaz” ............................................. 44 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Ermeneasa .............................................................. 45 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Cimitir sat Tesila ................................................... 46 Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DJ102I km 23+600. ............................................... 47

2. Legenda hartilor geologice folosite in text ..................................................................................... 48 3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 49 4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000 ................................................................................ 50

Lista figurilor si tabelelor inserate in text FIGURA 1. ECHIPAMENTUL DE FORAJ GEOTEHNIC FOLOSIT .............................................................................................. 6 FIGURA 2. FORAJ DE MONITORIZARE PIEZOMETRICA ........................................................................................................ 6 FIGURA 3. SISTEMUL DE MASURA TERRAMETER SAS 1000 ................................................................................................ 7 FIGURA 4. DISPUNEREA ECHIPAMENTULUI GEOFIZIC IN TEREN ........................................................................................ 7 FIGURA 5 CLASIFICAREA FACTORILOR CAUZALI CONFORM UNESCO ................................................................................. 8 FIGURA 6. ELEMENTELE SPECIFICE UNEI ALUNECĂRI DE TEREN ...................................................................................... 11 FIGURA 7. AMPLASAMENTUL COMUNEI VALEA DOFTANEI ............................................................................................. 14 FIGURA 8. HARTA GEOMORFOLOGICA A COMUNEI VALEA DOFTANEI (EXTRAS DIN PLANUL TOPO – SC. 1:25000) ....... 15 FIGURA 9. HARTA GEOLOGICA IN ZONA COMUNEI VALEA DOFTANEI ............................................................................. 16 FIGURA 10. HARTA NEOTECTONICA A ZONEI ................................................................................................................... 17 FIGURA 11. HARTI CLIMATICE ALE JUDETULUI PRAHOVA ................................................................................................ 18 FIGURA 12. ZONAREA VALORILOR DE VARF ALE ACCELERATIEI TERENULUI PENTRU PROIECTARE (AG) ......................... 19

4 | P a g e

FIGURA 13. MACROZONAREA SEISMICA A TERITORIULUI ROMANIEI IN TERMENI DE PERIOADA DE CONTROL (COLT) 19 FIGURA 14. ZONAREA TERITORIULUI ROMANIEI ‐ SCARA MSK ........................................................................................ 20 FIGURA 15. ORTOFOTOPLANUL COMUNEI VALEA DOFTANEI – JUDETUL PRAHOVA ....................................................... 21 FIGURA 16. VECHI ALUNECARI DE TEREN PE TERITORIUL COMUNEI VALEA DOFTANEI .................................................. 22 FOTO 17. PUNCT "RUSU 1'. TASARI IN CORPUL DRUMULUI JUDETEAN ........................................................................... 22 FOTO 18. PUNCT "RUSU 1'. VEDERE VERSANT AVAL ........................................................................................................ 22 FOTO 19. PUNCT "RUSU 1'. CORONAMENT LUCRARE DE CONSOLIDARE DIN MOLOANE ............................................... 22 FOTO 20. PUNCT "RUSU 1'. CORONAMENT LUCRARE DE CONSOLIDARE DIN BETON ..................................................... 22 FOTO 21. PUNCT "RUSU 1'. ZID DIN BETON CRAPAT PE PARTEA DREAPTA A DJ‐ULUI .................................................... 22 FOTO 22. PUNCT "RUSU 2". TASARI ALE DRUMULUI JUDETEAN ...................................................................................... 23 FOTO 23. PUNCT "RUSU 2". ZID DIN BETON CRAPAT SI BURDUSIT PE PARTEA DREAPTA A DJ‐ULUI............................... 23 FOTO 24. PUNCT "RUSU 2". EFECTELE INSTABILITATII ASUPRA CASELOR DE PE VERSANT .............................................. 23 FOTO 25. PUNCT "RUSU 2". VEDERE SPRE AVAL .............................................................................................................. 23 FOTO 26. PUNCT "RUSU 3". TASARI IN CORPUL DRUMULUI ............................................................................................ 24 FOTO 27. PUNCT "RUSU 3". VEDERE SPRE AVAL .............................................................................................................. 24 FOTO 28. PUNCT "PRISLOP". EFECTELE INSTABILITATII ASUPRA CONSTRUCTIILOR DE PE VERSANT ............................... 24 FOTO 29. PUNCT "PRISLOP". LUCRARE DE APARARE PE PARTEA STANGA A DJ‐ULUI ...................................................... 24 FOTO 30. PUNCT "POD PESTE VALE". ............................................................................................................................... 25 FOTO 31. PUNCT "POD PESTE VALEA NEAGRA". .............................................................................................................. 25 FOTO 32. PUNCT "PENSIUNEA ATRA 1". VEDERE INSTABILITATE ..................................................................................... 25 FOTO 33. PUNCT "PENSIUNEA ATRA 1". DETALIU AFLORIMENT ...................................................................................... 25 FOTO 34. PUNCT "PENSIUNEA ATRA 2". EROZIUNI AMONTE .......................................................................................... 26 FOTO 35. PUNCT "PENSIUNEA ATRA 2". PODET TUBULAR ............................................................................................... 26 FOTO 36. PUNCT "PODU PUIULUI. ISLAZ". VEDERE ZID AMONTE .................................................................................... 26 FOTO 37. PUNCT "PODU PUIULUI. ISLAZ". VEDERE ZID AVAL .......................................................................................... 26 FOTO 38. PUNCT "PODU PUIULUI. ISLAZ". CRAPATURI SI TASARI ALE DRUMULUI JUDETEAN ........................................ 27 FOTO 39. PUNCT "PODU PUIULUI. ISLAZ". VEDERE AVAL ................................................................................................ 27 FOTO 40. PUNCT "ERMENEASA". VEDRE IN AMONTE ...................................................................................................... 27 FOTO 41. PUNCT "ERMENEASA". VEDERE POD ................................................................................................................ 27 FOTO 42. PUNCT "CIMITIR.SAT TESILA". VEDERE SPRE VALEA TORENTIALA .................................................................... 28 FOTO 43. PUNCT "CIMITIR.SAT TESILA". ........................................................................................................................... 28 FOTO 42. PUNCT "DJ102I KM 23+600". VEDERE SPRE AMONTE ...................................................................................... 29 FOTO 42. PUNCT "DJ102I KM 23+600". VEDERE SPRE AVAL (LACUL PALTINU)................................................................ 29 FOTO 42. PUNCT "DJ102I KM 23+600". ............................................................................................................................ 29 FOTO 42. FOTOGRAFIILE INSTALATIEI DE FORAJ SI ALE PROBELOR RECOLTATE DIN FORAJ. ........................................... 30 FOTO 42. FORAJUL PIEZOMETRIC IN NOIEMBRIE 2015 .................................................................................................... 31 FIGURA 42 SECTIUNEA GEOELECTRICA ............................................................................................................................ 31

5 | P a g e

RAPORT GEOTEHNIC Comuna VALEA DOFTANEI

Cap. 1. Date de tema

Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice, hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului: “Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism”.

Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile “HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii “ si a constat in studierea documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc), observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).

Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt necesare studii de teren axate pe proiect.

Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ

Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe. Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:

Cercetare geotehnica

S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici (care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard “Km”) iar pe de altă parte elementele alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).

Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.

6 | P a g e

Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica

Investigaţii de laborator

Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de stabilitate. Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:

- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85); - starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr

(conform STAS 1913/3-82); - starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza limitelor de

plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986); - proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare

uscata) - proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei

la forfecare

Cercetarea geofizica.

Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:

- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice din masiv;

- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor; - grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare; - adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane; - gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.

Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice). Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda

rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce au conductivitati diferite.

7 | P a g e

Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile (electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a subsolului asemanatoare unei tomografii.

Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate: � sistem de masura Terrameter SAS 1000 � selector automat de electrozi � electrozi metalici din inox

� cabluri electrice � laptop � soft de prelucrare si interpretare

Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000 Figura 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren

Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate

cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de rezistivitate sesizabil.

Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.

Masuratorile topografice

Profilele topografice pe care au fost raportate rezultatele investigatiilor geofizice si geotehnice au fost ridicate pe teren cu ajutorul dispozitivului GPS RTK avand corectie in timp real prin reteaua ROMPOS. In situatiile in care dispozitivul GPS nu a functionat corespunzator (padure, semnal slab sau inexistent) s-a utilizat statia totala Leica.

Punctele de interes rezultate in urma cartarilor de teren au fost masurate cu aparatura de tip GPS (Magellan Explorist) si au fost raportate pe planurile topografice folosite (1:5000 si 1:25000).

8 | P a g e

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren

3.1. Definiţia alunecarilor de teren. Alunecările de teren pot fi definite ca procese de mişcare gravitaţională a terenurilor naturale sau a umpluturilor, aflate în pantă, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.

3.2. Cauzele alunecarilor de teren Considerând că factorii declanşatori ai alunecărilor de teren sunt produsul simultan al unor factori favorizanţi (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia şi grupa circumstanţele favorizante astfel:

Figura 5 Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO

Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de hazard la alunecari de teren:

6

KhKgKfKeKdKcKbKaKm

unde:

Ka=factorul litologic; Kb=factorul geomorfologic; Kc=factorul structural; Kd=factorul hidrologic-climatic; Ke=factorul hidrogeologic; Kf=factorul seismic; Kg=factorul silvic; Kh=factorul antropic

Cauze litologice

În geologia inginerească tipurile litologice care alcătuiesc scoarţa terestră sunt împărţite schematic în două mari categorii: roca de bază şi formaţiunea acoperitoare (depozitele superficiale) În categoria roca de bază sunt cuprinse toate rocile de vârsta precuaternara şi anumite tipuri litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.) consolidate sau cimentate.

9 | P a g e

Tipurile litologice denumite generic "pământuri" au fost formate in general pe seama rocilor preexistente, cuprinse în categoria "roca de bază", în urma proceselor de dezagregare fizică şi alterare chimică şi biologică. Aceste procese de dezagregare şi alterare slăbesc treptat coeziunea rocilor şi sunt un factor favorizant al declanşării alunecărilor de teren.

Cauze geomorfologice

Forma suprafeţei terenului şi înclinarea sa joacă un rol important în stabilitatea masivelor. Declanşarea pierderii stabilităţii poate fi produsă de creşterea efortului de taiere în masiv datorită maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanţilor. Deasemenea existenţa pe pantele versanţilor a unor văi torenţiale tinere favorizează apariţia alunecărilor de teren.

Cauze structural - tectonice.

Înclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariţia instabilităţii. Straturile care înclină în aceeaşi direcţie cu înclinarea versantului (alunecări consecvente) au un potenţial de instabilitate mai mare decât cele care inclină în sens contrar pantei versantului (alunecări insecvente) sau a masivelor nestratificate (alunecări asecvente). Fenomenele tectonice (faliile, pânzele de şariaj, încovoierea capetelor de strat, etc.) prezente în masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.

Cauze hidrologice şi climatice

Apa reprezintă factorul predominant responsabil pentru producerea alunecărilor. Prezenţa sau absenţa apei trebuie analizată în contextul stării limită în care poate ajunge masivul pentru că absenţa apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariţiei sale ulterioare. Pentru a estima corect efectul apei asupra versantului trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente (vegetaţie, relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant. Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafaţă care pot favoriza producerea alunecărilor de teren pot fi: Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanţilor sau

taluzurilor şi pierderea stabilităţii acestora; Apa de suprafaţă, cu energie mare de curgere pe suprafaţa taluzurilor sau versanţilor poate

conduce la ravenări şi eroziuni ale acestora; Ploile torenţiale de scurtă durată, topirea rapidă a zăpezii, preciptaţiile îndelungate,

inundaţiile conduc la creşterea greutăţii volumice a masivului, micşorarea coeziunii şi în final la pierderea stabilităţii; Apa de suprafaţă, infiltrată în corpul terasamentelor, conduce la scăderea capacităţii portante

şi pierderea stabilităţii.

Cauze hidrogeologice

Stabilitatea versanţilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectată de mişcarea apelor atât direct prin forţa de filtraţie, cât şi indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a pământurilor necoezive care intră în alcătuirea versanţilor. Forţa de filtraţie se manifestă îndeosebi atunci când nivelul apei din interfluvii creşte şi apa este drenată către suprafaţa versanţilor. Foarte frecvent se produc alunecări de teren în urma acţiunii

10 | P a g e

forţelor de filtraţie care se accentuează în timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorită exfiltratiilor din versanţi. Procesele de antrenare hidrodinamică sub forma de sufozie, eroziune internă, refulare sau rupere hidraulică pot iniţia procese de alunecare a versanţilor. Alte efecte cauzate de prezenţa apei subterane în masivele de pământ care pot favoriza producerea alunecărilor de teren pot fi: Apa subterană cu nivel liber prinsă între două straturi impermeabile acţionează asupra

stratului impermeabil superior prin subpresiune; Apa subterană sub presiune acţionează asupra stratului impermeabil superior, în condiţii de

suprasarcină, prin suprapresiune (creşterea presiunii apei din pori); Variaţia bruscă a presiunii apei din pori, în cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,

asociată unor fenomene şi situaţii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.

Cauze dinamice.

Cutremurele de pământ, exploziile şi vibraţiile de mare amploare produc în terenuri oscilaţii de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a efortului, care poate strica starea de echilibru a masivului. În loessuri şi nisipuri afânate şocurile pot să provoace distrugerea legăturilor intergranulare

şi în consecinţă reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioară. În nisipurile fine saturate, şocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergând

până la lichefierea bruscă a acestora. În cazul argilelor sensitive vibraţiile pot conduce la apariţia fenomenului de tixotropie

Cauze legate de vegetaţie

Rădăcinile copacilor menţin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice şi contribuie la uscarea taluzurilor prin absorbţia unei părţi din umiditatea solului. Despădurirea taluzurilor strică regimul umidităţii la suprafaţa straturilor.

Cauze antropice

Suprasarcina pusă pe marginea taluzurilor de rambleu îndeosebi asociată cu infiltrarea apelor de suprafaţă poate conduce la pierderea stabilităţii acestora. In cazul terenului natural, supraîncărcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri înalte)

poate conduce la creşterea efortului de taiere şi a presiunii apei din pori, elemente care produc slăbirea rezistenţei. Cu cât este mai rapidă încărcarea cu atât creşte riscul de producere a instabilităţii. Realizarea excavaţiilor sau a debleerilor

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor

Elementele specifice unei alunecări produse într-un masiv de pământ sunt cele redate schematic în figura 6, precizarea lor fiind absolut necesară în vederea poziţionarii spaţiale a desfăşurării fenomenului în raport cu posibilele vulnerabilitati.

11 | P a g e

Figura 6. Elementele specifice unei alunecări de terenA. Vedere în plan

B. Vedere în secţiune

C. Bloc diagram

unde:

1. suprafaţa de alunecare - este suprafaţa (zona) ce separă masa alunecătoare de terenul stabil. Suprafeţele de alunecare în masivele de pământ naturale, stratificate pot avea forme variate (plane, circulare sau alte forme mai complicate). În cazul în care alunecarea se produce în masive de pământ relativ omogene şi izotrope (de ex. în rambleuri) suprafaţa de cedare poate fi presupusă ca fiind circulară. 2. treapta (faţa de desprindere) principală - este suprafaţa înclinată sau verticală, concavă, ce limitează extremitatea superioară a alunecării şi se prelungeşte în adâncime cu suprafaţa de alunecare. 3. masa alunecată (corpul alunecării) - este partea centrală a alunecării care acoperă suprafaţa de alunecare. 4. suprafaţa terenului inainte de alunecare. 5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea alunecării. 6. coronament (fruntea alunecării) - este zona situată deasupra feţei de desprindere principale, puţin afectată de alunecare. Se disting unele fisuri şi crevase determinate de tensiunile de întindere din aceasta zonă. 7. piciorul alunecării - corespunde intersecţiei aval a suprafeţei de alunecare cu suprafaţa topografică iniţială a terenului. Acesta este de regulă acoperit de acumulatul de alunecare. 8. baza alunecării - reprezintă limita din aval a acumulatului de alunecare.

12 | P a g e

9. teren cu potenţial de instabilitate - zona din masiv ce urmează a fi antrenată în alunecare. 10. terasa alunecării - reprezintă partea de material alunecător cuprins între cele două rupturi. 11. fisurile şi crevasele - sunt rupturi în masiv individualizate prin fante importante de diverse forme în funcţie de solicitarea predominantă ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri prin solicitare de întindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune Dimensiunileunei alunecări sunt definite prin: LT - lungimea totală a alunecării - este distanţa între coronament şi baza alunecării. L - lungimea alunecării - este distanţa între coronament şi piciorul alunecării. l - lăţimea alunecării - este distanţa între flancuri. h - adâncimea alunecării - este distanţa între suprafaţa de alunecare şi terenul natural iniţial. g - grosimea alunecării – este distanţa între suprafaţa de alunecare şi partea superioară a acumulatului.

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren Principalul criteriu de clasificare al alunecărilor de teren ca fenomene de impact asupra obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului mişcării. Alte criterii de clasificare a alunecărilor de teren, complementare acestuia sunt:

adâncimea alunecării; viteza de deplasare; starea de activitate a alunecării;

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate

Alunecările de teren pot fi definite astfel: a) alunecări active - fenomenele care se desfaşoară în prezent; b) alunecări stabilizate, dar active în trecut; c) alunecări inactive, mai vechi de un an şi care la rândul lor pot fi:

latente; abandonate - în condiţiile în care cauzele producerii lor au dispărut (ex. râul de la

bază şi-a schimbat cursul); stabilizate - prin diverse metode inginereşti de consolidare; vechi - care au fost active cu mii de ani în urmă dar ale căror urme se pot vedea încă;

d) alunecări reactivate - care au devenit active după ce au fost inactive;

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare Tabel 1. Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tipul de alunecare Adâncimea suprafeţei de

alunecare Tipul de

alunecare Adâncimea suprafeţei

de alunecare

superficială h< 1.0 m adâncă 5.0 < h < 20.0 m

de adâncime mică 1.0 < h < 5.0 m foarte adâncă h > 20.0 m

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare Tabel 2. Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Clasa Descriere Viteza

7 Extrem de rapidă > 5 m/sec

6 Foarte rapidă 5m/sec … 0,05 m/sec (3m/min)

13 | P a g e

Clasa Descriere Viteza

5 Rapidă 3 m/min … 0,03 m/min (1,8 m/ora)

4 Moderată 1,8 m/ora … 13 m/luna

3 Lentă 13 m/luna … 1,6 m/an

2 Foarte lentă 1,6 m/an … 16 mm/an

1 Extrem de lentă < 16 mm/an

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării După caracterul mişcării alunecările de teren pot fi împărţite în tipurile prezentate mai jos, dar, fiind fenomene extrem de complexe, în natură pot fi întâlnite şi combinaţii ale acestora sau treceri, în cadrul aceluiaşi fenomen, de la un tip de alunecare la altul. Clasificarea alunecărilor din punctul de vedere al caracterului mişcării este caracteristică formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi extinsă şi asupra formelor antropice (debleuri şi rambleuri).

Tipuri de alunecări de teren după caracterul mişcării: Alunecări propriu-zise

de rotaţie; de translaţie.

Curgeri de noroi (mud flow); de roci (debris flow); lente (creep);

Prăbuşiri şi răsturnări

În funcţie de direcţia de avansare, alunecările propriu-zise, rotaţionale sau de translaţie, pot fi la rândul lor:

progresive (detrusive) - se formează pe versant sau la partea superioară a acestuia şi evoluează spre baza pantei în aceeaşi direcţie în care se deplasează acumulatul.

retrusive (delapsive) - încep de la baza versantului şi evoluează pe versant, spre vârful, pantei în direcţie opusă faţă de direcţia deplasării acumulatului. În cazul alunecărilor delapsive masa alunecătoare este supusă longitudinal unor forţe de întindere determinate de îndepărtarea parţială a pintenului de rezistenţă de la baza versantului sau taluzului spre deosebire de alunecările detrusive în care masa alunecătoare este supusă unor forţe de compresiune. Alunecările rotaţionale, la randul lor, pot fi:

- alunecări rotaţionale simple - cu o singură suprafaţă de alunecare, concavă, uneori (de ex. în argilele moi) aproximativ circulară. În cazul în care nu sunt stabilizate se pot extinde şi transforma în alunecări multiple;

- alunecările rotaţionale multiple - sunt provocate iniţial de o alunecare simplă evoluând ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;

- alunecări rotaţionale succesive - sunt caracterizate de un număr de alunecări rotaţionale de suprafaţă. Au în general un caracter retrusiv evoluând de la baza versantului spre partea superioară. Alunecările rotaţionale se formează în depozite omogene, au o lungime limitată şi se produc pe taluzuri relativ abrupte.

În pământurile coezive şi rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite, şisturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorită depăşirii rezistenţei la forfecare,

14 | P a g e

la pierderea stabilităţii acestuia în lungul unor suprafeţe curbe de alunecare. Forţele care generează pierderea stabilităţii pot să fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale naturală sau artificială fie de supraîncărcarea acestuia cu rambleuri, construcţii, etc.

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Valea Doftanei 4.1. Date generale ale comunei

Figura 7. Amplasamentul comunei Valea Doftanei Comuna Valea Doftanei este situata în zona de Nord a judeţului Prahova. 1. comuna Maneciu 2. comuna Izvoarele 3. comuna Stefesti 4. comuna Bertea 5. comuna Brebu 6. comuna Sotrile 7. comuna Secaria 8. Sinaia 9. Busteni 10. Azuga 11. Sacele

Din punct de vedere administrativ comuna cuprinde 2 sate: Tesila si Traisteni.

4.1.1. Date morfologice Din punct de vedere morfologic comuna Valea Doftanei prezinta un relieful muntos, mai

accentuat către nord. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia (1447m), Prislop (cu Vaful Musuroaielor, Varful Fetei), Muntele Paraie. Limitele cu Azuga sunt marcate, in partea de nord, de culmile Muntiilor Predelusul si Prisciu iar in partea de vest de Muntii Baiul Mare, Unghia Mare si Unghia Mica. In partea de NE se afla Muntele Euforiei si Muntele Zanoaga Moritului cu Varful Moritul (1509 m) iar in partea central estica isi inalta culmea Muntele Grohotisu cu 1767 m. In general partea estica a comunei prezinta culmi abrupte fragmentate de numeroase vai inguste.

In partea sudica a comunei altitudinea reliefului scade pana la 600-700 m. Perimetrul, inscriindu-se in etajul montan, este caracterizat prin cateva procese de modelare geomorfologice : Ravenarea prezenta preponderent in zona de obarsie a vailor torentiale Pluviodenudarea si eroziunea de suprafata care isi fac aparitia pe versantii lipsiti de vegetaţie forestiera Modelarea fluviatila marcata in timpul viiturilor prin acumulari dispersate in albie si prin puternice eroziuni de mal.

15 | P a g e

Figura 8. Harta geomorfologica a comunei Valea Doftanei (extras din planul topo – sc. 1:25000)

4.1.2. Date geologice În zona comunei Valea Doftanei afloreaza depozite de diverse varste geologice având o

litologie diversificata (conform hartii geologice a Romaniei scara 1:200000, foaia Brasov si foaia Targoviste). Zona apartine din punct de vedere geologic zonei flişului, care vine în contact cu zona de molasa de care o separa falia externa. Zona flisului include formatiunile si structurile care au rezultat din evolutia unei zone de rift (zona de rift central-carpatica) aparuta spre sfarsitul Jurasicului mediu. Acesata zona acoperita de ape a antrenat în “Valea de Rift” si zona de margine continentala est-europeană care a fost compartimentată de falii în mai multe blocuri ce s-au afundat spre zona de rift generand structuri de tip graben-horst.

Din punct de vedere al varstei sunt intalnite formaţiuni vechi cretacice care sunt acoperite pe valea Doftanei de depozite recente, cuaternare.

Depozitele cretacice sunt reprezentate de etajele Neocomian si Albian ce acopera cea mai mare parte a comunei. Astfel ca Neocomianul afloreaza in partea vestica, in partea nordica si doar local in partea sudica (pe zonele de anticlinal). Din punct de vedere litologic sunt alcatuite din flisul grezos-calcaros cunoscut in literatura de spcialitate ca „Stratele de Sinaia, Stratele de Azuga”. Depozitele albiene afloreaza in jumatatea estica a comunei, in zonele de sinclinal fiind delimitate, in

16 | P a g e

general, de formatiunile neocomiene de catre formatiuni ce apartin Baremianului si Aptianului. Din punct de vedere litologic Albianul este reprezentat de conglomerate si gresii. Baremianul si Aptianul sunt reprezentate de flisul sistos grezos si flisul grezos.

In partea sudica a comunei, pe areale restranse, afloreaza formatiuni ce apartin etajelor: - Vracomian si Cenomanian fiind alcătuite din conglomerate, gresii, calcarenite, marne; - Turonian si Senonian fiind alcătuite din marne, conglomerate, calcarenite.

Depozitele cuaternare intalnite sunt reprezentate de pietrisuri si nisipuri. Figura 9. Harta geologica in zona comunei Valea Doftanei

(extras din harta geolgica scara 1:200000 – foaia Brasov si foaia Targoviste )

4.1.3. Date structural – tectonice Din punct de vedere structural pe teritoriul comunei se poate observa prezenta unor arii

anticlinale si sinclinale.

Conform hartii neotectonice comuna Valea Doftanei este afectata de miscari de ridicare continua, dar de intensitati diferite. Astfel partea nordica si cea vestica sunt afectate de miscari de ridicare cu intensitate medie iar restul comunei este supus unor miscari de ridicare de intensitate foarte mare.

17 | P a g e

Figura 10. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei – sc. 1:1000000)

4.1.4. Date hidrologice Reţeaua hidrografica este tributara raului Doftana. Raul Doftana format prin confluenta

paraurilor Predelusul si Urlatelui izvoraste partea NE a comunei din muntii Garbovei, el parcurge o distanta de cca. 50 km pana la confluenta cu raul Prahova, spre sud de Campina. Pe acest traseu, Doftana isi sapa albia in muntii Baiului si Badilei, primind o seama de afluenti, incepand de la izvor, pe stanga Negrasul, Cucioaia, Mogosoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa, Valea lui Vladisor, Paltinoasa si Purcaru. Pe dreapta isi aduc apele: Musita, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Bradeasa si Secaria.

Pe teritoriul comunei este construit un important baraj – barajul Paltinu.

4.1.5. Date hidrogeologice Deoarece sectorul nordic si central al judeţului Prahova, areal in care se afla si comuna Valea Doftanei nu este acoperit de hărţi hidrogeologice informaţiile privind hidrogeologia sunt punctuale (din observatii pe teren, cercetări pe zone restrânse, etc). Pe teritoriul comunei pot fi insa conturate trei modele hidrogeologice:

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc la gradienţi hidraulici foarte mici. Forţele de filtraţie sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se află la adâncime mare (> 5 m). Acest model se dezvolta in general in zonele de platou in care morfologia terenului este relativ plana iar influenta sistemului hidrografic este restransa. Pentru aceste zone se poate lua in considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,05.

modelul hidrogeologic in care gradienţii de curgere ai apei freatice sunt moderaţi. Forţele de filtraţie au valori care pot influenţa sensibil starea de echilibru a versanţilor. Nivelul apei freatice, în general, se situează la adâncimi mici (< 5 m);

18 | P a g e

Acest model se dezvolta in general in zonele de terasa in care desi morfologia terenului este relativ plana influenta sistemului hidrografic este importanta. Pentru aceste zone se poate lua in considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,40.

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc sub gradienţi mari. La baza versanţilor, uneori şi pe versanţi, apar izvoare. Există o curgere din interiorul versanţilor către suprafaţa acestora, cu dezvoltarea unor forţe de filtraţie ce pot contribui la declanşarea unor alunecări de teren. Acest model se dezvolta in general in zonele in care panta terenului este mare, versantii sunt brazdati de vai torentiale iar permeabilitatea stratelor de la partea superioara a terenului este ridicata. Pentru aceste zone se poate lua in considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,80.

4.1.6. Date climatice Climatul este specific

muntilor mijlocii. Altitudinea a impus etajarea elementelor climatice astfel ca pe zonele inalte temperaturile medii anuale sunt mai reduse iar precipitaţiile anuale mai ridicate.

Valorile termice lunare si anuale inregistreaza variaţii moderate. In ianuarie si februarie, valorile medii anuale scad in acelasi sens de la (+) 4 ºC - (-) 6ºC, la (+) 8 ºC - (-) 9ºC. Valorile medii lunare se menţin sub 10ºC in cea mai mare parte a intervalului. Temperaturile diurne rar depasesc 25ºC. Maximele absolute, inregistrate frecvent in iulie, oscileaza intre 25 ºC si 30ºC.

Figura 11. Harti climatice ale judetului Prahova

Precipitatiile ajung la valori de aproape 1000 mm; - cantitaţile cele mai mari se inregistraza in lunile mai - iulie, depasind de regula 150 mm; - cantitaţile cele mai mici de precipitaţii cad in intervalele septembrie - octombrie si februarie

– aprilie. - stratul de zapada se menţine 140 - 170 zile, de la finele lunii octombrie si pana in prima

parte a lunii mai. Vantul este puternic iar direcţia principala a curenţilor de aer este NV - SE pentru sectorul

nordic; in sectorul sudic, directia pricipala o au curenţii de aer orientaţi S - N sau N - S.

4.1.7. Date seismice Dupa cum se poate observa in figura 13, teritoriul comunei Valea Doftanei este impartit in

doua din punct de vedere al valorilor de varf ale acceleratiei terenului:

19 | P a g e

- jumatatea nordica, conform normativului P100/1-2013 valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.30g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire.

- jumatatea sudica conform normativului P100/1-2013 valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.35g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire

Pentru intreaga comuna valoarea perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns este 1,0s. Figura 12. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare (ag)

Figura 13. Macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei in termeni de perioada

de control (colt)

(extras din P 100/2013)

comuna Valea Doftanei


20 | P a g e

Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, partea sudica a comunei se incadreaza in gradul 81 iar partea nordica gradului 71 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 50 ani.

Figura 14. Zonarea teritoriului Romaniei ‐

scara MSK

(extras din STAS 11100/1-93)

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei In timpul observatiilor de teren (noiembrie 2015) pe teritoriul comunei au fost identificate

urmatoarele alunecari de teren:

Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Valea Doftanei

ID Denumire punct

COORDONATE

WGS 84 STEREO 70

Latitude Longitude x(Nord) y(Est)

1 Rusu 1 45° 18' 46.04" N 025° 43' 21.93" E 423925.4 556783.8

2 Rusu 2 45° 18' 51.58" N 025° 43' 25.64" E 424097.1 556863.0

3 Rusu 3 45° 19' 30.82" N 025° 43' 29.74" E 425309.0 556941.3

4 Prislop 45°19'52.17"N 25°43'24.12"E 425967.1 556813.2

5 Pod peste vale 45° 20' 32.60" N 025° 43' 37.52" E 427217.3 557093.4

6 Valea Neagra 45° 23' 35.30" N 025° 45' 44.71" E 432881.9 559808.0

7 Pensiunea ATRA 1 45° 16' 41.51" N 025° 43' 31.54" E 420083.7 557027.8

8 Pensiunea ATRA 2 45° 16' 35.29" N 025° 43' 34.14" E 419892.3 557086.2

9 Podul puiului. Islaz 45° 16' 21.32" N 025° 43' 57.93" E 419465.8 557608.6

10 Ermeneasa 45° 18' 28.36" N 025° 43' 23.84" E 423380.1 556830.3

11 Cimitir. Sat Tesila 45° 18' 09.03" N 025° 43' 34.28" E 422785.5 557063.1

12 DJ102I km 23+600 45° 16' 10.38" N 025° 43' 57.64" E 419128.1 557605.3


21 | P a g e

Figura 15. Ortofotoplanul comunei Valea Doftanei – judetul Prahova

1-2. Alunecarile din punctele "Rusu 1" si "Rusu 2" Alunecarile din punctele "Rusu 1" si 'Rusu 2" asa cum se observa pe harta geologica scara 1:50000 - foaia Comarnic reprezinta reactivari ale unui ebulment vechi, extins pe o suprafata de circa 190 ha ce pleaca din zona Varfului Rusu cu Lacuri (1028,2 m) si se extinde pana in raul Doftana situat la baza versantului. Pentru stabilizarea zonei (atat a drumului judetean DJ 101 T cat si a caselor de pe partea dreapta a acestuia) atat in punctul Rusu 1 cat si in punctul Rusu 2 au fost executate lucrari de consolidare. Pentru cele din punctul Rusu 1, din aval, consideram ca au fost realizate in etape diferite, deoarece se observa atat coronamentul unei lucrari din moloane cat si a unei lucrari din beton. Desi sunt acoperite aproape in totalitate cu pamant ele nu par impinse (nu au fisuri, crapaturi, burdusiri, etc). Lucrarea de consolidare din amonte (pe partea dreapta a DJ-ului) este din beton si prezinta crapaturi si rupturi. Deasemenea in zona punctului Rusu 1 drumul judetean prezinta tasari.

22 | P a g e

Figura 16. Vechi alunecari de teren pe teritoriul comunei Valea Doftanei

(extras din harta geologica 1:500000 - foaia Comarnic)

Foto 17. Punct "Rusu 1'. Tasari in corpul drumuluijudetean

Foto 18. Punct "Rusu 1'. Vedere versant aval

Foto 19. Punct "Rusu 1'. Coronament lucrare de consolidare din moloane

Foto 20. Punct "Rusu 1'. Coronament lucrare de consolidare din beton

Foto 21. Punct "Rusu 1'. Zid din beton crapat pe partea dreapta a DJ‐ului

23 | P a g e

In punctul Rusu 2 aflat in continuarea primului punct zidul de beton de pe partea dreapta a DJ-ului este crapat si burdusit iar casele amplasate deasupra acestuia sunt afectate de instabilitate. Deasemenea drumul prezinta tasari. Si aici in aval se observa vechi lucrari de consolidare, din moloane care sunt acoperite aproape in toatelitate cu pamant. In acest punct, in aval terenul este valurit, copacii sunt inclinati ceea ce indica prezenta vectorului principal inca activ.

Foto 22. Punct "Rusu 2". Tasari ale drumului judetean Foto 23. Punct "Rusu 2". Zid din beton crapat si burdusit pe partea dreapta a DJ‐ului

Foto 24. Punct "Rusu 2". Efectele instabilitatii asupra caselor de pe versant

Foto 25. Punct "Rusu 2". Vedere spre aval

3. Alunecarea din punctul "Rusu 3"

Alunecarea din acest punct are alte caracteristici fata de cele precedente. Punctul este situat pe malul drept al raului Doftana care a erodat baza versantului. Pentru consolidarea acestuia, si implicit a drumului judetean ce se desfasoara paralel cu raul, s-a realizat o lucrare de gabioane. Aceasta este insa miscata iar in DJ se observa tasari . In schimb casele de pe partea stanga a drumului nu par afectate ceea ce inseamna ca alunecarea are un caracter regresiv iar frontul de desprindere nu a depasit zona drumului.

24 | P a g e

Foto 26. Punct "Rusu 3". Tasari in corpul drumului Foto 27. Punct "Rusu 3". Vedere spre aval

4. Alunecarea din punctul "Prislop" Alunecare situata malul stang al raului Doftana. Alunecarea a inceput ca o eroziune de mal care a condus insa la instabilitatea versantului de pe aceasta parte. Instabilitatea a afectat atat corpul drumului, care, din informatiile locale, a fost rupt in totalitate cat si casa de pe partea dreapta a acestuia. Dupa procedurea instabilitatii terasamentul a fost refacut iar la baza lui, pe malul raului, a fost executata o lucrare de aparare din gabioane. Foto 28. Punct "Prislop". Efectele instabilitatii asupra

constructiilor de pe versant Foto 29. Punct "Prislop". Lucrare de aparare pe partea

stanga a DJ‐ului

25 | P a g e

5. Alunecarea din punctul " Pod peste

vale" Alunecare de tip eroziune de mal a rambleului de racordare la culeea 2 a podului ce treverseaza raul Doftana. Pentru stabilizare a fost executata o lucrare de aparare din gabioane si a fost refecut terasamentul drumului. La data efectuarii observatiilor de teren acestea se prezentau in stare buna.

Foto 30. Punct "Pod peste vale".

6. Alunecarea din punctul " Pod peste Valea Neagra" Acest punct nu este o alunecare. Suprastructura (tablierul) podului ce traverseaza raul Doftana s-a rupt si a trebuit sa fie consolidat.

Foto 31. Punct "Pod peste Valea Neagra".

7. Alunecarea din punctul "Pensiunea ATRA 1" Alunecare pe malul drept al raului Doftana. In acest punct pe versantul foarte inalt si abrupt se obsrva aflorimente de micasisturi grzoase. Alunecarea, de tipul unor desprinderi de roci pe fetele de strat si pe suprafetele de sistuozitate a afectat drumul de acces la pensiunea ATRA.

Foto 32. Punct "Pensiunea ATRA 1". Vedere instabilitate

Foto 33. Punct "Pensiunea ATRA 1". Detaliu afloriment

26 | P a g e

8. Alunecarea din punctul "Pensiunea ATRA 2" Alunecare in apropierea punctului precedent. In acest punct drumul de acces la pensiune traverseaza o vale torentiala printr-un podet tubular. Atat amonte cat si aval fata de drum se observa eroziuni ale versantului. Podetul este colmatat si deplasat.

Foto 34. Punct "Pensiunea ATRA 2". Eroziuni amonte

Foto 35. Punct "Pensiunea ATRA 2". Podet tubular

9. Alunecarea din punctul "Podul puiului. Islaz" Alunecare pe malul drept al raului Doftana (lacul Paltinu). De o parte si de alta a drumului judetean de acces in comuna, amplasat pe versantul de pe aceasta parte a lacului, au fost executate lucrari de consolidare din moloane. Acestea desi sunt partial degradate nu sunt crapate, fisurate sau burdusite. Pe sectoarele de drum in care acestea lipsesc drumul este crapat si tasat.

Foto 36. Punct "Podu puiului. Islaz". Vedere zid amonte

Foto 37. Punct "Podu puiului. Islaz". Vedere zid aval

27 | P a g e

Foto 38. Punct "Podu puiului. Islaz". Crapaturi si tasari ale drumului judetean

Foto 39. Punct "Podu puiului. Islaz". Vedere aval

10. Alunecarea din punctul "Ermeneasa" Alunecare de tip eroziune de mal pe partea stanga a raului Doftana. In acest punct raul a erodat baza versantului care, ulterior a fost protejata printr-o lucrare de gabioane. Aceasta, acoperita cu gunoi,pare degradata. In apropiere drumul local de pe aceasta parte a raului traverseaza o vale torentiala afluent al Doftanei. Podul, cu trei deschideri, are fundatiile afuiate iar pragul de fund aval este rupt. Foto 40. Punct "Ermeneasa". Vedre in amonte Foto 41. Punct "Ermeneasa". Vedere pod

11. Alunecarea din punctul "Cimitir. Sat Tesila" Eroziuni de mal datorate unui afluent de parte stanga a raului Doftana. Cimitirul este amplasat pe partea dreapta a acestuia si pare afectat atat de acestea cat si de inclinarea versantului spre rau.

28 | P a g e

Foto 42. Punct "Cimitir.Sat Tesila". Vedere spre valea torentiala

Foto 43. Punct "Cimitir.Sat Tesila".

12. Alunecarea din punctul " DJ102I km 23+600" Este descrisa in studiul de caz

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul " DJ102I km 23+600"

5.1. Lucrari executate Pentru a se determina:

o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia; o litologia terenului si parametrii fizico – mecanici si geoelectrici ai stratelor; o nivelul si caracterul apei subterane

a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.

Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de adancime (un foraj geotehnic). Din foraj (cu adancimea de 9,0 m) au fost prelevate probe de pamant tulburate si netulburate pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. După executarea forajului acesta a fost echipat piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei subterane.

Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul principal al alunecarii.

Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.

In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplsamentul investigatiilor si a punctelor de observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele GPS ale punctelor de observatie.

29 | P a g e

5.2. Rezultate obţinute

5.2.1. Descrierea alunecarii

Din punct de vedere geologic alunecarea s-a declansta intr-o zona tectonizata reprezentata prin depozite apartinand flisului grezos - marnos (Seria de Bobu de varsta aptian)

Morfologic alunecarea este situata pe versantul de pe partea stanga a lacului Paltinu.

In zona alunecata drumul judetean are pe partea dreapta o lucrare de consolidare executata din moloane care local este crapata. Este posibil insa ca ruptura zidului sa nu fie datorata impingerilor din versant.

Deasemenea in zona alunecata drumul judetean este tasat.

Foto 44. Punct "DJ102I km 23+600". Vedere spre amonte

Foto 45. Punct "DJ102I km 23+600". Vedere spre aval (lacul Paltinu)

Foto 46. Punct "DJ102I km 23+600". Vedere tasari in DJ

5.2.2. Investigatii geotehnice

Sondajul geotehnic executat pe partea stanga a drumului, pe acostament, a pus in evidenta, urmatoarea litologie: 0 - 1.50 m - Umplutura din nisip prafos, slab argilos, cafeniu-galbui, umed, cu indesare

medie, cu fragmente de caramizi si pietris 1.50 - 4.0 m - Nisip argilos, galben cafeniu-roscat, umed, plastic consistent, cu fragmente de

gresie, de sisturi (deluviu) 4.0 - 9.60 m - Nisip prafos, galben cafeniu, cu intercalatii argiloase cenusii si ruginii, cu

fragmente de gresie (deluviu); De la 7.0m nisip prafos slab argilos, plastic moale, cu fragmente de gresie de dimensiunea bolovanisuri.

30 | P a g e

Foto 47. Fotografiile instalatiei de foraj si ale probelor recoltate din foraj.

31 | P a g e

5.2.3. Apa subterana

In timpul camapniei de achizitie date teren apa subterana a fost masurata in sondajul piezometric la adancimea de -4.70 m fata de nivelul terenului

Foto 48. Forajul piezometric in noiembrie 2015

5.2.4. Investigatii geofizice

Acest profil este situat pe o panta foarte abrupta avand orientarea V – E si o lungime de 200 m. Rezistivitatile interceptate sunt cuprinse in intervalul 20 – 155 Ohm*m. Rezistivitati mai ridicate sunt regasite intre metrul 95 si 145 cu valori cuprinse intre 70 si 155 Ohm*m. Rezistivitatile cuprinse in intervalul 20 – 50 Ohma*m pot corespunde unor nisipuri argiloase umede. Un « sambure » de rezistivitati scazute se afla situata la metrul 90, in laterala drumului. Scaderea rezistivitatilor pote semnala o acumulare de ape in roca de baza.

Figura 49 Sectiunea geoelectrica

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru

constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor factori de definire ai riscului geotehnic:

32 | P a g e

Nr.crt. Factori de definire ai riscului

geotehnic Clasificare Punctaj

1 Conditii de teren terenuri medii 3 puncte

2 Apa subterana fara epuismente 2 puncte

3 Clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte

4 Vecinatati risc major* 1 punct

5 Zona seismica de calcul ag > 0.25 3 puncte

Note: * a fost considerata "vecinatate cu risc major" drumul judetean 102I

TOTAL : 12 respectiv

Pe baza sumei acestor factori (12 respectiv) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de

vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2 risc geotehnic “moderat” .

La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului trebuie insa sa se tina cont si de recomandarea SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.: "In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita investigatii separate sau masuri speciale.”

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale generatoare de dezastre (cutremure, inundaţii) poate fi mai facila prin cunoaterea starilor de eforturi in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv, generatoare de instabilitate, pot fi luate măsuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce pot fi produse de alunecările de teren. Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor poate fi facuta în toate fazele unei alunecări de teren. De exemplu: - când pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" şi "foarte mare" sau alunecarea s-a stabilizat natural dar există probabilitatea de reactivare; - cand in zona de interes sunt alunecări active "lente" şi "foarte lente" - în cazul alunecărilor stabilizate prin măsuri constructive

Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de interventie.

33 | P a g e

Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu evolutia posibila a sistemului; Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile. Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele acceptabile.

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. Măsurile de prevenire şi/sau stabilizare a alunecărilor pe versanţi se pot grupa după diferite criterii, cel mai important fiind starea în care se află masivul în momentul studierii acestuia. Ca atare, un prim set de măsuri, în cazul în care există o stare de echilibru, se referă la menţinerea acestei stări şi la o eventuală îmbunătăţire a acesteia. Gama măsurilor de îmbunătăţire a stabilităţii, aplicate în mod curent, cuprinde:

a) măsuri geometrice; b) măsuri hidrologice; c) măsuri fizice, chimice, biologice; d) măsuri mecanice.

Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfăşurare în timp, depinde de o serie de factori favorizanti. În acest sens o altă grupă de măsuri poate asigura stabilitatea versanţilor prin acţiunea chiar asupra acestor factorilor. Acţiunea asupra factorilor favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:

a) măsuri pentru realizarea unei stări de eforturi unitare în teren, compatibile cu rezistenţa acestuia;

b) măsuri pentru împiedicarea micşorării în timp a rezistenţei terenului; c) măsuri pentru echilibrarea versanţilor prin lucrări de susţinere şi consolidare.

Metode geometrice - urmăresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mări factorul de stabilitate. În acest sens, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale se poate recurge la excavaţii la partea superioară (în partea de creastă a pantei), la încărcări (berme, banchete), la partea inferioară (în zona de picior) sau la îndulcirea înclinării pantei respective.

Metode hidrologice - au în vedere în principal drenarea sau asecarea masivului în scopul îmbunătăţirii caracteristicilor de rezistenţă ale pământului, micşorării presiunii interstiţiale inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, în general, a efectelor negative ale prezentei apei excesive în masiv. În acest sens se pot aplica numeroase măsuri, printre care: - colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale şi provenite din topirea zăpezilor prin rigole şi şanţuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei; - îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii masivului prin drenuri de adâncime, galerii de drenaj, - colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale sau provenite din topirea zăpezilor prin rigole şi şanţuri pereate a căror pante longitudinale să împiedice atât colmatarea lor cât şi ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

34 | P a g e

- puţuri de adsorbţie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale; - combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică, în special la baza pantei, prin drenuri de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajări antierozive, etc.

Metode fizice - conduc la îmbunătăţirea structurii şi rezistenţei terenului fărăun aport de material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca măsură temporară în timpul execuţiei), arderea în foraje speciale, etc.

Metode chimice - urmăresc ameliorarea calităţii terenului prin schimbarea cationilor din complexul de adsorbţie al pământurilor argiloase, întroducerea de liant în structura pământului sau chiar modificări radicale în structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.

Metode biologice - realizează sporirea stabilităţii versantului cu ajutorul vegetaţiei: la suprafaţă prin înierbare, garduri vii, cleionaje, iar în adâncime prin plantaţii de arbori care pe lângă asecarea masivului asigură în timp şi consolidarea mecanică a acestuia.

Metode mecanice - au de asemenea în vedere stabilizarea masivului prin lucrari de consolidarea si/sau sprijinire.

Între soluţiile posibile se enumeră ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin clasice sau din pământ armat (cu geosintetice), contraforţi, chesoane, pereţi îngropaţi, precum şi diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:

o Alegerea soluţiilor se face în urma unor calcule de stabilitate. o Lucrările de susţinere cu fundare directă, cât şi cele fundate indirect, pe elemente fişate,

pot fi continue sau discontinue (ranforţi izolaţi), depinzând de natura, stratificaţia şi caracteristicile terenului de fundare, prezenţa apei subterane şi nivelul acesteia, vecinătăţi, etc.

In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi executate lucrări temporare de asigurare a stabilităţii punandu-se accent pe:

- execuţia lucrărilor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru a le îndepărta din zona afectată de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);

- executarea unor lucrari (excavaţii şi umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pământ; - matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea

apei in masiv - execuţia unor sprijiniri provizorii; - evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea

de canale (santuri) la baza acestuia Intocmit:

Ing. Emil Oltean Ing. Vali Nita

Bucuresti, decembrie 2015

35 | P a g e

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural–M.Of. nr. 726/14.11.2001

HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii

SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.

SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale. Anexă naţională.

SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului.

SR EN ISO22475-1:2007 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie.

SR EN ISO14688-1:2004:2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.

SR EN ISO14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

NP 074/2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii

GT 006-97. Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului

GT 019-98 Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor

AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona drumului

Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006

Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti, 2005

Anexe:

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei

36 | P a g e

Judetul Prahova Localitatea Valea Doftanei

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punctul Rusu 1 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70 Latitudine 45° 18' 46.04" N 423925.4 Longitudine 25° 43' 21.93" E 556783.8

Cota crestei (m) 724 Cota piciorului 720 (Nivel de referinta Marea Neagra) 2. Data producerii:

Anul: luna ziua 1970 - 1972 3. Tipul Alunecare primara reactiva X Material roca grohotis pamant X Miscare prabusire rasturnare alunecare X extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): 100 latimea (m) 30 adancimea (m) 7 suprafata (mp) 3000 volumul (mc) 21000

5. Cauze Conditiile de teren Procesele geomorfologice

Procesele fizice Procese antropice

Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): X obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) Livezi, gradini Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere X Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise

Data completarii: 23.11.2015 Intocmit: Eftimie Alina

37 | P a g e




Anul: luna ziua 1970-1972 3. Tipul Alunecare primara reactiva X Material roca grohotis pamant X Miscare prabusire rasturnare alunecare X extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): 200 latimea (m) 100 adancimea (m) 7 suprafata (mp) 20000 volumul (mc) 140000



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : X drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): X obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) livada Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere X Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


38 | P a g e




Anul: luna ziua 3. Tipul Alunecare primara reactiva X Material roca grohotis pamant X Miscare prabusire rasturnare alunecare X extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): latimea (m) adancimea (m) suprafata (mp) volumul (mc)



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Versant mal

drept rau Doftana Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere Gabioane Lucrari de ranforsare interna Alte masuri santuri

8. Referinte scrise


39 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punct Prislop 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45°19'52.17"N 425967.1 Longitudine 25°43'24.12"E 556813.2


Anul: luna ziua 2002 3. Tipul Alunecare de suprafata primara X reactiva Material roca grohotis pamant X Miscare prabusire rasturnare alunecare X extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): 50 latimea (m) 30 adancimea (m) 6 suprafata (mp) 1500 volumul (mc) 9000



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : X drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): X obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) pasune Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


40 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Punct “Peste vale” 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 20' 32.60" N 427217.3 Longitudine 25° 43' 37.52" E 557093.4


Anul: luna ziua 3. Tipul

Alunecare de suprafata primara Eroziune mal

reactiva Material roca grohotis pamant Miscare prabusire rasturnare alunecare extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): latimea (m) adancimea (m) suprafata (mp) volumul (mc)



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


41 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Pod “Valea Neagra” 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70





reactiva Material roca grohotis pamant Miscare prabusire rasturnare alunecare extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): latimea (m) adancimea (m) suprafata (mp) volumul (mc)



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


42 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Pensiunea ATRA 1 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70



Anul: luna ziua 3. Tipul Alunecare de suprafata primara reactiva X Material roca grohotis pamant X Miscare prabusire rasturnare alunecare X extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): 150 latimea (m) 50 adancimea (m) 4 suprafata (mp) 7500 volumul (mc) 30000



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): X obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) padure Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere X Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


43 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Pensiunea ATRA 2 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70



Anul: luna ziua 3. Tipul Alunecare de suprafata primara reactiva X Material roca X grohotis pamant Miscare prabusire rasturnare alunecare X extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): 100 latimea (m) 30 adancimea (m) 5 suprafata (mp) 3000 volumul (mc) 15000



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): X obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) padure Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere Lucrari de ranforsare interna Alte masuri Refacere podet, amenajare albie

8. Referinte scrise


44 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: “Podul Puiului.Islaz” 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70



Anul: luna ziua 3. Tipul Alunecare de suprafata primara X reactiva Material roca grohotis pamant X Miscare prabusire rasturnare alunecare X extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): 50 latimea (m) 150 adancimea (m) 7 suprafata (mp) 7500 volumul (mc) 52500



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): X obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) padure Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj

Lucrari de sustinere X Partial lucrari consolidare amonte-aval

R. Doftana Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


45 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Ermeneasa 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70





reactiva Material roca grohotis pamant Miscare prabusire rasturnare alunecare extensie curgere 4. Dimensiuni lungimea (m): 15 latimea (m) 20 adancimea (m) 4 suprafata (mp) 300 volumul (mc) 1200



Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : X drumuri (local/comunale/judetene/nationale) poduri/ podete cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) gradini Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere Aparari de mal Lucrari aparare mal Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


46 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Cimitir sat Tesila 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70






Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) cimitir Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere X Lucrari de ranforsare interna Alte masuri

8. Referinte scrise


47 | P a g e


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DJ102I km 23+600. 1. Coordonate geografice WGS 84 Stereo 70






Pregatitoare X X X X Declansatoare X X X X 6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei) Locuinte : drumuri (local/comunale/judetene/nationale) X poduri/ podete X cai ferate retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale): alte constructii: terenuri (pe categorii de folosinta) padure Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicate / in curs de aplicare Modificarea geometriei Drenaj Lucrari de sustinere X Lucrari de ranforsare interna Alte masuri Creeare podet

8. Referinte scrise


48 | P a g e

2. Legenda hartilor geologice folosite in text

49 | P a g e

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate

50 | P a g e

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000

BENEFICIAR: Consiliul Judetean Prahova · Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de...

Documents

Transcript of BENEFICIAR: Consiliul Judetean Prahova · Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de...